FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS

GENERALITÃTI ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART. 2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART. 3. AGREGATE NATURALE ART. 4. APA ART. 5. CONTROLUL CALITÃTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ART. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP.III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ART. 8. MÃSURI PRELIMINARE ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. Fundatii din piatrã spartã mare 63-80 pe un strat de balast B. Fundatii din piatrã spartã amestec optimal ART.11. CONTROLUL CALITÃTII COMPACTÃRII STRATURILOR DE FUNDATII CAP.IV. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE ART.13. CONDITII DE COMPACTARE ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE CAP.V. RECEPTIA LUCRÃRILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA ART.16. RECEPTIA PRELIMINARÃ, LA TERMINAREA LUCRÃRILOR AER.17. RECEPTIA FINALÃ ANEXÃ - REFERINTE NORMATIVE

Pag 2 din 24

se realizeazã în douã straturi. Fundatia din piatrã spartã 40-80. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatrã spartã de 12 cm.1. Când stratul inferior al fundatiei rutiere este alcãtuit din balast. stratul de fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: .1.2. El cuprinde conditiile tehnice prevãzute în SR 667:2001 si SR 662:2002 care trebuie sã fie îndeplinite de materialele folosite si în STAS 6400-84 de stratul de piatrã executat. 2. ART.2. .substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupã cilindrare. asigurânduse conditiile necesare privind grosimea. Fundatia din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se realizeazã într-un singur strat a cãrui grosime este stabilitã prin proiect.. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formã sau realizarea unor mãsuri de îmbunãtãtire a protectiei patului.3. PREVEDERI GENERALE 2. conform prevederilor STAS 6400-84 (pct. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatrã spartã sau piatrã spartã amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strãzilor.1 si tabelul anexat la STAS).2. calitatea de drenare si mãsurile de evacuare a apei.substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupã cilindrare.2. acesta preia si functia de substrat drenant. Pag 3 din 24 . iar acesta este constituit din pãmânturi coezive. 2. asa cum se prevede la pct.1.GENERALITÃTI ART. 2.

Nisipul grãuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeazã când stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.1. 2. în cazul când pãmântul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de formã sau balast 0-63 mm. verificãri suplimentare fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini. la cererea Inginerului. 2. Pentru fundatie din piatrã spartã mare. 3.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercãrilor si determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. adicã nealterabile la aer. pentru substratul drenant. Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile.3.2. AGREGATE NATURALE 3. Pentru fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului. Inginerul va dispune întreruperea executiei lucrãrilor si luarea mãsurilor care se impun. nisip grãuntos sau savurã 0-8 mm ca material de protectie.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini. Pag 4 din 24 . apã sau înghet. split 16-25 mm pentru împãnarea stratului superior. piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm. 40-80: balast 0-63 mm în stratul inferior.5. Antreprenorul este obligat sã efectueze. piatrã spartã 40-80 mm în stratul superior. Pentru executia fundatiilor din piatrã spartã se utilizeazã urmãtoarele agregate: a. CAPITOLUL I MATERIALE ART.4. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. b.

cm/s. min.Conditii de admisibilitate conform SR 662:2002 CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru: strat izolant strat de protectie 0-4 4-8 14 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p 6 x 10-3 5 - Sort (ochiuri pãtrate) Granulozitate . . Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sã îndeplineascã conditiile de admisibilitate arãtate în tabelele 1.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). max. Tabel 2 BALAST .. min. max.sub 0.02 mm. max. Tabel 1 NISIP . Conditii de admisibilitate 0-63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 Pag 5 din 24 .02 mm .continut de fractiuni sub 0.3. Echivalent de nisip (EN). resturi vegetale) sau elemente alterate. min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. %. lemn. max. . %.continut de fractiuni sub 0.Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662:2002 CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni.0.63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un).3..1 mm.: . cãrbune. 2 si 3 si nu trebuie sã continã corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt. %.

Pag 6 din 24 .

max. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. max.fractiuni sub 0.coeficient de formã. Coeficient de impuritãti: . fie direct de la concasare.4. poroase si vacuolare. Continut de granule alterate.%. %. %.Conditii de admisibilitate conform SR 667:2001 Sort Caracteristica Continut de granule: . 25-40 si 40-63. max. max. max. Rezistenta la actiunea repetatã a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri. Savura 0-8 Piatrã spartã (split) Piatrã spartã mare Conditii de admisibilitate 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 30 35 1 35 1 nu este cazul corespunzãtor clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667 3 nu este cazul - 6 3.Tabel 3 PIATRÃ SPARTÃ . max.rãmân pe ciurul superior (dmax). %. %.corpuri strãine. %.trec prin ciurul inferior (dmin). %. max. friabile.1 mm. 16-25. Amestecul pe santier se realizeazã într-o instalatie de nisip stabilizat prevãzutã cu predozator cu patru compartimente. Uzura cu masina tip Los Angeles. moi. Pag 7 din 24 . . Forma granulelor: . . 8-16. max. dacã îndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2. %.

Tabel 4 PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL .55 20…40 20…40 sã se înscrie între limitele din tabelul 5 si conform figurii 2 30 30 6 pentru split 3 pentru piatrã spartã mare 40-63 Tabel 5 PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL . Conditii de admisibilitate 0 . 5 cicluri..16…40 mm .....63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural) (EN)..: . infer.sub 0...5. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operã se va face numai dupã ce analizele de laborator au arãtat cã acestea au calitatea corespunzãtoare.sub 0. Pag 8 din 24 . Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. max. super.02 mm . super.25.0. 63 Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de formã. min. %....40 0 .2 3 14 2 14 1 12 30 8 27 4 28 50 20 42 8 42 65 31 55 16 60 80 48 70 25 75 90 60 80 40 90 100 75 90 63 90 100 0 .Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni. %.. 40 infer. Rezistenta la actiunea repetatã a sulfatului de sodiu (Na2SO4)..14 42.. max.02 0 3 0 3 0. 0.1 2 10 1 10 0. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitãtii acestora.. continutul de granule alterate si continutul de impuritãti pentru piatrã spartã amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatrã spartã)..Granulozitate Domeniu de granuloziLimita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ..2 mm . max.. in mm tate 0 .8 mm . 3...14 2.63 3 3 3.65 35..

2.Zone granulometrice pentru piatra sparta amestec optim Pag 9 din 24 .2 0.02 0.3 8 12.15 5 8 10 100 16 20 25 31 40 50 63 80 Site cu ochiuri patrate .1 0.40 Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 .25 3.5 4 6.2 0.8dØ ) 0.8dØ ) 0.02 0.mm ( d =0.5 16 20 25 31 40 50 63 100 00 10 20 30 40 50 60 90 90 40 30 20 10 10 3 1 14 8 2 27 20 31 70 80 90 00 0 0.63 0.02 100 90 80 Treceri % din masa 70 60 50 40 30 20 10 10 3 2 3 14 12 30 28 50 42 65 60 80 75 0.8 1 2.Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 .63 0.1 0.63 1 1.8 1 2.2 0.1 0.2.63 Figura 2 .mm ( d =0.02 100 90 80 Treceri % din masa 70 60 50 42 48 55 70 60 80 75 0.25d ) Zona granulometrica a amestecului opimal de piatra sparta 0 .5 4 6.63 1 1.3 8 12.1 0.5 16 20 25 31 40 50 63 100 00 90 90 10 20 40 50 60 70 80 90 Rest % de masa Rest % de masa 30 00 0 0.25d ) Zona granulometrica a amestecului optimal de piatra sparta 0 .15 5 8 10 100 16 20 25 31 40 50 63 80 Site cu ochiuri patrate . mm Ciururi cu ochiuri rotunde Ø.25 3.2 0. mm ( d Ø =1. mm Ciururi cu ochiuri rotunde Ø. mm ( d Ø =1.

9. 3. În timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitãrii.6.3. 3. CONTROLUL CALITÃTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitãtii se face de cãtre Antreprenor prin laboratorul sãu în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 6. 3.7. ART. În cazul în care la verificarea calitãtii amestecului de piatrã spartã amestec optimal aprovizionatã. într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor efectuate de laboratorul santierului. APA Apa necesarã realizãrii straturilor de fundatie poate sã provinã din reteaua publicã sau din alte surse. acesta se corecteazã cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea conditiilor calitative prevãzute. Laboratorul santierului va tine evidenta calitãtii agregatelor astfel: într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor.4. Depozitarea se va face pe platforme amenajate. ART. impurificare sau amestecare. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. Pag 10 din 24 . Controlul calitãtii agregatelor de cãtre Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile tabelului 6.5. dar în acest din urmã caz nu trebuie sã continã nici un fel de particule în suspensie. separat pe sorturi si pãstrate în conditii care sã le fereascã de imprãstiere. agregatele trebuie ferite de impurificãri.8.5.

friabile.Tabel 6 AGREGATE ACTIUNEA. 500 mc pentru fiecare sort si sursã O probã la max. 500 mc pentru fiecare sursã O probã la max. 5 cicluri Rezistenta la sfãrâmare prin compresiune la piatrã spartã în stare saturatã la presiune normalã Uzura cu masina tip Los Angeles - STAS 730-89 - STAS 730-89 - STAS 4606-80 - STAS 730-89 - STAS 730-89 Pag 11 din 24 . moi. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICÃ Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri strãine: . 500 t pentru fiecare sort si fiecare sursã O probã la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatrã spartã si sursã O probã la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursã - SR 667:2001 - STAS 730-89 Forma granulelor pentru piatrã spartã Coeficient de formã Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastierã) Rezistenta la actiunea repetatã a sulfatului de sodiu (Na2SO4). - STAS 4606-80 O probã la max.argilã bucãti . 500 mc pentru fiecare sursã O probã la max.argilã aderentã . 500 mc pentru fiecare sursã O probã la max.continut de cãrbune Continutul de granule alterate. poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor la fiecare lot aprovizionat În cazul în care se observã prezenta lor FRECVENTA MINIMÃ la aprovizionare la locul de punere în operã Ori de câte ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF.

x 100 dumax P. gc. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7. maxima exprimatã în g/cm3 umiditatea optimã de compactare. 13.M. exprimatã în % în vederea stabilirii gradului de compactare. greutate volumicã în stare uscatã.M.M. Wopt P. Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef. conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.1. 7. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatrã spartã se stabilesc de cãtre un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrãrilor de executie. duef gc = -----------------.6. Pag 12 din 24 . La executia stratului de fundatie se va urmãri realizarea gradului de compactare arãtat la art. P.7.umiditatea efectivã de compactare. Prin încercarea Proctor modificatã.greutatea volumicã în stare uscatã efectivã.2. exprimatã în % ART.C A P I T O L U L II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL ART. exprimatã în g/cm3 Wef .

8. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului în cazul rambleelor. se va asigura în prealabil posibilitatea evacuãrii apelor în afara suprafetei de lucru.9. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordãrile stratului de fundatie la acestea .1.drenuri transversale de acostament. 8. în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.1. functie de sursa folositã. 8. în orice punct al traseului. Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã efectueze experimentarea executãrii straturilor de fundatie.5.4. Pag 13 din 24 . MÃSURI PRELIMINARE 8. Înainte de începerea lucrãrilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii în operã a straturilor de fundatie. cum este cazul la autostrãzi sau la lucrãrile la care drenarea apelor este prevãzutã a se face printr-un strat drenant continuu. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 9. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupã receptionarea lucrãrilor de terasamente sau de strat de formã. 8.3. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatrã spartã se vor lua mãsuri de a nu se amesteca agregatele.8.C A P I T O L U L III REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ART.2. ART.precum si alte lucrãri prevãzute în acest scop în proiect. În cazul straturilor de fundatie prevãzute pe întreaga platformã a drumului. acestea fiind consemnate în registrul de santier. Înainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrãrile pentru drenarea apelor din fundatie . de a se delimita tronsoanele de drum în lucru.

a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. Intensitatea de compactare = Q/S Qvolumul materialului pus în operã. Compactarea de probã pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului. 9. dupã modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.50 m (dublul lãtimii utilajului de compactare). Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii si anume: grosimea maximã a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier.Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie . dacã grosimea prevãzutã în proiect se poate executa într-un singur strat sau douã si reglarea utilajelor de rãspândire. zi. Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã încercare. efectuând controlul compactãrii prin incercãri de laborator sau pe teren.2.strat de fundatie din piatrã spartã mare 63-80 pe un strat de balast de min. exprimat în mc Pag 14 din 24 . în conditii de executie curentã pe santier. în unitatea de timp (ore. stabilite de comun acord. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. conditiile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obtinut. experimentarea se va face pe tronsoane de probã în lungime de min. În toate cazurile. 10 cm sau fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63. schimb).3. 30 m cu lãtimea de cel putin 3. În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatrã spartã mare. pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corectã. Experimentarea are ca scop stabilirea. 9. cu sau fãrã substrat de nisip în functie de solutia prevãzutã în proiect. dupã cum este cazul.

ART. cu cele mai bune rezultate. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai pãtrund în stratul de fundatie si sunt sfãrâmate. Executia stratului inferior din balast 10. 9. cu respectarea lãtimilor si pantelor prevãzute în proiect. pânã la obtinerea înclestãrii optime. într-un singur strat.S- suprafata compactatã în intervalul de timp dat. În cazul fundatiei din piatrã spartã mare 63-80. având grosimea rezultatã pe tronsonul experimental astfel ca dupã compactare sã se obtinã 10 cm. a numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscatã pânã la fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numãrului minim de treceri. exprimatã în mp În cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. Pag 15 din 24 . 9.1. dupã asternerea în douã reprize a splitului de împãnare 16-25. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. Compactarea în acest caz se considerã terminatã dacã rotile ruloului nu mai lasã nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatrã spartã. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleazã. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santier pentru a servi la urmãrirea calitãtii lucrãrilor ce se vor executa.10. se mai urmãreste stabilirea corectã a atelierului de compactare. FUNDATII DIN PIATRÃ SPARTÃ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST a.5.4. fãrã ca stratul de fundatie sã sufere dislocari sau deformãri. va servi ca sector de referintã pentru restul lucrãrilor. iar alte pietre cu dimensiunea de cca. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleazã balastul. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. Partea din tronsonul executat.

va fi umezit.3. prealabil asternerii. evitându-se supraumezirea localã. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii stratului de fundatie sau care rãmân dupa compactare.8. pe patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu pojghitã de gheatã. 10. 10. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Piatra sparta se asterne si se compacteazã la uscat în reprize. Este interzisã de asemenea asternerea balastului. astfel ca stratul de fundatie sã fie permanent încadrat de acostamente. acostamentele se completeazã si se compacteazã odatã cu stratul de fundatie. 10. Este interzisã executia stratului de fundatie cu balast înghetat.7. care. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. se corecteazã cu material de aport si se recompacteazã. Stropirea va fi uniformã.8. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãtii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugã prin stropire. 10.5. Piatra sparta mare se asterne. 10. viteza de compactare.10. conform pct. Pag 16 din 24 .3. Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se completeazã. b.2. se reniveleazã si apoi se compacteazã din nou. Executia stratului superior din piatrã spartã mare 63-80 10. Numãrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.6. compactarea se executã cu cilindri compresori netezi de 6 t dupã care operatiunea se continuã cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Pânã la înclestarea pietrei sparte. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeazã pe întreaga lãtime a platformei. respectându-se componenta atelierului.4. 10. numai dupã receptia stratului inferior de balast. asigurându-se totodatã si mãsurile de evacuare a apelor.9.

cu respectarea lãtimilor si pantelor prevãzute în proiect pentru stratul de fundatie. Pe terasamentele receptionate.10. se acoperã cu material de protectie (nisip grãuntos sau savurã). Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea lãtimilor si pantelor prevãzute în proiect. 10.11. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL 10.13. 10.10. se va executa în prealabil un substrat de nisip de 7 cm. stratul de fundatie din piatrã spartã mare astfel executat. Pânã la asternerea stratului imediat superior. Nisipul asternut se umecteazã prin stropire si se cilindreazã. care se compacteazã si apoi urmeazã umplerea prin înnoroire a golurilor rãmase dupã împãnare. 10. realizate din pãmânturi coezive si pe care nu se prevãd în proiecte îmbunatãtiri ale patului sau realizarea de straturi de formã. Dupã terminarea cilindrãrii.14. 10. În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment. piatra sparta se împãneazã cu split 1625. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãtii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugã prin stropire uniformã evitându-se supraumezirea localã. B. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatrã spartã mare. cu savurã 0-8 sau cu nisip. corespunzãtoare umiditãtii optime de compactare. cu o eventualã completare a cantitãtii de apã. respectându-se componenta Pag 17 din 24 . Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.12. Pe substratul de nisip realizat. piatra spartã amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt.15.

Este interzisã executia stratului de fundatie cu piatrã spartã amestec optimal înghetatã. se reniveleazã si apoi se cilindreazã din nou. 10. ART. asigurându-se totodatã si mãsurile de evacuare a apelor conform pct. cu frecventa mentionatã în acelasi tabel. astfel ca acesta sã fie permanent încadrat de acostamente.19. Pag 18 din 24 .11. viteza de deplasare a utilajelor de compactare. 10. se completeazã cu acelasi tip de material. 10.1. CONTROLUL CALITÃTII COMPACTÃRII STRATURILOR DE FUNDATIE 11.17. pe toatã grosimea stratului. Este interzisã de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal.8. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii sau care rãmân dupã compactarea straturilor de fundatie din piatrã spartã mare sau din piatrã spartã amestec optimal se corecteazã cu material de aport si se recompacteazã. În ce priveste capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determinã prin mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. În timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatrã spartã mare 63-80. acostamentele se completeazã si se compacteazã odatã cu stratul de fundatie. 10. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.atelierului.16.3. indicativ CD 31-2002.18. se vor face verificãrile si determinãrile arãtate în tabelul 7. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeazã pe întreaga lãtime a platformei. sau din piatrã spartã amestec optimal. pe patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu pojghitã de gheatã. Suprafetele cu denivelãri mai mari de 4 cm se decapeazã dupã contururi regulate.

2.11. densitate. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct.toate tipurile de straturi de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE ÎN LUCRU METODE DE VERIFICARE CONFORM minim 3 probe la o suprafatã de 2000 mp de strat minim 3 probe la o suprafatã de 2000 mp de strat zilnic minim 3 pct. Laboratorul Antreprenorului va tine urmãtoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometricã a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimã. în fata compresorului Determinarea capacitãtii portante la nivelul superior al stratului de fundatie . DETERMINAREA.strat piatrã spartã amestec optimal Verificarea compactãrii prin încercarea cu p.5 m STAS 1913/13-83 STAS 1913/1-82 2.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutãtii volumice pe teren .toate tipurile de straturi Verificarea realizãrii intensitãtii de compactare Q/S . capacitate portantã). - 5.strat balast .strat balast . crt 1. 4. suprafete > 2000 mp de strat minim 3 încercãri la o suprafatã de 2000 mp în câte douã puncte situate în profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. pt.s. STAS 6400-84 Normativ CD 31-2002 Pag 19 din 24 .strat piatrã spartã amestec optimal Determinarea umiditãtii de compactare .strat balast . ptr. STAS 1913/15-75 STAS 12288-85 6. fiecare bandã cu lãtime de 7.strat piatrã spartã amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat . 7. densitate maximã uscatã) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICÃ Încercarea Proctor modificatã . Tabel 7 Nr. 3.

Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum ±20 mm. care se probeazã prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi naturã petrograficã. ELEMENTE GEOMETRICE 12. Straturile de fundatie din piatrã spartã mare 63-80 trebuie compactate pânã la realizarea înclestãrii maxime a agregatelor. ART. Grosimea stratului de fundatie este media mãsurãtorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Lãtimea stratului de fundatie este cea prevãzutã în proiect.1. Declivitãtile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbrãcãmintilor sub care se executã. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART. în valoare absolutã si va fi mãsuratã la fiecare 25 m.13.3. 12. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. Abaterile limitã la lãtime pot fi ±5 cm.CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE. Abaterea limitã la pantã este ±4%. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.4. CONDITII DE COMPACTARE 13. 12.12. aruncatã în fata utilajului cu care se executã compactarea. la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafatã de drum. cu care se strãpunge stratul. 12. fatã de cotele din proiect pot fi ±10 mm.2. Verificarea lãtimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. prevãzutã în proiect. Abaterile limitã la cotele fundatiei. Pag 20 din 24 .1. Panta transversalã a stratului de fundatie este cea a îmbrãcãmintii sub care se executã.

se va face corectarea suprafetei fundatiei. 13.00 m lungime astfel: în profil longitudinal verificarea se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circulatie si denivelãrile admise pot fi de maximum ± 2. • 95%. pentru drumurile din clasele tehnice IV si V • 98%. în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi si/în toate punctele de mãsurare la drumurile de clasa tehnicã II si III.3. care este de 250 sutimi de mm.Compactarea se considerã corespunzãtoare dacã piatra respectivã este strivitã fãrã ca stratul sã sufere dislocãri sau deformãri. II si III • 100%.0 cm. Straturile de fundatie din piatrã spartã amestec optimal trebuie compactate pânã la realizarea urmãtoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscatã maximã determinatã prin încercarea Proctor modificatã.2. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelãrilor suprafetei fundatiei se efectueazã cu ajutorul dreptarului de 3. ART. în profil transversal. fatã de cotele proiectate. conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I. în cel putin 93% din punctele de mãsurare. verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în proiect si denivelãrile admise pot fi de maximum ± 1. Pag 21 din 24 . În cazul aparitiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet de sarcini. fatã de cotele proiectate.0 cm.14. nu depãsesc valoarea deformatiilor elastice admisibile. • 98%. în cel putin 95% din punctele de mãsurare. 13. Capacitatea portantã la nivelul superior al straturilor de fundatie se considerã realizatã dacã valorile deformatiilor elastice mãsurate. în toate punctele de mãsurare.

conform Regulamentului de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente acestora. atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatie sunt complet terminate si toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante. elaboratã de MLPAT si publicatã în Buletinul Constructiilor volum 4/1996. pentru întreaga lucrare. 12. ART. stabilitã în proiect. RECEPTIA FINALÃ Receptia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va face în conditiile respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. precum si constatãrile consemnate pe parcursul executiei de cãtre organele de control.15. se efectueazã conform Regulamentului privind controlul de stat al calitãtii în constructii. LA TERMINAREA LUCRÃRILOR Receptia preliminarã se face la terminarea lucrãrilor.CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRÃRILOR ART. 5. ART. aprobat cu HG 273/94. Pag 22 din 24 . 13 si 14. Comisia de receptie examineazã lucrãrile si verificã îndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. 11. În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” de receptie pe fazã în registrul de lucrãri ascunse.17. RECEPTIA PRELIMINARÃ.16. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTÃ Receptia pe faza determinantã.

si Norme privind exploatarea întretinerea drumurilor si podurilor. 116/1999 II. NGPM/1996 NSPM nr.08. 79/1998 Norme generale de protectia muncii. Pag 23 din 24 .2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NORMATIVE TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitãtii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. 411/1112/2000 -Norme metodologice privind conditiile de publicat în MO 397/24. Ordin AND nr. 775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de întretinere.ANEXÃ CAIET DE SARCINI GENERALE FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL REFERINTE NORMATIVE I. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. Ordin MI nr.

STANDARDE SR 662:2002 Lucrãri de drumuri. de fundare. Straturi de bazã si de fundatie. Conditii tehnice de calitate. Determinarea SR 667:2001 STAS 730-89 STAS 1913/1-82 STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Teren de fundare. greutãtii volumice pe teren. Determinarea densitãtii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip. Metode de încercare. Lucrãri de drumuri. . Conditii tehnice generale de calitate. Determinarea caracteristicilor de compactare. Metode de încercare.Lucrãri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale de balastierã. Determinarea STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Agregate naturale si piatrã prelucratã pentru lucrãri de drumuri. STAS 6400-84 96.III. Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate si drumuri. Încercarea Proctor. Teren umiditãtii. STAS 12.288-85 Pag 24 din 24 .