Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea ,Ovidius din Constanta

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei


Specializarea: Asistent Social
Anul II



GESTALT TERAPIA



PROFESOR: ELENA ANGHEL
STUDENT: CONSTANTIN (GORGOS) GENOVECA



SEMESTRUL I

GESTALT TERAPIA

Gestalt terapia Iace parte din grupul psihoterapiilor experientiale, de tip umanist. Acestea
au la baza IilozoIia existentialista preocupata de trairea si devenirea Iiintei umane. Demersul
experiential reprezinta o valoriIicare a disponibilitatilor Iiintei umane,o realizeaza a
universalitatii sale si are drept obiectiv contracararea alienarii.
Scopul pshioterapiei il reprezinta constientizarea maximala a propriului eu sau atingerea
unui nivel superior de constiinta,prin care omul sa devina constient de semniIicatia lumii sale
interne si externe si in acelasi timp-capabil sa o construiasca.
Gestalt-teoria sau psihologia Iormei a Iost elaborata in Germania, in secolul al XIX-lea,
sub impulsul lui Wertheimer, al lui Kohler si al lui KoIIka. In realitate 'Gestalt-ul este mult mai
complex decat teoria Iormei, ceva ce nici un cuvant nu-l traduce exact in nici o limba. In limba
germana verbul gestalten inseamna 'a pune in Iorma, a da o structura cu sens. Rezultatul numit
Gestalt este o Iorma structurala, completa, care pentru noi capata sens.
Gestaltteoria are la baza legile perceptiei: astIel o totalitate(ex.Iigura umana)nu poate Ii
redusa la suma stimulilor perceputi.Apa este alceva decat combinatia de oxigen si hidrogen,o
simIonie este alceva decat o succesiune de note muzicale.Constatam astIel ca intregul este
diIerit de suma partilor sale.
O parte ce apartine unui intreg este altceva decat aceeasi parte izolata sau inclusa in alt
intreg, intrucat dobandeste proprietatile speciIice in Iunctie de locul si de Iunctia sa in Iiecare
dintre ele. Pentru a intelege un comportament sau o situatie este important nu numai sa le
analizam, ci mai ales sa avem o viziune sintetica asupra lor, sa le percepem intr-un ansamblu mai
vast al contextului global, sa avem o privire nu doar punctuala, ci una mai larga: contextul este
adesea mai semniIicativ decat textul.
Gestalt terapia este o terapie Ienomenologic-existentiala Iondata de Fritz si Laura Perls
prin anii `40. Ii invata pe terapeuti si pacienti metoda Ienomenologica a starii de awarness
(prezenta, atentie extinsa, constiinta extinsa), in care a percepe, a simti si a actiona sunt distincte
de a interpreta si a te eschiva in atitudini preexistente. Explicatiile si interpretarile sunt
considerate mai putin valide decat ceea ce este perceput si simtit direct. In gestalt terapie
;pacientul si terapeutul dialogheaza ,adica isi comunica Iiecare perspectiva lui Ieneologica.
DiIerentele dintre perspective- devin tinta experimentarii si a dialogului continuu. Scopul
pentru clienti este de a deveni constienti pentru ceea ce Iac,de cum Iac un anumit lucru,de cum
se pot schimba si totodata de a invata sa se accepte si sa se valorizeze pe ei insisi.
Gestalt-terapia se axeaza mult mai mult pe proces (ce se intampla) decat pe continut(ce sa
discutat). Accentul se pune mai degraba ce s-a Iacut ,gandit si simtit intr-un anumit moment
decat pe ceea ce a Iost , ar Ii putut sa Iie sau ar Ii trebuit sa Iie.
3

In Gestalt terapie pacientul invata sa-si Ioloseasca la maxim simturile interne si externe
pentru a deveni responsabil de sine si pentru a se autosustine. Gestalt terapia ajuta pacientul sa
regaseasca cheia propriei stari/conditii/dispozitii si sa Iie prezent in procesul de constientizare.
Gestalt terapia urmareste sa inteleaga situatia prin intermediul prezentei active,
vindecatoare a terapeutului si a clientului intr-o relatie bazata pa un contact autentic. In Gestalt
terapie se Ioloseste in mod activ experienta imediata a pacientului.

EPTE de BAZA

Perspectiva fenomenologica
Fenomelogia este disciplina care ii ajuta pe oameni sa se dezbare de modul lor obijnuit de
a gandi,astIel incat sa poata Iace diIerenta intre ceea ce este perceput si simtit de Iapt in situatia
curenta si ceea ce reprezinta un reziduu din trecut (Idhe,1977). O exlporare gestaltista respecta,
utilizeaza si clariIica perceptia 'naiva, imediata, 'nealterata de invatare. Scopul explorarii
Ienomenologice din Gestalt este starea de awarness( constiinta extinsa, atentie extinsa, prezenta
de aici si acum) sau obtinerea unei intelegeri immediate proIunde (insight). In Gestalt terapie
insight-ul reprezinta intelegerea clara a structurii situatiei studiate.
Starea de prezenta sau atentie extinsa (awarness)Iara o explorare sistematica nu este
suIicienta, de obicei, pentru a dezvolta intelegerea proIunda a insight-ului. De aceea, Gestalt
terapia Ioloseste atentia Iocalizata si experimentarea pentru a ajunge la intelegerea proIunda
(insight). Fenomenologul nu studiaza numai constientizarea personala ci si procesul
constientizarii in sine. Pacientul devine constient de constientizare.

Teoria campului
Viziunea stiintiIica asupra lumii care sta la baza perspectivei Ienomenologice gestaltiste
este teoria campului. Teoria campului este o metoda de explorare care descrie campul global din
care Iace parte evenimentul in momentul prezent, mai curand decat sa analizeze evenimentul in
termenii categoriei din care acesta Iace parte prin natura sa sau pornind de la o secventa
neliniara, istorica de tip cauza-eIect. Campul este un intreg in care partile se aIla in relatii
nemijlocite si reactioneaza una Iata de cealalta si nici o componenta nu ramane neinIluentata de
ceea ce se intampla intr-o alta zona a campului . 'Campul inlocuieste notiunea de particule
izolate, separate. Persoana aIlata in contextul sau de viata constituie un camp. In teoria campului
nicio actiune nu este izolata; terapeutii lucreaza aici si acum si sunt atenti la modul in care ceea
ce se aIla aici si acum este aIectat de ramasite din trecut, cum ar Ii postura corpolara, obiceiurile
sau credintele. Campul Ienomenologic este deIinit de observator si capata sens numai atuncicand
4

este cunoscut cadrul de reIerinta al observatorului. Abordarile din perspectiva campului sunt mai
mult descriptive decat interpretative, speulative sau clasiIicatorii. Accentul cade pe observarea,
descrierea si explicarea structurii exacte a ceea ce este studiat. Datele inaccesibile observabile
observatiei directe a terapeutului sunt studiate prin Iocalizare Ienomenologica, experimentare,
prin ceea ce raporteaza participantii si prin dialog.

Perspectiva existentialista
Existentialismul se bazeaza pe metoda Ienomenologica. Fenomenologii existentialisti se
Iocalizeaza pe existenta umana pe relatiile cu celalalt, bucurii si suIerinte, asa cum sunt ele traite
direct. Gestalt terapia oIera un mod de a Ii autentic, plin de sens si responsabil Iata de noi insine.
Devenind constienti, prezenti, devenim capabili sa alegem si/sau sa ne organizam propria
existenta intr-o maniera plina de sens. Viziunea existentiala arata ca oamenii se reconstruiesc si
se descopera pe ei insisi Iara incetare. Nu exista o esenta a naturii umane care sa poata Ii
descoperita 'odata pentru totdeauna. Intotdeauna exista orizonturi noi, probleme noi si
oportunitati noi.

ialogul
Relatia dintre terepeut si client este cel mai important aspect al psihoterapiei.Dialogul
existential este o parte importanta din metodologia gestalt terapiei si e o maniIestare a
perspectivei existentiale asupra relatiilor.
Relatiile se dezvolta prin contact.Oamenii cresc si isi Iormeaza identitatile prin contact.Contactul
este experimentarea Irontierei dintre 'eusi 'non-eu.Este experienta interactiuni cu non-
eul,mentinand totodata o identitate de sine separata de non-eu.Persoana (eu) are sens doar in
relatie cu ceilalti,in dialogul Eu-Tu sau in contactul manipulativ Eu-Obiect.
Gestalt-terapeutii preIera sa experimenteze impreuna cu pacientul in cadrul dialogului
decat sa utilizeze manipularea ('Eu-Obiect).
Gestalt-terapia ii ajuta pe clienti sa-si dezvolte propriul suport necesar pentru contactul
dorit sau retragere.Suportul se reIera la orice Iace posibil la orice Iace posibil contactul sau
retragerea:energie,supoet corporal,respiratie,inIormatie,grija Iata de celalalt,limbaj.Suportul
mobilizeaza resursele pentru contact sau retragere.
Gestalt-terapeutul lucreaza angajandu-se in dialog,mai degraba decat manipuland
pacientul catre un anumit obiectiv terapeutic.Un astIel de contact se realizeaza prin ingrijire
directa (neocolita,sincera), caldura,acceptare si auto-responsabilizare.Dialogul se bazeaza pe
experimentarea celuilalt asa cum este el/ea de Iapt si pe maniIestarea autentica a propiei
3

Iiinte,prin impartasirea starii de prezenta totalt propusa de metoda Ienomenologica.Dialogul


gestaltist este un produs al autenticitatii si al responsabilitatii.
Relatia terapeutica in Gestalt-terapie este un produs al autenticitatii si al responsabilitatii.
1.Continerea:Aceasta se reIera la a ne plasa pe noi insine cat mai deplin posibil in
experienta celuilalt Iara a judeca,analiza sau interprete, pastrandu-ne totodata sentimentul
propriei prezente autonome, separate.
2.Prezenta:Gestalt-terapeutul se exprima Iata de pacient.In mod regulat,judicios si cu
discernamant,el exprima observatii,preIerinte, sentimente personale si ganduri.Terapeutul isi
impartaseste perspectiva, modeland relatarea Ienomenologica,ceea ce il ajuta pe pacient sa invete
sa aiba incredere si sa Ioloseasca experienta imediata pentru a creste starea de prezenta/atentie
extinsa.
3.Angajarea in dialog.Contactul inseamna mai mult decat ceea ce doi oameni Iac unul
Iata de celalalt. Contactul e ceva care se intampla intre oameni,ceva ce apare prin interactionarea
lor. Gestalt-terapeutul se dedica acestui proces interpersonal. Acesta inseamna mai degraba a
permite contactului sa se intample , decat a manipula , a Iace contactul si a controla rezultatele.
4. Dialogul este trait. Dialogul este mai curand ceva Iacut decat ceva despre care se
discuta. Termenul 'trait se reIera la iminenta actiunii si la emotia care se preceda. Dialogul se
poate realiza prin dans,cantec,cuvinte sau prin orice alta modalitate prin care se exprima si se
dinamiteaza schimbul de energie dintre participanti. Totusi ,interactiunea este limitata de
etica,de gradul de adecvare ,de sarcina terapeutica, etc.

TERIA PERSALITATII
nterdependenta ecologica. campul organism-mediu
O persoana exista prin diIerentierea de ceilalti si prin intrarea in contact cu ceilalti.
Acestea sunt doua Iunctii ale unei Irontiere. Autoreglarea eIicienta presupune un contact in care
persoana este constienta de elementele noi din mediu care pot Ii hranitoare sau toxice. Ceea ce
este hranitor este asimilat iar restul este respins. Acest tip de contact diIerentiat duce inevitabil la
crestere.

Metabolismul mental
In Gestalt trapie termenul de metabolism este Iolosit ca metaIora pentru Iunctionarea
psihica. Oamenii cresc muscand o bucata de marime potrivita( Iie ca este vorba despre mancare,
idei sau relatii), mestecand( reIlectand) si vazand daca este toxica sau hranitoare, respingand-o
6

sau asimiland-o. Pentru aceasta este nevoie ca oamenii sa doreasca sa se increada in propriul gust
si propria judecata.

#eglarea frontierei
Frontiera dintre eu si mediu trebuie sa Iie mentinuta permeabila pentru a permite
schimburile, dar in aceleasi timp trebuie sa ramana solida pentrua permite autonomia. Trebuie
diIerentiat in Iunctie de nevoile dominante si ceea ce este hranitor. La modul ideal, nevoia cea
mai urgenta energizeaza organismul pana in momentul in care este satisIacuta sau pana cand este
inlocuita de o nevoie mai vitala. Viata presupune o succesiune de nevoi satisIacute sau
nesatisIacute, atingerea echilibrului si deplasarea catre urmatorului moment si catre o noua
nevoie.

Perturbarile frontierei de contact
Cand Irontiera dintre mine si celalalt devine naclara, nu mai exista sau este rigida, apare o
tulburare a discriminarii dintre selI si celalalt, o perturbare a contactului si a starii de prezenta (
awarness). Frontiera-contact se pierde in modalitati opuse in conIluenta si izolare . In confluenta(
Iuziune), separarea dintre eu si ceilalti este atat de neclara incat Irontiera dispare. In i:olare
Irontiera devine atat de impermeabila incat se pierde legatura.
#etroflexia este o scindare in interiorul propriei persoane, o rezistenta a propriei persoane
la propria persoana. Propria persoana este inlocuita cu mediul, Iacand propriei persoane ceea ce
doreste sa Iaca altcuiva sau Iacandu-si siesi ceva ce-si doreste sa Iaca altcineva pentru sine. Acest
mecanism duce la izolare. Introspectia este o Iorma de retroIlexie care poate Ii patologica sau
sanatoasa.
Prin introiectie se absorb si se asimileaza Iara discriminare elemente straine, care nu
apartin persoanei respective. 'Inghitirea Iara a mesteca duce la Iormarea unei personalitati de
tip 'ca si cum si a unui caracter rigid. Valorile si comportamentele introiectate se impum selI-
ului.
Proiectia este conIuzia dintre propria persoana si ceilalti ce provine din atribuirea lumii
externe a ceva ce apartine de Iapt propriei persoane.
eflectia este evitarea contactului sau a starii de prezenta prin deturnare, ca atunci cand
cineva este politicos in loc sa Iie direct. DeIlexia se poate realiza prin neexprimarea directa sau
prin a evitamsa primesti. In ultimul caz, persoana simte ca nimic nu o 'atinge; in primul caz,
persoana este deseori ineIicienta si se simte rusinata pentru ca nu a putut obtine ce dorea.

7

utoreglarea organismului
Reglarea umana are diIerite grade: reglarea organismului bazata pe o constientizare
destul de clara a ceea ce este si reglarea prin trebuie. Acest lucru se aplica reglarii intrapsihice,
reglarii relatiilor interpersonale si reglarii grupurilor sociale. 'Exista doar un singur lucru care
trebuie sa controleze: situatia, daca intelegi situatia in care te aIli si o lasi sa-ti controleze
actiunile, atunci inveti sa te descurci in iata.( Perls). In autoreglarea organismului, alegerea si
invatarea se desIasoara in maniera holistica, cu integrarea Iireasca a corpului si a mintii, a ideilor
si sentimentelor, a spontaneitatii si deliberarii. In reglarea bazata pe 'trebuie sa domina aspectul
cognitiv si nu se tine cont de ceea ce este simtit, de holism. Majoritatea tranzactiilor au loc
automat, in maniera uzuala, Iara o deplina constientizare a acestora. Pentru autoreglarea
organismului este nevoie ca modalitatile automate se devina constiente pe deplin atunci cand este
nevoie.

arness
Starea de prezenta si dialogul sunt doua dintre cele mai importante instrumente in Gestalt
terapie. Starea de prezenta totala este procesul prin care ne aIlam in contact cu cele mai
importante evenimente din campul individ/mediu cu sustinere senzoriomatorie, emotionala,
cognitiva si energetica si se bazeaza si este mobilizata de nevoia dominanta a organismului din
momentul prezent. Implica nu numai autocunoasterea, dar si cunoasterea situatiei actuale si a
modului in care propria persoana Iiinteaza in aceasta situatie. Starea de prezenta incarcata de
sens este cea a unui selI care se aIla in lume, aIlat in dialog cu lumea, Iiind constient de Celalalt-
deci nu este o introspectie, o orientare in interior. stArea de prezenta este insotita de posesie,
adica procesul de a-ti cunoaste capacitatile de control, de alegere si de asumare a responsabilitatii
pentru propriul comportament si pentru propriile sentimente. Fara acest lucru, individul poate Ii
atent la experienta si la spatiul vital, dar nu si la Iorta pe care o are sau nu. Prezenta este
cognitiva, senzoriala si aIectiva. Persoana care este prezenta stie ce face, cum face, stie ca are
alternative si ca alege sa Iie asa cum este.Actul prezentei se desIasoara intotdeauna aici si
acum,desi continutul prezentei poate Ii indepartat.Respingerea sinelui este o perturbare a starii
de prezenta pentru ca reprezinta negarea a ceea ce esta individul.Respingerea sinelui este in
acelasi timp o conIuzie 'cine suntsi deziluzie,sau o atitudine de tipulam ghinionin care
individul se simte deasu|ra a ceea ce este perceput in aparenta.

#esponsabilitatea
Oamenii sunt responsabili(capabili sa dea un raspuns);sunt agentii principali in
determinarea propriului comportamenr.Cand oamenii conIunda responsabilitatea cu
8

invinovatirea si cu 'trebuie,apare manipularea si presiunea asupra propriei persoane;se


'staduiesc,nu sunt spontani si nu integreaza toate aspectele propriei personalitati.
Gestalt-terapeutii cred in importanta unei diIerentieri clare intre ceea ce le este dat.Oamenii sunt
responsabili pentru ceea ce aleg sa Iaca.Oamenii sunt responsabili pentru optiunile morale.

'arietatea conceptelor
Teoria personalitatii din perspectiva Gestalt-terapiei s-a desrrins din experienta
clinica.Constructele teoriei propuse de Gestalt-terapie se axeaza mai mult pe teoria campului
decat pe Iundamentele genetice si sunt mai mult Ienomenologice decat conceptuale.
Desi Gestalt-terapia este Ienomenologica, se reIera si la inconstient, adica la ceea ce nu
intra in campul starii de prezenta atunci cand este nevoie. In Gestalt terapie, a Ii prezent
inseamna a Ii conectat, iar a Ii absent inseamna a Ii deconectat. Absenta poate Ii explicata printr-
o multitudine de Ienomene, printre care a invata la ce sa te astepti, reprimare, setare cognitiva,
caracter si stil.

Teoria schimbarii din perspectiva Gestalt terapiei
Copiii 'inghit nediIerentiat( introiecteaza) idei si comportamente. Acest lucru duce la o
moralitate impusa mai degraba decat la o moralitate compatibila organismic. Rezultatul este ca
indivizii se simt vinovati atunci cand se comporta asa cum le dicteaza propriile dorinte opuse cu
aceletrebuie introiectate. Schimbarea nu are loc printr-o 'incercare coercitiva a individului sau
a altei persoane de a-l schimba, ci se intampla atunci cand individul isi dedica timpul si
eIorturile pentru a Ii 'ceea ce este, 'pentru a Iiinta deplin in pozitia sa actuala. Cand terapeutul
respinge rolul de agent al schimbarii, devine posibila schimbarea potrivita. Starea de prezenta
(care include posesia, alegerea si responsabilitatea) si contactul determina schimbarea spontana
si Iireasca. Prin constientizarea acceptarii de sine si a dreptului de a exista asa cum esti, devine
posibila cresterea. Interventia Iortata intarzie acest proces. Gestalt terapeutii considera ca
oamenii au tendinta innascuta spre insanatosire. Natura are aceasta tendinta, iar omul Iace parte
din natura.

DiIerentierea campului: polaritati si dihotomii
Gandirea dihotomica se opune autoreglarii organismului. Gandirea dihotomica tinde sa
Iie intoleranta in ceea ce priveste diversitatea indivizilor,si sa oIere adevaruri paradoxale despre
individul unic.
9

Autoreglarea organismica duce la integrarea partolor intr-un intreg care le


cuprinde.Campul este deseori descompus in polaritati:parti opuse care se completeaza sau se
explica reciproc.Polii pozitivi si negativi ai unui camp electric reprezinta un exemplu tipic pentru
aceasta diIerentiere din perspectiva teoriei campului.Prin aceasta abordare polara a
campului,diIerentele sunt acceptate si integrate.Lipsa integrarii naturale duce la aparitia unor
clivajede tipul:corp-minte,selI-exterior,inIantil-matur,biologic-cultural,constient-inconstient.|3|

efinirea sanatatii .Gestalt-ul bun ca polaritate
Gestalt-ul bun se reIera la campul perceptiv organizat cu claritate intr-o Iorma buna.O
Iigugura bine Iormata se distinge cu claritate pe un Iundal mai amplu si mai putin
diIerentiat.Relatia dintre ceea ce apare in prim plan(Iigura)si context (Iundal)este semniIicatia
este clara.
In starea de sanatate,Iigura se schimba in Iunctie de necesitati, adica trece la un alt punct
de Iocalizare atunci cand nevoia a Iost satisIacuta sau inlocuita de una mai urgenta.Nu se
schimba atat de rapid incat sa evite satisIacerea(asa cum se intampla in isterie)sau atat de lent
incat Iigurile noi sa nu mai aiba suIicient spatiu pentru a prelua comanda organismica.Cand
Iigura si Iondul sunt dihotomizate,individul ramane cu o Iigura Iara context sau cu un context
neIocalizat. La individul sanatos starea de prezenta (awareness)reproduce cu claritate nevoia
dominanta a intregului camp .
In Gesstalt-terapie, conceptul de Iunctionare sanatoasa include ajustarea creativa.
Psihoterapiile care ii ajuta pe pacienti doar sa devina adaptabili creeaza conIormist si stereotipie .
Individul care interactioneaza creativ isi asuma responsabilitatea pentru echilibrul dintre
sine si mediu.
Individiul si mediul Iormeaza o polaritate . alegerea nu se Iace intre individ si
societate,ci intre autoreglare organismica si reglare arbitrara.
Rezistenta este o componenta a polaritati care consta intr-un impuls si in rezistenta la
acest impuls.


mpasul
Impasul este situatia in care nu apare ajutorul din exterior,iar pacientul crede ca nu
poate Iace Iata singur . Acest lucru se datoreaza in mare parte Iaptului ca energia este scindata
10

intre impuls si rezistenta. Cea mai Irecvent Iolosita metoda de a Iace Iata acestui conIlict este
manipularea celorlalti.
O persoana care Iunctioneaza conIorm autoreglarii organismice isi asuma
responsabilitatea pentru ceea ce Iace ea pentru sine, pentru ceea ce Iac ceilalti pentru ea si pentru
ceea ce Iace ea pentru ceilalti. In Gestalt -terapie ,pacientii pot depasi impasul pentru ca se pune
accentul pe contactul aIectuos, Iara a Iace munca pacientului ,adica Iara a salva sau a inIantiliza.


Bibliografie


1) Dr. Andre Moreau, 'iata mea aici si acum Gestalt-terapia, drumul vietii, Editura Trei,
Bucuresti, 2005;
2) .gestalt.ro;
3) .sistempsi.ro.