Oricarui fumator ii place sa se gandeasca la fumat ca la un viciu, o actiune care ii confera o aura de siguranta de sine si de persoana care gusta

din placerile vietii. Fumatul este de obicei vazut ca o slabiciune inofensiva, tratata cu ingaduinta. Cati dintre cei care fumeaza stiu insa ca fumatul este de fapt o boala? Foarte putini Sa vedem deci care este adevarul despre fumat: Daca avem curiozitatea sa consultam Dictionarul Explicativ al Limbii Romane vom gasi la cuvantul viciu urmatoarea definitie: VICIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de constructie, de functionare etc.). Viciu de conformatie = dispozitie anormala a unor parti sau organe ale corpului; diformitate fizica. Fig. Pornire nestapanita si statornica spre rau, apucatura rea, patima; desfrau, dezmat, destrabalare. 2. Neindeplinire a unor conditii legale de forma sau de continut in intocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la anularea valorii acestora. [Var.: (inv.) vitiu s.n.] Din fr. vice, lat. vitium. Daca inlaturam definitiile care nu privesc subiectul in discutie, anume acelea legate de viciu de conformatie sau de procedura, ramane sa vedem daca fumatul poate fi considerat defect, cusur, neajuns sau o pornire nestapanita si statornica spre rau. Desigur ca nu.. Cu totii cunoastem persoane foarte cumsecade si respectabile si care totusi fumeaza. Fumatorii nu se aleg neaparat din randul persoanelor rautacioase si cu moravuri usoare. Iar ca sa spunem ca e un defect, ar insemna sa incadram fumatul in categoria gresita. Nevoia de a fuma este o stare, nu o calitate sau un defect. De aceea pentru a gasi adevarul despre fumat trebuie sa cautam ceva mai departe. Ceea ce nu stie de obicei fumatorul, este faptul ca nevoia de a aprinde o tigara este, de fapt, manifestarea unei boli: dependenta de nicotina. In conformitate cu clasificarea internationala a bolilor a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nicotina intruneste criteriile unei substante ce determina dependenta, adica este un drog, iar dependenta nicotinica ce apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentala si comportamentala . Criteriile care definesc boala numita dependenta de substante sunt stabilite in cea de a patra editie a Manualului de diagnostic si statistici (DSM-IV) elaborat de Asociatia Psihiatrilor Americani. Despre dependenta Sus Conform DSM-IV dependenta este un model maladaptiv de uz de substante care duce la suferinta, manifestata prin cel putin trei dintre simptomele urmatoare, si care pot aparea in orice moment in decursul a douasprezece luni: 1. toleranta, definita ca: a. nevoia tot mai mare de crestere a cantitatii de substanta pentru a atinge efectul dorit, sau

b. scaderea efectului produs de aceeasi cantitate de substanta, de-a lungul timpului. 2. sevrajul, manifestat prin oricare din urmatoarele: a. sindromul caracteristic de sevraj in absenta substantei, b. aceeasi substanta sau una asemanatoare este folosita pentru a usura sau evita simptomele de sevraj. 3. substanta este folosita in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de timp decat se intentiona initial 4. exista o dorinta persistenta sau eforturi nereusite de a inceta sau diminua folosirea substantei respective 5. o mare parte din timp este petrecuta in activitati necesare pentru obtinerea substantei (ex.deplasarea pe distante mari, ori in toiul noptii), folosirea substantei sau recuperarea in urma efectelor sale. 6. timpul alocat activitatilor sociale, ocupationale sau recreationale se reduce semnificativ in urma folosirii substantei. 7. consumul substantei continua in ciuda constientizarii unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau exacerbate de substanta. Cum se ajunge ca un gest, atitudine aparent sociala, sexy, cool, sa devina boala? Simplu. Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante ce activeaza circuitul recompensei. Acesta este o retea de neuroni responsabila de producerea starii de satisfactie fizica si psihica, placerea, indiferent de stimul alimentatie, sex, alte droguri. In timp, asocierea tigarii cu anumite momente si stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea pentru obtinerea acesteia aprinderea tigarii. De aici si necesitatea compulsiva de a intra in posesia tutunului obiectul care te face sa te simti mai bine, recompensat. Dar tot aici isi are explicatia si instalarea sindromului de sevraj atunci cand fumatorul nu are la indemana tigari, trabuc sau orice alta modalitate de a-si administra imediat drogul : un semnal care nu este urmat de recompensa declanseaza frustrare. Acest semnal poate fi insa atat extern (ocaziile care nu merg fara o tigara) cat si intern (scaderea concentratiei sanguine a nicotinei sub nivelul care mentine activ circuitul recompensei). Prin urmare, in timp, se instaleaza dependenta de nicotina adica boala codificata in clasificarea internationala a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Timpul in care se instaleaza aceasta boala depinde de cantitatea de tigari fumata, de varsta de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu dar si renuntarea este mai dificila) dar si de anumiti factori genetici persoanele care un defect la nivelul genei ce codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea nicotinei, fumeaza mai putin si renunta mai usor.

Este important sa nu ne amagim cu ideea ca suntem doar fumatori ocazionali. Pe langa faptul ca riscam ca, in timp, sa devenim dependenti de nicotina, nu trebuie sa fi un fumator impatimit pentru a fi expus riscurilor de imbolnavire. Studii recente au demonstrat faptul ca la ambele sexe, consumarea a 1 4 tigari este asociata cu un risc semnificativ mai mare de deces in urma bolilor de inima, iar femeile sunt in mod special predispuse spre cancerul la plamani. Fumatul se dovedeste a fi mai mult decat un simplu obicei rau. Dependenta de tutun este o boala cronica. si, ca orice boala, beneficiaza de tratament medicamentos si ingrijire din partea medicului. Fumatul este un factor de risc important pentru numeroase boli, unele dintre ele potential fatale, inclusiv cancerul de plamani, esofag, stomac, emfizemul pulmonar, bronsita cronica, arterita si afectiunile cardiace. Fumatul este direct raspunzator pentru unele modificari importante ale functiilor unor organe si sisteme ale organismului uman, inclusiv sistemul digestiv. Acest lucru poate avea consecinte grave asupra sistemului digestiv, deoarece acesta este cel care transforma alimentele in substante nutritive de care organismul are nevoie pentru a supravietui. Estimarile curente indica faptul ca la nivel mondial, aproximativ o treime din adulti fumeaza. In prezent, exista tendinta ca barbatii sa fumeze mai putin, in timp ce femeile si adolescentii de ambele sexe par sa fumeze mai mult decat in deceniile anterioare. Efecte daunatoare S-a demonstrat faptul ca fumatul are efecte daunatoare asupra fiecarui segment al sistemului digestiv, contribuind la unele dereglari comune, de genul arsurilor gastrice si esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv. De asemenea, fumatul mareste riscul de aparitie al bolilor inflamatorii intestinale cronice si posibilitatea aparitiei litiazei biliare (pietre la nivelul vezicii biliare). Fumatul afecteaza ficatul, prin schimbarea modului in care acest organ metabolizeaza medicamentele si alcoolul, pentru a le face netoxice pentru organism. Daca ar fi sa luam in calcul numai bolile pe care le poate cauza tubului digestiv sunt suficiente motive care sa convinga un individ cu inteligenta normala sa inceteze fumatul.

Medicamentele si alcoolul Consumul de alcool, fie ocazional, fie cronic, In timpul unui tratament medicamentos poate determina diminuarea actiunii medicamentului si aparitia de reactii adverse neplacute. Asocierea alcoolului cu medicamente ce contin urmatoarele substante active: disulfiram (utilizat pentru tratarea alcoolismului), doxiciclina, furazolidon, metronidazol, tinidazol

(cu actiune antimicrobiana si antiparazitara), tolbutamida (antidiabetic) provoaca o reactie de tip antabuz care se manifesta prin stari de greata, voma, vasodilatatie, hipotensiune arteriala, confuzii. In cazul tratamentului cu disulfiram, in alcoolism cronic, terapia medicamentoasa se incepe cu acordul pacientului care este informat, in prealabil, de reactiile secundare ce pot surveni. Alcoolul etilic poate avea, in functie de modul de administrare, efect inductor sau inhibitor enzimatic. Astfel, in administrare acuta (ocazional), in cantitate mare, alcoolul poate determina cresterea actiunii medicamentului asociat conducand la efecte de supradozare. Acest fenomen se intampla la asocierea alcoolului cu medicamente ca diazepam, fenitoina, anticoagulante cumarinice. In acest caz alcoolul inhiba activitatea enzimelor care metabolizeaza medicamentul, acesta se acumuleaza in organism si astfel apar fenomenele de supradozare. Consumul cronic de alcool, pe termen lung, in asociere cu medicamente de tipul sulfamidelor hipoglicemiante, paracetamolului, anestezicelor generale determina scaderea actiunii farmacologice a acestor medicamente (fenomen de inductie enzimatica). Este stimulate metabolizarea medicamentelor prin stimularea activitatii enzimatice, pacientul are tendinta de a creste dozele administrate si astfel apar fenomene toxice. Este contraindicata asocierea alcoolului, care este deprimant al sistemului nervos central (SNC) cu alte medicamente deprimante SNC ca de exemplu: anestezice generale, tranchilizante, hipnotice. Alcoolul nu se asociaza cu anticoagulante orale si salicilati (aspirina) deoarece creste riscul de sangerari si hemoragii digestive. Farm. Drd. DIANA GRIGORE MEDICAMENTELE SI ALCOOLUL: o asociere exploziva Alcoolul are un anumit numar de proprietati ( alcool) care pot uneori sa aiba efecte periculoase, pe termen mai lung sau mai scurt, asupra organismului nostru. Probleme de coabitare deseori furtunoase pot sa apara cand medicamentele sunt luate imediat inainte sau dupa consumul de alcool. Desi mecanismele implicate in interactiunea medicamente-alcool sunt numeroase si complexe, consecintele lor pot sa conduca la urmatoarele situatii: cresterea act 444j99e ivitatii unor medicamente sau, dimpotriva, diminuarea activitatii in alte cazuri; cresterea accidentelor datorate medicamentelor; modificari ale metabolizarii alcoolului, ce duc la manifestari neplacute. CRESTEREA ACTIVITATII UNOR MEDICAMENTE

Toate familiile de medicamente care provoaca o diminuare a activitatii creierului (inhibitoare ale sistemului nervos central) vor avea un efect sporit in urma consumului de bauturi alcoolizate. Aceasta se va manifesta printr-o tulburare a atentiei, a concentrarii, a vigilentei (atentia in cazul conducerii automobilului), o crestere a riscului de tulburari respiratorii, efecte abile cu cele observate cu ocazia administrarii unei doze prea mari de medicamente. Este in special cazul: medicamentelor impotriva tulburarilor de somn: hipnotice; medicamentelor impotriva anxietatii: tranchilizante (tulburari ale memoriei si de comportament); medicamentelor impotriva agitatiei si depresiei: neuroleptice, antidepresive; medicamentelor impotriva alergiilor: antihistaminice; morfinei si derivatelor sale, in special medicamentele antitusive: codeina; unele medicamente folosite in tratamentul maladiei Parkinson; medicamentelor impotriva diabetului: insulina si hipoglicemiantele orale, asociate cu un consum important de alcool, pot sa duca la o coma hipoglicemica; unele medicamente impotriva hipertensiunii, precum si medicamente care dilata vasele inimii (vasodilatatoare coronariene tip nitroglicerina) care pot sa provoace, asociate cu alcoolul, o scadere importanta a presiunii arteriale. DIMINUAREA ACTIVITATII UNOR MEDICAMENTE Consumul repetat de alcool (bautor cronic) duce la o accelerare a metabolizarii unor medicamente si in consecinta la diminuarea eficacitatii lor. Aceasta este deosebit de important pentru urmatoarele medicamente: medicamentele impotriva epilepsiei: fenobarbital fenitoina; medicamente anticoagulante orale: antivitamina K; unele tranchilizante precum meprobamatul. CRESTEREA ABSORBTIEI DIGESTIVE A UNOR MEDICAMENTE DE CATRE ALCOOL

Alcoolul poate sa favorizeze absorbtia unor medicamente care in mod normal nu actioneaza decat local, in interiorul tubului digestiv. Aceasta absorbtie anormala poate in unele cazuri sa prezinte oarecare pericol. Este de exemplu cazul unui medicament impotriva teniei: niclosamid. CRESTEREA NUMARULUI DE ACCIDENTE DATORATE MEDICAMENTELOR Medicamentele antiinflamatorii nederivate din cortizon aspirina, indometacin, diclofenac (voltaren), piroxicam (feldene), ketoprofen (profenid), ibuprofen (nurofen) etc. pot toate sa provoace sangerari ale tubului digestiv. Riscul sangerarilor creste sub efectul alcoolului. # ATENTIE Un comprimat de aspirina, luat cu un grog fierbinte, constituie un procedeu care poate sa faca stomacul sa sangereze. La fel, nu trebuie in nici un caz sa luati, pentru prevenirea mahmurelii, medicamente pe baza de aspirina. Medicamentele care contin paracetamol nu trebuie sa fie luate cu bauturi alcoolizate. Ele pot sa provoace o maladie a ficatului. De asemenea trebuie multa prudenta cu persoanele care sunt bautori cronici, caci alcoolul creste activitatea unor enzime ale ficatului, care transforma atunci medicamentul in derivate foarte periculoase pentru ficat. O afectare a ficatului este semnalata si daca alcoolul este asociat cu unele medicamente impotriva tuberculozei: izoniazida. MODIFICAREA DEGRADARII ALCOOLULUI CARE PROVOACA MANIFESTARI NEPLACUTE Unele medicamente pot sa opreasca transformarea completa a alcoolului in organism si deci sa creasca aparitia unui produs toxic, acetaldehida, care provoaca senzatie de rau cu inrosirea fetei, transpiratii, dureri de cap, greata, chiar vomitat, palipitatii, vedere dubla, confuzie si scaderea tensiunii arteriale. Administrarea medicamentelor enumerate mai jos pot sa provoace un astfel de efect: * Disulfiram: ANTALCOL, folosit in tratamentul dezintoxicarii alcoolice. * Anumite antibiotice: cloramfenicolul: CLORAMFENICOL; cefamandol: CEFAMANDOL;

 cefoperazon: CEFOID. * Anumite medicamente contra diabetului: glibenclamid: GILEMAL, GLIBENCLAMID, MANINIL, MANIROM; glipizid: GLUCOTROL, MINIDIAB; tulbutamida: TOLBUTAMID. * Medicamente antimicotice: griseofulvina: GRISEOFULVINA. * Anumite antiparazitare: metronidazol: METRONIDAZOL, FLAGYL; ornidazol: TIBERAL; ketoconazol: NIZORAL, KETOCONAZOL. * Medicamente anticanceroase: procarbazina: NATULAL. # ATENTIE Cateva sute de medicamente contin doze mai mult sau mai putin importante de alcool, indeosebi numeroase siropuri. INTERACTIUNI LEGATE DE SUBSTANTELE DIN ALCOOL Printre cei doua sute cincizeci de constituienti decelati in bauturile alcoolice se afla substante care ar putea sa explice cateva tulburari resimitite dupa consumul sau. In plus, unele dintre ele pot sa provoace o crestere brusca a tensiunii atunci cand sunteti tratat cu medicamente impotriva depresiei. Aceste substante sunt prezente in unele vinuri si in bere. POT SA FIE DIMINUATE EFECTELE ALCOOLULUI PRIN UNELE PRODUSE SAU PRINTR-UN MEDICAMENT? Raspunsul este nu. Cafeaua nu poate sa combata efectele alcoolului. Numai fructoza in foarte mare cantitate, luata in acelasi timp cu alcoolul, pare sa-i diminueze efectele.