Sunteți pe pagina 1din 5

NEVOIA DE A BEA I A MNCA

DEFINIIE. Necesitate a fiinei umane de a absorbi alimente de bun calitate i n cantitate suficient, pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i energia indispensabil unei bune funcionri. I. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII Pentru a se mentine sanatoasa fiinta umana are nevoie de o cantitate adecvata de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea si natura alimentelor nutritive sunt in functie de: sex, varsta, greutate, inaltime, activitate depusa, starea de sanatate sau de boala. O alimentare adecvata trebuie contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale. Glucidele (hidratii de carbon) reprezinta sursa principala energetica a organismului. Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidratii de carbon, daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate, etc.). La copii, aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, casexie, denutritie, afectiuni hepatice si renale. Necesarul: 4-6 g/kg corp/24 h. Proteinele reprezinta materialele plastice ale organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, in acelasi timp, o sursa importanta de energie si constituie materia prima a enzimelor si a hormonilor. Necesarul: 1-1,5 g/kg corp/24 ore. Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului hepatic, aparitia unei anemii si prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui retentia apei in organism cu formarea de edeme. Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina si alaptare, arsuri, anemii, evacuari pleurale si abdominale, postoperator. Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale, afectiuni febrile. Lipidele au valoare caloric mare, acestea avnd caliti energetice mari, ntr-un volum mic. Pe lng rolul energetic, lipidele intr i compoziia esutului nervos i a stromei eritrocitare, iar sub form depozitar, reprezint rezervele de energie ale organismului i esutul de susinere pentru organele interne. Necesarul este de 1-2 g/kg corp/24h. Raia de grsimi se va reduce n insuficiena hepatic, nefroza lipoidic, DZ, obezitate, boli febrile. Raia de grsimi se mrete n stri de subnutriie, hipertiroidism. Vitaminele sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului, nevoia de vitamine crete n majoritatea bolilor. Apa i srurile minerale n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism, srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare. Necesitile de ap ale organismului sntos variaz ntre 25003000ml, (Na, K, Ca, Mg, Fe, Cl).

A. FACTORII CARE INFLUENEAZ SATISFACEREA NEVOII

a. Biologici: - varsta si dezvoltarea: nevoile alimentare sunt variabile, in functie de perioada de crestere si dezvoltare (copil, b. adolescent, adult, varstnic); activitati fizice: cu cat efortul fizic este mai intens, cu atat creste metabolismul si aportul alimentar; orarul si intervalul dintre mese: se recomanda un program riguros al orelor de masa, tuturor indivizilor. Psihologici: emotiile: sunt indivizi care-si pierd apetitul si altii care consuma mai multe alimente; anxietatea: ca si emotiile. Sociologici: Climatul: iarna mesele sun bogate in calorii, calde si nutritive, iar vara se prefera mesele usoare bogate in fructe si legume, precum si hidratare corespunzatoare. Statutul socio-economic: deprinderile alimentare se formeaza in copilarie si sunt influentate de apartenenta la un grup social sau de saracie. Religia: in functie de apartenenta religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare. Cultura: alimentatie este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarui popor. B. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

c.

1. Cavitatea bucala: sa aiba dentitie buna sau proteza bine adaptata, mucoasa bucala roz si umeda, limba roz si gingii
roz si aderente la dinti;

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Masticatia: sa fie usoara, eficace cu gura inchisa; Reflexul de deglutitie (inghitire): prezent; Digestia: lenta si nestingherita; Deprinderi alimentare: orarul meselor regulat, 3 mese principale, plus doua gustari (10 h pauza nocturna); Apetit: pofta de mancare senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana; Foame: senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca; Satietate: senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta; Hidratare: nevoia de lichide in functie de necesitati; Gust si valoare acordate mancarii: deprinderile individului privind alegerea alimentelor, servirea meselor, traditia. C. INTERVENTIILE AS. MED. PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI

calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore, in functie de activitate; in repaus, un adult sanatos are nevoie de 25 cal/kg corp/24h; in activitate usoara 35-40 cal/kg corp/24h; in activitate medie 40-45 cal/kg corp/24h; in activitate intensa 45-60 cal/kg corp/24h; - as. med. calculeaza necesarul de calorii/24h in functie de varsta: + 20-30% pentru copii, minus 10-15% varstnici; - calculeaza ratia alimentara echilibrata (necesar de calorii in functie de varsta si activitate); - asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel: 50-55% glucide, 10-15% proteine, 30-40% lipide. - asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala: 40% prot de origine animala, 60% prot de origine vegetala, 35% lipide de orig animala, 65% lip de origine vegetala. - calculeaza nr. de calorii /kg corp/24h in stari fiziologice: sportiv, sarcina, alaptare +30%; - cerceteaza deprinderile alimetare ale individului si alege alimentele in functie de preferintele lui; II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII Sunt doua probleme de dependenta: - alimentatie inadecvata prin deficit; - alimentatie inadecvata prin surplus. Surse de dificultate

a. De ordin fizic:
- alterarea mucoasei bucale, digestive, a peristaltismului intestinal (miscarea intestinelor). - obstructii, tumori, strangulari; - dezechilibre: neurologice, endocrine, metabolice, durere, abuzul de medicamente si alcool. b. De ordin psihologic: anxietate, stres, situatii de criza. c. De ordin sociologic: seceta, foame, malnutritie. d. Lipsa cunoasterii: de sine si a mediului inconjurator.

A. ALIMENTATIA INADECVATA PRIN DEFICIT


Definitie: aport insuficient de elemente nutritive cantitativ si calitativ care afecteaza starea nutritionala a individului. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

inapetenta: lipsa poftei de mancare; anorexie: lipsa poftei de mancare; disfagie: dificultate la inghitire; conditia cav bucale: absenta dintilor, carii dentare, ulceratii ale mucoasei bucale, limba incarcata cu depozite albicioase limba saburala; glosite: inflamatia limbii si a gingiilor digestia: insotita de greata, varsaturi, regurgitatii (revenirea alimentelor ingerate in stomac), aerofagie (eliminarea aerului din stomac pe gura), pirozis (arsuri la stomac); deprinderi alimentare: greseli in alegerea alimentelor si in prepararea lor, orar nesatisfacut al orelor de masa.

hidratare: consum insuficient de lichide, pierderi in greutate, semne de deshidratare: tegumente uscate, urina concentrata, slabiciune. Gust si valoare acordate mancarii: dezordonat, mananca in picioare sau pat, consuma numai alimente crude, reci sau un singur fel.

2.

INTERVENTIILE ASISTENTEI PAC CU VULNERABILITATE

Obiective: - pac sa aiba o stare de bine, fara greturi si varsaturi; Interventii: - aseaza pac in poz semisezand, sezand sau DD cu capul intr-o parte; - protejeaza lenjeria cu musama si aleza si capteaza varsatura; - educa pac sa inspire profund; adm med prescrisa; - Intrerupe regimul alimentar normal si asigura regimul dietetic impus. Obiective: - pac sa fie echilibrat hidroelectrolitic; Interventii: - alimenteaza pac pe cale intravenoasa cu sol de glucoza 5%, 10% 20%, NaCl (ser fiziologic); - calculeaza necesarul de calorii in functie de diferite stari patologice (adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370C); - daca nu varsa se hidrateaza pe cale orala cu lichide reci, in cantit mici, la intervale scurte de timp; - exploreaza gusturile alimentare ale pac. Obiective: - pac sa fie echilibrat nutritional; Interventii: - serveste pac cu alimente la o temp moderata, la ore regulate, prezentate cat mai apetisant; - invata pe pac nr de cal continut de alimentele consumate; - sustine psihic pac.

B. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS


Def: un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

- greutate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala; - bulimie: const n scderea saietii i creterea accentuat a senzaiei de foame. O ntlnim n tumori cerebrale, isterie, neurastenie, distonii neurovegetative, disfuncii endocrine, erori nnscute n metabolism, alcoolism, tabagism. - polifagie: reprezint o nevoie exagerat i permanent de a mnca. Ea poate fi fiziologic ( la tineri) i patologic, n obiceiuri defectuoase alimentare, n stress, tumori cerebrale, hipertiroidie, diabet zaharat, parazitoze intestinale sau medicamentoas. - greturi si varsaturi. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI Obiective: - pac sa aiba greutate corporala in functie de varsta, sex, inaltime;

sa desfasoare activitate fizica; sa fie incurajat psihic.

Interventii: - exploreaza gusturile pac; - invata pac valoarea calorica a alimentelor; - stabileste un regim hipocaloric; - supravegheaza pac sa consume numai alimente permise; - cantareste zilnic pac; - constientizeaza pac de importanta activ fizice; - stabileste un program de exercitii; - invata pac metode de relaxare; - la nevoie administreaza medicatia prescrisa.

ALIMENTAIA DIETETIC
nseamn o contribuie la tratarea pacientului, prin alimentele ingerate. Regimurile dietetice sunt foarte variate, n funcie de calitatea i cantitatea alimentelor ce le compun. n funcie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice i hipercalorice. Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de mbolnviri. Regimurile dietetice urmresc: - Punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme: Regim de cruare a intestinului gros n dizenterie Regim de cruare a mucoasei bucale stomatit; Regim de cruare a stomacului gastrit, ulcer gastric; Regim de cruare a ficatului hepatit, ciroz; Regim de cruare a rinichiului nefrit, glomerulonefrit, insuficien renal acut; La alctuirea regimurilor de cruare se va ine seama de compoziia chimic a alimentelor, de modul de preparare, precum i de starea lor de agregaie; - Echilibrul unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului: n colita de fermentaie regim bogat n proteine; n colita de putrefacie regim bogat n carbohidrai; n insuficiena cardiac restricie de lichide Compensarea unor tulburri rezultate din disfuncia glandelor endocrine: Se va stabili tolerana la glucide n diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerane; Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: n boli infecioase regim bogat n vitamine; Afeciuni osoase regim bogat n calciu; n tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat n proteine; ndeprtarea unor produse patologice de pe pereii intestinali: Produse patologice ca: mucus, puroi, se pot ndeprta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi; n vederea alctuirii unui regim dietetic ct mai variat este necesar cunoaterea echivalenelor calitative i cantitative ale principiilor alimentare; Numrul regimurilor dietetice este variat n funcie de diversitatea mbolnvirilor, de stadiul i de gravitatea acestora; Regimul hidric Indicaii - n primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute Alimente permise: - Supe limpezi de legume, ceaiuri ndulcite cu zaharin sau nendulcite, zeam de orez, supe diluate i degresate din carne, ap fiart i rcit Indicaii: - Perioada de debut a hepatitei epidemice; insuficiena renal acut, insuficiena hepatic acut, colecistit acut, n perioada febril a bolilor infecioase Alimente permise: - Sucuri de fructe ndulcite, ceaiuri ndulcite, zeam de compot, zeam de

Hidro-zaharat

orez Semilichid - Se administreaz n cantiti mici i repetate Indicaii: - Colecistit subacut, perioada icteric a hepatitei epidemice, ciroza hepatic, varice esofagiene, dup primele zile ale infarctului miocardic Alimente permise: - Supe de finoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, finoase, sufleuri de brnz de vaci - Mese mici cantitativ i mai frecvente Indicaii: - n primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, n primele zile dup hemoragia digestiv superioar Alimente permise: - 1000-2000 ml lapte, eventual mbogit cu fric sau smntn Indicaii: - dup puseul acut al ulcerului n remisiune, dup operaii pe stomac Alimente permise: - brnz de vaci, ou moi, ca, lapte, pireuri de legume, smntn, fric, finoase Indicaii: - hepatit cronic, ciroz hepatic decompensat, neoplasm hepatic Alimente permise: - brnz de vaci, ca, urd, iaurt, carne slab fiart, pine alb prjit, legume, finoase, fructe coapte, biscuii, supe de finoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi Indicaii: - glomerulonefrit acut difuz, insuficien renal Alimente permise: - salat de cruditi cu untdelemn, fructe crude, coapte, compot, supe de legume i finoase, prjituri cu mere, ca, brnz de vaci, urd, glbenu de ou, fric, pine fr sare; Indicaii: - cardiopatii decompensate, hipertensiune arterial, infarct miocardic acut n a doua sptmn de boal: Alimente permise: - lapte, iaurt, brnzeturi, carne slab fiart, salat de sfecl, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tart, dulcea, unt 10 g i ulei 30 g/zi Indicaii: - diabetul zaharat Alimente permise: - n funcie de tolerana la glucide va cuprinde alimente cntrite n mod obligatoriu i alimente necntrite: - alimente cntrite: pine, lapte, cartofi, finoase, legume uscate, fructe -alimente necntrite: pete, carne, mezeluri, ou, supe de carne, sosuri fr fin, ulei Indicaii: - obezitate, hipertensiune arterial Alimente permise: - 240 calorii 300 g brnz de vaci - 400 calorii lapte, brnz de vaci, carne alb, legume, mere - 600 calorii din aceleai alimente

Lactat

Lacto-finos

Hepatic

Renal

Cardio-vascular

Diabetic

Hipocaloric