Sunteți pe pagina 1din 113

j

GH. VLADUCA
N. GHERBANOVSCHI
M. MELNIC
D. CIOBOTARU
,
~ E
IC
PENTRU CLASELE
XI-XII

I. MUNTEANU
A. RUSU
I. VITA
Editura Didactica ~ i Pedagogica, Bucureti, 1983
Lucrarea a fost elaborata astfel:
1.1; 1.2 - NICOLAE GHERBANOVSCHI, lector, dr.
1.3 ,--- ADRIAN RUSU, de lucrari, dr. ing.
I. 4; I 1.1 - MIHAl MELNIC, prof.
1.5; 1.6; 1.7 - ION Vl'fA, prof.
Il.2; IC4 - GHEORGHI'fA VLADUCA, lector, dr.
11.3- ION MUNTEANU, lector, dr.
11.5 - DUMITRU CIOBOTARU, conferentiar, dr.
Referenti:
ARTIZIA GOILAV, lOAN GAVRIL, SANDA SPIRIDON, DOREL
HARALAMB, DUMITRU - profesori rle fizica la liceul
,Petru din munieipiul Piatra Neamt.
Rerlactor: E. prof.
Tehnoredactor: EL.
Coperta: V. WEGEl\IANN
Nr. colilor de tipar : 14
Bun de tipar: 11.11.1983
Com. nr. 30 404/7234
Cornbinatul poligrafic
,CASA SC!NTEII"
Bucuresti R.S.R
PREFATA
Aceasta culeger_e de probleme a fost elaborata in acord cu
confinutul manualelor de fizica pentru clasele a XI-a i a Xll-a
i astfel conceputa lncU sa acopere ln zntregime tematica. aces-
lora. Din acest motiv, gruparea problemelor in capitcle para-
grafe, tematica acestora, precum $i notafiile folosite au fost
condifionate, in esenfa, de structura $i continutul manualelor.
ln acest context introducerca breviarelor, uzual folosite in alte
culegeri de probleme, nu a fost necesara.
Lucrarea confine probleme de ldrga ciJ'culafie selectate din
alte culegeri de probleme sau din lucrari de specialitate, dar
prelucrate i reformulate in spiritul manualelor. Precizam insa
' ca 0 buna parte din problemele propuse sint originale.
ln fiecare paragraf problemele au fost sistematizate, pe cit
posibil, dupa gradul lor de dificultate i, ca atare, se recomanda _
rezolvarea lor in ordinea din culegere. Rezo.Jvarea lor lntr-o
alta ordine este posibilli, deoarece problemele, cu mici excepfii,
sint independente. Problemele tipice sau cele czz un grad mai
ridicat de dificultate sfnt rezolvate in detaliu. Pentru problemele
similare sau cu un grad redus de dificultate sint date relatiile
de calcul, ca i rezultatul numeric sau numai rezultatul nllmeric.
M"nfioniim ca problemele cu un grad mai ridicat de dzficultate,
notate cu un asterisc, se pot rezolva cu nofiunile l: cunotintele
din manualele de fizica. Aceste probleme testeaza abilitatea ele-
vilor de a folosi eficient ansamblul acestor cunotinte dezvoltind,
in acelai timp, mobilitatea lor in gindire. Rezolvarea acestqr
probleme, fara a folosi indicatiile, constituie o dovada a lnfe-
legerii profunde de catre elevi a proceselor fizice implicate in
problemele respective Z: a legaturii lor cauzale.
Culegerea se adreseaza elevilor de liceu, participantilor la
concursurile de fizica $i candidatilor la examenele de admitere
in invajamlntul superior.

Speram ca aceasta culegere, prin ordonarea problemelor
dupa gradul lor de dificultate, prin continutul lor, ca prin
dozarea judicioasa a indicafiilor de rezolvare, va contribui la
clarificarea, adincirea fixarea teoretice, va
dezvolta la elevi deprinderile necesare folosirii acestora ln mod
eficient pentru rezolvarea pfoblemelor de fizica pentru inter-
pretarea corecta corelata a legilor i fenorrtenelor fizice.
Autorii multumesc celor cu care au purtat discutii utile pe
marginea acestei lucrari $i vor ramlne lndatorati cititorilor care
vor face sugestii propuneri pentru imbunatat,irea unei edifii
viitoare.
AUTOR/1
j
I
PARTEA 1NT1I
FIZICA CLASA A XI-A
Enun*uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ?
1.1. Curentul alternativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2. Curentul trifazat. electrice. Transformatorul...................... 10
1.3. Elemente neliniare de circuit ( dioda, trioda). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
I .4. Oscilatii electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
I .5. Unde electromagnetice . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
I .6. Optica ............................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.7. Notiuni de teoria relativitatii restrinse ...... <........................... 34
Indica til rispunsuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3?
1.1. Curent.ul alternativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3?
1.2. Curentui trifazat. electrice. Transformatorul...................... 38
1.3. Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda)............................ 39
1.4. Oscilatii electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
1.5. Unde electromagnetice ........................................... . . . 50
I .6. Optica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
I. 7. N otiuni de teo ria relati vita tH restrinse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
PARTEA A DOUA
FIZICA CLASA A XII-A
Enunturi 69
II.1. Elemente de fizica cuantica ........... :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
II.2. Fizica atomului .................................................. . 80
11.3. Elem,ente de fizica solidului. .................. ;...................... 90
II .4. Fizica nucleului. Particule element are ...... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
11.5. EJ,emente de fizica plasmei....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
5
I
I
L .....
Indicatii rispunsuri
ILL Elemente de fizica cuantidl.......................................... 143
II.2. Fizica atomului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
II .3. Elemente de fizica solidului ......... _......................... . . . . . . . . 169
11.4. Fizica nucleului. Particule element are. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
II .5. Elemente de fizica plasmei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
PARTEA A TRElA
PROBLEME RECAPI1'ULATIVE
Enunturi ............................................................. .
Indicatii raspunsuri ..................................................... .
21R
221
Partea intii
FIZICA CLASA A XI-A
ENUNfURI
" .. 1.1. CURENTUL ALTERNATIV
1.1.1. 0 spira circulara conductoare eu aria S = 50 em
2
este rotita uniform
cu n = 10 rotfs in jurul axei perpendiculare pe liniile unui cimp
magnetic uniform de inductie B = 10-
2
T. Sa se calculeze t.e.m. e indusa in
spira. Se considera ca origine a timpului, momentul in care fluxul magnetic
prin spira este maxim.
1.1.2. Un rezistor eu rezistenta R = 5 Q este parcurs de un curent de inten-
sitate I = 4 A frecventa v = 50 Hz. Sa se serie expresiile marimilor
instantanee tensiune la borne un intensitatea curentului in pentru rezistor.
1.1.3. 0 bobina cu rezistenta R = 10 n si inductanta L = 180 mH este
legata la o sursa de tensiune' alternativa U = 220 V v = 50 Hz. Sa se
calculeze intensitatea curentului I prin bobina.
1.1.4. 0 spira perfect conduetoare, plana, cu aria
S 100 rm
2
, este rotita cu turatia n = 3 000 turefmin
intr-un magnetic uniform de inductie B = 1 T,
ea in figura 1.1.4. Sa se caleuleze: a) valoarea efec-
tiva E a t.e.m. induse e; b) expresia
instantanee i a curentului in circuitul conectat la
spirei, caracterizat prin rezistenta R = 0,157 n
L = 0,5 mH; c) considerind ca origine
a timpului momentul in care t.e.m. e este zero,
timpul t
1
pentru care, in decursul unei perioade, inten-
sitatea curentului are valoarea instantanee 'pozitiva
egala cu valoarea sa efectiva; d) cal dura Q disipata
in circuit in timpul t = 1 min.
1.1.5. Care este impedanta Z pentru v = 1 kHz a unui
reostat cu rezistenta R 100 0, N = 2 000 spire,
lungimea l = 50 em aria unei spire S = 15 cm
2
?
G
Fig. !.1.4
1.1.6. 0 bobiha conectata la o sursa cu tensiunea U 105 V si frecventa
v 50 Hz este parcursa de curentul de intensitate I = 1,8 A: Care
impedanta Z inductarita L a bobinei? Ce defazaj introduce ea, daca
at unci . cind are la borne tensiunea continua U 0 = 6 V este parcursa de
curentul de intensitate 1
0
7,5 A?
7
'
1.1.7. 0 bobina este conectata la o sursa cu tensiunea u = 30 sin 314 t (V).
, Intensitatea curentului prin bobina este i = 21,7 sin 27t (50 t- 1/8) (A).
Se cer: a) frecventa v a curentului defazajul cp al circuitului; b) momen-
tele t t
1
pentru care intensitatea instantanee i a curentului are valorile
pozitiva respectiv negativa egale cu intensitatea efectiva; c) rezistenva R
i inductanta L ale bobinei.
1.1.8. Daca se aplica la bornele unei bobine o tensiune sinusoidala de frecventa
standard ( v = 50 Hz) i tensiune efectiva U = 60 V, intensitatea efectiva a
curentului priri bobina este 1 = 4 A, iar se aplica la bornele bobinei o
tensiune continua U
0
= 10 V, intensitatea curentului este / 0 = 2 A. Sa se
determine inductanva L i defazajul cp al circuitului de curent alternativ.
1.1.9. La bornele unei surse cu tensiunea U 22,36 V i frecventa v 50 Hz
se conecteaza circuitul serie format din o bobina i un rezistor de
R = 5 n. Cunoscind ca tensiunea la bornele bobinei este ub = 10 V2 v,
iar tensiunea la bornele rezistorului este U R 10 V, sa se calculeze rezistenta
Rhinductanta L i defazajul circuitului (cp). '
1.1.10. Un condensator cu capacitatea C 100 conectat la o sursa are
tensiunea la borne u = 1,4 sin 10
3
t (V). Sa se determine expresia intensitatii
instantanee i a curentului care parcurge condensatorul. '
1.1.11. La bornele unei surse cu tensiune la borne U = 220 V si frecventa
v = 50 Hz se leaga in serie doua condensatoare avind capacitavile C 1 '
= 0,2 respectiv C
2
= 0,4 Sa se determine intensitatea curentului I
prin circuit i tensiunile U
1
i U
2
la bornele condensatoarelor.
1.1.12. La bornele unei surse cu tensiunea la borne U si frecventa v 50 Hz
se leaga un circuit serie RC. Cunoscind ca tensiunile 'Ia bornele elementelor
circuitului sint U R = 120 V i U c = 160 V, iar intensitatea curentului prin
circuit este I = 1 A, sa se determine capacitatea C a condensatorului,
defazajul circuitului cp i tensiunea U.
1.1.13. La bornele unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R = 3 n
ins.eriat cu un condensator de capacitate C = 250 se tensiunea
u = 0,5 V2 sin 1 000 t (V). Sa se determine expresia pentru intensitatea i a
curentului prin circuit.
l.l.14. Un circuit RLC serie, caracterizat pri.Q. rezistenva R = 20 n, induc-
tanva L = 30 mH i capacitatea C = 50 este parcurs de un curent de
intensitate I = 10 A i frecventa v = (500/7t)Hz. Sa se determine defazajul cp
i tensiunea U la bornele circuitului.
1.1.15 ... Un circuit RLC serie alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta R 16 n,
inductanta L = 95,5 mH un condensator cu capacitatea. C este parcurs de
un curent de intensitate i = 6 V2 sin (314 t - 3652'11'
1
) (A). Sa se deter-
rnine capacitatea c' tensiunea ub la bornele bobinei, tensiunea u la bor:nele
circuitului .i puterea P disipata in circuit.
1.1.16. Sa se verifice relatia S = V P
2
+ pentru circuitul din problema
precedenta. ' ,,
8
,I
' '
(
1.1.17. Un circuit serie este caracterizat prin R = 10 n, L = 0,04 H,
C U. =" 220 V v " ?O .. s.e determine defazajul cp, factorul
de cahtate Q I caldura disipata In circUit timp de un minut.
' Un circuit RLC seri? format dintr-o bobina avind rezistenta R = 21 n,
Inductanta L = 70 mH I un condensator cu capacitatea C = 82 este
conectat la o sursa de alternativ de frecventa v = 50 Hz. Tensiunea
la bornele condensatorulm este U c = 310,7 V. Sa se determine intensitatea I
a curentului prin circuit, tensiunea U b la bornele bobinei tensiunea U la
bornele circuitului i defazajul _cp al circuitului. '
1.1.19. La o sursa ou tensiunea U = 220 V i frecventa v = 50. Hz se conec-
teaza o bobiJ?-a. curentului prin este I
1
= 2 A. Prin
legarea 3: un.m condensator cu capacitatea C = 20 intensitatea
pr1n mrcmt ramine. ac?eai, 2 = 2 A. Sa .se determine: a) rezis-
tenta R I L ale bob1ne1; b) dtagrama fazor1ala; c) factorul de cali-
q.al d) puterea activa P i puterea reactiva P r in cele doua
situatn (fara condensator-cazul 1 i cu condensator-cazul 2).
1
bobina cu rezistenva R = 50 n i inductanta L = 1,33 H este
inser1ata cu un .condensator cu capacitatea C = 20 Ansamblul este ali-
sub tens1l!nea .u = 100 V, cu frecventa v = 48Hz .. Se a) inten-
Sitatea I I defazajul Cf>. al circuitului; b) tensiunile U b i U c la
borne}? f) ?e bobinei (L')
astfel Incit Intensitatea curentulul I prin CircUit devine maxima. Sa se ras-
punda la intrebarile precedente pentru acest caz i sa se determine factorul
de calitate Q al circuitului.
, 1.1.21. Un circuit serie RLC este alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta
R = 10 f.! i" un condensator C. Reactantele bobinei i
." =.50 Hz sint XL= 2 n i Xc = 1 000 n. Tensiunea de alimentare
a circuitulm este U = 120 V. Sa se determine intensitatea curentului I
de calitate Q al circuitului si tensiunile la bornele elementsior
tului",U b i u. c in de regim 'de rezonanva, obt.inuta prin varierea free-
vente! surse1 de ahmentare.
1.1.22. Un circuit RLC paralel este format dintr-o bobina ideala cu reactanva
= 314 (pentru ". = 50 Hz) in paralel cu un condensator C = 4t-tF
1. eu un reztstor R = .10 n. Circuitul este legat Ia o sursa de
ahmentare cu tens1unea lJ = 10 V I frecventa v = 50 Hz. Sa se determine
1 Z a. intensitatea I a prin circuit i defazajul
cp al circmtulm.
1.1.23. Un rezistor cu rezistenta R = 1 k n' o bobina ideala cu inductanta
L = 0,2 mH i un cu C = 300 pF sint conectati in
paralel.la ? cl! tensiunea U = 1 V i 'frecventa v = 250 kHz. Sa se
determine curentilor IR, IL, lc prin laturile intensi-
tatea curentulm total I i defazajul cp al circuitului.
1.1.24. 0 bobina cu inductanta L = 1 mH este legata in paralel cu un
cu capamtatea C = 40 la o sursa cu tensiunea U = 2 V
.v variabila. Sa se calculeze frecventa de v0 a circuitului
I Intensitatlle curentilor I L' Ic I din circuit in acest caz.
"1 ' / '
9
_.. 1.1.25. Un circuit serie RLC conectat la o sursa cu tensiunea U = 110 V
v = 50 Hz este caracterizat prin valorile R . n., L. = 0,1 H
C = 200 (.LF. Sa se calculeze intensitatea I a curentulu1 pr1n circuit.
1.1.26 ... Se a plica tensiunea U unui circuit serie ''de curent alt ..ernativ
' din elementele bobina condensator. sint
egale. Defazajul dintre tensiunea U b la bobinei. I.ntensttate.a
tului I din circuit este = 30. Sa se determine rela\Ia dintre tensiunile U,
U b i U c defazajul a circuitului.
1.1.27.Un circuit serie RLC are rezisten\a R = 4 n inductan\a L = 2 H.
Tensiunea sursei de este U = 220 V, cu fre?venta v =.50
Ce valoare trebuie sa aiba capacitatea C
0
a condensatorului. pentru ca clrcuitul
de curent alternativ sa prezinte fenomenul de care este valoarea
maxima a supratensiunii U Co la bornele condensatorulm?
1.2. CURENTUL TRIFAZAT. ELECTRICE.
TRANSFORMATORUL
1.2.1. Un generator de curent trifazat, avind conexiunea in are tensiunea
pe faza Ur = 220 V. Generatorul alimenteaza un m?tor tr1fazat,. care
pentru fiecare bobinaj (faza) rezistenta R = 5 n tndu.ctiva
X = 7 Q. Bobinajele motorului sint legate in Sa deter!lune: tensmnea
de linie Uz, intensitatile curentilor de faza Ir de hme Iz puterea P a
motorulni.
'1.2.2. Un generator de curent trifazat, avind in triunghi, are
tensiunea pe faza U r = 220 V. Generatorul ahmenteaza un
trifazat cu conexiunea in triunghi. Consumatorul are, pent:u ftecare
rezistenta, .. R = 7 Q reactan\a inductiva X = 10 0. Sa se
intensitA\ile curen\ilor de faza Ir linie It puterea
1.2.3. Un alternator monofazat cu doisprezece P.oli, b?binajul cu
N = 540 spire, tura\ia rotorului n = 500 rot/min, ar1a suprafe\ei po!
inductor S = 833 cm
2
are inductia in intrefier B = 0,6 T.
inductia este constantA in dreptul 'unui pol zero in d1ntre dm
poltconsecutivi, sa se calculeze t.e.m. efectiva E a alternat'orului.
1.2.4. Rotorul unui alternator (monofazat) cu opt. alternayi are
n = 750 rotfmin. Bobinele indusului au N' = 80 spue diametrul
spire fiind D = 10 em. Cind polii rotorului s!nt in dreptul b.ob!nelor statorului,
inductia in intrefier este B = 0,7 T. Bobtnele statorulu1 s1nt conectate in
serie incit t.e.m. induse in bobine se aduna. sa.. se calculeze: a) frec-
venta v a t.e.m. induse; b) expresia valoarea efect1va E a tnduse;
c) de putere, a instalatiei formata I consumator;
daca puterea disipata in circuit este P = 53,4 kW, 1ar Intensitatea curentului
prin circuit este I = 112 A.
1.2.5. Un alternator (monofazat) are p 12 perechi poli: Fluxul prin
fiecare bobina de pe stator este func\ie sinusoidala de timp. are valoarea
10
maxima <1>
0
= 7 10-
4
\Vb; Turatia rotorului este n = 3 000 rotfm. Sa se
determine: a} frecventa v a curentului produs de alternator; b) expresia cu
valori numerice a t.e.m. induse e; c) puterea P disipata pentru o intensitate
a curentului I = 2 A i un factor de putere cos = 0,85.
1.2.6. Un motor cu P = 5,4 kW i V = 220 V are rezistenta rotorului r =
= 0,6 n i randamentul 1J. 0,9. Sa se determine: a) intensitatea curen-
tului I absorbit de la reteaua de alirnentare in functionare nominala; b) ten-
siunea contraelectromotoare Ec; c) rezistenta Rp a reostatului de pornire
pentru ca Ia pornire intensitatea curentului sa fie I P = 40 A.
1.2.7. Un generator de curent continuu, cu excitatia derivatie, furnizeaza in
circuitul de utilizare, sub tensiunea U = 115 V, curentul de \ntensitate I =
48 A. Rezistenta rotorului este r = 0,16 n, iar curentului de
excitatie este Ie = 2 A. Sa se calculeze t.e.m. E a generatorului i rezistenta
ri a de excitatie.
1.2.8. Rotorul unui generator de curent continuu cu excitatie derivatie gene-
reaza o t.e.m. E = 120 V. Care este tensiunea U la bornele generatorului i
ce rezistenta ri are infaurarea inductorului, daca curentul din circuitul
exterior are intensitatea I 30 A, iar in infaurarea inductorului I e = 1 ,5 A?
1.2.9. Sa se calculeze t.e.m. E a unui generator de curent continuu cu exci-
tatie derivatie intensitatea I din circuitul lui exterior, cunoscind ca rotorul
are rezistenta r = 0,2 n, tensiunea la borne u = 110 v, rezistenta inducto-
rului ri = 55 n, iar intensitatea curentului fn rotor este Ir = 30 A.
1.2.10. Sa se calculeze randamentul YJ al unui motor de curent continuu cu
puterea P = 5 kW, ca tensiunea la borne este U = 120 V, iar intensi-
tatea curentului absorbit in functionare normala de la reteaua de alimentare
este I = 49 A. ' '
1.2.11. Un transformator de re{ea ( U = 220 V, v = 50 Hz) coboritor de ten-
siune, u2 = 12 v, are bobina primara alcatuita din sirma de cupru emailata
cu diametrul D = 1,6 mm i rezistenta pe unitate de lungime R
1
= 0,01 0.
Miezul defier al transformatorului are sectiunea patratica cu latura l = 4,43 em
i permeabilitatea relativa maxima fir = 10
4
Considerind regimul pentru
care permeabilitatea i-a atins valoarea maxima, sa se determine: a) impe-
danta maxima Z a bobinei primare, cunoscind ca numarul spirelor din seeun-
dar este N
2
= 6 spire; b) defazajul al circuitului primar la mersul
in gol al translrmatorului; c) intensitatea curentului I
28
prin circuitul secun-
dar scurtcircuitat; d) puterea P a transformatorului.
1.2.12. Pe miezul magnetic al unui transformator cu raportul de transformare
U1JU2 = 10 kV/240 V, folosit intr-o retea de distributie a energiei electrice,
se infaoara o bobina cu N = 10 spire. Tensiunea masurata la bornele bobinei
este U = 10 V. Sa se calculeze uumerele de spire N
1
ale primarului si N 2 ale
secundarului. '
. 1.2.13. Un transformator de mare putere, cu puterea utila P2 = 312,5 MVA
are randamentul YJ = 99,6o/
0
Considerind ca transformatorul functioneaza
cu un factor de putere cos = 0,9, sa se calculeze puterea P disipata in
transformator.
11
IARE RCC
1.3.1. Sa se specifice modul de aplicare <1 legii lui Ohm Ia un element neliniar
de circuit.
1.3.2. Sa se indice sensu! vectorului intensiUHii cimpului electric datorat
sarcinii spatiale a electronilor sensu] datorat tensiunii
anodice, in spatiul dintre anodul I catodul une1 dwde cu v1d.
1.3.3. Catodul unei diode cu vid are un curent de emisie IE = 100 rnA. Sa se
calculeze numarul de electroni emii de catod in unitatea de timp.
1.3.4. Avind in vedere rezultatul obtinut la problema anterioara, sa se explice
de ce materialul catodului nu se golete complet de electroni dupa un timp de
functionare. Se va argumenta raspunsul pentru toate cele trei regiuni ale
regiunea de blocare ( U A< 0), regiunea curentilor de
sarcina spatiala (0 < U A < U As) i regiunea de saturatie ( U A > U As).
.,._ 1.3.5. Diodele din figura 1.3.5, a i b au catozi cu incalzife directa i prezinta
caracteristici ideale, identice. Sursele de tensiune pentru incalzirea filamentelor
au tensiune electromotoare. Sa se arate daca exista deosebiri intre
valorile intensitatilor curentilor i
I , ,
a 6
Fig. 1.3.5
I''
A
-;t 1.3.6. 0 dioda cu vid lucreaza in punctul de functionare dat de: I A= 15 rnA
U A = 20 V. Sa se calculeze perveanta diodei.
'r- 1.3. 7. 0 dioda cu vid, avind caracteristici ideale, are perveanta K =
= 8 1'0-
2
IhAJV
312
i intensitatea curentului de emisie IE = 10 rnA. Sa se
calculeze marimea intensitatii curentului anodic pentru tensiunile anodice
U A.= -5; 0;.10; 36 49 V.
'l\ 1.3.8. Sa se calculeze viteza cu care un electron ajunge Ia anodul unei diode
cu vid, polarizata cu tensiunea u A= 20 v. Se presupune ca viteza electro-
nului in momentul einiterii de catre catod este nula. Sa se estimeze ordinul de
marime a timpului de tranzit al electronului in spatiul catod-anod, cunoscind
dintre electrozi d = 3 mm.
12
'J5 1.3.9. In figura 1.3.9, a b se prezinta doua mod uri de grupare a doua diode:
in serie respectiv, in para]el. Diodele au perveantele K
1
, respectiv K
2
Sa
se calculeze perveanta echivalenta i' sa se indice domeniul de tensiuni in care
ramine valabila legea 3/2 pentru fiecare dintre grupari.
a
Fig. I.3. 9
!to. ln figura 1.3.10, a, b se prezintii doui\ moduri de grupare a unei diode
?U un .rezistor: i yaralel. Dioda are K = 1 mAJV
3
1
2
, IE= 10 rnA,
Iar :ezistorului este R = 2 k .Q. Sa se calculeze intensitatea curen-
I pr1n f1ecare grupare, pentru doua valori ale tensiunii: U = 5 V
50 v.
D
a
Fig. 1.3.10
1!.11. Sii se deseneze, calitativ, dependenta I - U
pentru un grup format dintr-o dioda in ;erie cu o
sursa de tensiune electromotoare E (fig. 1.3.11).
")('..
Fig. 1.3.11
D
I
u
1.3.12. Un redresor mop.oalternanta cu filtru capacitiv este alimentat de un
in secundar tensiunea u
2
= 20 sin 100 1tt (V).
Tens1unea continua, la bornele condensatorului, are valoarea U =
= 19 V. Sa se calculeze procentul de timp in care conduce dioda presupunind
un factor de neglijabil. '
13
'}. 1.3.13. Sa se calculeze factorul de ondulatie (y) la unui redresor bial-
ternanta cu filtru (schema filtrului este prezentata in figura 1.3.13); tensiunefl
continua la bornele condensatorului c 1 are valoarea u1 = 20 v' iar factorul
L
de ondulatie in acelai loc este y' = 0,1.
Elementele filtrului au valorile: L = 5 H;
C = 100 fl.F, iar rezistenta rezistorului de
. sarcina are valoarea Rs = 10 k n.
tensiunii alternative redresate este v =50 Hz.
Fig. 1.3.13 1.3.14. Sa se exprime marimea tensiunii ano-
dice maxime ( U A, max) aplicata pe dioda in
polarizare inversa ( U A < 0) intr-un redresor
monoalternanta cu filtru capacitiv, in de amplitudinea U 2 H tensi-
unii din secuRdarul transformatorului.
1.3.15. lritr-o trioda cu vid electronii pot trece de Ia eatod Ia anod, dei in
drumullor se afla grila, polarizata cu o tensiune negativa. Sa se explice acest
lucru.
1.3.16. Sa se gaseasca legea de dependenta a curentului anodic al unei tri.U
(/A) de tensiunea anodica ( U A) i de tensiunea de grila ( U
0
), in domeJIII
U G < 0, daca se fac urmatoarele presupuneri:
- se aplica principiul superpozitiei efectelor tensiunii anodice i de grila,
precum i matematic al diodei cu vid (legea lui Langmuir);
, - tensiunea de grila are un efect de fl. ori mai mare asupra curentului
anodic decit tensiunea anodica.
Cum se modi fica aceasta lege pentru domeniul U a > 0?
1.3.17. Avind in vedere rezultatele problemei precedente, sa se calculeze
tensiunea de grila necesara blocarii unei triode (IA = 0), avind lL = 20
fiind pola.rizata cu U A = 200 V.
1.3.18. 0 trioda cu vid are anodice prezentate in figura 1.3.18.
Sa se caleuleze parametrii triodei (S, Ri, !J) in punctul M 0
IA (mA)
(V)
Fig. 1.3.18
/
14
1.3.19. Sa se construiasca grafic caracteristicile de grila i anodice ale unei(',
triode cu parametrii S == 4 mA/V i Ri = 10 k n. Se. presupune. ca aceste
caracteristici sint liniare, iar unul dintre punctele posibile de are
coordonatele lAo = 12 rnA; U
00
= - 2 V i U Ao = 200 V. Sa se deduca
expresia matematica a caracteristi-
cilor liniarizate .
1.3.20. Montajul de amplificator, din
figura 1.3.20, lucreaza cu o trioda
ale carei cara.cteristici sint pre-
zentate in figura 1.3.18. Elementele
montajului au valorile: E A= 250 V;
RA 10 k n; Rc = 1 k n. Sa se
determine: valorile statice (com po-
nente continue) ale tensiunilor
curentilor U a, U A /.4;
amplificarii in tensiune; amplitu-
dinea maxima a semnalului de la
( Ua, max)
Fig. 1.3.20
1.4. OSCJLATJI ELECTHOMAGNETICE
2s 1.4.1. Cum se schimba frecventa oseilatiilor Iibere dintr-un circuit oscilant,
daca marim distanta dintre armaturile condensatorului? Dar daca introducem
in bobina un miez 'de fier?
'I 1.4.2. Se schimba frecventa unui drcuit oscilant inchis cind este transformat
intr-un circuit oscilant deschis?
'f..AI.4.3. lntr-un circuit oscilant coin?id ca
dintre armaturile condensatorulm cu osCilatnle 1ntens1tatn curentulm? Daca
nu coincid, care est8 defazajul? Sa se construiasca in acelai sistem de coordo-
nnte graficele variatiei tensiunii curentului dintr-un circuit in
decursul a doua perioade.
1.4.4. Unde se afla concentrata energia, intr-un circuit oscilant, la momentele
T JB, Tj4, T j2, 3 T /4 considerate de la inceputul descarcarii condensatorului?
(Oscilatiile sint libere.)
1.4.5. Prin ce se deosebesc libere prod use in doua circuite oscilante
care au parametrii C, L i R, daca condensatoarele au fost incarcate
la baterii cu t.e.m. diferite?
(S) 1.4.6. 0 baterie formata din doua condensatoare cu capacitatea de 2 {J.F
fiecare se descarca printr-o bobina (L = 1 mH, R = 50 !l). Vor aparea
daea gruparea condensatoarelor este: a) in paralel? b) in serie?
1.4. 7. Ce in ductan\a trebuie _sa aiba un circuit oscilant c?_ntine un con-
densator cu capacitatea C = 2 fl.F, pentru a produce oscilatn cu frecventa
v 10
3
Hz? Se neglijeaza rezistenta circuitului.
15
(J 1.4.8. Intensitatea curentului intr-un circuit oscilant cu timpul dupa
ecuatia: i = 0,01 cos 1 000 t. Determinati inductanta circuitului, tiind ca
valoarea capacitatii condensatorului este C = 2 10-
5
F.
0 Cum se v perio.ada 9i frecventa i'ntr-un c.ircuit
OSCdant,. daca ffilCOram Inductanta de 4 Orl I marim capaCitatea
de 9 ori?
I
1.4.10. Un oscilant este format tlintr-o bobina cu inductanta L =
= 0,03 H 9i un condensator plan, compus din dona pHici de forma unor
discuri cu raza r = 1,2 em, situate la distanta d = 0,3 mm una de alta. Sa se
determine perioada oscilatiilor libere in circuit. Cit va deveni perioada oscila-
tiilor, daca spatiul dintre armatmi este ocupat de o placuta cu permitivitatea
relativa e:r = 4?
1.4.11. Avem dona circuite oscilante la care T
1
= 3 T
2
; r
1
= 2 r
2
; d
1
=
= d
2
= d; l
1
= l
2
= l. Se bobineaza spira ling a spira pe un rind 9i se intreaba
ce raport' exista intre C
1
9i C
2
Am notat prin: T
1
,
2
perioadele, r
1
,
2
razele
spirelor, d1,2 diametrele firelor 9i /
1
,
2
lungimile firelor. .
1.4.12. Factorul de calitate al unui circuit oscilant este 100. Bohina este
formata dintr-un rind de spire una linga alta. Raza spirei r
1
=

m, iar
raza firului r
2
= 1f;r mm. Rezistivitatea fiind p = .10-
7
n m, care este
perioada oscilatiilor lib ere?
1.4.13. Se considera circuitul oscilant din figura 1.4.13. Cum se mGdifica
frecventa oscilatiilor proprii 9i de cite ori, daca se schimba comutatorul K
din pozitia a in pozi tia b? Se tie ca C
2
= nC
1

L
L
Fig. 1.4.13 Fig. I .4.14
1.4.14. Determinati frecventa, perioada i pulsatia oscilatiilor electromag
netice produse in circuitul oscilant din figura 1.4.14. Marimile caracteristice
circuitului sint: L 10 mH; C
1
= 880 pF 9i C
2
= 20 pF.
1.4.15. 0 bobina este legata in paralel en un condensator a carui capacitate
poate fi variata prin rotirea unui buton. Dorim sa realizam o variatie liniara
a frecventei circuitului oscilant LC in de unghiul de a butonului,
incepind cu 2 10
5
Hz 9i sfirind cu 4 10
5
Hz pentru o rotatie de 180 a buto-
nului. Daca L = 1 mH, reprezentati gra.fic dependenta lui C _de unghiul de
rotatie a butonului intre zero 9i 180.
1.4.16. Circuitul oscilant al unui aparat de radio are o bobina de L
9i un condensator variabil, cu rotorul avind n armaturi in forma de coroana
semicirculara de raza r, respectiv R, dintre o armatura fixa i cea
mobila fiind d. Axul rotorului este situat in centrul coroanei semicirculare. Se
16
cere: a). sa se :eprezinte grafic variatia capacitatii condensatorului ca functie
de unghml de Introducere a armaturilor roto,rului in stator stiind ca atunci
cind scoase, condensatorul variabil capacitatea
Co; b) reprez1nte grafiC frecventa ce poate fi receptionata in functie de
unghml de mtroducere al armaturilor mobile in stator.
Un este alcatuit dintr-un condensator cu capacitatea C, 2 diode
D1 .P2 doua i.deale, legate ca in figura 1.4.17. Determinati
perwada osCilatulor tensmnu dmtre armaturile condensatorului din aceasta
schema.
c
Fig. 1.4.17 Fig. 1.4.19
1.4.18. intr-un circuit oscilant, avind un condensator cu capacitatea
C 1 10-
6
F, rezonanta a pare I a o frecventa a oscilatiilor v
1
= 400 Hz. Daca la
condensatorul C 1 este conectat in paralel un alt condensator cu capacitatea C 2,
frecventa de rezonanta devine egala cu v
2
= 100 Hz. Sa se determine capa-
citatea C
2
Rezistenta circuitului se neglijeaza.
1.4.19. Se masoara capacitatea unui condensator, printr-o metoda de rezo-
nantii. Bornele a, b fiind scurtcircuitate, rezonanta circuitului se obtine pentru
o valoare a condensatorului variabil Cv
1
= 200 pF (fig. 1.4.19). Conectindu-se
intre bornele a, b condensatorul de capacitate necunoscuta C x' rezonanta se
obtine pentru o valoare a condensatorului variabil C v
2
500 pF. Care este
valoarea. capacitatii C x?
1.4.20. Fie doua circuite oscilante L
1
C
1
9i Lz.C
2
in rezonanta. Se construiete
un al treilea circuit oscilant care sacuprinda inductantele L1
tatile C
1
C 2 legate in serie. Se cere sa se demonstreze ca
perioada proprie de oscilavie a acestui circuit este identica
cu perioadele T
1
9i T
2
ale circuitelor initial e.
1.4.21. Un resort este suspendat in pozitia vertieala, la
capatul liber fiind suspendata o mica bara magnetica
cu masa de 10 g, conform figurii 1.4.21. Sub polul barei
magnetice se gase9te bobina unui circuit oscilant ce eon-
tine un condensator variabil. Induetanta bobinei este 1 H,
iar coeficientul de elasticitate a resortului 10
3
N fm. 1 n
circuit mentinem oscilatii electromagnetice modificam
valoarea capacitl'itii condensatorului pina cind oscilatiile
resortului prezinta amplitudine maxima. In acest caz, cit
este valoarea capacitatii?
2 - Problerne de fizica pentru clasele XI-XP
i L
2
i capaci-

L+r--3
Fig. I.4.21
17
1.4.22. Un circuit oscilant este format dintr-o inductanta L si un condensator
variabil a carui capacitate maxima este de 500 pF. ca' at unci cind con-
densatorul este complet inc his, capacitatea sa fiind de 500 pF, frecventa de
rezonanta a circuitului este 500 kHz si ca la o rotire a axului condensatorului
cu un capacitatea scade cu 2 pF, sa se calculeze: a) cu
cite grade trebuie rotit axul condensatorului pentru c.a frecventa de rezonanta
a circuitului sa fie 800 kHz? b) valoarea L?
1.4.23. Un cir0uit oscilant are confectionate miezul bobinei si dielectricul con-
densatorului din material. fn aeeastii situatie oscilatiilor
este T. Daea se senate dielectt'icul dintre pl<lcile condensatoruJ ui, perioada
devine T1 Daea fi seos miezul bobinei, perioada ar deveni T
2
Sa se deter-
Il_line permitivitatea rPlativa permeabilitatea relativa a materialului preeum
perioada oseilatiilor, daca se scoate atit miezul din interiorul bobinei cit
dielectricul din interiorul condensatorului.
1.4.24. circuit oscilant inehis, fad\ rezistenta elect rica. tensiunea
efectiva la condensator este [J == 100 V. Capacitate'a condensatorului are
valoarea C = 10 pF. Determinati valorile maxime ale energilor electrica si
magnetica dii1 circuit. '
1.4.25. Un condensator de 1!1-F este inearcat la r)O V. Bateria de incar'care este
deconectata !n paralel cu condensatorul se leaga o bobina de 10 mH, astfel
incit se produc libere. Care \/a fi CUI'tmtul maxim din bob ina? Pre-
supuneti ca circuitul nu ccmt.ine
1.4.26. Un circuit oseilant este format dintr-o bnbina cu induetanta L 0,2 H
un condensator cu capacitatea ::.=

I<'. Condensatorul a fost incareat
la tensiunea Urn 2 V se prin bobina. Care va fi intensitatea
curentului electric in momentu I in dmpului electric este egala cu
energia
Tensiunea maximli intr-un oseilant cu L = 5 10-6 H
C = (4/3)10-
8
F este U111 1,2 V. Cal'e este valoarea efeetiva a intensitatii
curentului din b) Care est e valoal'ea maxima a fluxului magnetic
printr-o spira, daca numaru1 de este 1V 28?
lntr-un oseilnnt
2 fLF, iar tensiunea maxi
energia max irnFi a
in moinentul
egala cu
egal(i eu 5 V. Sa se afle:
bnhmei; 1m,ergia eimpului magnetic
cowlensalor esLe de 3 V.
1.4.29. Deterrninati
tantele L
1
'
maxnna a curentului prin bobinele cu induc-
figura 1.4.29.
este Um. Bobinele
Fig. l
18
K din circuitul prezentat in
tensiunea initiala maxima
Fig. 1.4.31
1.4.30. In circuitul din figura 1.4.30 condensatorul cu capacitatea C este
incarcat la tensiunea U . Intii se inchide intrerupatorul K
1
lit momentul ln
care curentul prin bobi:a cu inductanta L atinge valoarea maxima se
intrerupatorul K
2
si se deschide intrerupatorul K
1
Care este valoarea maxima
a tensiunii la rezistorului de R?
1.4.31. Un circuit oscilant este format din condensatoarele cu C
1
C 2 o bobina de L (fig: 1.4.31 ). ca initial
C a fost incarcat Ia tensiunea U Iar condensatorul C 2 a fost ne1ncarcat,
valoarea maxima a curentului dupa inchiderea intre-
K. Se neglijeaza rezistenta circuitului.
1.4.32. a) Care este sarcinii_, la maxima, de. pe un
condensator ce face parte dintr-un mrcmt In m care
energia este egal repartizata intre cimpul electric JI b) Care
intervalul de timp necesar pentru ca acest lucru sa se. produca,
ca la inceput condensatorul a fost inc arc at cu sarcina qm? ca
L = 10 mH C = 1 (J.F.
1.4.33. Doua circl!ite oscilante identice sint formate, fiecare in parte, dintr-o
bobina si un condensator. La primul circuit oscilant in interiorul bobinei se
un miez defier, marindu-i inductanta de 4 ori. raportul
frecventelor proprii al energiilor, daca sarcina electrica maxima pe arma-
turile condensatoarelor este
1.4.34. Un circuit oscilant este format dintr-un condensator cu capacitatea
de 2 (J.F o bobina cu inductanta de 0,0001 H. ca la momentul initial
tensiunea la bornele condensatorului era maxima egala cu 6 V, sa se calcu-
leze: a) intensitatea curentului din circuit energia eimpului magnetic din
bob ina I a momentul T /8; b) cu Cit trebuie sa varieze capaeitatea condensato-
ralui pentru ca perioada oscilatiilor proprii sa creasca cu un sfef't din valoarea

I.4.35. Intr-un circuit oscilant format dintr-un condensator cu aer o bobina
se stabileste un curent care variaza cu timpul dupa eeuatia l I m sin wt
(t 0). Cind intensitatea curentului in circuit este nula, intre arn1aturile
condensatorului, se introduce brusc o placuta cu permitivitatea relativa Er
eu grosimea egala cu distanta dintre. armatur.i. de a
plaeutei este neglijabil in raport cu peri.oada osmlatnlor. depen-
de timp a intensitatii curentulm dupa
introducerea placutei. rK
1.4.36. Un circuit (fig. 1.4.36) este alcatuit
dintr-un condensator de capacitate C, o bobina
K
E,r
ideala cu inductanta L, un intrerupator o
sursa cu t.e.m. E rezistenta interioara r.
Dupa deschiderea circuitului apar
electromagnetice in circuitul oscilant. Determi-
nati ecuatia de variatie a tensiunii deJa bornele
condensatorului.
2*
J<'ig. 1.4.36
L
19
1.4.37. lntr-un circuit oscilant este conectata o sursa cu t.e. m. alternativa
P Em cos cjlt, .i.ar Em = 2 V. Sa se determine factorul de calitate i ampli-
r ud1nea tensmnn la condensator in cazul rezonantei. Frecventa de rezonanta
a circuitului este v
0
= 10
5
Hz; inductanta L = 1 mH iar rezistenta
ei activa R = 3 Q. ' ' '
1.4.38. Dupa ce condensatorul unui circuit oscilant a fost incarcat cu sarcina
electrica qm = 10-
6
C, in circuit se produc oscilatii electromagnetice amorti-
zate. Ce se degaja in circuit, pina cind oscilatiile se sting? Capacitatea
condensatorulu1 este C = 0,01 fLF.
1.4.39 .. circuit osc.ilant este R = 0,33 Q. Ce putere trebuie
Lransm1sa Circmtulm pentru intret1nerea oscilatiilor in cazul in care intensi
tate a maxima a curentului este 1 = 30 rnA? ' '
1.4.40. unui ant C 1 nF, L _: 6 fl.H R 0,5 Q:
Ce pu.tere tre.bme trans:rrusa Circmtulm. pentrn ca oscilatiile sa fie neamorti-
zate, Iar tensmnea maxima la condensator sa fie Um = 10 V?
Un circuit este compus dintr-o sursa de curent alternativ, o bobina cu
L = 0,1 H, un condensator cu eapacitatea C = 1 fl.F si un rezistor
cu R Q .legate in serie. a) Care este curentuhii
astfe.l ca 1ntens1tatea sa fie maxima? b) Daca valoarea efectiva a
tensmnn de este U = 120 V, care este intensitatea curentului
pentru frecventa obtinuta I a punctul a? Dar in cazul in care frecventa, v'
este d ublul frecventei de la punctul a? ' '
1.4.42. La bornele unui circuit compus dintr-un rezistor cu rezistent'a
R_= 10 vin. serie. cu o bobina de inductanta L=0,4 H se aplica o
alternat1va s1nusmdala cu valoarea efectiva U = 220 V si frecventa v = 50 Hz.
Sa se determine: a) capacitatea condensatorului ce in serie
cu rezistorul bobina pentru a obtine conditia de rezonanta a tensiunilor-
b) in cazul ;ezonantei 'tensiunilor; c j valoarea R'
care trebme sa o a1ba rezistenta, astfel incit tensiunea la bornele bobinei sa fie
de 100 de ori mai mare decit tensiunea circuitului
I
1.4.43. La bornele unei surse de t.e.m. alternativa sinusoidal& cu valoarea
efe?tiva U se conecteaza in serie o bobina cu inductanta L un rezistor cu
rezistenta R.ln paralel cu acestea se un condensator variabil inseriat
un K; Sa se exprime valoarea capacitatii C in functie' de R, L
w, pentru ca 1ntens1tatea totala I sa nu se modifice prin inchiderea i deschi-
derea intrerupatorului.
1.4.44. Sa se determine. coeficientul de cuplaj pentru doua bobine cu induc-
tantele L1 = 2 mH I L2 = 8 mH, daca inductanta lor mutuala este
L
12
= 3,2 mH.
.. Det.erminati inductanta mutuala a doua bobine perfect cuplate mag-
netic Cind Inductantele lor sint L
1
= 4 mH i L 2 = 9 mH.
1.4.46. Doua bobine cuplate au inductanta mutuala de 3 mH la un coeficient
cuplaj de 0,.6. Sa se inductantele celor doua bobine, tiind ca
unma este de 4 or1 ma1 mare decit a celeilalte.
20
1.5.1. Viteza de propagare a unei unde electromagnetice este. v = 0,.9re.
ca frecventa undei este v = 10
12
Hz, sa se cale-uleze: a) :Perwada l lungtmea
de unda a :undei; b) spatiul parcurs de unda in timpul t 3 fLS.
1.5.2. Raportul dintre lungimea de unda a unde electrom9.g:netice
mediu oarecare cea corespunzatoare in v1d este k 0!8. Dtstanta dmtre
doua puncte A B ale mediului este d = 10 m. in cit t1mp parcurge unda
distanta ABA?
1.5.3. Frecventa unei unde electromagnetice care se propaga din vid intr-un
mediu, cu Er ='81 fl.r = 1 este v = 2 MHz. Se. cere:.a) unda
undei in mediul respectiv; b) variatiile absoluta relat1va ale lung1mn de unda
in raport cu cea corespunzatoare in vid.
l.-5 .. 4t.. 0 instalatie radar poate deteeta obiecte, situate intre lmin =
lmax = 100 km. Se cer: a) durata unui impuls; b) frecventa de repetitie
a impulsurilor.
impulsului unui radar este ti = 0,6 10-
6
s, iar repe-
titie v = 1 500 impulsurijs. lntre ce distante radwlocatorul?
1.5.6. Amplitud!nea cimpului al u_nde este
Eo 0,09 Vfm. Se cere: a) amphtudmea In v1d; b)
punip.d neschimbata amplitudine1 cir:npulul electric, sa se amphtu-
dinea cimpului magnetic intr-un medm pentru care Er 81 fl.r = 1.
1.5.7. Valoarea maxima a induetiei cimpului magnetic al unei unde
magnetice care se propaga in vid este B0 5: 10-
11
T, iar unde1
valoarea v = 600 kHz. Se cer: a) amphtud1nea Cimpului electr? al
b) expresiile vaio:ilor al undei,
inductiei cimpulm magnetic dens1tatn volumiCe a energtei unde1.
1.5.8 .. Pentru ce lungime de unda este adaptat un daca circui-
tele sale oscilante au capacitatea C = 8 nF inductanta propr1e L = 2 rn:H?
1.5.9. Un circuit oscilant are capacitatea C = 0,6 fl.F inductanta proprie
L 10-4 H. Se cere lungimea de unda a radiatiei emise.
1.5.10. 0 bobina cu inductanta proprie L = 4 mH este legata de un
tor plan cu aria armaturii S 100 cm
2
de c1rcmt are
lungimea de unda A = 200 m. Se cere: a) d1stanta conden:
satorului plan, dielectricul fiind aerul (1t
2
10); b) perwada frecventa undei
electromagnetice produse.
Bobina unui circuit oscilant are proprie L = 300


Condensatorul corespunzator are armaturile cu suprafata S = 100 em fie-
care, departate lad = 0,1 mm. Circuitul pe lungir_nea .de .unda . 750 m.
Sa se determine constanta dielectrica relat1va a medmlm d1ntre plaCile coQ-
densatorului.
1.5.12. Capacitatea' unui circuit po.ate var1a
C
1
= 56 pF C
2
= 667 pF. Lung mea de unda a radmtulor
intre A
1
= 40 m A
2
= 2 600 m. Se cere intervalul de valor1 ale Inductantei
proprii ale bobinei.
21"
1.5.13. lnductanta proprio a bobinei unui circuit oscilant poate varia intre
L
1
= 10 [LH L 2 == 1 000 [LH, iar capacitatea condensatorului intre
C 1 = 40 nF C 2 800 nF. Sa se determine spectrul de freyvente, perioade
lungimi de unda ale radiatiilor emise de circuit.
1.5.14. lntr-un circuit oscilant, inductanta bobinei este L = 2,5 1o-
6
H. In
circuit se mai afla doua condensatoarecu capacitatea C = S 000 nF fiecare. Se
cere lungimea de unda a undelor electromagnetice corespunzatoare pentru
legarea condensatoarelor in serie, respectiv in paralel.
1.5.15. Un radioreceptor are un condensator de capacitate variabila, cuprinsa
intre C
1
= 20 pF C 2 = 500 pF. Lungimea de unda minima receptionata
este "-min= 200 m. a) Ce inductanta are reeeptorul? b) Care este lungimea
de unda maxima receptionata in acest caz? c) Cu c]t trebuie induc-
tanta proprie a. bobinei astfel ca, folosind condensatorul cu capacitatea mica,
sa receptionam unde cu frecventa v = 2 MHz? d) Care este, in acest eaz,
lungimea de unda maxima receptionata?
1.5.16. Se dau doua circuite oseilante in care L
1
= 4,5 10--
3
H; C
1
= 2 10-
9
F
L
2
= 3 10-
3
H, din care primul este excitator, iar al doilea rezonator. Se
cer: a) capacitatea celui de-al do ilea eircuit, daca cele doua circuite sint in
rezona.uta; b) lungimea de unda frecventa de acordare a eel or doua cir-
cuite 'b
1.5.17. a) 0 antena cu priza la pamint receptioneaza unde eleetromagnetice
de o frecventa data 'V. Se cere lungimea de unda a undelor.respective lungi-
proprie a antenei. A plica tie pentru v 0,95 MHz. b) intrebare
...._ __ pentru cazul cind antena este de tipul dipol semiunda.
1.5.18. 0 antena legata la pamint are lungimea proprie l
0
= 30m
proprie L = 4 10-
5
H. Antena este confectionata dintr-un material eu coefi-
cientul de dilatare liniara a. = 10-
5
grd-
1
a) Sa se afle capaeitatea proprie a
antenei. b) Presupunind.ca firul antenei a fost incalzit cu /j.t = 100C, sa se
calculeze absoluta relativa ale lungimii de unda proprii a antenei.
1.6. OPTICA
MARIMI ENERGETICE
1.6.1. Fluxul unei surse luminoase (em is in to ate directiile in mod egal) est e
<I> = 5 024 lumeni. Sa se afle intensitatea sursei de lumina.
1.6.2. $-tiind ca planeta Marte este de n = t ,5 ori mai indepartata de Soare
decit Pamintul, sa se determine de cite ori iluminarea lui Marte este m:1i mica
decit cea terestra.
1.6.3. La inaltimea r = 60 em de omasa se afla o sursa de lumina ce produce in. I
centrul inesei o iluminare de E = 200 lx. Se cere intensitatea sursei.
1.6.4. Un bee introdus intr-o cantitate de apa o dupa un timp oare- ;
care cu /j.t
1
= 14,5C. Daca becul nu radiaza luminos (de exemplu este inegrit),
cantitate de apa este incalzita in interval de timp cu at
2
= 15 C.
Ce randament luminos are becul?
22
1.6.5. 0 hala industriala are dimensiunile 20 x 100 m este iluminata de
n = 200 becuri de cite <1>' = 3 600 lumeni fiecare. Iluminarea optima este de
E = 100 lx. Sa se afle randamentul luminos al iluminarii t1alei.
1.6.6. ln centrul unei sfere cu raza r = 20 em se afla o sursa luminoasa cu
intensitatea I = 40 csl. Sa se afle: a) fluxul luminos total al sursei centrale;
b) se considera pe sf era o calota cu aria S = 1 Jn din aria sferei. Calculati ilu-
minarea calotei (n = 16).
1.6.7. Doua surse luminoase de intensitate se afla de parte a
unui ecran pe care il ilumineaza de la d = 8 m. Una din surse /"'
.parteaza. Cu cit trebuie sa se apropie de ecran cealalta sursa pentru ca Ilumi-
narea acestuia sa nu se modifice?
1.6.8. 0 sursa'luminoasa cu intensitatea I= 800 cd lumineaza o podea patrata
cu latura de l = 4 m. (fig. 1.6.8) Sursa emite uniform in toate directiile se
afla Ia h = 5 m deasupra centrului podelei. Se cer: a) iluminarea
in centrul podelei; b) _rapoartele iluminarilor E
0
JEA; E
0
/En; EA/En.
A
Fig. I.6.8 Fig. !.6.10
1.6.9. Un teren este iluminat de' doua becuri cu intensitatile luminoase
I
1
!J:OO cd I
2
= 600 cd. Becurile se afla la h1 = 4' m respectiv
h
2
6 m de teren, iar distanta dintre proiectiile lor pe teren este
d = 8 m. Se cere iluminarea terenului in punctul aflat sub fiecare bee (pe
cala surselor).
1.6.10. 0 masa circulara cu raza r = 1m este iluminata de d.ouasurse cu inten-
I
1
= 540 cd 1
2
700 cd, aflate la inaltimile h1 = 3m, respectiv
h
2
5 m (fig. 1.6.10). Sa se afle: a) iluminarea totala a centrului mesei;
b) iluminarea totala a marginei mesei; c) curn depinde de timp iluminarea
totala, a marginei mesei, daca sursa aflata la h2 urea uniform cu
v ''= 0,1 mfs?
23
- .....:.
1.6.11. lntre doua ecrane departate la d = 3,6 m se plaseaza o luminare
aprinsa. Raportul iluminarilor pe cele doua ecrane este E1/E2 = mfn (m = 1;
n. = 4). Se cer luminarii la cele doua ecrane.
1.6.12. 0 sursa luminoasa produce pe un ecran o iluminare de E
1
= 18 lx,
iar altul de E
2
2 lx. Se cere: a) sa se afle dintre surs$: cele
doua ecrane, daca dintre ecrane este d = 2 m; b) intensitatea sursei;
c) valorile. fluxurilor luminoase trimise de sursa pe cele doua ecrane, daca
dimensiunile lor sint d
1
= 2 m; d
2
= 4 m (ambele sint dreptunghiulare).
1.6.13. Un teren circular de raza a trebuie iluminat cit mai mult pe margine.
Pentru aceasta se o sursa luminoasa fixata la o anumita pe
perpendiculara dusa in centrul terenului. Sa se determine aceasta in
cerute de problema.
1.6.14. Un obiect se afla hi marginea unei mese la r de o sursa lumi-
noasa de intensitate I. lluminarea obiectului are valoarea E. Sa se afle: a) sub
ce unghi a este iluminat obiectul; b) la ce h deasupra centrului mesei
se afla sursa; c) la ce departare x de centrul mesei se afla obiectul?
numerica pentru I 200 cd; E = 25 lx; r 2 m.
1.6.15. Se dau doua becuri cu intensitatile 1
1
I
2
, aflate la distanta d unul fata
de altul. Ele ilumineaza egal un ecran, situat intre ele. Se cer d
17
respectiv d
2
dintre cele doua surse ecran. A plica tie pentru I
1
= 25 cd;
I 2 = 100 cd; d = 3 m.
1.6.16. Se da o camera cubica de muchie a. 0 sursa punctiforma este plasata
pe verticala mijlocului camerei produce in colturile camerei o iluminare
maxima. La ce in.altime este asezata sursa
fata de podeaua '
Fig. 1.6.17
0 sursa S lumineaza egal doua
suprafete mici aflate la d1 0,4 m
d
2
= 0,6 m (fig. 1.6.17). Pe prima supra-
fata razele cad sub un unghi oarecare a:,
iar pe a doua pe o directie perpendiculara.
Se cere unghiul sus-amintit.
1.6.18. Deasupra unei suprafete orizontale, la inaltimea h se afla o sursa punc-
tiforma cu intensitatea I. Notam cu a:, respectiv a:
0
, unghiurile pe care o raza
pornita de la sursa le Jace cu verticala ce trece prin sursa, cu
suprafata orizontala. Se cere: a) iluminarea a suprafetei orinzontale;
b) depinde iluminarea unui pnnct oarecare de pe suprafata orizontala de
unghml a:
0
?
1.6.19. Cu ajutorul unui aparat fotografic care are o sursa de lumina de intensi-
tatea J1 se executa fotografia unui obiect situat la o distanta dh in timpul t
1

Care este timpul corespunzator, daca intensitatea sursei devine I
2
, iar
distanta obiect - aparat devine d
2
?
1.6.20. In virful unui triunghi echilateral de latura a se afla o placa. ln celelalte
doua virfuri sint plas.ate surse lumi:qoase de intensitate I (fig. 1.6.20).
a) (:!urn trebuie placa pentru ca ea sa fie iluminata cit mai bine posibil?
b) Sa se afle valoarea maxima a iluminarii placii. pentru I - 180 cd;
a= 3 em.)
24
Fig. 1.6.20 Fig. 1.6.21
1.6.21. 0 emisfera de raza R este iluminata de doua surse luminoase ,dispuse
ca in figura 1.6.21 care produc fiecare fluxulluminos total <1>. Se cere ilumi-
narea totala in punctul aflat pe emisfera la distanta minima de una dintre
surse.
1.6.22. Farul (de forma sferica) unui autoturism are doua filamente, unul
pentru faza scurta de flux <1>
1
= 251,2 lumerti i altul pentru faza lunga
cu <1>
2
= 37,68lumeni. Se cer intensitatile luminoase ale celor doua filamente.
1.6.23. 1 n centrul unei mese circulare cu diametrul d 1 ,8 m se afla o veioza
al carei bee este la inaltimea h
1
= 40 em. La inaltimea h
2
= 2 m de centrul
mesei se gasete o similare cu eel veiozei. In ce caz avem o
iluminare mai mare a marginii 'mesei: cind Junctioneaza numai veioza sau
cind functioneaza numai lustra?
1.6.24. Se dau doua surse de intensitati I
1
i I
2
, dispuse ca in figura 1.6.24.
A vern doua mici placi care formeaza un unghi diedru drept. Se constata ca
ele sint egal iluminat, daca se formeaza un anumit unghi a: intre normala
la S
1
S
2
i bisectoarea unghiului diedru al carui virf este la jumatatea distantei
dintre surse. Se cere relatia dintre I
1
, I
2
a:.
Fig. 1.6.24
25
s
8
1.6.25
1.6.25. 0 sursa luminoasa S este plasata
deasu pra unei emisfere de raza R 1 m.
Intensitatea sursei este I = 50 cd. Raza S M
face unghiul ct.= 30 cu raza emisferei. Se
cere iluminarea in punctul M (fig. 1.6.25 ).
INTERFEREN'f A DIFRAC'fiA LU:\IINH
1.6.26. Intr-un dispozitiv Young, cele doua
fante sl s2 sint la distanta 2l = 1 mm.
Pe un ecran paralel cu S
1
S
2
, aflat la distanta
D = 2 m se observa franjele de interferenta.
In experiment se o radiatie mono-
cromatic_a a carei lungime de este
A. =-= 0,5 !liD: Sa se calculeze distanta ce separa a cincea franja intunecoasa
de planul de simetrie al dispozitivului.
Fluxul luminos emis de o sursa este separat in doua fascicule cu
ajutorul a doua fante aflate la distanta 2l = 1 mm. Ecranul este situat in aer
Ia: distanta D = 1,2 m. ca interfranja este i = 0,6 mm, se cere lungimea
de unda a radia tiei utilizate.
1.6.28. 0 radiatie monocromatica cade pe un dispozitiv Young ale carui fante
S
1
S
2
sint distantate la 2l = 2 mm. Pe un ecran se observa franjele de inter-
ferenta se constata ca distanta dintre doua franje luminoase succesive'
i
1
= 0,34 mm. Se indeparteaza ecranul..ill!. o distanta D' = 0,5 m. In aceasta
situatie, noua interfranja este i
2
= 0,51 mm. Ce lungime de unda are radiatia
monocromaiica?
1.6.29. Distanta dintre fantele unui dispozitiv Young este 2l = 1 mm. lntre
planul fantelor ecran distanta este D = 1m. a) Interfranja fiind i=0,6 mm,
se cere lungimea de unda a radiatiei monocromatice (in aer) folosite.
b) Spatiul dintre paravane se umple cu apa (viteza luminii in apa este
aj4 din viteza luminii in aer). Care este noua valoare a interfranjei?
c) ca lumina alba are ca limite spectrale radiatiile roie ( A.R = 0,75 !lffi)
viol eta ( A.v = 0,4 !lm), se cere latimea spectrului, daca experimentul Young
se realizeaza cu lumina naturala in aer.
1.6.30. Doua surse punctiforme coerente S
1
i S
2
, care produc radiatii cu
lungimea de unda A. = 5 10-
7
m se afla Ia distanta d = 2 mm intre ele
amindoua la distanta l = 2 m de un ecran (fig. !.6.30). Cum va fi punctul A
al ecranului: luminos sau intunecat?
1.6.31. 0 raza cu lungimea de unda A. = 6,8 10-
7
m cade pe un paravan in
care sint practicate doua fante S
1
S
2
.departate la 2 l = 2 mm. Franjele se
observa pe un eeran a flat la o anumita di.stanta D de planul fantelor. a) Sa se
Fig. 1.6.30
26
calculeze distanta D astfel ca pe ecran maximul de ordinul I sa fie la
x 0 34 mm de axa centrala a sistemului. b) Paravanul se indeparteaza
D' 0,5 m. Sa se calculeze deplasarea primei franje luminoase.
1.6.32. Distanta dintre fantele unui dispozitiv Young este 2 l 1 mm, iar
ecranul de observatie se afla la D = 0,75 m. Se numara pe o dtstanta. x =
= 5,625 mm un numar N = 10 franje de interferenta. Sa se afle: a)
franja; b) 1ungimea de unda a radia1iei folosite. c) Daca spatiul exper1envm se
umple cu un lichid oarecare, valoarea interfranjei devine i 1 - 4,219 10-
4
m.
Ce valoare are indicele de refractie al lichidului?
1.6.33. Un dispozitiv Young avind distanta dintre fante 2 l =
distanta dintre planul fantelor planul de D 1,2 m e,ste Ilur:unat
cu radia1ii de lungime de unda A. = 5 10-
7
m. a) Sa se afle valoarea mter:-
franjei. b) Se dubleaza interfranjg. Cit este distant-a c) I.ntreg_ul
dispozitiv se cufunda intr-un lichid cu ind.icele de n. = 1,5 1ar dls-
tantele ramin cele initial e. Ce valoare are in acest caz mterfranJa?
, '
1.6.34:. Un dispozitiv Young la D =-= 1. m de un ecran.
fante se o lama subt.ire d.; sticla cu grosimea d O,t mm cu IndiCele
de refractie n = 1,5. Se observa ea maximul central se deplaseaza cu =
= 0,01 Se cer: a) diferenta de drum dintre razele care interfera dau
maximul central in prezenta lamei; b) distanta dintre fante (2 l); c) mter-
franja, daca experien1a se faee intii in aer apoi in (A.=== 5 10-
7
m).
1.6.35. Pentru a determina de unda a unei
retea dr, difractie avind '100 pe 1 mm. Prima
un ecran aflat la distanta D 2 m de re1ea, este
centrul ecranului. Se cere hmgimea de unda a
1.6.36. in spectrul de ordi.nul I, obtinut cu o ret,ea de
(A. 5,4 10-
7
m), se observa pentru sin <p = 0,33. Se
turi pe 1 mm al retelei.
1.6.37. 0 retea de difractit>, aviml 100
de un ecran si cu lumina naturala.
difractie de I observat pe ecran.
1.6.38. Sa se determine ordinul maxim al speetrului
dacii lungimea de unda este A 8HO A, constanta
d a + b = 2 10-
6
m (se eonsiderii incidenta
Re folose9te o
de difractie,
X = Cl11
laD
verde
zgirie-
2m
a sodiului
difraetie este
1.6.39. 0 retea de difractie are constanta d =' 4 10-
6
m. retea u.:.de normal
o iar 1n spatele exista o lentila 'convergenta cu
distanta !ocala f = 0,4 rn proiecteazi\ figura de pe un ecran
in planul focaL Primul maxim de . se afla la distant,a x = 5 cn1 de axa
centrala. Sa se afle lungimea de unda a radiatjei.
1.6.40. ln problema precedenta, unghiul dintre m
1
aximul de ordinal II eel
de ordinul III este (X = 230'. Sa se afle lungimea de unda a folosite.
1.6.41. Un fascieul paralel raze monoeromatiee este trimis peependicular
pe o retea de difractie eu constanta d == 10,5 !J-111 cu unei Ientile de
di stanta focala f = 0,24 m, paralela cu planul retelei, se proiecteaza
difractate pe un ecran situ at in planul focal al lentilei p, ==:= 656 nm). Se cer:
27
........__ .......,.......,______________
a) unghiul de de direrctia de incidenta a fasciculului corespun-
zator maximului de ordinul k = 8; b) dintre maximului
central i a primului maxim observat pe ecran.
REFLEXIA REFRAC'fiA LUMINII
1.6.42. leind din sticla, o raza luminoasa formeaza un unghi de incidenta
i = 30 i un unghi de r = 60. Sa se afle indicele de refractie
sticlei. '
1.6.43. Sa se afle viteza de propagare a luminii in terebentina, balsam de Ca-
nada, sare gema i diamant, daca indicii de refractie sint in ordine:
1,41; 1,54; 1,55; 2,42. -
1.6.44. Pe fundul unui piriu se afla o pietricica. Un copil vrea s-o mite cu un
baston pe care-1 introduce in apa (n = 1,3) sub un unghi de 45. Adlncimea
apei este h = 40 em. La ce departare de obiect a tinge bastonul fundul apei?
1.6.45. 0 raza de lumina se refracta, trecind dintr-un mediu cu n
1
1,3 in
altul cu n
2
= 1 ,4. tiind ca unghiul de incidenta este. i = 30, se cer:
a) unghiul de corespunzator; b) unghiul limita.
1.6.46. Sa se indice o metoda de constructie geometrica a razei refractate I sa
se justifice (I ndicat ie: se vor folosi doua cere uri concentrice ale
raze sint numeric egale cu indicii de refractie absoluti ai mediilor despar-
de suprafata de
_Utilizind principiul timpului minim de propagare a luminii, numit i
prinCipiul drumului optic minim, sa se deduca legea reflexiei: sin i sin r i
legea n
1
sin i = n
2
sin r (n
1
i n
2
sint indicii de refractie ai mediilor
strabatute de raza, iar i i r sint unghiurile incidenta, respecti:' de refractie.
J.6.48. Sa se arate ca daca raza reflectata i raza refractata sint perpendiculare,
at unci legea a II -a a refractiei se scrie sub forma tg i = n2fn1
D
h'
A
0
c d
Fig. 1.6.'9
1.6.49. Un scafandru cu inalti-
mea h' aflat la o anumita
sub nivelul ape1,
observaprin reflexie totala un
punct de pe fundul apei aflat
la distanta d fata de el
(fig. !.6.49). Se cere adincimea
la care se afla observatorul.
(AplJcatie pentru: h' 1,7 ,m;
n = 1,33; d = 15m.)
. din raza de lumina patrunde intr-un lichid sub un unghi
de

= 40 I se refract a. sub unghiul r
1
. 24. Sa se afle: a) indi-
de refractie absolut allichidului; b) unghiul de refractie, daca unghiul de
Incidenta se dubleaza.
1.6.?1. 9 r?za de cade, sub un unghi de incidenta nenul, pe suprafata
unei oghnz1 plane. Oghnda se rotete cu un unghi ct. Cu ce unghi se roteste
raza reflectata? '
28
1.6.52. Pe funduf unui vas ce con tine apa pina la o inaltime h, se gasete o
sursa luminoasa. La suprafata apei plutete un disc al carui. centru se
pe verticala sursei punctiforme. Sa se afle valoarea minima a razei discului
pentru care obiectul este total invizibil din exterior.
1.6.53. Unghiul de incidenta la patrunderea unei raze din aer intr-un mediu cu
indicele de n = 1,33 este i = 30. Sa se afle variatia unghiului de
refractie, daca unghiul de incidenta crete cu 15.
1.6.54. 0 raza de lumina ce cade pe suprafata unei ape (n = 1,33) se reflecta
i se refracta astfel inc1t cele doua raze sint perpendiculare. Care este valoarea
unghiului de incidenta, respectiv a celui de refractie?
1.6.55. 0 raza de lumina se refracta la trecerea dintr-un mediu cu indicele de
refractie absolut n = 1,6 in aer. Ce valoare are unghiul de incidenta, daca
unghiul de refractie corespupzator este dublul celui de incidenta?
1.6.56. La refractia unei raze de lumina din aer in sticla, se obtine pentru
unghiul de incidenta de 60 un unghi de refractie de 30. Se cere viteza de
propagare a luminii in sticla.
1.6.57. Privind perpendicular pe apei (n 1 ,33) un observator
apreciaza ca adincimea unui riu ar fi h
1
= 2 m. Care este adincimea reala a
cursului de apa?
1.6.58. Un fascicul paralel de raze, cu latimea de 10 em cade pe suprafa\a unei
ape (n = 1,33) sub un unghi de incidenta de 60. Se cere fasciculului
de raze refractate.
1.6.59. Sa se arate ca daca o oglinda plana se translateaza cu o anut1ita dis-
tanta, pozitia imaginii aceluiai obiect se deplaseaza cu dublul acelei distante.
t
1.6.60. Se dau oglinzi plane care se intersecteaza sub un unghi diedru ex.
Se demonstreaza ca daca ct este un divizor intreg al unghiului de 360, at unci
numarul N de imagini ale unui punct luminos in acest sistem optic este
N

- 1. Sa se verifice prin constructie aceasta afirmatie pentru
Gt
ct 60 i a: = 90.
1.6.61. 0 raza de lumina cade sub un unghi de oarecare pe o sfera
plina, transparenta, de indice de refractie absolut n. Sa se afle acest unghi
astfel incit unghiulara a razei emergente sa fie maxima.
1.6.62. SB dau doua suprafete reflectatoare plane care se intersecteaza sub
unghiul diedru q;>. a) 0 sursa luminoasa punctiforma S, aflata la distanta l
de dreapta de a ii formeaza in sistemul optic doua
imagini virtuale. Cu ce (referitoare la unghiul suprafetelor) distan\a
dintre imagini este independenta de unghi? b) 0 raza pornita de la o sursa etj
cade pe una din suprafete se reflecta mai intii pe aceasta i a poi pe cealah.{\.
Sa se arate ca unghiul dintre raza incidenta pe prima i raza reflec-
tata pe cealalta suprafata nu depinde de primul unghi de c) Ce
trebuie sa indeplineasca unghiul dintre pentru ca razele (I)
i (II) sa fie perpendiculare? "\
29
/
1.6.63. La trecerea unei raze printr-o lama cu fete plan paralele se cunosc:
unghiul de incidenta i, grosimea lamei d, i indicele de refractie absolut n.
Se cere: . a) sa se arate ca raza emergenta este paralela cu cea incident a;
b) sa se calculeze deviatia liniara a razei prin lama; c) valoarea maxima a
acestei deviatii.
1.6.64. 0 lama cu fete plan-paralele are grosimea d = 1 em. Deviatia razei
prin lama este L\ 0,23 em. ca unghiul de incidenta este i = 40,
se cere indicele de refractie absolut al lamei.
1.6.65. Se dau doua placi cu plan-paralele de gros1m1 d
1
d
2
i cu indicii
de refraetie absoluti n
2
i n
3
plasate intr-un mediu de indice n
1
(n1 < nz < na).
Sa se calculez-e deviatia razei emergente in acest sistem optic, daca unghiul de
intrare este i
1

1.6.66. Se dau doua lame cu fete plan- paralele cu indicii de refractie n1 i
n
2
(n
1
< n
2
) i de grosin1e h
1
h
2
Un punct luminos S ii formeaza imaginea
S' in acest sistem optic (fig. 1.6.66). Se cere pozitia acestei imagini fata de
fata superioara a lamei superi-
oare, in aproximatie gaussiana.
Fig. I.6.66
1.6.67. 0 raza de lumina cade
pe o lama cu fete plan-paralele
de grosime d, sub un unghi
de incidenta i(n=1,6). 0 parte
se reflecta pe fata superioara a
lamei iar alta se refracta, a tinge
fata inferioara, se reflecta pe
aceasta, ajunge la fata superi-
oara i apoi se refracta in
mediul initial. Se cere distanta
dintre raza reflectata pe fata
superioara i cea emergenta.
(A plica tie pentru d = 2 em;
i = 60.)
1.6.68. 0 prisma optica are ca elemente caracteristice indicele de refractie
absolut al mediului, n unghiul A din virful prismei. 0 raza de lumina cade
pe una din fetele laterale sub unghiul de incidenta i. Se cere: a) sa se calcu-
leze in functie de aceste elemente deviatia minima a razei prin prisma; b) con
ditia pe care o raz.a din interiorul prismei in ipoteza obtinerii
deviatiei minime; c) pe care o indeplinete unghiul prismei in ipoteza
ieirii razei din prisma; d) relatia pe care o satisface unghiul de ieire din prisma
daca eel de intrare tinde spre valoarea lui maxima.
1.6.69. 0 raza. de lumina cade perpendicular pe una din fetele unei prisme
optice. Unghiul de este = 30, iar n = 1,6. Se cere
J .6. 70. 0 prisma Amici este alcatuita prin acolarea a trei prisme din clare
cea m1jlocie este isoscela (in sectiune) iar cele extreme au unghiul prismei
cu A1 = A3 = 90. Indicii de ai mediilor prismei sint n
1
= i
n2(nz > n1). Cu ce conditie raza emergenta este coliniara cu cea
30
IHSPERSIE. ABSORB'fiE
1.6.71. Pe fata AB a unei prisme ABC cu unghiul A = 30, cade perpendi-
cular un fascicul de lumin.ii alba, astfel incit ajunge intr-un punct I E AC.
tiind ca indicele de refractie este nR = 1,51 pentru raza respectiv
n v 1,531 pentru cea violeta, sa se afle unghiul de dispersie dintre aceste
raze la din prisma.
1.6.72. Un fascicul de raze monocromatice trece printr-o lama de sticla cu
grosimea d = 0,01 m este absorbit in proportie de 10o/
0
Sa se afle: a) coefi-
cientul de absorbtie; b) grosimea pe care trebuie sa o aiba placa de pen-
tru a reduce la jumatate valoarea intensitatii luminii?
1.6.73. Prin trecerea unei raze cu lungimea de unda All printr-un mediu absor-
bant, intensitatea luminoasa scade de 4 ori. Prin trecerea prin acelai mediu
al unei alte raze cu lungimea de unda f-
2
, intensitatea luminoasa scade de 3 ori.
Coeficientul de absorbtie pentru prima raza este k
1
= 2 10-
4
m-
1
Se cere
coeficientul de absorbtie corespunzator celei de-a doua raze.
OPTICA GEOMETRICA. OPTICE
1.6.74. Distanta dintre virfurile a doua oglinzi concave centrate
fata in fata este d. Razele de curbura ale oglinzilor sint R
1
i R
2
Un obiect
nepunctiform este aezat pe axa optica principala astfel incit marimile imagi-
nilor sale in cele doua oglinzi sint egale. U nde este plasat obiectul fata de prima
oglinda, in situatia de mai sus?
1.6.75. Se da un sistem optic centrat format din doua oglinzi concave de aceeai
distanta focala f. Distanta dintre virfurile nglinzilor este d. Ce relatie trebuie
sa existe intre aceste doua marimi pentru ca imaginea finala a unui punct
luminos situat pe axa optica principala sa coincida cu obiectulluminos initial?
1.6.76. Un obiect se afla la distanta d
1
= ki{(k
1
> 1) de virful unei oglinzi
concave de distanta focala f. El se apropie de virful oglinzii la distanta
dz kzf (kz<k
1
). Sa se determine valoarea lui k
1
pentru care se obtine raportu]
maxim dintre viteza de deplasare a imaginii i viteza de deplasare a obiec-
tului obiectului este uniforma).
1.6.77. 0 oglinda concava are distanta focala principala f 0,25 m. Un obiect
luminos se afla initialla distanta x
1
= de virful oglinzii. a) Sa se determine
pozitia imaginii fava de virful oglinzii.
b) Obiectul se apropie de oglinda pe
distanta d=80 em. Cu cit se indeparteaza
imaginea?
1.6. 78. Haza de curbura a unei oglinzi
concave este R. U n punct luminos S se
afla pe axa optica pi'incipala la distanta x
1
de virf (fig. 1.6.78). In sursei lumi-
noase se plaseaza o oglinda plana, per-
pendiculara pe. axa optica principala a
oglinzii concave. Dupfi nflwxia pP
doui'i oglinzi, raza pornit
se reint oareP la
depnrtarea
conea \e, in
R 40 em: ..r
1
v
1.6.79. 0 lentila are razele R1 = 16 em R
2
= 80 em, iar mediul optic are
indicele de absolut n = 1 ,8. Sa se determine: a) focal a
natura lentilei; b) puterea lentilei utilizata ca lupa.
1.6.80. unei Ientile in aer este C
1
= 5 dioptrii, (n
1
= 1) iar in
apa (n2 = 1,33) este C2 = 1,5 dioptrii. Ce indice de absolut are mediul
optic allentilei?
1.6.81. 0 lentil a biconvexa, de sticla, cu indicele de n 1,6 are
focala f = 10 em. Ce focala va avea lentila introdusa intr-un
me diu cu n
1
1,5? Dar intr-un me diu cu indicele n
2
= 1, 7?
1.6.82. In unei Ientile convergente se afla un obiect de marime y
1
= 5 em.
Imaginea sa se formeaza lao x
2
= 20 em de lentila are marimea
Y2 = 15 em. Se cer: focala a lentilei, pozitia obiectului fata de lentila
i marirea liniara a lentilei.
1.6.83. 0 lentila are convergenta de 4 dioptrii. In fata sa la o departare
x{ = 75 em pe axa optica principala se un obiect de 1naltime ?II = 8 em
formeaza o ime.gine reala. Sa se afle pozitia imaginii fata de lentila,
dimensiunea acesteia. Ce marire liniara are lentila?
1.6.84. A vern o lentila convergenta de focal a f. Se cere: a) sa se a fie
pozitia obiectului fata de lentila (x
1
) pentru care distanta obiect imagine
este minima (presupunind lentila in repaus); b) se considera invariabila
distanta d' dintre obiect imagine. Ce re:atie va fi intre d' f, astfel incit
prin deplasarea lentilei sa se ohtina doua pozitii clare ale imaginii obiectului?
1.6.85. Se da o lentila convergenta cu distanta focala f. ln stinga lentilei, la
distanta f < x1 < 2{ se afla un obiect luminos cu inaltimea y
1
Se cere:
a) marimea obiectului. b) Daca obiectul se deplaseaza
uniform spre stinga cu viteza v, dupa cit timp marirea liniara devine unitara?
(Aplicatie pentru f = 20 em; y
1
= 4 em; x
1
= 24 em; v = 20 cmfs.)
1.6.86. Se dau doua Ientile suhtiri ale caror distante focale sint {
1
= 10 em
i respectiv {2 -8 em. Ce distanta focala trebuie sa aiba o a treia lentila
care, asociata lor, sa formeze un sistem optic cu distanta focala f = 5 em?
1.6.87. Se asociaza doua Ientile suhtiri de distantele focale ft !2 (ft < {2)
Sa se arate ca distanla focala a sistemului, f, este mai mica decit ft
1.6.88. $tiind ca distanta focala a unei Ientile convergente este f, se cere pozitia
obiectului pentru care marirea liniara este cuprinsa intre k
1
i k
2
(k
1
< k2).
(Aplicatie pentru k
1
= 2; k
2
= 3.)
1.6.89. Un obiect se.afla la distanta x
1
= kf de o lentila divergenta cu distanta
focala f. Sa se descrie imagine_a obiectului (pozitie, natura, pozitie relativa,
marime in raport cu obiectul).
1.6.90. Un fascicul paralel de raze (cu axa optica principala) cade mai intii pe o
lentila divergenta de distanta focala f, apoi pe una convergenta de distanta
focala 2 {, dupa care,redevine paralel cu. axa optica principala (fig. 1.6.90).
Se cere distanta dintre Ientile.
32
. I
I
L
Fig. 1 .. 6.90
1.6.91. 0 Ientila convergenta do focala f o oglinda cu .raza
de curbura R formeaza impreuna un opti? D1stanta dmtre
centrullentilei si virful oglinzii este d. In 'fata lentilei l.a se
seaza un obiect: Sa se afle pozitia imaginii finale a ob1ectulm fata de lentlla.
(A plica tie pentru f = 8 em; R = 20 em; d = 40 em; X1 = 16 em.)
1.6.92. U n sistem optic cent rat este aldituit din do ';Ia
distante focale {
1
{
2
, distanta dintre centrele lor optiCe _d. _pr1me1
Ientile' I a distanta x
1
se afla un obiect. Se cere fmale a
obiectului fata centrul optic al celei de-a doua Ientile. (Aphcatte pentru
{
1
12 cm;'f
2
:= 6 em; d 40 em; X1 = 20 em.)
1.6.93. U n obiect se gase9te la distanta d. de un ecran !ix. i ntre
se interpune o lentila convergenta .de focala (,, p_r1n. deplasar1
adecvate formeaza pe ecran doua clare, de dtmensmm dtfertte. Se
cere raportul dimensiunilor acestor 1magm1.
1.6.94. Distanta dintre un obiect. ecran d!. Cu ajutm'';ll unei lentilP
biconvexe se ohtine pe ecran o 1magme de dtmensmne Yz Pr1n .
ecranului, astfel incit noua distanta obiect - est; dz, .se obt1_ne o noua
marime a imaginii y; (ambele imagini sint reale _marl ca obiectul). Se
cere dimensiunea obiectului distanta focala a lenttleL
1.6.95. Un obiect isi formeaza intr-o lentila o imagine pe ecran ast!el inc.it
marirea liniara

Ohiectul se apropie de lentila pe d1stanta d_.


deplasarea ecranului se uLtine o noua imagine incit noua mar1re hmara
este



>

Se cere distanta focala a lentllm.


1.6.96. Distanta dintre doua obiecte lu!llinoase d. 0 lentilAa
cu distanta focala pl.asata intr.e .ohtectele VImag1mle
acestora in lentila comCid ca pozitie. Se cere pozitia lentilm fata de unul
dintre obiectele date.
1.6.97. Se da un obiect luminos de marime y a carui intr-o le_ntila
dimensiunea y
1
Lasind lentila fixa se indeparteaza ?htectul cu ov ?
si se obtine o noua imagine < y
1
). Se cere d1stanta focal a a lentile1
folosite:
33
3 Probleme de fizica pentru cl.asele XI-XII
n,
1.6.98. Sa sP caku1eze
dioptrilor din figura L6.98.
1.6.99. Imaginea unei cladiri
cu ajutorul unui aparat fotograf1e este
de 7 em. Cladirea se fotografiaza de la
-- -r--

(Se
de 80 m. ca
are
inaltimea
{.)
1.6.100. 0 luprt focal.{t
f = 5 ern. Se cPrP: a) putere_a lu JH'I;
b) distanta fata de cent:ul lupe1 la care
trebuie plasat un obwet pentru ca
Fig. I. G. 98 imaginea sa se formeze la dis tan ta
minima de vedere clara; c) distanta de
centrullupei la care trebuie plasat obiectul sus-amintit pentru ea imaginea sa
fie de k = 4 ori mai mare decit obiectul
1.6.101 Distanta a obiectivului unui
a ocularului 5 em. Stiind ca intervalul
e = 2 em, sa se afle ' instrumentului.
1.6.102. Distanta focala a obiectivului unui
Imaginea unei inalta de 6 m este de
ciad.irea ':)
.i TEOH
este
1.7.1. Fie doua sisteme unu! fix si eelalalt si un mobil Jf. La
mobilului M trei lui '"M_ de fix

(v F), viteza lui M de sistemul mobil ( V M) de ( V) [:
sistemului mobil de eel fix. Sa se afle dmtre cele trm v1teze

limitele valorilor posibile ale lui V F
j 1.7.2. Dintr-o vedeta care merge eu 54 km/h se trag
rners, in sensul eontrar respeetlv perpendicular pe
Viteza proiectilului de vas este de 200 Sii se
tanta in fiecare din cele trei cazuri.
I. 7 U n a vi on cu zboara uniform.
unui virf al paletei elic.ei in sistemul de
Pamint.
in sensul de
de deplasan:.
viteza rezui
sistem de inertial fix in
m
2
si vitezele si V<> se viteza
a unui sistem mobil care se in sens cu corpurile, ca
energia ci.netica a celor doua corpuri, in sistemul mobil sa fie minima.
Sa se valoarea acestei einetice.
34
1.7.5. Sa da un sistem fix xOy unul mobil x'Oy' cara se deplaseaza
in lungul abscisei cu viteza de transport v. La un moment dat, se arunca in
sus, in sistemul mobil, un corp care revine la punctul de aruncare in sistemul
mobil dupa un timp t
0
Se cere: a) ecuatja traiectoriei fata de sistemul fix;
b) raportul inaltimilor maxime atinse de mobil in cele doua sisteme de refe-

xl.7.6. Considcram o bara care se cu viteza v in raport cu un sistem de
referinta Numim lungime statica lungimea barei in sistemul legat de
bara lungime cinematica lungimea barri in raport cu sistemul in care bara
se cu viteza data mai sus. Sa se letermine pe baza transformarilor
Lo;-entz - Einstein dintre lunginwa statica .cea cinematica.
1.7.7. Un proces durcaza !.lt' sccunde in sistemu! propriu (mobil). Masurat in
sistemul fix, fata de care sistemul mobil se deplaseaza cu viteza constanta
proces dureaza !.lt secunde. Utilizind transformarile Lorentz -Einstein,
sa se determine dintre cele doua intervale temporale.
1.7 .8. Sa se determine contractia longitudinala: a) in cazul unei bare de
lungime 1 m aflata intr-un satelit care deplaseaza cu prima viteza cosmica
(v 8 km/s); b) la Pamintului (2 R = 12 7 40 km; v = 30
(lndicatie: pentru viteze clasice (v are valoarea 1 +
1.7.9. Un mezon se deplaseaza cu viteza v = 0,99 c de la locul de fmmare
pina la eel de dezintegrara pe o distanta de l
0
= 3 km. Se cere: a) timpul de
zbor al mezonului in sistemul propriu (mobil); b) idem in sistemul fix; c) dis-
de zbor in sistemul fix.
'1.7.10. Un eveniment are coordonatclc x, y, z, in sistemul
fix x', y', z', t' in sistemul propriu (mobil). Sa se arate ca = x'y'z't'.
, 1.7.11. In teoria relativitatii restrinse, compunerea vitezelor se face conform
relatiei Vp = (v' + v)/1 + (vv'fc
2
) unde Vp este viteza mobiluJui de
sistemul fix (viteza rezultanta), v' este viteza mobilului de sistemul
inertial mobil, iar v viteza de transport. Sa se arate ca nici un fel
de viteze nu pot conduce la. .. o vitcza rezultanta superioara vitezei luminii
in vid.
' 1.7.12 .. Un mediu optic are indicele de refractie n se deplaseaza cu viteza v.
Mediul este parcurs de o raza luminoasa care se deplaseaza in sens cu
mediul. Folosind formula de compunere a vitezelor in relativitatea restrinsa,
sa se afle viteza de depl&sare a razei prin mediu.
1.7 .13. Un electron, respectiv un parcurge o regiune dintr-un cimp
electric in care diferenta de potential este U = 1m V. $tiind ca pentru electroni
m
0
c
2
= 8 10-
14
J iar pentru protoni m
0
c
2
= 4,7 10-n J, sa se determine va-
absoluta a diametrolor celor doua particule in urma trecerii prin cimpul
electric.
I. 7 .14. La trecerea unui proton printr-un cimp electric diametrul sau se con-
tracta de k = 1,5 ori. Se cere tensiunoa electrica corespunzatoaro (se consi-
dera m
0
pC
2
= 4,7 1Q-ll J).
35
1.7 .15. Energia cinetica a unui electron este = 0,98 MeV. Sa se afle:
a) energia de repaus a particulei (m
0
= 9,1 10-
31
kg); b) viteza electronului;
c) masa corespunzatoare a acestei viteze; d) impulsul energia total a a
electronului.
1.7.16. Un electron patrunde intr-un cimp magnetic cu inductia B = 3 10-
2
T
descrie un arc de cere cu raza r = 10 em. Se cere: a) viteza impulsul
electronului; b) energia einetica a electronului. (Se dau e = 1,6 10-
19
C;
m
0
= 9,1 10-
31
kg.)
1.7.17. 0 particula se cu vitcza v
in cazul acestei particule.
0,75 c. Sa se afle rapm'tul mfm0 ,
1.7 .1o. Masa de a unui proton reprezinta 180/0 din masa sa de repaus
(m
0
= 1,67 10-
27
kg). Se cere: viteza, impulsul energia totaHi a protonului
mobil.
1.7.19. Viteza unui electron pe o traiectorie circulara este v = 0,8 c. Inductia
cimpului magnetic este B = 10-
2
T. Se cere raza traiectoriei atunci cind nu
cont de dependenta masei de viteza, precum in cazul cind se ia in
consideratie aceasta dependenta (e = 1,6 10-
19
C, m0 =-= 9,1 10-
31
kg).
1.7 .20. 0 particula rx are energia cinetica Ec = 500 MeV se pe o
traiectorie circulara de raza r = 80 em. Sa se afle: a) impulsul particulei;
b) inductia cimpului magnetic (m0 = 6,65 10-
27
kg); c) perioada frecventa
de (Eo = 6 10-
10
J; q = 3,2 10-
19
C).
1.7.21. ca pentru electron m0 = 9,110-
31
kg e=1,610-
19
C, se
cere: a) sarcina specifica a electronului in conditiile clasice; b) sa se repre-
zinte grafic dependenta masei, respectiv sarcinii specifice a elcctronului in
functie de raportul v JC.
1.7.22. Pina la ce energie cinetica poate fi accelerata o particula rx intr-un
ciclotron, daca variatia relativa a masei particulei nu trebuie sa treaca de
k = 10/
0
(m
0
6,5 10-
27
kg este masa de repaus a particulei rx).
1.7 .23. La o particula elementara, aflata in se constata ca energta
sa cinetica este egala cu energia de repaus. Ce viteza are particula?
I. 7 .24. 0 particula rx are mas a de rep a us de 4 ori mai mare dec it mas a de rep a us
a unui proton. Se constata di masa de a unui proton este egala cu
masa de repaus a particulei rx. Se cere viteza protonului.
I. 7 .25. Sa se reprezinte grafic dependenta perioadei de rota tie a unui proton,
intr-un accelerator de particule, in functie de viteza particulei (inductia
cimpului magnetic este B).
I. 7 .26. Sa se arate ca pentru viteze mici, energia cinetica a unei particule se
reduce la expresia newtoniana.
1.7.27. 0 cantitate de 2 kg apa este incalzita intre 20C 80C (cn
2
o =
= 4 185,5 J /kg grad). Se cere variatia absoluta a variatiei masei de apa
supusa incalzirii.
36
4
INDICA'fll RASllUNSURI
1. . Cl HE:\Tl"L .:\LTEHl\.\Tl\"
1.1.1. <l> = BS cos rx unde rx= wt, iar =27tn) este viteza unghiulara a spirei.
<I> cos wt, unde <I>mu.x = BS. In intervalul de timp variatia fluxului
magnetic este <l> BS [cos w(t --t- - cos wt] BS[ coswt cos w
sin wt sin wt - cos wtl- Daca este foarte mic, at unci cos (J) = 1
sin astfel ca: = -BS sin wt
e == - <1>/ BS w sin wt = 3,14

sin 62,8t (V).
1.1.2. uR = 20 V2 sin 100 r.t; z:n = 4 V'2 sin 100 1tl.
1.1.3. Reactanta bobinei este XL = 27t vL = 56,5 n iar impedanta el este
Z V

57,5 D... Intensitatea curentului prm bobina este


I UJZ = 3,83 A.
1.1.4. a) E = 2,22 V; b) i = 14,1 sin(314 t- 7t/4) (A); c) t
1
= 5 ms;
d) Q = 942 J.
1.1.5. z = 137,5 n.
1.1.6. z = 58,3(3) n; L
1.1.7. a) v =50 Hz;
0,185 H; = 8912'51 ".
1
7t/4 rad; b) t = [(-1)k + 4k + 1] s;
400
1 "
---- [(-1)k+l
400
4k 1] s; c) R = 0,98 12; L
1.1.8. L = 45 mH; = 7031 '43".
1.1.9. Rt = 10 12; L = 15,9 mH; = 2637'11".
1.1.10. i = 0,14 sin(10
3
t (A).
1.1.11. I = 9,21 rnA; U
1
146,7 V; U
2
= 73,3 V.
1.1.12. C = 20 tLF; = 537'48"; U = 200 V.
1.1.14. Din diagrama fazoriala a circuitului
serie se obtin:
1
wL-
wC
= arc tg -----=-- = 2633'54"
l
V

J = I R + wL - :c =224 V.
RLC
1.1.15. c = 177 flF; ub
p = 576 w.
204 V; U 120 V;
3,1 mH.
'
'
I.' 1
Fig. LL 19, H
37
1.1.17. I'= 7855'49"; Q = * vz. = 2,82; w
74 kJ.
1.1.18. l = 8 A; Ub 243,195 V; U = 215,457 V; cp = --3845'49".
1.1.19. a) z1 = VR
2
--X7_; Zz =

z, =--: Zz = Ul] =
= 110 .0; deci Xc 2 Xc = ilwC 159,2 0; XL = 79,6 n.
L = XLfw = 0,25 H; R =-= VZi--=---Xf n. Vezi 1.1.19, R
pagina :n. Q L473; .303.6 W;
Pr1 =X = 318 ,li: VA H ; P r2 = ( X AH.
1.1.20.
arc
1 '2
-----) = 241 0: 1
wC
b) u/) = Izb == 1

167 V; Uc
c) Curentul are intensitate maxima clnd circuitul este in
wL' , 1 =>L' 1/u:?C=0,55 H; I' UJR==--:2
= so4 v; 331)4 v; Q
1
VIle
R
1.1.21. 1 = 12 A.; Q ; U
0
== S50 V; Uc
1.1.22. Z = 10 0; I 1 ; q; 16'8".
1.1.23. lu = 1 rnA; IL = .'3,2 mA; Ic ==
1.1.24. v
0
=c:796Hz; =--=400 mA; 1
1.1.25. I = A.
1.1.26. 9 =--= - 30; U
1
, u c == u.
v.
mA; I--
0.
3, 317.
1.1.27 Co = 1/ Lw
2
mux 4U
exemplu numeric constituie un argument pe carP il
supratensiunile in industriale de curent altPrnativ.
_:\.
v.
1.2.1. U
1
= 1/3 Ur 380 V. Impedanta unei faze a rnotor-ului este: Zr
== II R
2
+ X
2
= 8,6 n. Intensitatea curentului de faz<'i este: If =--= u f I z f :.:::
:= 25,58 A. Consumatorul avind conexiunea fazelot in stea, cunm-
tului de faza este egala cu intensitatea curentului de linie: Ir == 1
1
c= 25,58 A.
Factorul de cos == Rr/Zr = PutPrea P Ulcoscpr ==
'::c:: 9 753 vv.
1.2.2. Ir := 18 A; 1
1
A; P == 6.77 k\Y.
1.2.3. E == 2;: vN BS
1
1/2 5 992.G
30
1.2.4. a) v = pn/60 =50 Hz; b) E = -
1
-2;-rp !!_ N ci> V c) cos m=
V2 60 0 l T
= P /EI = 0,61.
1.2.5. a) v =600Hz; b) e 63,14 sin 1200 1tt (V); c) P = 76 W.
1.2.6. a) P' = Pf"IJ = 6 kW; I= P'/U = 27,27 A; b) Ec = U- Ir =
= 203,64 V; c) Rp = 4,9 n.
1.2.7. E = 123 V; ri = 57,5 n.
U 113 7 V r. ,_,_ 75 8 n
' ' t ,-...., ' .:.".
1.2.9. E = 116 V; I= 28 A.
1.2.10. "f) = 85 %
1.2.11. a) R = 4lNlR1 = 0195 !l N - U
1
N - 110 L- N
1
S
' ' 1 - U 2 - ' - floflr --=
2 4
= 1,69 H; z = (R
2
.+ N
2
L
2
)
1
'
2
= 530 n; b) cp =arc tg NL/R = 8958'43";
c) Izs = UN1/ZNz = 7,6 A; d) P = U
1
I
1
= U
2
/Z 91,32 VA.
1.2.12 . . lV\ = U11V/ U = 10
4
spire; N
2
= 240 spire.
1.2.13. "fJ = ;2; _PIp_!!_!- 1 ; p = pl- Pz = p2 1 - 1,3 MVA!
1 2 "f) 'fj
0 incalzire ar conduce rapid la deteriorarea tram:for-
matorulm In absenta unei de racire.
1:3.1.. Legea lui Ohm ( U = RI) se a plica pentru un element neliniar de
Circmt, dar valoarea R nu mai este constanta ci depinde de _
. .. . .. mar1
mea tensmnu sau a intensitatii curentului.
1.3.2. Vezi figura 1.3.2, R, unde s-a
notat: E1 - intensitatea cimpului elec-
tric datorat sarcinii spatiale a electroni-
lor; Ez - intensitatea cimpului electrin
datorat tensiunii anodice.
N IE 10-
1
1.3.3. - =- = ------
t e 1 ,6 . 1 o-
19
-
=
6
,
25
.
1017
electroni.
secunda
t,
Fig. l n
39
1.3.4. In regiunca de blocare se stabile9te un echilibru intre fluxul de electroni
emis de catod 9i fluxul de electroni care revine in catod ( datorita cimpului
E
1
- vezi problema anterioara), astfel incit numarul de electroni din catod
rJmine constant. In regiu:nea de sarcina spatiala, o parte a curentului de emisie
este preluat de anod; ace9ti electroni sint readu9i la catod prin circuitul exte-
rior datorita sursei exterioare de alimentare. Restul curentului de emisie este1
readus la catod tot datorita cimpului Eh astfel incit 9i aici cantitatea totala
de electroni ai catodului se conserva. In regiunea de saturatie, tot fluxul de
electroni emis de catod este captat de anod 9i reintors la catod prin circuitul
exterior. Se obtine, deci, o recirculare permanenta a electronilor in circuit
inchis 9i, nicidecum, un consum a! act>stora.
1.3.5. De9i diodele din cele doua circuite sint identice, avind aceea9i sursa
de tensiune pentru incalzirea filamentului ( Ur) 9i aceea9i polarizare exterioara
(E_
4
= 0), intensitatile curentilor 9i 1:
1
nu sint acele119i. In cazul (a), tensiunea
dintre a nod 9i ca patul filamentului legat la polul minus al sursei U r este egala
cu zero, iar aceea9i tensiune raportata la eelalalt eapat al filarnentului este
negativa ( U A = - U
1
); ca urmare, niei un electron emis de filament nu ajunge
la anod = 0). In eazul (b), tensiunea dintre anod 9i capatul filamentului
legat la polul plus al sursei U
1
este nula, iar tensiunea anodica la cealalta
extremitate a filamentului este pozitiva ( U A + U
1
); ca urmare, va circula
un curent de intensitate nenula. Aeeasta d.eosebire dis pare la diodele cu
incalzire indireeta a eatodului, unde filamentul are numai rol terrnic.
1.3.6. K =
15 10-
3
A
1,68.

20:li2 y3;2
1.3.7. Pentru tensiuni U A 0, intensitatea curentului IA este nula. Pentru
tensiuni pozitive trebuie calculata tensiunea de
'U -(JE)3!2 __ ( 10 )3/2_2"'V
AS -- -- - ::>
K 8 10-
2
Ca urmare, pentru UA = 10 v ( u.A < UAs) se
I A = 8

:::::; 2,53 rnA,


iar pentru u.-1. = 25 v; 36 v 9i 49 v ( u A UAs) se I A IE= 10 rnA.
1.3.8. VA = v 2elJ A= l/2. 1,6. 1Q-19 2,65 . 106 rn.
m 9,1 . 10-
31
s
Presupunind o viteza medie a electronului v ::::::: v Af2, se estimeaza un timp
de tranzit:
d 2d 2 3 . 1 o-
3
= - = ----- = 2,26. 10-
9
s
V VA 2,65 10
6
2,26 ns.
40
1.3.H. Ptnttu utcuitui (lJ. 1 i'1. I 3 q I
1 gurn . ... ,a: A
Pentru ciecuit ul din figur:1 J.;UJ, 1J: I A --"' I At + /
112
U
11
deci:
l.\


I_n nmhele cazuri, domeniul de vniabilitatr a lPgii 3/2 este dal de functionnrea
SJmultardi a celor' dowl diod(), in acr:1sUi regiurw. Mnterrutic, domeniul se
exp1'imu astfel:
1.3.10. In cazul (a) se obsf'TT <1 (';'\: U = UA H T sau:
U (f!K)
213
+ RI, daccl I I 1.; U

RI
1
,_; (m),cunoscut<l U.d,
dacu I = IE (curent ('U I_t

nu poate exista). Rezoldnd pl'in incercuri,


se obtine: I = 1. ,77 m:\ }Wntru U =-" 5 V 9i I IL' = 10 rnA pentru
U 50 V (atunci UA = U RIE =c= 30 V).
In cazul (b): 1 = f.t + Uj R K u:J/
2
Uj R, (iacu U < U_\s 9i:
u; R, dacu u ;?; UAs
Calculind, se obtirw: u,\.'-j (1FfK)213 = 4,64 v 9i 1 12,5 rnA pentru
U 5 V, respectiv I = 35 rnA pentru U = 50 V (in amindoua cazurile,
dioda este saturRU1).
1.3.11. Dependenta I -- ll este JH'PZPntata
in figura I.3.11, H 9i repn),zint<\ caracte- I
ristica diodei translatat<l cu valoarna tPnsi-
u nii sursei E.
E
1.3.12. Dioda uce in i nt nnal u l dP
timp ( pentru care uA > 0, stnJ u
2
> U.
Rezolvind aceasta inegalitate pe dumta
unei pe1'ioade t E (0; T = 20 ms), se obtine 0 E
2,02 ms, deci .
Fi6. 1.3.11, H
u
41
1.3.13. T(msiutwa continua U, Ia bornele rezistorului sar(.:ina esto egala
cu U
1
(filtrul nu modifiea tensiunea continua in ipoteza neglijaTii
bobinr;i L). Amplitudinea componentei alternative la bornele conden-
cl este:
Um
1
= y'U1 2 V,
iar frocventa este v
0
= 2 'J = 100 Hz (redresare bialternanta). ObserY1f1d di
la aceasta frecvenVi: 1 /(27t v
0
C) Rs, amplitudinea U m a tcnsiunii alternative
Ia bor'nele cond(msatnrului C este:
TT 1 UT 1
u 1------- = 1 4 2 "l f'
(o3LC 1 7t v0 __.,'-" - 1

10 mV.
47t
2
100
2
: 5 1o-
4
1
5. 10-
4

Deei: y == U111 /U
I .3.14. U A. 2 U
2
; aeeasta situatie a pare pentru functionarea in gol a
redresorului (tensiunea redresata este egala cu amplitudinea tensiunii al-
ternative, U
2
) se obtine in momentul cind tensiunea oferita do secundarul
transformatorului are valoare maxima, negativa.
1.3.16. {J.. = K( UA tJ.UG) 31
2
. ln domeniul Uu > 0, aceasta lege ramine
valabili'i pentru curentul de catod, I c = I A I c;.:
Ic = K( UA + tJ.Cd312,
cu ului de grila depinzind de de grila dupa lege a:
I G = ]('
](' fiincl frecventa diodei echivalentc gi'ila-catod. Deci:
IA Ic- Ia = K(UA tJ.Uc)
3
'
2
- K'UY
2

1.3.17. Uc = - U Alt-L = - 10 V.
1.3.18. Ri = 10 k 0; S = 2 mA/V; tL = 20.
1.3.19. Graficele cerute sint prezentate in figura 1.3.19, R. Expresia mate-
matica a aces tor caracteristici este:
I.., (mA) r{mA)
co
20
16
!G
8

-'t -2 o u
6
(VJ
200
h
a
Fig. 1.3.19, H
42
1.3.20. teorema lui Kirchhoff pe ochiul format de
format de anod -catod se relatiile.
Combinind aceste
Jiniar1zatf1 din
rwa
' .
-- Rc
== 200 v 1 s 2
;::::::; 18:3 v.
de:
pe
triodei (forma
10 k 0)
curentulul anodic sa
1.4.2.
1.4.3 .. Nu.
mnmentu]
43
1.4.6. Conditia de producere a oscilatiilor fiind 2 V > R;
a) 2 V = 31,6 0 nu se produc oscilatii; b) 2 V = 63,2 U se produc
oscilavii.
12,7 10-
3
H.
2n T
2
1.4.8. T =- = 2n 10--
3
s; L = -- = 0,05 H.
w 4n
2
C
3 v--- . 3
1.4.9. T0 =2n VLC; T=2nv
4
0v=
2
2n LC=2To;
1.4.11. Inductantele bobinelor sint:
N
2
S
L1 =fl-o __ _
lbobina
T
- 2 VL eosrnr2 -
2- n -
d
Q =
2
7t.

deci T =

= 2 10-5 s.
T 4p 2pQ
2
Iar v vo.
3
1.4.13. Prin legarea in serie, capacitatea echivalenta este mai nuca decit
a fiecarui condensator in parte in consecinta, frecvenva va
44
18,8 fJ.S
1
1.4.15. Avind o Jiniarti cu unghiul, ec:uatia frec\Pn(ni Pste de forma
v m ex: + n, unde constnntele m n se dPduc din conditiile cxteeme:
ex: = 0, v(O)
2 10
5
Hz, n
n, v(rr)
:!JiJ'>lfz. m
Deci v
2 . 10
5
c 2 10
5
Cum
v
1
t
------- rezulta C
2rr vrc-
1

=
1
. Rr>prpzpnt,lr''"t
(ex: + rr)2 . '' gra-
fica este data in figura I.4.13, H.
TT
oc
Fig. 1.'1 15, H
1.4.16. a) Pentru celt\ 2n corHlensatoarp Ies.u1te in })arp}p] <'HJ)'lC'Jt)te
1
nl
bt' , '- ' ' ' u ., axnna
se
0
,me atunc1 und ann<Hurile nwbilP slnt <omplet intmduse in stator:
Dependenta Jiniara a capaciUH.ii cOll(lens,l(Jt'ttlur ' f
, ' 111 .unqw de unghiul ex: sn
prin ecuatia: C = rt'x 1 -
, ' n, unt e constantPle 1n n se determinu
din conditiile extreme:
ex: 0, C(O)
Cu =-= n
('max I'PZtdUi Ill = _(_'m__11__ .\' _________( ___' __ o
1t
rr
b) oscilatiilor (;]('ctromagrwtice receptionate in funct,ic
de unghml ex: cstA dat<1 de ecuatia: '
1
v ----
1
2n VL(.:
45
c ))
cmox.
oC
"miny------- j
I
rr oc
a
Fig. J.4.16, R
b
Valorile extreme ale frecventei sint:
pentru a = 0, vmax
1
---== pentru a
21t LCo'
Reprezentarea grafidi este data in figura 1.4.16, R (b).
1.4.17. Descarcarea 9i reincarcarea condensatorului se fac prin dioda D
1
irr
timpul t1 = 1t V L1C; a poi desdircarea 9i reincarcarea se Yor face prin dioda
D2 in timpu] t2 = 1tVL2C, dupa care procesul se repeta. Perioada oscilatiilor
va fi: T = t1 + tz 1t Vc ( V L1 +
1".4.18.
1
v, = 21t v C,)' c, =Cl( ::- 1) 15[LF.
1.4.19. La rezonantu:
1
21t
333 pF.
Lz C1 + Cz
------ = -----.
Lz C1 !
Lz(Cl + Cz)
= 21t V.L;l'; Tz.
1.4.21. Bara magnelicu executa oscilatii fortato, sub actiunea cimpului mag-
netic produs de bobina circuitului oscilant. Amplitudinea oscilatiilor mecanice
este maxima cind perioada oscilatiilor proprii a sistemului bara-resort este
egala cu perioada oscilatiilor cimpului magnetic al bobinei. Deci:
46
21t = 21t vLC; C
k
m
= 10 t-tF.
kL
b) L
1.4.26.
1
a) v
1
=-= ----------
2'IT
; Vz = ------
21t
1
L
T
Tz 1\
Enrrgia l;Ject es! c
c
2
rwamortiznt = = c [!'.!. T
.J.
1
-=- c
2
j
--
2
fj.
drci
Vf
A.
,= L i
2
I . . U" v C- - 10-2
( 8Cl L = m -- - . A.
. 2L
== L m
=--= 1,1 . 1o--B Wb.
1.4.28. = = _!_ c
2
= 25 tJ.J; Wm =
1
-Cu
2
=16
2
47
Analog:
V
- CLr
I - U -
m, - m Lz(Lr Lz)
1.4.30. UR'" = Rl max Din c Uinux =o LI':nux avem !maX uma,, V-I 0
u v c1c2
Im = m L(C1 Cz).
U 1.4.32. a) TV max = we Wm = 2 Te;
Fig. !.4.31, R
q';n q
2
q 2
=2---- -=-
2C 2C ' qm 2
1 2
2
7t
wt = (U = --__;;;;;;;;_; =
VLC
7t
= 10
4
radfs; t =
4w
7,85 . 10-
5
s.
1
1.4.33. In acest caz: v1 = ---
2n- V 4LC
1
1
I v
2
2rc V LC
:: = = V4 z.
2rc V4LC
4
, deci
Capacitatile condensatoarelor fiind aceleai i ele_ctr.idi maxima fiind
aceeasi rezulta ca circuitele oscilante au aceeat energ1e, 1ar raportul lor este
, '
egal cu 1.
48
1.4.34. a) (1/2) =_(1/2) Im = Um V CJL deci
z Um V CJL sin CJlt.
Daca t = TJS, i = Um V CJL sin (1t/4) = 0,6 A; W (1/2) Li2 = 18 !lJ.
b) T = 21r V LC i T' = 2rc V LC'. Daca T' = T + (1/4) T rezulta
5 25
2rc V LC' 2rc V LC adica C'/C
4 16'
C'- C 9 9 9
---= -==> =- c = -t-tF.
c 16 16 8
1.4.35. Potrivit legii conservarii energiei:
_!_ Ll'fn = _!_ deci Im =
2 2
u vc.
m L
La introducerea sarcina electrica se conserva:
q =CUm C'U' u:n = = }_.
m' U C'
m t::r
D
. . ]' . ' I m CiJ
eel: l = m Sill CiJ t = v-Sin--= t.
e:r V Er
1.4.36. Cit timp intrerupatorul K este in inchis, prin bobina circula
curentullm = Ejr, iar tensiunea la bornele ei (i a condensatorului) este zero.
La deschiderea circuitului, energia cimpului magnetic se transforma in energia
cimpului electric i invers: (1/2) LI!, = (1/2) CU':n deci Um = lm V LJC =
= (Ejr) V LJC. este (I) = 1/ V.Lc. $tiind ca la momentul
deschiderii circuitului, tensiunea la condensator era zero, va fi:
1.4.37. Factorul de calitate al circuitului este:
V
- 1
u = (Efr) LJC sin V---.: t.
LC
Q =(XL) = (X c) = 2rc voL_ =
2
,
09
.
10
2.
R W=w0 R w=w
0
R
!!_cax = Xr;!_max = Q, deci U'lJax = QEmax 418 V.
Emax R lmax
1.4.38. Wt = q!/2 c = 5 10-s J.
1.4.39. P = R/
2
= R /2) = 15 10-s W.
4 - Probleme de pentru clasele XI-XII 49
1 1 CU
2
1.4.40. Daca oscilatiile sint neamortizate: - LI?n = - C uz ]2 = ----.!!!..
2 2 m' m L
P = R/
2
= R = 4,16 mW.
2 2L
1
1.4.41. a) v = ----------- = 500 Hz; b) I ="'-"' U j R :::c-= 12 A;
2r=
u
I'= = 0,25 A.
V
R
2
+ (21t./L-

l.7t \1 c
1.4.42. a) C>}L 1/C>}C deci C :::= ______ !____ 25,3 [l.F'; b) I=.: UJR
47t
2
v
2
L
c) Q = !!b_ ,=> R' =c:

= L26 n.
R' U Q ,
1.4.43. Cind K este desehis: I =.:::: UJVR
2
----;;}I2.
Cind K este inehis:
22 A;
- prin latura cu L i R intensitatea curen-
tului este I;
- prin condensator: Ic = UfXc UwC.
Punind conditia ca existe acelasi curent
total (vezi fig. R): ' (j
,"f'
J2 = 1
2
-t- + 21 I a cos (90 + rezulta
lc = 2 !sin tp.
u
. __ deci C = --


V R2 -r- w2Lz R2 + (J)2L2
1.4.44. k === Ll2/ Vllt-; = 0 ,8.
1.4.45. Coeficientul de cuplaj fiind 1, L
12 VL1L2 = 6 mH.
1.4.46. VL;L; = L12/k, Lz = 4 L1 rezulta L1 = L
12
j2k = 2,5 mH
= 10 mH.
1.5.1. a) T == 10-
12
s; /, = 2,710-
4
m; b) s = vt = 810 m.
I
2AB , _
8
.5.2. t = - = 8,3 . 10 s.
ck
50
Lz=
1.5.3. a) A = cf" v-;-;flr = 16,6 m;
('
1.
0
- "A=
Ao _ _!__ = 0,89.
Ao
1.5.4. a) ti =
2
lmin = 7. 1 ' b) \) -= --- - - j - --
c
Un ealcul mai exact trebuie sa cnnt dP
impulsuri. Se obtine insa o
ct.
1.5.5. lmin = _....!: = 90 m;
2
== --- :::=:
c
100 krn.
2v
problema precedenta.)
-Eo- . 1o-1o . b) B --Eo
1.5.6. a) B
0
- - - 3 T, -
c c
1.5.7. a) Eo= B0c = 1,5 10-
2
V/m;
10-
3
y) V fm, B = 5 1 sin 47t (3 1
w 19,910-
16
sin
2
47t(3 t- 10-
3
y)
1.5.8. ), = 27tc LC = 7 356 m.
1.5.9. "A = 2rrc VI(: = 14 f'>OO m.
l5.10. a) d =



3
1
18 10-
2
m;
A2
/,2d
1.5.11. Er = ------ = 6.
4n
2
LSs0c
2
1.5.12. L
1
= t..if4n
2
C 1c
2
= 8 !J.H; L2 ="'
1.5.13. T
1
= 4 to--
6
s, T2 1,77 10-
4
s;
'J
2
= 0,55 10
4
Hz; A
1
= 1 200 m; Az = 53 100 m.
1.5.14. A, = 27tc VJ;C = 4 710 m, = 27tc
1.5.15. a) L = __ 0,510-
3
H; b)
47t
2
C 1c
2
c) L' = 1/47t
2
'J
2
C
1
= 0,3 10-
3
H; b..L = L --- L'
21tc V L'Cz = 734 m.
1.5.16. a) C
2
= L
1
C
1
= 3 10-
9
F; b)- "A== 2nc
Lz
" 1j2rt V L1C 1 = 53 kHz.
1.5.17. a) A= cf" =314m; l = /,f4 =
(l ),j2).
1.5.18. a) Ao = 4 l 0 = 120 m; vo
1o-lO F.
b) Alungirea absoluta a firului este : l).l =
= 0,1/0
4*
Hz.
CH }a
T.
(3' 1
. 1
000
Mluan :Foro:UETRICE
1.6. 1. I = <I> /47t 400 cd.
1.6.2. EM/Ep =-= 1jn
2
0,4.1.
1.6.3. l = Er
2
== 72 cd.
LHA. YJ =-= 1 - t:.t d !1t 2 =-= 3,4


J.H.5. -, = ESj<I> E I Lj<I>' n = 27,9%.
1.6.6. rz) <I> = 47t/ 1607t 1umeni; -b) E = <I>jS = nljr2 = 1,6 104 -lx.
z.TB
21
I
I
d
(?)
c D
Fig. I. G. 7, H
Fig. I.6. 9, R
d(2- },/2) . d(2 + J,/2)
1.6.7. x = ---
2
-------- = 2,36 m (f1g. 1.6.7, R). Solutia x = ---
2
--
nu convme.
Lfl.B. a) E
0
= ljh
2
321x;b) E0 fEA =-=(h
2
OA
2
) Vli2 + OA2/h3 =1,249,
Eo/En = (h
2
+ OB
2
)

o7Pjh
3
= 1,516; EA!En = 1,1.
I
r,: = !J: - I
2
h
2
-- = 28 6 1 E
.h.9. hi -+ (h5 + d2)3/2 ' x; D
figurn LG.9, R.)
c) EA' 51 3 -+- -- }O(t + lx.
) I v 0,01 t
2
+ t + 26
L6.11. X= d (n - Vmn)/(n- m) = 2,4 m; y d( v mn- m)/(n- m)
':-:-: 1,2 m.
!.6.12. a) Sursa se poate afla fie intre ecrane, fie de o parte a unuia. Rezulta:
1,5 3m;
b) I E1E2d
2
/ (EI + E2 - 22 VE1/E2) = 18 cd; c) <I>1 = E1d1d2 =
= 144 lumeni, <1>2 = E
2
d
1
d
2
16 lumeni.
1.6.13. Iluminarea in punctul B va fi E = lhf(h
2
+ a2)312 unde I este intensi-
tatea sursei (fig. !.6.13, R). Pentru ca iluminarea in acest punct sa fie maxima
trebuie ca h = a V2f2.
s
A
8
Fig. 1.6.13, R
s
I
I
hi
I
I
I

Fig. I.&.tt., n
0
1.6.14. a) a = arccos (Erjl) 60; b) h = r cos a
= r V -1 - (E
2
r
4
ji
2
) = 1,73 m (fig. I.6.14, R).
1 m; c) x
1.6.15. Avem sistemul d1 -+ d2 d; drfd
2
-:- Vi
1
;1
2
care, r-ezol vat ne da
d1 = 1 m; d
2
= 2 m.
1.6.16. Se ohtine E(h) = 2 V2 Ihj(2h2 + a2)3/2
(fig. 1.6.16, H). Din anu1area derivatei dE(h)/dh
se ohtine h = aj2.
1.6.17. Din re1atia E =I cos ;t.Jdi rezulta
.x = arccos = 63.
1.6.18. a) lluminarea maxima se ohtine in punc-
tul de pe orizontala corespunzator verticalei
sursei Emax = l/h
2
= 100 lx.
b) E I sin
3
a0 jk
2
= Emax sin
3
a
0

1.6.19. In amhele cazuri, energia Iuminoasa uti-


Iizata va fi Astfe1, a vern: W
1
= <1>
1
t
1
=
= liSt1/di W2 = <l>2t2 =

Din enunt
rezulta ca wl = w2 deci t2 = IltldV12di.
Fig. 1.6.16, R
53
I
1.6.20. a) Iluminarea tot ala a placii este: E = -- [cos a cos(i30 a)] =
a2
=
2
; cos30:)cos(a - 30).
a
Iluminarea este maxima c!nd cos (a - 30) = 1 deci a = 30; b)
= 2/cos 30/a
2
17,:3 10
4
lx.
ummarea tota a va f1 = --- + . A vern a
1 0.
1 6 21 I]
. 1 v
1
(cos a 1 cos a")
ri
Din S
1
0D => r
1
R ( 1) = 1,24 R L/5j5. Din


=> = 6R
2
/5 (5- I/5) = 3,3R
2
cos et.
2
(rr -- 4R2)/2r
1
r
2
0,1R
Deci Ec = 0,7fJ>j4rcR
2

20 cd; 12 <l)
2
/4rr 3 cd.
1.6.23.
Fig. I.6.23, n
1.6.26. Distanta crrut;1 este
- l 9
1.6.27. A == 2lz'f D 5 10-
7
m.
1.6.28. 'A 2/(
/1 6.8. 10 rn.
1.6.29. a) /, =--= 2liiD G 1 o--
7
m; b)
lt,5 '1()-'
1
m;
IJistanta pe ecran, Ja
es te :x:v D f2l
!* m, iar
l.di1-imea spectrului
fi Llx = XR
cum rezulUi din enu
H avPm:
cace a pare
1.6.30. Ll = S
2
A - 5'
intunecat.
-- l 9 m,
54
viol eta
va fi
1.6.31. a) x
1
= 'ADf2l deci D 2lx
1
(A = 1 m; b) D" D + D' = 1,5 m,
x; 'AD"j2l = 5,12 10-
4
11.1; x; - x
1
= 1,7 10-4 m.
1.6.32. a) i = xflV = 5,625 10-
4
m; b)),= 2hfD 7,5 10-7 m; c) n =
= 'AD/2 li1 = 1,33.
1.6.33. a) i = ADj2l = 1,2 10-
3
m; b) D' =
= 2D = 2,4 m; c) z:' = AD/2 ln = 810-4 rn.
1.6.34. a) a= d(n -1) = 510-
5
m; b) =
aDj2l, de unde 2l = anj 5 10--3 Tll;
c) iaer = ADj2l = 0,1 mm; iap'i = iaer fnapt't =
= 0,08 mm.
1.6.35. Constanta retelei a b( a = Iatimea
fantei, b = Iatimea opace) este egala
cu 1/N = 1.0-
5
m. Pentru unghiuri mici, sin q;
tg = xjD, adica: A (a + b)xfD =
= 6 10-
7
m (fig. 1.6.35, R).
1.6.36. N = 1/(a + b) = sin q;j"A 611 mm--1.
1.6.37. Tinind cont de relatiile retelei de difrac-
tie scrie: m.
Lungimile de unda corespunzatoare radiatiilor
extreme sint date in problema I .6.29.
1.6.38. Daca q; = 90, atunci d kA, deci k = df!,
1.6.39. A = xdjf = 5 10-
7
m.
X
0 1
Fig. I.G.35, R
3.
1.6.40. Avem d sin a2 = 2; d sin a3 = 3, care pentru unghiuri mici devin
da
2
2; da
3
= 3, deci a= a3 a2 = J.jd adieu A= dx 1,7 10-7 m.
1.6.41. a) sinoc = kAjd = 0,5 => a = 30; b) i = klf/d = 15 mm.
REFLEXIA REFRAC'fiA LUMINII
1.6.42. n == sin rjsin i = 1,73.
1.6.43. v = cjn; V1 = 2,12 10
8
mfs; v2 = 1,94 10
8
mjs; v
3
= 1,93 108 m/s;
v4 = 1.,24 10
8
mfs.
1.6.44. Din figura I.6.44, R, avem
(
sm r) .
h 1 - -- unde sin r
cos r
DC
sm L
n
deci DC = h (1- V =
= 14 em.
D
I.6.4H. Vezi figura 1.6.46, R.
a
h
Fig. 1.6.46, H
J.ft47 Dnca n1 < n2 metoda este data in figura 1.6.46, R, a, iar daca
n1 n 2, metoda este data in figura 1.6.46, R, b. Se poate concepe metoda
dn1mului optic, care prin derivarea in raport cu o distanta variabila conduce
la Cllnfirmarea celor doua legi.
I.GAR. Avem sin ifsin r sin ifcos i = tg i nzfni.
lJt4H. Avem sin ex 1/n (reflexia fiind totala). Din enunt avem AC
(h -- h') tg ex d AC + h tg ex = (2h- h')/ V n
2
- 1, deci h = h' /2
d

= 7,4 m.
oO. a) n = sin i1fsin r
1
= 1,58; b) r
2
= sin i
2
fn = 3830'.
i'! L Din figura I.6.51, R a vern i' = i + ex; i + ex. Rezulta x =
--- c:c) = i + o: - i + ex = 2ex.
Fig. 1.6.51, R
Fig. 1.6.52, R
I I
h
0'
s
Fig. I.6.57, R
Fig. I. G. 58, R
1.6.52. Din figura 1.6.52, R se observa ca obiectul este total inviLibd cLt,.
sin ex 1/napa sau R/Vh
2
--R
2
1fnH
2
o deci R h/V nz -:.== f.
I 6 53
. (sin 30) o . (sin 45}
. . . r
1
= arcsm ---;;_- =22 ; r
2
= arcsm -n--
1 n acest caz tg i = n 1 33 d 53o
, , eci z, = ; r
1.6.55. sin ijsin 2z: = 1jn. Rezulta i = 39.
I 6 "'6 / D . sm r
.o v = c n. ec1 v = c -.-. =-= 2 fOR mjs.
sm z,
Din figura !.6.57, R gasim hjhl = tg rjtg i, pentru unghiuri
devme h/h1 = sin rjsin i = n, deci h = nh
1
= 2,66 m.
1.6.58. Din figura !.6.58, R avem l
2
= l
1
cos rjcos i si cum sin r cc:
rezulta l 2 = 17,4 em. '
1.6.59. Din figuJ:!ll I.6.59, R avem

= A - A
1
A
= 2d.
Fig. 1.6.59, H

1.6.60. Se formeaza 5, respectiv 3 imagini. Exista imagini confundate.
1.6.61. Din figura 1.6.61, R a vern ca: r = i
ca i = arcsin (n sin r), avem: rx
r + rx/2, deci rx = 4r - 2i.
2[2r - arcsin (n sin r)] i
I / J - '> [2 _ --- prin anulare ne da sin r = W-n
2
)/3n
2

( x, (t.f - ... vr--n
2
sin
2
r
Fig. !.6.61, R,
1.6.62. a) Din figura 1.6.62, R a vern:

B'B" = 2l V a sin
2
cos (rx Daca :+- =
9 =goo, avem B' B" = 2 l (independenta de 9). Deci suprafetele trebuie sa
fie fHWpendiculare. b) Din DBMC i t_::.N MC, avem i + = 90 = + i'=>
=> i' = i _ cp. Din BDC => fiBc = 180 - 2Z: sau dupa caleule, rx = 29
de i). c) Daca IX = goo rezulta 9 = = 45.
B'
a b
I.G.ti2, H
58
1.6.63. a) Aplicind lege a a II a refractiei in punctele A B (fig. I.6.63, R)
a_vem i = i', ceea ce implica paralelismul razelor incidenta i emergenta.
b)
d r)
----=
cos r
at unci i 1, deci Llmax d.
1.6.64. Ll = d sin( i - r) j cos r => tg r
= 28; n = sin ijsin r = 1,36.

/
I.6.63, n
tg z: - Lljd cos
Hezult a r
Fig. 1.6.1.15, H
1.6.65. Din figura I.6.65, R, avem: L'1 = BF + EC (d
2
d
3
) in i
1
-
- (d2tg 1X2 d3tg rx3) cos i1. Exp1imind funet,iile unghiurilor cx
2
a
3
din legile
refractiei in punctele A, B, C, avern:
1.6.66. Din figura probiPmei avmn A B==
A'B' h 1
= . .v_ sau tg a
0
=- ii
1
tg a
1
+
+ h2 tg rx2. In plus n
1
sin cx
1
=-= sin cx
0
;
nisin a1 :::::= n2 sin a2 cum in a proxima tie
gaussiana sin ex ;:::.:;:; tg :x cos :x 1, rezultcl
h = hdn1 h2/nz, relatie ce se preteaza
la generalizare.
1.6.67. Din figura L(3.67. H. avem BD
=AB cos i-==2d tg r cos i; sin r =::sin z'jn.
Rezulta BD = (d sin 2 i)j ki-n2 ::.::_ sin2[
== 1.3 em.
I.il.G7, !{
59
Fig. 1.6.68, R
Fig. !.6.69, R
1.6.68. a) Din figura 1.6.68, R se observa ca a = i.- r. + i', --: r' A.=
= r + r' dec1 o i + i' - A. Se observa ca a = f(z,). Din = 0 => l=
= ., deci a . 2i- A. b) Legea a II-a a aplicata_ punctele
l ' mzn . . I ., f d I za BD
B si D ne da sin i = n sin r; n sm r Sin l => r = r, ecA ra v
cu haza prismei. c) Reflexia totala se produce In D_
r' .; arcsin 1fn. A vern r =arcsin i} Deci A .; 1/n + ( sJ: '., )
d) V aloarea maxima a lui i este i = 90. Rezulta sin r = 1/n sin r l fn.
Avem r' = A - r => sin r' =sin i'/n = sin (A - r).
In final avem: V n2- 1 = ctg A + sin i' jsin A care este ceruta.
1.6.69. Din figura 1.6.69, R: i2 = A; sin i2/sin rz = 1 fn; r? = i2 + ? A + oa
si n sin A = sin (A + a) sau ctg A = (n - cos a, dec1 A 34
Din figura 1.6.70, R . i
1
= 90. A./2; r. =.A./2. Avem, de
asemenea, sin i1 n
1
sin r1; n1 sin l
2
= n2 Sin r2 sau n1 Sin (90 - r1) n1
A2 1 2 V1 - _!_ cos
2
Az. Rezulta
cos r1 = n2 sm
2
; cos r1 = v J - sin r1 ni 2
A2 2-2 (Raza incidenta trebuie sa fie paralela cu tg- =
11
n
1
- n
2
-n
1

2
bazele.)
Fig. !.6.70. R
60
d
Fig. I.6.74, H
IHSPERSIA. ABSORB'fiA
1.6.71. Ap1icind legea a II-a a refractiei in punctul I, a vern: rR =arcsin (1 ,51 j2) =-
= 49; rv = arcsin (1,53/2) 4950' deci !1r = 50'.
1.6.72. Fie 1
0
intensitatea luminoasa init,iala, I intensitatea luminoascl dupn
' trecerea prin mediul optic, iar l grosimea acestui mediu. Avem I= l
0
e-hl -=-==
=1
0
10-k'l (k=coeficient natural de absorbtie, k' =coeficientul de absorbtiu)
Rezulta: 1/1
0
= 9-10-
1
= 10-k'.10-
2
=>k'=0,04310-2 m-1 ; a)
=10-3 n1-
1
; b) daca intensitatea se reduce la jumatate, avem l
1
/
2
=6}J 10 1 m
-h't
1.6.73. Avem 10 /4 = 10 10'
1
de unde l = lg 4/0,02 30,1 PPnt t'u ai
doilea caz 10/3 = 1
0
1_0-h;z de unde k; == lg 3/30,1 = 1,6 10- 4 rn-
1
.
OPTICA GEOllETIUC:\. OPTH'E
1.6.74. Fata. de prima oglinda, (fig. I.6,74, R) pozitiile x
1
9i a Hna-
ginii x2 satisfac re1atia
x2/.'C1 RI/(2xi - Rt)
Fata de a doua oglinda,
pozitia obiectului =
= d - x1 9i a imaginii x;-
satisfac x;; (d -
- xi) R2/2[(d- xi) -
- R
2
]. Din egalitatea v ------ v
imaginilor rezulta x
1
= 1 c
= dR1j(RI + R2).
1.6.75. Fie x-1 x
2
pozi-
tiile obiectului, respecti v
imaginii fata de prima
oglinda (fig. I.6. 75, R).
Avem x2 xi{j (xi-/').
Imaginea fata de prima
oglinda devine obiect
pentru a doua, deci =
= d - :r2 ( x1d - df' -
x'
c
I I
I I
f---____ x_z______ ,..._ ______ --1
I I
Fig. L6.7.'i, R
1
Gl
- xi{)/ (x
1
-f) f(x1d - df- x1f)/ (x1d- df- 2xd + [2)
2
Deoarece
x; = d - x
1
.aven1 -- x1d + df = 0 de unde d ;;;;: 4[.
1.6. 76. Din figura !.6. 76, R rezulta ca pozitiile imaginii fata de oglinda sint
date de x
2
= ktfj(k
1
- 1) x; = kzff(k2 - 1). Viteza obiectului este
1,
1
= f(k
1
- k
2
)/t, iar a imaginii v
2
=(x;-x2)ft, deci Vz/V1=1/(k
2
-1)(kl 1)
care devine foarte mare pentru k1 1.
v
Fig. 1.6.76, R
8.'
2
1.6.77. a) x
2
=xdJ(x
1
--l)=0,3 m; b) :r2 0,31 m; --Xz==1cm.
I 6
""Q A x R f ('>x R) deci x = X1 + (xz - xi)/2 =
,.,.,. r\.Vem Xz 1 ""' 1 - '
xif(2x
1
- R) = 0,45 m.
caz
1) (1 -1/R
2
)] = 25 em (convergenta); b) P = 1/f
. c.,
.
\ ( 1 1 ) v
1) R
1
- . Rezulta: n =
('
r) -- 1 )I'/( n/ nJ) 1 m, iar in al doilea
1 m.
c m; :r1 = d !h ern; "-=
;rz = :rJ{/(.rl n 37,5 em; Yz = YlXz/Xl =
conventiilor din manual).
de x
1
va fi: d(x1) = xij(x1 f).
anulare, x
1
= 2f, deci
_ x
1
d' + fd' = 0, deci

1 xi(j(x_I n = Yz = YtXz/Xl == 20 em; (fig. !.6.85, H);


aca t-' - atunc1 X1 := 2{ dec1 = 2{- x
1
deci t :.= Llxjv = 0,8 s.
1.6.86. 1/.l = 111{1 1j'F I 'l'f <l( l I l' f. "
;2 t- /J3 .' !11< e
1
a = '/1- em.
1.6.=87. f = fl{2,1(_(} -r
1
- {2) r 'f l I r 'f ] 1\,'
. - 1/t ---r- ( 1/ z). .inJm1tnru1 fiind SUJH'a-
umtar, rezulla ca f < (
1
.
I.6.P:i. Avem == X2/.r1 = f/(xl (). Din enunt rezul1<1 cr1:
(1 + kz()/kz < X1 < (1 kJ)(/k
1
, 4(/3 < .r
1
-zPi--
' I
I L1x l x
1
r---o""""""""----!..._ .....
(L.)
Penlru d_ivergenLe avcm: --1/f c:=c 1
f 1), I!flagu!e?t f-"lste dreapta, virtuala mm
. _ ob1ectuL Marirea llmara est e ==-" 1 ((k 1) si
functw de k.
1.6.90. Pent ru lenti1a divergentf'i a vern:
2{
('Ull) --+ 00
.r; 2j'. I h'OHI'P(r .1'
1
I'PZldUl , r
l
/ ,,
I.G.Hl. Din
l

fiL;u1a LG.q1, R
l 1
OIJ]
2 1
R' OB
2
Din aces! sistnm l't'ztilUl.
0 B3 =-.: 12,8 em.
1
___ J
I
:1
l
de unde
de (k 1)
diBcuta in
v
63
Fig. I.6. 93, R
y
64
1.6.92. Imaginea finala se for-
meaza la 15 em de centrul optic
al celei de a doua Ientile.
1.6.93. Din figur:1 1.6.93, R avem
relatii1e: Y1/Y = Xz/xi; Yz/Y =
= x;J x;; X1 + Xz x; + x; = d;
1/xi + 1jx2 = 1jx; = 1/f.
Rezulta
.
Y1/Yz = (d + Vd24df)
2
/16d
2
cu conditia d 4f.
1.6.94. Din figura 1.6.94, R
avem Yz/Y = xz/x1; y;jy ::::--=
X1 + x2 = d1; + x; = d
2

Aplicind formula distantei focale
avem d1YYz = {(y Y1}
2

1 I
y; V d1Y1 Y1 V dzy;
ca cu e gas1m: y = ----------
V dzy;- V d1Y1
Fig. I.6. 94, R
Fig. 1.6. 95, H
1.6.96. Una din imagini este reaHi, cealalta virtuala. Det:i: 1fx
1
- 1fx
2
==
= + 1/x;. Deoarece x1 + x
1
= d x2 = x;, avem x
1
= d[1
V 1-=-(2{/li)] 12.
1.6.97. Fie = y1/y; = maririle liniare. Deoarece 1fx
1
+ 1jx
2
=
= 1Jx; xi = x1 l rezulta f =
1.6.98. Se descompune lentila in doi dioptri sferici. Daca razele vin din stinga,
avem:
1
= _! __ (1 - n
1
);
1
=-- (1 - nz). Daca razele vin din
f1 R1 nz fz Rz n3
dreapta, avem: ;, = -(1 ::} ;
2
= - k(1- ::)
1.6.99. Yz/Y1 = Xz/XI = f/x1 => Y1 = YzX1/f = 28 m.
1.6.100. a) P = 1/f = 20 dioptrii; b) x
1
= + 0,041 m; c) x
1
=
= f(k- 1)/k = 0,0375 m.
1.6.101. P = effob foe = 133 dioptrii; G -- P /4 = 33.
1.6.102. = x2jx1 aplicind formulele lentilelor gasim
= 12,5 m.
_,. -+
1.7.1. Avern v.F = VM + v. Pentru (X= 0 => (Vr)max VM + v. Pentru
a.= 180 =--> ( V F)min = V M - V. (Obs. cind folosim rnodulul marimii, utilizam
aceeai litera fara sageata.) Deci: V M + V V F V M - V.
1.7.2. Avem: VF
1
= VM + V 215 mfs; VF
2
-=-= VM- V = 185 mfs; VF
3
=
= VVL +
2
= 201 mfs.
1.7.3. a) Fata de elice punctul M este in repaus (xM = YM zM = 0). b) Fatfi
de avion punctul M descrie un cere de raza R, adica

R cos a:; =
= R sin ex (fig. 1.7.3, R). c) Fata de pamint mohilul descrie o micare eli-
coidala, adica xM = R cos a:; y;
1
= R sin a:;

= unde v este viteza avio-
nului.
z
y
Fig. 1.7,3, R
5 - Ptobleme de fizica pentru cl.Mele Xl-XI!
0 ------- ;;;;.,-;,
_.-:--....,,.c:......),._,..-
z"
65
y y'
0
Fig. L7.5, R
1.7.4. Vitezele mobilelor, in sistemul mobil, sint: VM
1
= v1 -- v; VM
2
= Vz- v.
Energia cinetica a sistemului corpurilor, in sistemul mobil, va fi: Ec,M =
= _!_ [m
1
(v
1
- v)
2
m
2
(v
2
-- v}
2
]. Se anuleaza prima derivata a acestei energii
2
in raport cu viteza de transport se determina: v = (m1v1 + m'l.Vz)/(mt + mz).
Deci Ec,min = mtmz{Vt- Vz)
2
/[2(mt + mz)].
1.7.5. a) Fata de sistemul fix, (fig. 1.7.5, R) avem x = vt; y = v
0
,M t-
- (gt
2
) v
0
, M = gt
0
f2; y = fl!__(to- b) ln sistemul mobil avem:
2
1
2v v
2 /2 2/8 . . d V z 2 I
hmax, M = Vo,M g = gt
0
v tun ca: Vo,F = v + Vo,M l s1n ex = Vo,M v o,F
rezulta: hmax.F = sin
2
cx/2g = hmax,M, deci raportul cerut
este 1.
I. 7 .6. Fie x
1
i x
2
extremitatile barei in sistemul fix l = x2 - x1 Fie
x; extremitatile barei in sistemul mobil, masurate la momentele t;.
Rezulta: l
0
= x;- Deoa.rece e posibil, in sistemul mobil, = t; = t,
rezulta conform transformarilor Lorentz-Einstein: x; - l0 =
= (xz-Vt-xt+vt)f V1--=Tv
2
/c
2
) = (xz-XI)/1/.f- (?J2/c
2
) = lf VC- (v
2
/c
2
).
Deci l = lo Vi--(v
2
jc
2
).
I. 7. 7. Fie t
1
t
2
inceputul, respectiv, sfiritul procesului in sistemul fix i
t; momentele similare in sistemul propriu al procesului (mobil). Conform
transformarilor Lorentz-Einstein, avem: t1 + (vx')/c
2
J/VC1 - (v
2
jc2)
t
2
= [t; + (vx')(c
2
]/ V 1 - (v
2
fc
2
f Prin scadere se tz - t1 = tit =
= (t; - V 1--(v
2
/c
2
) = tit' ;vr=-Tv
2
/c
2
-).
1.7.3. a) 3,510-
10
m; b) 6,37
0
10-
5
km.
1.7.H. a) !lt' = l
0
fv = 10-
5
s; b) At 7 10-
5
s; l = 420 m.
66
1.7.10. ca y = y'; z = z'; X= x' vr- (v2jc2); t = t'f Vi - (v2jc2).
Rezulta xyzt :...= x'y' z't' = const.
1.7.11. Facind abstrac\ie de valorile rnici ale lui v v', putem avea
a) v' = c; Vp = c; b) v = c; vF = c v' = c; v = c; vF =c.
1.7.12. Daca mediul ar fi in repaus, razei ar fi v' = cfn.. Daca mediul
se cu viteza 'b, atunci viteza razei este = __(f/n) -__!!_. Dupa ampli-
1 - (vfnc)
ficarea cu conjugata numitorului neglijind termenii: v
2
fn
2
c
2
v
2
fnc se
0 \Ine: Vraza = - - v 1 - b
. c ( 1
n n
2
1.7.13. Avem eU: m
0
c
2
[1/
ca z = lo Vt-TiJ2Jci), avem
Pentru electron se obtine
1.7.14. Avem k = l
0
fl = 1/
Deci: U = m0pc
2
(k- 1)/e = 1,5
1.7.15. a) Eo= m
0
c
2
= 8,2 l0-
14
.J;
avem V = c Ec/(Errt-E,;)
= 2,53 10-
36
kg; d) p = mv = 7
= 10-
28
J.
1.7.16. p = movf Vi- (v
2
fc
2
); v =
b) p = eBr = 9,6 1 o-
22
N s;
= Eo [ 1/ V 1 - ( v
2
I c
2
) - 1 ] 1 o---
14
J.
1.7.17. mfmo =

1
1.7.18. m = 1,8 m
0
= 3 fo-
2
7
E = mc
2
= 2,5 10-
10
J.
"' /-.-:------v2 m c2
1 sau V 1 - -ci- = moc2.
(l- lo)fl = tilfl = eUf(eU + m
0
c
2
).
proton tilfl = 0,11 %
VI-_=-..=--(v2fc2) - 1]'
m = V8v2JC2) =
E = l/p2c2 + mgc4 =
; p mv = 7,5 10-
19
N s;
In primul caz avem
caz avem R = 0,8 CTn
0
feB
de R = 13,5 em. In al doilea
= 22-,6 em.
1.7.20. a) v = c
= mo!V1- (v2Jc2) = 7,5.
= 3,5 T; c) T = 2nrfv = 5
- 1,4 10
8
mjs, m =
s; b) B = p / qr =
Hz.
67
1.7.2L a) efm0=1,7 10
11
C/kg; b) ejm = (ejm
0
) V1-(v
2
/C
2
)=1,0210
11
C/kg.
Vezi graficele din figura I. 7.21, R.
e
m-
, m
Fig. I.7.21, R
_J:_
c
21Tm
0
eB
0
T
I
_)I

I
I
!
v
c
Fig. 1.7.25, R
1.7.22. Avem Ecfm0 = c
2
(m- m0)/mo = c
2
k deci Ec = mokc
2
=-= 6 10-u J.
Avem m0c
2
[1/ Vi - (v
2
fc
2
)- i] moc
2
, deci v = c V3/2 =
= 2,595 i0
8
mfs.
1.7.24. mop/Vi (v
2
fc
2
) = mo-x de unde v = c 2,97 10
8
mfs.
1.7.25. Vezi figura 1.7.25, R; T=21tm
0
/eBVI-- (v
2
/c
2
).
1.7.26. Avem: Ec = E- E0 = mc
2
- m
0
c
2
= moc
2
[1/ Vi- (v
2
Jc
2
) -
2
i]
2
=
= m c2[(i - v2Jc2)-112- i]. Pentru v <( c avem: (1 - v
2
jc
2
)-
1
!
2
= i + v f2c j-
+ 3;4JSc
4
+ ... care se reduce prin neglijarea unor termem la i + (v
2
f2c").
Deci, Ec = m0c
2
[i + (v
2
/2c
2
) - i] = mov
2
f2.
1.7.27. Q = mcH
2
o !l.t - E = !l.m .c
2
t:..m = 5,57 i0-
12
kg.
FIZICA CLASA A XII-a
EN UN 'fURl
Pentru rezolvarea problemelor din acest capitol se vor considera urmatoarele
valori pentru constantele:
constanta lui Planck
masa de repaus a electronului
sarcina electronului
masa protonului
masa neutronului
h = 6,625 10--
34
s,
m
0
= 9,1 10-
31
kg,
e == i,6 10-
19
C,
constanta lui Boltzmann
mp = 1,6720788 10-
27
kg,
mn = 1,6743839 10-
27
kg,
k = 1,38 10-
23
J grd-
1
8,625 10-
5
eV grd-1
11.1.1. Sa se determine energia, impulsui fotonului a carui Iungime
de unda corespunde: a) radiatiei violet din domeniul vizibil ( A
1
; = 600 nm);
b) radiatiei Rontgen cu lungirnea de unda de 0,1 nm; radiatiei gamma cu
de unda de 1 pm.
11.1.2. Citi fotoni a caror lungime de unda in vid este A
0
totala de 10-
3
J?
520 nm au energia
11.1.3. Lace temperatura energia termica medie a moleculelor unui gaz perfect
este egala cu energia fotonilor corespunuitori: a) radiatiei vizi-
bile (A = 0,5 f1.m); b) radiatiei Rontgen (A 0,1 nm).
II.1.4. Sa se calculeze frecventa unei radiatii electromagnetice a carei putere
este egala cu 3 10-
2
W, ceea ce corespunde la 10
14
fotonijsecunda.
11.1.5. Ce numar de fotoni cu lungimea de unda A = 0,5 f1.m, dintr-un fascicul
parale1 va avea impulsul total egal cu impulsul mediu al atomului de heliu, la
temperatura T = 300 .K?
11.1.6. Cu ce viteza trebuie sa se un electron pentru ea energia lui cine-
tica sa fie egala cu energia unui foton cu A-= 5,2 10-7 m?
11.1.7. Din teoria ondulatorie a luminii se stie ca ind.icele de refractie absolut
al unei substante este n = cjv, unde c viteza luminii in' vid, iar'v
viteza luminii in substanta respectiva. Conform conceppei corpusculare
n p /p0, in care p reprezinta impulsul fotonilor in substantc1, iar p
0
impulsul
fotonilor in vicL Exista oare o contradictie, in aceste formulari?
11.1.8. Sa se calculeze 1ungimea de unda impu]sul unui foton a carui energie
este egala eu energia de repaus a electronului. Se cunosc masa de repaus a
eleetronului m0 , viteza luminii in vid c h.
69
11.1.9. Sa se calculeze energia fotonului care are impuls ca: a) un proton
cu energia cinetica 50 MeV; b) un electron cu energia cinetica 50 MeV. (Indi-
catie: datorita valorii energiei, protonul poate fi tratat nerelativist, dar electro-
nul trebuie tratat relativist.)
11.1.10. Impulsul transferat de catre un fascicul monocromatic de fotoni unei
suprafete S = 2 10-4m
2
in intervalul de timp At= 30 s este p = 3 10-
9
kgmfs.
Determinati energia incidenta pe unitatea de in unitatea de
timp pentru acest fascicuL
11.1.11. Intensitatea radiatiei solare ce cade pe pamint este de 1,4 10
3
W fm
2

Citi fotoni/cm
2
min. reprezinta aceasta, presupunind o lungime de unda
medie 550 nm?
IT.1.12. Intensitatea unui fascicul de lumina monocromatica este de 30 W fm
2

Folosind notiunile de mecanica cuantica, sa se determine impulsul p al tuturor
particulelor transportate de flux in timpul t 5 s printr-o sectiune normala
S = 10 cm
2

11.1.13. La racheta fotonica, micarea se obtine prin ejectarea
unui fascicul de fotoni. Fie in masa rachetei, h v energia unui foton n. numa-
rul de fotoni in unitatea de timp. Sa se arate ca acceleratia rachetei are
expresia: a= nhvfmc.
11.1.14. Cite .cuante corespund unui joule din radiatiile electromagnetice cu
lungimile de unda :A
1
550 tJ.ffi :A2 = 0,1 nm?
11.1.15. Citi fotoni emite intr-o secunda filamentul unui bee electric cu puterea
P = 1 W daca lungimea de unda medie este A = 1 tJ.ffi?
11.1.16. Care este numarul fotonilor radiatiei vizibile emisi intr-o secunda de
catre un bee electric cu incandescenta cu puterea p = 75 w, daca se ca
in radiatia vizibila se 1J = 1/25 din energia consumata de bee. Lungi-
mea de unda medie a vizibile este A = 5,5 10-
7
m.
11.1.17. Becul unei lanterne de buzunar are o putere de aproxirnativ 1 W.
Presupunind ca aceasta putere este radiata in toate directiile ca lungimea de
unda corespunzatoare frecventei medii este 1 {lm, sa se calculeze citi fotoni
cad in timp de o secunda pe o suprafata de 1 cm
2
aezata la 10 m perpendicular
pe razelor.
11.1.18. Ochiul, Ia intuneric, percepe radiatia cu lungimea de unda de 555 nm,
daca eel putin n = 60 fotoni pe secunda. a) Carei a undei
ii corespunde aceasta limita? b) Ce putere are sursa, daca distanta dintre
sursa punctiforma i ochi este de 10 km? Diametrul pupilei, Ia intuneric, este
de D = 8 mm.
11.1.19. Determinati numaruimediu n de fotoni care patrund in ochi in unitate
de timp, daca se un bee electric cu pu terea P = 200 W de la
1=10 m. Lungimea de unda medie a radiatiei produsa de bee este 1\=610-
7
m.
Diametrul pupilei ochiului este d = 2 mm. Iuminii
se neglijeaza.
11.1.20. 0 placuta, perfect absorbanta, cu masa de 10 mg este suspendata de
un fir inextensibil i .fara greutate cu lungimea de 2 em. 0 radiatie laser, de
foarte scurta durata, cade perpendicular pe placii, ca urmare,
firul deviaza cu un unghi de 0;6. energia laser.
70
11.1 .24. Teoria efectului fotoelectric a lui
lumina este de natura corpusculara, infirma
Young?
in care se postuleaza ca
Vln,C>1f>HJon.- de interferenta a lui
al potasiu corespunde Jun-
gimn unda de 5!7 nm. Sa se caleuleze valoarea xninima a cuantei de energie
necesara pentru ehberarea unui electron aeest n
1
etal.
11.1.26. Determinati lungimea dP unda de prag .. ... litiu, zinc wolfram
(LLi = 2,3 eV; Lzn
11.1.2'7. Sa se a fie lucrul de
daca Iungimea de unda .. .....
este A
0
= 0,3 {-tm.
de la suprafata zincului
' '
ef'eetul fotoelectric
necesara pent:u a seoate un electron din sodiu este 2,3 e V.
rezmta sod.ul efect fotoelectr1e daca cu 1 " t 1'
A 680 nm? umma por oca 1e cu

Lucrul alv . . . . .. de .la suprafata cesiului este 1,6


d 1
J . ce maxtma HlS eleetronn dm cesm, dad'i asupra rnetalului
ca e umina galbena cu 'A 0,589 f.lm.
11.1.30. Pragul fotoelectric
maxima ies electronii
A = 4 4 10-
7
m. :> '
' .
10-
7
m. Cu ce viteza
radiatiei ineidente este
de al din ead.miu este L =-=' 4 08 eV.
Cit sa fie de :unda a incidente pentru ca viteza
a electromlor prm efect fotoelectric sa fie v = 7,2. 105 mjs?
Pragul fotoeleetric pentru un metal neeunoscut este J,.
0
= 275 nm
Gasiji mecam? de ex un din aeest metal si
maxima a electrom1or radiatia cu lungimea d
A = 180 nm. , e un a
11.1:33. _Energia de legatur<l a unui electron in atomul de plumb este 9. 104 eV
La plumb_ului eu o eJectromagnetica sint emisi
electrom care descr1u o cu I'"Za R. - 0 25 i '1
. d. J u. -- , m Ill C mpu
e B.= 10-
2
T .. Se eer: a) impulsul energia electronilor
b) energ1a_ fotomlor absorhiti; se poate neglija efeciul de recul al
wmlor de plumb?
11.1.-34. viteza a electronilor extrai de la suprafata
a) cu radJatn eu lungimea de unda J.. = 0 155 m. b)
y cu lungimea de unda '-2 0,001 nm. 1 ' tJ. ' cu
71
. . d lf (L = 4 5 eV). Se cere lungi-
11.1.35. Se


care 'electronii din
mea de unda a la vlel e rv . l '-' u 0 1 c. b) viteza maxima egala cu
wolfram au: a) VIteza maxima ega a c ' '
0,98 c. . ..
. . . '-' . a si viteza electromlor
11.1.36. Determinati energia maxim i . d unda de 30 pm.
dintr-un metal sub radiatnlor gamma cu ungJmea e . .
. . d' . . t re eleetronii din suprafata
11.1.37. frec':"e.nta ra ru. c..,a d 2 V Frecventa de prag pentru
unui metal sint oprl\1 o tensmne Invet sa e .
metal este = 6 10 Hz. . .
1 t o llor dintrun
11.1.38. Determinavi potentialulla inceteaza. e ec de 600 nin
corp din cesiu iluminat cu radia\n cu lungimea e un a
(Lcs = 1,89 eV). . . . . ,
. "' i d "rtata de alte corpurl, este Ira-
11.1.39. 0 sfera de cupru in n. epa d unda 0 2 tJ.ID. Pina lace
diata cu lumin.a a;md (Lc'u = 4,47 eV.)
potential maxtm se va Incarca s era, emly . . .
. . a unui cor este vo = 6. 1014 Hz. petermlna\I
11.1.40. prag d
1
P daca electronii iesiti d1n suprafata
frecventa v a radiavnlor ce ca pe ace corp, . d . 3 V
corpului sint retinuti de corp cind acestma evine .
t' l electronilor dintr-un catod este L = 2 eV.
de 1 41 si care dintre ele exprima depen-
Anahza\I d P g a fotonilor care cad pe catod.
.denta energwt cinetiCe maxime e ener l
r(eV)

Ec(eV} E,;(eV)
_k2 oo::W
2
2
lw

tl I
f --
f
ex>:::
I
cc=45
I 2 ln>(eV) 1 2 ltv(eV)
I
2i7V(eVJ ! 2 lw(eV)
1 2 lr.;(eV)
b
c
d
e
a
Fig. II.1.41
11 1 42 Daca se ilumineaza cu radia1jii cu lungime.a de unda. de
680 nm tens
1
unea de stopare variaza de 3,3 or1. ucru
apm cu , . . . .
mecanic de extrac1j1e al electronulm.
d
. '1 t u radiatii de
11.1.43. Utilizindu-se o fotocelulii cu catod" 1n cesm
1
c . . .
d
r 't
1
d s-au obtinut urmatoarele. rezultate. pentjru radta1jia
1 er1 e ung1m1 e ' . f U - 1 19 V
d da A = 0 4 fJ.lll tens1unea de stopare a - , . ?
?u lungimea e u0n5 1 U '- 0 57 V Deterrninati constanta lui Planck
1ar pentru Az = ., fLID, z - ' 1 1
l
d d"' de prag pentru cesiu cunoscind sarmna e ectronu m e.
ung1mea e un a ,
11 1 44 lluminind suprafa1ja unui metal succesiv cu radia1jiile
. 0 35 . A - 0 54 fJ.ffi se constata ca v1teza
defL; !}I2 ;ri. lucrul de
II 1 45 Pentru anularea curentului electric produs prin
netice cu lungimea de undii A, se aplica catod ano o
. U ! 1 5 y ca lucrul mecanic de extrac1j1e pentru catodul folos1t
s1une s - , Y . d d
este L = 4 e V, determinati lung1mea e un a.
72
8, 1.5
3
ll.1.46. In figura I I.1.46 este repre-
zentata, pe baza rezultatelor experi-
mentale, dependen1ja tensiunii de
stop are U
8
in func1jie de frecven1ja v a
radiaviilor incidente. Din acest grafic
determina1ji cnnstanta lui Planck,
2
lucrul de extractie al electronilor din
catod de. prag foto-
electric.

!2
11.1.47. Lucrul de extrac1jie, pentru v!O'"(flz)
o suprafata curata de litiu, este de _
1
2,3 e V. Reprezenta1ji grafic tensiunea
de stopare in func1jie de frecven1ja -1,9 _
2
luminii incidente pentru aeeasta
suprafa1ja.
11.1.43. 0 euanta de lumina cu
lungimea de unda 2,32 10-
7
m
elibereaza un electron, de pe supra- Fig. 11.1.46
fata unui electrod de platina. Sa se
calculeze impulsul total transmis electrodului, daca electronul este expulzat
dupa diree1jia de a cuantei in sens contrar (L = 5,29 eV).
11.1.49. Un foton cu energia 10
4
e V este absorbit de. un atom de hidrogen in
repaus. Prin efect fotoelectric, electronul atomului este smuls din atom
ejectat pe aceeai direc1j1e in aeelai sens cu acelea ale fotonului incident.
Energia de Jegatura a electronului in atomul de hidrogen este de 13,6 eV.
Se cer: a) energia impulsul electronului ejectat din atom; b) impulsul i
energia protonului.
11.1.50. Sub actiunea unei cuante a unei radia1jii incidente cu lungimea de
unda A 272 nm, o particula microscopica de wolfram emite un electron
sub un unghi drept fata de directia de micare a euantei incidente. Sa se deter-
mine marimea i directia impulsului transmis particulei ca :tezultat al absorbtiei
cuantei emisiei electronului care se eu o vitezii ce reprezinta 'fJ =
din viteza maxima posibila in conditiile date (L = 4,5 e V).
11.1.51. lntre placile unui condensator plan se gasete o substanta avind
lucrul de extractie L = 2,5 e V. Pe aceasta substanta cade un fascicul de
lumina dintre eleetroni este cu viteza v
0
in planul
median al condensatorului (plan paralel cu placile, situat la jumatatea distan-
tei dintre ele}. ci'i distanta dintre placi este de 5 em i tensiunea aplicata
pe ele este U = 1 V sa se determine: a) lungimea de unda a fasciculului lumi-
nos', ea, pe distanta l = 5 em, electronul este deviat in cimp cu y = 1 em
(nu se tine eont de efectul gravita1jiei); b) timpul scurs intre momentul emi-
siei electronului i momentul cioenirii lui cu una din placile condensatorului.
11.1.52. lntre placile unui condensator plan, cu placi circulare ( discuri) de
raza R, se afla un mie graunte metalic. El este situat in planul median (plan
paralel en placile, situat la. jumatatea distan1jei dintre ele) la capatul unui dia-
metru. Ce valori trebuie sa aiba lungimea de unda A a unei radiatii
pentru ea eleetronul emis de grauntele metalic_ sa poata iei dintre placile
condcnsatorului? Cimpul electric este E, iar distan1ja dintre placi este d (se
neglijeaza reculul grauntelui i se considera ca fotonul incident vine paralel cu
placile condensatorului).
73
74
precedenta un
sursei este la
din atomul eel mai slab legat
nndulatorii timpul necesar pentru
a Iuminii A. Joffe i N
intense (no = 1 000 cuantefs)
aflaU'ila o distanVi l = 0,2 !llm
dupa fiecare interval timp
se demonstreze ca _cor-
de acest ordin de marime.
fotonilor pe electroni
"rlDV.Il',_,A .... ca fiind liberi? b) De
vizibile?
ale Compton:
cu numarulm
de b)
; c) componentel
11.1.63. Un foton y. cu frecventa v0 este de o particulii: ln repaus
sub un unghi 6 fata de directia initiala. Determinati masa de repaus a parti-
culei, dacil frecventa fotonului este mai micii cu Av fatii de frecventa
fotonului incident.
11.1.64. Un foton cu energia 10
4
eV se ciocnete cu un electron liher care se
gasete in rep a us este sub un unghi de 60. Se cer: a) modifi-
carea energiei, frecventei i lungimii de unda pentru foton; b) energia cinetica,
impulsul directia electronului Compton.
11.1.65. Sa se determine variatia Jungimii de unda i unghiul sub care este
impratiat un foton, daca se tie ca Jungimea de unda a fotonu1ui incident
este 3 pm, iar viteza electronului de recul reprezinta fractiunea (3 din viteza
luminii ((3 = 0,6).
II.l.66; Sa se determine unghiul dintre directia de depla-
sare a electronului de recul, in cazul in care variatia lungimii de unda este de
1 ,2 pm, pentru 1ungimea de unda a fotonului incident de 5 pm.
11.1.67. Un foton cu energia e0 = 1 MeV este impratiat de un electron liber.
Determinati energia cineticil a electronului de recul, dacii variatia lungimii
de unda a fotonului constituie 1J = 25% din valoarea initiala.
11.1.68. Sa se calculeze valoarea constantei lui Planck tiind ca fotonul inci-
dent avlnd lungimea de undii A= 0,218 pm, este sub unghiul
6 = 110, iar electronul de recul pleacii sub un unghi <p 30. Mas'a de repaus
a electronului i viteza luminii se considera cunoscute.
H.l.69. Ce fractiune din energia unui foton este transferata electronului de
recul prin efect Compton? Calculati aceasta fractiune pentru energia fotonului
incident de 10 ke V unghiul de de 60.
II.l.70. Prin efect Compton un foton modificil frecventa de Ia 10
21
Hz Ia
10
20
Hz, iar alt foton deJa 10
18
Hz la 10
17
Hz. Se cer: a) energia electronului
Compton in cele doua cazuri; h) viteza electronului Compton, in ce1e doua
cazuri, calculata a tit relativist eit clasic; c) sa se precizeze in -care din cele
doua cazuri electronul este relativist.
II.l.7l. Sa se afle lungimea de undil a fotonului incident, dacii se cil
electronul de recul au energii egale se pe directii
care fac intre eJe un unghi de goo.
ll.1.72. Sa se calculeze impuJsuJ elec.tronu1ui de recul in cazul in care fotonul
este sub un unghi drept fata de directia de initiala. Lungi-
mea de unda a fotonului incident este de 5 pm.
11.1.73. Un foton cu de unda A
0
se cu un electron al carui
"""
impuls Pe este perpendicular pe directb fotonului incident. Sa se afle
-expresia care da, in acest caz, variatia lungimii de unda a fotonului impratiat
sub . unghiul e fata de directia initiala.
11.1.74. Unghiul de a! fotonului In efectul Compton este 6 iar
unghiul de deplasare al electronului de recul este <p. Determinati energia foto-
nului calculele pentru 6 goo <p = 30.
11.1.75. Un electron cu energia de 5 Ge V se central cu un foton
cu energia de 1 e V, care se tndrepta spre electron. Determinati energia foto-
nului (acest efect se efect Compton invers).
75
II.l. 76. Sa se calculeze lungimile de unda de Broglie pentru un electron,
un atom de hidrogen un a.tom de uraniu, ca energia cinetica a fiecarei
particule este de 100 e V.
11.1.77. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie a unui proton ca
energia lui cinetica este egala cu energia de repaus a electronului.
11.1.78. Sa se determine viteza energia cinetica pentru un electron un
neutron, ca lungimile de unda de Broglie sint egale cu 0,1 nm.
11.1. 79. Care este lungimea de unda de Broglie a unui neutron cu energia de
0,025 eV?
11.1.80. Determinati lungimea de unda de Broglie: a) pentru un electron
accelerat de o tensiune de 1 V, 100 V, 1 000 V; b) pentru un electron care se
deplaseaza cu viteza de 10
8
cm/s; c) pentru o sf era cu masa de 1 g care se
cu viteza de 1 cmfs.
11.1.81. Determinati energia cinetica a unei particule a carei lungime de unda
asociata este comparabila cu diametrul sau in cazul: a) atomului de hidrogen
(0,1 nm); b) protonului (2 fm).
11.1.82. Determinati raportul dintre lungimea de unda de Broglie pentru
un electron pentru o sfera cu masa de un gram care au viteza.
11.1.83. Sa se determine cu cit difera lungimea de unda de Broglie a unui
proton de cea a unui atom de hidrogen, tiind ca aUt protonul cit i atomul de
hidrogen poseda o energie cinetica Ec = 1 e V.
11.1.84. Pentru investigarea unui nucleu al carui diametru este de ordinul de
marime 10-
14
m sint necesare particule a caror unda asociata are lungimea
de unda cu eel un ordin de marime mai mica, fie ea 10-
15
m. Se cere
ene!'gia corespunzatoare acestei lungimi de unda pentru: a) fotoni; b) electroni;
c) neutroni.
11.1.85. Ce energie suplimentara trehuie transmisa unui electron pentru ca
1ungimea de unda de Broglie sa scada de la 100 la 50 pm?
11.1.86. Un electron ce se deplaseaza cu viteza v
0
= 6 000 km/s patrunde
intr:..un cimp electric accelerator, omogen, longitudinal, de intensitate
E = 5 V fern. Ce distanta trebuie sa parcurga electro nul in acest chnp pentru
ca lungimea de unda asociata electronului sa devina A = 0,1 nm.
11.1.87. lungimea de unda de Broglie corespunzatoare vitezei
patratice medii a moleculelor de hidrogen la temperatura camerei (20 C).
II.1.88. Un electron se pe un cere de raza r = 0,5 em intr-un cimp mag-
netic omogen de inductie B = 4-,6 10-
3
T. Care este lungimea de unda de
Broglie?
11.1.89. Un fascicul de particule incarcate electric cu rrtasa de repaus m
0
,
tree nedeviate printr-o regiune a spatiului in care exista un ctmp
electric E perpendicular pe directia fasciculului un cimp magnetic B per-
pendicular atit pe directia fasciculului cit pe direcvia cimpului electric.
Sa se arate ca lungimea de unda asociata particulelor care tree nedeviate are
expresia: A =
76
11.1.190 .. o particu]a incarcata electric accelerata
are de unda de Broglie A =' 2 87 m i de o tensiune ..,u = 100 V
electronulm. Determinati masa e ' p sarcina e, egala cu
' ' J.
Sa se calculeze lungimea de und" d . .
tnnd ca masa lui de este Jcu 1 e B.roghe a electron in
II 1 92 ..., ;o mm mare masa sa de repaus .
. . Sa se calculeze lungimea de u d..., . ..., .
cinetJCa de 102 ori mai mare d At n a unm proton care are energia
cunosc mn mP. eci energia de repaus a neutronului. Se
... Pentru ce valoare a ener iei cineti . ...,
lungimu de unda de Bro lie fa;a . ce In determinarea
a) pentru electron b) p t ap.hc)area corectiei va fi 1 :
II T ' ro on' c pentru o partlcu1a alfa? o
.1.94. T_;n electron se misca cu vit A .
torului (v <:{.c). a) Cu cit 'variaza Sistemui..., de al Jabora-
se trece Ja un alt sistem de coodon t g ea de unda de Broghe, atunci cind
d , i a e care se d 1 ...,
e ffiicare al e1ectronu1ui? Se . d ep a.seaza cu VIteza kv in sensul
b) calculeze dA in k 1; k = 2 k > 2.
lummn. - ' I v = 0,01 c, undt c este viteza
Reprezentati lungimea de unda de B . , . ,
.
twa pentru: a) electron si b) t R A Ill functie ne energia cine-
la . 1 , pro on. estrmgeti domfmi l 1 '1 . .
ace ea pentru care mecanica cJasi ..., . ..., , . . J u va ori or energiei
te fi ca energia ...,sufwient bine. Un crite.riu
sa fte de numm aproximativ -sa zi . so. d" a fiecare reprezentare
culei date. ' cern, :Jio In energ1a de repaus m
0
c2 a parti-
II.1.96. Care est" "I.t d
' ' '"' v eza e var1at1e a 1 ...,
proton de un cimp electr:, 1 de unda de Broglie a unui
in . . . . , Ic ong1tu mal E - 3 kVj .
care energia Jm cmetica este Ec = 1 ke V? - . em, In momentul
11.1.97. Un proton cu energia cinetic" E 1
un unghi de goo de catre un nucleua de ch =. ke V. elastic
Sa se caleuleze Iungjmea de und..., , ?are se afla in repaus.
de atom. . a a protonulm Im la distanta mare
11.1.98. In ce conditii particulP.le de m ;- . . ...,
o structu:.a de ;sa m v.(v c) pe
ondulatorn? ' mam esta ma1 pregnant proprietati
11.1.99. Avind in vedere ro .
1
..
limitele in care notiu,nil! ati et ale particuJelor, sa se indice
ca energiiJe sint de I aphcate eJectronu}ui protonului,
Un glonte cu masa de 40 . '
Jungimea de unda de Bro lie:> . b) D g are Vlteza 1 000 m;s. a) Care este
glontelui prin aparitia .. ef 't. ed cedJ.lfU se .mamfesta natura ondulatorie a
' ec H 1 ract1e?
11.1.101. Considerind unda d B
1
. . '
d 1 k v e rog Ie asoc1ata 1 t
e ..., e ' sa Se precizeze JimiteJe intre C . e CU 0 .energie
derata ca atare sau trebuie sa i s . . , aceasta poate fi consi-
11.1.102 1 , . . . e Ja In consJderare proprietatile ei ondulatorii.
. : n cazul unm fascwui de electroni .. d
tensmm de aecelerare sint n J e un tun electronic ce
ondulatorie a electronilor a se pune in evidenta
l I d' Ill
1
racyia pe un sistem d ] '
e e, Istanlate prin d = 0,
3
nm? e pane cr1stahne para-
77
. . .1 - , . produce fenomene accentuate
11.1.103. Pentru ce energn ale or :se \ OI . stantele cuprinse
de difractie la lor pe eristaJe naturale care au con
intre 0,25 0,6 .nm? .
. d' t' parat doua puncte situate
11.1.104. Un microscop loat.e JS d A/2A unde A este
la

a aparatului
lungJmea e un a , . v . d ca tensiunea de accelerare a electro-
(numita se ealculeze relativist valoarea limita
nilor este U = ca --- , ' d ,
a lui d.
78
11.1.113. Un rnicroscop care fotoni este intrebuintat pentru a loca-
Iiza un electron dintr-'un atom cu o imprecizie de 10 nrn. Care este irnprecizia
in determinarea impulsului electronului localizat in acest fel?
11.1.114. Imprecizia in determinarea pozitiei unui electron este de aproximativ
50 pm care este chiar raza primei orbite Bohr in atomul de hidrogen. Care este
imprecizia in determinarea impulsului electronului?
11.1.115. Pentru a stabili daca un electron apartine san nu unui atom dat,
pozitia lui trebuie determinata cu o imprecizie de 10-10 rn. Sa se compare
imprecizia ce se obtine in acest caz la determinarea vitezei electronului cu
valoarea vitezei (de exemplu, cu viteza de pe prima orbita Bohr a ato-
mului de hidrogen egala cu 2,18 10
6
mfs).
11.1.116. Nedeterminarea asupra pozitiei unui proton aflat intr-un nucleu
este 10-
14
m. Impulsul unei particule trebuie sa fie eel putin egal cu nedetermi-
narea asupra impulsului sau. Sa se calculeze: a) nedeterminarea asupra
impulsului protonului; b) impulsul protonului pe haza ipotezei facute; c) ener-
gia protonului.
11.1.117. Viteza unei particule este masurata cu o imprecizie de 10-3 mjs.
Se cere imprecizia cu care particula poate fi localizata simultan in Iungul
directiei de deplasare: a) in cazul unui proton; b) in cazul unui electron.
11.1.118. 0 particula se deplaseaza paralel cu axa Ox cu viteza vx. Daca nede-
terminarea asupra vitezei vx este nedeterminarea asupra locaJizarii de-a
lungul axei Ox, Llx se poate calcula ca in problema precedenta. Daca compo-
nentele vitezei pe axele Oy Oz sint nule deci Davy --. 0, Llvz --. 0), ce se
poate conchide privind nedeterminarea pozitiei particulei fata de axele Oy
Oz?
11.1.119. Un electron se intr-o particula sferica de metal al carei volum
este de 10-6 cm
3
are o energie cinetica de ordinul a 10 e V. Folosind relatia
de nedeterminare a lui Heisenberg sa se calculeze eroarea relativa in deter-
minarea vitezei electronului.
11.1.120. Pozitia centrului de greutate al unei bile a earei masa este de un
miligram poate fi stabilita cu o imprecizie de 2 11-m. Relatia de nedeterminare
a lui Heisenberg prezinta o importanta practica pentru determinarea vitezei
bilei?
11.1.121. Dati citeva exemple numerice, pentru a arata ea in experiente cu
obiecte cu o masa de aproximativ 1 g principiul de nedeterminare nu se mani-
festa.
11.1.122. Sa se compare lungimea de unda de Broglie a unui proton accelerat
de tensiunea de 10
9
V cu valoarea impreciziei coordonatei acestuia, corespun-
zatoare unei imprecizii relative 1n determinarea irnpulsului de 0,1% (mp =
= (,6724 ' 10-
27
kg).
11.1.123. Lungimea de unda a unui foton este masurata cu o nedeterminare
de o parte la un milion = 10-
6
). Se cere nedeterminarea D.x la masurarea
sirnultana a pozitiei fotonului pentru: a) un foton cu f.. = 500 nm; b) un foton
X cu A = 0,1 nm; c) un foton y cu A = 1 fm.
79
Pentru constan:tele date in problemele din acest capitol, se vor considera urma-
toarele vafori:
h = 6,625 10-
34
J s, me= 9,1 10-
31
kg, e = 1,6 10-
19
C,
e:
0
= 8,85 10-
12
Ffm, R = 1,097373 10
7
m-I, c = 3 10
8
mfs.
De asemenea, in problemele in care nu este precizata valoarea lui a ( constanta
de' ecranare), aceasta se v a l ua egala cu 1.
MODELUIJ RUTHERFORD-BOHR PEN'rRU ATO:l'IUL DE HIDROGEN.
ATOMI OIZI
11.2.1. Ce rezultate experimentale, cunoscute la inceputul secolului, trebuiau
explicate de orice model atomic ce s-ar fi prop us?
11.2.2. Deoarece in atom coexista sarcini pozitive electroni, aratati cum ar
putea fi distribuite aceste sarcini in interiorul atomului.
11.2.3. Care sint principalele rezultate obtinute de Rutherford din studiul
experimental al impratierii particulelor (X pe foite metalice? Ce concluzii au
rezultat?
11.2.4. La ce distanta minima r m se poate apropia o particula cu Z 1e sarcini
pozitive, masa de repaus m viteza initiala v
0
, de un nucleu aflat in repaus,
eu Z
2
e sarcini pozitive i masa de repaus M, la o ciocnire frontala. (Aplicatie
numeric a: sa se determine r m pentru ciocnirea frontal a a particulelor (X, de
energie cinetica E 5,3 MeV cu nuclee de


*11.2.5. 0 particula de masa M, sarcina eleetrica pozitiva Ze i energie cine-
tica E trece pe linga un eleetron liber, aflat initial in repaus, la distanta b.
Sa se calculeze energia primita de electron, daca se presupune ca traiectoria
particulei de masa M( M me, me este masa electronului) este rectilinie.
(Aplicatie numerica: = 1,66 10-
27
kg, me 9,1 10-
31
kg, b = 10 pm,
E = 10 MeV.)
*11.2.6. Din punct de vedere clasic, pierderea de energie in unitatea de timp,
prin radiatie, de catre electronii aflati in micare accelerata este data de relatia:
dE -k 2e2 a2
dt 3c
3
in care a este aece]eratia, e este sarcina electrica, c este viteza luminii iar
k = 1/4Tte:
0
= 9 10
9
N m
2
/C
2
Sa se calculeze dupa cit timp, electronul ce s-ar
roti initial in jurul unui proton (atomul de hidrogen) pe o raza r
0
= 10-to m
ar ,cadea" in nucleu ca urmare a pierderilor de energie in acord cu teoriile
clasice. Se va considera ca in fiecare moment ,de cadere" a electro-
nului spre nucleu (a earui raza este considerata zero) poate fi asimilata cu 0
circulara uniforma.
11.2.7. a) De ce, in experientele Rutherford foita metalica este foarte sub tire?
b) lntre parametrul de ciocnire b unghiul de impra9tiere 0 al particu1elor (X
in cimpul de electrostatice de respingere creat de o particula incarcata
pozitiv se poate stabi]i o relatie analitica b f( 0), folosind legile conservarii
80
energiei 9i a momentului ( inetic din mecanica clasica. Ce concluzie rezulta
din faptul. ca :relatia b = f( 0) se verifica experimental in majoritatea cazurilor?
c) E xper1mental se constata ca pentru particulele (X deviate de nucleele de
aur la b f( 0) nu se Cum explicati acest fapt?
d) In ce alta s1tuat1e relat1a b f(O) nu se verifiCa?
11.2.8. De ce nu este corect modelul planetar al lui Rutherford?
11.2.9. a) ln ce conditii energia total a a electronului in atomul de hidrogen
cu jumatate din energia sa potentiala? b) Sa se calculeze energia
Ec, .energia potentiala EP 9i energia totala Et a electronului ato-
mulm de h1drogen pe prima orbita stationara Bohr. Se cunosc cons.tar:-
tele: h, me, e 9i E
0

a) se calculeze prii?elor trei or bite stationare pentru atomu]
de h1drogen In modelul cuantiC al lm Bohr. b) Care sint vitezele electronului
pe aceste or bite? Se cunosc constantele: h, me, e 9i E
0

11.2.11. Sa se calculeze: a) perioada de rota tie a electronului atomului de
hidrogen pe prima orbita Bohr; b) viteza U:nghiulara pe aceasta orbita.
Se dau constantele: h, me, e 9i e:
0

11.2.12. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric al nucleului atomului
de hidrogen pe primele trei orbite stationare in modell'l cuantic al lui Bohr.
Se dau constantele: h, me, e 9i e:
0

11.2.13. Sa. se calculeze energia de ionizare pentru atomul de hidrogen aflat
in stare fundamentala. Se cunosc constantele: h, me, e 9i e:
0

Sa se ?alc_u!eze cinetica a electronului atomului de hidrogen
pe pr1meie tre1 or bite statwnare Bohr. Se cunosc constantele: h, me, e 9i e:
0
.
11.2.15. Sa se determine energia necesara excitarii atomului de hidrogen din
starea fundamentala in starea cu numarul cuantic principal n = 2. Se dau
constantele: h, me, e 9i e:
0

11.2.16. Sa se calculeze lungimile de unda, maxima AM 9i minima Am, a liniilor
spectrale ale atomului de hidrogen din regiunea vizibila a spectrului. Se da
constanta lui Rydberg, R.
11.2.17. Cu cit se va modifica energia cinetica a electronului atomului de
hidrogen, daeii se emite un foton cu lungimea de unda A. 486 nm? Se dau
c 9i h.
11.2.18. Sa se ca]culeze lungimea de unda de Broglie, asociata unui electron
aflat pe prima orbita st'ationara a atomului de hidrogen in modelul lui Bohr.
Se dau: e, h, Eo 9i me.
Sa se calculeze de unda pentru primele linii spectrale din
serule Pasehen, Brackett 91 Pfundt. Se da R.
11.2.20 .. Un gaz format din atomi de hidrogen aflati in starea fundamentaJa
este exCitat cu un fascicul de electroni. Ce energii cinetipe trebuie sa aiba
... nii. fascicul ... astfel de hidrogen excitati sa emita: a) o
smgura hme spectrala; b) tre1 hnn spectrale; c) toate liniile. Se dau: e, h,
Eo 9i me.
11.2.21. Sa se afle numarul liniilor spectrale ce pot fi emise de catre un gaz
format din atomi de hidrogen aflati in starea excitata caracterizata de numa-
rul cuantic principal n.
81
6 - Problemc de fizica pentru clasele XI-XII
11.2.22. Va absorbi atomul d-e hidrogen radiatia monocromatica de frecventa
v = Rc in care R este constanta lui Rydberg c este viteza luminii?.
11.2.23. Care sint lungimile de unda ale Iiniilor spectrale emise de atomii de
hidrogen excitati cu un fascicul monoenergetic de electroni de energie cinetica
12,09 eV? Se dau: R,h c.
11.2.24. Ce energie trebuie comunicata atomilor de hidrogen pentru ca spectrul
de emisie al acestora sa con tina o singura linie din seria Balmer? Se dau:
h, me, e e0
11.2.25. Ce linii spectrale va spectrul de emisie al atomilor de hidrogen
excitati cu radiatii de lungime de unda A 100 nm?
11.2.26. Sa se calculeze frecventele de rotatie vn ale electronului atomului de
hidrogen pe orbitele cu numerele cuantice n 1 n = 2. Care este frecventa
v21 a fotonilor prin trecerea electronului de pe orbita n = 2 pe n = 1?
Se dau: h, me, e e: 0
*11.2.27. Energia totala a electronului atomului de hidrogen pe nivelul cu
numarul cuantic principal n (necunoscut) este de -2,42 10-
19
J. Tranzitia
electronului pe nivelul cu numarul cuantic m (necunoscut) este insotita de
emisia unei radiatii cu lungimea de unda A= 651,3 nm. Sa se determine:
a) frecventele de rota tie vn vm ale electronului pe nivelele cu numerele
cuantice respective; b) frecventa radiatiei Vnm emisa prin tranzitia intre nive-
lele cu numere]e cuantice n m; c) ce relatie exista intre frecventele vn, vm
vnm? d) Ce devine relatia de la punct ul precedent cind numerele cuantice
n m devin foarte mari? Ce concluzie se poate deduce? Se dau valorile:
h, c, 1 e V = 1,6 10-
19
J energia de ionizare de 13,6 e V.
11.2.28. Un atom de hidrogen, excitat, prin emisia succesiva a doua linii spec-
trale de lungime de unda A1 = 1 281,8 nm X2 = 102,57 nm ajunge in starea
fundamep.ta1a. Sa se determine energia. starii excitate numarul cuantic
principal al acestei stari. Se dau valorile: h, c energia de ionizare
de 13,6 eV.
11.2.29. Sa se calculeze lungimea de unda a celei de-a cincea linie din seria
Balmer a atomului de hidrogen. Se da R.
11.2.30. Lungimile de unda pentru prima linie a seriei Lyman pentru ultima
linie a seriei Balmer sint, respectiv, A= 121,5 nm AB = 365 nm. Sa
determine energia de ionizare a atomului C" h1rlrogen folosind aceste date i
constantele h i c.
11.2.31. Diferenta dintre lungimea de unda a primei linii din seria Balmer i
lungimea de unda a primei linii spectrale din seria Lyman este 534,6 nm.
Sa se calculeze constanta lui Planck, cunoscind urmatoarele constante:
me, c, e i e:0
11.2.32. Sa se estimeze, in cadrul modelului cuantic al lui Bohr pentru ato-
mul de hidrogen, numaru) liniilor spectrale din seriile Lyman, Balmer, Paschen
etc. ce pot fi emise de atomii de hidrogen excitati intr-un tub de descarcare
la presiunea p = 666,5 N Jm
2
temperatura T = 300 K. Se va considera ca
fiecare atom de hidrogen ocupa acelai volum, de forma unui cub. Se
constanta lui Boltzmann k = 1,38 10-
23
J K-
1
i valoarea razei primei
or bite Bohr, r
1
= 5,3 1 o-n m.
82
11.2.33. Un mezoatom de hidrogen este format prin substituirea electronului
cu un miuon negativ cu aceeasi sarcina electrica ca a electronului si cu ma.sa
de 206 ori masa electronului. 'a) Care este energia de legatura a 'sistemului
proton-miuon? b) Care este Jungimea rle unda a fotonului emis at unci cind
miuonul schimba energia, de Ja starea en numarul cuantic n = 2 la starea
fundamentals. Se dau: h, e, c 9i z
0

11.2.34. a) Care este intensitatea eureni ului gcnerat de de rota tie
a electronului atomului de hidrogen pt' n-a orbita Bohr? b) Care este inten-
sitatea cimpului in eentrut de n--a orbita? Se considera cuno-
scute: h, me, e E
0
Caz n 1.
11.2.35. Micarea electronului in j uru1 protonului genereaza un curent electric
de intensitate I i un moment magnetic == Sl Jn care S este suprafata
orbitei electronului. Sa se caleuleze dintre momentul magnetic tLn
momentul cinetic ln al electronului in sa pe orbita stationara cu
numarul cuantic n.
11.2.36. Atomii de hidrogen, aflati in Htare fundamentala, absorb fotoni cu
lungimea de unda f. =: 102,5 nm. Sa se cu cit se modifica momentul
magnetic 1-L prin acest proem; de excitare. Se eonsidt>ra cunoscute: h, me, e,
e: 0 c.
11.2.37. Se considera un osci]ator liniar de masa m care oscileaza dupa legea
x A sin (J)i. Considerind ca nwmentul cinetie al oscilatorului are
aceeai lege de cuantificare ea rnomentul orbital in cazul orbitelor Bohr
pentru atomul de hidrogen, sa se ealculeze expresia cuantificata a energiei
totale a oscilatorului. Precizare: se Lonsidma ca cinetic este dat
de relatia l = max, unde v este viteza.
11.2.38. 0 particuUi de masa m Re
cimp central de forte atractive
este o constanta pozitiva.
determine razele orbitelor permise
pe o trait>etorie eireulara intr-un
----k7 in eare r este raza traiectoriei iar k
de cuantificare a lui Bohr, sa se
partjculei pe aceste orbite.
11.2.39. Sa se exprime (in e V) energia unui foton emis at unci cind electronul
unui atom hidrogenoid trece rle pe nivelul n pe nivelul k, in terrnenii constan-
telor specifice atomului dt; hidrogen a sardnii nudeului. Se considera cuno-
scute: h, me, e e:o.
11.2.40. In 1897 Pickering a descoperit o serie de linii in speetrele stelare care
seamana mult cu liniile din seria Balmer a hidrogenului. Lungimea de unda
a acestor linii se determina cu o formuHi analoga seriei Balmer:
cu faptului ca euantie rn avea, pe linga.valorile 3, 4, 5
etc. i valorile 2 _!_, 3 _!_, 4 _!__ etc. Sa se arnte eii aeest.e linii spectrale apartin
2 2 2
ionilor de He+.
11.2.41. a) Sa se calculeze :raza primei cnbite stationare a atomului dP- heliu
odata ionizat (He+). b) Ca.re este viteza pe aeeasta orbita? Se
considera cunoscute: It, I c:o.
83
. 6*
:H.2.42. a) Sa se calculeze energia necesara excitarii ionilor He+ din
starea fundamentala in prima stare excitata. b) Sa se calculeze energule de
ionizare pentru ionii mentionati. Se considera cunoscute: h, me, e i e:o.
Sa se calculeze lungimea de unda a fotonilor emii prin tranzitia
r-leetronului ionului de He+ intre starile n 2 -+ n == 1. Se considera cuno-
:;cute: h, me, e, c e:o.
!1.2.44. Ce energie trebuie transmisa atomilor ionizati 4 Be
3
+ pentru ca spe.ctrul
de emisie sa contina toate liniile spectrale posibile. Se cunoate energ1a de
ionizare a atomului de hidrogen egala cu 13,6 eV.
ll.2.45. Fotonii atomi]or hidrogenoizi de 2He+ corespunzatori liniei principale
a seriei Lvman sint absorbiti de atomi de hidrogen aflati in stare fundamental&.
i\re }oc atomilor de hidrogen. Sa se determine energia cinetica a
dectrnnilor obtinu\j in acest proces de ionizare. Energia de ioniiare a atomului
de hidrogen este de 13
1
6 e V.
ll 2.46. Care este valoarea numarului cuantic principal n pentru care tran-
7: n n -- 1 a e]ectronului ionului de
2
He+ va genera un foton in regiunea
a spectrului care se 1ntinde de la aproximativ "A = 750 nm (rou) la
)., = 400 nm (violet)? Care este lungimea de unda a radiatiei emise? Energia de
ii,;lizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV. Se dau h, c.
IL t47. Sa se determine numerele cuantiee pentru nivelele energetice ale
a:.,milor hidrogenoizi, astfel incit tranzitiile intre aceste nivele sa genereze
spectrale cu lungim1 de unda identice cu lungimile de unda ale liniilor
din seria Lyman a atomului de hidrogen.
1 .2AK Ce atom hidrogenoid are diferenta lungimilor de unda dintre primele
ale sr:riilor speetrale Balmer Lyman egala cu /)."A= 59,3 nm? Se da R.
. . 2AH. Energia de legatura a unuia din electronii atomului de 2He este de
24,6 e V. Sa se caleuleze energia necesara ionizarii totale a atomului de heliu.
Energia de ionizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV.
In modelul cuantie al lui Bohr pentru atomul de hidrogen s-a con-
ca. masa protonului este mult mai mare decit masa electronului orbi-
tal 1.;1 ca atare nucleul atomic de hidrogen este in repaus. Aceeai ipoteza s-a
fo;, pentru atomii In a tit cit
od'J tal au o de rotatw in JUrul unm ?entru co_mun. deduca. pri?
relat1i obtinute pentru a1omul de h1dr?gen hidrogenmzi,
modelul cuantie al lui Bohr, luindu-se in cons1derare I micarea nucleulm.
*II.2J)l. Masa nueleului atomului de hidrogen este MH = 1,672 10-
27
kg
iar nudeului atomului de heliu este MHe 6,644 10-
27
kg. Raportul
constnntelor Rydberg, pentru cei doi atomi este 1J = RH/RHe = 0,999593.
eal1:uleze din aceste date masa eleetronului m
8
(A se vedea problema
I
*U.2.52. Raportul dintrc masa nucleului .de
1
H masa electronului este
1)
1
= 1 836,1. RaportuJ dintre masa nucleului de
2
H masa nucleuJui de
1
H
este 1) 2 = 1,998. a) Sa se calcuieze diferenta constantelor Rydberg R2H-R1H
pentru eei doi izotopi ai hidrogenului. b) Care este diferenta intre lungimea
de unrl.a e. primei ]inii din seria Lyman a atomului hidrogenului i linia
corm;punzatoare a hidrogenului greu? Se da: Roo= 1,097373 10
7
m-
1
(A se
problema II.2.50.)
*11.2.53. Sa se calculeze momentul magnetic (a se vedea problemele 11.2.35
II .2.50) al atomului de hidrogen luind in considerare nucleului
acestuia.
11.2.54. a) Sa se calculeze cu cit se modifica lungimea de unda a fotonului
emis de atomul de hidrogen aflat in stare Iibera, ca urmare a reculului ato-
mului in momentul emisiei. b) Ce viteza va avea atomul de hidrogen prin_
treeerea electronului intre orbitele n = 2 -+ n = 1. Se dau: masa atomului
de hidrogen M = 1,00782522 u; constanta Rydberg, R; constanta Planck, h
viteza luminii, c.
*11.2.55. Sa se caleuleze valoarea frecventei v a radiatiei emise de un atom
ce deplaseaza cu viteza v0 ( efect Doppler) in functie frecventa v
0
pe care
atomul o emite cind se afla in repaus, de unghiul 0 dintre direetia de
a atomuJui directia fotonului emis i viteza Iuminii c, in cazurile: a) nere-
lativist; b) relativist. Se va considera ca h
2
v
2
j M c
2
<t: 1 in care M este masa
atomului iar h este constanta Plank.
*11.2.56. Se constata ca radiatia corespunzatoare tranzitiei n = 2 -+ n = 1,
emisa de atomul de hidrogen aflat in micare, detectata la unghiul 0 = 45o
fata de directia de a f1tomului, are lungimea de unda "A = 121,518 nm.
Cunoscind COnstanta Rydberg n = 1,096776. 10
7
.m- ' sa se calculeze viteza
atomului de hidrogen in momentul emisiei. Se da c. (ln rezolvare se va folosi
rezultatul de la problema 11.2.55.)
*11.2.57. Cu ce viteza minima trebuie sa se deplaseze ionul de
2
H;t spre atomul
de hidrogen astfel incit radiatia emisa_ de Ht, corespunzatoare tranzitiei
n = 3 -+ n = 2 sa poata excita atomul de hidrogen. Energia de ionizare a ato-
mului de hidrogen este de 13,6 eV, iar viteza luminii c. (In rezolvare se va
folosi rezultatul de la problema 11.2.55.)
*11.2.58. Studiind spectrul unor galaxii se constata ca lungimea de unda a
liniei principale a seriei Lyman a ionilor
2
H;t este "A = 36,5 nm. Considerin.d
ca aceasta modificare a lungimii de unda este eonditionata numai de faptul
ca aceste galaxii se departeaza de Pamint, sa se calculeze viteia de deplasare
a ga]axiilor. Se da: R = 1,09722'3 10?m-
1
{ln rezolvare se va folosi rezultatul
de l:t problema 11.2.55.)
11.2.59. Care este energia cinetica minima pe care trebuie s-o aiba un atom
de hidrogen astfel incit prin ciocnire fronta.la cu un alt atom de hidrogen aflat
initial in repaus, sa produca excitarea acestuia. Se va presupune ca inainte de
ciocnire ambii atomi de hidrogen erau in starea fundamental&. Se da energia
de ionizare a atomului de hidrogen Eionizare = 13,6 e V.
11.2.60. Sa se arate, folosind principiul de nedeterminare al lui Heisenberg
!:J.pi).x h, ca pentru 0 particula a carei imprecizie in determinarea pozitiei
pe directia x este D.x "A/2rr, imprecizia. in determinarea vitezei pe directia x
este egala cu viteza pe directia x.
Folosind principiul de nedeterminare, sa se arate ca micarea elec-
tronului, in sens clasic, pe orbitele stationare Bohr eare au valori mici pentru
numarul cuantic principal, nu este posibila.
11.2.62. Folosind principiul de nedeterminare sa se calculeze raza orbitei
atomului de hidrogen aflat in stare fundamental& i energia acestei stari.
85
11.2.63. Cu ajutorul principiului de nedeterminare sa se determine raza mi-
nima energia minima a unei particule de masa m ce se pe o traiectorie
-+ 4
circulara in cimpul de forte F. -kr (problema 11.2.38).
ATOMUL CU MAl !IUL'fl ELECTRONI. RADIA'fll X.
TRANZI'fll SPONTANE INDUSE
11.2.64. Ce valori iau numerele cuantice n, l, m i rn
8
in starea fundamentala
a atomului de hidrogen?
11.2.65. a) Ce valori au numerele cuantice l i rn pentru eel de-al patrulea
nivel energetic al atomului de hidrogen? b) Care sint adoptate pentru
subpaturile cu valorile l determinate la punctul precedent? c) In cite mod uri
independente se realizeaza fiecare va1oare posibila a numarului cuantic l?
11.2.66. a) Ce valori poate Iua 'numarul cuantic orbitall, daca numarul cuantic
magnetic are o va]oare rn bine determinata? b) Dar daca numa.rul cuantic
principal n are o valoare stabilita?
11.2.67. Sa se calculeze nmarul electronilor in atomul in care in starea funda-
mentala sint ocupate: a J paturile K i L, subpatura 3s i jumatate din sub-
patura 3p; b) paturile K, L i M i subpaturile 4s, 4p i 4d. Sa se identifice
atomii care au numarul de electroni la punctele a) i b).
11.2.68. Care este numarul electro nil or cu aceleai numere cuantice: a) n, l, rn;
b). l; c) n.
11.2.69. Sa se calculeze numarul electronilor care au acelasi numar cuantic n
i aceeai valoare pentru: a) m
8
; b) m; c) rn
8
m. '
11.2.70. Pentru ce atom din tabelul periodic completarea paturilor in ordinea
crescatoare a numerelor cuantice este violata? Care sint cauzele?
11.2.71. Sa se precizeze electronice ale atomilor
10
Ne,
12
Mg,
15
P
i 1RAr, ca ]a aceti atomi completarea pa.turilor i subpaturilor se face in
ordinea crescatoare a numerelor cuantice.
11.2.72. Sa se determine numarul de distincte ce se pot forma din
t (t < 2l + 1) electroni care au acelai numar cuantic orbital l
tti acelai numar cuantic principal n; n tt. numerica: n d3
11.2. 73. Care din enumerate mai jos sint de numarul
electro nil or care paturilor periferice: a) elementelor; b) spec-
trul caracteristic al raze) or X; c) de ionizare.
*11.2. 74. Cum va arata spectrul X emis de anticatodul unui tub de
raze X, daca tensiunea de accelerare a electro nil or este crecuta treptat?
11.2.75. Sa se calculeze viteza electronilor ce cad pe anticatodul unui tub de
raze X, daca se tie ca lungimea de Broglie asociata electronilor este. A =
= 0,1 nm. Se dau constantele h i me.
11.2.76. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie asociata electronilor
daca tensiunea lor de accelerare intr-un tub de raze X este U = 50 kV, in
cazurile: a) nerelativist; b) relativist. Se dau: h, e, me i c.
Incepind cu care element din tabelul periodic, in spectrul caracteristic
al X pot sa a para liniile seriei K i, respectiv, ale seriei L?
86
11.2.78. Sa se calculeze tensiunea de accelerare U in cazul unui tub de raze X,
daca spectrul continuu (de frinare) al ,anticatodului are lungimea de
unda minima egala cu 0,0206 nm. Se d.au constantele h, e I c.
11,.2.79. Lungimea de unda minima a ?ontinuu emis' de un tub ... de
raze X, pentru tensiunea de a.ccelerare [! = 60 k.V, este Amin = 19,4 .pm. Sa se
calculeze constanta lui Planck cunoscind valorlle constantelor e I. c.
1 2(1 1)?
- R(Z - a) - - - .
A n
2
k
2
1ui 11.2.80. In ce consHi important-a
Ce semnificatie are constanta cr?
11.2.81. de unda ale liniei pentru .12Mg, taA! 14Si,
masurate experimental sint, , 987 83:l pm 71.1 pm. Sa se cal-
culeze constanta de ecranare cr elemente relat1v UOare. Se da
constanta lui Rydberg, R.
11.2.82. Lungimea de unda,
55Cs i
74
W are valoarea
1
culeze constanta de ecranare cr
11.2.83. Folosind legea lui Moseley
liniei Krx pentru aluminiu (Z 13) si
energiilor de legatura a eleetronilor K
cunosc constantele h, c, R rr
a Jiniei K . .,, pentru elementele
50
Sn,
pm, 40,2 pm 21,0 pm. Sa se cal-
elemente. Se da constanta R.
calculeze: a) lungimea de unda a
cobalt (Z =: 27); b)
L in cazul vanadiului (Z = 23). Se
11.2.84. Lungimile de undt1. a liniei , doua clemente oarecare sint
250 pm i 179 pm. Care sint elemnnte1e Se dau: R i G.
11.2.85. Sa se calculeze tensiunea de aeeeJern.re electronilor intr-un tub de
raze X cu anticatod de nichel = 28), dadi ca intre lungimea
de unda a liniei Krx de a spectrului continuu este
df.. 84 pm. Se cunosc constantele: h, f.', R a.
11.2.86. Pentru o anumita tensiune in cazul unui tub de raze X
cu anticatod de aluminiu 13), unda minima a spectrului
continuu (de frinare) este == 0,5 va exeita seria K in acest caz?
Se tie ca de al sene1 R este 1,56 kV. Se dau constantele:
h, e i c.
11.2.87. Cind tensiunea de aceelerarr
la valoarea U1 = 10 kV Ja .U2 ::::-:::
liniei Krx lungimea de unda minima
Sa se determine numarul atomic Z
h, e, c, R .i a.
unui tub de raze X crete de
intre lungimea de unda a
continuu creste de 7t = 3 ori.
eJementului anticat6dului. Se dau:
Se. se pentru care intre frecvenyele
max1me ale ser1e1 K ser1m L L\ v 1,09 10 . Se dau R, c I G.
11.2.89. Sa se calculeze energia de ud1 a K . vanadi\u
(Z = 23), daca se ca Jungimea unda a hnnlor ser1e1 L este
f..L = 2,4 nm. Se cunosc It, R cr.
11.2.90. Sa se calculeze de necelerare intr-un de X, necesar
pentru excitarea liniei KCJ. dnd antica toduJ este for:nat dm: a} f1er (Z = 26);
b) cupru (Z = 29). Se dau constantele: h, e, R cr.
11.2.91. Lungimea de unda /,KCJ. din caracteristic al molibdenului
(Z = 42) este egala cu 70,8 pm. se caJculeze lungimea de unda AKrx din
spectrul caracteristic al argintulm Constanta de ecranare a = 1.
87
11.2.92. Ce tensiune minima de accelerare trebuie sa aiba un tub de raze. X
pentru a se obtine to ate liniile seriei K in cazul unui anticatod format
a) cupru (Z = 29); b) argint (Z = 4 7). Se cunosc constantele: h, e, c, R I rr.
11.2.93. Sa se determine constanta de ecranar_e (j pentru seriaL a wolframului
(Z = 74), daca se ca razele X cu Jungimea de 'A= 0,1v43 nm sint
emise cind are loc tranzitia unui electron al wolframulm de pe patura M pe
patura L (linia Lex) Se constanta R a lui Rydberg.
11.2.94. Linia Krx din spectrul caraeteristic al unui element are lungimea. de
unda f.. = 78,8 pm. Sa se identifice acest element. Se dau constantele R (J.
11.2.95. Prin trecerea unui fascicul monocromatic de raze X printr-un strat
de apa de grosi me d 5 em intensitatea fasciculului se atenueaza de e ori.
Sa se coeficientu] de atenuare liniara !1. al razelor X in apa.
11.2.96. Dadi grosimea unui strat de apa cu 2 em, intensitatea
lului de raze X transmis, se de 3 ori. Sa se calculeze coeftcientul
!1. de atenuare liniara al radiatiilor X_ in apl"L
11.2.97. Pentrl) protectia impotriva radiatiilor X se fo]o.se.te un de
plumb de grosime dpb 0,5 em. de ate.nuavre al radiatnlor
X in plumb este !J.Pb 52,5 cm-
1
. Ce grosu'?e trebme sa_ mba un de a_lu-
miniu, cu !.l.At = 0,765 cm-I, pentru a as1gura protectie 1mpotnva
radiatiilor X.
11.2.98. se grosimea de a.
X al caror coP.flcient de atenuare mas1ca m alummm este !l.m = 5,3 m. /kg.
Densitatea aluminiu]ui este p = 2 600 kg/m
3
Precizare: !l.m = !1./ p.
11.2.99. De cite ori scade intensitatea fasciculului de raze X, de lungime de
unda 'A = 20 pm, cind trece printr-un strat de fier de grosime 0,15 m.m.
cientul de absorb tie masica !l.m al radiatiilor X infier este 1,1 m
2
Jkg 1ar densi-
tatea fieru]ui p ::::== 7,9 10
3
kgjm
3

11.2.100. Sa se calculeze grosimea de injumatatire pentru fier folosind datele
problemei precedente.
11.2.101. In tabelul de mai ios sint precizate grosimile de injumatatire X1
1
2
pentru razele X de energie i MeV in citeva materiale ?aror densitati sint
de asemenea preeizate in tabel. a) Sa calculeze de atenuare
liniara i masica. b) Sa se ealeuleze lung1mea de unda a radiatnlor X. Se dau
constantele h c.
Material
I
apii. aluminiu
I
fier plumb
X11
2
(rm) 1'0,2 4,5 1,56 0,87
p(kg/m
3
)
I
1 000 2 600 7 900 11300
11.2.102. Cite grosimi de injumatavire sint necesare, pentru ca intensitatea
unui fascicul de raze X sa scada de 80 ori P
11.2.103. Un fascicul monocromatic de raze X, de ]ungime de unda 'Ao=55,8 pm,
este difuzat prin efect Compton de o placa de grafit. Sa se lu-?gi-
mea de unda /, a radiatiei difuzate la unghiul e = 60 fata de fascicu-
lului incident. Se dau constantele: me, c h.
88
*11:2.104. Care este fra.ctiunea atomilor de hidrogen excitati pe nivelul ener-
cu numarul cuantic n 2 la temperatura T = 3 000 K? Pentru atomui
de h1drogen se va folosi modelul cuantic allui Bohr. Se dau constantele h c R
' l
constanta Boltzmann k 1,38 10-
23
J. K-1.
E,-E
1
Precizare: distributia Boltzmann este !V = gz e --fiT- in care N
1
este
, lVt gl
numarul atomilor excitati pe nivelul energetic E
1
de pondere statistie8,
(gradul de degenerare al starii respective) iar 1V
2
este numarul atomilor
tati pe nivelul energetic de energie E2 (E
2
> E
1
) pondere statistica gi.
*11.2.105. Sa se determine raportul populayiilor starilor 3p 3s pentru un
gaz, format din atomi de sodiu, aflat la temperatura T 2 400 K. LungimEa
d.e unda pentru tranzitia 3p -+ 3s este 'A = 589 nm. Se constantele: h, c
constanta k = 1,38 10-
23
J K-1.
lndicate. Se va folosi distributia Boltzmann precizata in problema prece-
denta.
Sa se calculeze timpul mediu de viata al atomilor excitati pe o
anum1ta stare energetica, daca se tie ca intensitatea liniei spectrale cores-
punzatoare tranzitiei de pe aceasta stare pe starea fundamental& se micso-
reaza de 'f) 25 ori o distantli l = 2,5 mm, masurata in directia de dt;pia-
sare a atomllor, cu v1teza v 600 mfs. (Metoda razelor canal a lui Wien.)
11.2.107. Un gaz rarefiat, format din atomi de Hg aflati in stare fundamen-
este excitat cu monocromatica- ,de rezonant,a" de 1ungime de
unda 'A 253,65 nm, em1sa de o Jampa de mercur. Ca rezultat al excitarii
puterea emisa de atomii de Hg, pentru lungimea de unda 'A, este P = 35 m W.
se calcul.eze numaru1 atomilor de Hg in starea exeitata
1
ei:i
timpul medm de viata al acesteia este -r =-= 0,15 flS. Se cunosc valorile
stantelor h c.
11.2.108. Un gaz de atomi de litiu, cu concentrat.ia n 1016 cm-3, se
afla ]a T = 1 500 K. Puterea emisa, pent cu lima de
de Iung1me de unda A -= 671 nm (tranzitit\ 2p -+ 2s), in unitatea de volum,
Pv = 0,30 W/cm
3
3a se determine timpul mediu de viata al atomilor de }_j Lu
starea excitata de rezonanta. Se cunose constantele: h, c si k 1,38, 10 23 J. K--1.
Se va folosi Boltzmann din problerna IL2.f04.
*11.2.109. Hidrogenul atomic se gasete in echilihru termodinamic. Sa se
determine: a) raportul S al tranzitiiior induse spontane ale atomilor
n = T 3 000 K; b) temperatura la care probabi-
11 mduse spontane sint ega1e. Se cunosc h) c, R
k 1,38 Lr-
23
J K-
1

Indcafie. La termodi:1amic energia emisa in unitatea de
(spontan stimulat) este egala cu energia absorbita in unitatea de timp.
vor folosi coeficientii lui Einstein.
*11.2.110. Un. fascicul de lumina de frecventa v, egala cu freeventa Je rezo-
a atomllor unui gaz aflat Ja temperatura T, trece prin acest gaz. Sa se
demonstreze ca 11 coefkientul de absorbtie al luminii de eatre gazul atomic
variaza dupa legea !1. = !1.0(1 - e-hvtkT) in care !l.o este coeficientul de absol'btie
al gazului la temperatura T -+ 0. '
lndica{ie. Se va neg1ija emisia spontana -- conditia de realizure a unui laser.
*11.2.111. ln ce domeniu spectral intensitatea radiatiei induse este mai mare
decit intensitatea radiatiei spontane, pentru un gaz de atomi, aflat la echilibru
termodjnamic la temperatura T == 300 K .. Se dau: h, c k = 1,38 10-
23
J K-
1

ln rezolvare se va folosi rezultatul in problema 11.2.109.
11.2.112. Care trebuie sa fie temperatura unui gaz de atomi, aflat la echilibru
termodinamic, pentru ca probabilitatea emisiei stitnulate sa fie mai mare
decit probabilitatea de emisie spontana, pentru radiatia de rezonantli de lun-
gime de undil A = 550 nm. Se dau h, c 9i k 1,38 10-'
3
J K-
1
. ln rezol-
vare se va folosi rezultatul in problema II.2.109.
Pentru rezolvarea problemelor
toarele valori pentru principa1ele
constanta lui Planck
constanta lui Boltzmann
masa de repaus a electronului m0 ::..=
sarcina electronului e 1 ,H
viteza luminii c = :i
se vor considera urma-
J . ;:;;,
J grd-
1
= 8,625 1.0-5 e V grd-
1
,
i0-
19
C,
rn s-
1
,
10
26
krnol-I,
numarul lui Avogadro
unitatea atomica de masa
permitivitatea vidului
u kg,
Eo =---= 8.8b!t 1 o-
12
F m-
1
.
CHIMW1 81 STRUCTURA CIUSTALINA
A CORPl]U
1
l SOliD
11.3.1. Atomii de natriu sj clor in stare libera au configuraviile electronice
1s
2
2s
2
2p
6
3s1 respectiv, is
2
2s
2
3s
2
3p
5
eonf'igura\iile electro nice ale
ionilor de natriu dor in reteaua a NaCl? Sa se explice rezultatul.
11.3.2. Configura\ia eleetronica a liber de earl1on este 1s
2
2s
2
2p
2
Sa
se reprezinte schematic formarea eovalente in cristalul de diamant.
Cum sint orientati spinii partjcipa la formarea legaturilor
chimice?
11.3.3. Configura\ia e1ectronidi a at liber de Si este 1s
2
2s
2
2p
6
3s
2
3p
2

a) Care sint electronii care participii la form area legi'iturii covalente? b) Ce fel
de hibridizare are loc, in urma forrnarii leg[iturilor chimice in cristalul de Si?
*11.3.4. Se considera un infinit de ioni eu sarcini pozitive negative alter-
nante (e). Dadi distan1,ele dintre ioni sint egale 'intre ele s,i egale cu r
0
, sa se
calculeze energia poten\ialii de eleetrostatidi a unui ion cu
ceilal}i ioni din 1nfinit.
11.3.&. Sa se arate ci'i rezultatul din problema precedenta nu depinde de
semnul ionului de referin\<'L
11.3.6. ln figura 11.3.6 este reprezentaUi energia de atracvie, energia de respin-
gere energia totalii de interaetiune dintre doi ioni vecini din cristalul de
NaCl. a) Folosind datele din figuril sa se gaseasca energia de legatura din
cristalul de NaCl, raportata la H de NaCl. b) Care este energia de
legatura a unui cristal de NaCl cu masa m == 1 mol? Se presupune cunoscut
numarullui Avogadro N A-
90
II .3.6
!G
l't
ll
10
8
6
-6
-8
-to
-!2
-!G
-18

lolo/a
11.3.7. In tabelul II.3.7. se da ener ia de le .. .. .
pentru clteva cristale cu o structurli de topire
Sii se explice de ce t
1 1
. are cu cea a crJstalulm de NaCI.
topire mai ridicate.cris a e e cu energe de legi'iturii mai mare au puncte de
Tabelul 11 3 'l . .
Cristalul
Energia. de legatura
EL(kJ/mol)
Temperatura de topire
trc>
KBr 661,5 735
- --------- ----"------
KCI 60,8 768
-- ----
NaCl 762,0 801
----------
LiFl 1 013,2 870
FeO 4 040,3 1 42C
L...
11.3.8. In tabelul II.3.8 se da ener ia de le atu "'
ta.line (a) temperatura d t . (g) .. g ra (EL), constanta retelei cris-
.. ' e opire tt , caldura latenta de .
cal dura specifica pentru metalele alcalin t .. (A,)
e cu s ructura cnstabna cubica cu
91
volum centrat. Tinind cont de pozitia acestor metale in sistemul periodic al
elementelor de natura legaturii chimice in cristale, sa se explice datele din
acest tabel.
Tabelul II .3.8
Cristalul EL (kJ/mol} a(nm) ttC) ).v(kJ/mol) c(J/kgK)
Li 674,1 0,351 180 155,3 3 302
--------- --------- ----- ----------
Na 607,1 0,430 98 108,9 1 233
--------- ----------- --------
Ka 510,8 0,534 63 92,1 739
----------------------
Hb 489,9 0,562 31:- 87,9 334
------------- --------
Cs 456,4 0,601 29 79,5 217
11.3.9. Se da un crista} de Ag cu masa m 1g. $tiind ca Ag este monovalent
are masa molara M = 107,87 kg kmol-
1
j sa se determine numarul total
al electronilor care participa la formarea legaturii metalice in cristal. Se cu-
numarul lui Avogadro N A
11.3.10. Eriergia de legatura dintre doi atomi de Si in cristalul de Si este
Ez = 1,8 e V. Cunoscind rna sa molar a a Si ( lbf .:__ 28,08 kg

numa-
rullui Avogadro N A, sa se determine energia de legatura pentru un crista! de
Si cu masa m 100 g.
11.3.11. Energia potentiala de interactiune dintre am 10m din cristalul ionic
se aproximeaza cu ajutorul
r
2
E A
Po
P = e -
47tE
0
r
1
unde p
0
este parametrul energiei de respingere, IX este parametrul atractiei
electrostatice, Eo este permitivitatea vidului iar A este o constanta. Pentru
cristalul de NaCl avem p
0
= 0,321 10-
10
IX = 1,747 iar distanta dintre
doi ioni la echilibru este r
0
= 2,82 10-
10
m. Sa se calculeze: a) valoarea
constantei A; b) energia de legatura pentru cristalul cu masa m 1 kmol;
c) distanta rl 1a care energia de atractie este egala cu energia de respingere
dintre ioni.
Se cunosc constantele: sarcina e]ectronului e permitivitatea vidului E
0

11.3.12. In figura 11.3.12 este reprezentata o retea cristalina plana iar prin
regiunile sint trei posibilitati de alegere a celulei elementare.
atomi con tine fiecare celula elementara? Sa se explice rezultatul.
11.3.13. In figura I 1.3.13 este reprezentata o cristalina plana in care, prin
regiunile sint alese trei celule primitive. a) Sa se precizeze tipul
retelei cristaline plane din figura. b) Citi atomi con tine fiecare celula primi-
tiva? c) Daca a este constanta retelei cristaline cu cit este egala aria fiecarei
celule primitive?
92












It

4,lr



(D.)

If













Fig. 11.3.12


fig,?ra II.3 .. 14 este reprezentata
umtara" cristalului de N aCI.
Sa se .. arate flecare celula unitara a
de sodiu contine patru ioni de
sodm I patru ioni de clor.
de KCI are structura
de sodm. Cite molecule de KCI
contine celula unitara a cristalului
de KCI?
11.3.16. Cunosdnd densitatea de
p =




kg rn-a constant:
Cristahne a
0
= 5 64 . j o-lOffi , "
fl ' '
a e nl!marul N de celule
dintr-un crista] de NaCI cu masa m =1 g.

+



(Ill)

Fig" 11.3.13
IL3.14
11.3.17. Cunoscind masa molara M - 58 4 .
p = 2 165 ka rn-a " -- '
4
kg kmo}--l s.I densitatea
de NaCL Se Aconstanta retelei ao, a
, - aru m vogadro NA
11.3.18. Cristalele de Fe au
0
t "



cind masa M '
55
cu voium centrat.
kg. m-3 si num" I I . A ' g ol ' densitatea de masa P -- 1' oa
. , aru m vogadro N sa s . d t . - .
Na. d.m celula unitara b) constanta a) numarul de atomi
na dm volumul V = '1 cm3. d) v' '
1
cris a IDe, c) numarul de atomi
de Fe eu masa m = 1 ' . numaru e celule umtare Nu dintr-un
" b'
11.3.19. Cristalul de calciu are
0
ret " "
11.3.19). Cunoscind densitatea d ea "cristal1ma cublCa cu fete centrate (fig
M 40 08
e masa p = &5. 103 k -3
= ' kg. kmoJ-1 si numa"rul ] . A ,, g. m ' masa rnolara
)
, m vogadro N v d
a. retelei cristaline 'a . b) d' t . A sa se . etennjne:
apropiati. '
0
'
18
anta d dmtre atomi1 cei mai
93
Fig. H.3.19 Fig. II.3.20
II.3.20. Se da un de Ta cu
- 16 6 . 103 kg. m- . la om,ne>.r':rl \. un1
Po- ' . f'
20 g densitatea de masa
m -- ooc"' ca Ta are o retea
to -- ..,n d d' t
cubica cu volum ce:r;ttr::tt, ( Ig. .
atomii cei mai apropiai;-I la to -: ' J .
't 'nd temperatura ere8te ae 1<1
-um are m . . '
1
se ealeuleze: a) distanta In
. -t' . .1'ati'va"' y a volumului celulei
vfu.m 1a "' 1
:::::;: ooc la t = 2 ooooc; c) numaru
de celule unitare N u dnl crista.
S unosc: masa molara lf -1
e c 6 a 1Q-6 grd l
liniara a Ta et = ,v -
. krnoL-I, eoeficientul de dilatare
lui Avogadro N A
II.3.21. Cristalul de Fe are 0 v
. t I I de Ir are o retea eti..JlCa
CflS a U k _ } _
1
cubica cu volum centrat iar
f''"ntrate, Cunoscind masele
,,_ . kmoi.-1 i densitatile
molare M1 = 55,85 kg .mo
- 7 874 l{g si P 2 =-..::::
Pt -- , '
I . d fd unde dl sint
) sa gaseasca
atomii cei mm apropiatJ din
Ul 1 2, . t. 1 I"
'stalul de Fe respec ,Jv c e . A.
cr1 . r -
, - , metale }Ot avea atit o retea crista ma
II 3.22. Este cunoscut. faptui. unele- . -, l'naJ:"' .,,,bi'ca"' cu fete centrate. Expe-
t etRa n1s a 1 c - ,
cubica cu volum centrat ei o r ,.,, . / .. u 1 onstatat ca in urma trecern
rmwnta s-a c- "
1
se
Fig. II .3.23
94
de la un tip de retea la a .t
.. . h1 mbare esentia a a
observa o sc ' " 1 I
. D supunem ca vo umu
mulm. aca . pre . i d
metalu1ui ramine neschimbat atulnm cltnl
1
,1 d 1 t 1 p de rete a a a u ' 1
"'se troce e Ja un ' d /d
l ": aaseasea valoarea raportulm .1 2,
:,a l ' l:'ll i d? sint distantele dintre
tliH b ( 1 _ . .- _ metalul cu
cei mal In . t'
, cubica eu centrate I res pee IV'
cu vulum centrat.
In figura I 1.3.23. este rep;e:
'.
1
t _
0
ret ea cubiC a
Zont>t.av 0 seetmne n r y f '1'
u - - t"' o am11e
- . 1) LI.IllIle- obhce reprezm a
Rnnp i:L } ara
.. paralele cu Interp an
1 82.., .1_o-10 m. Un fascicul de raze X
( -. ' ' de unda A= 0,13 nm poate
ci\dea sub diferite unghiuri A, "
2
",
pe aceasta familie de plane.
Sa se calculeze: a) constanta
retelei cristaline a; b) unghiu-
rile Bragg posibile.
11.3.24. Un fascicul de raze X t;
cu lungimea de unda A =
= 1,537 10-
10
m cade pe o
familie de plane paralele.
ca refJexia Bragg de Fig. II.3.25
ordinul n = 3 se observa cind
unghiul dintre fasciculul incident eel reflectat este rp = 60', sii se deter-
mine distanta interpJanara d.
11.3.25. In figura 11.3.25 slnt reprezentate trei ce!Ule unitare ale unui crista!
eu structura cristalina cubica in care se alege familia de plane paralele echidis-
tante

A,B,C,, A
3
B3C3 , Pe aceastii familie de plane cade un fascicul
de raze X cu lungimea de undii A, = 1,537' 1Q-Io m iar reflexia Bragg de
Ordinu) n = 1 se observii sub unghiu) 6, = 19,2'. Sii se ca)cu]eze: a) COnstanta
rej.elei cristaline, a; b) numiirul de reflexiiBragg care se pot observa pe acest
fascicul de plane; c) lungimea de undii a radiatiei incidente pentru a observa
eel putin n
0
= 4 reflexii Bragg pe aceasta familie de plane.
11.3.26. Pe un crista! de Au se observii reflexia Bragg de ordinul doi sub
unghiul 6
0
= 60' Ia temperatura t0 O'C. Sub ce unglri se va observa reflexia
Bragg, de ordin, Ia temperatura t
1
= 500'C, dacii Coeficientul de <lila-
tare termica 1iniara pentru Au este = 1,4 10-s grd-
1
?
11.3.27. Reflexia Bragg, de ordin, pe un crista! de Ag se observii Ia
t, = 18C t
2
= 630'C sub unghiurile 6
1
= 80'9' i respectiv, 0
2
= 76'54'.
Sii se calculeze coeficientyJ de dilat.are termicii linearii a Ag.
STRUCTURA DE BENZI A ENERGIEI ELECTRONILOR IN SOLIDE: METALE,
SEMICONDUCTORI, DIELECTRICI
11.3.28. Atomul de Li In stare liberii are electronic& 1s
2
2s
1
Clti
electroni se vor giisi in banda energetic& provenitii de Ia nivelul1s, dacii apro-
piem 2 atomi de Li plnii Ia o distant& comparabilii cu const.anta rej.elei cris-
taline a cristalului de Li? Sii se reprezinte schematic nivelele energetice ale eel or
doi atomi de Li inainte dupa apropierea lor.
11.3.29. Se apropie cinci atomi deLi plnii Ia o distantii comparabi!ii cu distanta
interatomicli din cristalul de Li. :;ltiind cii In stare Iibera atomul de Li are
configuratia electronicii 1s
2
;2s\ sll se determine numiirul stiirilor energetice
libere din banda energeticii provenitii de Ia nivelul 2s1 Sii se reprezinte sche-
matic nivelele energetice gradul de ocupare cu electroni, dupli apropierea
eel or cinci atomi de Li.
II.3.30. ln cazul semiconductorilor din grupa a IV-a doi dintre electronii de
valentii se aflii pe nivelul s iar alti doi pe nivelul p. Prin apropierea a N atomi
nivelele energetice s p se desfac In benzi care, Ia o anumitii distanta dintre
atomi, se lntllnesc formlnd o singurii bandii iar apoi se desfac In douii benzi
in fel lnclt. fiecare bandii sii continii jumiitate din numiirul total de stiiri
95
provenite de la nivelele s p. a) Sa se reprezinte schematic form area benzilor
energetice. b) Care este gradul de ocupare cu electroni a starilor din banda de
valenta?
11.3.31. Se da un crista! de Si cu masa m = 10 g. Cunoscind masa molara a
Si, M = 28,08 kg. kmoi-l numarul lui Avogadro N Al sa se afle numarul
stiirilor din banda de valenta.
11.3.32. Trei atomi de Ge se apro'pie pina lao distanta comparabiHi cu distanta
interatomica din cristalul de Ge. Sa sc reprezinte schematic banda de valenta,
banda de conductie banda interzisa. Cite stari energetice contine banda
0 a
Fig. II.3.33
de valenta? Dar banda de con-
ductie? ,lr nde se afla electronii
de valenta?
11.3.33. Se da un crista} format
din N atomi cu configuratia elec-
tronica 1s
2
2s
2
2p
6
In figura 11.3.33
este reprezentata schematic for-
marea benzilor energetice din
nivelele energt>tice discrete ale
atomilor. a) Cite stari energetice
contine fiecare banda? b) Citi
electroni se afla in fiecare banda
energetica? c) Sa se precizeze
natura cristalului (metal, semi-
r conductor sau dielectric).
11.3.34. Se da un crista} de Ge
cu masa m = 100 g. Cunoscind
masa molara 78,52 kg kmol-
1
numarul lui Avogadro N A' sa se
afle numarul de stari Nc din banda de conductie.
11.3.35. Banda de conductie a unui crista} semiconductor are largimea flEe =
== 1,8 e V se formeaza prin despicarea unui nivel 4p. Daca cristalul este
format din n 6. 10
22
atomi, sa se determine intervalul energetic .;le; dintre
doua nivele energetice din banda de conductie. Sa se compare cu energia
de agitatie termica k T, unde k este constanta lui Baltzmann, iar T 290 K.
11.3.36. In metalele monovalente numarul electronilor liberi este egal cu
numarul atomilor. Sa se calculeze concentratia n a electronilor liberi in Cu,
ca densitatea de masa a Cu este p = 8,89 10
3
kg m-
3
, masa molara
este M = 63;54 kg kmol-
1
se presupune cunoscut numarullui Avogadro N A-
11.3.37. Cristalul de Na are o retea cubica cu volum centrat iar constanta
retelei cristaline este a = 4,291 '10-
10
m. Sa se determine concentratia elec-
tronilor liberi.
11.3.38. Sa se verifice rezultatul de la problema precedent& ca
densitatea de masa a Na este p = 0,97 10
3
kg m-
3
, masa molara este
11J. == 22,9898 kg kmoi-1, iar numarul lui Avogadro este N A
11.3.39. Atomii de N a Cl, in stare libera, au configuratiile electro nice
1s
2
2s
2
2p
6
3s
1
i 1s
2
2s
2
2p
6
3s
2
3p
5
iar in starea cristalina au configuratiile 1s
2
2s
2
2_f
6
respectiv, 1s
2
2p
2
2p
6
3s
2
3p
6
ln figura 11.3.39 este reprezentata schematiC
formarea benzilor energetice in cristalul de NaCl cind atomii de Na i Cl sint
apropiati pina la distanta de echilibru dintre ioni, a. a) Sa se explice de ce
96
N
de
centrale cu con-
dPctronilor liberi
97
CONDl;Cl'IA ELECTRIC:\ IN SEl\IICONDUCTORI
11.3.43. Se da un fir de Cu cu lunginwa l 1m, la capetele se
diferenta de potential U = 10 m V. Cunoscind . electr?mlor hber1
n == 8,43. '10
28
m-3, rezistivitatea p = 1,55 10- m. . sarcina. electro-
nului, e, s[t se calculeze: a) mobilitatea electromlor hber1; b) v1teza
transport a electronilor; c) timpul tc in care un electron de eonductie
strabate distant;.a l.
II.3.44,. di fiedirui atom de A.g ii cite un

de
sa se detel'mine vitez.a de transport a eleetromlor intr-un 11r de Ag cu dw.me-
trul d = 0,1 n1m prin trece curentul 1 = 1 rnA.. ..,
Se cunosc: masa molara 11-1 :::..-.::: 107,87 kg kmol'-
1
, de masa P. :=
- '* 0 t.Q?. 10
3
kO' numtirul lui Avo[l'adro .lV
1
s1 sarmna elcct:ronulm e. --- ,..,J<Iik.J (,) ' > 0 ,i 1
II.3.45. Printr-un fir de Cu en sect,,iunea S 0,2 mm
2
trece un. I =
::c::.:: 2 5 A. Cuuosdnd rczistivitatea p =:.-= 1,55 1o--s il m Cu sarCina ele-
ment,n,rii e, se ealculeze forta care actioneazi'i asupra fwd'trm electron de
conductie.
II.3.-1G. Un conductor metalic se cu viteza v
0
= 10 m s-
1
,
ptwpendicular pe se.ctiunea lui. La moment d.at, e:t:. frmat
nina dnd 1-;iteza lm Rende la zero. Sa se determ1ne numarul eleet..c o .. nlor de
;.:ondu,etie care ti'('e 1win unitntea de suprafat.a a capetcle conduc-
t oru.lui 'fiind. printr-un fir de _
8
. " , .
Se c.unose: l'CZJ.StiVltatea eonductorulm metahc p =-= .... ,::> 10 n m, sm cma
electronului ryi masa eJeetronului mo.
H.3.47. Densitatea curentului intr-un conductor ?e :1\.1 est? j .. 1
Cunosc1nd masa molara .ilf :.-=- 26,98 kg kmoi- dens1latea de. masa
p ::= 2,7 10
3
kg m-
3
, sa se caleuleze :ransport vt. a eleetromlor d'J
conductio, eu num[\ru_l hber1 cent1metru cub Al
este rgal cu numilrul atonnlor. .
7
Se eunosc: sarcina electronului e 9i numarul lm Avogadro
II.3.48. Fie lHl conductor metalic cu lungimea l = :10 km, !a .e!lpet.:.:le e;:iruia
ce UfJll"(,;>; ,lif<>>"f'Jlt') ch\ pohmtial u 220 v. Cunoscind InOblhtn:.t.ea deet.ro-
}1- 4,78. 'to-
3
m
2
v-l s-'1, sa se determine timpul_ tc in
care un electron' ponte aj unge de la un caput la celalalt al co:nducto:rulm.
11.3.49. Un electron d.n un de
in timpul t, cJnd la eapetde eonduetorulm se d.e potentJal. V:
Un electron lihcr striibate dist.anVi in v1d sub
diforente de in tjrnpul Se prcsupuno e3 masa electrormh:1 de
cste eu m.nsn e]nctronrdui liber in v]d. se ca
D(Jt.u_l_ ; de diferenta do uotential U. b) Sa. se determ1ne mobi-
l- L - , .., " ' ) , 1 o-4 t 106 (;!
litatea in conductor, daca se cunosr: to ::::.::: ""''"* s, c ...
"<H'f'HHJ rnrum P.lectronului! mo.
11.3.50. Sub unei de potential U un electron m
Yid distnntifa l 1n timpul t0 9,1 10-
4
s. Daca' diferenta de potent.i<d
elo)te aplicata unui conductor metalic in care mobilitatea electronilm de con-
ductio este !1 := 4 . 10-
3
m
2
v-
1
s-I, sa se eaJcuJeze raportul tlintre viteza 1Jo,
dupa ce electronul a parcurs l in vid viteza de transport 1.1t u
electronului 1n metaL Sa se explice rezultatul obtinut.
Se cunosc: masa m0 9i sarcina e, ale electronului.
H.3.51. Daca unui conductor de Cu cu lungimea l = 10 m si
S :-.::::: t mm
2
i se a plica diferenta de potential if=--= 0,62 V atunei prin ef tree('
eurentul I = 4 A. cii fiecare atom de Cu partieipa cu cite un electron
la conductia electrica, sa se determine timpul mediu T dintre dow1 ciocniri
ale eJectroniJor cu ionii din nodurile retelei cristaline.
Se dau: sarcina electronului e, masa m
0
, numarul lui Avogadro
masH molara .lJf = 63,54 kg kmol-
1
densitatea de masa a Cu,
p =::= 8,9:3 10
3
kg m-
3

II.:1.52. La capetele unui conduetor de AJ cu lungimea l 1 rn se aplict1
de potential U =: 1 V. Cunoscind conduetivitatea elcctric<l
o 4 10
7
0-
1
rrc\ densitatca de masa p === 2,7 10
3
kg In-3 masa molarii
Jf 26,98 kg kmol-
1
ale AI sa se calculeze: a) mob1Jitatea Plectronilor
1:1mduqie in Al; b) timpu1 mediu T d.intre dou;l ciocniri ale dP
co.nduelie cu ionii din noduri1e relelPi cristaline; c) energia transm.isa
ln urma eiocnirilor dintre eleetroni si ion:i in unitatea de volum si ln
unitatea de timn. ' '
dau: masa electronului m0 , sarcina electronului e numarnllui Avogadro
11.3.53. Intensitn,tea cimpului electric din interiorul unui conductor Cu
este E = 0,1 V m-
1
. ca dupa intervalul de tim p f:..t L5 mim1 i <
eonduetorul se cu I:!.T 15 grade, sfi. se afle timpul mediu
cioeniri consecutive ale electronitor de conductie.
s,,., eunosc: sareina eleetronului e, masa electronului rr;,,h
nilor de conducyie n == 8,5 10"
18
caldura speeifiea c :190 J kg-1 g:d 1
rlensitatea de maH<1 a Cu, p 8,93 10
3
kg m-3
II.3.54. Printr-un fir de Ag cu seetiunea S Oj mm
2
trece curentnJ I
0.96 A. ::?tiind ca 1n interYalul de timp !.1t = 1 s temperatura firului
T :::-:;:: 1. grad, sa se determine mobllitatea electronilor de St
presupune cii finll de Ag este izolat termic se dau: concerd;:at.ia dec.tronilur
de n = 5,8. 10
28
m-
3
, densitr-ttea de masa p ::::: 10,49 .
ciHdura specifica c = 236 J kg-
1
grd-
1
sarcina e1ectronului e.
II.3.55. Sa se determine mobilitatea eleetronilor in eristnlul de Na cu
eonductivitatea eJectridi cr = 2,3 '10
7
Q-l nc
1
si eledronihw
n ) t::) 10
28
m-
3
SP e]"'""l r'{)nul'ul' > '
.. ,c, .li.J..,\. .... . * ... '-' .
11.3.56. Hezistivitatea l.mui conductor de Ag la tempm:lt.wa eamerei este
1,54 10-s Q m, iar concentratia electronilor estc n 5,8 '1028 m--:3
se timpuJ mediu T dintre douJ. ciocni!'i b) rno-
bilitatea eleetronilor de eonduet,le; c) viteza de transport a St
eunosc: masu m0 sarcinae, ale electronului.
Il.3.57. RezislivitatrHl Ge intrinsec la temperatura tc.-c.:::27C este ==OJ! 7 .n. m.
Cunosdnd. mnbi1it2tile elnetronilO!' tJn 3 800 cm2 v-.. l ;:,i n
rilor (Jp :1 800 cm
2
v-
1
i eluctronuJui e, sii se ealculeze: a) conci:n-
t.nllvia intrintec;1 ni a purUirilor de sarcina; b) raportul b dintre viteza de
transport a electronilor de a golurilor.
99
11.3.58. Sa se calculeze rezistivitatea pp a Ge cu de tip p cu c.m-
centratia golurilor p = 4 10
20
m-
3
Sa se compare rezultatul obtinut cu
tivitatea Pn a Ge de tip n, daca concentrat.ia electronilor
Se cunosc mobilitatile electronilor 11-n = 0,38 m
2
V-
1

= 0,18 m
2
v-
1
s-
1
sarcina electronului e.
11.3.59. Intr-un cristai t;r;.mieonductor de
L
Fig. II.3.59
T
L
---
forma paralelipipedica (fig.
lungirnea L= 1. ern. si seetiunea
con'centrati& electronilor 'este
iar mobilitatea este li-n ==0)03
Cunoscind sarcina electronului
determine eurentul I care
crista! cind la eapetele lui se
rent,a U = 20 V.
11.3.60. La capetele unui crista! semiconductor de tip n cu lungimea L
sectiunea S = 4 mm
2
se a plica. diferenta de U :_-::::: 10
masoara curentul I = 20 rnA. Cunoscind mobilitatea electronilor
= 0,13 m
2
v-
1
s-
1
sarcina electronului e sa se calculeze: a
transport a electro nil or; b) concentratia purtatorilor de sarcina
11.3.61. Intensitatea cimpului electric intr-un crista! de Si
E = 400 V m-I, iar mobilitatile electronilor goJurilor sint
. v-
1
s-l respectiv, 500 cm
2
s-l.
intrinseca a purtatorilor de sarcina ni = 2,5 10
16
nc
3
sarcina
sa se calculeze: a) vitezele de transport ale tlectronilor golurilor
tivitatea cristalului de Si; c) curentul electric care treee prin
sectiunea lui este S = 1 mm
2

11.3.62. Concentratia donorilor intr-ur.1 cristal de Ge cu
sectiunea S = 3' mm
2
este N d = 10
20
Presupun1nd ea
ionizati i neglijind intrinseca, g["i se afle rezistenta
talului.
Se dau: mobilitatea electronilor fl.n =::.-::: 0,38 rn
2
V-
1
s--t 9i sarcinv
11.3.63. Daca se masoara rezistenta R a unei probe dintr-un
intrinsec in functie de temperatura T se obtin datele din ta.bdu]
Cunoscind lungim'ea probei L = 2 ern i S :::::.: 4
mine: a) largimea benzii interzise a semiconductorului;
semiconductorului la temperatura T ::::::c 300 K; c) temperatura la care rez.iR-
tenta probei scade de N = 10
3
ori fata de rezistenta pe care o
T . 300 K. ' ,
Se dau: constanta lui Boltzmann, k sarcina elt:ctronului, e.
R, Q 2000 738 314 150 78 27
I
11
i
i
T,K 300 325 350 375 400 450
I
500 550 ! 600
i
11.3.64. La temperatura 1\ = 300 K eoncentratia purti':itorilor de
Ge intrinsec este ni( T1) = 3 10
19
m-a. Cu cit
de sarcina, cind temperatura cu un grad? :8
Se dau: largimea benzii intrinseci Eg == 0,67 e V constanta lui , k.
100
101
eV?Secunusc:
11.3.7-1.
CdS este Ea J /i
ineidente a avea
henzii interzise
se determine
semicondt;eLor
de .SH cunosc:
11,3.75.
li.3.76. Un
e.
La
se calculeze fotocuren-
este U = V.
10:?.
. Pe t::unrafata unui cristal de Si eade o radiat1e mmrnrrn-
matica cu f1uxului . t0-
4
J . rrc
2
s-
1

presupunind c3. toatii
; b) 1:oncentrat,ia
relativa H conduetivitatii la
Se coPficientul 'de rx =: 10
4
cm-
1
, timpul de
al 7 intrinsedi a purtatorilor
de sarcina liberi in Si, ni =--= randameni.uJ cuantic y = 1.
0 fotorezisten\a are .R
0
== 5 10
5
il ln
iluminare rez.istenta Rr = 1.0
3
n. este ln eerie ClJ
rezistorul Rs = 8 980 !l si sur,;a de 10 V sc ca1eulmr.e:
a) a care trece prin circuit in iluminfirii;
/)) Y relatl",T.(i a Cflderii de tenSillflC pe fotorezistentfi lll prezenf;a ilumin[{rii;
c) de tensiune la bornEJe rt;z.istoru1ui R
11
e]nd iluminam
Un cristal de CdS cu
de radiatie monocromatica cu
'indicente este P= ,
denti p; de
H purtntoellor de sarcina, ca
de .... viata al
cr. ::-;,(:>: cunosc: mob1h:
0 !
sa rem a
este cu un fasG1enl
unda }, ::::::: !lm. Daeii puterea
a) numarul fotonilor inei-
de timp; b) viteza de recombinare
banda-ban eLl inr
s; c) fotoeonducti1."i-
de sarcina =;0,035 m
2
. v-l'
absorbtic a luminii a =::: 2 1 0
4
cm-
1
,
clertronului' e, constanta lui Planck h
conectat3. in serw cu o de tensiune o
II.3.8t). 1 n II.3.86 :sini re
prezentate caracteristicile curePt-
tensiune ale unei fotorezistente
inaintB ( <1>
0
= 0) dupa ilum'i-
nare ( <1:>0 :f: 0). Conectind foto-
in serie cu sur,c;a de
1A'IlblUl1C lf ::::: 10 V
de sarcina Rs = 2,5' 1
determine pe eale
do
la i ntuneric nre-
; b) intensitatea
curentului trece circuit.
dupr1 : c) vari-
tmwiune pe
la iluminare.
]a 1ntunedc fotorezistenta are
Rr = 10
4
n, sa SP determine va!oarea
de tem;iune pe rezistenta dP
maxima.
l(mA)
103
J(H\CflliNEA p-n. HIOlL\
11.3.67. 0 dioda cu caracteristica
figura II.3.87, a este conectata in sorie cu rezistenta R
tensiune E = 10 V (fig. 11.3.87, b). Se cere: a) eircuituJ
b) sa se calculeze eurentul care trece prin circuitul din
t I(mA)
---....... -----...._. ___ __
0 0,7V
0'
IL3.8i
11.3.28. Caracteristica eurent-tensiune a unei
I= l 8 (eeUikT - 1)1 unde ]
8
= 10-
10
A iar UT = k
dioda se realizeaza circuitul din figura II.3.8S, unde
R=100 n. Se cere: a) tensiunea U
0
la hornele diodei si curentul
P:in ?ircuit; b) rezistenta statica a diodei R
8
; 'rezistenta
dwdm Rd; d) sa se aproximeze caracteristiea
tangenta in punctul de functionare statiea. a diodei.
11.3.89. Caracteristica curent-tensiune a unei diode
figura 11.3.89. Se cere: a) tensiunea E
0
de deschidere a
calculeze rezistenta dinamica a diodei, Rd; c)
cind. prin ea trece curentuJ 1
0
= 30 mA. d)
tens1une; e) sa se deseneze circuitul al diodei,
elementelor din care este format.
Fig. 1!.3.88
11. 'j
104
in
zo
O.JV

0 0.2 O,'r 0,6 U(V)
a
b
Il.3.90
Caracteristicn eurent-J,cnsiune linearizata a unei diode din Ge este
in 11.3.90, a .. Conectind aceasta dioda in serie cu rezistenta R
tensiune E = 1. V se obtine in circuit curentul /
0
= 50 'rnA
Sa se calculeze: a) rezistenta R; b) coordonatele punctului
1
"
7
'"tl\n a diodei; c) variatiile Ill .1 U ale coordonatelor
de functionare a diodei cind tensiunea de alimentare
11E =" 14, m V.
0. dioda are rezjstenta dinarnica Rd = 10 0 la temperatura
290 K. cit variaza rezistenta dinamiea cind temperatura creste cu
constanta?
K, intensitatea curentului care trece prin dioda r'amine
v.
ul=
Si are intensitatea curentuJui invers de saturatie
SA . intensitatra curentului care treee prin dioda
polarizata direct cu tem;iunea u = 0,:3 V, ca u T = k Tfe=
T 290 K o diod.a are intrnsitatea curentului invers
1., ::::;: b nA. Sa determine intensitatile cunmtiJor care tree prin
e8te polarizata direct apoi eu tensiunea
eunosc eonstanta lui Boltzmann k sareina electronului e.
tatea curen tu1ui care
--- n din Ge care, la tensiunea de polarizare direeta
eurentul Idir = 180 rnA. Sa se determine intensi-
prin jonctim)e cind e.ste polarizata invers cu ton-
Ur kTfe =:: 0,025 V.
Uz 5 V. di'i
cind este
diodi1 trece eurent intensit.ate 3 !-LA cind e.ste pola-
dt 10 V sau de :150 V. valoarea raportului
V so a) sa se spuna cum cste polarizata Jioda - direct
, h) sa se determine intcnsjtaLea curentului care trecc pein diodu
direct cu tcnsiunea U '= 0,25 V.
105
___ ....,._ _____ _
01 u
a
Fig. II.3. 98

M
IL3.9?
lr,
r--c==:::J-l
I b I
-+
--I E,
I
L
b
Fig. II.3. 99
c
H.3JJH. Se dtl o jonctiune p - n cc1.rP, 1a polarizare dif'ectc.i cu tensiunea
U 1 = 0,2 V, Jasa sa treadi curentul de .intensitate = 40 mA. Cuno;::eind
va1oa!'ea raportului k1'/e ::::.:::0,025 V, sa ;se ealeuleze: a) tensiunea l!
2
ncecsmt\
p1:11t.ru a intensitatea curentului direct n = 10 ori; b) intensitatea
invers de saturatie 1
8
al
1!.3.97. Cu dioda ide ala D (fig. II.3, 97, a), sursele de tensiune E
1
= 18 V 9i
E .. ::= 12 V si rezistentele R1 = 6 k!l si R == 3 kD se realizeaza cireuitul din
I 1.3.{)7, b. 85. caleuleze dP tem:;iune dintre punetele jf 1-l.
II.3.98. Cu elemente din problema precedenta se realizeaza circuitul
din figura II.3.98. Sa sc determine tensiunea dintre punctele M N.
I1.3.99. Se d<i circuitul din figura II.3.99, uncle R
1
= 2 kQ, R
2
= 6 k!2,
Ra ::-:c-= a kQ, 1 := 24 V, E2 -:= 12 V, iar dioda D are caracterislica din figura
11.3.97, a. Sa se calculczr de potential U
1
Uz.
11.3.100. Cu rezishntele R1 = 6 k(t 3 kQ dioda idea] a D ( vezi
fig. IL3.97, a) se realizeazn cireuituJ din f'Jgura II.3.100, unde U
1
este tensiunea
la intrare ia:r U 2 este tensiunea la ie9ire. St1 se construiasca graficul depen-
dent-ei U2 == {'(U1).
lOG
Dl

i
R
Fig 11.:-UOO
JE:
I +r I
L_ I j
o----"---
D1 D2 ( eu earaeteriBtiei
rezistent.a R sursa de tensiune E =-= 6 V.
din 11.3.101,
se gaseasea ..... ,,,v .
ul.
circuitul din I 1.3.1 02, unde H
1
::::::: :1
6 V, iar dioda ideala D are earacte1istica din

rr;ntuhri l rare
11.3.103. Dou3 diode ideale ( R
11
0), carP. au tensiune de
= 0,8 V, sint ro-
nectate ca tn H.3.1.03. Sli
se
tcnsiunii
de tensiunea
cu rent-
tem:.iune file unci p-n,
a!Jt eH.
la sint prt1-
rentat.e 1n figura IL3.104. Se
reziBtenta d.inamica Rd,
de deschidere U
0
r;i
U W'i
1L3.11)j
107
eircuitul eehivalent Ia
siunea de
euitul eehivalent nl
11.3.105. Diodele Di
tensiunii
11.3.106. In eireuitul
ideale (Rd = 0) sursa E idealci
bornele (a, b).
11.3.107. Se dtllJ. eirc,uitelc ... ,.lf,.., ... , . .,
= > = R; iar
stahilesc curentii de
:mai mare
A
108
a
H.F
i l
D I?
E
---1.-:- ---..1
fig, II.3.109
Fig. 1l.:L 110
a se dau: R1 = R
2
= 1 kD.,
eurent-tensiune din figura I L3.108, b.
11 prin dioda prin rezistorul R
2
v; ;3) u ::= 12 v.
(Marineci Georgica, R.F.C., 8/1982)
II.3. I OH. Sa Rtl
cooidonato]e punctului static de functionare al
diodPi din
care
2 k!l.
caracteristica a diodei este reprezentata
de panUi S = 4 mA/V. Se dau:
Tudor, R.F.C., 6/1_982)
consider& ci1Tuitul din figura II.3.110. Dioda D este o dioda
are t.e.m. E = 10 V 9i rezistenta interioara neglijabila, rezistoa-
au H1 100 Q R
2
= 200 0, iar ampermetrele
neglijabiUL Sa se reprezinte grafic 1 :::c:: f( U
1
),
lu := {( UI),
Tudor, R.F_c_, 6/1982)
I 1.3.111 ( pag .. 1 este preumtat un circuit de rerltesare
la intrarea ci1ruia se aplica tensiunea u Um sin (!JL Dioda
curent-tensiune descrisa de re1a1ia:
1
=:-=- f 0,1 l/ - 0:08 [A], pentru U 0,8 V;
l 0, pentru lJ < 0.8 V.
109
Cunoscind tcnsiunea maxima U m =: 1,6 V, frecvenla unghiularf1 <t) :::::c; 100 r. s-l
':.i T'!zistenta de r:areina R
8
== 90 Q sc cere: a) stJ. so rcprezintn grafic d . .Ppen-
mt.a eurentuJui de timp pentru 0 perioadu t('IlSiunii U; b) intcrvaluJ de
t 1rnp 6.t in cal'e eurentu1 trece prin ci1cuit in decursul unei pmioade; c) valoa-
n:<\ medie 10 a curentului in circuit; d) valoaroa medic U
0
a tensiunii pe rezis-
tenta de sarcinll; e) valoarea maxima U M a tensiunii pe rezistenla de sarcinla;
f) tensiunii pe dioda la momentul to = 5 . 1 o
3
8.
IL3.112. Se eonsidera redresoru] monoa1ternanta din figura 1!.3.112.
fonnatorui este alimentat Ja tensiunea u
1
::::= 200 sin 100n:t \'Ol\i, aYind
n1 :::-::1 000 spire in primar, respectiv n
2
:.=200 in cirryi!;u.l secundaruhti,
;; C{ll'Ui l'ezistent,i't este r2 =:: 500 n. CurbD a dl(i(l\-'l e:.:;tc 0
eo trece 1win (H.ig1ne de panta S :::;:.:: t mA/V. H.czisterrta de sa.rcini1 ar-e
R '= 2 5 kf2. Sli se ealculeze: a) valoarea rnaxima, a curr:n-
tl;"lui in' ciJcuit; b) valoarea componentei continue a .a tc ;tsiunii
hotnele rezistentoi de sarcina; c) valoarea factorulm de orH1ulatw; a)
mentu l de definit prin raportu l dintrc puteroa de curent continuu
1 n sarein[i puterea aetivfi in sarcina.
Tudor, R.F.C., 6/1082)
IL3.Ila. ln figura ll.3. 113 este un
liz.at pentl'U inearcarea unei de cu.
rnoloate E == 12 V. Caraeteristica curcmt-tensnme a cuode1 dm c1rcU!t este o
dreaptici eare trr:ce or1gine are S . ea
Ia hnrnele secund.arului este u
2
:::=; \J.Jt 9i w ::;;: 100 n

iar
hinei din secundar este r 2 ::::-_-::: :18 n, sA Be ca]culezp: a) valoarea
intensitatii curentului care trece prin cireuitul de ; b)
medie a 'eurentului de jndheare a bateriei.
n.a.Il4. Hcdr.:::sorul in pun Le din figura H .:3.114 furnizPaza un CUr'ent a
dnui intt;nsitatn est [
0
::-c: A continua Uo V pP
Fig. 11.3.111
hg. IL3.11t
D
11.3.113
do sarcina R8 ln ipnteza ca transformatorul diodelc stnt ideak
( Ra 0, E0 = 0) 1 sa se determine: a) valourea maxima a tensiunii pc r-ezis-
tcnta de sarcina R8 ; b) va.loarea. maxima a intensitatii curentului prin
tenva de sarcina; c) valoarea medic a intensiti\lii curentului prin fie(';are dioda;
tensiunea inversa maxima pe fiecare dioda; e) valoarea maxima a inten-
curentului prin fieeare dioda.
II.3.ll5. ln figura H.3.115 estc prezentata schema unui
Primarul transformatorului cstfJ alimentat de Ia eu tr:nsiunea
U1, ef = 200 V freeventa 'J = 50 Hz. ln ipot.eza ea transformatoru1
:;:,i diodele sint ideale ( Ra == 0, Eo = 0), cunoscind raportul de tra.nsformarH
nz : nt ::::.-::: 1 : 10 de sarcina R
8
= 1 k11, sa ampli-
tudinea maxim[t llz a tensiunii Uz(t); b) tensiunea U.".1 pe rezistenta
; c) tensiunea medie U0 pe rezistent11 de sareina; d) valoarea maxima
I M a intensiUitii curentului care trece prin de ; e) valoarea
medie 10 a. eurentului redresat care trece prin de sareina.
11.3.116. Circuitul pentru stabilizarea tensiunii din figura IL3J.16 est.e ali-
rnentat de la o sursa cu tensiunea electromotoare ee fluctueazu cu
este variat.ia tensiunii stabmzate la hornele A, B, R
8
:::c:: 10 kfl t
dina mica a diodei Rz .-=, 100 .n, iar R = 1 k!l.
(H.usu Octavian, H.F.C., 5/1982)
lf.3.ll7. Un circuit de stabilizare a tensiunii cu o eu
de stabilizare Uz = 20 V (fig. Il.3.117) are un domeniu de curent.
de lucru 1ntre lz. min=--= 5 mA lz,max mA (fig. II.3.117) Tensnmea furni-
zntj de redresor este E = 40 V. Presupunind variabila de sareina,
valoarea maxima a intensitatii eurcntului nrin rezistenta de
sarcina I a, max Sa se calculeze R asLfei 1nc1t U z sa f11; sta-
elnd rezistenta de sarcina, intensitatea eurentului variaza la
0 b. ::-= Is, max '
(Dun1itrescu R.F 7
lL3.H5
Fig. H.:l.H6
II Hg
110 111
lt3.119. In
11.3.120.
~ ~
Ja o
pe
motoare E'
11.3.121.
H t9
densitatea fluxului
fotonilor u'vu,vu
este absorbita. se calcu]f>;ze:
la circuit deschis, daea
este 1
8
= 5 nA.
T = 290 K,
sarcina eleetnnudut e.
112
II.3.123. 0 fotud1oda arc:
curent de, sctH'teireuit
fiind 1' 300
de
8
0 ce1ulli soJara are un curent de 1
8
= 1 tJ.A, iar la 1.l
un curent de scurtcireuit lsc -50 rnA. Cunoscind
2n0 K conRtanta lui Boltzmann k sa se calculeze: a)
a eduiei so]arf' cind i]uminarea tinde la zero; b) te:nsiunea 1n
in conditii1e de iluminare din ; c) tensiunea U m
<h"J :<Hrcinii Rm = 5 n, care regimului de putere
solara in rircuitul rand:.:rmentul de conversiP n
energie p1;
80 m\V.
TRANZISTOU.Ut,
d4 un in "'-..n"v"'.'""""'
0,!3&S,
curentului rezidua] din
curf'ntului din circuitui
Fig. I 1.3.132 11 1.1:.
II.3.130. Un tranzistor pnp in conexiunea BC are factmul
curent = 0,98. lntre baza emitor se apHca o
incit curentul din emitor sa fie IE = 5 rnA. caleulezt::
colect.or, d.aca curentul rezidual de coleetor este
egal cu zsro curentul din baza?
II.3.131. Se da un tranzistor pnp in conexiunea f(t:e cutn1tnl
de eolector lcno = 100 nA. $tiind ca pentru unui curent
lc 1 rnA trebuie sa avem curentul din baza In= 10 f:ltt
1 actorul de amphficare in curent continuu tX eurr,ntul
11.3.132. fiaura !L3.132 este pro.zentat drcuituJ
zistor in BC. Cunosdnd RE = 1
Ec = V cain punctul static de al tumzistoruiui
de amplificare in curent este = 200, curentul rezidual de coleetor e<te
= 0,2 fkA, iar tensiunea dintre baza emitor este =: 0
1
7 V, su
Jeze: a) punctul str.tic al
a tonsiunii de la intrare p1na la care tranzistoru1 ri:imine
normaL
!1.3.133. Sc da un tranzistor pnp ln
regim activ normal. Cind in emitor avem curentii
tn col ector se masoara CtHenvii I C1 = 1,981 rnA
Si1 se calculeze: a) factorul oc; de amplifica::-e in
b) curentul rczidual de co lector I c
80
; c) intensitatea
care este cgala cu cea a curentului de coleetor.
11.3.13':1:. in circuitul din figura II.3.134 tranzif_;t.orn l
do ampHficme in curent = 340 curentul
Cnnot:;dnd = 4 V, Ec = 16 V, R
8
= 100
dintre baza emitor U BE = V,
static de functionare al tranzistorului
funct.ionare al tranzistoruluL
;,_.
I '
11.3.138. l.Jn tc<mzistor
<X:c::::.:fct
se calculeze. '
emjtor connm,
functionarNt
=== o,7 v

i1982)
117
cazul dncl in
In nePst capitol, daca nu se fac alte precizari, energia Sf5 n1 in
uzual folosita in fizica moderna). De asemcnea, dp ma:-;a u
(1 u ::::co 1,66 10-
27
kg) va fi echivalata, ori de cite ori va fj nocesur, eu
de 9.11 ,& MeV.
ATOl\HC: S1I. l\lASi\, ENLRUL\ LJWATUitiL
DIMENSIUNI, .. E NUCl,EARE
II.4.1. Din septembrie 1960 unitatea de masa atomica notatii cu ... u" r:stp
ddinita pe baza masei atomu]ui de
1
:C. Prin definitie, masa atomului de
este egaUi eu 12 u iar numarullui Avogadro .N A este num<':wul de ntomi de
euro au o mas.:1. egala cu 12 grame. ca 1V A = 10
2
a moll,
exprime uoitatea de masa u in kg iar echivalentu] in al
masli in MeV. SP cunosc: viteza luminii in vid c =: 2 '1(}8
eina dec:tri3 elementara e 1,60210 10-
19
C.
11.4.2. Ce concluzie sugereaza constatarea ex peri menta l[i ei't
tapo1tate la masa nucleului de hidrogen, sint npropinte de numete
Es! e co recta aceasta concluzie?
11.4.3. Sa se indice care din nucleele
izobari.
H.4A. Energia de legatura a unui nucJeu format din Z proton! A - .l
t.roni, se define9te ea fjind energja necesar{.i ruperii nucleuiui ln cont<i uen! ii
Sl'ii:
JV(A, Z) = [Zmp (A --- Z)mn , Z)Jc:::
in care mp, mn m(A, Z) sint mase]e protonului, !WutronuJui
a nucleului. Deoarece in tabelele de masa se dau
lf(Li, Z) se poate exprima astfel:
H
1
(A, Z) = [ZMH +(A - Z)mn --- Jt(A,
\,
iH'i\tt'
jn cnre J11n este masa atomului de hidrogen iar 1l1(A,Z) este Jru1;-;a <ttnmuliu
format din z protoni, A - z neutroni 9i din z e]ectroni. \'!i tine ('Oil!
faptul di energia de legatura a tuturor elect.ronilor in ntonwl cu nu:nlind
atomic Z este data de relatia:
rVe(Z) ::: 15,73 Z
7
1
3
e V.
Sa se verifice relatia (2) pentru nucleul de Se v akmlt>: /rln
= 1,007825 u, MFe = 56,935398 u, mn = 1,008665 u, u r
2

II.4.5. a) Calculati masa electronului in unitati de mmH1 u
punzatoare masei eleetronului. b) Care este masa, in u, a unui nlorn
de hidrogen pi, daea se neglijeaza energin de a <lrctrnnu!ui?
c) Care este rna sa, in unitati u, a atomului de deut<>riu ( hidrogtnu! grt>u i H),
dadi energia de legatura a deuteriului este l'Vct = 2,22 MeV:) SP cunfj;;e
Inc= 9.108

kg, mp = 1,0072663 u, mn =" 1,0086(;')2 u.
1.:1 pe mJcleon
de neutroni.
de masi?i
conf'tanttl

pr:opriett1li ale" forteloe rezulta din constatarea ca. nueleel!
au o flJrma aptoape srer10a?
condue la compararea nucleului cu o picatura de
JtE,\f'fU NUCLEARE. IJEGI DE CONSERVARE*
de conservare din reactiile nucleare? b) De ce sint
conservare?
.. _,.,c...u., .. ]egiln conservare a numarului de nudeoni H. sarcmu,
. n simbolmile lipsa, notate cu X in urmatoarele reacpi:
t l
1
2B{ X. a)2Be
4) X(p, n)nAr
7)
U.4.28.
t)
4) X{ y, n.)1nvv
3) frNa(p, X)i3Ne
6)


9) X(p,
particulele sau nucleele notate cu X in urmiitoarele
2) n)X
[l) nP(y, n)X
3)
6) y)X
notate cu X sau Y in
tree prin faza intermbdiur a
X(p, n)Y, 4) X(p,
1
jN cu neutroni se obtine
ecuatiile transformari]or.
cu particule ex rezulta radioizotopu1
S(.;rie ecuaiiile proceselor.
nuel:Ja.i.'C numaruJ particulelOI' incart:ate din
definit t-tA h. Sa se precizeze numaru1 pmticule
de 1 !LA h (microamper ora)
ehhereazli in gAl + -+ r2Si + 1 H
1ntr-un Q'ra.m de aluminiu. Se da numarullui
atomice: 1J1H = 1,00782522
u; Ms1 = 29,973761 u.
ellbereaza energia Q = 22,37 .
J.M
2
H = 2,0141022 usa se cakuleze (in
eLi.
de pentru procesul
7
Li + p _.., .
..,.,,,r,.n,... in
1
Li este BLi = 5
7
60 MeV in nuckul
nnitulca de masa u vu fi echivulaUi 1 ctr1d este neccsarl cu
1;
HA:.H6. a) S,1 se determine energia totala eliberata intr-un act de i'isiune
daca admitem ca procesul de fisiune se desfaOa.t,a con
-,.






2asu- r 4!J 41 42
-+ s2 ..... a
..

+ n+ n
80 caleuleze (in :MeV, J i kWh) energia totaUi eliberata la fisiunea com-
:l 1kg de
23
:;0,, c) Sa se calculeze 'numarul actelor de fisiune, in unitatea
tunp, ehivalente cu o putere de 1 W. Se cunosc m'asele: mn = 1,0086652 u;
u; = 97,9055 u; lffxe = 135,90722 u .N A
0
10
23
moi-
1

U.4.67. An loe reactiile termonucleare:
a.)
3
T -!
3
T-+
4
He + 2n + 11,3 MeV,
b)
6
Li n .. +
4
He +
3
T + 4,8 :MeV.
f!liberatu intr .. un ciclu inchis.
Ce energie sc oh,.ine prin formarea unui gram de in
2 2 neut.rom? Se cunosc masele: rnn = 1.00866522 u;
... u; -t00260326 u i lv'A = 6,02 10
23
mol-
1

U.4.6n. Ciclul proton-proton (numit ciclul lui Critchfield) incepe prin com
binarea doi pr:Jtoni cu formarea unui nucleu de deuteriu emisia unui pozi
tron *1i unui neutrin. El continua prin sinteza unui proton cu un nucleu de deuAA
teriu rormlndn-se un nueleu de se e1nite un foton. In final, prin fuzio-
narea a doua nudee de so ol)vine iHe doi protoni. a) Sa se scrie eta1wle
eiclului. ) enorgia eliberata pe ciclu. Se dau masele: 1lfn
1,00782522 u; 3
1
0'1602970 u; J14ne = 4,00260326 u energia de
repauf:; n = 0,511 1v1eV.
11.4:. 70. ad mite ei:i la buza energiei emise de Scare stau urmatoarele reaetii:
nc + 1 H 1aN + y
taN -!- lac t v
1ac tH -i' 14N + y
u N + 1 H -i' 1so + y
1so -+ 1sN + + v
laN + lH - 12C +;He
In aeest cidu propus de Bethe, de tipul CNO (carbon-azot-oxigen) earbonul
roi rk: en calculeze energia eliberata in acest ciclu. Se eurwsc
Jfu '1 J)0782522 u, lJ.fHe == 4,00260326 u mec
2
= 0,511 :MeV.
IIA. 71. total a a sol are primita la limita exterioara a atmo-
t\?re;;;tre, pe unitu.t.ea de suprafata in unitatea de timp, la
1ncdie Soare-Pamint egaHi eu D = 1,5 10
11
m, se ,Constanta solat:l"

Bcthe (?
126
cu '1,38 k\V/m
2
Cunoscind ca la baza energiei emise de
e;1. hidrogennl din Soare reprezinta 'YJ = 35'o/
0
din masa totr.H).
ge dc>l.nrmino numarul anilor (,vl.rsta Soarelui") ]n
vn i'i ntitiznt pentru ca Soarele sa radieze constant aceem;;i Se
Soarelut lv/
8
1,97 10
30
kg; energia degajatii lntr-un ciclu
7 "f\,le V; masa protonului mp = 1,00782522 u.
11.4. 72. In reaetorii
combustibi1 .........
mure;
H.4.73.
6 000
Prcci:iiri
f
L

IIA.7-1. Ct: numar :!.tnmi1 z
din

dupii
II.cl.
HA.79.
se
p,
n.
II.4.t0. Sur.sa radioactiva.
mai mare decit sms; B.
o:ri rnni mare de, ..
timpul
pui,m un nueleu
Cum se ex plica
este de
128
activitat0 de doua
all:l.ursei Beste d'
A, sa se determine
dez.is.
tnol:....
1
,.
ca v1rsta
astlizi, eel
Pii.m1ntului?
uraniul
H.4.96. In paturile superioare a1 mosle! n :-,uh unea neutronHor din
radiatia eosmicu, se genereaza in mod izntopul radioa,..tiv
14
C[ :T(
14
C)
= 5 730 ani] prin reaetia
14
N(n, p)
14
C. hiosfr.ra are loc un
schimb continuu i constant de
14
C. DHpf1 vii, srhimbul
inceteaza i din scaderea activitalii : .'l poate dPtermina
timpul scurs de la moartea . I ! ::.a miit"U<'at
activitatea specifiea a carbonului prO\ ewt di ut r
nindu-se Amo = 10,4 dez.fmin g iar pentru acii"' itnteH
bonului provenit dintr-un morrn1nL ant
= 7,6 dez.fmin g. Care este veehinma nJ.orHdHi ulu.i?
II.4.97. In singelP unui om a fost injt>ct a t3 0 r; Na cu ad.ivitatea
Ao=210
3
dezJs. $1iind ea dupa 5 ore acll

lHHli em
3
de singe este
A= 16 dez.jmin . cm
3
, sa se gaseasdi nlnrnn! de :"hU"f' ttl T'P8pectivP.
Se va considera ca volumul so1utiei u1
di aeest ultim volum nu v ariaza din all P
[ re
4
Na) = 15 h.]
Sa se determine ,vlrsta'( unu-1 obHti st; Hd i{l adi\}tatra
izotopului
14
C, pentru aeest obieet, este du1 unni rorHH' taiat
recent. Se da: re
4
C) = 5 730 anL
11.4.99. Aetivitatea a prohelor eakinate din rnaterialPle provenind
din biosfera (activitatea spnifica a ohtirnrta prin cakinare din probe
vegetale sau animale) produce, in anumite conditii d.H Hlasurare st<:wdard, o
viteza de numarare R0 = 15,3 imp.fmin g, datoriti'i izot opului radioactiv
14
C.
Sa se afle data aproximativa ]a care a foRt un matfTial carui
prezinta astazi o activitate specifiea ee produce, in. eonditii standard,
o viteza de numarare R = 10 imp.fmm g. Se da: Te
4
C) = 5 730 ani.
11.4.100. Daca tot plumbul terestru de mase a! orn ice 207 ar fi de ori-
gine radiogena, sa se determine virsta Pamint ului_ 1\ bundent,f'Je nctnale ale izn-
topilor plumbului sint p
6
= 23,6% e
00
Pb) p
7
(
207
Ph) iar abunden-
izotopilor
235
U
238
U sint p
5
= 0,71 rPspef:tiv, p
8
=

Se dau:
T
8
e
38
U) = 4,5 10
9
ani; T
5
(
235
U) = 0,713 10
9
ani. PreCl:...r1re: <thundenta izotn-
pica este raportul dintre numarul de atomi ai unui izotop dintr un elNnent
numarul total de atomi ai tuturor izotopilor 1m1i },, e1Pmentul respetti v.
11.4.101. Aerul o cantitatP oarecarP de aernsoli ::Ie
210
Ph provenit.i din
dezintegrarea radonului. Radioizotopul
210
Pb estr: arlns Ia fnl pri n preriplt a\ ii
atmosferiee. Daea, in rnomentul caderii, zi'lpada cnnt.ine n auumita adivitate
specifica datorita izotopului

in. rlecursul am lor. an::ash1 acti \itatP va scil.-
dea dupa legea de dezintegrare a
210
Pb [ T(
219
Pb) 2l ani nd dL
aetivitatea specifiea ini\iala a zapezii
1
ll1tr--un lew dat, T!U v .nrw.z a ln decursul
. timpului, prin compararea aetivitatii specifier a rPcrdl ati1 !a diferiln
adincimi, se poate determina .,virRt.a'" acesteia.
Vom presupune ca dr:terminarile de a tivitate, i'acute la n statiune de Ia Polul
Sud, in decembrie 1979, au condus la nrmiHoarele rezultate: vlteza dP numa-
rare corespunzatoare activitavii specifice a zapPz.ii dt> IR supral'ata era dP .\mo
= 48 imp.Jmin kg, iar cea corespunziHoare zapezii la
h = 840 em era Amh = 3 imp.fmin kg. Sa se calcu1ezP: a) a nul in care a ca?:.it
zapada de la adincimea h; b) viteza medie anuala de acumulare a zape1i1 1a
Polul Sud. c) Considerind constanta viteza de acumulare determh1aUi la
punctul precedent, sa se determine adincimea la care se va gasi stratul de
zapada de la adincimea h in anul 2 000.
129
q - Prob!cme de iizica pentru clasele XI-XH
11.4.102. Sa se calculeze activitatea specifica a unui preparat d.e
239
Pu. Se
da: T(
239
Pu) = 2,4 10
4
ani; 1.VA= 6)02 10
23
mol-
1
.
11.4.103. 0 cantitate de 30 mg de
4
Ca (izotop stabil) este amestecata cu 10 mg
de preparat radioactiv de
45
Ca cu timpul de T(
45
Ca) = 163 zile. Sa
se calculeze cu cit scade activitatea specifica a preparatului prin ames-
tee. Se da: 1V A= 6,02 10
23
moi-
1

11.4.104. Ce cantitate de preparat de
89
Sr, radioactiv, trebuie adaugata la
100 {Jog de strontiu stabil, pentru ca activitatea specificii a preparatului sa
devina 1 280 Cifg. Se T(
89
Sr) = 50,5 zile; = 6,02 10
23
mol-
1

11.4.105. Abundentele izotopice actuale ale izotopilor
238
U
235
U sint, respec-
tiv, p
8
= 99,28/
0
p
5
= Ce valoare aveau abundentele izotopice in
momentul formarii Pamintului, a carui ,virsta" este de 4 10
9
ani. Se dau:
re38U) 4,5 10
9
ani; re
35
U) = 0,713 10
9
ani. (Abundenta izotopica este
definita 1n problema 11.4.100.) .
11.4.106. Care este activitatea totala specifica a potasiului -40(tgK) continut
in corpul unui om cu masa M = 60 kg, daca admitem ca continutul de potasiu
al corpului uman este de 1J = 0,3o/
0
Se considera ca abundenta izotopica a
izotopilor potasiului este urm'atoarea: p
9
= 93,26/0 pentru'
39
K, p4 = 0,0117o/0
pentru 4K p
1
= 6,7283o/
0
pentru
41
K iar timpul de
pentru 4K este T 1,25 10
9
ani; izotopi ai potasiului sint stabili.
Se da: N A = 6,02 .10
23
mol-
1
izotopica este definita in
problema 11.4.100.)
11.4.107. Un tub ce contine o pudra de !Be radon gazos constituie o sursa
de neutroni; ne;p.tronii rezulta din particulelor oc, emise de radon,
cu nucleele de beriliu. Sa se calculez.e masa de radon introdusa inivial in tub,
daca sursa, dupa cinci zile de la preparare, produce n = 1,2 10
6
neutronifs.
Se ca randamentul 1J al reactiei este de 1/4 000 adica o particula oc din
4 000. produce reactia
9
Be(oc, n)
12
C. Se dau: T(
222
Rn) = 3,82 zile; N A =
= 6,02 10
23
moi-
1

11.4.108. Se admite ca la fiecare act de dezintegrare a radiului se emit, in medie,
n = 4 cuant.e (fotoni) gama. Cite cuante gama, emise de m = 1 g de radiu
tree in fiecare secunda printr-o suprafata S = 1 cn1
2
situata pe o sfera cu
raza R = 1 m, in centrul careia a fost preparatul radioactiv? Se rea-
ca activitatea unui gram de radiu este de 3,7 10
10
dez.fs.
*11.4.109. 0 sursa y este plasata la inaltimea h' = 20 m deasupra unui absor-
bant. Cu ce viteza trebuie deplasata sursa, vertical in sus, pentru a compensa
variavia energiei radiaviilor y datorita atracviei gravitationale in locul unde se
absorbantul. Se va considera g == 9,8 m/s
2
1n locul in care se
absorbantul i c = 3 10
8
mfs.
*11.4.110. ln unele cazuri nucleele B produse prin dezintegrarea nucleelor A
sint de asemenea radioactive. a) Sa se stabileasca lege a de in timp
a numarului de nuclee de tip B, daca preparatul radioactiv con tine initial No
nuclee de tip A. Coristanta radioactiva a nuclidului A este A.A iar a nuclidului B
este J.
8
b) Sa se determine momentul in care numarul de nuclee de tip B este
maxim. c) Daca nucleele de tip C, obvinute prin dezintegrarea nucleelor de tip
B
1
sint stabile, sa se stabileae.ca legea de variavie 1n timp pentru aceste nuclee.
130
I
9*
*11.4.111. Se considwa . i
a dezintegrarilor radioactive:
). A

a numarului de nuclee
Hf ani, sa se
radiu in mine-
131
lL4J 21. St1 ealculeze cal dura degajata de un gram de

intr-un timp
en viata mr:die "t'. Se ca
225
Ac emite partieule 'X cu energia einetica
,8 MP V. Sf' d a: N A ::: 6,02 10
23
moi-l, iar mase]e nucleelor vor fi consi-
derate egak cl nu:nerele de masa corespunzatoare, exprimate in u.
ITAJ22. Pr1P dezintegl'area
239
Pu se emit particule a de energie cinetica
E =fi,.3 Me\/. jnd ca

10
4
ani, sa se determinP calcura emisa
de 1 cm
3
do de ?.:
19
Pu, in stare in timp de un Densitatea
prrparat.ului e>:tp p 19 g!cm
3
Se d.a: ma 4 u; = 239 u; mzs5u 235 u;
Nit =:= 6,02
liA-.12:1. C:lkulati ealdura degajata- de o cantitate de radon eu aet [vitatea A0 =
:::::: t Ci: a) intr--o orl:i: b) intr-un timp egal cu medie -:. Se dau: energia
chwtiea a a, E = 5,5 MeV, T(
222
Rn) =--= 3,82 zile masele vor fi
in unit ii cu nu merele de masa corespunzatoare.
IIA.12J. l T n df'
238
C, in echilibru en deseendentii sai, degaja o
P 1,07 \V. se calculeze dildura degajata de un atom-gram (mol) de
tntr-un timp cu viata medie -r. Se da: T(?
38
U) = 4,5 10
9
ani.
11.4.125. N ndeeh' de
200
Ph, aflate in repaus, emit pa: ticule e<: iie energie
cinetiea E ::-::.= !),77 MeV. Sa se calculeze viteza nueleelor reziduaJe rezultate.
1\fa.sele nucleelor in proces vor fi in U 1 eu numerele
de masa
?06 f'b.
82
cto o
8'-t
Fig. U.'J:.126
*11.4.126. Radionudidul
210
Po, ailat in repaus
in stare fundamentala, t,rece in
200
Pb
prin emisie a doua grupe de particule ex
de energie cinetidi E1 =- 5,30 MeV

2
= 4,50 MeV (vezi fig. II.4.J26). Nucleele
de
206
Pb, obtinute prin se
gasesc fie in stare fundamentalii fie in stare
excitata. Sa se calculeze energia E., a radi-
atiilor gama emise de nucleele de
200
P}:I*
aflate in stare exeitata. Se dau valorile:
mcx ::-= 4 u; mpb = 21J6u.
11.4.127. Neutronul, in stare libera, se dezintegreaza dupa sehemli n-+ p + + ,
+ ;. Sa se caJculP.ze suma energiilor cinetice a tuturor particulelor rezultate
in procesul de presupunind ca energia cinetica a neutronului in
m0n1entul dez.intPgr'\rii este nula. Se cunosc energ1ile de repaus: mpc
2
=
MeV;

= 939,55 MeV; m</l. 0,511MeV.
11.4:.128. se ca limita ruaxima a energiei spectrului COD
tinuu al pozitronilor de nc este egaHi cu EllM=0,96 MeV. Cunoscind c.ii
diferenta maselm atom1ee Me-- JIB= 0,0021.28 u, sa se calculeze limita supP--
rioara a masei de repnus a neutrinului: Se eunosc: m
8
c
2
= 0,511 MeV; 1 uc
2
=
!Xli,[, :MeV.
11.4.1294 Izotopul 7Be, prin captura electroniea, se transforma in
7
Li in stare
fundamentala. Sa se calculeze energia de recul a nucleelor de litiu. Se cunosc
map,ele: MBe = 7,0169299 u; MLi = 7,0160048 u.
132
----..----
'"---"&
Fig. 11.4. u;o
1 4.181
11.4.130. Nucleul de masa M aflat 1 , . . . .
t.are de energie &* tn stare f d In s .a ... re . dm starea de exci-
fig. 11.4.130). Sa se calculeze J:In: . emisie de y
recul E,. a nucleului. -:e a ra gama emise i energia de
11.4.131 . . Nucleul de masa Jf, aflat In stare . " . .
mentala In starea exeitata de ' . . '*.. ": hbera, dm starea funda-
(vezi fig. 11.4.131). sa se E?sorh!,IH.
g1a de recu1 Er a nucleului. g u ya a radiatnlor gama ener-
Sa se calculeze diferenta dintre ene .,- . ..
emise de un nuc1eu d,:. masav M fl t. . , radiatnlor gama absorbite
b 1
'' , a a In !'\l J b "
am e e situatii energia de excita;e a
1
'
1
''. :

m repaus, astfel ca in
nuc eu w sa fw $*,
*11.4.133. Sa se arate d1 nu 1 d . .
't . maru '-" nuclPe radwR t'
cu VI eza constant& q dupa un ti d. . . . , . . .c lYe care se acumuleaza
T, este jumatate din 'numarul ega I cu tlmpul de
m e nuc ee ce se pot forma. ,
*11.4.134. Viteza de fo
d 45C rmare a IzotopuJui 45Ca es:te t . In
e ... a se acumuleaza in 30 de zi]e d ._ t. q 0 nuelee/s. Ce mns1
este T = 152 zile. Se da: N

inju matatire al
*
11

4
135. Dupa ce interval de ti .. , .
?U T = 3,5 ani devine Am a Jzotopului de taliu
Izotop este q' = 1QlO nucleef s '1:} da_ca vitP.za formare a acestui
P = 11,85 gfcms.. em . s. ew:Ututea prepa.ratului de ta.liu este
METO.DE lN ,
SPECTROGRAFE DE "' FIUCA NUt'LEARA: _
, ' . . , PAUTICULE
DETECTOARE RADIATH . ,,
. Sa determine limita su erio ,; . . . ,
energia mnetiCa poate fi calculata gJ a partwule pentru care
de 1 % .. este energia cinetica , ... a ):Ia no elad ta c': o eroare mai mica
electrom protoni? Se dau. ene . :' dare corespunde ImHtPI de viteza pentru
energia de repaus a

= 0,5f1 MeV;
P ... ' e., vitezaiummnc = 3 108m'
11.4.137. 0 particula cu mas a d . . . . 's.
la momentul zero viteza'" mo I sarcma q este
t t Q ) S ' o. , Im Ia a Jntr-un dmp I t . , n.
a e ,
111
' a . a Se demonstreze ca fm .. , -1: ,. e.ec I'IC de intensi-
CU timpul Iar energia ere f 1 _.u! I tlaLJ\ 1St pal parbeulei Iiniar
b) Sa se stabileasc"& legea variJ Imart?u, spatiul x parcurs de particula
se particularizeze aceasta re} f t , ii spa X in functie de timpu} t. Sd
a .Je pentru CR?.unJe: 1) p <t: mot; 2) p mr/.'.
133
. . d t e nedeviat printr-o zona spa-
11 4 138 Un fascicul monoenergetic e
1
.
0
m redo d t' B- 0 0125 T cit sti
.., i netic un1form e In UCyle - ' 'Y
in care ?n c mp '-?lag 't t $=
50
V/cm, perpendiculare intre ele
un cimp electriC de .a dee nropagare a fasciculului. Sa se calcu-
ambele pe. uecyia r
leze viteza 10mlor din fasciCul.
. . d 't initiale neglijabile, sint aoce-
11.4.139. de !ln cato 'du ::ree intra intr-un cimp magnetic
de o. +?e kV
5
T perpendicular pe directia de
constant l uniform, de In -139) ) este raza de curbura R a
a electronilor (vezi fig.

d fa tie a electronilor pe orbita de raza


fascioulului? b) Care ..,este frecvenya pe o lungime l = 0:1 =
R? c) Presupunind ca h'ulara (.). si liniara a a fasciculului. Se
= 10 mm, sa se calculeze evlavla ung1I-19 C 1:"
9 1 1o-
s1 kg. e - 1 6 0 .
cunosc: me = , ' '
X
Fig. II.4.1H
134
Fig.
11.4.141. ln schema din figura
linia punctata este precizata tra1ector1a
monoenergetici surs.a S. Ionu
prin cimpul electric de.1ntens1tate ' (care
oneaza pe creat de un cor;-
densator ClhndrlC pr1n dmpul . magnetic
uniform, de inducyie B,
planul traiectoriei. Sa se arate
permite v
masP.i m a ionilor de sursa, in
de sarcina q a ac.estora, de razele Rt R2 1
de. marimile $ B.
11.4.142. lntr-un spectrograf Dempster se analizeaza izotopica a
clorului. Care este raportul razelor traiectoriilor semicirculare ale ionilor din
cele doua specii izotopice
85
Cl
37
Cl? Ionii celor deua specii au sarcina
electrica i sint accelerati de aceeai tensiune. Se dau masele: ms
5
c
1
= 35 u;
ms
7
c
1
= 37 u.
11.4.143. lntr-un spectrograf Dempster se analizeaza fasciculul monoenergetic
format din ioni de
6
Be+
7
Be+. Tensiunea de accelerare este U = 5 kV iar
induc\ia magnotica B = 0,5 T. Care est.e distanta dintre cele doua linii cores-
punzatoare izotopilor
6
Be
7
Be Se dau masele: m
6
Be = 6 u; m
7
Be = 7 u;
e = 1,6

C.
*11.4.144. 0 particula cu masa de repaus m
0
, energia cinetica E i sarcina elec-
trica q se pe o irai.ectorie eirculara de raza R, intr-un cimp magnetic
uniform, de B, perpendicular pe planul traiectoriei. Sa se determine
raza orbitei R frecventu v a particulei. Problema se va trata relativist. Se da
viteza luminii c.
11.4.14lt Sa se calculeze generatorului ce alimenteaza unui
ciclotron, necesara accelerarii: a) protonilor; b) particulelor . mag-
netica este B = 1,26 T. Se dau: u; mo: = 4 u; e = 1,6 10-
19
C.
11.4.146. Sa se calculeze generatorului ce alimenteaza. unui
ciclotron care accelereaza nuclee de deuteriu ptna la energia maxima E =
= 2 MeV, raza orhitei de fiind R = 49 em. Se da: md = 2 u.
II.4ol47. Care este energia cinetica pe care o obvine un proton ce executa
n = 40 rotatii in cimpul magnetic al unui ciclotron, da.ca valoarea. tensiunii
. efective accelerare este U = 60 kV? Se da: e = 1,6 10-
19
C.
ll.4.146. Care este magnetica B necesara accelerarii nucleelor de deu-
teriu la un ciclotron, daca generatorul de aJiment.are al duantilor este acordat
pe de 10
7
Hz? Sa se calculeze energia E de nucleele de deu-
- teriu potentialul echiva.Ient de aecelerare lJ, daca raza maxima RM a
de accelerare este de 0,5 m,. Se cunosc: md = 2 u; e = 1,6 10-
19
C .
. 11.4.149. Intr-un ciclotron cu raza maxima a orbitei de accelsrare R = 0,6 m
se accelereaza pro toni. Int1uctia rnagnetica este B = 1,2 Sa se determine:
a) energia cinetica maxima E a prot.onilor accelerati; b) genera-
torului ce alimenteaza Se dau: mp = 1 u; e = 1,6 10-
19
C.
11.4.160. Ce viteza trebuie sa atinga o particula incarcata lntr-un ciclotron
pentru ca. perioada. de a particulei sa. difere de valoarea de sincronism
cu 'tl%? numerica: 1l = 1 i 1l = 10.
11.4.151. Pentru de el.emente transu:raniene, intr-un ciclotron cu
diametrul d = 1,5 m sint .ioni de
14
N
6
+. Sa se determine energia
tnaxin1a E a ionilor
14
N, daca c1mpului magnetic este B = 1,18 T.
Este aceasta energie pentru ca ionii
14
N
6
+ sa nuclear
cu nuclee de Raze!e nucleelor sint egale cu 1,5 A 113. Se dau: mN = 14 u;
e = 1,61 10-
19
C.
*11.4.152. Sa se calculeze total L parcurs de protoni de particulele ex
intr-un ciclotron care are tensiunea efectiva de acce1erare U intre egala
cu 25 kV, frecventa generatorului v este de 10
7
Hz iar raza maxima R a orbitei
de accelerare este de 0,5 m. Spatiul de accelerare dintre duant,i se va neglija
iar numarul de rotatii efectuate de particulele accelerate se va considera foarte
mare. Se cunosc: mp :-= 1 u; m(J. = 4 u; e = 1 10-
19
C.
135
*11.4.153. Lungirnea electrozilor, de fo1nu1 cilindrica, ai unui accelf'ratnr l'Piar
este astfel calculata ca, de fiecare data, la trecerea particulei prin intor,-
dintre doi electrozi, cirnpul electric sa aiba 0 astfel de polaritatP. indt sa
lereze particulele. Sa se calculeze cum trebuie sa se modifice lungimea ,.,ain<:l':';-
lor L pentru a se accelera protoni de la energia cinetica initiaH'i Ei =--= 2 MeV
la energia cinetica fin ala E
1
= 30 MeV, cunoscind ca generatorul de inalta
frHventa este acordat pe frecventa v = 10
8
Hz. va neglija distantP
ehJcLrozi. Problema se va trata relativist. dau: m
1
)c
2
= 92-B.3 MeV;
c 3 10
8
mfs.
II.4.154. Sa se calculeze lung1mea primului a1 de-al
dq accelerare intr-un accelerator 1iniar pentru accelerat ioni de
2
ggHg+ ., Genera-
torul este acordat pe frecventa v = 15 MHz genereaza o tensiune ef,_ -,, d
de accelerare U cgala cu 4,2 10
4
V. Se dau: mHg = 200 u; e = ,6 1 n-
19
C.
H.4.l55. Cu cit trebuie modulata frecventa generatorului de ina!ta i'r ')C :,'"f'
ee a1imenteaza cilindrii de accelerare ai liniar, :linr! 'h au
lungim.ea constanta i egala cu L = 6 em, pentru a putea accelera protoni de la
energia de 5 'MeV la energia de 50 MeV? Se da: rnpc
2
= 938,3 MeV.
II.4.156. Traiectoria protoniior intr-o camera en (camera ".-Vilson), pla-
saUi intr-un cimp magnetic de inductie B = 1 T, perpendicular dh -
este caracterizata de sageata h = 2,5 rn.m pentru de h.mgime
a =: 20 em. Cunoscind ca energia de repaus a protonilor este cL Me'\ ,
sa se determine energia totala Et energia cinetica E a Se dan
e = 1.6 10-
19
C; c = 3 10
8
mfs.
11.4.157. La nivelul marii, densitatea flnxului de miuoni din cosmwa
este <l> 1 min-
1
cm-
2
l
1
""iecare miuon, in conditii norrnale de pres:.. nne, ereeaza
pe fiecare em de traiectorie in aer n = 85 perechi de ioni. Sa se calculeze curen-
tul creat de miuoni camera de ionizare, de forma cilindrica., cu R =
20 cn1 i h = 30 em. Camera aer la presiunea de p = 5 atm.
Camera este dispusa vertical se va presupune ca produc ionizari numai
miuonii care cad perpendicular pe baza de Se
1 e = 1,6 10-
19
C.
11.4.158. Sa se calculeze nurnarul de partieule cosmice care L"ec p .ntr a
camera de ionizare, daca potentialul electrodului colector se modifica cu flU
0,2 V. Capacitatea camerei este C = 10 pF iar. fiecare partieul4 creeaz<:i
in camera n = 306 perechi de ioni. Se da: e 1,6 10-
19
C.
II 4.159. Fie o camera de ionizare cu aer, cu electrozii plan-part..leL., J.vsti-
.nata masuratorilor asupra particu.lelor ex. Sc neglijeaza fenornenul de recornbi-
nare. a) Care este intensitatea curentului .l colectat in earn era de ..mizare la
t('ecerea unui flux n = 20 particule a./s, particulele ex: avind o energie de 4 MeV
1i un parcurs liniar x = 2,5 em in aer. Se va admite ca particulele cx de 4 1\ft.. V
produc un ntunar .1.V = 27 000 perechi de ioni pe fieeare centimetru dt: parcurs
lfi aer Ca intreg parCUrSU} }or 88 afla lll VO}UmUJ Sensibi} a}
ion1zare are capacitatea C = 10 pF. b) Daca camera est:->
db particule ex de 4 MeV izolate, ce tensiune in impuls se poate pentru
J'ieeare dintre aceste particule daca ele strabat integral 1n earner:\ cei 2,5 crr1
de parcurs? Cite etaje de amplificare, cu o ampHficare A = 21 r.{.
necPCiare pentru a obtine o tfmsiunr fina]ii de '10 V. Se da e =::. 1,6 10-
19
c.
136
. MasuriHoriie ealorimetriee se fo1os . (
activitn.tdor y a preparatelor puter i determinareet
unor de masuratori este de re n c radlOactive: destinat
acestuia av.lnd ro1u1 de , gula, de unui cllindru de plumb
Hltr-u :ncinta. v.id.ata. Sa se Y Calorimetrul se
mmi caivrimetru cu cap 't t cu . upa ce Interval de timp temperat.u'r.a
daca in este

ca orJca C = J /K eu .16 =:: 5 K
A 2 c L ro us un preparat radJOactiv d 6oc . . '
= A . a o dezintegrare a nucleului d 6oc' e.., o cu actnitatea
2,5 MeV. Activitatwl sursei 'd e.... o se ellhereaza o t:mergie deB :.:.::::
* .. < " se consJ era constanta in timp.
Detectorn de scintilatie s1nt f 1 . . A
cuJeJor .h.warcate cit $;!i pentru , d. t ... lo oXslf.l. atlt pe!ltrl: inregistrarea
Pe t t. ; 'Y ra Ia .. n e S1 'Y EfJc t t . '1
n rlJ pBr :Im!.'e incarcate este de iOQo;. S"' , . . acJ. a e!l scnltJ atnrului
trare a radtatnlory S d lol a se ef.J cacltatea de !nrt:H.rJ
- "" - t, .... e au c ...., ,_
m.entul de atenuare linl'ara"'
1
) . . -. scmtdatorului si " __ eo(.,fi-
. . reClzare efiCa . t t 1 r
ca raportul dintre numarul de . t . CI a ea scmtl atorulm se
incident de cuante cuan e care sufera interactii in crista!'
j j gama pe cr1stal. '
C:ista1ele ano:rganice de Nai(Tn . . .
radJatiilor gam a Care est . t :. smt uttlizate frecvent pentru
de radiatii caie g. ;.,a" ,e .mt elnS11dtatNea lo a unui fascicul colimat
' ' __, ..u.. n ens ,a u e .., l(Tl) d
In t1mp de 1 m1nut, 1 =
240
. t . .. .a.. , e gros1mc d =-..:::: 2 em
este 0,126 . ln er actn. CoefJmentuJ d.e atenua:re liniard
unui detector cu , . .
"erti fotonn m e1ectroni t f . . scintllatie are ro1u1 de a cnn-
d" d v , es e orm.at dintr-un s; t . d. d' d .
mo a avmd un coeficient de e . v .AS e tno e, heeaee
lo? un proces- mu1tip1ica.re al Ca urm:ne, are
phcat sub acthmea fotoni1or or de !otocatodul fotomu.Jti-
care sau de amplificare" . 1 ' ., . f actor A/ nurrut ,fa.-ct.or de multipJi-
I d . ... . cazu u.nm otomultipiicat- M -"'t ) 1Q6
ru n. e e1ectrom emisi de fotocat d t 50 . . - - :or' c.:; ,e "". . 'mim{1-
dulm (ultima dinoda) fotom it ol. es e . capacitatea d. e colectare a. Ufl-
l't d' . ' . l1 lp Icatoru1m este c --- 10 sy <i
ampJJ u mea U a nnpulsului de t h . --- . P ' a se calculeze
torului. Se da: e = 1,6. 1o-19 C. ensiune
0
tinut l.a _
II.4.164. con tor . . - .
desca S"' se prnd11c 10
8
..
rcare. a se calcu1eze curentul d. ' ., " . . . o smgur;l
daca se produc 600 descareari me. la din detector
, , rrunu . e da: e = 1,6. 10-19 C. '
.. . partiala a a1coo1ului tif I"' , ,,
pentru u produce autoextiiwtia e:t,e a,ugat detector Gaiger-
drw,. cu :raza u:i R =---= 2 em si Juw i, l - ')e em Hg. Pste cilin-
rulm, adica numarul +otal ;n, l . g .mlea . -- ""0 em, Care va fl ,Vlata"
a masura radiatia ce ., c .LV Jc ef, _nnpu suri, daca det:ectorul este fofosit
"' 1. , . . a 1ecare 0

d 10--9 C
ca 1ecare1 pe.,rechJ de .l "" , u e , pre:::;upunir1
0 ... :> S ._ n corespun( e u .. . "
r5amce. e da: = 22 4 l!mol N _
6
-
02 10
.)
3 1
Htn Slngure molecule
' ' ' - A --.. , mol- .
P EI,EMENTARE
se arate cain
eel putin doua cuante gama.
eler
II.4.167.
posibil.
se arate ea
corp, nu
137
I
I I
11.4.168. Are loc procesul de anihilare n n_-+ 2y. aSa se determine energia
fiecarui foton, daca anihilarea se face cind n n sint practic in repaus. Energia
de rep a us a neutronilor este mnc
2
:.;;::; 939,6 MeV.
11.4.169. Sa se calculeze energia cinetica E a protonilor care au impulsul
0,1; 1,0 10 GeV/c, in care c este viteza luminii. Se da: mpc
2
= 938,3 MeV;
c = 3 10
8
mfs.
11.4.170. Mezonul K
0
se dezintegreaza in doi mezoni incarcati 1t. Masa fiecarui
mezon rezultat este de 1J - 1, 77 ori mai mare masa de repaus. Presupu-
nind ca in momentul dezintegrarii mezonii K
0
sint in repaus i au masa de
rep a us de 965 m
8
, in care m
8
este masa electronului, sa se calculeze: a) masa de
rep a us (in me) a mezonilor b) viteza mezonilor 1t in momentul
formarii lor. Se da: c = 3 10
8
mfs.
11.4.171. Sa se calculeze impulsul p (in MeVjc) energia cinetica E (in MeV)
a mezonilor in dezintegrarea, din repaus, a mezonilor K +, conform
procesului:
Se dau energiile de rep a us: m
1
<c
2
= 494 MeV; mv.c
2
= 105,6 MeV.
11.4.172. Sa se determine impulsul p MeVjc) energia cincticaE (in MeV) a
neutronului rezultat din dezintegrarea hiperonului I:-j aflat in repaus, conform
procesului:
2:- -+ n +it-.
Se cunosc energiile de mJ:.c
2
"= 1197 MeV;. mnc
2
= 939)6 MeV; mnc2 =
,= 139,6 MeV.
II.4.173; 0 particula neutra, aflata in repRus, se dezintegreaza tntr-un proton
cu energia cinetica E = 5,3 MeV un pion negativ. Sa se calculeze masa parti-
culei ce se dezintegrt)aza (in 9i sa identifice aceasta particula. Se dau
energiile: mpc
2
= 938,3 1\rle V; M:e V.
11.4.17 4. Pionul nega.tiv, cu energia cinetica E == 50 MeV se
'ln intr-un miuon 9i un neutrino. Sa se calculeze encrgia neutrinului
rezulta la unghiul e = 90 de direet.la a pionului. Se cunosc ener-
giile de repaus: TnrtC
2
= 139,6 MeV; mii-c
2
MeV.
11.4.175. Hiperonul :E+, cu energia cinetica Er. 320 MeV, se dezintegreaza, in
miscare, intr-o particula neutra un pion de energie cinetica En =
= 42 MeV, cind pionul este ernis la unghiul 90 de a
hiperonului L+. Sa se calculeze energia de (in MeV) a particulei neutre.
Se cunosc energiile de repaus: m;,;c
2
::::. 1 rv1eV; m1':c
2
139,6 MeV.
11.4.176. Pionul 7t
0
se in doua cuante y de energii
egale. Unghiul dintre cele cuante = 60. Sa se determine energia
cinetica a pionului 7t
0
in momentul ca energia fiecarei cuante
y ce rezulta tn procesul de : m,...oc
2
= 135 MeV.
11.4.177. Pozitronul
electron liber aflat
cuante y de energii
Se dii: m
6
c
2
= 0,51
138
cim; ti ea ke V interactioneaza cu un
rBpaus. Are Joe u..-,,vu,,._ ... de anihilare, gen'erindu-se doua
Sa se calculeze dintre cuantele y rezultate.
MeV.


78
Sa se caJculeze di .
g1e mnetica este de _ .med1e strabatuta de ..

de viata a1


. 79. Pionii negativ' d - . . o - ' ns. e da: c = 3 . 10s m/
o distanta l = 11 I, e energie mnetica E = 100 M " s.
timpul mediu de vm .. de la formarea lor pina la dezinte strahat in medie
c = 3. 108 I Iata To pentru pionii foart-e 1en+i S d g:are. Sa se calculeze
m,s. Y. e au. = 139 6 MeV
11.4 .180. Energia tot I'"' E . ' '
c_u 3 aMeV, radiatia cosmica este aproxi-

In
es e To= 2. 10-6 s. Se IIu . e .. viata al mezonilor foarte len:i
11.4.181. Sa se . . umimi c = 3 . 10s mfs. . Y
totaHi E - 1 calculeze probabilitatea de dezi .
lenti estet To-:_ f2 timpul de l1. .dl e energie
' s. e a: m c2 = 105 6 M V ezoni or foarte
11.4.182. Care est b b' . IL ' e .
MeV . e pro a Ilitatea ca mez .. + . .
d ' sa se dezintegreze inainte de a t' onn ": ' de C{lergie CJnetica E = 100
e gen2erare a] mezonilor? Timpul ad.Ingde o Jinta la l = 6 m de 1 l
"t"o = . 6 . 1o-s . . me lu e VIata al - '1 ocu
' , s, Iar energia de repaus m,...c2 = 139 6 or .. este
11.4.183. CasaexpJ .. f ' _.Seda.c=310sm/s
we ortele nucle y
mezonului. diukawa (fizician japonez) a presu us

II 41 . e ' g' 11. = 6 625. 10-34 J. . ' rn .
: 84. Sa se precizeze le . ' s' c = 3 . 108 mfs.
de Interactiuni int . 15Ile de conservare valabile , , . .
nucleare sau tari, ttoate
Y ec -romagnetiCe
*11.4.185 Ce 1 d
ege e conservare e t . " .
pentru Interactiunile slabe? s e spemfwa nucleare? Dar
11.4.186. Sa se precizeze t' I
cauza stabilitatii lor par Icu ele i antiparticulele stabile Sa I'
se exp we
11.4.187. Sa se d t .
rat.., . e ermJne numerele cuant' Q
a In reactia: K- + p-+ Q- + K+ + B, S pentru.particula X gene-
11.4.188. Care din u "t l are ar putea fi particula X?
':'o - rma oare e procese . 'i:f"o
.... - n + K o I' . ..... -+ .,. + 1to .... o
'"' ' se rea Izeaza in realitat ' .!::!. -+ A + 1to
*11.4.189. Sa se precizeze care di e... '
de conservare: n de mai jos sint t .
In erz1se de 1egde
1) n -+ p + e- + ;
2) P -+ n + e+ S) 1t- + P ---+- A K
0
3)
6) K- + n -+ A + ....-
fL- ---+- e- + v +
4) K+ -+ 1t- + 2 + 7) 7t+ + n ---+- A
. e 8) 1t+ + n ---+- K + + K o
Se va tine cont . d .
:!ema II.4.185) in leptonic {pro-
re nu se face distinctie intre linitem . In nou ca in aceasta
e ec rome ( v ) 101 .
1
. . _. -
e "(I ce mmomc ( v!L).
139
t n cazurile in earr procesele 1) i 3) sar fi scris astfel:
n -* p
, . . .. " 1 de mai . os nu conserva stranietatea
II 4.190. Sa se pret:'lZPZn CHl't' dJ n P ocEse e . "' J b bilitate.
. iuc '.;au SP cu miCa pro a ca atare nu se r ,. _
., - "''+ -t- K-
K
,. 6) 7t+ p -+ kl
1) 7t- + p -+ A + .., - "'+ + -
7) 7t+ p -+ ..;;, 7t
2) -
1
P -+ .\ 1to . K+
7t -r . H) 7t+ n -+ A +
3) A -+ P& 1t ()) K + + p -+ :E+ + 7t+
4) s- _., + n 10) P 2+ -+ K+ + 7t+.
5) ..=..--+2it- p
HI'! n di'\Z! nt egrarea
*II.4.191. In ,,: cunstatii cii este valabda urma. .
i hiperom) se . :;. re Jezintii modificarea sarcmn '1',
empirica AQ -== !l.S, 1 n { 't" ,_1 '. d. aceasUi regula de selectle" sa se
, r t. lf' lif'iJCUF{ 'OJOSlll " '
tatii hadrom]or unp wa,-l v J r' _ ,- , .. A 't posibile:
stabileasca care din urmatcnH'f)le J-H ;)ce:;e sin
1) K+ -+ n+ it: r:
2) K+ -+'it
+ tf!
3) s- ---+ A e
+-
'.J
A
- I
4) -+ e t
5) A -.;,. p + e- -' . ..,
*11.4.192. Sa se ti
procese:
1) K- p _..,. A -t- no
2) 1t+ + p -+ I; f K r
3) :Eo -+ A Y
6) so -+ :E+ + e-- + v
7) so -+ I;- + e+ + v
8) K+ -+ e+ + v +_1ro
9) l:- -+ n + e- + v
1 0) I;+ -+ n + e+ + v.
l ._, A urmatoarele i nt f>tnctiunii ce se rea Izeaza ln
5) 7to -+ Y + Y
6) n- -+ s- + 7to
7) l-'-+ -+ e+ + v -: v
8) n -+ p + e- + "
. 1 t au 0 structura for- I urwl.: l'orii, par1 ICulele e emen are . , A
*11.4.193. n . .. - d ; le ciiror numere cuantlce
mata J.in quare1i antHJ!HH'cH.:l, \;: structura pentru
reproduse in tabPlul si o;:;o-
nii p n cit pentn..: luperonn ' - ' ' .... ' .....

B s
1.1;{ 0
1t:3 1/3 0
l
1 1i3 -1
t a ci a parti(mlelor Q"', HA.UH. S:! dPst.
n:.L, no K , K . SP
nJ, de q11arc1 an 1,qu r v
rn I I l din problema precedenta.
1
II.4.1 H5. lntro lumt> ue r,are ar fi structura unui anti atom?
140
DESCARCARI ELECTUitE IN fiAZE
H.5.1. Purtatorii de sarcina ( electroni ioni ai unu.i gaz
tntr-un cimp electric uniform, nu prea intens, E, au viteze de antrenare
portionale cu asemanator vitezelor anionilor d.in '""'"-"'"
noscindu-se coeficientii de proportionalitate, (mobilitatile
ionilor) se pot scrie, pentru vitezele de antrer,are In clmpul expresiile:
v e fLeE, vi = 1;-LJ?. Sa se stabileasca ex pres} a caraeteristicii curent-tens1une
a gazului ionizat dintre electrozi plan-paraleli, S, afla;i
tensinnea U distanta d lntre ei. Ionii s!nt ioni simpli (eu sarcina +e) iar
plasma este neutra Ia scara. ne n
1
;:::: n.
H.5.2. Un tub de descilrcare joasii presiune Ia o en""'''' dt
striipungere E = 2 500 V arde la tensiunea de U 500 V n1renhd
1 =..: 100 mA. a) e..:;te rezistentei R eu tubuL data
interioara a tunei ester 800 fl? bJ Cu cit seade tenBiurw'a la
sursei, dupa aprinderea desc(1rearii?
II.5.3. cii randamentul luminos a! unui bee en esle
iar al unei liimpi 23%, sii se calculeze economia de energie elec.
triea in 7 000 ore prin foiosirea lampii fluorescente ln Jocu1 beeu1m cu mcun-
descentii, ambele av1nd putere electrica, Pel= V\'r.
II.5A. Se propune aprinderea unui are intre
de descarcare sa fie .I =: 15 A .Ia
-:: 30 V, Care vor fi caracteristicile rezistoru1ui
en arcul, sursei este B = V iar
a 0? a sursei este neglijabda.
U-1
deserescatoare). a cu:rentului dupa aprindcre insii
hJocata de rezistent.a exterioara spatiului de descarcare. a) Daca tensiunea
electromotoare a sursei este E 220 V rezistenta interioarii a ei este negli-
j abilii, sil se d ete rmi n e par am e t rii rezi storul ui Emi ta tor ( rezi" ten til, curen t),
astfel ca punctul de funetionare P a arcului sa fie eel din figura II.5.5. b) Sa se
calc'G.ieze curentul Jm cind electrozii sint in contact) neglijindu-se rezis-
tenta e]ectrozilor.
11.5.6. Pentru aprinderea unui
arc electric in aer, intre electrozi
de carbune, SE aduc eleetrozii in
contact, apc)i se ; dmpul
de autoinductie aparut la ruperea
1ctuJui va aprinde arcu), daca
intensitatea curentului de scurt-
circuit este destul de mare.
a) Sa se determine rezistenta R
inseriata cu areul, sursa de
tensiune electromotoare E =250 V
debiteaza curentul de scurtcircuit
I m = 25 A, rezistenta electrozilor
fiind R_, 2 Q: Rezist enta intern a
U{V)
!00
80
60
20
1 r ---r--+--r-1 ---r-----
1
(A)
0 5 I 0 15 cO 25 30
Fig. IL5.5
141
11.5. 7. lJn arc
trozi este Re.
11.5.9.
= 0,1 Torr
tratia e!ectronilor
det'ermine
neionizati
man k
11.5'.10. 0
provenind
Daca gradul de

ardere a arcului, daea
curentul I este
interioara r. se cal-
in 3erie cu arcul, precum i curentul maxim 1m
,.,, 1-, ... ,,.,.r,,,. electrozilor, daca celor doi elec-
pentru cazul ;= 0, r = 0.
intretine o descarcare in
fi limitatoare R
c.l.n .n.-i-l .. ,.,., i1" curentul debitat de sursa
= 18A, lm= 20 A.
l<'lT:liUNEA
atomic la presiunea p =
uprinderea descarcarii, concen-
= 10
17
electroniim
3
Sa se
6oncentratia atomilor ramasi
JJH:llMtu::a, ( Se da lui
i duhli (cu sarcina +2e)
de concentratie n
0
are electronilor ne.
este o:, sa se 1V a atomilor
?i n1 l"z ale ionilor simpli dubli.
ionizata se m.niosc: concentratia electronilor ne,
......... ,,uuuou. de volum, N gradu] de
, ..... ,,.H,,..,,-,.'*..... ,.... initiaH'i a gazului n
0

Dad\ nlasma. dubli ( cu sarcina e),
sa se determine doua tipuri de ioni.
11.5.12 .. Luind pentru xnasa de a protonului mp = 1,0073 u pentru
masa de repaus a neutronului mn = 1,0087 se calculeze energia eliberata
la formarea unui deuteron ( nuchm de prin fuziunea protonului cu
neutronul. Pentru nucleul de deuteriu, so va lua masa de repaus md = 2,0136 u.
11.5.13. Cunoscindu-se masele masurate de spectrograful de masa,
ale hidrogenului deuteriului m.H = 1,0078 u, mn = 2;0141 u, sa se calculeze
energia eliberata Ia unui proton cu un neutron (mn = 1,0087 u).
11.5.14. Sa se calculeze energia eliberata la formarea nucleului de heliu prin
fuziunea celor 4 nucleoni ai sai (2 protoni, 2 nfmtroni). Se dau mp=1,007276 u,
mn = 1,008665 u, masa atomului de n:ne = 4,002604 u, masa electronului
m
8
= 0,0005486 u.
11.5.15. Sa se la unui kg de masa
reactanta constituita protoni Se dau: masa nucleului de
heliu este 4,0015 u, mp =' 1,0073 u i m
11
::::;:.: 1,0087 u.
11.5.16. Se considera reactia d!7 fuziune a nucleului de deuteriu cu
cleul de tritiu ({H): iH + -t
Sa se ealculeze, in kWh, energia degajata 1n aceasta reacVe. Ce energie se
in urma fuzionarii unui kg de amestec deuteriu-tritiu? Se dau rnasele atomice:
m2H= 2,014102u, man =.3,016049u, mHe = 4,002604 u i mn = 1,008665tl.
142
JNDH;ATII RASPUNSURI
11,1,1, Folosind urmatoarele formule:
e: = he. ; p = It si ni - p h .
A A , - = ].:;; se ohtm rezuJtatele:
a) e = 3,31 . 1Q-I9 J = 2,07 e V. -- 1 1 . 1 27
b) e = 199. 1Q-15J _
12
t. k u' P- ' o- kgmjs, m = 3,68 10-36 kg
. ' - , * e v ; p = 6 625 . 1 Q-24 k . I . .
2 2
'
e) e = 1,99 . 1o-1a J =
1 24
1\r! V. ' gm s, m = , 1 . 1 o-a2 kg;
' e ' p = 6,625 1Q-22 kgmfs i m =.-= 2 21 1o-ao kg
. Et.. ' .
11.1.2. N = . .::.... 26 . 1014
he
ll.1.3. E = kT e = deci T = a) T = 1,92. to K; b)
= 9,6 10
7
K.
II I 4 p = . Pt
. . . t , v = 4 53 1017 H
Nk ' z.
II.l.5.
1'=
text rezultfi: JV h
me die ( vm) cu
Aproximind
\ A
viteza termica (H -- v3 RT) .
"'t- --- scr1em:
fl.
h v-------
- .._ , -. ,. h 3RT
N - Mvt, lV - = m N. A v---------.
/.. ;.. ----;:----- = - 3 kTm 5 81 . 10a
r k '
JJ.J.6. !!}V2 :.."::; he . ---- v2 k;
2
' {) - --------
A mA
11.1.7. Impulsul fotonu1ui in suhstant,.a este k hv .
P = -:- = - 1ar in vid:
Po = h = hv . n ::..= ]!_ - hv c e . A v
Ao e , Po - v . . -; ' dem nu exista nici o contradictie.
11.1.8. moe2 = h !_ ' A=: = 2,43 pm; = !!_ -- -
A moe P )., -- lltoc- ..-2,73 1.0 kg mjs.
II.l.9. a) nerelativista ( cJasica) dintre energia cinetic"'
este E - d p
1
/--- . a 1mpuls
c-- em = 2mE C
2m .,. o urn P.= P, uncle p;. impulsul fotonului r;:i
P - impuls I t 1 1 ' "i
-- 306 u PI o onu m, rezultA energia fotonului e - I.!,----,-
- MeV. b) In ca.zul electronuJui utilizam -d. 2TflEc
m r.e Im pu 8
143
t'.1WI'gH:t eindit..a: P E'c\Ec
c
fotonului ,.-a fi: e =-= pc

= 50,5 Me\
... 1 t. . .,u.' morocromatic de fotoni este E = pc,
U.L10. Energta .. trnnsti=''7''hla lW Jd::i!'CUl \ . l ' r. E/SAt-
: : . d' in umtatea de trmp va 1. uu ce rt:v 1 t"
== pcJS = 150 J m-
2

.E ..
II.l.ll. I= --- =: . deu )''t
St S /j .
!
9
fotoni
2 28. 10 ,-------
' em
2
min he
II.l.12. I
J.Vhv
=
St .)tA
- iar p
1St
N .!':... = !St =-=510-
10
kgmfs.
'A c
II 113. ::__ Nh ./c ( uwle: m __ 1nasa !l.v -- variatia
r.n:l1.etei in intervalul 'de limp ..V - .- -numaru! de v fo:.oni in
"''" f t ) I r a hnd ecuat.ia prin 6-t, interval de timp; hv'c. n1polsul urPn o Oil. rn >r r;
obtinem: ma ::::: nh deci a == nh vjrnc.
' '
11.1.14. E = Nhcj'A; N =-= EA.fhc; LV ,. 2,77. ; .Nz == 5,m3. 1014.
11.1.15. E = Pt ::::c: ZVhcj'A; .lV' ,= A.Ptfh,, c=.c ;) fotonL
11.1.16. Nhcf"A =, T;PI; N 'tJPO,jhc cc. 8,:3 fotoni.
11.1.17. Numarul tott\l N Je foton_i eu ] ungjmea de
putere pin timpul t N :::::: Pt't.jhc. Nmnaru] n de fotom ee
s = 1 em
2
va fi:
n
lV =
4 . 10
11
fotoni.
S he
de sursa de
pe suprafata
L'
11.1.18. a} 1 :::.-:= -
' St
A ht
t -s = ;;[J2=;:
de sursa intr o secunda este
b) numarul fotonilor
he
p = n
8
- .:.::::: 4TCr
2
J =
A
== 5,4. 10-
4
w.
11.1.19. Numarul fot nil or intr-un t !! == . raza l este
l\'urna1ul fotonilor cAe cad pe unitatea dn1 suprafa1A1 a sferm e
NJS =

.,, , . , :. ' NS'fS = PtA. nd2f16 rr:l 2hc,


Nurnarul fotomlor earn patrund ln ochi e ... te. N . "', .. . d) t' este
ee1 numaru "' v ' ,
d. . v 1 m.ed1'u le fnton; ce patrund 1n odn 1n umtatea L .,1mp
n -.:_. N' jt = Pd2f..j16 . he = 1,5. s-I.
v d' t' 1 energ1 F Ri impulsul p = Ejc. Ca
11.1.20. Presupunem q;t ru ta,Ia are , , .... .... . , . la
urmare a unpulsupJ
d d E - mv
2
f'
1
respectrv P = mv. e aza e 1 "
I .... E -- E si Ejc =, nw, deci E = mcv. 2 2
energ1e1 P ' - c , . l t .. t' onaHi mv J =
Energia cinetica se transforma in energ1e potentia a grav1 a ,1 '
= rngl(1 - cos ex), dfl unde:
<X 1'- J
-------- - -..,---- r>
2
ex __ deei E = mcv = 2 me sin -
2
V gl= 14
v = V2gl(1-coscx) = ... sm, _ .
144
11.1.21. Daca se produce intre un electron un foton, electronul
trebuie sa primeasca de la foton o energie care trebuie sa fie eel putin egala cu
energia de
Daca s-ar produce intre electron o unda electromagnetica,
electronul ar trebui sa paraseasca corpul pentru orice valoare a
undei (evident, timpul dupa care s-ar produce emisia va. fi diferit), contiar
rezultatelor experimentale.
ii.l.22. Electronii dintr-un metal nu au toti aceeai viteza, data de
lui Einstein; cei mai electroni au viteze mai mici. Acest lucru se
faptului ca lumina extrage electronii din substanta atit de la supra-
cit i de la o anumita adincime. In cazul extragerii unui electron din
interiOIu] substantei, acesta pierde o parte din energie pentru a ajunge la
suprafata. Din motiv i metalice dau electroni mai
omogeni ca viteze.
11.1.23. Pentru ca natura i starea materialului influenteaza sensibil
Iucrul mecanic de extractie.
Nu. Lumina avind o structura duala, un aspect nu-l infirma pe
celrualt, ci il completeaza. Cele doua aspecte n-au fost evidentiate simultan
prin nici-un experiment; in unele experimente se de unda,
iar in altele aspectul corpuscular.
11.1.25. L = e: = hv
0
= kcf"A
0
= 2,15 eV.
11.1.26. L = hv0 = hcf'A0 ; Ao = kcfL deci 'Ao; Li = 540 nm;
Ao, w == 275 nm.
11.1.27. L = hc/1..0 = 6,625 10-19 J = 4,14 eV.,
11.1.28. Nu.
ll.I.29. v = ( -L) = 6,2 10
5
mfs.
11.1.30. v ='-: V
2
kc (.! - !J = 4,45 105
m A. "-a
11.1.31. 'A =_he - = 2,2 10-7 m.
L + mv
2
f2
c
11.1.32. L = hv0 = h - = 7,2 10--19 J = 4,5 e V,
Ao
Aplicam ecuatia lui Einstein:
zn = 295 nm;
c c mv
2
v 2kc ( 1 1 )
h = h Ao + -2 v = --;; - = 9,1 10! m/s.
11.1.33 .. a) mv
2
fR = Bqv, mv = BqR == 4 10-
22
kg mfs, Ec p2J2 m =
= (BqR)
2
/2m = 0,549 MeV; b) kv == L + Ec = 0,639 MeV; c) efectul de
recul al ionilor de plumb se poate neglija datorita masei marl a acestora.
10 ...;... de fizlcA pen.tru clasele Xl-Xll 145
11.1 ..34. Energia cinetica se poate calcula clasic: Ec = m
0
v
2
j2 i relattvist
Ec Eo ( V__;;::.i . 1), unde Eo= m
0
c
2
Cind energia fotonului este mult
1 -

mai mica decit energia de repaus a electronului, viteza electronului este mult
ma.i mica decit viteza luminii i putem aplica formula clasica. Daca energia
fotonului este comparabila cu energia de repaus a electronului, trebuie sa
aplicam formula relativista.
Er.wrgia de repaus a electronului este: Eo = m
0
c
2
= 8,199 1Q-
14
J =
=:: 0,51 MeV.
Energia fotonului in cele doua cazuri este: e:
1
= hv
1
= hcf/.
1
= 1,28 10-18 J =
::: 8 eV, e2 = hcfJ..2 = 1,99 io-
13
J = 1,24 MeV.
Deci cazul ( 1) trehuie tra.tat cla.sic, iar cazul (2) relativist:
mov v2(el -- .L)
e1 = L + --, v1 = . = 1,08 10
6
m/s;
2 mo
e2 = L +Eo (v. !-:::-_:::::-.:2- 1).
1-
Neglijind L in raport cu e2 (L = 0,75 10-
18
J = 4,7 eV < e
2
):
ez = Eo (--1. -=- - 1) ; =--= _J,/'(2Eo + e2)e2 = 0,95,
Vi-

Eo+ e2
v2 :-= c{3 = 2,85 10
8
rnfs.
II.l.35. a)
poata fi tratat nerelativist:
mv
2


. v
--- """-= --- ; unde B = - = 0,1.
2 2 . c
fotonului va fi:
he
= L
A
1n acest caz eleutronul trebuie tratat relativist:
2 2 2 ( m.o ) . 2 ( 1 1)
Ec =me -moe = c v1={32- mo =moe Vi - (32-
he 2 ) he ..
0 6 = L + m0c - 1 J ; II. = -- = , pm.
. L moc
2
(-/-
1
-== - 1)
1 - (32
ll.l.36. Lungirr1ea de unda a incidente fiind foarte mica, energia
unei cuante este mult mai mare decit lucrul de at oricarui metal.
In putem aproxima:
c . moc2
Ec = h :- = 6.,625 1Q-
15
J = 4,14 10
4
eV, Ec = v v
2
- moe
2
,
1--
c2
146
efectutnd calculele se ajunge 1a
v = cl/1-( E-; =
moe2 J
hv = L + mv
2
f2 cu L =::: kv
0
si mv2 12 =
= (kvo -+- eU
8
)/h = 1,09 10
15
' '
Emisia electronilor inceteaza in momentui
t 'li " d 1 E' (heft..) - L
u 1 m n1stmn, avem U
8
= -------:--- =
II.l.39. V = (kefi..e) - (Lfe) = 1,74 V.
ll.l.40 .. v = v0 + e Vfh = 1,3 Hz.
e
<:J:raficu] (b) exprima corect dependent.a,
!m E1nsteu1 Ec = h v - L, panta dreptei este a. =
11.1.42. Pentrn cele doua radiatii a vern:
he he
eU1 = -- L eU2 =-- r ___
"-1 ' U2
Notind n = _Ut
U2
a vern
mvf =he -L j
II 1 44
2 /.1 __;
2 - = . = 1)2
-L A.1(hc- /..2L) '
2 A.2
e{
11.1.45. kef>.. = eU8 + L; A = hcf(eU
8
+ L) = 2,25
11.1.46. eU8 = h,v - L; U
8
= .!!:_ v- L (1). Panta
e e
pe Us=f(v) este kfe, sau tg a hfe; h=etgr:x. =ell.
In (1), daca v = 0, U
8
= - Lje L = - e(J
= 1,9 eV = 3,04 10-
19
J. Din grafic se 'vade ca frec.
11
vpnta
4 5 1
/\14 ,/ > _, __ .. '
"o = , v- Hz.
11.1.47 U8 = !!:._ v - L deci dependenta tensiunii de
e e
incidente este liniara pentru reprezentarea grafica
doua puncte: pentru "! = v
0
= Ljh = 5,55 . 1014 Hz,
Vz = Usa = 2,3 V (fig. II.1.47, R, pag. 1.48). Panta
pentru toate materia1ele.
10*
frecventa
s!x1t
= 0; pentru
(hje) este
147
iu
; s
2,3 1----'"-
+
electronul;l].
e1ectrunu1
UL
Energia d
p .:::::..
It1.4?, H
Fig. IL 1.50, R
-jo
impulsu]ni avem: Pf P p sau
........ frtonului, p impulsul electronuJui, _p --- impulsul.
Introdudnd: p
2
f2m in ecualia Einstein ohtinenl:
h
kg mfs.
:rf:znlUl
0,
kg rnfs.
a eleetronului este: p2J2rn keV, b) proton
kg .. eV .. Se vmstata r:nergia proto-
. b'l" t 1n timn.. ee imJ)Ulsui
nuiui neghja 1 a Hl ra.por, cu cea a .
esle de ordin dP mar\me pent:ru ambele De aici tragem
concluzia ca putem neglija energia dar irnpuhm] nu.
J .l . . . "a> "' 9'Jo
n.t.50. legea ronservaru rmpu su Ul ' ..... .
rezulta p =- {p--impulsul partieuJei,
1w1 kj"A in ... J:.uhml fotonului). Viteza maxim_a arP
de01 v
m/s (fig. H. 1.50, Rt eos
p
148
l/2the L)
;-tA-
)2 -+ 2m y. 2 (he - -L) ..--
/. , ' ,_ A
= 0,658::::.
eU
11.1.51. a) traiectoriei electronului este y = --- x2 care pentru
2mdv8
eUl
2
x = l, devine y = ---
2mdv8
deci
eUl
2
mv8 =--
2dy
A = --- -- =
L +
- he . = 3 31. 16-
7
m. b) t = pentru
L + (EUl
2
/4dy) ' , eU
t = d ym = 1,2 10-
7
s.
eU
d
y = "2 avem
11.1.52. Ecuatia traiectoriei este y = x
2
; cum din ecuatia.lui Einstein

2 2 (he L) . . . . d . eE . 2 d .
v
0
= - - - , ecuatia tra1ectoriei ev1ne: y = h ) - x em
m A ,
. A
he
A = E
2
Electro nul 1ese dintre placi, daca pentru x == 2 R, y d/2,

4y
d
. he . he C kfL
em - atunm Alim= -. urn Apr
0
= c
L + (2eER
2
/d) L[1 + (2eER2fLd)] a '
A Aprag d . A A "Ar>rag
lim = 1 + (2eER
2
fLd) em lim = 1 + (2eER
2
/Ld)-.
Energia transportata de o radiatie electromagnetica cu intensitatea I
printr-o suprafata dearie AS in timpul teste: E = ltdS; E = kej"A, ltll.S =
= he/A, t = hej'A
3
1 39 min.
In acest interval de timp electronii ar acumula energie, iar dupa aproximativ
39 min. ar fi expulzati intr-un numar foarte mare, ceea ce contrazice expe-
rienta. Primii electroni apar, practic, fara nici-o inUrziere fata de inceputul
iluminarii, .iar numarul electronilor de corp intr-un interval de timp este
determinat de energia luminoasa absorbita in acel interval de timp.
11.1.54. Suprafata tintei este S1 = 1tr
2
= 7t(1Q-9) 2 m2 3 10-18 m
2
, iar supra-
lata sferei cu raza R = 5 m i cu centrul in sursa de lumina .este 8
2
= 47tR2 =
= 47t(5
2
) 300 m
2
Admitind ca sursa radiaza uniforn1 in toate directiile,
energia ce va clidea In unitatea de timp pe tintii 'a fi: P = P, :; =
3. 1Q-18
= 1Q-
3
---- = 10-
23
W. Socotind ca intreaga energie . cazuta pe
300
tinta este absorhita, timpul dupa care ar fi emis un electron este
E 5 1 6 10-
19
t = -- = -- ' - 22 h. (Experimental nu' s-a putut masura o intir-
p iQ-23
ziere oricit de mica.)
149
0 sl
11.1.55. S1 = rcr
2
=1t( ,110-
9
)
2
m
2
::: 3 10-
20
m
2
i S
2
=::: 300 m2, P = P
8
- =
82
10
-5 3 . 10-20 10-2'" ur . E .. 20 1,6 10-19 100 . (I)
=- --- =
1
n 1ar t = - = ani
300 ' p 10-27 .
11.1.56. Fie AQ unghiul solid sub care se vede sfera din locul unde se afla
sursa punctuala i n -- numarul total de fotoni emii de sursa in timpul t.
Sfera de bismut va fi nhnerita de nun1arul de fotoni n', dat de
n' = n( 6.D.f4n), unde n = n0t, deci n' = n
0
t( AD./4 rc). Intervalul de timp
mediu dintre doua ciocniri succesive ale fotonilor cu sfera va fi -r = tfn' =
= 4rcfnotlD., AQ = 1td
2
j4l
2
deci "t' = 16l
2
/n
0
d
2
30 min.
11.1.57. a) Acei electroni care au o energie de legatura mult mai mica decit
energia fotonilor incidenti. b) Deoarece energia fotonilor incidenti este com-
parabiHi cu energia de legatura a electronilor.
11.1.58. a) In amindoua cazurile, CI'eterea intensitatii componentei
tiate se datorete creterii numarului electronilor liberi. In atomii UOri, toti
electronii sint slahi legati, iar in atomii grei, numai electronii periferici. Unghiu-
rile de mici corespund ciocnirilor fotonilor cu electroni puternic
legati, iar unghiurile mari corespund ciocnirilor fotonilor cu electroni slahi
legati sau liheri. b) Pentru ca impratierea se face pe electroni liberi (particule
universale). c) Componenta neimpratiata se datorete ciocnirilor fotonilor
cu electroni legati sau cu nucleele atomilor.
11.1 .. 59. A/.. = 2Asin
2
, f.. = /..
0
+ A/.. = he + 2Asin2 _!_., e he ==
eo 2 A
= hceo
6
= 144,3 ke V.
he + 2Ae:
0
sin
2
.-:..
2
J..0+ 2Asin
2
62
11.1.60. 11.1 = 10+ 2Asin
2
01
, ).2 = J..
0
+ 2Asin2
2
, Az ==
2
= '1J.
2 2 f..1 6 '


2
2A (sin'

'1)Sin
2

Ao = "f) _-_1----- = pm.
2
h .
2
e
-sin-
m
0
e 2
11.1.61. Utilizind Ec =-=
<.o
2
h .
2
6
pentru
pentru
f..o -sin -
m0e 2
- 60 avem L''!l = 9,53 1o-
17
J = 0,596 MeV,
- 90" avem E.,= 1,86 io-
16
J = 1,16 MeV,
= 180 a vern Ec
3
= 3,56 1 o-
16
J = 2,23 MeV.
11.1.62. a) 6-i. = 2Asin
2
(pentru e = 90), f..= /..
0
+A; ro = =
2 A.o+A
A
=he =he----= 1341Q-20 J.
f..0(i.o+At..) 1\o(i..o +A) '
= 3,1. 10
17
150
11.1.63. AA = 2 :c sin': ; AA = A- Ao = c (_!__ _ _!_)\ = c
o . v v0 -
A h n 2hvo(vo- Av)sin2
CJ.A V u 2
----- = 2 - s1n2 - deCI m
0
= _ ____,____ _
vo(vo -Av) moe 2 e2Av
11.1.64. a) Af.. =

= 1,21 pm; Av = v
0
- v = c
2 (J.c + Al.}i.o
"L he d . A - A A 2 33 1 16
'"0 =- eCI LAV- c (he ) he'= , . 0 Hz fl.E = = eV.
Eo -+AA-
Eo Eo
b) Energia -cinetica a electronului egaJeaza variatia
eV, iar p
6
t/2m:: = 5,3 to-
24
kgn1js. este data
ctg-
de unghiul :,tg rp =
2
rp = 59,5.
A
...... + 1
Ao
11.1.65. Din legea conservarii energ1e1 determinam
d
... i ... t' he he 2 h h
upa Iere:

-1:: = c (m - m
0
), -- - = moe
Ao }.
MV1-

i. = --"------ Variatia
h Vi -

"-omoe(1 Vi - [32)
A A = A _ f..o = 1 - Vi- =
_ kV1 - {j
2
- f..om0c(1 - V1 -- (32)
= v::.; (I = 6324'.
sin_!= 6 =-= 5939', tg fP = ._..;:::.,.,;:__:: ___::____
2 2A
dintre fotonul electronul de recul este 0 + ep
11.1.67. Ec = kc A"A. =he =
Ao(l.o + AI.) f.o(J.
0
{ ctg )
11.1.68. h = m
0
cf..o I __3_ - 1
\ tg cp
ll.l.69. Energia transferata electronului :recul
de
este
. Unghiul
-2:\ sin
2

= Ec = he = Eo----------..,
Ao L 2A . 2 6
-o sin ;-
$.1
2
51
de energie tram;mistl electronului de recul va fi:
2A sin
2

liE = = 1 o-2 = 1
2A . 2 6
(hc/.En) . sin 2
11.1.70. a) Ec = h(v0 ,,), Ec1 = 3,73 MeV, Ec
2
= 3,73 keV. b) ln
moc2 2 v---2 - moe - C
"'z .. relativist: E = mr
2
-- moe! ---::::::-...=--- =moe -i- Ec, 1- -
2
E., '
""' , e ' }../ 1-- m
0
e + c
---(- )-2 . . " v 2Ec
v = c _ =- 10
8
m/s. In pr1mul caz, clasw: v = m =
m
0
e Ec i ] t
::= 11.,4510
8
m/s valoare imposihi)aJ In, al doilea at;it. clas1c c t.l rea I-
vist'j se obt,ine valoare: iJ = 0,36 10
8
mfs. c) Ev1dent, in pr1mul caz.
II.l. 71. A p liciim legea conse rvilrii ener:fiei (fr,c fA;,) :- \he I '-J, me_.- ,:..!."', ..
=" deci ;. = 2Xo. fotonulm rund
pe elect:ronului av_;m: cos 0 = 1/4; 6 = 60
(f;g. 1(1.71, R). {1j, "=-..:: ).0 = (0/::l) := A/2 = hfl. rn
0
c = 1
1
.. 1 pm.
Fig, IL
11.1.72, Din
:::.: 1,6 . 10-
22
II.l. 73.
unde
undf.'.
152
R
avem: p

+ 2A sin
2
- rezu!Hi p
de conservare energiei impuhmlui (fig, H. L
R
\.
I
+ =E
Po = p cos tl
=p 6
fotonuJni
p;

p impulsuJ
(1)
(2}
(3)

Pe - impulsul initial al electronuh.l.i, p; - impulsul final al electronului,
6 - unghiul dintre directiile initiala finala ale fotonu1ui, <p - unghiul dintre
fotonului incident i directia f:inala a electronului.
Eiiminam pe <p din ultimele doua le ridicam la patrat le adunam:
p8 + p
2
cos
2
6 - 2p0p cos 0 + p: + p
2
sln
2
8 -- sin 0 = (4}
Utilizind dint:re energia totala i impuls, t:liltu.vJttt
PoC
Introducind in ultima ecuat,ie valoarea lui p; data de (4) obtinem:
, r-
(Po - p) V p:

p0p(1 co:S 6} .. _ pl!'p sin 6 sau
(
f 1 ) k2 . 2 6
h - -- V p! m0c = -:-- 2sin sin 0,
l,a /,; AA
0
..,..,
2k sin
2
_!!_- PeAo siu 6
AA = A- A;, = -- ----.
Aplicam legile. de eonservare a energiei .hnpulsului.
Er Eo :.-== E{
E E'
_1 = _..!cos 6 + p cos q:>
e c
0
E( n .
== -- sJn v -- p sm cp
c
(1)
{2)
(3)
unde: E, E{ sint energiile fotonului i dupa J nteracliune_ iar E
0
i
p - energia de repaus i impulsuJ electronului de recut
Din (3} rezulta Ej = -------------
sin U
ecuatia (1) devine: E
1
L E
0
=
pc 'P /----
= + v E3 p
2
c
2
Introducind pe E( in (2) ohtinem:
Sill 0
pc sin cp cos 0 pc sin ((p + fi) sin 0
Er = --------.----- + pc cos cp = ------. ---- p -= . deci
Slll 6 Slll 6 C Slfl (q> -f- fJ}

- ------J;;-2-:-""i-6
----------- + + __ "
6.) sin
2
( cp 6)
Eliminind radicalu] i factnd calculele matematice se obfine tn final
Eo cos
0,37 MeV.
153
n.l.75'. Dupa ciocnire, electronul fot.onul s.e vor deplasa in sens
sensul initial de al electronulm. Leglle de conservare ale tmpulsulm
i energie.i sint:
h v ' h v' . E + k E' + h '
p--=p v= v.
c c
A d .... E2 2 2 E'2 p'2c2-E2
Efectuind calculele matematice t1n1!1 seama ca.
2
-p
2
- - )o
i hv(E pc) = hv'(E'- p'c) se =hv [E0 +2hv(E+pc)
D "' r? E E ,.... pc avem kv = = 370 MeV. In acest caz
aca 4 .:4!h -- ' E2 + 4 hvE
transferul de energie este de la la foton, motiv pentru care acest
fenomen se efect Compton 1nvers.
11.1.,76. Utilizind lui de Broglie "A = hfp = k/ V2mEc avem:
11.
6
= 123 pm; AH = 2,88 pm; "Au = 0,19 pm.
n.t.77. A = = hj v2mpmoC
2
= 40 fm. .
11.1.78 .. Din ecua\ia lui de Broglie: v = h/m"A

Ec = k
2
/2m"A
2
Atunm:
v
8
= 7,28. -10s rojs, E
6
= 150,7 eV; Vn = 3,99 10 m/s, En= 0,082 eV.
II.1$7n .. 'A = h/ V2rft.E: = 1,82. 1o-to m.
n.I.SO. a) }.. == h/ V2meU, At = 12,25. m, A2 - 1,225.

m,
As= 0,388 10-
10
m; b) "A= -/?.fmv = 7,3 10- m; c) A
8
= 6,63 iQ-
29
m.
II.l.81. Ec=h2J2m>.
2
iar pentru J..=d; Ec=h
2
/2 md
2
deci: a) Ec=0,082 eV;
b) Ec = 206 MeV.
II 1
CHJ> -- }!__ "d }., = _}!_ Ae = ms = 1,1 10
2
7.
.. o.... -- . 8 l! .
1
m
8
v A
8
me
n.t.ss. t.A=,., -- (
h me =7 87 fm
= V2Ec . mu V mp + mp V mH ' '
t
. "m -- m m (unde m este masa electronului).
m1 ca ..H -- p e e .
II.l.fli. Pentru foton E = hcfi., pentru electron neutron utilizam
Ec = h2j2mt.2. a) E = 1,24 GeV; b) Ec = 1,5 TeV; c) Ec = 819 MeV.
n 185 . = Ee2 = __!!_ deci t.E,=E,.-E,,= : (:.- =
" 2mJ.l m 2 t
== 0,450
11.1.86 .. teorema variatiei energiei cinetice:
mv
2
mvg _
--- -eEd,
2 2
2 h . h
2
- (i..mvo)
2
" - 1/mvo+ f..=-==--=--==--:- deci d = . 2 = 9,67 em.
v - V m V 2meEJ...
llslo87 .. A= hf V2m"ffe Ec = 3kTJ2 deci A= hfV-3mkT = 0,1 nm.
I 188 L echl.lx'bru: mv = Ber ;.. = hjmv = hfBer = 0,18 nm. I . . a 'f
154
ll.l,89. Lungimea de unda asociatA unei particu.le r-elativiste este:
A= .!!_ V 1 - (v"fc) = .!!_ V"ccfv) - 1. Pentru ca particula si! treaci!
mov


nedeviata trehuie ca: Bqv = qE, '!J = E 1 B deei ). = .!!:... .. v (cB)
2
.. _ 1.
moe E
II.1.90. A = kf V2meU; m = k
2
j2e.U"A
2
= 1,67 10-27 kg (proton).
ll.1.91. m = mo + 0,01 mo = mo, not:ind y = m/m
0
= (factorul
relativist) rezulta A=-"=- == 120,7 pm.
moe V y
2
- 1
E0 = mnc
2
,"' E = 102E -- 102 2 '), =
c . 0 --- mnc ' 1\.
he
II.I.93. nerelativista pentru hmgimed de d" B 1 a ...
h un a rog 1c es,.e
Ao =
2
m E- ' iar cea relativista este 1.. = ____ h_ __________
0 IC ------
v -2-m;;Ec V -t- l
"Ao
=r------.
V
Ec __ + 1
2m
0
c
2
'
2m
0
c
2
Eroarea relativa este AI. = Ao _ 1 . + 1 _ Ao Din
i\. /.. ''A
expresia relativista, inlocuind rapo.e"tu!
b
. A!. 1 v E
, se o tme - + : ... =

+
A I '
0
deci E, = 2moc[(ff + 2(t!)J
ce1e trei
se obtin urm.a'"
toarele valori: a) 20,58 keV; b) MeV; c) 150
11.1.94. a) Potrivit. regulei de compunere a .. clasiea:
v' = v -: kv =; 11(1 - k). ln sistemul legat de nrnrnY'noo de unda.
de Brogbe este, A = k/mv iar in celrualt sistem A.' =: hfmv' =-= (1 _
lungimii de unda este L\.A. !.' -.:= . .!!__. k
dnd;
r.nv
k < 1, A"A > 0; k = 1, A "A --+ oo;
b) AI.= 0,24 nm.
k = 2, L\A. =::= k > 2, < 0.
Ilel._95. Relatia lui de Broglie A =
V2.m
49 1Q-
20
115 . 10-20
r. = ----==...----" b) pentru nrot.on '\ -- _:_ J
V Ec !! . r ... ,.. - V1f----.
tru energii cinetice mici, se obtin curbe
(pag. 156).
electron
grafic,
Fig. II.1. 95, R Fig. II.1. 97, R
h d). df.. dEC df.. k
H.J.gSo A = dt = dEc dt., dEc = - 2Ec V2mEc
dE = dL = F ds = eEds = eEv dt, dEc = eEv = eEV"
2
Ec I
c dt m
= - 2E. :2mE: . eE f2! = - = 59,8 p.mfs.
Aplidirn legea conservarii energiei: Ec = Ep + EHe, unde: Ec este
energia cinetica a protonului inainte de Ep - energia cinetica a
protonului dupa EHe - energia cinetica a nucleului de heliu dupa
Din triunghiul impul$urilor (fig. 11.1.97, R) avem: pf
1
e = p
2
+
unde: p0 - impulsul initial al protonului, p - impulsul final al protonului,
PHe - in1pulsul nueleului de heliu dupri Utilizind
"clasica dintre impuJs, eonservarii energiei devine:
p2 p2 + p5
Ec = - + + ----. unde: m - 1wotonului, M- masa
2m 2M 2M
2
E I... v2m(M-m)Ec . h
= m ., c rezu ta p = 'A = - =
M+m p
nueleului de heliu. Cum
=h
11.1.98. ondulatorii sint pregnante in conditiile in care valoarea
lungimii de unda de Broglie (hjmv) este apropiata de constanta (d).
II.1.99. ondulatorii pot fi aplicate particulelor cind dimenRiunile
fantelor sau obstacolelor care limiteaza particulelor sint mult mai
mici sau cu lungimile de unda de Broglie_. In in care
d A, proprietatile ondulatorii sint neglijabile. Relatia d k _
' 2mEc
la valorile: d 0,39 nm pentru electron, d 9,09 pm pentru
proton.
11.1.100. a) 1,66 10-
35
m; b) nu se manifesta efecte de difrac-
tie, pentru ca .1UlLJ41Ul'CH:A. de unda este foarte mica in CU marimea
fantelor sau 1ntilnite.
156
2d sin 6 = (k 1)

CJ;; , 2d sin (J = [ 2d sin 6
1
!.;
. k2 J
dem U0 = --.,--"-- ......
8 me d
1
sin
2
6 ( =-w
= 150,7 v .
ll.l.IIO., figura lLL110, R se vede
ci! A = 2d ; ' nA = 2d cos '
d --: nh
- :.;;.0 2 nrn. Unghiul' 1'4.
2 cos ; V2m:e: ,
pe care:l fac .retieulare cu
cristalulw este egal cu c.J2 de i
J3 = 27,5o, I ' C
Fig. II.i.HO, R
157
I
lui n, se valorile cores-
0 < 1).
' A= 2d a; ). = h/ V2m;ec i Ec = 2se
sinae, v = h/2 md sin 6 T = h"AJf2 kmd sin
= 1,1 104 mfs; T = 5,3. 10 K.
iv-
26
kg m{s.
? ,1,16. 106 mjs.
de pe pr:ama orb1ta Bohr, v.1 -
este de acelai ordin de mar1me.
. io-
20
kg mfs; b) P)!
= E
0
. 0,209 MeV.
l1x=0,635.1Q-4 m; b) .dx=1,161o-l m:
Dadi 8:v" -+ 0 'i AVz -+ 0,
coordonatele de-a lungul Oy
aceea e.ste corect sa se spuna: partwula
0 " axa x
ax. Apx 1i devine !.l.:x h.
'""""'"'"'A.J.UA.U"" vitezei este:
== ;-.: . .6.x V2mEc.
m
in dete.rrninarea electronului este de. ordi?ul
!;r; tyv 10-4 nl, se ob\ine pentru eroarea relativa
1Q-7.
imprecizia minima in
unde "Bste imprecizia in determinarea Idr
= 5-27 m/s. vede cain acest caz re a,.,la e
' . ,..,
o practiCa.
sfet.'a cu masa de 1 g se cu o_ viteza
0,01 %. Impl;llsul sau este p =-- mv
iar impremz1a . 0,000.1 .P --
lui Heisenberg gasim lmprectzia in
llp
cu mult a?tuale de masulurarbe. i,til
sec:tntia, ':i :nu se :manlfesta in caz o Iec e or
58
ll.l.l22 .. Lungimea de unda Broglie, tn tratarea relativista, este:
). = ______ k ______ = 7,31 10-
16
m.
m0c

+ 1)
m0c
2
2m
0
c
2
Cum !J.:x h/11px llpxfPx = 0,001 rezulta llpx = Px H)-3 $tiind ca E2 =
= c2p: +

i E = Ec + m
0
c
2
= qU -+ m
0
c
2
rezuita
1 1
Px = - V E
2
- m5c
4
== - V qU(qU + 2m
0
c
2
) = 9,053 10-19 kg mjs,
c c
deci llpx = 9,053 1D-
19
1()-3 = 9,053 io-
22
kgm/s 11x = 1,16 10-13 m
11.1.123 .. ll:x =It/ llpx, J.p = k, ll(pi.) = cum h este o Ilk= 0
ll"A h /l). ku"A
deci ll(p'A) = 0; "AI1p + .PaA. = 0; tl.p = -p - =- -- = -.-.. -----.
A A A
Introducind in expresia lui flx ( eliminind semnul)
;.:a A
flx = -- = ----
21t AA 2Tt( Af../J..)
a) ll:s. = 0,08 m; h) flx = 1,59 10-
5
m; c) flx = 1,59 10-1 m.
MODELUL RUTHERFORD-BOHR PENTRU ATOMUL DE
ATO.MI HIDROGEN OIZI
11.2.1. a) electro nil or in atomi; b) caracterul neutru al a;toinilor;
c) stabihtatea atomilor; d) caracterul discret, de al spectrului de emjsie.
11.2.2. Exista doua a) sarcinile pozitive negative sint
huite omogen in aceeai regiune din b) sarcinile pozitive se afla in
regiuni spatiale distincte de cele in care se afla sarcinile negative .
11.2.3. Faptul ca majoritatea particulelor oc au traversat metalica fara o
schimhare esentiall a directiei de propagare- a implicat ideea di in atom
exista mari spatii lihere. Faptul ca un numar mic, dar nu neglijabil, de parti--
cule au fost lateral sau chia:r ina poi - implica co;ncluzia ca exista
o zona spatiala, red usa ca dimensiuni, tn care este concentrata o masa i o sa,r,.
cina electrica mare de acelai semn cu al particulelor ac
' 2 2 p2 z z 2
11.2.4. Din legea de conservare a energiei : Po = L -+ _: __ + k ._! a
2m 2m 2M r '
impulsului Po= p + P, in care p0 = mv
0
este impulsul iar p P
reprezinta impulsul particulei incidente i al nucleuJui dupa ciocni:rea
frontala. Prin eliminarea impulsului P se ohtine ,.
kZ1Z2e
2
r = 2 1 1
2
. .... "
Po(---)-F-(- + -) +
2m M 2m .M M
159
r 'devine .minima pentru p=pof.J./iVl are vaJoarea I'm=


eu 11. = mlJ!__ in care (.L este masa red usa iar k = 1/4 1te
0
= 9 N m
2
/C
2

m+M .
In cazul m }}f, masa redusa este egala practic cu masa partieulei incidente
(.1. m. Conditia m it! este adevarata in cazul aplicatiei numerice deci
rm = kZ
1
Z
2
e
2
= 42,9 10-
15
m = 42,9 F; 1F = 1 Fermi = 10--ls m.
E
11.2'.5. Ca urmare a interactiei electrostatice, electronul va primi un impuls p J.'
orientat perpendicular pe directia de a particulei de masa M, deoarece
componenta medie a impulsului pe de micare este nula {fig. II.2.5, R).
Rezultii llp = ):: Fl. dt cu F = kZe
2
Jr
2
Aceastii integralii se calcnleazii
astfel: x= -b ctg 0; r == bfsin 6; F 1. =Fsin 6; dx =---/!--dO; dt = dxfv;

-
se obtine l:ip ..t. = -- sin Od 0 = k --. Energia ceruta va fi llE = __ ..L =
kZe
2
2Ze
2
llp
2
. ri 0 h
k
2
}rf Z
2
e
4
A 1 t. numerica" . "E 3 8 V
= m Ebi. p lCa ,Ie u
1
, e
Fig. 11.2.5, R
11*2.7. a) Pentru a probabilitatea multiple. b) Este
o dovada a faptului ca masa i sarcina nucleului sint concentrate intr-un volum
foarte mic ca dintre particu1ele proiectil nucleele tinta este cou-
lombiana pentru energii cinetice moderate. c) Unghiurilor mici de impratiere
le corespund valori mari pentru parametrul de ciocnire ca atare sarcina
nucleului este ecranata de electronii atomului. d) La energii cinetice mari ale
proiectilului caci pot interveni nucleare.
a) Este instabil caci electronii, avind o accelerata, emit unde
electromagnetice, micoreaza astfel energia to tala deci raza orbitei;
in final electronii ,cad" pe nucleu (problema I 1.2.6). b) Electronii emit conti-
nuu fotoni. c) Spectrul emis este continuu.
11.2.9. a f Alegind ca de zero al energiei valoarea sa pentru
m e
4
r-+ oo. b) Ep = -2Ec; Et = --Ec = Ep/2; Et =
8

2
-13,6 eV,
h e
0
Ec 13,6 eV Ep "-27,2 eV.
I
I
160
J
eok2
11.2.10. a) rn = --n
2
= n
2
r1; r 1 0,53 1Q-
10
m; r
2
2,12 10-10 m;
nm
8
e
2
l'"oJ 4 77 10-10 b) e2 1 VI 2 18 6 .
ra - , m, Vn = --.- =-:- V1 10 mfs v
2
rv1 09106 mfs
2eokn n
1
' '-, '
va 0, 73 10
6
mfs.
n 211
2nrl v
. a) T =- 1,52 10-
16
s; b) (I)=-.!.= 4,113 1016 radfs.
V1 r1
11.2.12. f?Jn=f?J1/n
4
; $1

Vfm; $
2


Vfm; $
3
1011 Vfm.
11.2.13. Eion = -Et = 13,6 eV.
11.2.14. Ec = 13,6fn
2
eV; Ec, f = 13,6 eV; Ec.
2
= 3,4 eV; Ec,
3
= 1,51 eV.
11.2.15. E
12
= 10,2 eV.
36 4
11.2.16. J...M =
5
R 656 nm, Am = R 365 nm.
11.2.17. = hcjA 2,56 eV.
11.2.18. /.. = h/m
0
v
1
0,33 nm.
11.2.19. Ap 1 87 4,6 nm; AB 4 050,0 nm; Apr 7 455,8 nm.
11.2.20. a) 10,2 eV E < 12 09 eV b) 12 09 eV E < 12 75 eV
c) E 13,6 eV. ' ' ' "'o::: ' '
11.2.21. n(n- 1)/2 linii spectrale.
11.2.22. Da; ea va produce ionizarea atomului.
11.2.23. A1 102,5 nm, A
2
121,5 nm, Aa 656 nm.
112.24. 12,09.
12,42 e V. Spectrul va trei linii spectrale cu lungimile
de nnda preCizate la rezultatul problemei II.2.23.
11.2.26. \In
vm rezulta "'n-1 ::::: "'n, n-1 "'n
Pentru valori. ale numarului cuantic n de energie dintre nivele
este foarte miCa I ca atare caracterul cuantic al de la un nivel la
altul se .es;ompeaza. ln. mod corespunzator cuanta de energie h "'nm devine
foarte mica in cu energia En; deci pentru n -+ oo i m = n - 1
cuanta de ei?-ergie devine foarte mica i implica conditia h -+ 0. Deoarece
frecventa emisa este prototipul unei marimi cuantice iar 'frecventa de
11 - Probleme de fizlcA pentru clasele XI-XII
161
pe o orbita este prototipul unei marimi clasice se poate ca limita cia-
sica corespunde cazului h --+- 0. In acesta este ,prinCipiul de corespon-
al lui Bohr.
II.2.25. E* = he

+ A
2
= 13,0796 e V; n 5.
A1A2
nm.
II.2.30. E;on = hc(AL + ABJ' 13,6 eV.
ALAB
ll.2.31. h = mee
4
f>.A )
113
6,61 10-
34
J s.
704
II.2.32. Latura cubului este Seriil; Lyman,
mer etc. se daca atomn sint adiCa 2rtn l. Rezulta
n V l 13,17. Deci numarul maxim de linii spectrale ce se pot observa
2rl
in conditiile de presiune temperatura precizate, va fi: 12 in seria Lyman,
11 in seria Balmer, 10 in seria Paschen etc.
II 2 33 E = _ m!J.e
4
= _
2
,
8
keV. a) 2,8 keV; b) E2- E1 = 2,1 keV,
n 8h2 2 2 2
e
0
n n
de unde rezulta A 0,59 nm.
m e
5
1

II.2.34. a) In = evnf21trn = n3; Jl 1,05 rnA; b) Hn = 8e8h5n5;
H1 9,9 10
6
Afm.
11.2.35. = evnrnf2 = elnf2me; = ej2me.
II.2.36. Energia absorbita este he/A 12,1 e V; are loc tranzitia
eli , 9 27 10-
24
A m
2
este
n = 1 --+- n = 3.
2
m n = n In care ,
magnetonul Rezulta = 18,54 10-
24
A m
2

1
11.2.37. lmax ::.= 2 mA
2
w = nhf27t; E = nhv.
kr2 rnv2 2 v nli . 1i
II 2 3 E = -- + -- = kr
2
; mvr = nli; w m = k; Tn = --, En= n w.
o. 2 . 2 mw
11.2.39. E = - Rhcz( :. -

= -13,6 Z
2
( :. - :. ) eV.
II 240 1 _ RZ2 _ = R f-
1
----
1
-] pentru n = 4
). - n
2
k
2
(n/2)
2
(k/2)
2
k = 5, 6, 7 etc.
II 2 41 ) He _ r-:! . rHe "'0 264 .fQ-10 m b) vile= Z V:;, vre

mjs.
a rn -- ' 1 - ' ' n
z . . H +
In aceste relatii v;:e sint viteza pe starea a n-a a e
iar sint raza viteza pe orb1ta a n-a pentru atomul de h1drogen.
162
I
11.2.42. a) 40,8 eV; 91,8 eV; b) 54,4 eV; 122,4 eV.
11.2.43. Din hcjA = 40,8 e V rezu1ta A ::: 30,4 nrn.
II.2.44 .. 217,6 eV.
II.2.45. 27,2 e V.
2n -1 .
-11.2.46. En - = 54,4 . Dornemul energetic al spectrului
n
2
(n - 1)
2
vizibil este: Er = 1,656 eV + Ev = 3,105 eV; rezulta n = 4
AHe = 469,8 nm.
II.2.47. Numerele cuantice pentru tranzitJa n --+- m au valorile n = Z,
-m = 2Z, 3Z, .4Z, ...
11.2.48. Z =

= 3; este atomul ionizat
3
Li2+.
15 Rf>.A
II.2.49. 79,0 e V.
11.2.50. Fie R r nucleului de masa M a electronului de masa m
la centrul comun de rota tie. Sint adevarate relatiile: M w2 R = =
, , R
Ze
2
mv
2
Ze
2
= k --(1), mw
2
r= -- = k-- (2) cu a = R + r (3) in care V este
a
2
r a
2
viteza nucleului, v este viteza electronului iar c.u este viteza lor unghiulara.
MV
2
mv
2
Ze
2
Ze2
Rezulta: Ec =--+ --:...= k- (4), Ep = -k- (5), Et = Ec +
2 2 2a a
+ Ep = - k (6). Cuantificarea momentului cinetic este data de relatia:
Mc.uR
2
+ mc.ur
2
= nli (7). Din (1), (2) (7) rezulta k Ze
2
= nnc.u
a
8) . d' I , .. I 1 . 2 I " 2 2 kZe2 (9) mM 10
( 1ar In re atn e ( ) ( ) rezu ta w a = --- cu = ---- ( )
a11- m + M '
masa redusa a sisternului. Din (8) prin ridicare la patrat rezulta a2 w2 =
= k
2
Z
2
e
4
(11) care con1b1nata cu (9) duce la relatia de cuantificare a distan-
n2fi2 ,
fi2. n2
tei a (raza in rnodelul lui Bohr): a = ----- (12) cu k = 1/4 1te
0
In mod
, kZe
2
!J.
z24
analog se relatiile: Et En = - k
2
(13), Em - En=
2Ji2. n2
in care constanta lui Rydberg R se exprima in func1ie de constanta
Z
2
e
4
m Z
2
e
4
m
Rydberg R = k
2
---- --- = --- (16) pentru cazul nucleului imobil
ao 47tc/i
3
8 ch
3
E3
in a-cord cu relatia R =----Roo_- (17). in esenta, masa m a elec-
1 + m/M
ll*
163
tronului este inlocuita cu masa redusa tJ. definita de relatia (10). In cazul
in care M > m, ipoteza ca nucleul este fix este corecta.
II.2.51. m8 = MHe(1 - TJ)/(TJMHef MH - 1)
9
' 1
10
- 31 kg.
II 2
1!!2 ) R - R = Roo(TJ
2
--
1
) := 2,98 103 m-1 ;
.u a 2H lH ( 1 )
(1 + TJI) 1Jl + 1)2
b) Alii - A2H = - 4 (1 - = 0,033 nm.
3 1J2
11.2.53. 1-'n = ; ltn (:- cu notatiile din problema 11.2.50.
Mv
2
d
energ
iei E; = E1 + -
2
- + hv a
II.2.54. Din legea e conservare a 4
. E E - h Ita" 66 10-7nm. impulsulm Mv = hvfc cu , - f Vo rezu '-' - 2Mc '
ln aceste relatii E. si Er reprezintii. energia atomului lnainte


fotonuiui, v este de recul a nucleului. b) v 3Rk/4M , m s.
Mvg E Mv
2
+ II.2.55. a) Conservarea energiei implica relatia: -
2
- + i = -
2
--
+E +hv (1) in care M este masa atomului, Ei este inainte
de E este energia dupa emisie iar v este viteza dupa emisie. Conservarea
' f
I I hv (2). Din aceste legi
1
mpu sum (fig. 11.2.55, R) impiica relatul. Vo c
din faptul cii E,-Er=hv0 (3) rezultii relatia cerutii: v =v/ ( 1 - ": cos 6) ( 4)
'd t " h
2
v
2
/Mc
2
1 ln obtinerea aceste1 relatn s-a cons1 ca . ""' .
b) In cazul relativist, relatiile (1), (2) (3) se scr1u astfei
---:).
M
2 Mc2 M0v0 Mv + hv (
6
),
oC + hv (5); --=-==- 2 2 -
Vi- v3fc2- Vt- v2fc2 V1- t3/c2 V1- v fc c
M _ = hvo (7) in care Mo este masa iAnitiala iar M
masa (de repaus) dupli emisie a .. atomului. entwnam.
tivist nu are sens sa specificam Eia ... !'estea sint Iuate
ina1nte up a emlsie c c. . ...
in considerare automat pr1n r.elatia (7).
dteva transformari algebriCe se
reiatia ceruta:
Fig. 11.2.55, R
164
Vf=VVc2
v = Vo v -
1 e
c
(8).
11.2.56. Vo = -;;e-(1 1,76 105 mfs.
7,555556 . ...
II.2.57. Din relatia 10,2 = --rezulta v
0
= 0,26 c. Deoarece viteza
1 - v0fc
vo este destul de mare, este indicatii folosirea relatiei relativiste (8) din
problema II.2.55. Se obtine v
0
= 0,29 c = 8, 7 10
7
mjs.
II.2.5B. v = c -4- - 1
(
3RZ
2
A )
6,04 10
7
mfs.
mv
2
A
Il.2.59. -- = -- + -- + &; In care &
2
este energia de excitare a ce1ui
2 2 2
de-al doilea atom adicii ll2 = 3hcRJ4. F vlvsind conservarea impulsului
t
. . f 1.... ) 1 .... 2 v-2-- 4 &; pen ru o cwcmre ronta a (v2 v - v
1
rezu ta v
1
= v + v - --;;--.
Pentru ca excitarea sii fie posibilii este necesar suficient ca v
1
sii fie real deci
Emin = 3Eionf2 = 20,4 e V.
II.2.60. Llv, =_ly_ __ = Px = v,. Sii observiim cii in atomul lui Bohr pen-
mll.x m
tru prima orbitii, dacii admitem tlp
1
::::: p
1
, din principiul de nede-
t
. I "' A A "' . 2 ,) d
erm1nare rezu ta ur
1
= - = r1 caCI A = 1tr
1
este conw ca un a aso-
27t
ciata electronului pe prima orbita sa fie stationariL
II.2.61. Sii presupunem cii micarea electronului are loc pe prima orbitii de
..., eok2 P t . ..., 'b" 1 A 1 . b . d
raza r1 = --- . en ru ca m1scarea sa m a oc In sens c asiC tre me in e- 7tmee2 ,
plinitii conditia Llr, r, in care Llr1 este nedeterminarea cu care este
precizatii pozitia (raza) electronului. Din principiul de nedeterminare
2
Llp, Llr
1
::::: fl rezultii Llp, _m,e =p1 Aadar, precizia traiectoriei implica
2eok
nedeterminarea impulsului ( Llp1 > p,). Aceastii constatare este adeviiratii
pentru celelalte or bite cu numiirul cuantic n relativ mic. Pentru n-+ oo se
,sterge" distinctia lntre micarea cuantificatii cea clasicii (problema II.2.27).
n . . p
2
e
2
li
2
e
2
dE
11.2.62. p := - SI deCI E = -- - k = -- --- - k- . Din conditia - = 0
r , 2m r 2mr
2
r ' dr
h
2
e0 m
8
e4
rezulta rmin = r1 = --- Emin = --- adica raza primei orbite
ne
2
m6 8 e3h2
Bohr i energia totalii a acestei stiiri pentru atomul de hidrogen.
11263
E
kr2 li,2 n d'. dE 0 1 vh
. . . = -r- ---. In con Itia - = rezu ta rmin = -- = r1
2 2mr
2
dr mCJl
(problema II.2.38) Emin = It CJl.
165
ATOMUL CU 1\lAI IUULfl ELECTRON!. RADIA'fll X ..l..l.\;.t!>__.,.L.;.i4
'INDUSE

11.2.64. n = 1, l = 0, m = 0, ms = 1/2, - 1J2.
11.2.65. a) n = 4; l = 0, 1, 2, 3; m = 0,
c) 2(2l + 1).
1, 2, 3; b) 4s, 4p, 4d, 4{;
11.2.66. a) l = I m I, I m I + 1, I m I + 2 etc. b J l = I m !, I m I + 1, ... ,
... , n - 1 (se elimina valorile l care valoarea n - 1).
11.2.67. a) 15, atomul de fosfor
15
P; b) 46, paladiu
46
Pd.
11.2.68. a) 2; b) 2(2l + 1); c) 2n
2

11.2.69. a) n
2
; b) 2(n- I rrt I); c) n- I m 1.
11.2. 70. 1s
2
2
6 2s
2
2p
6
8
!10 3s
2
3p
6
sl
1
s; in continuare ar urma stare a 3d care are
insa o energie mai mare decit starea 4s ca urmare starea 4s va fi ocupata
inainte. Acest lucru se intimpla pentru atorr1ul de potasiu ygK. Cauze: se
considera ca fiecare electron se in cimpul coulombian al nucleului
luindu-se in considerare de dintre electroni.
11.2.71. {1s
2
2
1
2
2s
2
2p
6
sl
10
}; t2Mg { toNe+ 3s
2
2
1
12
}; 1sP {con-
12Mg + 3 p
3
sits}; 1sAr { 12Mg + 3 p
6
6
l1s}.
11.2. 72. 120.
11.2.73. a) c).
11.2.74. La inceput apare spectrul continuu (de frinare). Cu tensiunii
de accelerare U, maxima (limita) a spectrului se deplaseaza spre frec-
mai mari in acord cu Vmax eUJh. In continuare apare spectrul
caracteristic de linii al anticatodului. Liniile seriei K se vor excita ultimele.
Dupa ce tot spectrul caracteristic s-a excitat, prin in continuare St
tensiunii de accelerare va numai intensitatea liniilor spectrale fara modi-
ficarea lor; limit a spectrului continuu se va deplasa, in continuare,
spre mai mari.
Precizare. Spectrul caracteristic este format din serii spectrale care au denu-
mir1lc: seria K, seria L, serja M ntc., dupa cum ele a par in urma
n pe nivelele (paturile) K, L, M etc.
(fig. 11.2.74, R). Liniile unei serii sint
denumite cu ajutorul alfahetului grec
.Ka., Ky, La., La, Ly etc., oc, y, ....
N

desemnind liniile aceleiai serii in ordi-
M --.....-tf------r-+-+----1
3
nea descrescinda a lungimilor de unda.
11
2
11.2.70. v = h/Nn. = 7,28 10
6
mfs.
11.2.76. a) A=k/ V 2m
6
eU =5,49 pm;
Fig. II.2.74, R
166
h { eU )-
1
1
2
bJ A= 1 +--
2
=
2m
6
eU 2m
6
c
= 5,36 pm.
11.2. 77. Seria K a pare incepind cu aLi
iar seriaL incepind cu 11Na.
11.2.78. U = 60 kV.
11.2.79. 6,2. 10-34 J. s.
a elementelor In sistemul periodic a
efectul de ecranare al sarcinii
11.2.81. (j = z _ (j _ o 905 0 91
3RA' Mg - ' ' aAI = ' 5; asi = 0,927. Se poate
traget. ca pentru elementele constanta de ecranare este
prac IC, cu umtatea. egala,
asn = 0,31; a
08
= 0,02; aw = - 2,06.
11.2.83. a) A = 4/{3R(Z - 1 )2}; AAI 844 pm; Aco 180 pm;
b) AE 4,95 ke V.
11.2.84. 2aV; 27Co.
11.2.85. U 15 kV.
11.2.86. U = kcfe"Am.in 2,5 kV, deci seria K se va excita.
Il.
2
.fi
7
. z =
1
+
2
V (n -
1
)eUt i"'.J 29 anticatodul este din cupru.
3Rhc (n- UifU
2
) - '
11.2.88. z = 1 + = 22; titanul.
II 2 89 E
3 hcR(Z - 1 )
2
he
K= + =546kV
4 J.. ' e
L
11.2.90. U = 3 hcR(Z- 1)
2
/4e; a) 6,389 kV; b) 8,015 kV.
11.2.91. AAg = AMo (ZMo - 1)
2
/(ZAg -- 1)
2
= 56,325 pm.
11.2.92. U = hcR(Z- 1)
2
/e; a) Ucu = 10;6 kV; b) UAg = 28,8 kV.
. 2.93. (j = z _ v-
36
_ 3
5 R'A- v,.
11.2.94. Z = 40; .zirconiu.
p. = 1fd = 0,2 cm-1.
11.2.96. !L m 3fd == 0,55 cm-1.
11.2.97. dAl :=!! dpb fJ.Pb/fl.At = 34,3 em.
11.2.98. x
112
= In 2/P.mP = 5 . 10-s m.
11.2.99. 3, 7 ori.
11.2.100. x
112
0,08 mm.
167
11.2.101. a) !J-1 6, 79

!J.z = 15,4 rn-


1
; !J.a = 44,4 m-
1
;

= 79,7 m-
1
;
!J.1m = 6,7 10-a m
2
/kg, [1.
2
m = 5,9 10-a m
2
/kg; !J.sm = 5,6 10-
3
m
2
/kg;
11-4m = 7 to-a m
2
/kg; b) A = 1,242 pm.
11.2.102. n = In SOfln 2 6,32.
11.2.103. A = 1.0 + ..!!:_ (1 - cos e) = 57,01 pm.
m
6
c
11.2.104. In atomul lui Bohr numarul starilor care au energie pentru
un numar cuantic n dat este 2n
2
Rezulta: N
2
/N
1
= 4e-3hcR/4kT 2,810-
17
:
11.2.105. Np/N
8
3e-hc//..kT = 1,13 10-
4

11.2.106. "t" = lfv In 7l = 1,3 !J.S.
11.2.107. NHg = .!_PA_ 6,7. 109.
he
11.2.108. 't' = nhc gp e-hcJAkT 63 ns.
t.P g
8
11.2.109. a) Numarul in unitatea de timp, atit prin emisie sti-
mulata cit i prin emisie spontana, este dN21 = (A21 + B21lv) N2dt (1) iar
numarul de in cazul in unitatea de timp, este dN
12
=
= B12 lvN1dt (2). In aceste lv este densitatea spectrala a
(numarul fotonilor tn unitatea de timp de v), Nz, N
1
repre-
zinta numarul de atomi aflati in starile de energie E2, respectiv Et (E
2
> Et)
iar A21, B21 si B12 (B12 = B21 = B pentru nivelele ned.egenerate) sint coefi-
(de lui Einstein. La echilibru termodinamic, energia
emisa in unitatea de timp este egala cu energia absorbita in unitatea de timp
deci N2(A21 + B21lv) = B12lvN1(3). Rezulta pentru raportul cerut
S = B21 lv/A21 expresia: S =
1
(4). In cazul nivelelor degenerate
N1/N2- 1
1
relatia B12 = B21 devine g2 B21 = g1 B12 si deci S = (5).
' I g2NI/(gtN2) - 1
In ambele (nivele degenerate sau nu) pentru raportul S se
1 1
expresia: S = --:;:::--;;:;---- = 10-
17
; b) T = 1,71 10
5
K.
BhcR
e -1
e 4kT _ 1
11.2.110. Fie lv intensitatea spectrala a fasciculului luminos. Prin trecerea prin
stratul de grosime dx de gaz atomic, intensitatea scade cu - d_lv
- dlv {llvdx = (N1B12 - N2B21) 1-vhvdx (s-au folos1t
din problema precedentaJ. Rezulta pentru [i: !J. = hv N
1
B
12
(t - N
2
.
Nt
. .E.!_)= [lo(1 - e-hvikT) = hv. Nt. Bl2 (1 - e-hv/kT) cu [lo = hv. Nl. Bl2.
g2
hv he 692
11.2.111. Din - 2 rezulta A ;;;;.; --- = , (l.m.
ekT kTln2
11.2.112. T ;;;;.; 3,8 10
4
K.
kt.ln2
168
LEGATURA CHIMICA Sl STRUCTURA CRISTALINA
A CORPULUI SOLID
11.3.1. 1s
2
2s
2
2p
6
(Na+), 1s
2
2s
2
2p
6
3s
2
3p6 (CI-).
11.3.2. Reprezentarea schematica a legaturilor covalente "ln cristalul de dia-
mant este reprezentata in figura II.3.2, R.
11.3.3. a) 3s
2
3p
2
; b) sp
3

11.3.4. Sa alegem ionul A din sirul infinit si sa
. .
notam cu 1 i 1' vecinii de ordinul intii, cu 2 2'
vecinii de ordinul doi .etc. (fig. II.3.4, R). Energia
de electrostatica dintre ionul A
i cei doi vecini de ordinul 1ntii este data de:
e
2
2
ul =- ---
4 7te:o. ro
Fig. II.3.2, R
In mod similar, pentru energia de electrostatic& cu vecinii de
cordinul 2, 3, ... n, ... , putem scrie:
e
2
2
U2=+---
47te:0 2 ro
Ua
" ........... _ .. ..... .
. "' ................... .
Energia potential& totala se adunind energiile U
1
, U
2
, Um ... , adica:
Ea =f.; Ui = - _3_ [1 - _!_ + !_ + ... + (- 1)n. + ... ]
i=t 47te:o ro 2 3 n
n ( _ 1)n+l . . e2cx
Observam ca limE = In 2 Sl deci Ea = - ' unde
n-co 1 n I 47te:or 0
ex = 2 In 2 .
-e
+e
e
-e +e -e
e
+e
3'
I J
2' 1' A 2
11.3.4, R
169
ObserCJatie. Formula pentru Ea ramine adevarata in cazul cristalului tridi-
mensional cu deosebirea ca valoarea constantei va fi alta. De exemplu, pentru
cristalul de NaCI, se ex = 1,747. Daca avem un cristal ionic campus
din N molecule (2 N ioni) atunci energia de atractie electrostatica
a cristalului se va scrie sub forma: '
. cxe
2
1
Ea = -N ---
41t'e:
0
ro
Aici apare N in loc de 2N deoarece luind energia totala de interactiune electro-
statica trebuie sa numaram fiecare pereche de ioni numai 0 singurll data.
11.3.5. Alegtnd un ion de pozitiv se acelai rezultat.
11.3.6. a) N otam energia total a cu Ep. Prin energia de
1egatura E1 = -EP. Din figura II. 3.6, rezulta ca minimul energiei
totale de se afla la r
0
= 0,282 nm iar energia de legatura
corespunzatoare va fi Et0 = -Ep
0
= 7,9 eV. b) Numarul de molecule din
crista} este N = ; N A' unde M este masa molara a NaCl. Energia de
legatura a cristalului va fi: E L = E
10
.N = E
10
; N A = 761 k J.
11.3.9. Fiecare atom de Ag participa la formarea legaturii metalice cu cite un
electron deci numarul total al electronilor va fi:
n = mN AIM= 5,58 10
21
electroni.
11.3.10. numarul total al atomilor de Si din crista! cu energia de
legatura care revine unui singur atom, pentru energia de legatura a cristalului
EL = m NA Ez = 310 kJ.
M 2
11.3.11. a) Constanta A se gasete din conditia.:
( d!p )= 0 sau
deci:
A
- -e
Po
_!!!..
Po
b) EL =- NA(Ae- ;: - cxe
2
-. = 7,608 108 J.
4rre:
0
ro
c) Din ca energia de respingere sa egala cu energia de atractie
rezulta:
cxe
2
1 cxe2
Ae Po = --- sau r = p
0
Inr- poln ---.
41t'e:0 r 4rre
0
A
r
Rezolvind grafic aceasta ecuatie se obtine r
1
= 2,01 10-10 m.
170
11.3.12. Fiecare celula elementara cite doi atomi.
11.3.13. a) rectangular a plana centrata. b) Fie care celula primitiva
cite un atom. c) Ariile celor trei celule primitive sint egale 1ntre ele i
sint egale cu a
2
f2.
11.3.14. Ionii de clor din virfurile cubului simultan la patru celule
elementare iar cei de pe la doua celule elementare deci numarul
total al ionilor de clor din celula elementara va fi 8 + 4 = 4.
4 2
in mod similar, pentru numarul ionilor de sodiu
1
124+1=4.
11.3.15. La fel ca in problema precedenta se arata ca celula unitara a crista-
lului de KCI 4 ioni de potasiu i patru ioni de clor. Prin urmare celula
unitara va fi formata din patru molecule de KCI.
11.3.16. N = __.!!!__ = 2,588 10
21
celule unitare.
pa8
n.3.17. Masa moleculei de NaCI este m = M/N A i cum in celula unitara a
cristalului intra 4 molecule rezulta ca:
1
4m 4 M . d . ( 4 M )3
5 63 10
-1o
p = -
3
- = -
3
I eCI a0 = -- = , m.
ao NAao p NA
11.3.18. a) Numarul de atomi din celula unitara este: Na = 1 + 8 = 2.
8
b) Constanta cristaline este tocmai muchia cubului care formeaza
1
celula unitara i deci: p a8 = Na M sau a
0
= (f!!!Ya)"3 = 2,8751D-10 m.
NA pNA
c) na = p VN A = 8,409 10
22
atomi; d) N u = _!!!:_ 7,184 10
23
celule
M
unitare.
11.3.19. a) Notind cu N a numarul atomilor din celula unitara rezulta:
1
pa3 Na M i cum 1Va=4 a
0
=(_!!Na)
3
=5.f15910-
10
m.
NA pNA
b) Din analiza figurii 11.3.19 rezultli: d = = 3,39 1Q-
10
m.
1
11.3.20. a) Constanta cristaline la t
0
= ooc este data de a
0
= (!! aM)a
PoNA
unde N a = 2 reprezinta numarul atomilor din celula unitara. Analizind
figura I I .3.20, pentru distanta d
0
dintre atomii cei mai apropiati, rezulta:
- - 1 3
do= aoV3 = V3(NaM)3 = 2,865. 10-lo m; b) y 3
2 2 poNA a
0
171
..... ,. ........
mNA
c) din relatia m = Nup0a8 rezulta imediat: Nu = m
3
=- ; M
=--=
Poao Po __ a_
PoNa
MNa
= 3,327 10
22
celule unitare.
11.3.21. Pentru distantele dintre atomii cei mai apropiati obtinem:
d1 = a1 V2 = 1 -(i_M1 d
2
-= = )}
2 V2 NAPI 2 2 NAP2
deci, dt = V
2
(2

= 0,9657.
d2 3 M2P1
d1 a - v 2
11.3.22. - =
1
'1/2. - = 1,029.
d2 v 3
11.3.23. a) Analizind familia de plane din figura I I.3.23, pentru constant a
retelei cristaline se obtine: a = dV5 = 4,085 10-
10
m. b) Introducin<i
d = afV5 in relatia 2 d sin 6 = nA se obtine: sin 6 = n !:_


, , a
Fasciculele difractate pot exista pentru:
ei = 2050'33" (n = 1) i 62 4521'55" (n = 2).
11.3.24. Unghiul dintre fasciculul de raze X incident i familia de plane echi-
distante este: 6 (180- cp)/2 = 60.
Din conditia de difractie obtinem: d = _.!!}:__ = 2,662 10-10 m.
' ' ' 2 sine
11.3.25. a) Din consideratii geometrice, pentru distanta dintre planele reti-
culare consecutive, se obtine d = af V3 i folosind conditia de difractie
2d sin 6 = nA0 obtinem a=

= 4,047 t0-10m.
' SJn VI
b) Numarul maxim de reflexii care se pot observa este nmax = 3. Unghim,ile
sub care se observa aceste reflexii sint: 6
1
19,2 (n= 1); 6
2
=41,13 (n=2)
i 6a = 80,65 (n = 3).
c) Din enuntul problemei rezulta:
2d . 0
1
.
0
n
0
A A V 3
-:;:sin v = n n0 sau v
2
d = no-
2
a:-
Pentru a observa eel putin pa.tru reflexii Bragg este necesar ca lungimea de
unda a radiatiei incidente sa satisfaca conditia:
2a A
0
A Amax = -----=' =
no V3 n0 sin <h
1,168 10-
10
m.
11.3.26. Distantele dintre planele reticulare pe care se observa reflexia Bragg
la cele doua temperaturi vor fi date de relatiile:
21. . 21-
do=-- d1 = ----
2sin60 2sin6
1
172
Tinind cont de d1 d
0
(1 +
sin 6
1
= (1 + [3t) sin 60 i deci 61 = arc sin [(1 + [3t) sin 6
0
] = 60 42' 7,72".
11.3.27. Folosind relatiile:
d1 sin 61 = d2 sin 62, d1 = d0(1 + [3t1), d
2
d
0
(1 + [3t
2
),
unde do este distanta dintre planele reticulare pe care se observa reflexia la
t = 0C, pentru coeficientul de dilatare linear a, se obtine:
[3 = sin 61 - sin 62 = 1 8935. 10-5 grd-1.
t2 sin 62 - t
1
sin 6
1
'
b
Fig. II.3.28, R
11.3.28. Banda energetica provenita de la nivelul is este formata din doua
nivele energetice; fiecare nivel este ocupat cu cite doi electroni cu spinii orien-
tati in sensuri opuse. In figura II.3.28, R, a sint reprezentate schematic
nivelele energetice ale atomului de Li iar in figura I 1.3,28, R, b sint reprezen-
tate nivelele energetice dupa apropierea celor doi atomi.
11.3.29. Banda provenita de la nivelul 1s contine cinci nivele energetice
(fig. II.3.29, R, a) i cum fiecare nivel poate fi ocupat cu cite doi electroni cu

01----- ----
0 1---------
_... _ .. }Banda cs
- _[ _ _.
l '
_.. 1}
Banda Is
l '
0
6
Fig. 11.3.29, R
173
spinii orientati in sensuri opuse, rezulta ca in banda mai ramin 5 stari libere
deoarece celelalte 5 stari sint ocupate cu cei cinci electroni 2s
1
Schema
nivelelor energetice i ocuparea lor cu electroni este prezentata in
figura II.3.29, R, b.
11.3.30. a) Formarea benzilor energetice este reprezentata schematic in
figura II.3.30, R unde, pentru o anumita distanta interatomica a, sint aratate
banda de conductie, banda interzisa cu largimea Eg i banda de valenta.
b) Cei N atomi au in total 4N electroni de valenta care vor ocupa toate
cele 4N stari din banda de valenta.
0 a
8N stari
'tN eleclroni
,..-A--...
I I
I
Fig. II.3.30, R
Numarul atomilor din crista! este:
mN A 2 14 1023 .
n = ---- = , atom1,
M
iar numarul starilor din banda de valenta va fi:
eN sfori
c N elecfrom
Nv = 4n =
4
m N A= 8,575 10
23
stari.
M
{S)
r
11.3.32. Cei patru electroni de valenta ai Ge se afla in starile 4s
2
4p
2
Daca cei
trei atomi de Ge se apropie pina la distanta interatomica dirr cristalul de Ge
at unci nivelele 4s i 4p se desfac. in dotia benzi energetice care con tin fiecare
cite 6 nivele energetice. Astfel, banda de valenta va avea 6 nivele energetice
iar fiecare nivel poate fi ocupat de doi electroni cu spinii orientati in sensuri
opuse. La fel, banda de conductie va avea tot nivele energetice. Cum cei
174
trei atomi de Ge au in total 12 elec-
troni de rezulta ca ei vor ocupa
toate starile din banda de valenta
(fig. 11.3.32, R). '
11.3.33. a) Benzile provenite de I a
nivelele 1s i 2s cite 2N stari
iar banda provenita de Ia nivelul 2p
are 6N stari. b) Benzile is i 2s sint
ocupate cu cite 2N electroni iar
banda 2 p este ocupata cu 6N elec-
troni. c) Cristalul cu structura energe-
tica din figura II.3.33. este un izolator.
11.3.34. Numarul atomilor din cristalul de Ge este
mNA

M
Fig. II.3.32, R
iar numarul starilor din banda de va fi dat de
Nc = 4n =
4
mN A = 3,07 10
24
stari.
M
11.3.35. Banda de 3n nivele energetice, deci:
A _ AEc _ fD-23 V Ae: 4 fD-22
Qe: - -- - e s1 -- = .
3n , kT
11.3.36. Concentratia electronilor Iiberi este data de formula
n = .J_ NA = 8 46 10
28
m-
3
M ' ..
11.3.37 V celulei elementare este v = a
3
, iar numarul celulelor ele-
d1!1 de volum este N = 1fv. Cum fiecare celula elementara
dm atom1 de N a rezulta ca pentru concentraVa electronilor a vern:
n = 2N = = 2 53 10
28
m-3
a3 ' .
11.3.38. Concentratia electronilor liberi este egala cu concentratia atomilor
i dP.ci:
n = l... NA = 2 53 10
28
m-a
M '
a) Aa se poB:te din figura 11.3.39, banda 3s a Na se
afla deasupra benzn 3p a CI I toti electronii din banda 3s vor trece in banda 3p
electronilor care vin in banda 3p este egal cu numarul starilo;
.aceasta banda rezulta ca banda 3s (banda de va fi complet
Iar banda 3p (banda de valenta) va fi complet ocupata. Intervalul ener-
ge.tw de la banda de la de conductie este Eu = 7 e V i deci
de NaCl este un ... dielectric b) de 2N
star1 tar. banda de 6N stari s1nt comp1et ocupate cu cei 6N
electrom de 8.1 atomi1or de Na I respectiv, Cl.
175
11.3.40. a) Banda 2p 6N stari iar banda 2s are 2N stari deci
banda hibrida (banda de va N c = BN stari. b) In starea
libera atomul de Be are configuratia electronica 1s
2
2s
2
deci numaru] de
electroni din banda hibrida va fi n = 2 N. Astfel, din numarul total de BN
stari din banda de numai 2N stari sint ocupate cu electroni iar 6N
stari sint libere.
11.3.41. Numarul celulelor elementare din volumul V este N = Vfa
3
cum
fiecarei celule unitare ii revin 4 atomi de Au rezulta ca numarul total al
electronilor liberi din crista} va fi:
1 1 u
11.3.43. a) fA.= - = 4,78 10-
3
m
2
V-
1
s-
1
; b) vt = {J.E = _..___ - =
enp enp
l [2
= 4,78 10-
5
m s-
1
; c) tc =- = enp - = 2,09 10
4
s = 5,8 ore.
vt U
11.3.44. Densitatea de curent este data de j = I fS = envt, unde
S =1t( d/2)
2
este sectiunea firului de Ag iar vt este viteza de transport a electro-
nil or de conductie. $tiind ca:
pNA
n=--
M
11.3.45. Din legea lui Ohm rezulta, I= U = !!_-____ S E unde E este
R pl p
cimpul electric din conductorul de Cu. Forta care actioneaza asupra electro-
nului va fi data de: F = eE = e pl = 3,1 1Q-
2
0 N.
s
11.3.46. La trecerea curentului I prin conductorul cu rezistenta R in timpul t
se energia:
Intensitatea curentului, in cazul de fat-a, nu este constanta. Daca eurentul
scade uniform de la valoarea I la zero atunci prin S a conductorului
va trece sarcina
Q = It deci W = 2QI R.
176
Daoa N reprezinta numlrul eleetronilor liberi din eonduetor, iar l S stnt
lungimea i respectiv sectiunea lui, atunci
I = jS = envoS = evo (nlS)> = ev
0
N si deci, W
2
evo QN R
l l . l
Daca !l. W c este energiei cinetice a unui electron cind viteza lui sea de
de la v0 la zero, at unci, pentru energia W, mai putem scrie:
W = -N AW, -N = N
Comparind cele doua expresii pentru W obtinem:
N R __ = N . sau Q = _!!!oV0l = m0v_E_8__.
l 2 4eR 4ep
Numarul electronilor de care tree prin un1tntea dA H secti-
unii conduct.orului va fi:
n = Q = movo = 3 55 . 1015 . m-2.
e eS 4e
2
p '
11.3.47. vt = _jM = 1,04 10-4 m s-
1
.
epNA
11.3.48. Electronul se va deplasa de la un capat la celalalt al conductorului cu
viteza de transport:
u
Vt = {J.E ={A.'-.
l
Timpul in care electronul parcurge conductorul va fi:
l v .
fc = - = -- = 9,5 10
7
s 3 am.
vt {J.U
11.3.49. a) Electro nul de conductie strabate conductorul in timpul:
l [2
tc =- =
vt {J.U
Electro nul liber strabate in vid distanta in timpul:
to = v 2l = l v2mo
a eU
. d . tc e
Sl eCI- = --
' t3 2mo{J.
b) Pentru mobilitate obtinem:
{A. = t3 . _e_ = 5 . 10-3 m2. v-1. s-1.
tc 2m0
11.3.50. Viteza de transport a electronului in vid, dupa intervalul de timp t
0
,
este data de
Vo
eU
ato =--to,
mol
12 - Pro't>ieme de fizica pentru ciaseie. xt-Xtt
177
iar viteza de transport in metal va fi :
u
Vt = (LE = (1. -.
l
Facind raportul vitezelor avem: Vo = = 4. 1010.
v, (Lm
0
ultima ca de transport a. elect:onului de conductie
m met.al mult ma1 mwa deCit v1teza electronulm. in v1d dupa ce a parcurs
in aceleiai de Acest Iucru se
prm ca. 1n metal electronul sufera multe ciocniri cu ionii din
nodurile cristahne in urma carora cedeaza energia intre douil
ciocniri de la cimpul electric aplicat.
11.3.51. Folosind
1 l 1 l ne
2
-.
G=-- =--=-s--
RS US m
0
unde G este conductivitatea electrica a Cu iar n = pN AIM este
electro nil or de
molMI
-. = = 2,71 . 10-
14
s.
pe
2
NAUS
11.3.52. a) Din a = en(J. i n = pN AIM rezulta:
('J GM
(1. - = = 4,15 . 10-3m
2
v-
1
s-1.
en epNA '
mo m
0
GM
b) -r =- fL= --- = 2,36 10-
14
s;
e e
2
pNA
c) w = aE
2
= a ( 4 1 o
1
J . m-
3
s-
1
.
11.3.53. -. = mopctl T 2,427 10-14 s.
ne
2
E
2
tlt
11.3.54. Folosind relatia crE
2
V tlt = ( p V)ctl T unde V eRte volumul con-
ductorului de Ag, '
fJ. (I/S)2. tlt = 4,01 . 10-a m2. V-1. s-1.
enpctlT
11.3.55. fJ. = .!!__ = 5, 75 . 10-
3
m2 v-1 . s-1.
ne
11.3.56. a) Timpul me diu dintre doua ciocniri se afla din
1 ne
2
-. mo
cr =--= - -- Sl deCI "r = __ _::__, 3,98 10-14 S.
P mo ' ne
2
p
b) Mobilitatea electro nil or este data de formula:
e-. 1
!J. - = = 7. 10-
3
m
2
v-
1
s-1
m
9
enp
178
c) Viteza de transport a electronilor in cimpul E va fi
v, = (LE = 7 10-
4
m s-
1

11.3.57. a) Conductivitatea electrica a semiconductorului intrinsec este data
de a = eni(ILn + = 1/ p i deci, intrinseca a purtato-
rilor de sarcina va fi,
1
ni = = 2,37 10
1
9 m-
3

ep(IJ.n + !Lp)
b) Daca tn Ge exista un cimp electric E at unci raportul dintre viteza de trans-
port a electronilor Vn = i viteza de transport a golurilor vP = p.PE va fi:
b = Vn == == (Ln = 2,11.
t'p (LpE (Lp
11.3.58. Din expresia unui semiconductor de tip p, Gp = ep(Lp,
rezulta:
1 1
fJp =- = -- = 8,68 10-
2
n. m.
aP epfLp
La fel, pentru semiconductorul de tip n,
Pn = _!_ = -
1
- =4,11 il m; Pn = epEJ.p = fJ.p = 0,4737.
ffiiJ.n
11.3.59. I= = = 1,92 A.
/.,
11.3.60. a) Viteza de transport a electro nil or este:
Vn _..:_ P..nE lLn u = 65 m. s-
1

L
b) Din U = RI = p L 1 rezulta:
s
1 I L . d .
a = P = U S = I eCI,
I L 1
n = -.-.- 4,81 10
20
m-
3

U S efLn
11.3.61. a) Vn = (LnE =52 m s-
1
, Vp = lLpE = 20 m s-
1
;
1 1
b) Pi='-= = 1,39 10
3
Q m;
ai eni(lLn + lLp)
c) I = eni(lLn + lLp)ES = 8,64 1o-
7
. A.
11.3.62. Dadi se neglijeaza concentratia intrinseca a purtatorilor de sarcina
rezulta can= Nd deci,
L 1 L 1 L
R = P - = -.- = -------. - = 548,25 n.
S G S eNdlLn S
179
12*
8
6
0.0022 Q0026 0.003
Fig. II.3.63, R
11.3.63. a) Folosind
R=!._L= 1 .L=
a S eni(lJ.n +tJ.p) S
= L .. eE
0
!2kT
eCi(lJ.n + fl.p)S
putem scrie: R = R
0
eE u
12
kT
L
unde R0 = -----
eSCi(lJ.n + f.tp)
o constanta.
este
Logaritmind de mai
sus ohtinem: In R = In Ro +
Eu 1
+ - . - . Se
2k T
graficul In R = f ( cu datele din tabelul Il.3.63. se obtine o dreapti\
(fig. 11.3.63, R) cu panta:
m =:: = 3 886 grd. deci, Eu 2 km = 0,67 eV.
b) La T = 300 K avem R = 2 000 Q deci, p = R 1 = 0,4 Q m.
Eg( 1 i)
c) R(Tt) =e2k TI-T2 =N; T2=(_!__2klnN)-1=644 K.
R( T2) T
1
Eu
11.3.64. La temperatura f 2 = 301 K concentratia intrinseca va fi:
Eg T2-T1
ni( T2) = ni( T1)e 2k. -T1T2
Concentratia purtatorilor de sarcina cu:
(
Eg T2-T1 )
dn = ni( T2)- ni( T1) = ni( Tt) e 2k Ti2 -1 = 1,38 1018 m-3
ll.3.65. Ta) = e::u,- ;,t 2, T
2
= (_.!..-
2
k In 2)-
1
= 131,41 K.
n(Tl)
1
T1 Ed
11.3.66. La temperaturi mai ridicate acceptorii sint ionizati deci con
centratia golurilor este data de formula p = ni + N a Daca N Ge este concen-
atomilor de Ge atunci acceptorilor se calculeaza cu
ajutorul
Na = NGe = yNA i deci, P = ni + MpNNAo = 3,77. 1019 m-3.
No MNo
180
11.3.67. Daca notam cu n p concentratiile purtatorilor de sarcina liberi
at unci, din relatiile: np = n = N d + p, rezulta ecuatia:
p
2
+ pNd- = 0, cu solutia:
p = 1 )= 3,18. w m-3.
Concentratia electronilor va fi: n = N d + p = 5,0318 102 m-3
ll.3.68. Din relatiile: np = nP p + Nd, pentru concentratiile purtato-
rilor de sarcini ohtinem:
" = e11-nn = !11-ntd + + J = 49,54 o- m-'.
oP = el-'vP = (V1 + -1) = 3,24 f()-' 0-' m-
1
.
11.3.69. a) Din np p = N a + n pentru concentratiile electro-
nil or golurilor lib ere se ohtin expresiile:
iar conductivitatea va fi data de:
a = e(!J.nn + ILpP) = [(!Ln + !Lp) V 1 + (!Ln- !Lp)J =
= 3,34 1D-
3
Q-l m-
1

Pentru rezistenta probei se ohtine:
R = !:_ = 7, 72 10
6
0.
a S
b) Raportul conductivitatilor se calculeaza cu ajutorul relatiei:
r = aP = fJ.p(VN! + 4n1+Na) =
99
,23.
an + 4n1- Na}
11.3.70. Din relatiile np = nf p = Na + n 'i folosind conditia an = aP,
rezulta:
[V 1 _ 1] = e";N [V1 + 1] sau
N a = n; ( V - V = 3,06 10 m-.
181
11.3. 71. a) atomilor de Si este data de N
81
= pN AIM
deci impuritatilor acceptoare va fi Na=Nsi/N
0
=7,41-10
20
m-3
b) Cum Na :> ni, rezulta p = Na i deci, conductivitatea de goluri va fi,
Gp = elJ.pP = e(J.pN a = 5,93 0-
1
m-
1

c) Folosind np = nr, pentru electronilor
nr
n=-=-
p Na
iar pentru conductivitatea electronic& rezulta:

Gn = e(J.nn = e(J.n -' = 1,75 1Q-
8
0-
1
m-
1

Na
d) Observam ca Gn <: Gp i deci electrica a probei de Si va fi:
1 l 1 l
R = . - = -. - = 422 0.
Gn + Gp S Gp S
11.3.72. Folosind np = de neutralitate electrica n + Na =
= p + N d' pentru purtatorilor de sarcina obtinem:
Nd- Na[V1 + ( 2ni )2 + 1];
2 1Vd-Na
n
p
N. 2 N[Vi +(N.
1
l
Pentru densitatea de curent avem
11.3. 73. Conductivitatea cristalului deoarece energia fotonilor
e = hv =heft..= 1,24 eV este mai mare decit largimea benzii interzise
E
0
= 1,1 eV.
11.3.74. Amax = hcfE
0
= 5,18 10-
7
m.
11.3.75. 'Ad = hc/Ed = 4l141 10-6 m.
11.3.76. a) N = Wfe = Wt..fhc = 10
14
perechi electron-gol; b) Q =eN
= 1,6 1o-s c.
ll.3.77. 1
1
=I- 1
0
= u(.;_- _!_) = 2 rnA.
Rt Ro
11.3.78. Vezi figura 11.3.78, R (pag. 183).
11.3.79. a) Din figura 11.3.79 rezulta R
0
= 2 10
4
0 I Rr = 7,5 10
3
0;
b) = (30 - 12)V = 1s v.
182
11.3.80. Notam cu tn i tp intervalele
de timp in care electronii respectiv,
golurile parcurg L dintre elec-
trozi. Cum electronii au mobilitati mai
mari rezulta tn < lp i deci, pentru ca
toti purtatorii de sarcina generati de
lumina sa ajunga la electrozi, este ne-
cesar ca tp T.
Tinind cont ca tP = Lfvp = L
2
/(J.pU,
pentru tensiunea. minima obtinem:
2
Umin = - = 18 V.
"t'{Lp
11.3.81. a) Viteza de generare se calcu-
Ieaza cu ajutorul relatiei g = a.y <1>
0
rum numarul fotonilor incidenti pe
tatea de i in unitatea de
tiH1p este dat de <1>
0
= <I>,ie rezulta:
l(mA)
2,0
O.'t
<I>
g = a.y. = 1021 m-3.
8
-1.
e
Fig. 1!.3.78, R
b) purtatorilor de sarcina de lumina va fi:
An= g-r = 10
17
m-
3

c) V relativa a Ia iluminare este:
err = e!in(lJ.n + (J.p) = =
4
_
r:;i eni(lJ.n + !J.p) ni
</:;=0
11.3.82. a) I 0 = _u__., Ir =I- [
0
= ]
0
Ro- Rr,
R8 + Ro' R8 + Rt' R,. + Rr
lr = Ro - Rr =SO.
Io R8 + Rt
b) Caderile de tensiune pe in absenta respectiv, in prezenta
iluminarii sint Uro = I oRo i U
1
= I Rr i deci
t1Ur = 1
0
R0 -1Rr = Rs. Ro- R, =
0
,
905
.
Uro foRo Ro R
8
+ Rt
c) AU
8
= R.(l- fo) = U - Rs(Ro- Rr) = 8 82 V.
" (R8 + Ro)(R
8
+ Rr) '
11.3.83. a) <I>o = _P. t = _Pt':_ = 5. 1017 fo!oni_ .
h v S hcS m
2
s '
An ay<I>
0
-r
b) r =-= = ay<l>
0
= 10
24
m-
3
s-
1
;
"t' "t'
c) ar = + [Lp) = er-r(!Ln + (J.p) = 5,84 10-
2
0-
1
m-
1

11.3.84. R
8
= V H.
0
Rr = 10
6
U.
11.3.85. Pt = p
0
(U- Urm)
2
= 225 0 m.
U+ U
1
m
183
l(mA)
11.3.86. a) Daca I este curentul care trece prin circuit iar U
8
= Ri U
1
sint caderile de tensiune pe de sarcina i respectiv, pe
atunci:
Marirnile U i R8 din aceasta sint constante iar I i U r sint variabile.
depinzind de intensitatea lurninoase incidente. de rnai sus
1
este echivalenta cu unei drepte y = mx + n, cu panta m=-
R.s
i ordonata la origine n = U . Aceasta dreapta se nurnete dreapta de sarcina.
Rs
ln figura 11.3.86, R este reprezentata grafic dreapta de sarcina iar punctele de
cu caracteristicile curent-tensiune ale sint:
At( Uro = 8 V; I 0 = 0,8 rnA) i A2{ U
1
3 V; I= 2,8 rnA).
Caderea de tensiune pe la intuneric este U
10
= 8 V iar la ilu-
rninare este U = 3 V.
b) Intensitatea curentului care trece prin circuit la intuneric este I
0
= 0,8 rnA
iar la ilurninare este I = 2,8 rnA.
c) Caderea de tensiune pe de sarcina, la intuneric, este llso = 2 V
iar in ilurninarii este U
8
= 7 V i deci de tensiune va fi:
f:t.Us = U8 - Uso = 5 V.
JONCTIUNEA p-n. DIODA
11.3.87. a) Circuitul echiva]ent al diodei este prezentat in figura II .3.87, R, a
unde Eo = 0, 7 V reprezinta tensiunea la care se deschide dioda; b)
cont de circuitul echivalent al diodei, circuitul din figm'a 11.3.87, b se poate
reprezenta ca in figura 11.3.87, R, b. Curentul care trece prin circuit se calcu-
leaza cu ajutorul relatiei: I= (E- E
0
)JR = 9,3 rnA.
184
11.3.88. a) Daca U este pe dioda atunci,. a doua a
Kirchhoff E = RI + U tinind cont de caracter1stica curent-tens1une dm
problernei, obtinern sisternul:
1 =I (eUJkT- 1 ) I=-i_ U + !._ E
s ' R R '
cu necunoscutele I U. Rezolvind pe cale grafica acest sistern (fig. II.3.88, R)
curentul care trece prin circuit I
0
= 7,47 rnA tensiunea pe dioda
U
0
= 0,453 V, adica punctul de functionare statica a diodei; b) R
8
= Uo =
lo
= 60,64 !l; c) Rd = dU = _.!!..r_ = 3,346 !l; d) caracteristica curent-ten-
dJ I+ Is
siune linearizata a diodei este descrisa de

U- Eo, pentru U Eo;


I::::.: Rd Rd
0 , pentru U < E0,
unde Eo= U
0
- Rdlo = 0,428 V este tensiunea de deschidere a diodei.
-- I R
Dioda E
0
idet>(
+
_T
r-
+ -
a
b
Fig. II.3.87, R
f2
I
U=E
0.2
U(V)
Fig. u.a.ss, R
185
Diodotdeo/a Eo=O,.JV Rd= fOR

Fig. 11.3.89, R
11.3.89. a) Eo. V; b) alegind AU= 0,3 V, corespunzator, vom avea
ill = 30 !D-A deCI, Rd = il Uf ill= 10 !l; c) tensiunea corespunzatoare
e;uentulm . . ?0 rnA este l(o = 0,6 V deci, Rs = U
0
fl
0
= 20 .Q; d) ecua-
tia caracteristwn eurent-tensmne are forma
{
1 E
0
- U--, pentru U Elh
I= Rd Rd
0 , pentru U < E
0
;
e) circuitul echivalent al diodei este prezentat in figura 11.3.89, R.
11.3.90. a) Din figura 11.3.90, a se observa ea daca AU= 0 1 V atunci AJ
= 190 rnA deci, rezistenta a diodei este Rd' AU/AI= 1 n.
Daca U Eo= 0,3 V, caracteristwa curent-tensiune a diodei are forma:
U . +Eo (1) pentru I= 10 =50 rnA, obtinem caderea de tensiune
pe dwda Uo = Rdlo Eo = 0,35 V.
Aplicind legea a do?a a _lui Kirchhoff circuitului din figura II.3.90,b obtinern
E = RI + U (2) deCI R = (E - U0 )/10 = 13 !l; b) din (1) (2), pentru
coordonatele punctului static de functionare se obtine: I = !!!_- Eo =50 rnA
Rd-+ R
l_;;,"t U = Rd(E ----Eo) E ... o 0 35 V ilE
, ; c) AI -----= 1 rnA; ilU

Rdill = 1 rnV.
dU kT 1
11.3.91. Rd=-= ---
dl e I Is '
k
ilRd = -.
e I
11.3.92. I = !
5
(eeUfkT- 1) = 406,9 rnA.
ilT AT
Is = Rd. T = 0,1 n.
11.3.93. ldir = Is(eeU/kT 1) = 44,07 rnA; Iinv ls(e-eU!kT- 1) =: -5 nA.
11.3.94. ldir = I (eeU1/kT - 1) I = I (e-eU2!h.T _ 1).
s ' tnv s ,
linv = Idir(eeUt/kT 1t
1
(e-eUz/kT- 1) = -1,367 {LA.
11.3.95. a) Dioda este P?larizata invers are curentul invers de saturatie
Is = 3 [.LA; b} curentul dirt ct se calculeaza cu ajutoruJ re]atiei I = I ( eeU/kT :_
- 1) = 66,076 rnA. ' s
kT
11.3.96. a) Uz c-=- In[1 n(eeUtfkT -1)] = 257,56 rnV;
e
b) Is = Il(eeUtlkT - 1t
1
13,42 (.LA.
11.3.97 Vorn mai intii starea de polarizare a diodei. In acest scop
presupm;ern. ca dwda este din circuit (fig. 11.3.97, R, a). Aplicind a doua
lege a Kirchhoff, SCrie Et = {Rl + R)I i deci, caderea de tensiune
R va f1 U = I R = EtR/(Rt + R) 6 V. Daca conectarn
In ca la a vern tensiunea + 12 V iar la catod,
tens1unea +o V deCI, dwda va f1 polarizata direct. Tinind cont de faptuJ
186
ca dioda este ideala (fig. 11.3.97, a), circuitul din figura H.3.97, b se reduce
la circuit'ul din figura 11.3.97, R, b. Aplicind legile lui Kirchhoff, pentru
tensiunea dintre punctele M N se obtine irneqiat U MN = 12 V.
R, N
r---t==:::::r--;f
M
a h
Fig. 97, R
11.3.98. In acest caz dioda este polarizata invers circuitul din figura 11.3.98
este echivalent cu eel din figura 11.3.97, R, a. Pentru tensiunea dintre punctele
M iN se UMN = E1R/(R1 + R) = 6 V.
11.3.99. Se observa ca dioda este polarizata direct. Facind calculele se
Ul=Et=24V; U2
= E2Ra =
12
V.
R2+ Ra
11.3.100. Daca U
1
> 0, atunci dioda D este polarizata invers circuitul
din este echivalent cu circuitul din figura 11.3.100, R, a deci
U
2
= R
2
U.];__ = _!_ U
1
Pentru U
1
< 0, dioda D este polarizata direct
Rt + R2 3
deci U
2
= 0. Graficul cornplet al semnalului la in functie de semnalul
]a intrare este prezentat in figura 11.3.100, R, b.
Uz (V)
u1
a
Fig. 11.3.100, R
11.3.101. Pentru 0 < U
1
< 6 V, dioda D1 este deschisa iar dioda D2 este blo-
cata i deci, U
2
= U
1
Daca U1 > 6 V, arnbele diode sint desehise curn rezis-
tenta diodei D2 este egala cu zero rezulta U2 = E = const. Pentru U1 < 0,
a.tit. Di cit s,i D2 sint blocate i deci, U 2 = 0. Dependenta tensiunii de in
functie de tensiunea de intrare este prezentata in figura 11.3.101, R (pag. 188) .
.
187
6 10
l/.,{V)
Fig. R
R,
R,
I

+
Ec
a
6
Fig. II.3.102. R
11.3.102. Pentru a determina starea de polarizare vom scoate dioda din circuit
(fig. 11.3.102, R, a) vom determina tensiunea U, la circuit deschis, intre
hornele unde se afla dioda. Aplicind a doua lege a lui Kirchhoff, obtinem
U
E1R2 - E2R1 +B V p . d' d .1 " d'
= = . rin urmare 10 a este po ar1zata 1rect s1
.
deci circuitul din este echivalent cu circuitul din figura II.3.102, R, b,
d d
I
EtRz- E2R1
e un e rezulta: I = I
1
-
2
= . = 3 rnA.
R1R2
11.3.103. Daca -E0 < Ut <Eo, ambele diode sint polarizate invers U
2
= Ut. Pentru U1 Eo, se deschide dioda D2 U
2
= E
0
Daca insa
U
1
-E
0
, atunci se deschide dioda D1 U2 = -E
0
Dependenta tensiunii
de in functie de tensiunea de intrare este descrisa de functia:
{
-Eo, pentru U1 -E
0
,
U2 = Ut, pentru -Eo< U1 <Eo,
Eo, pentru U1 Eo.
Graficul acestei functii este prezentat tn figura II.3.103, R.
11.3.104. a) La polarizare directa, jonctiunea p- n functioneaza ca o dioda
ideala D1 cu rezistenta dinamica Rd = 12,5 n tensiunea de deschidere U
0
= 0,3 V (fig. 11.3.104, R, a); b) La polarizare inversa, jonctiunea functioneaza
ca o dioda ideala D2 cu rezistenta dinamica Rz 250 k.Q tensiunea de
deschidere Uz = -300 V (fig. 11.3.104. R, b); c) circuitul echivalent al joncti-
unii este prezentat tn figura R. c.
188
12
11.3.105. Dacii - U 0 < U AB < U 0, diodele D1 i D2 slnt blocate i
de tensiune pe rezistenta R2 va fi u2 = u ABf3. In cazul cind ul >: u AB '?. 0
U
<
U - U rezistent a R2 este ,::untata de dioda D1 respectlv,
sau - 1 AB "l: o, Y 'f d
de dioda D2. Prin urmare, in aceste situatii, U-,. = 0. GrafiCul depen
U2 = f( U AB) este prezentat in figura 11.3.105, R, de unde se vede ca
U2max = Uo/3 Y2min =-Uo/3.
l{. ( VJ
-!,S
!,o U, (V)
Fig. II.3.103, R
Rz
u
D2
-=-T

}fuz
0
a b
c
Fig. R,
-u,
u,
Fig. Il.3. H5, H
189
z t.,.
6 8 10 U
1
(V)
Fig. iJ.:$.ltll, R
If,
R,
I
+
2
E2
Iz
a
6
Fig. 11.3.102. R
11.3.102. Pentru a determina starea de polarizare vom scoate dioda din circuit
(fig. II.3.102, R, a) vom determina tensiunea U, la circuit deschis, intre
bornele unde se afla dioda. Aplicind a doua lege a lui Kirchhoff,
U E
1
R2 - EzRt +
6
V p . d' d t
1
.., d'
= - = . r1n urmare 10 a es e po ar1zata 1rect s1
.
deci circuitul din enunt este echivalent cu circuitul din figura 11.3.102, R, b,
l ER -ER
de unde rezulta: 1 I
1
- I
2
=
1 2 2 1
= 3 rnA.
RtRz
11.3.103. Daca -E0 < U1 < E0, ambele diode sint polarizate invers U
2
=
= U1. Pentru U1 E0, se deschide dioda D2 U
2
= E
0
Daca insa
U1 -E0, atunci se deschide dioda D1 i U
2
= -E
0
Dependenta tensiunii
de ieire in functie de tensiunea de intrare este descrisa de functia:
{
-E0, pentru U1 -Eo,
U2 U1, pentru -Eo < U1 < Eo,
E0, pentru U 1 E
0

Graficul acestei functii este prezentat in figura II.3.103, R.
11.3.104. a) La polarizare direct a, jonctiunea p - n functioneaza ca o dioda
ideal a D1 cu rezistenta dinamica Rd = 12,5 Q i tensiunea de deschidere U
0
=
= 0,3 V (fig. II.3.104, R, a); b) La polarizare inversa, jonctiunea functioneaza
ca o dioda ideala D2 cu rezistenta dinamica Rz = 250 kil i tensiunea de
deschidere Uz = -300 V (fig. 11.3.104. R, b); c) circuitul echivalent al joncti-
unii este prezentat in figura II.a.104, R. c.
188
12
11.3.105. Daca - u 0 < u AB < u o, diodele D1 i D2 sint blocate i caderea
de tensiune pe rezistenta R2 va fi Uz = U ABf3. In.., cazul. cind U1 U AB
U
<
U 6: - U rezisten+ a R
2
este de d10da D1 1 respectlv,
sau - 1 AB o, Y d
de dioda D2. Prin urmare, in aceste situatii, U,. = 0. GrafiCul depen
U
2
= f( U AB) este prezentat in figura 11.3.105, R, de unde se vede ca
Uzmax = Uo/3 i U'Jimin = - Uo/3.
llz (V)
-1.6
Fig. II.3.103, R
Rz
u
D2
-=-T
uo
}fu,
0
a b
Fig. II.3. 104: R,
-u,
Fig. 11.3.1 IJ5, H
1,6'
c
u,
U, (V)

-r
189
ERz
11.3.106. Uab = ---.
Rt + R2
II 3 107 I
1
U
1
R; U' U R' R 1 " 1 I'
. . . - = - - SI cum
1
= 1, 1ar
1
>
2
, rezu ta t >
1

I; Rz '
Rt + R2 ..
II.3.108. Dioda din circuit Ee derchide cind U E, sau U 10 V.
Rz
Prin urmare: 1) It= 0; 1
2
= U = 2 rnA; 2) I
1
= 0; I
2
= __ U_ =

= 3 rnA; 3) din I= It+ Iz, U = IR1 + I2R2 i U = lRt + E rezulta
/
1
= .!!_- E(R!.i- R
2
) = 2 rnA si I2 = E = 5 rnA.
Rt R1R2 ' R2
Il.3.109. Din sistemul: I = S Tld, E = Ud +I R, cu necunoscutele I Ud,
pentru coordonatele punctulm static de se ud = 2,22 v i
1 = 8,89 rnA.
11.3.110. Dioda din circuit se deschide cind tensiunea de intrare U
1
satisface
. . E(Rt + Rz)
conditia U1 - = 15 V.
' Rz
In intervalul -oo < U1 < 15, avem In
ll1 15 V, at unci, aplicind Iegile lui Kirchhoff, putem scrie sistemul:
I= In+ Iz; U1. = Rtl + Rzi2; U1 = R
1
I + E; de unde se
., U1- E U1 E(Rt + R2) E .., .
.1. = ; In=-------; l2 = - sau, daca expr1mam
Rt Rt RtRz Rz
in rnA i tensiunile in V, atunci: I= 10 U
1
- 100; In= 10 U
1
-150;
12 = 50. Graficele sint prezentate in figura 11.3.110, R.
190
r l(mA)
100 r
80
60
'rO-
20
0 8 ll ?!J
Fig. II.3.110, R
T
-z
2ft ?8
11.3.111. a) La polarizare di-
recta dioda are rezistenta dina-
dU 10 n . .
mica Rd = -- = ,}," s1 tensi-
dJ ,
unea de deschidere Eo = 0,8 V.
Pentru u < E
0
, dioda este blo-
cata i intensitatea curentului
prin circuit i = 0. Daca u Eo,
dioda se deschide i curentul
care trece prin circuit va avea
. . . u -Eo
1ntens1tatea: l = ----- =
R8 + Rd
8
6
i(mA)
't

Fig. 11.3.111, R
cvt
[
7t = 16 sin <iJt -8 (rnA) de unde rezulta ca i 0 pentru <iJt E 6,
curentului redresat de timp este prezentata in figura 11.3.111, R.
b) ln decursul unei perioade curentul incepe sa p:in circuit cind
<iJt1 7t/6 i este blocat cind <iJt2 = 57tf6. Intervalul de timp mt curentul
prin circuit va fi At = t2 - t1 = 47tf6<iJ = 6,67

.s. c) Valoarea med1e
a curentului in circuit se calculeaza cu ajutorul
1
0
= _!_ (T i(t)dt = _!_ (
5
1t
16
i(t)d(<iJt) = 1,744 rnA.
T Jo 27t JTt/6
. " . R8 ( Um sin <iJt - Eo)
d) Tensiunea pe de sarcina este us= LRs = --Rs + Rd
. . "' U Rs( U m - Eo) 0 72 V
s1- are valoarea maxima M = ,
' R
8
+ Rd
e) VaJoarea m.edie a tensiunii pe de sarcina este:
Uo =- U
8
(t)dt
1
T o
- U
8
(t)d(<iJt) = 0,157 V,
1
2n Tt/6
sau, mru simplu, U
0
= R
8
1
0
= 0,157 V.
II.3.112. a) Amplitudinea tensiunii in secundar este U
2
= U
1
n
2
= 40 V,
n1
iar rezistenta serie in secundar este data de RT = r2 + Rs + Rd, unde
Rd = 1JS ' 10
3
0 este rezistenta diodei in polarizare directa. Intensitatea
curentului din circuitul de redresare este i = Ru
2
R = RU
2
R sin <iJt
rz+ s+ d r2+ s+ d
. 1 . "' I U
2
10 A
are va oarea. maxima M = - m .
R8 + Rd + r2
Valoarea eficace a curentului este data
= !.. (T i
2
(t)dt = .!. (1t i
2
(t)d( <iJt) = PM ;
TJo 27tJo 4
IE= IM,= 5 rnA.
2
191
b) Componenta continua a. curentului este 1
0
= (T i(t)dt =
1
M = 3,18 rnA,
T Jo 1t
iar tensiunea redresata pe de sarcina este U0 = l
0
R
8
= 7,95 V.
c) Factorul de se definete ca. fiind raportul dintre tensiunea eficace
UE JERs 1t
tensiunea medie pe de sarcina y = -- = =- = 1,57.
Uo loRs 2
Uneori se mai definete i factorui de y' dat de
y' = V (1Eflo)
2
- 1 = V (7t/2)
2
- 1 = 1,21.
d) Puterea. de curent continuu absorbita de sarcina este P
0
= U
0
1
0
, iar pu-
terea absorhita de la de circuitul de redresare pe durata. unei perioa.de
. . 1M u2 1 1
este P - -- --- - - - deci, ra.ndamentui de
a - V2 V2 2 - 4 ( R
8
+ Rd + r2)
redresare va fi:
11.3.113. a) diodei la poiarizare direct a este Rd = S-
1
20 n,
iar serie totala din secundar este R = r 2 + Rd = 38 n. Intensi-
I
. d' . . I d I . . U 2 sin (J)t - E .
tatea curentu UI In circuitu secun aru m este =-= , Iar cu-
R
U2- E
rentul maxim de incarcare va avea intensitatea IM. = = 315,8 rnA.
R
b) Dioda se deschide cind (J)t
1
= a: i se blocheaza cind wt2 = 1t -- a:. Unghiul
a: se determina din relatia U 2sina: = E i are valoarea a: = 1tj6. Intensitatea
medie a curentului de incarcare a bateriei va fi: I
0
= _!_ l T i( t )dt =
T Jo
= _J:_ r7t-Cl ( u 2sin (J)t- E)d( wt) = IX + (a: - 2:.) sin a:]= 68,8 rnA.
21tR J!X 1tR 2
1tUo
11.3.114. a) UM = -- = 37,68 V; b) IM
2
ni
0
-- = 314 rnA; c) In
0
=
2
=

= 190 rnA; d) l Un, max l =/MRs= = 37,68 V; e) In, max=
= IM = 314 rnA.
20 V 2 = 28,28 v; b J u ivr =
=U2,,r V2 = 20 V2 = 28,28 V; c) U0 = u2(t)dt =
= 2 _! (n U
2
sin (J)td((J)t)=.3_U
2
=18,02 V; d) i
1
(t)= u
2
(t) = U
2
sin (J)t;
2n Jo 1t Rs R8
Ua
8
Uo 2U2
18 IM =- = 2 ,3 mA; e) I 0 = - = -- = rnA.
R
11
R, 1tR
8
192
11.3.116. Folosind legile lui Kirchhoff I = Iz + ]
8
E = RI + Uz Qit
Uz = Uzo + Rz Iz Uz = I
8
R
8
,
U z = - R:Rs E + RRs Uzo
R,R + R8 R: + RRz R,R + R8 Rz + RR:
unde Uzo este tensiunea de deschidere a diodei Zener,iar Uz este caderea de
tensiune dintre A B. Daca tensiunea electromotoare variaza cu
A.E = 0,1 E, atunci A. Uz =- RzRs E = 9 . 1o-a E.
R8 R + RsRz + RRz
11.3.117. Pentru un R dat, avem: I = lz + Is = E - Uz = const.
R
deci lz, max + Is, min = Iz, mm + Is, max dar cum, Is, = 0, cind R
8
=
= oo, rezulta Is, max = Iz, max - lz,min = 295 rnA. Rezistenta R se deter-
min& din R = (E - Uz)f(Iz + Is) are valori cuprinse intre
R = Rmin cind Iz = Iz, max R = Rmax cind lz = Iz, min Prin urmare:
E- U
R Rmin = = 66,67 Q
Iz, max + Is, min
E-U
R Rmax = z = 66,67 Q.
Iz, min +Is, max
Deci, pentru admisa a curentului I,, R = 66,67 0.
11.3.118. a) 18 , min --:- 0 Is, max = lz, ___; Iz, min = 95 rnA; b) R =
= _ E - Uz _ = = 1 k 0; c) Emm = R(lz, min +
Iz, min + Is,ma.x lz, max + Is, min
+Is) + Uz =52 V; Emax' = R(Iz, max + J,) + Uz = 147 V,
11.3.119. a) 1 < y (lz, max/Iz, min) sau 1- < y 11; b) l
8
o =
:::::: max -::-_.1!z, min= 45 rnA. c) R = Uz(y- 1); = 600 Q
' 8 '
Y - 1 lz, mdx - '(Iz, min
d
R E - U z R E - U z R [280 560] ("\ i d
) max= ; min = ; E ; . u C n
lz, min + I so Iz, max + lso
y = 2 R E [373; 1120] 0 cind y = 3.
. E- RI- U
11.3.120. a) Iz = s z = 4,4 mA; b) U = Uz + Rziz = 8,044 V;
. 1l + Rz
c) P = Uiz = 35,4 mW; d) A.U = = 0,02 V.
R + Rz
EFECTUL FOTOVOLTAIC IN JONC'fiUNEA p-n. APLIC'A'fll
Il.3.121.c)Numarul de fotoni pe unitatea. de supPafata ln unitatea
de timp este <l>o= Cf>e = 7,5 10
21
fotonifm
2
s deci, fotocurentu] la scurtciPcuit

vafiisc:--IL=-eSQ<I>o=-2,4m.A;b) Ucn=kTin(1 +
1
L)=0,327V.
e Is
193
13 - Problr:me de fizicli pentru clasele XI-Xll
1
1
At
11.3.122. a) N = Wt- = 2 10
18
perechi 4N =:; =
he
= 5 10
171
perechi electron-go! separate.
11.3.123. Ucn = kT ln{1 +
1
L) = 0,316 V.
e I8
11.3.124. a) Pentru fiecare intensitate a incidente s? construiesc
f. I p - UI - f( U) care sint niste cur be cu cite un maxim corespun- gra we e - - , , . .
zator puterii maxime pe care o poate debita fotoelementul in mrcmtul extern:
Astfel se P 1, max = 1,17 m W; P2, max= 2,46 m W; Pa, max= 3,81 rn W:
P -518mWP =658rnW;P
6
max=8,00rnW. b) R1=84,95!l,
4 ,max - ' ' 5, max '
R 4450 . A. R -3046 n R4 = 2327 n Rs = 18,88 !l; Rs =
2 = ' ,}.'' 3 - ' ' ' ' " "
= 15,91 n. c) de sarcina optirne scad deoarece, pe rnasura
intensitatea incidente crete, interna a fotoelernentulu1
scad e.
11.3.125. a) Din caracteristica curent-tensiune I = I
8
(eeU/kT - 1) -
pentru interna a fotoelernentului
dU kT Is
R = -- - = ---. --- ----,.-.
di ei8 I + IL + Is
In ilurninarii I = IL = 0 deci interna a fotoelementului
va fi Ro = kT = 2,5 10
4
0; b) Ucn =E-ln(1 + = 270 mV;
ei8 e 8
c) de sarcina care corespunde regimului de putere maxima este
kT . . kT Ro
data de R = --e-eUmlkT = Roe-eUm!kT dem, Um =--In R- =
m e]8 e m
I
= 213 mV; d) din Rm = R0 Im +I: +Is curentul care
trece prin circuitul extern in regim de putere maxima lm = I,(';:--
)
. . I Umim I 1201
- 1 -1 L = - 45 rnA. Randamentul de convers1e va f1 "fJ = - p = ;o
TRANZISTORUL
11.3.126. Din IE= Ic -+ IB Ic = rx!E + lcno, rezult5 lc =
IB +-
1
- leBo= 2,89 mA.
1-(X 1-(X
194

Ic (mA)
5
5
S'mA


'tmA
3
J
JmA
e
2
2m A
I
I
fmA
Ie=O
-az o az

6 -lf11(V)
a
b
Fig. 11.3.1:>-i, H
11.3.127. ln figura 11.3.127, R sint prezentate caracteristicile de intra.re (a)
ieire (b).
11.3.128. a) Pe caracteristicile de intrare, la dintre U BE = 0,8 V
U CE = 10 V, se IB = 50 11-A. Utilizind cara.cteristicile de ieire, la
intersectia dintre IB = 50 11-A U CE = 10 V, se I c = 5 rnA. b) Pe
caracteristicile de la dintre Ic = 4 rnA I
8
= 40 11-A, se
U cE = 6,2 V, iar pe caracteristicile de intrare, la intersectia dintre
IB = 40 11-A i UcE = 6,2 V, so U
8
E = 0,77 V.
11.3.129. a) Pe caracteristicile de ieire (fig. 11.3.128), la. dintre
U CE = 10 V Ic = 3 rnA, se JB = 25 11-A i deci = Icfl
8
= 120;
b) 0,9917; c) I cEo= 600 11-A; d) leBo= I cEo = 4 96 11-A.
'
11.3.130. Curentul de col ector este I c = rx!E + I CBO = 4,91 rnA i cum
IE = Ic + 18 , pentru curentul din baza 1
8
= IE- Ic = 90 11-A.
Curentul IB = 0 dnd IE= 1
0
=IE+ leBo san IE= leBo = IcEo
1-rx
= 0,5 rnA.
II 3131
I c - lcno
0
lcno
(X= = ,99; ]CEO= fciiB-O = = 10 !J.A.
Ic+In - 1-rx
11.3.132. a) ln circuitul de emitor aplicarn Jegea a doua a lui Kirchhoff
i IE = EE- UBE = 3,3 rnA.
RE
Curentu] din colector va fi:

1 c = +
1
IE + I cBo = 3,28 rnA.
195
; n
Pentru tensiunea dintre,colector i baza avem UcB = Ec- Rclc = 2,86 V;
b) tranzistorul se afla in regirri activ normal atita timp cit U cB = Ec -
. E EE- UBE
R I 0 sau 10 _g dar cum lc = ---- ---- + leBo
- c c ? ' Rc 1 + {) RE
rezulta EE EEM =
1
+ (RE Ee - RElcBo) + UBE = 4,72 V.
Re
11.3.133. a) Din le1 = Ct]1 + lez = Ct]Ez + Ien
0
, rezulta et =
= lez- Iel = 0,9895; b) lcno= lellEz - lezlEl = 2 [J.A; c) IE= IeEo .
]Ez- ]El JE2- ]El
= IeBo/(1 - (f.) = 190 [J.A.
11.3.134. a) Din sistemul, IE= Ie + IB, le + (1 + En =
= RnlB + UnE + REIE, Ee = Rele. + UeE + REIE se
1
UBL+ (i + + RB) lena= 1,478 rnA
e - Rn + RE(1 + R
13
+ RE(1 +
UeE = Ee -Ie( Re + RE leno = 5,5 V; b) deoarece
U eE = 5,5 V este pozitiva suficient de mare iar U BE = 0,6 V > 0,
rezulta ca tranzistorul se afla in regim activ normal de func\ionare.
RB
= Ee- UEB = 230 n; Re = (1 - (f.)(Ee- 2 n.
11.3.135.
1
B (f.[B + leBo
Ee - Une . RE = UEB)(f. = 1 766 n.
11.3.136. Re = = 5 k2, I
Ic lc- eBo
11.3.137. a) IB = _E9- UBE _____ = 39,53 '[J.A; 1)ln = 1.82 rnA;
RB + + 1)RE
b) U = EeRB + R..i@ = 4,45 V.
CE RB + + 1)RE
(1. Ee - UBE (1.
7 11.3.138. a) = --= 332,3; b) R1 =
11
I = 170, k2;
1-Ct e 1-(1.
U Ct R-Ee-UeE Q
R
2
= _____!g':::_. --- = 11,63 k2. a - 3,5 k .
10 le 1 - (1. le
R1(Ee- UeE) - + i)(UeE- UnE) _ 726 0
11.3.139. Rz = E U ) -
C- BE
0 uz - UEB 3 3 A I I 2 97 A
11.3.14 . IE = = , m , c Ct E = , m ;
. RE
U
_ -EeRE + Ct!!EnRe_- Uz_(!!_E__ "-l!_<;l = 2,09 V.
Be- -
RE
196
11.3.141. a) Pentru circuitul de intrare avem EB = UEB + IBRB, iar curent.ul
din colector va fi dat de Ie = = (EB- UEB).L. Pentru circuitul de
RB
putem scrie Eo= Ee -!eRe i deci, E
0
= Ee- UnEl =
= -708 V; b) daca tensiunea sursei de intrare se modifica cu AEB,
. R
at unci la vom o de tensiune AE
0
= - _Q AEn =
Rn
= -O,SV.
11.3.143. Baza tranzistorultii este alimentata de Ia sursa Ee prin divi-
zorul de tensiune R1 + R2 Caderea de tensiune, la circuit deschis, intre
punctele M de la intrarea bazei este
EB' Ee Rz
R1 + R2
Observan" uL in raport cu puilctele
.lJf N R
1
R
2
sint
conectate ]n paralel i deci rezistenta
echivalenta de la intrarea bazei va fi
Astfel, circuitul se poate inlocui Fig. I 1 .3.143, H
+
cu un circuit echivalent mai simplu
(fig. II.3.143, R) pentru care putem scrie En=RBin+ U BE+REIE,
Ec = Rele + UcE + REIE, IE= In+ Ic, le = + (1 din
care
I - - u BE) RB + RE I
c - RB + (1 + + RB + (1 + eBO

UeE = Ec - + (
1
+ le + (
1
+ leBo
.
197
R
= - l<;Rc- UcFJ = 199 0, RB = p(EB- UBE) -
11.3.144. E (
1
+ Ic
- 28 kn; R1 = RB Ec = 210 kO; Ro = Rt E EB E = 32,3 kO.
En c- n
11.3.145. a) Scriind legea a doua a lui pentru circuitele de intrare
ieire fundamentale ale tranz1storulm: En=lnRn +1 ERE+ UnE:
Ec = IcRc +JERE+ UcE =!eRe+ E0, Ic = IE= lc + IJJ se
. .. . . - U BE) _
formeazif un s1stem de ecuatn d1n care Eo=Ec- Rn + (
1
+ -
= -919,15 V; b) tl.E
0
= - AEn = -0,662 V;
Rn + (1 +
c) A = tl.Eo = _ . Av (pentru RE = 0 0) = -- 2000;
" AEn Rn + ( 1 + Rl '
Av (pentru RE = 10 0) = - 662; Av (pentrP RE = 100 0) = - 94,34;
Av (pentru RE = 1 000 0) = -9,85.
NUCLEUL ATOMIC: CONSTITUEN'fll SAl, MASA, ENERGIA DE LEGATURA,
DIMENSIUNI, MODEIJE NUCLEARE
11.4.1. Masa unui atom de
12
C este 12/N A grame i deci, conform
1 u = 1 660434 10-2
4
kg = 1 660434 10-
27
kg. Echivalentul in energ1e
va fi

= 1,49232410-
10
J'= 931,48MeV. S-a folosit de transfor:
mare: 1 e V = 1,60210 10-
19
J. Precizare: in calculele curente se
1
fot folos1
valorile: 1u =1 66 10-:-
27
kg; 1 uc
2
= 931,5 MeV; 1 eV = 1,6 10- J : N A=
= .6,02 10
2
8 Aceste valori vor fi folosite in rezolvarea problemelor
din acest capitol.
11.4.2. Sugereaza concluzja ca nucleul ar fi compus __
corespunzator de nuclee de hidrogen. Concll?-z1a nu este corecta caCI sarCina
nucleului ar fi egala cu numarul de nucleom.
11.4.3. lzotopi:
14
0 i
16
0; izobari:
14
C,
14
N i
14
0.
11.4.4. ln relatia de definitie adaugam scadem Z mase de .
W(A Z) = Z('m + me)c
2
+ (A - Z)mnc
2
- [m(A, Z)+Zme]c
2
Pr1n deflmt1e
sint (mp + me)c
2
= MHc
2
+ We(1); [m(A, Z) + Zme]c
2
=
=M(A, Z)+We(Z). Pentru W(A, Z) rezulta: W(A, Z) =
- M(A, Z)]cz + [ZWe{1) - l:fe(Z)]. peoarece We(Z) de eV 1ar
energia de legatura a nucleulm de ord1nul MeV, rezulta 1negahtatea. [ZMH +
+ (A - Z)mn- .Llf(A, Z)]c
2
> ZWe(1)-: We(Z) i. deci din
problemei poate fi folosita pentru a expr1ma energ1a de legatura a nucleulm.
ln cazul numerice se obtine: [26 JJtlH + 31 mn-

MeV;
26 We(1) - We(26) -0,031 MeV.
11.4.5. a) me=5,486746 10-4 u MeV; b) MH=mp+m
8
=1,0078149 u;
c) M
2
H = MH + mn- Wd/1 uc
2
= 2,0140969 u.
11.4.6. a) Mu = 3 MH + 5 mn- W/931,5 = 8,0224646 u; b) Me= 6 MH+
+ 4 mn - 10 B/931,5 = 10,016771 u.
198
11.4.7. Sm = [M(A - x, Z - y). - (Z - y)mp - (A - x .- Z + y)mn]c2 +
+ [m(x, Y) - ymP - ( x - y)mn]c
2
- [M(A, Z) - Zmp - (A - Z)mn]c2 .=
= W(.A,Z)- W(x, y)- W(A- x,Z- y).
11.4.8. Deoarece MH .:::::: MH
1
/2 rezulta mn = W/931,5 + MH- AM =J
= (1,00868 4 10-
5
)u.
ll.4.9. Mx = MPb+ M
+ +_!!!He) = 209,98287 u; este vorba de
931,5 MPb
nucleul
210
Po.
11.4.10 + d; Sd = Wx- Wy- Wd = 2 B- Wd = 13,77 MeV.
11.4.11. Cu; M(A, Z) A (u); rezulta B = 0 0082452 u
7,68 MeV. J '
11.4.12. B = 7,074 MeV.
11.4.13. wd . (2 MH- Mn)c
2
+ max= 2,223 MeV.
11.4.14. 7,274 MeV; 2,425 MeV.
11.4.15. 7,16 MeV.
11.4.16. Pentru procesul
9
Be -+ 2oc + n se obtine Em == 9 BBe - 8 BHe
C::! 1,46 MeV.
11.4.17. In acest scop; trebuie ca lungimea de unda A, asociata electronilor
sa fie comparabila cu raza nucleului R i deci p = = ! V E(E T2m
8
c2).
ca. energia cinetica E a electronilor este 602 MeV in cazul
tleru pe nucleele de
4
He 154 MeV in cazul nucleelor de uraniu.
11.4.18. Pentru nucleele :iX i 1-t Y energiilor de . legatura este
. (MH -: mn + My- Mx)c
2
Pe de alta parte energia .W este formata
din d01 termem: J:V = Wn +We in care Wn este un termen pozitiv, datorat
.nucleare 1ar We este un termen negativ care provine din repulsia
Ytntre protonii nucleului; deci We = - Ec. Rezulta: aW =
= n - W n - - EY). ln cazul nucleelor precizate in problema se
AW -3,00 MeV i Ef 3,04 MeV. Rezulta
- = 0,04 considerind aceasta energie neglijabila se deduce ea
AW - A_Ec I faptul Ultima relatie arata ca nucleare
sint in nucleele date. adevar exprima principiul
de sarCina ,a fortelor nucleare, adiCa fortele nucleare sint aceleasi intre OT'ice
pereche de doi n- n, n- p p - p. 1n cazul p/..:.. p exista
f?rte electrostatiCe de respingere; daca scadem aces tor forte, in
sistemul p - p fortele nucleare vor fi egale cu cele din sistemele n - n
n-: J! Datorita acestui principiu se poate considera ca AW = 1 AE 1
verifiCat, aproximativ, numeric in cazul acestei probleme. c '
11.4.19. r
0
1,385 F.
11.4.20. Pentru procesul 1X _, "_
1
Y + + v rezulta (Mx - =
=2m,c'+EaM a) Dinegalitatea rezultll k


1
l =(mn- Mule'+
+ 2mec
2
+ i in final, pentru r0 se expresia cautata.:
_ 1,12s:z - 1) .. . . .
ro --AliS(EC3M +
1
,
804
) {F); tn aceasta energ1a EC3M este expr1mata
199
in MeV iar To se ob1ine in fermi. b) In ordinea din tabel pentru To se
valorile: 1,546; 1,525; 1,455; 1,465; 1,417; 1,374; 1,410; 1,390;
10
1,386 (F). c) 1'
0
= B T
0
d10 = 1,445 (F), rezultat ce concorda cu valorile
i-1
determinate experimental. Se pot deduce urmatoarele concluzii: validitatea
rela1iei R = To A
1
1
3
care arata ca volumul nucleului este proportional cu
numarul de nucleoni pe care-i con1ine; distributia. uniforma a sarcinii electrice
in interiorul nucleului este co recta; independenta de sarcina a for1elor
nucleare.
Rezulta ca densitatea nucleului este constanta.
11.4.22. n
0
= ? A/(4rtR
3
) = 8,7 10
43
; p A(u)JV 14,44 10
16
kgfm
3

11.4.23. p = 3(mc
2
- B)/(4rtT3 c
2
) 20,22 10
16
kg/m
3

11.4.24. Fortele nucleare sint atractive i mult mai intense decit fortele elec-
trice. De asemenea, rezulta ca fortele nucleare au caracter de saturatie
nind pe distante foarte scurte.
11.4.25. a) Densitatea aproape constanta a nucleelor implica incompresibili.:.
tatea materiei nucleare. b) Caracterul de saturavie al fortelor nucleare, asema-
nator forvelor intermoleculare care determina fenomenul de tensiune super-
ficiala. c) Valoarea aproximativ constanta a energiei de legatura pe nucleon.
REAC'fll NUCLEARE. LEGI DE CONSERV ARE
11.4.26. a) Conservarea energiei, impulsului, momentului cinetic, a sarcinii
electrice, a numarului de nucleoni,, a paritatii. b) Per!I}it anticiparea reactiilor
posibile i a celor interzise. Dau informa1ii indirecte asupra fortelor nucleare
care guverneaza transformarile nucleare. Permit o analiza cantitativa a pro-
ceselor de transformare fara a cunoa.te modul intim in care aceste transformari
au loc.
II.4.27. 1) d; 2)
1
I,F; 3} oc; 4) 5) ftNa; 6) oc; 7) p; 8) p; 9) HMg.
II.4.28. 1) p; 2) 3) n; 4)

5) fgP; 6) H.
II.4.29. 1) X= y = o-:; 2) X= n, y = tMg; .3) X= nAl, y = USi;
4) X = Y = p.
Il.4.30. n +

-+ p +
1
iC*;

-+

+ + v.
Il.4.31. o-: + fiAl -+ n + ;gP*; igP* -+ i2Si + + v.
II.4.32. a) 2,2510
16
protoni; b) 1,12510
16
particule o-:.
II.4.33. Pe energia eliberata este 2,3818 MeV iar pentru 1 g, se
elibereaza energia de 5,31 10
22
MeV.
II.4.34. MLt = (Q/931,5) + 2 MHe - MD = 6,0151192 u.
II.4.35. Q = 8 Br:t.- 7 BL1 = 17,28 MeV.
II.4.36. Ee :::: 2 Q 0,952 MeV.
11.4.37. Pe q 4,946 MeV. Numarul va fi n = E/Q iar
numarul de neutrom E 100/r, Q 10
21
neutroni.
200
11.4.38. = [ 2QMu ]1/2 - 9 25. 106 m/s.
MHe(MHe + Mtt) - ' '
vu = 5,27 10
6
mfs.
[
2QMHe ]112 ,
MLt(MHe + Mu)
Din energiei cinetice i a impulsului rezulta ca nucleele
stnt protom 1 deet mx = mp = 1 u, x fiind masa nucleuluf
Il.4.40 . I.n ca penetranta este gama, din legea de conservare
r '1 a .1mpulsulu1 pentru ciocniri frontale CU y
a ungh1ul de 180 (pentru ca nucleul sa primeasca maximul de energie),
rezulta pentru energia y expresia E., = _!_ (E + V2Emc2) tn
care este energi'a maxima de recul a nucleului de masa
2
m. ln cazul
de h1drogen E.,p nucleele de azot E.,p 89 MeV.
Rezultatele si?-t contradiCtoru caet energ1a radiaviei y trebuie sa fie in
ambele cazur1. , 't
Din conservarea energiei i impulsului, pentru ciocniri frontale,
rezulta m = CmN- mp- 0 817 . C [EN mp ]1/2 . .
1 _ c - ' u' = - -:-- . Ulterwr s-a determ1nat
Ep mN
pentru masa neutronilor valoarea: mn = 1,00866522 u.
II 4 42
1 + E/E'
a) mx = m1) = 11 987 u nuclee de
12
C,
. E/E'- 1 ' ' '
b) =-arccos [--mP.!!.__]
112
4236'.
mc(E- E')
4mM
II.4.43. Emax = E. (M +m)2 in care m este masa neutronului, E este energia
sa cinetica iar M masa nucleului tinta Rezulta a) E - E de
tra 't t t" b) E O max - Cl se
nsm1 e oa a energ1a; max= ,019 E deci se transmite numai
Rezulta ca plumbul nu poate fi folosit ca moderator.
0
11.4.44. M = m + 12 u.
.
II.4.45. $(; = Sa + Ea in care Sa este energia de legatura sau de
mA + ma
separare a particulei a din nucleulC, definita prin Sa.=(mA+ma.-mc)c2.
11.4.46. Q = (ma. + mA- mc)c
2
- (mb + mB- mc)c
2
= Sa- sb.
11.4.47. Q = WB + wb- WA- Wa.
Il.4.48. Q = Eb (1 + mb)- Ea (1 - mf!-_)- 2 V mambEaEl_ cos e.
mB mn mB
11.4.49. Din pentru Q (problema precedenta) rezulta

V m mE ) ( )
Eb- Eb 2 . a b a cos 0 - Ea '!!B __--:- m!!:.. + Q mB - = 0
mn + mb m8 + mb mn + mb
(1)
201
cu
v ma,mbv Ea{oos6 + ma) + -mn(mi! f_"-!E.>.q}
ms + mb mamb ma.mbEa
(2)
Pentru ca ( 1) sA aiba real e. trebuie indeplinita condi\ia:
cos:ae + (ms + mb)(mB - m4 ) + ms(mB + mb}. !]_ )I O.
mamb mamb Ea.
(3)
a) Pentru Q > 0 (1.) admite o singura solu\ie, reala fizica; este
cu ,+" in (2}.
b) Pentru Q < 0, din. analiza (2) rezulta ca pentru energii
ale proiectilului ce tndeplinesc condi\ia:
-Q mn + mb E -Q __ mn _ (4)
mn + mb - ma. mn - ma.
stnt posibile ambele definite de (2). ln acest caz, particulele
emergente sint emise intr-un con centrat pe unghiul 6 = 0, con ce are unghiul
maxim de deschidere 2 6max cu emax definit de rela\ia:
cos
2
6
max = _ (mn + mb} [mBQ + (ms - ma)Ea.J.
ma.mbEa
(5)
Pentru energii Ea > -Q ___'!!!!!_ numai cu , +" din (2) este
nun- ma
posibila.
Se constata, ca pentru reac\iile endoenergetice, energia minima ( energia de
prag) necesara pentru ca reac\ia sa se produca este egala cu:
E
_ Q mB + mb Q mA + ma.
a,prag-- ----
mB + mb- ma mA
(6)
ln ob\inerea acestei s-a folosit faptul ca la energii mici (nerelativiste)
este adevarata relatia:
(7)
Rela\ia (6) se poate determina astfel:
Energia de prag s-ar parea ca se poate deduce din ca particulele B
b sa fie generate, dar fara energie cinetica, adica din
{8)
Relatia (8} nu poate fi adevarata caci implica ca impulsul tota1, in
sistemullaborator, sa fie egal cu zero. ca Eb + EB = 0, corelata cu
faptul ca impulsul total este zero este adevarata, prin definitie, in sistemul
centrului de masa (SCM). ln acest sistem condi\ia (8) devine:
(E: + EA.)min = -Q (9)
202
in EA. energiile partenerilor de in SCM. Notind cu
Vc VIteza centru}Ul de masa:
(10)
rela\ia (9) devine:
(
E' +E') .
1
1.
a A mtn= 2 ma(Va-Vc)2 + - mA( -vc)2 = Ea, min mA = -Q. (11)
2 mA + ma.
Rezulta pentru energia de prag relatia:
Ea, min = Ea, prag = -Q mA + m'!:.
mA
identica cu rela\ia (6) pentru cazul nerelativist.
II.4.50. Eprag = M xC2 _ M A + M B
Mn
Il.4.51. 6 4230'.
II.4.52. 3,3 MeV.
(12)
Il.4.53. $* = Sn 17,177 MeV Sn este energia de lerra"'tura"' t 1
in 2sSi. ' .... a neu ronu m
II.4.54. a) Ep, prao = 1,88 MeV. b) Se constata ca -Q _ Mne _
- 1 924 M . MBe - MH
-
2
e ca. urmare ener!pa protomlor de 1,90 MeV este
cupr1nsa intre valorile ...1,88 MeV 1,924 MeV, adica este satisfacuta conditia
(4) 1e laeezolvarea data la problema 11.4.49. Din relatia (5) (aceeasi rezolva;e)
rezu ta max ... 4736' . .. c) orice unghi 6 < 6:nax, neutronii emer enti
vor doua energn pos1blle
0
; in aco;d cu relatia. (2) de Ia
problemei II.4.49 pentru e = 30 se Ob\lll valorile: 3 ke v 60 keV.
II.4.55. a) 11,29 MeV; b) e 8742'.
II.4.56. Q -12 MeV E - 1 54 MeV
' ' a, prag - 1
II 4
E E mBe - mn m m
a= ___ ,E -221
mne + ma. (me+ mn) (mne + ma.) n, Prag - ' MeV.
II.4.58. 6,5 MeV.
II.4.59. (En)9oo = Ea. me - ma __ + Q __ m__9_ - = 8,523 MeV.
mc+mn mc+mn
II.4.60. E = Eo cos
2
0.
Il.4.61. Eo= - ____ _.!!_(]_ ___ - 7 7 MeV
(M- m) sin2 0- ' cu mp=mn= m; mLi= mBe = M.
II.4.62. 7,9 MeV.
II.4.63. 1,886 MeV Ev < 2,056 MeV.
II.4.64. a) B 7,57 MeV. b) Q = 238(Br- B) 197,54 MeV.
203
3,125 10
18
fisiunifs.
11.4.66. a) 207,3 MeV; b) 10
28
8,5 10
18
J 2,36 10
7
kWh;
c) 3 10
10
fisiunijs.
II.4.67. Q = Qa + 2Qb,= 20,9 MeV unde Qa 1i Q, sint energiile eliberate in
reactiile a) 'i respect1v b).
11.4.68. 68,14. 10
10
J.
11.4.69. a) p + p-+ d + + v; p + d-+ y; iHe
+ p + p. b) Q 19,285
II.4.70. Rezuitatui net al ciclului este 4 H :tHe+ se un
de 4He prin fuzionarea a pa.tru atomi de pr1n Intermediul nucleelor
de carbQn, azot oxigen, in care carbonul se nealterat; Q 25,7 MeV.
1I.4.71. t = 'fJMS Q f (167tD
2
w mp) 1,1 1b
18
s 3,44 10
10
ani.
II.4.72. Qa = 4,033 MeV, Qb = 3,269 MeV, Qc = 18,538 MeV,
Qd = 17,590 MeV, 7,238 MeV.
II473. E = NAEd 3,610
3
kWh.
. . 108 000
RADIOACTIVITATEA NATURALA ARTIFICIALA.
LEGILE DEZINTEGRARII RADIOACTIVE
II.4.74. A = 216; Z = 84. Izotopul


II.4. 75.


II.4.76. 8 dezintegrari oc i 6 dezintegrari
.11.4.77. 6 dezintegrari oc 4 dezintegrari
II.4.78. oc, oc, oc, oc, oc.
m m ln 2 3 7 10lo d /f.!
II 4 79 N
- - N (1 - e--J.t) :::::: - N , . ez.
- dez. - A A A T
II.4.80. t - 4 T A'
In 2 mN A
14 61
1o1s
II.4.81. T = -x.--A = ' . s.
I1.4.82. t = _!._ n In 10 3,32 n.T.
. ln 2
II.4.83. m 6,5 1o-
9
kg.
11.4.84. t 40,1 zile.
II.4.85. N = 4,71 10
16
'nuclee; A 84,4 [J.Ci.
II.4.86. ).. = 2,926. 10_
5
. s-l.
m ln2 43 mm::..
II 4 87 V = Cf - - t
.. " A T
204
11.4.58. Numarul de radionuclizi ce se dezintegreaza in timpul: dt este dN =
= A.Ndt. Fiecare din.cei dN radionuclizi a ,trliit" timpul t. cei dN
radionuclizi au t dN = )..N(t)tdt. Cei No radionuclizi vor ;trai
timpul (c tdN i deci timpul mediu de viata 't' va fi 't' = ..!_ (c tdN =
Jo
= A. (c te->-tdt = 1j)... S-a demonstrat, astfel, de tntre timpul
. Jo
mediu de -r i constanta radioactivi1 A..
11.4.89. A 1,133 10...;5 s-
1
; 't' 1,02 zile.
e-1
11.4.90. a) N(10't') = N
0
c
10
; o) Ndez = N0 -
2
- in care No este numarul
e
de nuclee.
11.4.91. e>.t.
11.4.92. 10
12
nuclee.
11.4.93 Ai = 'AtN i = A.i mi N A. = At C i. M N A in care M este mas a pre-
A, Ai
paratului. Contributia fiecarui izotop va fi: !!..i_ / t. __0_
TiAt 3-t TJAJ
11.4.94. t = - Tu. In {1 - mpb. Au) 3 10
9
ani.
In 2 mu Apb
11.4.95. Raportul dintre numarul de 'nuclee de
234
l.J existente in prezent, i
numarul este de 10-
4855
Aadar, chiar daca am presupune cain urma
cu 10
9
ani, Pamintul ar fi fost format ,numai" din
234
U, astazi n-ar mai
fi existat nici un nucleu de
234
U. actuala se explica prin faptul ca
234
U rezulta din dezintegrarea
238
U, cucare este in echilibru radioactiv, conform
f)- !)-
P
rocesului: 2asu - 2S4Th ---- 234Pa 234U ---.
92
4,4710anl
90
24,1 zlle
91
1,18 min.
92
2,4810ani
11.4.96. t = _'!_ In _Am, 2 593 ani.
In 2 Am
A t
11.4.97. V = __Q e T 5,95 1.
A
11.4.98. t 4 223 ani.
II.4.99. Deoarece viteza de numarare, in standard, este
naHi cu activitatea specifica rezulta t = _!_ In Ro 3 515 ani.
ln2 R
11.4.100. Ca urmare a echilibrului secular (problema 11.4.112) se poate consi-
dera ca transformarile
238
U -+
206
Pb Ji, respectiv,
235
U -+
207
Pb se produc
cu timpii de T
8
pentru
2 8
U T
5
pentru
235
U. Deci numarul
actual N
6
de nuclee de
206
Pb N
7
de
207
Pb se determina conform
N
6
= N
8
(e'A.t - 1) i N
7
= N
5
(e>-,t- 1) in care N
8
i N
5
sint numarui de
nuclee de
238
U ,i, respectiv, de
235
U in actuala a minereurilor de
uraniu. Se Pe = Ps. eAst - J:. din care rezulta t 5,28 10
9
ani.
P7 P5 e>-at- 1
205
11.4.101. a) t = _!_ In Amo =_!_In 2
4
=4T=84 ani. Deci zapada a cA.zut
ln2 Amh ln2
in anul 1895 b) v = !!:.. = 10 em/an; c) se va ,glisi la adincimea de 1 050 em.
' t '
11.4.102. Am = A N A '. In
2
2,3 10
9
dez .f s g 62,16 mCi / g =
m A T
= 62,16 Ci/kg.
A
_ "AN A A .- _ _ "A m1N A = Am . m1 :
11.4.103. m - ---, m. ,.... - 1
1
A1 m1 + m2 (mt + m2)A1 m1 + m2
AA.m = 1,33 10
7
Cifkg. In aceste indicele ,1" se refer a Ia izotopul
radioactiv
ln2 NA x
6 11.4.104. Am= ---- ; X 4,
T A
89
m + x
11.4.106. k
80
= 1/ [1 +P tn
2
(;,- ;J] 84%; k
60
16%.
Ps .
D.4.106. Numarul de nuclee N; ale unui izotop cu P; i
numarul de masa A;, tntr-un preparat de masa m, care n 1zotop1, este:
NJ = mp
1
N A/ ('ii_ p
1
A
1
) . In cazul problemei m = 11M /100 Ni
numarul de nuclee de
4
K (N; a N
4
}. Rezuita A = ln
2
N4 0,155 i
T
Am = A 2,6 1()-6
M
nAT 1nT2t
11.4.107. m =
1 2
e 2,1
YJNA n
11.4.108. 1,18 106 cuantefs. A
0
este activitatea unui gram: de radiu.
4nR
11.4.109. Da.cl (fotonii) gama au uzuale
rezulta: d(kv) = -y m'YM = -y M (h:) tn care y este constanta
dr r
2
r
2
\c
h
universale. Prin integrare avem vH vH+hl Ci tn care H este la
care se gasea absorbantul. Pentru uzuale h, < 1 i deci
c
vH vH+h ( 1 + Frecvent-a, deci energia radiatiilor gama, este
mai mare la absorbant tn cu energia emisii de sursa. Deci
vH emisa de sursa tn trebuie sa la' valoarea vH+h
Rezulta v = gh =65,33 1Q-
8
mfs. In rezolvarea acestei problema s-a folosit
c
ded!Jsii la rezolvarea problemei 11.2.55.
206
'-A i.B
11.4.110. a) Procesul A __. B --.. C (stabil). Numarul de nuclee de tip A
dupa trecerea timpului t este N .A(t) = Noe ->.At (1).
ln.Interv.alul de timp dt un numar deN A(t)J..A dt nuclee de tip A se transforma,
pr1n. dez1ntegrare, tntr-un numar egal de nuclee de tip B. In acela,i interval
de t1mp un numar N B(t) J..Bdt de nualee de tip B se dezintegreazl. Rezulta
ca variat.ia numarului de nuclee de tip B tn intervalul de timp dt va fi
dNB = NA(t)J..Adt- NB(t)"ABdt (2), sau dNB(tl + NB(t)"AB = "AANoe ..;.;.A' (3)
dt
Multiplictnd (3) cu /Bt se !!._ [NB(t)e"Bt] = "A N e-(i.1. ->.B)t (4)
. dt A 0 . '
ca urmare, legea de ceruta va fi: NB(t)= _ J..ANo (e ->.At ->.Bt) (5).
AB- AA
b) Din dNB(tM) = 0, rezulta: tM = -
1
- In "AB (6).
dt AB- "AA AA
) Di 1
. dN c( t) . .
c,. n re atia dt = "ABN B cu N B(t) dat de (5) se
Nc(t) e e ->.Bt + 1) (7).
AA- AB AB- AA
11.4.111. Transcriem (5) (problema astfel: N B(t) =
"AANo [ - ('-B ->.A)']
= ---- e-'-At 1- e . Deoarece AA = "AB = "A, vom considera
AB- f..A
"AB::::: "AA + x, tn care x, la limita tin de spre zero. Reamintind ca e-x 1 - x,
pentru x <: 1, se N B(t) "AtN
0
e->.t. Din dN =0 rezulta
dt
tM = 1jJ...
11.4.112. Folosind (5) i (7) (rezolvarea problemei 11.4.110) rezulta:
N )
"AANo -t. t AA
B(t --- e A - NA(t) deoarece e-'Bt e-'-At. dupa
.
un timp suficient de mare, pentru care e ->.Bt e -I.A t este satisfa-
cuta, numarul de nuclee din speciile A i B se gasesc intr-un rap6rt constant I
sau AB(t) = A_4.(t) = "AANoe-t.At = A
0
e-'-At, adica activitatea substantei de-
rivate este egala cu activitatea generatoare. Daca, in particular,
pe linga conditia "AA <: "AB este adevarata conditia "AA 1. ( T A> 1) se poate
considera ca activitatea acesteia este practic constanta intr-un interval de
timp nu prea lung. [AA(t) = A0e-'-At C!:! A
0
pentr'u t < TA]. In acest caz ac-
tivitatea derivate B este constanta in timp. Echilihrul se
stabilete in acest caz se numete ,echilibru" secular sau radioactiv.
Variatia tn. timp a nucleelor de tip C va fi: Nc(t) = N
0
(1 - e-'-At), deci nu-
cleele de tip C se acumuleaza cu constanta radioactiva a genera-
toare A. Situatia "AA < "AB i "AA < 1 se realizeaza tn cazul seriilor radioactive
207
naturale deci intre membrii seriilor radioactive s-a stabilit echilibru secular.
Din aceste motive se poate considera, de exemplu, cain seria care incepe cu
238U se termina cu izotopul stabil
208
Pb, acumularea in timp a nucleelor de
208Pb se face dupa legea NPb = N
80
(1 - e-i.,t) in care N80 stnt nucleele
existente de
238
U iar ;..
8
este constanta radioactiva a
238
U.
11.4.113. Pentru procesul

-t
2
12Po in acord cu rezolvarea
data la problema 11.4.110, se valorile: AB = t.1N0e-t.
1
t = A1: N Ae-J.lt
0,7251011 dez.fs 'i Aa.= A
2
N
2
(t) = A.
1
A
2
N (e-i.
1
t-e-t.,t)

dez.fs.
A2- A.1
11.4.114. re
38
U) = mu ARa T(Ra) 4,5 . 10
9
ani.
mRa Au
I 1
1 ;..
2
T 1 T 2 T 1
33

I .4. 15. tM = In - = ----In - minute.
A.2 - A1 A.1 ( T 1 - T 2) In 2 T 2
11.4.116. 2,78. 10
6

11.4.117. NRn = T(Rn) _!!!:_. NA; VRn = NNRAn - OW T(Rn) . __!!!:__
T(Ra) ARa T(Ra) ARa
0,65 mm
3

11.4.118. 226Ra prin dezintegrari succesive et i are ca produs final
0:
tgiPb : 226Ra -+ 222Rn -+ ... -+
208
Pb. A(t) = A0e T 13,14 mCi, i.n care
A(t) este activitatea unui gram de radiu dupa 10
4
ani. a) ARn 13,14 mCi.
b) ARaD = 13,14 mCi, activitate datorita echilibrului secular;
c) 226 Ra trece in 206Pb prin 5 dezintegrari et i 4 dezintegrari Rezulta ca
activitatea globala a pr.eparatului va fi: Aa. = 4 Ci i A13 = 3,2 Ci.
11.4.119. a) vo:=V
2
E 1,5210
7
mfs; b) Q=E(1 4,87.MeV.
ma. m 222Rn
11.4.120. Q =m NA(1-e-l.t)(1 + ma. )E; a) J; b)

J.
A m21s
11.4.121. Q = m .NA(1 + ma.) E
1
1,6 10
9
J.
A m221 e
11.4.122. Q = Y- NA(1 + ma. ) (1- e-l.t)E 11,92 10
5
J.
A m2ss
11.4.123. Q = E (1 + ma.) (1- e-l.t); a) 119 J; b) C=' 9 980 J.
In 2 m21s
11.4.124. Q =A T 3,296 10
12
J.
e In 2
11.4.125. v = 3,4 10
5
mfs.
2.08
11.4.126. Q1 = E1 {1 + ma. ) = .(mpo- ma. ..!! mpb)c
1
; Q2 = E2 (t + __1!7-..L) =
mpb mPb*
= (mpo- mpb)c
2
; Q1- Qz = (niPb* - rnpb)c
2
Ey = 0,8155 MeV.
11.4.127. 0,783 MeV.
11.4.126. [(Me - MB) - 2m
8
] c
2
= En + EB + E + m c
2
........_ E +
2
mv 4 10-7 U. "" v v ...? mvC j
11.4.129. Pentru procesullBe + e- -+ JLi + 'i, energia de Q = (MBe-
2
- MLi)C
2
= ELl + Ev = .J!.l._i:_. +PvC. Din conservarea impulsului rezulta
2MLI ,
2
Pv = PLi = P deci: Q = __!!__ + pc. Rezolvind se obtine pentru
2MLi
energia de recul expresia: _L = MLiC
2
[1 + _R_- vi + -
2
Q ] ; pentru
2M Li . MLtc
2
MLic
2
_?2_2 < 1 se ELi = __p:_ ..!._ _!l_ 56,8 e V.
MLiC 2MLi 2 MLiC
2
11.4.130. Din legea de conservare a energiei totale a impulsului rezulta:
&* = Eye + Er; Eyelc = P = _!_ VEr(Er+ 2Mc
2
) deci Er __ &*
2
-
&*2 $*
2
c 2(&*+Mc
2
)
::::: --- ; Eye = &* - ---
2Mc
2
2Mc
2
&*2 &*2
11.4.131. Er ::::: -- ; Eya ::::: $* + ---.
2Mc
2
2Mc
2
&*2
11.4.132.
Mc
2
11.4.133. Viteza de formare a nucleelor radioactive este _iN=
dt
dNf(q- AN) = dt. Integrind, cu conditia ca la momentul
rezulta: N(t) = .!L (1- e-l.t) N(T) = 0 5 .!L = 0 5 N
J.. ' ' A ' max
Aq T ( -
11.4.134. m = --- 1- e
2
181 ''g
NAln2 - ' r
,
11.4.13o. Din relatia Am= !L (1 - e-l.t) rezulta t 2,9 ani.
p
q - J..N sau
t = 0, N = 0,
METODE EXPERIMENTALE lN FIZICA NUCLEARA: SPECTROGRAFE DE MASA
ACCELERATOARE DE PARTICULE, DETECTOARE DE RADIATU NUCLEARE '
II.<l.l36. Energia cine tiel\ E este: E = m,c
2
{ ( 1-

-'
12
-1} "' m;vT 1 + .
in care mo este masa de repaus a particulei. Din

0,01 rezulta
'Otim 3,464 10
7
m/s; E = 0,006666 m0c
2
; Ee = 3,4 keV; Ep = 6,255 MeV.
209
14- Prcrbleme de fizicA clasele XI-XII
11.4.137. a) p = qt>t; E = q S x; b) x = 1 + ---t
2
- 1
<:>. m c" l ( qz sz )112 }
q. $ m8. c2
(
q2 &2 112 1 qs . sst2 1 qS
b1) q$t <: m0c 1 + t
2
) :: 1 .+ - ---- deci x :::: - - t
2
; este


. 2 mgc
2
2 m
o uniform accelerata, cu acceleratia qifm. b2) q $ t )> m
0
c implica
x ct; este deci o (cuasi) uniforma cu o viteza foarte apropiata de
viteza luminii.
$
11.4.138. v = - = 4 10
5
m/s.
B
1 v-ium
11.4.139. a) R = --- ---- :::: 30,16 mm;
B e
b)
c) sin _!_ ; ::::: 1922'; 8 ::::: 1,66 mm.
R
11.4.140. OA = 2R cos o:; AB = 4R sin
2
:::: Ro:2 :::: 7,5 [J.m.
2
$ R B
2
R
2
11.4.141. v = -. -
1
; m = q. -
B R2 $ R1
11.4.142. R = _!_ v
2
'!_'!!_; R.
1
= v 0,973.
B q Rz m
37
11.4.143. Ax = l(iu ( V m7 - V m
6
) 0, 7996 em.
B e
139,9 MHz;
1 qBc
2
11.4.144. R = -- V E(E + -2m
0
c
2
); v = ------- in care c este
qBC 27tmoc2 (1 + E )
moc
2
viteza luminii. Observatie: la energii foarte mici ____ 1 frecventa este
moc2
constanta i egala cu v
0
= qBf27tm0, conditie ce se realizeaza in cazul ciclo-
tronului. Pentru valori mari ale energiei cinetice, frecventa v scade cind energia
i ca atare conditia de ,sincronism" (frecventa tensiunii generatorului
de alimentare este egala cu frecventa de rotatie a particulei) se realizeaza fie
prin variatia frecventei tensiunii de alimentare (principjul folosit la sincro-
cielotron) fie prin variatia inductiei magnetice (principiul sincrotronului).
11.4.145. v = .!1!!._ vP 19,33 MHz va: :::: 9,66
27tm' '
11.4.146. v = _ _!__ v E . 4,5 MHz.
1tR 2md
11.4.147. E = 2neU = 4,8 MeV.
210
= 10,24 MV.
. e
2
B
2
R
2
. eB
11.4.149. E = --- 24,98 MeV; v = -- 18,4 MHz.
2mp 2nmP
11.4.150. V = C Vt 0,1404c; V2 0,4166 Cj C- viteza
Juminii.
q2B2d2
11.4.151. E = = 97 MeV. Bariera electrostatica este Bel =
8mN
= 910
9
ZuZNe
2
. 61,57 MeV. Energia incidenta, egala cu 91,6 MeV,
RN + Ru
in sistemul centrului de masa, este suficienta pentru a invinge bariera cou-
lomhiana.
N T 1 N
11.4.152. L = Evn - == - E Vn in care Vn este viteza particulei dupa ce
n=1 2 2v n-1
trece a n-a oara prin spatiul de accelerare dintre duanti. Din egalitatea
mv2 1 vqU N -
_!! = nqU rezulta L=- -. B V n. Deoarece numarul total de treceri N
2 " 2m n=t
prin spatiul de accelerare este foarte mare (N = EmaxfqU) rezulta case poate
face substitutia E V n -+ n11
2
dn = - N
3
1
2
= - ------- deci
- N 2 2 ( 27t2mv2 R2 )3/2
o 3 3 qU
4n
3
mv
2
R
3
L = ------------. Rezulta LP 214,46 m; La: = 2Lp == 428,92 m.
3qU
11.4.153. L =
2
cvvf= -( -
1
Li :::: 9,78 em; L
1
37,05 em.
1 +---
m c
2
p
11.4.154. Lungimea cilindrului n va fi: Ln = Vn tn = Vn '!_ = Vn Ionii
2 2v
care au traversat al n-lPa spat;iu dintre electrozi au energia cinetica
1 . 2 " 1 vqU v-
- mvn = nqU. Rezulta Ln =- - n, L1 = 6,7 em; Lao= 36,73 em.
2 v 2m
11.4.155. Vn = v3_En. Pentru El = 5 Mev E2 = 50 Mev, rezulta
2L mp
v1 2,58 10
8
Hz, v2 8,16 10
8
Hz A v = 5,58 10
8
Hz.
2
11.4.156. R Et = Vi2B
2
R
2
c
2
+ mp
2
c
4
::::1113,7MeV; E=175,4MeV.
8h I
211
14*
"1.4.157. I= nR
2
cfl (!!:... \ npe 4,27 10-
14
A.
60;
H.4.158. N = U = 4,085 10
4

ne
Nxe
II.4;159. a) I= nNxe=2,16 10-
13
A; b) V = -C- =1,08 mV; A
11
=9 260;
n = 3 etaje.

H.4.160. t = -- 4,317 h.
AE
Pentru un fascicul colimat, numarul cuantelor care sufera
'Ste 10(1 - in care 1
0
este numarul (intensitatea) incident de cuante.
Hezulta ca eficacitatea este 1 -
Ij60
II.4.162. I
0
= __ . __ __, = 18 cuante gamajs.
1- e-tJ.d
H.4.163. U = nNe= 16 V.
c
H.4.164. I = 1,6 10-
10
A.
11.4.165. Volumul detectorului este V = nR
2
l. Pentru normale de
presiune i temperatura acest volum este V
1
= V i deci numarul de mole-
76
eule organice de C2H
5
CH va fi n = N A 1,77 10+
20
Sarcina q = 1o-
9
C
'f
corespunde Ja qje = 0,625 10
10
perechi de ioni deci N = nefq 2,85 . 10
10
impulsuri.
P AUTICULE ELEMENTARI:
11.4.166. In cazul in care ar avea loc procesul e+ + e- -+ y, legea conservarii
impulsului nu poate fi indeplinita. lntr-adevar, in sistemul centrului de masa,
impulsul sistemului e+ + e- este nul ceea ce ar implica faptul ca i impulsul
cuantei y este nul. Acest lucru nu este posibil caci energia cuantei y este egala,
eel putin, cu energia de repaus a sistemului e+ + e-.
11.4.167. Nu are loc conservarea impulsului.
11.4.168. E = 939,6 MeV.
11.4.169. E = V p
2
c-2+-m:c
4
-- mpc
2
; E
1
:::: 5,3 MeV; E
2
:::: 432,98 MeV;
Ea 9 105,6 MeV.
mK. v---- 1
11.4.170. K
0
-+ n+ + 7t-. a) mn -- = 272,6 me; b) 1 .-

= ---,

v 2,47 10
8
m/s.
212
11.171. Din legea de conserva.re a. impulsului a energiei totale: p.,. = p..,
mxc
3
= pc + Vp
2
c
2
+

rezulta: = 235,7 "t:.IeV/c;
p =- 2mx
E = (mK- m.,.)
2
c
2
= 152,7 MeV.
2mx
11.4.172. Din conservarea impulsului 'i energiei totale rezulta:
mi:c2 = V.P2c2 + m:c4 + V p2c2 + m!c4;
1
p = -
2
m:- m!)
2
c
2
-

= 192,6 MeV/c
mr,
( )
2 2 2 2
E = mr.- mn c - mnc 19,53 MeV.
2mr,
(m - m )2c2 m2c2 .
X-+ p + 1t_; E = x P n , de unde rezulta m.x.c
2
=
2mx
= 1115,25 MeV. Din tabele rezulta ca, este hiperonul A.
11.4.174. Din conservarea impulsului energiei (vezi fig. 11.4.174, R):
p! = _p; + p;, E + mnc
2
= PvC + V pac
2
+ maC4 rezulta
(m2- m2)c4
PvC = Ev = 2(; + :::: 22 MeV.
11.4.175. Conservarea impulsului energiei pentru procesul 1:+ -+ X + 1t+
implica relatiile: V.Pic
2


= V

+ m;c
4

Din aceste rezulta mxc
2
= V mic
4
+ m!c
4
:_ 2(mr,c
2
+ Er.Hmnc
2
+ E-:)-::::
:::: 940,82 MeV; este neutronul.
11.4.176. Din conservarea impulsului energiei. totale (fig. 11.4. 176, R):
' . ' v- 2pycos- = Pn; 2Ey = mnc
2
+En rezulta (mnc
2
+En)cos- = Erc(En+ 2mnc
2
),
2 2
in final En = mnc
2
- 1). Pentru cp = 60 se En = Ey =
s1n..!.
2
= 135 MeV.
Fig. 11.4.174, R Fig. IL4.176, R
213
. . 1 "'i- + e- -+ 2y conserva.rea energiei totale i a impufsu 11.4.1 '1'1. Pentru pxooesu e
2
2
+ E _ 2E . p = 2p cos ..!. . 'De aici rezultl lui implicl m,c - Y' e Y 2
= gg.
11.4.178. = , l = v T = V1 To = CTo 15 m.
l!!!_L_-:-:. 26 ns.
11.4.179. -ro =
2
;n:C2>
11.4.180. l = v-r =

=:: 18 km.
... = _!_ = _m!Lc2 4,8. 104 s-1.
11.4.181. 1\ E
't' t "'t"o
m-c
2
t
t lA cu A = ___ ._.__ . Probabilitatea es e:
11.4.182. -;-- ==

V
1
mnc2 + E
t
p = 1 _ e- -; 0,424.
. . d' f' ... a lntr-un proces imprecizia in
11.4.183. de_ l!t.p este 'datil de
determinarea Simultana a pozi , .. d masa m sint cuantele de schimb
A.X. Ap Vom presupune ca mezonn, "e u c Cind un mezon este
ale cimpului nuclear, .cuante ce sa -in
emis de un nucleon absor II" e dintre nucleonii ce
trecere -. o ne ...determinare dega a nucleare. Deci AX r
neaza, adwa egala cu raza r 1't e a , h
e m - --' _. 276 m
6
Ap """' me s1 ca urmar ?" - -
2
-
- ' , rc rtrc
. t' 'I de interactiuni sint: conservarea
Legile in a cinetic, a sarcinii
energiei totale a 1mpu su m , . .
electrice i barwmce. . .
. . t ietatea In interactule slabe se
11.4.185. In tar lse leptonic
ei- v, (neutrinul i l, = .-1
electromc I,- P . . . t l _
1
pentru J.L-
81
(neutrmul
pentru e+ i 'Ve. N umarulleptomc. OS e IL- ,
) l - -1 pentru (.'.+ s1 v!L.
mmomc IL - v '" f d. stinctie intre neutrinul electro me
Observafie: in aceasta . ,
eel miuonic; se va considera ca ve = viL = v. .
. . . ntineutrino electronul, pozitronul, protonul, antl-
11.4.186. N eutr1no a . ' t .
1
sint particule cu rna sa de rep a us
protonul i fotonul. Fl electronul este eel mai UOr lepton
nula; proto nul ... ce mai arJO
cu sarcina electriCa.
0 . B - 0. S = 1. Mezonul K o are astfel de numere cuantice. 11.4.H37. Qx = ,_ x- ' x
214
II.4:.lt?8. Este posihil proeesul ;se _,. A+ 1t'
0
Celelalte proeese nu stnt posi-
bile caci energia de repaus a hiperonului E
0
(m:s:oc1 = 1 315 MeV) este mai
mica dec1t suma energiilor de repaus ale particulelor .to rt0 (ml:C2=1192 MeV
m1Tc
2
= 135 MeV) ca suma energiilor de rep a us pentru n + Ko (mnc
2
=
= 939,6 MeV mK"c
2
= 498 MeV).
11.4.189. Slnt interzise procesele 2) 4) deoarece nu se conservil sarcina lepto-
nica procesul 8) in care nu se conserva sarcina barionica. In procesul 2) nu
are loc nici conservarea energiei.
11.4.190. Procesele 1), 6), 8) 10) conservll stranietatea. ln procese!e 2), 3),
4), 7) 9) I AS I = 1 i deci aceste procese se produc cu mica prohabilitate.
In procesul 5) I l!t.S I = 2 deci dezintegrarea hiperonului :E:-lntr-un proton
i doi mezoni n- nu se constata practic.
11.4.191. 1) l!t.Q = 1, l!t.S = -1; interzis. 2) l!t.Q = t:.S = -1; permis. 3) l!t.Q =
= AS= 1; permis. 4) ilQ = AS= 0; permis. 5) llQ = llS = 1; permis .
6) AQ = AS = 1 ; permis. 7) AQ = -1, llS = 1 ; interzis. 8) AQ = AS = -1 ;
permis. 9) AQ = tl.S = 1; permis.10) ll.Q = -1, AS= +1; interzis.
11.4.192. Procesele 1) i 2) se realizeazli prin interactiuni tari. Procesele 3)
5) se realizeazii prin electromagnetice iar procesele 4), 6), 7)
8) se realizeaza prin slabe. Precizare. arata ca in fiecare
tip de interactiune intervine o particula dominanta i anume: mezonul n in
tari, fotonul in interactiuni electromagnetice i neutrinul {electro
nic sau miuonic) in interactiunile slabe. In .exemplele de mai sus fac
procesele 4) 6) in care nu are loc conservarea stranietatii {AS= 1) i deci,
nu se produce prin interactiuni tari ci numai prin slabe, cu
nwdii de dezintegra.re de ordinul 10-10 + 10-8 s.
II.4.193. p- {uud}; n- {udd}; A- {uds}; {dds}; :I;+- {uus};
1':
0
- {uds}; Bo -- {uss}; E- -{dss}.
11.4.194. o-- {sss}; .,.+- {ud} .,.. - {uU}- {dil}- {s$}; .,.-- {iid};
K+- {us}; - {i;}; K-- {us}.
11.4.195. Antiatomul este format dintr-un antinucleu, format din antiprotoni
antineutroni o patura de antielectroni (pozitroni).
I L5. ELEME.NTE DE FIZICA
DESCARCARI ELECTRICE IN GAZE
11.5.1. 1 "" 1, + 1, = Sen,V, + Sqn,v,, 1 = enS(v, + v,) = enS(J.L.,E + J.L
1
E)=
enS
== -- (1-Le + (.l.t)U.
d
E-U
U.5.2. a) E ;o U + 1 R + lr, R = ---- r = 19 200 !l;
I
h) 6.U=E-UB=E-(E-lr)=lr=80 V.
215
11.5.3. P =Pee - PNa = P,z 1-- =--Pet P' = Pet - =
(
3 ) B7
100 100 '
= P,z (1 _ 23 ) =- 77 P.,.
100 100 '
1 97- 77 20
= P- P = P,z = - P,l = 8 Jls, AW = AP t = 56 kWh.
100 100
E-U
11.5.4. 1 R = E - U - I R,, R = - R, = 11,7 !l.
I
11.5.5. a) Din grafic deduceni: U=40V; 1=20A, deci R=(E-U)/1=9 n.
b) lm = E/R = 24,4 A.
11.5.6. a) E = lm(R + R,); R = E- R, = 8 0;
' lm
b) U = E- l(R + R,) = 30 V.
11.5.7. E = U + IR + l(R,+r}, R = E- U- (R, + r), Im =
I R,+R+r
u
11.5.8. E=IR+ U, E=lmR, IR+ U=lmR, R= = 12,50.
lm- I
PLASMA, FUZIUNEA TERMONUCLEARA
11.5.9. p = nokT; n0 = ..!!_ = 3,22 10
21
atomifm
3
, ni = ne = 10
17
ionifm
3
kT
{ioni simpli),
N = n0 - ni = 3,2199 10
21
atomifm
3
; ex = N = ni = 3,11 10-
5

no no
N
no=--,
1-or:
cxN 2cxN
n2 = n, - --, n1 = --;..._ n,.
1-cx 1-cx
11.5.12. AW = {1,0073-+ 1,0087- 2,0136) 931,5 = 2,24 MeV.
216
11.6.13. &W = (ma + m,- m.n) g3f,5 == 2,24 MeV (s ..au neglijat energiile
de legatura ale electronilor 1n atomi).
Masa nucleului de heliu este mN, He: mN. He=mHe -2m, . 4,001507 u,
dem aw = (2mp + 2mn- mN, He) 931,5 = 28,3 MeV.
11.5.15. La un act de fuziune defectul de masa este: am= 2mp + 2mn-
- mN, He = 0,0305 u.
___ A_m_ _ Am = 30,5 10-
3
=
7 5
.
10
_
3

2(mp + mn) 4,0320 ' 1 kg minitiala
X = 7,5 10-
3
kg; AW = Xc
2
= 67,5 10
13
J = 1,87 108 kWh.
11.5.16. AW = 17,58MeV, = = 1- mn + mHe =
mn+mT mn + mT mn + mT
A ,
= 0,003754; 0,003754 = m == X(kg), X=0,003754kg=3 751o-akg
mn + mT 1kg ' '
AW(1 kg)= Xc
2
= 3,375 10
16
J = 93,7 10
8
kWh.
217
Partea a treia
PROBLEME RECAPITULATIVE
ENUN'fUBI
III.l. 0 bobina cu R = 10 n este plasata intr-un calorimetru.
Se aplica bobinei tensiunea u = 200V2 sin 100 1tt {V). Caldura disipata de
bobina in intervalul de timp t = 5 min este Q = 597,7 J. Sa se scrie expresia
pentru intensitatea curentului i.
111.2. Un bee electric de putere P = 100 W tensiune nominala U = 120 V
.se monteaza la o de curent alternativ cu tensiunea U' mai mare dectt
tensiunea de lucru a becului. Pentru ca acesta sa nu se arda se monteaza in
serie cu el o bobina ideala. $tiind ca factorul de putere al circuitului astfel
format este cos cp = 0,545, sa se determine: a) Z a circuitului;
b) XL a circuitului; c) tensiunea U' a de curent alternativ.
Fig. III.3
III.S. ln circuitul serie RLC din figura 111.3 se
cunosc tensiunile UMN = 30 V, UNo= 10 V
U OP = 15 V. Sa se stabileasca regimul reactiv,
sau inductiv al cireuitului, tensiunea
U MP defazajul cp al eircuitului.
III.4. Un circuit de cu:rent alternativ este form.at
dintr-o bobina cu R = 10 0 induc-
L = 0,1 H, in serie cu un condensator cu
capacitatea C = 1 Tensiunea sursei de alimentare este U = 12 V. Sa se
determine: a) v0 a tensiunii sursei pentru care intensitatea este
maxima; b) intensitatea efectiva maxima I
0
, max in acest caz; c) factorul de
calitate Q a.l circuitului; d) regimul reactiv al circuitului; dar pentru o
mai mare sau mai mica? Sa se construiasca diagrarna fazoriala
pei,ltru fiecare caz.
III.5. Sa se calculeze numarul de spire necesar unei bobine dintr-un circuit
oscilant cu capacitatea C = 9 nF pentru a put\:}a receptiona unde electro-
magnetice cu lungimea de unda A= 2 512 m, ca bobina are un miez cu
permeabilitatea 4n 1Q-
15
H/m, o lungime de 4 em raza transver-
sale de 1 em.
III.6. Un radioreceptor eapteaza unde cu lungimea de unda A= 600 m.
Circuitul sau oscilant are o bobina eu proprie L = 0,1 H, iar rezis-
totala a acesteia este de R = 30 n. Tensiunea folosita este de 6 V. Se
cere: a) undei eaptate; b) capacitatea condensatorului; c) intensi-
tatea curentului in aparat.
III. 7. Indusul unui alternator trifazat stea, pentru care este v =
=50 Hz n = 500 rot/min, are bobinajul cu N = 432 spire. Cunos-
cind ca in intrefier este B = 0,6 T, ca aria unei spire este
S = 640 cm
2
i ca este considerata constanta in dreptul unui pol
in fiecare interval polar, se cer: a) numarul de poli 2p ai alternatorului;
b) t.e.m. efectiva E a alternatorului trifazat.
218
111.8. 0 cadere de apa cu in h 1 .
o turbina lat 5 m 1 debit volumic Dv .= 3 ma/s
poh mductori. Rotorul a un alternator monofazat cu opt
se Ieagd.
0
hobina de ro n . 750 rotjmin. La bor-
natorulm este u = 220 v ca ca tensmnea bornele alter-
= 0,8, se cer: a) fret\ enta " a curent I .Putere pentru bobina este cos t:p =
Pa cind debiteaza u b) puterea
bJ:nel es.te YJt . 80%, iar al o_Ina,o t_nnd. ca rar:damentul tur-
Jm I pl'ln bohma d) raportul LjR t bYJa b-:- 90 Yo, c) 1ntens1tatea curentu-
' pen ru o 1na.
111.9 .. Se da o lentila convergenta de dist:tnt .. f .. .
punctiforme plasate simetric in jurul f = 6? em I, doua surse
de acesta. Se cer: a) distanta dint, . . . rept, la d1stanta d = 20 em
tul maririJor liniare. ' 1 e Imagmi}e punctelor }uminoase; b) rapor-
111.10. 0 lentila conve:rgen-ta formeaza .
egala ..cu pe un ecran a flat lad = pzgtru dn real ..o reala .
. focala a lentilei. b) Se acoleaza
0
a do . e

a) Sa se afle d1stanta
valeaza cu o lentila convergenta ce fo ua len;Ila, Iar sist.emul centrat echi-
reala de doua ori mai mica decit ob rr;:etza pentru obiectul amintit o imagine
centrul sistemului. Se cer: -distantiec u un d' = 45 em de
natura lentilei acolate ,a focala a. Sis_temulm; distanta- focala si
. ' ,
111.11. 0 prisma opt .. d"
. Ica cu m 1cele de refractie . .
trmngh1 ?reptunghic in care A = goo. B _'

ca sectmne prmmpala un
sub unghml de incidenta pe fata AB ' f . (f
1
f! a) 0 raza eade
BC in punctul /'. Cu re rfcta prln prisma i ajunge pe fata
este de 45o? b) Cu ce I/ oare fal ti ungh ul dintre I 1' BC
' "' se re rcta total pe fata BC ;>
III 12 .. ' .
. . 0 sursa lummoasa porneste verti I . . .
la unui strat de apa (n '
1 33
) ca In S';IS, urcmd umform accelerat, _
este a = 1 mjs2 . t . . . . '.. e 10 em. Acceleratia
(fig .. III.f2). Se cere: a/

Iar unf!hiu.l de incidenta i


0
= 45o
de timp; b) dupa elt timp de la pi sitnul sul. de refractie tn functie
. ncepu u aparJ reflexia total a?
Fig. II 1.11
Fig. III.12
111.13. 0 sursa luminoasa omite lumina cu I .
Fasciculul Juminos paralel emis cade ungimea de /, . 500 nm.
a) numarul fotonilor incidenti pe PJ f retea de difractie. Se cer:
este p = 20 W b) constania I . d .e mmut, daca puterea sursei
de ordinul al doilea se foPmeazae daca maxim?l de
' ung lU r.p = 30; C) du1tanta dintre
219
maximul central (de ordinul zero) maximul de ordinul doi, pe un para van
pe care figura a fost proiectata cu ajutorul unei Ientile cu convergenta C = 2
dioptrii. d) Se paravanul cu o celula fotoe]ectrica de cesiu al carui
prag fotoelectric este Ao 660 nm. Sa se determine lucrul de extractie i
viteza cu care este emis un electron.
III.14. Un fascicul de lumina monocromatica este divizat in doua. Primul
fascicul cade perpendicular pe o de avind N = 500 tras./mm, al
do ilea cade pe o celula fotoelectrica. Sa se determine: a) lungimea de unda A
1
,
daca maximul de difractie de ordinul doi se obtine sub un unghi de 30; b)
numarul total de maxime de difractie date de retea, pentru radiatia 'A2
= 450 nm; c) sa se verifice valoarea constantei lui Planck, ca pentru
stoparea electronului tensicunea aplicata este de 0,69 V pentru radiatia /.
2
= 450 nm de 0,415 V pentru A
1
; d) care este energia cinetica Ec a electro-
nil or de celula pentru A = 500 nm, daca L = 2,3 e V.
III.15. Electronii de un catod metalic al unei celule fotoelectrice, sub
actiunea unei radiatii cu lungimea de unda A
1
= 1,36 10-
7
m sint stopati de
0 tensiune inversa usl 6 v anodul catodul celulei, iar cei de
catod, sub actiunea radiatiei cu lungimea de unda /.
2
= 1,065 10-
7
m
sint stopati de o tensiune inversa U
82
= 8,53 V. Se cere sa se calculeze:
a) constanta lui Planck; b) energia necesara pentru extractia unui electron
din metalul catodului fotocelulei; c) frecventa de prag proprie catodului
fotocelulei; d) numarul de linii pe mm al unei retele de difractie, daca
radiatia cu lungimea de unda A = 1,36 10-
7
m este observata in spectrul
de ordinul a] do ilea st1b un unghi de 30; e) diferenta de drum dintre doua
radiatii cu lungimea de unda 1..
1
= 1,36 10-
7
m pentru ca, intr-un punct de
intilnire al acestora, sa sc formeze o banda luminoasa.
111.16. Pe suprafata unei pHicute, intr-o camera Wilson, cad radiatii X.
Camera Wilson se af]a intr-un cimp magnetic de inductie B = 0-,02 T, iar
electronii de recul, aparuti in efectul Compton, descriu traiectorii cu raza de
curbura R = 2,4 em. Determinati energia minima a fotonilor radiatiei X
pentru care se pot obtine astfel de electroni de recul lungimea de unda
eorespu'nzatoare.
III.17. Undeva in spapul cosmic, un electron se apropie de un proton. Se con-
sidera energia totala a electronului la distanta infinit de mare de proton egaU
cu zero. Se cere lungimea de unda (A) a undei asociate e]ectronului: a) la dis
tanta r = 1 m de proton; b) la distanta r' = 0,5 10-
10
m de proton,(!.');
c) ca r' este de ordinul de marime al razei orbitei electronului in
starea fundamentala a atomului de hidrogen, sa se compare A' cu r'.
111.18. In problema precedenta, trebuie sa se tina seama ca electronul la dis-
tanta 0,5 10-
10
m de proton formeaza atomul de hidrogen ca atare se eli-
bereaza energia de legatura egala cu 13,6 e V. Se cere lungimea de unda a undei
asociate electronului in acest ca.z.
Ill.19. Un fascicul de lumina monocromatica, paralel, trecind printr-o dia-
fragma prevazuta cu o fanta ingusta dreptunghiulara situata normal pe direc-
tia fasciculului, franje de difrActie pe un ecran. Sa se afle energia
impulsul fotonilor, daca se tie ca primu] minim apare intr-o directie care for-
meav1 eu normalf\ la em an unghiu] ({) = 6; largimea fantei este b = 5 rom.
220
INDICA'J'D RlSPUNSURI
III.1. z: --:- 1,4 (/2 sin (1007t t - 85o57'27") A.
111.2. a) z = 264,22 0; b) XL= 221,53 0; c) U' 220,18 V.
III.3. UM -> U regi . d t' U
N No, mIn uc Iv; MP = 18 V; ({) :- 56o18'35 ...
III.4. a) vo = 500 Hz b) I - 1 2 A ) Q 31 4
' . o.max - , , C = , , ({) = 0, m > O, 0
r---- T ({)<,
III.o. N = 'A V lfie!J.C /2TCCr = 14 spire.
III.6. a) v = 10s Hz.; b) C = 1Q-t2 F; c) I= 0,2 A.
III. 7. a) 2p = 12 poli; b) E
1
= 4 44 pn N
,
60
3 BS = 1 227 V;
.E = V"3E; = 2125 V.
III.S. a) v =50 Hz; b) p = p _
= P /U = 115 58 A. d) LfR Yit Yia/
2
t - 'fJtYJaDvgh = 254 kW; c) I
a ' ' =cos({) 7tV = 2,54 mH I 0.
III.9. a) Pentru sursa mai . apropiata de centru, avem: ..!_ - ..!_ = _!_ '
deci x2 = 120 em. Xt x2 f
Pentru cealalta sursa. avem: + = _.!_' x; = 240 em, deci: Ax _j
Xt x2 f = x2
+ x; = 360 em: b) = x2 - 3. - x; 3 d .
tJ - ' tJ2 - -; = SCI =
Xt Xt 1 tJ2
111.10. a) Xt + x2 = d, Xt = x2 = 20 1 1 1
' - +- =- deci f1 = 10 em
b) Xt x2 f1
x2 .:.:: d' = 45 em, xl = 2x2 = 90 em
'
1 1 1
- +- =-, F = 30 em c) 1 + 1 1
Xt X2 F ' (I (2 = F ' f2 = - 15 em (divergenta)
III.l1. a) Din figura dat"' 1 ....-..
. . a .ln enuntu problemei avem: BI' I =
45
o, BIF =
= 60 deci r - 30 o n
- ' Iar sin t = n sin 30 = 2 reprezinta conditia ceruta
b) pentru producerea reflexiei totale t 1
es e necesar ca sin 45 < _:_ , 1
rezu ti
n > 1/2.
111.12. a) Din figura data in
= 1/Te-=-.xr-+ e
2
, deci sin
a pare pentru sin r = 1, ded
n
enuntul problemei avem: x = at2f2,
ne
r = v b) reflexia
e
2
+ ( e - r .
total
221
I

111.18. a) n::; .E =- _!!!:_> = 3 10
21
; b) (a + b) sin cp = k"A, (a + b) =
hv he/A
k)... X tg (p
-.-=21()-8 m=2JLm; c) tgtp=-=xC, x=-..:-=0,29 m.
SID f f C
d) L = hc/)...0 = 3 1o-
19
J = 1,875 eV.
! mv
2
=he _he, v = V-
2
= 4,6 10
5
mfs.
2 )... Ao ml.l.o
Ill.14. a) Din de maxim: sin 'P = k'/..
1
, '/..1 = = 500 nm;
sin tp
b) k = --. Pentru tp = 90 a vern k = 4. De o parte i de alta de
N)..,2
maximul central (de ordinul zero) se gasesc cite 4 maxi me, deci numarul total
de maxime va fi 9; c) hc/1.1 = L + eU811 hcf'A2 = L + eU
82
deci k =
= e( Usl - Us2}AtA2 = 6 6. 1Q-34 J s; d) Ec = (kc/1.) - L = 0,29 . 1Q-19 J =
c(l.s- At) '
= 0,18 eV.
111.15. a) h = e( U
82
- UsJ.)A
1
A
2
= 6,62510-
34
J s; b) din prima L =
c(l.t- !.2)
= hc/At-eU
8
t = 51o-
19
J = 3,13 eV; c) v0 = Lfk = 7,55 10
14
Hz; d) in
de maxim: (a + b) sin cp = kA, introducem (a + b) =
1 sin cp k N sin cp
1 84 106
linii ) .
1
. ... d' .
= - --= A = --- = , ____ e uti 1zam con 1t1a
N ' N ' kA ' mm ' r
de maxim: A=kA=k1,361Q-
7
m unde k = 0, 1, 2, 3, ...
ID.16. Pentru ca ne intereseaza energia minima a fotonilor pentru ca're se
obtin electroni de recul cu un anumit impuls, trebuie sa analizam cazul ciocnirii
centrale pentru care fotonul transmite electronului de recul impulsu1 maxim.
Aplicam legile de conservare a energiei impulsului:
E E
'E' VE2 2 2 Er E(
f + 0 = f + 0 + p C --- = - - + p.
c c
Din legea conservarii impulsului E; = pc - E,.
Introducind ultima in lege a conservarii energiei rezulta:
Ef
= pc - Eo + V + P
2
C
2
2/ d
2
Dar mv R =
1
Bev, mv = BeR = p, eCI:
222
Er = BeRc- Eo+ = 83 keVl
2
A = - --- 2 he . - = 15 pm.
Er - BeRc - Eo + V + (beRc)
2
111.17. Dacl soeotim electro nul proto nul ca un sistem izolat, energia total4
se conserv a :
Ec + (- = 0 deci Ec =

Lungimea de unda de Broglie va fi:
A= = V
2
:or.

A'
a) A= 32,4 f.!.m; b) A
1
= 2,281Q-
10
m; c) - = 4,56.,
r'
111.18. Potrivit leg conservarii energiei:
Ec + (-

+L=O, unde L este energia de Iegatura, deci Ec= L


.
k k
A = ]7 2ml( = v :::. L) = 3,15 . 1()-'" m.
111.19. de drum, corespunzatoare razelor emise de marginile fantei
sub unghiul !p, este a = b sin cp; cum a = AG' a vern = b sin IP Primul
2n 27t
minim se produce cind q> = 27t deci A = b sin q>. Energia unui foton este
. h he he h
e: = v = - = --- = 2,37 me V iar impulsul fotonului p = - =
A b sin q> ).
k
= --.-- = 1,27 to-so kgmfs.
b sm q> .
223