Sunteți pe pagina 1din 113

j

GH. VLADUCA N. GHERBANOVSCHI

M. MELNIC

D. CIOBOTARU

,

~E IC

I. MUNTEANU

A. RUSU

I. VITA

PENTRU CLASELE

XI-XII

Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure§ti, 1983

Lucrarea a

fost

elaborata

astfel:

1.1; 1.2

- 1.3 ,--- ADRIAN RUSU, ~ef de lucrari, dr. ing.

NICOLAE

GHERBANOVSCHI,

lector,

dr.

 

I. 4;

I 1.1

-

MIHAl

MELNIC,

prof.

1.5;

1.6;

1.7

-

ION Vl'fA, prof.

 

Il.2; IC4 -

GHEORGHI'fA VLADUCA, lector,

dr.

11.3- ION MUNTEANU, lector,

11.5 -

dr.

DUMITRU CIOBOTARU, conferentiar, dr.

Referenti:

ARTIZIA GOILAV, lOAN GAVRIL, SANDA SPIRIDON, DOREL

profesori rle fizica la liceul

,Petru Rare~" din munieipiul Piatra Neamt.

HARALAMB, DUMITRU RO~CA -

Rerlactor:

Tehnoredactor: EL. OPRI~EANU

Coperta: V. WEGEl\IANN

E. MESARO~, prof.

Nr. colilor de

tipar :

14

Bun de tipar: 11.11.1983

Com. nr. 30 404/7234

Cornbinatul poligrafic

,CASA SC!NTEII"

Bucuresti ~

R.S.R

PREFATA

Aceasta culeger_e de probleme a fost elaborata in acord cu confinutul manualelor de fizica pentru clasele a XI-a §i a Xll-a §i astfel conceputa lncU sa acopere ln zntregime tematica. aces- lora. Din acest motiv, gruparea problemelor in capitcle ~i para- grafe, tematica acestora, precum $i notafiile folosite au fost condifionate, in esenfa, de structura $i continutul manualelor. ln acest context introducerca breviarelor, uzual folosite in alte culegeri de probleme, nu a fost necesara. Lucrarea confine probleme de ldrga ciJ'culafie selectate din alte culegeri de probleme sau din lucrari de specialitate, dar prelucrate §i reformulate in spiritul manualelor. Precizam insa ' ca 0 buna parte din problemele propuse sint originale. ln fiecare paragraf problemele au fost sistematizate, pe cit posibil, dupa gradul lor de dificultate §i, ca atare, se recomanda _ rezolvarea lor in ordinea din culegere. Rezo.Jvarea lor lntr-o alta ordine este posibilli, deoarece problemele, cu mici excepfii, sint independente. Problemele tipice sau cele czz un grad mai ridicat de dificultate sfnt rezolvate in detaliu. Pentru problemele similare sau cu un grad redus de dificultate sint date relatiile de calcul, ca §i rezultatul numeric sau numai rezultatul nllmeric. M"nfioniim ca problemele cu un grad mai ridicat de dzficultate, notate cu un asterisc, se pot rezolva cu nofiunile §l: cuno§tintele din manualele de fizica. Aceste probleme testeaza abilitatea ele- vilor de a folosi eficient ansamblul acestor cuno§tinte dezvoltind, in acela§i timp, mobilitatea lor in gindire. Rezolvarea acestqr probleme, fara a folosi indicatiile, constituie o dovada a lnfe- legerii profunde de catre elevi a proceselor fizice implicate in problemele respective §Z: a legaturii lor cauzale. Culegerea se adreseaza elevilor de liceu, participantilor la concursurile de fizica $i candidatilor la examenele de admitere in invajamlntul superior.

----~~----------------------------------------------------------------------------~L-~----------------------------------------~--------···~-----.~~~~-··~-~··-~-~--~--···-·

Speram ca aceasta culegere, prin ordonarea problemelor dupa gradul lor de dificultate, prin continutul lor, ca ~i prin dozarea judicioasa a indicafiilor de rezolvare, va contribui la clarificarea, adincirea ~i fixarea cuno~tintelor · teoretice, va dezvolta la elevi deprinderile necesare folosirii acestora ln mod eficient pentru rezolvarea pfoblemelor de fizica ~i pentru inter- pretarea corecta ~i corelata a legilor §i fenorrtenelor fizice. Autorii multumesc celor cu care au purtat discutii utile pe marginea acestei lucrari $i vor ramlne lndatorati cititorilor care vor face sugestii ~i propuneri pentru imbunatat,irea unei edifii viitoare.

AUTOR/1

PARTEA

1NT1I

FIZICA

CLASA

A

XI-A

 

Enun*uri

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

?

1.1.

Curentul

alternativ

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

1.2.

Curentul trifazat. Ma~ini electrice.

Transformatorul

 

10

1.3.

Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda).

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

12

I Oscilatii

.4.

 

electromagnetice

 

• .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

15

I electromagnetice

.5.

Unde

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

21

I

.6.

Optica

·.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

22

1.7.

Notiuni de teoria relativitatii restrinse

 

<

 

· 34

Indica til

~~ rispunsuri.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3?

1.1.

Curent.ul

alternativ

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3?

1.2.

Curentui trifazat. Ma~ini electrice.

 

Transformatorul

 

38

1.3.

Elemente neliniare de circuit

(dioda, trioda)

 

39

1.4.

Oscilatii

 

electromagnetice

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

43

1.5.

I

.6.

Unde

Optica

electromagnetice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

50

52

I. 7. Notiuni de teo ria relati vita tH

restrinse

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

65

 

PARTEA A DOUA

 
 

FIZICA CLASA A

 

XII-A

 
 

Enunturi

69

j

 

I

II.1.

Elemente de fizica

cuantica

 

:.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

69

 

II.2. Fizica

atomului

 

··.

80

11.3.

Elem,ente

 

de

 

fizica

 

 

90

II .4.

Fizica

nucleului.

 

Particule elementare

 

: .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

119

11.5.

EJ,emente de fizica plasmei

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

141

Indicatii

~~ rispunsuri

 

ILL Elemente

de

fizica

cuantidl

 

143

II.2.

Fizica atomului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

159

II .3.

Elemente

de

fizica

solidului

 

169

11.4.

Fizica

nucleului.

Particule

 

elementare.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

198

II .5.

Elemente de fizica

plasmei.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

215

 

PARTEA

A

TRElA

 
 

PROBLEME

RECAPI1'ULATIVE

 

Enunturi

 

21R

Indicatii ~i raspunsuri

 

.

221

I

I L

~·~·-

Partea

intii

FIZICA CLASA A XI-A

ENUNfURI

"

1.1. CURENTUL ALTERNATIV

1.1.1. 0 spira circulara conductoare eu aria S = 50 em 2 este rotita uniform

perpendiculare pe liniile unui cimp

t.e.m. e indusa in

spira. Se considera ca origine a timpului, momentul in care fluxul magnetic

magnetic uniform de inductie B =

cu tura~ia n =

10 rotfs

in

jurul axei

10- 2 T. Sa se calculeze

prin spira este maxim.

1.1.2. Un rezistor eu rezistenta R = 5 Q este parcurs de un curent de inten-

sitate

instantanee tensiune la borne un ~i intensitatea curentului in pentru rezistor.

este

legata la o sursa de tensiune' alternativa c~ U = 220 V ~i v = 50 Hz. Sa se

calculeze intensitatea curentului I

Sa se serie expresiile marimilor

I

=

4 A

~i frecventa

cu rezistenta

v =

R

50 Hz.

=

10

n

1.1.3. 0

bobina

si

inductanta

L

=

180 mH

prin bobina.

1.1.4. 0 spira perfect conduetoare, plana, cu aria

n = 3 000 turefmin

·intr-un ci~p magnetic uniform de inductie B = 1 T, ea in figura 1.1.4. Sa se caleuleze: a) valoarea efec- tiva E a t.e.m. induse e; b) expresia intensita~ii instantanee i a curentului in circuitul conectat la bornele~ spirei, caracterizat prin rezistenta R = 0,157 n ~i inductan~a L = 0,5 mH; c) considerind ca origine

a timpului momentul in care t.e.m. e este zero,

timpul t 1 pentru care, in decursul unei perioade, inten- sitatea curentului are valoarea instantanee 'pozitiva egala cu valoarea sa efectiva; d) caldura Q disipata

1 min.

1.1.5. Care este impedanta Z pentru v = 1 kHz a unui

spire, cm 2 ?

S 100 rm 2 , este rotita cu turatia

in circuit in timpul t =

reostat cu rezistenta R

lungimea l =

50

em

100 0,

unei

N

spire

=

2 000

S

=

15

~i aria

G

Fig. !.1.4

1.1.6.

0

bobiha conectata la o sursa cu tensiunea

U

105 V si frecventa

v

50

Hz este parcursa de curentul de intensitate I =

1,8 A:

Care si~t

impedanta Z ~i inductarita L

a

bobinei?

Ce

atunci .cind

are

la

borne

tensiunea

continua

curentul de intensitate 1 0

7,5 A?

defazaj

U 0

=

~ introduce

este

ea, daca

de

6 V

parcursa

7

1.1.7.

0 bobina este conectata la o sursa cu tensiunea u = 30 sin 314 t (V).

, Intensitatea curentului prin bobina este i = 21,7 sin 27t (50 t- 1/8) (A).

Se cer: a) frecventa v a curentului ~i defazajul cp al circuitului; b) momen-

tele t ~i t 1 pentru care intensitatea

pozitiva respectiv negativa egale cu intensitatea efectiva; c) rezistenva R

§i inductanta L ale bobinei.

1.1.8. Daca se aplica la bornele unei bobine o tensiune sinusoidala de frecventa

standard ( v = 50 Hz) §i tensiune efectiva U = 60 V, intensitatea efectiva a curentului priri bobina este 1 = 4 A, iar dac~ se aplica la bornele bobinei o tensiune continua U 0 = 10 V, intensitatea curentului este / 0 = 2 A. Sa se

determine inductanva L §i defazajul cp al circuitului de curent alternativ.

instantanee i a curentului are valorile

'

1.1.9. La bornele unei surse cu tensiunea U

se conecteaza circuitul serie

22,36 V §i frecventa v

50 Hz

format din o bobina §i un rezistor

de rezisten~a

R

=

5 n. Cunoscind ca tensiunea la bornele bobinei este

ub =

10 V2 v,

10 V, sa se calculeze rezistenta

Rhinductanta L §i defazajul circuitului (cp).

o sursa are

tensiunea la borne u = 1,4 sin 10 3 t (V). Sa se determine expresia intensitatii

instantanee i a curentului care parcurge condensatorul.

220 V si frecventa

v = 50 Hz se leaga in serie doua condensatoare avind capacitavile C 1 ' = 0,2 ~F, respectiv C 2 = 0,4 ~F. Sa se determine intensitatea curentului I

1.1.11. La bornele unei surse cu tensiune la borne U =

1.1.10. Un condensator cu capacitatea C

iar tensiunea la bornele rezistorului este

U R

'

100 ~F conectat la

'

prin circuit §i tensiunile U 1 §i U 2 la

bornele condensatoarelor.

1.1.12. La bornele unei surse cu tensiunea la borne U si frecventa v 50 Hz

se leaga un circuit serie RC. Cunoscind ca tensiunile 'Ia bornele elementelor

circuitului sint U R = 120 V §i Uc = 160 V, iar intensitatea curentului prin circuit este I = 1 A, sa se determine capacitatea C a condensatorului, defazajul circuitului cp §i tensiunea U.

1.1.13. La bornele unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R = 3 n

ins.eriat cu un condensator de capacitate C = 250 ~F se aplic~ tensiunea

Sa se determine expresia pentru intensitatea i a

·

0,5 V2 sin 1 000 t (V). curentului prin circuit.

l.l.14.• Un circuit

tanva L

intensitate I =

u =

RLC serie, caracterizat pri.Q. rezistenva R = 20 n, induc-

§i

capacitatea C = 50 ~F, este parcurs de un curent de

=

30 mH

10 A §i frecventa v = (500/7t)Hz. Sa se determine defazajul cp

§i tensiunea U la bornele circuitului.

1.1.15 Un circuit RLC serie alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta R

inductanta L = 95,5 mH ~i un condensator cu capacitatea. C este parcurs de

Sa se deter-

rnine capacitatea c' tensiunea ub la bornele bobinei, tensiunea u la bor:nele

circuitului .§i puterea P disipata in circuit.

un curent de intensitate i = 6 V2 sin (314 t - 36°52'11' 1

16

n,

)

(A).

1.1.16. Sa se verifice relatia S =

precedenta.

'

,,

V P 2 + P~ pentru circuitul din problema

8

1.1.17. Un circuit

serie

este

C ~0 ~F, U. =" 220 V ~u. v

caracterizat

" ?O ~z

H,

~a s.e determine defazajul cp, factorul

prin

R

=

10

n,

L =

0,04

de cahtate Q §I caldura disipata In circUit timp de un minut.

' ~.1.18.-.Un circuit RLC seri? format dintr-o bobina avind rezistenta R = 21 n,

,I

'

'

Inductanta

conectat la o sursa de cu~ent alternativ de frecventa v = 50 Hz. Tensiunea

la bornele condensatorulm este Uc = 310,7 V. Sa se determine intensitatea I

a curentului prin circuit, tensiunea Ub la bornele bobinei tensiunea U la '

bornele circuitului §i

L = 70 mH §I un condensator cu capacitatea C = 82 ~F este

defazajul _cp al circuitului.

1.1.19. La o sursa ou tensiunea U = 220 V §i frecventa v = 50. Hz se conec-

teaza o bobiJ?-a. Inte~sitatea curentului prin bobin~ este I 1 = 2 A. Prin legarea i~ se~1e 3: un.m condensator cu capacitatea C = 20 ~F, intensitatea curentul~I.pr1n mrcmt ramine. ac?ea§i, ~ 2 = 2 A. Sa .se determine: a) rezis- tenta R §I ~nd~ctanya L ale bob1ne1; b) dtagrama fazor1ala; c) factorul de cali- t~te q.al ~Ir_?mtulut; d) puterea activa P §i puterea reactiva P r in cele doua situatn (fara condensator-cazul 1 §i cu condensator-cazul 2).

(

1

1.1.2~.eO bobina cu rezistenva

R =

50

n

§i

inductanta L =

1,33

H este

inser1ata cu un .condensator cu capacitatea C = 20 ~F. Ansamblul

este ali-

~entat sub tens1l!nea .u = 100 V, cu frecventa v = 48Hz

Sitatea cure~tu.lui. I §I defazajul Cf>. al circuitului; b) tensiunile

Se cer~ a) inten-

la

U b

§i

Uc

borne}? ~oh.1ne1 §~ condensatorul~I. f) ?e f!10d~fica i~ductanya bobinei (L')

prin CircUit devine maxima. Sa se ras-

punda la intrebarile precedente pentru acest caz §i sa se determine factorul de calitate Q al circuitului.

astfel Incit Intensitatea curentulul I

, 1.1.21. Un circuit

serie RLC este alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta

R = 10 f.! §i" un condensator C. Reactantele bobinei §i condensatorul~i

pen~ru ." =.50 Hz sint XL= 2

a circuitulm este

fae~orulde calitate Q al circuitului si tensiunile la bornele elementsior circui~

tului",U b §i u. c in c~nditia de regim

vente! surse1

n §i

Xc

=

1 000

n. Tensiunea de alimentare

intensitatea

curentului

I

U =

120 V.

Sa se determine

'de rezonanva, obt.inuta prin varierea free-

de ahmentare.

1.1.22. Un circuit RLC paralel este format dintr-o bobina ideala cu reactanva

~L = 314 ~ (pentru ". = 50 Hz) in paralel cu un condensator C = 4t-tF

n. Circuitul este legat Ia o sursa de

50 Hz. Sa se determine prin circuit §i defazajul

§1. eu

ahmentare cu tens1unea lJ =

un reztstor ~u reZis~enta R =

10 V §I

.10

frecventa v =

1im}ted.anv~Z a. circuit~lui, intensitatea I a cur~ntului cp al circmtulm.

1.1.23. Un rezistor cu ·rezistenta R = 1 k n' o bobina ideala cu inductanta

L = 0,2 mH §i un condensato~cu capacitat~aC = 300 pF sint conectati in

paralel.la ? surs~ cl! tensiunea U =

Sa se

determine Inte~sitatde curentilor IR, IL, lc prin laturile cireuitului~ intensi-

tatea curentulm total I §i defazajul cp al circuitului.

1 V §i 'frecventa

v

=

250 kHz.

1.1.24. 0 bobina ideal~ cu inductanta L = 1 mH este legata in paralel cu un

c~:mdensator cu capamtatea C = 40 ~F la o sursa cu tensiunea U = 2 V §~ !recve~ta .v variabila. Sa se calculeze frecventa de rezonan~a v 0 a circuitului §I Intensitatlle curentilor I L' Ic ~i I din circuit in acest caz.

"1

'

/

'

1.1.25.• Un

circuit serie

RLC conectat la o sursa

cu tensiunea

U = 110

V

~i frecven~a v = 50 Hz este caracterizat prin valorile R

.

1~ n., L. = 0,1

H

~i C = 200 (.LF. Sa se calculeze intensitatea I a curentulu1 pr1n circuit.

1.1.26

Se a plica tensiunea U unui circuit serie ''de curent alt ernativ

' din elementele bobina ~i condensator.

for~at lmpedan~ele. ce~or. ~oua ~lemtmte sint

egale. Defazajul dintre tensiunea U b la bornel~ bobinei. ~~ I.ntensttate.a ~uren­

tului I U b §i

din circuit este ~b =

30°. Sa se determine rela\Ia dintre tensiunile U,

U c ~i defazajul ~ a circuitului.

1.1.27.•Un circuit serie RLC are rezisten\a R = 4 n ~i inductan\a

L

=

2

H.

• Tensiunea sursei de alimentar~ este U =

220 V, cu fre?venta

v =.50 ~z.

Ce valoare trebuie sa aiba capacitatea C 0 a condensatorului. pentru ca clrcuitul

de curent alternativ sa prezinte fenomenul de rezonan~a. ~I care este valoarea maxima a supratensiunii U Co la bornele condensatorulm·? ·

1.2. CURENTUL TRIFAZAT.

MA~INI ELECTRICE.

TRANSFORMATORUL

1.2.1. Un generator de curent trifazat, avind conexiunea in ste~,are tensiunea

pe faza Ur = 220 V. Generatorul alimenteaza un m?tor tr1fazat,. care ~r~ pentru fiecare bobinaj (faza) rezistenta R = 5 n ~~ reacta~\a tndu.ctiva X = 7 Q. Bobinajele motorului sint legate in st~a. Sa .s~deter!lune: tensmnea de linie Uz, intensitatile curentilor de faza Ir ~~ de hme Iz ~I puterea P a

maxima <1> 0 = 7 · 10- 4 \Vb; Turatia rotorului este n = 3 000 rotfm. Sa se

determine: a} frecventa v a curentului produs de alternator; b)

valori numerice a t.e.m. induse e; c) puterea P disipata pentru o intensitate

expresia cu

a curentului I

=

2

A

§i

un

factor

de

putere

cos ~ =

0,85.

1.2.6. Un motor cu P

= 0,6 n §i randamentul 1J. 0,9. Sa se determine: a) intensitatea curen- tului I absorbit de la reteaua de alirnentare in functionare nominala; b) ten- siunea contraelectromotoare Ec; c) rezistenta Rp a reostatului de pornire pentru ca Ia pornire intensitatea curentului sa fie I P = 40 A.

=

5,4 kW

§i

V

=

220 V are rezistenta rotorului r =

1.2.7. Un generator de curent continuu, cu excitatia derivatie, furnizeaza in

circuitul de utilizare, sub tensiunea U = 115 V, curentul de \ntensitate I 48 A. Rezistenta rotorului este r = 0,16 n, iar intensitate~ curentului de excitatie este Ie = 2 A. Sa se calculeze t.e.m. E a generatorului §i rezistenta

ri a infa~urarii de excitatie.

1.2.8. Rotorul unui generator de curent continuu cu excitatie derivatie gene-

reaza o t.e.m. E = 120 V. Care este tensiunea U la bornele generatorului §i ce rezistenta ri are infa§urarea inductorului, daca curentul din circuitul exterior are intensitatea I 30 A, iar in infa§urarea inductorului I e = 1,5 A?

1.2.9. Sa se calculeze t.e.m. E a unui generator de curent continuu cu

tatie derivatie ~i intensitatea I din circuitul lui exterior, cunoscind ca rotorul

are rezistenta r = 0,2

u = 110 v, rezistenta inducto-

rului ri = 55 n, iar intensitatea curentului fn rotor este Ir = 30 A.

=

exci-

n, tensiunea la borne

motorulni.

1.2.10.

Sa se calculeze randamentul YJ al unui motor de curent continuu cu

puterea P =

5 kW, ~tiind ca tensiunea la borne este U = 120 V, iar intensi-

'1.2.2. Un

generator de

curent trifazat,

avind

c?nexiune~ in triunghi,

are

tensiunea pe faza Ur = 220 V. Generatorul ahmenteaza un ?onsumat~r trifazat cu conexiunea in triunghi. Consumatorul are, pent:u ftecare fa~a,

R = 7 Q ~i reactan\a inductiva X = 10 0. Sa se d~term1ne

intensitA\ile curen\ilor de faza Ir ~ide linie It ~i puterea consum~torulm.

rezistenta,

tatea curentului absorbit in functionare normala de la reteaua de alimentare '

este I

=

49 A.

'

1.2.11.

siune, u2 = 12 v, are bobina primara alcatuita din sirma de cupru emailata cu diametrul D = 1,6 mm §i rezistenta pe unitate de lungime R 1 = 0,01 0.

Un transformator de re{ea (U = 220 V, v = 50 Hz) coboritor de ten-

1.2.3. Un alternator monofazat cu doisprezece P.oli, b?binajul st~toruh~i cu

N

=

540 spire, tura\ia rotorului n =

500 rot/min, ar1a suprafe\ei

'?~ui po!

inductor S = 833 cm 2 are· inductia in intrefier B = 0,6 T. Ad~I\Ind c~ inductia este constantA in dreptul 'unui pol ~i zero in interval~! d1ntre dm

poltconsecutivi, sa se calculeze t.e.m. efectiva E a alternat'orului.

1.2.4. Rotorul unui alternator (monofazat) cu opt. pol~alternayi are turati~

n = 750 rotfmin. Bobinele indusului au N' = 80 spue f1ecar~,diametrul un~I spire fiind D = 10 em. Cind polii rotorului s!nt in dreptul b.ob!nelor statorului, inductia in intrefier este B = 0,7 T. Bobtnele statorulu1 s1nt conectate in

serie ~stfel incit t.e.m. induse in bobine se aduna. sa se calculeze: a) frec- venta v a t.e.m. induse; b) expresia ~i valoarea efect1va E a ~.e.m. tnduse;

c) f~ctorul de putere,

daca puterea disipata in circuit este P = 53,4 kW, 1ar Intensitatea curentului

prin circuit este I = 112 A.

formata di~ al~ernat?r§I consumator;

cos~' a instalatiei

1.2.5. Un alternator (monofazat) are p 12 perechi d~ poli: Fluxul prin fiecare bobina de pe stator este func\ie sinusoidala de timp. ~1 are valoarea

10

Miezul defier al transformatorului are sectiunea patratica cu latura l = 4,43 em

§i permeabilitatea relativa maxima fir = 10 4 Considerind regimul pentru

care permeabilitatea §i-a atins valoarea maxima, sa se determine: a) impe- danta maxima Z a bobinei primare, cunoscind ca numarul spirelor din seeun- dar este N 2 = 6 spire; b) defazajul maxim~ al circuitului primar la mersul in gol al trans¥lrmatorului; c) intensitatea curentului I 28 prin circuitul secun- dar scurtcircuitat; d) puterea P a transformatorului.

1.2.12. Pe miezul magnetic al unui transformator cu raportul de transformare

U 1 JU 2 = 10 kV/240 V, folosit intr-o retea de distributie a energiei electrice,

infa§oara o bobina cu N = 10 spire. Tensiunea masurata la bornele bobinei este U = 10 V. Sa se calculeze uumerele de spire N 1 ale primarului si N 2 ale '

secundarului.

se

~

.1.2.13. Un transformator de mare putere, cu puterea utila P 2 = 312,5 MVA are randamentul YJ = 99,6o/ 0 Considerind ca transformatorul functioneaza cu un factor de putere cos ~ = 0,9, sa se calculeze puterea P disipata in transformator.

11

IARE

RCC

1.3.1. Sa se specifice modul de aplicare <1 legii lui Ohm Ia un element neliniar

de

1.3.2. Sa se indice sensu! vectorului intensiUHii cimpului electric datorat

sarcinii spatiale a electronilor §~ sensu] acel~i3:§i vecto~ datorat tensiunii anodice, in spatiul dintre anodul §I catodul une1 dwde cu v1d.

circuit.

1.3.3. Catodul unei diode cu vid are un curent de emisie IE =

calculeze numarul de electroni emi§i de catod in unitatea de timp.

100 rnA. Sa se

1.3.4. Avind in vedere rezultatul obtinut la problema anterioara, sa se explice

de ce materialul catodului nu se gole§te complet de electroni dupa un timp de

functionare.

pentru toate cele trei regiuni ale

cara~teristicii: regiunea de blocare ( U A< 0), regiunea curentilor

sarcina spatiala (0 < U A < UAs) §i

., 1.3.5. Diodele din figura 1.3.5, a §i b au catozi cu incalzife directa §i prezinta caracteristici ideale, identice. Sursele de tensiune pentru incalzirea filamentelor au aceea~i tensiune electromotoare. Sa se arate daca exista deosebiri intre valorile intensitatilor curentilor I~ §i I~.

Se va

argumenta raspunsul

limita~i de

U As).

regiunea de saturatie ( U A >

I

,

,

I'' A

a

Fig. 1.3.5

6

-;t 1.3.6.

0

~i U A =

dioda cu vid lucreaza in punctul de functionare dat de: I A= 15 rnA 20 V. Sa se calculeze perveanta diodei.

'r- 1.3.7.

0

dioda

cu vid,

avind

caracteristici

ideale,

are

perveanta

10 rnA.

K

Sa

=

= 8 · 1'0- 2 IhAJV 312 §i intensitatea curentului de emisie IE =

calculeze

marimea

intensitatii

curentului

se

anodic pentru tensiunile anodice

U A.=

-5; 0;.10; 36 ~i 49 V.

'l\ 1.3.8. Sa se calculeze viteza cu care un electron ajunge Ia anodul unei diode cu vid, polarizata cu tensiunea u A= 20 v. Se presupune ca viteza electro- nului in momentul einiterii de catre catod este nula. Sa se estimeze ordinul de marime a timpului de tranzit al electronului in spatiul catod-anod, cunoscind distan~a dintre electrozi d = 3 mm.

12

'J5 1.3.9. In figura 1.3.9, a ~i b se prezinta doua mod uri de grupare a doua diode:

in serie ~i, respectiv, in para]el. Diodele au perveantele K 1 , respectiv K 2 Sa se calculeze perveanta echivalenta §i' sa se indice domeniul de tensiuni in care ramine valabila legea 3/2 pentru fiecare dintre grupari.

a

Fig. I.3. 9

de grupare a unei diode mAJV 3 1 2 , IE= 10 rnA,

Iar ~eziste:r;tta :ezistorului este R = 2 k .Q. Sa se calculeze intensitatea curen- t~lm I pr1n f1ecare grupare, pentru doua valori ale tensiunii: U = 5 V

!to. ln figura 1.3.10, a, b se prezintii doui\ moduri ?U un .rezistor: ~erie §i yaralel. Dioda are K = 1

~~ 50 v.

D

a

Fig.

1.3.10

1!.11. Sii se deseneze, calitativ, dependenta I - U pentru un grup format dintr-o dioda in ;erie cu o sursa de tensiune electromotoare E (fig. 1.3.11).

")('

Fig. 1.3.11

I

D

u

1.3.12. Un redresor mop.oalternanta cu filtru capacitiv este alimentat

de un

tran~formator ?ar~ furn~zeaza in secundar tensiunea u 2 = 20 sin 100 1tt (V).

Tens1unea continua, ob~Inuta la bornele condensatorului, are valoarea

U =

=

19 V. Sa se calculeze procentul de timp in care conduce dioda

presupunind

un factor de ondula~ie neglijabil.

'

13

'}. 1.3.13. Sa se calculeze factorul de ondulatie (y) la ie~ireaunui redresor bial- ternanta cu filtru (schema filtrului este prezentata in figura 1.3.13); tensiunefl continua la bornele condensatorului c1 are valoarea u1 = 20 v' iar factorul

L

de

ondulatie

in

acela§i

loc

este · y'

=

0,1.

1.3.19. Sa se construiasca grafic caracteristicile de grila §i anodice ale unei(', triode cu parametrii S == 4 mA/V §i Ri = 10 k n. Se. presupune. ca aceste caracteristici sint liniare, iar unul dintre punctele posibile de func~IOnare are -

coordonatele lAo =

12 rnA;

U 00

=

2 V

§i

U Ao =

200 V.

Sa

se

deduca

Elementele

filtrului

au

valorile:

L

=

5

H;

expresia matematica a ·caracteristi-

C

=

100 fl.F,

iar

rezistenta

rezistorului

de

cilor liniarizate.

. sarcina

= tensiunii alternative redresate este v =50 Hz.

Rs

are valoarea

10 k n. Frecven~a

Fig.

1.3.13

1.3.14. Sa se exprime marimea tensiunii ano- dice maxime (UA, max) aplicata pe dioda in polarizare inversa ( UA < 0) · intr-un redresor

amplitudinea U 2 H tensi-

monoalternanta cu filtru capacitiv, in func~ie de unii din secuRdarul transformatorului.

1.3.15. lritr-o trioda cu vid electronii pot trece de Ia eatod Ia anod, de§i in

drumullor se afla grila, polarizata cu o tensiune negativa. Sa se explice acest

lucru.

1.3.20. Montajul de amplificator, din

figura 1.3.20, lucreaza cu o trioda ale carei cara.cteristici sint pre- zentate in figura 1.3.18. Elementele montajului au valorile: E A= 250 V; RA 10 k n; Rc = 1 k n. Sa se determine: valorile statice (com po- nente continue) ale tensiunilor ~i

curentilor

U a, U A ~i /.4; marim~a.

amplificarii

in

tensiune;

amplitu-

dinea maxima a semnalului de la

1.3.16. Sa se gaseasca legea de dependenta a curentului anodic al unei tri.U

(/A) de tensiunea anodica ( U A) §i de tensiunea de grila ( U 0 ), in domeJIII

UG < 0, daca se fac urmatoarele presupuneri:

- se aplica principiul superpozitiei efectelor tensiunii anodice §i de grila, precum §i fo~malismul matematic al diodei cu vid (legea lui Langmuir); , - tensiunea de grila are un efect de fl. ori mai mare asupra curentului anodic decit tensiunea anodica. Cum se modifica aceasta lege pentru domeniul Ua > 0?

1.3.17. Avind in vedere rezultatele problemei precedente, sa se calculeze tensiunea de grila necesara blocarii unei triode (IA = 0), avind lL = 20 ~i fiind pola.rizata cu U A = 200 V.

1.3.18. 0 trioda cu vid are car~cteristicileanodice prezentate in figura 1.3.18. Sa se caleuleze parametrii triodei (S, Ri, !J) in punctul M 0

1e~1re ( Ua, max)·

1.4. OSCJLATJI

Fig. 1.3.20

ELECTHOMAGNETICE

2s 1.4.1. Cum se schimba frecventa oseilatiilor Iibere dintr-un circuit oscilant, daca marim distanta dintre armaturile condensatorului? Dar daca introducem in bobina un miez 'de fier?

'I 1.4.2. Se schimba frecventa unui drcuit oscilant inchis cind este transformat intr-un circuit oscilant deschis?

'f A·I.4.3.

lntr-un circuit oscilant ide~l, coin?id .?ar~ ca f~z~.?scila~iile t~nsiuni!

dintre armaturile condensatorulm cu osCilatnle 1ntens1tatn curentulm? Daca nu coincid, care est8 defazajul? Sa se construiasca in acela§i sistem de coordo- nnte graficele variatiei tensiunii ~i intensita~ii curentului dintr-un circuit in

decursul a doua perioade.

IA (mA)

~ 1.4.4. Unde se afla concentrata energia, intr-un circuit oscilant, la momentele T JB, Tj4, T j2, 3 T /4 considerate de la inceputul descarcarii condensatorului? (Oscilatiile sint libere.)

~ 1.4.5. Prin ce se deosebesc oscila~iile libere

prod use in doua circuite oscilante

care au aceia~i parametrii C, L §i R, daca condensatoarele au fost incarcate

la baterii cu t.e.m. diferite?

(S) 1.4.6. 0 baterie formata din doua condensatoare cu capacitatea de 2 {J.F fiecare se descarca printr-o bobina (L = 1 mH, R = 50 !l). Vor aparea oscila~ii, daea gruparea condensatoarelor este: a) in paralel? b) in serie?

~

(V)

Fig. 1.3.18

/

1.4.7. Ce in ductan\a trebuie _sa aiba un circuit oscilant car~ c?_ntine un con-

pentru a produce oscilatn cu frecventa

densator cu capacitatea C = 2 fl.F,

v

10 3 Hz?

Se neglijeaza rezistenta circuitului.

(J 1.4.8. Intensitatea curentului intr-un circuit oscilant varia~a cu timpul dupa ecuatia: i = 0,01 cos 1 000 t. Determinati inductanta circuitului, §tiind ca valoarea capacitatii condensatorului este C = 2 · 10- 5 F.

0 1.4.~. Cum se v schi~ba perio.ada 9i frecventa oscil~tiil~r liber~ i'ntr-un c.ircuit

capaCitatea

de

este format· tlintr-o

= 0,03 H 9i un condensator plan, compus din dona pHici de forma unor discuri cu raza r = 1,2 em, situate la distanta d = 0,3 mm una de alta. Sa se determine perioada oscilatiilor libere in circuit. Cit va deveni perioada oscila- tiilor, daca spatiul dintre armatmi este ocupat de o placuta cu permitivitatea

relativa e:r = 4?

OSCdant,. daca

9

ori?

1.4.10. Un

ffilC§Oram

Inductanta

I

de

4

Orl

§I

marim

·

circui~ oscilant

bobina cu inductanta L =

1.4.11. Avem dona circuite

l. Se bobineaza spira linga spira pe un rind 9i se intreaba

ce raport' exista intre C 1 9i C 2 Am notat prin: T 1 , 2 perioadele, r 1 , 2 razele

spirelor, d 1 ,2 diametrele firelor 9i / 1 , 2 lungimile firelor.

1.4.12. Factorul de

iar

raza firului r 2 = 1f;r mm. Rezistivitatea fiind p = .10- 7 n · m, care este

perioada oscilatiilor libere?

Cum se mGdifica

frecventa oscilatiilor proprii 9i de cite ori, daca se schimba comutatorul K din pozitia a in pozi tia b? Se §tie ca C 2 = nC 1

formata dintr-un rind de spire una linga alta. Raza spirei

este 100. Bohina este

oscilante la care

T 1 =

3

T 2 ;

r 1 =

.

2

r 2 ;

d 1 =

=

d 2 =

d; l 1 =

l 2

=

calitate al

unui

circuit

oscilant

r 1 = 1/~: 2 m,

1.4.13. Se considera circuitul

oscilant

din figura

1.4.13.

L

L

Fig. 1.4.13

Fig. I .4.14

electromag·

netice produse in circuitul oscilant din figura 1.4.14. Marimile caracteristice

circuitului sint: L

1.4.15. 0 bobina este legata in paralel en un condensator a carui capacitate

poate fi variata prin rotirea unui buton. Dorim sa realizam o variatie liniara

a frecventei circuitului oscilant LC in func~ie de unghiul de rota~ie a butonului,

incepind cu 2 · 10 5 Hz 9i sfir§ind cu 4 · 10 5 Hz pentru o rotatie de 180° a buto- nului. Daca L = 1 mH, reprezentati gra.fic dependenta lui C _de unghiul de rotatie a butonului intre zero 9i 180°.

1.4.16. Circuitul oscilant al unui aparat de radio are o bobina de inductan~a L

1.4.14. Determinati frecventa,

perioada §i

C 1 =

880 pF

pulsatia

9i

C 2

=

oscilatiilor

20 pF.

10 mH;

9i un condensator variabil, cu rotorul avind n armaturi in forma de coroana semicirculara de raza r, respectiv R, distan~a dintre o armatura fixa §i cea mobila fiind d. Axul rotorului este situat in centrul coroanei semicirculare. Se

16

cere: a). sa se :eprezinte grafic variatia capacitatii condensatorului ca functie de unghml de Introducere a armaturilor roto,rului in stator stiind ca atunci cind ar~aturile si~t compl~t scoase, condensatorul variabil ~re capacitatea Co; b) ~a s~ reprez1nte grafiC frecventa ce poate fi receptionata in functie de unghml de mtroducere al armaturilor mobile in stator.

~.4.17. Un .circui~este alcatuit dintr-un condensator cu capacitatea C, 2 diode

Ide~le D1 ~~ .P2 7~ doua h.obi~e i.deale, legate ca in figura 1.4.17. Determinati

condensatorului din aceasta

perwada osCilatulor tensmnu dmtre schema.

armaturile

c

Fig. 1.4.17

Fig. 1.4.19

1.4.18. intr-un

circuit

oscilant,

avind

un

capacitatea

a oscilatiilor v 1 = 400 Hz. Daca la

condensator

cu

C 1

condensatorul C 1 este conectat in paralel un

frecventa de rezonanta devine egala cu v 2 = 100 Hz. Sa se determine capa-

citatea C 2

1.4.19. Se masoara capacitatea unui condensator, printr-o metoda de rezo- ·

nantii. Bornele a, b fiind scurtcircuitate, rezonanta circuitului se obtine pentru o valoare a condensatorului variabil Cv 1 = 200 pF (fig. 1.4.19). Conectindu-se

intre bornele a, b condensatorul de

capacitate necunoscuta C x' rezonanta se

obtine pentru o valoare a condensatorului variabil Cv 2 500 pF. Care este

valoarea. capacitatii C x?

1.4.20. Fie doua circuite oscilante L 1 C 1 9i Lz.C 2 in rezonanta. Se construie§te

un al treilea circuit oscilant care sa··cuprinda inductantele L 1

tatile

perioada proprie de oscilavie a acestui circuit este identica

cu perioadele T 1 9i T 2 ale circuitelor initial e.

10- 6 F, rezonanta apare Ia o frecventa

alt condensator cu capacitatea C 2 ,

Rezistenta circuitului se neglijeaza.

§i L 2 §i capaci-

C 1

~i C 2 legate in serie. Se cere sa se demonstreze ca

1.4.21. Un resort este suspendat in pozitia vertieala, la

capatul liber fiind suspendata o mica bara magnetica cu masa de 10 g, conform figurii 1.4