Categorie: Biserici ortodoxe Perioada: 1536, extins sec.

XVII Importanta: A Cod LMI: VL-II-m-A-09922 Adresa: Localitate: sat STNETI-LUNCA; comuna LUNGETI Judet: Valcea

Ministerul Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional Repertoriul Arheologic Naional (RAN) http://ran.cimec.ro/sel.asp?Ojud=2&Oloc=2&nr=6&ids=109 Cod RAN cod LMI 2004 Nume Jude Unitate administrativ Localitate Adresa Categorie Tip Stare de conservare Regim de proprietate Proprietar Data ultimei modificri a fiei
Descoperiri n cadrul sitului:

171012.03 VL-II-m-A-09922 Ansamblul sitului Schitului medieval Stneti Vlcea de la Stneti-Lunca Vlcea LUNGESTI Stneti-Lunca

structur de cult/religioas biseric medie / 01.01.1996 privat Parohia Lungeti 5.10.2010

Categorie/ Epoca (Datare) Tip Biseric Epoca medieval (1537, extins sec. XVII)

Cultura/ Faza cultural

Descriere/ Observaii

cod LMI

Biserica din faza I de construcie (1537) se pare c-ar fi fost ridicat pe locul unui vechi schit de lemn. Biserica din faza II-a de construcie are adugat pridvorul de form dreptunghiular, aliniat prin cle dou galerii laterale la absidele naosului. Din punct de vedere arhitectural, biserica iniial ridicat la 1537 este ncadrat de N. Ghica -Budeti n "tipul srbesc din valea Moraviei". Biserica de plan treflat are un pronaos de tip ptrat, desprit de naos printr-um perete strpuns de o arcad, cu naosul lrgit de cele dou abside laterale poligonale de exterior i rotunde pe interior, ncununat de cupola turlei, cu altarul dintr-o absid poligonal pe conturul exterior i rotund pe interior ca i absidele naosului. Pronaosul boltit cilindric avea iniial dou ferestre nguste pe pereii de sud i nord. Turla octogonal, avea o baz ptrat. n faza a II-a se adug pridvorul i galeriile laterale, iar prima datare a acestei faze ar fi la 1588 i ar avea legtu cu fraii Buzeti. Tot atunci se consider c ar fi fost ridicate chiliile. Adugarea pridvorului a fost determinat de necesitatea unui spaiu mai mar, acest lucru ducnd la schimbri structurale i estetice ale bisericii. Faza a III-a, cea care a determinat forma actual a bisericii este de fapt provocat de restaurarea Comisiei M.I. din 19381942. Restaurarea a dus la hibridizarea monumentului. Schitul cu hramul Adormirea Maicii Domnului are dou etape de construcie - prima din secolul XVI(1537) i cea de-a doua la sf. sec. XVI, nceput de XVII. Schitul a fost ridicat pe locul vechiului schit din lemn de ctre Mogo Banul i fiul su Mogo Armaul, n timpul lui Petru Voievod la 7045 (1537) - aa cum arat inscripia n slavon dintre pronaos i naos. Numele zugravului care a pictat biserica n stil bizantin este grecul Eratuti Zografos. Tmpla este de la 1537

Chilii

biseric

Epoca medieval (sf. sec. XVI (1588-1602?)) Epoca contemporan (1938-1942)

Biserica actual, faza a III-a de construcie (restaurare 19381942)

Bibliografie 1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, Bucureti, 2004, 2345, poz. 653, [Ordin MCC] (surs de sit) 2. Ghica Budeti, N., Evoluia arhitecturii n Muntenia i Oltenia (veacul al XVII), III, 1933, 7, [Publicaie] 3. Trjenescu, I.D., Schitul Stneti (Vlcea), B.C.M.I., IV, 1911, 11-23, [Publicaie] 4. Ionescu, Cristina, Studiu de caz: Restaurarea schitului Stneti-Vlcea, RMI, 1-2/1995, LXIV, Bucureti, 1996, 109-121, [Publicaie] (surs de sit)

Comuna Stanesti este situata in partea central - sudica a judetului Valcea, de-a lungul drumului judetean DJ 643 B roiesti - Maciuca, pe o lungime de 8 km si o latime de 4 km.

Comuna Stanesti se invecineaza la est cu comuna Glavile si comuna Gusoeni, la sud cu comuna Maciuca, la vest cu comuna Firtatesti si la nord cu comuna Ladesti. Toponimia localitatii: Comuna Stanesti este asezata pe malul stang al raului Cerna care izvoraste din masivul Parang, culmea Capatanii. Dupa unele declaratii ale unor oameni batrani, comuna are o vechime de peste 400 de ani. Un document din anul 1821 mentioneaza ca pe vremea aceea comuna Stanesti avea primar si preot. Primar era Simion Buga, iar preot popa Iordache. Tot in acest document se preciza ca satul Virleni, cuprins in prezent in comuna Stanesti, avea primar pe Radu Ochea si preot pe popa Dinca. Aceste sate faceau parte din plasa Cerna de jos. Comuna Stanesti, atunci, era compusa din 4 sate:

Cuculesti, Stanesti, Valea Lunga, Barcanesti.

Numele comunei se trage de la familia cu numele de Stan Stanescu - familie influenta la vremea aceea. Repere istorice: Perioada neoliticului a fost atestata pe teritoriul localitatii prin sapaturi intamplatoare in satul Cioponesti, in urma carora au fost descoperite fragmente ceramice, topoare de piatra si urme de constructii. Epoca geto-dacica a fost pusa in evidenta printr-o descoperire intamplatoare in satul Stanesti, in anul 1992 in punctul "La Rapa" unde a fost scos la iveala un tezaur de monede de argint, intr-un vas, fiind recuperate peste 4 kg si depuse la Muzaeul Judetean Valcea. O legenda despre satul Suesti isi trage numele de la un oarecare Suescu, inginer hotarnic de origine greceasca, care a fost trimis de stapanirea din vremea aceea sa masoare pamantul Olteniei si a ajuns si in acest sat (1780). In partea de sud a satului, inginerul Suescu a observat o mare intindere de teren, parte din ea cu padure, alta cu poieni frumoase si a gasit de cuviinta s-o daruiasca unei manastiri grecesti din muntele Athos. Manastirea fiind incunostiintata, au trimis calugari care au marcat proprietatea print-o cruce de piatra - loc denumit si astazi "Crucea de piatra". La 1821 - 1822 populatia autohtona impreuna cu capitanul de panduri Nitu Manu, au izgonit greci punand stapanire pe intreaga mosie a schitului "Crucea de piatra".

Tezaurul de la Stnesti este unul dintre tezaurele mari din Dacia, ce au fost ascunse n jurul jumttii secolului al III-lea, detinnd un numr de 1127 de monede, esalonate de la Hadrianus la Valerianus. Ultima moned din tezaur a fost emis n 254-255. Importanta tezaurului de la Stnesti este mare nu numai din perspectiva analizelor de ordin numismatic, ci si datorit contextului politico-militar de care, probabil, se leag si ascunderea acestui tezaur. Este vorba de situatia creat n Imperiu dup cderea n captivitate a lui Valerianus. Studiul vine s contribuie la adugarea nc unui argument n disputa legat de situaia Daciei dup jumtatea secolului al III-lea putndu-se acum reanaliza, pentru zona Olteniei de nord-est, momentul de sfrsit al stpnirii romane.

BISERICA STANESTI LUNGESTI-VALCEA La sud de Rmnicu Vlcea i n apropierea Mnstirii Mamu se pstreaz lcaul vechiului Schit Stneti, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Iniial, pe locul acestui lca a fiinat o biseric de lemn ridicat de Mogo banul i fiul su, Mogo Arma. Ulterior, n 1537, Giura logoft i soia sa, motenitorii ctitorilor i ai celor care vor fi ridicat Mnstirea Mamu din apropiere, au zidit o bisericu de zid, n form de cruce, cu cele trei ncperi separate de ziduri, cu turl pe naos i acoperiul boltit n pronaos, iar faadele decorate cu crmid aparent, lucrare executat, se pare, cu meteri de pe Valea Moravei. Dou decenii mai trziu, bisericua a fost pictat de grecul Eratuti Zografos, pentru ca spre sfritul secolului al XVI-lea s cunoasc modificri substaniale. De data aceasta, ctitorii bisericii sunt cei din neamul boierilor Buzeti, care i manifestau tot mai mult importana pe scena politic a rii Romneti prin ridicarea sau refacerea a numeroase lcauri de cult n Oltenia. Boierii Buzeti au fost cei care au redimensionat lcaul prin adugarea unui pridvor nchis supralrgit, unit prin dou iruri de coloane de cele dou abside ale naosului. De asemenea, boierii Buzeti au ridicat chilii pentru clugrii care se nevoiau n jurul acestui lca. De altfel, se pare c aici a fost nmormntat n mare tain Stroe Buzescu, unul dintre cpitanii domnitorului Mihai Viteazul, a crui piatr de mormnt era vzut de arhitectul Ion Traianescu n cercetrile efectuate la nceputul secolului al XX-lea. La 1900, bisericua Schitului Stneti era filie a Parohiei Lungeti, jud. Vlcea.

n judeul Vlcea ponderea suprafeelor i a veniturilor aezmintelor nchinate a fost foarte redus. Cele 7 proprieti se concentrau n plaiul Horezu i n plasele Oltu i Olteu de Jos, avnd o suprafa de 7598 pogoane, din care 3107 lucrate. ntruct suprafaa ocupat de pduri i fnee deinea un procent ridicat 59,10%, veniturile erau mici 2025 galbeni anual. Proprietile aezmintelor nchinate din Vlcea aveau ca proprietari Schitul Stneti (aparinnd mnstirii Zltari) i mnstirea Cluiu. Ca i n celelalte judee ponderea cea mai important n structura veniturilor o aveau arinele cu 1831 galbeni. Sume extrem de mici se obineau din pduri 18 galbeni i vii 54 galbeni. Veniturile cele mai importante se concentrau n plasa Oltu, unde se gseau proprietile mnstirii Zltari (Schitul Stneti). Iat ce venituri se obineau de pe urma ctorva dintre proprieti: Stneti 30400 lei/an; Lungeti 16950 lei/an; Tomani 11500 lei/an; Frncetii de Jos 9450 lei/an, Blceti 409 lei/an. Analiza veniturilor obinute de aezmintele ecleziastice evideniaz rolul esenial pe care l-a avut arendia n funcionarea domeniului mnstiresc. Nefiind proprietari n nelesul real al cuvntului, egumenii mnstirilor n-au dobndit contiina proprietii. Din acest motiv au i transferat responsabilitatea explorrii economice a domeniilor pe seama arendailor. Veniturile dobndite din arenzi au constituit sursa esenial a existenei domeniului mnstiresc. Suma total a arenzilor proprietilor ecleziastice nenchinate din Oltenia n 1862 a fost de 252826 galbeni, cu o medie de 613 galbeni pe proprietate. Cele mai mari venituri din arendare erau obinute de pe proprietile mnstirilor nenchinate din judeul Dolj. Aici media arenzii pe o proprietate a fost de 1897 galbeni. Venituri mari din arendare erau obinute i de pe proprietile din Romanai i Mehedini. n plasaBalta din judeul Romanai media venitului din arendare pe o proprietate era de 2496 galbeni. Venituri importante din comercializarea petelui obin arendaii proprietilor de la Dunre ale mnstirilor Tismana, Cozia, Govora i Bistria. Importana pe care o acordau mnstirile comerului cu pete reiese cel mai pregnant din disputa pe care au purtat-o mnstirile ce au stpnit Balta Bistreu. Fiind de fapt un uria complex de bli, grinduri i grle, Balta Bistreu aducea mari foloase, de vama de pete bucurnduse aproximativ 10 aezminte ecleziastice (Tismana, Govora, Viero, Hotrani,

Stneti, Jitianu, Horezu, Arnota, Segarcea, Zltari). La nceputul secolului al XIX-lea, o dat cu liberalizarea comerului n Principate (1829), interesul pentru comercializarea petelui din bli a crescut. Mnstirile i in n orae prvlii unde comercializeazpetele. Mnstirea Tismana, care a stpnit de la nceput balta va purta procese ndelungate cu noii venii, adic cu mnstirile Stneti i Segarcea etc. Procesele cu mnstirile Stneti i Segarcea se vor ntinde pe durata a dou decenii (1835-1853). La 1843 venitul blii era estimat la 220924 lai, sum cu care se arenda numai balta, fr moie.

BISERICA STNETI Despre Biserica Stneti, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se cunoate din pisania scris n slavonete n pronaos c primii ctitori sunt Mogo Banu i fiul su, Mogo Sptaru, dar nu se cunoate anul construciei. Ceea ce se menioneaz este c picturile au fost fcute de Giura Logoftul i soia sa, Vilaia, ele fiind terminate la 28 octombrie 1536. Biserica Stneti este construit din crmid, iar forma n care se afl azi se datoreaz restaurrii ei n timp, fr a se afecta cu nimic frumuseea acestui monument. Exist ns presupunerea c Biserica Stneti ar fi fost la nceput capel ntr-o curte feudal, boiereasc, i bine fortificat. Acest moment istoric se gsete n documente datnd din anul 1586 ntr-un act de danie al celor trei frai Buzeti: Stroie, Preda i Radu, mpreun cu Stnil Postelnicu. Ctitorii acestei biserici neavnd motenitori, dreptul la stpnire trece asupra Buzetilor, respectiv Stroie Buzescu, urma al lui Giura prin mama sa, Maria. Biserica Stneti a fost nzestrat n vremea lui Stroie Buzescu cu moii ntinse, dar dup moartea acestuia, la 19 mai 1615, Maria Bneasa i Radu Postelnicu, fiii lui Radu Buzescu, clucer, nchin mnstirea Stneti Patriarhiei de Alexandria prin Chiril Lucaris. Patriarhia trece la arendarea moiilor n tot timpul stpnirii ei. Dup civa ani de stpnire a Bisericii Stneti de ctre Patriarhia din Alexandria, prin intervenia ferm a iscusitei Sima, soia lui Stroie Buzescu, biserica trece sub patriarhia lui Gherasim, fiind apoi sub administraia Sgarcii din Dolj. Din documentele care dau informaii despre Biserica Stneti putem constata cu mndrie c acest monument, prin valoarea sa istoric, face parte din salba de perle ale neamului romnesc. La Biserica Stneti nu ntlnim obiecte din metale preioase, dar se gsesc obiecte cu valoare istoric i documentar, aa cum sunt cele dou icoane care dateaz din anul 1558 i Evanghelia scris n hrtia vremii, legat n lemn i piele maro, care dateaz din anul 1723 i este scris cu litere chirilice. Picturile n fresc ce se vd i azi sunt cele originale, fiind fcute cu o miestrie de nentrecut de Giura Logoftul i soia sa, Vilaia. Picturile de la Stneti au o importan i o valoare istoric deosebit ntruct sunt considerate

printre cele mai vechi picturi de ansamblu din ara Romneasc. Istoricii notri, n numeroase lucrri, subliniaz importana i frumuseea de nentrecut a picturilor de la Stneti care scot n eviden arta pictural a veacului al XVI-lea. n acest mre monument istoric este nmormntat n pronaos Stroie Buzescu, generalul lui Mihai Viteazu, nvingtorul ttarului, cel ce devenise ctitor al Bisericii Stneti n anul 1586. Pe piatra de mormnt sunt gravate scene din lupta dus cu ttarul i o interesant inscripie tradus de profesorii Chirea i Blan. De asemenea, n pridvor a fost nmormntat jupnul Dumitru Ban; n pronaos au fost nmormntai Sima, soia lui Stroie Buzescu, la nceputul secolului XVII, Preda Postelnicu, fiul ctitorilor picturii, Giura Logoftul i Vilaia. n naos mai exist un mormnt datnd din secolul al XVI-lea pe care marele istoric Nicolae Iorga nu a mai putut citi dect: Monahia va. Documentele atest c n curtea acestei biserici existau cteva chilii necesare pentru o modest obte de clugri, care cu siguran i-au adus contribuia la ntreinerea bisericii i svrirea cultului religios. Monumentul istoric de la Stneti, cu care toi ne mndrim astzi, este opera restaurrii n timp i, mai ales, a anului 1937, la care au participat enoriaii sub conducerea preotului paroh Dumitru Gr. Popescu, sub ndrumarea i sub supravegherea Comisie Monumentelor Istorice, care au nlturat unele modificri survenite n decursul timpului, pstrnd n schimb altele. In locul unde se afl biserca Mnstirii Stnesti din comuna Lungesti, a fost o ctitorie mai veche care se numea Cornet. Dup un timp s-a numit Stnesti, probabil de la un Stan (Constantin). Prima ctitorie a fost zidit de Mogos banul si de fiul su Mogos sptarul, n secolul XV, asa cum reiese din pisania slavon scris n pensul cu alb, in 1536: "Mogos ce au fost ban" ar putea fi fratele lui Voicu, tatl lui Iancu de Hunedoara. n anul 1409, regele Sigismund, drept rsplat pentru merite ostsesti, druieste domeniul regal al Hunedoarei cu hotarele, lui "Voicu si fratilor si buni Mogos si Radu, fratele su dup tat, Radu si fiului su Ioan, care nu e altul dect vestitul Iancu de Hunedoara". Pisania de care am amintit spune c jupn Giura logoftul si sotia sa jupnita Vilaia au nceput din temelie biserica si au svrsit-o de pictat la 21 octombrie 1536 (7045). Acest Giura a fost "fiul lui Dimitrie Pozob si al Zorzei, care a devenit apoi sotia lui Harvat" mare logoft. A fost cstorit cu Vilaia, fiica sptarului Mogos cu care a avut patru copii: Preda, Harvat, Mogos si Maria. Preda, unul din fiii lui Giura a ajuns ban. El este nmormntat n biserica Stnesti.

BOLNIA DIN SATUL LUNGETI

Enoriaii satului Lungeti, neavnd o biseric de mir, mergeau la slujbe la Mnstirea Mamu. Oficierea slujbelor religioase cu ocazia Botezului, Nunii, nmormntrii, a pomenitului, aduceau greuti obtii de clugrie. Acest neajuns, ca de fapt i dorina de a fi ctitor, a determinat-o pe starea Meletina s construiasc un loca de cult, cunoscut sub numele de Bolnia din satul Lungeti. Astfel, dup ce termin repararea zidurilor nconjurtoare de la Mamu, starea Meletina trece a realizarea obiectivului propus. Bolnia a fost terminat la 12 iunie 1833. Este construit din lemn, acoperit cu indril i are form de nav. Avnd o vechime de peste un secol i jumtate, ea a cptat o valoare istoric, documentar i artistic att prin vechime i form, ct i prin destinaia pe care o are. Desigur, starea bun n care se afl se datoreaz restaurrii ei n timp, dar mai ales reparaiilor fcute de enoriai anul 1960 sub conducerea preoilor Dumitru Gr. Popescu i Cristide Floricel. Bolnia din satul Lungeti are o utilitate permanent, ntruct se oficiaz slujbe pentru nmormntri i pomenirea morilor.

Pentru biserica fostei Manastiri Stanesti, Directia pentru Cultura Valcea a facut Demersuri pentru salvarea frescei Printre valorile artei medievale romanesti, un loc aparte il detine si fresca din biserica fostei Manastiri Stanesti din comuna Lungesti, satul Stanesti - Lunca, realizata in 1536, a treia ca vechime din Oltenia, dupa pictura din pronaosul Coziei (sec. XIV) si pictura de la Bolnita Manastirii Bistrita (anul 1520). Urmand traditia bizantina a veacului al XVI-lea din Tara Romaneasca, pictura de la Stanesti Lunca prezinta, alaturi de cele de la Bolnita Manastirii Bistrita, Curtea de Arges, Snagov si Tismana, caracterele stilistice derivate din traditia clasica si academica a picturii dinastiei Paleologilor, fidelitatea fata de arta metropolei conferindu-i o prestanta deosebita, eleganta si rafinament. Fresca de la Stanesti Lunca se constituie totodata intr-un veritabil document istoric prin tablourile sale votive si deopotriva prin sensurile ideologice pe care ctitorul sau, Giura logofat, le imprima programului iconografic, chiar daca acesta se inscrie in conservatorismul iconografic manastiresc. Astfel, opozitia lui Giura logofat fata de obedienta manifestata de domnitorul Radu Paisie, fata de otomani si idealurile de libertate si neatarnare ale unui popor crestin isi gaseste expresia in alegerea pentru biserica a unui hram rar intalnit Maica Domnului aducatoarea de izbanda (Vlahernitissa Nikopia), in reprezentarea rar intalnita a Maicii Domnului incoronata - Fecioara intercesoare regina - din compozitia Deisis, introducerea unei scene rare, veterotestamentare, intitulata Cainta lui David, Imnul de Craciun, reprezentarea in tabloul votiv a lui Tudor din Dragoesti si a sotiei sale Dumitra, victime ale

persecutiei domnitorului Radu Paisie, desi acestia nu fusesera ctitori la Stanesti. Istoria Manastirii Stanesti Istoria Manastirii Stanesti ne este relevata de textul pisaniei si de tabloul votiv, in care apar bunicul si tatal jupanitei Vilaia, banul Mogos si spatarul Mogos. Acestia au construit, la sfarsitul secolului al XV-lea sau la inceputul secolului al XVI-lea, fie o biserica de lemn, fie au inceput constructia bisericii actuale, lasand-o neterminata. Logofatul Giura si sotia sa ridica la Stanesti o biserica de caramida, probabil in anul 1535, avand in vedere ca la 28 octombrie 1536, pictura murala a bisericii este terminata. Acest monument istoric se gaseste in documente datand din anul 1586, intr-un act de danie al celor trei frati Buzesti: Stroe, Preda si Radu, impreuna cu Stanila postelnicul. Dupa stingerea descendentilor logofatului Giura, asezamantul monastic ajunge sub tutela boierilor Dragoesti, Dumitru ban si Stanila postelnicul, care se leaga de familia ctitorului prin descendenta si neamurile Vilaei si cunoscutii frati Buzesti, a caror mama era fiica Vilaei dintr-o prima casatorie. Stanila postelnicul si fratii Buzesti se ingrijesc de manastire, o inzestreaza cu sate de tigani, refac incinta monastica si maresc biserica adaugandu-i pridvorul si galeriile laterale. Data construirii incintei este confirmata de Alexandru Odobescu, anul 1594, existand in vremea acestuia in pisania clopotnitei, iar datarea pridvorului se face prin asociere cu data construirii pridvorului de la Manastirea Caluiu (1609 - 1610), ai carei ctitori sunt fratii Buzesti, Radu, Preda si Stroe. In anul 1602, in pronaosul bisericii este inhumat marele stolnic Stroe Buzescu, personaj devenit legendar in urma luptei cu Marza, nepotul Hanului tatar, care a avut loc in 14 septembrie 1602, in gura Teleajanului, la Teiusani, lupta in care Stroe il invinge pe tatar, dar in urma careia, ranit fiind la obraz, se stinge din viata dupa trei saptamani. Piatra funerara pe care o aseaza peste mormantul sau, Sima, sotia lui, este o adevarata pagina de cronica istorica. In pridvor a fost inmormantat jupanul Dumitru ban; in pronaos au fost inmormantati Sima, sotia lui Stroe Buzescu, la inceputul secolului XVII, Preda postelnicul, fiul ctitorilor picturii, Giura logofatul si Vilaia. In naos mai exista un mormant datand din secolul al XVIlea pe care marele istoric Nicolae Iorga nu a mai putut citi decat: Monahia va[]. In 19 mai 1615, Maria baneasa si Preda postelnicul inchina Manastirea Stanesti Patriarhiei de Alexandria. Dupa cativa ani de stapanire, in care Patriarhia de Alexandria arendeaza mosiile manastirii, jupanita Sima, sotia lui Stroe Buzescu, reuseste sa treaca manastirea in administrarea Manastirii Segarcea. Din secolul al XIX-lea pana in prezent, biserica de la Stanesti - Lunca este biserica de mir, a spus directorul Directiei pentru Cultura Valcea, Florin Epure. Lucrari urgente pentru restaurarea frescei de la Stanesti

Acestea sunt doar cateva argumente pe baza carora am solicitat la minister, dar si la o fundatie cultural-umanitara, acordarea unui sprijin financiar pentru restaurarea picturii murale din biserica fostei Manastiri Stanesti, costurile rezultand din complexitatea lucrarilor reclamate de degradarea avansata a picturii, precum si cele presupuse de expertiza tehnica a structurii de rezistenta a monumentului (care nu a mai beneficiat de lucrari de restaurare din anul 1946), depasind posibilitatile asigurarii lor pe plan local. Proiectul privind conservarea restaurarea picturilor murale de la Biserica <> a fostei Manastiri Stanesti, intocmit de restauratorii Gina Baranovschi si Calin Barzu, a fost avizat favorabil in sedinta Sectiunii de Componente Artistice a CNMI din data de 23 martie 2005, plata documentatiei fiind asigurata de Arhiepiscopia Ramnicului. Este nevoie stringenta sa obtinem fonduri pentru lucrarile de restaurare care se impun aici: expertiza tehnica a structurii de rezistenta in scopul evaluarii comportamentului in timp al monumentului si a masurilor ce se impun, restaurarea picturii murale, restaurarea componentelor artistice integrate (catapeteasma, icoanele imparatesti, praznicarele si apostolii din ansamblul catapetesmei), masuri urgente de asigurare a securitatii monumentului si a patrimoniului mobil (fresca, icoane pe lemn clasabile in categoria <>) si de protectie si paza impotriva incendiilor, a mai declarat directorul Florin Epure. N.IORGA: In 1613-5 Chiril (Lukaris) tinea predici inaintea Domnilor, la serbatorile cele mari. In 1620 inca, el lucra in Tara-Romaneasca, atacand pe catolici in credinta lor despre purcederea Sf. Duh si Purgatoriu si scriind lui Radu-Voda contra azimei, si da stiri despre imprejurarile de rasboiu din Moldova prietenului sau, cu care discuta si intrebari religioase, Trimesului olandes la Constantinopol. Pentru intretinerea lui, Domnul ii daduse marele sat Segarcea, din Dolj, care e numit, in Octombre 1622, "slobozia" lui, mosia lui scutita de orice amestec al Carmuirii, si Chiril o alipi la stapanirile manastirii Stanesti, care in curand fu inchinata Patriarhiei de Alexandria.