MANAGEMENTUL RISCULUI LICHIDITATII

CONF. UNIV. DR. MIHAELA BOTEA ASE Bucuresti, tel: 0723 260 050, e-mail mihaela.botea@yahoo.fr CONF. UNIV. DR. CORINA IOANAS ASE Bucuresti, tel: 0723 425 592, e-mail corina_ioanas@yahoo.com PROF. UNIV. DR. ANCA TUTU ASE Bucuresti, tel: 0723 661914, e-mail tutzu2000@yahoo.com

Liquidity is necessary for banks to compensate for expected and unexpected balance sheet fluctuations. It represents the bank ability to accommodate the deposit or other liabilities withdraws and to cover the funding increases. Liquidity risk management lies of the heart of confidence in the banking system. The actual inflow and outflow of founds do not necessarily reflect contractual maturities and yet banks must be able to meet certain commitments whenever they come due. A bank may therefore experience liquidity mismatches, making its liquidity policies and liquidity risk management key factors in its business strategy.

Lichiditatea institutiilor de credit Bancile reprezinta un sector important si influent al afacerilor internationale. Ele mentin increderea in sistemul monetar datorita relatieie stranse cu autoritatile legislative si executive. Exista, deci, un interes major cu privire la bunastarea bancilor, in special asupra solvabilitatii si lichiditatii lor, cat si asupra gradului de risc asociat diferitelor operatiuni. Lichiditatea este o proprietate generala a acivelor care exprima capacitatea acestora de a fi transformat rapid o cheltuiala minima in moneda lichida (numerar sau disponibil in contul curent). Specialistii considera ca lichiditatea bancara este mai degraba o problema de gestiune a pasivelor si activelor bancare care au scadente diferite. Lichiditatea bancara exprima capacitatea unei banci de a-si finanta operatiile curente.Riscul de lichiditatea, pentru o banca, este expresia insasi a probabilitatii pierderii acestei capacitati de finantare. Una dintre cele mai importante sarcini ale conducerii unei banci este de a estima si de a acoperi in mod corect nevoile de lichiditate bancara. Pe temen lung rentabilitatea unei banci poate fi afectat negativ daca banca detine portofolii prea multe active financiare lichide fata de nevoile sale. Pe de alta parte, prea putine lichiditati pot crea probleme financiare severe, mai ales pentru bancile mici si pot genera chiar falimentul institutiei de credit.
195

Lichiditatea adecvata a fiecarei banci din sistem este extrem de importanta si pentru minimizarea riscului sistemic datorita riscului de contagiune prin sistemul de plati interbancar. In cele mai multe state, normele de lichiditate bancara, se suprapun peste cerintele vizand rezervele minime obligatorii, folosite in principal ca un instument de politica monetara. Banca centrala monitorizeaza indicatorii de lichiditate bancara de care se tine cont in acordarea calificativului general al bancii. La nivel european problema lichiditatii bancare este considerata importanta pentru derularea politicii monetare si mai putin semnificativa din punct de vedere prudential. Ca urmare nu s-a inceract inca o armonizare a sistemului de indicatori folositi pentru apreciarea/limitarea gradului de lichiditate. Controlul lichiditatii reprezinta o sarcina a autoritaii bancare din statul gazda dar o armonizare a acestor standarde este necesara deoarece trebuie acoperita si aria riscului de lichiditate Nevoile bancare de lichiditate Nevoile de lichiditate sunt definite ca obligatii imediate carora banca trebuie sa le faca pentru a si exercita functia de intermediar financiar. Estimarea acestor nevoi se face de regula in functie de termenul de exigibilitate al obligatiilor bancii respective. Din acest punct de vedere putem vorbi de trei tipuri de nevoi de lichiditate bancara pe termen scurt; pe termen lung; ciclice. O banca trebuie sa prezinte o analiza a activelor si datoriilor pe grupe importante de scdenta avand la baza perioada ramasa de la data bilantului pana la data scadentei contractuale. Corelarea sau necorelarea controlata intre scadentele si ratele dobanzii activelor si datoriilor sunt elemente fundamentale in gestiunea bancara. Este dificil pentru banci sa se afle intr-o pozitie de corelare perfecta, intrucat operatiunilor bancare au deseori scadente incerte si de natura foarte variata. O pozitie de necorelare este susceptibila de a imbunatati profitabilitatea, dar poate de asemenea creste riscul de pierderi. In multe tari, depozitele constituite la banca pot fi retrase la cerere, iar avansurile acordate de banca pot fi rambursate la cerere. Totusi, in practica aceste depozite si avansuri sunt adesea mentinute pe perioade mai lungi fara a fi retrase sau rambursate; prin urmare, data efectiva a rambursarii depaseste data contractuala. Totusi, banca elaboreaza o analiza bazata pe scadente contractuale, chiar daca peroada de lichiditate asociate activelor si datoriilor bancii. Unele dintre activele bancii nu au un termen de scadenta contractual. Perioada in care aceste active se presupune a deveni exigibile este de obicei considerata ca fiind termenul la care aceste active vor fi realizate. Pentru a permite utilizatorilor o buna intelegere a gruparii activelor si datoriilor functie de scadente, poate fi necesara completarea notelor la situatiile financiare cu informatii privind probabilitatea rambursarii pe parcursul perioadei ramase. Prin urmare, conducerea va furniza, informatii cu privire la perioadele efective si la modalitatea de gestionare si control al riscurilor si al gradului de expunere la risc asociate diferitelor termene de scadenta si profilurilor de rata dobanzii.
196

Identificarea, evaluarea si finanatrea nevoilor de lichiditate pe termen scurt se face pentru orizonturi anuale. Aceste nevoi pot fi generate de o serie de factori sezonieri, operatiile marilor clienti, volatilitatea depozitelor si a creditelor.Factorii sezonieri pot afecta atat cererea de credite cat si fluxul de depozite. Nevoile ciclice de lichiditate sunt mult mai greu de estimat si deosebit de dificila este mai ales anticiparea momentului aparitiei lor. Ca si in cazul nevoilor de lichiditate pe termen scurt cresterea cererilor de credite se poate cupla cu scaderea depozitelor. In aceste conditii asigurarea unei lichiditati corespunzatoare este scumpa. Aceasta deoarece presupune plasarea in active slab remunerate, pentru perioade nedeterminate de timp si lichidarea acestor plasamente la curs mic, atunci cand toata lumea vinde active de acelasi tip. Nevoile de lichiditate pe termen lung sunt corelate cu asanumitele tendinte care caracterizeaza comunitatile de clienti ai bancii si pietele pe care opereaza banca. Pentru zonele cu dezvoltarea accelerata, ritmul de crestere a creditelor este mai mare decat ritmul de crestere a depozitelor si pot apare presiuni suplimentare, de lunga durata, asupra lichiditatii bancii. Reciproc, in zonele relativ stabilizate din punctul de vedere al cresterii economice depozitele tind sa creasca in mod constant in timp ce creditele se stabilizeaza ca nivel. Aici apar presiuni generate de asigurarea unor plasamente rentabile. Cerin e de management i control intern n vederea limit rii riscului de lichiditate, precum i ncadr rii n condi iile stabilite de prezentele norme b ncile sunt obligate s i stabileasc pentru fiecare exerci iu financiar: strategia n domeniul managementului lichidit ii, care va fi reanalizat ori de cte ori modificarea condi iilor mediului de afaceri o impune; strategia managementului lichidit ii n cazuri de criz , materializat ntr-un plan alternativ care s prevad solu ii pentru dep irea n condi ii optime a perioadei de criz . Pentru a-si atinge obiectivele stabilite prin strategiile n domeniul managementului lichidit ii b ncile sunt obligate s dispun de proceduri de urm rire i limitare a riscului de lichiditate, care s respecte cerin ele prezentelor norme. Lichiditate trebuie s fie aprobate cel pu in la nivelul comitetului de risc. Riscul de lichiditate fata de o singura persoana reprezinta obligatia fata de orice persoana sau grup de persoane fizice sau juridice care sunt legate economic intre ele in sensul ca una dintre persoana exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control, nivelul cumulat al obligatiei bancii reprezinta un singur risc de lichiditate pentru banca in sensul ca retragerea de catre una dintre persoane a unui depozit, inchiderea unui cont curent si/sau utilizarea angajamentelor de finantare primite de la banca. Riscul mare de lichiditate fata de o singura persoana reprezinta riscul de lichiditate fata de o singura persoana, a carei valoare reprezinta cel putin 10% din valoarea obligatiilor bilantiere, altele decta imprumuturile, si a angajamentelor de finantare date de banca evidentiate in afara bilantului. Pentru determinarea grupurilor de persoane legate economic intre ele, vor fi luate in considerare, altenativ sau cumulativ, situatiile in care una dintre persoane detine o participatie directa sau prin intermediul unei relatii de control asupra a cel
197

putin 50% din capitalul social sau din drepturile de vot ale altei persoane, daca pesoanele sunt legate permenent cu una si aceeasi persoane printr-o relatie de control. O alta situatie ar fi aceea in care persoanele au aceeasi conducere, daca exista o interdependenta directa care nu poate fi subsituita intr-un termen scurt, sau daca sunt membrii aceleiasi familii. Excedentul/deficitul de lichiditate semnifica diferenta pozitiva/negativa dintre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara. Supravegherea riscului de lichiditate se realizeaza de catre banci, de banca Nationala a Romaniei, pe baza indicatotrului de lichiditate raportat de banci. Limita minima a indicatorului de lichiditate este 1 si se calculeaza ca raport intre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara, pe fiecare banda de scadenta. Lichiditatea efectiva se determina prin insumarea, pe fiecare banda de scadenta, a activelor bilantiere si a angajamentelor primite evidentiate in afara bilantului. Lichiditatea necesara se determina prin insumarea, pe fiecare banda de scadenta, a obligaiilor bilantiere si a angajamentelor date evidentiate in afara bilantului. In cazul inregistrarii unui excedent de lichiditate in oricare dintre benzile de scadenta, cu exceptia ultimei benzi, acesta se va adauga la nivelul lichiditatii efective, aferent benzii de scadenta urmatoare. Activele bilantiere la vedere, cum sunt: casa si alte valori, contul de curent la banci centrale, depozitele la vedere la banci centrale, conturile de corespondent la banci, depozitele la vedere la banci, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la valoarea contabila diminuata, dupa caz, cu provizioane constituite. Alte active cu scadenta la vedere, cum sunt conturile curente debitoare si creantele atasate aferente, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata determinata prin aplicarea la valoarea contabila diminuata cu provizioanele constituite a coeficientului de ajustare (1-k). Creditele si plasamentele restante aferente clientelei bancare, clasificate in categoriile standard si substandard, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata obtinuta prin aplicarea la valoarea contabila diminuata cu provizioanele constituite a coeficientului de ajustare (1-k). La determinarea lichiditatii efective angajamentele de garantie de natura cautiunilor, avalurilor si a altor garantii primite de la banci vor fi luate in calcul numai daca sunt irevocabile si neconditionate. Obligatiile bilantiere cu scadenta la veder, cum sunt:conturile de corespondent ale bancilor, depozitele la vedere ale bancilor, conturile curente creditoare, depozitele la vedere ale clientelei, vor fi inscrise pe prima banda de scadenta la o valoare ajustata, numai daca valoarea obtinuta din calcul este pozitiva. Valoarea ajustata se dtermina prin deducerea din soldul curent aferent fiecarei categorii bilantiere, existent la finele lunii pentru care se intocmeste raportarea, a soldului mediu aferent acestor categorii, calclat pentru o perioada de 6 luni anterioare lunii pentru acre se intocmeste raportarea. In cazul in care valoarea justa obtinuta din calcul este nula sau negativa, obligatiile bilantiere cu scadenta la vedere nu vor fi luate in calcul la determinarea lichiditatii necesare.
198

Bancile care in perioada de observare anterioara datei de raportare a indicatorului de lichiditate inregistreaza deficit de rezerve sau care in luna anterioara datei pentru care se intocmeste raportarea inregistreaza niveluri ale indicatorilor de solvabilitate sub limitele minime prevazute de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei vor inregistra categoriile de obligatii bilantiere la valoarea contabila. In rest problema lichiditatii si modul ei de asigurare este o problema de management bancar. Banca centrala monitorizeaza insa indicatorii de lichiditate bancara de care se tine cont in acordarea calificativului general al bancii. Acesti indicatori de lichiditate sunt calculati pe baza rapoartelor financiare prezentate periodic bancii centrale sau in cazul inspectiilor si, in functie de valoarea lor, se pot face recomandari de catre personalul de specialitate al bancii centrale. Prevederile standardelor internationale de contabilitate privind lichiditatea bancara Datorita specificului activitatii bancilor exista cerinte specifice de tratament contabil si inlocuire a situatiilor financiare pentru banci. Standardul 30 reprezinta o cunoastere a nevoilor lor speciale. Standardul International de Contabilitate 30 completeaza celelalte standarde, care se aplica similar in cazul bancilor, in afara de cazul in care sunt exceptate explicit intr-un SCI. SIC 30 se aplica situatiilor financiare separate sau consolidate ale bancilor. Principiile de prezentare ale bilantului sunt: logica clasificarii; distincatia in functie de natura contrapartidei; distinctia portofoliului de titluri (de tranzactie/de plasament); reduceri pentru pierderi din credite si avansuri. Bilantul bancii trebuie sa grupeze activele si datoriile in functie de natura acestora, iar odinea lor sa reflecte lichiditatea relativa.In acest caz, activele si pasivele sunt grupate dupa distinctia curent pe termen lung, deoarece majoritatea activelor si pasivelor unei banci pot fi realizate sau compensate pe termen scurt. Bancile trebuie sa prezinte un bilant care sa grupeze activele si datoriile dupa natura lor si sa le clasifice intr-o ordine care reflecta lichiditatea lor relativa. Informatiile din bilant sau comentariile privind situatiile financiare trebuie sa includa cel putin urmatoarele active si datorii: IAS 39 stabileste patru categorii de active financiare: credite si creante acordate de intreprindere, plasamente pastrate pana la scadenta, active financiare detinute in scopul tranzactioanrii si active financiare disponibile pentru vanzare. O banca va prezenta cel putin valorile juste ale activelor financiare pentru aceste patru categorii. Ca o cerinta minima de prezentare, bancile trebuie sa prezinte valorile juste pentru fiecare clasa de active si datorii financiare (SCI 32 si 39). Elementele extrabilantiere pot avea o incidenta considerabila asupra gradului de risc la care este expusa banca. Aceste elemente pot contribui la cresterea sau reducerea unor riscuri Elementele extrabilantiere reprezinta in multe cazuri o parte importanta a operatiunilor unei banci si pot avea un impact semnificativ asupra nivelului de risc la care se expune banca. Bancile trebuie sa prezinte o analiza a activelor si pasivelor grupate pe categorii relevante de scadenta, pe baza perioadei ramase de scurs intre data bilantului si dta contractuala a scadentei. Este esential sa se foloseasca aceleasi categorii de maturitati pentru active si
199

datorii, pentru a fi evidentiata echilibrarea acestora. Aceasta clarifica masura in care existta o corelatie intre exigibilitatea activelor si datoriilor si gradul de dependenta a bancii de alte surse de lichiditate.

200