Caiet An3 2011-2012

TEME DE PROIECTARE 2011 - 2012
BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR
AN 3
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012
2
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
ANUL III
proiect de atelier
TEM CADRU #1 TURISM

Numr credite: 6 Durata: 7 sptmni
Concepia arhitectural trebuie s depeasc sensul individual, autonom, al obiectului i s-l situeze n perspectiva mai larg a interaciunii lui cu contextul urban sau natural. Sau, n formularea lui Luigi Snozzi, o practic responsabil a arhitecturii nu este motivat de dorina unei creaii demiurgice ci, dimpotriv, este stimulat de voina interpretrii critice a realitii, plecnd de la contiina apartenenei la locul n care se construiete. Amplasament n acest cadru conceptual, se propune un mic program de turism, amplasat pe un teren n pant situat n afara oraului, stabilit de fiecare atelier. Program - O pensiune turistic (***) cu 10-15 camere. - Suprafaa maxim a unei uniti de cazare - conceput pentru 2 persoane i avnd grup sanitar propriu (lavoar, WC, du) - este de max. 30 mp. Sunt admise, limitat, i camere cu un singur pat. - Restaurantul va avea cca. 50 de locuri, cu circuit intern i extern. - Vor fi prevazute un spaiu pentru administrator i un parcaj cu 15 - 20 locuri. - Indiferent de amplasament, acoperirea se va face n pant. Obiective - nelegerea determinismului contextual. - nelegerea specificitii programului.
3
ANUL III - nelegerea relaiei dintre program funcional, context natural i morfologie arhitectural. Prezentare - Hrtie alb 50 x 70 cm, n tehnic la alegere, inclusiv calculator. - Piese: Plan de situaie cu indicarea curbelor de nivel - 1:500 Planurile tuturor nivelelor (parterul cu amenjri exterioare) - 1:100 Seciuni caracteristice - 1:100 Faade - 1:100 Machet - 1:100 ntocmit: ef lucrri drd. arh. Dan Marin
4
ANUL III
Atelier 31A PENSIUNE PENTRU SPEOLOGI Date generale n comuna Isverna din judeul Mehedini exist un element natural aparte: petera inundat Isverna, o atracie pentru speologii amatori i profesioniti care pot face aici explorri de suprafa i, mai ales, subacvatice. n anii 1990, cu sprijinul lui J.Y. Cousteau, petera a fost declarat rezervaie natural de valoare european i se afl n prezent n custodia asociaiei G.E.S.S. (Grupul de Explorri Subacvatice i Speologice). Pe un teren situat vizavi de intrarea n peter, dincolo de prul numit Apa Peterii care izvorte din aceasta, asociaia dorete s realizeze o pensiune turistic cu circuit semi-nchis, dotare care ar veni n sprijinul activitilor pe care le desfoar n domeniul speologiei. Amplasament Terenul se afl n partea de vest a localitii, n punctul numit Capul Satului i are o suprafa de 1.341 mp, fiind delimitat la nord de drumul stesc de acces, la vest de Apa Peterii, iar la est i sud de alte proprieti. Terenul coboar spre ap, ntr-o pant mai lin n prima jumtate i mai abrupt n a cea de a doua, aa cum reiese din planul de situaie i din imaginile anexate. Date de tem innd cont de felul de a fi i de modul de via al acestei categorii de turiti-exploratori, se propune pe acest teren realizarea unei pensiuni cu regim maxim de nlime subsol (demisol) + parter + etaj + mansard, ale crei funciuni sunt distribuite astfel: La subsol o anexe pentru echipamentul de scufundare;
5
ANUL III o vestiar cu grup sanitar i du; o depozitri; o anexe tehnice (central termic, hidrofor, spltorie, etc.). Subsolul va avea legtur direct cu exteriorul, n special nspre ap, de unde se sosete din peter dup scufundare. La parter o acces principal; o sal pentru activiti comune (camer de zi, servirea mesei, ntruniri, banchete, conferine, cursuri de instruire, etc.), dimensionat pentru max. 50 de persoane simultan i posibil de amenajat diferit n funcie de necesitate; o buctrie complet utilat, cu cmar i eventual acces separat, posibil de utilizat att direct de ctre ocupanii pensiunii, ct i deservit de un personal minim, n funcie de situaie; o birou administrator; o grup sanitar, depozitri; o scar de acces la etaj. Spaiul comun se va prelungi n exterior cu o teras belvedere generoas, parial acoperit. La etaj o 3-5 camere de cazare pentru cte 2-3 persoane, din care una de tip apartament, toate dotate cu baie proprie cu du; o scar de acces la mansard; o depozitri, balcoane, terase, etc. La mansard o camer comun, dotat cu locuri de dormit de tip prici sau suprapuse, pentru 8-10 persoane; o grupuri sanitare comune, prevzute cu minim 2 cabine de wc i 2 duuri; o depozitri.
6
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Se recomand adoptarea unui sistem constructiv cu infrastructur din beton armat i suprastructur din zidrie portant, lemn sau mixt. Acoperirea se face integral n pant. Alimentarea cu ap se face de la un pu forat propriu, iar apele uzate se evacueaz la o fos ecologic din care rezult ap convenional curat ce poate fi refolosit n instalaia sanitar sau poate fi eliberat controlat pe teren. Alimentarea cu energie electric se face de la reeaua public a localitii. nclzirea i apa cald sunt asigurate de o central proprie cu combustibil solid (lemne). Pot fi avute n vedere surse de energie alternativ (solar, eolian, geo-termal, etc.) O surs de inspiraie pentru finisajele exterioare poate fi arhitectura tradiional regional, cu tencuieli albe, lemn, piatr de ru, etc. Construcia va fi retras cu minim 3,00m fa de limitele de proprietate i 5,00m fa de malul apei. Suprafaa construit desfurat ar trebui s fie de cca. 500mp, indicatorii urbanistici (P.O.T., C.U.T.) rezultnd n funcie de soluia adoptat. Obiective i criterii de apreciere Conform temei-cadru. Piese desenate i redactare Conform temei-cadru. ntocmit: ef lucrri dr. arh. Iulian Gudin
ANUL III
7
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 32A PENSIUNE TURISTIC 1. Generalitati Pensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de turism. Programul hotelier este unul din programele de arhitectura complexe, situndu-se in contemporaneitate la interferena mai multor tipuri de activiti. Pensiunile reprezint in primul rnd ilustrarea unei funciuni de habitat temporar. Calatorii pot fi clieni de 1 - 2 zile si atunci pensiunea este preponderent de tranzit . De asemenea, clienii pot fi turiti care doresc un sejur prelungit determinat de vecintatea unui sit istoric (turism cultural), de vecintatea unei zone de distracie (turism distractiv), de vecintatea unei zone peisagere montane, marine (turism de agrement), de practicarea unor sporturi (turism sportiv) sau de apropierea unei zone curative (turism balnear). Zona de amplasare impune pensiunii anumite determinri legate de integrarea in sit. Pensiunile se clasifica, conform unor norme nationale, pe margarete, funcie de calitatea si diversitatea spatiilor si serviciilor oferite. 2. Amplasament Pensiunea va fi amplasata pe malul lacului Mostistea, sat Gostile, oras Fundulea, jud. Calarasi, pe malul lacului cu acelasi nume. Declivitatea terenului spre apa de peste 3m permite o perspectiva ampla pe direcia VN-E spre lac. Accesul spre amplasament se face din drumul judetean Fundulea Mariuta care leaga DN3 de DN2. ncadrarea in sit, orientarea spre peisaj, accesele carosabile si pietonale, conformarea spatiala vor impune pensiunea ca o prezenta polarizatoare pentru bucurestenii dornici de a practica pescuitul sportiv sau pentru a se destinde.
8
ANUL III A. A1.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Primire Recepia pensiunii unde se realizeaz contactul administraiei cu publicul pentru informare, primire, servicii. A2. 1 birou de administraie 10 mp A3. Camera bagaje 5 mp 15mp B. Ateptare distribuie B1. Hol ateptare, lectura, mobilat cu fotolii canapele si msue 40 mp B2. 2 cabine telefonice 5 mp B3. Grup sanitar pe sexe 10 mp 55mp 3.3. Alimentaia public 3.3.1. Restaurantul are 50 de locuri, salon de mic dejun a. Sala de consumaie 50 de locuri cu acces din holul pensiunii si din exterior, cu oficiul legat de buctrie. Mobilarea va fi diversificata, alveolata, flotanta. - 75 mp b. Grup sanitar pe sexe 10 mp c. Restaurantul poate avea terase acoperite sau descoperite 25 mp 110 mp 3.3.2. Barul 10 locuri (2,5 mp / pers.), situat de preferinta intre hol si restaurant cu oficiu minimal si depozit de buturi in legtura cu spatiile de serviciu ale buctriei - 25 mp 3.3.3. Buctria (2 mp / pers.) va fi organizata pe 3 zone: ~ 90mp 3.3.3.4.1. Servire hrana oficiu minimum 2,0 m latime in care circulaia se face respectnd fluxul de dreapta (debarasare ncrcare). In oficiu se intra pe ui duble batante unidirecionale pe sensul de mers. Oficiul este bordat de tejgheaua spatiilor de debarasare splare a buctriei calde si reci a barului de buturi si a zonei de depozitare vesela. - 10 mp
9
3. Componente functionale 3.1. Cazarea Capacitate 3 unitati familiale cu module duble de cazare si 5 unitati simple de cazare cu o camera de 2 paturi Unitate cazare 3 paturi a. camera de primire cu canapea extensibila 20 mp b. dormitor cu pat dublu 15 mp c. vestibulul acces cu depozitare 3 mp d. grup sanitar cu cada, wc si chiuveta 4 mp e. chicineta 3 mp ________________________________________________________ max. 45 mp Camera de primire va avea o canapea extensibila , masa de conversatie cu 2 fotolii, o servanta cu televizor. f. Mobilare Dormitorul va avea 2 paturi ( 0,90 x 2,00 m ) cu noptiere sau pat dublu, un scrin pentru lenjerie si toaleta cu oglinda si sertare. Trebuie analizata si oportunitatea amplasrii unui pat pliant pentru 1 copil. Vestibulul va conine 1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru bagaje. Cele 5 unitati familiale pot fi legate printr-o circulatie protejata (eventual inchisa). 3.2. Spatii aferente accesului si serviciilor 3.2.1 Zona de servicii - receptie 3.2.1.1. Windfang vestibul cu acces pentru persoane normale si cu handicap 510 mp 3.2.1.2. Hol recepie, ateptare, distribuie cazare va conine
ANUL III 3.3.3.4.2. Zona debarasare splare este spaiul unde exista spltorul de vesela, rastel vesela - 5 mp Ambele spatii sunt in contact cu buctria si cu zona de evacuare, depozitare gunoi menajer. 3.3.3.4.3. Zona preparare hrana cuprinde spatii specializate de pregtire semipreparate si de preparare efectiva. a. Bucatarie calda 20 mp b. Bucatarie rece 10 mp c. Spatii semi-preparare (carne, peste, legume) 3 x 5 mp=15mp 45 mp 3.3.3.4.4. Depozitare curenta de nivel ( la acelai nivel cu buctria) a. Bar buturi si depozit bar buturi sunt spatii aferente servirii cu buturi alcoolice si rcoritoare si conin frigidere si depozitare la raft - 10 mp b. Dulapuri frigorifice specializate (carne, peste, legume, lactate) - 5mp c. Depozit de zi (coloniale) - 5 mp - 10 mp d. Depozit de inventar 30 mp 3.3.3.4. Spatii de club, jocuri mecanice si biliard 3.3.3.5. Parcaj 15-20 autoturisme x 25 mp / auto 40 mp 375 - 500 mp 15 mp 20 mp 5 mp 10 mp 15 mp
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Majoritatea acestor spatii trebuie sa aib acces din exterior pentru introducere si schimbare utilaje. 4. Obiective didactice - exprimarea capacitaii de percepere, configurare si potenare a spaiului arhitectural in legtura cu spaiul global tipologie si morfologie - cunoaterea si nsuirea discursului arhitectural in relaie cu determinrile unui program tehnologic complex (hotelier) - cunoaterea determinrilor antropologice ale spatiilor - instrumentarea structurala si utilitara in relaie cu programul funcional - crearea unei unitai de expresie intre forma-functiune-semnificatie - dezvoltarea capacitilor de esenializare teoretica a spatiilor propuse - calitatea reprezentrii proiectului prin desen, culoare, macheta, etc. 5. Desfasurare proiect 5.1. Lansare si prezentare de tema 5.2. Faza I Analiza sit 1 saptamana Studii de sitologie Documentare generala de program Se vor preda in atelier urmtoarele documentaii: - analiza de sit specifica amplasrii pensiunii schite sc. 1/1000, 1/500 plane A3 - 3 fise documentare comentate - eseu de proiect - schema funcionala generala - sc 1/500 - propunere volumetrica (macheta de studiu) sc. 1/500 5.3. Faza II Proiect 3 saptamani - mapa proiectului cu toate schitele (prezentate spre corectura la atelier semnate si datate de cadrul didactic). - Fisa de desfasurare activitate atelier (prezenta si corecturi, susineri de documentaie, eseu) 5.4. DF Documentaie finala scrisa si desenata - predare finala Se vor preda pe hrtie format A2, in mapa, in tehnica la alegere:
3.4. Spatii tehnice 3.4.1. Spalatorie + uscatorie lenjerie 3.4.2. Depozitari generale 3.4.3. Vestiare personal pe sexe cu grupuri sanitare 3.4.4. Tablou electric 3.4.5. Centrala termica
10
ANUL III - eseu de proiect + concluzii documentare - plan de situaie sc 1/500 - planurile nivelurilor principale sc 1/100 - seciune caracteristica sc 1/100 - 2 faade sc 1/100 - 2 celule cazare scara 1/50 - macheta scara 1/100 - 2-3 perspective exterioare si interioare 5.5. Criterii de evaluare: - concept - ncadrare in sit - conformare volumetrica in raport cu ansamblul urbanistic - organizare funcionala corecta Bibliografie II 1166 Architects Working details (15 vol.) II 1547 Motels, Hotels II 2862 Hotel and Restaurantbau I 2851 Resort Hotels III 1154 Hotelbauten I 6021 Shinkeshiku Hotels ntocmit: prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman
11
ANUL III
12
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 33A PENSIUNE TURISTICA Tema propusa spre studiu face parte din programele de arhitectura pentru turism. Cladirea raspunde tematicii cu componente functionale repetitive sustinute si de alte activitati/functiuni specifice turismului ce se desfasoara in spatii interioare si exterioare cladirii. Amplasament Amplasamentul propus se afla in Baile Olanesti, beneficiind atat de o panorama deosebita cat si de un acces facil cu front larg la strada.Terenul prezinta o panta pronuntata ce se cere a fi pusa in valoare prin implementarea functiunii turistice considerate. Obiective didactice - Incadrarea in sit relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in contextual oferit de cadrul natural; - Intelegerea functiunilor programului architectural cu componente functionale repetitive si adaptarea la cerintele contemporane ale turismului; - Stimularea creativitatii performanta, inovare, adaptare - in conceperea si particularizarea spatiilor conexe functiunii de cazare, controlul volumetriei si plastica anvelopantei Date de tema Cladirea va adaposti urmatoarele functiuni majore: - Spatii de cazare pentru 18-20 persoane, in camere cu 1-2 sau 3 paturi; - Spatii pentru servirea mesei pentru 50 persoane - Spatii de primire - Spatii pentru destindere si activitati de grup - Locuinta proprietarului; - Dependinte (bucatarie, depozitari, grupuri sanitare); - Alte spatii auxiliare (tehnice, centrala termica, hidrofor)
13
ANUL III
- Regimul de inaltime este P+1 - Sistemul constructiv recomandat este cel mixt: zidarie portanta si cadre din beton armat. Se recomanda acoperirea in panta. Redactare Se vor preda pe 3 formate de hartie alba, 50x70cm, dispuse orizontal pe coala, urmatoarele piese desenate intr-o tehnica la alegere: - plan de situatie - planurile tuturor nivelurilor (pentru fiecare constructie in parte, unde este cazul) - 2 sectiuni caracteristice - 4 fatade - 2-3 schite de atmosfera la mana libera - macheta Se pot prezenta suplimentar 2-3 imagini prelucrate pe calculator. Criterii de apreciere - Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului; - Coerenta dintre compozitia arhitecturala si performanta cladirii - Exprimarea identitatii programului de arhitectura Bibliografie recomandata reviste A+U febr. 1998 Arhitectura oct. 2004 Japan Architects ntocmit: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc ef lucrri dr. arh. Dragos Alexandru Negulescu
14
sc. 1:500 sc. 1:100 sc. 1:100 sc. 1:100 sc. 1:200
ANUL III
15
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 34A PENSIUNE N SATUL PETERA Amplasament Situl in cauza se afla in judetul Brasov, in satul Pestera. Este incadrat in zona Parcului National si trebuie tratat respectand prevederile in vigoare. Situl este in panta - existand o foarte pregnanta cadere de nivel aproximativ 100 m, zona nordica fiind cea ridicata. Suprafata sa este de ~1,8 ha. In interiorul sitului se afla o mica padure. Obiectivele studiului Intelegerea implicatiilor interventiei arhitecturale intr-un peisaj natural valoros in care s-a dezvoltat o tipologie de locuire specifica. Deslusirea / construirea contextului semnificativ caruia proiectul trebuie sa ii raspunda. Intelegerea modului de functionare a pensiunilor aflate intr-un asemenea sit - intelegerea creativa a temei Insusirea conceptului complex de peisaj (natural, antropologic, economic, etc) Date suplimentare de tema Studentii vor trebui sa isi aleaga zona in care vor interveni. Asezarea constructiei / constructiilor propuse constituie o parte semnificativa a proiectului. In acest sens, vor trebui sa tina cont de orientarea punctelor cardinale, de topografia sitului, de elemente existente deja pe sit (casa existenta, pomi, mica padure). Piese necesare a fi predate: Plan de situatie 1:500 Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenajarile exterioare) 1:100 Toate fatadele 1:100 Sectiune caracteristica (cel putin una) 1:50
16
ANUL III Imagine care sa redea insertia construitului in peisajul in cauza. Imagine care sa arate modul in care peisajul exterior este perceput din interior Macheta - sc.1:100 (in urma discutiilor in atelier se va stabili scara finala a machetei). Piese suplimentare fata de tema cadru Scheme prin care sa fie justificata solutia aleasa; Detalii si materiale caracteristice proiectului (constructie si amenajari exterioare); Alte imagini relevante intelegerii proiectului Criterii de apreciere si notare Integrarea interventiei in peisajul existent; Folosirea peisajului in conceperea proiectului. Buna functionalitate a pensiunii Optiunile tipologice facute - referitoare la volumetrie, mod de organizare a desfasurarii activitatilor, etc. Extrase Din Anexa XVII GHID DE CONSTRUIRE ZONA DE DEZVOLTARE DURABIL PARCUL NAIONAL PIATRA CRAIULUI 1. Principii de dezvoltare _ Pstrarea parcelarului existent (format istoric); _ Pastrarea elementelor vegetale existente (arbori izolati, hotare etc.); _ ncurajarea mentinerii si reconversiei fondului construit existent; _ ncurajarea folosirii tipologiilor de locuire dezvoltate istoric, adaptate nevoilor moderne; _ ncadrarea optima n conditiile locale de relief si clima (corecta asezare pe panta, buna orientare n raport cu punctele cardinale si vnturile dominante); _ ncadrarea armonioasa n peisaj; _ Vocabularul de forme adecvat zonei si materialelor locale de constructii.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 2. Peisaj cultural _ Valorificarea memoriei locului; _ Atentie pentru reperele si dominantele formatii istorice. Dezvoltarea se va subordona acestora si le va pune in valoare; _ Valorizarea produselor locale si instalarea unui standard de calitate al produselor (marca Parc). 3. Caracteristicile asezarilor si parametrii urbanistici Asezarile umane se afla n zonele cu altitudine mai mica si sunt structurate pe succesiuni de culmi separate de vai adnci. n localitati densitatea de locuire a fost specifica satului rasfirat de munte, cu gospodarii situate central pe loturi de suprafata mare. Loturile sub 1500 mp nu pot fi construite. Pentru a mpiedica densificarea localitatilor cu pante mari nu vor putea fi construite loturi mai mici, pentru a mpiedica sistematizarile brutale si interventiile agresive asupra peisajlui. POT de 10%. n conditii exceptionale, bine argumentate, se accepta POT maxim de 15% CUT maxim admisibil 0,25 Regim maxim de naltime D+P+M Constructiile declarate monument vor respecta pentru orice lucrari de ntretinere si reparatii, legislatia n vigoare. 4. Principii si reguli pentru constructii noi _ Cladirile noi trebuie sa se integreze n coerenta generala a zonei n ceea ce priveste volumul, regimul de naltime, alinierea la strada. _ Extinderile noi trebuie sa se integreze n volumetria generala sa se pastreze naltimea la cornisa, ct si la coama acoperisurilor. Diferentele admise sunt : 0,50 m la cornise si cu 1,00 m la acoperis. _ Se interzice imitarea stilurilor arhitecturale sau folosirea materialelor straine zonei. _ Se interzice imitarea materialelor naturale (piatra, lemn) simulari de paramente.
17
ANUL III _ ntre cladiri se va respecta distanta minima de 30 m. Fata de limitele de proprietate distanta minima este de 15 m. _ Orientarea optima a cladirilor este cu fatada lunga spre SE, axul perpendicular pe aceasta formnd un unghi de 18 cu axa NS spre E. Se va tine seama de conditiile de clima specifice (vnt dominant din NE si precipitatii abundente). _ Pentru cladirile noi se admit structuri din lemn sau zidarie portanta. Se admite folosirea betonului pentru fundatii, centuri, smburi si plansee. _ Acoperisul trebuie sa fie in doua sau patru ape cu pante caracteristice pentru zona (40-50) cu posibiltatea ca pe zona expusa vntului dominant acesta panta sa se prelungeasca pna la nivelul solului. Se accepta si acoperiri in terasa, doar cu strat inerbat, acolo unde sunt necesare solutii speciale de integrare n peisaj. Nu se admit jocurile de pante in mai multe ape pentru acoperis. _ Proportia golurilor va respecta specificul zonei (predomina plinul, golurile maxim 15% din fatade) Se admit ca si accente compozitionale justificate panoruile vitraet de dimensiuni mai mari (deschidere catre peisaj, folosire pasiva a energiei solare.) Golurile de fereastra vor avea forme si proportii traditionale, dreptunghiulare orientate pe verticala, fie patrate. _ Se admite utilizarea ferestrelor de mansarda (tip Velux) cu rama de lemn pe o suprafata de maxim 20% din suprafata invelitorii, pentru luminarea si ventilarea mansardelor. Acestea nu vor fi dispuse dispersat pe acoepris. _ Forma lucarnelor varespecta proportiile si formele traditionale. Acesta nu vor depasi 20% din suprafata invelitorii _ Pentru realizarea finisajelor exterioare se vor folosi materiale naturale locale locale puse n opera n tehnici traditionale lemn, tencuieli si zugraveli n tente naturale. _ Accesoriile (cosuri, antele, panouri solare, etc) vor fi realizate din materiale specifice in sisteme particulare pentru fiecare caz in parte urmarind integrarea in peisaj. _ Se admit reclame, firme doar pentru dotarile de turism si comert. Acestea se vor amplasa pe poarta de intrare sau pe fatada principala in zona intrarii. Vor fi discrete, din materiale care se armonizeaza cu specificul local. Nu se admit firme de iluminat cu tuburi fluorescente, cu jocuri de culori si
18
AN UNIVERSITAR 2011-2012 intensitati luminoase. Iluminatul nocturn va asigura strictul necesar pentru citirea firmei si pentru asigurarea vizibilitatii accesului. Nu se admit reclame pentru produse si firme comerciale amplasate pe domeniul public sau in incintele private _ Vitrinele spatiilor comerciale se vor realiza din timplarie cu rama de lemn cu suprafete mai mici de 30% din suprafata fatadei pe care sint amplasate. _ Se vor respecta normativele de eficienta energetica a cladirilor, incurajundu-se sistemele sustenabile, care folosesc materiale naturale, tehnologii de energie alternativa. 5a. Curi grdini / mprejmuiri mprejmuirile noi sau transformate pot fi construite din zidarie, lemn (vor fi supuse prescriptiilor constructiilor existente). naltimea maxima h=1,00 m. Se interzic mprejmuirile si n special cele spre strada din elemente din beton, prefabricate, tabla, plasa de srma, placi aglomerate din lemn. Amenajarile trebuie sa respecte caracterul rural local (de evitat gradini de tip urban cu materiale heteroclite importate, de tip pavele colorate). Suprafetele de circulatie vor ramne ct mai permeabile, folosind caldarmul de piatra, pietrisul de calcar, se va evita folosirea betonului si a pavelelor din beton. Suprafetele nierbate vor fi compuse de speciile existente in pajistile locale. Se interzice nierbarea cu gazon englezesc monospecific. Se va evita crearea gardului viu de tip beton vegetal (gard viu monospecific de tuia). Se vor ncuraja plantatiile noi cu specii autohtone foioase: frasin, fag, mesteacan, etc. 5b. Spaii publice, parcri Spatiile libere plantate se conserva sau se reamenajeaza ca spatii verzi publice. Amenajarea se va face astfel nct sa nu contrazica specificul peisajului local si va face obiectul unei analize si aprobari de catre specialisti. Arborii izolati sau de aliniament fac parte din peisajul specific zonei si din patrimoniul care trebuie valorificat.
ANUL III Orice amenajare de spatii publice va tine cont de pastrarea caracterului rural al zonei, favoriznd amenajarile simple, n care elementele vegetale sunt importante dar si mixitatea functiunilor. Spatiul public rural trebuie sa ramna polivalent. Vor fi evitate proiectele de tip urban cu aliniamente de pavele, trotuare. Zonele de parcari vor fi integrate n vegetatie si nu vor fi materializate ca n mediul urban cu ajutorul marcajelor vopsite. Bibliografie: Olgiati, Valerio - revista 2G nr.37 / 06 I Zumthor, Peter - revista A+U, extra edition, februarie 1998 ntocmit: prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu ef lucrri drd. arh. Andrei erbescu ef lucrri dr. arh. tefan Simion
19
ANUL III
20
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 35A PENSIUNE TURISTIC (*** 3 margarete) Argument Conceptia arhitecturala a acestui obiect de arhitectura destinat in primul rand cazarii turistilor trebuie sa depaseasca sensul individual, autonom, al obiectului si sa-l situeze in perspectiva mai larga a interactiunii lui cu contextul urban sau natural. Sau, in formularea lui Luigi Snozzi, o practica responsabila a arhitecturii nu este motivata de dorinta unei creatii demiurgice ci, dimpotriva, este stimulata de vointa interpretarii critice a realitatii, plecand de la constiinta apartenentei la locul in care se construieste. Amplasament Tema aferenta acestui nou proiect popune studentilor rezolvarea unei pensiuni turistice, pe un amplasament din Comuna Peri aflata la cca. 30 km de Capital, pe malul lacului cu acelasi nume, respectiv un teren in panta de 1077 mp (prezentat n anex). Asa cum se poate observa, terenul nu este plat si nici orizontal, beneficiind de o deschidere favorabila catre lac. Pe acest teren exista o cas veche mic i degradat, precum i o veche fundaie. Proprietarul terenului intentioneaza sa le demoleze si ca urmare acestea nu vor fi luate in consideratie in prezentul studiu. Prin P.U.G.-ul localitatii acestui teren i s-au conferit urmatoarele capabilitati: - Functiune = CLUB, RESTAURANT, HOTEL, SERVICII, ETC - Regim de inaltime = max. P+2E+M - P.O.T. = 40% - C.U.T. = 1
21
ANUL III Date generale de tem Pensiunea turistica poate fi dezvoltata in sistem pavilionar sau monobloc, intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivitatea terenului. Cladirea va avea urmatoarele caracteristici : - Regim de inaltime recomandat = D+ P + max 2 etaje + M - Acoperire obligatorie in panta ( posibil si portiuni de terasa orizontala ) - Cazare cu simplu, sau dublu tract Functiunile principale ale acestei dotari turistice de 3 *** sunt: - Un hol de receptie si informatii n legtura cu un birou de administratie: 15 mp; - Mic grup sanitar pentru clienti, organizat pe sexe in legatura cu hall-ul receptiei si in imediata apropiere a restaurantului; - Casa scarii in relatie vizuala cu receptia si astfel amplasata incat sa permita accesul usor la etajele destinate cazarii; - Mic restaurant (cu circuit intern si extern) pentru aprox. 50 locuri la masa, n legatura cu holul de receptie si cu o terasa pentru cca. 20 de locuri la masa, in relatie facila cu o mica bucatarie si un oficiu; - Spatii de receptie si depozitare marfa, depozitare pentru rufe curate + murdare, spatii tehnice (centrala termica, hidrofor), etc; - Un mic apartament de 2 camere pentru administator si familia sa, avand o configuaratie specifica, amplasat la parter sau demisol, dar in imediata apropiere a zonei receptiei; - 10-15 camere de cazare a turistilor. Suprafata maxima a unei unitati de cazare - conceputa pentru 2 persoane si avand grup sanitar propriu (lavoar, WC, dus) - este de max. 30 mp. Sunt admise, limitat, si camere cu un singur pat; - Coridor de cca. 1,2 1,5 m latime - 15 - 20 spatii de parcare exterioara - Mica curte de serviciu si aprovizionare. Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca functiuni specifice unei astfel de dotari turistice.
22
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt material la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Asa cum s-a mentionat acoperirea va fi obligatoriu in panta. Sunt admise insa si portiuni de terase orizontale. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta prin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate pot contine comentarii pentru justificarea solutiei. Obiectivele studiului Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de : - Incadrarea in sit real relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale amplasamentului. - Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural pentru un program de arhitectura specific = cazare turistica + alimentatie publica - Intelegerea necesitatii fundamentarii proiectului pe un concept clar definit, in acord cu datele fundamentale ale contextului - Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura. - Dobandirea unei experiente in exploatarea potentialului unui sit specific Criterii de apreciere In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii : - Exprimarea clara a unei atitudini arhitecturale prin nscrierea adecvata a solutiei n contextul natural dat - Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. - Coerenta compozitiei arhitecturale
ANUL III - Calitatea ambiantei spatiale a unitatilor de cazare si a spatiilor comune - Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect - Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe modul de prezentare grafica a solutiei propuse. Redactarea proiectului Predarea finala se va face pe planse de hartie alba 50 cm x 70 cm, maxim 3 formate, prezentate intr-o tehnica color la alegere (inclusiv pe calculator) si va cuprinde: - Plan de situatie sc. 1/500 cu prezentarea curbelor de nivel si a amenajarilor exterioare. - Planurile tuturor nivelelor sc. 1/100. Parterului i se va acorda o atentie deosebita prin prezentarea mobilierului si a amenajarilor exterioare. Planurile etajelor vor trebui si ele sa fie prezentate cu indicarea pieselor de mobilier - 2 sectiuni perpendiculare prin cladire sc. 1/100 - Toate fatadele sc. 1/ 100 - Macheta sc. 1/100 - Posiblie perspective interioare sau exterioare daca studentul le considera relevante pentru intelegerea si sustinerea conceptului. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari si o descriere n romn si englez a solutiei (maxim 100 de cuvinte). n functie de particularitatile fiecarui proiect se pot solicita de catre profesori si alte piese desenate. Bibliografie general * Gianpiero Aloi - Hotel / Motel * Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990 * Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitar ION MINCU
AN UNIVERSITAR 2011-2012 * Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II 6000 * Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004 * Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere * Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona, 2001 - cota III 3740 * Ernst Neufert - Manualul arhitectului * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications, New York, 2001 - cota III 3838 * Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design, Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001 * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005 * Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss Contribution - Birkhuser, Basel, 2006 * Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction : Details, Products, Case Studies - Institut fr internationale ArchitekturDokumentation, Mnchen, 2004 * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture and Landscape * A + U - 418 (2005) * Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nou - febr. 2002) * DBZ - 4/2006 * Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006, 6/2007, 4/2008 * El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128 * Larchitecture daujourdhui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280 (1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004) * Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454 (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian. 2005), 483 (apr. 2006) * The Architectural Review - 11/2002, 5/2006
23
ANUL III Not Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. ntocmit: conf. dr. arh. Marian Moiceanu
24
ANUL III
25
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 36A PENSIUNE LA HOREZU Amplasament Terenul ales pentru tema de fa se afl n proprietatea Obtei Oraului Horezu,n zona cunoscut sub denumirea de Vrful lui Roman. Obtea Oraului Horezu a comandat un Plan Urbanistic Zonal n care s-a solicitat studierea amplasrii unei zone cu caracter turistic, pentru valorificarea potenialului turistic al munilor Cpnii. Zona este accesibil momentan doar autoturismelor de teren. Date de tem inta studiului va fi att obinerea unei soluii optime din punct de vedere economic i funcional pentru beneficiar, dar i ridicarea standardului arhitectural al unei zone n curs de dezvoltare ca atracie turistic. Propunerile vor ine cont de rapoartele ce apar ntre zonele construite i cele amenajate. Se va pune accent pe importana principiilor ce vor sta la baza conceptelor de amenajare a terenului. Se va lua n calcul problema dificultii transportului de materiale n zon i vor fi ncurajate soluiile care vin cu propuneri viabile n aceast direcie. Obiective suplimentare ale studiului n momentul de fa soluiile de arhitectur reale in prea puin cont de ceea ce ofer natura soluiile de atelier vor lua n considerare panta terenului i principiul influenei umane minimale asupra peisajului. Soluiile care iau n calcul posibilitatea integrrii surselor de energie regenerabile vor fi apreciate. Criterii suplimentare de apreciere - Coerena spaio-funcional a ansamblului - Respectarea RLU ( va fi furnizat ulterior) - Evoluia analizei fiecrui autor de proiect, precum i implicarea acestuia n
26
ANUL III discuiile de atelier - Capacitatea de argumentare a fiecarui student i coerena criteriilor ce susin argumentaia, precum i calitatea prezentrii finale - Calitatea produsului de arhitectur prin prisma spaiilor propuse i a relaiilor dintre ele. ntocmit: conf. dr. arh. Vasile Mei
prep. drd. arh. Radu Negoi
27
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 31B BOUTIQUE HOTEL LA VELIKO TRNOVO Termenul de boutique hotel apare la nceputul anilor 1980 n mari orae ca Londra i New York pentru a desemna un nou concept turistic care mizeaz pe individualitatea, personalitatea i intimitatea cadrului pe care l ofer, pentru a se opune depersonalizrii induse de dezvoltarea marilor lanuri hoteliere care au monopolizat piaa turistic din ntrega lume. Acest concept rezoneaz mult mai bine cu stilul de via contemporan i cu ateptrile celor care cltoresc i are ca principal ingredient calitatea arhitecturii i a spaiului propus, n contextul relaionarii construciei cu mediul nconjurtor la o scar mai uman, mai intim, mai fireasc. Aceast nou formul de cazare este atras de locaii dinamice, care ofer oportuniti de dezvoltare, caracter i memorie. Amplasament n oraul Veliko Trnovo, Bulgaria. Situl va fi ales n urma unei excursii de documentare de cca. 2 zile la inceputul perioadei de studiu. Date de tem Situat n nordul Bulgariei, Veliko Trnovo este oraul cu cel mai glorios trecut istoric din Bulgaria. Originea numelui este legat de cuvantul slav tern sau turn (tron) i de-a lungul anilor s-a transformat n Ternov, Turnov, Tur-nov, Turnovgrad, Turnovo, iar mai apoi n Veliko Turnovo, fiind numit "Veliko" (Mare) datorit marimii i frumuseii sale. Oraul devine capitala Regatului Bulgar n 1187 i se consolideaz ca un important centru cultural i administrativ, fiind ns ocupat de dominaia otoman la sfritul sec. XIII, rmnnd aa pn n 1877, cnd Bulgaria ia ctigat independena. Puse n valoare de o topografie pitoreasc, reminiscenele acestui trecut impresionant se pstreaz pn astzi, conferind un caracter unic aezrii.
28
ANUL III Tema de fa i dorete valorificarea acestui context prin mijloace contemporane, rspunznd totodat unei funciuni foarte actuale. Astfel, programul necesit includerea urmtoarelor funciuni: - 10-15 camere uniti de locuit avnd o suprafa de 25-30 mp; camerele pot fi de unul, dou locuri, sau apartamente, fiecare avnd grup sanitar propriu, - mic zon de recepie; - living comun / lounge / internet - mic restaurant pentru cca. 35 persoane cu locuri la mese. Acest spaiu va funciona i ca zon de mic dejun i va fi deservit de spaii de preparare i de grupuri sanitare; - camer administrator; - parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor n vigoare - spaii tehnice (central tehnic, hidrofor, depozitri, etc.) Structura de rezisten va fi la liber alegere. n funcie de scenariul propus programul poate fi completat cu alte spaii sau amenajri considerate necesare. Obiective suplimentare ale studiului - studiul complexitii contextului natural, cultural si social al amplasamentului i transpunerea acestor caracteristici n soluii adecvate i coerente; - dezvoltarea unui concept adecvat inseriei unui obiect nou de arhitectur intr-un peisaj urban particular. Criterii suplimentare de apreciere - coerena demersului, de la concept la form; - nscrierea n sit; - calitatea spaiilor interioare i exterioare.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Redactarea proiectului Activitatea din cadrul atelierului va avea la baz pentru fiecare corectur o machet de studiu care va fi inserat n macheta general de sit. ntocmit: prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc ef lucrri dr. arh. Melania Dulmea ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu
29
ANUL III
Atelier 32B PENSIUNE MONTAN. EXPRESIE TEHNOLOGIE - MATERIALITATE Argument Proiectul unei pensiuni n zona Vii Prahovei presupune o abordare a relaiei dintre arhitectur i teritoriu ntr-un context delicat, cu reguli stricte. Studiul tipologiilor existente i a construciilor aprute n ultimii ani n aceast zon va duce la o atitudine critic asupra impactului turismului agresiv promovat. De aceea dimensiunile reduse ale programului poate duce la rezolvri alternative ce s se ancoreze mai mult n relaia arhitecturii i a peisajului, dect ctre latura comercial. Amplasament Terenul propus pentru studiu , indicat n planul topografic anexat, se afl n oraul Azuga, pe strada Izvoarelor, n vecintata prtiei de ski. Obiective didactice - Abordarea activitii didactice ca un proces de proiectare ce pornete de la realitatea contextului i datele de tem i se concretizeaz ntr-un obiect arhitectural deschis ce se adapteaz condiiilor fluctuante economice i sociale. - Analiza contextului natural i social precum i dezvoltea unei atitudini critice asupra arhitecturii tradiionle i contemporane existente n zon. - Dezvoltarea unui scenariu de inserie a obiectului arhitectural ntr-un sit real cu condiii specifice. Date de tem Tema de proiectare ce va fi dezvoltat pe baza scenariului propus de studeni va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele spaii :
30
ANUL III - Spaiu de recepie : zona de recepie i distribuie general, prevzut cu un desk i un mic birou al administraiei, - Spaii de cazare: 20-30 locuri n camere de 2 paturi/ pat dublu. Se pot prevedea opional maxim dou apartamente prin gruparea a 2 uniti de cazare. Unitatea de cazare va cuprinde : hol de distribuie cu spaii de depozitare, baie cu cad, camera cu pat i va avea o suprafa aproximativ de 30 mp. - Spaiu pentru servirea mesei : 50 locuri n sala de mese i 25 de locuri pe spaiul de teras. Buctria i anexele acesteia vor fi simplificate n raport cu modelele restaurantelor de capacitate medie. - Spaiu de relaxare : spaiul pentru petrecerea timpului liber n comun al turitilor, prevzut cu un mic spaiu de bar. - Spaii anex: hol de acces, camer depozitare echipament sportiv, circulaii orizontale i verticale, spaii tehnice (centrala termic, alimentare ap, etc.) Se vor prevedea 15 locuri de parcare pentru autoturisme. Studenii vor propune tipologia spaial, regimul de nlime, sistemul structural i materialele de construcie i finisaj, n funcie de soluia adoptat, ce vor trebui s se nscrie n direciile generale definite de Regulamentul de Urbanism. Soluiile constructive propuse se vor ncadra ntr-o atitudine de utilizare a tehnologiilor i materialelor ecologice. Studenii vor propune rezolvri ce vor fi susinute de o documentare activ asupra strategiilor de implementare de soluii durabile. Piese desenate, suplimentare fa de tema cadru Se vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului i se vor nota n atelier i aduga la predarea final : - Mapa de prezentare i documentare, format A3, cuprinznd minimum trei exemple contemporane de turism de mici dimensiuni cu comentarii proprii i
AN UNIVERSITAR 2011-2012 minimum trei exemple cu descrierea soluiilor de tehnologii specifice dezvoltrii durabile (energia alternativ, economisirea energiei etc.) La predarea final se adaug : - Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente, - Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot, - Minimum dou perspective exterioare reprezentative - Argumentaie scris, text, format A4 Bibliografie AMC nr. 180 iunie-iulie 2008 A+U nr. 458 nov. 2008 The Achitectural Review nr. 1343, ian. 2009 Detail nr. 6, 2008 The Japan Architect, nr. 72, mar. 2009 A+U nr 459, dec. 2008 A+U nnr. 465, iunie 2009 L'Arca nr. 244, febr. 2009 Casabella nr. 776, apr. 2009 Detail nr 10, 2006 ( nr. Tematic) Igloo nr. 84-85, dec. 2008 ian. 2009 Developments in timber engineering , Anton Steurer ntocmit: ef lucrri dr. arh. Cristian Drughean ef lucrri drd. arh. Remus Hran sc. 1:500 sc.1:200
31
ANUL III
32
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 33B PENSIUNE TURISTIC LA POIANA BRAOV Amplasamentul se afla pe traseul Brasov Poiana Brasov, pe un teren in panta, intr-un peisaj natural remarcabil. Studiul impune rezolvarea unor spatii adecvate atat cerintelor de organizare functionala, cat si aspectelor de integrare in coordonatele locului, in mediul natural inconjurator, in ambianta sitului. In functie de scenariul propus de fiecare student, pensiunea se poate rezolva fie in cadrul unei constructii monobloc, fie in sistem pavilionar. 1. FUNCTIUNI: Spatii cazare: - Capacitate pentru cca. 30 de persoane, in camere de 2 locuri. - Unitatile de cazare, avand grup sanitar propriu (lavoar, WC, dus), vor avea o suprafata maxima de 30mp. Spatii alimentatie publica: - Restaurant cu cca.50 de locuri, cu circuit intern si extern. - Bucatarie si anexe. - Bar. Spatii recreere: - Spatiu comun (living), in conexiune cu barul. - Sala de gimnastica si vestiare. Spatii pentru administratie: - Birou (in legatura cu receptia). - Apartament administrator.
33
ANUL III Spatii anexe: - Hol primire si receptie. - Grup sanitar pentru public. - Spatii depozitare (alimente, obiecte inventar, rufe). - Spatii tehnice (centrala termica, hidrofor). - Parcaj cu 20 de locuri. 2. STRUCTURA: - Cadre, diafragme si plansee de beton armat. Solutia de inchidere va fi aleasa in functie de ideea arhitecturala. 3. PREZENTARE: - Hartie alba, formate 100 x 70 cm, in tehnica la alegere, inclusiv calculator. - Piese: Plan de situatie - 1:500 Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenjarile exterioare) - 1:100 Sectiuni caracteristice - 1:100 Fatade - 1:100 Macheta - 1:100 ntocmit: ef lucrri drd. arh. Dan Marin prep. arh. Radu Malasincu
34
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 34B TURISM (PENSIUNE) Tema: Amenajarea unei pensiuni. Amplasamentul: in zona montana, comuna Runcu Obiectivele studiului: - mesajul obiectului de arhitectura, o abordare obligatorie; - realizarea volumului de arhitectura adaptat la teren, in concordanta cu cerintele rezolvarilor functionale; - stabilirea unei sistem constructiv adaptat programului. Date de tema Sansa multor zone din tara ca alternativa la modificarile economice ce se petrec in aceasta perioada este dezvoltarea turismului rural. Realizarea unui proiect de pensiune turistica prilejuieste trecerea in revista a mai multor functiuni ce trebuie astfel conjugate intr-o propunere armonioasa, transpuse intr-un produs de arhitectura. Pe un teren cu panta de aprox. 20 % si in suprafata de aprox. 1500 mp, avand drumul de acces la baza terenului si cu orientare catre sud se va intocmi un proiect de pensiune turistica ce trebuie sa contina : - mic spatiu de primire / receptie de cca. 25,00 mp la care se aduga un gr. sanitar; - cazare pentru 14 16 persoane, in camere de 2 paturi, cu grup sanitar cu dus si un vestibul cu spatii de depozitare (maxim 24,00 mp in total/camera); - spatiu de zi comun in suprafata de 30 - 40 mp, cu bar de zi (eventual comun cu receptia), si un grup sanitar; - alimentatie publica sala de mese pentru 28 - 30 persoane, o terasa 16 locuri la masa ambele in legatura cu o bucatarie (cu acces secundar, vestiar pentru personal, depozitari pastrand
35
ANUL III circuitul curat/murdar, impus de normele sanitare, spatiu de preparari si spatiu de gatit); - locuinta administratorului formata dintr-un apartament de 2 camere cu baie si bucatarie; - spatii tehnice centrala termica, mica spalatorie si uscatorie, hidrofor, camera de intretinere; - alei pietonale si parcaj descoperit pentru 10 autotusime (la nivelul drumului existent) si curte de servici pentru aprovizionare cu depozitare ambalaje si separat zona de gunoi (minim 3 pubele); Redactare Se cer prezentate intr-o tehnica la alegere, pe hartie format 50 / 70, urmatoarele piese (posibil si pe calculator): - un mic eseu; - planul complet al lotului cu indicarea accesului auto si pietonal in incinta si in casa si amenajarile exterioare sc. 1/500; - planurile tuturor nivelelor sc. 1/100; - plan acoperis sc. 1/100; - 1 sectiune caracteristica sc. 1/100; - macheta sc. 1/200; - 2 perspective caracteristice (interioara / exterioara). Criterii de apreciere: mesaj, inscrierea in sit, calitatea obiectului de arhitectura si rezolvarea functionala. ntocmit: prof. dr. arh. Niculae Grama
36
ANUL III
37
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 35B PENSIUNE PE MALUL LACULUI Forma este un mister care scap definiiei dar care l face pe om s se simt mai bine - Alvar Aalto n comuna MOARA VLASIEI situata in apropierea BUCURESTIULUI pe un teren de dimensiuni corespunzatoare se propune realizarea unei pensiuni turistice .Amplasamentul se afla in apropierea MANASTIRII CALDARUSANI obiectiv de cult ce aduce un plus de atractie locului. Date de tema Pensiunea va fi proiectat n conformitate cu coninutul legislaiei n vigoare din domeniul turismului i va cuprinde urmtoarele funciuni: - zona de primire - cazare (capacitate 10 - 15 camere ) - servirea mesei (cca. 50 de locuri) - recreere - administraie - spaii tehnice i auxiliare - vor fi prevzute cca. 15 - 20 locuri de parcare Precizrile referitoare la SIT i la suprafeele diferitelor funciuni vor fi fcute n cadrul orelor de atelier. n funcie de scenariul propus de ctre fiecare student, pensiunea poate fi rezolvat monobloc sau n sistem pavilionar. Tema vizeaz familiarizarea studenilor cu toate elementele ce determin viabilitatea unei propuneri arhitecturale. Redactarea final a studiului Redactarea proiectului se va face ntr-o tehnic la alegerea studentului (inclusiv calculator) i va fi predat pe hirtie alba, formate 50 x 70 cm. - plan de situaie sc. 1:500 - cu indicarea curbelor de nivel
38
ANUL III - planurile tuturor nivelurilor ( parterul cu amenajarile exterioare ) - 2 sectiuni caracteristice - toate fatadele - macheta obiectului - 2-3 perspective interioare-exterioare (optional ) Bibliografie DOMUS NR. 844 A+U NR. 352, 377 LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI NR. 193, 337, 352 JAPAN ARCHITECTS 4/1995 CONSTRUCII HOTELIERE - Prof. dr. arh. C. LZRESCU ntocmit: prof. dr. arh. Dana Chirvai sc. 1 :100 sc. 1 :100 sc. 1 :100 sc 1: 100
39
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 36B PENSIUNE PE MALUL LACULUI PANTELIMON Pe malul lacului Pantelimon, pe un teren n pant cu o suprafa de aprox. 1500mp, se propune realizarea unei pensiuni turistice tip cherhana. Amplasamentul impune anumite condiionri n contextul integrrii n peisajul natural. Panta terenului, cu o diferen de nivel de aprox. de 4m, ofer o perspectiv generoas spre direcia sud - vest. Accesul la amplasament se va face printr-un drum secundar din DN3. Turitii vor fi persoane n tranzit sau persoane interesate de turismul sportiv i pescuit. Componente funcionale 1. Cazarea Capacitate 6 uniti familiale cu module duble de cazare tip apartament i 8 uniti de cazare simple cu o camer de dou paturi. Unitatea de cazare de tip apartament va cuprinde: Vestibul cu spaiu de depozitare i chicinet Camer de zi cu canapea extensibil Dormitor cu pat dublu Balcon (logie) Baie cu cada, wc i lavoar 8 mp 18 mp 15 mp 5 mp 5 mp
Unitatea de cazare simpl va avea aceeasi structur, mai puin camera de zi, iar grupul sanitar va avea du n loc de cad. 2. Zona comun va cuprinde: - Hol de recepie i ateptare cu windfang avnd i acces special prevzut pentru persoane cu dizabiliti 25 mp - Birou de administraie i depozit de bagaje n direct relaie cu recepia 15 mp
40
ANUL III Dou cabine telefonice 4 mp Zon nchiriere instrumente pescuit, n relaie direct cu exteriorul 15 mp
Redactarea proiectului se va face pe hrtie alb frmat 50 x 70 ntr-o tehnic la alegere Criterii suplimentare de apreciere - Incadrarea n cadrul natural - Coerena conceptului arhitectural Nu se fac corecturi pe laptop i fr prezentarea mapei de documentare cu exemple comentate i interpretate. Bibliografie II 1547 - Motels, Hotels II 2862 Hotel und Restaurantbau I 6021 Shinkeshiku Hotels Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere I 9990 - Ana Canizares - Country Hotels III 3838 Vicky Richardson - New Vernacular Architecture Thomas Herzog Timber Construction Manual, 2004 Domus, nr.844 Japan Architect 4/1995, 45, 46, 48, 57 Architectural Review 1 / 2000, 11 / 2002, 3 / 2003, , 5/20066 / 2005 El Croquis 109, 110, 114, 119, 121, 122., 123, 124, 125, 127, 128 ntocmit conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ef lucrri drd. arh. Tana Lascu
3. Alimentaia public - Restaurant cu cca 40 locuri cu acces din zona de ateptare i cu acces din exterior 80 mp - Grup sanitar pe sexe, accesibil i din zona recepiei 10 mp - terase acoperite i descoperite cu vedere spre lac n relaie cu sala de mese 40 mp - Barul - 12 locuri, cu oficiu i spaiu depozitare minimal, n relaie cu oficiul buctriei 30 mp - Buctria 90 mp, cuprinznd - Oficiu n relaie cu sala de mese 10 mp - Buctrie rece 10 mp - Buctrie cald 20 mp - Bar i depozit bar 10 mp - Spaii semipreparare 15 mp - Depozit frigorific, depozit de zi 15 mp - Zon primire marf 10 mp Spaii tehnice - Central termic - Spltorie, usctorie i clctorie lenjerie - Vestiare personal cu du i grupuri sanitare pe sexe - Depozit mobilier - spaiu de serviciu pentru evacuare gunoi 10 mp 15 mp 20 mp 15 mp
Se vor prevedea alei pietonale i parcaj descoperit pentru 15 autoturisme, precum i un ponton pentru nchiriere brci i hidrobiciclete. Structura va fi la alegere, cu zidrie portant, lemn sau cadre i diafragme din B.A. Acoperirea se va realiza n arpant, posibil mansardarea etajului cu o nvelitoare la alegere.
41
ANUL III
42
ANUL III
43
ANUL III
proiect de atelier
TEM CADRU #2 EDUCAIE / GRDINI

Numr credite: 5 Durata: 7 sptmni
Argument Copilria este joc, poveste, vis, este dans inocent n mijlocul nenumratelor mistere ridicate de fiecare nou pas, de care copilul se minuneaz cu atta bucurie. Anii de grdini i scoal primar sunt anii n care el ii construiete o prim relaie cu lumea, anii n care se joac fr s i dea seama c ncepe s nvee i anii n care i formeaz primele deprinderi ale existenei n interiorul unei comuniti. A imagina i construi spaii pentru copii nseamn, de aceea, a le oferi acestora un teritoriu pe care ei s l poat lua n stpnire i care s fac posibil amestecul dintre procesul didactic i pofta lor de descoperire. Astfel de programe permit transpunerea n arhitectur a unor scopuri i relaii didactice, cci, aa cum afirm Hrvoje Njiric, ntregul ansamblu spaial poate fi ineles ca un dispozitiv educaional. Aa cum un prag, o u, un col sunt limite misterioase i promitoare pentru un copil, o cas poate deveni o lume n miniatur; o introducere ctre viaa real, dar care nu se desparte nc de ludic, de vis, de mirare. Copilul tie s priveasc i s vad acolo unde noi nu reuim s (mai) vedem nimic i de aceea pentru el casele pot deveni lumi i personaje de poveste. Obiective n Bucureti, tipul de urbanitate dorit i impus de autoritatea regimului totalitar a implicat o rezolvare a programelor educaionale printr-o serie de proiecte standardizate, eficiente funcional dar lipsite n general de atribute specifice amplasrii lor particulare n ora i, mai ales, de rezolvri care s
44
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012
ANUL III mizeze pe potenialul creativ al unor astfel de programe. Tema de fa i propune s ncerce contrariul. De aceea, urmrete: Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la considerarea, evaluarea i asumarea unor valori ale procesului didactic i aezarea acestora n structura incipient a proiectului Cutarea unui rspuns personal, coerent i justificat, pentru modul de inserare a unui/unor obiect(e) construit(e) de dimensiuni medii ntr-un sit real, cu problemele i atu-urile sale reale Stimularea i ncurajarea unei abordri sensibile a unui program arhitectural destinat copiilor Proiectarea arhitectural coordonat a unui ansamblu (grdinia) i a prilor sale componente (slile, spaiile intermediare, grdinile etc.) -
AN UNIVERSITAR 2011-2012 regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;
Date de tem Se propune rezolvarea unei grdinie particulare, pe un amplasament situat n ora. Fiecare atelier este liber s i detalieze programul n maniera pe care o consider potrivit i s i aleag amplasamentul, precum i modul n care va nuana tema cadru. Se va ine seama ns de urmtoarele precizri: capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare); fiecare grup va avea un numr de 15 copii; dotrile de care va dispune grdinia sunt la alegerea fiecrui atelier, n funcie de amploarea dat programului; regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00 18.00); grdinia va corespunde exigenelor funcionale i normelor igienice actuale, precum i contextului urban n care se implanteaz; soluiile vor ine cont de principii i tehnologii caracteristice dezvoltrii durabile;
Piese obligatorii: 1. Schie, scheme i imagini ce vor prezenta situaia contextului i relaia dorit cu acesta - Vor fi luate n considerare att criterii specifice unei analize a contextului construit, dar i criterii specifice unei analize a contextului social, istoric, cultural, arhitectural etc. 2. Scurt text de prezentare (max. 200 cuv.) 3. Plan de situaie (1/500), expunnd o zon suficient de ampl pentru o bun nelegere a amplasamentului studiat 4. Planul / planurile de nivel, toate faadele, dou seciuni caracteristice: 1/100 - Planul de parter va include amenajarea detaliat a ntregului teren 5. Macheta: 1/100, integrat n macheta de sit 6. Dou imagini reprezentative (interior i exterior) Redactare Tehnici la alegere, pe format 100 x 70, hrtie alb. ntocmit: prof. dr. arh. E. B. Popescu ef lucrri drd. arh. A. erbescu ef lucrri dr. arh. t. Simion
45 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012
ANUL III ANEX LA TEMA-CADRU SPAII POSIBILE N CADRUL UNUI PROGRAM DE GRDINI 1. Spatii proprii grupelor de copii: Spatii pentru grupele de copii ~50-60 mp (fiecare) o salile de grupa este de preferat sa fie orientate spre est sau sud, acolo unde amplasamentul permite o pot fi mobilate cu scaune si masute, sub diverse forme o dispun de spatii de depozitare pentru jucarii, ecran de proiectii, sonorizare pentru cantece, limbi straine Sala de muzica ~15 mp Cabinet calculatoare ~15 mp Cabinet logopedie ~12 mp Sala educatie fizica (sau spatiu polivalent) ~30 mp Grupuri sanitare ~15-20 mp 2. Spatiu pentru filtru intrare Vestibul intrare vestiare copii (haine de strada si pantofi) cabinet medical camera-rezerva spatiu primire hol acces ~4-5 mp ~20-25 mp ~10 mp ~9-10 mp Administratie, contabilitate Director Grup sanitar Cabinet metodic
AN UNIVERSITAR 2011-2012 ~10 mp ~10 mp ~5 mp ~10 mp ~10 mp
5. Spatiu de consiliere parinti 6.
Spatii tehnice: Centrala termica ~15 mp Magazie si atelier intretinere ~10 mp Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi ~10 mp (spalatorie, uscatorie, calcatorie servicii externalizate)
7. Curtea gradinitei Va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor Alte informatii: - Grupe de varsta: o 3-4 ani grupa mica o 4-5 ani grupa mijocie o 5-6 ani grupa mare - Program de masa: o 8.30 mic dejun o 10.30 gustare o 12.30 pranz o 16.30 gustare - Program de somn: 13.30 16.00 - Dimensiuni pat: 80x140 cm
3. Spatii necesare mesei: o Sala de mese (mic dejun si pranz) o Oficiu o Bucatarie preparare minimala (servicii externalizate) o Depozitare 4. Spatii administrative: Birou educatori/educatoare Vestiar educatori/educatoare
46
~50-60 mp ~15 mp ~25 mp ~25 mp
~15 mp ~10 mp
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 31A GRDINI PARTICULAR Date generale Scopul temei este parcurgerea unui program de arhitectur n care se repet un modul funcional i spaial de baz, cruia i se adaug spaii cu funciuni ce l susin i l completeaz. n cazul de fa: modulul grupei de copii dintr-o mic grdini. Amplasament Terenul propuse se afl n Bucureti, la intersecia strzilor Luigi Cazzavillan i Transilvaniei, ntr-o zon central linitit preponderent rezidenial, vizavi de un mic parc i are suprafaa de 1.133mp (conform planului topografic anexat). Vecintile dinspre sud i est sunt terenuri cu construcii pe limita de proprietate. Faptul c terenul are suprafaa mai mic dect cea recomandat pentru o grdini din mediul urban (cca. 2.000 mp) poate fi compensat prin folosirea lui eficient i prin capacitatea mai redus a programului. Date de tem Pe acest teren se propune realizarea unei grdinie particulare cu capacitatea de 3 grupe de cte 15 copii, cte una pentru fiecare grup de vrst (mic, mijlocie i mare). Construcia va avea un regim de nlime de maxim subsol (demisol) + parter + etaj, rezultat din studiul amplasamentului i a vecintilor i va conine urmtoarele funciuni minime: Zona grupelor de copii Au~300mp 3 sli de grup pentru cte 15 copii, fiecare n legtur cu spaiu de dormit grup sanitar depozitare spaiu exterior pentru activiti de grup
47
o o o o o
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Amplasarea construciei pe teren, gabaritele i indicatorii urbanistici (P.O.T., C.U.T.) vor fi justificate att de soluia propus, ct i de analiza terenului i a contextului Obiective i criterii de apreciere Conform temei-cadru. Piese desenate i redactare Conform temei-cadru. ntocmit: ef lucrri dr. arh. Iulian Gudin
Zona comun folosit temporar de copii - Au~120mp vestibul vestiare la intrare primire filtru cu camer de izolare sal multifuncional pentru activiti colective i servirea mesei Acestei zone i se pot aduga spaii specializate pentru activiti opionale: muzic, arte plastice, calculatoare, etc. o o o o Zona pentru personal i administraie - Au~60mp o birou conducere o vestiare o grup sanitar cu du Zona se poate completa cu cabinet metodic, contabilitate, camer educatoare, cabinet logopedie, spaiu consiliere prini, etc. Zona de anexe - Au~80mp o buctrie cu preparare minimal o spaii tehnice i depozitri Curtea amenajat pentru activiti n aer liber va conine obligatoriu zone difereniate pentru o joc o sport o cunotine despre natur Se va asigura n incint, subteran sau suprateran, un parcaj pentru personal de 3-5 locuri. Sistemul constructiv i acoperirea rmn la alegerea fiecrui student, n funcie de soluie. Zona beneficiaz de toate utilitile publice necesare: ap, canalizare, energie electric i gaze.
48
ANUL III
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 32A GRDINI Prezenta tem de Grdini v propune s imaginai un spaiu educaional destinat precolarilor, un program cultural care s formeze copiii cu vrste ntre 3-7 ani i s-i pregteasc pentru nivelul urmtor de studiu, coala. Proiectul se va contura ca un pretext sau ca o antecamer pentru un altfel de coal, diferit de ceea ce ofer actualul sistem romnesc de nvmnt, aadar care se va dori a fi inovatoare, liber, transparent, vesel, primitoare, luminoas, cald, colorat..... i lista o vei completa voi. Proiectul pe care l vei propune la sfritul studiului va trebui s rspund ntrebrii: Cum este grdinia care pregtete copiii pentru cea mai performant coal din lume ?1 P R O I E C T U L ____________________________________________________________ Amplasamentul Situl se afl n Bucureti, la intersecia strzilor intr.Baba Novac i Eufrosina Popescu, n imediata apropiere a oselei Mihai Bravu. n prezent, acest amplasament este destructurat, fiind populat cu un ansamblu de hale industriale, nefuncionale, i bordat pe toate laturile de locuine colective nalte, masive i opresive. Densitatea construitului n zon este mare, spaiile plantate puine i nengrijite, traficul este intens i parcrile aglomerate. n consecin, incinta pe care o vei crea va trebui s rspund integral multor probleme i disfuncii locale, i va cuta s ofere soluii pertinente, inovatoare i contemporane de integrare n contextul actual.
1
coala finlandez a fost declarat, dup numeroase studii i cercetri, ca fiind printre cele mai performante sisteme educaionale din lume (vezi i PISA 2009). http://www.finland.fi/public/default.aspx?contentid=162937&contentlan=2&culture=en-US
50
ANUL III Funciunea Capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare); fiecare grup va avea un numr de 15 copii; Sli de zi, cu funciunea de clas, joc, studiu, experimente, dormit (minimal)_______________________________________ 50-60 mp o slile de grup este de preferat s fie orientate spre est sau sud, acolo unde amplasamentul permite o pot fi mobilate cu scaune i msue, sub diverse forme o dispun de spatii de depozitare pentru jucrii, ecran de proiectii, sonorizare pentru cntece, limbi strine Funciuni complementare : Recepie, hol acces ______________________________ 50 mp Garderob (vestiare) i grupuri sanitare pe sexe _______ 30 mp Cabinet medical_________________________________ 10 mp Camera-rezerv________________________________9-10 mp Sli special amenajate (mini-laboratoare), pe categorii : Muzic________________________________________ 30 mp Arte plastice ____________________________________30 mp Computere i tiine _____________________________ 30 mp Sala multifuncional ( alternativ, poate fi utilizat ca sal de mese, sport etc)___________________________________100 mp (Sala multifuncional poate fi flexibil organizat i prin sisteme de compunere a slilor de clas, sau de reconversie a holului de acces etc). Cabinet logopedie _______________________________12 mp Buctrie, cu spaii minimale pentru prepararea hranei___40 mp
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Depozitare _____________________________________25 mp Spaii administrative : Birou educatori / educatoare _______________________15 mp Vestiar educatori / educatoare ______________________10 mp Administraie, contabilitate ______________________10 mp Director ________________________________________10 mp Grup sanitar ____________________________________5 mp Cabinet metodic _________________________________10 mp Spaiu de consiliere prini ___________________________10 mp Spaii tehnice: Centrala termic ________________________________15 mp Magazie i atelier ntreinere _______________________10 mp Spaiu pentru depozitare rufe i aternuturi ____________10 mp (spltorie, usctorie, clctorie servicii externalizate) Curte (exterioar, interioar la alegere)_____________________ 100 mp (cu spaii amenajate peisager i de joac, specifice fiecrei grupe de vrst) Regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00 18.00); Grdinia va corespunde exigenelor funcionale i normelor igienice actuale, precum i contextului urban n care se implanteaz; Soluiile vor ine cont de principii i tehnologii caracteristice dezvoltrii durabile; Regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;
Aprovizionarea se va face zilnic n sistem catering, buctria asigurnd doar parial funciunile de preparare i depozitare ale alimentelor.
Informaii suplimentare: - Grupe de vrst:

51
ANUL III o 3-4 ani grupa mic o 4-5 ani grupa mijocie o 5-6 ani grupa mare Program de mas: o 8.30 mic dejun o 10.30 gustare o 12.30 prnz o 16.30 gustare Program de somn: 13.30 16.00 Dimensiuni pat copil : 80x140cm
AN UNIVERSITAR 2011-2012 mizeze pe potenialul creativ al unor astfel de programe. Tema de fa i propune s ncerce contrariul. De aceea, urmrete: Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la considerarea, evaluarea i asumarea unor valori ale procesului didactic i aezarea acestora n structura incipient a proiectului Cutarea unui rspuns personal, coerent i justificat, pentru modul de inserare a unui/unor obiect(e) construit(e) de dimensiuni medii ntr-un sit real, cu problemele i atu-urile sale reale Stimularea i ncurajarea unei abordri sensibile a unui program arhitectural destinat copiilor Proiectarea arhitectural coordonat a unui ansamblu (grdinia) i a prilor sale componente (slile, spaiile intermediare, grdinile etc.)
Piesele proiectului 1. Schie, scheme i imagini ce vor prezenta situaia contextului i relaia dorit cu acesta - Vor fi luate n considerare att criterii specifice unei analize a contextului construit, dar i criterii specifice unei analize a contextului social, istoric, cultural, arhitectural etc. 2. Scurt text de prezentare (max. 200 cuv.), precum i 3. Eseu personal cu tema Copil / coal / joc (max. 500 cuvinte) 4. Plan de situaie (1/500), expunnd o zon suficient de ampl pentru o bun nelegere a amplasamentului studiat 5. Planul / planurile de nivel, toate faadele, dou seciuni caracteristice: 1/100 - Planul de parter va include amenajarea detaliat a ntregului teren 6. Macheta: 1/100, integrat n macheta de sit 7. Dou imagini reprezentative (interior i exterior) Redactarea ___________Tehnici la alegere, pe format 100/70, hrtie alb. Obiective n Bucureti, tipul de urbanitate dorit i impus de autoritatea regimului totalitar a implicat o rezolvare a programelor educaionale printr-o serie de proiecte standardizate, eficiente funcional, dar lipsite n general de atribute specifice amplasrii lor particulare n ora i, mai ales, de rezolvri care s
52
Weblografie Farca, Sperana (2011) - coala sindicalizat uniformizeaz copiii n http://speranta.farca.ro/category/educatie/ http://speranta.farca.ro/category/studenti/ Stojanov, Krassimir (2009) - Overcoming Social Pathologies in Education On the Concept of Respect in R. S. Peters and Axel Honneth. Journal of Philosophy of Education 43:161-172. http://philpapers.org/rec/STOOSP oitu, Laureniu & Panaite Beldianu, Oana, Comunicare educaional http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=4&ved=0CCwQFjAD&url=h ttp%3A%2F%2Fprofs.info.uaic.ro%2F~lavinia%2FComunicare%2520educa tionala_suport%2520curs%2520ID.doc&ei=Qbz5TfWrCMWKswbx56DZDw &usg=AFQjCNGcO2LskRLaQVmZEzJBD-HDi2GrFg Predarea nvarea interactiv centrat pe elev (2009) Min. Educaiei, Cercetrii i Inovrii, Bucureti 2009, Coordonator Ligia Sarivan,
ANUL III Autori : Rodica Constantin, Luminia Dumitrescu, Roxana Maria Gavril, Ligia Sarivan, Daniela Stoicescu http://www.thecoolhunter.net/kids http://www.thecoolhunter.net/article/detail/1648/childs-play-by-matalicrasset http://www.matalicrasset.com/matali_crasset_flash.php?lg=en http://www.baupiloten.com/ger/Main_projekte.htm http://www.i29.nl/ schools 1,2,3 http://www.gollifer.co.uk/architecture/education/classroom-of-the-future http://www.studiomakkinkbey.nl/show/school http://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Rogers http://psynergie.ch/Pedagogie-CultureSociete/Sciencesdeleducation/PrincipauxCourantsPedagogiques.pdf http://www.finland.fi/public/default.aspx?contentid=162937&contentlan=2&c ulture=en-US http://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Finland http://www.forbes.com/sites/erikkain/2011/05/02/the-finland-phenomenoninside-the-worlds-most-surprising-school-system/ Bibliografie Dewey, J. (2009). The School and Society & The Child and the Curriculum. S.U.A.: Feather Trail Press (prima dat publicat n 1900 resp. 1902). Dudek, M. (2005). Children's Spaces. Oxford (M.B.): Architectural Press. Dudek, M. (2000). Kindergarten Architecture: Space fot the Imagination. Londra (M.B.): Spon Press. Kozlovsky, R. (2008). Adventure Playgrounds and Postwar Reconstruction. n M. Gutman, & N. (. Coninck-Smith, Designing Modern Childhoods: History, Space and the Material CUlture of Children (pag. 171191). New Jersey (S.U.A.): Rutgers Matei, Ana Dora (2011) Arhitectura ca al 3-lea Profesor, Lucrare de Licen, UAUIM, Bucureti
ntocmit: prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman asist. drd. arh. Ana-Maria Dobre
ANUL III
54
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 33A GRADINI CU ORAR PRELUNGIT Tema propusa urmareste studiul unei functiuni de actualitate si anume acela al unei gradinite particulare cu orar prelungit in zona centrala a orasului. Particularitatile acestei functiuni de invatamant rezida in structurarea conceptului tinand cont atat de considerentele urbanistic arhitecturale cat si de componenta de marketing in corelare directa cu principiile arhitecturii durabile. Amplasament Terenul ales, in suprafata de aproximativ 800mp, se afla in zona centrala a Bucurestiului intr-un tesut urban destructurat, urmare a politicilor urbanistice ale anilor 1970 80. Amplasamentul, se preteaza functiunii de gradinita atat datorita pozitionarii sale retrase fata de arterele majore cat si datorita caracteristicilor intrinseci ale amplasamentului ce tin de orientare, limite, vecinatati. Obiective didactice - Incadrarea intr-un context urban aflat intr-o zona de trecere intre doua tesuturi urbane distincte; - Intelegerea complexitatii functionale in corelare cu conformarea volumetrica si claritatea structurala; - Includerea in studiu a problematicii eficientei energetice a cladirii ce se traduce prin orientare, controlul insoririi si implementarea tehnologiilor energetice neconventionale Date de tema Cladirea, ce se va desfasura pe parter si etaj, va cuprinde urmatoarele functiuni:
ANUL III - Sali de grupa (mica, mijlocie, mare) fiecare in suprafata de min. 45 mp; sala va fi dotata cu paturi (mobilier flexibil ) iar in legatura directa cu aceasta va fi pozitionat grupul sanitar in suprafata de aprox. 15 mp - Sala polivalenta (60 mp) ce va permite atat organizarea festivitatilor si a reuniunilor cat si functionarea ca sala de sport - Zona filtru intrare (in suprafata totala de aproximativ 50 mp): - vestibul de intrare - vestiar haine strada - hol acces - cabinet medical - camera izolare - Sala de mese in suprafata de aprox. 50 mp cu legatura directa cu un oficiu de 15mp; pregatirea mesei va avea la baza un sistem de catering extern. - Zona educatoare (aprox. 30 mp ce va cuprinde si un vestiar minimal) si zona administrativa (birou administratie si birou director fiecare cate 15 mp) vor beneficia de un grup sanitar propriu - Spatii anexa: - spatiu pentru depozitare rufe murdare si depozitare inventar (cate 10 mp fiecare) igienizarea rufelor se face extern - spatiu tehnic (18 mp) si atelier de intretinere (10 mp) Redactare Pe langa piesele mentionate in tema cadru studentul va putea prezenta si schite aditionale pentru sustinerea ideii. Criterii de apreciere Conformarea arhitecturala in raport cu contextul - Rezolvarea functionala coerenta pentru toate categoriile de utilizatori - Coerenta dintre compozitia arhitecturala si performanta cladirii - Expresivitatea arhitecturala in raport cu functiunea Bibliografie recomandata Canizares, Ana Kindergarten, schools and playgrounds, Loft Pubns, 2007 Cuito, Aurora Kindergarten architecture, Gingko Press, 2002
56
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Dudek, Marek Schools and kindergartens: a design manual, Birkhauser Architecture, 2008 Galuido, Michelle Kindergartens Educational Spaces, Braun Publishers, 2010 Kotnik, Jure New kindergarten architecture, Links International, 2011 ntocmit: prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc ef lucrri dr. arh. Dragos Alexandru Negulescu
ANUL III
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 34A GRDINA COPIILOR n prima jumtate a secolului al XIX-lea, Friedrich Froebel a propus i dezvoltat un model pentru grdini, bazat pe noiunea de joc ca o cutare liber, benevol, care poate cultiva relaia unui individ cu lumea fizic. Jocul devine un exerciiu productiv, care permite individului nu doar s creeze lumea la o scar micro, ci i s l poziioneze pe acesta n cadrul unei concepii mai largi a lumii i s vad interdependena tuturor lucrurilor ce o compun. Froebel a structurat jocul prin intermediul a dou instrumente interanjabile: materialele sau darurile i practicile sau ocupaiile adic felul n care individul pune materialele n aciune. n spiritul temei cadru i al sistemului propus de Froebel, relaia dintre parte i ntreg (att ca practic material, dar i cultural) devine foarte important n acest proiect. ntre sistemul pedagogic al grdiniei i designul acesteia se pot crea foarte multe legturi, cci acestea se pot influena i modela reciproc. De aceea vi se propune lucrul simultan la dou scri diferite: de la parte ctre ntreg i invers. Grdinia este un program de arhitectur special, prin aceea c nu este nici o coal, niciun teren de joac, nici un al doilea acas, ci o combinaie a tuturor acestor lucruri, n care tipologia colii se intersecteaz cu spaiul de joac i cu grdina, sau cu programul de locuire. Prin aceasta are oportunitatea de a defini un spaiu al unei tranziii interstiiale, ntre viaa de acas i cea de la coal sau, ntr-un sens mai larg, cea caracteristic existenei n societate. V propunem de aceea s privii acest proiect i ca pe o ans de a imagina i proiecta un spaiu ce va fi privit i descoperit cu ochii unui copil. Cele dou scri de lucru menionate anterior devin cu att mai importante, n ncercarea de a imagina grdinia ca un loc unde criteriile funcionale i practice se pot amesteca cu lumea ascuns a viselor i imaginaiei copiilor, devenind acel loc care s poat s provoace joaca, s surprind, s propun n mod ambiguu n loc s ofere n mod univoc, s
58
ANUL III ascund chiar. Sau, revenind la Froebel, s ajute la descoperirea lumii prin joac. Acesta este sensul titlului proiectului, prin care v propunem s privii acest program de arhitectur ca pe o grdin a copiilor (cu toate sensurile pe care le poate implica acest termen). ntrebri Cteva dintre ntrebrile pe care le considerm importante n acest proiect sunt: - Cum poate arhitectura unei gradinie s funcioneze ca o cale de interaciune i comunicare pentru a nva? - Cum poate fi formulat arhitectura grdiniei pentru a crea spaii care s ncurajeze interaciunea social, implicarea fizic, curiozitatea intelectual, experimentarea i descoperirea, att n mediul interior ct i n cel exterior? - Cum pot fi stimulate curiozitatea i acumularea de cunoatere prin experimentarea senzorial a obiectelor, materialelor i spaiilor? - Cum poate arhitectura ca, prin manipularea formei, scrii, texturii i culorii s implice modele i sisteme (att ordonate, ct i aleatoare), pentru a defini o strategie organizaional, programatic i legat de sit, n cazul grdiniei? - Avnd n vedere c adesea noutatea se nate din specificitatea problemei, cum poate proiectul s rspund n mod creativ (dar plauzibil) unui context urban real, astfel nct obiectul de arhitectur sa se constituie i ca un gest n ora? Amplasament Amplasamentul propus se afla n Bucureti, la intersecia strzilor Ion Minulescu i Morilor. Face parte din incinta fabricii Timpuri Noi, ale crei cldiri au fost recent demolate. Ca multe alte zone din Bucureti, i aceast zona este una eterogen, cu mai multe tipuri de esut ce se suprapun pe un teritoriu relativ restrns. Interveniile asupra fabricii Timpuri Noi i statutul actual al terenului acesteia adaug n prezent o doz de incertitudine acestui amplasament.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Alctuire funcional Spaiile necesare grdiniei (enumerate mai jos) vor fi asumate de fiecare student, cu precizarea c, n funcie de soluia de arhitectur i de strategiile didactice propuse de fiecare, proiectele vor putea nuana, redistribui sau eventual completa aceste suprafee, putnd s pun accentul i pe spaiile intermediare, pe o anumit comunicare interiorexterior sau pe o anume secven a spaiilor. 1. Spaii proprii grupelor de copii: spaii pentru grupele de copii 3 sli ~50-60 mp (fiecare) slile de grup este de preferat s fie orientate spre est sau sud, acolo unde este posibil sal de muzic ~15 mp cabinet calculatoare ~15 mp grupuri sanitare, separate pe sexe ~15-20 mp 2. Spaiu pentru filtru intrare: vestibul intrare ~5 mp vestiare copii (haine de strad i pantofi) ~20-25 mp cabinet medical ~10 mp camer-rezerv ~10 mp spaiu primire hol acces n funcie de soluie 3. Spaii necesare mesei: sal de mese (mic dejun i prnz) ~50-60 mp oficiu ~15 mp buctrie preparare minimal ~25 mp (servicii externalizate) depozitare ~15 mp 4. Spaii administrative: birou educatori/educatoare ~15 mp vestiar educatori/educatoare ~10 mp administraie, contabilitate ~10mp grup sanitar ~5 mp
59
ANUL III spaiu de consiliere prini ~10 mp 5. Spaii tehnice: central termic ~15 mp magazie i atelier ntreinere ~10 mp spaiu pentru depozitare rufe i aternuturi ~10 mp (spltorie, usctorie, clctorie servicii externalizate) 6. Curtea grdiniei: va fi amenajat pentru activitile n aer liber ale copiilor Alte precizri proiect - grdinia va dispune de un spaiu posibil a fi utilizat pentru serbri (~75100 mp), care, n funcie de soluie, poate coincide cu spaiul de primire (hol acces), sau se poate constitui prin unirea (temporar) a dou sli de grup, ori a holului cu una din sli - slile de grup vor fi folosite i ca spaii de dormit; de aceea, este de dorit ca utilizarea slilor s permit ct mai mult flexibilitate - grupe de vrst: 3-4 ani grupa mic 4-5 ani grupa mijocie 5-6 ani grupa mare - program de mas: 8.30 mic dejun 10.30 gustare 12.30 prnz 16.30 gustare - program de somn: 13.30 16.00 - dimensiuni pat: 80x140cm
atelier - atelierul ncurajeaz ca proiectele s fie, pe ct posibil, ct mai diferite unele de altele - chiar dac proiectele rmn individuale, efortul lucrului n echip este ncurajat (la orice aspect legat de documentare, cercetare etc.) ntocmit: prof. dr. arh. E. B. Popescu ef lucrri drd. arh. A. erbescu ef lucrri dr. arh. t. Simion
60
ANUL III
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 35A GRDINI PARTICULAR Argument Copilria este joc, poveste, vis, este dans inocent n mijlocul nenumratelor mistere ridicate de fiecare nou pas, de care copilul se minuneaz cu atta bucurie. Anii de grdini i scoal primar sunt anii n care el ii construiete o prim relaie cu lumea, anii n care se joac fr s i dea seama c ncepe s nvee i anii n care i formeaz primele deprinderi ale existenei n interiorul unei comuniti. A imagina i construi spaii pentru copii nseamn, de aceea, a le oferi acestora un teritoriu pe care ei s l poat lua n stpnire i care s fac posibil amestecul dintre procesul didactic i pofta lor de descoperire. Astfel de programe permit transpunerea n arhitectur a unor scopuri i relaii didactice, cci, aa cum afirm Hrvoje Njiric, ntregul ansamblu spaial poate fi ineles ca un dispozitiv educaional. Aa cum un prag, o u, un col sunt limite misterioase i promitoare pentru un copil, o cas poate deveni o lume n miniatur; o introducere ctre viaa real, dar care nu se desparte nc de ludic, de vis, de mirare. Copilul tie s priveasc i s vad acolo unde noi nu reuim s (mai) vedem nimic i de aceea pentru el casele pot deveni lumi i personaje de poveste. Amplasamentul Tema aferenta acestui prim proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiu de gradinita pe un amplasament real din Bucuresti. Terenul, in suprafata de cca. 2500 mp., are accesul din strada Glicinelor sector 5 (n apropiere de oseaua Alexandriei). Pe laturile scurte ale terenului sunt prezente calcane ale caselor vecine la care noua cladire trebuie sa se alinieze, respectand legislatia si regulamentele urbanistice in vigoare. Planul de situatie ce insoteste aceasta tema de proiect este anexat temei.
62
ANUL III Terenului ales pentru acest exercitiu i s-a conferit prin P.U.G. o incadrarea ce presupune urmatoarele capabilitati: - P.O.T. = 70% - C.U.T. = 2,5 Avand in vecere ca prezentul proiect reprezinta doar un exercitiu teoretic, celelate reglementari urbanistice existente in P.U.G. ( functiune, regim de inaltime, inaltime maxima ) nu sunt obligatorii. Date generale de tema Se propune rezolvarea unei grdinie particulare, pe un amplasament situat n ora. In conceperea proiectului se va ine seama ns de urmtoarele precizri: - capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare); fiecare grup va avea un numr de 15 copii; - dotrile de care va dispune grdinia sunt la alegerea fiecrui atelier, n funcie de amploarea dat programului; - regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00 18.00); - grdinia va corespunde exigenelor funcionale i normelor igienice actuale, precum i contextului urban n care se implanteaz; - soluiile vor ine cont de principii i tehnologii caracteristice dezvoltrii durabile; - regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj; Gradinita poate fi dezvoltata in sistem pavilionar sau monobloc, intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent forma si configuratia terenului, contextul existent construit, orientarea dupa punctele cardinale, etc. Acesta va trebui sa contina urmatoarele functiuni: 1. Spatii proprii grupelor de copii: Spatii pentru grupele de copii ~50-60 mp (fiecare)
AN UNIVERSITAR 2011-2012 o salile de grupa este de preferat sa fie orientate spre est sau sud, acolo unde amplasamentul permite o pot fi mobilate cu scaune si masute, sub diverse forme o dispun de spatii de depozitare pentru jucarii, ecran de proiectii, sonorizare pentru cantece, limbi straine Sala de muzica ~15 mp Cabinet calculatoare ~15 mp Cabinet logopedie ~12 mp Sala educatie fizica (sau spatiu polivalent) ~30 mp Grupuri sanitare ~15-20 mp 2. Spatiu pentru filtru intrare Vestibul intrare vestiare copii (haine de strada si pantofi) cabinet medical camera-rezerva spatiu primire hol acces 3. Spatii necesare mesei: o Sala de mese (mic dejun si pranz) o Oficiu o Bucatarie preparare minimala o Depozitare 4. Spatii administrative: Birou educatori/educatoare Vestiar educatori/educatoare Administratie, contabilitate Director Grup sanitar Cabinet metodic 5. Spatiu de consiliere parinti ~4-5 mp ~20-25 mp ~10 mp ~9-10 mp
~50-60 mp ~15 mp ~25 mp ~25 mp
~15 mp ~10 mp ~10 mp ~10 mp ~5 mp ~10 mp ~10 mp

63
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Structura de rezistenta va fi realizata din beton armat, metal (sau alt material la alegere) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel o atentie deosebita trebuie acorda rezolvarii acoperisului (terasa sau sarpanta) in vederea obtinerii unei imagini interioare si exterioare interesante. Volumetria si plastica de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta prin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate vor contine comentarii pentru justificarea solutiei. Obiectivele studiului n Bucureti, tipul de urbanitate dorit i impus de autoritatea regimului totalitar a implicat o rezolvare a programelor educaionale printr-o serie de proiecte standardizate, eficiente funcional dar lipsite n general de atribute specifice amplasrii lor particulare n ora i, mai ales, de rezolvri care s mizeze pe potenialul creativ al unor astfel de programe. Tema de fa i propune s ncerce contrariul. De aceea, urmrete: - Abordarea unui program de arhitectur educaional pornind de la considerarea, evaluarea i asumarea unor valori ale procesului didactic i aezarea acestora n structura incipient a proiectului - Cutarea unui rspuns personal, coerent i justificat, pentru modul de inserare a unui/unor obiect(e) construit(e) de dimensiuni medii ntr-un sit real, cu problemele i atu-urile sale reale - Stimularea i ncurajarea unei abordri sensibile a unui program arhitectural destinat copiilor - Proiectarea arhitectural coordonat a unui ansamblu (grdinia) i a prilor sale componente (slile, spaiile intermediare, grdinile etc.) - Stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de arhitectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei.
6. Spatii tehnice: Centrala termica ~15 mp Magazie si atelier intretinere ~10 mp Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi ~10 mp (spalatorie, uscatorie, calcatorie servicii externalizate) 7. Curtea gradinitei Va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor Se vor prevedea parcari auto la suprafata terenului conform normelor n vigoare Alte informatii utile Grupe de varsta: 3-4 ani grupa mica 4-5 ani grupa mijocie 5-6 ani grupa mare Program de masa: 8.30 mic dejun 10.30 gustare 12.30 pranz 16.30 gustare Program de somn: 13.30 16.00 Dimensiuni pat: 80x140cm Avand in vedere ca aceasta gradinita este una particulara (nu de stat) este permisa studentilor restrangerea programului prin renuntarea la unele din functiunile enuntate mai sus. De asemenea, din aceleasi considerente este permisa folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca functiuni specifice gradinitei.
64
ANUL III - Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul de structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura. - Cunoasterea modalitatilor prin care arhitectura poate deveni un vector de comunicare in spatiul cultural social. Criterii de apreciere In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii : - Inscrierea adecvata a solutiei n contextul dat - Logica functionala si structurala, intelegerea, dimensionarea si utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect. - Coerenta compozitiei arhitecturale - Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect - Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe modul de prezentare grafica a solutiei propuse. Redactarea proiectului Predarea finala se va face pe planse de hartie alba 50 cm x 70 cm prezentate intr-o tehnica color la alegere (inclusiv planse pe calculator) si va cuprinde: 1. Schie, scheme i imagini ce vor prezenta situaia contextului i relaia dorit cu acesta. Vor fi luate n considerare att criterii specifice unei analize a contextului construit, dar i criterii specifice unei analize a contextului social, istoric, cultural, arhitectural etc; 2. Scurt text de prezentare (max. 200 cuv.) ; 3. Plan de situaie (1/500), expunnd o zon suficient de ampl pentru o bun nelegere a amplasamentului studiat; 4. Planul / planurile de nivel: 1/100; Planul de parter va include amenajarea detaliat a ntregului teren; 5. Toate faadele: 1/100; 6. Dou seciuni caracteristice perpendiculare: 1/100; 7. Macheta: 1/100, integrat n macheta de sit
AN UNIVERSITAR 2011-2012 8. Posiblie perspective interioare sau exterioare daca studentul le considera relevante pentru intelegerea si sustinerea conceptului. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari si o descriere n romn si englez a solutiei (maxim 100 de cuvinte). n functie de particularitatile fiecarui proiect se pot solicita de catre profesori si alte piese desenate. Nota Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. ntocmit: conf. dr. arh. Marian Moiceanu
ANUL III
66
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 36A GRDINI DE COPII Amplasament: Terenul ales pentru tema de fa se afl la intersecia dintre strada Dristorului i oseaua Mihai Bravu. Date de tem: Studiul se va concentra pe transformarea terenului viran adiacent nodului de circulaie ntr-un spaiu optimizat pentru buna funcionare a dotrii susmenionate. O grdini de copii funcional este mult mai mult dect o construcie care respect normele n vigoare n materie de siguran n exploatare i gabarite. Propunerile vor ine cont de rapoartele ce apar ntre zonele construite i cele amenajate, i vor oferi o rezolvare optim a incintei n raport cu exteriorul. Incinta va cuprinde, prin urmare, n afara cldirii destinate funcionrii propriu-zise a grupelor de copii, o curte de recreaie, o zon dotat cu instalaii destinate micrii n aer liber i jocului, i o grdin de flori. Analiza nu va omite abordarea problematicii autonomiei funcionale a grdiniei n raport cu mprejurimile (se vor lua n calcul accesele auto i evacuarea deeurilor). Obiective suplimentare ale studiului: O scurt cercetare a nevoilor celor pe care aceast dotare i slujete este imperativ. Abordarea responsabil a peisajului este, de obicei, trecut cu vederea n cazul dotrilor similare. De aceast dat ea va reprezenta un punct forte al propunerilor de atelier. Criterii suplimentare de apreciere: - Coerena spaio-funcional a ansamblului - Respectarea normelor n vigoare n materie de proiectare de grdinie de copii
67
ANUL III Evoluia analizei fiecrui autor de proiect, precum i implicarea acestuia n discuiile de atelier Capacitatea de argumentare a fiecarui student i coerena criteriilor ce susin argumentaia, precum i calitatea prezentrii finale Calitatea produsului de arhitectur prin prisma spaiilor propuse i a relaiilor dintre ele.
ntocmit: conf. dr. arh. Vasile Mei

prep. drd. arh. Radu Negoi
68
ANUL III
Atelier 31B GRDINI INTERVENIE N ZON URBAN PROTEJAT Argument Tema de fa propune o dezbatere critic pe marginea a dou ntrebri: - Care sunt exigenele actuale n procesul educaional al copiilor precolari? - n ce fel se transpun toate acestea ntr-un program funcional i, simultan, ntr-o configuraie spaial-volumetric? Pornind de la aceste ntrebri, i sub ghidajul datelor fixe de tem, fiecare student va folosi propriile sale mecanisme de nelegere a temei, mbogindu-le. Acest proces presupune filtrarea propriilor experiene i observaii, a propriului bagaj cultural, precum i a documentaiilor de specialitate. Amplasament Terenul propus este n Bucureti ntr-o zon rezidenial protejat i e delimitat de strzile tefan Mihileanu i Popa Soare. Un plan topografic la scara 1:500 va fi pus la dispoziia studenilor de ctre ndrumtorii de atelier. De asemenea, se va ine cont de regulamentul urbanistic n vigoare, impus prin PUZ Zone Protejate pentru parcela respectiv. Acesta poate fi modificat doar n cazuri excepionale. Date de tem Spaiile destinate grupelor de copii este recomandabil s fie orientate sud sau est. Zona de acces principal se va rezolva cu un vestibul i un filtru de primire (examinarea sumar a strii de sntate) n apropierea unui cabinet medical dotat cu o camer-rezerv pentru izolare, i n apropierea vestiarelor. Se va adopta un regim de nlime de maxim S+P+1, iar eventualele legturi pe vertical n circuitul copiilor vor fi ct mai facile. Dou dintre slile de grup vor putea fi unite ntr-o sal de festiviti.
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Ca documentare suplimentar, ndrumtorii de atelier vor organiza sptmnal prelegeri ilustrate n cadrul atelierului. De asemenea, studenii vor pregti periodic scurte prelegeri pe care le vor susine n faa colegilor. Tematica acestora va fi stabilit de comun acord, n sptmna precedent. ntocmit: prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc ef lucrri dr. arh. Melania Dulmea ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu
O deosebit importan se va acorda tratrii curii grdiniei. Aceasta va fi amenajat pentru diverse activiti n aer liber ale copiilor, fiind n acelai timp spaiul de tranziie dintre strad / vecinti i spaiile interioare proprii grdiniei. Organizarea spaial-volumetric va ine cont funciunile i suprafeele din anexa la tema cadru. Acestea vor putea fi nuanate / modificate, de la caz la caz, n urma unei argumentaii adecvate. Obiective suplimentare ale studiului - Rezolvarea unui program funcional strict ntr-un mod ct mai creativ; - Confruntarea cu o problem de inserie urbanistic ntr-un esut construit cu o morfologie definit, specific Bucuretiului. Criterii suplimentare de apreciere - Realismul soluiei; - Lirismul soluiei; - Evoluia procesului de proiectare pe parcursul edinelor de atelier. Bibliografie - revista El Croquis: - 115/116 RCR Arquitectes - 139 SANAA - 155 SANAA - 140 lvaro Siza - 127 John Pawson - 150 David Chipperfield - 152/153 Herzog & de Meuron - 144 EMBT Enric Miralles / Benedetta Tagliabue - 154 Aires Mateus - colecia revistei Japan Architects - colecia revistei Arhitectura / Zeppelin
70
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 32B GIARDINO D'INFANZIA Haide, dar, s ntemeiem cu mintea o cetate - Platon Argument Astzi, cnd este recunoscut c grdinile de copii sunt de cea mai mare utilitate, mai ales prin orae, este imposibil ca o lege general asupra instruciunii s nu se ocupe deloc de dnsele. D.A.Sturdza, ministrul instruciunii publice 1886 Studiul presupune o abordare a relaiei dintre obiectul de arhitectur i definirea unor activiti pedagocice i educative noi pentru copii din grdinie. Amplasament Terenul propus pentru studiu , indicat n planul topografic anexat, este situat ntr-o arie valoroas i protejat a oraului Bucureti zona parcului Luigi Cazzavilan. Amplasamentul cu o suprafa de aproximativ 1800 mp, proprietatea statului italian, se afl la intersecia strzii Transilvania cu strada Luigi Cazzavilan. Obiective didactice - nelegerea i aplicarea unor procese de proiectare contemporane prin studierea acestora i dezvoltarea unui proiect n spiritul imaginii arhitecturale a prezentului. - Amplasarea judicioas ntr-un context istoric valoros a unui obiect arhitectural n strns legtur cu decorul existent. Date de tem Tema de proiectare ce va fi dezvoltat pe baza scenariului propus de studeni va cuprinde conform temei-cadru urmtoarele spaii:
71
ANUL III - Spaii de acces: zona de primire (filtru), vestiare, cabinet medical, izolare - Spaiu multifuncional. - Spaii proprii grupelor de copii (pentru fiecare categorie de vrst): sal grup, dormitor, grup sanitar, spaiu exterior pentru activiti de grup. - Spaii pentru servirea mesei : sal de mese, buctrie, depozitare. - Spaii administrative: cancelarie, vestiare educatoare, administraie, grup sanitar, director, cabinet metodologic. - Spaii consiliere prini. - Spaii anexe: spltorie, usctorie, clctorie. - Spaii tehnice: centrala termic, ateliere ntreinere, etc. Studenii vor propune tipologia spaial, sistemul structural i materialele de construcie i finisaj, n funcie de soluia adoptat, ce vor trebui s se nscrie n direciile generale definite de regulamentele de Urbanism. Se recomand consultarea P.U.Z.-ului postat pe site-ul Primriei Municipiului Bucureti. Piese desenate, suplimentare fa de tema-cadru Se vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului i se vor nota n atelier i aduga la predarea final : - Mapa de prezentare i documentare format A3, cuprinznd minimum trei exemple contemporane de grnie de mici dimensiuni n mediul urban . La predarea final se adaug : - Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente, - Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot, - Minimum dou perspective (interior i exterior) reprezentative - Argumentaie scris, text, format A4 Bibliografie AMC nr. 182 oct. 2008 A+U nr. 462 febr. 2009 Casabella nr. 770, oct. 2008
72
AN UNIVERSITAR 2011-2012 L'Arca nr. 189, mai 2009 AMC nr. 184 dec.2008-ian.2009 AMC nr. 185 febr.2009 AMC nr. 186 mar..2009 AMC nr. 189 iun.-iul. 2009 Domus nr. 927, iul.-aug. 2009 ntocmit: ef lucrri dr. arh. Cristian Drughean ef lucrri drd. arh. Remus Hran
sc. 1:500 sc. 1:200
ANUL III
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 33B GRDINI Adresa str. Nicolae Iorga nr. 5, sector 1, Bucureti Amplasament Cladirea existenta se afla in zona centrala a capitalei (in vecinatatea Caii Victoriei) caracterizata printr-o densitate construita mare si definita prin cladiri vechi de mare valoare arhitecturala. Situaia actual n momentul de fa, Gradinia nr. 50 singura din Bucureti cu program prelungit (8.00-18.00), cu predare in romana si germana functioneaza cu 4 grupe de copii in spatii corespunzatoare in corpul A al imobilului si cu doua grupe in corpul B, in spatii improprii. In demisolul corpului A au fost improvizate bucataria, depozitele de alimente, centrala termica, un atelier de intretinere si o magazie de materiale. Cresterea numarului de grupe a condus la functionarea in conditii improprii a grupelor de copii, in sali cu tripla functionalitate (sala de clasa cu loc de joaca, sala de mese, dormitor). Acest lucru ingreuneaza procesul instructiveducativ, nu permite o buna aerisire a spatiului pe durata celor 10 ore cat stau copiii in gradinita, contravenind in acest fel normelor de igiena. Dat fiind numarul mare de solicitari, apare ca oportuna extinderea gradinitei pe terenul terenul liber aflat in spatele cladirii in care ea functioneaza in prezent. 1. FUNCIUNI Spatii pentru grupele de copii: - Spatii pentru grupele de copii (50-60 mp fiecare) - Sala de muzica (15 mp) - Cabinet calculatoare (15 m) - Cabinet logopedie (12 mp)
74
ANUL III - Sala educatie fizica sau spatiu polivalent (30 mp) - Grupuri sanitare (15-20 mp) Spatiu pentru filtru intrare: - Vestibul intrare (4-5 mp) - Vestiare copii (20-25 mp) - cabinet medical (10 m) - camera-rezerva (9-10 mp) - spatiu primire Spatii pentru masa: - Sala de mese - mic dejun si pranz (50-60 mp) - Oficiu (15 mp) - Bucatarie - preparare minimala (25 mp) - Depozitare (25 mp) Spatii pentru odihna (numai pentru grupa mica) Spatii administrative: - Birou educatori/educatoare (15 mp) - Vestiar educatori/educatoare (10 mp) - Administratie, contabilitate (10 mp) - Director (10 mp) - Grup sanitar (5 mp) - Cabinet metodic (10 mp) Spatiu de consiliere parinti (10 mp) Spatii tehnice: - Centrala termica (15 mp) - Magazie si atelier intretinere (10 mp) - Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi (10 mp) Curtea gradinitei va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor
2. STRUCTURA - cadre, diafragme si plansee de beton armat. Solutia de inchidere va fi aleasa in functie de ideea arhitecturala. 3. PREZENTARE - Hartie alba, formate 100 x 70cm, in tehnica la alegere, inclusiv calculator. - Piese: Plan de situatie - 1:500 Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenjarile exterioare) - 1:100 Sectiuni caracteristice - 1:100 Fatade - 1:100 Macheta - 1:100 ntocmit: ef lucrri drd. arh. Dan Marin prep. arh. Radu Malasincu
ANUL III
76
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 34B GRDINI Tema de fa v d prilejul s v imaginai i s proiectai o grdini de copii ntr-un mediu urban, trecnd peste ncorsetrile impuse n trecut prin proiecte-tip i ncercnd o abordare sensibil a unui program arhitectural special, ntr-un context dat. Amplasament Terenul propus spre studiu are o suprafa de 3192 mp., se afl n vecintatea imediat a Bd-ului Naiunile Unite i este delimitat de strzile Sfinii Apostoli i Vntori. Amplasamentul este localizat n zona CP1 a oraului (conform PUG-lui Municipiului Bucureti) - subzona central n care se menine configuraia esutului urban tradiional, coninnd o parte din zona protejat. POT-ul i CUT-ul maxim admisibile pentru aceast zon sunt 70%, respectiv 1,9. Se pot admite abateri de la aceste valori n funcie de fiecare soluie n parte, dar numai n cadrul reglementrilor PUG-ului existent. Obiective suplimentare ale studiului Pornim de la un context dat i urmrim: - stabilirea conceptului n concordan cu mesajul propus de student, - rezolvarea funcional i stabilirea tipului de structur, - integrarea funciunilor propuse i a volumelor preconizate n strns legtur cu contextul general, - stimularea creativitii arhitecturale din punct de vedere formal i spaial, - clarificarea i conturarea mijloacelor de limbaj i expresie n concordan cu programul de arhitectur propus. Date de tem Conform temei-cadru, capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cte una pentru fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare),
77
ANUL III fiecare grup urmnd s aiba un numr de 15 copii. Regimul de funcionare a grdiniei va fi unul cu program prelungit (8.00 - 18.00). Pe amplasamentul propus vei alege locul cel mai adecvat pentru a aeza aceast dotare, n relaie cu imobilele existente, cu orientarea terenului, cu posibilele accese, cu circulaiile carosabile i pietonale, cu vegetaia existent, cu reperele vizuale din zon, etc. Fr a depi un regim de nlime de (D)+P+1E, construcia va fi propus fie ntr-un volum compact, fie n sistem pavilionar. Prin urmare, soluia structural va trebui s fie una logic, adecvat att programului propus, ct i soluiei spaial - volumetrice preconizate. nchiderile i vitrajele vor fi alese n consecin. Se va acorda o atenie special relaiei interior - exterior, avnd ca intermediar spaiul de tip teras, curte, incint. La limita ctre carosabil a terenului se vor asigura 20 de locuri de parcare pentru personal i vizitatori. Pe o schem funcional ce va fi prezentat n cadrul atelierului, trebuie avute n vedere urmtoarele zone i spaii: 1. Filtru intrare - vestibul intrare - vestiare copii (haine de strad i pantofi) - cabinet medical - camer rezerv - spaiu primire - hol acces ~4 - 5 mp. ~20 - 25 mp. ~10 mp. ~9 - 10 mp. ~10 mp.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 - sal educaie fizic ~30 mp. - spaiu multifuncional, n imediata apropiere a slilor de clas (acestea se pot deschide ctre spaiul multifuncional) ~100 mp. - grupuri sanitare ~15 - 20 mp. * n funcie de soluie, spaiul multifuncional poate fi folosit i ca sal de mese, n locul slii de la punctul 3 3. Spaii pentru luat masa - sal de mese (mic dejun i prnz) ~50 - 60 mp. - oficiu ~15 mp. - buctrie - preparare minimal (servicii externalizate) ~25 mp. - depozitare ~25 mp. * personalul va avea acces separat, cu vestiar i grupuri sanitare 4. Spaii administrative - birou educatori / educatoare ~15 mp. - vestiar educatori / educatoare ~10 mp. - administraie, contabilitate ~10 mp. - director ~10 mp. - grup sanitar ~5 mp. - cabinet metodic ~10 mp. * personalul va avea acces separat, cu vestiar i grupuri sanitare 5. Spaiu consiliere prini ~10 mp.
2. Spaii pentru grupe - 3 sli de grup de ~50 - 60 mp. / sal, fiecare avnd n imediata vecintate: dormitor, spaiu supraveghetor, grupuri sanitare proprii pentru copii, depozit material didactic * fiecare sal va avea asigurat un spaiu exterior pentru activiti de grup - sal muzic ~15 mp. - cabinet logopedie ~12 mp.
78
6. Spaii tehnice - central termic ~15 mp. - magazie i atelier ntreinere ~10 mp. - spaiu depozitare rufe i aternuturi (spltorie, usctorie, clctorie servicii externalizate) ~10 mp. 7. Curtea grdiniei - amenajat pentru activiti n aer liber
ANUL III Piese suplimentare pentru predare n prima sptmn se va ntocmi o map de documentare pentru tipul de program propus - aceasta va fi prezentat i comentat la atelier. Urmtoarele sptmni sunt dedicate studiului i ntocmirii proiectului. La predarea proiectului se vor mai prezenta: - alte piese menite a explicita soluia (colaje, desene, scheme, perspective, etc.) - macheta terenului, coninnd volumetria de ansamblu i amenajrile terenului, sc. 1/200. Criterii suplimentare de apreciere Relaia argument - studiu - proiect propus, reflectat n: - calitatea expresiei spaial-volumetrice de ansamblu, - coerena interdependenei ntre amenajri/volume, sit i contextul general, - logica rezolvrii structurale, - calitatea redactrii finale a proiectului. Bibliografie - K. Frampton - Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction in Nineteenth and Twentieh Century Architecture - Chicago, 1995 - John Simmonds Ormsbee - Arhitectura peisajului - C. Norberg Schultz - Existence, Space & Architecture - Joedicke Jurgen - Space and Form in Architecture - Piaget I - The Childs Conception of Space - Ioana Tudora - La curte - Grdin, cartier i peisaj urban n Bucureti Ed. Curtea Veche, 2009 ntocmit: ef lucrri drd. arh. Robert Negru
ANUL III
80
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 35B GRADINI: COPILUL DESCOPER LUMEA n comunele rurale mai populate, se pot nfiina grdini de copii Spiru Haret - 1896 Argument Considerind -PEISAJUL- nu numai ca o preocupare exclusiv a specialistilor ci ca expresia comuna a fiecaruia de a trai intr- un cadru de viata cit mai atractiv atit in mediul urban cit si in cel rural; gestionarea durabila a lui devine prioritara. Copilaria este joc. Copiii, in masura in care sunt lasati sa o faca, sunt mici fiinte curioase carora le place sa-i puna la incercare pe cei mari. Sfera descoperirilor se largeste pe zi ce trece - barierele impuse sunt depasite. AMPLASAMENT In mediul rural - comuna MOARA VLSIEI DATE DE TEMA Principalele functiuni cerute prin tema: - FILTRU DE ACCES - SPATIUL DESTINAT GRUPELR DE COPII - SPATIUL DESTINAT MESEI - SPATII ADMINISTRATIVE - SPATII TEHNICE - CURTEA GRADINITEI Precizari suplimentare referitoare la sit si la suprafetele diferitelor functiuni vor fi facute in cadrul orelor de atelier.
81
ANUL III OBIECTIVE SUPLIMENTARE Tema vizeaza familiarizarea studentilor cu o lume noua - a jocului - a copilariei, intr-o interdependenta cu CADRUL NATURAL. CRITERII DE APRECIERE Rezolvarea unui program functional strict intr-un mod cit mai creativ. Calitatea spatiului individualizat PIESE DESENATE PIESELE OBLIGATORII -VEZI TEMA CADRU SCHITE care sa ilustreze evolutia CONCEPTULUI REDACTAREA FINAL A STUDIULUI Redactarea proiectului se va face ntr-o tehnic la alegerea studentului (inclusiv calculator) i va fi predat pe hirtie - vezi tema cadru. BIBLIOGRAFIE DOMUS A+U LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI JAPAN ARCHITECTS LUCRARE LICENTA SILVIA STEFAN 2011 ntocmit: prof. dr. arh. Dana Chirvai
82
ANUL III
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Atelier 36B GRDINI CU PROGRAM PRELUNGIT N CONTEXT URBAN Spaiu al experienelor iniiatice, al primelor contacte cu lumea din afara casei, grdinia devine pentru copii loc al jocului, cu exuberana i spontaneitatea specifice i al explorrilor i descoperirilor, atingerii i depirii limitelor cunoaterii. Se propune crearea unui spaiu dezvoltat organic, contrar des folositei rezolvri pur funcionale care blocheaz de cele mai multe ori dezvoltarea imaginaiei copiilor, un spaiu care s ofere posibilitatea aplicrii unor viziuni pedagogice noi, care s creeze condiiile dezvoltrii personalitii copilului, cu lumea lui de vis i de joc la limita tangenei cu realul. Se urmrete crearea unui spaiu participativ, integrat n procesul educaiei, care s lase posibil nelegerea i perceperea lumii de ctre copii, a unei lumi cu poveti, ntmplri, joc, o lume n care apar i primele valori i norme spre conturarea unei prime identiti publice. Amplasamentul este pe un teren avnd o suprafa de 2500mp, amplasat ntr-o zon rezidenial central. Grdinia va funciona cu program prelungit (peste 6 ore), pentru trei grupe diferite de vrst, (copii de 2-3 ani), 4-5 ani i 6-7 ani, cte o clasa pentru fiecare grup, fiecare clas avnd 14 copii. Spaiile care urmeaz a fi amenajate sunt urmtoarele: 1. Spaii proprii grupelor de copii - 3 Sli de grup, care au i funciune de dormitor, preferabil orientate spre est sau sud, 50 60 mp fiecare - hol polifuncional care va funciona ca sal de activiti, proiecii filme pentru copii, reuniuni, dans, spectacol, posibil a fi amenajat cu
83
ANUL III scen, panouri amovibile multifuncionale, cu iluminare natural din cel puin dou direcii diferite, 100 mp Biblioteca / cabinet de desen loc linitit, 20 mp Sal muzic, 30 mp Cabinet calculatoare, 15 mp Cabinet logopedie, 15 mp Sala de gimnastic, 50 mp Curtea va fi amenajat cu preaux couvert, portic, peluze, curte de joac, spaiu joac nisip, plan nclinat, grdin, ser, piscin Spaiu pentru filtru intrare vestibul intrare copii, 15 mp spaiu filtru pentru trierea copiilor, 15 mp sal ateptare prini, 12 mp vestiar copii i grupuri sanitare copii pe sexe, n direct relaie cu slile grupelor, 30 mp
2. -
5. Spaii tehnice - centrala termic, 10 mp - magazie i atelier ntreinere, 15 mp In afara incintei se va prevedea un parcaj pentru 10 locuri pentru prini. In afar de corecta rezolvare funcional care s rezolve aspectele legate de securitate i igien, la conceperea spaiilor se va avea n vedere o not arhitectural care s promoveze o comunicare empatic cu utilizatorii copii prin culoare i limbaj formal, prin organizare spaial, prin alternarea pe verical i pe orizontal folosit n rezolvarea partiului pentru a crea un cadru ludic propice jocului, dezvoltrii libere a imaginaiei copiilor, satisfacerii nevoilor de comunicare, frumos, fantezie, creaie individual, dar i calm i odihn. Spaiile proiectate vor avea n vedere tehnologiile caracteristice principiilor dezvoltrii durabile, pentru o relaionare optim cu natura, att prin crearea unei relaii directe interior exterior i a unor oportuniti de a crea spaii de ctre copiii nii, ct i prin intermediul grdinii, piscinei, oglinzilor de ap, pergolelor, teraselor, verandelor, spaiilor semideschise. Piese obligatorii 1. Map cu documentaie (4 exemple comentate) 2. Schie scheme i imagini care vor prezenta contextul i relaia cu acesta 3. Text argumentativ al demersului adoptat, max. 250 cuvinte 4. Plan de situaie scara 1/500 5. Planul parter cu amenajarea complet a curii, plan etaj si plan demisol sau subsol, 6. 4 faade, doua seciuni scara 1/100 7. Macheta scara 1/100 8. Dou perspective reprezentative, una interioar i una exterioar
3. Spaii necesare servirii mesei - Sal mese mic dejun i prnz, 50 mp - Oficiu, 20 mp - Buctrie, depozit frigorific, spltorie, 40 mp - Depozitare, 40 mp - depozit pubele, deeuri, 10 mp 4. 84
Spaii administrative intrare serviciu, 8 mp spltorie, usctorie, clctorie, depozit lenjerie / rufe, 40 mp vestiar i grupuri sanitare pe sexe pentru personal, 10 mp depozit material didactic, 10 mp cabinet medical, cabinet director, spaii administraie, contabilitate, secretariat, cte 9 mp fiecare 4 locuri de parcare n incinta Cancelarie educatoare, 18 mp Spaiu consiliere prini, 12 mp
ANUL III Redactare Proiectul va fi ntocmit pe hrtie alb pe format 50/70, ntr-o tehnic la alegere. Nu se admit corecturi pe laptop. Bibliografie - Heinrich Volbehr, Kindergarten, Callway, 1966, cota II 2140 - Silvia Pun, Arhitectura programelor colare, Editura Tehnic, Bucureti, 1981, cota I 6883 - Mark Dudek, Schools and Kindergartens a design manual, Birkhauser, 2007, cota III 5085 - Great Kids Spaces, Linksbooks, 2006, cota II 6029 - Revista El Croquis 115/116 RCR Arquitectes 140 Alvaro Siza 150 David Chipperfield 152/153 Herzog et de Meuron - Colectia revistei Japan Architects - Colectia revistei Arhitectura ntocmit: conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ef lucrri drd. arh. Tana Lascu
ANUL III
86
ANUL III
ANUL III
proiect de an
TEM CADRU #3 LOCUIRE COLECTIV

Numr credite: 7 (faza 1), 4 (faza 2) Durata: faza 1: 9 spt.: 3 spt. (studiu amplasament) + 6 spt. (soluie) faza 2 (faz tehnic): 5 spt.
1. Argument In desfasurarea procesului de invatamant la capitolul proiectare, locuirea constituie unul din programele de baza, studiul desfasurandu-se in Facultatea de Arhitectura, pe parcursul a trei ani de invatamant. Arhitectura este aceea care poate remedia conflictul dintre libertatea manifestata de oameni in spatiul privat si regulile comportamentale impuse de spatiul colectiv sau de cel public, locuirea colectiva, constituind o buna oportunitate de aprofundare a studiul locuintei si de a analiza, in acelasi timp, cele trei tipuri de spatii: public, colectiv si privat precum si limitele si intrepatruderile dintre acestea in zonele urbane. Caracteristicile spatiilor de tranzitie sau a acelora care actioneaza ca bariera fizica, de izolare acustica si vizuala a spatiului privat, sau care au rezultat din interferenta acestora, au devenit din ce in ce mai complexe odata cu preocuparile de a raspunde principiilor de sustenabilitate. De asemenea, trebuie urmarita asigurarea densitatii in cadrul zonelor rezidentiale ale orasului prin proiectarea unor cladiri cu procent de ocupare a terenului cat mai mic (in cazul de fata 40 %), in conditiile in care "strada interioara" ofera o buna iluminare naturala a miezului cladirii (arhitectura poroasa a lui Steven Holl) sau diferentierea tipurilor de spatii semipublice care dubleaza livingurile urbane (arhitectura locuirii colective propuse de MVRDV s.a.). In aceeasi dinamica se inpune interpretarea morfologica a spatiului interior prin flexibilitate spatiala, realizata la nivel arhitectural si bazata evident si pe tehnologie.
88
ANUL III 2. Date de tema 2.1. Amplasament / Reglementari urbanistice Pe un lot liber de constructii, in suprafata de aproximativ 3550 mp, amplasat in apropierea zonei P-ta Chibrit, situat la sud-vest de aceasta, se propune studiul in vederea realizarii unor propuneri de locuinte colective. Amplasamentul este delimitat: - la nord-vest de: str Mures; - la sud-vest de: str. Mircesti ; - la sud-est de: str. Caransebes ; - la est de un teren proprietate publica. Reglementarile urbanistice propuse pentru studiu se incadreaza in reglementarile generale ale zonei, si anume: Densitate POT = 40% CUT = max. 2,4 Regim de inaltime Regimul de inaltime va fi de P+4 existand posibilitatea unui accent P+5, in functie de pozitionarea fata de vecinatati, de largimea aleilor carosabile, de orientarea cardinala si in final de conceptia ansamblului. Retrageri Avand in vedere vecinatatile de pe strazile Mures si Mircesti si anume locuinte in general parter si cele de pe strada Caransebes (constructii industriale) va propunem o retragere minima de 4,00 m de la limita terenului (fara trotuar). Amenajari peisagere Se va acorda o atentie deosebita amenajarii spatiilor plantate, aleilor de circulatie pietonala, altor amenajari ale spatiului exterior, cu caracter privat, pentru toate varstele.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 Alei carosabile si parcaje Aleile carosabile vor fi considerate in regim privat de utilizare. Se vor rezolva circa 30 de locuri de parcare la sol pentru vizitatori. 2.2. FUNCTIUNI 2.2.1. Locuinte AL = aria locuibila (suprafete isumate a incaperilor de locuit: dormitoare + living + loc de luat masa) AU = aria utila (suprafete interioare ale tuturor incaperilor din apartament nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor) AC = aria constrruita a locuintei (suma suprafetelor utile ale apartamentelor, ale logiilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele comune ale cladirii - spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata aferenta a peretilorinteriori si exteriori. Nu se cuprind boxele de la subsol si garajele) Vor fi rezolvate maxim 50 locuinte, in tipuri de apartamente, cu urmatoarele ponderi orientative si Ariile Construite aferente : - Garsoniera 5% 48 - 52 mp - 2 camere 20% 64 - 72 mp - 3 camere 30% 87 - 93 mp - 4 camere 35% 105 - 115 mp - 5 camere 10% 123 - 135 mp 2.2.2. Dotari comunitare / Functiuni integrate La nivelul parterului se vor prevedea spatii comerciale si dotari/functiuni integrate - comunitare: gospodaresti, birouri, pentru hobby, pentru intretinere fizica,educative etc. Aceste functiuni trebuie sa beneficieze de noduri verticale separate de acces spre subsol. 2.2.3. Garaj Garajul va fi rezolvat pe doua niveluri de subsol si va fi accesibil prin rampe duble de intrare - iesire. Pentru fiecare apartament cu suprafata de pana la 100 m2 se va prevedea cate un loc de garare, iar pentru apartamentele a caror suprafata depaseste 100 m2 se vor prevedea cate 2 locuri de garare
89
ANUL III (conform HCGMB 66/2006),cel putin 25 de locuri in acest garaj vor fi prevazute pentru functiunile suplimentare propuse. Vor fi prevazute accese din parter lifturi si scari (din spatiile publice sau din aleile pietonale) catre de garaj. 2.2.4. Anexe / Spatii tehnice La subsol se vor amplasa spatiile tehnice: microcentrala termica, hidrofor, centrala de ventilatie,tablou electric etc. Se va amplasa si se va rezolva adapostul ALA (in suprafata de circa 450 mp pentru locuinte si ocupantii spatiilor publice). Se vor prevedea de asemenea platforme pentru amplasarea de europubele diferentiate pe tipuri de deseuri (posibil si in subsolul 1). 2.3. Volumetria / Anvelopa cladirii / Structura Volumetria trebuie sa tina ciont de eficienta energetica si control al consumului de resursele clasice si de asemeni sa permita implementarea tehnologiilor ce utilizeaza enrgii neconventionale (sistemul fotovoltaic, captatori termici solari, sau pompele de caldura). Structura de rezistenta va fi din beton armat, rezolvata pe cadre sau pereti structurali, evident modulata. Vor fi utilizate materiale pentru peretii de inchidere, de compartimentare si de finisaj variate care sa raspunda optim normelor confortului termic si acustic. 3. Strategii aplicabile in abordarea studiului - amplasament: informatii privind terenul (eventual studiul geotehnic) si datele climatice in vederea utilizarii resurselor regenerabile si aprecierii impactului energetic si al confortului interior; - volumetria (forma) cladirii si orientarea: insorire, iluminat natural, ventilare naturala; - spatiul interior: flexibilitate spatiala, confort (termic, acustic, igienic, vizual), iluminat natural.
AN UNIVERSITAR 2011-2012 4. Continutul si desfasurarea studiului 4.1. faza nr. 1 etapa 1 / 3 saptamani / studiu desfasurat in colectiv de cate 2 studenti: 4.1.1. Studiu de urbanism pe amplasment cu stabilirea unui regulament de construire cu indicarea retragerilor, a ariiei construibile, a inaltimilor, a acceselor auto catre subsol, pe baza exmplelor si a indrumarii din atelier. 4.1.2. Documentare si analiza comentariu sintetic) a cel putin 5 exemple de unitati locative (module sau tronsoane) prezentate cu datele de identificare. 4.1.3. Concept - concluzii pe baza analizei amplasamentului din punct de vedere al contextului ; - generarea solutiei arhitecturale. 4.1.4. Se cere redactarea urmatoarelor piese: - planse de prezentare a exemplelor - planse concept - plan de situatie cu indicatii de regulament sc. 1:500 - macheta sc. 1:500 Predarea se va face pe format A3, este admisa redactarea pe calculator. 4.1.5 faza nr. 1 etapa 2 / 6 saptamani / studiu in colectiv - 7 credite (pentru etapa 1 si 2) contine studiul tronsoanelor sau modulelor propuse pe terenul studiat, cu indicarea relatiilor intre acestea si in cadrul fiecaruia in parte (si pe verticala). 4.1.6. Se cere redactarea urmatoarelor piese: - plan de situatie (refacut daca este cazul) sc. 1:500 - planurile tuturor nivelurilor diferite (inclusiv subsolurile) sc. 1:200 - doua sectiuni sc. 1:200 - fatade (minim 3) pentru fiecare tronson sc. 1:200 - macheta sc. 1/200 4.2. faza nr. 2 (tehnica) / 5 saptamani / studiu individual Fiecare student va prezenta (echivalent PT) : - planul parter al unui tronson mobilat si cotat - 4 credite sc. 1:100
90
ANUL III - planul nivelului curent al unui tronson mobilat si cotat - 2 sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel si straturi - detaliu de travee (sectiune / fatada / planuri) Predarea se va face pe formate A1 sau A2, dispuse orizontal. va fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator. sc. 1:100 sc. 1:100 sc. 1:20 Redactarea
5. Criterii de apreciere - integrarea noului ansamblu in contextul existent al zonei; - originalitatea, sustinuta de conceptia structural arhitecturala si de detaliu - calitatea solutiei arhitecturale: valori materiale si non-materiale ale spatiului arhitectural; - aplicarea principiilor de durabilitate. 6. Bibliografie Legea Locuintei nr. 114/1996 NP24 si NP 25 - Normativ pentru proiectarea parcajelor subterane Locuinta in timp si spatiu - Patrulius Radu AA 196 - Habitat Entre Lìndividuel et Collectif AA 203 - Du Village a la Ville AA 225 - Le Logement AA 226 - Maison Japonaises ntocmit: prof. dr. arh. Niculae Grama
ANUL III
92
ANUL III
redactare i DTP: ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu
93

Caiet An3 2011-2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet An3 2011-2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEME DE PROIECTARE 2011 - 2012

BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR

TEM CADRU #1 TURISM

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

ANUL III A. A1.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

TEM CADRU #2 EDUCAIE / GRDINI

AN UNIVERSITAR 2011-2012 regimul de nlime va fi parter sau parter i un etaj;

45 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

AN UNIVERSITAR 2011-2012 ~10 mp ~10 mp ~5 mp ~10 mp ~10 mp

5. Spatiu de consiliere parinti 6.

~50-60 mp ~15 mp ~25 mp ~25 mp

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

49 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

Informaii suplimentare: - Grupe de vrst:

53 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

55 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

57 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

61 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

~50-60 mp ~15 mp ~25 mp ~25 mp

~15 mp ~10 mp ~10 mp ~10 mp ~5 mp ~10 mp ~10 mp

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

65 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

ntocmit: conf. dr. arh. Vasile Mei

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

sc. 1:500 sc. 1:200

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

73 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

75 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

79 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

85 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

87 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

TEM CADRU #3 LOCUIRE COLECTIV

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

91 UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

redactare i DTP: ef lucrri dr. arh. Mihai Duescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012

S-ar putea să vă placă și