Sunteți pe pagina 1din 53

CONTABILITATEA FURNIZORILOR

Profesor Coordonator, Petre Carmen Absolvent,

2010
1

CUPRINS

Argument.........................pag 3 CAPITOLUL I CONTABILITATEA FURNIZORILOR 1 Delimitari privind datoriile...................pag 4 2 Clasificarea datoriilor ....................pag 6 3 Documente specific .....................pag 8 4 Organizarea contabilitatii privind decontarile cu furnizorii ....................pag 12 5 Reduceri de preturi acordate de catre furnizori clientilor...pag 24 CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE.................pag 29 CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND DATORIILE COMERCIALE 1 Bilant initial ...................pag 35 2 Aplicatia .......................pag 36 Concluzii....................................pag 49 Bibliografie....................pag 50

ARGUMENT
Lucrarea de fata i propune s redea ntr-o maniera detaliata ansamblul de operaiuni economice i financiare realizate de o ntreprindere n cadrul relaiilor sale cu una dintre componentele mediului extern, i anume furnizorii. Activitatea oricarei ntreprinderi, este puternic influenata de aceasta colaborare cu furnizorii, ntruct este singura modalitate de a desfaura o activitate eficient din punct de vedere economic i care totodata sa aduc profitul ateptat ntreprinzatorului. Inca de la constituire o societate trebuie sa creeze o serie de datorii pentru a putea demara activitatea, datorii care mpreun cu capitalul social formeaza capitalul permanent al ntreprinderii. Pe lng aceste datorii pe termen lung exista si o alta categorie deosebit de importanta si anume aceea a datoriilor pe termen scurt ocazionate de relatiile intreprinderii cu bugetul Asigurarilor Sociale, cu bugetul statului, cu proprii sai angajai i nu n ultimul rnd cu furnizorii. Lucrarea i propune sa dezvolte aceasta ultima categorie de datorii i sa prezinte importana sa n activitatea desfaurat de ntreprindere. Sunt prezentate pe larg clasificri ale datoriilor faa de furnizori, metode detaliate de evaluare a acestor datorii i diferite variaii ale cuantumului lor aparute n cadrul relaiilor dintre firme. Totodata, lucrarea ncearca sa explice mecanismele nregistrarii acestor date n contabilitate prin realizarea unei analize a conturilor care in evidena decontrilor cu furnizorii, i pentru ca aceast analiza sa fie mai bine nteleasa am realizat o monografie contabila care surprinde n diversitatea lor operaiunile legate de aceasta categorie deosebit de importanta, a datoriilor pe termen scurt. Monografia este nsoita de o serie de documente fundamentale legate de desfasurarea unei activiti comerciale, n regim de legalitate, care contribuie astfel la o mai buna funcionare a economiei n ansamblul su. n concluzie, prin aceasta lucrare se incearca sa se scoata n evidena rolul incontestabil pe care l are contabilitatea decontarilor cu furnizorii n activitatea ntreprinderii.

CAPITOLUL I
1.DELIMITARI PRIVIND DATORIILE
n activitatea oricrei ntreprinderi datoriile pe care aceasta le are joac un rol important i contribuie decisiv la buna funcionare a activitii acesteia. Datoriile exprim fondurile sau capitalurile furnizate de teri pentru care unitatea acord o prestaie sau un echivalent valoric. Ele sunt "obligaii actuale ale ntreprinderii" ce decurg din evenimentele trecute i prin decontarea crora se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. O consecin esenial a unei datorii este faptul c ntreprinderea are o obligaie actual. O obligaie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a aciona ntr-un anumit fel. Legea poate impune ntreprinderii s-i respecte obligaiile ca o consecin a unui contract sau a unei cerine legale. Creditorul este denumirea generic dat oricrei persoane fizice sau juridice fa de care ntreprinderea are obligaii bneti. Definit prin aceast prism, el reprezint persoana care, n cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare economic i urmeaz s primeas un echivalent valoric sau o contraprestaie. Din acest punct de vedere se poate afirma ca furnizorii sunt creditori ai ntreprinderii pe termen scurt. Datoriile, ca surs de finanare sunt prezente i funcioneaz din momentul naterii obligaiilor fa de teri i pn n momentul rambursrii i plii lor. Stingerea unei datorii se poate face prin mai multe moduri, cum ar fi: plata n numerar, transformarea altor active, prestarea de servicii, nlocuirea respectivei obligaii cu o alt obligaie. Toate datoriile ce trebuiesc pltite ntr-o perioad mai mare de un an sunt purttoare de dobnd. De asemenea sunt purttoare de dobnd creditele primite de la banc sau alte instituii financiare, chiar dac sunt pe termen scurt, acestea ns nu fac obiectul decontrilor cu terii. Datoriile sunt elemente ale pasivului patrimonial, ns nu se includ n categoria capitalurilor. Conturile de datorii funcioneaz dup regula de pasiv, ncep s funcioneze prin a se credita, se crediteaz cu existentul iniial i cu creterile de pasiv (la nregistrarea datoriilor fa de teri), se debiteaz cu diminurile de pasiv (la diminuarea sau 4

plata datoriilor ctre teri), iar soldul final creditor reflect datoriile neachitate nc. Datoriile pot fi n lei sau devize. Cele n devize se nregistreaz n contabilitate n lei la cursul zilei. Deoarece cursul valutar este fluctuant de la o perioad la alta apar frecvent situaii n care datoria se nregistreaz la un anumit curs (curs iniial), iar plata se face la un alt curs. Apare astfel necesitatea de a reflecta n contabilitate diferenele de curs valutar, care pot fi favorabile (cnd cursul de plat e mai mic dect cel iniial) sau nefavorabile (cnd cursul de plat e mai mare dect cel iniial). Not: In momentul reevalurii i\sau inventarierii datoriilor n devize se ia ca punct de referin n stabilirea cursului de schimb cotaia Bncii Naionale a Romniei la data efecturii inventarierii sau la 31 decembrie.

2.CLASIFICAREA DATORIILOR
Dup cum am artat anterior problematica datoriilor este una complex i cum era de ateptat a suferit numeroase modificri. Un prim principiu i foarte important n clasificarea datoriilor este perioada de timp n care acestea trebuiesc rambursate. Astfel se disting: 1datorii pe termen mediu i lung ncorporate n grupa capitalurilor i care cuprind mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, mprumuturi bancare pe termen mediu i lung, etc; 2datorii pe termen scurt, incluse n contabilitatea terilor. Aceast a doua categorie face obiectul prezentei lucrri i urmeaz a fi detaliat n cele ce urmeaz, mai exact o parte a acesteia. La rndul lor, datoriile pe termen scurt se pot clasifica n: I. datorii comerciale - aprute n relaiile cu furnizorii; II. datorii salariale - aprute n relaiile cu angajaii; III. datorii sociale - aprute n relaiile cu bugetul Asigurrilor Sociale; IV. datorii fiscale - aprute n relaie cu bugetul statului; V. datorii din operaiuni de regularizare - aprute la nchiderea exerciiului financiar, Datoriile salariale se refer la salariile ce trebuiesc pltite de ctre unitate angajailor si, ca urmare a muncii efectuate de ctre acetia. Unitatea are obligaia de a reine din salariile angajailor si contribuia acestora la asigurrile sociale i bugetul statului, n cotele prevzute de lege. Datoriile sociale.Pentru reflectarea acestor datorii,in contabilitate se utilizeaza contul Asigurari sociale,care se desfasoara pe patru sintetice de gradul II si anume Contributia unitatii la asigurarile sociale,Contributia personalului pentru pensia suplimentara,Contributia angajatorului pt asigurarile sociale de sanatate si Contributia angajatilor pt asigurari sociale de sanatate. Acest cont are functie contabila de pasiv si se crediteaza cu datoriile intreprinderii si ale angajatilor legate de contributia la asigurarile sociale,la pensia suplimentara si la asigurarile sociale 6 cu ocazia ntocmirii bilanului contabil.

de sanatate.Se debiteaza cu sumele cuvenite salariatilor din asigurarile sociale (concedii medicale) si cu plata catre stat a datoriilor sociale ramase.Soldul final este creditor si reflecta datoriile neplatite catre bugetul asigurarilor sociale. Conform legislatiei in vigoare,contributia la asigurarile sociale pe grupe de munca este de:30%,35% si 40% pt grupele de munca III,II si respectiv I. Datoriile fiscale reprezinta sume datorate de catre intreprindere bugetului de stat,datorii pentru care statul nu ofera o alta contraprestatie sau o contravaloare. Din categoria datoriilor fiscale fac parte: a)impozitul pe profit b)taxa pe valoarea adaugata datorata c)impozitul pe venit d)alte datorii fata de bugetul de stat Cea mai important categorie de datorii este ns categoria datoriilor comerciale, aprut n relaiile cu furnizorii. Acestea se pot clasifica dup mai multe criterii: 1dup termenul de plat avem: a)datorii exigibile (nsoite de factura furnizorului); b)datorii neexigibile (pentru care nc nu s-a primit factura). 2dup modalitatea de plat, avem: a)datorii achitate prin contul bancar, cu ordin de plat emis ctre furnizor; b)datorii achitate prin casierie (n numerar) pe baz de chitan, primit de la furnizor; a)datorii achitate prin efecte comerciale de plat emise de societate ctre furnizor. 3dupa sediul furnizorului, avem: a)datorii interne, fa de furnizori autohtoni; b)datorii externe, faa de furnizori strini (de obicei n devize). Datoriile fa de furnizori sunt datorii comerciale sau datorii din exploatare care apar ca urmare a operaiilor de aprovizionare a unitilor patrimoniale cu bunuri economice n vederea realizrii operaiunilor de producie, prestri servicii sau comercializare.

3.DOCUMENTE SPECIFICE
Contabilitatea decontrilor cu furnizorii reflect o mare diversitate de operaii economicofinanciare. Furnizorii sunt elemente ale mediului extern al ntreprinderii cu care aceasta se afl mereu n contact i fr de care i este imposibil s-i desfoare activitatea. Diversitatea foarte mare a operaiunilor economico-financiare se reflect n contabilitate printr-o serie de documente specifice, din care cele mai importante sunt: 58factura fiscal 59avizul de nsotire a mrfii 60ordinul de plat 61chitana fiscal 62biletul la ordin 63cambia 64warantul 65cecul 66jurnalul de cumprri

Factura fiscal
Este un formular cu regim special de tiprire, nscriere i numerotare. Un formular cuprinde trei file n culori diferite (albastru la cumprtor, verde i rou la furnizor). Servete ca: 1document pe baza cruia se ntocmete instrumentul de decontare a produselor i mrfurilor lucrate; 2instrument de nsoire a mrfii pe timpul transportului; 3document de ncrcare n gestiunea primitorului 4document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului i 8

beneficiarului. Factura fiscal se ntocmete manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul fie n momentul livrrii produselor i\sau mrfurilor, la executarea lucrrilor i la prestarea serviciilor, fie ulterior, mrfurile urmnd a fi nsoite pe durata transportului de avizul de nsoire a mrfii. In vederea orelarii documentelor de livrare nr si data avizului de insotire a marfurilor se inscriu in formularul de factura. Circula: 2la furnizor -la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pt acordarea vizei (toate exemplarele);viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3; -la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii (toate exemplarele) -la compartimentul de desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2) -la compartimentul financiar-contabil,pt inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3) 3la cumparator Factura fiscal se arhiveaz la: 1furnizor (la compartimentul desfacere exemplarul 2 i la compartimentul financiar contabil exemplarul 3) 2 cumprtor (la compartimentul financiar-contabil exemplarul 1).

Avizul de nsoire a mrfii


Este un formular cu regim special de tiprire, nscriere i numerotare. Tiprit n blocuri cu cate 150 de file,formate din 50 de seturi a cate trei file,in culori diferite (albastru exemplarul 1; rosu exemplarul 2; verde exemplarul 3). Servete ca: 1document de nsoire a mrfii pe timpul transportului 2document ce st la baza intocmirii facturii 3dispoziie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi uniti 4document de primire n gestiunea cumprtorului. Se ntocmete n trei examplare de ctre unitile care nu au posibilitatea ntocmirii facturii n momentul livrrii produselor, mrfurilor sau altor valori materiale 9

datorit unor condiii obiective i cu totul excepionale, facndu-se meniunea "urmeaz factura". In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale ,avizul va purta mentiunea ,,Fara factura. Circula la : 1la furnizor -la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului,pt semnare de primire (exemplarul 1); -la compartimentul desfacere ,pt inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pt intocmirea facturii (ex 2 si 3) -la compartimentul financiar-contabil,pt inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica,atasat la factura (ex 3 ) 2la cumparator -la magazie -la compartimentul aprovizionare -la compartimentul financiar-contabil Se arhiveaza: a.la furnizor -la compartimentul de desfacere (ex 2) -la compartimentul financiar-contabil,atasat la ex 3 al facturii(ex 3) b.la cumparator

Ordinul de plat
Este un document care atest stingerea datoriei pe care societatea o are fa de furnizor, prin achitarea acesteia.

Chitana
Este un formular cu regim special de tiparire,inscriere si numerotare. Tiparit in carnete cu cate 100 de file. Serveste ca: -document justificativ pt depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii -document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate Se intocmeste in doua exemplare,pt fiecare suma incasata ,de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pt primirea sumei. Circula la depunator (ex 1,cu stampila unitatii).Exemplarul 2 ramene in carnet,fiind folosit ca 10

document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil ,dupa utilizarea completa a carnetului (ex 2).

Biletul la ordin
Reprezint un instrument de plat constnd ntr-o promisiune de plat necondiionat scris, dat i semnat de o persoan (n cazul de fa societatea comercial) prin care aceasta se angajeaz s plteasc, la cerere, la o dat fix sau determinabil, o sum de bani unei anumite persoane (n cazul de fa furnizorul).

Cambia sau trata


Este un nscris prin care o persoan, denumit trgtor (societatea) d ordin unei alte persoane, denumit tras (banca) de a plti un ter (furnizorul) imediat sau la ordinul acestuia o anumit sum de bani determinat, la o dat fix ntr-un loc stabilit.

Warantul
Se mai numete i recipis de antrepozitare i este un titlu reprezentativ asupra mrfurilor depuse n antrepozite (magazii, docuri, silozuri) caracterizat prin aceea c emitentul (societatea) i garanteaz obligaiile financiare asumate pentru mrfurile respective.

Cecul
Este un instrument de plat utilizat n relaiile de pli din cadrul schimburilor economice internaionale, alturi de cambie i de biletul la ordin, el fiind un titlu sau un ordin adresat unei bnci de a plti la vedere o sum determinat n beneficiul pltitorului.

Jurnalul de cumprri
Este un document justificativ, care nregistreaz sistematic i cronologic toate achiziiile de mrfuri, produse sau servicii ale ntreprinderii, care au legtur direct cu furnizorii. Toate documentele enumerate mai sus au fie un rol justificativ, fie un rol de mijloc de plat. Ele reprezint pe de o parte garania i dovada funcionrii societii n regim de legalitate, iar pe de alt parte ele contribuie la crearea unei imagini de societate serioas, care i respect partenerii de afaceri, i care respect concurena i regulile morale ale desfurrii acesteia.

11

4.ORGANIZAREA CONTABILITATII PRIVIND DECONTARILE FURNIZORILOR


Datoriile fa de furnizori sunt datorii comerciale sau datorii din exploatare care apar ca urmare a operaiilor de aprovizionare a unitilor patrimoniale cu bunuri economice n vederea realizrii operaiunilor de producie, prestri de servicii sau comercializare. De regul, obligaiile unitilor patrimoniale fa de furnizori cuprind: 1valoarea bunurilor, lucrrilor sau serviciilor prestate de furnizori; 2cota de TVA deductibil (n cazul formelor platitoare de TVA). Reflectarea n contabilitate a decontrilor cu furnizorii, precum i a operaiilor asimilate acestora se realizeaz cu ajutorul conturilor din grupa 40 "Furnizori i conturi asimilate", care cuprinde urmtoarele conturi sintetice: 401 "Furnizori" 403 "Efecte de pltit" 404 " Furnizori de imobilizri" 405 " Efecte de pltit pentru imobilizri" 408 "Furnizori facturi nesosite" 409 "Furnizori debitori"

Contul 401 - Furnizori.


12

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate, pentru care s-au primit facturi. Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor, realizandu-se o grupare pe furnizori interni si furnizori externi. Contul 401 este un cont de pasiv. In creditul contului 401 se inregistreaza: - valoarea la pretul de cumparare sau prestabilit/ standard a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat, a marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301, 302, 303, 321, 323, 351, 356, 357, 358, 361, 371, 381), precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi prestabilite (308, 328, 368, 378, 388); - valoarea serviciilor facturate de terti pentru bunurile aflate spre prelucrare sau in custodie (301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381); - rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile (117); - cheltuielile de prestari de servicii ocazionate de dezmembrarea mijloacelor fixe (658); - valoarea amenzilor, penalitatilor, despagubirilor datorate tertilor (658); - diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati la inchiderea exercitiului sau rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori (476, 668); - reluarea diferentelor favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului precedent (477); - diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665); - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor, etc. achizitionate, in cazul folosirii inventarului intermitent (601, 602, 607, 608); - sumele datorate colaboratorilor pentru serviciile prestate (641); - valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli, consumul de energie si de apa (604, 605); - valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, facturate de la furnizori (409); - valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti, furnizori, si a altor cheltuieli efectuate anticipat - RK, Rc, Rt si abonamente chirii (611 la 626, 628, 471); - valoarea facturilor primite in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite (408); - taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426, 4428); 13

- valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate (532); - valoarea serviciilor prestate aferente produselor finite intrate in gestiune, aduse de la terti (3 In debitul contului 401 se inregistreaza: - platile efectuate catre furnizori - pentru platile efectuate direct din creditele bancare se urmaresc cele in baza documentelor prezentate la banca (162, 512, 531, 541, 542); - valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345, 346); - contributiile pentru asigurari sociale de sanatate datorata potrivit legii de colaboratori care lucreaza pe baza de conventie civila de prestari servicii si cu cea de asigurari sociale de stat, daca este cazul plata a mai mult de 3 salarii medii brute pe an si angajat neasigurat (431); - diferentele de curs valutar favorabile aferente datoriilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului, rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori (765/ 768); - drepturile banesti ale colaboratorilor neridicate in termenul legal de plata (462); - reluarea difedrentelor nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului (476); - valoarea avansurilor decontate de furnizori (231); - valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit, biletelor la ordin sau cambiilor subscrise acceptate de furnizori (403); - diferentele de curs valutar favorabile aferente datoriilor catre furnizorii externi (765); - datorii prescrise sau anulate (758); - valoarea avansurilor acordate/ virate furnizorilor cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (409); - diferentele favorabile de curs valutar aferente facturilor neachitate la inchiderea exercitiului (477); - sumele nete acordate furnizorilor, colaboratorilor si impozitul retinut, datorat de catre colaboratorii unitatii (512, 531, 444); - valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767); - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorilor (409). Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate furnizorilor. Exemplu 1 Se achizitioneaza un fier de calcat de la furnizori,pe baza de factura fiscala nr75819 in valoare de 4.200 lei. -inregistrarea facturii primite de la furnizor: % = 401 5.124 lei 14

"Furnizori" 321 "Obiecte de inventar" 4426 "TVA deductibila" 924 lei 4.200 lei

Exemplu 2 a) Agentul economic inregistreaza obligatiile de plata pentru servicii de la furnizorii ELECTRICA si APANOVA comform facturilor:Factura Fiscala Nr. 832 si Factura Fiscala Nr.768. -inregistrarea facturilor primite de la furnizori: % 605 Cheltuieli cu energia si apa 4426 TVA deductibila 950 lei = 401 Furnizori 5000 lei 5950 lei

Contul 403 - Efecte de platit.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc.). Contul 403 este un cont de pasiv. In creditul contului 403 se inregistreaza: - valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit, cambiilor sau biletelor la ordin subscrise (401); - diferentele nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor fata de furnizorii externi, exprimate in devize, ce urmeaza a se deconta pe baza de efecte comerciale (476); - reluarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plata, exprimate in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului (477); - diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665). 15

In debitul contului 403 se inregistreaza: - diferentele de curs valutar favorabile constatate la lichidarea efectelor comerciale de platit sau evaluarea de plata in devize la sfarsitul exercitiului (765); - diferentele de curs favorabile aferente efectelor de plata neachitate la inchiderea exercitiului (477); - platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512); - reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, ce se deconteaza pe baza de efecte comerciale (476). Soldul contului reprezinta valoarea efectelor de platit.

Exemplu
a) Se cumpara cu factura de la furnizor materiale de natura obiectelor de inventar la cost achizitie 2.00.000 lei, TVA deductibila 19%. -inregistrarea facturii primite de la furnizor:

% 303

401 Furnizori

2.380 lei 2.000 lei

Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibila 380 lei

b) Pentru plata datoriei se emite billet de ordin catre furnizor. -inregistrarea platii datoriei prin bilet la ordin: 401 Furnizori = 403 Efecte de platit 2.380 lei

c) Biletul de ordin se deconteaza in favoarea furnizorului. -inregistrarea decontarii biletului la ordin: 16

403 Efecte de platit

5121 Conturi la banci in lei

2.380 lei

Contul 404 - Furnizori de imobilizari.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale. Contul 404 este un cont de pasiv. In creditul contului 404 se inregistreaza: - diferentele nefavorabile de curs valutar, inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari (476); - reluarea diferentelor favorabile aferente furnizorilor de imobilizari inregistrate la inchiderea exercitiului (477); - valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea unor imobilizari (201, 203, 205, 207, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233, 261, 262, 263, 265); - obligatia de plata a ratelor de leasing pe baza facturilor emise de locator (167); - valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale, in cazul leasingului financiar (168); - taxa pe valoarea adugata inscrisa in factura furnizorilor de imobilizari (4426, 4428); - diferentele nafavorabile de curs valutar din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului (665); - valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate tertilor (658). In debitul contului 404 se inregistreaza: - diferente favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765); - diferentele favorabile de curs valutar aferente furnizorilor de imobilizari neachitate la inchiderea exercitiului (477); - sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari (162, 232, 234, 512, 531, 541, 542); - valoarea acceptata a efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari (405); - datorii prescrise sau anulate (758); 17

- valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari (767); - reluarea diferentelor de curs valutar nefavorabile, inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari (476). Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

Exemplu
a)Se cumpara cu factura de la furnizor imobilizari corporale:strung la cost achizitie 20.000 lei, furgoneta transport 60.000 lei,TVA deductibila 19%. -inregistrarea facturii de la furnizor: % = 404 Furnizori imobilizari 2131 Echipamente tehnologice 2133 Mijloace de transport 4426 TVA deductibila b)Se platesc furnizorii de imobilizari din contul de la banca. 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 95.200 lei 15.200 lei 60.000 lei 20.000 lei 95.200 lei

Contul 405 - Efecte de platit pentru imobilizari.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata catre furnizorii de imobilizari stabilite pe baza de efecte comerciale (biletul la ordin, cambia, etc.). Contul 405 este un cont de pasiv. In creditul contului 405 se inregistreaza: - reluarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plata pentru imobilizari 18

neachitate la inchiderea exercitiului (477); - valoarea acceptata de catre furnizorii de imobilizari a efectelor comerciale de platit, cambiilor sau biletelor la ordin subscrise (404); - diferentele nefavorabile de cur valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665); - diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari, ce se deconteaza pe baza de efecte comerciale (476). In debitul contului 405 se inregistreaza: - diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765); - datorii prescrise sau anulate (758); - diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor de plata pentru imobilizari exprimate in devize, la inchiderea exercitiului (477); - platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512); - reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari ce se deconteaza pe baza de efecte comerciale (476). Soldul contului reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate.

Exemplu
a) Se cumpara cu factura de la furnizor un utilaj la cost achizitie 100.000 lei, TVA deductibila 19%. -inregistrarea facturii primite de la furnizor: % = 404 Furnizori imobilizari 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibila 19.000 lei 100.000 lei 119.000 lei

19

b) Pentru plata datoriei catre furnizor se emite bilet la ordin. -inregistrarea platii datoriei catre furnizor prin bilet la ordin 404 Furnizori imobilizari = 405 Efecte de platit pentru imobilizari 119.000 lei

c) Biletul de ordin se deconteaza in favoarea furnizorului. -inregistrarea decontarii biletului la ordin 405 Efecte de platit pentru imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 119.000 lei

Contul 408 - Furnizori - facturi nesosite.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi. Contul 408 este un cont de pasiv. In creditul contului 408 se inregistreaza: - reluarea diferentelor favirabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori (477); - valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau serviciilor prestate de catre furnizori (301, 302, 303, 321, 323, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628); - diferentele de curs valutar nefavorabile inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care s-au primit facturile (476/ 665). In debitul contului 408 se inregistreaza: - valoarea facturilor nesosite (401); - diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile (477/ 765); - reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, inregistrate la inchiderea exercitiului anterior, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturile (476). 20

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. Exemplu a) furnizorul livreaza marfuri fara factura la pret vanzare 6.000 lei, TVA 19%. -inregistrarea livrarii marfurilorfara factura: % = 408 Furnizori facturi nesosite 371 Marfuri 4426 TVA deductibila b)Se primeste factura ulterior cumpararii. -inregistrarea primire factura: 408 Furnizori facturi nesosite c)Regularizare TVA neexigibil -inregistrare regularizare TVA: 4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibila 1140 lei = 401 Furnizori 7140 lei 140 lei 6.000 lei 7140 lei

d)Se plateste datoria catre furnizori. -inregistrarea platii datoriei: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 7140 lei

Contul 409 - Furnizori - debitori.


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari/ livrari de bunuri de natura stocurilor, executari de lucrari, prestari de servicii, a ambalajelor care circula pe 21

principiul restituirii facturate de furnizori. Contul 409 este un cont de activ. In debitul contului 409 se inregistreaza: - valoarea avansurilor achitate furnizorilor in contul unor livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (512, 531); - diferentele de curs valutar favorabile inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor in devize (477/ 765); - reluarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta existente la finele exercitiului (476); - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate la furnizori (401). In creditul contului 409 se inregistreaza: - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar (665); - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avnsurilor in devize acordate furnizorilor la inchiderea exercitiului (476); - valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor (401); - reluarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize existente la finele exercitiului (477); - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor, precum si inregistrarea degradarilor de ambalaje (401, 608); - valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, nerestituite furnizorilor, retinute in stoc (381). Subconturile pentru "Contul 409 - Furnizori - debitori" sunt: 4091 - Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor. 4092 - Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari. Soldul contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate, valoarea ambalajelor care circula pe principiul restituirii, nerestituite.

Exemplu
1)Clientul X acorda furnizorului Y un avans in valoare de 20.000 lei,in contul livrarilor de marfuri ulterioare.Pentru avans se intocmeste facture in care se stabileste TVA 19%. Pentru avans se intocmeste facture in care se stabileste TVA 19%.Ulterior se livreaza marfurile in valoare de 50.000 lei,TVA 19%. 22

-inregistrare acordare avans: % = 5121 Conturi la banci in lei 409 Furnizori debitori 4426 TVA deductibila -inregistrare achizitie marfuri: % 371 Marfuri 4426 TVA deductibila -inregistrare achitarii facturii minus avans: 401 Furnizori 4426 TVA deductibila % = % 409 Furnizori debitori 5121 Conturi la banci in lei 35.700 lei 20.000 lei 3800 lei 59.500 lei 9.500 lei = 401 Furnizori 50.000 lei 59.500 lei 3.800 lei 20.000 lei 23.800 lei

23

5.REDUCERI DE PRETURI ACORDATE DE CATRE FURNIZORI CLIENTILOR


n raporturile dintre furnizori i beneficiari, ca urmare livrrilor de bunuri i servicii, apar situaii n care furnizorii acord beneficiarilor reduceri de preuri . Astfel, n literatura de specialitate ntlnim dou categorii de reduceri de pre: - reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul; - reduceri financiare: scontul. Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exceptional, asupra pretului de vanzare convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract. Remiza este o reducere practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri comerciali. Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata. 24

De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot ancora si in suma fixa. Scontul de decontare este reducerea finandiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Altfel spus, scontul de decontare reprezinta o bonificatie acordata clientului de catre furnizor pentru plata cu anticipatie a unei sume datorate de client. Scontul de decontare este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta. Toate aceste reduceri de pre trebuie s fie convenite ntre pri i prevzute n contract ca i clauze contractuale. Metodologia de calcul a reducerilor: - reducerile comerciale premerg reducerile financiare; - reducerile se aplic asupra netului anterior; - se opereaz nti rabaturile, apoi remizele; - n baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale i financiare indiferent dac acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior. n anumite situaii (n cazul bunurilor de valoare mare, cu ciclu lung de fabricaie) cumprtorul acord furnizorului avansuri n contul bunurilor care urmeaz a fi realizate i livrate de furnizor. Astfel, cumprtorul devine creditorul furnizorului, pe perioada dintre momentul acordrii avansului i momentul decontrii de valorii bunurilor ce formeaz obiectul de tranzaciei acordarea comerciale, iar furnizorul devine debitor pentru avansul primit. Raporturile decontare furnizor-client, generate avansurilor comerciale se reflect, n contabilitate, cu ajutorul contului 409 Furnizori debitori, la cumprtor i cu ajutorul contului 419 Clieni creditori, la furnizor. De asemenea, contul 409 Furnizori debitori se utilizeaz n contabilitatea cumprtorului i pentru contabilizarea ambalajelor de circulaie care circul pe principiul restituirii, facturate de furnizor impozitare Baza de

25

Reducerile comerciale acordate de furnizor nu sunt reflectate distinct in contabilitate. Reducerile comerciale nu fac parte din costul de achizitie al produselor si nu se reflecta ca venituri distincte. In situatia in care nu mai exista achizitii livrari ulterioare atunci reducerea comerciala se acorda pe o factura separata in care se trece reducerea acordata cu semnul minus (facture in rosu). Astfel, in practica exista doua situatii: reduceri acordate direct pe factura la livrarile/achizitiile ulterioare acordarii reducerii; reduceri facturate in rosu. Exemplu: Intreprinderea SET S.A. vinde echipamente in valoare de 100.000 lei catre intreprinderea Gama S.R.L. si ii acorda o reducere de 5% (100.000 x 5% = 5.000). In factura emisa de catre SET S.A. se vor inscrie: valoarea echipamentului reducere comerciala Valoare totala (baza impozabila) TVA A. Reduceri acordate direct pe factura Inregistrarea in contabilitatea intreprinderii SET S.A. (vanzatorul) 1.Inregistrarea facturii la valoarea bunului mai putin reducerea acordata: 100.000 5.000 95.000 18.050

4111 Clienti

% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata

113.050 lei 95.000 lei

18.050 lei

2. Incasarea prin banca a valorii facturii: 5121 = 4111 113.050 lei 26

Conturi la banci in lei

Clienti

Inregistrarea in contabilitatea intreprinderii GAMA S.R.L. (cumparatorul): 1.Inregistrarea facturii cu valoarea echipamentelor achizitionate, inclusiv reducerea acordata % 371 Marfuri 4426 TVA deductibil` 2. Achitarea facturii 18.050 = 401 Furnizori 113.050 95.000

401 Furnizori

5121 Conturi la banci in lei

113.050 lei

B. Reduceri facturate in rosu In aceasta situatie, cumparatorul, la momentul primirii facturii in rosu, trebuie sa stie daca pe stoc mai exista marfa pentru care se face reducerea. In mod normal trebuie influentat stocul, dar daca acesta nu mai exista in unitate deoarece pana la data acordarii reducerii el a fost vandut, atunci se influenteaza valoarea veniturilor sau a cheltuielilor, dupa caz. Daca marfa pentru care se face reducerea nu mai este pe stoc deoarece aceasta a fost vandut, atunci se influenteaza cheltuielile de exploatare din perioada curenta. Inregistrarea in contabilitate a aceluiasi exemplu daca nu ar mai fi existat livrari ulterioare si reducerea se acorda pe o factura in rosu. Inregistrarea in contabilitatea intreprinderii GAMA S.R.L. (cumparatorul): marfa pentru care se face reducerea nu mai exista pe stoc si atunci se influenteaza cheltuielile de exploatare % = 401 Furnizori 6588 5.000 lei 27 5.950 lei

Alte cheltuieli de exploatare 4426 TVA deductibila pe stoc exista inca marfa pentru care se face reducerea: % = 401 Furnizori 371 Marfuri 4426 TVA deductibila Achitarea facturii 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 113.050 lei 950 lei 5.000 lei 5.950 lei 950 lei

Inregistrarea in contabilitatea intreprinderii SET S.A. (vanzatorul) Vanzatorul va inregistra reducerea acordata pe factura in rosu prin reducerea veniturilor din exploatare. Reducerile acordate nu trebuie cuprinse in cifra de afaceri raportata in contul de profit si pierdere. 4111 Clienti 7588 Alte venituri din exploatare 4427 950 lei 5.000 lei = % 5.950 lei

28

TVA deductibila Incasarea facturilor reduse 5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 113.050 lei

CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE S.C IRMEB S.A.

29

ART. 1 IDENTIFICAREA
Acest act constitutiv stabileste cadrul si limitele n care functioneaza societatea comercial constituit de asociatii: 1. Alexandru Iulian,cetatean roman,nascut la data de 05.09.1962,in Focsani,fiul lui Alexandru Ana si Alexandru Mihai,domiciliat in Bucureti Sos. Oltenitei,nr. 63, sector 4, posesor al C.I. seria RT,nr. 258033 din 10.06.2000, emis de Sectia 15 Politie,cu CNP 162090533217, fara antecedente penale; 2. Popescu Simona,cetatean roman, nascuta la data de 04.04.1974, n Bucureti,sector 4,fiica lui Popescu Nora si Popescu Gheorghe, domiciliata n Bucureti str. Luica, nr. 55, sector 4, posesoare al C.I. seria RB, nr. 225467 din 11.04.2003,emis de Sectia 15 Politie, cu CNP 274040440069, fara antecedente penale. 3. Chiroaba Mirela,cetatean roman,nascuta la data de 23.12.1980,in Galati,fiica lui Chiroaba Ioana si Chiroaba Anghel,domiciliata in Bucuresti,Bd. Dacia nr. 12,sector 1,posesoare al C.I. seria SR,nr. 230230,din 25.12.2001,emis de Sectia 19 Politie,cu CNP 280122311227,fara antecedente penale. 4. Apostu Cornel cetatean roman,nascut la data de 11.03.1959,in Constanta,fiul lui Apostu Aurica si Apostu Ion,domiciliat in Bucureti Bd. Magheru,nr. 21, sector 1, posesor al C.I. seria ST,nr. 112033 din 30.06.2003, emis de Sectia 19 Politie,cu CNP 159031121754, fara antecedente penale. 5. Marcu Stefan,cetatean roman,nascut la data de 24.08.1970,in Brasov,fiul lui Marcu Tatiana si Marcu Mitica,domiciliat in Bucureti Bd. Brancoveanu,nr. 14, sector 4, posesor al C.I. seria RT,nr. 321255 din 03.11.2000, emis de Sectia 15 Politie,cu CNP 170082435896, fara antecedente penale. Intre care a intervenit prezentul Act Constitutiv n vederea constituirii unei societati comerciale n conformitate cu dispozitiile legislatiei n vigoare. Art. 2 DENUMIREA SOCIETII Denumirea societaii este S.C. IRMEB S.A. conform Dovezii privind disponibilitatea firmei nr. 9014356 din data de 23.11.2004, eliberata de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti.In toate facturile, anunurile, publicaiile i alte documente emitente de la societate urmand sa se 30

arate denumirea societaii urmata de iniialele S.A.

(societate pe actiuni),

sediul, codul unic de nregistrare si capitalul social subscris i vrsat. Art. 3 FORMA JURIDIC Societatea este persoan juridic romn, desfurndu-i activitatea potrivit legislatiei din Romnia ca Societate Comerciala pe Actiuni. Asociaii sunt obligai fata de societate i rspund numai n limita cotelor cuvenite n societate. Art. 4 SEDIUL SOCIETII Sediul social al societii va fi n Bucureti Calea Vitan nr. 291,sector 3, acesta putnd fi mutat n orice alt localitate sau la orice alt adres prin hotrrea adunrii generale prin ntrunirea unui cvorum de 75%+1 din membrii cu drept de vot si respectnd prevederile legale n vigoare. Societatea, n funcie de necesiti poate infiina, prin hotrrea adunrii generale, sucursale, filiale, agenii, puncte de lucru n orice ora din tar i din strinatate cu respectarea prevederilor legale i teritoriale aplicabile. ART. 5 DURATA SOCIETII Durata de funcionare a societii comerciale este nelimitat, cu incepere de la data nmatricularii la Oficiul Registrului Comertului al Municipiului Bucureti. ART. 6 OBIECTUL DE ACTIVITATE Domeniul Principal: 522 Activiti comerciale ale produselor alimentare Activitatea principala: 522 Activiti comerciale ale produselor alimentare Activitti secundare: 5221 5222 5223 5224 Comerul fructelor i legumelor proaspete Comerul crnii i al produselor din carne Comerul petelui, crustaceelor i molutelor Comerul pinii, produselor de patiserie i produselor 31

zaharoase

Obiectul de activitate nu este limitativ, el putnd fi extins prin hotrrea adunrii generale cu obinerea avizelor legale. n realizarea obiectului de activitate, societatea va putea s ncheie contracte cu parteneri romni si strini, persoane fizice si juridice, s nfiineze societi comerciale cu participare de capital romnesc sau strin, pe baza principiului liberttii contractuale exercitat n condiiile legislaiei n vigoare. ART. 7 CAPITALUL SOCIAL: Capitalul social total este de 20.000 RON integral subscris si vrsat,impartit in 20000 actiuni, fiecare avand valoarea egala de 1 RON, fiecare actionar detinand un numar de 4000 actiuni. Actionarilor le aparin de asemenea n totalitate i exclusiv beneficiile societii, precum i toate riscurile i consecinele pierderilor, pn la limita capitalului social. Capitalul social poate fi majorat prin emiterea de noi actiuni reprezentnd aporturi n natura sau n numerar. De asemenea, majorarea capitalului social se va putea face i prin utilizarea rezervelor, cu excepia rezervelor legale, precum i a beneficiilor i primelor capital, inclusiv a diferenelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social, ori n alte modaliti permise de lege. n cazul emiterii de noi actiuni, acestea trebuie subscrise n totalitatea lor, libere de orice sarcini, iar vrsarea lor n contul societii se va face n termen de 30 zile de la data hotrrii consemnate n scris, de majorare a capitalului. Primirea de noi asociai se hotrte de ctre Adunarea General, caz n care acesia vor trebui s accepte de principiu prezentul Act Constitutiv n ceea ce privete obiectul de activitate, dupa care se va proceda la ncheierea unui Act Aditional i la modificarea Actului Constitutiv cu privire la Adunarea General a Asociailor, conducerea societii, suportarea eventualelor pierderi si participarea la beneficii. In cazul primirii de noi actionari pentru modificarea Actului Constitutiv, respectarea condiiilor de fond, forma si publicitate prevazute de lege sunt obligatorii.

32

ART. 8 CONDUCEREA I ADMINISTRAREA SOCIETII Atribuiile privind conducerea i administrarea societii date de lege n competena Adunrii Generale a Asociailor potrivit prezentului act sunt urmtoarele: a. Adunarea Generala a Asociailor este organul de conducere a societii care hotrte asupra activitii acesteia i asupra politicii ei economice si comerciale; b. Aproba structura organizatoric a societii; c. Numete Administratorii si membrii Comisiei de Cenzori (dac este cazul); d. Numete Directorii Generali, i descarc de activitate si i revoc; e. Stabilete competenele si rspunderile Administratorului i Comisiei de Cenzori (dac sunt numii); f. Hotrte cu privire la lrgirea obiectului de activitate al societii; g. Aprob bilanul contabil i stabilete repartizarea beneficiului net; h. Hotrste cu privire la nfiinarea i desfiinarea de sucursale, filiale, agenii si puncte de lucru; i. Hotrste cu privire la mrirea i reducerea capitalului social, la modificarea numrului de pari sociale sau a valorii nominale a acestora, precum i la cesiunea prilor sociale; j. Hotrte cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea i lichidarea societii; k. Hotrte cu privire la adaptarea sau modificarea contractului de societate, precum i la transformarea formei juridice a societii; l. Hotrte cu privire la prelungirea duratei de funcionare a societii stabilit prin prezentul act; m. Hotrte cu privire la acionarea n justiie a administratorilor, precum i a cenzorilor pentru pagubele pricinuite societii; 33

n. Hotrte n orice alte probleme privind societatea; Adunrile Generale ale Asociailor se convoac de ctre administrator sau directorul general. In Adunrile Generale se vor ncheia procese verbale semnate de ctre membrii adunrii generale procese verbale care vor fi trecute n Registrul Adunrilor Generale. Administratorii societii sunt: 1.Popa Vlad, cetean romn, nscut la data de 08.08.1965, n Bucureti, sector 5, fiul lui Popa Mihai si Popa Andreea, domiciliat n Bucureti str. Brazdei, nr. 55, sector 5, posesor al C.I. seria DT, nr. 554632 din 17.11.2000, emis de Sectia 16 Poliie, cu CNP 1650808450066, fr antecedente penale; 2. Iures Gabriel, cettean romn, nscut la data de 16.09.1982, n Bucureti, sector 1, fiul lui Iures Catalin si Iures Viorica, domiciliat n Bucureti Bd. Dacia, nr. 77, sector 1, posesor al C.I. seria RB, nr. 677544 din 26.01.2005, emis de Secia 1 Poliie, cu CNP 282091610940, fr antecedente penale; Avnd puteri depline, sunt numii de Adunarea General, cu un mandat de 4 ani, putnd fi revocai din functie, n timpul mandatului de catre aceasta, ambii avnd puteri depline. Atribuiile Administratorului: a. asigur conducerea curent a societii i aduce la ndeplinire hotrrile Adunarii Generale, avnd cele mai largi atribuii de a aciona n numele societii; b. reprezint societatea n relaiile cu terii, semneaz actele i documentele i iniiaz operaiunile care angajeaz societatea fa de teri; c. administratorul nu-i asuma nici o rspundere personal n privina angajamentelor societii; d. administratorul angajeaz societatea prin semnatura lui n relaiile cu terii, fiind responsabil fat de societate pentru eventualele prejudicii rezultate din activitatea infracionala sau contrar dispozitiilor Actului Constitutiv;

34

ART. 9 CONTROLUL SI ACTIVITATEA SOCIETII Gestionarea societii va putea fi controlat de o persoan de specialitate numit de ctre asociai, atunci cnd acestia vor crede de cuviin. Exerciiul financiar incepe la 1 ianuarie i se incheie la 31 decembrie a fiecrui an. Primul exerciiu financiar ncepe la data constituirii societii . Personalul societatii va fi angajat de ctre Administrator. Societatea va intocmi conform legislaiei bilanul contabil care va fi depus la autoritatile statului, conform prevederilor legale. Beneficiile societatii se stabilesc prin bilant anual: din beneficiile societii se va deduce un procent de 5 % pentru constituirea unui fond de rezerv, pn cnd acesta va atinge 20 % din capitalul social. Dupa plata impozitelor ctre stat, beneficiul rezultat din activitatea societii revine n ntregime asociailor. Adunarea General poate hotar ca o parte din beneficiul societii s fie distribuit personalului salariat precum i reinerea unei pri din beneficiu pentru constituirea provizioanelor i a altor rezerve conform cu prezentul statut. ART. 10 MODIFICAREA FORMEI JURIDICE, DIZOLVAREA SI

LICHIDAREA SOCIETII: Modificarea formei juridice: Societatea va putea s-i modifice forma juridic prin Hotrrea Adunrii Generale a Asociailor i dupa obinerea aprobrilor legale. Dizolvarea si lichidarea societii se va face n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare la data nceperii lichidrii. Urmtoarele situaii duc la dizolvarea societii: Imposibilitatea realizrii obiectului de activitate; Faliment; Reducerea capitalului social sub limita legal, dac nu se decide completarea lui; Caz de for major.

n caz de dizolvare, societatea va fi lichidat si radiat de la Oficiul Registrului Comerului. Litigiile societii cu persoane fizice sau juridice, n cazul n care nu pot fi soluionate amiabil vor fi soluionate de instantele de judecat competente. Litigiile nscute din raporturile contractuale pot fi solutionate i prin 35

arbitraj, potrivit legii. Toate cheltuielile ocazionate de constituirea societii vor fi nregistrate n contabilitatea societii i fi vor recuperate din primul bilan contabil.

CAPITOLUL IV MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND DATORIILE COMERCIALE

Judetul: 40 -- Municipiul Bucuresti Persoana juridica: S.C. IRMEB S.A. Adresa: localitatea Bucuresti, sector 3, Calea Vitan nr. 291, tel. 021/3467499 Bilant intocmit la data de 01 MARTIE 2009 36

SIMBOL

ACTIV POST BILANTIER Alte imobilizari necorporale Terenuri Constructii Materii prime Combustibili Materiale de natura obiectelor de inventar Marfuri Clienti Efecte de primit de la clienti Debitori diversi Conturi la banci in lei Conturi la banci in valuta Casa in lei Acreditive ACTIV

SUMA

SIMBOL

PASIV POST BILANTIER Capital subscris varsat Rezerve legale Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve Subventii pentru investitii Credite bancare pe termen lung Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Clienti - creditori Personal - salarii datorate Impozitul pe profit Creditori diversi Credite bancare pe termen scurt PASIV

SUMA

208 2111 212 301 302 303 371 411 413 461 5121 5124 5311 541 TOTAL

1 700 5 000 21 800 500 200 4.00 2 300 4 200 4 000 8 000 13 000 8 000 2 500 1 800 73 400

1012 1061 1063 1068 131 1621 401 403 404 419 421 441 462 5191 TOTAL

20 000 700 500 3000 15 000 4 000 3 500 2 000 13 300 3 000 2 000 4 000 1 200 1 200 73 400

OPERATIILE ECONOMICE

1. Pe data de 05.03.2009 se achizitioneaza marfuri de la S.C. COSMO S.A.,conform facturii 204111-200 kg banane 4.1 RON cost de achizitie,TVA 19%. 2. Se achita factura in numerar conform chitantei nr 300331/05.03.2009. Se receptioneza marfurile conform NIR nr 35/05.03.2009. 3. Societatea nregistreaz pe data de 06.03.2009 cheltuieli de intreinere i reparaii n valoare de 400 RON, TVA 19%, (SC HOME SC)pe baz de factur fiscal nr. 204112 emis de S.C. OMEGA S.R.L. 4. Pe data de 06.03.2009 societatea achiziioneaz o cldire de la S.C. 37

CONSTRUCT S.R.L. destinat deschiderii unui nou spaiu comercial, n valoare de 20 000 RON, TVA 19%, conform facturii fiscale nr. 323221. 5. Pe data de 07.03.2009 ntreprinderea contracteaza un credit bancar pe termen scurt in valoare de 10 000 RON oferit de B.C.R.,suma fiind incasata direct in contul de la banca conform extrasului de cont. 6. Pe data de 08.03.2009 ntreprinderea achiziioneaz mrfuri de la S.C LOTUS S.R.L. constnd n 1.000 kg zahr (preul unui kg fiind de 1.9 lei), TVA 19%, conform facturii fiscale nr. 0045263. 7. 8. 9. Pe data de 09.03.2009 societatea cumpr 300 kg zahr vanilat (2.5 lei\kg) de la S.C. ZAHARINA S.A., TVA 19%, pe baza avizului de nsoire nr. 002357. Ulterior se primeste factura de la furnizor,fara diferente(nr 4442/10.02.2006). Pe data de 10.03.2009 se achizitioneaza materiale consumabile de la SC PONT S.A,conform facturii nr 332132 in valoare de 700 lei.Remiza 10%.Pentru decontarea in numerar a facturii se primeste de la furnizor un scont de 3%. 10. Plata datorie fata de SC PONT S.A,cu chitanta nr 544/10.03.2009. 11. Se dau in consum materiale consumabile,conform bonului de consum 98990/11.03.2009. 12. Se nregistreaz cheltuieli cu energia electric fa de S.C. RENEL S.R.L., pe data de 11.03.2009, n valoare de 200 de lei, TVA 19%, pe baza facturii fiscale nr. 434379. 13. Pe data de 11.03.2009 societatea achit datoria fa de S.C. CONSTRUCT S.R.L. printr-un ordin de plata nr. 0164291. 14. Pe data de 12.03.2009 societatea vinde un un teren fara amenajari, ctre S.C. LIBERA S.A. 9 000 de lei, TVA 19%, pe baza facturii fiscale nr.204113. 15. Se scoate din activ terenul la preul de achiziie 5 000, conform Jurnalului de Vnzri i nota contabil. 16. Se ncaseaz de la S.C. LIBERA S.A., pe data de 12.03.2009, o crean aferent vnzrii terenului n contul de disponibil,pe baza extrasului de cont pe luna martie 2009. 17. Pe data de 15.03.2009, societatea achit datoria fa de furnizorul de zahr S.C. LOTUS S.R.L. prin contul de la banca,aferenta facturii fiscale nr. 0045263. 18. Se inregistreaza factura nr 35343/18.03.2009 privind aprovizionarea cu marfuri in val de 2000 RON. 19. Pentru plata obligatiei fata de furnizori se emite un bilet de ordin in favoarea acestuia. 20. Dupa 24 zile de la semnarea biletului de ordin in favoarea furnizorului se sconteaza efectul comercial.Plata se face din contul intreprinderii. 38

21. Pe data de 19.03.2009,in baza unui contract de import in comision,se importa marfa in valoare de 10 000 EURO.Cursul de schimb la data importului este de 3,5 RON/EURO iar comisionul de 5%. 22. Furnizorul extern este achitat la un curs de 3,6RON/ EURO.Diferentele de curs valutar rezultate din decontarea furnizorului extern sunt suportate de beneficiarul importului . 23. Se nchid conturile de cheltuieli, pe data de 31.03.2009, pe baza de not contabil. 24. Se nchid conturile de venituri, pe data de 31.03.2009, pe baz de not contabil. 25. Se nchid conturile de TVA, conform decontului de TVA, pe data de 31 martie 2009.

APLICATIA
1. Achizitie materii prime Analiza contabila 401 Furnizori P (+)C 371 Marfuri A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D Formula contabila % 371 Marfuri 4426 155,8 lei 39 = 401 Furnizori 820 lei 975,8 lei

TVA deductibil 2. Achitare factura Analiza contabila 5311 Casa A (-)C 401 Furnizori P(-)D 401 Furnizori Formula contabila = 5311 Casa 975,8 lei

3. Inregistrare cheltuieli de intretinere si reparatii Analiza contabila 401 Furnizori P (+)C 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D Formula contabila % 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 4426 TVA deductibil 76 lei = 401 Furnizori 400 lei 476 lei

4. .Achizitie cladire Analiza contabila 404 Furnizori imobilizari P (+)C 212 Constructii A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D Formula contabila % 212 = 404 23 800 lei 20 000 lei 40 Furnizori imobilizari

Constructii 4426 TVA deductibil 3 800 lei

5. Contractare credit bancar pe termen scurt Analiza contabila 5121 Conturi la banci in lei A (+)D 5191 Credite bancare pe termen scurt P(+)C Formula contabila 5121 Conturi la banci in lei = 5191 Credite bancare pe termen scurt 10 000 lei

6. Achizitie marfuri Analiza contabila 401 Furnizori P (+)C 371 Marfuri A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D Formula contabila % 4426 TVA deductibil 371 Marfuri 1 900 lei = 401 Furnizori 361 lei 2 261 lei

7. Achizitie marfuri conform avizului Analiza contabila 408 Furnizori facturi nesosite P (+)C 371 Marfuri A (+)D 4428 TVA neexigibil A (+)D 41

Formula contabila % 371 Marfuri 4428 TVA neexigibil 142,5 lei = 408 Furnizori facturi nesosite 750 lei 892,5 lei

8. a) Primire factura fara diferente Analiza contabila 408 Furnizori facturi nesosite P (-)D 401 Furnizori P(+)C Formula contabila 408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori 892,5 lei

b) Regularizare TVA
Analiza contabila 4428 TVA neexigibil A (-)D 4426 TVA deductibila A(+)C Formula contabila 4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibil 142,5 lei

9. Achizitie materiale consumabile Analiza contabila 401 Furnizori P (+)C 302 Materiale consumabile A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D 42

Formula contabila % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibil 123,291 lei = 401 Furnizori 630 lei 753,291 lei

FACTURA Materiale consumabile Remiza (10%) Valoarea neta contabila Scont (3%) Valoarea neta financiara TVA (19%) Valoare factura 700 lei 70 lei 630 lei 18,9 lei 648,9 lei 123,291 lei 772,191 lei

10. Plata datorie furnizor Analiza contabila 401 Furnizori P(-)D 5311Casa in lei A(-)C 767 Venituri din sconturi obtinute P(+)C Formula contabila 401 Furnizori = % 5311 Casa in lei 767 Venituri din sconturi obtinute 11. Consum materiale consumabile Analiza contabila 602 Cheltuieli privind materialele consumabile A (+)D 43 791,091 lei 772,191 lei 18,9 lei

302 Materiale consumabile A(-)C Formula contabila 602 Cheltuieli privind materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 630 lei

12. .Inregistrare cheltuieli cu energia electrica Analiza contabila 401 Furnizori P (+)C 605 Cheltuieli privind energia electrica si apa A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D Formula contabila % 605 Cheltuieli privind energia electrica si apa = 401 Furnizori 200 lei 238 lei

4426 TVA deductibil 13. Achitare datorie furnizori de imobilizari Analiza contabila 404 Furnizori de imobilizari P (-)D 5121 Conturi la banci A(-)C Formula contabila 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci

38 lei

23 800 lei

14.Vanzare teren fara amenajari


Analiza contabila 461 Debitori diversi A(+)D 44

4427TVA colectata P(+)C 7583 Venituri din cedarea activelor P(+)C Formula contabila 461 Debitori diversi = % 4427 TVA colectata 7583 Venituri din cedarea activelor 10 710lei 1 710 lei 9 000 lei

14. Scoatere din gestiune


Analiza contabila 211 Terenuri A (-)C 6583 Cheltuielile privind activele cedate A(+)D Formula contabila 6583 Cheltuielile privind activele cedate = 211 Terenuri 5 000 lei

15. I ncasare creanta Analiza contabila 461 Debitori diversi A (-)C 5121 Conturi la banci in lei A(+)D Formula contabila 5121 Conturi la banci in lei 16. Achitare datorie fata de LOTUS S.A. Analiza contabila 401 Furnizori P (-)D 5121 Conturi la banci in lei A(-)C Formula contabila 45 = 461 Debitori diversi 10 710 lei

401 Furnizori

5121

2 261 lei

Conturi la banci in lei

17. Aprovizionare marfuri


Analiza contabila 401 Furnizori P (+)C 371 Marfuri A (+)D 4426 TVA deductibil A (+)D Formula contabila % 371 Marfuri 4426 TVA deductibil 380 lei = 401 Furnizori 2 000 lei 2 380 lei

18. Emitere bilet de ordin


Analiza contabila 401 Furnizori P (-)D 403 Efecte de plata P(+)C Formula contabila 401 Furnizori = 403 Efecte de plata 2 380 lei

19. Scontare efect comercial


Analiza contabila 403 Efecte de plata P (-)D 5121 Conturi curente la banci A (-)C 667Cheltuieli privind sconturile acordate A (+)D Formula contabila % = 5121 2 475,2 lei 46

Conturi curente la banci 403 Efecte de plata 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 95,2 lei 2 380 lei

21. Inregistrare factura interna penrut import Analiza contabila 401 Furnizori P(+)C 4111 Clienti A(+)D 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate P(+)C Formula contabila 4111 Clienti = % 36 750 lei

401 35 000 lei Furnizori 704 1 750 lei Venituri din lucrari executate si servicii prestate 22. a)Achitare furnizor extern Analiza contabila 403 Furnizori P (-)D 5124 Conturi curente la banci in valuta A (-)C 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar A (+)D Formula contabila % = 5124 Conturi curente la banci in valuta 401 Furnizori 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 1 000 lei 35 000 lei 36 000 lei

47

b) Transmitere diferente de curs valutar


Analiza contabila 768 Alte venituri financiare P (+)C 461 Debitori diversi (-)D Formula contabila 461 Debitori diversi = 768 1 000 lei Alte venituri financiare

c) Incasare contravalorii importului si a diferentelor de curs Analiza contabila 411 Clienti P(+)C 5121,,Casa in lei A(+)D 461 Debitori diversi (-)C Formula contabila 5121 ,,Casa in lei = % 411 Clienti 37 750 lei 36 750 lei

461 1 000 lei Debitori diversi 23. Inchidere conturi de cheltuieli Analiza contabila 121 Profit si pierdere P(-)D 611 ,,Cheltuieli cu intretinere si reparatii A(-)C 602 Cheltuieli privind materialele consumabile A(-)C 665 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate A(-)C 667,, Cheltuieli privind diferentelele de curs valutar A(-)C 605,, Cheltuieli cu energia si apa A(-)C 6583,, Cheltuieli privind activele cedate A(-)C Formula contabila 121 Profit si pierdere = % 7325,2 lei

48

605 200 lei ,,Cheltuieli cu energia si apa 602 630 lei Cheltuieli privind materialele consumabile 611 400 lei ,,Cheltuieli cu intretinere si reparatii 6583 5000 lei ,, Cheltuieli privind activele cedate 667 95.2 lei Cheltuieli privind diferentelele de curs valutar 665 1000 lei ,,Cheltuieli privind sconturile acordate

24. Inchidere conturi venituri Analiza contabila 121 Profit si pierdere P (+)C 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate P (-)D 7583Venituri din cadarea activelor P (-)D 767,,Venituri din sconturi obtinute P (-)D 768 ,, Alte venituri financiare P (-)D Formula contabila = 121 Profit si pierdere

% 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 7583 Venituri din cedarea activelor 767

11768,9 lei 1750 lei

9000 lei

18.9 lei ,,Venituri din sconturi obtinute 768 1000 lei ,, Alte venituri financiare 49

25. Inchidere conturi de TVA


RD 4426=5076,591 lei RC 4427=1710 lei TVA de recuperat =3366.591 lei Analiza contabila 4426 TVA deductibila A(+)D 4427,, TVA colectata P(+)C 4424 TVA de recuperat A(-)C Formula contabila 4426 TVA deductibila = % 5076,59 lei

4427 1710 lei ,, TVA colectata 4424 3366,591 lei TVA de recuperat

CONCLUZII

Unitatea S.C IRMEB S.A. are mai multe planuri pe care i desfoar activitatea. Are ca obiect de activitate principal comercializarea produselor alimentare, pe care le desface att prin magazinele proprii ct i ctre ali comerciani. Obiectul de activitate nu este limitativ avand ca activitati secundare comerul fructelor i legumelor proaspete,comerul crnii i al produselor din 50

carne,comerul petelui, crustaceelor i molutelor si comerul pinii, produselor de patiserie i produselor zaharoase. Calitatea produselor livrate i a serviciilor au impus unitatea n faa concurenei, gama de produse oferite fiind corespunztoare unor nalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresnduse unei clientele mai pretenioase, amplasarea firmei n acest sens fiind chiar n locul potrivit. Din monografie se observ c: unitatea nregistreaz profit; societatea colaboreaz cu mai multe firme n vederea comerului cu acestea; societatea deine monopolul n zon pentru anumite servicii i produse; unitatea are o ofert vast de produse i servicii oferite clienilor;

BIBLIOGRAFIE

1. Brbcioru, V., Contabilitatea societilor comerciale- sinteze i studiu de caz, Craiova, Editura Universitaria, 2005. 2. Bonta, Dumitru, Bazele managementului firmelor, Bacu, Editura Moldavia, 2007. 51

3. Caracota, Dumitrache, i Caracota, C-tin Rzvan, Strategii de dezvoltare: previziune economic, Bucureti, Editura Sylvi, 2006. 4. Clin, Oprea i Ristea, Mihai,Bazele contabilitii, Bucureti, Editura Naional. 5. Cic, Viorica, Contabilitate. Teorie i Aplicaii, Bacu,Editura Moldavia, 2003. 6. Cojocaru, N. Constantin,Contabilitate de gestiune, Bacu, Editura Moldavia, 2008. 7. Cornescu, V., .a.,Managementul organizaiei, Bucureti, Editura All Beck, 2007. 8. Dragot, Victor, .a., Management financiar, Analiz financiar i gestiune financiar operaional, vol.II, Bucureti, Editura Economic, 2003. 9. Feleag, Niculae, i Ionacu, Ion, Tratat de contabilitate financiar, vol.I i vol.II, Bucureti, Editura Economic, 2008. 10. Florea, Ion i Florea, Radu, Controlul economico- financiar, Bucureti, Editura C.E.C.A.R., 2000. 11. Lefter, Chiric, Curs complet de contabilitate i fiscalitate, Bucureti, Editura Economic, 2000. 12. Lupu, Neculai, Investiii, Bacu, Editura Moldavia, 2003. 13. Maxim, Emil, i, Gherasim, Toader, Marketing, financiar Bucureti, a Editura Economic,2000. 14. Munteanu, Victor, .a.,Contabilitatea ntreprinderilor, Bucureti, Editura Sylvi, 2001. 15. Paraschivescu, Marius Dumitru, Belei, Ioan, Cojocaru, Constantin, Lupu, Neculai,Florea, Radu, Fotache, Gabriela, Contabilitate, Ediia a II-a, Bacu, Editura Moldavia, 2001. 16. Paraschivescu, D.M.,Contabilitate financiar, Bacu, Editura Moldavia,2003. 17. Possler, L., Lambru, Gh.,Contabilitatea ntreprinderilor, Constana, Editura Fundaiei Andrei aguna, 2004. 18. Pvloaia, Wili, i, Pvloaia,Daniel, Evaluarea ntreprinderii, Bacu, Editura Moldavia, 2001. 19. Pvloaia, Wili, i Pvloaia, Daniel,Analiza economico financiar. Concepte. Studii de caz. Aplicaii, Bacu, Editura Moldavia, 2003. 20. Puiu, Tatiana, i, Puiu, George Constantin, Eficiena economic a 52

ntreprinderilor industriale, Iai, Editura Junimea, 2001. 21. Ristea, M., Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Bucureti, Editura Universitar, 2004. 22. Ristea,M., i, Dumitru, C., Contabilitate financiar, Bucureti, Editura Mrgritar, 2003. 23. Ristea,M., i, Dima, M., Contabilitatea societilor comerciale, Bucureti, Editura Universitar, 2003. 24. Fotache, Gabriela i Fotache, Marian, Moned i credit, N: note de curs, Universitatea George Bacovia, Bacu, Facultatea de Contabilitate i Informatic de Gestiune, 2002. 25. Fotache, Marian, Analiza sistemelor informaionale financiar contabile, N: suport de curs, Universitatea George Bacovia, Bacu, Facultatea de Contabilitate i Informatic de Gestiune, 2002.

53