Sunteți pe pagina 1din 3

Hans, un simpatic si inteligent baietel, se confrunta cu cateva probleme: iubirea pentru mama pe care o doreste doar pentru sine,

gelozia fata de tata, descoperirea propriului corp si a diferentelor dintre el si fetite si, poate, cea mai tulburatoare pentru el, aparitia sorei lui cand avea 3 ani si jumatate. In spatele fobiei de cai pe care o dezvolta se ascund dorintele, temerile si preocuparile micului copil. Toate acestea dau multa bataie de cap parintilor lui, care au dovedit ca au rabdarea si intelepciunea de a-si urma baiatul in travaliul sau spre vindecare. Freud chiar atraga atentia parintilor ca: "In educatia copiilor, nu vrem altceva decat sa fim lasati in pace, sa crestem un copil cuminte, sa nu intampinam nici o greutate, neinteresandu-ne daca acest lucru este de folos dezvoltarii copilului." De asemenea, Freud adauga: "Nu impartasesc punctul de vedere indragit actualmente ca spusele copiilor ar fi intotdeauna arbitrare si nedemne de incredere. Arbitrarul nu exista in psihic; incetitudinea spuselor copiilor provine din predominarea imaginatiei lor, asa cum incertitudinea spuselor adultilor provine din predominarea prejudecatilor lor." In plus, el le transmite un important mesaj parintilor: sa nu insulte capacitatea copiilor lor de a intelege si de a se adapta realitatii, nespunandu-le adevarul despre venirea copiilor pe lume, despre relatiile intime dintre parinti si despre diferentele dintre fete si baieti. "...propriile mele observatii au demonstrat cum copiii au fost subestimati si ca nu se mai stie ce se poate astepta de la ei." - S.FREUD

Micul Hans,cel mai curajos caz de pshihanaliza efectuat. Trebuie mentionat ca Micul Hans este totusi un copil de nici patru ani. Psihanalistul? Evident,Freud cu marele ajutor al tatalui copilului. Un copil de 3 ani si jumatate interesant enorm de mult de "facepipiul" sau. Interzicerea atingerii acestui organ denumit de micutul pacient "facepipi",dorinta de masturbare,refulata mai apoi,aparitia fobiei lui Hans de cai si dezvoltarea acesteia mai tarziu,faptul ca micul Hans se indragosteste de mama lui si ca-l priveste pe propriul tata ca pe un rival ne demonstreaza cat de ciudata si complicata este fiinta umana si cat de imprevizibil este creierul uman,cat de importante sunt gesturile si cum pot duce toata astea la formarea comportamentului fiecaruia. Daca tatal nu ar fi reusit impreuna cu doctorul Sigmund Freud sa vindece dorintele si sa-si explice nevoiile micului pacient,acesta ar fi suferit,fara indoiala,mai tarziu,la maturitate de un tip de nevroza. Precocitatea sexuala a copilului inca neajuns la adolescenta este de multe ori ignorata,multi necrezand in sexualitatea infantila,desi multe din semnele acesteia sunt evidente. Nu trebuie,desigur sa generalizam cazul micului Hans... Dupa toate astea,este aproape imposibil sa nu ne intrebam cine suntem si daca nu cumva acele dorinte ascunse pe care le avem nu se vor manifesta in vreun fel,mai devreme sau mai tarziu. Intrebarea este,cine sau ce este vinovatul in aceasta problema si de ce suntem pe zi ce trece mai inhibati,mai ascunsi de lume...
Cititorului i se prezinta in acest volum doua din analizele descrise detaliat de Sigmund Freud."Micul Hans este ilustrarea terapiei unui caz de "angoasa isterica" a unui baietel de 5 ani, "exceptional de atractiv si de inteligent", terapie care a avut un rezultat foarte bun, de vreme ce, dupa 14 ani de la terminarea ei, "tanarul Hans" s-a prezentat la Freud marturisindu-i ca nu-si mai aminteste nimic despre analiza sau tulburarile sale din copilarie."

Dup Freud, avatarurile triangulrii oedipiene se afl n centrul tuturor ntrebrilor asupra destinului uman normal sau patologic, nevrotic sau psihotic. Micul Hans, unul dintre cazurile princeps ale lui Freud, exprim foarte clar c printre teoriile sexuale infantile se afl i aceea de a avea copii i a-i aduce pe lume. Mi-ar plcea att de mult s am copii, spune Hans i adaug A avea o feti, bieii au fetie, iar fetiele au biei. tim cu toii c fobia sa de cai era expresia ambivalenei fa de tatl su i a dorinei de a o poseda pe mama sa. Teama de a fi mucat de cal era o form a angoasei de castrare.

Ambele cazuri de nevroza la copil sunt fundamentate teoretic de conceptia freudiana conform careia originea oricarei tulburari psihice a unui adult se afla n evenimentele traumatice din copilarie, care au perturbat evolutia dezvoltarii sale ulterioare

Cazul micului Hans publicat in 1908 ramane ca un model de psihanaliza a unui copil cat si model de analiza a sensului unui simptom nevrotic. Baietelul de 5 ani este pe deplin sanatos din punct de vedere somatic. Fobia pe care o dezvolta fiind un simptom cu determinare psihica. Aceasta precizare are un caracter polemic si anume conceptia psihiatrica dominanta la acel moment determinismul somatic al oricarei disfunctii psihice. Calificativul obisnuit era de degenerescenta organica. Aparitia fobiei este precedata de o stare de teama, frica fara obiect. De ex: intro zi, aflat cu bona la plimbare in parc incepe sa planga si cere sa fie dus acasa pentru a fi alintat de mama sa. Ajuns acasa nu vrea sa se separe de mama, iar seara fobia prinde conturul ei. Continutul fobiei: Hans se teme sa nu fie muscat pe strada de un cal. In momentul de accentuare a fobiei se teme ca acel cal ar putea intra in camera sa si sa-l atace acolo. In momentul de maxima intensitate Hans refuza sa iasa pe strada, iar uneori refuza sa iasa din casa. Alaturi de aceasta dimensiune principala a fobiei mai apar si elemente adiacente, toate inrudite cu primul aspect: la gradina zoologica ii este frica de animalele mari, ii mai este frica de carutele, camioanele incarcate cu multe pachete, ii este frica de posibila prabusire a calului. Sensul simptomului fara o analiza de tip psihanalitic e pe deplin inaccesibil constiintei pacientului cat si constiintei celor din jur, asta pentru ca Hans nu avusese niciodata vreo experienta negativa cu vreunul din animalele sau obiectele care-i provocau frica. Sensul simptomului care s-a revelat prin analiza trebuie cautat la nivelul inconstientului, mai precis in constelatia oedipiana pe terenul careia se declanseaza fobia lui Hans. Freud il numeste pe Hans un mic Oedip. Una dintre cele mai semnificative manifestari ale problematicii oedipiene la Hans poate fi considerata fantasma cu girafe. Ea ilustreaza curentii / tendintele afective caracteristice pentru triunghiul oedipian. Aceasta fantasma foarte transparenta are urmatorul continut manifest: Noaptea erau in camera o girafa mare si una sifonata si cea mare a tipat pentru ca am luat-o pe cea sifonata. Atunci ea a inceput sa tipe incontinuu si apoi eu m-am asezat pe girafa sifonata. In aceasta fantasma se reflecta tandretea si dorinta pe care o nutreste Hans pentru mama care este girafa sifonata cat si interventia interdictiva a tatalui girafa cea mare. Sens latent: ar putea fi formulat ca referindu-se la ambivalenta afectiva fata de tata. Tatal lui Hans si tatal in general pentru orice barbat nu este doar un obiect al iubirii, ci in faza oedipiana el se transforma intr-un rival fata de care micul Hans si orice baiat resimte gelozie si ostilitate. Insa aceste sentimente negative nu au un camp prea mare de manifestare fiind refulate de doi factori: in primul rand ele sunt refulate de sentimentele pozitive fata de tata si in al doilea rand sunt refulate datorita raportului de forte dintre tata si fiu, raport de forte defavorabile fiului. Alaturi de refulare pentru a se constitui fobia mai sunt necesare doua momente: proiectia si deplasarea. Agresivitatea pe care o resimte Hans fata de tatal sau si de care nu este constient pentru ca ea este refulata este proiectata asupra tatalui sau si apoi deplasata asupra unui obiect de substitutie (calul). Prin urmare frica de a nu fi muscat pe strada de un cal exprima de fapt frica de pedeapsa paterna pentru activitatile sale autoerotice pe care ele le desfasoara animat de dorinta pentru mama sa. Amenintarea efectiva cu castrarea respectiv ca o sa-si piarda membrul nu este formulata de tata, ci de mama sa. Frica de animalele de la zoo este o

alta forma pe care o imbraca frica de castrare pentru ca discrepanta dintre penisul sau si cel al animalelor mari de la zoo il facea sa-i fie teama sa nu fi fost castrat. Frica de posibila prabusire a calului exprima dorinta ca tatal sau sa cada si sa moara.