COLORANI

Coloranii sunt substane organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.), rezista in timp la lumina, splare, frecare.

Culoarea substanelor se datoreaz prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui cromofor corespunzndu-i una sau mai multe benzi de absorbie in spectrul vizibil.

Poziia benzilor de

absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura chimica a substanei.Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura chimica a substanei.

Cele mai importante grupe cromofore sunt:

a) grupa nitrozo b)grupa nitro c)grupa azo d)grupa cetonica e)dubla legtura

-N=O -NO2 -N=N-C=O >C=C<

Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa devin si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lng cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.

Principalele grupe auxocrome sunt: a)grupa amino -NH2 b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei alchilati) Grupele auxocrome, pe lng faptul ca imprima substanei proprietatea de a colora, produc o nchidere si o intensificare a culorii.

Clasificarea coloranilor
1.Dup structura lor chimica se deosebesc urmtoarele clase de colorani:
a)colorani azoici-conin in molecula lor drept grupe cromofore
una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt coloranii cei mai raspanditi si cei mai uor de preparat b)colorani antrachinonici - care deriva de la antrachinona

c)colorani trifenilmetanici- din clasa trifenil-metanului

d)colorani indantrenici
e)colorani de indigo

f)colorani de sulf

Clasificarea coloranilor
2.Dup proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se deosebesc urmtoarele tipuri de colorani:
a)colorani bazici - au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conin in molecula lor. -ei vopsesc fibrele proteice(lna si mtase) in soluie neutra, fixarea lor pe fibra fcndu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora -pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordani(tanin) - cei mai importani colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenil-metanici, etc.

b)colorani acizi -au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide -ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora -din punct de vedere structural, coloranii acizi fac parte din clasa coloranilor azoici, antrachinonici, etc.

c)colorani substantivi -au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna si mtasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila -vopsirea cu colorani substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl).

Coloranii de mordant- se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in

prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre

Coloranii de cada - sunt insolubili in apa si nu dau sruri

solubile; pentru a fi folosii, ei sunt redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o substana incolora, solubila in apa

Coloranii de developare- sunt insolubili in apa si se fixeaz

direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da natere la un colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra

Colegiul Naional Octavian Goga

Proiect realizat de: Bunescu Diana si Baba Andreea Clasa aXa F