Capitolul II SCHIMBUL Articolul 823.

Contractul de schimb Partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerata vinzator al bunului pe care il instraineaza si cumparator al bunului pe care il primeste in schimb. 1. Schimbul reprezint un contract juridico-civil, prin care prile se oblig s transmit reciproc din proprietatea uneea in proprietatea alteea anumite bunuri. In prezentul cod legislatorul a scos in relief norme noi, menite s reglementeze unele raporturi ce nu s-au aflat pin acum in aria sa de reglementare. Construcia juridic a schimbului, expus in al.1 Art.823 Cod civil permite s evideniem particularitile juridice, caracteristice acestui tip de contract, care dau posibilitatea s delimitm schimbul de alte obligaii contractuale, inclusiv i de cel mai apropiat dup natura sa contract, ca vinzarea-cumprarea. Caracterul translativ de proprietate reprezint criteriul determinativ al schimbului ca tip aparte de contract. Spre deosebire de alte contracte cu caracter oneros prin intermediul crora bunurile se transmit in proprietate, contractul de schimb se

caracterizeaz prin caracterul specific al contraprestaiei, care se exprim prin darea respectiv a unui bun pentru altul, ceea ce inseamn c contraprestaia imbrac forma unui alt bun. In temeiul schimbului, in principiu, se exclude returnarea unui bun analogic, precum i achitarea costului in bani. Un alt moment semnicativ, care, dei nu este expres oglindit in prezentul cod, dar reiese din natura obligaiei de schimb, reprezint momentul trecerii dreptului de proprietate asupra bunurilor schimbate. Legislatorul n-a stabilit o norm special, referitoare la momentul trecerii dreptului de proprietate in contractul de schimb, dar normele generale ale Codului civil ce reglementeaz acest mecanism (Art.321), precum i normele corespondente ale vinzariicumprarii (Art.760) nu pot reflecta adecvat aceasta particularitate a schimbului. Esena juridic a acestei particularitai poate fi expus in urmtoarea formul, in baza contractului de schimb dreptul de proprietate asupra bunurilor primite trece la fiecare dintre pri simultan, dup ce obligaiile de transmitere a bunurilor au fost onorate de ctre ambele pri. Reieind din caracterul consensual al contractului, momentul incheierii lui nu poate fi legat de transmiterea de facto a bunurilor, deoarece schimbul de facto a bunurilor reprezint executarea unui contract de schimb deja incheiat i intrat in

vigoare. Articolul 824. Regulile aplicabile schimbului Asupra contractului de schimb se aplica in modul corespunzator regulile contractului de vinzare-cumparare. 1. Analiza normelor referitoare la vinzare-cumprare, ce nu contravin esenei schimbului, precum i a intregului capitol in acest domeniu, putem face concluzia, c la baza delimitrii acestor contracte stau anumite criterii de sistem. Vinzarea-cumprarea se bazeaz pe criteriul obiectului concret (transmiterea cu titlu oneros a bunului in proprietate), iar schimbul ine de corelaia (interaciunea) a dou obiecte reconvenionale. Schimbul este caracterizat de aceleai caractere de gen ca i vanzareacumprarea, se deosebesc numai prin caracterul contraprestaiei. Prezena sau lipsa unora dintre caractere are o importan pentru procesul de formare a legii, deoarece permite aplicarea fa de contract, in cazul nostru fa de contractul de schimb, a normelor, condiionate de acest caracter, in msura in care ele nu vin in contradicie caracterului special (forma de marf a contraprestaiei). Contractul de schimb poart un caracter universal i poate fi aplicat pentru reglementarea raporturilor cu participarea oricror

persoane, recunoscute in calitate de subieci ai dreptului civil. In baza Art.192 a prezentului cod Republica Moldova ca stat, particip la raporturile reglementate de legislatia civila pe principiul egalitatii participantilor la aceste raporturi. Legea nu stabilete cerine speciale fa de calitatea juridic a subiecilor schimbului, ins urmeaz s inem cont de faptul c transmiterea reciproc in proprietate a bunurilor, reprezint o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea atit vinztorul cit i cumprtorul, urmeaz s fie proprietarii bunurilor schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ in sine imputernicirea de a dispune de ele. In cazurile prevzute de lege sau contract, imputerniciri de dispoziie asupra bunurilor pot fi delegate persoanelor, ce nu sint titulari ai dreptului de proprietate i anume intr-u executarea de administrare fiduciar (Art.1053), comision (Art.1061), comisionarul profesionist (Art.1212). Determinind categoriile de bunuri care pot servi in calitate de obiecte ale contractului de schimb, legiuitorul face referin la normele corespunztoare ale codului civil referitoare la vinzare-cumprare, deoarece normele ce perfecteaz schimbul nu stabilesc reguli deosebite in acest sens, limitinduse la noiunea de bun (Art.285). Drepturile patrimoniale, privite in mod separat,

nu pot aparine nici unui subiect cu drept de proprietate, nu se atribuie la categoria de bunuri, formeaz obiecte aparte ale drepturilor civile, i respectiv, nu pot fi atribuite in calitate de obiecte ale contractului de schimb. Conform contractului de schimb este exclus restituirea bunurilor analogice celor transmise, precum i achitarea preului. Contractul de schimb poate fi incheiat in privina bunurilor viitoare, adic in privina bunurilor care nu le dein prile la momentul incheierii contractului, dar le vor dobindi sau le vor produce n viitor. Deseori, in circuitul civil se pune semnul egalitii intre contractul de schimb i operaiunea de barter. Ins practica judiciar internaional nu recunoate o astfel de echivalen juridic intre aceste doua categorii, deoarece, in contractele de barter este evident obligaia unei pri de a livra mrfurile in contul achitrii celor recepionate (ca o form deosebit de efectuare a achitrilor pentru mrfurile livrate). Obiectul contractului de barter nu totdeauna coincide cu obiectul contractului de schimb, deaceea normele referitoare la schimb, urmeaz a fi aplicate fa de barter nu direct, dar prin analogia legii. Articolul 825. Compensarea diferentei de valoare 1.In cazul in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi compensata printr-o suma de bani, numita sulta, daca aceasta este prevazuta de contract.

2. Sulta nu poate depasi valoarea bunului. 1. Al.1 a prezentului articol stabilete principiul echivalenei economice ale bunurilor ce se schimb, fapt ce corespunde esenei juridice a raportului de schimb. Aceast meniune legal reduce apariia posibilelor litigii dintre pri referitoare la preul bunurilor contractate. Ins regula general menionat este urmat de o excepie, conform creia diferena de valoare a bunurilor poate fi compensat in form baneasc. Prile urmeaz expres in contract s stabileasc un astfel de drept. 2. Mrimea sultei achitate la fel trebuie s reias din contract, dar nu s fie rezultatul ulterioarelor evaluri ale bunurilor. In cazul in care sulta depete valoarea bunului contractul de schimb poate fi calificat ca vinzarecumprare, deoarece se depete esena schimbului i persist achitarea preponderent in bani. Sulta urmeaz a fi achitat nemijlocit, pin la transmiterea (de ctre partea ce este obligat de a o achita) a bunului su contragentului, sau imediat dup executarea obligaiei sale de transmitere a bunului. In orice caz, achitarea sultei trebuie s fie efectuat pin la momentul trecerii dreptului de proprietate ale prilor asupra bunurilor schimbate. In acest aspect, contractul poate prevedea i alte modaliti de achitare a sultei.

Articolul 826. Dreptul de a refuza predarea bunului Partea care poate demonstra ca cealalta parte nu este proprietar al bunului are dreptul, chiar si dupa ce a primit bunul, sa refuze executarea prestatiei la care s-a obligat. In acest caz, partea poate fi obligata sa restituie doar ceea ce a primit in baza contractului. 1. Acest articol conine o norm absolut nou in cadrul reglementrii schimbului. Esena prevederii legale const in declararea de ctre legiuitor a dreptului de refuz unilateral in executarea obligaiei, pe motiv c o parte este neproprietar a bunului transmis. Pentru realizarea acestui drept, legea impune prezena a dou condiii, a) dreptul respectiv poate fi realizat dup momentul incheierii contractului, b) probarea cu certitudine a faptului c contragentul nu este proprietarul bunului transmis. Refuzul de predarea a bunului prezint un temei pentru rezilierea contractului, i nicidecum, o msur operativ de protejare a drepturilor contractuale. In calitate de consecin a unui astfel de temei de reziliere a contractului, legea prevede numai obligaia de restituire a obiectului contractului, fr achitarea unor daune-interese. Capitolul III DONATIA Articolul 827. Contractul de donatie

(1) Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar). (2) Contractul de donatie prin care donatorul se obliga sa transmita in viitor intreg patrimoniul actual sau o fractiune din el fara a specifica bunurile care urmeaza sa fie predate este nul. (3) Contractul de donatie care stipuleaza obligatia donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu exista la momentul incheierii contractului este nul daca natura si intinderea datoriilor sau sarcinilor nu sint stipulate in contract. (4) Contractul care prevede predarea bunului dupa decesul donatorului este nul. I. Norma comentat este chemat s defineasc noiunea unui contract civil tradiional contractul de donaie. In baza acestui contract, donatorul ii reduce cu titlu gratuit patrimoniul su in favoarea celeilalte pri a contractului donatarului. Contractul de donaie este marcat de urmtoarele trsturi caracteristice: a) Donaia este indreptat spre majorarea patrimoniului donatarului; b) Majorarea patrimoniului donatarului se produce din contul patrimoniului donatorului gratuit; c) Majorarea patrimoniului donatarului se face cu intenia donatorului de a gratifica (animus donandi).

Contractul de donaie are un efect translativ de drepturi i este irevocabil. In rezultatul incheierii contractului de donaie, dreptul care reprezint obiectul contractului trece din patrimoniul donatorului in cel al donatarului, iar desfacerea contractului, cu excepia cazurilor expres prevzute de lege este posibil doar prin acordul comun al prilor. Pornind de la noiunea patrimoniului (Art. 284), prin contractul de donaie pot fi transmise atit drepturi reale cit i de crean. Se va considera donaie transmiterea unui bun in proprietate, transmiterea altui drept real, exonerarea donatarului de executarea unei obligaii patrimoniale fa de donator (iertarea datoriei), transmiterea unei creane, stingerea unei datorii ale donatarului fa de un ter, precum i alte cazuri in care, patrimoniul donatarului se mrete din contul patrimoniului donatorului cu intenie de a gratifica din partea ultimului. Dei nu este prevzut expres, obiect al contractului de donaie pot fi atit bunurile prezente, cit i viitoare. In principiu, contractul de donaie este un contract cu titlu gratuit. Sporind patrimoniul donatarului, donatorul nu urmrete obinerea unor foloase patrimoniale. Dac in rezultatul unui contract de donaie donatorul obine o contraprestaie, donaia se va considera simulat i respectiv, lovit de nulitate absolut in condiiile Art. 221. Nu se va considera c donatorul obine o

contraprestaie atunci cind dreptul transmis este afectat de unele limitri (ex. dreptul de abitaie a donatorului in casa donat, servitutea de trecere pe terenul donat, etc). Contractul de donaie condiionat (Art.834), in limita sarcinii impuse in favoarea donatarului sau a unui ter are un caracter oneros. In cadrul contractelor gtratuite donaia reprezint o liberalitate, or, spre deosebire de contractele dezinteresate, in rezultatul donaiei donatorul ii reduce patrimoniul su. Dei noiunea contractului de donaie indic asupra caracterului lui consensual, acesta poate fi atit real, cit i consensual. Contractul de donaie este consensual de fiecare dat cind conine promisiunea de a dona in viitor (Art.830). In toate celelalte cazuri, contractul de donaie are un caracter real, or se consider incheiat din momentul transmiterii bunului (Art. 828). In principiu, contractul de donaie este unilateral obligaional, or d natere la obligaii doar in sarcina uneia din pri. Astfel, in cazul contractelor reale, donatarul are o obligaie legal de recunotin. In cazurile cind contractul conine promisiunea de a dona in viitor, donatorul este obligat de a indeplini aciunile care reprezint obiectul contractului. In limita sarcinii impuse, Contractul de donaie condiionat are un caracter sinalagmatic(vezi com. Art.834).

In calitate de pri la contractul de donaie, adic de donator i donatar, pot figura atit persoanele fizice, ct i juridice, inclusiv statul i unitile lui administrativ-teritoriale, prin intermediul organelor acestora (Art.58). Capacitatea anumitor persoane de a primi sau efectua donaii poate fi limitat prin lege (vezi com. Art.832). II. Conform prevederilor Art. 674, poate fi transmis integral sau in parte doar acel patrimoniu al transmitorului, care exist la momentul incheierii contractului. Din considerentul c patrimoniul viitor nu este transmisibil, alin.2 al articolului comentat prescrie specificarea expres a bunurilor care urmeaz s fie predate in viitor, in baza unui contract de donaie a intregului patrimoniu a donatorului sau a unei fraciuni din acest patrimoniu. Nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea absolut a contractului de donaie. III. Norma ce se conine in alin. 3 al articolului comentat se refer in exclusivitate la contractele de donaie condiionat, reglementate de Art. 834, in care condiia impus este achitarea datoriilor i/sau realizarea anumitor sarcini. Pentru a fi valabil, contractul de donaie condiionat de achitarea datoriilor sau executarea sarcinilor care nu exist la momentul incheierii lui trebuie s conin referiri la natura datoriilor sau sarcinilor viitoare, precum i la intinderea (mrimea)

acestora. Prevederile respective sunt dictate, pe de o parte de faptul c in rezultatul donaiei, patrimoniul donatarului urmeaz s se majoreze din contul patrimoniului donatorului, iar pe de alt parte, in cazul donaiei condiionate, se consider donaie doar partea de patrimoniu care excedeaz cheltuielile necesare executrii condiiei. In cazul in care natura i intinderea datoriilor sau sarcinilor impuse donatarului nu vor fi cunoscute, nu se poate cunoate intinderea obligaiei donatarului legate de executarea sarcinii (achitarea datoriilor), ceea ce atribuie contractului de donaie un caracter aleatoriu impropriu. Astfel, ar riscul obinerii unui efect invers decit cel care trebuie s-l produc un contract de donaie majorarea patrimoniului donatorului din contul patrimoniului donatarului, ceea ce ar reprezenta o viciere a consimmintul donatarului, care nu ar accepta un dar generator fe obligaii care depesc valoarea donaieie. Nespecificarea naturii i intinderii sarcinilor i datoriilor viitoare, impuse donatarului, duce la nulitatea absolut a contractului de donaie. Norma comentat se refer doar la datoriile i sarcinile care nu exist la momentul incheierii contractului de donaie. In cazul in care contractul de donaie este condiionat de achitarea datoriilor i sarcinilor existente la momentul incheierii contractului, nespecificare in contract a naturii i intinderii acestora in contract nu va afecta valabilitatea contractului.

IV. Contractul de donaie este un act juridic care se incheie inter vivos i produce efecte doar intre prile lui, in timpul vieii acestora. Dispunerea de patrimoniu mortis cauza este posibil doar prin intermediul testamentului. Pentru a exclude posibilitatea de a evita aplicarea normelor dreptului succesoral i de a scoate (exclude) anumite bunuri din patrimoniul succesoral, legea interzice sub sanciunea nulitii absolute incheierea contractelor de donaie care stipuleaz predarea bunului dup moartea donatorului. Dac un astfel de contract va fi incheiat, el nu va produce efecte, iar obiectul lui, va fi inclus in patrimoniul succesoral potrivit regulilor institituite de Art.1444. Articolul 828. Incheierea contractului de donatie (1) Contractul de donatie se considera incheiat in momentul transmiterii bunului. (2) In cazul in care un bun mobil este transmis fara acordul celeilalte parti, transmitatorul poate stabili acesteia un termen rezonabil in interiorul caruia trebuie sa declare ca accepta sau ca refuza sa accepte donatia. La expirarea termenului, contractul se considera incheiat daca cealalta parte nu a refuzat sa accepte donatia. In caz de refuz, transmitatorul are dreptul sa ceara restituirea bunului in conformitate cu regulile privind imbogatirea fara justa cauza.

Alin.1 stabilete regula general cu privire la momentul incheierii contractului de donaie. Potrivit acestei norme, contractul de donaie se consider incheiat in momentul transmiterii bunului. Norma comentat nu indic momentul in care bunul se consider transmis. Deoarece potrivit Art. 284 prin bunuri se inelege atit lucrurile cit i drepturile patrimoniale, la determinarea momentului transmiterii bunului vom aplica prevederile Art.322. Norma ce se conine in alin.1 urmeaz a fi interpretat restrictiv, or nu fiecare predare a bunului are drept efect incheierea contractului de donaie. Donaia este un contract i nu un act juridic unilateral i din acest considerent predarea bunului in condiiile Art. 322 va avea drept efect incheierea contractului de donaie doar dac este insoit de acordul prilor , exprimat in condiiile Art. 679. Acordul de voin a prilor de a incheia un contract de donaie, care nu este insoit de transmiterea bunului, nu produce efecte juridice. Aceasta regul nu este valabil in privina contractelor care conin promisiune de a dona in viitor (inclusiv obligaia de susinere material in fom de pli periodice), care se consider incheiate in momentul ajungerii prilor la un acord referitor la clauzele eseniale ale contractului (vezi com. Art.830).

Persoana care are intenia de a incheia un contract de donaie poate transmite bunul mobil i fr a avea acordul celeilalte persoane de a accepta donaia. In acest caz, potrivit alin.2 al normei comentate, transmitorul poate stabili un termen rezonabil, in interiorul crui cealalt parte s fac o declaraie, prin care s accepte sau s refuze s accepte donaia. Termenul fixat de transmitor urmeaz a fi suficient de lung, pentru ca potenialul donatar s poat face declaraia i ca aceasta s ajung la transmitor. Tcerea este calificat ca manifestarea de voin de a incheia contractul, astfel incit, nerecepionarea refuzului expres de ctre transmitor in cadrul termenului stabilit este echivalat cu acceptarea donaiei. Norma comentat poart un caracter dispozitiv, or las la discreia transmitorului posibilitatea stabilirii termenului pentru acceptarea donaiei. In situaiile cind bunul mobil este transmis cu intenia de a gratifica, fr acordul celeilalte pri i fr fixarea unui termen pentru acceptare, contractul de donaie se va considera incheiat, dac refuzul expres de acceptare a donaiei nu va fi recepionat de transmitor in cel mai scurt timp posibil, pornind de la circumstanele concrete. Refuzul de a accepta donaia ofer dreptul transmitorului de a cere restituirea bunului transmis. In acest

caz, cererea lui urmeaz a fi intemeiat pe normele care reglementeaz imbogirea fr just cauz (Art.1389 1397), or are loc o reducere a patrimoniului transmitorului i respectiv o imbogire a acceptantului fr temei juridic. Articolul 829. Forma contractului de donatie Daca obiect al donatiei este un bun pentru a carui vinzare (instrainare) este prevazuta o anumita forma a contractului, aceeasi forma este ceruta si pentru donatie. Norma comentat stabilete exigenele fa de forma contractului de donaie. In cazurile cind pentru vinzarea (instrinarea) bunului care reprezint obiectul contractului de donaie legea cere respectarea anumitei forme, aceeai form va fi obligatorie i pentru contractul de donaie. Aceast norm se refer doar la forma contractelor reale de donaie, or, contractele consensuale (promisiunea de a dona in viitor) urmeaz a fi incheiate in form autentic de fiecare dat (Art. 830). La moment, legea prevede forma autentic doar pentru vinzarea (instrinarea) intreprinderii ca un complex patrimonial i pentru instrinarea terenurilor. Respectiv, contractul de donaie a intreprinderii ca un complex patrimonial urmeaz a fi incheiat in form autentic i inregistrat la Camera Inregistrrii de Stat (Art. 818), iar potrivit Legii privind preul normativ i modul de

vinzare-cumprare a pmintului nr/1997, contractele de donaie a terenurilor se va incheia in form autentic sub sanciunea nulitii. In celelalte cazuri, contractul de donaie urmeaz a fi incheiat potrivit cerinelor legale generale referitor la forma actului juridic (Art.208-213). In cazurile cind obiect al contractului de donaie este un bun imobil, contractul respectiv urmeaz a fi inregistrat in condiiile Art. 214 i Art.321. Nerespectarea formei cerute de lege pentru incheierea contractului de donaie va produce efectele specificate in Art.211, 213 i Art.830. Articolul 830. Promisiunea de donatie (1) Pentru a produce efecte, contractul care contine promisiunea de a transmite in viitor un bun trebuie incheiat in forma autentica. Nerespectarea formei nu afecteaza valabilitatea donatiei daca promisiunea este indeplinita, cu exceptia contractelor care au ca obiect bunuri pentru a caror instrainare se cere forma autentica. (2) Donatorul este indreptatit sa refuze indeplinirea promisiunii de a transmite un bun daca ii este imposibil, tinind cont de celelalte obligatii ale sale, sa indeplineasca promisiunea fara ca prin aceasta sa-si pericliteze propria

intretinere corespunzatoare sau executarea obligatiilor sale legale de intretinere a unor alte persoane. Donatarul nu poate cere despagubiri. I. Alin. 1 al normei comentate determin particularitile incheirii contractului donaie, care conine promisiunea de a dona, prin transmiterea unui bun in viitor. Promisiunea de a dona nu este un act unilateral, or din moment ce aceasta se conine in contractul de donaie, reprezint nu altceva decit obligaia donatorului de a dona in viitor. Spre deosebire de contractele reale de donaie, contractul care conine promisiune de a dona in viitor se consider incheiate din momentul cind prile au convenit asupra condiiilor eseniale i incub obligaia donatorului de a preda bunul. Dei legea nu indic expres, in rezultatul interpretrii sistemice a normelor care reglementeaz donaia, condiii eseniale ale contractului de donaie sunt obiectul lui i exprimarea inteniei de a gratifica (de a mri patrimoniul donatarului gratuit, din contul patrimoniului donatorului). Pornind de la noiunea contractului de donaie (Art. 827), contractul consensual de donaie rmine a fi unilateral din punct de vedere a obligaiilor, or nate obligaii doar pentru donator. Pin la transmiterea faptic a obiectului contractului (executarea

obligaiei de a dona), donatarul este in drept s renune la donaie., iar donatarul nu poate fi obligat s accepte donaia. Contractul de donaie care conine promisiunea de a dona urmeaz a fi incheiat in form autentic. Condiia de form ins, pornind de la prevederile alin.2, Art.208 nu este cerut pentru valabilitatea contractului. Prin derogare de la alin.1, Art.213, contractul de donaie care conine promisiunea de a transmite un bun in viitor, care nu a fost autentificat notarial, va fi lovit de nulitatea absolut doar in cazurile cind: a) donatorul nu a respectat promisiunea de a dona; b) indiferent de indeplinirea promisiunii de a dona, obiect al contractului de donaie sunt bunuri, pentru a cror instrinare se cere forma autentic,. II. Alin.2 al normei comentate prevede expres i exhaustiv cazurile cind donatorul este justificat s nu execute obligaia asumat prin contractul de donaie care conine promisiunea de a dona, fr survenirea consecinelor negative pentru neexecutarea obligaiilor. Instituind aceast norm, legiuitorul subliniaz statutul juridic specific al donatorului, care, executindu-i obligaia, majoreaz patrimoniul donatarului din contul patrimoniului su fr a primi ceva in schimb.

Astfel, donatorul este indreptit s refuze executarea contractului de donaie, fr a fi obligat la plata despgubirilor, in cazurile cind indeplinirea promisiunii, inind cont de celelalte obligaii ale sale va pune in pericol propria intreinere corespunztoare a donatorului sau/i cind aceasta ar periclita executarea obligaiilor legale ale donatorului de intreinere a altor persoane. Evident c obligaiile donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fr a periclita propria intreinere corespunztoare sau intreinerea altor persoane s nu existe la momentul incheierii contractului de donaie ci s fie contractate (s se nasc) dup incheierea lui. Aceste obligaii trebuie s inruteasc starea patrimonial a donatorului in aa msur, incit executarea contractului de donaie s creieze pericolul survenirii consecinelor indicate in alin.2. Inrutirea strii patrimoniale poate avea loc in rezultatul reducerii veniturilor, creterii costului vieii, inrutirea strii sntii, falimentul intreprinztorului individual, modificarea statutului strii civile (cstorie, divor), naterea obligaiei de repararea a prejudiciului cauzat, a obligaiei de plat a pensiei alimentare, altor obligaii de intreinere, etc. Legea nu condiioneaz posibilitatea refuzului donatorului de a executa contractul de comportamentul donatorului, astfel incit, survenirea imprejurrilor care ofer dreptul

donatorului de a renuna la contract pot fi legate i de comportamentul vinovat al lui. Determinind dac executarea contractului de donaie poate s pericliteze propria intreinere corespunztoare a donatorului, urmeaz s se in cont de imprejurrile concrete ale cazului precum i de faptul c nivelul vieii acestuia nu trebuie s se inruteasc dup indeplinirea promisiunii de a dona. Referindu-se la obligaiile legale de intreinere a altor persoane, legiuitorul a avut in vedere doar obligaiile de intreinere, instituite prin lege (obligaia de intreinere a copiilor de ctre prini, a buneilor de ctre nepoi, a prinilor de ctre copii, pensia alimentar in privina oricror acetia, prevzute de Codul familiei). Obligaiile de intreinere asumate de donator prin contract, (ex. incheierea unui contract de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via) nu ofer posibilitatea acestuia de a renuna la execuatarea contractului fr a achita despgubiri. Renunarea donatorului la executarea contractului in condiiile alin. 2 este posibil doar pin la transmiterea bunului. Dup transmiterea bunului contractul de donaie poate fi rezolvit in conformitate cu prevederile Art.836. Din norma ce se conine in alin. 2 al articolului comentat rezult c poate renuna la indeplinirea promisiunii de a dona doar

donatorul persoan fizic, or, nu putem vorbi despre propria intreinere corespunztoare a persoanei juridice. Similar, o persoan juridic nu poate avea obligaii legale de intreinere a altor persoane. Contractului de donaie i se aplic in egal msur cu alte contracte dispoziiile legale cu privire la obligaii, cu excepiile expres prevzute de lege. In cazul renunrii donatorului de indeplinire a promisiunii de a dona pentru alte motive decit cele indicate la alin.2, donatarul va putea cere despgubiri in baza normelor generale cu privire la rspunderea pentru neexecutarea obligaiilor. Renunarea la executarea contractului de donaie este un caz de rezoluiune a lui. Din acest considerent, actul de rezoluiune a contractului pentru temeiurile indicate la alin.2 a normei comentate trebuie imbrcat in aceai form ca i contractul de donaie care conine promisiunea de a dona in viitor un bun, adic in form autentic. Articolul 831. Contractul de donatie sub forma de plati periodice In cazul in care contractul de donatie stipuleaza obligatia privind sustinerea materiala sub forma de plati periodice, aceasta obligatie inceteaza o data cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut altfel. Norma comentat este dedicat reglementrii contractului de donaie care stipuleaz obligaia donatorului de a susine material

pe donatar, sub forma de pli periodice. Obiect al acestui contract de fiecare dat sunt sume de bani, care se achit cu o periodicitate determinat de pri in contract. Ca regul, in calitate de donatar figureaz persoanele fizice, ins nu este exlus posibilitatea de susinere material sub form de pli periodice nici a organizaiilor necomerciale. Obligaia donatorului privind susinerea donatarului in form de pli periodice, in lipsa unor prevederi contractuale contrare inceteaz odat cu moartea donatorului. Dac contractul conine o clauz prin care moartea donatorului nu stinge obligaia acestuia, ea urmeaz s fie executat de succesorii donatorului care au acceptat succesiunea. In acest caz nu vom fi in prezena situaiei reglementate de alin.4, Art.827, or din momentul semnrii contractului de donaie in form de pli periodice, donatarul obine o crean cert, care reprezint un bun prezent. Din acest considerent, executarea obligaiei de pli periodice contractat de donator nu reprezint o donaie de bunuri viitoare i dup moartea donatorului urmeaz a fi atribuit la pasivul succesoral. Contractul de donaie prin care se stipuleaz obligaia privind susinerea material sub forma de pli periodice este in esen un contract care conine promisiunea de a dona in viitor. Respectiv, lui i se aplic in mod corespunztor prevederile Art.831.

Articolul 832. Inadmisibilitatea donatiei Este interzisa donatia, cu exceptia donatiei neinsemnate, pentru realizarea unor obligatii morale: a) in numele persoanelor incapabile; b) proprietarilor, administratorilor sau lucratorilor din institutii medicale, educative, de asistenta sociala si din alte institutii similare din partea persoanei care se afla in ele sau din partea sotului sau rudelor acesteia de pina la gradul patru inclusiv. Aceasta regula nu se aplica in relatiile dintre rudele de pina la gradul patru inclusiv; c) in relatiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ. Articolul comentat stabilete interdicii de a dona i de a accepta donaii pentru anumite categorii de persoane. Aceste prevederi derog de la normele generale cu privire la capacitatea de a contracta i sunt indreptate spre evitarea diferitor abuzuri i asigurarea unei protecii maxime a drepturilor i intereselor persoanelor. Lit. a) a art. 832 conine interdicia de a dona in numele persoanelor incapabile, cu excepia donaiilor neinsemnate, pentru realizarea unor obligaii morale. Prin persoane incapabile urmeaz de ineles: a) minorii de pin la 14 ani, actele juridice in numele cror, potrivit art.22 se incheie de prini, adoptatori sau

tutori; b) pesoanele declarate incapabile de instana de judecat, actele juridice in numele cror, potrivit art.24 se incheie de ctre tutori; Norma comentat concretizeaz prevederile alin.1, Art.43 i interzice reprezentanilor legali a incapabililor s doneze din numele persoanelor pe care le reprezint. Minorii care au implinit 14 ani i persoanele limitate de capacitate de exerciiu, dei nu nimeresc in categoria incapabililor, nu pot incheia contracte de donaie in calitate de donatori. Aceast restricie rezult din alin.1, Art.43, in conformitate cu care curatorii nu sunt in drept s incuviineze actele juridice cu titlu gratuit, prin care cel pus sub curatel se oblig sau renun la drepturi. Interdicia de a dona din numele persoanelor incapabile nu se rsfringe asupra donaiilor neinsemnate, de o valoare mic, efectuate pentru realizarea unor obligaii morale ale incapabilului. Pornind de la prevederile alin.2, Art. 22, donaia neinsemnat se va recunoate valabil chiar i in cazul in care este efectuat direct (nu prin intermediul reprezentanilor legali sau cu acordul lor) de un minor in vrst de la 7-14 ani sau care a implinit 14 ani.

Menionm c persoanele incapabile pot primi nestingherit donaii, att direct (lit.b), alin.2, art.22) cit i prin intermediul sau cu acordul reprezentanilor si legali in celelalte cazuri. Norma prevzut de lit.b) a articolului comentat este chemat s lupte cu abuzurile angajailor din sfera social. Ea interzice proprietarilor, administratorilor i lucrtorilor din instituiile medicale (clinici, laboratoare, spitale, profilactorii i altele care ofer servicii medicale), educative (instituii de invmint precolar, liceal, universitar, postuniversitar, etc.), de asisten social (case de copii, case de btrini, etc.) i altor instituii similare (sanatorii, case de odihn, centre de reabilitare) s accepte donaii din partea: a) persoanelor care se afl in ele, avindu-se in vedere persoanele fizice care beneficiaz de serviciile medicale, educative, sociale sau altele oferite de instituiile menionate; b) soului sau rudelor persoanelor beneficiari de servicii de pin la gradul patru inclusiv, atit pe linie direct cit i colateral. Prevederile de la lit.b) se vor aplica indiferent de statutul instituiei (publice sau private), categoriile de servicii, modul de prestare a lor (gratuit sau contra plat), etc. Concomitent, nu conteaz funcia persoanei angajate. Interdicia este valabil in

egal msur pentru toi angajaii, indiferent este legat activitatea lor nemijlocit de oferirea serviciilor sau nu. Din sensul normei comentate rezult c interdicia este valabil doar in perioada cind persoanele beneficiaz de serviciile instituiilor menionate. Interdicia respectiv nu se va aplica in cazul donaiilor efectuate de beneficiarii serviciilor instituiiilor menionate care sunt in relaii de rudenie de de pin la gradul IV inclusiv cu proprietarii, administratorii sau angajaii acestor instituii. Norma comentat nu se va aplica nici asupra donaiilor neinsemnate, efectuate pentru realizarea obligaiilor morale (ex. donarea unui buchet de flori). Alin.3, art.11 al Legii serviciului public din 4 mai 1995 completeaz prevederile articolului comentat i interzice funcionarilor publici s primeasc daruri pentru indeplinirea atribuiilor de serviciu, cu excepia normelor de politee i ospitalitate recunoscut. O alt interdicie stabilit de norma comentat se refer la inadmisibilitatea donaiilor in relaiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ (societile comerciale). Societile comerciale se constituie i activeaz pentru a obine profit. Deoarece prin efectuarea donaiei patrimoniul

donatorului se reduce in mod actual, irevocabil i gratuit, legea, pentru a evita abuzurile i a proteja interesele creditorilor, interzice incheierea contractului de donaie intre persoanele juridice cu scop lucrativ. O societate comercial poate fi parte la contractul de donaie doar atunci cind cealalt parte este o persoan fizic sau o organizaie necomercial. Pornind de la prevederile alin. 3, Art.26, interdicia de a incheia contracte de donaie cu societile comerciale este valabil i in privina intreprinztorului individual. Deoarece persoanele juridice cu scop lucrativ nu pot avea obligaii morale, acestora le este interzis chiar i incheierea contractelor de donaie neinsemnate, pentru realizarea unor obligaii morale. Aplicind prevederile articolului comentat trebuie de inut cont c legea interzice incheierea de ctre persoanele juridice cu scop lucrativ doar a contractelor de donaie, nu i a altor acte juridice cu caracter gratuit. Pentru a recunoate un act juridic cu titlu gratuit drept donaie, urmeaz ca acesta s corespund urmtoarelor criterii: a) s fie un contract cu titlu gratuit; b) transmitera bunului in baza acestui contract s fie irevocabil; c) transmiterea bunului s fie efectuat cu intenia de a gratifica. Astfel, nu vor putea fi recunoscute donaie dac nu corespund criteriilor enunate mai sus contractul de remitere a de datorie

(Art. 662), cesiunea de crean (Art.556), contractul de comodat (Art.859), contractul de imprumut gratuit (Art.867), depozitul gratuit (Art.1088). Nerespectarea prevederilor articolului comentat are drept efect nulitatea absolut a contractului de donaie in condiiile Art.220. Articolul 833. Donatia in cazul maladiilor prezumate a fi letale Contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmata de insanatosirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului. Instituind norma comentat, legiuitorul fixeaz prezumia c incheierea contractului de donaie in timpul unei maladii considerate a fi letale este dictat de contientizarea de ctre donator a inevitabilitii decesului su. In cazul in care donatorul, contrar prezumiei letalitii, se insntoete, legea ii ofer posibilitatea de a cere declararea nulitii contractului de donaie. Prin maladii prezumate letale urmeaz de ineles acele procese patologice (boala), indiferent de natura lor, care afecteaz organismul uman i duc in mod inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumia letalitii maladiei trebuie s fie fundamentat din punct de vedere medical i nu doar bnuit de donator sau alte persoane.

Pentru a putea cere nulitatea contractului de donaie incheiate in timpul unei maladii prezumate letale, insntoirea donatorului trebuie s fie de aa natur, incit s inlture pericolul decesului care se prezuma. Insntoirea parial, care doar ideprteaz survenirea decesului pe o perioad scurt de timp nu-i ofer dreptul donatorului de a cere nulitatea contractului. Donatorul va putea cere nulitatea contractului de donaie in decursul termenilor generali de prescripie, in condiiile Art. 218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea nulitii contractului in baza art.833. In rezultatul declarrii nulitii contractului vor surveni consecinele declarate de Art. 219. Dac pin la pronunarea hotririi judectoreti donatorul decedeaz, contractul nu va fi declarat nul. Articolul 834. Donatia conditionata (1) Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica. Va constitui donatie numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (2) Indeplinirea sarcinii poate fi ceruta, in afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata

sarcina. (3) Daca donatarul nu indeplineste sarcina, donatorul poate revoca donatia. Norma comentat permite prilor contractului s condiioneze donaia de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. In baza unui contract de donaie condiionat donatarul se oblig s execute o sarcin sau s contribuie la realizarea unui scop stabilite de ctre donator. Incheind contractul de donaie condiionat, donatarul este inut s realizeze sarcina/scopul determinat sub pericolul survenirii consecinelor prevzute de alin.3. Sarcina impus de donator nu poate fi imposibil, ilicit i amoral. In caz contrar, contractul de donaie condiionat va fi lovit de nulitate absolut in condiiile Art. 220. Pot fi condiionate de indeplinirea sarcinilor atit contractele reale de donaie cit i contractele care conin promisiunea de a dona in viitor. In limita sarcinii/scopului impus prin contractul de donaie, donaia condiionat este un contract sinalagmatic. Respectiv, contractului de donaie condiionat i se aplic in mod corespunztor prevederile comune cu privire la contractele sinalagmatice, prevzute la Art.704 711. Sarcinile pot fi de mai multe feluri i pot fi stipulate in folosul donatorului (achitarea unei datorii a donatorului, rezervarea dreptului de abitaie, etc), in folosul donatarului (s utilizeze donaia pentru procurarea

unei locuine, s-i achite studiile, etc) sau in folosul unui ter. Dac sarcina este stiplat in favoarea unui ter, donatarul este obligat s gratifice in limitele sarcinii terul. In cazul stipulrii sarcinii in favoarea terului vor fi aplicabile normele care reglementeaz contractul in folosul unui ter (Art. 721-724). In situaiile cind sarcina este stipulat in favoarea donatorului sau a unui ter, in limita sarcinii impuse donaia condiionat are un caracter oneros, or executarea sarcinii este privit ca o contraprestaie primit de donator. Instituirea sarcinii in favoarea donatarului nu afecteaz caracterul gratuit al contractului de donaie, ins spre deosebire de donaiile simple, donaia condiionat de o sarcin in favoarea donatarului poate fi revocat pentru neexecutare. Potrivit normei de la alin.1, scopul fixat de donator poate fi i de utilitate public. Se consider scopuri de utilitate public atunci cind bunul donat urmeaz a fi utilizat nu in scopuri personale, familiale sau casnice a donatarului ci in folosul intregii societi, in folosul unei comuniti sau in folosul unor categorii de persoane (persoane concrete). Astfel, donaia filantropic, conform Legii 1420/2002 de fiecare dat este considerat fcut in scopuri de utilitate public. Deoarece contractul de donaie presupune o imbogire a donatorului, stabilirea unei sarcini micoreaz valoarea donaiei.

Pornind de la noiunea contractului (Art. 827), in cazul donaiei condiionate legea recunoate donaie doar acea parte a bunurilor care au excedat cheltuielile necesare pentru indeplinirea sarcinii sau realizarea scopului. Odat find incheiat, contractul de donaie condiionat oblig donatorul s execute sarcina impus. Fiind un contract sinalagmatic, donatarul nu poate renuna la indeplinirea obligaiilor stipulate decit sub sanciunea reparrii prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului. In conformitate cu normele generale, dac donatarul nu execut sarcina, donatorul este in drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaia (de a cere rezoluiunea contractului). Alin.2 al articolului comentat ofer dreptul donatorului de a-l impune pe donatar s execute sarcina. Alturi de donator, cu acest drept aparine i oricrei alte persoane in al crei interes este stipulat sarcina. In cazul contractelor de donaie condiionat care stipuleaz realizarea unui scop de utilitate public, orice persoan potenial beneficiar al donaiei care consider c are un interes legitim este in drept s cear donatarului executarea sarcinii. Dac donatorul a decedat, realizarea sarcinii poate fi cerut de succesorii si in drepturi. Alin.3 al articolului comentat stipuleaz dreptul donatorului de a cere revocarea donaiei in cazul

neexecutrii sarcinii sau neatingerii scopului fixat in contractul de donaie condiionat. Fiind un contract sinalagmatic in limitele sarcinii impuse, revocarea donaiei pentru neexecutarea sarcinii nu este altceva decit rezoluiunea contractului, care urmeaz a fi solicitat conform prevederilor generale (Art.733 746). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa de donatar. In caz de litigiu, revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent. In cazul in care sarcina este executat parial, instana de judecat este in drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea contractului, putind oferi donatarului un termen de graie pentru executare. Dreptul de a cere revocarea donaiei aparine doar donatorului i creditorilor acestuia prin intermediul aciunii oblice (Art.599), precum i succesorilor si legali, care benefciaz de efectele revocrii. Terul beneficiar (in interesul crui a fost instituit sarcina), nefiind parte la contract nu poate cere revocarea donaiei (Art.722), el fiind in drept s solicite doar realizarea sarcinii, in conformitate cu prevederile alin.2. Revocarea donaiei pentru irealizarea sarcinii produce efectele stipulate in Art. 738. Articolul 835. Revocarea donatiei pentru ingratitudine (1) Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia,

daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata. (2) Daca donatia este revocata, se poate cere restituirea bunului donat. (3) Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare. (4) Actiunea de revocare a donatiei nu poate fi inaintata contra mostenitorilor donatarului, nici de mostenitorii donatorului impotriva donatarului, cu exceptia cazului cind donatorul a decedat pina la expirarea termenului stipulat la alin.(3). Fiind un contract unilateral (cu excepia donaiilor condiionate), contractul de donaie pur gratuit nu genereaz obligaii in sarcina donatarului, ci numai o indatorire legal, numit de recunotin. Mrind patrimoniul donatarului din contul patrimoniului su cu titlu gratuit, donatorul este in drept s atepte din partea donatartului dac nu o recunotin, atunci cel puin loialitate, manifestat prin abinerea de la svirirea unor fapte necorespunztoare fa de donator. Articolul comentat

instituie dreptul donatorului de a revoca donaia pentru ingratitudine, adic in cazul lipsei de recunotin manifestat de donatar pentru gratificarea infptuit prin intermediul contractului de donaie. Alin.1 stabilete expres i exhaustiv temeiurile de revocarea a donaiei pentru ingratitudine. Revocarea donaiei pentru atentat la viaa donatorului sau rudelor lui apropiate se poate produce atunci cind a existat o incercare a donatarului de a suprima fizic pe donator sau pe cineva din rudele sale apropiate. Rude apropiate ale donatorului sunt considerai membrii familiei acestuia, precum i rudele de pin la gradul IV inclusiv. Faptul c donatarul a comis un atentat la viaa persoanelor nominalizate reprezint o abatere grav de la datoria de recunotin pe care o are i este natural ca donatarul in acest caz s fie inzestrat cu dreptul de a revoca donaia. In sensul normei comentate, prin atentat la via urmeaz de ineles voina donatarului de a omori pe donator sau pe cineva din rudele lui apropiate. Din acest considerent, este indiferent dac a existat doar o tentativ de omor sau fapta s-a consumat, precum i nu este necesar o condamnare penal a donatarului pentru fapta svirit. Este suficient ca instana de judecat s determine intenia donatarului de a ucide. In situaiile cind atentatul la via a fost svirit din impruden sau in stare de iresponsabilitate, considerm c donatorul nu va putea cere revocarea

donaiei. Un alt temei de revocare a donaiei pentru ingratitudine reprezint comiterea de ctre donatar a altor fapte ilicite fa de donator sau rudele apropiate ale acestuia, care atest o ingratitudine grav. Aici se incadreaz oricare fapt ilicit, manifestat in forma de agresiuni la sntatea sau integritatea corporal, injurii, insulte, jigniri fcute in adresa donatorului sau a rudelor sale menionate i care d dovad de o ingratitudine grav. Deoarece legea nu menioneaz exhaustiv faptele ilicite care denot o ingratitudine grav, aprecierea acestora va fi fcut de instana de judecat. Un ultim temei de revocare a donaiei pentru ingratitudine prevzut de lege reprezint refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului intreinerea datorat. Se consider c ine de obligaia de recunotin a donatarului de a oferi donatorului intreinere (alimente, haine, etc.) in limita valorii bunurilor donate, atunci cind donatorul este lipsit de mijloace pentru propria intreinere. Refuzul de a oferi intreinere se va considera ca o ingratitudine atunci cind donatorul a avut nevoie de intreinere i a ceruto de la donatar, ins ultimul, dei a avut posibilitatea, a refuzat s o ofere fr o temeinic justificare. Dac donatorul are rude sau alte persoane obligate s-l intrein in baza unui temei legal sau contractual, el nu va putea pretinde revocarea donaiei

pentru neacordarea de intreinere din partea donatarului. In acest caz, el poate cere rezoluiunea contractului in condiiile Art. 836. Pentru a putea aplica norma respectiv, contractul de donaie nu trebuie s conin obligaia donatarului de intreinere, or in acest caz suntem in prezena contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via (Art. 839-846) sau a contractului de rent, cu plata rentei in natur (Art.847). Alin.2 al articolului comentat se refer la consecinele juridice ale revocrii donaiei pentru ingratitudine, lsind la discreia donatorului de a cere restituirea bunului donat sau a contravalorii acestuia . Revocarea pentru ingratitudine este recunoscut ca o restituire a darului cu caracter de sanciune civil i nu o rezoluiune a contractului, ca in cazul revocrii donaiei condiionate (Art.834). In relaiile dintre prile contractului de donaie revocarea pentru ingratitudine produce un efect retroactiv. Donaia se consider a nu fi existat i din acest considerent donatarul este obligat s restituie bunul donat. Deoarece revocarea donaiei pentru ingratitudine reprezint o sanciune personal impotriva donatarului, aceasta (revocarea) nu va produce efecte asupra drepturilor terilor. Dac bunul nu exist in natur sau a fost instrinat, donatarul va putea fi obligat la

achitarea valorii lui conform normelor care reglementeaz imbogirea fr just cauz (Art. 1389-1397). Termenul de prescripie pentru revocarea donaiei pentru ingratitudine este stabilit de 1 an din momentul cind donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezint temei de revocare. Scurgerea termenului de prescripie il priveaz pe donator sau alt persoan indreptit conform alin. 4 s cear revocarea donaiei. Dac inuntrul termenului de 1 an revocarea donaiei pentru ingratitudine nu a fost cerut, se prezumeaz c donatarul a fost iertat. In cazurile cind donatarul a comis in mod succesiv mai multe fapte ilicite pentru care se poate cere revocarea donaiei, calcularea termenului se va face din momentul cind donatorul a aflat despre ultima. Alin. 4 stabilete cercul de persoane de la care se poate de revocat i care pot cere revocarea donaiei pentru ingratitudine. Aciunea in revocare este o aciune strict personal, or doar donatorul este in drept s aprecieze ingratitudinea donatarului i s-l ierte pentru fapta comis. Pornind de la aceasta, doar donatorul este in drept de a cere revocarea donaiei pentru ingratitudine. Motenitorii donatorului devin titularii dreptului la aciune in revocare doar in cazurile

cind donatorul a decedat fr a inainta aciunea pin la expirarea termenului de un an din momentul cind a aflat despre fapta ilicit comis de donatar sau atunci cind aciunea a fost inaintat de donator, ins acesta a decedat inainte de terminarea procesului. Spre deosebire de aciunea de revocare a donaiei pentru neexecutarea sarcinii, creditorii donatorului nu pot cere revocarea donaiei pentru ingratitudine prin intermediul aciunii oblice. Potrivit normei comentate, aciunea de revocare a donaiei nu poate fi intentat impotriva motenitorilor donatarului. Deoarece revocarea donaiei pentru ingratitudine reprezint o sanciune civil, ea poate fi aplicat doar persoanei vinovate de svirirea ei, iar motenitorilor nu li se poate imputa vina donatarului. Dac donatarul moare pin la pronunarea hotririi pe marginea aciunii de revocare a donaiei pentru ingratititudine, succesorii in drepturi ai acestuia nu pot interveni in proces. Articolul 836. Rezolutiunea contractului de donatie in cazul starii de nevoie (1) Daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda.

(2) Cererea de restituire este inadmisibila cind donatorul si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie. Spre deosebire de alin.2, Art. 830, care-i ofer posibilitatea donatorului de a renuna unilateral la executarea obligaiei de a dona in cazurile cind prin executare i-ar deveni imposibil s-i asigure intreinerea proprie corespunztoare sau s-i execute obligaiile legale fa de teri, articolul comentat instituie dreptul donatorului de rezoluiune unilateral a contractului de donaie executat, pentru aceleai temeiuri. Datorit faptului c rezoluiunea in condiiile Art. 836 este cerut dup ce contractul de donaie a fost executat i donatarul a devenit titularul dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limiteaz efectele rezoluiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posed. Dac bunurile nu mai exist in natur sau au fost instrinate, rezoluiunea contractului de donaie este inadmisibil, donatorul nefiind in drept s cear despgubiri. Rezoluiunea pentru temeiurile prevzute nu are efect asupra drepturilor terilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dac dreptul a trecut la ter cu titlu gratuit sau oneros. In cazurile cind bunul este in posesia donatarului, ins este grevat de drepturi ale terilor, donatorul va

accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fr a putea cere despgubiri. Starea de nevoie in care a ajuns donatorul dup executarea contractului de donaie trebuie s nu fie condiionat de comportamenul vinovat al lui. Dac donatorul i-a provocat intenionat sau prin culp grav starea de nevoie, rezoluiunea contractului de donaie pentru temeiurile invocate la Alin.1 este inadmisibil. Articolul 837. Lipsa obligatiei de a plati dobinda Donatorul care este in intirziere nu este obligat sa plateasca dobinda. Norma comentat poate fi aplicat doar contractelor care conin promisiunea de a dona in viitor (inclusiv donaia in form de pli periodice), atunci cind obiectul contractului este o sum de bani. Potrivit regulilor generale, debitorul unei obligaii pecuniare care este in intirziere urmeaz s achite, potrivit Art. 619 dobinzi de intirziere. Pornind de la specificul contractului de donaie, in rezultatul crui donatorul mrete patrimoniul donatarului fr nici o contraprestaie (cu titlu gratuit), norma comentat exclude posibilitatea donatarului de a cere dobinzi pentru intirzierea executrii obligaiei de ctre donator. In acelai timp, norma comentat nu exclude posibilitatea donatarului de a cere repararea prejudiciuli real cauzat, potrivit normelor comune cu privire la rspunderea pentru neexecutarea obligaiilor pentru intirziere. Articolul 838. Raspunderea donatorului pentru viciul bunului donat

Daca trece sub tacere cu viclenie un viciu al bunului donat, donatorul este obligat sa despagubeasca pe donatar de prejudiciul cauzat astfel. Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de viciile bunului donat survine in cazul intrunirii cumulative a urmtoarelor condiii: Bunul donat trebuie s fie afectat de un viciu. Legea nu distinge intre viciile materiale i juridice ale bunului, respectiv, rspunderea, in cazul intrunirii celorlalte condiii va surveni indiferent de natura viciului, cauzator de prejudicii. Menionm ins, c in cazul cind obiect al contractului de donaie sunt drepturile patrimoniale, viciile pot fi doar de natur juridic.Viciul bunului donat trebuie s existe ctre momentul predrii bunului i nui trebuie s fie evident. Donatorul s tie cu certitudine despre existena viciului bunului donat la momentul transmiterii. Legea instituie rspunderea donatorului doar pentru comportamentul vinovat al su. Pentru a putea aplica prevederile articolului comentat, donatorul trebuie s cunoasc c bunul donat este afectat de un viciu i intenionat sau din culp grav s nu-l intiineze pe donatar despre aceasta. Dac bunul este afectat de un viciu evident, sau dac donatarului a fost intiinat despre viciu, rspunderea donatorului conform normei comentate este exclus.

 Viciul bunului donat s fie generatorul prejudiciului suportat de donatar. Prejudiciul poate fi cauzat vieii, sntii sau bunurilor donatorului. Prejudiciul urmeaz a fi reparat, indiferent de intinderea sau natura acestui. Capitolul IV INSTRINAREA BUNULUI CU CONDIIA INTREINERII PE VIA Articolul 839. Contractul de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via (1) In baza contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via, o parte (beneficiarul intreinerii) se oblig s dea celeilalte pri (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobinditorul se oblig s asigure beneficiarului intreinere in natur locuin, hran, ingrijire i ajutorul necesar pe timpul cit va tri, precum i inmormintare. (2) In cazul pluralitii de pri, obligaia de intreinere este indivizibil atit activ, cit i pasiv. (3) Creana de intreinere nu poate fi transmis unei altei persoane i nici urmrit de creditori. (4) Contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinere pe via se aplic in modul corespunztor normele cu privire la renta viager dac aceasta este stipulat in contract.

1. Definiie conine elementele de baz i destinaia contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via (contractul de intreinere pe via). Scopul prilor este reciproc i const in dobindirea dreptului de proprietate asupra unui bun in schimbul intreinerii pe via. In aceste aspecte se reflect i destinaia acestui contract. Un deosebit interes contractul de intreinere pe via reprezint pentru oamenii in etate, bolnavii, invalizii, pensiile i indemnizaiile crora nici pe departe nu acoper necesitile de via. Aceste persoane avind posibilitate de a incheia un asemenea contract sunt asigurai cu cele mai importante condiii de via pin la deces. 2.Subiecii contractului sunt beneficiarul intreinerii i dobinditorul. Dat fiind faptul c legea nu stipuleaz careva restricii fa de beneficairul intreinerii, in aceast calitate poate activa orice persoan fizic, care dispune cu titlu de proprietate de un bun imobil sau mobil i care poate servi drept obiect al acestui contract. In aceast calitate poate activa i o persoan apt de munc, dar de regul, beneficiarii intreinerii sunt pensionarii, bolnavii, invalizii, sau persoanele care neatingind virsta pensiei nu activeaz din cauza omajului sau alte cauze, dar dispunind de un oarecare bun pot incheia un asemenea contract. Dobinditorul

poate fi orice persoan fizic, care este in stare de a acorda intreinere pe via altei persoane. Prin urmare, el trebuie s fie apt de munc i s fie incadrat in cimpul muncii, sau s dispun de alte surse legale necesare pentru intreinerea beneficiarului. Legislaia RM nu admite posibilitatea participrii in acest contract a persoanelor juridice. Codul Civila al Federaiei Ruse, de exemplu, admite astfel de situaii. 3.Norma articolului dat admite pluralitatea prilor. Astfel alin.2 stipuleaz c in cazul pluralitii de pri obligaia de intreinere este indivizibil atit activ, cit i pasiv. Prin urmare, in cazul pluralitii prilor se aplic regulile generale ale contractului de intreinere pe via. 4.Obiectul contractului const din dou pri componente, in principiu, echivalente: un bun imobil sau mobil i intreinerea dobinditorului in natur locuin, hran, ingrijire i ajutor necesar. De regul, primul component reprezint o cas de locuit, un apartament, o vil, un teren, un automobil, sau un oarecare alt bun imobil sau mobil, care are o valoare impuntoare i care permite incheierea unui asemenea contract. Valoarea acestui obiect are o importna prioritar pentru dobinditor, deoarece in caz contrar el nu va avea interes i, bineineles, nu va incheia un asemena contract. Contractul de intreinere pe via, fiind un

contract cu titlu oneros, necesit i un echivalent bunului, care a fost transmis in proprietatea dobinditorului. Acest echivalent, care este a doua parte component, reprezint costul intreinerii pe via, care conine patru elemente de baz: un spaiu locativ, alimentare, ingrijire i ajutorul necesar, care se presteaz in natur. In acest echivalent sunt incluse i cheltuielile de inmormintare a beneficiarului intreinerii, care le va suporta in cazul decesului acestuia dobinditorul. 5.Termenul contractului nu este determinat de pri, deoarece el depinde de durata viaii beneficiarului intreinerii i care inceteaz odat cu decesul acestuia. 6.Intreinerea pe via este un drept pur individual i alienabil. Din aceste considerente, legislatorul in alin.3 stipuleaz c creana de intreinere nu poate fi transmis unei altei persoane i nici urmrit de creditori. 7.Fa de contractul de intreinere pe via pot fi aplicate corespunztor normele cu privire la renta viager, dar numai in cazul, cind aceast condiie este direct stipulat in contract. Articolul 840. Forma contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via. (1) Contractul de instrinare a bunului cu consiia intreinerii pe via se incheie in scris. (2) Dac pentru instrinarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se

incheie in form autentic. 1.Legislatorul a stipulat un criteriu fa de forma contractului de intreinere pe via luind in consideraie obiectul, scopurile prilor, termenul contractului i altele. Aceast norm este condiionat de asemenea, de necesitatea asigurrii intereselor patrimoniale ale prilor. 2. Forma scris a contractului se aplic indiferent de obiectul contractului, ins dac obiectul acestui contract este un bun pentru instrinarea cruia se cere respectarea formei autentice, atunci contractul se insheie in form autentic. Forma autentic se aplic in cazurile stipulate in art. 212 al prezentului Cod. Astfel, in baza art.3 al Legii 281/1997, se cere autentificarea notarial in cazul cind obiecutl contractului este un teren. Articolul 841. Modificarea contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via. (1) In cazul neexecutrii de ctre dobinditor a obligaiei de intreinere, beneficairul intreinerii poate cere stabilirea obligaiei de intreinere prin efectuarea unor pli periodice de bani. (2) Stabilirea obligaiei de intreinere printr-o sum de bani se poate face i prin acordul prilor. 1.In acest articol se stabilete un temei pentru modificarea contractului de intreinere pe via abaterea dobinditorului de la

obligaia sa de baz de a-i presta beneficairului intreinere in natur. Iniierea schimbrii formei de intreinere ii aparine doar beneficairului intreinerii i ca temei poate servi numai neexecutarea de ctre dobinditor a obligaiilor contractuale. Forma alternativ este efectuarea plii periodice in bani. De obicei, plile periodice se efectueaz lunar, dar in principiu, pot avea loc i alte situaii. 2.Stabilirea obligaiei de intreinere printr-o sum de bani poate avea loc nu numai ca rezultat, ca form de sanciune pentru neexecutarea obligaiilor contractuale pe parcursul executrii contractului, dar i ca o condiie contractual, convenit de pri i stipulat in contract la momentul incheierii lui. Dac la incheierea contractului prile au convenit in aa mod, apoi in caz de nerespectare de ctre dobinditor a obligaiilor contractuale, beneficairul intreinerii este in drept, dup analogia acestei norme, s cear schimbarea intreinerii in natur. Articolul 842. Garanii pentru beneficiarii interinerii (1) In timpul vieii beneficarului intreinerii, dobinditorul nu are dreptul s instrineze bunul. In cazul imobilelor, aceast interdicie se inscrie in registrul bunurilor imobile. (2) Gajarea sau grevarea in alt mod a bunului se permite numai cu acordul beneficarului intreinerii.

1. Scopul suprem al acestei norme const in protejarea intereselor patrimoniale ale beneficiarului intreinerii in caz de rezoluiune a contractului. 2. Aceast norm stipuleaz dou garanii, care asigur interesele patrimonaile ale beneficiarului intreinerii. Prima garanie const in stabilirea interdiciei de instrinare a bunului transmis de beneficiarul intreinerii pe durata vieii acestuia. Dac obiectul contractului este un imobil, aceast interdicie se inscrie in registrul bunurilor imobile. A doua garanie const in stabilirea gajului sau altor grevri a obiectului contractului, numai cu consimmintul beneficiarului intreinerii. Articolul 843. Riscul pierii bunului Pieirea bunului nu-l degreveaz pe dobinditor de obligaiile pe care i le-a asumat in baz de contract. 1.Dat fiind faptul c n baza acestui contract dobinditorul devine proprietarul bunului transmis la incheierea lui, el poart toate riscurile legate de acest patrimoniu. Prin urmare, aceast norm conine inc o garanie de asigurare a intereselor patrimoniale ale beneficairului intreprinderii, deoarece el ii pstraz dreptul la intreinere in cazul pierii obiectului contractului.

2.Un alt moment il constituie faptul c obligaia dobinditorului de a-l intreine pe beneficiar se pstreaz in toate cazurile pierii bunului, indiferent din ce cauz a survenit aceast piere fie din cauza unei fore majore, fie din o alt cauz. Articolul 844. Rezoluiunea contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via. (1) Beneficairul intreinerii este in drept s cear rezoluiunea contractului in cazul nerespectrii obligaiilor de ctre dobinditor. (2) Dobinditorul poate cere rezoluuinea contractului in cazul imposibilitii executrii obligaiilor conrtactuale in virtuatea unor circumstane independente de voina lui. 1.Stipulaiile acestei norme prevd dreptul prilor de a cere rezoluiunea contractului. Egalitatea prilor in acest sens se manifest prin faptul c fiecare parte poate cere rezoluiunea doar in cazurile prevzute de lege. Astfel, beneficiarul intreinerii este in drept s cear rezoluiunea contractului in cazul nerespectrii obligaiilor contractuale de ctre dobinditor. Dobinditorul, la rindul su, poate cere rezoluiunea contractului in cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale in virtutea unor circumstane, care nu depind de voina lui. 2.Din coninutul acestei norme rezult, c dreptul beneficiarului intreinerii poate fi realizat doar in cazul, cind nerespectarea

obligaiilor contractuale depinde de insui dobinditor. Respectiv, dreptul dobinditorului poate fi realizat in cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane, care nu depind de voina lui. Aceste circumstane pot fi urmtoarele: invaliditatea, boala, omajul i altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate servi temei pentru rezoluiunea contractului din iniiativa acestuia. Articolul 845. Efectele rezoluiunii contractului de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via. (1) In cazul rezoluiunii contractului de ctre beneficiarul intreinerii, acesta are drept s cear fie restituirea bunului, fie plata valorii lui. (2) Valoarea intreinerii prestate de dobinditor nu trebuie restituit. 1.Consecinele rezoluiunii contractului de intreinere pe via stipulate in aceast norm au loc doar intr-un singur caz, cind iniiativa rezoluiunii ii revine beneficiarului intreinerii. Prin urmare, dac iniiativa ii revine dobinditorului, efectele rezoluiunii pot fi contrare. 2.Efectele rezoluiunii au dou aspecte: a) restituirea obiectului contractului sau valorii lui; b) eliberarea beneficiarului intreinerii de obligaia de a restitui valoarea intreinerii prestate.

Dreptul de a cere restituirea bunului in natur sau achitarea valorii lui ii apraine, bineineles, beneficiarului intreinerii, dar in dependen de situaie, de exemplu, dac se va isca un litigiu judiciar, forma respectiv va fi stabilit de instan reieind din situaia real. Articolul 846. Efectele decesului dobinditorului La decesul dobinditorului, drepturile i obligaiile lui trec la succesorii lui. 1.Aceast norm stipuleaz o regul nou, care nu era cunoscut de legislaia naional veche. Esena acestei norme const in posibilitatea aplicrii succesiunii de drept in cazul decesului dobinditorului. 2.Succesorul de drept poate fi soul (soia) supravieuitor sau un alt membru major al familie a celui decedat la care trece dreptul de proprietate asupra obiectului contractului i care este in stare s presteze intreinerea beneficiarului. Bineineles, aceast persoan trebuie s fie de acord s execute pe viitor obligaiile contractuale. In caz contrar, beneficiarul intreinerii poate cere aplicarea prevederilor stipulate in art.844 i 845. 3.Succesiunea de drept in acest contract se poate repeta de nenumrate ori. Capitolul V RENTA Articolul 847 Renta

(1) Renta se constituie printr-un contract in baza cruia o parte (debirentier) se oblig s plteasc periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redeven cecleilalte pri (credirentier). (2) Renta poate fi pltit in bani sau in natur. (3) Renta poate fi constituit in favoarea unui ter. (1) Primar, contractul de rent a fost reglementat in codul civil francez in scopul inlturrii imprumutului cu doband (Dumitru Macovei, Drept civil. Contracte. Iai, 1999, pag. 124.). Pan la adoptarea codului civil in vigoare legislaia civil cunotea doar o singur varietate a contractului de rent i anume contractul de instrnare a casei de locuit cu condiia intreinerii pe via, dei cat practica internaional atat i legislaia fostelor republici ale URSS prevedeau deja dedemult un aa tip de contracte (a se vedea spre exemplu articolele 583-605 ale Codului civil al Federaiei Ruse (partea II adoptat de Duma de Stat a Federaiei Ruse ls 22 decembrie 1995 i pus in aplicare incepand cu 01 martie 1996)). In Republica Moldova acest contract inc nu este prea bine cunoscut practicii contractuale. In pofida acestui fapt, ins, legislatorul nu stabilea vre-o careva interdicie in ceea ce privete incheierea unui contract de intreinere decat cel de instrinare a casei de locuit cu condiia

intreinerii pe via. Mai mult decat atat, la momentul cand prile care incheiau un atare contract, urmau s stipuleze in contract absolut toate condiiile, astfel acoperind lacuna existent in legislaie. Astzi, codul civil reglementeaz raporturile de rent, dand astfel o posibilitate de a aprea in practica contractual a Republicii Moldova unui nou cadru de raporturi contractuale de rent. Legislaia civil a altor ri denumete in mod diferit varietile contractului de rent, cum ar fi spre exemplu contractul de intreinere. Chiar i Codul civil in articolele 839-846 stabiles regimul juridic al unei varieti ai contractului de rent viager, cum este contractul de instrinare a bunului cu condiia intreinerii pe via. Esenial rmane, ins faptul, c acel contract in baza cruia o parte asigur intreinere altei pri contractuale se numete contract de rent. Dup caracterele juridice ale acestui contract il putem determina drept un contrtact de regul generator de drepturi, dar poate aprea drept un contract translativ de drepturi. i acest moment deeasemenea ne vorbete despre o deosebire esenial a contractului de rent de cel de vanzare-cumprare, schimb sau donaie. Anume in contractul de rent se nate un drept neexistent pan la acel moment un drept pentru credirentier, i anume dreptul de a beneficia de o intreinere, care uneori poate

fi acompaniat de o careva condiie. Este esenial, ins, faptul, c acest redeven dup mrimea sa nu poate nicidecum s fie pus sub condiia de a fi echivalent valorii prestaiei acordate de ctre credirentier debirentierului. De aici noi vedem i fundamentarea faptului c plata redevenei de ctre debirentier se face periodic. Totodat, prin contrtractul de rent are loc transmisiunea unor drepturi. Este vorba, de regul, de transmisiunea drepturilor asupra bunuurilor de ctre credirentier debirentierului. In acest caz este necesar de a ine cont de faptul, c dup cum prestaia oferit credirentierului de ctre debirentier se ofer doar de ctre debirentier aa i bunul dobandit in baza contractului de rent de ctre debirentier va aparine cu drept de proprietate debirentierului. Spre exemplu, bunul trransmis de ctre credirentier nu va deveni proprietate comun a soilor, unul din ei avand calitatea de debirentier, dac in contractul de rent nu figureaz ambii soi in calitate de debirentieri, sau dac contractul matrrimonial nu prevede aceasta. Contractul dee rent este un contract principal. Caracterul respectiv al contractului apare drept un indiciu identificatoriu a contractului. Astfel, dup regimul juridic stabilit de ctre legistrator, scopul principal care este urmrit de ctre pri la

incheierea contractului constituie asigurarea plii redevenei. In cazul, ins, cand plata rentei apare drept rezultat sau condiie de dobandire de ctre credirentier a dreptului de proprietate asupra unui bun, acesta (renta) nu poate fi considerat un contract separat, ci dup cum este prevzut de articolele 839-845 Cod civil, acesta apare drept o varietate a contractului de rent, iar prin urmare drept un contract principal. Prile in contractul de rent sunt debirentierul i credirentierul. Debirentierul este partea contractual, care in contractul de rent se oblig s achite periodic o redeven. Credirentierul este partea care beneficiaz de plata periodic a redevenei. Dup cum rezult din aliniatul (3) al prezentului articol, chiar i in cazul in care renta se constituie in favoarea unui ter, calitatea de credirentier o are partea fa de care debirentierul se oblig a asigura intreinere terului. In ce privete calitatea de credirentier, este necesar de menionat, c legea civil nu stabilete ctre acesta condiia incapacitii de munc pentru a fi parte la contract. Astfel, calitatea de credirentier in contractul de rent o poate avea atat o persoan care a implinit virsta prevzut de pensionare sau o persoan incapabil de munc din cauza sntii, cat i o persoan care dispune de intreaga capacitate de munc. La fel i

calitatea de debirentier nun este limitat de lege in funncie de capacitatea de munc a acestuia. Astfel calitatea de debirentier o poate avea cat o persoan care are capacitate de munc atat i o persoan incapabil de munc. Explicaia poate fi in acel fapt, c debirentierul care este in realitate o persoan incapabil de munc poate avea alte surse de venit, cum ar fi devidendele primite in baza aciunilor deinute. Plata periodic a rentei constituie i un indiciu calificativ prin care deosebim contractul de rent de alte contrracte asemntoare dup operaiunile realizate de ctre pri, cum ar fi cel de donaie, schimb, vanzare-cumprare, imprumut etc. Renta poate fi cu titlu gratuit, dar poate fi i cu titlu oneros. Atunci cand vorbim, c contractul de rent este cu titlu gratui el poarte aprea doar drept o liberalitate, deoarece debirentierul defiecare dat achitand redevena ii micoreaz patrimoniul su, i anume cu atat cu cat valoreaz mrimea acestei pli. Atunci cand este vorba despre contractul de rent cu titlu oneros, acesta apare doar ca un contrract aleatoriu deoarece debirentierul nu poate cunoate mrimea definitiv a prestaiei la care se oblig fa de credirentier, chiar i atunci cand este vorba despre un contract de rent incheiat pe termen. Este vorba spre exemplu

despre o situaie cand credirentierul a decedat mai devreme de implinirea termenului de executare a contrtactului. Anume acest moment este i esenial pentru deosebirea contractului de rent de cel de vanzare-cumprare i de schimb, unde operaiunile de executare a obligaiei contractuale la aceste contracte sunt identice dup natura lor, ins contractele de vanzare-cumprare i de schimb sunt totdeauna comutative i nu aleatorii cum in cazul contractului de rent. In ce privete redeventa, in general, legislatorul utilizeaz diferii termeni in aceast privin. Astfel, aceasta este denumit fie redeven (articolul 847 Cod civil), fie rent (articolul 850 Cod civil), fie plat de intreinere(articolul 839 Cod civil). In toate cazurile, ins, se are in vedere prestaia cu privire la care se oblig debirentierul. (2) In baza contractului de rent plata cu privire la care se oblig debirentierul la incheierea contractului poate avea atat exprimare pecuniar, cat i sub form de bunuri. In cazul in care renta este stabilit in bani, prile urmeaz a determina valuta plii, precum i mrimea acestei. In unele cazuri prile pot conveni asupra clauzei de ajustare a plii rentei in funcie de rata inflaiei, fie in funcie de fluctuaia unei valute strine, precum i in funcie de alt indiciu-reper. Atunci cand prile stabilesc plata rentei in bunuri acestea urmeaz a determina natura, cantitatea, volumul, valoarea, precum i alte caracteristici ale

bunurilor ce urmeaz a fi transmise credirentierului. Volumul i cantitatea total a bunurilor transmise credirentierului pe durata executrii contractului nu poate servi drept criteriu de determinare a termenului contractului de rent. Astfel, prile nu pot stabili in contractul de rent, c termenul contractului de rent a expirat la momentul consumrii unei cantiti determinate de bunuri. Odat ce codul civil nu stabilete o careva limit in ce privete natura bunului, plata rente poate fi fcut atat in bunuri mobile cat i in bunuri imobile. (3) Constituirea rentei in favoarea unui ter presupune cazul cand debirentierul se oblig fa de credirentier de a asigura plata rentei i fa de o ter persoan. In cazul respectiv, debirentierul are ctre tera persoan intreinut aceleai obligaii cum i fa de credirentier. Mai mult decat atat, chiar i in cazul in care credirentierul a decedat, debirentierul rmane obligat a achita terei persoane plata rentei in mrimea cuvenit acesteia in baza contractului Totodat, tera persoan nu deine toate drepturile pe care le are in acest contract credirentierul. Astfel, tera persoan nu poate cere modificarea cuantumului sau formei rentei, nu poate cere rezilierea contractului etc. Singura posibilitate pe care o are tera persoan este dreptul de a cere executarea obligaiei

de plat a redevenei de ctre debirentier. Calitatea de ter persoan o poate avea atat rudele credirentierului cat i persoanele cec nu stau in legtur de rudenie cu acesta. Prin contractul de rent poate fi stabilit clauza intrreinerii terei persoane atat fa de una cat i fa de mai multe persoane. Articolul 848. Termenul rentei (1) Renta este viager in cazul in care durata ei este limitat prin durata vieii unei sau mai multor persoane. (2) Debirentierul trebuie, in caz de dubiu, s efectuieze plata rentei pe durata vieii credirentierului. (1) Prin coninutul prezentului articol legislatorul stabilete in mod expres c renta poate fi stabilit pe durata vieii credirentierului sau/i terei persoane ce beneficiaz de intreinere, i in mod implicit, c renta poate fi i pe termen. Astfel, atunci cand prile stabilesc un termen, pe durata cruia debirentierul se oblig de a achita renta, iar la expirarea acestui termen contractul nu mai producee efecte, contractul de rent se consider incheiat pe termen. In cazul in care contractul prevede obligaia debirentierului de a asigura intreinere credirentierului pe durata vieii acestuia, aceast rent este viager.

Cat in cazul contractului de rent viager atat i in cazul contractului de rent pe termen, prile urmeaz a indica momentul inceputului curgerii termenului. Totodat, este necesar de a nu confunda momentul incheierii valabile a contractului de rent cu inceputul curgerii termenului de executare a obligaiei de plat a rentei. Astfel prile pot stabili inceputul executrii obligaiei de plat a rentei fie la o dat concret indicat in contract, fie dup o perioad de timp de dup incheierea contractului, fie dup svarirea de ctre una din pri a unui act de natur s confirme inteniile contrractuale, cum ar fi transmiterea bunului de ctre credirentier debirentierului, fie intr-o alt modalitate stabilit de pri. Atunci, ins, cand prile nu au stabilit momentul inceputului executrii obligaiei de intreinere, acesta este considerat momentul incheierii contractului de rent. In cazul cand contractul de rent este constituit pe termen, prile urmeaz a prevedea in contract fie perioada de timp pentru care se achit plata rentei, fie data in care inceteaz obligaia de plat a rentei. In cazul in care prile la incheierea contractului stabilesc o perioad de timp pe durata crea debirentierul va achita renta, aceast perioad va excepta intervalele de timp pe durata crora debirentierul nu a achitat renta, chiar i din imprejurri obiective. In cazul in care prile au stabilit dat concret la care

inceteaz obligaia de plat a rentei, intervalel de timp pe durata crora nu s-a achitat plata rente, se includ in acest termen. Este necesar de concretizat, c legislaia civil a altor ri leag termenul rent viager de durata vieii credirentierului i a terei persoane in favoarea crea s-a constituit renta. Prin expresia pe durata vieii unei sau mai multor persoane, ins, se poate de avut in vedere faptul, c prile determin perioada de executare a obligaiei de plat a rentei in funcie de momentul decesului unei persoane care poate avea calitatea de parte la contract i anume credirentierului sau terei persoane in favoarea crea s-a constituit renta, precum i in funcie de momentul decesului unei persoane fa de care contractul de rent nu produce efecte persoana nu are nici calitatea de credirentier nici calitatea de ter in favoare crea s-a constituit renta. Argumentarea acestui fapt poate fi fcut luand in consideraie faptul, c debirentierul i credirentierul leag momentul de incetare a executrii obligaiei de intreinere cu posibilitatea credirentierului de a obine motenire de la o persoan concret, care se afl in via la momentul incheierii contractului. Totui, dup prevederile articolului 858 Cod civil, in cazul incheierii contractului de rent cu titlu gratuit, renta inceteaz din momentul decesului deebirentierului. In aceest sens, la stipularea carcaterului viager al rentei,

durata acesteia poate fi limitat i cu decesul debirentierului. (2) Prin dispoziia aliniatului doi, legislatorul a dat soluie unei situaii care poate fi intalnit in legtur cu imposibilitatea aprecierii termenului contractului de rent incheiat pe o perioad determinat. Astfel, atunci cand posibilitatea aprecierii termenului contractului de rent incheiat pe o perioad de timp determinat, acest contract se consider incheiat pe durata vieii credirentierului. Prin textul acestui aliniat este necesar s atragem atenia asupra faptului, c la imposibilitatea determinrii termenului contractului de rent incheiat pe o perioad de timp determinat nu se aplic regimul contractului de rent viager, ci termenul se consider expirat la momentul dececsului credirentierului. Astfel, atunci cand prile au incheiat un contract de rent pe termen in favoarea unui ter i termenul contractului nu poate fi determinat, plata rentei urmeaz a inceta la momentul decesului credirendierului, chiar dac terul in favoarea cruia s-a constituit renta este inc in via. Articolul 849. Forma contractului de rent (1) Pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o rent este necesar formularea in scris a promisiunii i autentificarea ei notarial.

(2) Dac, in temeiul contractului de rent, debirentierului i se d un bun imobil, contractul urmeaz a fi inscris in registrtul bunurilor imobile. (1) Prin prevederile prezentului articol legislatorul stabilete forma contractului de rent. Atfel, contractul de rent urmeauz a fi incheiat in form scris i autentificat notarial. Condiia de form indicat in prezentul articol este stabilit drept condiie de validitate. Astfel, chiar dac persoanele asigur achitarea unnei pli de intreinere in baza unei inelegeri scrise, dar neautentificate notarial, nu va fi posibil in caz de un eventual litigiu intre pri, de a aplica regimul contractului de rent, deoarece aceste condiii presupun validitatea contractului. Modificarea contractului de rent, atat in ce privete aliniatul (1) cat i in ce privete aliniatul (2) se realizeaz in aceleai condiii de form in scris, autentificate notarial i in cazul bunurilor imobile inregistrat in registrul bunurilor imobile. (2) In cazul in care obiect a contractului de rent apare un bun imobil, contractul servete drept temei pentru inregistrarea in registrul bunurilor imobile a dreptului asupra acestui imobil. Este necesar, ins, de menionat, c regula stabilit in acest alineat se refer la condiia de validitate a contractului de rent i prin urmare se aplic doar in cazul in care bunul

imobil este dobandit de ctre debirentier. Astfel, pan la momentul pan cand contrtactul nu este inregistrat in registrtul bunurilor imobile, mai corect spus, pan cand dreptul de proprietate a debirentierului asupra bunului imobil nu este inregistrat in registrul bunurilor imobile, contractul de rent nu poate produce efecte. Totodat este necesar de reinut, c obligaia de plat a rentei, in acest caz, trebuie s apar nu din momentul depunerii cererii de inregistrare, care ulterior este considerat moment de inregistrare a dreptului i prin urmare moment de inceput a producerii efectelor contractului, ci din momentul din care debirentierul a luat cunoscut cu faptul inregistrrii dreptului in registrul bunurilor imobile. Considerarea, ins, a momentului din care debirentierul a luat cunoscut cu faptul inregistrrii dreptului in registrul bunurilor imobile nu poate depi termenul maximal stabilit de Legea cadastrului bununrilor imobile, in decursul cruia registratorul oficiului cadastral teritorial este obligat de a efectua inregistrarea dreptului asupra bununlui imobil sau a refuza aceast inregistrare cu respectiva intiinare despre refuz de inregistrare. In cazul refuzului neantemeiat de inregistrare a dreptului, debirentierul este in drept de a ataca decizia registratorului in instana de judecat, iar prin urmare, obligaia de

achitare a rentei va aprea in cazul in care hotrarea instanei de judecat va fi definitiv, chiar dac inscrierea de facto a dreptului va avea loc mai tarziu ded momentul intrrii in vigoare a acestei hotrari. In contractul de rent unde debirentierul dobandete in proprietate un bun imobil, legislatorul nu stabilete un termen special in decursul cruia prile urmeaz a inregistra contractul, iar prin urmare, din momentul in care dreptul asupra bunului imobil a fost inregistrat i contractul incepe a produce efecte. Dac registratorul oficiului cadastral teritorial a refuzat intemeiat inregistrarea dreptului asupra bunului imobil acest contract nu va mai producee efecte. Articolul 850. Cuantumul rentei (1) Cuantumul rentei se stabilete de ctre pri. (2) In cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral supraveuitorilor dac in contract nu este prevzut altfel. (1) Ca fiind un contract negociabil, la incheierea acestuia prile stabilesc mrimea rentei. In acest sens mrimea ei de regul se apreciaz in funcie de necesitile credirentierului i ca regul nu le depesc. Ins, nu putem afirma despre posibilitatea limitrii valorii maxime sau minime a rentei. Prile sunt in drept s stabileasc, indicand tipul plii (in bani sau in

bunuri), mrimea plii etc. Prile pot stabili cuantumul rentei in mrimi diferite pentru perioade de timp diferite. Aceasta depinde, de regul, de neceesitile credirentierului. Astfel, spre exemplu in contract poate fi stipulat c pentru perioada cald a anului linule aprilie-octombrie mrimea lunar a rentei o constituie 300 lei, iar pentru perioada rece a anului lunile noiembrie-martie mrimea lunar a rentei o constituie 700 lei. Totodat, pornind de la caracterele contractului de rent, inem s conchidem, c cuantumul rentei nu poate fi stabilit in funcie de valoarea bunului transmis in proprietate debirentierului de ctre credirentier. In asemenea caz acesta va fi confundat cu contractul de vanzare-cumprare, contractul de schimb etc. (2) In cazul in care la contractul de rent calitatea de credirentieri o au mai multe persoane, iar unul din credirentieri a decedat i plata rentei nu a fost fcut ctre acesta, debirentierul achit partea care se cuvenea acestuia celorlali credirentieri. Mrimea acestor pli este proporional numrului credirentierilor supraveuitori. Este necesar de menionat, c in sensul acestui articol credirentierilor supraveuitori li se achit renta care se cuvenea credirentierului decedat pentru ultima perioad de achitare a rentei in care acesta inc era viu. Astfel, dac plata rentei, unde perioada o constituia luna calendaristic,

a fost stabilit in avans pentru data de 5 a fiecrei luni, iar unul din credirentieri a decedat la data de 1 i plata respectiv nu a fost fcut, atunci credirentierul achit aceast plat integral celorlali credirentieri. Articolul 851. Plata rentei (1) Periodicitatea i momentul de plat a rentei se stabilesc prin acordul prilori, luanduse in considedraie forma rentei. (2) Renta viager se pltete in avans. (3) Renta in bani se pltete in avans pentru trei luni dac in contract nu este prevzut altfel. Pentru alte forme de rent, termenul de plat in avans se stabilete in dependen dee caracterul i de scopul rentei. (4) Dac la inceputul perioadei pentrtu care se pltete renta credirentierul este in via, lui trebuie s i se dea integral renta pentru aceast perioad. (1) Prezentul articol stabilete condiia de plat a rentei. Astfel, prile la incheierea contractului dee rent stabilesc fie o dat concret a lunii (exemplu: data de 5 a fiecrei luni), fie o zi concret (exemplu:prima miercure din lun), fie o zi determinat de producerea unnui fapt sau act juridic (exemplu: primirea salariului de ctre debirentier), fie o alt modalitate,

care presupune posibilitatea credirentierului de a pretinde de la debirentier achitarea rentei intrun moment concret dee terminat. Perioada pentru care se achit renta este perioada de timp care este determinat de pri sau prin lege pentrtu care debirentierul asigur credirentierului mrimea intreinerii. In aceest sens prile urmeaz s stabileasc inceputul perioadei i finele acesteia. In cazul in care aceste momente nu sunt fixate, inceputul perioadei rentiere constituie momentul din care contractul produce efecte (in acest sens a se vedea comentariul la aliniatul (2) al articolului 849 Cod civil). Totodat, este necesar de a nu o confunda momentul de achitare a rentei cu incecputul sau sfaritul perioadei rentiere. Astfel, perioada rentier poate fi patru sptmani, incepand cu ziua de luni a primei sptmani i terminand cu ziua dee duminic a celei de-a patras sptmani, iar momentul de achitare a rentei poate fi ziua de miercuri a primei sptmani. In cazul in care prile nu stabilesc periodicitatea plii rentei, aceasta se achit dup regula stabilit in aliniatele (2) i (3) al prezentului articol, sau prile pot stabili o alt modalitate, fie prin modificarea contractului, fie prin intermediul instanei de judecat. (2) Aliniatul (2) al articolului stabilete regula conform crea renta viager se achit in avans. Aceasta presupune,

c achitarea rentei se face anterior momentului de incepere a curgerii termenului perioadei rentiere. Aceasta se argumenteaz cu faptul, c insi scopul incheierii contrtactului de rent presupune asigurarea intreinerii credirentierului. Asigurarea intreinerii in contextul incheierii contractului dee rent presupune disponibilitatea resurselor financiare sau de alt natur in timpul perioadei rentiere, iar prin urmare de acestea credirentierul trebuie s dispun la pan a aprea necesitatea de a le consuma. Totodat, prin faptul, c legislatorul nu stabilete sanciunea nulitii nerespectrii clauzei respective, prin aceasta nu se exclude posibilitatea ca prile s stabileasc i o alt condiie a plii rentei viagere, cum ar fi la inceputul perioadei rentiere sau chiar i pe parcursul sau la finele acesteia, ins atunci cand prile las in tcere aceast clauz la incheierea contractului se aplic regula stabilit de prezentul aliniat. (3) Prevededrile aliniatului (3) se aplic deasemenea in cazul in care prile nu au inut s prevad in contract care este modul de achitare a rentei. Astfel, in condiiile prezentului alineat, renta in bani se achit in avans pentru o perioad de trei luni. Aceast norm odat cu determinarea mrimii plii rentei stabilete totodat i perioada rentier, dac prile nun au

stabilit-o. In cazul, ins, in care prile au stabilit perioada rentier diferit de trei luni, acest alineat nu presupune schmbarea acestei perioade, dar cuantumul rentei necesare spre achitare va fi necesar de calculat pornind de la eventuala mrime a rentei pentru termenul de trei luni. In acest sens, debirentierul va achita o sum nu mai mic decat suma calculat pentrru trei luni, astfel cum, dac perioada rentier va constitui patru luni, pentru a patra lun plata rentei poate fi fcut i in avans, i in alt moment cuprins in cadrul perioadei rentiere. (4) Aliniatul (4) stabilete, c credirentierul din moment ce era in via chiar in prima zi a perioadei pentru care se achit renta (perioadei rentiere) el beneficiaz de intreaga mrime a rentei. Astfel, debirentierul este obligat s dea renta integral. Atunci cand plata rentei se face in cadrul perioadei rentiere i pe parcursul acecsteia credirentierul a decedat, debirentierul, in limitele cuantumului rentei neachitate rspunde pentru obligaiile credirentierului, iar in cazul in care la contract figureaz mai muli credirentieri i acetea au supraveuit, respectiv plata se facec supraveuitorilor. Articolul 852. Interdicia instrinrii bunurilor primite de debirentier (1) In timpul vieii credirentierului, debirentierul nu poate, fr acordul credirentierului, instrina,

ipoteca sau greva in alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Nu se admite executarea silit asupra acestor bunuri pentrtu alte obligaii ale debirentierului. (2) Dac debirentierului a fost transmis un bun imobil, interdiciile stipulate in aliniatul (1) se inscriu in registrul bunurilor imobile. (1) Articolul 852 stabilete clauza de inalienabilitate a bunurilor transmise de ctre credirentier debirentierului. Astfel, debirentierul, dei dobandete dreptul de proprietate asupra bunulului trasnsmis de ctre credirentier, dreptul de proprietate este grevat cu inalienabilitate. Se argumenteaz acest fapt prin efectele eventualei rezilieri a contractului de rent, care presupun restituirea bunurilor de ctre debirentier credirentierului. Deasemenea se exclude i o altcareva grevare a dreptului de proprietate, care ar presupune eventuala instrinare a acestor bunuri. Prin urmare, se exclude sechestrarea, gajarea, arenda cu pactul de rscumprare, transmisiunea in leasing etc. La fel se exclude posibilitatea urmririi silite a acecstor bunuri pentru obligaiile debirentierului. Unica modalitate dup care debirentierul le poate transmite altei persoane este motenirea. Totodat legislatorul stabilete o excepie dup care debirentierul este in posibilitate de a efectua instrtinarea bunurilor primite

in baza contractului de rent de la credirentier. Aceasta poate avea loc in cazul in care credirentierul d acordul cu privire la instrinarea bunului transmis debirentierului. Este importtant de reinut, c acordul cu privire la instrinarea bunului transmis ce urmeaz s-l dea credirentierul nun poate fi exprimat la incheierea contractului de rent. Acesta urmeaz a fi exprimat la momentul inaintrii cererii de ctre debirentier. Totodat, in contractul de rent prile nu pot stipula obligaia credirentierului de a nu exprima dezacordul referitor la instrinarea bununlui de ctre debirentier, aceasta fiind lovit de nulitate. Dup regula general, acordul credirentierului urmeaz a fi fcut in form scris in cadrul procedurii notariale. (2) In cazul in care obiectul transmis de ctre credirentier constituie un bun imobil, grevarea dreptului de proprietate cu clauza inalienabilitii este supus inregistrrii in registrul bunurilor imobile. Inregistrarea acesteia are loc odat cu inregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil in baza prevederilor contractului de rent. Pentru inregistrarea acestei grevri, nu este necesar dedpunerea unei cecreri suplimentare. Registratorul oficiului cadastral teritorial, pornind de la coninutul contractului, efectuiaz inregistrarea grevrii din oficiu.

Totodat, pornind de la faptul, c in cazul in care credirentierul a dat acordul de instrinare a bunului, spre exemplu prin vanzare-cumprare, transmisiunea dreptului de proprietate asupra bunului de la debirentiervanztor ctre cumprtorul bunului are loc doar in momentul inregistrrii bunului imobil, i registratorul oficiului cadastral teritorial, in cazul existenei unei inscrieri in registrul bunurilor imobile despre existena clauzei de inalienabilitate este in drept de a refuza inregistrarea dreptului in baza uunui contract nou-incheiat, cumprtorul, pe lang contractul de vanzare-cumprare va prezenta registratorului oficiului cadastral teritorial i acordul in scris a credirentierului dat debirentierului. Prin urmare in cazul instrinrii de ctre dedbirentier a unui bun imobil, acesta va cerea de la credirentier confirmarea in scris a acordului in cel puin dou exemplare, dintre care unul se va prezenta notarului, iar al doilea se va prezenta cumprtorului. Articolul 853. Schimbarea formei de plat a rentei In contractul de plat a rentei in natur, prile pot conveni asupra inlocuirii acesteia cu o sum de bani pltit periodic. Dispoziia articolului 853 presupune posibilitatea prilor la contractul de rent in natur de a modifica forma de plat a rentei printr-o sum de bani pltit periodic. Aceasta presupune, c prile realizeaz modificarea contractului

de rent prin care stabilesc posibilitatea debirentierului de a achita credirentierului renta in bani. In baza prezentului articol, la schimbarea formei de plat a rentei nun se procedeaz la modificarea cuantumului rentei, astfel cum suma pe care o stabilesc prile urmeaz a fi raportat la valoarea bunurilor la care se obliga debirentierul pan la modificarea contractului. In cazul in care, ins prile stabilesc o sum la care se oblig debirentierul, diferit de valoarea bunurilor care constituiau obiectul plii, atunci se va considera c prile, odat cu modificarea formei de plat a rentei, au modificat i cuantumul acesteia. In ce privete forma contractului de modificare, se aplic regula general, conform crea forma cerut pentru incheierea contractului de rent este cerut i pentru modificarea acestuia. Totodat, este necesar de inut cont de faptul, c i in cazul contractului de rent in bani, prile pot proceda la modificarea formei de plat a rentei in bunuri, condiiile fiind aceleai. Articolul 854. Pstrarea obligaiei in cazul pierderii ori deteriorrii fortuite a bunului Obligaia debirentierului nu se stinge prin pieirea ori deteriorarea fortuit a bunului care i-a fost transmis in legtur cu constituirea rentei. Pornind de la idea, c conceeptual scopul principal al incheierii contractului de rent constituie asigurarea

intrreinerii credirentierului, iar contraprestaia credirentierului fa de debirentier poart caracter facultativ, legislatorul stabilete, c in cazul in care bunul transmis debirentierului de ctre credirentier piere sau se dedterioreaz fortuit, debirentierul prelungete a fi obligat s plteasc renta, in aceleai condiii ca i pan la pieirea sau deteriorarea bunului. Prin peire sau deteriorare fortuit se are in vedere orice intervenie cat de origine uman atat i de alt natur, capabil s duc la imposibilitatea utilizrii de mai departe a bunului fr ca s fi fost prezent culpa uneia din pri la contract. In situaia in care se constat culpa uneia din pri la contract se aplic prevederile articolului 856 Cod civil. Deasemenea nu poate fi considerat caz fortuit pieirea bunului din culpa terei persoane in favoarea crea s-a constituit renta. In asemenea caz se consider pieire a bunului din culpa intreinutului, i la fel se aplic prevededrile articolului 856 Cod civil. Articolul 855. Contestarea contractului dee rent (1) Contractul de rent poate fi contestat de terul care are dreptul de a fi intreinut de cel obligat la plata rentei dac acesta, din cauza rentei, nu-i poate indeplini obligaiile fa de ter. In cazul rezilierii contractului, bunul dat de cel care a constituit renta se intoarce la acesta. (2) Debirentierul nu poate pretindee credirentierului intoarcerea ratelolr pltite.

(1) Presupunand faptul, c renta apare drept un contract la executarea cruia debirentierul ii micoreaz patrimoniul su prin sporirea patrimoniului credirentierului, iar in unele cazuri poate s beneficieze i de o careva sporire, dar care nu este neaprat s fie echivalent cu cea a credirentierului, pot fi cazuri cand debirentierul nu este in stare s asigure in deplin msur intreinerea tuturor persoanelor care au dreptul la o aa intreinere. Din categoria acestor persoane fac parte copiii minori ai debirentierului (articolul 57, 74 Codul familiei), copiii majori, dar inapi de munc ce necesit intreinere (articolul 74 Codul familiei), prinii incapabili de munc, fa de care debirentierul are obligaia de intreinere (articolul 80 Codul familiei), prinii vitregi inapi de munc (articolul 89 Codul familiei), soul (articolul 82 Codul familiei), fostul so a debirentierului, dar care dup legislaia familiei este in drept de a primi intreinere (articolul 83 Codul familiei), fraii i surorile minori ai dedbirentierului, care necesit intreinere material i care prinii nu o pot acorda (articolul 86 Codul familiei), nepoii de pe copii ai debirentierului in condiiile stabilite de articolul 87 Codul familiei, bunicii debirentierului, in condiiile articolului 88 Codul familiei, educatorii debirentierului in condiiile articolului 90 Codul familiei, precum i ali credirentieri,

care ii asigur in aa fel exercitarea dreptului la intreinere aprut in baza contractului incheiat anterior momentului de incheiere a contractului de rent contestat. Contestarea contractului de rent nu presupune neaprat adresarea in instana de judecat a terei persoane interesate. Aceasta se adreseaz intr-o form scris sau in alt form care ar asigura opozabilitatea cerinelor ctre una din prile la contractul de rent, acordand un termen rezonabil pentru primirea deciziei, cu ulterioara intiinare. In cazul in care prile la contractul de rent benevol nu realizeaz rezilierea contractului, persoana ter interesat se poate adresa in instana de judecat. Pornind de la faptul, c incapacitatea intreintorului-debirentier este continu, dreptul de a inainta cerere in judecat nu este supus prescripiei. Mai mult decat atat, atunci cand incapacitatea de intreinere a intreintoruluidebirentier inceteaz, persoana ter ce beneficiaz de intreinere pierde dreptul de a contesta contractul de rent. In acest caz aceasta poate cere doar despgubiri din partea intreintorului. In cazurile in care calitatea de persoan ter ce are dreptul la intreinere o are minorul sau persoana limitat in capacitatea de exerciiu, cererea de contestare a contractului de rent o are reprezentanii legali ai acesteia sau organul de tutel i curatel,

precum i procurorul (articolul 53 Codul familiei). Drept rezultat al cnstatrii incapacitii de intreinere a intreintorului-debirentier, se procedeaz la rezilierea contractului de rent. In cazul in care o persoan ter ce beneficiaz de intreinerea intreintorului-debirentier, inainteaz uneia din prile la contractul de rent cererea de contestare. In asemenea caz, prile la contractul de rent pot decide rezilierea contractului. Pornind de la faptul, c contractul ded rent este irevocabil, in cazul in care unna din prile contractante refuz rezilierea acestuia, cealalt parte poate cere rezilierea contrractului prin intermediul instanei de judecat, chemand de partea sa in calitate de coreclamant tera persoan care beneficiaz de intreinere din partea intreintoruluidebirentier. In cazul in care tera persoan care beneficiaz de intrreinere din partea intreintorului-debirentier nuu se prezint in instan in calitate de coreclamant, temeiul rezilierii este exclus. (de perfectat) (2) Drept rezultat al rezilierii contractului de rent ca urmare a incapacitii de intreinere a intreintorului-debirentier bunul transmis deebirentierului se restituie credirentierului. Credirentierul nu este obligat a restitui debirentierulkui prestaiile acordate de ctre acesta. Articolul 856. Rezilierea contractului de rent

(1) Atat debirentierul, cat i credirentierul are dreptul de a cere rezilierea contractului de rent dac, in urma neexecutrii obligaiilor sau din alte motive temeinicec, continuarea acestor raporturi nu mai este posibil. (2) In urma rezilierii contractului de rent, bunul trransmis in legtur cu constituirea rentei este restituit. Prestaia efectuat de ctre debirentier nu este restituit dac in contract nu este prevzut altfel. (1) Dup prevederile prezentului articol posibilitatea prilor de a induce rezilierea contractului de rent se stabilete pentru urmtoarele cazuri: a) In cazul neexecutrii sau executrii necorespunztoare a obligaiilor de ctre una din pri la contract. Aceast neexecutare sau executare necorespunztoare poate aparine cat credirentierului (intarzierea trransmiterii bunului sau netransmiterea acestuia), atat i debirentierului (achitarea cu intarziere a rentei, achitarea incomplet a cuantumului rentei, neachitarea rentei, instrtinarea bunului primit ded la credirentier fr acordul acestuia etc.); b) In cazul survenirii incapacitii de intreinere a debirentierului, care se manifest prin imposibilitatea acestuia de a achita renta. Situaia de incapacitate de achitare a rentei poate aprea drept rezultat al pierderii de ctre debirentier a locului de

munc sau a sursei de venit (incetarea activitii de antreprenoriat), imposibilitatea de a obine venite pentru achitarea rentei in virtutea privrii de libertate in baza unei hotrari a instanei de judeecat etc. Este necesar de menionat, c incapacitatea de achitarea a rentei presupune un caracter perpetuu. Astfel, privarea ilegal de libertate, care are drept urmare neachitarea rentei sau intarzierea achitrii salariului la locul de munc a debirentierului, blocarea contului bancar, precum i alte intervenii a terelor persoane, care poart caracter vremelnic nu constituie o incapacitate de achitare a rentei. c) In cazul dobandirii capacitii credirentierului de a se intreine prin dobandirea capacitii de munc sau a unei surse de venit neexistent pan la acel moment. Este neceesar, ins, de inut cont de faptul, c legislatorul nu leag incheierea conrtactului de rent de incapacitatea de munc a credirentierului, astfel cum calitatea de credirentier o poate avea i o persoan cu capacitate complet de munc. In acest sens, dobandirea de ctre credirentierul incapabil de munc a capacitii de munc poate constitui temei pentru rezilierea contractului doar dac acaesta o prevede in mod expres contractul de rent sau dac prile benevol au convenit asupra rezilierii drept urmare a survenirii a unei aa fel de imprejurri, precum i in cazul in care,

dup scopul contractului de rent este destul de clar, c debirentierul exclude posibilitatea de a achita renta dac credirentierul dobandete capacitate de munc; d) In cazul contestrii contractului de rent in condiiile articolului 855 Cod civil; e) In cazul in care prile benevol au convenit asupra rezilierii contractului de rent, chiar dac nu sunnt prezente temeiurile prevzute in cazurile indicate mai sus; Este necesar de menionat, c rezilierea contractului de rent poate fi considerat c s-a realizat atunci cand ambele pri benevol au incheiat acord cu privire la rezilierea contractului de rent sau cand hotrarea instanei de judecat cu privire la rezilierea contractului a devenit definitiv. (2) Efectul principal al rezilierii contractului constituie incetarea executrii obligaiilor contractuale de ctre pri. In ce privete rezilierea contractului de rent, aceasta este o reziliere cu efecte rezolutorii. Astfel, prestaiile oferite credirentierului de ctre debirentier nu se restituie, iar bunul transmis de ctre credirentier debirentierului se restituie credirentierului. Totodat, atunci cand rezilierea contractului este rezultat al culpei credirentierului, precum i in cazul in care contractul prevede aeasta, debirentierul poate pretinde la restituirea prestaiei oferite credirentierului. In acest caz, debirentierul

poate pretinde la restituirea prestaiei in limitele culpei credirentierului. In cazul in care in timpul executrii contractului bunul transmis debirentierului de ctre credirentier a fost deteriorat sau in cazul peirii acestuia, dac aceasta a avut loc din culpa debirentierului, debirentierul este obligat s restituie credirentierului valoarea acestui bun. Dac deteriorarea sau peirea bunului a avut loc din culpa credirentierului, debirentierul este exonerat de la obligaia de restituire a bunului. In cazul in care bunul a fost deteriorat sau a pierit fortuit, deebirentierul este exonerat de la obligaia restituirii bunului. Articolul 857. Stipularea caracterului insesizabil al rentei Prin contractul de rent se poate stipula caracterul insesizabil al rentei numai in cazul in care a fost sonstituit cu titlu gratuit. Prin coninutul prezentului articol, se stabilete faptul, c atat renta cu titlu oneros, cat i renta cu titlu gratuit poate constitui obiect de urmrire a creditorilor credirentierului. Astfel, pentru obligaiile asumate de ctre credirentier, acesta poate duce rspundere i in limitele rentei. Totodat, prin prezentul articol se stabilete, c in cazul rentei gratuite, prile pot stabili caracterul insesizabil al acesteia. Totodat, credem, c pornind de la mrimea rentei i natura obligaiei pentrtu care

s-ar cere sesizarea rentei, in unele cazuri judecata ar putea stabili posibilitatea urmririi unei pri ai rentei. Este vorba de cazul in care valoarea obligaiei este esenialmente mai mic decat mrimea rentei, iar prin urmare urmrirea respectivei sume nu ar leza scopul constituirii rentei. Totodat, considerm, c aceast situaie, cu titlu de excepie, s-ar aplica doar la obligaiile de intreinere a persoanelor inapte de munc, a copiilor minori, precum i in alte cazuri. Articolul 858.Consecinele decesului debirentierului (1) In caz de deces al debirentierului, obligaia lui trece la succesorii care au motenit bunul. (2) Dac succesorii renun la bun, aceesta este transmis credirentierului. Prin aceasta contractul inceteaz. (1) Prevederile prezentului articol se aplic doar in cazul incheierii contractului de rent cu titlu oneros, iar mai mult decat atat, doar in cazul in care bunul transmis de ctre credirentier deebirentierul exista la momentul deschiderii motenirii (decesul debirentierului). In acest sens, doar atunci, cand credirentierul a transmis un bun, i bunul nu era consumptibil, nu a fost deteriorat sau nu a pierit fortuit, i dac motenitorii debirentierului au acceptat motenirea acecstui bun, credirentierul, continu s beneficieze de plata rentei. Calitatea de debirentier in aa caz o obine motenitorii deebirentierului

decedat. Specificul const in aceia, c atunci cand obligaia de plat a rentei a fost trransmis prin motenire la dou sau mai multe persoane, acestea succed aceast obligaie in valoare proporional mrimii patrimoniului motenit. Astfel, dac la motenirea paterimoniului debirentierului au venit trrei persoane, credirentierul va putea cere achitarea rentei de la fiecare in parte, in mrimea raportat la cota-parte motenit. Totodat, la cazul respectiv, achitarea rentei nu se limiteaz cu valoarea bunului motenit, dat fiind faptul, c motenitorii debirentierului nu rspund din contul averii motenite pentrru pasivele deebirentierului, ci dobantesc efectiv calitatea de debirentier. Astfel, dac, spre exemplu, renta este viager i cu titlu oneros, bunul transmis debirentierului valoreaz 50000 lei, cuantumul lunar al rentei constituie 1000 lei i motenitorul accept motenirea bunului, aceasta nu va insemna c peste patru ani i dou luni motenitorul va inceta achitarea rentei el va achita renta pan la dedcesul credirentierului, chiar i peste zece ani. (2) In cazul, ins, in care motenitorii debirentierului in condiiile articolului 1527 Cod civil nu au acceptat motenirea bunului, acest bun este restituit credirentierului. In pofida faptului c bunul a constituit patrimoniul debirentierului decedat,

asupra aceestor bunuri nu se aplic regimul articolului 1515 Cod civil, in ce privete patrimoniul vacant. Temei pentru redobandirea dreptului asupra bunului in cauz va constitui contractul de rent i confirmarea fcut de ctre notar despre faptul, c succesiunea este vacant. In cazul in care reprezentantul statului depune cerere de eliberare a certifiactului asupra motenirii vacante, acesta va exclude din patrimoniul vacant bunul ce urmeaz a fi transmis credirentierului i va asigura inregistrarea dreptului, dac aeasta este stabilit de lege