t; ghe (Georg) GI -> ghi (Legitimation) CH -> h (kochen) J -> i ( Johan ) EU -> oi (Europa) H se citete doar dac este prima liter a unui cuvnt, n interiorul acestui nu se citete. ( Hilfe vs. fahren) O atentie special trebuie s se acorde literei s. Aceasta, n funcie de litera urmtoare se citete z (nainte de voal n special -> Sessel) sau (nainte de consoane, cum ar fi t, n, etc -> stark, Strudel se citete E ( e Sekretrin) 2. se citete eo (ffnen a deschide) 3. se citete iu (fr pentru) Cele dou punte de deasupra se numesc Umlaut i schimb pronunia. Dac nu avei tastaura n limba german, aceste trei litere le putei obine apsnd concomitent tastele Ctrl + Alt + tasta cu semnul punct si virgula, dup care se apas tasta a, o sau u corespunztoare. 4. se citete s (schlieen a nchide). Aici apare meniunea c semnul poate fi nlocuit oricnd cu ss, dac nu tim combinaia de taste aferent lui. Deci, greuti mari nu ar trebui s ntmpinai n ceea ce privete alfabetul.
Genul substantivului
22Oct09 Am mai spus i cu alt ocazie c este de preferat ca fiecare substantiv s fie nvat cu articolul de gen corespunztor. Exist ns i anumite reguli care pot face memoriei sarcina mai uoar. Astfel, n funcie de terminaiile substantivului i de sensul su, acesta poate fi masculin, feminin sau neutru. Dup cum urmeaz. I. Dup terminaii II. Dup sens I.1. Terminaii ce indic genul masculin er Schuler, Pullover, Lehrer, etc el Deckel, Mantel; exceptie: die Angel (undita) ist Pessimist ent Student or Direktor ich Teppich ig Pfenig ling Fremdling ismus Kommunismus ant Lieferant en alte substantive decat cele formate prin substantivizarea infinitivului Garten, Schaden I.2. Terminaii ce indic genul feminin schaft Freundschaft heit Menschheit keit Schwierigkeit ung Trennung ie Kopie ei Konditolei ik Statistik ion Diskution tt Universitt e Suche, Frage anz Allianz enz Konferenz ur Diktatur, Tr in DOAR LA SUBSTANTIVELE FEMINIZATE DE UN SUBSTANTIV MASCULIN LA ORIGINE, de exemplu: r Freund e Freundin, r Doktor e Doktorin, r Techniker e Technikerin, etc.
I.3. Terminaii ce indic neutrul tum Menschtum ium Natrium ment Monument, Dokument chen / lein (formeaza diminutivele) Bruderchen lein Frulein !! Nota bene: Genul neutru al unui substantiv poate fi determinat i dup prima silab, nu doar dup terminaie (ca mai sus): Prefixul Ge - Gedicht, Gesicht II.1. Dup sens sunt de genul masculin urmtoarele: - zilele saptamanii der Montag, der Freitag - lunile Der Juli - anotimpurile der Sommer - punctele cardinale der Norden - fenomenele atmosferice - numele de autoturisme - numele de copaci II.2. Tot dup sens, sunt feminine urmtoarele: - nume de rauri (exceptie: der Rhein) - nume de flori - numeralele (die Eins, die Zehn) - nume de motociclete, vapoare si avioane Die Titanic, die Honda, die Lufthansa II.3. Tot dup sens, neutre: - nume de tari - nume de localitati - limbile
NOIUNI DE BAZ Reguli de citire - respect-le i vei putea citi corect (aproape) orice n limba
german! (spre deosebire de limba englez :-D )
VOCALELE A, E, I, O, U - se citesc normal, ca n limba romn EI = "AI" - Exemple: NEIN ("nain") = nu; EI ("ai") = ou; EIS ("ais") = ngheat, ghea; EINS ("ain") = 1; ZWEI ("vai") = 2; DREI ("drai") = 3; HEIDI ("Haidi") = nume de fat; FEIN ("fain") = fain, excelent, fin MEIN ("main") = al meu; DEIN ("dain") = al tu; SEIN ("zain") = al lui EU = "OI" - Exemple: NEU ("noi") = nou; HEUTE ("hoite") = azi; NEUN ("noin") = 9; FREUND ("froind") = prieten; EUROPA ("oiropa"); EURO ("oiro"); DEUTSCH ("doici") = limba german; nemesc, german; DEUTSCHLAND ("doiciland")=Germania; LEUTE ("loite")=oameni IE = "ii", adic un "i" mai lung - Exemple: SIE ("zii") = ea, ei, ele, dumneavoastr; SIEBEN ("ziibn") = 7; WIE ("vii") = cum; WIEN ("viin") = Viena; VIER ("fiir") = 4; VIEL ("fiil") = mult; BIENE ("biine") = albin; FOTOGRAFIEREN ("fotografiirn") = a fotografia = "E" deschis - Exemple: MDCHEN ("med-hin") = fat; KSE ("che-ze") = brnz; RZTIN ("er-tin") = doctori; LNDER ("len-dr") = ri; PRSIDENT ("prezident") = preedinte = "OE", ca n francez, se deschide gura ca pentru "e", dar se pronun "o"
- Exemple: SCHN ("eon") = frumos; FHN ("feon") = vnt cldicel; MHRE ("meo-re") = morcov; HREN ("heo-rn") = a auzi; KNNEN ("keo-nn") = a putea; LWE ("leo-ve") = leu = "UE", tot ca n francez, se deschide gura ca pentru "e", dar se pronun "u" - Exemple: FR ("fuer") = pentru; SCHLER ("ue-lr") = elev, colar; BCHER ("bue-hir") = cri; FNF ("fuenf") = 5; GRN ("gruen") = verde; MTZE ("mue-e") = cciul, fes U = "OI", ntruct se citete "e", iar grupul EU se citete "oi" - (+U = E+U = "OI") - Exemple: HUSER ("hoi-zr") = case; MUSE ("moi-ze") = oareci
SALUTUL
Guten Morgen = Buna Dimineata Guten Tag = Buna Ziua Guten Abend = Buna Seara Gute Nacht = Noapte Buna
Poezie
Guten Morgen! ruft die Sonne Guten Morgen! ruft der Wind Guten Morgen! ruft der Vogel Guten Morgen! liebes Kind. Vocabular: die Sonne = soarele Liebes Kind = drag copil Buna dimineata! Striga soarele Buna dimineata! Striga vantul Buna dimineata! Striga pasarea Buna dimineata drag copil. der Vogel = pasarea ruft = striga
Sagt = spune Alfabetul limbii germane este la fel cu cel al limbii romane,numai ca anumite litere sau grupuri de litere se citesc altfel decat se scriu. A(a);A.. (e);B(be);C(t.e);CH(t.eha);D(de);E(e);F(ef);G(ghe);H(ha);I(i);J(iot);K(ca);L(el);M (em);N(en);O(o);O..(oe);P(pe);Q(chiu);R(er);S(es);SCH(s,);SS(est,et);T(te);U(u);U.. (iu);V (fau);W(ve);X(ics);Y(iupsilon);Z(t.et). Vocabular: die Fibel = abecedary der Mansch = omul die Sprachen = limbile die La..nder = tarile die Stadt = orasul die Familie = familia der Mann = barbatul die Frau = femeia das Kind = copilul der Junge = baiatul das Ma..dchen = fata also = deci die Sprache = limba die Menschen = oamenii das Land = tara die Hauptstadt = capitala die Sta..dte = orasele die Familien = familiile die Ma..nner = barbatii die Frauen = femeile die Kinder = copiii die Jungen = baietii die Ma..dchen = fetele aus = din
In limba germana articolul hotarat este asezat intotdeauna in fata substantivului si are forme pentru cele trei genuri ca si in limba romana: masculin-der feminin- die neutru-das Articolul nehotarat este asezat de asemenea inaintea substantivului si are la singular doua forme:masculin-ein = un;o Exemplu:das Kind-ein Kind feminin-eine = o;una der Mann-ein Mann
neutru-ein = un;o.
Pentru plural articolul hotarat are o singura forma pentru toate cele trei genuri:die. Articolul nehotarat nu are forma la plural. Vocabular: hier = aici dort = acolo ist = este sind = sunt Wo ist der Vater? Was ist das? Ich weiss nicht = nu stiu Ich weiss alles = stiu totul Vocabular: lernen = a invata wenig = putin und = si Unde este tata? Ce este acesta/aceasta? Ich weiss = stiu Ich weiss nichts = nu stiu nimic schreiben = a scrie viel = mult wie ist? = cum este? sprechen = a vorbi zu viel = prea mult Wo ist = unde este Hier ist ein Mann. Dort sind Frauen. Hier sind Ma..nner. Aici este un barbat. Acolo sunt femei. Acolo sunt barbati.
Wie ist die Frau? = Cum este femeia? klein = mic;mica alt = batran/batrana dick = gras/grasa sehr = foarte Was macht? Ce face? gross = mare niedrig = scund/scunda mager = slab/slaba wa..ht = bate/adie yung = tanar/tanara hoch = inalt/inalta zu = prea scheint = straluceste
Reguli de citire pentru vocale: -punctele puse deasupra vocalelor a,o,u se numesc "trema" sau "umlaut". -semnul "=" pus intre doua litere inseamna "se citeste".
a..=e das Ma..dchen = fata o..=oe scho..n = frumos u..=iu gru..n = verde ie=i lung hier = aici ei=ai eu=oi clein = mic heute = azi
a..u=oi die Ba..ume = pomii e din terminatia cuvintelor urmat de consoana se citeste intotdeauna a_.Ex. Machen = a face;sagen = a spune;lernen = a invata. Reguli de pronuntare pentru consoane: ck(teca) = c tz(tetet) = t, ch(teha) = h ge=ghe gi=ghi ig la final = ih st=st sp=sp qu=cv ph=f ss(estet)=s das Ku..cken = puiul die Katze = pisica machen = a face geben = a da gibt = da` zwanzig = 20 stehen = a sta (in picioare) springen = a sari die Quitte = gutuia das Telephon = telefonul die Strasse = strada
-"s" inaintea si intre doua vocale se citeste "z".Ex. "Susanne". J(iot)=i K(ca)=c der Junge = baiatul die Klasse = clasa
verlieren = a pierde es schneit = ninge der Wind = vintul der Zucker = zaharul die Lection = lectia die Information = informatia
In limba germana exista doua consoane de acelasi fel,alaturate,denumite consoana dubla care se citesc una singura.Consoanele duble sunt:dd;ll;mm;nn;rr;pp;ss;tt. Ex.:Teddy = ursuletul alle = toti,toate der Schwamm = buretele die Sonne = soarele der Scharr = cardul die Puppe = papusa die Tasse = cana das Bett = patul Cand o vocala se afla inaintea unei consoane duble sau este urmata de alte doua consoane,ea este "scurta". Consoana "h" dupa o vocala nu se citeste,ea fiind doar un semn ortografic care ne arata ca vocala este "lunga". Ex.: gehen = a merge (pe jos) fahren = a merge (cu un vehicul) "h" nu se citeste decat la inceput de cuvant si in alte cuvinte compuse unde al doilea cuvant incepe cu "h". Ex.: das Haus = casa
das Heft = caietul das Lektu..reheft = caietul de lectura Consoanele b;g;d la sfarsitul cuvantului,la sfarsitul unei silabe si inainte de alte consoane se pronunta p;c;t. b = p; g = c; d = t. Ex.: der Hubschrauber = elicopterul der Tag = ziua In limba germana toate substantivele,indiferent de locul lor in propozitie sau de felul lor,ele se scriu cu litera mare (majuscula).
Einzahl (singular) - pers. 1 - ich = eu -pers. 2 - du = tu -pers. 3 - er = el (masculin) es -sie = ea (feminin) -es = el,ea (neutru)
Mehrzahl (plural) - pers.1-wir = noi -pers. 2-ihr = voi -pers. 3-sie = ei,ele was? = ce? incotro? wo? = unde? wie? = cum? wer? = cine? Wohin? =
woher? = de unde? Danke scho..n! = multumesc frumos! Bitte =te rog (va rog)
Pronumele personal este scris cu litera mare numai cand este la inceput de propozitie sau ca forma de politete. Ex.:Sie macht einen Ausflug. = Ea face o excursie. Vocabular: wohnen = a locui aber = dar Schwedisch = suedeza Spanisch = spaniola Franzo..sisch = franceza der Norden = nordul der Su..den = sudul der Name = numele verschieden = diferit English = engleza Tschechisch = ceha Tu..rkisch = turca andere = altele der Westen = vestul der Osten = estul das Wohnort = locul de resedinta die Namen = numele (pl)
der Familienname = numele de familie die Familie + der Name = der Familienname
wohn(en) = a locui + der Ort = locul = der Wohnort = locul de resedinta die Wohnung = locuinta die Adresse(n) = adresa Verbele
In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in "en". Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:1.Verbe auxiliare 2.Verbe regulate 3.Verbe neregulate 4.Verbe modale 1.Verbele auxiliare sunt:haben = a avea sein = a fi
werden = a deveni Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse. Prezentul verbelor auxiliare:
Ich bin aus Ruma..nien/Russland/Ungarn/Bulgarien/Vereinigten Staten Amerikas/Nord Amerika/Sud Amerika. Holland-Niederland = Olanda Vocabular: kommt = vine Entschuldigung = scuzati gaseste die Wortfrage = cuvant de intrebare der Fragesatz = propozitie interogativa Fragesatz: Wo ist Peter? = Unde este Peter? Aussagesatz: Peter ist in Insbruck. = Peter este in Insbruck. Wie hest du? = Cum te cheama? Wo wohnst du? = Unde locuiesti? Wie heisen Sie? = Cum va cheama? Wo wohnen Sie? = Unde locuiti? aussagesatz = propozitie afirmativa lebt = traieste auch = de asemenea gerade = tocmai liegt = se afla,se
La substantivele terminate in "er" care denumesc meserii sau nationalitati,pentru feminin adaugam sufixul "in".Ex.:der O..stereicher = austriacul/die O..stereicherin = austriaca. vorstellen = a se prezenta auch = si,de asemenea CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care adaugam terminatia prezentului.Radacina verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului. Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt: 1.ich - e 2.du - (e)st 3.er,sie,es - (e)t 1.wir - en 2.ihr - (e)t 3.sie - en In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre terminatie si radacina se adauga vocala "e"la persoana a 2-a si a 3-a singular si la persoana a 2-a plural.Exemplu: arbeiten = a munci Ich - arbeite = eu muncesc Du-arbeitest = tu muncesti Er, sie,es - arbeitet = el,ea munceste Wir - arbeiten = noi muncim Ihr - arbeitet = voi munciti Sie/sie - arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din "e" in "i" ).Exemplu: sprechen = a vorbi Ich stelle mich vor = ma prezint.
Ich - spreche = eu vorbesc Du - sprichst = tu vorbesti Er,sie,es - spricht = el,ea vorbeste Wir - sprechen = noi vorbim Ihr - sprecht = voi vorbiti Sie/sie - sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular. In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca atare.Cele trei forme de baza sunt:- infinitivul-sprechen -imperfectul - sprach = a vorbit -participiul 2 -gesprochen = vorbit arbeiten - arbeitete - gearbeitet = a munci Ih habe gearbeitet. = Am muncit. h..ren - ho..rte - geho..rt = a auzi sehr = foarte Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat. Singen-sang-gesungen = a canta Ich - singe = eu cant Du - singst = tu canti Er,sie es - singt = el,ea canta Wir - singen = noi cantam Ihr - singt = voi cantati Sie/sie - singen = dvs/ei,ele cantati/canta u..ben-u..bte-geu..bt = a exersa die U..bung = exercitiul
spielen-spielte-gespielt = a se juca lesen-las-gelesen = a citi schreiben-schrieb-geschrieben = a scrie korigieren-korigierte-korigiert = a corecta vergleichen-vergleichte-vergleicht = a compara bewerten-bewertete-bewertet = a aprecia kommen-kam-gekommen = a veni heisen-heiss-geheissen = a se numi,a se chema due Aussprache = pronuntia der Partner = partenerul das Wort = cuvantul der Text = textul das Verb = verbul das Subjekt = subiectul die Aufforderung = cerinta die Partnerin = partenera die Wa..rter = cuvintele die Texte = textele die Verbe = verbele die Subjekte = subiectele die Aufforderungen = cerintele
Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu majuscula.Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti! Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a prezent,inlaturand pronumele si terminatia.Exemplu:sprich! = vorbeste! Auf = pe,in der Zigeuner = tiganul
Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti Verstehen = a intelege Ich verstehe. = Eu inteleg. Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.
Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic. Ich sage etwas. = Eu spun ceva. Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun nimic. Besser = mai bine. DIE ZAHLEN - NUMERELE dieZahl = cifra,numarul null = 0 eins = 1 zwei = 2 drei = 3 vier = 4 fu..nf = 5 sechs = 6 sieben = 7 acht = 8 neun = 9 zehn = 10 elf = 11 zwo..lf = 12
Numeralele germane sunt simple pana la 13.De la 13 in sus ele sunt compuse.Pana la 20,din unitati si zeci,si anume: Dreizehn = 13 Vierzehn = 14 Fu..nfzehn = 15 sechszehn = 16 siebzehn = 17 achtzehn = 18 neunzehn = 19 zwanzig = 20
Pentru numeralele de la 20 in sus vom proceda astfel:punem mai intai unitatea,apoi conjunctia "und",iar la urma punem zecile.Exemplu:einundzwanzig - 21............dreizig = 30. De la 40 in sus,pentru formarea zecilor pornim de la unitati la care adaugam terminatia "zig". Vierzig = 40 Fu..nfzig = 50 Sechzig = 60 De la 100 in sus numeralele se formeaza punand mai intai suta,iar apoi celelalte numere: Hundertzwei = 102 1.000 eine milion = 1.000.000 eine tausend = siebenzig = 70 achtzig = 80 neunzig = 90 hundert = 100
Zwei tausend = 2.000 Dreihundertdreiunddreizig = 333 Das Komma = virgula Der Grossvater = bunicul mamaia Die Seite = pagina Fremd = strain
die Kommas;die Kommata = virgulele die Grossmutter = bunica die Seiten = paginile fremde = straina der Opa = tataia die Oma =
Suchen-suchte-gesucht = a cauta Der Bahnhof = gara Gleich = imediat Links = la stanga Vorne = in fata Der Zug = trenul Dann = apoi;dupa aceea Der Gleis = peronul Die Kreuzung = intersectia Die Ankunft = sosirea Die Abfahrt = plecarea Die Station = statia Die Haltestelle = statie Die Strassenbahn = tramvaiul die Gleise = peroanele die Kreuzungen = intersectiile die Anku..nfte = sosirile die Abfahrte = plecarile die Stationen = statiile(la gara) die Haltestellen = statiile(pt. Transport in comun) die Strassenbahnen = tramvaiele rehts - la dreapta zu..ruck = inapoi die Zuge = trenurile geradeaus = inainte hinten = in spate im Bahnhof = la gara die Bahnho..fe = garile
Gehen-ging-gegangen = a merge (pe jos) Fahren-fuhr-gefahren = a merge (cu un vehicul);a calatori Mit = cu
Der Buss = autobuzul Der Troleybuss = troleibuzul Die Untergruntbahn = metroul Der Dank = multumirea Die Danke = multumirile Die Post = posta
die Busse = autobuzele die Troleybusse = troleibuzele die U-bahn = metroul(prescurtare) vielen Dank = multe multumiri
Die Stadtbibliotek = biblioteca municipala Fu..r etwa = in jur de;aproximativ Ein moment = un moment Da = aici Das Einzelzimmer = garsoniera;camera pentru o persoana Kosten-kostete-gekostet = a costa Lindenhof = curtea cu tei Nehmen-nahm-genohmen = a lua Gern = cu placere Genau = precis;exact Wisen-wusste-gewusst = a sti Wann = cand Ganz = foarte Einfach = simplu Die Richtung = directia Fu..llen-fu..llte-gefu..llt = a completa Buchstabieren-buchstabierte-buchstabiert = a silabisi die Richtungen = directiile Ich weiss nicht genau. = Nu stiu precis. Das nehme ich. = O iau (pe asta).
Stadtplan = planul orasului Der Anfang = inceputul Am = la Zu Fuss - pe jos picioarelor Die Endung = terminatia An die Tafel = la tabla Das Gera..usch = zgomotul Die Stimme = vocea die Gera..usche = zgomotele die Stimmen = zgomotele der Fuss = laba piciorului die Fu..sse = labele die Anfa..nge = inceputurile
dieEndungen = terminatiile
Kombinieren-kombinierte-kombiniert = a combina Das Cafe = cafeneaua Die Frau = femeia die Cafees = cafenelele die Frauen = femeile
Sammeln-sammelte-gesammelt = a strange;a colectiona Erga..nzen-erga..nzte-erga..nzt = a completa Notieren-notierte-notiert = a nota Das Lehrbuch = manualul Lerntipp = mod de invatare Das Arbeitsbuch = caietul de lucru die Arbeitbu..cher = caietele de lucru die Lehrbu..cher = manualele
Der Lo..sungschlu..ssel = cheia rezolvarii Die Aussprache = pronuntarea Der Lehrer = profesorul U..ben-u..bte-geu..bt = a exersa Zuordnen-ordnete zu-zugeordnet = a asocia Vergleichen-vergleich-vergleichen = a compara die Lehrerin = profesoara
Markieren-markierte-markiert = a marca;a sublinia Beschrieben-beschrieb-beschrieben = a descrie Korigieren-korigierte-korigiert = a corecta Ankreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a recapitula Bewerten-bewertete-bewerten = a aprecia Passen-passte-gepasst = a se potrivi Mitlesen-las mit-mitgelesen = a citi cu Der Schu..ler = elevul Die Schule = scoala Lautschrift = scrierea sunetului Der Rhytmus = ritmul Der Wortschatz = vocabularul Das Worterbuch = vocabularul;dictionarul Jemand = cineva Die Ecke = coltul Fast = aproape Einfach = simplu Ganz = total;foarte Der Weg = drumul;calea Viel = mult Die Geld = banul Reich = bogat die Wege = drumurile;caile wenig = putin die Gelder = banii kompliziert = complicat die Ecken = colturile um die ecke = dupa colt die Schu..lerin = eleva
u..berall = peste tot das Ziel = tinta;finis die Karte = meniul heiss = fierbinte das Getra..nk = bautura das Wasser = apa der Saft = sucul die Limonade = limonada der Kuhen = prajitura trinken-trank-getrenken = a bea der Salat = salata der Salami = salamul die Nusstorte = tort cu nuci Gutten Appetit = pofta buna Prosit! = Noroc! Dumm = prost dummkopf = prostanac der Ka..se = branza der Schinken = sunca die Sachertorte = tort caramel Mahlzeit = sa-ti fie de bine der Apfelsaft = sucul de mere kalt = rece die Getra..nke = bauturile
Daca am uitat in timpul scrierii cand trebuie sa folosim o consoana dubla,deasupra celei existente se pune o linie. Was mo..chten Sie? = ce doriti? Mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori Der Lindentee = ceai de tei Der Kamomillentee = ceai de musetel Der Hunger = foamea Ich habe Hunger = mi-e foame Ich bin Hungrig = mi-e foame der Minzetee = ceai de menta
Nehmen-nahm-genommen = a lua Essen-ass-gegessen = a manca Das Bier = berea der Wein = vinul der Schnaps = tuica
Die Speise = felul de mancare Die Mo..glichkeit = posibilitatea Die Kunstausstellung = expozitia de arta
Die Kunstausstellungen = expozitiile de arta Zuerst = mai intai Die Stadtrundfahrt = turul orasului Zusammen = impreuna Verbele in timpul conjugarii la toate timpurile au trei forme:-afirmativa -negativa -interogativa Forma afirmativa este forma de baza si se compune din pronume si verb.Exemplu:Ich sage = eu spun. Forma negativa este formata din cea afirmativa la care se adauga negatia pentru verbe:nicht.Exemplu:Ich sage nicht. = eu nu spun. Forma interogativa este formata din verb la inceput,iar dupa aceea vine pronumele,iar la sfarsit semnul intrebarii.Exemplu:Sage ich? = eu spun? Etwas = ceva Glu..cklich = fericit;fericita Das Paket = pachetul Die Sache = lucrul Die Kirhe = biserica Das Kino = cinematograful die Sachen = lucrurile dieStadtrundfahrten = tururile oraselor
Der Pra..sens = prezentul Die Zukunft = viitorul Weit = departe Zu = prea Wissen-wusste-gewusst = a sti Doch = titusi Nein = nu Vieleicht = poate Vorgestern = alaltaieri Heute = astazi u..bermorgen = poimaine am morgen = de dimineata der Stamm = radacina das Trinkwasser = apa potabila mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori die Tasse = cana;ceasca das Jahr = anul die Jahreszeit = anotimpul der Fru..hling = primavara der Sommer = vara der Herbst = toamna der Winter = iarna der Monat = luna
nahe = aproape
ja = da
die Tassen = canile;cestile die Jahre = anii die Jahreszeiten = anotimpurile die Fru..hlinge = primaverile dieSommere = verile die Herbste = toamnele die Wintere = iernile die Monate = lunile
die Monate des Jahres = lunile anului der Mond = luna(astrul) der Stern = steaua die Sterne = stelele
Lunile anului: Januar = ianuarie Aprill = aprilie Juli = iulie Oktober = octombrie Die Woche = saptamana Die Tage der Woche = zilele saptamanii Der Montag = luni Der Dienstag = marti Der Mittwoch = miercuri Der Donnerstag = joi Der Freitag = vineri Der Sammstag = sambata Der Sonnabend = sambata Der Sonntag = duminica Am Montag = lunea Daca propozitia incepe cu un complement sau orice alta parte de propozitie sau vorbire,pronumele este asezat dupa verb.Exemplu: Montag gehe ich in die Stadt. = Luni merg in oras. Dienstag schreibe ich eine U..bung. = Marti fac un exercitiu. der Dienst = serviciul die Mitte = mijlocul der Donner = tunetul frei = liber der Sammt = catifeaua die Dienste = serviciile Februar = februarie Mai = mai August = august November = noiembrie Ma..rz = martie Juni = iunie September = septembrie Dezember = decembrie
Die Welltturnee = turneu mondial Immer = mereu Das Ende = sfarsitul Weiter = mai departe Fu..r = pentru;de Der Sanger = cantaretul Der Samplre = orga electronica Das Schlagzeug = bateria Schlagen-schlug-geschlagen = a bate Das Zeug = obiectul;martorul Bekannt = cunoscut(a) Reisen-reisste-gereisst = a calatori Oft = adesea Unterwegs = pe drum Nie = niciodata Die Zeit = timpul der Terminkalender = programul concertelor das Termin = termenul der Kalender = calendarul voll = plin,plina na..chste = urmatoarea finden-fand-gefunden = a gasi spitze = antaia;exceptional die Zeiten = timpurile die Zeuge = obiectele;martora die Enden = sfarsiturile
super = superb ho..ren-ho..rte-geho..rt = a auzi gern = cu placere natu..rlich = natural;desigur Wie alt bist du? = Ce varsta ai? Vielen dank = multe multumiri Laut = tare Das Klawier = pianul Das Band = trupa Volksmu..sik = muzica populara Toll = nemaipomenit Schlecht = rau Moment mal! = O clipa,va rog! Marschmuzik = muzica de marsuri Der Zeitungsbericht = relatarea din ziar Der Bericht = relatarea Die Zeitung = ziarul Das Blatt = foaia die Berichte = relatarile die Zeitungen = ziarele die Bla..tter = foile sehr laut = foarte tare Ich spiele Klawier = eu cant la pian die Ba..nder = trupele Wie alt sind Sie? = Ce varsta aveti dvs.?
Mixen-mixte-gemixt = a mixa;a remixa;a mesteca Explosive Muzik = muzica exploziva Von = de Der Gott = Dun\mnezeu;zeu Seit = de die Go..tter = zeii
Schon = deja Nach = dupa;spre Dann = apoi Immer unterwegs = mereu pe drumuri Dauern-dauerte=gedauert = a dura Die stunde = ora Der Besucher = vizitatorul Auch = de asemenea;si Treffen-traf-getroffen = a intalni Zufrieden = multumit Schlafen-schlief-geschlafen = a dormi Der Schlaf = somnul Ganz = total Die Magie = die Magic = magie Hatte = a avut Weg sind sie = au plecat Weggehen = a pleca u..ber = despre unbekannt = necunoscut neu = nou alt = vechi schla..frig = somnoros unzufrieden = nemultumit die Stunden = orele die Besicherin = vizitatoarea
In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care cer acuzativul sunt: Finden = a gasi machen = a face haben = a avea
Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru plural o singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural. MASCULIN N-der - ein G-des - eines D-dem - einem Ac-den - einen Pentru plural;M,F,N: N-die G-der D-den Ac-die Exista cazuri in limba germana cand substantivele nu au articol.Atunci ele au inainte ori un verb,ori un adverb. Die Blo..kflote = flautul Die Vorwahl = prefixul Die Botschaft = ambasada Der Bote = solul;emisarul Die Auskunft = informatia Inland = intern Gedulden-geduldete-geduldet = a avea rabdare Der Augenblick = clipa die Boten = solii;emisarii die Ausku..nfte = informatiile ausland = extern FEMININ N-die - eine G-der - einer D-der - einer Ac-die - eine NEUTRU N-das - ein G-des - eines D-dem - einem Ac-das - ein
Der Platz = locul Platznehmen = a lua loc Platzen-platzte-geplazt = a crapa Nahmen Sie bitte Platz = luati loc va rog Gewu..nscht = dorit Lautet = suna;este
Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a repeta;a recapitula Bleiben-bliebt-gebleiben = a ramane Geteilt durch = impartit la Die Zuschauer = spectatorii Waldsterben = moartea padurii Der Zeitungsname = numele ziarului Die Bildlegende = explicatia pozei;legenda pozei Die Schlagzeile = articolul de fond Das Titelbuch = titlu de carte Zu Hause = acasa Ta..nzer = dansator Noch = inca Die Bu..hne = scena Der song = slagarul Gemeinsam = impreuna Ru..ckschau = privire inapoi;retrospectiva Langsam = incet schnell = repede
Geboren = nascut Das leben = viata Langsam,langsam aber sicher = incet,incet dar sigur Sicher = sigur Die Sicherheit = siguranta siguranta der Sicherkeitsgurtel = centura de
Numeralele cardinale sunt numeralelede baza care ne ajuta sa numaram,sa socotim,sa exprimam date si ani.Spre deosebire de acestea,exista numeralele ordinale care ne arata ordinea sau ierarhia.La numeralele de la 2 la 20,la numeralele cardinale se adauga sufixul "te".Numai primul si al 3-lea se formeaza deosebit.Numeralele ordinale au inaintea lor articolul hotarat .Exemplu:der,die,das erste = primul;prima Der,die.das dritte = al 3-lea;a3-a Der,die,das zehnte = al 10-lea Der,die,das lezte = ultimul;ultima Fu..nfzehnte = al 15-lea Neunzehnte = al 19-lea Toate numeralele de la 20 in sus primesc sufixul "ste".Exemplu: Der,die,das zwanzigste = al 20-lea. Pentru scrierea datei punem numeralul in cifre,apoi punct,iar dupa aceea urmeaza luna.Exemplu:der 26.Februar = der sechsundzwanzigste Februar. Das Datum = data An der Reihe = la rand Der Untrricht = invatamantul;orele Die Stunde ora Die Deutschestunde = ora de germana Die Uhr = ora;ceas die Stunden = orele
Drei Stunden = trei ore Warten-wartete-gewartet = a astepta Der Tagesablauf = decursul unei zile Der Morgen = dimineata Der Vormittag = inainte de pranz Der Mittag = pranzul Das Mittagessen = masa de pranz Das fru..hstu..k = micul dejun Fru..h = devreme Das Stu..ck = bucata Die Jause = gustarea Das Abendessen = cina Der Abend = seara Die Mitternacht = miezul noptii Der Nachmittag = dupaamiaza In der Nacht = noaptea Das Gespa..nst = stafia Tief = adanc Der Untergang = amurgul Ein Uhr = ora 1 Zwei Uhr = ora 2.......pana la zwo..lf Uhr = ora 12. Zwo..lf Uhr = ora 12(ziua) Dreizehn Uhr = ora 13.......pana la vierundzwanzig Uhr = ora 24. die Gespa..nster = stafiile die Stu..cke = bucatile die Jausen = gustarile Ich nehme das Mittagessen = iau pranzul
Wie spa..t ist es? = cat este ceasul? Spa..t = tarziu Der Viertel = sfertul
Viertel nach sieben = 07 si 15 oder fu..nfzehn Minuten nach sieben. Die Sekunde =secunda Die Minute = minutul Halb = jumatate 07,30 = halb acht (jumatate opt) 07,45 = fu..nfundfierzig Minuten nach sieben oder Viertel vor acht. 07,55 = sieben uhr fu..nfundfu..nfzig die Begru..ssung = salutul die Verabschiedung = despartirea die Begru..sungen = saluturile die Verabschiedungen = despartirile die Sekunden = secundele die Minuten = minutele
verabschieden-verabschiedete-verabschiedet = a se desparti Ich verabschiede mich =ma despart Alles Gute! = toate cele bune Mich = ma Dich = te Sich = se Uns = ne(noi ne) Euch = va Sich = se Von mir = de mine Von dir = de tine
Von ihm = de el Von ihr = de ea Von uns = de noi Von euch = de voi Von sie = de ei,de ele Wie geht es?(es = forma impersonala) = cum merge? Die Leute = die Menschen = oamenii Gut = bun,bine Schlimm = rau(la persoana) Der Teufel = dracul Blind = orb Die Kuh = vaca der Ochse = boul Geh zumTeufel = Du-te la dracu so und so = asa si asa schlecht = rau,prost
Geh in deine wilde Urgrossmutter! = Du-te la strabunica ta salbatica! Der Schwein = porcul Dumm = prost Die Fo..tze = .....organ sexual feminin Die Hammer = ciocan,.....organ sexual masculin Die Brust = sanul Der Arsch = curul die Bru..ste = sanii Lekh mich am Arsh. Iss mein Dreck. die Ferkelin = purceaua,scroafa dummkopf = prostanac
Der Dreck = rahatul,cacatul,mizeria Essen-ass-gegessen = a manca Der Arschloch = anus Ku..ssen-ku..sste-geku..sst = a saruta
Umarmen-umarmte-umgearmt = a imbratisa Lieben-liebte-geliebt = a iubi Klingen-klingte-geklingt = a suna Der Wecker = ceasul desteptator Blieben-bliebt-geblieben = a ramane Aufstehen-stand auf-aufgestanden = a se scula Zuerst = prima data Dushen-dushte-gedusht = a face dus Losgehen-ging los-losgegangen = a pleca Genau = precis,exact Abfahren-fuhr ab-abgefahren = a pleca Die Abfahrt = plecarea Ankommen-komm an-angekommen = a sosi Ausstiegen-stieg ein-eingestiegen = a urca Der Arbeitstag = ziua de lucru Dort = acolo Erza..hlt = povesteste Der Arzt = doctorul,medicul Das Essen = mancarea Ich bin hungrig = mi-e foame Der Hunger = foamea Ich bin durstig = mi-e sete Die Scheisse = rahat die A..rtzte = doctorii,medicii Essen gehen = a merge la masa Ich habe hunger = mi-e foame der Durst = setea Ich habe durst = mi-e sete die Ankunft = sosirea
Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati Die Planung = planificarea Die Agentur = agentia Passen-passte-gepasst = a se potrivi Leider = din pacate Anrufen-rief an-angerufen = a suna,a telefona Auf Wiederho..ren = la revedere(la radio,la telefon) Erzahlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti Die Erza..hlung = povestirea Normalweise = in mod normal Etwa = cam,aproximativ So = asa,deci Treffen-tref-getroffen = a intalni Der Freund = prietenul Die Freundin = prietena Die Blume = floarea Die Rose = trandafirul Verzeihung! = iarta-ma! Es tut mir leid = imi pare rau. Oft = adesea Sto..ren-sto..rte-gesto..rt = a deranja die Freunde = prietenii die Freundinen = prietenele die Blumen = florile die Rosen = trandafirii Ich bitte um Verzeihung! = Va rog iertati-ma! Es tut mir sehr leid = Imi pare foarte rau selten = rar die Erza..hlungen = povestirile anormalweise = in mod anormal
Verstenden-verstand-verstanden = a intelege Kaufen-kaufte-gekauft = a cumpara Verkaufen-verkaute-verkauft = a vinde Die Arbeit = munca Die Freizeit = timpul liber Ganz = toata Von = de Der Brief = scrisoarea Manchmal = cateodata Einkaufen-kaufte an-angekauft = a cumpara Allein = singura Fernsehen-sah fern-ferngesehen = a se uita la televizor Am Wochenende = la sfarsit de saptamana Der Bekannt = cunoscutul Die Bekannte = cunoscuta Treffen-traf-getroffen = a intalni Der Ausflug = excursia Wandern-wanderte-gewandert = a drumeti Der Zelt = cortul Zelten-zelte-gezelt = a sta in cort un timp Schwimmen-schwamm-geschwommen = a inota die Zelte = corturile dieAusflu..ge = excursiile die Bekannten = cunoscutii bis = pana die Briefe = scrisorile
Segeln-segelte-gesegelt = a naviga Das Segelboot = barca cu panze Das Boot = barca Kochen-kochte-gekocht = a gati Lange = lung Das geht leider nicht. = Asta din pacate nu se poate(sau nu merge). Doch = totusi Der Staat = statul Die Zahl = cifra Das Fest = sarbatoarea Za..hlen-za..hlte-geza..hlt = a numara Betrunken = beat,matol Der Ei = oul Anfangen-fang an-angefangen = a incepe Losgehen-ging los-losgegangen = a porni Nehmen-ahm-genohmen = a lua Zu Hause sein = a fi acasa Schnarchen-schnarchte-geschnarcht = a sforai In limba germana exista cinci grupe de plural.Din prima grupa fac parte substantivele terminate in consoana si care la olural primesc terminatia "e".Exemplu:der Tag-die Tage. Substantivele din grupa a 2-a de plural se termina la singular in vocala "e"si primesc la plural terminatia "n". Alta categorie de substantive,tot din aceasta grupa,se termina in consoana si primesc terminatia "en".Exemplu:die Sprache-die Sprachen;der Mensch-dieMenschen. die Eier = ouale die Fste = sarbatorile die Staate = statele die Boote = barcile
In grupa a 3-a de plural intra substantivele terminate in consoana dar care au in interiorul cuvantului sau in radacina lui "a" si atunci primeste "..".Exemplu:das Land-die La..nder. In grupa a 4-a de plural intra substantivele care la singular se termina in "er", "en" sau "el". Exemplu:das Zimmer-die Zimmer,das Zeichen-die Zzeichen.Caracteristica acestor substantive este ca la plural nu primesc nici o terminatie. In grupa a 5-a de plural intra toate cuvintele straine sau neologismele,aceste substantive primind la plural terminatia "s".Exemplu:das Auto-die Autos. Der PKW = der Personenkraftwagen = autoturismul Der LKW = der Lastkraftwagen = der Laster = camionul Die Last = greutatea Die Kraft = puterea Der Wagen = masina,vagonul Mu..de = obosit Dannach = dupa aceea Wie bitte? = cum va rog? U..brigens = de altfel Fru..her = mai devreme Schauen-schaute-geschaut = a privi,a se uita Leise = incet Deutlich = rar Auf = pe Langsam = incet Ancreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa Vergleichen-vergliech-vergleichen = a compara schnell = repede laut = tare(sunete)
Vergehen-verging-vergangen = a trece Trennbar = separabil Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie Aussteigen-stieg aus-ausgestiegen = a cobora Einssteigen-stieg ein-eingestiegen = a urca Satzklammer = acolada in propozitie Holen-holte-geholt = a aduce Abholen-holte ab-abgeholt = a lua de undeva Der Flughafen = aeroport Cand numeralul ordinal nu are nimic inainte de el primeste terminatia "er". Das Buch = cartea Das Heft = caietul Der Bleistift = creionul Warum? = de ce? Der Drehbleistift = creionul mecanic mecanice(0.5) Der Kugelschreiber = pixul Der Fu..hler = stiloul Das Lineal = linia Der Radiergummi = radiera Der Gummi = guma Der Kangummi = guma de mestecat Kauen-kaute-gekaut = a mesteca(in gura) Der Federkasten = penarul die Lineale = liniile die Radiergummis = radierele die Gummis = gumele die Bucher = cartile die Hefte = caietele die Bleistifte = creioanele Darum = de aceea die Drehbleistifte = creioanele
Der Dreieck = echerul Die Tafel = tabla Alles auf einmal = totul deodata Gemeinsam = impreuna Der Ort = locul Die Angabe = informatia,relatarea Einladen-lud ein-eingeladen = a invita Zwischen = intre Die Stimme = vocea Die Reise = calatoria Die Mo..glichkeit = posibilitatea Unmo..glich = imposibil Das Zeichen = semnul Bilden-bildete-gebildet = a forma Der Fragezatz = propozitie interogativa
Propozitia interogativa incepe intotdeauna cu verbul sau predicatul,urmat de pronume,iar dupa aceea celelalte parti de vorbire sau propozitie. Reden-redete-geredet = a vorbi Woru..ber? = despre ce? Benutzten-benutzte-benuzt = a folosi Fertig = gata VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA TRENNBARE VERBEN
Trennbar = separabil
untrennbar = inseparabil
Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de verb,adaugandu-se la sfarsitul acestuia.In propozitie, particula separabila este asezata la sfarsitul propozitiei.In aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula inseparabila. Particule neseparabile: BeEmpEntErGeMissVerZerbekommen-bekam-bekommen = a deveni empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti gerieben-geriebte-geriebt = a rade missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge
Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva. Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume "vor-" : Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa. Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc. Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si radacina se adauga "ge". (sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.
(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca sich anziehen = a se imbraca Ich ziehe mich an = ma imbrac Du ziehst dich an = te imbraci Er zieht sich an = el se imbraca Sie zieht sich an = ea se imbraca Es zieht sich an = el,ea se imbraca Wir ziehen uns an = noi ne imbracam Ihr zieht euch an = voi va imbracati Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca DIE MODALVERBEN VERBELE MODALE Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod.Verbele modale nu sunt de sine statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:du musst schreiben = tu trebuie sa scrii. In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc.Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia. Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in propozitie.Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos. Scho..n = frumos Schlimm = rau Brav = cuminte Nett = dragut(a) garstig = urat(a)(infatisare)
Ein schlimmes Kind = Un copil rau Ein braves Kind = Un copil cuminte Das schlimme Kind = copilul rau
Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: Masculin - ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun
Feminin - eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna Neutru - ein-es ex.:das Kind-ein braves Kind
Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi terminatia "e".Masculin-der - e der gute Vater Feminin-die - e Neutru-das - e Ho..flich = politicos Unho..fliche = nepoliticos Die Ho..flichkeit = amabilitatea Gescheit = destept Die Scho..nheit = frumusetea die Dummheit = prostia die ho..fliche Mutter das unho..fliche Kind
Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea cazurilor nu sunt numite.Verbele modale sunt: -ko..nen-konte-gekont = a putea -wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi -mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui -du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie -sollen-sollte-gesollt = a trebui -mo..gen-mochte-gemocht = a dori -ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere -wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva -mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o presupunere.Ex.:Ich muss heute die Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia -du..rfen-exprima o permisiune
-sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau un timp de executare.Ex.:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia -mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata. Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra? Die Pra..sens = prezentul Die Vergangenheit = trecutul Die zukunft = viitorul Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de propozitii care ne ajuta sa ne exprimam. Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume: -afirmativa-ich kann -negativa-ich kann nicht -interogativa-kann ich? Nur = numai Ansehen-sah an-angesehen = a privi Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi Bekommen-bekamm-bekommen = a primi Suchen = a cauta Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti) Die Hilfe = ajutorul Die Zeitschrift = revista Die Mediotek = laborator de limbi straine Der Kassettenrecorder = casetofonul Das Blatt = foaia,coala die Bla..tter = foile,colile dieZeitschriften = revistele
Das Arbeitsblatt = foaia de lucru Der Ausweis = permisul die Ausweise = permisele
Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine Die Bedeutung = insemnatatea,importanta Die Notwendigkeit = necesitatea Das Erlaubnis = invoirea;invoiala Die Vorliebe = predilectia Die Abneigung = aversiunea Die Zuneigung = inclinatia Der Verbot = interzicerea Rauhenverboten = fumatul interzis Rauhen-rauhte-gerauht = a fuma Die Fa..higkeit = insusirea;abilitatea Der Wille = vointa Die Absicht = intentia Der Auftrag = comision;mandat comisioanele;mandatele Der Rat = sfatul Das Rathaus = primaria Der Kollege = colegul Die Kollegin = colega Das Spiel = jocul Viel = mult U..ber = despre;peste die Willen = vointele die Absichten = intentiile die Auftra..ge = die Ra..te = sfaturile die Ratha..user = primariile die Kollegen = colegii die Kolleginen = colegele die Spiele = jocurile die Abneigungen = aversiunile die Zuneigungen = inclinatiile die Verbote = interzicerile die Bedeutungen = insemnatatile,... die Notwendigkeiten = necesitatile die Erlaubnise = invoirile;invoielile
Die Regel = regula Schwer = greu Seit wann? = de cand? Woher? = de unde? Wohin? = incotro? Warum? = de ce? Wie? = cum? Der Beruf = meseria Der Spass = placerea Besonders = deosebit Durch = prin Die Leute = oamenii---nu are singular Oft = adesea;des Der Mensch = omul Die Hausaufgabe = tema de acasa Die Klassaufgabe = tema din clasa Die Aufgabe = tema Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata Lerntipps = mod de invatare Testaufgaben = teme de test
die Menschen = oamenii die Hausaufgaben = temele de acasa die Klassaufgaben = temele din clasa die Aufgaben = temele
Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti de vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt: a)-er; -ler; -ner -pentru masculin -erin; lerin; nerin - pentru feminin. Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o meserie.Ex.:arbeiten - der Arbeiter = muncitorul -die Arbeiterin = muncitoarea die Kunst = arta - der Ku..nstler = artistul die Ku..nstlerin = artista.
Substantivele care au in radacina lor vocalele "a", "o", "u",prin derivare primesc ".."(umlaut). b)-e - care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive abstracte.Ex.:gross = mare die Gro..sse = marimea Mit wem? = cu cine? Lieben = a iubi Die Allerliebste = cea mai iubita die Liebe = iubirea;dragostea dre Allerliebste = cel mai iubit
Substantivele formate cu sufixul "-el"sunt masculine si indica o unealta.Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura. Substantivele formate cu sufixul "-ei"sunt feminine si indica o activitate exercitata intrun atelier sau cu un sens periorativ.Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei = joaca. Substantivele formate cu ajutorul sufixului "-ling" sunt masculine si indica ceva tanar sau un sens periorativ(un mod de a face misto).Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der Feigling = lasul(feige = las). Substantivele formate cu sufixul "-ung" sunt intotdeauna feminine si indica o actiune sau rezultatul unei actiuni.Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden = a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona).
Cu ajutorul sufixului "-heit" se formeaza substantive feminine care indica o colectivitate,un substantiv abstract.Daca substantivul se termina in "-r"; "-ch"; "-ig", punem "keit".Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit = marinimia(herzlich = inimos). Cu ajutorul sufixului "-schaft" formam substantive feminine care indica o colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die Freundschaft = prietenia. Substantivele formate cu sufixul "-tum" sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o ideie.Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul). Cu ajutorul sufixelor "-chen" si "-lein" se formeaza toate diminutivele din limba germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta. Der Tishleifer = mileul Das Leben = viata Versuchen-versuchte-versucht = a incerca Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:ge-; ur-; un-. Cu prefixul "ge-" se formeaza substantivele colective.Ex.: der Berg = muntele - das Gebirge = muntii in totalitate.Ich gehe ins Gebirge. = Eu merg la munte.;der Busch = tufa - das Gebu..sch = tufisul. Prefixul "ur-" are sensul de "foarte vechi" si imprima acest sens substantivului nou format.Ex.:der Wald = padurea - der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul - die Urzeit = preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul - die Ursache = cauza. Prefixul "un-" arata contrariul sau intareste sensul.Ex.:der Dank = multumirea - der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea - das Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge = (tot)multimea(forma intarita). mein Leben = viata mea
Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii.Cu ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de legatura.Primul cuvant se numeste "determinativ"si este si cel pe care cade accentul,iar ultimul cuvant, "determinant",este intotdeauna un substantiv care da si genul
substantivului compus.Cuvantul "determinativ" poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv,si anume:adjectiv - gross + der Vater = der Grossvater = bunicul -hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul -hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin) verb - schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de zi
prepozitie - vor + das Mittag = das Vormittag nach + das Mittag = das Nachmittag
Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se intercaleaza o consoana de legatura si anume: "s"-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la inceput "n"-daca primul substantiv se termina in vocala.
Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die Tasche = geanta,buzunarul -das Haus = casa + die Aufgabe = tema - die Hausaufgabe = tema de acasa -die Klasse = clasa + der Leiter = conducator - der Klassenleiter = dirigintele Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala de la primul cuvant cade,se inlatura.Ex.:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe. DER POSSESSIVPRONOMEN POSESIV
PRONUMELE
Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta. Pronumele posesiv are urmatoarele forme: -de singular - mein = al meu - meine = a mea - dein = al tau Ex.:mein Heft = caietul meu meine Tasche = geanta mea dein Buch = cartea ta
- deine = a ta - sein = al sau - seine = a sa - unser = al nostru - unsere = a noastra - euer = al vostru - euere = a voastra - ihr = al lor - ihre = a lor
deine Klasse = clasa ta sein Vater = tatal sau seine Mutter = mama sa unser Haus = casa noastra unsere Katze = pisica noastra euer Hund = cainele vostru euere Schule = scoala voastra ihr Kind = copilul lor ihre Hausaufgabe = tema lor
Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un "e".Exemplu: -meine = ale mele -deine = ale tale -seine = ale sale -unsere = ale noastre -euere = ale voastre -ihre = ale lor Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat. Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea. Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare. Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un substantiv.Doar cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume. Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: "wer?" = cine?; "was?" = ce? N - wer?;was? G - wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei? D - wem? = cui?
Ac - wen? = pe cine?,ce? Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici? R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele. Niemand = nimeni Was ist hier? R: Hier ist eine Klasse. mehrere = mai multe
Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia "nicht" care sta langa verb nu se mai pune.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste. Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.Alle schweigen. = Toti tac. Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede Versuchen-versuchte-versucht = a incerca Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie Meinen-meinte-gemeint = a fi de parere Seit = de Beruf = meserie Wichtig = important Fremd = strain Die Fremdsprache = limba straina Wie? = cum? Jeden tag = in fiecare zi die Fremdesprachen = limbi straine
Jede,jedes = fiecare Ausserdem = in afara de aceasta Die Lo..sung = rezolvarea Beim = la Beim dem Lernen = la invatare Ausleichen-lieh aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti,casete) Borgen-borgte-geborgt = a mprumuta bani Der Personalweis = buletinul Der Pass = pasaportul Sofort = imediat Der Betrieb = agitatia,forfota Beraten-beratete-beratet = a sfatui Dieser = acest diese = aceasta dieses = acesta,aceasta die Bbetriebe = agitatiile,forfotele die Pa..sse = pasapoartele die Lo..sungen = rezolvarile
Die Grundstuffe = ciclul de incepatori,cursul de incepatori Die Studierenden = cei care studiaza Eigen = propriu Das Fest = sarbatoarea,petrecerea Ab = de la Der Aufenthaltsraum = sala de primire Der Hinterhof = curtea din spate Der Hof = curtea Das Streichquartett = cvartetul de coarde Streichen-strich-gestrichen = a mangaia,a atinge die Hofe = curtile die Feste = sarbatorile,petrecerile bis = pana la
Der Vortrag = prelegerea Dias = diapozitive Der Raum = incaperea,sala Das Papierfaltens = indoirea hartiei Die Falte = cuta Falten-faltete-gefaltet = a indoi,a plia Die Postkarte = cartea postala Die Ansichtkarte = vederea Regen-regnete-geregnet = a ploua Die Ausstellung = expozitia Der Schmuck = bijuterie,podoaba Der Schmarotz = mucul Der Nase = nasul Der Verkauf = vinzarea Die Wiedergabe = redarea Der Beste = cel mai bun Der Preis = premiul,pretul Die Ero..ffnung = deschiderea,inaugurarea Der Erlo..s = produs,incasare,ofranda produsele,incasarile,ofrandele Gemeinnu..tzig = in folosul comunitatii Gespa..ndet = donat Spa..ndet-spa..ndete-gespa..ndet = a dona Der Tanz = dansul
die Postkarten = cartile postale die Ansichkarten = vederile Es regnet = Ploua die Ausstellungen = expozitiile die Smu..cke = bijuteriile,podoabele die Schmarotze = mucii
die Beste = cea mai buna die Preise = premiile,preturile die Ero..ffnungen = inaugurarile die Erlo..se =
Die Flur = holul Gospel = spiritual Singen-sang-gesungen = a canta Das Lied = cantecul Tanzmuzik = muzica de dans Der Wettweberv = concursul Der Regen = ploaia Bei = la Gewinnausgabe = primirea Besuchen = a frecventa Verschieden = diferit
Besuchen-besuchte-besucht = a frecventa,a vizita Feiern-feierte-gefeiert = a sarbatori Lachen-lachte-gelacht = a rade Sich unterhalten-unterhielt sich-sich unterhaltet = a se intretine(a face conversatie) Tanzen-tanzte-getanzt = a dansa Der Gast = oaspetele Fro..hlich = vesel Die Festkleider = rochii,haine de sarbatoare Die Kontrollarbeit = lucrare de control control Entschuldigen Sie mich = scuzati-ma Negatia pentru substantive este articolul hotarat negat kein = nici un;nici o keine = nici o;nici un. die Kontrollarbeiten = lucrarile de die Gga..ste = oaspetii
Exista substantive al caror gen din limba germana nu corespunde cu genul din limba romana. Gemeinsam = comun Sehen-sah-gesehen = a vedea Man = se Man spricht Deutsch = Se vorbeste nemteste. Die Einladung = invitatia Berichten-berichtete-berichtet = a relata Anbieten-bat an-angeboten = a oferi Sich freuen-freute sich-sich gefreut = a se bucura Ganz = total;complet Ernst = serios Tra..umen-tra..umte-getra..umt = a visa Traurig = trist;trista Faul = lenes Fleissig = silitor USW = und so weiter = si asa mai departe Teilnehmer = participant Passen-passte-grpasst = a se potrivi Beraten-beratete-beratet = a sfatui Helfen-half-grholfen = a ajuta In propozitie locul al 2-lea sete intotdeauna locul verbului.Daca verbul este la un timp compus, verbul auxiliar sta pe locul al 2-lea ,iar participiul trecut pe ultimul loc.Cand propozitia incepe cu un complement sau orice altceva,pronumele este asezat dupa verb. DECLINAREA ARTICOLULUI teilnehmerinen = participanta faulpel = puturos die Einladungen = invitatiile Wie man sieht = cum se vede
In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se declina astfel: M N G D Ac der des dem den F die der der die N das des dem das
Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri: MFN N G D Ac die der den die
Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme pentru singular.
Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: SINGULAR M F N PLURAL
N G D Ac
In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii pentru prescurtarea exprimarii: An = la an + das = ans = la
Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra. Auf = pe auf + das = aufs = pe
Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat. Fu..r = pentru fu..r + das = fu..rs = pentru
Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata. In = in in + das = ins = in
Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa. Um = pentru um + das = ums = pentru
Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata. Vor = in fata vor + das = vors = in fata
Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In fata vietii mi-e frica.) U..ber = peste u..ber + das = u..bers = peste
U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata. Durch = prin durch + das = durchs = prin
Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul.
Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ.Exista alte prepozitii care se contopesc cu articolul numai la dativ. An = la an + dem = am = la
Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra. Bei = la (persoane) bei + dem = beim = la (persoane)
Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor. In = in in + dem = im = in
Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte. Von = de la von + dem = vom = de la
Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul. Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena. Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea. Zu = la;spre zu + dem = zum = la;spre
Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la teatru. Zu = la;spre zu + der = zur = la;spre
Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga. La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi folosite cu cazul acuzativ.Pentru acuzativ intrebarea este "wohin?"(unde?;incotro?).La verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul dativ.Intrebarea la care raspunde este "wo?"(unde?). Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac) Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D) Ich bin im Zimmer. Ich bin in der Klasse.
EGULI DE PRONUNTIE ALE LIMBII GERMANE VOCALELE CU UMLAUT 1. ( ae-cand nu avem tastatura germana) = e - deschis 2.( eu--------//////---------/////////////---------) = eu -din lb.franceza 3. =u: -ca in lb.franceza(ju) La cele cinci vocale : a,e,i,o,u,comune cu lb.romana,se adauga ,,y'' , care se pronunta fie ,,i'',fie ,,''(u -francez) VOCALE SIMPLE 1.ie = i: ( i-lung) 2.aa = a: ( a-lung) 3.ee = e: ( e-lung) CONSOANE 1.b = la sfarsit de cuvant sau inainte de consoana se pronunta surd ,devenind ---p 2.d = ------------------------/////////---------------------------------= t 3.g = -----------------------/////////----------------------------------= k 4.c = nu mai este folosit in cuvinte propriu-zis germane.In cuvinte de origine straina se pronunta fie ,, t,fie ,,s,fie ,,ci-in functie de originea cuvantului. 5.ch = a) h cu aspiratie puternic.Dupa : a,o,u,au sunetul este gutural ; dupa : e,i,,,,eu-se pronunta palatal b) c in cuvinte de origine straina.ex. : Chor c) s in cuvinte de origine straina.ex. : Chef 6. chs = cs ---ex. sechs ( secs ) 7. ck = se scrie in loc de ,,kk si se pronunta ca un singur-,,k
8. d: = la sfarsit de cuvant si inainte de ,,s se pronunta - ,,t`` 9. dt = se pronunta - ,,t 10.g = in cuvinte propriu-zis germane se pronunta in general ,,g inainte de : a,o,u,a, din lb.romana.In cuvinte de origine franceza sau italiana, pastreaza de obicei pronuntarea din limba de origine. 11.g = in -age- se pronunta ca ,,j romanesc.Ex. Etage,Garage etc. 12.ge= se pronunta ---,,ghe'' 13.gi= se pronunta ---,,ghi'' 14.gn= in cuvinte propriu-zis germane se pronunta ,,gn'' ; in cuvinte de origine franceza sau italiana corepunde unui ,,n-palatal muiat''---ca in cuvantul romanesc ,,banca''----consoana sonora,nazala ( ,,ng'', ,,n'' , urmat de ,,k'' ex. Eng ( e?) 15.h = la inceputul cuvintelor si a unor sufixe se pronunta ca un ,,h'' slab aspirat.In interiorul si la sfarsitul cuvintelor dupa o vocala, nu se pronunta, fiind doar un semn ortografic pt. lungimea vocalei precedente. Ex. : Kuh, Schuh 16.j = a) corespunde semivocalei ,,i'' din limba romana.Ex.: Ja b) ,,j''- in cuvintele de origine straina.Ex.: Journalist 17.ph= se citeste ,,f'' 18.qu= se citeste ,,cv''.Ex . : Aquarium ( acvarium) 19.r: = in lb.germana,standard, ,,r'' se pronunta de obicei greseiat,velar 20. s = la inceput de cuvant inainte de vocala ( ex.Seele) ,precum si in interiorul cuvintelor intre vocale dupa consoane nazale si lichide,inainte de vocala(ex.langsam) se pronunta sonor - ,,z''.Mai este numit ,,s-initial si intervocalic 21.sch= ,,s.In cazul sufixului ,,-chen , dupa un cuvant care se termina in ,,-s se pronunta separat ,,s-chen ( s-hen). 22.sp = la inceput de cuvant se pronunta ,,sp, in interior si sfarsitul cuvantului - ,,sp 23.st = ------///////------ ,,st -----------------/////////------- ,,st 24.ig = la sfarsit de cuvant se pronunta -,,ih.Acultandu-i cu atentie pe vorbitorii nativi de limba germana, veti observa ca de fapt se pronunta -,,ik.Ex. : fertig, bilig, wichtig etc.
25. = se pronunta -,,s scurt si se scrie dupa vocala lunga si diftongi, fiind un semn al lungimii vocalelor ( = ss transcris ). 26.t: = in sufixul ,,-tion si in cuvinte de origine latina se pronunta -,,t. 27. v =a) in cuvinte propriu-zis germane se pronunta -,,f.Ex. Vater b) in cuvinte de origine straine se pronunta -,,v.Ex. nervs 28. w = se pronunta ca -,,v din limba romana.Ex. : Warum ? 29. x = se pronunta intotdeauna ,,ks 30. z = a) se pronunta in general -,,t b) in unele cuvinte de origine straina poate avea valoarea unui -,,z'' din limba romana 31. y = ,, - scurt'' DIFTONGI 1. au = se pronunta ,,au'' spre ,,ao''.Ex. : Haus ( ca in romana ,,flaut') 2. u = se pronunta - ,,oi''.Ex. : uern ( oisern) 3. ei = se pronunta - ,,ai''-ca in : ,,tu ai ''.Ex. : leise 4. ai,ey,ay = ,,ai'' 5. eu = se pronunta ,,oi'' ca in ,,ploi'' CONSOANE DUBLE 1.bb = ca in rom. ,,bun'' 2.dd = --//-------- ,,directie'' 3.ff = --//---------,,fata'' 4.gg =--//--------,,gard'' 5.ll = --//--------,,leu'' 6.mm = --//------- ,,miel'' 7.nn = --//-------- ,,nou''
8.pp = --//--------,,para'' 9.ss = --//--------,,rs'' 10.tt = --//-------,,tnar'' ALTE REGULI DE PRONUNTIE 1.ah = ,,a:'' Ex.: Zahl 2.eh = ,,e:''Ex.: Reh 3.el = la sfarsit de cuvant ,,al'' 4.em = ---////////------ ,,am'' 5.en = ----///////------- ,,an '' 6.er = ----/////-------- ,,ar''.Ex. : Fernseher, dar ,,r'' poate fi si mut .ex : aber ( aba:) 7.es = ----/////------- ,,as'' 8.ih = ,,i:'' . ex.: Ihr 9.oh = ,,o:''.ex.: Ohr 10.sa = ,,za.ex.: Salat,Sauber,Saal 11.si = ,,zi.ex. : sind , Silvester 12.se = ,,ze.ex.:Seele, Base 13.so = ,,zo.ex.: Sonntag,Sonst 14.su = ,,zu.ex.: Suppe, suchen 15.th = ,,t .ex.: Mathematik 16.uh = ,,u: .ex.: Kuh, Stuhl 17.tz = ,,t.ex.: Platz, trotzdem MEHR 1. tsch = ,,ci.ex.: Tsch ---dar nu intotdeauna-ex.: Entschudigung---,,t-de abia se aude , ,,sch = ,,s
2. w ( inainte de : , e, io, y ) = ,,ci 3. sk ( inainte de : , e, i, j, , y ) = ,,s 4. ung ( la sfarsit de cuvant) = -ung= u? ( ,,g -se aude greu,un fel de ,,n urmat de ,,k) 5. ies ( la sfarsit de cuvant ) = ,,-iz. Ex. : dies ( diz) 6. st , sp = a) in cuvinte compuse se citesc : ,,st , ,,sp.Ex. : zweistufig= zwei-stufig ( tvai-stufik ) b)in verbe cu particula separabila : ,,st , ,,sp .Ex. : verstehen = ver-stehen ( fer-ste: an) c) in cuvinte care contin sufixe sau prefixe ---regula mai sus amintita se respecta 7.ie = in cuvinte de origine straina e diftong si se citeste ,,-ie.Ex.: Familie, Folie, serielle 8.o, oo, oh, oe, ow = ,,o .Ex.: oben, Moor, Ohr, Soest, Basedow 9.u, uh, ue, ou = ,,u .Ex. : nur, Uhr, Kotzebue,Souvenir 10., oe, h, oi, oey = ,,.Ex. : Tchter,Goethe,hr, Loitz, Oeynhausen 11.chst = se citesc separat : ,,ch = ,,h , ,,st = ,,st.Deci, in cazul acesta ,,chs nu se citeste ,,ks.Ex . : du machst = ,,tu mahst ALFABETUL GERMAN 1 .A = a 2 .B = be 3.C = te 4.D = de 5 .E = e : 6.F = ef 7.G = ghe 8.H = ha 9.I = i:
10.J = iot 11.K = ka 12 .L = el 13.M = em 14 .N = en 15.O = o 16.P = pe 17.Q = ku 18.R = er 19.S = es 20.T = te 21.U = u 22 .V = fau 23.W = ve 24.X = iks 25.Y = upsilon 26.Z = tet
Ghid de pronunie
n cele mai multe cazuri, pronunia german nu este vag, dac urmreti cteva reguli. Invers, s tii cum se scrie un cuvnt cnd l auzi, este ceva mai mult de lucru.
Vocale
Vocalele germane sunt vorbite asemntor n mai toate regiunile. a ca i 'a' n "mas" e ca i 'e' n "tren" i ca i 'i' n "bingo" o ca i 'o' n "dor" u ca i 'u' n "tu" ca i 'e' n "tren" ca i 'oe' ca i 'u' y ca i 'iu' n "ciuc" (la fel ca '')
Lungirea vocalelor
O vocal este mai scurt dac urmeaz un dublet de consoan. Asta se ntmpl doar din cauza dubletului. Pe de alt parte, dac urmeaz un 'h', acesta nu este pronunat, dar lungete vocala. O mic excepie este 'i', care este lungit prin adugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, h-ul n Hahr face pe a-ul mai lung e-ul din Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.)
Consoane
Consoanele tind s fie pronunate destul de tare (probabil cu excepia lui 'r'). b ca i 'b' n "bar" c ca i '' n ar nainte de 'i' i 'e'; va i 'c' n "camer" altfel d ca i 'd' n "dinte" f ca i 'f' n "fotoliu" g ca i 'g' n "gang"
h ca i 'h' n "hamster" j ca i 'i' n "iobag" k ca i 'c' in "camer" l ca i 'l' in "li" m ca i 'm' in "mam" n ca i 'n' in "ni" p ca i 'p' in "porc" q ca i 'q' in "quantum" (urmat de "u", aproape ntodeauna) r ca i 'r' n "rob", dar nu att de tare, 'r' n "Arm" se pronun mai ncet s ca i 'z' n "zarzavat" t ca i 't' n "top" v ca i 'f' n "fat" w ca i 'v' n "victorie" x ca i 'x' n "xilofon" z ca i '' n ar ca i 's' n "sirop"
ca i 'oi' n "csoi" eh 'e' lung ie ca i 'ii' n "copii", mai lung dect 'i'. ieh la fel ca 'ie'. oe transcrierea lui '' n lipsa tastaturii germane oh ca i 'oo' n "alcool", mai lung dect 'o'. ue transcrierea lui '' n lipsa tastaturii germane uh ca i 'u' n "mult", mai lung ca 'u'. ch dup 'a', 'o' i 'u ca i 'h' n "hart" ch dup 'i' i 'e' ntre 'h' din "hart" i '' din "iret", ca i 'ci()' n "cium" ch la nceputul cuvntului ca i 'c' n "caracter" ck ca i 'cc' n "accident" ng ca i 'ng' n "mpung" ph ca i 'f' n "fa" sch ca i '' n "iret" sp la nceputul cuvntului ca i 'p' n "pri" ss ca i 's' n "vis", spre deosebire de '', scureteaz vocale pe care o succede. Folosit i pentru transcrierea lui '' n lipsa tastaturii germane st la nceputul cuvntului ca i 't' n "terge"
Wie geht's? (Vii ghets?) NOT: n german, asta este chiar o ntrebare, nu doar o form de salutare. Deci, mai bine rmnei la 'Hallo' . Bine, mulumesc. Danke, gut. (Danche, gut) Cum te cheam? Wie heit du? / Wie heien Sie? (Vii haist du? / Vii haisn Zii?) Numele meu este ______ . Ich heie ______ . (Ihi haise _____ .) ncntat de cunotiin. Sehr angenehm. (Zer anghenem) NOT: Mai degrab n utilizarea formal a limbii. Te rog / V rog. Bitte. (Bitte) Mulumesc. Danke. (Danche) Cu plcere. Bitte. (Bitte) Da. Ja. (Ia) Nu. Nein. (Nain) Scuz-m / Scuzai-m. (captarea ateniei) Entschuldigung. (Entuldigung) Scuz-m / Scuzai-m. (pardon) Entschuldigung. (Entuldigung) mi pare ru. Tut mir Leid. (Tut mir laid) La revedere Auf Wiedersehen. (Auf Viiderzeen.) Pa (informal) Tsch. (Cius) Nu vobesc [bine] germana. Ich kann nicht [so gut] deutsch. (I can nit [zo gut] doit) Vorbii romna? Sprichst du / Sprechen Sie rumnisch? (prihst du / prehn zII RU-me-ni?) Vorbete cineva de aici romna? Kann hier jemand rumnisch? (Can hir iemand rumeni?) Ajutor! Hilfe! (Hilfe!) Bun dimineaa. Guten Morgen. (Gutn Morghen) Bun seara. Guten Abend. (Gutn Abnd) Noapte bun. Gute Nacht. (Gute Naht)
Nu neleg. Ich verstehe es nicht. (I frtee nit) Unde este baia? Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette?)
Probleme
Las-m n pace. Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasn Zii mi in Ruee) Nu m atinge / atingei! Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasn Zii mi nit an) Chem poliia. Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliai) Poliia! Polizei! (Poliai!) Stai! Ho! Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!) Am nevoie de ajutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (I brauhe daine / Ire Hilfe) Este o urgen. Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal) M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (I habe mi frirt) Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (I habe maine Tae frloren) Mi-am pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...I habe main portmonh frloren) Not: Portmonnaie este de origine francez, dar folosit n german. Sunt bolnav. Ich bin krank. (I bin cranc) Sunt rnit. Ich bin verletzt. (I bin frlet) Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (I brauhe ainn Art) Pot s folosesc telefonul tu / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can i dain / Ir Telefon benun)
Numere
1 eins (ains) 2 zwei (vai) 3 drei (drai) 4
vier (fir) 5 fnf (fiunf) 6 sechs (zex) 7 sieben (ziiben) 8 acht (aht) 9 neun (noin) 10 zehn (en) 11 elf (elf) 12 zwlf (zvoelf) 13 dreizehn (draien) 14 vierzehn (firen) 15 fnfzehn (fiunfen) 16 sechzehn (zexen) 17 siebzehn (ziben) 18 achtzehn (ahten) 19 neunzehn (noinen) 20 zwanzig (vanig) 21 einundzwanzig (ain und vanig) 22 zweiundzwanzig (vei und vanig) 23 dreiundzwanzig (drai und vanig) 30 dreiig (draisih) 40 vierzig (firih) 50 fnfzig (fiunfih) 60
sechzig (zexih) 70 siebzig (zibih) 80 achtzig (ahtih) 90 neunzig (noinih) 100 (ein)hundert (hundrt) 200 zweihundert (vei hundrt) 300 dreihundert (drai hundrt) 1000 (ein)tausend (tauznd) 2000 zweitausend (vai tauznd) 1.000.000 eine Million (aine milion) 1.000.000.000 eine Milliarde (aine miliarde) 1.000.000.000.000 eine Billion (aine bilion) numrul _____ (tren, autobuz, etc.) Nummer _____ (numr) jumtate halb (halb) jumtatea die Hlfte (dii helfte) mai puin weniger (venigr) mai mult mehr (mer)
Timp
acum jetzt (iet) mai trziu spter (spetr) nainte vor (for) diminea Morgen (morgn) dimineaa morgens (morgns)
mine diminea morgen frh (morgn friu) dup-amiaz Nachmittag (nahmittag) dup-amiaza nachmittags (nahmittags) sear Abend (abnd) seara abends (abnds) noapte Nacht (naht) noaptea nachts (nahts)
Ceasul
ora unu ein Uhr (ain Ur) ora dou 2 Uhr (vei Ur) prnz 12 Uhr sau Mittag (voelf Ur sau Mittag) ora treisprezece 13 Uhr (draien Ur) ora paisprezece 14 Uhr (firen Ur) miez de nopii Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittrnaht sau nul Ur sau firundvanih Ur)
Durat
_____ minut(e) _____ Minute(n) (Minute (Minutn)) _____ or(ore) _____ Stunde(n) (tunde (tundn)) _____ zi(le) _____ Tag(e) (Tag(e)) _____ sptmn(sptmni) _____ Woche(n) (Vohe (Vohn)) _____ lun(luni) _____ Monat(e) (Monat (Monate)) _____ an(i) _____ Jahr(e) (Iar(e))
Zile
astzi heute (hoi-te)
ieri gestern (GES-trn) mine morgen (MOR-gn) sptmna aceasta diese Woche (DII-ze VO-he) ultima sptmn letzte Woche (LE-te VO-he) sptmna urmtoare nchste Woche (NEX-te VO-he) Luni Montag (MON-tak) Mari Dienstag (DIINS-tak) Miercuri Mittwoch (MIT-voh) Joi Donnerstag (DO-nrs-tak) Vineri Freitag (FRAI-tak) Smbt Samstag (ZAMS-tak) Duminic Sonntag (ZON-tac)
Luni
Ianuarie Januar (Ianuar) Februarie Februar (Februar) Martie Mrz (Mer) Aprilie April (April) Mai Mai (Mai) Iunie Juni (Iuni) Iulie July (Iuli) August August (August) Septembrie September (Zeptembr) Octombrie Oktober (Octobr)
Culori
negru schwarz (var) alb wei (vais) gri grau (grau) rou rot (rot) albastru blau (blau) galben gelb (gelb) verde grn (griun) portocaliu orange (o-RANJ) roz rosa (RO-za) maro braun (braun)
Transport
Autobuz i tren
Ct cost biletul spre _____? (autobuz, tren) Wieviel kostet eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costt aine Farcarte nah _____) Ct cost un bilet spre _____? (avion) Wieviel kostet ein Ticket nach _____? (Vifiil costt ain Tichet nah _____) Un bilet pn la _______, v rog. Bitte eine Fahrkarte nach _____. (Bitte aine Farcarte nah _____.) Unde merge acest tren/autobuz? Wohin fhrt dieser Zug/Bus? (Vohin fert diizr ug/Bus?)
Unde este trenul/autobuzul spre _____? Wo ist der Zug/Bus nach _____? (Vo ist der ug/Bus nah _____?) Oprete acest tren/autobuz n _____? Hlt dieser Zug/Bus in _____? (Helt diizr ug/Bus in _____?) Cnd pleac acest tren/autobuz la _____? Wann fhrt der Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der ug/Bus nah _____?) La ce or ajunge acest tren/autobuz n _____? Wann kommt dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizer ug/Bus in _____ an?)
Direcii
Cum ajung la _____ ? (orae) Wie komme ich nach _____ ? (Vii come i nah _____ ?) Cum ajung la _____ ? (locuri, strzi) Wie komme ich zu _____ ? (Vii come i u _____ ?) ...gar? ...der Bahnhof? (der Banhof?) ...staia de autobuz? ...die Bushaltestelle? (dii Bushaltetele?) ...aeroport? ...der Flughafen? (der Flughafn?) ...centru? ...Stadtmitte? (...) ...cminul pentru tineri? ...die Jugendherberge? (dii Iugnherberge?) ...hotelul _____ ? ...das _____ Hotel? (das _____ Hotel) ...consulatul Romn/Moldovean? ...das ____ Konsulat? (das _____ Consulat?) Unde se afl multe... Wo gibt es viele... (?) (Vo gibt es file...?) ...hoteluri? ...Hotels? (Hotels?) ...restaurante? ...Restaurants? (Restorants?) ...cluburi de noapte? ...Bars? (Bars?) ...cluburi? ...Kneipen? (Cnaipn?) ...atracii turistice? ...Sehenswrdigkeiten? (Zensviurdihcaitn?) Poi / Putei s-mi artai pe hart Kannst du / Knnen Sie mir das auf der Karte zeigen? (Canst du / Kionn Zii mir das auf der Carte aign) strad Strae (trase)
La stnga. Links abbiegen. (Linx abbiign.) La dreapta. Rechts abbiegen. (Reh abbiign.) stnga links (linx) dreapta rechts (reh) nainte geradeaus (gheradeaus) spre _____ Richtung _____ (Rihtung) dup _____ nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) / der(f) / dem(n)_____) nainte de _____ vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (for dem(m) / der(f) / dem(n)_____) Atenie la _____. Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n) _____. (Ahte / Ahtn Zii auf den(m) / die(f) / das(n) _____.) intersecie Kreuzung (Croiung) nord Norden (Nordn) sud Sden (Siudn) est Osten (Ostn) vest Westen (Vestn) n sus bergauf (bergauf) n jos bergab (bergap)
Taxi
Taxi! Taxi! (Taxi!) Ducei-m la _____, v rog. Bitte bringen Sie mich zu/nach _____. (Bitte bringen Zii mih u / nah _____.) Not: Folosii 'zu' pentru strzi i locuri i 'nach' pentru orae i sate. Ct cost pn la _____? Wieviel kostet es zu/nach _____? (Viifil costt es u / nah _____?) Ducei-m acolo, v rog.
Bringen Sie mich bitte dahin. (Bringen Zii mih bitte dahin.)
Gazd
Avei cteva camere disponibile? Sind noch Zimmer frei? (Zind noh imer frai?) Ct cost o camer pentru o persoan/dou persoane? Wieviel kostet ein Einzelzimmer/Doppelzimmer? (Vifiil costt ain Ainlimer/Doplimr...) Are camera... Hat das Zimmer... (Hat da imr...) ...cearafuri? ...Bettlaken? (Betlakn?) ...o baie? (toalet) ...eine Toilette? (aine Toilete) ...un du? (shower) ...eine Dusche? (aine Due) ...un telefon? ...ein Telefon? (ain Telefon) ...un TV? ...einen Fernseher? (ainn Fernzehr) Pot s vd camera mai nti? Kann ich das Zimmer zuerst sehen? (Can i das imr uerst zehn?) Avei ceva mai linitit? Haben Sie etwas ruhigeres? (Hann Zii etvas ru-i-gs) ...mai mare? ...greres? (groesrs) ...mai curat? ...sauberes? (zaubrs) ...mai ieftin? ...billigeres? (biligrs) OK, o iau. OK, ich nehme es. (Ochei, i neme es.) Voi sta _____ noapte (nopi). Ich bleibe eine Nacht (_____ Nchte). (I blaibe aine Naht (_____ Nehte).) Not: Plural pentru 'Nacht' este 'Nchte' . Putei s-mi sugerai un alt hotel? Knnen Sie mir ein anderes Hotel empfehlen? (Coenn Zii mir ain andrs Hotel empfeln?) Avei un seif? Haben Sie einen Safe? (Habn Zii ainn Zafe?) ...vestiare? ...Schliefcher? (liisfehr?) Este inclus micul-dejun/cina? Ist Frhstck/Abendessen inklusive? (Ist Friutiuc / Abndesn?) La ce or este micul-dejun /cina?
Wann gibt es Frhstck/Abendessen? (Van gibt es Friutiuc / Abndesn?) V rog s-mi curai camera. Wrden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurdn Zii bitte main imr zaubr mahn?) M putei trezi la _____? Knnen Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenn Zii mi um _____ Ur vecn?) Vreau s plec. Ich mchte gehen. (I moehte ghen.)
Bani
Acceptai lei romneti / moldoveneti? Nehmen Sie rumnische / moldawische lei? (Nemn Zii rumenie / moldavie lei?) Acceptai cri de credit? Kann ich mit Kreditkarte zahlen? (Can i mit Creditcarte aln?) Putei s-mi schimbai nite bani? Knnen Sie fr mich Geld wechseln? (Coenn Zii fiur mi geld vecsln?) Unde pot s schimbi bani? Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can i geld vecsln?) Putei s-mi schimbai un cec de cltorie? Kann ich hier Traveler-Schecks einlsen? (Can i hiir Trevelr-ecs ainloesn?) Unde pot s schimb un cec de cltorie? Wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (Vo can i Trevelr-ecs taun?) Care este rata de schimb? Was ist der Wechselkurs? (Vas ist der Vecslcurs?) Unde este un bancomat (ATM)? Wo ist ein Geldautomat? (Vo ist ain Geldautomat?)
Mncare
O mas pentru o persoan/doi oameni, v rog. Ein Tisch fr eine Person/zwei Personen, bitte. (Ain ti fiur aine perzon/vai perzonn, bitte.) Pot s vd meniul, v rog? Ich htte gerne die Speisekarte? (I hete gherne di paizecarte?) Avei o specialitate a casei? Gibt es eine Spezialitt des Hauses? (Gibt es aine peialitet des Hauzs?) Exist o specialitate local? Gibt es eine Spezialitt aus dieser Gegend? (Gibt es aine peialitet au diezr Gegnd?) Sunt vegetarian. Ich bin Vegetarier. (I bin Veghetarir.) Nu mnnc porc. Ich esse kein Schweinefleisch. (I ese kain vainflai) Nu mnnc dect cuer.
Ich esse nur koscher. (I ese nur cuer.) Putei s l/o facei mai puin gras()? Knnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentn Zii es bitte niht zo fet mahn?) meniul zilei Tagesessen (Tagsesen) a la carte a la carte (...) mic-dejun Frhstck (Friutiuc) pachet Lunch sau zweites Frhstck (Lunci sau Friutiuc) cafea Kaffee (Cafee) mncare de prnz Mittagessen (Mittagesn) A vrea _____. Ich mchte _____. (I moechte _____.) Vreau de mncare cu ____ Ich mchte etwas mit ____ (I moechte etwas mit ____) pui Huhn (Hun) carne de vit Rindfleisch (Rindflei) pete Fisch (Fi) unc Schinken (incn) crenvuti Wurst (Vurst) brnz Kse (Cheze) ou Eier (Air) salat Salat (Zalat) legume (proaspete) (frisches) Gemse ((fris) Gemiuze) fructe (proaspete) (frisches) Obst ((fris) Obst) pine Brot (Brot) pine prjit Toast (Toast) glute Nudeln (Nudln)
orez Reis (Rais) fasole Bohnen (Bonn) mi aducei un pahar de _____? Knnte ich ein Glas _____ haben? (Coente i ain Glas _____ habn?) mi aducei o can cu _____? Knnte ich eine Tasse _____ haben? (Coente i aine Tase _____ habn) mi aducei o sticl de _____? Knnte ich eine Flasche _____ haben? (Coente i aine Flae _____ habn?) cafea Kaffee (Cafee) ceai Tee (Tee) suc Saft (Saft) ap mineral Mineralwasser sau Sprudel(-wasser) (Mineralvasr sau prudl) ap (plat) Leitungswasser (Laitungsvasr) bere Bier (Biir) Not: Mcar n Germania i Austria, ar trebui s menionai ce fel de bere v trebuie. Exist: Export ('Lager' n Elveia), Pils, Hefeweizen ('Weibier' n Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (n Rheinland), Klsch ("n Kln"), Bockbier (cteodat n sudul Germaniei). vin rou/alb Rot-/Wei-wein (Rot-/Vais-vain) mi dai puin() _____? Kann ich etwas _____ haben? (Can i etwas _____ habn?) sare Salz (Sal) piper Pfeffer (Pfefr) unt Butter (buttr) M scuzai, osptar! (captarea ateniei chelnerilor) Entschuldigung! (Entuldigug!) Am terminat. Ich bin fertig. (I bin fertig.) A fost delicios. Es war hervorragend. (Es var herfor-ragnd.) V rog luai farfuriile. Wrden Sie bitte abrumen? (Viurdn Zii bitte abroimn) Nota, v rog. Die Rechnung, bitte. (Dii Rehnung, bitte.)
Baruri
Servii alcool? Haben Sie alkoholische Getrnke? (Habn Zii alcoolie Getrenche?) Este cu servire la mas? Kommt eine Bedienung zum Tisch? (Comt aine Bediinung um Ti?) O bere/dou beri, v rog. Ein Bier/zwei Bier, bitte. (Ain Biir/vai Biir, bitte) Not: Mcar n Germania i Austria, ar trebui s menionai ce fel de bere v trebuie. Exist: Export ('Lager' n Elveia), Pils, Hefeweizen ('Weibier' n Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (n Rheinland), Klsch ("n Kln"), Bockbier (cteodat n sudul Germaniei). Un pahar de vin rou/alb, v rog. Ein Glas Rot-/Weiwein, bitte. (Ain Glas Rot-/Vaisvein, bitte) Un sfert/O optime de vin rou, v rog. Ein Viertel/Achtel Rotwein, bitte. (Ain Fiirtl/Ahtl Rotvain, bitte) Not: Este un obicei comandarea vinului la sfert sau optime (dintr-un litru). O bere mic/mare, v rog Ein groes/kleines Bier, bitte. (Ain gross/clains Biir, bitte) La jumtate, v rog. (o halb de bere) Eine Halbe, bitte. (Aine Halbe, bitte) Not: Probabil, acest lucru nu va fi neles n nordul Germaniei. O sticl, v rog. Eine Flasche, bitte. (Aine Flae, bitte) Un cola cu rom, v rog. Bitte eine Cola mit Rum. (Bitte aine Cola mit Rum) Not: n german, la fel ca n romn produsul n care se toarn aroma, este pus pe primul loc. whiskey Whiskey (Uiski) vodka Wodka (Vodca) rom Rum (Rum) ap Wasser (Vasr) suc de club ??? (...) ap tonic tonic water (tonic uatr) suc de portocale Orangensaft sau doar O-Saft (Oranjnzaft sau O-Zaft) Cola (suc) Cola (Cola) Avei cumva ceva gustri? Haben Sie irgendwelche Snacks? (Habn Zii irgndvelhe Snecs?)
nc unul(m)/una(f), v rog. Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte. (Noh ainm(m)/aine(f)/ains(n), bitte) nc un rnd, v rog. Noch eine Runde, bitte. (Noh aine Runde, bitte) Cnd se nchide? Wann schlieen Sie? (Van liisn Zii?)
Cumprturi
Avei aa ceva, mrimea mea? Haben Sie das in meiner Gre? (Habn Zii das in mainr Groese?) Ct cost? Was kostet das? (Vas kostt das?) E prea scump. Das ist zu teuer. (Das ist u toir) Acceptai _____? Nehmen Sie _____? (Nemn Zii _____?) scump teuer (toir) ieftin billig / gnstig (bilih / giunstih) Nu-mi permit. Ich kann es mir nicht leisten. (I can es mir niht laistn) Nu-l/N-o vreau. Ich will es nicht. (I vil es niht) tiu c acesta nu este preul normal. Ich wei, dass das nicht der normale Preis ist. (I vais, das das niht der normale Prais ist) M nelai. Sie wollen mich abzocken. (Zii voln mih abocn) Not: De fapt, traducerea ar fi: Sie betrgen mich. Dar sun prea dur. Cuvntul abzocken este mai degrab familiar. Nu m intereseaz. Ich bin nicht daran interessiert. (I bin niht daran interesiirt) OK, l/o iau. OK, ich nehme es. (OK, I neme es) mi dai o pung? Kann ich eine Tte haben? (Can i aine Tiute habn?) Expediai (n strintate)? Versenden Sie auch (nach bersee)? (Verzendn Zii auh (nah Ueberze)?) Am nevoie de ... Ich brauche ... (I brauhe ...) ...past de dini. ...Zahnpasta. (...anpasta) ...o periu de dini. ...eine Zahnbrste. (...aine an briuste)
...tampoane. ...Tampons. (...Tampons) ...spun. ...Seife. (...Zaife) ...ampon. ...Shampoo. (...ampu) ...ceva pentru dureri. (ex. aspirin sau nurofen) ...Schmerzmittel. (...mermitl) Not: Medicamente gsii doar n farmacii ...ceva pentru rceal. ...etwas gegen Erkltung. (...etvas gegpn Ercheltung) ...tablete pentru stomac. ....Magentabletten (...Magpntabletn) ...un brici. ...ein Rasierer. (...ain Raziirr) ...o lam. (de ras) ...eine Rasierklinge. (...aine Taziirclinge) ...o umbrel. ...ein Regenschirm. (ain Regnirm) ...loiune de plaj. ...Sonnencreme. (...Zonncreme) ...o vedere. ...eine Postkarte. (...aine Postcarte) ...timbre. ...Briefmarken. (...Briifmarcn) ...baterii. ...Batterien. (...Baterin) ...hrtie pentru scris. ...Schreibpapier. (...raibpapiir) ...un pix. ...ein Stift. (...ain tift) ...cri n romn. ...rumnischsprachige Bcher. (...rumeni-prahige Biuhr) ...reviste n romn. ...rumnischsprachige Zeitschriften. (...rumeni-prahige aitriftn) ...un ziar n romn. ...eine rumnischsprachige Zeitung. (...aine rumeni-prahige aitung) ...un dicionar romn-german. ...ein Rumnisch-Deutsch Wrterbuch. (...ain Rumeni-Doit Voertrbuh)
Maini
Vreau s nchiriez o main. Ich mchte ein Auto leihen. (I moehte ain Auto lain) Primesc asigurare? Kann ich es versichern? (Can I es frziihrn?)
stop (semn de circulaie) stop (stop) sens unic Einbahnstrae (Ainbantrase) a da prioritate Vorfahrt gewhren (Forfart ghevern) parcarea interzis Parkverbot (Parcvrbot) limit de vitez Geschwindigkeitsbeschrnkung (Gevindihcaits-berencung) benzinrie Tankstelle (Tanctele) benzin Benzin (Benin') motorin Diesel (Diizl)
Autoritate
N-am fcut nimic. Ich habe nichts getan. (i HAbe nihts geTAN) A fost o nenelegere. Das war ein Missverstndnis. (Das var ain mis-vr-STEND-nis) Unde m ducei? Wohin bringen Sie mich? (vohin bringn Zii mih?) Sunt arestat? Bin ich verhaftet? (BIN i vrhaftt) Sunt un cetean romn/moldovean. Ich bin rumnischer/moldawisher Staatsbrger. (I bin rumenir / moldavir tatsbiurgr) Vreau s vorbesc cu ambasada/consulatul romn/moldovean. Ich will die rumnische/moldawisch Botschaft / das rumnische/moldawische Konsulat sprechen. (I vil dii rumenie/moldavie Botaft / das rumenie/moldavie Consulat sprehn) Vreau s consult un avocat. Ich will mit einem Anwalt sprechen. (I vil mit ainm Anvalt sprehn) Pot doar s pltesc o amend acum? Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can I iet ainfah dii trafe bealn?)