Sunteți pe pagina 1din 33

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE SI GEOECOLOGIE MARINA - GEOECOMAR

Contract FP VI - 036949-2

MRILE SUD-EUROPENE: EVALUAREA I MODELAREA SCHIMBRILOR ECOSISTEMICE


(Southern European Seas: Assessing and Modelling Ecosystem Changes)

Acronim SESAME

Bucuresti

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE SI GEOECOLOGIE MARINA - GEOECOMAR

Contract FP VI - 036949-2

MRILE SUD-EUROPENE: EVALUAREA I MODELAREA SCHIMBRILOR ECOSISTEMICE


(Southern European Seas: Assessing and Modelling Ecosystem Changes)

Acronim SESAME

DIRECTOR GENERAL, Prof. dr. N. Panin M. c. al Academiei Romne

DIRECTOR STIINTIFIC, Dr. Gh. Oaie

Bucuresti

AUTORI

Prof. dr. Nicolae Panin Dr. Gheorghe OAIE Prof. dr. Marian-Traian GOMOIU CS II Dan SECRIERU Dr. Tatiana BEGUN Dr. Adrian TEACA Dr. Priscila OPREANU Lector Gabriela PARASCHIV Sing. Cristina VOICARU

INTRODUCERE Proiectele derulate de institutele specializate in cercetarea marina din Romania, cat si cele efectuate in cadrul cooperarilor europene (Programele Cadru V, VI, VII, GEF, NATO etc) au permis realizarea unor colaborari largi, bazate pe un fond de date fizicochimice si biologice de detaliu, necesare modelarii ecosistemelor acvatice si alcatuirii de baze de date. Programele nationale au fost concentrate inclusiv pe contributia in debite lichide, solide si de poluanti a Dunarii in Marea Neagra. Masuratorile si probarile efectuate sistematic pe profilele situate la gurile de varsare Musura, Sulina si Sf. Gheorghe au urmarit: cunoasterea debitelor de apa si sedimente transportate de fluviu in suspensie si prin tarare pe fund, masurarea vitezelor curentilor apei, batimetria fundului albiei pe liniile de profil, prelevarea de probe de apa, sedimente si biologie. Analizele de laborator au urmarit, in mod constant, cunoasterea caracteristicilor sedimentelor de fund (granulometrie, litologie, mineralogie, structura interna); masurarea parametrilor fizico-chimici pe probe de apa (temperatura, O2, CND, TDS, UH, pH, suspensii solide, salinitate, NO2, NO3, SO4, PO4, detergenti, sulf); masurarea concentratiilor elementelor chimice si compusilor chimici pe probele de sediment (CaCO3, Fe2O3, MnO, TiO2, Cu, Pb, Zn, Cd, Cr, Ba, V etc.) precum si determinarea evolutiei ecosistemelor fluviale (fito si zooplancton, zoobentos). Institute specializate, precum INCD GEOECOMAR, INCD Grigore Antipa, INCD Delta Dunarii, inclusiv universitatile din Constanta, Bucuresti sau Iasi, si-au adus o contributie constanta la cunoasterea Marii Negre, atat din punct de vedere geologic cat si geofizic, oceanografic, hidrologic, meteorologic si biologic. In ceea ce priveste cercetarea platoului continental de NV al Marii Negre accentul principal a fost pus pe urmatoarele obiective majore: elaborarea de studii geologice/sedimentologice, seismoacustice, batimetrice, geochimice, ecotoxicologice, geoecologice si biologice care sa permita: stabilirea unor nivele de baza absolut necesare pentru identificarea modificrilor recente si viitoare; urmarirea in timp a evolutiei consecintelor geoecologice ale schimbarilor globale de clima si a evenimentelor geotectonice; cunoasterea structurii si functionarii ecosistemelor caracteristice; intelegerea consecintelor schimbarilor globale asupra ecosistemelor si a beneficiilor pe care le aduc acestea, o cerinta esentiala in exploatarea lor durabila; integrarea activitatilor de cercetare marina in programele internationale, implica achizitia si prelucrarea unui volum mare de date seismoacustice, batimetrice, fizico-chimice, sedimentologice, geochimice si biologice. Componenta esentiala a activitatilor enumerate este reprezentata de caracterul lor multidisciplinar, prin care se realizeaza direct achizitia de date seismoacustice si batimetrice si recoltarea de probe a caror analiza in laborator va furniza celelalte tipuri de date. Toate aceste obiective se realizeaza printr-o stransa colaborare intre institutiile de profil din Romania. Programele stiintifice finantate mai ales de Uniunea Europeana prin programele cadru 5, 6 si 7, dar si alte organisme internationale, precum NSF, GEF etc, la care se adauga expeditii cu o tematica stiintifica foarte larga (ex. RV Knorr, RV Vodianitsky, RV Academic, RV Mare Nigrum etc), au contribuit la cunoasterea multidisciplinara a Marii Negre, precum si la corelarea acesteia cu Marea Mediterana prin intermediul stramtorilor Bosfor si Dardanele.

Unele proiecte, precum EROS 21, au fost axate mai ales pe studierea efectelor si proceselor datorate contributiilor fluviului Dunarea asupra partii de NV a Marii Negre. In vederea cunoasterii interactiunii complexe dintre activitatile antropice si evolutia ecosistemelor specifice Marii Negre au fost efectuate observatii de la biologice, ecologice - la geoecologice, oceanografice si meteorologice, in concordanta cu schimarile de clima si variatiile de nivel ale marii. Proiectul EU - DANUBS a investigat relatia dintre managementul nutrientilor si aria de receptie a bazinului Marii Negre, cu accent pe contributia Dunarii si pe zona de amestec a apelor dulci cu cele marine. Un important numar de proiecte a vizat biodiversitatea, schimbarile de clima, degradarea mediului, persistenta poluantilor organici si protectia de ansamblu a bazinului Marii Negre. Aceste studii au fost demarate de GEF in anul 1993, ultimele proiecte dedicate urmarind starea si evolutia bentosului din bazin, obtinerea de carote din sedimentele de fund, studii de teledetectie, productia de zooplancton din bazin. Proiectele sunt dedicate refacerii calitatii mediului marin prin reducerea deversarilor de nutrienti, metale grele si alte substante periculoase, de refacere a fondului piscicol grav afectat in ultimele decenii. O serie de state au dedicat proiecte de studiu asupra Marii Negre prin intermediul GLOBEC. Observatiile pe termen lung asupra parametrilor biogeochimici marini au permis intelegrea proceselor sezoniere sau anuale. Alte proiecte, precum Integrated Marine Biogeochemistry and Ecosystem Research (IMBER) si-au propus ca obiectiv principal investigarea ciclurilor biogeochimice si ecosistemelor in contextul schimbarilor globale. In cadrul Global Oceanic Observing System (GOOS), prin componenta sa europeana (EuroGOOS), au fost monitorizati o serie de parametri biologicio si fizico-chimici marini, atat din Marea Mediterana cat si din Marea Neagra. OBIECTIVE URMARITE IN CADRUL PROIECTULUI Principalele obiective stiintifice urmarite in cadrul proiectului sunt : evaluarea schimbarilor produse in marile situate in partea sudica a continentului european, acestea incluzand si bazinul Marii Neagre; - evaluarea stadiului actual al ecosistemelor prin analiza datelor vechi si noi; - predictii asupra schimbarilor viitoare in cadrul ecosistemelor marine; - construirea de scenarii ale raspunsurilor ecosistemelor la schimbarile de clima si antropogenice; - evaluarea efectului schimbarilor in abilitatea ecosistemelor din marile sudice in furnizarea de bunuri si servicii. In conexiune directa cu obiectivele principale ale proiectului SESAME vor fi aprofundate urmatoarele obiective specifice: - identificarea schimbarilor majore ca raspuns la modificarile naturale si antropogene din ultimii 50 ani; - evaluarea starii actuale a ecosistemului marin ca indicator (reper) in evaluarea evolutiei viitoare a acestuia; - colectarea de date istorice, cu caracter multidisciplinar, in vederea analizei schimbarilor de mediu; - cunoasterea dinamicii ecosistemelor din ultimii 50 ani in vederea alegerii unui numar limitat de scenarii evolutive. Pe baza obiectivelor speciale vor fi propuse o serie de aplicatii, precum: - propunerea si utilizarea unor modele socio-economice noi, in concordanta cu variabilitatea ecosistemelor, in vederea cresterii bunastarii populatiei;

- identificarea functiilor ecosistemelor ce pot contribui la obtinerea de bunuri si servicii; - investigarea implicatiilor economice ca alternativa a scenariilor de dezvoltare a ecosistemelor marine din marile sudice. PREZENTAREA STIINTIFICA A PROIECTULUI Obiectivele stiintifice generale ale proiectului SESAME, asa cum au fost gandite la nivel de consortiu, sunt : estimarea si predictia schimbarilor ecosistemelor din Marea Mediterana si Marea Neagra si abilitatea acestor ecosisteme de a furniza bunuri si servicii. Cele doua mri sunt privite ca un intreg, atat din punct de vedere climatic cat si ecosistemic, cu legaturi de feedback cu oceanul planetar. Aprecierea schimbarilor produse in cadrul ecosistemelor marine se va baza pe identificarea schimbarilor majore din cadrul ecosistemelor produse in ultimii 50 ani. Modelele matematice, bazate pe date istorice, dar si pe informatii noi, vor fi folosite in predictia raspunsului ecosistemelor la schimbarile de clima, precum si la factorii antropici. Datele noi vor fi obtinute in urma expeditiilor marine care vor fi efectuate in cadrul proiectului atat in Marea Mediterana cat si in Marea Neagra. In acelasi proiect vor fi studiate implicatiile modificarilor din cadrul ecosistemelor marine in obtinerea de bunuri si servicii cu un grad ridicat de importanta sociala (ex. turismul, pescariile etc). Urmarirea implicatiilor stiintifice in modificarea ecosistemelor marine, in vederea protectiei si conservarii diversitatii biologice, va presupune cunoasterea schimbarilor globale precum si problematica sechestrarii carbonului in apa si sedimente. Caracterul inovativ al proiectului consta in tratarea in comun a problemelor economice si naturale, in contextul schimbarilor survenite in mediile marine ale Marilor Mediterana si Neagra plecand de la evenimentele din ultimii 50 ani, cu predictii asupra urmatorilor 50 ani. Proiectul va crea o platforma de diseminare a rezultatelor stiintifice la toate nivelele societatii, incercand, pe aceasta cale, sa stimuleze cooperarea internationala prin participarea statelor membre UE, a tarilor candidate si asociate la UE, a statelor non-EU si a altor state si organizatii. Proiectul va stimula si va sustine participarea organizatiilor de profil din UE , inclusiv Romania si Bulgaria, tari asociate (Israel), tari candidate (Turcia, Croatia), tari mediteraneene non-UE (Tunisia, Egipt, Liban), tari din Comunitatea State Independente (Ucraina, Georgia, Rusia), organizatii internationale (BSC, CIESM, UNESCO, EEA), la rezolvarea obiectivelor majore urmarite in proiect. Prin promovarea cooperarii internationale SESAME va contribui la dezvoltarea unor strategii comune pentru tarile din bazinele mediteranean si din zona Marii Neagre in vederea prevenirii degradarii mediului marin. Proiectul va conduce la o mai buna intelegere a dinamicii ecosistemelor, atat din punct de vedere cantitativ (ex. cunoasterea ciclurilor biogeochimice) cat si calitativ (ex. structura ecologica a lantului trofic). Datele vechi si noi vor fi integrate in modele numerice in vederea evaluarii si predictiei trecutului, prezentului si viitorului evolutiei ecosistemelor marine in relatiile cu schimbarile de mediu si influentele antropice. Proiectul va furniza o baza stiintifica pentru intelegerea si minimizarea impactului negativ al activitatilor antriopice asupra ecosistemelor marine, cu efecte asupra reducerii biodiversitatii, si ca suport al dezvoltarii politicilor de management durabil al resurselor naturale.

Obiectivul major al proiectului este acela de a evalua si evalua schimbarile in cadrul ecosistemelor din marile sudice ale Europei. Informatiile existente, modelele, simularile si scenariile vor fi combinate prin intermediul work package-urilor. Raportarea datelor se va face prin adoptarea unor proceduri standard de lucru. In relatie directa cu biodiversitatea si stabilitatea ecosistemica SESAME va furniza informatii asupra diferitelor habitate din marile sud-europene, va contribui la construirea de modele biogeochimice aflate sub stress antropic (modificari de temperatura, rate de sedimentare, productivitate biologica, etc). In concluzie, proiectul SESAME va deveni un instrument eficient din punct de vedere al colaborarii internationale, care va depasi frontierele mobilizand grupuri de cercetatori si resurse materiale la nivelul bazinelor marine vizate. In ceea ce priveste multidisciplinaritatea proiectului el va furniza date de observatie si modelari numerice si va contribui la cercetarile socio-economice utilizand colaborarea internationala in zona de interes a ecosistemelor marine. SESAME va fi puntea de legatura dintre stiintele naturii si cele socio-economice in vederea evaluarii abilitatii ecosistemelor de a furniza bunuri si servicii. RAPORT SINTETIC ASUPRA DATELOR ISTORICE Culegerea de informatii istorice referitoare la ecosistemele marine La nivelul intervalului 2006-2007 INCD GEOECOMAR si-a indeplinit obiectivele propuse in cadrul WP 1 si mentionate in planul de realizare (Anexa 1). Conform planului de realizare al proiectului INCD GEOECOMAR a trecut la culegerea si sintetizarea datelor istorice. Accentul principal a fost pus pe colectarea datelor spatio - temporale referitoare la biodiversitatea zooplanctonului, mai ales cele meio- si macrobentale (Tabel 2 4). Pozitionarea punctelor de probare (Fig. 1) indica un grad ridicat de acoperire, cu profile perpendiculare pe linia tarmului, acoperind palierul de adancime 0 125 m. Profilele sunt pozitionate din dreptul orasului Burgas (Bulgaria), pana in estul peninsulei Crimeea. Pentru analiza macro i meiobentosului s-au colectat, din fiecare statie, cate o proba de boden, din care s-a retinut o jumtate din materialul extras (corespunzator unei suprafee de 27 x 30 cm). La bordul navei s-a facut o procesare preliminara, prin spalarea pe 2 site cu dimensiunea ochiurilor de 1 mm si respectiv 0.5 mm, prima sita retinand formele macrobentale, iar cea de a doua formele meiobentale. Materialul ramas pe cele doua site a fost stocat in pungi de plastic si conservat cu o solutie salina de formaldehida 4%. Metodologia de colectare i prelucrare a probelor de bentos este prezentata in Anexa 2. In urma analizei au fost identificate speciile mentionate in Tabelele 2 4, apartinand grupelor taxonomice majore, asa cum sunt redate mai jos:
Nr.crt. Grup Specii macrobentale

1 2 3 4 5

Spongia Spongia Spongia Coelenterata Coelenterata

Mycale syrinx Sycon ciliatum Spongia varia Hydrozoa varia Actinia equina

Nr.crt.

Grup

Specii macrobentale

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Coelenterata Cerianthus solitarius Polychaeta Hediste diversicolor Polychaeta Heteromastus filiformis Polychaeta Melinna palmata Polychaeta Neanthes succinea Polychaeta Nereidae sp. Polychaeta Nephtys hombergii Polychaeta Pektinaria koreni Polychaeta Phyllodoce sp. Polychaeta Pygospio elegans Polychaeta Terebellides stroemii Polychaeta Polychaeta varia Oligochaeta Oligochaeta Gastropoda Nassa reticulata Gastropoda Rapana venosa Gastropoda Trophonopsis breviatus Bivalvia Abra fragilis Bivalvia Abra sp. Bivalvia Cardium edule Bivalvia Cardium simile Bivalvia Modiolus phaseolinus Bivalvia Mya arenaria Bivalvia Mytilus galloprovincialis Bivalvia Mytilaster lineatus Bivalvia Scapharca inaequivalvis Bivalvia Spisula truncatula Bryozoa Bryozoa varia Cirripedia Balanus improvisus Amphipoda Ampelisca sp. Amphipoda Caprella acanthifera ferox Amphipoda Microdeutopus sp. Amphipoda Phtisica marina Amphipoda Amphipoda varia Isopoda Synisoma capito Tanaidacea Apseudopsis ostroumovi Decapoda Diogenes pugilator Decapoda Palemon adspersus Decapoda Pisidia longicornis Decapoda Upogebia pussilla Echinodermata Amphiura stepanovi Echinodermata Leptosynapta inhaerens Tunicata Ascidiella aspersa Tunicata Ciona intestinalis Tunicata Molgula euprocta TOTAL

Pentru zona de platou continental romanesc au fost identificate, centralizate si sistematizate urmatoarele:

Profil Portia, unde adancimile de probare au fost cuprinse intre 10,5 46 m, a fost intlnit o faun caracteristica biocenozelor cu Mya arenaria si Mytilus galoprovincialis. Dintre moluste au mai fost gasite Abra fragilis, Cardium simile, Nassa reticulata. Viermii au fost reprezentati de Melinna palmata, Neanthes succinea, Pygospio elegans, Hediste diversicolor, iar crustaceii de decapodele Diogenes pugilator si Upogebia pussilla; Profil Sf. Gheorghe, in statiile din intervalul batimetric 17,6 37,3 m, au mai fost prezente exemplare rare de Scapharca inaequivalvis, Spisula truncatula si colonii de Balanus improvisus. In statiile situate spre larg s-a intalnit un ansamblu faunistic corespunztor zonei ecotonale Mytilus Modiolus cu rare exemplare de moluste (Cardium sp., Spisula truncatula), respectiv Amphiura stepanovi, Leptosynapta inhaerens (echinoderme) Ascidiella aspersa, Ciona intestinalis, Molgula euprocta (tunicate). Viermii au fost repezentati doar de Terebellides stroemii si Pygospio elegans, iar spongierii, mai rari, de Mycale syrinx. In intervalul batimetric 95 117 m fauna este saraca, reprezentata de rare exemplare de Modiolus phaseolinus, Cerianthus solitarius, Terebellides stroemii si tunicate (Molgula, Ctenicella, Ascidiella). In probele colectate de la adancimi mai mari de 150 m (SG 09, SG 10, SG 11, SG 12, SG13, SG14) macrofauna a fost absenta. Pe profilul Mangalia, in probele de la adancime mica, macrofauna este reprezentata de o populatie abundenta de Mytilus galloprovincialis, cu numeroase casute de Balanus improvisus pe suprafata cochiliilor, alaturi de care mai apar Mytilaster lineatus, Scapharca inaequivalvis, Spisula truncatula, Abra sp., Nassa reticulata, spongieri, actinii, viermi (Nephtys hombergii, Pectinaria Koreni). Statiile de la adancimi de peste 90 metri sunt caracterizate de o fauna saraca cu Modiolus phaseolinus, rare amphipode, tunicate, Terebellides stroemii, tuburi de Cerianthus solitarius Pe profilul Constana a fost intalnita doar asociatia cu Modiolus phaseolinus.

Fig. 1. Pozitionarea statiilor de probare biologica pentru partea de NW a Marii Negre (probari efectuate in intervalul 2003 2006)

Tabel 1. Lista statiilor de probare biologica aflate in baza de date a INCD GEOECOMAR (330 statii de probare)
Crt.no. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 Station Code BS95/01 BS95/03 BS95/04 BS95/05 BS95/06 BS95/07 BS95/08 BS95/09 BS95/10 BS95/11 BS95/12 BS95/13 BS95/14 BS95/15 BS95/16 BS95/17 BS95/18 BS95/19 BS95/20 BS95/22 BS95/23 BS95/24 BS95/25 BS95/26 BS95/28 BS95/29 BS95/30 BS95/31 BS95/32 BS95/33 BS97/04 BS97/01 BS97/13 BS97/14 BS97/15 BS97/03 BS97/05 BS97/02 BS97/08 BS97/12 BS97/17 BS97/11 BS97/06 BS97/07 BS97/16 BS97/09 BS97/25 BS97/10 BS97/19 Year 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1995 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 1997 Latitude N 4500.38' 4400.38 4421.93' 4424.30' 4625.45 4633.07' 4548.18' 4555.07 4548.58' 4602.97' 4510.01 4535.79 4452.25' 4519.88' 4532.27' 4512.23' 4502.33' 4504.88' 4445.12' 4434.93 4437.37' 4410.92' 4359.90' 43 41.83 4319.23' 43 44.81 4307.95' 4315.93' 4321.17' 43 12.30 4446.16' 4530.62' 4602.93' 4602.51' 4632.98' 4504.83' 4445.06' 4512.17' 4435.00' 4525.44' 4537.69' 4502.66' 4344.92' 4403.33' 4509.78' 4434.36' 4347.75' 4417.96' 4429.46' Longitude E 3049.97' 3029.07 3000.52' 3341.60' 3111.24 3125.07' 3114.70' 3033.17 3027.40' 3029.18' 3102.99 3048.28 3151.55' 3030.03' 2946.58' 2950.83' 3018.93' 2946.93' 2934.72' 2911.37 2942.05' 2843.88' 2922.07' 30 03.49 2908.35' 28 47.84 2802.72' 2807.78' 2833.95' 28 28.40 2933.60' 2942.83' 3029.36' 3029.13' 3125.10' 2946.85' 2934.69' 2950.79' 2911.37' 3011.69' 3148.07' 3009.49' 2847.94' 2915.48' 3103.06' 2946.07' 2927.67' 3004.94' 3059.50' Depth (m) 55 134 68 63 23 8 30,4 17 25,4 11 53 38 63 37 16 26 46 20 25,6 27 50 25 55 145 122 43 21 19,5 49 64 8,6 11 13 13 13 21 24 26 27 29 36,8 41 52 53 53,5 57 71 71,5 120 Macrobenthos Meiobenthos Obs.- Cruise EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1995 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

*
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* * *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102

BS97/18 BS97/23 BS97/24 BS98/04 BS98/05 BS98/06 BS98/07 BS98/03 BS98/02 BS98/08 BS98/01 BS98/13 BS98/11 BS98/10 BS98/14 BS98/15 BS98/12 BS98/04 09BG/015 10BG/025 11BG/035 12BG/045 13BG/065 01VA/015 64VA/015 02VA/025 03VA/035 04VA/045 05VA/065 06VA/090 07VA/110 08VA/125 14CK/015 15CK/025 16CK/035 17CK/045 18CK/065 19CK/090 20CK/110 22CT/015 23CT/025 24CT/035 25CT/045 26CT/065 27CT/090 28CT/110 29CT/125 39SG/015 38SG/025 37SG/035 36SG/045 35SG/065 34SG/090

1997 1997 1997 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003

4443.80' 43 41.88 4400.45'

3141.96' 30 03.51 3029.18'

129 141,7 136,8 14 20 23 40 47 48 50 60 62 65 76 77 100 107 130 15,5 28 37 43 64 19 15 25 35 42 71 91 110 132 16 25 32,5 44 63 91 107 18 26 34 46 65 90 110 130 16 26 38 52 65 92

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

*
*

EROS 1997 EROS 1997 EROS 1997 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 IAEA 1998 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003

45 05.00 45 35.00 46 25.09 45 34.66 44 42.00 44 10.00 44 57.25 43 44.98 44 15.07 43 59.82 44 22.08 43 53.84 43 51.05 43 44.90 45 05.00
42 27.93 42 27.99 4228 42 27.00 42 28.60 4311 4311.58 4307 4305.88' 4305.03 4303.81 4302.00 4300.88 4300.63 4320.36 4320.39 4319.37 4318.87 4316.51 4311.00 4309.78 4409.09 4409.09 4407.83 4405.07 4358.42 4347.74 4345.87 4345.28 4449.82 4443.41 4448.82 4444.05 4435.06 4420.17

29 45.00 30 00.00 31 09.90 30 59.91 29 40.00 29 10.00 30 27.94 29 59.94 29 45.04 29 38.08 30 09.94 29 58.57 30 10.45 30 00.72 29 45.00
27 31.93 27 40.70 2749 27 57.05 28 05.09 2757 2807.03 2810 2814.28 2816.97 2823.28 2816.97 2832.64 2833.11 2826.94 2820.27 2827.91 2829.15 2832.35 2841.86 2841.86 2841.68 2842.78 2846.23 2902.01 2930.10 2959.78 3003.98 3007.38 2938.85 2939.52 2940.40 2949.01 3005.81 3030.85

* * * * * * * * * * * * * * * * * *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* *
*

* * *
*

* *
*

* *
*

* *
*

103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155

33SG/110 32SG/125 40SU/015 41SU/025 42SU/035 43SU/045 63SU/065 62SU/090 44ZB/015 45ZB/025 56PH/025 49DN/015 48DN/025 47DN/035 46DN/045 57DN/065 58DN/090 59DN/110 60DN/125 50OD/025 54OD/025 55OD/035 53NE/015 51NE/025 52NE/025 P1TR P2TR P3TR P4TR P1VA P2VA P1KR P2KR P3KR P4KR P5KR P6KR P7KR P1BT CK BS06/001 BS06/004 BS06/007 BS06/010 BS06/011 BS06/013 BS06/016 BS06/019 BS06/022 BS06/025 BS06/028 BS06/031 BS06/034

2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2003 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006

4416.61 4414.76 4504.25 4504.00 4502.19 4457.06 4448.75 4441.07 4531.02 4529.01 4547.77 4558.71 4544.26 4534.07 4525.99 4457.82 4445.24 4443.59 4442.74 4624.95 4622.56 4610.94 4627.25 4629.58 4626.61 4137.56 4140.84 4144.28 4147.43 4304.51 4305.51 4220.00 4220.00 4220.00 4220.00 4220.00 4220.00 4220.00 4220.6 43.22.79 4409'46.00 4409'51.93 4409'49.79 4409'31.42 4408'29.40 4408'29.82 4408'30.75 4408'29.95 4407'31.37 4407'29.11 4407'25.21 4406'33.37 4406'31.48

3036.15 3036.75 2944.05 2948.31 3003.81 3016.05 3038.59 3000.82 2954.90 3022.23 3100.47 3033.15 3037.64 3056.84 3104.62 3130.02 3135.93 3135.49 3136.18 3049.19 3059.61 3056.52 3059.95 3049.96 3053.85 2809.08 2818.68 2826.61 2837.95 2816.25 2813.67 2748.4 2754.00 2759.2 2804.4 2809.7 2815.00 2820.2 2810.86 28.23.15 2930'06.40 2935'05.16 2939'51.44 2944'02.63 2930'29.10 2933'29.20 2937'58.34 2942'26.30 2931'59.19 2936'30.59 2940'59.59 2930'26.45 2934'57.72

108 120 15 26 36 47 65 90 20 23 26 16 28 36 45 65 87 112 125 24 25 31 16 22 24 50 66 65 95 30 33 47 35 45 56 60 87 91 58 30 57,6 58,92 64,08 64,04 56,18 60,05 62,37 63,73 57,73 62,92 62,67 59,4 61,78

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

*
*

ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003

* *
*

* *
*

*
*

ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 ACADEMIK 2003 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 PARSHIN 2005 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006

* * *
*

* *
*

* *
*

* *
*

*
*

* *
*

* *
*

* *

156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208

BS06/040 BS06/043 BS06/047 BS06/055 BS06/058 BS06/061 BS06/064 BS06/070 BS06/076 BS06/079 BS06/082 BS06/085 BS06/088 BS06/091 BS06/094 BS06/097 BS06/100 MN05/042 MN05/046 MN05/048 MN05/050 MN05/052 MN05/053 MN05/054 MN05/055 MN05/056 MN05/058 MN05/060 MN05/062 MN05/063 MN05/066 MN05/068 MN05/070 MN05/072 MN05/078 MN05/080 MN05/082 MN05/088 MN05/093 MN05/095 MN05/100 MN05/101 MN05/102 MN05/103 MN05/105 MN05/107 MN05/109 MN05/111 MN05/113 MN05/117 MN05/119 MN05/121 MN05/123

2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005

4406'41.20 4405'32.14 4405'35.15 4404'29.80 4404'29.61 4403'30.49 4403'31.53 4403'26.30 4402'30.51 4402'27.00 4401'31.97 4401'29.55 4401'31.01 4400'30.57 4400'28.21 4400'33.64 4400'31.78 44.43.58.87 44.43.00.23 44.45.00.98 44.47.00.46 44.45.59.86 44.44.58.83 44.43.59.85 44.43.01.26 44.41.58.49 44.43.00.39 44.45.00.82 44.47.00.79 44.47.31.68 44.45.59.81 44.43.59.60 44.42.00.39 44.43.01.74 44.42.00.28 44.44.00.14 44.46.00.42 44.44.00.43 44.44.00.26 44.46.00.00 44.47.01.07 44.46.00.79 44.45.00.76 44.44.00.96 44.48.00.25 44.46.00.16 44.44.00.59 44.43.00.20 44.41.59.97 44.45.00.02 44.47.00.45 44.48.31.19 44.47.00.00

2943'89.81 2933'33.32 2939'29.98 2936'31.04 2940'55.09 2930'30.82 2934'56.95 2943'50.98 2937'58.66 2942'28.05 2932'01.61 2936'27.16 2940'56.27 2930'33.23 2935'03.18 2939'30.40 2943'58.66 29.11.01.17 29.12.00.02 29.12.00.42 29.12.00.40 29.13.01.95 29.13.00.35 29.13.00.94 29.13.01.70 29.12.59.78 29.14.00.98 29.14.00.39 29.14.00.12 29.14.00.16 29.15.00.60 29.15.00.69 29.15.00.30 29.16.00.04 29.17.00.07 29.17.00.18 29.17.01.41 29.18.00.07 29.19.01.36 29.19.00.86 29.20.00.96 29.20.00.02 29.20.00.12 29.20.00.54 29.21.00.05 29.21.00.56 29.21.00.16 29.20.05.70 29.21.00.97 29.21.59.95 29.22.00.27 29.22.00.29 29.23.00.01

66 61,2 64,95 64,51 65,14 59,25 63,2 66,46 65,01 67,31 63,7 66,83 67,94 63,6 65,81 68,77 65,29 11,70 14,00 10,20 2,40 8,00 10,50 12,40 14,20 16,00 14,40 10,70 4,80 2,00 9,00 13,20 16,20 14,70 16,30 13,20 9,60 13,20 13,02 9,80 7,49 9,8 11,3 13,4 3,75 9,50 13,00 15,00 17,00 11,00 7,50 2,00 7,20

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 Mare Nigrum 2006 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6

209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261

MN05/125 MN05/128 MN05/129 MN05/131 MN05/133 MN05/135 MN05/137 MN05/139 MN05/143 MN05/145 MN05/154 MN05/159 MN05/161 MN05/165 MN05/168 MN05/173 MN06/001 MN06/002 MN06/004 MN06/007 MN06/009 MN06/013 MN06/016 MN06/019 MN06/022 MN06/059 MN06/061 MN06/063 MN06/067 MN06/069 MN06/090 MN06/093 MN06/095 MN06/098 MN06/111 MN06/113 MN06/115 MN06/117 MN06/130 MN06/132 MN06/134 MN06/135 MN06/136 MN06/137 MN06/139 MN06/141 MN06/143 MN06/145 MN06/147 MN06/Su01 MN06/Su02 MN06/Su03 MN06/Su04

2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2005 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006

44.45.00.03 44.42.00.34 44.41.59.67 44.44.00.47 44.46.00.77 44.48.00.31 44.48.44.17 44.47.00.06 44.43.00.02 44.42.00.50 44.47.59.55 44.43.00.24 44.42.11.33 44.46.00.76 44.48.43.74 44.44.59.69 44.41.01.32 44.41.00.51 44.41.01.09 44.41.00.53 44.40.59.25 44.40.59.11 44.40.58.37 44.41.00.48 44.40.59.74 44.38.00.00 44.37.59.76 44.37.59.66 44.37.59.00 44.37.59.53 44.34.59.69 44.34.59.24 44.35.00.00 44.34.59.78 44.32.59.80 44.32.04.81 44.31.59.83 44.31.59.59 44.28.59.60 44.28.59.98 44.28.59.83 44.27.55.43 44.27.59.72 44.28.00.26 44.28.00.39 44.26.59.45 44.27.02.09 44.26.58.93 44.27.03.73 4508`42 4508`32 4508`30 4508`39

29.23.00.23 29.23.00.59 29.24.03.41 29.24.00.02 29.24.00.09 29.24.00.87 29.25.00.02 29.24.59.53 29.25.00.52 29.26.00.50 29.27.00.63 29.27.00.24 29.28.00.09 29.28.00.66 29.27.59.42 29.29.00.96 29.00.01.75 29.00.59.90 29.03.03.89 29.06.08.60 29.08.07.80 29.12.06.47 29.15.03.70 29.18.02.05 29.21.02.17 28.56.59.59 28.59.00.34 29.01.01.21 29.04.59.23 29.07.01.88 29.03.00.00 28.59.58.93 28.57.56.45 28.54.47.69 28.54.03.65 28.52.44.50 28.55.00.19 28.57.00.00 28.53.58.19 28.51.57.47 28.49.57.25 28.48.41.50 28.49.58.60 28.50.57.49 28.53.00.06 28.52.59.38 28.50.56.80 28.48.58.65 28.47.39.29 294620 294634 294649 294643

10,80 18,50 19,80 13,00 9,00 4,60 2,00 7,20 16,00 22,00 4,60 17,00 24,50 5,00 2,10 9,50 2,5 5,8 10,6 14,0 15,2 17,0 17,8 18,8 20,9 2,4 10,8 13,7 18,4 19,6 21,5 18,3 14,4 2,3 6,0 2,3 12,2 19,4 18,1 11,1 2,5 2,2 6,8 12,0 17,7 21,1 12,9 7,2 2,4 8 15 8 8

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 SfG-Vadu 2005/6 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006

262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314

MN06/Su05 MN06/Su06 MN06/Su07 MN06/Su08 MN06/Su09 MN06/Su10 MN06/CM11 MN06/CM12 MN06/CM13 MN06/CM21 MN06/CM22 MN06/CM23 MN06/CM31 MN06/CM32 MN06/CM33 MN06/MA5 MN06/MB5 MN06/M13 MN06/M15 MN06/M23 MN06/M25 MN06/M10 MN06/M11 MN06/M20 MN06/M21 MN06/EA5 MN06/EB5 MN06/E13 MN06/E15 MN06/E23 MN06/E25 MN06/E11 MN06/E20 BS06/00 BS06/A1 BS06/A2 BS06/A3 BS06/A4 BS06/A5 BS06/A6 BS06/B1 BS06/B2 BS06/B3 BS06/B4 BS06/B5 BS06/B6 BS06/B7 BS06/C1 BS06/C2 BS06/C3 BS06/C4 BS06/M1 BS06/D1

2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006

4508`53 4508`56 4508`26 4508`15 4508`01 4507`59 4419.122 4419.170 4419.152 4419.062 4419.222 4419.347 4420.090 4419.553 4419.478 4413.330 4413.804 4413.319 4413.424 4413.477 4413.609 4413.185 4413.201 4413.365 4413.408 4403.884 4404.492 4403.993 4403.991 4404.333 4404.357 4403.988 4404.315 4337.03 4356.96 4354.32 4350.93 4341.69 4344.19 4358.23 4526.97 4530.41 4534.47 4539.79 4544.35 4523.22 4517.54 4547.33 4552.72 4559.89 4547.19 4546.84 4602.91

294647 294650 294626 294627 294624 294621 2840.514 2841.308 2841.481 2841.392 2841.485 2842.015 2841.339 2841.474 2841.573 2838.670 2838.150 2838.396 2838.533 2838.197 2838.355 2838.193 2838.226 2838.049 2838.074 2838.562 2838.526 2838.482 2838.562 2838.430 2838.517 2838.394 2838.320 2856.56 2930.04 2940.56 2951.20 2959.51 3006.68 2913.57 3059.29 3054.28 3049.66 3043.99 3037.77 3104.83 3110.93 3257.85 3252.22 3244.88 3234.58 3130.56 3029.46

7 7 5 5 4 4 5,36 8,65 10,77 8,7 10,7 9,3 3,6 6,6 8,4 4,65 4,65 2,65 4,65 2,65 4,65 0 0,7 0 0,7 4,9 4,65 2,65 4,65 2,65 4,65 0,7 0 68 65 70 76 80 159 55 29 38 38 36 28 48 51 21 20 12 30 30 12

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 Littoral 2006 AKADEMIK 2006

* * * * * * * * * * * * * * * * * * *

AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006

315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330

BS06/D2 BS06/D3 BS06/D4 BS06/D5 BS06/D6 BS06/D7 BS06/E1 BS06/E3 BS06/E4 BS06/E5 BS06/F1 BS06/F2 BS06/F3 BS06/F4 BS06/F5 BS06/F6

2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006

4558.75 4554.48 4550.92 4547.48 4544.05 4529.33 4511.57 4504.18 4502.19 4457.04 4435.25 4450.08 4441.58 4440.00 4443.00 4432.07

3033.21 3036.48 3039.29 3058.51 3051.77 3022.23 2950.05 2946.56 3003.86 3016.06 2911.41 2943.30 2940.90 2929.03 2916.90 2859.25

15 19 23 27 30 25 23 22 36 48 26 42 48 37 15 22

* * * * * * * * * * * * * * * *

* * * * * * * * * * * * * * * *

AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006 AKADEMIK 2006

Tabel 2. Lista genurilor si speciilor de fauna macrobentala din zona de offshore (326 statii de probare)
Nr. crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Abv. Taxa
POR POR POR POR POR POR POR POR POR POR POR POR POR POR POR HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD HYD Crella gracilis Halichondria panicea Haliclona aquaeductus Haliclona cinerea Haliclona gracilis Haliclona flavescens Haliclona implexa Hymeniacidon sanguinea Mycale syrinx Mycale sp. Suberites carnosus Suberites domunculana Suberites prototipus Sycon ciliatum Spongia varia Blackfordia virginica Campanularia integriformis Campanularia johnstoni Campanularia volubilis Campanulina lacerata Cladonema radiatum Coryne tubulosa Eleutheria dichotoma Eudendrium ramosum Hydractinia carnea Obelia dichotoma Obelia exigua Obelia gelatinosa Obelia longissima Obelia loveni Obelia sp. Perigonimus serpens Rathkea octopunctata Hydrozoa varia

35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97

SCY ANT ANT ANT ANT TUR TUR TUR TUR NMT NMT NMT NMT NMT NMT NMT NMT NMT POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL

Scyphostom scyphozoa Actinia equina Actinithoe clavata Edwardsia claparedii Panc. ? Pachycerianthus solitarius Leptoplana tremellaris Monocelis lineata Stylochus tauricus Turbellaria varia Amphiporus bioculatus Carinina heterosoma Carinonella sp. Micrura aurantiaca Micrura fasciolata Tetrastemma coronatum Tetrastemma melanocephalum Tetrastemma sp. Nemerini varia Amphitrite gracilis Aonides oxycephala Aonides paucibranchiata Aricia latreilli Aricidea claudiae Brania clavata Capitella capitata Capitomastus minimus Capitellides giardi Clymene collaris Eteone picta Euchone rubrocincta Eulalia limbata Eulalia sanguinea Eulalia viridis Eulalia viridis var. ornata Eulalia sp. Exogone gemmifera Glycera capitata Grubea limbata Grubea tenuicirrata Grubea sp. Harmothoe imbricata Harmothoe reticulata Hediste diversicolor Heteromastus filiformis Lagisca extenuata Leiochone clypeata Magelona papilicornis Melinna palmata Micronephtys stammeri Microphthalmus sczelkowii Mystides limbata Neanthes succinea Nephthys cirrosa Nephtys hombergii Nereis costae Nereis fucata Nereis longissima Nereis pelagica Nereis rava Nereis zonata Nereis sp. Nerilla antennata Nerine cirratulus

98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159

POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL OLI OLI OLI OLI OLI HIR GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS

Nerine tridentata Nereidae Notomastus lineatus Notomastus profundus Oriopsis armandi Paraonis fulgens Pectinaria koreni Pectinaria sp. Perinereis cultrifera Pholoe synophthalmica Phyllodoce laminosa Phyllodoce lineata Phyllodoce maculata Phyllodoce mucosa Phyllodoce nana Phyllodoce tuberculata Phylodoce sp. Platynereis dumerilii Polycirrus jubatus Polydora antennata Polydora caulleryi Polydora ciliata Polydora ligerica Polydora limicola Polydora sp. Polynoe scolopendrina Pomatoceros triqueter Prionospio cirrifera Protodorvillea kefersteini Protodrilus flavocapitatus Pterosyllis formosa Pygospio elegans Scolelepis ciliata Serpula vermicularis Sphaerosyllis bulbosa Sphaerosyllis hystrix Spio filicornis Spio multioculata Spirorbis pagenstecheri Spionidae varia Syllis gracilis Syllis hyalina Syllis longicirrata Syllis prolifera Syllis variegata Terebellides stroemii Polychaeta varia Sthenelais boa Theostoma capsulifera Lumbricillus lineatus Pristina papilosa Oligochaeta varia Archaeobdella esmonti Tergipes tergipes Nudibranchiata varia Bittium reticulatum Calyptraea chinensis Caspia gmelini aluschtensis Cerithidium pusillum Cerithium vulgatum Chrysalida incerta Chrysallida (Parthenina) emaciata

160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222

GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV SIP PHO BRY BRY BRY BRY PAN PAN CIR AMP AMP AMP

Cylichnina variabilis Embletonia pulchra Eulimella pointeli Hinia reticulata Hydrobia acuta Hydrobia leneumicra Hydrobia ventrosa Nana neritea Odostomia acuta Odostomia albella Odostomia pallida Odostomia rissoides Pontohedyle milachewitchi Proneritula vesterlundi Rapana venosa Retusa truncatula Rissoa lineolata Rissoa membranacea Rissoa parva Rissoa splendida Parthenina indistincta Setia valvatoides Trophonopsis breviatus Turbonilla pusilla Gastropoda varia Abra alba Abra fragilis Abra ovata Abra renieri Acanthocardia tuberculata Cardium edule Cardium exiguum Cardium paucicostatum Cardium simile Corbula mediterranea Gouldia minima Irus irus Lucinella divaricata Modiolus adriaticus Modiolus phaseolinus Mya arenaria Mytilaster lineatus Mytilus galloprovincialis Pitar rudis Scapharca inaequivalvis Spisula subtruncata Polititapes aureus Venerupis (Polititapes) lineatus Polytitapes sp. Venus gallina Mollusca varia Golfingia minuta Phoronis euxinicola Callophora aurita Electra pilosa Lepralia pallasiana Bryozoa varia Callipallene brevirostris Callipallene phantoma Balanus improvisus Ampelisca brevicornis Ampelisca sarsi Ampelisca sp.

223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285

AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP AMP ISO ISO TAN CUM CUM CUM CUM CUM CUM CUM MYS DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC DEC INS ECH ECH ECH ECH TUN TUN

Apherusa bispinosa Bathyporeia guilliamnsoniana Caprella acanthifera ferox Cardiophilus baeri Coremapus versiculatus Corophium acherusicum Corophium bonnellii Corophium nobile Corophium runcicorne Corophium volutator Dexamine spinosa Erichtonius hunteri Gammarus insensibilis Gammarus olivii Gammarus subtypicus Megamphopus cornutus Melita palmata Microdeutopus anomalus Microdeutopus damnoniensis Microdeutopus gryllotalpa Microdeutopus stations Microprotopus longimanus Monoculodes gibbosus Nototropis guttatus Orchomene humilis Perioculodes longimanus Phtisica marina Stenogammarus sp. Stenothoe monoculoides Synchelidium maculatum Idotea baltica Synisoma capito Apseudopsis ostroumovi Cumella limicola Cumella pygmaea euxinica Eudorella truncatula Iphinoe elisae Iphinoe maeotica Iphinoe tenella Pseudocuma longicornis Paramysis pontica Athanas nitescens Brachynotus sexdentatus Carcinus maenas Crangon crangon Diogenes pugilator Macropipus arcuatus Macropipus depurator Macropipus holsatus Pilumnus hirtellus Pisidia longimana Pontophilus fasciatus Rhithropanopeus harrisii Upogebia pusilla Crustacea varia Chironomida Amphiura stepanovi Leptosynapta inchaerens Oestergrenia digitata Stereoderma kirschbergi Echinodermata varia Ascidiella aspersa Botryllus schlosseri

286 287 288 289 290

TUN TUN TUN TUN TUN

Ciona intestinalis Ctenicella appendiculata Diplosoma listerianum Eugyra adriatica Molgula euprocta

Tabel 3. Lista macrobentosului din zona costiera a Marii Negre


Nr. crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

Abv.
HYD TUR TUR TUR TUR NMT POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL OLI GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS GAS

Taxa
Obelia longissima Leptoplana tremellaris Monocelis lineata Stylochus tauricus Prostomatella sp. Nemertini varia Aricidea jefferysii Capitella capitata Capitellides giardi Capitomastus minimus Clymene collaris Eteone picta Eulalia sanguinea Harmothoe reticulata Hediste diversicolor Heteromastus filiformis Leiochone clypeata Melinna palmata Neanthes succinea Nephthis hombergii Nerine cirratulus Notomastus lineatus Polydora antennata Polydora limicola Polydora sp. Polynoe scolopendrina Prionospio cirrifera Protodrilus flavocapitatus Pygospio elegans Sphaerosyllis bulbosa Spio filicornis Oligochaeta Chrysalida incerta Chrysallida terebellum Cyclope neritea Cylicnina variabilis Hydrobia maritima Hydrobia ventrosa Hydrobia sp. Mohrensternia lineolata Odostomia sp. Retusa sp. Rapana venosa Rissoa parva

45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86

GAS BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV BIV CIR AMF AMF AMF AMF AMF AMF AMF AMF AMF AMF AMF AMF ISO ISO ISO CUM CUM CUM CUM CUM MYS DEC DEC INS

Setia valvatoides Abra alba Abra fragilis Abra ovata Acanthocardia paucicostata Angulus exiguus Cardium edule maeotica Cardium edule nuciformis Corbula mediterranea Donax trunculus Modiolus phaseolinus Mya areanaria Mytilaster lineatus Mytilus galloprovincialis Scapharca inaequivalvis Spisula subtruncata Venus gallina Balanus improvisus Ampelisca sarsi Bathyporea guilliamsoniana Cardiophilus baeri Chaetogammarus tenellus behningi Corophium curvispinum Corophium sp. - juvenili Echinogammarus olivii Euxinia maeotica Hyale perieri Microdeutopus gryllotalpa Nototropis guttatus Perioculodes longimanus Euridice dollfusi Jaera sarsi Idotea baltica Cumella limicola Cumella pygmaea euxinica Cumopsis goodsir Iphinoie maeotica Iphinoe elisae Gastrosaccus sanctus Crangon crangon Diogenes pugilator Chironomida

Tabel 4. Lista meiobentosului din Marea Neagra (171 statii de probare)


Nr. crt.
1 2 3 4 5 6

Abv.
FOR FOR FOR FOR FOR FOR

Taxa
Ammobaculites agglutinans Ammonia beccarii Ammonia conmpacta Ammonia perlucida Ammonia sikokueusis Ammonia tepida

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69

FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR FOR ANT KIN KIN KIN KIN KIN KIN KIN KIN KIN TUR TUR TUR NEM NEM NEM NEM ARC POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL POL GAS GAS GAS GAS

Ammoscalaria runiana Cribroelphidium poeyanum Eggerella scabra Elphidium advenum ponticum Elphidium bartletti Elphidium haagensis Elphidium incertum Elphidium martcobi Elphidium ponticum Elphidium pulvereum Esosyrinx jatzkoi Fissurina fragilis Fissurina lucida Fissurina marginata Helenina anderseni Lagena cf. L. laevis Lagena vulgaris Laryngosigma williamsoni Miliammina groenlandica Nodosaria calomorpha Nonion depressulum Nonion stelligerum Parafissurina lateralis pontica Parafisurina sp. Protelphidium martcobi Protelphidium subgranosus Quinqueloculina seminula Quinqueloculina sp. Actinulida varia Centroderes spinosus agigensis Centroderes spinosus Pycnophyes dentatus Pycnophies kielensis Pycnophyes neapolitanus Pycnophyes ponticus Pycnophyes sp. Semnoderes armiger Kynorhincha varia Plagiostomum sp. Stylochus sp. Turbellaria Chromadorella pontica Enoplolaimus conicus Enoplus euxinus Nematoda Archiannelida Hediste diversicolor - juvenili Melinna palmata juv Nereidae - nectochete, juvenili Nereis sp. Pectinaria sp. - juvenili Polycirrus sp. Polydora - nectochete, juvenili Protodrilus sp. Spionidae - nectochete Syllidae - nectochete Syllis sp. Polychaeta Larvae Polychaeta varia Chrysallida sp. Hydrobia sp. Odostomia sp. Retusa sp.

70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119

GAS GAS BIV BIV BIV BIV HAL HAL HAL HAL HAL HAL COP COP COP COP COP COP CIR OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST OST CLR CLR

Rissoa sp. Gastropoda velichoncha Abra sp. Cardium sp. Scapharca inaequivalvis Bivalvia veliconcha Copidognathus fabricii Copiodognathus magnipalpus Copiodognathus pectinger Copidognathus sp. Halacarellus basteri affinis Halacarida Harpacticus flexus Harpacticus gracilis Tisbe furcata Copepoda varia Leptinogaster histrio Copepoda parasitica Balanus improvisus Callistocythere abjecta Callistocythere crispata Callistocythere diffusa Callistocythere flavidofusca Callistocythere crispata Carinocythereis antiquata Carinocythereis carinata Carinocythereis rubra Cyprideis littoralis Cytheroma sp. Cytheroma variabilis Cytheromorpha fuscata Leptocythere devexa Leptocythere histriana Leptocythere lopatici Leptocythere multipunctata Levocytherura remanei Loxoconcha aestuari Loxoconcha granulata Loxoconcha rhomboidea Paracytheridea paulii Paradoxostoma simile Paradoxostoma variabile Polycope frequens Sclerochilus gewemullerii Semicytherura calamitica Semicytherura euxinica Semicytherura sulcata Xestoleberis cornelii Crustacea - larvae nauplius Decapoda larve

INFLUENTA DUNARII ASUPRA PARTII DE NV A MARII NEGRE Cercetrile din ultimii ani, ca i unele date din literatur (Vadineanu et al., 2001), pun n eviden faptul c impactul forelor generate de oameni asupra structurii i funcionrii sistemului dunarean, cu impact direct asupra partii de NV a bazinului Marii Negre, poate fi sintetizat in: eutrofizarea i deteriorarea calitii apei; eroziunea peisajului terestru - acvatic i a diversitii biologice; suprasimplificarea structurii reelei trofice;

reducerea sever a gamei, ratei de formare i calitii resurselor rennoibile (de exemplu, scderea capturilor totale de peti sub 5 kt per an); reducerea semnificativ a reteniei apei i a capacitii de atenuare inundaiilor; reducerea debitelor solide transportate de Dunre i creterea ratei eroziunilor costiere; reducerea cu 30% a suprafeei zonelor umede activ implicate n retenia i eliberarea nutrienilor i o descrcare foarte semnificativ de nutrieni totali din SZUDI n Nord - Vestul Mrii Negre; Limitare semnificativ a utilizrii zonelor umede i Nord-Vestului Mrii Negre ca amprent pentru sistemele socio - economice locale. Cercetrile ntreprinse de INCD GeoEcoMar, avnd la baz analiza starea calitativ i cantitativ a biodiversitii din Dunrea inferioar, pe baza datelor obinute asupra populaiilor din toate compartimentele ecosistemului danubian din sectorul romnesc - fitoplancton, zooplancton i bentos au permis caracterizarea asociaiilor de organisme din zona studiat pe baza urmtorilor parametri statistici: numr de ocurente, frecventa, abundenta, dominanta, biomasa medie, biomasa ecologica, indice de semnificaie ecologic, indice de similaritate, indicii de diversitate i echitabilitate In funcie de valorile indicelui de frecven (F%), speciile pot fi distribuite n urmtoarele clase: F25 specii accidentale, avnd o prezen de 1-25% n zona studiat sau n asociaie; F50 specii accesorii, avnd o prezen de 25,1-50% n zona studiat sau n asociaie; F75 specii constante, avnd o prezen de 50,1-75% n zona studiat sau n asociaie; F100 specii euconstante, avnd o prezen de 75,1-100% n zona studiat sau n asociaie. Din analiza probelor colectate se constat c n structura fitoplanctonului au fost identificate 105 specii. Dintre acestea, doar 10 specii sunt mai abundente, alctuind aproape 56% din densitatea i 36% din biomasa medie general; s numim aceste specii: Cyclotella meneghiniana, Synedra acus, Synedra ulna, Cyclotella chaetoceras, Caloneis formosa, Asterionella formosa, Diatoma vulgare, Nitzschia acicularis dintre Bacillariophyta, Chlorella vulgaris dintre Chlorophyta, i Dactylococcopsis acicularis dintre Cyanobacteria. Grupele taxonomice ce intr n alctuirea densitilor generale ale fitoplanctonului variaz: Diatomeele contribuie cu 73%, fiind urmate de Chlorophyceae 18% i Cyanobacteria 5%. Structura taxonomic a biomasei fitoplactonului a fost dominat tot de Bacillariophyta 71%, urmat de Xanthophyceae 11%, Chlorophyceae 7% etc. Numrul de specii, ca i abundena lor, variaz de la staie la staie, valorile extreme fiind: Numrul de specii n staii = 11 31 Densitatea populaiei - D-cel.L-1*103 = 44 340 Biomasa - B - mgsu.L-1 = 0,078 1.44 Cele mai multe specii aparineau grupului taxonomic al diatomeelor (Bacillariophyceae) 62%, fiind urmate de Chlorophyceae 19%, Euglenophyceae 8%, Cyanobacteria 6% etc.

Valorile medii generale ale populaiilor fitoplanctonice din Dunrea inferioar n 2005 au fost dup cum urmeaz: Numr de specii per staie = 19,5 Densitatea populaiei =145,13 cel.L-1*103 Biomasa = 0,41 mgsu.L-1 n deplin concordan cu diversitatea specific i abundena fitoplanctonului din fiecare staie variaz i indicii de diversitate ai populaiilor. Trebuie s remarcm faptul c, de regul, echitabilitatea n cadrul staiilor este destul de ridicat, att pentru densiti, ct i pentru biomase. De-a lungul cursului Dunrii s-au identificat populaii locale caracteristice, astfel c similitudinea fitoplanctonic a diverselor staii este relativ redus; doar pe braul Chilia se poate observa o similitudine a fitoplanctonului ceva mai crescut aproape 60%. Din medierea datelor pe diverse sectoare ale Dunrii inferioare putem constata c fitoplactonul Dunrii romneti pn la Tulcea este destul de asemntor, de regul similitudinea este de peste 65%, dar difer mult pe cele trei brae ale Deltei; condiiile specifice ale deltei pot constitui o cauz a diferenierilor, dar pot intervene i unele erori din cauza numrului redus de staii pe braele Sulina i Sf.Gheorghe. Densitile i biomasele fitoplanctonului urmeaz cursuri diferite n diversele zone, astfel nct pe grupe au fost ntlnite urmtoarele aspecte: Chlorophycea, Xanthophyta i Cyanobacteria cresc n Delt; Pyrrophycea i Euglenophycea sunt, de regul, n densiti neglijabile care descresc n sectorul Deltei. Structura zooplanctonului era constituit din 37 specii dintre care 31 specii sunt consumatori primari (organisme ce se hrnesc cu substan vegetal), care cantitativ reprezint 95% din totalul zooplanctonului i 6 sunt consumatori secundari = prdtori (organisme ce se hrnesc cu substan animal) cu 5%. Printre primii 10 taxoni zooplanctonici, care alctuiesc aproape 91,5% din densitatea i 70,1% din biomasa medie general menionm: Keratella quadrata, Synchaeta pectinata, Polyarthra vulgaris, Brachionus calyciflorus f. amphiceros, Brachionus calyciflorus f. pala, Brachionus angularis, Filinia passa, dintre Rotifere, Cyclops vicinus i Cyclopoida nauplii dintre Cyclopide i Bivalvia larvae. n alctuirea densitilor generale ale zooplanctonului Rotiferele contribuie cu 62%, fiind urmate de Cyclopida 36%. Structura taxonomic a biomasei zooplactonului a fost dominat tot de Rotifera 61%, urmat de Cyclopida 28%, Cladocera 6% etc. Cele mai multe specii aparin grupului taxonomic al rotiferelor 65%, fiind urmate de Cladocera 16%, Cyclopida 11%, Calanida 5% etc. Valorile medii generale ale populaiilor zooplanctonice din au fost: Numr de specii per staie = 16,4 Densitatea populaiei =3 708,7 ex.m-3 Biomasa = 0,59 mg.m-3 n deplin concordan cu diversitatea specific i abundena zooplanctonului din fiecare staie variaz i indicii de diversitate ai populaiilor. Trebuie s remarcm faptul c, de regul, echitabilitatea n cadrul staiilor este destul de ridicat, att pentru densiti, ct i pentru biomase. Populaiile zooplanctonice variz mult de la o staie la alta, fapt bine ilustrat prin indicii de similitudine ai populaiilor analizate i de dendrograma ordonrii acestor staii n funcie de gradul de asemnare a populaiilor, astfel c cea mai ridicat similitudine zooplanctonic a diverselor staii se observ n Delta Dunrii (85%).

Din medierea datelor pe diverse sectoare ale Dunrii inferioare putem constata c densitile i biomasele zooplanctonului urmeaz cursuri diferite n diversele zone, astfel nct pe grupe au fost ntlnite urmtoarele aspecte: Rotiferele i Cyclopidele oscileaz de la Porile de Fier I pn la Tulcea, apoi cresc i pe distributari; Cladocera, Calanida i Bivalvia oscileaz pe cursul Dunrii i descresc n Delta Dunrii. Urmrirea ntregii populaii fitoplanctonice a pus n eviden o scdere a abundenei densitii i biomasei zooplanctonului n sectoarele din Cmpia Romn, dup care la intrarea in Delta Dunrii situaia se redreseaz n general. Zoobentosul reprezint principala verig care asigur transferul energiei stocate n sedimente sub form de detritus ctre nivelele trofice superioare (peti bentofagi), contribuind astfel n mod indirect la valorificarea energiei acumulate de productori primari n ecosistemele acvatice (Botnariuc, 1985, Rnoveanu, 1993). Originea formelor ce alctuiesc biocenozele este diferit: majoritatea sunt forme dulcicole cu valoare ecologic i economic secundar care i-au consolidat populaiile i relicte ponto-caspice (Hypania invalida). Printre primii 10 taxoni bentali, care alctuiesc aproape 98,1% din densitatea i 67,8% din biomasa medie general menionm: Oligochaeta, Corophium curvispinum, Pontogammarus obesus dintre Amphipoda, Hypania invalida dintre Polychaeta, Nematoda, Jaera sarsi dintre Isopoda, Dreissena polymorpha i Bythynia tentaculata dintre Mollusca i Turbellaria. Parametrii care caracterizeaz variaiile bentale indic o distribuie aleatoare, att ca specii, ct i ca abunden a densitii sau biomasei. n alctuirea densitilor generale ale faunei bentale viermii contribuie cu 68,6%, fiind urmate de crustacei 30%. Structura taxonomic a biomasei bentosului a fost dominat de Mollusca 91,34%, urmat de Varia (care cuprinde grupul Spongia i Chironomida) 5% etc. Numrul de specii, ca i abundena lor, variaz de la staie la staie, valorile extreme fiind: Numrul de specii n staii = 2 13 Densitatea populaiei D - ex.m-2 = 860 74 992 Biomasa - B g.m-2 = 0,019 1 613 Variaia biomaselor este foarte neregulat i se datorete mai mult distribuiei n pete a unor organisme de talie mare cum sunt bivalvele sestonofage Anodonta cygnaea, Dreissena polymorpha identificate numai n cteva staii la km 1072, 1049 i 1040, iar n restul staiilor, indiferent de loc biomasele cele mai mari sunt date pe seama chironomidelor i spongierilor. Valorile medii generale ale populaiilor bentale au fost dup cum urmeaz: Numr de specii per staie = 6,29 Densitatea populaiei = 29 225 ex.m-2 Biomasa = 399 g.m-2 n deplin concordan cu diversitatea specific i abundena faunei bentale din fiecare staie variaz i indicii de diversitate ai populaiilor. Efectuarea unei corelaii ntre numrul de specii fitoplanctonice i zooplanctonice evideniaz o uoar tendin de cretere, n concordan cu abundena lor, unde se constat, n special, n cazul biomaselor o corelaie ridicat.

Observatii asupra variabilitatatii parametrilor oceanografici pentru stratul bentic din NV-ul Marii Negre In statiile cu adancimi mai mari de 100 m, in afara colectarii probelor de sedimente s-au efectuat si profile CTD, cu inregistrarea temperaturii, conductivitatii si salinitatii apei de mare. Masuratorile efectuate au inregistrat variatia conductivitatii, salinitatii si mai ales a temperaturii parametru de maxima importanta in evaluarea schimbarilor climatice globale, in functie de adancime, la intervale de circa 0.5 m (Fig. 2). Salinitatea marcheaza o crestere continua pe intreg intervalul de adancime, mai accentuata in intervalul 60 - 100 m (haloclina). Probele de apa de fund, colectate din apa din tuburile de multicorer, au fost testate in vederea determinarii parametrilor fizico-chimici cu semnificatie geoecologica majora (Eh, pH, oxigen dizolvat, saturatie in oxigen). Masuratorile de temperatura au identificat prezenta stratului intermediar rece (CIL), delimitat de izotermele de 8C, la o adancime de circa 56 m si extinderea lui pana la 120 m. Determinarile concentratiilor oxigenului dizolvat in statiile situate la adancimi ale apei mai mari de 160 m, au caracter informativ, ele fiind influentate de posibila prezenta a hidrogenului sulfurat (H2S); desi apa din tuburile de multicorer nu prezenta mirosul specific, potentialele chimice negative pot constitui o indicaie a prezenei H2S. Salinitatea si pH-ul s-au incadrat in limitele normale de variatie pentru adancimile din perimetru (salinitate = 17.-19.8 psu, pH = 7.49-7.98). Influenta Dunarii se manifesta clar prin cresterea salinitatii de la tarm spre larg, pe profile perpendiculare pe linia tarmului si dinspre varsarea fluviului in mare spre sud. S-a remarcat dependenta generala a pH-ului de adancime, ca urmare a cresterii presiunii partiale a CO2, concretizata prin descresterea acestuia odata cu cresterea adancimii. Fig. 2. Variatia verticala a temperaturii, conductivitatii si salinitatii

S ta tia S G 1 4
6 0 8 10 12 14 16 18 20 22 24 0 6 8 10

S ta tia S G 1 2
12 14 16 18 20 22 24 26

20

20

40

40

L im ita s up erio ara C IL 60 60

Lim ita su p erio ara C IL

Presiune, dB

80

80

Presiune, dB

L im ita in ferioa ra C IL 1 00

10 0

Lim ita in fe rio a ra C IL

1 20

12 0

1 40

14 0

1 60

T e m p era tu ra C on d u ctivita te S a lin ita te

16 0

1 80

18 0

T e m p e ratu ra , C ; S a lin itate, p su ; C o n du c tivita te , m S /cm


20 0

T em pe ra tu ra S alinita te C o n d uc tiv ita te

T e m p e ra tu ra , C ; S alin ita te , p s u; C o n d uc tiv ita te , m S /c m

Concentratiile si saturatiile oxigenului dizolvat s-au situat la valori mai mari de 7 mg/l O2 si, respectiv mai mari de 70 %, ambii parametri descrescand treptat la adancimi mai mari de cca. 90 m. Desi concentratiile sunt mai scazute in zona din vecinatatea tarmului, este de remarcat ca hipoxia nu a fost semnalata decat la adancimi mari, peste 90 m. Aceasta marcheaza imbunatatirea continua a situatiei oxigenarii apelor de fund comparativ cu inceputul anilor '90, cand hipoxia accentuata (concentratii ale oxigenului dizolvat <2 mg/l) si mai ales permanenta, ocupa suprafete extinse ale fundurilor platoului continental intern si ale zonei de tranzitie, in zona de adancime 15-55 m. Tranzitia de la mediul oxic la anoxic se instaleaza la adancimi mai mari de 110 m pe profilul Sfantu Gheorghe si mai mari de 130-135 m pe profilele Constanta si Mangalia, evidentiind o oxigenare mai buna a apelor in sectorul sudic al platoului continental romanesc. CARACTERIZAREA HIDROCHIMICA SI GEOCHIMICA A DUNARII Analizele de laborator pentru cunoaterea concentraiilor n cianuri, TOC, amoniu i pesticide organoclorurate pe probe prelevate din fluviul Dunarea, au fost efectuate la INCD pentru Ecologie Industrial - ECOIND Bucureti. Metodele de analiz au fost conforme cu SR ISO 6703/1-98 (cianuri), SR ISO 8245-95 (TOC), SR ISO 7150/100 (NH4), respectiv SR EN ISO 6468-00 pentru pesticide organoclorurate. Incertitudinea de msurare a fost de +/- 0,001 pentru cianuri, +/- 1 pentru TOC, +/- 0,005 la amoniu, respectiv +/- 0,0002 - +/- 0,001 pentru pesticide organoclorurate. Rezultatele obinute sunt prezentate n tabelul 4. O atenie special a fost acordat srurilor solvite din apele de suprafa i fund ale Dunrii. Acestea provin, n cea mai mare parte, din dizolvarea rocilor care alctuiesc substratul geologic al bazinului de recepie. La acest proces de formare natural a unei mineralizri, cu o concentraie medie de circa 170 mg/l, s-a adugat n ultimul secol, influena activitilor umane, n virtutea crora (industrializarea, urbanizarea i chimizarea agriculturii), s-a produs o cretere n timp a concentraiei absolute a tuturor srurilor dizolvate n apa Dunrii. Global, n intervalul anilor l840 - l990, mineralizarea medie anual a apei Dunrii la intrarea n Delt, a evoluat n timp n mod accelerat. n compoziia srurilor solvite n apa Dunrii, domin coninutul ionilor de carbonat (circa 5o %), urmat de ionii de Ca (circa 15 %), Cl (circa l2 %), SO4 (circa ll %), Mg i Na. n intervalul anilor l840 -l990, mineralizarea apei Dunrii la intrarea n delt, a crescut de la valori de circa 170 mg/l, la valori de circa 410 mg/l. Corespunzator, a crescut scurgerea de sruri solvite, debitele i respectiv cantitile anuale de sruri, creterea fiind de la valori de circa 1 028 kg/s (32.441.213 t/an), la valori de circa 2 647 kg/s (83.532.967 t/an). n urma activitii de teren sedimente de fund att din Dunre ct i din rurile tributare au fost analizate din punct de vedere granulometric, mineralogic, chimic i biologic. Din punct de vedere metodologic analize granulometrice au fost efectuate detaliat sau simplu. Un numr de probe au fost analizate n detaliu prin metodele sitrii i pipetrii, acesta provenind din zone cunoscute ca afectate de poluarea antropic. Cea mai mare parte a sedimentelor este grosier (nisip la pietri), rar fin ( silt argilos), marea majoritate a probelor provenid din sectoare de-a lungul crora albia fluviului este rectilinie i unic, fiind, n general, afectat de fenomene erozionale ( ex. km 863 km

375). n general, aceste sectoare, cu sedimente de fund dominant grosiere, adsorb mai puini poluani din cauza procentului redus n minerale argiloase. n acest fel sectoarele respective pot fi poluate, de regul, pe zone limitate, situate n apropierea oraelor port. Debitul de sedimente transportate de fluviu n suspensie i prin trre pe fund la intrarea fluviului n Delta Dunrii (Mila 44 Ceatal Ismael), este caracterizat printr-un debit mediu multianual de 1737 kg/s pe anii 1840 - 1990, corespunznd unei cantiti anuale de 54.815.551 tone, din care circa 2.180.000 tone sunt aluviuni grosiere (nisipuri). Regimul cronologic al scurgerii de aluviuni, prezint o serie de oscilaii anuale i sezoniere. Valorile medii anuale ale debitelor de aluviuni, oscileaz ntre 4 780 kg/s (n anul 1871) i 224 kg/s (n anul 1990). n timpul anului are loc o variaie sezonier a scurgerii de aluviuni, aproximativ de aceai form ca i cea a scurgerii de ap, cu debite mari de aluviuni primvara -vara i cu debite mici de aluviuni toamna. n limitele de variaie ale debitelor de ap ale Dunrii unice, mrimea particulelor solide oscileaz ntre 0,01 i 0,1 mm. La intrarea n delt, pe braele principale (Tulcea, Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe) se pstreaz aproximativ aceleai proporii de repartiie ale transportului mediu de aluviuni ca i la scurgerea apei. Concluzii: Braul Chilia, de la bifurcare i pn la vrsarea n mare, pierde aluviuni prin depuneri de-a lungul albiei i lateral, prin canale i deversri peste maluri, evaluate la circa 90 kg/s; Braul Tulcea, este caracterizat de fenomene depoziionale de-a lungul albiei, evaluate la circa 148 kg/s pentru intervalul 1981-1989; Braul Sulina, pn n anul 1980 a fost caracterizat de fenomene depoziionale evaluate la circa 51 kg/s. Dup intrarea n exploatare, n anul 1981, a canalului CrianCaraorman, Braul Sulina i diminueaz pn la vrsare debitul de aluviuni transportate n suspensie i prin trre pe fund; Braul Sf. Gheorghe, datorit cursului meandrat poate acumula sedimente de-a lungul anumitor sectoare prin depuneri n albie i lateral prin canale i deversri peste maluri. Cantitatea de sedimente a fost estimat la circa 95 kg/s (media pe anii 19811989). n conformitate cu msuratorile efectuate de INCD GEOECOMAR i comparativ cu rezultatele obinute de-a lungul timpului de alte institute de cercetare (ex. INMH), debitul solid actual introdus de Dunre n Marea Neagr este de circa 25.088.292 t/an, pe brae poderea fiind urmtoarea: - Chilia - 67,7 %; - Sulina - 17,2 %; - Sf. Gheorghe - 15,1 %. Acest aport de aluviuni, a sczut treptat, de la 58.413.118 t/an (media pentru intervalul 1858-1900), pn la valoarea de 25.088.292 t/an (media pentru intervalul 1981-1989). Din cantitile de aluviuni transportate de Dunre n Marea Neagr 8,7 % reprezint debitul trt (nisipuri cu diametrul > 0,1 mm) care, sub aciunea valurilor, intr n circuitul marin, participnd la procesele morfologice costiere.

ANEXA 1

Planul de realizare al proiectului SESAME

Termen Parteneri Nr. Etape de realizare/ activiti Obiective de participani la crt. realizare elaborare 0 1 2 8 9 1 Etapa I Culegerea de 3 National Culegere Raport asupra datelor informatii istorice Decembrie, Centre for a de date istorice, cu caracter referitoare la 2007 Scientific pentru M. multidisciplinar, si analiza lor calitatea Research Mediteran Activitatea I.1 Colectarea mediului marin si (CNRS); a datelor spatio- temporale a ecosistemelor referitoare la biodiversitatea marine INCD Culegere fitoplanctonului GEOECOMAR a de date Activitatea I.2 Colectarea istorice datelor spatio- temporale pentru M. referitoare la biodiversitatea Neagra zooplanctonului Hellenic Centre Coordona Activitatea I.3 Observatii for Marine re faza asupra variabilitatatii Research; parametrilor oceanografici Culegere Consejo pentru stratul bentic din NV-ul a de date Superior de Marii Negre Investigaciones pentru M. Cientificas Mediteran a University of Furnizare Plymouth; a de date INCD Grigore Antipa

Culegere a de date istorice pentru M. Neagra 2 Etapa II Achizitia de 3 INCD Organizar Raport Raport asupra expeditiilor informatii noi Decembrie GEOECOMAR e expeditii desfasurate cu nava Mare referitoare la 2008 marine Nigrum in Marea Neagra in calitatea Efectuare vederea achizitionarii de date mediului marin si a de noi, cu caracter a ecosistemelor analize multidisciplinar pe probe marine Activitatea II.1 Masuratori de apa, CTD in coloana de apa sediment Activitatea II.2 e si Probari apa, sedimente si biologice biologie Activitatea II.3 Analize chimice pe probe de apa Activitatea II.4 Analize de laborator pe probe biologice si sedimente

Respo nsabilit ati parten Docum ente sau/i produs 10 Raport

INCD Grigore Efectuare Antipa (IRCM) a de analize chimice pe probe de apa si biologice

ANEXA 2

COLECTAREA PROBELOR DE BENTOS

Bentos cantitativ bodendreifer tip: van Veen grab Suprafaa 0.02m

Procesarea probelor brute/primare (sedimente i organisme) prin splarea materialului colectat cu ajutorul a trei site de 1 mm, 0.25 mm i 0.1 mm

Prelucrarea integral a materialului pentru scopuri speciale: Macrobentos Vermes Mollusca Crustacea etc. varia Meiobentos Foraminifera Nematoda Ostracoda etc. varia Conservarea cu alcool sau formaldehid 5%

Condiionare i mpacchetarea probelor pentru transport i prelucrare n laboratoare

Fia de triaj a staiei / probei Fie de observaii, msurtori i triaj, cu rezultatele din fiecare prob i din toate probele/staiile

Diagrama metodologiei de colectare i prelucarer a probelor de bentos