Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

N. lORGA .

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

XXXV. 285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui.513-21. 17 n.. XXXIX + 223-|-6 cliee . p. Stolnicul". 46 46 în „Un document ribid... lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid. 67-74. p. 94-6 „Lucruri nou p. p. Ind. XI+565 I.. XXXVI p. „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid. despre Vlad dela Despot. familia Cantacuzino". XLIV+180 Minerva Minerva istorice. Socecu..p. . 416-30. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid. Bucureti. 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid.. „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul . CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. „Documente privitoare Minerva p. et histoires du Passe Roumain. p. p. tip. Bucureti.. 64-5 4ip. 324-52.„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare". 49 Mihai Cantacuzino. 149-61 . p.611-33. 4 Constantin Cantacuzino tip. rom.. dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea .. lui Bucureti. 136-52. Bucureti. „Documente privitoare Ia famifia Callimachi". 49-50 Bucureti.' „Scenes „Operile p. 337-50. tip.. cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid. p. 227 58. 810-12 . 46-7 luptelor p.973-93. 233-44. 1902 23-25 p. „Despre Cantacuzini". Minerva p. Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid. 360 tip.. 191 epe" Un act ' în Ibid. Bucureti.. Minerva p.. 48-9 Bucureti. CLXIII 49 Ia tip.. naiionalisation**. 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). p. 184 . Studii tip. Un proces de des.. Bucureti.

Bucureti. XXXVII nou de danie dela Mihai . 395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân". tip. p. XV-e siecle". XXVI p. XII (din lecia „Hurmuzaki"). pân la CCCXX + 345 . A. Cri reti. tip. p. IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699. p. domneti. Bucu. zapise tip. pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris. XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip. Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. 435-44. „Prinos . i rvae. lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. I. privitoare la familia Callimachi". „Contra tânguirilor p. Tocilescu". Minerva 343 . 61 n. VII cu privire Ia istoria Românilor".. p. V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip. 15 t „Cuvinte adevrate".XII „Sate i preoi din Ardeal". . Socecu. cu note explicative. 57-59? . V. Bucureti. + 720 II.. scoale vechi" în Ibid. p. Socecu p. Bucureti. al ârii Româneti (1635)" în Ibid. . 626-41... Sturdza". Gobl p. 1132-1142 . tip. 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". Bucureti. 705-709 . Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . rzboaele Socecu. 55-6 „Notes et extraits III. . 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui .80-84 65-66 „Documente tip. 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare". Socecii. Sturdza". p. p. la istoria Românilor*. D. „Note critice interne ro- 'mâneti". Bucureti.' p. i misiunea Academiei Române" tip.. Acte relative teazul (1594-1602). 1-127 în . Minerva p. Bucureti. Bucureti.62' tip. p. Bucureti. A. . Minerva. Bucureti. 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D. 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu.

Bucureti. . China. 1- 303-320 61 n. „Analele Acad.. Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note). „Câteva manuscripte i documente din 35. „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi. Japonia. 84-88 1688". . 381-83 . Studii VI-VII.. tip. 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. 79 ..'^ „Dou reti. tip. românesc*. Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". Rom. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare. i Cri t^p. VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n.. . poporul Bucu- 62 tip. în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p. (dup acte des42=99-140 79-80 . Budapesta. p.. în Ibid...88-89 88 . zapise Socecu. 80 n. i rvae cu note Xl+669 111 p. . Minerva. cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid. . p. documente cu domneti. „ Vlruniuri istorice din Ungaria". . . 866-73.. „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti.'. tip. . p. G. ist. .". p. 71 Ibid . 7. Ibid. 20=79-98.. Socecu. Socecu. p. de istorie roTiâneasc" p. IX + 655 . 71 „Rzboiul din extremul Orient. 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid... p. 122.'. coperite în arhivele sseti)". sec.. 89-90 Costache (1763. . II istoria Românilor".'.'. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p. XXXVIII p. . . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip.. Bucureti. Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid. 10 „tefan în cel Mare. p. 175-186. Rusia asiatic". p. „Mruniuri 413-6. i Arge". Tocilescu" Ibid.. . XXVII. 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p. „Înc ceva despre Ibid. relative Ia istoria Românilor" I. Bucureti.' Vod (politic)". p. .. Bucureti. p.77-8 ar i strintate . 61 privire la . . Bucureti. 283 .XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p. t p. p. explicative.

p. VI+312. 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip. p. scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p. „Contribuii Ibid. I (c.. în Ibid. 78-9 veche lit. „Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". 746-751 epoca 72 . . p. Rahmen 1550) p. 225. 58=183-240 30=241-70 istoria . tip. . Braovul i Românii. 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. p. din în ar Ibid i . din strin- tate relative la istoria Românilor". 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. Bucureti. . în Ibid.a Istoria Românilor II. I. p. XXXIX. . p. sec. II. tip. seiner Sta- Perthes. p. . Minerva. Bucureti. . 250.. Minerva.71-2 . .. . II p. Domn Româneti" (1849-1856).91-95 Socecu p. p. la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid. Mînerva. . ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. p.. Gotha. al . pentru colarii clasei a II. 156 . tip. Buc.. 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare". în chipuri i icoane". p. . X. XXXVIII. Bucureti. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . I. în Ibid. IX. p. Scriitori mireni. 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". p. tip. II. Domn Româneti" I. XlV-1-402. XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". tip. 143-6 i lmuriri p. 113-121 .. p. secundare. Bucureti VI-h222. „Observaii de cronologie lui cu privire p. 755 . atsbildungen". 18=183-200. 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. . p. I..XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid. Bucureti. 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur.. la istoria literaturii române Scriitori bisericeti. 455.

. XXIX p. XL. 31 . p. XXIx'scc. . Bucureti tip. 88 n. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex. lit. 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid." sec. i regete documentare. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip. p. LXVI+303 i XIII p." sec. p.. p. Minerva. XI Documente XII p. Rom. ' . 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad.XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid.. Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei. . scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea". XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc". Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. 183 . în . Minerva. familii. lit. ist. Scrisori i inscripii ardelene tip... p. 9:S Minerva. p. 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor". 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. i strintate 26==33-58 138-39 .138 . tip. ist. Bucureti. 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri". „Contribuii la istoria învmântului lit. 139-40 XXIX. Bucureti. 332 . Socecu. al XlV-lea pân astzi". p. 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p. în bian Hagi Pop. LXXI+203 307 p. I. . Bucureti. XXIX. Bucureti. Note genealogice asupra mai multor p. în (1780-1830)'" în Ibid. . revista „Luceafrul". 110. 146-5. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An. Rom. fascico'a II. 336: l-ll i maramureene.. 142-3. tip. XXIX sec. sec. n-ro 13-16 264-270 . p. Ac. ar „Cri i Ibid. p. Bucureii.. 76-7 p. VI.

75. Socecu p.— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". tip. „Istoria Româniior pentru poporul românesc". 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip. 156 desvoltarea cultural a neamului".. 131-2 pecetea p. 147 — . Bucureti.. Articole voi. al al XlX-lea II . de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p. II. 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note). (1760-1830/' alegere 55-69. tip. (1840-48)^ .119. . (= Studii i docu147-150 mente". p.I p. 33-35. . p. 352 „Inscripii din bisericile României**. dargestellt. vremurilor p. (bis 1451) Gotha. XVIII partea Bucureti.. Rvaul. 113-15. 57 istorice diferite în „Floarea darurilor".193. II ' însemnri pp. . Londra. €5-82 156 I • .. . p. XLI. 257. I. . p. 48 „Vechile biblioteci. Româ. p. . „Ce carte 145 . 51. Bucureti descoperire : Minerva. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p. Nsud p. 195. I. 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine). 129- . 257-259. 146 157 72-3 „O . Perthes p. I". (= Studii i documente. lui .... româneti" în „Floarea darurilor". le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului". . 154 legtur cu Bucureti. . 89. istorice viaa ': . Vod Mavrogheni". 120. . Socecu. III. „Craiova i Unirea" p. 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I. 183 p. Minerva p. învau odat . 124-31 a . (1821-1840). tip. 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . ^ip. 1840-48).. Vleni. 433-33 156-7 în Ibid. agrar I). în „Nea- mul Românesc.129-32. XV). feneile la noi" în lbid. 70 163 Vleni. Vlenii de Munte. 91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor..

p." XVI.. Vleni. I. VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". 14. -Srat). 16 . 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". Vleni. p.lX+453 XVIII. Vleni. Socecu. p. p. 320 n. de . „Unirea Principatelor (1859)". vrjmie .) . între Români" (Râmnicul . Le Cler din 1860. Vleni p. . . tip. documente cu note II. p. „Trecutul unei p. Socecu. 138 „Mesagii. 262-65 (no.. p. Vleni. Vleni. Bucureti. Bucureti. Povestiri ale cronicarilor". . din veacul al XlX-lea în Berlin.XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor". „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G. (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen". „O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27. 160-1 . — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense. . p. 480 168-70 p. Vleni. 16 (conf. 220 n. conf. p. II. ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. Vleni. 9). 348 . 13 reedine regale: Sinaia Vleni. 242-3 în Ibid. proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza .162 p. 230 ' . p. Braov. II . explicative. Vod" . p. „Geschichte des osmanischen Reiches". lip. „A cui e Dunrea? (conferin). Vleni. „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . româneti i a vieii religioase a Românilor". p. 104. 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. 16 1909 „Istoria bisericii II. „Din faptele strbunilor.

/. 140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". \ civilisation I . XVIII -1-350 „ Vieaa O I. 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. p. 17-71 în 164 literar". Vleni. 1 65. Bucureti. 72. 1. Codru Drguanu". . I „Analele Acad. Vleni. p. 448-9. Palermo. II (1750-1812». 164 n. 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". II. 218. n. ist. ei". 493. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni. p. 1 295-6.— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale". p. dup co- respondene diplomatice strine" sec. *. Mihael Amari". „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". ^-'' III (bis 1640)". 139-151. III. p. 180 p. 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc".. Vleni. XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p. 97-106.4 p. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. Vleni. p. . 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor". Române". 1 „Note p. 213 n. (1700-1750) p. în p. în „Calendarul Ligei Cul- Vleni. Gotha. Vleni. „Geschichte des osmanischen Reiches. p. 80 . XIX 170-1 Vleni. Bucureti. 39. „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc. lv4-428 „învturile Vleni. Originea i ciclurile . roumaine" 191-2 . p. p. 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" .

privire studiile istorice" p.XIX 1911 Radu-Vodâ erban". 147-185 39 185 Ibid. „Un ." 33 . p. dell Italia".. . G5bl. p. . I — Bucureti. 191 198-9 domneti".. ' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea. 39. Vleni. LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. p. p. la Rom Academia 358 357 n. \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni.. Vleni. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. p. „Generaliti chiJere 24 ed. Petru . ViIi+214. 55=211-65 în Ibid. Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria. 194-7 540. al 150 sec... „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap. pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid.. Sibiiu". = „Rscoala Seimenilor împotriva p. p. timpul ist. . 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches. învietorul contiinei naionale ungureti p. italiai în Turcia în Ibid. „Studii p. voi. p. 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc". XV partea 1600).. cel Mare i erile noastre" în Ibid. Vleni. IV (bis 1774)".. i Românii" în „An. Acad. 31=767-97 . . relazioni coli' con speciale considerazione p. biruitor: . 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale". Bucureti. „Scrisori . 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). 320 n. Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid. Ac. Braov.' . . i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. Vleni. Vleni. XXI p. (lecii de des- i cuvântri). Vleni p. tio. Rom. în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid. Gotha.

200 . 199-204 [ . legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc". pI Blineti" în „An. noastre. . . al Târ- gului Frumos. Vleni. 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. +162 + IV . p. p. 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist.. 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. Rom.XX 1912 „Breasla în Ibid. Vleni p. Dezvoltarea i vieata ei".212-3 Vleni. Desvoltarea i vieai p. „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2. Acad. . p. Lecii inute 274 . 211-2 se- „Mnstirea Neamului. p. 89 „Nevoia reînoirii '. p. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A. 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri". 188: Privilegiul din ai . . „Pagini din istoria cultural: 1815 ' . blnarilor din Botoani. cunotinelor istorice în învmântul cundar".. Vleni p. p. Hurezului. Ibid. Vleni. 2. 1. Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid. (Istorie a p. Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. 190 în Ibid. 200 Vili 210-11 . 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu. Despre mns189 lui Neamului. 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid. chestie). 40 ..198 „Mnstirea p. 77." sec. Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni. p... S. Vleni.. «Femeile în vieaa neamului nostru". . Vleni. 190 30=835-64. . p. „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. ei". . Vleni.'!.

Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n. 30—36 streini p. 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer.' Rumeni colle lui epoca modern". (confe181 ur n. 40+474. l64-8. p. ropa". 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în . 253-62 . Stokhoim.) Vleni. 213 . 1912. în revist svedez „Svensk Tidskrift". V214-16 leni.218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). Socecu. Stok- /l3 1^ \/ . tha. 13 S vistelse i Bender. 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup. Vleni. p. p. . .214 „Den albanska Frgan" în Ibid. XXni p. p. tip. 217-8 „Relations entre Serbes et Roumains". „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". Vleni p. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715". edit. în „Buletinul comisiunii monumen- V p. IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . p. Vleni. 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. en Vleni.213 Orient". p. p. 20 till . 5 .*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în . p. .XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice". 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". Vleni. Vleni. XXil. Constantin Bucureti. XV Comisiunii istorice a României f 226. negustor în Craiova" 216 (1794-1834). atribuit Iui Dichitii. â Belgrad). p. „Les Tutul" în Ibid. V bis.^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches". p.

le pays roumains". les âge. 311-19 . . 350 voi. 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . 1601 — 1825. 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont. tradii istorice în i Românilor plus în p. a Italiei Ibid.. p. cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p. Paris.. clieu . XlV-XV-lea". 226 226 bip. 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes".. Bucureti. p. 4—343-46+1 în Ibid. tip.. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid. C1II+779-18I5 . 413-29 les les . au troi- Deux Communications Vleni. Socecu. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ. „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad.. — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2." în XXXV sec. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani".. 1 „Documente Bucureti..222 „Din inuturile pierdute. 49 355-7 . p. i p. p. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil. „Versuri nou ale lui p. Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid. n. .. „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile .. p..XXII „Aciunea militar a României tip. 7 et 8 avril 1913. 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid. -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. plângeri ale episcopului de p. Rom. 11 Moldova" „Analeh Rom. Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164. Paris.225 în Ibid. 559-80. ediia Ac.... '. tip. ist. privitoare Ia istoria F^omânilor". Partea Gâbl. împotriva sudiilor strini din p.. p. „Ucraina moldoveneasc" sericile p.. p. Ir'storiques. în ibid.. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. La survivance bizantine dans faites... deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p. II: XV colecia „Hurmuzaki". 1. Alean. . 254 în Bulgaria cu ostaii notri". 14=347-60 în .

.. p. • »0 hart brogean în a Terii Ibid. întemeietorul . .. un geograf do- p. Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid.. Veron. 917-21 — — . 230-1 în lui Mihnea p. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p. Acad.XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni. satului „Dou în Ibid inscripii p. 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p. . Topola (1811))" în Ibid. Ibid... ist. 12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd. Româneti 923-30 din c 1780 Ibid.... 229-3) Caragheorghe. 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 .. p. 228-9 165-205 în .. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid.. 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' . „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid.. .. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid.. 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid... p. p. 20=131-150 în .. 711-30 . „Clopotul druit bisericii Serbiei.. 23S .. p. i a bisericii ortodoxe" p. „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid.. i p. în Epir" în Ibid. 1453) Ibid. p.. — p. „Privilegiul Iui în Ibid.. Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr.. p.228 Stoica. Alexandru cel Bun". 18-863-80 . p. p. 447-517 „Steagul .... Rom. Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea.. 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An. 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid.. XXXVI p. ..." sec.

Minerva p. Vleni p. 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice. 21-3 Vleni. 145-153 174n. p. 264 .. . în „Buletinul inst. Vâlen'.. lui Constantin VII. .. 44 236-7 Vleni p. costumi. p. 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p. p „Politica austriac fa ' de Serbia". natura. p. lui Vasile Lupu" . Valachia e descrizioni del paese.. IV VI+378. .218-9 . .i" în Ibid. 236 p. .. 13 peuple turc". abitanti religione degli de Del Chiaro.. 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . 213 Constantin Brâncoveanu ("confe. Bucureti. Vleni. Vleni. Dobrotic. „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu". Ac Române. ed. pentru studiul Europei sudostice" II.. Vleni. II problema balcanico . 167 „Cinci conferine despre Veneia". 218 .. „Legturile culturale între Bucovina (conferine).XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . p.. p. cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani. p. V228 leni. Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p. p. Vleni. „Bu- com.. în îii Marea Neagr: : I. monumentelor et p. . Vleni.. . . cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid. XV-esiecle". 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". An.. isforice. 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n. Vleni. • „Arginturile" corn.9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p. mon. 191-98 219 . . tip. 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin). Cosovo pân 1071-1118 . 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). 235 Turcii Marea Neagr II. Vp. Legturi cu i la . • . în .

.. p. 205-228 Sârbii. . p. p. 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod . 15 244 „Hurmuzaki". în Ibîd. în 29=385-413 252 Românilor".. . Partea 1320-1716. Vleni. 247-8 . Buletinul corn.. 76 bunilor Domni din trecut p.". în ibid. XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). 244-5 . p. XXXVII p.. Agarici. Vleni. în Ibid p. Ac. Vleni. amintiri istorice".XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". istorice. 249 vieatâ a statelor mici"... „Neanul 189-204 Ibid . „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior".. 235-6 fa ' . i rus în desvoltare paralel" în p.. cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p. „Pilda în Ibid. «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid.Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova". . 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi..252-3 reprezentative la Români cu spe- . p. p. Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. VIU.nirescu". 13=323-35 238-52 „Dardanelele. 15=229-43 Ibid. 24 244 „Albania i România". 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p. 49-54. . „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III. Gobl. Bucureti. „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p. de coala româneasc". . (lecie)... istoria Românilor". XIV I: Acal. rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid. 44-77-120 ist. . 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid. . „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în . . tip. Rom. 247 austriac „Imperialismul . în „Câtîva lmuriri ibid. sec. Rom. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. inon. p. nou . . . p. p. epoca 243 voi. 17 la = 305=21 Ibid. 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea". editat de .

. extern a Regelui Carol . 265-6 et „Histoire des Roumai. II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte).is de Transylvanie p. p. I. p. 263 diferite". agent la Belgrad. II. voi. 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. au XV-e siecle". mon. Bucureti.a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. p. în p. p. I (Pân la micarea lui Horea 1748). 11. . 219 23 ^Desvoltarea statului român". I. XV+291 în . Sfetea p. 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu. „Acte parte siunei '. p. în „Buletinul comi- istorice României". Gobl. „Istoria p. Vleni. tip. Hongrie". 361 274-5 . 15 —— . 414 et deHongrie". ale 404 nespecialist a. 151 . „Acte privitoare Caro! I". p. Acad. p unui antice". I (pân la 1700). tip- Socecu. eu. ' „Cel dintâm învtor de ideal . Vleni. în n. Vleni. tip. 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric". comerului românesc". Române. 61=545-605. „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". p. Bucureti.• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid. Bucureti. „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)". Bucureti. „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl. Bucureti Bucureti. C. ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". XI+l 79-272. 8 „Buletinul com. . . 264 I-iu. „Studii tip. „Politica tip. 130-40. 31 î. 249 n. p. 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. . l'histoire des croisades p. VI+460. 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". în 17 cea . „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". legturile Secuilor cu Moldova". 253-4 254-55 Vleni. p. 93. Vleni.supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni. p. Gobl. «Cri Vleni. istorice". „Istoria rzboHiluj balcanic.

. p. Vleni. . 278-9 lui vânztorul istoria p. în Ibid. 34 290 balcanice"... 282-3 . „Latinitatea familiei regale" no. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române. „Ce P.. Un scriitor . popoare Vleni» 289-90 Iai. Ac. 733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-.. însamn . Rom. 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid . 43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor .XXVII „Studii. . al elenismului în Constantin Evnomie.... 20. în Ibid. Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid. „Sârbi. în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p. Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 . 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". 48. 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu".. (lecie) Vleni. XXXVIII p. 279 în „Dou Ibid.. Bulgari p. în Ibid. p.276 .. i Biblia dela Ni:oIae Milescu". . 288 în ! drepturi naionale ' Balcani".Neamul Românesc". do:u:nente II. în Ibid. i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid. sec... ' . p Regnault . .. i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'.. noastre". ist. p. ("conferine). i note istorice" . în „Revista istorica". „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid. 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An.. p. 17=35-53.. literar în secolul al XVIII-lea" p. în . p. francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu".... 116-17 .. în „Neamul Românesc". i . 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki". în Ibid. contribuii bisericeasc a Românilor".

Iai. p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc". XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122. ale Ir. Autri- chienne (1775-1914). .. Iai. 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip. eran: ' loan Drguanu" Ibid. Iai. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". p. 22-54 .. p. Progre- sul. p.292 p. 173 „Histoire des relations russo-roumaines". lai.i p. . Statului. Roumanîe. Conachi". tip. . istorie universal). în Ibid.. p.. p. „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. 58 la question rurale en tip. Bucureti. (prolegomene la Neamul Românesc. 123 . în în la istorie uni- 296-8 . Negruzzi" „Revista istoric". Iai Statului. no. Progresul. p. 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor".. lai. Gobl.. lai. 293 „Cele dintâi scrieri Const. „Diferite note istorice" în „Revista istoric. „Câteva scrisori ale poetului Const. . Dacia. 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip.. 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". Iai.. 292 „O cronic nebgat Iai.XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului. p. p. tip. 114-25 '. 117 294-6 „Cugetare versal). IV..292 mânesc pe 1917".. voi. clin Il-a : Partea 1716-1777. lai. i fapt german" (prolegomene tip. Rom. tip. III. colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom. Neam. .. Iai. no. 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro. tip. p. în Ibid. p. tip. Iai... IV. 368 . Do290 brogea. 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor . Iii. p. . 67 în 299 Moscova" 300 .

p. n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid. p. tip. 47... Σi. 106-109 301 lai. tip. Renaterea romneisc" în p.304 304 p.. la lai.... : 114. • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid. V. . . no. p. literatjra româneasc" în Ibid. . Iai. p.. în „Neamul Românesc" lai. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). p. 294-5 ' . 116 . Ibid. 104. . . 170-187 1. . tip. în Ibii. 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5. . 292. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid. . Iai. : 306-7 . no. p.. 323-4 Paris.304 . . p.. Originea i însemntatea ei •actual". Neam. . 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. . „Românii de peste Nistru".. lupta lor. no. .XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc. Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare). Iai 309 n. ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric". „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia". 47-8 Ibid. 65-80 . n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains". 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". Neamul Românesc. p.. 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc". 300-1 „B'jcovina i p. . a 114-25.. . Ibid... XV+282 . no. p. „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice".. Bucureti."... „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom.. „Relaiile culturale greco-române" în . Rom. în Ibid.

la 314-15 tip. 224-27.' Basarabia" în Ibid.. 403 "Chestia Oceanelor". .. tip. meter de . Neam. cureti. 309 10 geografic „Istoria poporului francez. .XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid. . . p. 117 „Istoria Româniloi Rom. 246 315-16 în „Opera de 247-51. 106 .. n-ro 150. Serv. n-ro 221-22. 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". Cu t. tip. tip. 309 . 254-67 308. 153-4. 344 p.. „Medi:ii Cult. 232-54 307 p. . 179 Rusia . 9 la Acad. Bucureti. în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156. Bucureti. n-ro 35-6.. Neam. Epir. ! 324 324 Rom. n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n. i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc". . Bucu- Cult. Neam. rsriteni: p. „Expansiunea româneasc no. tip.. 111+68 .. . „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid.. tipar" (conf. . p. 312-13 din Peninsula balcanic etc. n-ro 262 în Ibid. . reti. Bucureti. naionalizare .. 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. Cult.. 259 . n-ri 130-31 „Conferine bucovinene... SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid. p. tip. Cult. 324 no. du peuple albanais". p. (Albania. Rom. „Hotare de stat no. 267-70 . i medicina trecutul româiesc". Cult. 243-4. tefan cel Mare" în Ibid. 224-31 p. în p. MaNeam. p. i colonizatia ' strin" în Ibid. 314 cedonia. Rom. . al Armatei p.. Rom) în Ibid. Rom. 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional". Bucureti... „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti.)". Neam. i . „Vechea noastr cooperaie" 284-87 . Tesalia. Cultura Neamului Românesc". Neam. Polonia". 32> . 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. 311-12 Bucureti. tip..) în ibid. 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid. Rom. 72-3 „Soarta faimei lui . p.

Cristidi în ibid.. „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid. p. 318 o „Un negustor biicuretean acum p... Rom. tip. p. 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid. 271 . tip. câteva noi izvoare apusene" Ibid. în Ibid. (Evul mediu) 111 319. p. II ronnnice în desvoltare I i legturile p. (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p. Neam. 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. 320-21 tip.. 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d. Neam. în Ibid. 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid. p. 287. 69-95 . Rom. Cult... 67-70 . n-ro 162-65. n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid.Revistî istoric" VII. Bucureti.. 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova". 343 . 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid.. în ibid. J Evul mediu. p. I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p... x Bucureti.. 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici . . Paris.' ailor '.. Lang & Co. Neam. Rom. 317 : p. p. . „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation. p.318 p. pân astzi) p. Cult. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p. 403 423. Cult.10-14. p. VI. mici".XXXI „Istoria literaturilor iloi"... Bucureti. .. Românilor prin cltori I pân . 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". tip. p. 318 jumtatea sec al XVIl-lea". 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli". 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". p. (Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8. 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în .

). 119 „Vrancea i Vrâncenii". no. „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". p. Rom.. . Braov. „Neamul Românesc". „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam. .. Român. 100-115. .. IX 79-82 Ibid. Cultura Neam. 347 în „Comemorarea lui Dante". Bucureti. p. .. 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris. no. 347 Roumanie în des Roumains". p. p... în Ibid.347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul". p. în Ibid. in „Buletinul istoric" al .. 209 . 311 Papi i împrai. no.. . ("cuvântare la Academia Rom. n. de studii sud-ost europene. 2 „Relaiile noastre cu Polonia". 331 . în Ibid^. . în . p. Rom. . '. siecles". . 88-170.- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid.. . 45-54. . tip. 345 politic „Mihai Koglniceanu. p. 122 i urm. moderne i'contemporane. tip. «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc".. Socecu.348 . în „Gazeta Transilvaniei". 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". . limba francez). no. . 96-98. et Ibid. p. i literar a lui I- Brtianu".. 1-12. 27—40 I.. tip. 70—74 . VIII p. : NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în ... Toate lmuririle corpul cercetrii de fa. 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. scriitorul.. Martie 343-4 Bucureti. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale. 88-94 „Secretul culturii francezt". „Activitatea politic 347' no. omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . Ac.

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. de a ti toric al nostru toate. — — moldovean. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). care-i terminase sului. de covâritoarea personalitate a iui B. ca student. mai mici. i I. trimise din strintate la revistele româneti din ar. Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i. recunoscut a Apusului. Onciul nali. i multe i. în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. admise în tiina noastr istoric. . i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate. despre de aceast intrare Ia coal romantic. Dou concepii istorice. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele. încât astzi a devenit cei mai mare i. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga. unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane. 191 1. cuvântare Academie. D. variate ca coninut.2— 15.1. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata. când individualitatea cugettoare a lui A. felul. pp. un istoric. P.

Ureche. III. care fac obositoare cetirea unui istoric modern. adevrate subiecte de nuvel". i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". Drsuperstiios. cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei. ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. Cantemir. adec 1856. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887). puin respectuos pentru proprietatea literar. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N. i în Iai Ia 1857). 3) Orâiua soc. p. Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". Galai. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii. un studiu de (n. Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. IV." In -). convingeri. de viat i colorat. etc.. scrisoare ine- 2) In ^euista nou.. etc ine „ajut puin vederea. care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. 196—220. 308. pp. aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^). Bucureti. scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. (^891). i „alte vrednice de credin" expunândule rece. (|892). I (1890). . cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp. mascarada boiereasc. pp. pp. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. îndrtnic în idei. care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. Fotino. Blcescu din Focanii-munteni la Golescu. tiinifice 4) lUd. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. 682—698. a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. Dela aceast dat înainte pân la 1848. i titcrare. vorbete i de bogiile naturale ale ârii.Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. i Cit.

pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava..Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni. poate si din Moldova. 1368 Febr. original întâia a dup fuga probabil. p.. lorga. 3) Jbid. IV (1893). se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^). Bissaccioni a venit numai pânâ Viena. 20-36. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat. care In 1619 plecase spre Moldova. 704-26. mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. ne d tiri asupra Mol- dovei. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654. i 1) 7bid. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". izvoare istorice privitoare la biblioteca el. Paris. mai ales însui tratatul de predare. i ru. ca student la Paris. pp. In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini. 571-589. chemat de Gapar-Vodâ Gratiani. textul italia i pp. Din cauza la morii Gratiani. tun. 4) Orfuoa. 1—19. petre- Muntenia din Sept. pp. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. descrie nro. pp.. 1372. tip. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". 1779 645—651 . lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68. ca locotenent general lui în armata moldoveana. XLIX (1892). soc. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. pân în Maiu 1780. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". — 19 scrisori analizate. frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. . deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). „Pentru negoGheorghe tefan. 2) ne^uue hbtorlque.

zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea. Jbid. 9)pp. V (1894). cugeta este ci de bogat. 355—58 puV-VIII. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. 8) pp. i traducere româneasc. cu Angliei lacob I-iu IV (1893). 35-66. al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). în c. „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. pp.. 67-81. 261—64. 10) 173—200. 19-34. urm titlul de doctor. economica. . de pela HOO. 201— 215. lorga ia la aceasta din istoria ^). nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. 3) pp. 82-132. care cuprinde tiri preioase privitor vieaa. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei). prefa se ^). t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" '). Paris.. „Le Chevalier erranf. despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis. un roman cu 1395 de ale- goric. 6) pp. 1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17. unica oper roman frances. tabla adause i corecturi pp. Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. numelor pp. 5) pp. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante.în Sept. pp. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 . 217—221. (publ. 133— 171." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^).^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^). In apen- — din roman '''). acest pentru personalitatea sa moral. soare latin. III" 1893. 11) arâiua din lai. 4) pp.. 108—111 public o scritiin. rp. din 24 Iunie 1610 a regelui . la Milano la 1853). influena franceza dela Italia sfâritul sec.. 7) pp.

Minotto i lorga. Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. 1—7. Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". a faptelor. evul cum s'au modern i contemporan . i rs- . în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd. ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346). se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. Ibid lupta . dobânIstoria e care s'a manifestat. reti. 1) neuue de COri&nt se Catin. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. de- compunerea sistematic. pe baza unui întins material publicat i înedit. Domnul Moldovei (27 Febr. V (1894) pp. în 1904.zidite regale din Dresda. un osta al Basta. Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. probabil de un regelui Henric al IV-lea. Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. 655-57. F.punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). pp. prin . prin diferiii scriitori de frunte. de orice natur. e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie. 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. de cuprins teologic. 3—60 i adau- suri la p. scris italian I. acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. activitatea omenirii". 63. care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). 111(1895). întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. greceti. . i genesa Aci. II (1894). din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585.. unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. indiferent de loc i mediu. fr scopuri strine de dânsa. pp. timp.

O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere. stracta recea figur a omului si pe oameni.. puin lmurit.notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365. 1561). un erudit. ce vâresc.... : dar mai presus de aceasta. în afar de sine. 1693 i. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc.8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva . oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv. scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral. nu numai ne las mijlocuL Voi. dâ un suflet întreg. c cu adevrat noul profesor. nobil ardelean despre Turci în 1495. va fi aceast privin. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general. naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. adevrul poveii pe care o au o interioare.. Istoria nu tip . de numrul. aa de tânr. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în .care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via.. stpân pe domeniul su con- tiinific. Ion Vod Cel. . toat în între- i apucturi speciale... cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui. general d Cutai E o lizare i fericirea. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. ceva cu mult mai important cepii nou. Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera. VI (1895) pp. ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an. în stare s aduc în nu numai materialul inedit. linitit i frumos. Istoria e disciplina cea mai uman din toate. oameni schimbtori CU vicii deosebii. psihice a omului. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa. loan Laski. O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde... oricine simte mai poetul Vlhu :. cu atâta import ma ei general va fi mai mare. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem.. . oper de mult munc.. Spune utilitate lecia de sjs. 104-105.

ci dup provenien. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii. ura inutilitii stilistice. dimpotriv s s mai tolerant. toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului. conse închid în fr brbteti. mai bun. inima se face mai l:r^. "âk se Românilor ( 895A prefa. Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune.-vieii." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. nu cronologic. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru. în . 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele. i-au fixat în struin. prin capt. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine. judectorul. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului. tocmai fiindc relieful personalitii scade. dar cu sigur. cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. filosofii cetuia pru. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. rsplat tutea cea ifice. ne arat proveniena actelor i felul cum public. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe. mai altruiti mai iubitori de vinse . sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi. „Un pe1 I. cu hotarele restrânse. dac relieful personalitii scade. iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia. iubirea precisiei. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. „Mini energice. Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. vrat Pân i câtig simul tora deprindere. i-l explice". om i sunt intolerani de via". cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor. Omul pregtire istoric' fa de alii.

Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul). c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru". pe deoparte. — 3—740 . Dresda. Parma. pe de alta. 4) pp. . Ttari. La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. 2) pp. Viena. tabla îngrijit i cronologica a. în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg. unde ieram transcriere. XI partea 1. 1772. chiopul. tabla alfabetic pp. cele Cazaci.10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale. Miinchen. c înlturând-o. c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii. XXXIV— LXI. 1896 pp. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. I— LXI. voi. ab. puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. în — i observaii pp. al i lui a eterii). polone. Milan. lui analitic a cuprinsului cronologic pp. Veneia.. III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. 107—403. în apendice din 1594—1821 ^). fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839.^). 1—9. documentelor pp. 9—104. tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. faximil un ordin de plat din I— V. LXII— XCl tabla ! erata 3—107. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. i-iu. . unde era deosebit de apreciat. ruseti. Turin Weimar. Din. II-XXXIII i tabla alfabetica pp. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian. 3) pp. etc. timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. i Veneia ^). apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul..

româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. cu Erbiceanu CLrAiua soc. VII (1896). tUn i Cd. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu. 111—32. 1590) au in Acad. Bucureti. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). Articolul . . al 2) CLrAiua. despre Petru Cercel sori • Mihnea. Domnul i curtea. clubul din Basarabia. Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului". membru corespondent (1574— c. 445-57. 1585 91). IV. pota moldoveneasc. — 100. in 7 April 1897. Domnul de aici. Paris. diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". furitor de planuri irealizabile A. locuinele româneti. etc.11 talia Tana. dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. 3) pp. pp. câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. starea apsat a rnimii. pp. Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. Se reproduc prile relativ la Basarabia. igani. în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). : Bucureti. XVIII (1896) ^). apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul. Focani. membri ai familiei Mircetilor. boieri. Chiinu. 10—36. Rode \'\ imâne 4) lorgd. Scrisorile. precedat de o scurt lmurire introductiv. societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. 1896. începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. dintre cele mai interesante. Iai.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). Mihnea Vod al Il-lea i alii. scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407.

ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. Moiena. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu . al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit. etc. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su". ca. Roma.. erata i adausuri la pp. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. al XlV-lea.. 3) pp. ungu- i de aici reti. cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui. VII-Xl. lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris. Genua.-^) i crile tiprite întrebuinate'*). Bo— Modena. 1365 — 1397) operile lui Filip. Turin Aceast oper istoric. i Veneia. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod. XXVI— XXXIV. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). cuprinztoare. lui numeroase. având parte principal în evenimentele din sec. e cldit aceast oper de istorie universal?. documentele cercetate de lorga Ferrara. i a familiei Europa întreag aproape de loc. vedem pe ce aparat tiinific i informativ.- 12 vine importana lor cu totul deosebit. Tiprit sub Paris ca fasc. logna. Brera. . din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). Lipsea. i lin. In acest. Hamburg. care sunt izvoare prin. ca cronicele tirceti. XI— XXV . aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric. studiu toate izvoarele istorice tiprite. Munich. Prin opera sa mare. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. în arhivele din Ber- Dresda. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere. 4) pp. Oxford. Plaisance. cu totul excepional. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii".. adevrat superior* a in La p. „percursor valoare". pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. Londra. 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp. ci ceva mai mult. aa de întins.

llie. informaii inedite. aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. tefan Mâzg ^). Marcu. ist. 70-74. 12) pp. care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec. 75. Clugrul (din 1521) '^). o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. 6) pp. 46-55. 13) pp. 17) p 76. 35-37. al XVI-lea "').. 7) pp. Nicolae Basarab ^). la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. '"). 443—513 Onarere Ocad. Nicolae Basarab (î569). desvoltarea gustului de cltorii". 1—442. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). dup descenden. 74-5. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. Bogdan Constantin^). Bogdan Sasul '^).Voevod '-^). Un cel viguros satiric. 10) pp. . Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod '). pp. epelu.. 15) pp. aceasta ca- Filip ca scriitor. Lpunenii Petru Cazacul. Aron. loan Bogdan"^). Expune apoi vieaa pretendenilor domneti.Danciu." In studiul arat. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). 59-67. stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. 33-35. 16) p. Despoii ^). . 515-555. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene. voi. 17-19. 9) pp. 56-58. 5) pp. II) pp. 37-42. 13-17.. tefan. 19-27. lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^).: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. 3) 1 — 14) pp. clar i just. 42-46. despre lancu Sasul (1610). 6) pp. XI. din diploma de marchis de Ialomia. XIX (1897) sect. Hurmuzaki. 13. 28-33. flomne. familia Potcoav 'O. . 68-70. aprins. I) pp. 198-273-83. 2) pp. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. — pu- Vlad. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase. al XlV-lea. 8) pp. i fragment din tabla numelor pp. un entusiasm îl mai naiv i delicios. Radu Mircea fiul lui . pp. împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. 4) 76îd.

despre relaiile române dela 1542— c. Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. 2) pp. Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''. 3) pp. XXXVin-LXV. CXXXIII.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •). 651—694. XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur.l822) ^). LXV— VII . LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. LIII-VIII. In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. loan tefan Rzvan. LV. partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). 4) pp. tefan Sasul. LXXXV. 495-548: tabla alfabetic pp. LX -II. XVI-XXXVill. l-XVI 5) pp. 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. . 77-82. anexe: faximile iscliturile Aron Vod. împodobesc pp. aa . aproape toate în limba francez^). apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. LXXI. LXXXIX-XCVIIl. voi. . al lui Alex. 7) pp.— 14 scrisoarea lui . LXXXII— VIII isXXXVI. loan Bogdan i peceile lui tefan. 9) pp. Surdul. . . 1—489. 493-649. XLVIII. LXXII!. LXXII— LXXXIII. i diferitele producte naturale ale 18-lea. prin studiul întins din prefa. etc. apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. prin tablele folositoare. machî p. prin notele bogate. LXXXIII. In apendice se mai d înc 123 acte felurite. LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. 5) pp. Ipsilanti pp. tabla cronologic a documentelor p. 8) pp. pân la 1846^). L. X (1897). despre „Boierimea valah" 1) pp. vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus. Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII.

din impresie puternic. în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. III Bucureti. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". prile ogoare sale constitutive. organizaie. fi arborele. despre critica paleografic arta i filologic. când un intelectual natur de artist. numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut. despre 1) In felul adunrii. etc. se astzi. 1899 pp. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. foarte risipit. 35—40 66-69 tiprete „Dou. unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale. i organizarea . înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. Fonseca. piatra. Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. a subiectului. Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv. 189S. inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. Nu ci e pictorul care iea peisagiul.. posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut". Bucureti. X (1899) pp.. 2) CUeratura i arta roman. /6id. Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. Doc. pp. bogat material r sim pentru sunetul f rasei". : ia Universitate e „Frumusea stil. CUeratura fi român. lorga in Clrfiiua. Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. de iarb^ Pentru a istoric. trecDt critica celelalte frumusea Iui operei". . sunt din 1517—18. în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. o/iciis' . care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. 444-47. III. critica. 15 O alt lecie de deschidere '). din lai. pp. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. firul i din cu- tiinific. ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. (1898). dup altul. desemntorul tiinific. determin strânge care soliditatea i adevrul. IX.

pltit cu moartea. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-). aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. românesc Petru chiopul. poporului din Iei s^C. vioiu. In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. îi . pp.581 al în Note. îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. care n'a putut trage nici un folos personal. niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893. Pentru linitit. când Mihaiu ajunge Domn. gloria i su e'^p. 1. ceasul idealelor acelora va bate. . în focul care-1 spiritul Dunre. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou." J J) ^p. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70. i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i. al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — . 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. qe'^tâîenf. 3—36. iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. lui din 1.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). cu caracterizare bogat i îndrznea".a terilor deU Dunre în 1593. al XVII-lea Mihai nostru.e ta '"' acestui material. 2) pp. 49—50 actul de cununie. Jin'tecelenteie urmrite. la care nu trebuie uitate „evede similare. isclitura în faximile a lui 47—8. eroul •VB veni dela sine. "3j p'p. care ajuta înelegerea lucrului petrecut.T sec. .

tip." In ^) „Cltori. la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. Voiu arta cum a fost epoca fanariot. veneian 1) l ale altora." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. Alex. 108. 107—8. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc..17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi. 2) pp. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi . 4) pp. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii. ce situaie politic aveau Domnii. sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. I. susinute de Legrand. stantin 53—4. Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. 1899 p. ce influen de cultur au exercitat. 53—106. Ghica i Aîex. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 . i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul. pe urm cele vei judeca singuri. Gr. al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni.. politice. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor. tiraj Socecu. „Cultura româneasc mare sec. ce gospodrie fceau. 83 citaiile dup 5—15. — i au strbtut erile române. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea. sunt II pp. fost o s demonstreze. i •ete pe cultural : deplin. peste care se atern accidentele timpuri. c Xenopol i Ureche. note la expunere pp. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. Ipsilanti. 51-129 i -aceasta. felul lor de vieaâ. 1898 sem. Bucureti. sau noastre. prin in expunerea clar i convingtoare. 3) ^uCctinuC societii geografice. aparte.

Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera . 9) In anaCeCe Qcacf. pp. 2) pp. 5S-68.. 1902 p. 53-57. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755. relativ la Moldova.18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). arhiepiscop bulgar. de Sturmer în Sciences roumaine. aa c în într'o privin. ist . ci din biblioteca din Gottingen. sale. 6) pp. 7) pp. 1-7. ' . cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"'). 3) pp. sect. Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. Bucureti. i „o contributiune la istoria dov" '«). 10) pp.XX(189S). 30-42. secretarul propagandei din în Roma. extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20. locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. 1) pp. Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si.. 8) pp. i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^). lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar. staroste de Bieiz. între anii 1682 — 89^).^o/nd/zc. 20—27. . Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. figuri-chipuri din istoria . la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite. 42-52. ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. scris dup 1757 de italian în italienete. partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. 5) pp. 58 -197— 254. 68-80. ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". i se- ne arat cum se tria scula boierul. Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^). 47—53. în 1759—60^). 27—29. de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L.. 4) pp.

19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca . Brânco/eanu. însui Petru chiopul. tlmcite de Sevastos din Psalmi. 68-^435-502. 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. sec. . — documente greceti. relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . copitilor. etc. tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632. apoi chitane dela banul zino. Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. studiate. 3) Socoteala despre venituri 1) pp. unde a fost asasinat în August 1601. lui Va- Lupu la al 3) O . ist. Trapezunt la c. Partea a ^). XVI. Antiochia (1702). Const. 1700. flomâne. adec su dela Turda. în partea întâiu. comeitatorilor. 1-21. autorilor. turceti cu traducere româneasc. lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. doua din acîst d'. scris pentru Stolnicul Const. carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris. cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. catastihuri. 57— S se dâ un indice Mss. evreeti. XX (1898) pp. doctorul. pp. etc.. 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. loan fiul lui Const. traductorilor. 3) 76id. acad. Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea').. . la pp. de manuscrise. pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. sect. sunt din'l57l— 1594. . (din crile tacuzino Stolnicul) . Can- O carte de fizic din ale tefan.. al acte. socoteli scrise în românete de XVl-lea — . financiar al unei de tron . 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. Toate documentele acestea. triarh.n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. ai începutul sec. financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599. însoite de lmuriri.

7—75. politice ex- 1435. In volumul întaiu dup câteva introducere. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. 1407.20 mitrachi . 1410-11.. solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). 1378-82. istoria universal. 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen. . 1442-43. . care cea mai mare parte.. 41. . pp. din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -). cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV. 581 (extras III. ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^). IX+599. reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova). 1437. în la o importani colecie de documente. facsimile de scrisori româneti vechi pp. care privesc administraia intern. p. o scrisoare din torii lui Brcan. . acestei colonii pe 1391. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp. 1420-26. 5) pp. apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. 59—66. anii comerul. 1446-7. 1441-2. 6 filigrane de pe hârtie pp.e siecle. schim'area politice funcionarilor. 3) Voi. p. Venim acuma privete. 55—58. în Cele volume dintâiu au de E.apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc. 1402-3. lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. 7) pp. din keuue de COrient Catin. 67—63. relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5. I. Leroux Paris în 1899 în i 1902.V\—y\\\). 2) pp.tMue de COrient Catui. 1600 a lui apoi note româneti pe documente. 6) pp. din insula Cipru. urmate de socotelile analisate. 21—54. 1-7. în In . 75—94. trase 1448-49^).^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^). IV— VI) II 395 (extras din n. regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600).

303-327. public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului. care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . italiene latine i ger- mane sunt din Viena. 7) pp. etc. 1431-552). 1399 April-Sept. 302—3. 545—597 1—301. exortaiuni. partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^). 40^). 1398 Febr. 6) pp.-Martie. tabla alfabetic a numelor 9) pp. Genovei. lamentaii. 96-581. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim. Roma-Vatican. 8) pp. lunie-lulie. 5) pp. Documentele franceze. în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria. Neapole. 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°). 4) pp. de 2) pp. . Dup câteva tiri despre tratate. apocrife. '^).8. 529-42. Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). 3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. 2) O scrisoare din . în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. 3) 31-45. cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. Florena f m cea mai mare parte din Raguza. faptele 2) Povestirea preioas. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci. Si- pp.14391432-48. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci.lea a Nicodim. . 35-57. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21. 1456-7'*). i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53. i " p.) din 1400 1434'). 59—5. Genovezilor. etc. 10) Fp. 599 se d erata. proiecte.. din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu. dup isvoare. în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). contra lor^). clugrul pp. 1-31. 21 ale Veneienilor.

destul' ce precum i registrul la voi. imperial din Viena. 1900 4) pp. 2) pp. raporturile lorga. împratului Sigismund i. din bibi. toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. din Munich i Dresda.. s citez importana capital a acestor prerea asupra lor. regal din — 1) pp. c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. 3-49. p. apoi un proiect. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice. 526.. ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei. se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^). o larg parte 'din istoria Turcilor. / fi 7// e Ca pp. 5) pp. învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. traducere româneasc Conuorbiri Oterare.VI. taSfa numeCordeCa uof.. 3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). . a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. — fcut de un »vivant" toate analizate^). ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. -volume de documente. Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. Veneia. la p. pentru a aprecia. n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie. a autorului. apoi bibi. 395. a cetilor comerciale vantului" ^). pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. 335—45 . apoi Germania. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^). 347—394 .. observaiune ftun^. Ungariei i terilor din peninsula balcanic. 327-34. a cunosRohricht. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns. III. italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI. exortaie. care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt.

Bistria i actele latine. 224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. ")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). erat i adause pp. tip. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. naionat" . XL-XLIX 10) pp. Socecu. 173—217. h7— 173. Titlul arat coninutul. p. 53—376. partea 1900 pp. tabla numelor pp. Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). suri 109—117. 143—169. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c. 3) pp. 1. 1-CXVl. 4) I— XXXIX. addenda p. în dou volumae. pp. CXVI+103. 12) Jn „Cconomia. 351. 3-140. 145—7. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. 1899 pp.. . tabla numelor i lucrurilor pp. care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. scrisori in faximile passim. etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500"). 1-103. scrisori în private)^) prefaa cu note. 3-349. dând ^). 119—143. Bucureti. 1900 pp. XLlX+147. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. O terial alt publicaie. 2) 4) pp. 8) pp. 1-109. bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi. pe baza unor documente . erata p. 6) pp. i aparte 113. Bucureti. 5) Partea II. 7) pp. i faptelor contemporane nou. 219. pp. 9) pp. adautiragiu. i erat pp. iar voi. 377—8.

cât costau plocoanele influeni. 4) pp. 7) pp. 9) pp. ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. cu cheltuielile. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi. unui triplu deficit. 1812 — 13. coteli Moldovei. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. pentru cunoa: terea vieii comerciale. Ipsilanti "j condica de so^) din . 10) pp. ca i cea precedent. Callimachi dovei sub Alex. Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. 3) pp. Condi8) pp. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). 1900 4-7. Moruzi. 23-28. 22-3.. s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. .^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. Universitii din Iai i a Academiei Române.'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu. ale trupelor ce se întorc. . 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 6) pp 28-31." înregistrele precedente. — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli. o parte lui Alex. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7. Ghica din 1776. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat . 1) In „Cconomia naionaid'. lazareturiîor moldovene 184. 754-87. "^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. neplcute noi. economice din trecutul nostru. 58-75. 42-56.24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. spovedania unui continuu. 31-42. Alex. . Socotelile vistieriei. Alex. 11) p. foarte amnunit i bogat tiri. tipogra- fia Eminescu. pentru rilor. 5) pp. a Domnului din Moldova din 1764. cât costa drumul. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile . 2) pp. 7-22. i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. tiragiu aparte p. vistierie.

^^). 1822—31. M) pp. 1634—36. dându-se '). . 87— lu3. ceva despre registrele financiare di. 1746—7. 1593. 1712. condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23. ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23. 1641—42. 158-69. 9) pp.. 1900. pp. Vistie^)- — 77. cuprind mai mult decât spuiie aa: . 115-16. 121 3) pp. 2) 1754. Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. 116-21. 151-58. IV. 135-49.. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19. 171-73. 163-70. în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe . diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. 5-8. Alex.25» 1813 — 19. tip. 15) pp. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc. pp.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din . i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di. 1763 (9 r. a vis- dea Domnul Moldovei.i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776).) (1 r.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr. 10) pp. 1900 p. 1557. 1578. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir.Ghica din 1776 : — 12 . 7) pp. 13) pp. 103—115.") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r. 12) 150-5!. i extras aparte.). — 135.) '^).^)moldovene pe la 1823—26.^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an . dela stri i moiile boievenitur. „Documente geografice" titlul. Socecu.S) din '°) . 11) pp. 5) pp. 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). 1) pp. ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. 0) pp.i Moldcva 1833. 3—5 16) pp. -173-183. . 4) pp. 170-1. 32.

XVll-XXVl. 1642 cu o mare importana geografic'). 28—31. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. 1900 pp. Albert Laski neanu. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. Domnul Moldovei. ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. 8) pp. Zbope rowski. tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)"). Gobl. Graziani. tip. Bucureti. 8-13. i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. 21-8i. 15-18. Despot i 2) pp. în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . apoi analiza unor documente din 1638. a scris scurta sumar a vieii variate. un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei. care „Istorie" a lui Despot ^). memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. 7) pp. 5) pp. s-1 încheiat cu Moldova. Xl-XVl. înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . 3) pp. din care se . 4) pp. arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®). In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . •'). cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). care „arat mijloacele prin cari ''). XXVl+93. 1-20. 10) pp. La la urm împrejurimea. Multe acte privitoare. Toma. 6) 18-28 13-15. 9) pp. îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. Documente: Istoria lui Despot.26 7156. II) pp. la începutul Iui crii se dau scrisori. vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^). XI— X.

44—51) i cronica în versuri publ. K. 65 n. c Gapar Giovanni Battista Malbi. 1. 82-7. 4) pp. Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. 1. 68 n. 108. cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros. 49 n. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. XXI (1S99) p. se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi. regal din Dresda). la aa : note despre Dealul. 1691 —2 1) pp. 1-27. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. a arhivele din Constantinopol). 53-62. despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc . Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . mai valoros. 1. nomâne. 2) anaC&Ce CLcad. ist. tabla numelor pp. 53 n. tiani. Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. Sf. 67 n. 39 nota 1. 1. bibi. 1.— . Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . dela care se sau puse în lumin nou" ^) . 3) pp. „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 5) pp. în ^Tezaurul" lui Papiu. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. sec. Rom. Dove- — — bibliografia al la dete. I"^). tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia). 89-92. care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. Ac. . 55 n. 7 notaj i Radu Mihnea. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). care a Gratiani. 27-53. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j. 1. XX (pp. 44 n. cu traducere româneasc. privitoare ^).

lit6-7." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. sect. B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". Vedem erile legturile noastre. 78-94. schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna. 103-6. 94. 1710—11. nunilor. familiile al schimbrilor de Domni. 1) pp. Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. Cantacuzino pp. ist. XVI-lea Mateiu Basarab. 98. XV-lea. lor. dintru început'' e învat j1 lui Const. privitoare la oastea 1698—9. Ea e îmbogit. zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. Române. Cantacuzino (1697)^). i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). 5) pp. 97. de nou i încât istoria noastr e de lumintor. 62-78. 7) anafeTe acad. XXI (1899) pp. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri. naterilor din domneti. al nenorocirilor i bucuriilor. Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. al rscoalelor i rz- boaielor. 3) pp. In apendice Vieaa lui ^) . Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri '). i un document 1688 ^). isclitura în faximile a Const. 1700-1. crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat. erata p. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. de variate. •lui 6) p.28 Turca . 94-1C2. 73. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. al Cont. dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce. 162=109-270- . de precise informaiunile ce curg de acolo. 2) pp. 2) Dela începutul sec. tiri româneasc ^). atât de interesant.

de'a dela boieri). cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). 1704—7. precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). 1609—25. Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp.Româneti i a Bra- ovului. 1605. a Brâncoveanu). 1623—24. 1651. Române. 1683—87. dela Doamna Elena. al XVI-lea din sec. urmare avem „Socotelile Sibiului"'). Hrizea pp. 1673—81. Scrisori din Doamna Mria .^) . 1653. la mai în importante anul respectiv. 4) pp. 1699.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p.dar adeseori dau fapte nou. 7) anakrc acad. 161-2. ist. 1666.29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. 1749 (dela . Socotelile sunt din 1627 1602—7. celelalte dela boieri). 1649. 1663—4. 1695-6. 1702. protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^. Mihaiu. când acestea lip- 1602—3. XXI (1839) pp. i câteva 1664 (scrisori de boieri). 1692. Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. 62. Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . 1631-34. 1636-38. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. sec. 1616—1620. 2 scrisori din sec. 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. 1652—3. având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. 31 -271-302 . 1689-90. adaos p. 1647. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. etc. erban Logoftul. 152-6. 1-7. întregesc i suplinesc pe cele braovene. 1643. lordachi. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori. 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP. 7-1 i2.160. 3) La 1631 e inscripia de pe. in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. 1669-70. 5) pp. 1658—9 (1 doc. 71. 156-58 i . care au mai puînsemntate ca a Braovului. ce! românesc p. — 38. 1709. 2) La anul 1612 se d . Mihnea Vod cu isclitura în faximil. 1655—60. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. Braovului. i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. in sesc. Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii.) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod.

numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui. 5) pp. slavonete . din ce frânturi i. 2-18.: 30 — 14'). 7) pp. 18 n. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . meanalizându-1. 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). 160^ 303-462. la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. 26-:9. 4) 1) 2) pp. ist. : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . se:. ^). 6) pp. oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie". 3) pp. i La p. Polonia la 1686^). 23-26. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc. Dou docum." Memoriul „Cronicele muntene" întins. pp. XXI (1899). 22-3. zan a Cantacuzinilor. 29-32. care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. Mircea Ciobanul. din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu. nimic despre vizita nocturn la capigiu. Nimic despre Constantin Stolnicul. nimic despre frmântrile partidei. 21-22. asupra. scris de un partilucrurile. privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra.. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") .a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc". care pare c nici n'ar fi existat. 20-1. arat 1) . care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc. — Apendice 1 . . s ne ocupm 1. 4) pp.

18-23. din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. Cronica Blenilor. mult superior lui Ludescu. — turceti. trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor. un fel de „Mo- nitor Oficial".31 cetilor. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. 3) pp. a felului cum el p^ supuii. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). persoan mai aleas. . reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). când moare erban Vod. 43-44. cronic a domniei lui Brâncoveanu. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp. 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ . . 37-40. 5) pp. i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. Cronica se oprete la 1688. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. 5) Cronica iui Matei 1618. serbri. i moldovene. Din ordinul lui Constantin II. 6-9. 1-24. 2) pp. lor i ca dumani ai rang mai mic. Lucrarea aici în lizat III. amnunte aici ^) ^). 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. primiri de oaspei. i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. de- plasri domneti. litica i pentru pointerne ale vecinii secret. Cronica lui Brâncoveanu. dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. Simion Movil lui românete. 4) pp. Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. cea dintâiu cronica în al Mireior pân . cereri ci turceti. 24-36. Vod Vod. în deosebi Ludescu iste. nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. ardelene. a crui biografie o avem aici ^). izvoarele muntene. Se cerceteaz cronica. ddea de mai multe prefac". e anastpânii si".

cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. unde se oprete. proprii lui Greceanu i Poblâceneti. 91 nota . cuprinde evenimente pânâ. când a fost scris IV. st. 2) pp. Cronica dela Cluj. Filipescu. în Magazinul V). modific cronicele pescu. care aici ^). '). 44-59. continua memoriile. ^). al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct. dela- 4) pp. La despre \ic\a „cronicei istoric. Blceanu 1688 începe cu 1629. prescurteaz. dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". Radu. i Greceanu pân E la la Oct. p. i reproduse. dând uneori sunt semnalate tiri nou. Filipescu. v. dar i ' cu alte tendine i. reproîntreaga la ducând. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. 66-75. 95-99. V. 86-86. 1699 pân ia 15 Sept. lui tiii despre Bleni ^). 6) pp. VI. se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu. Cronic scris de un bucuretean. a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). 1714. familia Bâlâceanu ^'). inscripia de pe crucea 1. tiri despre Cronica scris pentru loan Const. — „cronica anonim* e continuare a lui Const. V. când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). 75-83. (publ. peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. Cronica Nicolae Mavrocordat. Memoriile apoi lui Radu Popescu. 60-66. lui Const. Filipescu. care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. st. 59-60.32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^). în alt spirit scris de acela. Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. ceeace se Radu Popescu. 3) pp. cro- pp. Viena a lui erban. Cronica Blceneasc. 5) pp. Cantacuzino din 1683 8) pp. 89-100. 91-93. 7) pp. 1728..

. 114-16. reproduce. A doua Cronic a Cantacuzinilor. cronica blâceneascâ. Cronica expediiunii Morea. un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. Compilatorul. din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial.. 118-19. merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!. pp. care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. 101-2. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^).. UK)-102. . 7) 5) pp.E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. reproduce mai totdeauna pe Ludescu. E o cronologie iar dela citate. 4) pp. pp. 1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775. e pe fcut. iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). care nu a luat o apr . când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. care reproduce în întregime pe Lu- descu.o. 119-21. . Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). 3) pp. afar de sfâritul dela acesta. când povestirea conicarilor moldoveni. pe descrierea . apoi pe Stoica Liidescu. pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou. . i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp. Cronica ambelor Principate. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII. scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . lui Schimbând forma. E scris de Constantin Vtaful. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. în din amintirea sa bogat". Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist. 108-1 18. 33 Ia 1724.. 6) 103-118. X. i izvoarele na- 1) pp. pe rând. reprodu:ând pe Const. descriere a Moreii ^). VIII. Cpitanul pân la Constantin Basarab. ne istoria noastr: Brâncoveanu.. dar ea de a nici absolut origi. dând i ceva nou '). partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal. nal.

Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. Pentru domnia lui erban Vod. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale. cuele cderii lu' Const. aa zicân J. cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. Popescu. pe Const. a) XV. autorul e leesc" Nicolae Costin. Costin trimite la Const. une ori dând tiri noua cronica bdela el. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino.34 rative. Explicaia a subt erban Vod i Const. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat. . Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). 3) pp. Cpitanul. 4) pp. cronologia critic. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). dele 1775 înainte e o oper personal. Cpitanul. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. Greceanu. are câteva nou Mateiu Basarab. 123-27. §i-a pierdut XIII. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. E o XIV. importana nici pân astzi '). apoi pe Ludescu. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. b) — c — :a fost. Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. care nu etc. Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. 2) pp. lceneascâ cea de sub solid. Cronica lai Del Chiaro. sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. Cpitanul ^) c) Axintie Uri. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. „anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. Româneti i voina acesteia 1) pp. 127-29. 121-23. 129-32. Grigorie II Ghica.

. o scrisoare a vduvei Const. d . Cronica lui Mustea. Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). 4) pp. : întregime pe Const. 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). XVMl-lea. oficial. privitor eveninenteie muntene cele . 149-60. 1688). titlul i Oradia Mare. . e). Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. 6) La urm se d 2) 5) pp. Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss. al 3)137-39. 5 mss. apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu. etc. Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. din . 132-37. partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino. din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului. Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). Bucureti. 3) Const. Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^). Cronica al tradus de Iui Aniircs. 132.n domnii Ghiculetilor din sec. d) loan Neculce. (4 Dec. Braov se Cronica Greceanu. XVI. Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica"." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene. câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp.35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- . 139-48. reproduce ^). acest studiu. unele insemnâri ov . 2) pp.

1899-900. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei. a lui Vlad : din un j. : . s Cpitanul 2 mss. titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). „Studii de istorie . titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. 2 mss. Se Const. titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea. ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft.. . Buc. Apostol trece în fata lui gustor de pete. ca nele rpeasc. o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April.. i Const.Câpitanul 2 mss. Oradia 3 mss. .. Partea a doua de Petru Rare. Felice dei Porri" '). Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss. 2 mss. . tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol. . 36 rite reviste. pp. . Oradia mare. lui i Muntenia. 1) Clteratura fi arta român. pe loan Ocieski. soare. titlul. Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. Buc. Buc. 1 1) Cronica Moreei. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. 2 mss. Rinari Aliman Galea. al In indicându-se cuprinsul crii. pp. In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol. 3) 75id. 2) 75id. se reproduce testamentul acestuia. Buc.. damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. IV Bucureti. 138-149." Se reproduce prefaa. . Oradia Mare. care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole. s:riitorii notrii din sec. Buc. 140-48. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one. . titlul . Buc. Buc. cronic a Cantacuzinilor. cu o prefa original a printre idei. 17-28. In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft. gp. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce. losafat i Varlaam".

41-42. terse în erile române (1768—1840). '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788). Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe..'^) o scrisoare italian din 1847 . procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu. i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. 3) 76id. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia.. . — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*'). Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri. 3) pp. : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai. Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. 9) pp. pp. 1785) cu boierul mare Ban. pp. Callimachi (1769J i familia acestuia.'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug. La urm se reproduce un act de danie a '). contractul de cstorie a Iui G. 37-40.. al XVIII-lea. 25 30. contractul foarte Pan al acestuia (Noem. Meucci (1804). pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. . mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. 6) pp. 8) pp. V (19D0-1) pp. pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud. 686-693 4) pp. 7) pp. cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. 401-4C7.. . petrecerea. 40-41. G. 34-5. 30-34. . 10) pp. 2) /6îd. 35-37. în Grig. 25-42. „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec. Nagni. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în . „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa.. din 'Care se reproduce prefaa. acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id.

înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. Pârvan. 50-53 : Doc. interne (1634-37) pp. 53. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean. D. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc. „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene.. pp. note la acest studiu pp. Const. i ti3) OZoua reuist roman. 353-3. 17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu. 2) 76id. 1903-4. 1900 pp. 4) pp. lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. 51 din 27 Maiu. prin adoptate care se re- formele folositoare. I-II pp. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^).— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". vom ocupa acuma. Ml. cu dragoste de ar.. pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. 340-351 ragiu aparte. Bucureti. lin o&cFlLu. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. Vod Racovi din 1756. apoi 42 regete de doc. pp. 1) 76id. din 27 Martie cf. Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. . e. Const.. de pe p. V pp. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga.. 47-49. 1-46. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. i bibi. regal din Munchen). ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare. 177-180. 5) Jbid. laic ori bisericesc. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti. asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui. 749-752.

Analizeaz mrirea e o i cderea . „Vieaa unui popor. în seriozi- 1) Voi. cu care. absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei. îmi sunt familiare. organ'zat.. Confuzia izvoarelor se se desface fier. un diletant dine.39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. cuceritoare c i împciuitoare lor. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor. în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate.desorideia une: lips de gradaie. în vigoarea contiinei. adoptând ideile sti strine. pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului. cu ochiul grbit al ttnrului. îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice". nu c — stau la originea puterii. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni. fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. din sgomotul faptelor dreptului. I-II (1900). acestea se câtig. nici bogia. miragiul înegritor de altdat dispare. Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare. încât am ajuns spune cândva eu însumi. vede în numai . Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. începutul vieii lor intelectuale. seriozitatea cu care privete msura rete. Acum când evenimentele al acestea. — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri.. pp.i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. cultul la pentru lucrurilor".Vieaa acestor dou ceti oper de art. a unei aglomerâ-i umane. — Roma i Atena'. . limpezete armonia în spiritul meu. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. o risipesc. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii".. o dram moral. cu acea convingere pe care la tinerii. Aduce dou exemple: . nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei. când prin studiu mijlocul lor 'interes. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului".

prin politic. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari. fdeile în istoria istorice. 373-76. lupt pentru adevr i i. da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa. prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin. apostolatul. mutar. I-II pp. social mai bine. tulbu- rat odat. al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. ne asi- gura In viitorul. XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec. nu se restaiornicete. c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. religioas. ideia. la universal" ') pune faa in faa .^ Dar cuvânt cald i sincer. Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. . Se poate si ca.. mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta. pân ce nu se întâmpl aceasta. tatea vieii. trind. i zice: Ceiace tine strâns. ci : ea printr'însul". picioare societile complicatele cldiri pe se razim. unul care sanctific i profit astfel. vei zice „De ai avea credin cât gruntele de . în probitatea i aceste . s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este.. Ea însuînc dac avea credin. De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate. nici organizaia. nu e numrul. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. Se ooate chiar propria-zis. — el pentru dânsa.40 muncii fiecruia". ci y«s//7/ca.^/a forma. prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat. lui unul caredevie un om ca toi oamenii. • lor". linitea.. cineva apare i rspândete o care se clatin. ascultat urmat. XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici.

" Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^).4) aceast carte.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa. s ori realizat. Socecu." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii. într'o form simpl. IPX). tip Bucureti.41 nou dreptate mai echitabil. Greelile . care întreine viaa într'însul. 1900 p. care formeaz corpul lor. Canaanul Unitii desvârite a neamului. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti. i) pp. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. 2) pp. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti. 116. încheie: „Aa. Isus Cliristos. tip. noastr care nu se stinge. Szadeczky. singurele fapte caracteristice. Române p. rsrind. oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899. :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi. se sfâri Mihai Viteazul. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia . 3-110. 113-116. o crim util pentru Imperiali. printr'un omor. care se bazeaz 1) Budureti. alese printre cele riguros exacte. Tocilescu. fcut? — sale. de par. „spune pe scurt. ci. . ideia ce vrea e ideia realist. Xenopol. greelilor sale. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc. GObl. din amintirea trecutului fr noroc.Viteazul Blcescu." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. ediia Acad. vezi (I9v)0) pp. dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc.

278-96. 3) pp. expediiile de 'O. I) pp. 7) pp. Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui. povestirea faptelor. fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^). In prefa arat istoria extern politic i economic.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572)."^) 0489—1759). 377 79. marea raielelor 1550 înainte. ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc. XVlI-lea. 334-51. 270-73 II) pp. arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^). 6) pp. 18— 19-lea. 165-95. Indice bibliografic pp. 12) pp. aezarea Ttarilor în Buceag. 301 334. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti.comercial a Se trece la celor dou ceti. 381-413.. ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. 196-242.42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. 12-22. 23-59. cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571). 9) pp. 243-269. 13) pp. tabla cuprinsului i cronolo- . înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. polone. etc. ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras '). 60-90. 91-164. 355-76. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu. 8:* 5)pp. obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). italiene. 296-3)1. Adaosuri preioasepp. informaii inedite. Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^). cronica cetilor. în sec. apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2). care e terilor române. 4) pp. tabla numelor pp.'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5). tO) pp. 2) pp. 274-77.. pp. ca i a.

apoi lui muntean i moldoveana nainte. dela Petru «Cercel. 266. ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). proveniena lor de arhive pp. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. Braovului din Hurmuzaki—. CLVl. 2) pp ediia Acad.Vil . tip. care se paginilor''). 3) MX. 98. 6 ilustraii care p-ivesc cele 19. i bibliotecile italiene. JO) pp. 6) pp. CVlII-CXLVlIl. Petru chiopul. se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. Ion Camârasnl 8) pp. Intercalate sunt 192. uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. •voi. i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). 575-779 p. 843 nota I se d 9) pp. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la .-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene. Rom pg 'S09-I-XLIV. pp IX-XCI. interne. dup 419. al.â dela mnstirea Galata . Române. 843-883. '> cetii CLVI-h -pp. sec. 7) pp. tab'. 415-418. ip. Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p. XVI-lea. regest despre Vasile Lupu (1634).X). pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol. 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). regete de do:.a doc in mod cronologic pp. 699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi. austriace. 1-572. germane. cu vaste informaii inedite. 1) Bucureti. 38. XVI-Iea. XCIX-CVI . 783-842 scrisoare româneasc a lui . 16. 5) pp. CVI. . 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul.43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. i>a CXLIX-LIV . 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5). indice bibliografic pp. 4) XCl-VI. 257-8. Socecu.

. artat. pp. XI din colecia Hurnazakt'. faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L. o conspiraie de demult' ^). pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor. 2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti. Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60. „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar.Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg. 27D-7X . l-XUV .. ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-).XI tronul din Hurmuzaki. dar înainte de 1620). ') continu în pagiscri- naie acest volum. tabla numelor pp. tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian. dup 1613. pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi.i Citerare. prin acestea regete. ci numai mul neasc. Socecu.. 1) Bucureti. Dilocaliti. tip. cerând ca el i împratul Neacu din 1521 .44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli. AutoruL conjecturi de istorie politic. o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare". 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. i la- pp. pentru a cuprinse în corpul voi. de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. Importana lor pentru dau întregi . 1900. XXXIV (1900) pp. in faximile la urm: ac- Irina 17/27. în. de care Se afl primite aici prea târziu.câteva epoca eliberate soane Domnilor. vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer. e totui incontestabil". b87-9C9. Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic. e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa. 19(X) pp.. câteva rânduri din Bucureti. întrire i judecat interes politig. . 154-62. neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab.din i cuprinde 386 regete . adec documente de cancelaria dom„de danie. provenien ardelean.

p. nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . 1613. nepotul cronica- rului (c. sub Domnul de-a- cuma.. Se amintete . loan prin- cipele Ardealului. Tecjciu).. a doua din 6 Febr. 1612).Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. c d d un zapis el (c. dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar . baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^. satul Tecuciu". cci ara i ei sâ prpdesc ').Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^). V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii. 1650J. pp. 616-523. 1) /6id. 3) 76td. .. 926-28.C8tastivul clrailor de dajde din jud.. una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc. pp. sa din pentru ocina Toceti (in. din tefneti neputând plti cu bani un c. se studiaz. cu lmuriri asupra familiei Ureche. râvneau stpânirea Terii Româneti. doc. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. 962-9i9. 8 Mai 1587J care ('Cm. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^). 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548. 4) 76id.-tl.. prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr. martori sunt câiva ofieri de oaste. 2) /6id.. 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft. pp. : 2) Pârclabul Furdui. 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*). a lui 1654 ctre Ke. 45 s 1) nu-i uite. pp. moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche. cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine.

— Activitatea din biserica Sf. „Relaiile nou. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. 324-28. 94-6. pp. 324-52. pp. . Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit. Moldova Muntenia Studiul acea vreme. „Luzruri nou epe" ^).. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. 3) I6id.. care arat c epe la . O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov. 595. vitoare Ia istoria 1) 76id. pp.Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite.46 II. vedem numrul în româneti din Ardeal. în istorica din iui 1901—1905 '). „spart" de Sinan Despot'' f Roman. Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române. Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe. Cracovia. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. 1460 povestete „în chipul cel mai bogat. în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept. Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab. documentul din 22 Apr. 5) I&id. 1 „O mrturie nou Basarab Vod. 6) pp. 330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). 1475. din ora. XXXV 191. 391-419. (1901). 285-6. 2) I6îd. 149-61. p.— „Un document dela Iulie 1562^.. mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe.. nobilului Nicolae Blagaj. „O contribuie ia istoria Mihaiu. i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. f Iulie 25) -). 4) I6id. pp. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni.

1126-32. legtura cu toate cunoscute mai înainte. pp. Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare. — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti. 5) pp. asupra luptelor dintre '). rude domneti i dregtorii **). apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^). „Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine. 1132-37. 7) pp. 1117-22..810-12. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena.") scri- soarea Filaret (25 Sept. 1123-5. pp. 383-4.. i actelor "^). boieri. 999-1039. 1101-1137. alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662. pp. . în 1400. p. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept. Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i .. 3) I6id. de alt ordin cu clugrii. registru (24 1792—4 1) 1805) /6id. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?). pp. pp. 473-76. 1001-9. 8) pp.47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^). 9) pp. 2) I5id. 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. 6) pp. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc. 10) 1101-116. — fiul lui Radu erban.. 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. Elena sta în satul Pântava (jud. Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^). a unor boieri munteni scrisorilor Ian. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua. ilfov).

dar plastic icoana a vieii curte. 6) op. 15) pp. 13-18. 1-12 14) pp. care a fost scris pân la Imromâno-bulgar "). 19-40. 41-59. 1901 pp. Minerva. 48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. pp 3-37. scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) . 12) pp. se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie. XLlV+î8J. tip. XXiV-f-174. Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. . 1690^). lui 173-16. pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. 85-101. în 105-15. 13) pp. 3) 2) pp. '') . n BucurcFti. pp. XXXIV-XLiV. In prefa. tip." ') In prefaa dela -). 1901. testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el. 10) pp V-XXXiV 11) pp. Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). 4) pp. 5) pp. 7) pp. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). : i „Istoria Terii periul studii Româneti.. italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român. tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714. 51-81. ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. Minerva. III-XXIV. 8) pp. 155-70.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. Cantacuzino la 1677'^). cronologia tabelar. fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. 9) Bucureti. '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13).

p. 4 . 4) pp. scurt despre cei din sec. 323 28. al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino''). Acad. povestire.. Minerva. de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite. latine. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729). Cantacuzino.XLI. tabla 335-49. etc. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena. 1901. tip. . 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). sate i alte localiti pp. V-.— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). IV abc-fCLXIll. nemeti. se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. indice de moii. genere pencoloare rilor române. opera capital a totul lui Constantin Stolnicul. 36). I9()2 7) Bucureti. 1-320. 9) pp. N) pp.'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. Gr. Bibi. a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. privire sigur. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i. francese. care avea o alta concepie. înrudirile. cum se Despre Cjiitacuzini ^). legturile. diferite. 6) pp. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice. Rom. apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). 10) pp. deo(din greceti i româneti. milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849. studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. CXLIV-CLVIII tip. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). Pe larg despre Cantacuzini din sec. 2) 6V69 XL-CXLIV. Veneia) din 1453 mare parte. desteri. 331-33. cuprinde italiene. 6!)-179. 5) pp. 355-60. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). tabla cuprinsului pp. Minerva. Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. cu moderna. rostul lor. 1824"). pp. 351-54. CLIX-LXIII. 3) Bucureti. care e o însemnat contribuie trecutului nostru.

pp.— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. zice lo'ga. i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. însemntate. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). 5) Arad. Mavrocordaii. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. acte altfel. tip. 19J1. 363-422. Brâncovenii. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. Se 49 de corespondene. 340. dau mai multe table genealogice pp. 7) pp. 37-48. 32. 4) pp. . 52. 543-57 tabla numelor de fa559-65. bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. XI+565. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". Minerva. Ghiculetii. se ltorie*^) i. Vaate. traducere sau s'au original. 206. 6) pp. tabla cuprinsului pp. e i aflat. tip. . 1902 1-362 se 2) pp. etc. ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. 204. „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^). Creuletii. 3) pp. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. Tribuna poporului p. ale timpul rzboiului c. fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). i Cantemirii ^). în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. 9-35. 292. pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. 49. . 423-542 milii pp. Filipetii.

5) pp. i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. 127 (= bibi. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. 3) pp 15-24.Neamului Românesc' 2) pp.127. Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). la muli pentru care . ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile. i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. . nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului. dreapt. nici o ur. 31. 1901 tip. 5-15. p. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit. ^). Mihai. plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i. mai adevrate i sincere. spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului. cinstit. povestirea pe lui. se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti. ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie. 12-15) Bucureti. . ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag. se cere credin i rugciune. sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi". Minerva. arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) .51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. etc. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. 24-31. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. am scris i simit. ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. 4) pp. mai simite. din inima unui suflet de poiet. .

1-15. o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna. ar fi sâ ne uitam- pe noi înine. '). pp. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas. cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. 975-78. 1C82. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul. 136-52. 4) pp. 1073. 1073-82. 337-35).513-21. stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare. i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz. 416-33. cel puin acum. i voi. 67-74.67-74.513-21. voi. XXXVII 136-152.. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip". 611-33.^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai. XXXVI(l902). 611-33. parte numai. ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn. 416-30. S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. 3) pp. spera. lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. XXXVII. în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul. 6) pp. (1903). 337-50. Putem naional. 978-93. pp- 1-15. . . sâ prsim menirea noastr. Alexandru c^l Ru i Aron. ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod. 233-44.pp. 5) pp. 975-993. 2) pp.

7) pp. tot Ia catolicismul arh. catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. Bucureti. tip.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci.^) 50 doc. —i dela Domni — — 1788). IX-XXXVIII XXXIX-XLVI. 5) pp. I. 2) 3) pp. Socecu.") (din 195 docuarhiva în italiene bis. XLVII-LIX. 21 doc. dând apoi 2 acte din 1384. 54-77: 10) pp. . tabla . E vorba de „Studii i ducumente mânilor '). Documentele sunt însoite de numeroase note. 9) pp. pp. 327-414. care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei. XLIX+536. — 1847). Bistriei la pp. /// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. 448-61 .'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). pp. mente. pp. 273-326. din ") a!te 40 doc. mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. .'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine. Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi. 12) pp.XXXI+1C4. cu pri- 1) Bucureti.•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc. p. 6) pp. 1901. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^). 1-53. i volume din impozanta colecie de doexterne. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. 501-531 14) erata tip.iiui Mol- dova (1662 bis. istoria ca- tolicismului in principate pp. 415-447 11) pp. 13) 8) pp. 226-272. generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692). '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). Soce:u.^) în introJucere d o expunere nou. III-VI. 536. Prefaa ne arat se proveniena documentelor. p. . mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). 78-225. 4) pp. Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum. 1901. (din arh.

') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. 10) pp. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). 2) pp. izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433). 14) pp. 1-8.^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721. 1743). blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90). '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). LXVll-LXXXl. 3) pp. 6) pp. 38-45.M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich. povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). LIl-LXV. . : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita.") •(1743-180U.. ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777).*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). 34-37. 31-33. i 2 acte (1667. 74-5. 4) pp. cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll. Zapolya Muntenia Ia 1522. o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). 69-70. papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în . 9) pp. '-) note despre Koglniceni (1780—1825). 12) pp. ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D. cronica Tudosie Dubu. 12-21. o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524). Fotino. pp 71-73 . I) 23 d^c. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . 3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^). 5) pp.'*) prefaa lui Simion Dasclul. 13) pp. 66-68. 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod. Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540). etc. o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). documente din 1694 — 1728. ^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . 60-65 15) 7) p. II) pp. 30. 8) pp. 46-59. Istoria -).'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. lui 1. 16) pp. 22-29.

15!-2. l&S. 76-90. Gavril Bethlen (1613—29) '-). ISI. pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor". Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). lSJ-1.xtrase de acte inedite 73. 15) pp. 7) pp. 313. 3) pp. 211-12. 16S. CCXXViJl-CCCViii. . principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). LXl-CXII. Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. Rakoczy. 67-8. dau 126-9. 93. 94-96. deze utilizate în prefa. tip. 5) 5) pp. 6) pp. 205. Voi. i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — . 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. 1803)^). IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou. 13) pp. 101-104. pp.Bocskay (1604—6) 'O). I) pp. lui 195. 145-6. Bucureti. 9) pp. prefa notele pag.^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. Gh. oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou. II) pp. 291-2. 200-1. 116-9. 3'3-3C8-lO. Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21). Stolnicul Cantacuzino (1707). 96-98.-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714)."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). 14) pp. CCCX1X4-343 10) pp. il-XLIV. 263-4. care se întemeiaz 2) pp. 268. '°) o incai ctrâ de Eder. mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799). Socecu. 162-4. Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). multe e. 112. 189. 4) pp. 91-2. CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . 80. 1902. act despre de Alecu Beldiman. 99-lUO. jn XLIV-LXI CXlil-CLX. Aa se studiaz pe rând relaiile St. 224. 106. 16) pp. Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). cccxvi:-xix. se 12) pp. GH. 84-5.

30). trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). Ghica. biserica lor -). 4) pp. boierinai. 263-78. Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p. 1611) Vod. Radu erban. Constantin Cantemir. . Radu Vistierul (p. (p. erban (p. Apaffy. (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. 23). P- Chirii Lukaris. 111 pp 339-41. (pp. index de lucruri dela voi. Moise Movila. 7) pp. 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p. 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. etc. 112). apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. Vasile Lupu. Gh. dela voi. Duca. ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603.'. Gapar Gratiani. Mateiu vel Vod i (p. i nobili unguri. e interesant s vedem 1) pp. apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. 28). 129-262. 250-317. i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod. landez Haga. Gh. Gheorghe tefan. Hrizea vel Ban (p.— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . pp. 5) pp. 108-14. (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. etc. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu. 111 i IV pp. Constantin erban. Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. IV . i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. 321-26. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. Logoft i p. tabla cronologic a cuprinsului . etc. Ghica. 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. 342-45. 24). 1-102. 58) Constantin 114-29. 49). Mihai Viteazul. la voi. Rakoczy. arul Alexie Mihailovici. Safta vduva lui Gheorghe tefan. ungur loan Neme (din 1652 dO)^). 2) In faximile isclituri i (pp. Mitr. Dabija. i ali boieri. Mihai-Vodâ 3) pp. ambasadorul o- i Cops. Gr. loan Bethlen istoricul. negusturi. 1055-6. Vasile Lupu. 1-14) . tefan Lupu. Gheorghe tefan. 1902 pp. i ali boieri Braovului (1638 5) — 41).ieltuiala Ministerului de Instrucie. Ghisbrecht dela Basta. tefan.. Emeric Tok5ly. 111 319. IV pp. Constantin erban. voi. p.'') 97 scrisori tracu-Vod. româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh.

care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. L'independance roumaine" pp. cu faim european. care aduc descoperirea de izvoare nou. 5) pp. Bucureti. L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). 61-150. numai un obiectiv istoric al trecutului. pentru copie. Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. care bibliotecile. sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal. 219-217. orânduire. lorga. IV pp.H. : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi. aceast chel- tuial nu întrece.^opiniile sincere" ale autorului. 3-142. p. 1899'' ^) . 191. l899j tip. arhivele. nu e tului. 2) 3) po. istoric român. muzeele presa pot fi ''). 142-2(9. „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses. ''). . ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru. 57 în ce condiii lucra un ani. Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii. legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). 217 (extras din 4) pp.). De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. 6) tip. Bucureti. XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec. tie s rmân i neprtinitor. sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" '). Universitile. dou studii de o extensijne 1) Voi. adnotare.. â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. Opinions pemicicases d'un mauuais patriote. i La teatrele'*). pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. Ateneul român. „La vie inttellectuell des Roumains en terii.

54-227. 302-11. despre efii liberali i D. antisemitismul nostru ce .oamain. 9) pp. Bucureti. 8) pp. l zice: In (unirea) i arat."^) în tipurile evreieti . 7) pp. Minerva pp. 1848. cu calmul adevr. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. vieaa social i familiar. i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. 11) pp. etc. 202-206. pp. în aprarea vechimea vieii economice. crile de coal. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. 240-46. rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". Retiprit în Cuulnte adeuraie. în sfârit. Bucureti. 'Un proces de desnatlonaCisation. pp. 10) pp. i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. 2) pp. critic Al doilea studiu de proporii largi. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor". 1904. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). 207-12. sau.58 mai mare. un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social. desvoltarea i fapar. 1902 tip.•') doctrina : naional proletarul . ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor. A. 4) 6) pp.'-) 1) i Evreul strin aezat tip. 175-264. în critic clasa de sus. literatura. Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. roumaine). i evenimentele din 1821. 106-201. 3) pp. cu de idei i aspiraii bine definite. i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). etc. 213-39. 189-96. ^) Evreilor Mol. educaia stu- ar i strintate. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat. 183-9. colile de ora i rurale. Sturdza i rostul cu*). rnimea-). 281-302. 5) Retiprit în Cuuînte adeurate. 12) pp. I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). 265-311. . contient.

cunoaterea desvârit gsi un om de meteug.. Cercetarea ar instan judectoreasc. paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i. zicând:^) Pregtii-v prsind. S'a ajuns faptul. „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. în locul creia se puie. învai i diletani preteorii tenioi. ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. 3) pp. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine. Iar dac din în nu se poate. s se amestece. Romantismul istoric a creat muli lor umflate. ar putea-o face o a limbii.. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. mai ales limba care nu e mcar a voastr. cu care n'are nimeni nimic de împrit. pe care îl munca sa obiectiv judecat. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor. nu legea.59 la noi . au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul.. i ce garanie ar putea prinde mai bine. s reprezentani. 250-61.s/z-/Vz/". în evreilor armctâ.. fel pmântului nostru. pp. Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit. exclusivismul social. ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii. i când vei fi Români'de lege mosaic. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. anumite s condiii foa-'te aspre. de sigur nu spre mulumirea noastr. 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau. dar . recensiile întinse i necesare. ') soluiile curente i 2). a reuit. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. al cror glas a a- — unei direcii greite. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific. aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora". ci portul. 1) 2) pp. 2()l-e4 .

214. nu tie grecete *) împrirea ma- c . întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. ar s spuie cele ce au fost. care. 3) pp. Bucareti. 133-36. gloria 1) Conuurbirl Citerare. i are un stil banal. de un om i o cu talent sobru. 394-418. XXXIV (1900) pp.rete pagin de pagin. se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. discret. terialului e fr sistem ^). faptul rmâne câ- i bun. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. 54-58. în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee. în!ocuindu-le cu altele solide. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale. vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. pp. 6) pp. 71-77. face o recenzie poate prea întins. 4) pp. 507-11. activitate de critic istoric. când fr s marilor simt. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. 5) pp. As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om. Urn-. 2C6-36. 2) pp. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga. 44-77. 52-3. 394-418. zilele albe. 5C7-11. un alb btrân de 2 mii de ani. . nimiGi. 155). s trebuie povestit istoria trecutului nostru. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" ').60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. zilele negre. 233-4 . Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. . 49-54. 222-236. i nenatural 5) . arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). 132-167. Tocilescu. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. cete aseriunile nebazate. amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere.

167. 170. Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp. 766-8. Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. 58-65. 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. 1) SmntoruC. 359-62.Cum face. 164. 1933 pp. 7bid. i rspunsul Bucureti. 305-12 lorga public . I. „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. 'CociCe. 474 lorga rectific . Qr. O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. %oua reuist roman. 172. cei legi curente. neavând informaii." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. . în care prezint într'o arat defectele crii. . tip. i unde trebuia suprimat. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. 2) . 718-20. 7o2-53.. pp. 735-37. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid.61 :' umilina din care s'au esut. 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). III (1901). 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub . zilele-i nenumrate. Mircea Ciobanul) 3) . pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti. (190U) pp. care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc. 1900(1). a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare. p. Cine o va scrie?'). veacurilor. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. 161. 175-86. în limba francesâ. dealungul . n-rii 158-9. arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. 1900. Minerva p. 61. i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz.scu ediia 2-a" a operelor sale.

671-2. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou." analiza crii. . lipsite de orice temeiu. 1132-42.62 gâtit-o i urme în moravuri. 326-40. critic dou Doamna Despinc. 1904 (XXXVIII) p. 130-26.. 369-79.. 228. XXXVII 6) pp. III (lOOl) pp. au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou. lui Tanoviceanu despre ce familia Bants. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900). 128. 5) pp. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic. i îndreptarea. lorga face din nou o cercetare a crii. aduce înainte familie . greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). 626-41. 435-44. Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu. rectificând aici unele greeli. 1133-41 8) Ibid. fr de lucru. mânii . sub titlul „Un 1. 4) Conuorbiri Citerare. Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). 93-6. 2) pp. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. 183-90. 324-32. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. meritoas. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal. (1903).^) 2. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice.cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii. bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu "). aducând i dup arat Iar defectele. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. 435-443. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. care sunt rele. 7) pp..369-79 3) pp. delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial. pp. 324-32. p. de data aceasta mai subtil. XXXvi (1902) pp. Ibid. cuvinte ^).

163 189 n. acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. 24 n. 114 139 1. tabla numelor pp. acte din secolul I. n. 3. XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. pp. 2. XXVI (1902) pp. 2. 8. n. 207-34. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". coala 5) din Câmpulung 1669 pp. 2. 2. i n. 1. n. mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. 115 n. 2-3. n. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. 3. 3) pp. 149 2. 2CX) n. 133 162 1. o. mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec. n. 2-3. i neamul su. 82 n. fel cum vorba la pân atunci nu publicase. Socecu. 175 n. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. Bucureti. Dar sau fragmente. In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). 192 n. în în aa Apus. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. avem lui . 152 1-2. neoîsla ortodox român.63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici. 154 n 1-2. n. manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p. 2. 3. 104 128 110 135 167 n. pomelnicul mnstirii Govora sec. 1 . 66 1. slavone al din 1563-75. XXXIX. n. 122 n. 3. apoi Ludescu i de docu^). 1. al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). . „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. 2. acte din muzeul din Cluj rom. XVIl-Iea: pp. 1. 171 în n. n. apoi faximile din alte chipuri ale sa. n. n. 17 p. diferite XXXIX -f. 213-222. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. n. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). 3. X\^II-Iea 1) Bucureti. 4) pp. ill-XXXVlII.. n. 49 n 4. sec. 103 n. dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor. 2. pp. 1 .223: In fruntea voi. 1-211. chipul Iui tip. 1. Constantin Cpit. ali cronicari. 112 138 n. 74 105 o.

222-26. Minerva. 10) pp. ). pline de amnunte scurte i interesante. stihuri. Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. voi). o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^).64 Cernica tirbei. . din veacul al I81ea pân ^).. 6) pp. Ghighiu : greceti i Arge^ . 7) pp. i nou".XXVII-f763. p. aproape toate din sec. VII-XVI. 19(3 PP- X. 212-3. XVlI-lea'O i. I. tip. 1902 pp. 7-21. la 1848. 19C4. II. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi. 3) pp. unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 '). 5) pp. i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. 22-51. 233-4. tip. 62. I. 5-6. Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela '). 9) 8) pp. 93-62. Bucureti. altele despre Ttari sfâritul sec. partea cea mai mre româneti. d i ea o po- despru Callimachi. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele. Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34.. 4) Bucureti. 2) pp. al XVIII-iea. CCXVyf 6G5 . Minerva. versuri 66 de strofe cu cu însem.

9) pp. . II se '-). 16) pp. '" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092. 41.321. Isînn 4k1. 3-76. din familia Callimachi i agenii Giulianii. ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp.3-38.65 Callimachi. 7) pp. 12) pp. 79-133. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c. CXLVII-LIX. din bibi.S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga.'^). si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?. 3) pp. 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p.^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. saxone din Dresda. . gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca. olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819).fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61).'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. prefaa dela voi. Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835. Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad.3S7-96. Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc. 415-17. 4) 6) pp. 1760-68). ")pp.")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). CLXI-LXXXIII. Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr.6U4 V-XXIX. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp. 42 de ambas. XXIX-XXXVill 17) PP. 15) pp.1821) -o). Române. faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii.H) pp. pp CXXVII-XXXIX.''3) PP. 42I. XXXII-LXXXVlll. CCXIII ^> PP. 14) pp. scrisori 4 . 399-411. LXXXIV-CXXV. Leonardi. 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763).

134-157. Gobl. cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. 5) pp. 7) pp. întâiu in 9Coua C. 369 ^). 4) pp. m c sate i preoi din Ardeal. polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". numelor pp. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove. 391-98. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. erat i dedicat 10) .gas (1797) adausuri p. 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. V (1932). . i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. 387-554. pp. lui Alex. 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc. r^oU romOna^ Callimachi. tip. tabla rare neologisme pp. s se razime care istorie Ardeal. 161-220. 595-611. V+349 (publicat 343-52. expunerea. . 2) pp.. 441-50. Bucureti. 223-28. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor. 6) pp. onomastic pp.1902pp.30 Varovia phorin. dac nu la biruin. 575-91.--^ . Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. IV (l9Cl) pp. muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni. de Rh. începând cu faptele pp. din ^) la ( 1 extrase din coresp. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). din Iai. pp. i doc. Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul.^. de bainte ^aBerlin) 764-69) '). ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59. 561-72. suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-). 3) pp. Vod 27-33. corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™. 55-60). 5-86. prusian — 39 extrase din corespondena A. • . 761 anexa . 7. 231-384. 8) pp.

dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. aron. f^) Bucureti. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). tip. Tetru 7'. Klein. Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie. Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. protopopii. In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. preoii i totul certele confesionale. din banaara Haegului. „Note critice ^). 252-312. i la p. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . ca istoric^). 3-5. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. (XXXVI). Muntenia. 7) pp. Buciunml.-262. Severinului. 313-346. 971 nota 1. Magazinul l)PP. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. 5) pp. din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului. Sighioarei. 9) pp. cuprinsul pp. Aron i . I9J3. 6) pp. Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. 347-9. pp. P. Trompeta Carpafilor. ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici. lir02 166-201. din Tlmaciului i întemeierea Banatului. 2) pp. Cohalmului. episcopul ortodoxs vldiceasc. 34. 12-88. 20. . 3) pp. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. public o not italian inedit din 17 Maiu 1769. : 67 cu Roma. de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. : — Orâtiei. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). 89-166. tul Românii din Românii din ducatul . P. prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. p. bazat pe tirile tiprite i inedite ').. Socecu.

: V. Erbiceanu. 4) pp. Boliac. 10-25. Foaia soc. 11) pp. M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). 2) pp.68 Uricariul lui Codrescu'). 12)" pp. Soleai i ale lui Alex. 42-51. istoric a acestuia ediia Letopiseelor. V. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei. care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor. '°) Te\i\e5cu. 13) pp. A. 14) 79-82. La început. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. Ureche. Q. colaboratorii Arhivei lui despre toric . 70-77. 66-70. Istoria '-) critic. apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. 77-79. Menirea i în general. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. Arhiva istortc a României t Tralan. D. 30-42. Leptiirariul lui Pumnul.^) cele doc. Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. 61-66. Cipariu. româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. studii asupra limbii . Academiei române^). . M^V. Sturdza. . 3) 25-29. michisedec. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. Lâu- rian român. 10) pp. Ureche. Acte i mente istorice. Istoria i'HuAlui. Revista pt istorie i fii. 8) pp. Sion Papadopollui ale lache Drghici. despre colecii felul iz- despre arhive. 1903. . studiu de acela fel. 11-30. Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh.^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. de Tocilescu. biblioteci i private care cuprind documente s). PP. 9) pp. 29-32. lui : Traian. Cronica ItiiHuru. 5) In <7'nnos tui 1-11. Ist. Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). Romaale aceluia. 6) p. Bucureti. voarelor istorice. etc . . Toate sunt certefulescu din Gorj. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi.^) Uricariul lui Codrescu. episcopul Melchisedec. despre „Arhiva româneasc" . punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. Kogâlniceanu. 5-10. 42-50. artandu-se vaal doc. Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. A. 7) pp. interne.

de folclore ') manuscrisele lui I. pp. colecia de doc. Q. i pecetea Mitropolitului Eftimie. Banul Mihalcea. Comisul Leca. Sturd^a". Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). 119-127. 1903. ea singur poate i e chemat întreprind anostru. 89-92. Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. Frana. FI. minind gro- solan i. tefan Rzvan. Marian ^) descrierea . Bucovina. pp. 3) pp. mai vechi ') activitatea istorica a N. Iii— XXXIV in . Raguza. 8) In 5) pp. 290-298. Anglia. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. : numelor la urm la tabla pp. 6) pp. ai României a studiile i colecifle . Polonia. s s ceste cercetri arhivalice. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). care dispune de mijloace materiale. D. Constantinopol. cuprinde nu m'ai pp. 96-98. artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. mare „arlatan oriental". care cutreer Apusul. lui Toci- . pmântului . . îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. — Vezi Aron . la contemporan. Spania. analizate i apreciate Am fr a n:â aici. Socecu. dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . LXXXIX+1281+XXXIV. Bucureti. al Xll-lea. Svedia i Danemarca. 1903. 101-108. 2) pp. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod.69 blicaiile istorice lescu. coleciile" '^) privitoare *^. Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. 4) pp. fruntea voi. 9) Bucureti. un înaintea documentelor. Viena. opri asupra multor studii citate. Wolfgang Vod. din colecia ^) editat de Academia Român. i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. 108-119 „?rinos Cui tip. 7) pp.. Italia în diferite orae. 92-96. editri de cronice. biblio- Acad. Densuianu. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). 99-101. de documente interne i redactare de repertorii bogate. Germania. Logoftul Teodosie. Ungaria. bogiilor.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

25=505-529. celelalte secundare. iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. . departe istoria Românilor. 1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). sunt reproduse 1-2). i Venedict (1631).a lui urate pe pmântul nostru". Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei "). XXVIII (1906) pp. 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). 5) pp. cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. CLcad. nomne^ sect. 2) tiri despre banul . 2-4. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". 3) Ibid. notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 . 34-5. XXVII (1904-5) pp. Cristofor (1574). Eftimie (3 din 167! -2). Dosoftei (1625) doc. strintate „Subt acest de contribuii. din '). c. Unele sunt de nevoie. ist. dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. documente. memoriul ar i I-iu.: 78 1567—8). pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: . Vod. ca culare. prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase. dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii. 16=65-78. 2) anakCc 1-2. 18-35 (acestea 18 doc. XIV partea Dosofteiu i pp. dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754. unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. 4) pp. Cronice. însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. Belleardi despre luptele 1) pp. btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab.

7-9. în se d în Alex. bete mrturiile istorice din Braovul '). 9-17. socoteli.A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') .. nom. 9) Ibid. dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. Radu i tefan fii lui Const. scris i testamentul grecesc. se vorarhivele sseti pricopiarii. bogat. scrisori. muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis. 20=79-9S. Callimachi înainte de domnie 1738). „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). Saii ar- 1) 2) pp. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. bogia noastr. : 7> pp. despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena. din câte comoar. 1-11."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . I. ac. . Vodâ Brâncoveann. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp. cea mai sigur i mai putem gsi. Cu informaii vieaa lui largi (n. Brâncoveanu ctrâ Dim. din . scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). numai 3) pp. 6-7. ne-au tiat. ist. 4-6. 11-18. 4) pp.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). o scrisoare greceasca a lui Gr. cari din vilegii. 6) an. 17-23 veanu. dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. româneasc Constantinopol la 1810^). decursul domnit. 24-5. XXVI! pp. H) pp. 42=99-1 4 . sect. Din atâia vecini cari ne-au robit. 19-2U. Tesalia. MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). Bibescu (18 4) pp. ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. p.

16—24. Matia. tip.. i documente cu privire 2) pp. Petracu cel Bun. la istoria Românilor'*. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). 122. Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. care 1-7. Aii Pas. Dan Vod. în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . „sinodul din lai" . S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V. 10—13. Vezi de lorga. . In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). Moise Vod. 5) 7) 8) 9-15. 25—42. nom. Viad Dracul. Aldea. cltoria lui. 10) pp. 1—9. Petru chiopul. Alex. Români din Ardeal. vremea un Iui Lupu ^) . Vladislav Vod. pp. Socecu. 3) pp. loan Hunyadi. Mihnea cel Ru. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. ist XXVII (1905). i Ardeal. 25—37. epe regele . niboiuC din extremul Orient.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". Petru Rare. an. care a strbtut aceste inuturi. 4) pp. cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. schieaz vieaa lui astâmpr". Petru Cercel. Despot. Neagoe Basarab. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi. China. . 14—18 . Japonia. 18-183-200. lupta pentru ^). Bucureti. Vlad Clugrul ''). ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc.sect pp. apoi apoi Btrân (1413). interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). 9) pp. Braov lui '). Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. ^usia 9lsiatic. patriarhul Ieremia în erile române. Vldu. unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. 6) pp. 1904 p. pp. Alexandru. ac. VI i VII din „Studii PP. Radu dela Afumai. scrisori domneti i boiereti din sec. 7-9. 17 pân la 1762*^). Radu Paisie ^). Lpuneanu. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr.

am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii. 2) pp. ! aa de multe. 1903. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. rspândite pe paginile indice telor. el. Nu voiu da firete. pe dau nici odat lturi s le fac singur. V-VI.: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora. partea I. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic. doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare. cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. formele puin obinuite i tenie — la — . servindu-li inutiliti. Al cuprinde numele de localiti i de familie. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. Socecu. VII-t-721. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. i lipsit de orice interes. caracteristice. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. zapise întregi sau în regete mai mult. rice. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. folos cu privire 1) Bucureti. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. . i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. redactat cu un scop cetitorului asmntor. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). aa V.

563-94. 594-611. Catargiu. Flciu (1 din 1642). Tecuci (1 la la 1600). 1683). Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. Botoani (1 sec. de o nepreuit valoare. 82 acele instituii i clatine . 3) pp. Dorohoi (1 1600). numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V. i Suceava (2 dine. 67-78. despre diferite familii boiereti . Bârlad (2). 1590). Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. Iai (3 din 1600—1683). 1656). el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc. încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. 17). 3-65. de documente sâ le comunice. c. Ursachi. aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c. documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). Or1627—8). 4) pp. Bucureti din (1 din 1669). din 1650). subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). 19).. Suceava (3 din sec. Coriatovici . numai cu greu i cu pot întrebuina. care se afl de fapt în voi. la diplomei bârlâdene. cu rezultat favorabil. cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. dar n'a prea avut efect. Durere c publicat nici de pân aztâzi. întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni. 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. 160C) — 1671). Spiridon lai. : Ureche. vorbete despre falsificarea. c. Hrlu din 1653).. Chigheciul (1). la Vaslui (1 sec. -relative la Ruset i altele ^) — Buhu. 45. 1671). ^). i s 2) pp. V-VIl." aceste indice. (1 c. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. . iai (2 din 1643. i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. Roman c. p. dat fiind duire cronologic. Câmpulung 1661).

2) pp. 311."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820. £. Mitropolii. dându-se Cmânstirea Râsca c. 9) pp. 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. in II) pp. 1600. 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609). Varovia din 1538). 15) pp. Calea. 648-78. 7) pp. 1780). 695-700. "') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. fa. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i. Zamoyski. 13) pp. — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. — 1 1739). se dau '-). 611-24. 2 din (bibi. 678-90. 337-375. 214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc. lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c. Stockholm (arhiv. 261. Domni. o scrisoare din 1712 cu 14) pp.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. etc. 379-430. etc. 220-1 6) pp. 1750>. . 289-333. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. 2 din 1778. 10) pp. Danciu din Brâncoveni. pecetea Boto- 1780 p. 5) pp. despre episcopii de Râmnic.ximil p. faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. 79-113. 433-55. familia tirbei teli i altele . 117-166. 4) pp. ''). «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. 3) pp. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. 8) pp. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. 211-86.^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. 625-37. Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. 638-48. l69-2o7. etc. ''*). statului. faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). \2) pp. 690-95. familia Golescu.

obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti. Pantelimon (colecia rp. 6 documente muntene i (jud.. 1) 441) i documente din 1682 pp. Bucan i altele ^). 459-70. Miclescu. 11 documente muntene (1588 1655). Socecu. 451. 713-17. 2) pp. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. 3-70. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). — 1821). 6) pp. XI+661 i . 53 documente moldovene (1412 1847). tefan Oranu. 551-558. 73-121. 5) pp. 12) pp. 700-705." ' 10) pp. 9 documente la moia Ctina (jud. 705-6. i numeroase acte inedite "^). etc. 1904. condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). 1690 1795). VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). 8 Voi. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". familiile Paladi. despre oraul Hrlu. 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829). Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). 4) pp. 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). 0517—1890. 511-560. partea Ii. 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. 11 48 documente muntene (1601 1820). pp. 721. Jora. documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente ''). 11) pp. erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. . erata 8) Bucureti. tip. c. volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. 7) pp. (p. 473-507. Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. P. 706-13. Buzu. Blceanu.84 Mihai Viteazul. 3) pp. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf.*525-51. — — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. adausuri p.

2. nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. el. 2) pp. 183-2C6. 455-521. — rapoartele atunci. 4) pp. cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia. aa de vechi încât gseti. — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. . l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". 3. patriarhal zile. stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi. îndemn i mustrare. nu se mai poate gsi aiurea cu care. 6) pp. 558-62. pp: 125-179. 3) pp. dup obiceiul de . amândoi Iai): 1. de i un ârigradean bine crescut. cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). Domn. Vod Mavrocordat. ceart în tonul cel mai printesc. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. sureturi. încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic. 5) pp. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5).') i notele: schitul mare din Galiia. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). care. judeci. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. Socotelile pe 1786. familia Cuza i altele ^). i cu 112 acte mai vechi din . 21^13. 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). 1430—1742^ lui i. 413-451. Nu numai atât: legat în aceast condic. ci i Grigorie Ghica. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. ^). corespondene. ale Domniei.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci. traduceri.

face o mulime de grede unde Iliseti. In o- scos deoparte. Dragomirna. atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. 1903) a Dr. Mileeni. Homorul. venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni. . Creciotic. adaus la p. 592-604. In observaiile generale asupra iui Kozak. Rdui. 452-521. cultural am le urmat condica însi. ^). am- nunte zilnice. care cuprinde „133 inscripii slavone. cronologic. Solea. datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". documentele condicii. I. nu Februarie. jertfit lsând frazeologia la o parte. în Ianuarie. mncrii i al persoanelor. 2 latiscripii neti i 2 arabe. iretul. pentru a pune ali la sfârit. sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). . ReuSucevia. Vama.Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. eli pe care lorga tolele rectific." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. 4 greceti. Vorone i Zahreti. E. 2) pp. dar. zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. Prhui. Suceava. Petrui. Sf. Viena.86 Condica e publicata numai : în extras. 607—657. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/). Volov. 1742. 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. Sf. 661 un act dela Radu. în 'ordine dar i am linguistic. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor. 16 româneti. 4) pp. Onofrei. 3) pp. 1) pp.Vodâ din lfrl7. Putna. 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu. Vatra-Moldavi. Kozak. Ilie. Vll-lX. între toric. seni. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. 13 armeneti. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure.

351-56. Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). 275-305. Cernui. pp. CCXLIII 1) Bucureti. in faximil 3 13) 15) 17) 122-3. 16. 18. 155-64. gineior: . 8-21. 8) pp. relative la moia Rotopneti (in. partea IU. 5) pp. a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. 359-64. Despre inutului Putna (8 doc. Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". Botoânene (1723—1851). 18-lea. 21) pp. 1656). 72-97. 365— e8. câmpulungene (1437—1822). 121—51 . 7) pp. 102-121. tio. 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec. . 269-75.^) 133 doc. putnene 'S). 11) pp.") 12 relative la moia Dolniceni (in. 3-8. — 1718). 16) pp. 269-T5. pp. 168-9. 19) pp.-^). pp. Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. Roman din Voi. 368-9.'"') ale monenilor din Cârlig (in.'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). l904 pp.Η 68. din Odobetii Moldovei (1640 —1823). 1606 — 54). 3) pp. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc. 97—102 10) pp.^) 89 cene doc. 22) pp. din sec.— : . 1904 n-ro S-25. (1635— lui : i 7 doc.'^) 89 doc. din 1674 1706). . Dorohoiu). pp. Suceava) ''O 127 doc. 18) pp. — 1619— 1742) 2'^). 12) pp. 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. moldovene (1432—1856). 20) pp.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825). din analiza Cernui (2 din 1586. 14) pp. 173-206. 2) pp. muntene (1472 — 1829). 313-36.'-*) 70 doc. 16âd) -r 263.'^) 2 1482—1555). 364-5. din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688).'"') 92 doc. în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc.'^). . din 2'). 9) 55-! 9. 58-72. 4) pp. 3. 6) pp. tiri despre familia Ureche (5 doc.-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc. 336-ol. — Vasile 2.^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). 5. 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820). Socecu. pecei ale oraului Botoani 152-55. 21—31.

i 1675)'. interesante tiri despre Români (1788— 92). 18-lea. unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). Minerva.1656). 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591). VIII. ci cu altul. despre Petru 67>. 1906 pp. Galai (2 din 1799). Tecuci (2 din 1661. 359-81. extrase din mss. Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. Voi. 18-lea. etc. împrejurri. cele din despre Nicolae Mavrocordat. Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). Iai 1604-1658). . p. încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . extrase din în sec. Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. Hotin (2 1581-1655). cazanii. Sibiu. extrase au uneori noutate . despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^). 79 (= Biblioteca nerva. din 1658). o „Scurt descriere a Ardealului" din sec. 1676) 1658)''). nemete. 1904 13-16. r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury. U manuscrise de diferite cri ("sec. Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. lorga „O scurt Bucureti. i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. Novacovici bisericeti • (?). n-ro 25). 61 2) Budapesta. 264-70 n-rii 3) tip.88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. 1904. „Cumania" a Iui Carol sec. care avea relative Ia oameni. Neam (18 din din 1726). popular Mip. Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'. 18-lea. 17— 18): catehism.

srac i a recunoaterii le celor puini. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire. 2) pp. învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului. cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere. aezminte i fapte a acelui pomenete. pentru popor iunii publice. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). fr o ediie Minerva. mai simite i într'o limb mai poetic." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii. care zugrvete. mari ale trecutului aduc. copilria. adaug atunci. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor. în putecare se pstrat în scrise. . tip. clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin. 1904. pp. 62-269. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite.• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. I) fapte. cci pu- terea lui se rea. rugciunilor sau de câteva veacuri). oameni. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul. în ceasul de recunotin. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. 7(il. unde arde morii. de care am vorbit mai sus." O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^). ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. . în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser.

374. tabla numelor lipsete. în literatur popular i panegiricul lui tefan. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). 156-8. 1474. moase. desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. fr nici o trufie în faptele sale. în coala literar nou. erata p. ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate..! 90 înaintea ochilor notrii. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam. 351-3. 3) pp. numr p. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. 2) pp. care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari. . 295-315. 317-50. Note in de 378 pe pp. cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre. ^). gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. etc. pp. 1) 1) pp. în care „gsise poporul român. 355-72. La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497). 1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. 2) pp. de ex. 273-91). i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-). la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. 242-3. lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. 241-2. 3) pp. rspicat i graiu. tabla analitic a cuprinsului pp. etc. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa.

pp. VI+273. Bucureti. 65-lUl. Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. 9) pp. trece apoi la povestirea vieii acestora. umanitatea unui „e un roman. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv. 5) pp. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^). documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim. înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. 725-6. tip. 1905. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. ic) pp. 11) pp. II pp.9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. dureroase. 295-9. aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". l£05. 5-13. Minerva. 25-123. 39-40. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-).<0. îndreptat i îmbogit. 6) 7) 8) pp. 29-52. 259-64. 757-50. apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. 220). '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. 6Î-62. Doamnele române Bucureti. 3-V9. moldoveni^). locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck . Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S. 321-8. . tij. de scene mictoare. Voi. 14-25. un Domn nenorocit i familiei sale în exil. pp. Bucureti. In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). p. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". 2) I (18:4). 12) pp. 3) pp. toi. care cât acele lucruri roman trist. No. 52. a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^). 4) pp.

lui tefan c^l Basarab fanariot 3. pp. Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. Mare. Boboteaz. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Ici i colo. portul moldovenesc pe timpul veche. lui tefan . Despre îmbrcminte i locuin. pânirii ceremonialului constantipolitan . Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. al 17). Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. juvaere. cel Mare. Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou. i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. Milita lui Neagoe. prvilor i suferinelor acestor Doamne".0 4.cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc. Doamna lui Petracu cel Bun. mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. ale caracterelor. a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. Lpuneanu. Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. isofemeilor i lipsa de originalitate. Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. a lui Mihai Viteazul i Radu erban.92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele. 1774 înainte). Pe larg despre moda bizantin. beiile. 1550). locuine îmbrcminte 17-lea. se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare. ale dovei. 105-137 . Primiri în audiente la Domni si ospee. Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica. 18-lea. : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. moda bizantin 1. trecutului Se precizeaz deose1780. asupra (sec. apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux.

sfâritul sec. Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. studeni români pentru plcere lanti. Bucureti. Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. Glieorghe.. în Greci i Bulgari lor aici . Paris : i Viena . plecarea ei. o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". Unguri. Germania. Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga. i Dinicu Golescu. 1905. Domnul îmormândin Eu-) trile. 93 Pastile ') . ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. apoi preceptori. Se cum influena bizantin. în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. 1680. 249 . srbtori la ale curi : Sf. Armeni.nilie nunile. Socecu. 3-27' 141-189 tip. soli ageni strini. în- vtori de limbi. Voi. rzboi cercetarea erii de : preumblrile. despre pribagii români . vesele . 19J2 Independena român 2) pp. care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. etc hramul de bisericei. nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni. petrecând în lux în i risip. pp. primirea solilor. sfinirea Vldicilor vântori mari. cltori. Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai. pp. Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . din aceiai epo:â alte . curii i la boerimei noua ptrunderea . 2. II ^) meteug cele de cldire al Românilor. Nemi din Galiia. pp. 193-222 3) Bucureti. evrei i bulgari din Turcia (c.750). polon. traini: i frumos. 18-lea în i începutul al 19-Iea. . consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. distraciile petrecerile fa. Sccrtip.

6) Farmacia erile române. 173-8?. 113-142. I. desfurarea eveniprincipate . suferin. . CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. mai buni i cei religie. 3. 7) i ivirea. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei.94 viaa poporului roortodox pe la 1700. N.Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. i sunt adic a cea. boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. 4. ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor. i cum aceste hotare au fost schimbate vecini.^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român. Ros- boerimii noastre. Bucup. însemntatea boerimei nostru . decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881. deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. Arat originea. neascâ-'naionaiâ. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. 49-84 3) pp. con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. Desvolt 18—19). Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. pp. pân la 1830. publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". mai presus de situaie. atrgând (19C5) pp. ce are de preoi pe cei mai mari. 2. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc. mî'nesc. vitejie i cinste. 5) pp. E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). pp. de bogie. Un ora românesc: Botoani. desvoltarea diferitelor trepte boe^eti. Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. 143-168. reti 1904 1-VII. — Ideile conductoare în ideia cretina. 6) pp. 3-45 . de vârst parte din ce deosebiri de fire. 87-109.. 4) pp.

i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. ce au îndeplinit pp. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. rmseser mn- •dac data. înalte. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). . cu o iubire. cutului nostru. tre- care ne este scump el de a fost bun. Aceste pisanii. Domnie i tip. fasci- 19j7.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. 19 J5 pp. prin lespezile scrise ce acopr morminte. mrturii sfinte cile ar. leatul. In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. 317-74 (continuare). 223-48. ori de cuprinde în mari nenorociri. biserici-nin- Domni. aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. pp. 11. n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. VI-|-312. fascicola I. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia. 185-220. 2) •cola Bucureti. 1. lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi.. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. rotunde.95 . s'ar putea aeza. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. raguzani. de v- dete i câte o clip de fericire. cu o înelegere deosebit. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. Minerva. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. ori de a fost râu. prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. stiri. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin. în timpurile cele mai bune.

la impuntor. ai fi cetit de atâtea ori mai bine. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i. lumin potrivit. ticloi i exploatatori. veniciei omenett. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata. numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). V-Vin. decalcuri. învat român . . Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele.. inima din care a pornit totdeauna. voiu duce la capt si aceast sarcin. România. vor veni lucrtori precii. i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. primire bun. — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile. cumptat. a graiului nostru. dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei. si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit. Acest plan îl urmresc. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873). ceva mai întins. recensii ptimae i etc. Chipurile zugrvite pe prei. rgaz. din Românimea toat. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur. cftoriior. fotografii. mai strlucitor decât pot da astzi. Reîerindu-s. am dat eu. asupra înrudirii lor. — înea apoi cercettorul dialectelor. pune cale.. arat înfiarea oameni. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. bogat. al schimbrilor d^n cele mai preu'te. purile.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. în aceast limb. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam. la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru.

i lui Socola bisericile • Botoani). Dumitru. 5) pp. Comana). Coziâ. ilie. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti). Câmpulung (aci discut i se dovedete. Bistria. Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. Dâmbovia)-^). : : Strehaia. Cetâloaii (lâng ^). Rânniciil Vâlcii. Cotroceni. Ficrti (j. Brusturi (T. Dealul. 67-102. Botoani)'). Vaslui) '). Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. 3. Vineri. 1) Rteti (1. Roset. Vcreti. Vlaca). din Du- mineca mare. Viforâta. din bisericile i mâi orae: 1. 165-215. Cotnari (ortc^ doxâ). Galata (bis. Stelea. Troia. Pasrea. biserici: Stâncjti. : Precista i Domneasc). Dolheti. Plumbuita. Posada i Gemenea (cruce. lai). Topolnia. Ilfov). Câmpulung (Sf. Cainu/. . 32 tip Minerva (?) . Arnota. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. Sf. Trei ierarhi. cea mare). Nicolae. Strjetii de sus. ara. Sf. Rucr schituri Barbu (jud.Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. Dimitrie).97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. 19(5 p. i preioase. Nmâieti. 23-64. polia). c . Hîrteti. Dintr'un lemn. Moldova easâ m: (I. Sf. Agapia din deal. publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. Bistria. 3) pd. Govora. Cerneti (Sf. Bucureti. Arge i Snagov bisericile Coeni (I. se cua. Buzu). jud. Corcova i lirov. Târgul Ocnei (Raducanu. pp. Bacu). 3-19. Secul. . Botoani) Ce. Spiridon. Bisericani. Mrgineni. Vovidenia. . Deleni (Sf. Rteti. Sf. rodniceni -). Dobrusa 5. : Mitro- Mihieti. Nicolae). Pobrota 'bisericile Borzeti. Roman). botez. Horezul. Sf. Troia). Dragoslavele. Armeneti. Vâleni (jud. 2. Sf. Hârlâu tefan cel Mare si a satului). Dobre^ii (jui. cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I. Mâr: Comana. Constantin. Cânalareti (podul jud. (a satului. Viero. Surpatele. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. 4) pp. Soveja. Siatina. jud.' Trivale. prefa 165-215. Radu Negru Vod e o falsificare). Raca. Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera. Târgovite (domneasc. Râzboieni. Bâjeti. Dolhasca. 2) pp.iia Bucov. deosebit de bogate nâstirile inscripii.

i Episcopia. Bradu. din Sârbi. lancu Vechiu. Ecaterina. domneasca veche. Sf. Silivestru. Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. QheorChiu. Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. Udricani. Buna Pantelimon^). Hagiului. Cuibu cu Barz. I (bisc. " —dup 239-3C6. Sf. Sf. — VIII. XIV-402 . 4) pp. Oborului nou gului. 369-72. i din Fundenii Gherast^). (i mnstirea). lea Victoriei). Vinere a Heretilor. 357-8. 361-66. Dumitru. Sf. Alb (peste Sf. Sf. Ploieti Sf. : Sf. Radu Vodâ. pentru din Leipzig K. Batiste. Mâgureanu. BrePopa'Rusu. Sf. Kalinderu. Crmidarii VerManea Brutarul. Sf. Nicolae Voievozi. Toi sfinii. Mihai Vodâ. Curtea Sf. Popa de sus i de jos. Pantelimon. Gheorghe (vechiu). Constantin. 5) Gotha. Sf. Sf. la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. 1905. Sf. din Jignita i din elari. Mântuleasa. Elefterie. Spiridon. Ilie (din caka Ra- hovei). Icoanei Sf. Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). vechiu (Cuitul de argint). 3) pp. Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. lorga. Negustori. Creulescu. din vropoleos. Delea nou (Calist). dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta. XiU + 541 .vechi. Ceau-Radu. 7. singurul rumnishen Volkes in marele public european. i vechiu. Bisericile oraul Vestire. Nicolae Sf. Spiridon (1.98 oraul Bucureti Mitropolia. Nicolae din Gorgani. Plecând Românilor. Sf. Sf. Amzei. 2) fascicola p.' Doamnei. Troiei. Tirchileti). Nicolae cel vechiu. Lucaci. St. StaBanului. Sf. Sf. Dumitru. N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. tip. 317-58. înte dânsele aa la întâmplare II. Precupeii. sau a Doamnei). ghe nou. A- postoli. Dâmbovia). Schituzoianu. Ionic. Izvorului.')'— Sf. zi. Dobroteasa. 1550) pp. II (bis zur Gegenvart) pp. Negustori . Apostoli. Antim. Olari. MavroPopa Rusu. german. Sf. Boteanu. Perthes. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). tefan. Nicolae Tabacul. Brbtescu nou i Stejarului. lenei. Oetari. Scaune vechi. Slobozia. Sf. Dintr'o Colei <Theni. Popa Soare. Spirei. Popa Nan. Sf.

— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. judeci drepte uneori aspre ^). influena slavon asupra noastr. O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). Trece la istoria Românilor propriu zis. Românii la Dunre. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -").99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre. 1-7 IX-XIV 2) pp. 3) pd. 148-58 7) pp. De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci. V-VIII. notri provincia Dacia : Româneti". plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. 198-247 . împrirea personal a i ranii dela es'. 4) pp. oraele •) i '-') : româneti 1) pp. nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. pentru c s '). In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". cuprinsul analitic pp. se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent. 86-147 148-247 6) pp. 158-98 8) pp. ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea. i nici aa clâlori i ^). i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor. cât asupra istoria vecinilor. ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. 8-85 5) pp. „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc. Terii meierea din Pind i din .

România sub Cuza Vod i regele Carol I . 9) pp. ^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. 2(07-379. certele interne între pretendeni. Vii— XIII cuprinsul 4) pp. La. .") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal. româneascâ-ardelean în principate. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. 2) pp. ^) Partea din cu care încheie -opera. influena tele politice pân urm. tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. aprut cartea-). tabla lucrurilor pp. adause i rectificri la cele dou volume pp. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice. 379—514. 515—529. 5) pp. început se studiaz rela- rea Domnilor tul. . prefaa. Unirea principatelor. dreapt. 248-402 3) dp.100 Parte din urm meierea Moldovei. 540—41. social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). în Constantinopol poveri ale . 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei.'*) . trateaz luptele pentru independen. tribu. 90—110. influena 'greceasc darurile i alte terii. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. 6) pp. Luptele cu Turcii. ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. pp. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere. vieaa economic. 110—121. care a lorga. . 122-206. al Epoca fanariot ei zbuciumat. V— VI analitic. politic. tabla numelor pp. 1—83. 84-90. 380—478. . culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. — . 7) pp. lupia 1848 i tulburrile din acest an. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. 539. 8) pp.

2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. cu mi'. mergând pân la cele mai mici amnunte. de ex. ediia araga. în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. s'a ocupat. pp. . n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat. 1893. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru. i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. lip. 4) pp. e. Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p. III. moartea Ale. 2C»3-8 inc. (1894). 13-41 Iui in p. influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). 242-9. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german. nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. 670-75. în la Sârbi. afât de dus nici pân astzi în românete. 1894 p 192 3) pp.lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. 3-12.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". Pagub c cartea de fa. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). s'ar fi preuit. s fie cunoscute generaliti. Iii (1890) pp. unde se impusese.xandri) ^euista %ou. al 1 9-lea i. C. cuprind în cercetrile lui. Popovici. . 2) Iai. 1 .101 nesc. la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. care voi. 6-S. E natural. s Ca de student înc.

a vieii pastele. 56-69. n-ri 8-9. IV. pp . intâiu irt s declare. atunci explic. 187-8. ca iele s : rmâie acolo. încât toi academicianik 31-72. publ. execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. am- 1) pp. atât de erudit alctuit. 132-86 (publ. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^). . 6) pp. 188-92. i mrgritarele. lea (1688—1821). „doi nuveliti" D. 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. pp. 201-225 n-ri 6-7. 281-299 4) pp. critic tiinific". (1S91) IV. întâJu in n-rii XXIV p. XXIV (1890) pp. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu. Conuorbiri rUerare. intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. tabla greelilor pp. 153 200. 1337). . 85-104. teatru lcrmioare '). întrebuinare a activitatea mahalalei. intâiu fleuista 3) pp. atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. 1327. tabla nuirvelosr pp. ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. Naum. „Poezia liric a Bolintineanu". erat p. ziarul Lupta. banal i meschin al flanetei. 244-S8. publ. 2) pp. Aa în. Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric.102 Doine. Bucuseti^^ 1315. premiul i subiectul de ea. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. VIII (1S9P). unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. Academia tixat Român primete în 1901. 3-605) pp. 105-132 (scris în Martie 8) pp. 73-151 din neuista OZou. . . operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. OZou. publ. i încheie. 201. de astzi i viitoare" ^). A. 13il. a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. 1892). pe care o '^). Multe . asprime crud opera poetic a acestui scriitor. aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . : Autorul ine. din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. .

cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. îar criticile fcute. desbateri. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . 2) Clnale. nu prin respin. bete de multe lucruri.Ce. Bucureti. CLcademiei nomâne. prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. pp. ~). 155-6. cci numai acestea a lui formeaz român. acum momentul de rsplat sau rzbunare.gere a operei. cci român. a respins lucrarea lui lorga. în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. Shakcspeare. — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu. XXIII (1901) . la care venim acum. care era prea puin pentru ofensa cea mare. . în acest îneles.103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. idoli ai neamului. pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius '). cari n'au a face cu neasc.. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci. lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai. ci prin umilire i batjocor. în Vod ceC Cumpt. 2864 pe Seneca. aceast lucrare este fal. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete. cum ar fi spre exemplu. viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. etc. nu face parte din literatura român. care ar voi s fac în . instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. Academia român. Chiar eruditiunea din . Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor. Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred.

104 Tocilescu .." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . sau împreunate. Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos. : de aticole. Judecata acestuia i acceptat. -). care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga. Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere. tefânescu nu se las mai Nici de premiat. Autorul a improvizat o o oper puin competent stil.. el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. D. 157. care adun din dreapta . care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea. O asemenea lucrare nu merit fr s miei. stiinii zice: . i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor. El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice.i Românilor în decursul sec. dar n'a compus Gr. 18-lea. . are o faarte boales neexplorat de el. dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld.. . Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. O asefr vre-o împrire sistematic. Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar. astzi diip douzeci de ani ea poate altele. Xenopol. 2) 76id„ p. A. . plecare al lui Cantemir". nici altul. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. premiul Acadecum' le scrie. p. fr limb. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare. foarte' Spre cinstea Academiei distins. din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut . . . este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. . menea scriere nu poate fi premiat de Academie". . 157. mai c de lucrri inedite.

fr (Istoricii din Ardeal. pp.— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. Alexandru Callimachi. Minerva. potrivit cu scriitorii analizai. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea. brour '^) tip. 439-550. 551 li. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. om luminat i de inim. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii. 1-43S 4) pp. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. III -f 639. i mulumit acestuia opera. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). etc nici împart capitolele în paragrafe. I. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. îndreptri i dovezi . apare în 2 volume 2) cuprinztoare.) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. i o cu tabla numelor. ar fi aprut aceast oper. 'documentare. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu. 154—55. 1901. ur aceast carte de iubire.. pentru premiere i contra 17 'membrii. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare. 61."') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. s tea lui lorga. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei. In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte. Sunt capitole întinse fr nici o tietur. 2) Bucureti.. . pp. închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului. pp. dac un de Domn..— au votat 9 1) Ibid.. când moldovean. Defectele constau ei. adausuri. observaii. p. vi rului.

Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— . Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc. de informaie. -aceasta e una din cele mai însemnate i.. accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline.. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc. a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar. evident. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. literar a scriitorului. ara . îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare. în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a.. cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie.ini ale istoriei literare. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin.. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. . A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte. ci i de art. mai grele sar. timpului. de înelegere i de expresie în acelai timo. spiritul tre-vieii înelegerea operelor. i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei. O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii. sfrâmând strlucitoarea fomiâ.106 au învins.. înelege unei epoce. multe lucruri care ma! trebuie.

de se de rului erau alaiurile munc i de lupt. era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde. generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. se va manifesta în aceasta. glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui. charaghioslâcurile domneti. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. de 1-4. ghia i era cu cerul de diamant. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori. Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. — spectac- olul âranjlui era marele. observa cu îngrijire. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. de igan bare. al linititelor amiezi de "var. al 18-sea. în pentru somnul lung de ziu. Spectacolul de o pomp burleasc. obscenele slugilor 'de p. pe când dus sau de ciocoiu. cursul lor. apoi literatura cra poprului. mrunte. observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. îl întresc In direcia pe care o aaucase." senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec. ai apusurilor roii. lupta lor pentru întâietate.ai i 19-lea veche decât acestea. i prefaceri religioase. sociale. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene . curente — sufleteasc a unui popor. studiaz cineva viaa aceste curente. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^. 9-10 .107 <cge sufletul deosebit al acestor alei.\pui. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. formarea lor. influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor. absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe.

„Sânt noastre. cri. lung rbdtor. puternicul i largul curent al culturii elenice în principate. al celuia fr fr de speran. : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne. Simiri triste. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei. resemnat. 1 7-lea i începutul al 18-lea. 19-25. tot Crile vor-- ideile strlucesc înc. "'^ Arat curentele ivite în acest secol.uen asupra noastr. al celui de pcate. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18. se întri si se meninu. simirii cretea. . fletul curat fr orchestr a furtunei. precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. când valul zarea de argint a nopii.. cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec. 3) pp. rare simiri de rzbunare. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. 2) pp. 4) pp. cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar. — 1821.. unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima". se mrea a paci trei istorii literare din sec. „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. pp. 5) pp 25-60. pp. fr- voin i t:ir fr scop. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^). ochi se de ur în rspicat. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit . In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. simiri de tristee duioas. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. 4-8. de iriitul în ritmat. i. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form. iar sunt sunt oameni.108 frunzelor agitate de vântul de scar. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria. de puternica sul nopile limpezi tunetului. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. 8-16.

. Spontaneu. Alegerea crilor. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. prudent. artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea. pp. lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. Nicolae Costin n'are însemntate. Fraza sa mai larg mai complicat. care exist între tat i i un visionar.. ni-a dat cunotine i forme. comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. în greelile lui c chiar. "^). iar. mai binefctor al rîului. 7«. deschiztor de cale în i furitor de teorii. Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. abdicaie i resignare. a lui Ni- i colae Costin ^). înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. mai erudit fcut. cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr. care l-a format i printelui.între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. un pasionat. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. adpostir tot supui SLiItanuiui. opera. Pe cât e de simpatic cel dintâiu. 4) p. Aceste resumarâ. 2)pp. merge pe msurat. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are. 61-128.. 3) . pe care s'a simit dator s-1 imite. Cultura greac ni-a dat material. Cultura polon ni-a dat idei. GI-212. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul '). în politic un fiu. pe care o analizeaz în amnunte. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei. un compilator prin vocaie. orânduirea lor. îndemn i fr exemplu. n'are energia scurt a Ureche. Nicolae e un pedant rece. format din* acel impuls cu aceste modele..109 extremitile corpului ortodox. 59-6J. mldierea blând a lui Miron Costin. alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr. Trebuia s vedem izvorul. tinii dou orae i cuprinserâ. mâna abia descletat de pe sabie.

4) pp. 2) pp.. 11) pp.. •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . 17095 6) pp. 12) pp. crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. 83-6 3) pp. 210-212. cu rile în clim- i volumele subioar. 5) pp. iufi al contrazicerilor îl mrunte. 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. valoare. Chlparisa '-) i ei Nicola Mute. taine. Constantin Vcârescu. Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. 14) 214-18. o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). pergament a venica lume vie iar si . care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp. rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. din care nu se putea descurca. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. 10) pp. 13) pp. mini cumpnite. Brancovici Bergier . a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). „vermele de carte". despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^). reci vedeau numai i se forme. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^). Da. pisarul erudit. pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). . 117. In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. 200-205. 16) pp. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. 8) pp. 218—35 273-413. '^) apoi a lui I. 236—272. 205-10. • 9) pp. Trecutul eticheta. 143-5. avem crturarul sec. opera unui suflet cinstit. cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. Roset^). 92. 129-43. 7) pp. 145-57. 157-170. 15) pp. P. târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. 269. 195-200.

Prin cartea sfânt. O scen târzii. mult cinste. un necrturar. 5) pp. el care iubea cartea lui. împrindu-i îl timpul . cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^). In marele jil fa.. 414-438. fr rude. vechiul palat pustiu. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. pentru boierime. duioas din viaa simplului în trecut. pe lâng sine numai acest copilandru. arme. care se auzia i se cetia. bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. nu odat. 3'33. consideraii generale asupra litereturii religioase din sec. Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. bine chip i aa crui a^b care-i. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod. fr adevrai prietini. pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn. Cronica o fceau boierii pentru Domn. al Domavând nului fr la lui Doamn. care cetete a pentru neînvatul. lecturi la lumina luminrilor. prin tâlc. 418-33. etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. tlmcea slavona Scriptur. dup câteva al 17. i larg a su copii. 433-37.între cri i Sara. casnicii genei al. btrânul rumân zpada". i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii". trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim .. pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. cel din urm urm în lor. "'). cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur.^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea. prin cartea de slujb.111 dându-le o înelegere deplina. cu barba fruntea ca Domnesc.. pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se. 4) pp. 3) PP 417-S. . 2) pp. de 1) pp.

fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi. ca literatur. „se resignar lor. n'o au bolnavii. forma fiecruia armonie. In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri". tcur. — Acesta I legai printr'însa. o adevrat toat. cuprindeau 1) pp.. ci necontenit. 3) pp. din pensioara e bogat i Ea este. Se poate c aceast manifestare superioar.-. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor. ortografice. Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal.— când vrednic. suferir. zarea viitorului. a patronilor.. când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut." Cartea doua voi. btrânii. zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. lumina din ochii om. care o expresie unei ei. prin originalitatea de numele de literatur o — . între fragmena fost binele pe care l-aj '). cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz. 4) pp. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici.. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului. o chemare. In — Tcur. de vitalitate. i aceast lumin f). el nu poate s i când aib. pltir.o protestare. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. 2) pp. ele formau un cei de legtur. cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550. o manifestaie de contiina. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar.. fr sperane roautorul:. i ei..112 dou tiau ori. '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. 440 . 439-57. Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei. 437—38.- neti. aceast naiuni. fcut traductori din i harnici tipografi. cei cu trupul sau sufletul ruinat. a de- cu un astfel de suflet înjosit. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor.

Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). 481-91. 458-61. . 17) pp. 511-40. ulescu de Mâlâieti "-). „Capul fcut cu timpul. 8) pp. \2) pp. in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . care înelase i rtcise lumea. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. exprim. Lazr Scriba. De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. Amiras ^). *"). 4) pp. Râmnic"^). Alex. 515-18. 531-35. prela btrânee cu tinerii între cari tria. 16) pp. 5:4-30. rivalitilor de persoane. eic. Vorbind de „literatura religioas din '^). 10) pp. 11) pp. le stpânea — . 458-509. de ce mai atepte ? s Ii mai lupte. 2) pp. 13) pp. 18) pp. d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) . 14) pp. Petru Depasta ^). 505-6. 520-23. 15) pp. strlucete venic tipografiilor. 443-57. Georgachi "). 442-3. tefan. artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^). sabia nujl taie". Episcopul Inochentie '') . Neofit de Creta i Filaret '^). la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice. 461-65. 9) 7) pp 468-81. 5(6-10. s vremea veche. 513-15. i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). activitatea intensiv a episcopului 1) pp. s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. Legii. 20) pp.113 numai. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) . o) pp 6) pp. 511-13. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. 518-20. pp 491-96. a scris. 19) pp. a simulat un credul de ce din plecat. 3) pp. De ce mai cread. Neculcea. lenachi Cogâlniceanu ^). 496-5!)l. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei . 4G5-8.

cari. nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. care ar fi fal pentru istoric de aztzi. 2) pp. c tivele în Citcr. nu e fal pentru dânsul: lui. o i durere. cum cinstit a fost mai ales aceia. Bucureti (1909) pp. exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul. Y. — E un . exagerându verv. artând moX/X. nu iui. voi. de farmecul timpurilor 1) pp. . Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. crturar patriot. din — d la câteva. Ist. menirea ei nu este aceasta. aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. oper In sincer. i se se vor 535-50. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. despre societatea contra creia se îndreapt. deci o voi. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. departe în locuri mai puin fericite. mai departe a nea- devrul un el. lsa stpânii. ca i de lupt i de credin. . lorga. lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. face aceste Ia observaii ochi. 293 nota 2. 548-9. c Panegiricul e al lui Mzreanu. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. zice d.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. 278-85. vrului. p. romnefii tn sec. Argumentele aduse de O. Pe urm. ochii si orbii de prezentul. oper cinstit. aa o ^). e o falsificare a adeviitor. literar vorbind. decât ale noastre. cari i pronunate. a trebuit s vad o- deci. ci Nu e o minciun. IU. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. Opera sa gloria trecutului. vzut lui sr mresc. prin puindu-le peprin acestea în lumin. timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). mine. . —i aceast aa de cinstit. tot la ce scris. cu adâncii e trecut prin unui poet.

despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E. 73-001 PP. apusene. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r. -tacuzino. Dimitrie Dumitrache Stolnicul. de Persany.-) influena consulatelor. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene. dela început în cultura noastr. originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki.10O154 11) pp. 12-15 7) pp. Atanasie Phillipide. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. 1-72 2) pp. o satir politic. 8) pp. greceti ce seexerctâ asupra ei.. Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. schieaz situaia politic în Principate in acelai timp. vremii. 53-72 10) 9) pp. „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" "). pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor. Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat). Letopiseul Terii Rom. Logof."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. Anaforale.I-ni K 3) pp. -detalii). Gheorghe Nacul.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP. volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone. în relief 1774— 90. Ursachi. Dionisie Fotino. i Moldovei. Conmen Ipsilanti.115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare. 1-530 . ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. 155-2700 . un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : .

mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. mai incoherent. convins.. fto/n. 226. Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp. . Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. 135 i un. versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'. aspr a tovarilor si de activitate.- 2) pp. Cronica lui incai „na e o opera literar. ca incai. apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. a fi ispitit cutului. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund. de poet. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb. E. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire. Erudiiunea nuntit. dei autorul ei ar fi dorit aa. arma strlucitoare a ar- gumentaiei. 161-95 195-233. El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. ac. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. dac voii. ceva din temperamentul ele visionar. care „e foarte adeseori un cronicar. cu care caut punctele slabe ale adversarului. dei a oferit sufletul su pentru trinicia. li aa Samuil Klein. 3) pp. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). un nicar. a- l spovedi sufletul. devine din extensiv. desbateri. Înaintea sa. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni. Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" '). Cânte mir i aprecierea cronicii. n'are ca Maior. mai btrânesc. E mai difus. el n'are. izvorul de reprodus. de mult s'o fa:. cldirii. 155^1 4) pp. în el. de orice valoare" ^). care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor. 5) PP. Intre autoritiile sale.

Nicolae Costin îns. Scrie românete. Ce ceasc. ru. Ce informaie judicioas i exact. astronomie. turcete. o zidire i marele monument a rmas. rspândîndu-se pe un vast. plin de sev. din chemare educaie. învingând oboseala.. moart i pustie. în care rceilali. în ca/e rtcesc numai. pe cât acela e de difus. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. câmp aa Sânt pri penumbrate. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur.e. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. on>. Comparat cu un alt compilator. fi latinete. nu tie ? Muzica apusean. . incai n'are însuiri pe care acela. stat stpânire în AAoldova. rusete. altele întunecoase cu totul. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. din pietate pentru sale. le Cantemir tie multe. Orice s'ar zi. au o activitate risipit. dar întunecat. Samnâ tot cu viaa adec înviat. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. se pricepe chiar în multe. pe multe drumuri. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. Dar i de lumina se face mai slab. pe atâta Ardeleanul e de contiut. urmritorii de informaie. tcesc numai. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui. pe cât saexotice. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. Scrititorul teorii. narator de multe ori interesant i vioiu. incai e un luceafr. slavonete. Apropiat de Cantemir. e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. muzica turmedicin. se amestec în multe. care înltur pe cercettori de adevâr. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara. ar putut tot aa de bine scrie grecete. ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit.! 117 tului. e o impresie ma. pe atât acesta e de strâns în expresia sa. ce putere i siguran în judecata. de coloare i de putere. poet geografie. logic fisic e un . pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. pe cât de medieval e Moldoveanul. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. de puin plantele rmâne o compilaie. pentru cât va dura înc.

Pe dânsul 'deprtatul. lui riei Osmanilor. directorul. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei. munca pentru sa. Acesta e numai istoric. un suflet Însetat de tiin. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. abecedare. fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. Cartea lui e Cronica: gramatici. de ori unde.118 . a face numai cu haotice. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu. Rbdarea ardeau. suferinele sale. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant. tmâie totui.Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. moarte membra Acest corp proporional. aritmetici. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece. clar. gloriosul. amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific. fi nici despre muzica Turcilor. trind în bun înelegere cu el. Totui n'avem disiecta.'putcrnicâ. n'ar scris iubiri pentru tiin. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. atunci. creatorii de via. e micat de un suflet. pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare. imens i imperfect. catehisme. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. înalt. nu ere un chemat. c aa era se iobagilor celor de sa. sa. ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. puternic. Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele . de oricând. aceste note erau tul note de tovrie. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. Numai i numai istoricul neamului su. despre vicistudinile împsu. înaintea altarului vieei. Nu 4e-a aa e incai . not. note secundare. nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. el. tia o carte folositoare dar moart. de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet. afar opera i viaa mirositoare. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. care a coexista câtva istoricul. de acelai suflet. lege. scprtorii de idei. o carte învat.

Aron. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte. în tot luminoas. tur i se ful politic. — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. Budai Deleanu. Numai cul- nare. disertaii. 231-33 s lumineze mintea. ci prin vins de entusiasm care le strbate. aprinde întâiu acolo. iar literatur loc. In aparatul pedant al învturii sale. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. Se poate din ele nu place. admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. el Trece : Toma Costin. I. Montan. tratate tiinifice. dânsa.Gli. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. marea mulime a celorlali. i regretabil nici c din micarea ardelean. — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). Th. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. care s'a manifestat simirea e cugetarea. Dar calea aceaurma decât crturarii.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. când se Sânt opere care se altur una de alta. 233-61 . Gheorghe de a Ciocotici'). i lumina. 262-69 1) 2) pp. dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior. treclar. cidicio-de coal. nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. o carte cald. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. nici un povestitor. Ni trebuiau profei pentru cei umilii. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. o micare de coal. dir. 3) pp. o Biblie. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. i avurm lor. în: limba tuturora. nimic pentru inim. Credea. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. i nu ceilali. în inim. locul dasclului.

Radu Tempea. elepciunea larg a dtoare spiritul. 222-67. loan Cornelii. 368 430. 271-321. Amfilochie l)pp. vine aceasta înfiare niir. i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . de bun sam. Mih. 279-86. Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim. 7) pp. forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea. 368-81. Const. lacov 2) pp. Ins neamul acesta. 271-319. dac avea contiina de sine în clasele culte. 4) pp. 320-1. Crturarii luar de a gata altor neamuri. Diaconovici Loga. Budai Deleanu. Boiagi.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. Leon Gheuca. tefan Crian. cai .120 De unde zilei. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate.^3:6-11. naionalist. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc. nu-i formase. Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. lui.'). lit silini dintr'ânsa. MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. fini. Stamate. • 3) pp. Paul lorgovici din Banat. aris- tocratic. care-i lumina puterile. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. Eustatiev'ci. Vasile la Kolosi. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge. l. într'adevâr. 6) pp. nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. . nu de lupt. un neam poetic. ^) loan Molnar. 8) pp. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. lenchi Vcrescu. . pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". Samuil Klein i Glieorghe inRoja. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam. sec. 5) pp. Ieromonahul Macarie. 26970. semn am tecii învins"^). spiritul al metoda.

asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea. timpului cercetarea operelor literare poetice ale I. crile biselui riceti ale Samuil Klein. Matei Millo. Dela dânii a venit. via mal care e ceia ce se gsete '*).. ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt.9. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . etc"-). urm 18-Iea. Beldiman ^) pravilele de legi ale lui . 12) 4) pp. lor asupra . V. mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal.'^) And. vorbete de 2) pp. ^) poezia popular româneacc a lui I. literaturii noastre . tipriturile din Blaj. Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. 483-9'. Aaron. 7) pp. Budai Deleanu.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete. 491-5. — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu. Barac. 431.^) din format Bnat: D. 13) pp. al — originale. nu lumina cea mare de pe care culmi. 454-68. 11) pp.^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. '') Al. pp. „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI. i le uimete. 443-51. loan Prale '^). 431-509. Donici. 5) pp. episcopii de Oradea Mar. 431-40. Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc. ") Barbu Paris Mumuleanu. iu) pp. episcopului loan Bobb. 9) pp. ichindeal i Diaconovici Loga.-3J. Veniamin Costache sciii . . 469-83.12t- de Hotin. etc. dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre. 408-20. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga. 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408. 6) pp. i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. 51(. 8) pp. 44U-43. care atrage privirile pretutindeni fletului. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam '').

In ar veni semnalarea pentru întâia oar. 603-616. fr precizie cldur. ceia ce îngimase alii. ale ^) . câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)]. 617-26. prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste. 6) pp.122 -de 1688" '): cronicii ^) . putere i mândrie. Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. Teo- d dosie Logoftul. 8) pp. 531-599. 594-99. Cronica Buzetilor. 531-45. Stavrino Vistiernicul. 545-48. dar treilea rând. le- gate tiinific între ele. dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea. T) pp. Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). 2) pp. Gavril Protul de Atos. 9) pp. 548-61. 620-25. 650-602. 625-36. Stoica Ludescu ^^). 5) pp. letopisee slavon**. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. Qheorghe Palamed. . Iui Macarie. în 1691. „întâiu.îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. 4) pp. ci asupra strlucitei descendene romane. 10) pp. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. 576-94. I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . 14) pp. neamul nostru lmurit pentru oar. s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir. II) pp. . 12) pp. a Costin ^) — originii romane"''). a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure. 5^4. Simion Dasclul^).complectându-le tot prin altul. lui Eftimie. Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. 5t>2-69. Dac. 603-34. 3) pp. Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. . nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. de mânstiri. Ar putut. a rostit el cu convingere. J3) pp.

636-7. adausuri. XVIII form nou.. voi. CI . 205 i urm XX. 52-6)... 7) pp. 42-114. pp. Vin-f243 (. . ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici. apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. cel din excursul I! si '). VW). limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic '). cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500". lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti. îndreptri. dm o parte din cap. 6) pp. II pp. I Istoria literaturei sec. pentru voi. I: pp. cci în fapt ea nu teologi. V-VIII. celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). 1904 tip. i urm. filologi literar. i dovezi documentare la cele dou" volume.Introducere Ia Siudir fi documenta voi. relativ la i' voi. Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat. mai mult completarea i rectificarea. 3) pp. 5)PP. - PP.• - 12?- doveneti e nou. turnat într'o. XXI. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii. 47-52. ptrunslavone. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate '). esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg. se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. 170 i urm. 157 i urm.. 145 2) voi. Socecu. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem".. apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. '^). 3-41.

tip. mldiat. toate tiprite au fost consultate. Scrisul i * manuscrise inedite. 219-20. îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. Varlaam. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). la ele se adposti început cultura bizantin i slavon. 3) Bucureti. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. tabla numelor pp. i munteni. Minerva. a tr. din erile române i Ardeal. puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. 1907.îdus pri din Sf.124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. izvorea valul puternic. care tr^). 223-39. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. în de acum iete. . în 1829— 1840^ pp. Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. istorie e — sufletul i tirile româneti. rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea. sub influena husit. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului". a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. de bogat i variat. p. moldoveni Biseric. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar. Petru Mitr. înainte neîntrerupt. i i încheie „Astfel limba româneasc. scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni. Scriptur. 115-219. limpezit.Movil rite. . lui tipri- slavone i româneti lui . din nenorociri. pp. împuternicit. din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume. fr deosebire. 325. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg.

peste orice msur. în care a co- laborat scriitorul". jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis. cu voie sau fr. lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor. de o cunoatem mai de aproape. care au pretenia de a înfia curente. la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. .125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad".' ci în aceia timp. era crescut. pe când talentul fr îndoial. prerea timpului lor" ')... în marea micare. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv. i a icoanelor de închinare. cuvinte care se uoare pentru ca unora. real s ascund mai bine ura. mai întins.. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi. rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult. oiicare ar fi fost. se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. cu privire la unul i la altul. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. în locul notiei aruncate în treact.. în locul scurtelor linii diformate. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade. pentru' a o aprecia drept. are cineva. 1. cum s'a cu Bolintineanu. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. „Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact. De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare.- studiu. prietiniilor i du- mniilor. i numai la acela. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei.

partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou. Adevrul. acetf 1) pp. pentruc „i cunotinele istorice. in aceast epoc oper de fi restituie. sau cruia prietenii. care. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor. „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870. de tDt puin. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel. optind cuvinte de înduioare. ce-i luase mai mult decât se cuvenea.. . i data aceasta oamenii începutul ilor grele. biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general. — publicul strintate... însufleit de iubirea frumosului. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea". al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". furitori de ideale limb ai literar. un înger de pe pmânt. s pe un nechemat sau un usurpator.. întâiu critica cere a îndeplinit'). de scoatere de fcut înc o mare iveal. întrebtorii naivi literaturilor btrâne.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia. „Convorbiri literare" începe româneasc. 2-3. „Ea a fost ptrunztoare. a fost judecat drept. i spiritul istoric. de adugire In i înlturare. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai. unde to- s s . luminat de principii filosofice generale". în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. ci-1 pune pe dânsul. cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor. de trecere în umbr. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete. senin.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. prin creatorul ei Titu Maiorescu. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun. Iar publicul. câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit. bâjbâitorii gean dup nou. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. de mult vreme înc.

teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent. Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte. . nu se preface studiul vrjmae. lor. care îndemna la aceasta. ce e mai ru. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise.^urat. dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social.. a crei ef strinul C. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic. pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. so:letatea în m'jlocul „dac — — . 4-5.. aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. ritul domnitor era acum acela de sociologie. Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2). „O nou direcie. nu mai era iubirea de frumuse. de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute". ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. coala evreu dac nu socialist".127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii. dar lupttoare. Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne.. i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i. în '). Spipe Alexartdri. Dobrogeanu-Giierea. se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta.. 3-4. 2) pp. cari nu interesau. In sese dintre scriitori aceast micare literar. care alenumai pe Eminescu. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde". Dar.

prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. activitatea Lazr i Gh. se stabilete firul sante.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins. care înir. 45-52 5) pp. timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el". Potec. a ') scrisului desfurrii. 65-78 . dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ. D. ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. 53-64 6)pp. câteva pagini. 1) pp. nici poesia rneasc. menit a face veraib îns nevoia. Li- machi. Dascli munteni: Ef. cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce.128 exerciiu de erudiie. B.^) Asachi logioase . simpl i cci era o natur practic.^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P. de târgove suri i multe lucruri. povestirii noastre. aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. Se caut între atâtea îndreptri. fr s 2) 9 29 i boerina. cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud. coala lui lor. acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg.^) le — I. ori Lazr. ca poiet. câtigat sigur pe cale tiinific. iese dela sine o îndrumare mntuitoar.-a îneleapt. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale. Scavinschi. pe aceluia. cântecului. realiti bine socotite. izvorul firesc 3) pp. Gh. 5-6 3>44 4) pp. etc. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. Cona:hi. Beldiman. pe când pe crrile primejale vecinului. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise. se descopr. a rodit i a rmas .^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului. Asachi i societatea. desfurate aici numai pân la 1866. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului. atâtea individualiti. cci nu vise. între aceia care a folosit. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate.

nu-1 poi admira. ci numai prin dibace încunjurri. un om de voin. agresiv. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa.129 al poesiei. hazul. sftosului doritor de prieteni. bun ce-i sim deosebit. nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. form. înainte de a vorbi iari oamenilor". n'a- 1) . Fiul moar de singur într'o csu i . Acesta era de sigur un de neatârnare. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. s de înfieze . autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. a-i în forme pornirile despotice. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". înlimile unde eti singur i : trist. vârire deosebite. N'avea îns pp. stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. îi place mai totdeauna. Era s s câîn el o uurin. pe drumuri nici neateptate. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . aproape sau pe mai departe. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. 67-8 cunotini i felurite. ') — Sau mai departe „Eiiade ra. mldiindu-i îns aa tige chip forma. încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. un om foarte iste. a Greciei era un ineleg"tor. 11 aprobi foarte adeseori. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front. tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos. îi aplecare ctre ironie. o putin de a se adapta oameni i vremuri. nici fond. zbura. la o vioiciune trengreasc. pustiu. dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi. ideile sale form per- sonal. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer. fr îndoial. în de admirat.

un naionalist filantropic. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. pe îi cirac. pentru neam. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. o înle întreasc aripile înc fraged?. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. P. Totui el a cucerit vremea sa. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. a îndemnat pe tovarii i urmaii si. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^).130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir.ii. . 79-10 •. 113-320. un pasionat un rscolitor de suflete. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B. trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. 2) pp. a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. 256-7. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr. un îndrzne. pentru ar. pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii. 3) pp. cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. ziare i ziaritii. 101-110. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. de museei. el s'a fcut vrednic de a 1) pp. 4) pp.

intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. 237-56. 2G7. sau ele. tip. 95-9S. 207-227. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". 321-24. tabla cuprinsului p. 5) Bucureti. 6) pp. . i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). 1908. stare aa de orb i de' puternic. desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I. Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru ''). cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. fcut un cuvânt de nemulumire" a . S. nevinovia poetic pentru a crede în bine. 3-39. în Barnu i Gh. s le înfrunte eroic. Bari i "). p. 3) pp. Ciîn pariu. 2) pp. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i.literare din fapt e 1840—48. care nu se încurc. vindu-se de cjm Lazr. Negru etc. ajurgi a-I crea. cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. G1-6G. nu chioapâtâ niciodat. îndreptri p. entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. 283-32U. 325. în sfârit. 4) pp. 113-10. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost. Minerva.fi cetit i de vremurile noastre. dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor.

un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. silina. toi reserv ^). cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. 32-60. nu-i cum înelegeau romanticii. opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). 2) pp. din raza soarelui. din ceaa gloria. 348. i în Ardeal ''). 99-112. . mare sau mic. 51-98. Ion la Ghica. al fiecrui Acest în'accla timp. recunoteau dumnezeiasc. tabla cuprinsului p. nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^). în acela timp. privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). 5) pp. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere. ca'endare. are o înalt misiune social i moral. cari sentimental. Reviste. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. El se suflet e preul. locul cuvenit Boliac. 201-24. Blcescu. tragic. dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. p. Vlenii de Munte. din freamtul codrilor. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. 3-48. se alege. 31. al XVIl-lea i al XVIll-lea. le N. III^) ar 1) pp. 248-63 6) . din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. din nesfârit din toate frmântrile. continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). literatura din atent în Voi. se înal. Nu. societi. scriitori vechi een. ci literatura cu rdcini naionale.adunat cu scumptate i scos în cri. ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. din firea pmântului. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. 7) pp. 265-7. Laurian. 227-48. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. etc. 19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. i noi: Vasile Alexandri. 66-95. ziare. ori un capriciu personal. tip. 120-199. eroic. 3) pp. nici-o înrâurire asupra societii. violent. verii. Bolintineanu. 4) pp. de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor. suferinele.

i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri. avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. ca i a nouelor romanuP). ivi- rea talentelor rian. . lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). 317-33). 4) pp. 288-90 5) pp. societile din culturale. Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti. JO) pp. Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. 6) pp. 9) pp. 3C9-14. 172-232. 182-5. . ar- micai acest timp de criz. i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal. 269-77. 581-4. 19-24. 304-7. etc. comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci. 235-344. 561-o4. în care va rmânea . nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta. Papiu Maliterare: etc. tiprit intâiu în revista . revistelor ^). cultul pentru sfânta . sau descare novela'') satira^).133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). Odobescu. 101-129. 7) pp. politice ale Apusului sta în i în sfârit. sczând lexandri.Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). admiraia pentru cuceririle culturale. iubire pentru graiul tistice i ^). cunoaterea nici teatrul. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice". 8) 222-32.SmdnCoruC" I9l)6. 133-36. pp. tinerii pribegi ar. i 1) pp. 219-22. 2) pp. 52-55. 42-48. 332-42. Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. Hadeu. 3) pp. Filimon. 214-17. nou. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc.

ceva mai vechiu. nici : atins nici unul dintre contemporani. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. zele acestui poet nou. Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. — el era mai în stare idilic. decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- . acele ci. Nu numai valoare poet. Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei. Deci nici ideie simire puternic. e lesului. nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete. oricum se înfieaz mediul. cel dintâiu . spiritul caustic al nici ao- celuiai poet. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. Umorul lui Eliad. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant. în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. îi un visionar* ceasurile cele mari. în acel cea sentimental nu-l scrisul . e superior . îndoial. ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. scriitor. nici spirit ales i. încunjurâ. lu-meze vremea. Oriunde se el afla. — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. Donici are mai mult sim al limbii.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta. i. Ro- au mai multe i credini mai puternice. setti prin forme silite ale graiului. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. vom adugi. ce-1 lui. al el e.- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. mai mult mldiere i familiaritate plcut. politica nu-l stpânete suflet deplin. Boliac. cu toate acestea. nici rsunet al unei vaste culturi. nu 1-a avut Alexanori datâ.

care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. încetul. Iubind pe Aîexandri. aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. i rmsese pretutindeni în locul întâm. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. nu ca un critic aspru. scrisul spornic i uor al lui Alexandri. în sfârit. Orginalitatea Iui mai tears. 152-I6i. ori. în sfârit. nu se mrginea la un singur domeniu literar. din lips de caracter. unice noastr i puine în a- }) pp.13 miantic."». i. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. concepie definitiv. în fabul. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. caracterizri de literatura persoane l epoci. pe care nu le impusese el. uimitoarele informaii de culese. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. a o mângâia uor pentru osteneli. . satiric. pe rând. Aceast judecat oricât de aspr se pare. putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. pân la 1366. în satir. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor.a celorlali. prin deertarea prin oboseal. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. Alexanscriitori. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. se iubea pe sine. > puin revoluionar. care nu erau în stare a da un lucru continuu. în critic. aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. ori ca cruare. a o îndemna pe caîe. . fr i îndoial o din toate oper monumental. fzut cu struin. în teatru. el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. a fi cel dintâiu liric în epic. în descrierea de torii. i fi inovat în vre-unul. ci -spre a o reprezenta. din dezgust. în fi i form" '). puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen. 131-2. aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei.

" ^). al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc. nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. fost un fenomen de limb aa de general. avem. Pavel. . necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone . i Psaltirea dela cheia — va. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele .. cu latine din Apostol. literar. cum s'a crezut la. grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic. se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche.17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor. 2) Ctnatete Qcademîei Române. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi. Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex.135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. 18-20 pp. care se poate. Lipsete rotacismul. pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti.. I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec. din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . XXVIII (1906) pp». negru. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice. originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . sec.. Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea. dou Sf. trecutului. . 100-105. înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. pstrat totdeauna.. care ca Psaltirea Scheian.. încât trecutul mort învie înaintea noastr '). U s început. 407-421.. data aceasta. în de Petersburg). ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum. Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No. revista 3) pp. — fa II.

apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic. 57-S. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . înseamn vinte IV. 3) pp. isclitura Macarie i Mitr.ximiie scrisori i Molnar. 12) pp. 5) pp. vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). pp. mai ales Vistierii. dela Arhimandritul Mi. 3-10. 113-15. 183-240. 1920. Arge (1781—1816) dela oculistul Dr. aruncau bir mai mare asupra unui sat. Actul arat unii dintre dregtorii domneti. CLcademiei Romane. 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . 6) pp. i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp.137 -se d împreun. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). 74 scrisori de i regete dela 8). 1-3. 10) pp. 8) pp. 47-50. Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete". La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). din 1765) i acela Neofit. 17-47. lit. 4) ClnaCcCe. 10-17. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)"). . protosincelul i episcopul losif c. 105-11. Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. Daniil de Brila (1 scris. cântreul sau despre dânsul. fa. 19). Sibiu. de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. in lui 'O PP' 51. nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. 9) pp. 112-13. numai ca nu-1 poat plti i. Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803. Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III.aceste I. 50-1. 1807)-'). Neofit „de Hotin"'. preot in Sibiu (1 scris. XXXVIII. pp. 2) pp. sec. tot neagr afar de literile care cu '). 58. ghelie. apoi le ia pro- c s s : prietile cari . 51-6. 7) pp. dela ieromonahul Macarie. . "dela episcopii Chesarie. pp. losif *Qrigore.

i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). in faximil la urm 31. Galacteon de Râmnic (1821. scrisori: dela: Eliad. sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc. 1804—7). egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14). 1833). Poenaru. p. Viena i Londra. Cipariu (3 din 1835—38). lui: Aromânul Boiagi (1817). în p. 146-9' 3) pp. Stnioara (1790 dela din 1828). Fotino. episcop de Râmnic (1785 89). Ci- i . Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822). scrisori Z. Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). arhim.. Grigorie Pleoianu (2 din 1829). Neofit deRâmnic (1807—38). Antim de Râmnic 0808-13). 20-3J. 1-9. raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. arhimandr. Mitropolit Ignatie (1817). pp. Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. arhim. dela egumenii mânstirilor Bistria. vora. 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D. Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^). pariu. Filaret.- Carcalechi (3 din 1818—22)^). Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. lui FI. 30-241-270. Petera.. Partenie de Arge (1790—98). Aaron. loan episcopul ardelean Moga (1823—27). 6) pp. . istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp. 2) pp. 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu.. „Contribuii 1) Jbid. Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. 1832-34). Cozia. — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795. Asachi din Viena' (3 din 1826). Nectarie (1780—1807). isclitura lit. i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii.. Viaa tiinific. 5) pp. P. Bucureti. 1906. dela Eliad (vre-o 10 din 1830. 31. arhim. Sadova. n-rii 5-9. XXIX sec. 111-15.- 1797—1823). 1801. 1-20. Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. Florian Aaron (1 din 1832). Asachi 4) Jbid. Hurez. I.

sec. 1180—1830 '). „cunotinele. de un moldovean. despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10).-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22). pp. 1821. doi Bâlceni.139 . al 1 4-lea . fraii Glogoveanu (1822—7). colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793). 24). Vldioanu. Photilas. Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul. Viena). 2-23.ctate.. avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop. 23. unde învau i: D. . pp. în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci. Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu.. P- XXIX. a sec. 26=33-5S. E o româneasc al jum. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4). 1818)." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. Dinc fiu Const. trec la Paris (1817-20).*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid. Costache Rsti. ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX. 5) /bld. Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec." venit dela Roma. Grigoracu gescu(1822). Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu. 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu. scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. în sptarului Petrache (1892). N. 34=165-198. apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete. fata Const. un oarecare tefan i lordache Otetelianu. — 4) pp. Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. 5) pp. pân la 2) pp. o feti a negustorului Ion (1837—12. 1 lit. iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. Frusînica protejata Marioarei Roset.sec.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. 24-2t) 15. 19-lea.

mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). 1788 de logoftul loni Chira. 1-9. I9l0. pp. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum. 152—69. tui puin cunoscut i studiat. d 5000 lei. 5) 22-25. 2) pp. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. (1836—37). 7) pp. p. 6) /si. a sec. 8) pp. voi. lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. lâ-Cea.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. sec. tradus toata cartea din grecete la-. 26-34. rom. „Neamul Românesc". etc. 454—68 ' 7st. 18-22. voi. III. lom. 32. 13-14. Vleni de Munte. care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. — 18) carecare au originea. de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). Cit. 16 în la 1) pp.140 domnia Ecaterinei a ll-a. sec 16-Cea. a- urmrete baladei i fe- d . 4) pp. tip. profesorul francez Alex. 15—17.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) .^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. Ia balada. pp. Cit. -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol. al 1 8-lea.") alte ocazii. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral. ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. 3) pp. 15-32. Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. 8—13. II. . 9) pp. Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec. la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud. 10) pp. '^^) sârbeasc. .

— Activitatea istoric din anii 1906-1910. ^) — 3. lupte vi- ior cu gazd frumoasa. \\. La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti. din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. 19C6. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp. Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas. o misiune practic.'^) Avem o icoan. Negoul l meteugurile voi. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare". bucuria scprii. în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. în trecutul roiiâmsc. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec. prin alctuirea cadrului geneIn de cultur". tip.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. 115-134 3) pp. pp. balada nu mai fu chemat niciri. 3-7>). negustorii.i la mesele cârciumefugare. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist. Se pomeniau în iubiri teze. breslele ne- vmile. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. la ne apar în realitatea lor treaici cut. drumurile de nego. 2) pp. Când e haiducii nu mai avu nici disprur. târgurile. Rom. tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. acest senz ni se prezint expunere limpede. . al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene. 19. 26= 42. Meteugurile Români. ^) —2. 73-151 4) pp. mrfurile de import gustoreti. publicat i Minerva. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti. III în trecutul românesc. i export. suferini temnie. ^) formeaz i icoane".

care au avut : legtur Argetoianu. 207-32 243-59 . al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. 4) dia i Bucureti. analitica 3 icoane tiprite 1700). 1428}. Deliu. despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români. apoi despre masurile de greutate. hanuliui . tabla (c. lui Pop din Sibiiu Bengescu. semnat despre toate monedele i bani interni i externi.-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad.3) Ori ce om competent va ti aprecia. Brâncoveanu. Fiiipe- i muntene. ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp. Flcoianu. Bani i msuri. tip. Bujoreanu. Brâtianu. Fârceanu. 2 tarife vamale — — -(1676. Bibescu. Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). LXXXl +203 5) pp. Un studiu înate de noi i la noi. Bucureti. . româneasc (1407 1439). Filianu. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. S Voi. Clinescu. Gânescu. din acea „arhontologie". Creulescu. 2) pp. care circulau în rile române i valoarea lor. Belu. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv. Bleanu. crui Manuc 1523). Coofeanu. Cernâtescu. Fruinuanu. c. Geaioglu. Comânescu. Câmpineanu. Briloiu. vedem VIII. Dudescu. Buzescu. de pmânt. 259-63 basarabeni. 4. 2j5-40 3) pp. Ill-Vlll. Socecu. din acel apoi d pagini aa astzi. Drgnescu. cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". o scrisoare de nego (1820. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec.: 142 torice. de capacitate. 19 :6 pp. un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. scu. Darvari. Bucanescu. Cantacuzino. (1447. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. Go- 1) pp. etc. 1760): o socoteal a banilor (1813). dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte. faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. Ghica.

scrisori în Clnj. informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou. 97-101 164 6) pp. cu ^). — 40) lfran- Amiras. 225. 2 i slavon. "j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^).. se face i : ama lui nunit^. 1903 p. i cronici. 20. — 143 lescii. principele Ardealului. regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender. 10')- 3) pp. . — — — — 1 — 1834). 9) pp. 4-17. II) pp. Mânu. Socoleanu. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în . Murgâseanu. cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). Varlaam. tirbei. 8) pp. ^JenciuIescl^ Obedeanu. Ralet. i cu apendice de 16 doc. tabla de lucruri. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. Jianu: Lahovari. Vldoianu i Zâtrianu. Prscoveanu. Roseti. Oteteleianu. Grâditeanu. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^). 81 93 4) pp. 174-201.care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. i lexic pp. Sltineanu. inedite I) dp. 7) 167-173.:4. Samurca. VIII-LXXXI 2) pp. Rioeanii. Hrisosceleu. asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). autentic a Carol ll-lea. Socecu. Bucureti. lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-). 18-19.') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836)."^) 48 scris. 12) 26-37. 25. Râo expunere în koczy I-lu. 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. 3-77 5) pp. Merieanu. onomastiv tip. Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. 10) pp. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. cuprinde povestiri. Haralambie.-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832. Unul dintre acesta doc.ti Voi.

. 3) pp. 19>207. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea. — Pe baza unui însemnat numr de doc. i a vechilor pp. Bucureti. 455. Socecu. Socecu. astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. 173-81. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i. 211-25. carte aceast istoricilor oricui. se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). 4) pp. care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte. apoi luptele Românilor din sec.J5 tip. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. 7) pp.. . descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. pp. a eit p.144 ceze. nu numai înva'ilor. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. i filolo- adevr. Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*'). ce cumptare. nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). 19. Voi. Amândou povestirile frumoas Jimb. • i o ediie speciala italian. 8) Bucureti. Muscalii (1677—81)''). care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. 1905 2) pp. 141-173. etc. 98. ele pot arta în acela timp ce mldiere. In — zice în prefa lorga — ca rapoart. 207-13. Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. 129-40. tip. pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-). 41-124. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". 6) pp. îescj. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor. 5) pp. Cea dintâiu e o compilaie.

argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-). 5) pp. 219-228. 1643—1708). din care se public aici una . grani Câmpulung i Câmpina. 3-7. 229-280. S-113. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. 193-219. — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. semnate de nego. dintre Braov i ara Româneasc". 1770).^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. din ri- 1698— c. 1700). cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. bumbac (2 din 1660. 173 93. se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). 1644—1712).— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . pretendeni. Vldici Domni. mori (c. 1708). 1698-9). 5) pp. care grâne (4 boi. In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. i indicându-se câteva articole însemprivesc. fiind cei ^) unde i de cine se fceau. sticl c. 114-144 4) pp. (2 din 1650). vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile. sfoar (6 din 1645—96). artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. 10 . boierinai. ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. „bucate" —oi. chemai interesai prin o citaie. 144-73. pielrii (2 din 1645. orez postav (19 din c. pân la 1866. trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal. constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. car -crue (4 din c. 7) pp. 1700). i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). 3) PP. 1700—9). lân (4 din 1649). între cari sunt silii boieri. 2) pp. 6) pp.

429-40. 289-90. — — . cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)'').. . 8) pp. Socecu 307. 13) pp. de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc. Aristarchi supt Alex. 9) pp. 311-41. în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) .353-93. de lucruri pp. Sailor din Câmpulung. 281-98. Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . cuzînu. 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). 82-3. etc. 10) pp. vil (1591) cu lmuriri 1) '3). 4) pp. la p. cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). muntene. 261-70. pp. nscu . 454. p. 1900. adâpostirea pribegilor. apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. 107-8. 11) pp. 2 acte interne . tip.. . 270-85. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . 109-12. spionii rilor. 426-8. 2) pp 298-310. de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). 395-425. 452-3. 257-61. 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. 441-47 cnomastic. pp. Bucureti. 6) pp. 3-43. lexic.ii i morii din 1834 în ara. în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) . 342-55. 98-1C6. Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. 448-51. nego. 47-97. se dau scrisori în Muntenia. 294 n. o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp. erata 7) p. 5) PP. de prietenie i interese.146 sosirea cumprtoa solilor munteni. pp.64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre . tabla numelor geografice pp. ^) Româneasc^). 12) pp. unul din 1693 PP.

5) pp. 4) pp. (Sf. ist. Piatra Hârja (I. a lui Hâbâescu (c. 1856. Sf. — Voi. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). Nicolae Bordeie). 271-2 UI) Bucufeti tip.nri de pe peste o mie (1079). Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683). Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^). 302-5. numelor pp.147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. 118-22 131-183. Sf. 123-27. sec. 217. tiri noua despre luptele turco. Câuani (Basarabia). '). 247-!4. Dunitru i o cruce de piatr). Dumitru. II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. (Trei Erarhi. Mogooaia (Ilfov). Tânganul. 381 (=^Studu i documenta . lucrurilor pp. 2) pp. 221-43 P. — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^).polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. o scrisoare glumea etc. Gheorghe). i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex. Pltretl. 291-3)1. 1861—2. — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . Ilie (I. Moldovia. Sânt Suceava). Sf. XXIX (I9. Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc. Bacu t) pp.— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). 7) pp. <î) 187-213.\-o\ XV) . tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). Icani). Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex. 1660^ un privire la zapis ostesc. Codreni. 1850. Humorul. (Bacu). 3) fp. o tabl cronologic a documentelor red pp. Românii la asediul Vienei 1683. 2(1 253-272.i7) pp. Târorul. Socecu II p 19^:8 p. ei. S) pp. Suceava (1. (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini). Inscripii din Bisericile României.

Râzboieni. Bsrivoetilor. rilor). Nuce- Fusea (schit). Pechaa (Podul (stâlp. Madona 0. Finta.Giseni (Vlaca). Sf. Hâbeni. (drâmat) Sf. loam.. Sf. Bârnova. Sf. Sf. Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ. 1-35. Creteti. Câlineti. Apostoli. Sf. Lculee. otân'ga. Treime. crucea j. Sf. llie. (Oltenia).' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). (Dâmbovita). Tecuciu). Blenii Rumâni. Gorgota. Drajna de jos (satului i a curii) i de sus. lemn. Sf. Craiova Madona Dudu. S% Nicolae. — Roie. 367-71 Gâeti. Hagi lenu. Lazuri (cruce din— ). Geartolu. Domneasc. jud. Bâlteni (Ilfov). . Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). robanie. Ni:ulae Simuleasa. CrasHomorlciu. Nicolâe). Vârbila (schit). jud. loan. Sf. Sf. Urlai. Dâmboviei). Brâacoveni Sf. Brila (Sf. Sf. Spiridon. Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). Nicolae Un^areni) Sf. Hlincea (lai).> Racovia. din Subeti. Filipetii de târg. Potlogi. Târgovite (Sf.^) (Bolniei. Sf. Sf. Corneti. Atanasie. i pârgaGheorghe. cea mare). S^ Voevozi. Do- Obedeanu. Nisipuri. Turbai (Ilfov). Spiridon. Brâiduul. iNicolae din Sf. de sus Bistria. Sf. Caracal (Toi Sfinii. Vulcana. Frasin. Oborul vechi. leorman). Apostoli.148 cista. Cârpeni. Horaia. Doiceti.' Bltit. : Bucov. Bicaz. Sf. Prahova: Nicolae). Brebu. Cregului. Filip. (Botoani). loan). ulescu. 84 86. Stolnicul. Rzvadul (cruce. Glodeni.irâmântului Coofen-. Nicolae din Craiovla. Rzvadul de sus. llie. MKineni (R. Vatra Dornei (Bucovina). 59-71. Pândele 1) pp. 102-104. Vîrîi i Bratosia Brânceni. Ludeti. ') — Nou i vechiu. Mahalaua (I. Gheorghe Gheorghe). . loan Se- Haralambie. bis. Coheia (schit) sau Podeni noi. Scuieni. Susaaa (mânstire). Medina na. Vcreti de Sf. Gheorghe. Sf. Târdin Srbi. Dumitru. Cornâel. Târgovite). Almajii. Brdeti. Steni. jud.351-361. 205 2) pp. Sf. Sf. . Tâslu. Marina. . Mgurele. Sf S% Arhangheli. Mecin. Împrai. Câmpulung (Domneasc. 87-95. vastian.ta i Cosntantin i Elena. Sf. igneti (TePodari. ruinata. Nicolae. Mina Bica. (Sf. Brneti. Dolj: itoaia (cruce). Vineri i Stelea). Au. Bucani. Postelnicul Firu. Bercenilor. Srat). erbeti i Cârligf (Neam). Sf. Sf. Gura- Dâmbovita Ocniei.' Rstoac. Cscioare.) tul.

Cimeaua Sf. piei. Sf. Paraschiva. Lazar. Brtetii de sus . Baot ^). Sf. Novaci. Feredeul turcesc. Cornet. Drgneti. 40 de sfini mitru al Sf.3S. Aron Vod. Izvarna. Sf. TâlpMitocul Maicelor. Voievozi-Rufeni. Sf. Vovidenia. Dumitru Misaiu. Barnovschi. DuGheorghe. 2) 71-86. Giurgiu. 338—45. Negoieti. Mavromol i Vo vi denia) . Sf. Sf. se promite la ultimul volum de inscripii. Treime. Sf. Pavilionul i crucea din vie). Vestire. Vi- neri. Buna din Ilie. Poiul Sf. Sf. Nicolae cel domnesc. Sf. Greci. lazu. Gârdeti i tefneti (Vâlcea). Topol- nia i Vâlcan. Brâneti. Slaviteti. (cea mare. de Rstoac.niani. Spiridon. Sf. Niculae).— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. lari. Pociova'-ite. Voievozi. Paraschiva de sus. 3C6— 331 . loan Bo- teztorul. Scoal. Vulpe. Ocnia. 331 -66. Ocna. Haralambie. loan. Toma Cozma. tefan. Dancu. Sf. Sf. paraclisul EpiscoBolnia. Trei Ierarhi. âisericife lauCui. Atanasie dela Copou. Jitianul. paraclisul i de pe o marmor). Cânepeti. schitul T"ri.145- Voineti. Vasilie. Buneti. 372. (bis. loan gur de aur din Bei- Sf. Hurez. Sf. — Lungani Drgani Brezoaia. Episcopia. Sf. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier. Sf. Brboiu Nicori. Iloaii. Sf. Alb. 1937. 90. Goliei. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis. Vcreti Co. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . 104-111. p. Bistria-Cozia. Sf. Câneni. Teodor i lic. 333. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Curclari. i dela Socola. Sf. Sf. Constantin. Domnului. 4) pp. (Iai). Pantelimon. Vineri. 1) ^). Sf. Bucureti. Vasile din Ttrai. Sf. Bengeti. Ni- culae din Curchi str. Moara de vânt. Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . Miroslava (la). Vcreti. Du- Balilor. Timiani. Gheorghe. Spiridon. Andrei-Atanasie. Cluiu.Ilie). Galai (Precista. Sf. Sf. i Crucea Galata Cobia (mnstire). Sava. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis. Toi Sfinii. Mitropolia. Brbteti. Sf. Polovaci. Voievozi. Sf. lui Târgu frumos Domneasc. Nucet. Sf. 205-305. Sf. Sf. Banu. Bldana. Drgneti. Sohodol. Mihai \od din Bucureti. Ziua Crucii. Frumoasa. Gheorghe Lozonschi. însemnri de pe bibi. Govora. Sf. Sf. 3) pp. Mitoc. (bis..'^). Bistria. Cetuia. pp.Motru. 95-101.

judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. 7) pp. i formeaz Voi. 336.istorice. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm. pentru trecutul românesc. 122-3. XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU. I XII — XIII din Studii i documente. Dintr'un lemn. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. LXVII 303. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor. monumeniefor . chiar numai pentru aceasta. din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri.J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina"). i ardelene i maramureene. descrierea scurt a mnstirilor. insultele bunilor cititori. la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i. 1915 pp. Cernica. 1750. ^uCeiinut corn. . 8) pp. s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi. "). prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici. cu contriaa de bogate i variate. inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. Hurez. XIII. 1) Bucureti tip. Arnota. XXXIII— IV. 5) pp."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. LVX-LXI LXV-LXVII .'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise.^) is- 1808). 4) pp. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727). O publicaie de dou volume. Tismana. Nu-mi decât rmâne s atept. alt prilej. '). 16 — 18-lea) . 6 pp. din Câmpulung cu ctitori. mei dup obiceiu. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854). 19^)6 (I/.-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . dac nu dup cuviin.XII pp. III-XV. Socecu.^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec. 2) pp. 11 + = pp. voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. 3) pp.

Bseti. ca acestea. i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. LIX. 2 doalte i rinrene (1383. — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. 7) pp. 5) pp. LVI. 239-68. 4) pp. . XV— 1823) i . 9) pp. dine. 2(39-74. m- sura puterilor mele. i Lipoveni). ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^).— 151 la Companiei din Sibiiu (c. 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). 10) pp. Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. I) pp. reene (1690 — 1786)''). 3) pp. If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. 1790 — 1827) •). 219-28. care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". 36 documente amestecate (1386-1825)''). 233-38. „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. 229-32. Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). Fgraului. 6) pp. - Maieri i ora. Alina (conde- scripia familiilor din 1770). cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)'). Voi. chiar i zece cri ei cât mai e timp. Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. despre 5 (1766—1841). Aiud. unit din Maieri c. etc. II) pp. Alba-lulia (biserica ortodox din. Agnita. ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. Amla. 1776)'^). 11 acte relaiile de nego. Beiu (ortodox i unit). 3-181. Arad (catedrala). urbariul domeniului Beiuului (1600)^). 297-302. 1N5-213. 3-24. 214-18. 1680— 1847)'). 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). 8) pp. Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. 275-96.

din de balt (orf. (Maramure). Plosca. ?). greceasc. sului. Ciceu. Mjina. Geoagiul de sus parohial). Delari.). u. Bungard. Rod. Ssciori. din Gruiu). veche). (ort. Lupa.). un. Vaida Recea. capela gimn. Voila . Poplaca. (ort. Vitea de jos (1. pp. Suncuta. - (o. Ohaba. de jos. Ibafalu (ortodox. Hodo-Bodrog. Media (o. Letca (nemeeasc i a iobagilor). u.).Zrneti i Zlatna (ort. Inidoara Hurez. ercia.). Fgra). Somefalu (L Cluj). Sad. Hundorf. Sighioara Rhu. Dridif. Nadi- ul românest: (1. Câmpeni (ort. Bucium. Rodna.). Valea Lupului din deal <o. Sassebe (2 o. Vad (1. Dobârca (ort. Dânsu. Corabia. Dob'a.). Lugoj. ura Turda (o.) i vale).). i la parohul).. de jos i sus (i schitul). Blaj (biserica parochialâ. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62). Corbi.). unit). n. 27-211. Budila. Mrgineni (u).-unit. Slite (bis. Voivodenii-mari. Sibiiu (din Groap. din Suseni). u. Valea Dooiicâ. Haeg (unit). u. Lisa (o. Lozna. Drgu i (ort.-unit-). (1. u. nou-veche).). Gura Sodului. Scel.-unit.152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort.).). u. Lua. Caransebe (bis. bibi. Cuna. Lancrm. Gelmar. Hîreni (ortodox unit). Ucea de jos Bistria). . Haeg). u). Sâncel Streiu. Sebe (in. Copcel. u. u. Teiu. Besimbac. inca veche. Geoagiul de jos Feredeu. Nicula. Timioara (u. Turda (2 o. Dragomireti (Maramur). Rucr (ort. Ludior (o. Peri. Poiana Xdin centru.). u.). unit). Bistria. Cluj). bibi. Corbi (Fgra). gimn. Perjani. Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite. ort. (ortodox unit).). Vidra de jos (bis.). Nsud Ocna (2 o. Veteni.-unit. i de sus (o. Fgra i (ort. Cricior. Petroani (bis. 1) (o. (Fgraului. (u. (o. Ponorel ceti. Sântimbru. Sâmbta Blaj). Ortie tridul (u. Cuhea. Bobâlna. Ludo (o. oimus. i unit). Vieul de jos i de sus. Tilica (o. Brad i bibi.). Remei (mnstire). i de sus. i unit) 0. Rinari. PePor- de sus. Cluj (ort. Braov (bis. Srasu. cimitir).). Pojorta.).). catedrala. unit. Vii (Gura-). Cetatea Calbor (ort.-unit.- unit). Teleki-Recea (o. ebea.). Gura Rîului. Nicolae. Iui Bethlen). limbâr. u. Sf. u).). (ort. (bis. egheti.-unit. Strem.). de lemn). Vldeni. Feleac. Ileni (unit). Deva (muzeu i Feldioara biserica).

3-7. e un mic studiu de popularizare. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. despre vicisitudinile 0- pp. intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). p. 235-66 rilor tabla numelor deia voi. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer. 215-230.. i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^). care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821. 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. 88-110. 1906 pp. la Bucureti 1) — spune . ci din Vla- 1821)'^). sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri. «losariu pP. 9-30. 231-2. 13) pp 111. 9) n)lzanUniscfie. ^eitscfinft.9-327 . „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte. pp. 179-222. lucru. (= Biblioteca Steaua Ko. varietate i bogia informaiilor . 1900 pp. 3) pp. despre izvoarele folosite p. 3. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. 6) pp. . tip. XV.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene. afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul. Munchen-Leipzig. 291-308. rscoal. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri". 2) pp. 336. Xil-XllI pp. onomastic GobI. rostul lui în lui Tudor ''). 7) pp. nota 8) pp. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^). 5) pp. 109. i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari.ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte.') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud.. 31-87. 267-290.

lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman. divinisarea suveranului. V-Vl. Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri. Altfel e un i un stricat. Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu". Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. 2) pp. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin. fanatismul statului. cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui. tabla cuprinsului pp. adoraii în adoraii sincere. Vll-Vill. care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). 1920. . i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. 1907. 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp. . translated from French by Allen H. 236. formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic. al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. celor 75 nume pp. ori singularisare. 1-227 împrai de . Paris. . fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. 3) pp. 231-2 Indice de . Powles. „The byzantine empire" istorii '). E o scurt i clar. pp. p. de CCmpirc bizantine. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. E ierarhia gre. fr vre-o' individualizare. îl pe care muli tinismul — condamn.154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. Vin-f236. e ci acest om. zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin '').233-36. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp.

despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. istorice. 1907. unul dir mai sigure. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). 1910. i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. ediia din Vlenii de Munte. pp. pp. 78o-7 Socecu. Vlenii de Alunte. Inscripii. inscripiile de pe p. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat. mon. III-XLV. 183-93. 3) pp. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). tip. datorie din pur- din plria lui. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. dup o practic de dou milenii. 9. i ni. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. iiierar. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. a tuturor generaiilor precedente. Apostoli i Sf. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. Este un drum la Bizan. dar fapta de ieri.. i tradiia 1-a împedecat dela progres. XIV precum i voi. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. mânstirii Hurezului. înc ma: generaii. 63-75 sunt d'n lorga. ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. In se d un studiu amnunit ei. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. Studii i documente. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar. uit trecutul. pp. I. i. XLlV+386. II. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont. 75-77 sunt din Buletinul com. 2) : : . inscripiile dela schiturile Sf. Roma noastr strbun. afar de n-rii 3-4. art i în toste celelalte. cloche. 1912 p. Cine curie râvnete !a lucruri nou. tefan i Foiorul pp. care venia urma urmei. în fiecare zi lui Dumnezeu. III Se dau fotografii casele egumeneti. I.

9) Voi.•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. 211-236. 3) pp. 1907 tip. tabla numelor pp. Hurezului din anii — 1853'). 1745). 262-269. (4 din 1748—1848). 351-62. Fedelecioiu schit. 193-203. ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. custuri i piatr de pe mormânt. pp. H.1837) relative la familia i doc. câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^). Polovraci (9 din 1750—1798). dela Y9 documente 1746-1753). . a lucrurilor pp.. 8) pp. acte ale protopopiei acte Arge (43 doc. 6) pp. 5) pp. mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). privitoare la familiile Câzânescu •^). din 1625 . 376-81 lexic pp. Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. 1780)^). (1839). I. 187-208. . 282-83 erat l lmuriri p. Cmpulung Cozia 1747—68). 319-50. 2) pp. Constantin Vod Brancovici. boiereti i cele de astzi. din 1736 749) ^) . 33-35. Bodeti Brâncoveni (3 din sec. 365-75. — c. o 1) pp. tefan. 287-315. documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc. Minerva. 7) Bucureti. 4) pp. 1-183. 386. voi. Glavacioc (2 din 18-lea). 239-84. picturi dela Hurez. '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora. •onomastic pp. 65-82. coloane. i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). Govora (1702. 1 Trivale (schit. pp. artându-ne vechile biblioteci mnstireti. .

tiin. tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. ale Drghici din Moldova. Domnul Ro- mâneti. ci numai a vorbi franuzete. Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp.^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi. Bra- not dintâi la 1489. prenumeranii lista de 7) pp.. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger.„N'am venit Paris ces.'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55. iui Vasile moral. '^j — persoane. 399-4U. 1) 1 pp. 4) pp. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr. 51. literatur. 9) pp. din p. 368. note. 75. istorie. 144. 193—4. 21 Iunie 1578 . cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume". filosofic. 327-8. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. însemnare despre crile de nul — — geografie. mort în 1752. 113-5. se dau lmuriri relative la ei. Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare.-) Bibescu e din Baden. 6) pp. Philelphus. 120.. Iulie — 1856 (ctre fratele su loan). 343. O judecat din 1439 asupra 1. Bucureti. care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne.-^)— . o cei d 5) pp. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. care intre p. 89. 3) pp. 433-55.157 'domn. etc. RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. 129-31. ^) cului al XlX-lea. din prima jumtate a veaasupra lui. 2) pp.nilor. dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:.

158 O ti alegere de episcopi moldoveni. (1557-8). 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). 6) pp. Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman. Cluj. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor".. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". 91 3) pp. 7-12. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. .^) condiiile de via. situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. tip Socec p. ceste despre constatri generale însoite de note. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. 5-7 4) pp. româneti acolo. V. '^j erile iatine. datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. al . se vorbete concepia „dreptului românesc". /6id. ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut. 24-32 5) pp. cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. i an . a Patrasului i Ciprului. 153 2) Bubureti 13-24 1907. Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele. regii sârbeti. sunt XVIII nici -). nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC".â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. i orice desvoltri fie înpovrtoare. 1905 pp. Dup vechiul meu obicei de a scrie. emigrrile înfiinarea satelor sec. III (1935) p. Cluj) se arat .'') cauzele cri- zei financiare în XVI. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I. înltur orice aparat vrut de erudiie. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos.

32-41 2) pp. 163 . româneasc 151-53. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc. ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form. M-59 6) pp.159 in sudul Dunrii. 1917 n-rii. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt. Stalului.54 4) pp. tabla cuprinsului) 9) Iai.") i 10 regete despre Vo- evozi. Iai. 155-57. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. o traducere XII. nederivând din 1) un proces numai pp. cnezi. a acestui XeamuC ^omnecc. :studiu. când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor. 41-47 5) pp. coninând aceleai i preri. relative la condiiile agrare române (1408-1780). când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al . colea modificate i întregite. apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. in 9>9l 1917 p. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric. 59-61 3) pp. îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain. cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema.') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. 61-68 7) pp.pmântului. 58. tip. 69-85 8) pp.^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. 47. pentru a-i da în prezent o rezoera . din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630).^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc. 86-S9. fr indicarea izvoarelor.

O nou acestea expunere larga i temeinic. Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. 3) pp. nu deplin a Românilor din trecut. Cihac. IX-^453. scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. . trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat. 3-58. o fosta . unirea principatelor (1857-8). 157-177. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). pmânt roVdit mare proprietate stpânete. chiar dup ar scoate la iveaiâ. 2) Bucureti. Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac. XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). Socecu. 17 sau 18). însemnri genealogice (1745-1846). tip. 1800). din acest serviciile pe care le-a mânesc. originea Dr. lmurite. ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite. p. — 1) pp 56-58. 4) pp. Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. . la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826). totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi..160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su. V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^). Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. un manuscris de la 1800). 19C9. i se dâ. a i de inter- va putea veniune energic. cu folosirea integral' a actelor tiprite. scrisori privitoare leacuri (c. 61-70.

IO) pp. Botoani (bis. al episcopal. Sf. cea veche. f crucea ignie). paraclisul i muzeul Sinî' i 1800). O porunc a Iui Vasile Lupu (1647). 3) (c. loan). catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) . scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. Sf. chiliile. toate cu note i lmuriri. Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia. 1^1-^.1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). un act municipal c 1 I 0600). Râmnicul-Srat (mânst. "). ghe). 1575- 136 acte despre igani (1586—1814). Sf.Neamului Adormirii. Nicolae. 7) pp. lâng : (1739— c R. Sf. Pacani (bis. Sf. Dumitru. lmuriri despre '") ora . PpâuilorA mnstirea Coula.'^*5i88. 85-96. 2 acte de graiu prahovean 830— 40. Do'-ohoiii. an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). Olteni (bis. 253-81. (1790—93). ^^^^ . Târgu. iSt-eae qq (I 2) pp. un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. nq Ms^vzu8 (: pp. 8 istoric 2.-Vâlcii). 18—19) din bibi.«) — la moia Dolniceni (jud. Sf. 223-3t). 17-18). 99-13G. Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. Gheor- ghe. Suceava). ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. cea mare.Nîc'dla'e .-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). loIiiuiDul Eld£î pp. Hui (bis. Galai 1865).' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 . Inscripii din antimise din mnstirea. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85). o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c.. 347-52. 291-95. VoevozI.'') 1683J po- — 12 doc. jud. (cu istoricul bis. (bis. acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). - 1 Paladi 0546— 1851).161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748. 283-^'^'* -^^'^ 6) pp. (1636—1868) i manuscripte (sec. 8) pp. 4) pp. "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'.

4 Alexandru . (1824. p. cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V. o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). 3-27. onomastic tabla lucrurilor pp. lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. 1909. 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi '). 438-47. o declaraie pentru Unire . „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . un ale. 1836) . 5) pp. Mlinescu (?) câte . tip. . 6) pp. a. — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). moia dorohoianâ Hiliâul . Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad. 60). numelor pp. — 1655). In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. 28-36. 448-50. 99-103. 120. XVIII.^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. pp. la vel. Botoani ^). unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). tabla 7) 4) pp. Vlenii de Munte.162 Donici) privilegiile iiiilia . „Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului '). Mlinescu. Socec. 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V. dela ministru Arsachi. . i ale alte i documente". 3) pp. 365-421. tabla numelor pp. cele vechi ale : Slânicului Moldovei . 451-2. 1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. Nicolau (1858)^). (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . 37-59. 1C4. 422-37. 1857. ca ministru. carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. 1909 p. Bal (1857 (1856). 60-97. glosariu pp. om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. 2) Bucureti. atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh.

. Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . deosebit de preios pp. VliI+218. cuprind vitejie. partidele din 1856—9: naional Moldova. Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte. în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române. fapt. . . d din dup un manuscris traducerea romaneasc. n-rii — 8 (i tiragiu aparte). asupra coninutului di le . 1910. alegerile pentru si Divanurile ad-lioc. 19.-9.16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt '). grecete a /^crodot. izvor contemporan. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. Vll-f553. lorga din mnstirea Cosula. nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a. — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP. Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^). tratatul din în i Unirea. opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor. rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. 98—122. liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^).. fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. . isprav. S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. dm . neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine. 1 . Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. dumanii interni ai Unirii. 3-:'7. 29-119. încât rostul literar . 1645 dela pp. culegerii nu e întru nimic tirbit .*•*) din altele se spicuiete numai . cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite. n'a fost o aa . i Unirea. Vlenii de Munte. luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului. într'un cuvânt.. „Din faptele strbunilor". pp. danii ^pentru Biseric. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. Vleni. 2) pp. i a felului compus ca în cartea. însemnri al istorice.)1). fârâ note obositoare.

'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. C- . M. R. despre spirator Ca Taris.164 culturalâ-naionalâ. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. scriitorii de aztzi. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. Const. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. . aici \. de ce i-a luat numele academici nomne. 295-5. Popescu.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. N. Greceanj. extras din scrisoarea lui C. V — in însemn nterar. Gr. lmuriri i rectificri istorice. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur. Vâcrescu. avuse dregâtoria de stolnic i. 448-9. Cpit. Moxaiie. Cantacuzino. 1916 pp. pp. Filipescu. publ. Vleni. Neculce. compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. Munte. din cari se reproduc Lucile literare: M. 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. într'un graiu bine pe vechii cronicari. N. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . R. moartea lui Tudor. contemporan. decât pe noi. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de. arat de Alexandru. Ureche. 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". St. Costin. fiindc i astzi pentru toi. Stolnicul descu. Mustea. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su. c pp. Costin. 19L9. connobili unguri pp." bunotie despre cronicarii. Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. 1. Const. nJc mici «o/nd/ze. cari scriau vare nu era osebit ^i clase.

^) Ierodiac. Preot loan Bobulescu.') 7. începând astfel „o bibliograreligioas i moral. i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite. inu* Putna 1770:^ 3—4. I 6) pp. Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838).5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane. fiica : Vornicului Constantin Roset la . numai o simire i un adevr. (1835). îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni. 479 \Q) pd. 87-8 9) pp. Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. Veniamin Costache (1846). Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). 91-98 10) pp. prefaa volumului prim istoriei bisericii.)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile. âi : Petru. : sarie la de Buzu (1846)."^) 10. . s asculte anumite p. 75-83 119-25 : 11) pp. 129-38 Vleni de Munte. Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei". 1938 pp. la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei. XVIII voi. II.. 7-17 3) Reproduse se pare din 7st.16. Acâteva mai frumoase. Cuvânt d€ pomenire Mitr.VII. cari cuprind n. 51-72 8) pp. romanuC sec. 1939 139 2) pp.^) 9. Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa. III. 1 4) pp. Vil 4-431 1909. 93-116 '2) 5) pp.^) asupra vântul la — 2.^) 4. . ci i bibliografii interesante.Cuvânt îngroparea Mriei Roset.(1S40).. Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. CU. p. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare. Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 . 25-48 7) pp. loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519).

spune autoriîl. legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. s capete „intiprirea. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri. cu o literatur sfânt. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. apoi inuturile desfcute. Banatul. argintari.rolurilor întinse i felurite . cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. au înzestrat limba. alte al- ctuiri. aproape milenare. ale Bisericii". în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi. i vieaa lor bisericeasc s'a. Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale.. ostai. teri nenorociri i fataliti:. ei singuri aproape toat învtura.. istorice. pe drumurile pmântului.. neamul cu o limb literar. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. sculptori de lemn.-. 166 tatea a-i i chemarea li lor. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni. cultul de art i carte cu care sunt datori. cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici. au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. note artistice i alte" tiri Carte acestea. oameni de Stat. nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural. — dând cluzit. i-a fost s neateptate. cluzitoare croilcr . caligrafi. In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova. Episcopii. au ridicat i neti. social i na- ionala ce dria la diii. a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului. se impune. creia Mitrpoliii. mucenici i sfini". - . ale cele în dou au avut din clipa sfâierii. fr istoriei noastre crturari.

când ramurile se resfir sus. rd- • în pmânt. din acela p- i mânt. aceleai mijloace de hran. al împrejurrilor. adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. nu se pot afla pe alt cale. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. teologii timpuri". in feluri Fa de adevrurile credinei. „Muli vor dori judeci. atunci când vede acelai trunchiu. . alte i vor aduce alt i alte argumente. dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. unitatea. dar îi are i trebuie s-i aib. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam. el poate greuti. calea potrivit. forma nestrmutat cinile cer. dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. organizaia. colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. înelegerea deplin. dei nu r/'âr mari i Hor. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea. — cu de schimburi de contiin de naional. i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare. i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". aa cum înaintea se desfur punctul cursul i .167 •scrierea bisericii româneti. druite cu nemu- Tire. jumira i viaa. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. adesea cuite ce nu se asamn.

427-31.. 423-4. îmbriare subjugtoare a aurului. volumului în faximiie moldoveni i munteni. lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: . 2) pp. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei.. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite.163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine . ale unui Român a- fr simt de neamul su. ioan Vldicii din pp. Oricâte foloase culturale. 3-319. din familia Branccvici i episcopul p.. numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice. lui s le îneleag i s leprevai.. 28-9." '') 1) pp. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. foloase care Atanasie. mari fi i netnu din April adus cel Unirea. 6) pp. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale.„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita. importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine. câteva isclituri . la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp. la hotarele neamului. cuprinde „epoca româneasc". întinse rupere fr între- pân 1-14. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^). pe care le-au junse în stpânirea Austriei. adec toat româneti dîn sec. începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma. ar putea brutal.. 431. cuprind volumulîntâiu. un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^).. român la Ipec tabla cuprinsului pp... vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^). declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". 165-421. 29. întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700. 3) pp. 4) pp. 15-162. adaus: despre actul sinodal din 1595.

cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor. de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii." prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti.. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului. 321-372. scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte. 475—79.i administraia bisericeasc superioar. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice. adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. .. — Un fond Bisericii. 373—4. tabla numelcr pp. trebuie form practic. i limb curat româneasc. cuprinsul pp. erata I— 11 pp. O singur mnstire de femei. în folosul unor preoi vduvi. 377— 471. uneori chiar in- -tereselor personale. 317—18. dou mn- model. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine. rezervând Sinodului dogma în . oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic. dintre cele cu nume mai glorioase. dup scaunele episcopeti din diferite voi. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile. apoi Facultatea de teo- logie.169 Ca -neri îl încheiere. nu s'ar ridica episcopi. nici pospodârie. face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice. atext curat — vând ateliere de art. . ar ajunge. legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive. in mod cronologic." ') condiie Lista Episcopilor 1) p. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. nici trei . orae sau inuturi pp. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei. materialist i sceptic. prin voturi date partid astzi. acolo nu mai e nici crturrie. crora trainic.." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac. pentruc tea lui. amestecai în viaa politic. i Mitropoliilor romani i catolici.

a polactoruli dirr. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de '). 54-55. Studii rite i 1 documente. 5) pp. Socecu p. influenele strine slîve. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i. cu note asupra uncr boieri^). — 'Dou din singurul reara.' mazilii români la Poart:. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c. amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate. 2) pp. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834).' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. 1780—1826). carte de scutire de dri. XIX Familia 7-lea (2 documente). tip. I9l0. ne de timp înfieaz : vieaa. întregimea i loc vieaa schituri. moldovean din Despot ce 1818: ^). 5) pp. 61-65. Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule. 7) pp. 4) pp. 3-19.. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox. mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^). 3) pp. Petru Lpuneanu. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — . . Mihnea Vod. 753) . 42-27. i i clugrilor din mnstiri i muncs. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. 127. etc.170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^). 56-63. Voi. igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-).. lupta cu catolicismul. tot mai eficace. Alexandru cel Râu. Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. 48-53. 6) pp. 1760).i religioas-cultural-literar-artistic a acestora. 20-41. tul greceti i ruseti.

cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). adugând prile cari dup Nifon. cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român. Sl-93. tiprite 1888. Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780). 75-H. "7) .-3) Vlenii de Munte. — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const. 6) pp.9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. ofrceti Nicolae Sf. o) pp.Moldova: Vâi atee. Ul-Viil. igneti în (Te- Calli- 14). *). Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche.-— Un act din Botoani (1653). (Roman). a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-). caracterizarea despre activitatee literar. i din Sf. 66-71. apoi textul învturilor. lai-Mitoc. (Sf. Vlll-r33i3. 97-120. pribegii Polonia (1679) '). lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist. I7-Iea: 'Dou cri din sec. 331-33. Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. 1'910 '. ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843. Târgovite (Domneasc). =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii. i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. pp. 1-') PP 72-4. dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). Viata Nu d o ediie critic a textului. Sf.171 .1-300. Zimnicea Voievozi-vechi. la scriitorul condicii familia «). spune. darnic ci i crturar Voievod. stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod . . rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). 3) pp. pp. 4) pp. rostul al ^) . Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). a autorului. . 1) pp. 120-127 pp.

Bucureti. fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. Lado . Se dau apoi informaii lui interefiic». p. 49-83.. tefan apoi despre- lca. 97-106. . 218 e numai aliniatul ultim dela pp. 5) pp. 73-4.. nou e partea dela pp. nou : 1921."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus. . . din Rsrit". apoi aii liatul 1 . crile bisericeti. 119: . sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul. . 19 7) pp. la anonim a drumului dela Veneia India. Braovul" i d. 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp. : .de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p. 139-43. c urm se public o descriere latin. 132 : Cltoriile. p. text ^). 8) n-ro 8 pp. ." . Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. Michele Amari. propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. pp.. 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp.. reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). p. . 115. 113i 2 de pe p. 89-137: Nou i nota 1. — Se reproduce aici I în întregime din Ist. Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC.. voi. capitolele: Doamnele Românilor. In odoare. dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^).. Bucuret 5-40. . 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. Ce dintâiu. 10. p. . 114 i nota de pe p. 1910.. viinele" : . odjdii. 124 :.pentru toi . de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene. peste noi. ?p. 139-150. 117 8: „E iari. 137 . 6) Vleni. dup afirmaiile specialitilor italieni. : . sunt i arta alctuirii lor. (1910)-.. pe. „Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete. 143-150. Palermo. Românilor în chipuri? i icoane. Asupra palatului de mobiliare. dau la urm. .

ale vechii noastre poezii lenache. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor. din a:ea a 1830. în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. 19 >7 voi. Mria de Man». Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850.' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. prin cultur poate fi dispreuit azi. mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via.^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare. 257 -5'^ 2) pp. pp. lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. 1 pp. cultura a sufletului adevr femeiasc. 19J5 pp. Milita lui Negoe. întregime. 1-7 TCoarea DarunCor. 141-172 . Ca tul încheiere. fr note. care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. Alecu. CLc. sect. 4) pp. soia italianului Fabio . flom.. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux.') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c. 173 lui loan postelnicul muntean. femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului. cultur a îmbogit i fcut mai fin. Elena apoi scrisorile (1576-87). 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. cultura practic. pp. 3) OLn. de carier. femeile ca inspiratoare la . sec. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic. 137-S 5) XX voi.cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770. 1907 Ia noi. 115-117 ist. de i „coli de inimii. în vernante~învtoare. Se re- produce dintr'un dialog român-italian. pensioanele ca institute în îmvmânt . maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art.

54 ilustraii frumoase. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp. Cupa (în IbaCe. 105-121. 33 rândul 4-7 „care. [ai VasiCe. lorga. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. 115: francez.- UnaC corn. 188-90 lipsesc. 91-102. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. . Ac. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). Doamna Tudosca i fiul ei loan. 105. cpetenie. 60-87 cu unele schimbri p. 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. fapte. mod acolo".. 50-54.. 69 i ed. 34: la 5) 47-50... p. Elina Mateiu Const. pp. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An. 3) 207-14. avem o „lucrare nou". 145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii. se reproduce o pagin din cltorul rus A.. 8) pp. în Femeile mrturii •^). viaa neamului nostru. care privesc exclusiv femeile.. 9) pp. apoi câteva chipuri de ale Doamne . 112-3: „in adpostul. 6) pp. i 176.. ale lui Simion •i Ieremia Movil. Chipuri De fapt numai în parte. 1641 . monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. 180- 184. : Fetele Lpuneafemeilor i . Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. Nou: la pp. 117-8: „Astfel de constatri. 10) pp. nou e: nota dela 1661. 3 de jos i ed. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^). 55-60. vorbi îndat. foarte redus. de Un singur. l: sând restul la oparte. p.. 7) pp. pp. 7-43. Rom.. pp.. 107 aliniatul 1 .. I p. hotarul terii. lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-). cu descrierea lor frumoas. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c. 175-206 2) pp. i la p. 174 „Doamna XXXII. 6'> r. 30. p. I p. 1570). 109-12: „Înc edat. în prile. 1912 p. p. soia iui tefan cel Mare. 4) pp. are Vleni.

lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. ^om. „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). de fiecare aceleia care. Vleni. 3) pp. Socola. Colintina i Cîorogârla.1077. Mnstirea dintr'un lemn. 7) pp. 3-14. Rteti. 7) an.175 maice" tul Sf. 5) pp. istorice. 165-173. XXXI! (19111) pp. al bune nu va avea ajutorul devotat. o confecu rin mult observaie ort. inut la congresul 1911 2). 6) pp. Simion. ignetj. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa". .aton (I. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. 32-34. predica- torul lucrurilor clip. a putea Doamna Vod. ist. Snagov. (I. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). sec. 2) pp. popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). 76. în Moldova : A. 49-76.1019. 5'J. i mândria de religiositate. Vratec. pp. Paserea. 4) pp. 34-49. 14-32. 1912 p. Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie '). Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). ara-Româneasc Cozia. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice. Domnia în Moldova: a lui Ieremie. : Aga- pia.^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. ilustraii se dau mai puine ca ed. care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case. face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. Botoani). Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). acad. Icani. Viforîta. istoric nou.

este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). . familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins. 3) pp. 1 1599) pp. mod cronologic. 18-lea (1741— 62)*^'). o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). Cul224. XXXII (1910) pp. Istoria armatei româneti. sec. de disertaii. fii Melania-Marghita leremie Movil. 72 la II . cinci 4) pp. cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec. 31-51. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. 1-39. pâi in zilele noastre) p. 1—29 2) pp.— 176 inion : i Gavril Movila fetelor . La urm : 1 1749) pp. toate dela mnstirea Sucevia. menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul. acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) . plane Doamna Elisaveta. IV-f428 (dela 1599 . Vleni. ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. Se public peste o sut de docum. 30-1.^69-640. ist. tiri despre veacul al XVII) '').strini rare (1601 — 1617)^). amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul. tip. In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori. Bucureti. în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor. în dou volume. Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei. 2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). 1910 (pân Neamului Românesc. Constaniinopol se d nou i în valoroase. petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. 6) pp."') Sucevia a lui lereSimion Movil. (17005) anatere academiei Române. Sl-.'SQ.^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . 636-40.

— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. 102-125. e un fenomen ti. 41-8 V 5) pp. ca în orice oamenii. organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri. mijloacele de istoric publicator de izvoare. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. S3-l('l. Hotinul. Nicopolei. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). Oituz. grania Pocuiei-). dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti. Poarta Nistrului fier. 7) pp. 2(>7-35o 12 . i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. Buzu. la cetile i steagurile moldoveneti-^). ca s trile specialitilor militari. în îneles propriu militar. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei.TuIghe. 2) pp. Ghime. adeseori zictoare i neclare. ale Giurgiului. 125-204. fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. Bran. a adevrului. rostul i luptele lor în vechime. influena strin: bizantin. 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). 3) pp. social. referitoare luptele seculare româneti în i. Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec.icei unor '). Vidinului. 6) pp. Bicaz. Silistrei. 3-37 4) pp. Rodna. e de nevoie ca critic descoperitor. ungureasc i polon. se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. psurile: de Turnu-Rou. s-1 iniieze cunoatere altfel . in-IV. datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi. i el mai are nevoie de fac i rzboiu. bnene. Soroca Tighina .

cuprinsul 423-27. 175-2G6. 5) 2) pp. cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. „Carpaii p. dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific. — Decderea militar a sub armata regulamentului organic ''). 4) pp. Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. 209-221. pe Români coperta i vo:: 359-422. în luptele dintre 428.. Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). . 3) pp. în margenile însei ale hotarelor naionale". Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. 93-154. al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^). lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc". prin sublimul sacrih'ciu al celor mici.. care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". celor trei izvoare de iilor. ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului. erata p. Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine. etc. al . despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului. 157-172. ceva Tudor Vladimirescu.178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios '). Radu erban. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. 5-S9. 6) pp. înRomânilor sec. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec.

iii (bis 164)). pp. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit. 377i). cum ne spune i autorul. 1919. oper ale de amnunte. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi.-48(î Ii (bis 3) Gotha. 190S. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. ist.179 •tare istoric. pp. . apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. 3S 79-l(M5. Tiom. în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. de imens infor- maie. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". ca astzi. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). 2) Vod dup . 1912). sect. XXXVIII (19ir)). Qc. singurul în 1) a^. Venin. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari. I (bis 1451). dar preioase. 1911 pp XVli-|-4")3. în desvolarat împrejurrile. la opera de construcie puternic. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi. timpul lor deosebit lui de românului D. Lucrarea aceasta tiinific. Perthes. pp. ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" '').')12. Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. Cantemir. XX ':-633. tip. In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga. XV1I14-. pp. I. de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. •i5^8«. 1913 pp XX-f 479 . Lucrrile învechite. s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper. i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K. era necesar. tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. V (b s 1910 pp. ci una în de sintes. • amnunte i explicri nou. aa de vast în timp i în inut.^) în care cu se — c -norocite. IV (bis. S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent.

ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii. Voi. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). II. 9) pp. moartea acestui Sultan (f 1475). 1) pp. Soliman ocuparea -'). toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). în timpul nostru. 455-4. luptele la Azia ^) . apoi trecerea etc. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^). erata p. are fr ra îndoial un caracter naional". al 11-lea . ^) în Balcani bine cu Latinii. legtur cu toat viaa otoman. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. Voi.180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). 13) 137-404. erata. 3-230. IV. 2) pp. pp. anumite timpuri îns. istoria o naional. 7) pp. 4) pp. Bulgarii. VIII-XIX. 5) pp.\ 10) pp. XX. luptele europene i asiatice în domnia. 3-7. c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios. III. Ungariei i situaia de '^). 6) pp. zice. 341-426. Sârbii. tabla analitic pp. : 12) pp. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. La dreptul vorbind nu este noi. 11) pp. 116-32.6. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea. 8) pp. 195-455. p^ XVm. 3-195. vieaa intern lui i extern. 437-479. 231-341. Politica imperial a aici ^). Baiazid Voi. 3) pp. bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la. V-VII. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). care au dus înfrângerea. 76-1 15. V-XVIII tabla analitic. .

1913. ca lorga în opera de Critica fa. 405-633. organizaia intern. 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt. rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute. acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. 215-402. p. armata. vieaa politic. româneasc in ziaru" . Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. pp. 2) 275-512. scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. : Efenzii la pân V-^). face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman. cauzele derii Imperiului rilor. 3-272.. 25. în deosebi bizantin. 3-211. relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. influenele strine. negoul. situaia poîn poarelor supuse l erile tributare. CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. Vleni". Lipsea.XX erata. cultural. 6) pp. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume. 3) pp. — . n-ro. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^). 1908. care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. economic. puin îngustarea granielor sale i. Doar învatul orientalist Brockelmann I. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului. eliberarea naio'°).20. V-XIX : tabla analitic. n-rul din Decemvrie 4-5. 4) pp.181 pretutindenea garia'). a Turcilor deczui i. . traducere „7lCincrua'\ Bucureti. 5) pp.

scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. etc.'. 1909. XVIII. V-VIII. 89-99. V-VI. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. vorbind de câteva voi. .numelor. 1909. de amnunte. -). etc. ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. rspunde criticelor aduse crii sale. . Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . erata p.82 de Hutsma. XX. I-ll cu curec- sincer recunotin. dintre care unele sunt neîntemeiate. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla . sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus. VIl-XVII. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. cuprinsul analitic pp. III. lui '•iraducerea rîorga. i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. pp. iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. i nu va mai avea. de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii.. Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K. pp.. pp. erata pp. 578-586. grecete a celor Berlin. Munchen. privitor la istoria peninsulei balcanice. i nu e istoria ci poporului turcesc. slave. iX-XIX. de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla . XVIII pp. ci mai mult de sintez. din i respectul pentru naia noastr. pentru 1) 2) Voi. mzantiniscfie XcUscnrlft. adaug lorga amnunte i '). care e indispenzabil. •voi. bizantine. volume de osman" 3) Studium Clpsieusz. II. tabla analitic pp. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. istoric.

4) gite. aceste 19C9. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^). astzi desfiinate. Bucureti. 248. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. întregit Bucureti intre . 1908. Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" '). „Cult. Cartea. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. lorga face parte din aceti puini. peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. întregit. Vleni. 434 tip. 302. întregit. p. a crui concepie i metod de expunere e original. p. conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. 3) Bucureti. tip Cultura Neamului Românesc. I9l9. 1919. împodobita — cu frumoase ilustraii. 19. înzestrat cu numeroase ilustraii. »Cult. pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. Neam. p. ed. Vleni 1910. p. cercettorilor 1) Bucureti. Vleni 1912. ediia IIMV Bucureti. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc. care face un serviciu foarte important istorici. p. i dela început observi c sunt scrise. pp 315-2Cediia III Vleni. cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. cu neobinuit. ediia II întregit. izvorât din arsenalul minii sale complexe. ediia V întregit. Neam. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*). p. 1907. Minerva.«. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . i bibliografia. 307. 1919-20. ediia IV. la pp.183 a-i lumina cu învtura sa bogat. 213. ceiace Ia alte fiin organic. totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. 322. Cartea. continuu. Rom. -). trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. II. . 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile. ca o toare. 1905 Ediia ll-a Vleni.". de un în- vat.

„ne-a pstrat în pagiie colorate. pp. 1-29. din 1703 37. ^^etru cel Carol al Xll-lea.. ac. teresante despre i obiceiurile ei". 4) an. i noutate. Moldova. ist. se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea . pline de acestui amnunte "necunoscute. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*. •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). — Extrase in- portul Anadol. în Orient. 2) pp. Mare l rile noastre {1709- J 1) an. a druIaii (bisericile mului militar satele. La apendice: 5 doc. Uom. aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici. care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ . cldirile. — oameni etc din Moldova. 1-33. i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. 26=35-66. ist. priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. afar de aceast. Rsrit. dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. XXXIII. Sâ menionm câteva memorii academice. . 30-33. — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^). nom.^) Pe temeiul unei întinse ni informaii. ac. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^).. Lucrrile istorice din 1911 — 1915. sect. 3) pd.:i84 V. E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". XXXIII (1911). pp. zw locurile. care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . Habsburgilor . i vieaa de aici). sec. când vorbeti de Turci. neutilizatâ decât în parte la noi. Ismailului.

Luarea Basarabiei i Moruzetii^). 18 13-18. nom. XXXIII. unul î traducere din 1709. 6) anaCeCe academiei 'R. „Negru Vod" i cântecele sale. în veac. Stolnicul j. 1711. ftom. relaiile lor cu Domnii Const. Brancoveanu. ^'^). 5) pp. 4) pp. XXXIII. care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel. ac. veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. lor Nicolae Mavrocordat^. in ist. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802). deoarece o întâlnim. 33=187-210. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab. legenda crturreasc a lui Roman Atilla. 8) pp.") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei. 147-185 I6t)-185- 7) pp. sec. (?) pp. sec 147-154. 3(>-32. de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). 1-13. in adaus se retipresc dou documente latine. 10) Jtid. apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *). pp. 129-146.1831714)^). la urm Vamia. In faximiie note i scrisori româneti din 1696.. pp. 2) pp.^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. români : Dimitrie Cantemir. XXXII». luptele ^).omne. . pp. ist. lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. XXXIII pp. sect. In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze. 55-7. 9) pp. 1711 i planul luptei dela 3) â/z. ist.. La urm în la dovedete veacul acest al c Const. în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^). „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7. 57^71-127. 155-160.

pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi". petreceri pro- cedri de administraie. via. când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790. pe care le i o el s ajute cu cârja. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri. (l9ll) op.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653.^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). în anii . Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. ale crui legturi. i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise. . scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. care se mode. 55= :2 11-265. e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. alte alte datini de cârmuire. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". scrie aceste câteva pagini". se arata cine sunt aceti meni. o uneltire i un interes". Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române. 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. etc. zbuciumata. cu femeile slbatice arip de puiu. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou. XXXIII. Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. sec. „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". ist. o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac. bordeiele de descrie acela. De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. aezarea i rostul în ara-Româneascâ.

sec. chelI. faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90. — — — în dac (pp. a. buc. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791.3)— m. lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori. viea^a de obte . alctuit de eranl." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9. anatete acad. nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale. 5) urm. In i luminos con- de Zamfirescu. asupra culturii din principate. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu. l!9-38. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc.. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu. Nimeni n'ar ti. . 1-21. Dar poporul românesc. 2) — i unt. dreapt. „cultura româneasc e una singur. 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. de bani p3ntru o a. de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz. ist. 187 nia fanariot care se întorcea. acelai stil. c aceast — comunicaie academic. acelai grad". 39—55. 2^ pp. urma se dau 3) pp.'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. . care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte. Trebue aib ace-leai forme exterioare. 1) p. -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar. suma liudeior n. in 4) pp.c. e „obiectiv. 31=767 r. care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc. Romane. Române). Scderea mare literar. Influene i conflicte.. acece în fiecare col din Românime. pe care în puine popoare o pot avea . dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. la 22-28. cea din- pp. ducâad trupete 1) i sufletete.

un steag cultural care e i al nostru". în sect."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. XXXIV (l9ll) pp. „Breasla Blnurilor din Botoani". apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local". 1-34. llie dia Botoani. Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . Fiecare document e precedat de lmuriri. Cobuc. al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". •pagini din catastihul breslei (1795-800). ei. a Mitropoliei i a bisericii Sf. Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. . principate dela •de 1859 înainte . cu eroic îndrtnicie. care evideniaz însemntatea lui. cealalt desfâcând 'dela originala. o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. pecetea oraului Botoani. ist. de pela mijlocul sec. aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti.. isclituri armeneti din 1797. Din vieaa monenilor vieri ai inu. ^) Pagini din istoria cultural : I. fa Brnu. . ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui. Goga i Agârbiceanu. care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri. Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 . ^om. 1) CLn. care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. al 18-lea pân la concurena evreiasc. CLc. ce cuprinde într'ânsa . critica lui Titu Maiorescu perfect.*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani.

pân as- tzi tea numele curat mocneti. judeci. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. 44-37. 4) pp. Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec. danii. 1705).ia i firea lor deosebit. 480-87. lo- de Români venii din Scuime. scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id. acestor vieri din pare proverbele unui mare . XXXIV. însemnri ^). sec 9) pp. 7) CtnaCeCe academici Romane. 453-S7. 42-51. 10) pp. ist. 31-42. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. grec... 2) pp. alte lacov Stamati. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti. i scliimbri de moii. când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. 189 ta lui Scuienilor. cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . — 2.'^) Cupiinde: 1.^). . din foi de pede vieaa acestor gospodari cli. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam. 60=35-94. . «) pp. p. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. ceea ce-i arat portul. de pe mormânt. apare harnici. Din vânzri etc. XXXIV . 6) pp. 407-79.-)— II. 5) pp. Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos.*^). graiul labialele schimbate. 453-67. biserici pe care le zestre. odoare i odjdii bisericeti. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. 51-60. i dou '0). 3) pp. Paraschiva . cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor . bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre". Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni. pp..

sec. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române. românesc. ist.- Românilor din Ardeal. luptat în oastea Carol al Xll-lea. 34=743-767. pp. (1833)^). 30-. ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I.. sec. 9) pp. 6) pp. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. 2 acte- Asachi (1831. ist. 2) pp. . 1031-1C42.8(35-69. pp. 5 . întorcandu-se acas în 1723. nom. i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. care a regele Svediei. 4) pp. Qc. 8) pp. ^). 20-28. Mirtil i' Chloe. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). Pagini cu interes. La urm 4 plane-tablouri sf. ^). coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite. i Gh.Cc CLcadcmiel nomâne. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. din Paris blicate.. Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe. Se d în plan i osta al lui Sandu Colea. i despre crile tipar dar râmase ^). dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". din Calendarul pentru. învtur i i si din. 12) Ibid. 754-58. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar. 766-7 . ce planul de n'a reuit ^). 749-53. însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^). sec. 743-49. 3) pp. biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne. se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. lucrând. '^). Banat i Bucovina. Almanach pentru Icoana lumii '*) . : Damian Asachi.193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor ').. 5) pp. an. Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea ").. pop.. 1-19. 10) pp. 28-30. 835-8G4XXXIV p. XXXIV pp. 7) Clugria. 7o9-65. Desprelui Sandu Colea.. inedite. XXXIV. 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess. ist. Asachi.

'^) . . 32-3. tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de . inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. c3-39. 34-6. 5. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou. ca i de interesul nostru tot mai viu". faximil p. complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). 2) pp. în . atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente. de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. 6) pp.^) apoi spusele unui clugr . Arat însemntatea acestui folclor pentru noi. scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^). i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -). pp 23-25. de poveti. Radu erban. lizate pe deplin. 7) pp. de i ') private . nu zbovim. aduntor de zicale. pe care uneori ^) . 8) pp. Basarabiei. nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. 9. prile care privesc domnia i luptele lui voi. cântecul neamului i. 12-3. 9) pp. 11. 7. 1911 p. românesc. de farmece. 39. de Munte. terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. ne ateapt peste Prut. 27: cliee despre mânstirea Comana pp. 31. 37-8 . 1031-40.faximil p. 3) Vlenii 6) 4) pp. de datine. le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory. publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa. în 19. 10-40-42.

O nostru. onomastic pp. 339-51. culturale. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov. etc. Stefnescu et Comp. 29. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. arhitipa- evoluia ei. crilor bisericeti i legtura brodâriilor. inscripiilor de pe morminte. 1913-1933. Gobl. Cil— III . tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. timpul cuvenit. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. V. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. pp. 1839- 1912. ci tracice latin . Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. mentelor +775 3) 1913.. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. Traducerile ungureti pentru partea a doc. . i Bistria prin rich Stenner. i e s cunoatem. N. i a peceilor pp. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp. 779-1815 documentele. pp. a doua dela plus în voi. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. n-rii 218-220. tip.. 1837-8. 191 pp. p. s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. tabla lucrurilor pp. glosariu. aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice. 1821-35. I. 1 Bucureti. aici in acest an. 1939-43. pp. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. lor. episcopi. început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ. inut ca. tabla numelor pp.— 192 mâine" cutului '). Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. în Român. asupra rului. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC. formând 2 pri. Mi- i boieri. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). 1911 tip. 2) I Arad. 191u pp. „Târziu de tot Zimmermnn. 4) pp. 1934-38. Bucureti.

i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'. Si restabilit copie era cu greeli stricau . Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. care toi medievitii tipresc docula mente. toate Pân actele la am introdus. Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. se pot atepta ori când. în loc de t). lorga spune însui public aici. care nu le-am suportat singur. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. în Dac arhive. aa de multe. a locurilor. nu fuseser copiate. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor. atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze. unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. atent toate lipsurile. a-i fi putut pzite uneori. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor. i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie. care în chip sa- erau vdit greite. atunci. 13 .193 ortografia timpului.. Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. ministrul de instrucie Haret. mai uor i cu deplin i s folos. fr aib fr s originalul înaintea ochilor. suprin- deri.. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi. pentru uniformitate. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie.. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601. Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii. cât de mari. a peceilor i a altor elemente de T. in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele. fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile.ulte ori aa de interesante. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". asemenea cercetri.

„De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. ^cki. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii. XII. i documente. de o valoare nepreuit. din care se revzute i adugite mai pretutindeni. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice.194 are o tabl a lucrurilor. Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. Actele inedite latineti. Bistria. numai în rezu- mate duc dau în note. Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). în sec. Braov. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. p. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea. i-m. 2) Vlenii de Munte. un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". Hurmunumai regete sau rezumate. — pe locuii proverbiale. Nicolaescu se dau latine date etc. Bogdan i lui St. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie. 1) pp. pre în studiul istoric al liT. a observat din nou. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. cu privire la un punct special. o reproducere. româneti. XîV — XIX. cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus. 1911.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. XI. 540. i forme cel sintactice proprii. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. XX ^. . Actele slavone publi- d cate de !. „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite.

Lovi "). pp. 216-51. O Iu. franceze (din arhivele Viena. — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^). XXI.) pp. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ). 507-37 . Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa. pp 149-59 4) pp.i 1) Române 163-4.Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a . Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2). jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670. 9^ pp. p. Copiile Ie-a fcut cu îngrijire. câteva isclituri ale Grat. D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri .195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi. 3) pp. etc. Studii i documente. 504. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. nem-' eti. pp 539-40 1. Viena. Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665).. 493 acte din arhivele austriace. 61-145.. Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. Miinchen. din 161 4-. . amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti . din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). 3. note despre tr m 1663-4^). de aceia ie-a tiprit. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române'). tabla numelor pp.84 185-216 p. din Miinchen «). note despre trecutul românesc german din 1665 •"'). . Miinchen.1620 rdin arhiv.10. 1673)"). voi. lucrurilor din limba Vleni.7g. 2) pp. 182 scrisori i rapoarte italiene. 1911 polon. *'> pp 165-171 7^ pp. 615. Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG. 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon. "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er. PP' 172-75.anî p. 3-57.3.

bucovinean oficalâ 1 786) ). moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou . »Jod - . Moruzi (1799) b r .n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o). 1667) i lmuriri despre Miha. - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i. 1750-1836). nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793.Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru . a. cRomâneasc (c. .«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari').0-93) . uneltire pp. -^Moldova (1800) ). o prob de limb i Cnânu." din =). cu multe lmuriri asupra lor • .. averea de pcontra lui loan (sec. despre deia Domni. Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c. scrisori ale lui Ion relative la Alex. Viteazul (1672) ). Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^.— la urmaii 1^> 1739— . episcopi. et:. supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex. 1832. lugrului Neofit. 18-lea). viitor Domn. clugri. 1846) '). . Dumitracu fratele Callimachi. . 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)").(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d. Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820). danie de igani domnet.7. (c. I. <c -7 su 83 din c. cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»). Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu. boieri.iscripie de pe mormântul Sf. 1826 al Jeni Ro„Hatu.t^''nnos. 3 inscripii din i.g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828).

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

15. pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu. care nu e decât alt via. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. se în alti pite.205 „'nformaia istoric.. natural. 4) pp.din — nu s încerce a seri o istorie cultural. eroi i din motiv pedagogic. Cci a ajuns s se aristocratizeze. —O alt tendin l) pp. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur". i7. socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori. Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva. voind din alte locuri. dup a:eea. cutm în cler nu pe Vldici.iteii istoricului. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia . i animalului ca s'o atârni col al odii. nu numai într'un adv2- de schelet. democratizândiiistorice. ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume.""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11. ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi. Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo.. 19." ') nostru. privin. cci nu se potriveau cu maiest. 2) pp. in timpul schimba toat." ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural. ci viaa mânstireasc. . de un cuiu pe undeva. inventrii. toate chile tite Dar pentru aceasta. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii. Ei bine . trebue s alergi în prile. 3) p. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. animal viu într'un E tocmai ca i când. etc." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa. 21-22. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele. mai departe alte oase i. se nioar.

206 în istorie e „de reconstruire total. psihologia altora. singura mrturisire direct a documentului. cunoatem. le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat. te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. decretând sentenios c animalul o falc. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul. tim. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. dac avem puin sim istoric. pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie. în modesta mea prere.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. . dos. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. iar restul pretare. tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar. sfoara mijloc! : i. rm'te dinte. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. ale vieii cluzit la de anume marginile .i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea. : ! : cumentul. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr. Prin urmare. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee. ori. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit. vaste lacune. organice. de câte amesteci domenii. s. dac zute. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii. spiritului. aveau sentimentul i de avem noi. el rmâne fiindc s'a întâmplat s . râmâie. se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic. adec. osului aflat. istoricii.regule fixe. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat.generale dup animalul de atunci. de reintegrare în a vieei cu trecute. informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase. ne putem strmuta în . în primitiv ale crui noi. la tot aa nu putem mrginii. condica în legat între condici vechi fa. Când este do: . exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum. foarte sigure. animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal.

lut. zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure. s apropiem altele. 24-27. a!e trii. Greci. personalile tile Iep. Ne putem simirii. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. umbl pe lumea aceasta". oricât de ce vine aceast suflare de via. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie . care rmâne hit nesimitor.. de mu'te ori noi foarte puin documentare.207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica '). nou fenomen corespunztor. logicei. situaiile istorice. va s zic.. face puin Romani. trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi.e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. cuge- acunii omeneti. triete. în acela cu aceea ras. fac. s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. pân singur poate dâ viaa. avem dreptul . cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle. istorice. zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional. 1) . Mai departe riei. asupra fpturii de perfect în forme. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum. Asirieni . explicaia unui vechia fenoistoric. necontenit. Muli e drept. petrecut în timpuri deosebite. exterioar. istorice. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic. Ne silim. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri.

Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal. ^). credina disciplina. Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. care nu e atâta entusiasmul. în compoziia lor. pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat. senti- mentul idei de onoare. Ea privete astzi pe oricine. 2) Vlenii de Munte. cu aceast lecia chestie) 2). 1912 pp. urm- pp. Stahl. Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari. metoda i informaia când nu le istoric. 3) pp. ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. ori fr s mersul studiezi. câci oricine particip la via public i o determin. i de alt parte pietriul. Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale". Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale.stenografice ale lui H. care prin adevrul lor merge In inima omului. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. „C/istumea Rinului". — XVIil-lea aici. 1-16. dar cari sunt acuma. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. In felul acesta se reînoiete concepia. ci contiina. Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. când stau sub observaia noastr" '). Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru. Interesante sunt i asestea. 27-20. deopare ap. 272-t-II dup notele. cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa. care „nu d reete pentru viaa practic. .

-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. cu ideile de care au stpânit i condu. i a ajuns cu timpul tradiie. când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. 3) pp.— începând dela Cezar. ca unul dintre r) pp. o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof. — rmas vreme. în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. intr în tratarea pe larga problemei renane. când a czut în penumbra cugetrii. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii.i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt. vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc. Iari relor s fie vorba. 173-272. 17-32. la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare . cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal.— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului. Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870'). care Lupta cele dou îii puteri mari.zâ-dârni:esc. circ e socotit c'iiar Apus. oprindu-se Rinului. în felul asesta de a istoria universal. devine o tradiie. care fusese odat temeiu. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale". epoca antic. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. care la un loc ar face toat istoria universal. e una scdea urmrit în altor ^).s'â omede pe nirea în deosebite timpuri.— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice. de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s. pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol". Aceasta-i planul leciilor. cu tradiiile care au urma acestor idei.209 rete deci mersul rîiilui. (abia numelor lipsete 14 . pp 73-172. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist.

35-50. cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal. 1. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . i Documente. : c c unitar. aa despre: începuturile noastre naionale i politice.*^) Nogailor. încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare.. Studii 2) p. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp. cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec..^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. 4) pp. 23-34. . XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic. 6) pp. al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului. viaa româneasc rosturi satele. Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc. De aici vine totdeauna noutatea frapant. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) . zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui . „Basarabia' i Alexandru cel Bun. care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii. 31-82. o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane.. • XXIV din. lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" '). se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -). Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. 5) pp. formeaz voi. dul militar al Basarabenilor. 3) pp. 1-22.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i.

. „Mnstirea Neamului". cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. '^). 3) pp in 139-169. monument. 169.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i. mon.: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. i revederea i corectarea unor din Buletinul ist. sânge românesc. neam vechiu scriitorii Basarabia. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. la II pân 1870 limba (I9l3). 11 91 . ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. 1789—93. urm despre — care aduce anexarea. Bisericii. pp. noile condiii viea '). noile condiii de proprietate rural'). Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei. c în Basarabia „nu e ogor. articole e reproducerea. 6) Vlenii de Munte. tabla numelor lipsete. aminteasc deci folosul au adus neamului. 1910. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". ce timpurile cele mai bune. 4) pp. t>8-73 pe ba:. 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. cunoscute mai ist. legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. 1912. pp. înclcrile ttreti. târgurile. XVIII-lea voi. 11. 120-138. care s i nu f'e al nostru. s'a tntr&Buinat 171-170. pentru cultur ''). Vieaa clugreasc i. în lorga. 1) pp. 5) pp. 2) pp. în aezmânt In în local. 83-120. gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent ''). XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. fapt româneasc. au Analele Academiei din Române sec. Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. privitor Neamu corn.

Mehe- Banat. 1912. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde. 401912. eîc. 3. 68-89. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte. nerale . Buco2. pp. decderea — m- nstirii in sec.. al 18-lea "*). . Albanezilor Sailor. început la 1673 i ter. ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). 30-35. 5) pp. 4) pp. Mitropolitul lacov imnstire si Stat. 481-97. Romanai. s-i ajuie pe prinii nemeni. nord cu al Rutenilor. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc. dâ deszrierea inscrip'ile. i în DleamuC nomnac Cit&rar. Dela Râmnicul Srat dini la Olt. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" '). pp. le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori".. Bulgarilor.Vâlcii. ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). 1) 6) pp. deosebete portul nastru popular: 1. 27-31. 48-67. — Al doilea. Aromânilor. 32-47. secularizare 'O. Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. 1-27. din vedem în al diferitele atitu. i Suedezilor i. O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. 4.212 terii. Vlaca. Neam. nce. dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. In cadrul a- 1) l-ll. publicat 8) fâuCetinuCcom. odoarele din sec 15 16-lea ^). 2) pp. muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . în elementele de înfrumuseare. în parte i în Oltenia Ilfov. 3) pp. conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui. Ungurilor înainte i „ei Grecilor. Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp.m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. p. „Portul popular românesc" surile din ^).. . la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei. credina. serbarea unui hram conflictul între NeamtuP). dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare".. Dolj. 1912. minat e lâng Râmnicul. cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur.

XVIII In scurt se d 2) Stokholm. 16'^. Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p. Germania. 64 . societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli. contrarii Unirii Principatelor p. Despre aezarea Turcilor în Europa. din Ca noi . CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii. despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. — o tabl genealogic a acestei familii pp. vieaa acestui ardelean cu talent. IV (1902) se public: Cxtra.^z „Suensk ZidsMft'. E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. XIII. Etolianul Petru chiopul n'a domnit. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ . despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki. TamiUa ZutuC în J. note despre vechi zugravi in sec. dând i alte tiri i mai vechi . pp. Cum a murit Cuza dru la Vod. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. 239. — c — : la Constantinopol. 1912 p. 207. asupra în urma sprijinului i '). Anglia. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol. cum se credea pân atunci i in Muntenia. X'leni. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . 401—407. 13. 164-S. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. tegtur cu biserica din îbCineti. Stamati. ^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). 1. ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43. r2O). 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana. scriitorul i traductorul „At1) In %e.i articole de istorie scrise în limba suedez.amuC Tiomânesc rQ. ci numai in Moldova.se.— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. grecul. 1913 pp 253-62.Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. extrase din cartea lui Possart despre noi (1837). Stokholni . O not 1873) p. 3) In revista sved. Citerar. 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p. ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr.213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta. Miiller dospre Macedoromânii (1844) p.

aceast formaiune politic nou. 14) pp. 2) Vleni. 45-4}. biserica din Prigoreni (moia lui I. 4) pp. . în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. 81 2. ei singur Italia. 9) pp. monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^).) ^) . 31. 44 i 9-25. 30.'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) . 66-78. J5) pp. în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . de pe cri bis. 13) pp. 8) pp. . 9-40. b) pp. 28-<î. cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . 11) pp. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . . Proputea tecia austriac nesuferit. Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete.. 64-5. 84-5 i trad. 83-93. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^). . 79-80. 28. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). 53-60. 1913 40+474. 1) Jbid. Studii i documente. 10) pp. : -loan Blu ^) . 3 3) pp. cuprinde documente interne foarte diverse. 7) pp. 25-5. contemporan). In introducere se d „câteva observaii ^). ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 29. 50-52. prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare. 5) pp. 27. pp. româneasc p. 26-7. 29. un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. 28. XXII -). asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). 447-56. pp. 61-3. 83-29.. 12) pp.

„O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. care cu toat dorina de a. 4) pp. 441-55 15) pp. •-). Cernui din 1745). 97-139. cele dintiu 100 in 16) Vleni. 1840). 341-51. ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. 205-9. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. s'au strecurat destule greeli de tipar. 1913 p. 40. Iai (Trei Ierarhi). — Scrisori (c. 179-202. 2) pp. 353-4 12> pp. din c. pârclab de Hotin (1658)"). '^). 213-27: despre familia Holban pp. 32. cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') . 174-5. 32. 369-77. 9) pp. o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. pentru tiin. 143-56. 31-2 169-195. un act dela Miron Costin. 75 moldoveneti particulare c. Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). 90) — : Prahova). (jud. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. Buzu ca (bibi. 338-9. II) pp. 459-70. o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). in revista Drum drept Vleni 1913). Corespondena I) pp. XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*). 33-40 (reproTus S) pp.*') moia Sadova a lui Const. 8 acte diferite Atanasîu. 405-3". 3) pp. o Moldova de sus: o (1809). i p. 32. 1760)'). a lucrurilor pp onomastic pp. 3 Stadii l documente. fost prefect de Galai în 1672— (din colect. Gibescu) "^) . 10) pp. 13) pp. 381-40-2. Documente moldoveneti 1626 41)^). tabl numelor pp. 5) pp. 519. 355-58 14) pp. vechii Rusii i Terilor de jos. 7) pp. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud. erata p. 1803)'^). 6) pp. rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". biserica din Hera (1794 "'). 260-337. din colecia T. 359-63.— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). 471. . 1743)^). In prefa spune pag. 231-65.

24 38.(l404— 1603)^). l65-2C<i. Aman i una 8) pp. Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. Aman. 9) pp. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). 14-24. Cracovia. 1612).— :216 polon istoria din Konigsberg. 19 13 pp. D. „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. 3) pp. 3S. I9l3 p. etc. 3-112. pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). in Relaiile comerciale cu pp. privitor ocupaiile pp. In prefa ni se a Iui D. 471-507. lucrurilor numelor pp. XXV). tabla : . întâiu 4) pp. Agricultura noastr veche. o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor . n) Vleni. privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). a : 6) Vleni. a lucrurilor pp. Danzig. 2C7-I2. 3-13. geografice (1). tabla 459 68. 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare". 5) pp. în note (8). apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. -Drum drept. 10) pp. :î3ate euvintele principale i necesare. numelor pp. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). 7) pp. — . în Doc. 511-17: Lembergul. 12) pp lC-14 13) pp. 255. . 18-lea?)''). Nouveaux materiaux pour Despot (8). „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). 193 pp. 1) i 2) pp. onomastic ppi 25C-53 erata p. vocabulariu pp. Hurmuzaki XI. Arat ce const politica imperialist'^). 465-68. 115-289.'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. 215-30. pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". prefa. 293-456 publicate în parte. 231-44. 245-49. 14) pp. HI-XV .

de aici se vede de ce lorga era contra. „astfel va face i politic extern. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. tabla numelor pp. 1913 pp. 3) pp. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici. Agricultorul e un om sigur i cumptat. Socecu. Nu silete. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc. 213-18. dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". cu traducere . ci el nu le schimba. 2) pp. a lucrurilor p. „Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti. cadrul granielor naionale. 1-107.. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel. pp. cumptat. fiindc tie c lucrurile sili. •4) V-XV. oameni i cuvintele strine. dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. tip. teapt. 219-25 vojabulariu pp. 107-212. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional. ca câtigui muncii s-1 aib totui. sigur." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte.. ') Moreea 1715" prefa. aci: i:'. Aceasta se cheam oportunismul cule minte. întrebuinând cuminte toate oportunitile. ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. 226-28. erat . spre binele i asigurarea neamului. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". grec de neam. pp. 228. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^. dar toate silinele. cci agricol are firea sa schimb necontenit. relativ Ia fapte.217 agricole i Ia bucate sunt latine. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. pentru com1) • Bucureti. cel bun. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta .

^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i. apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. 218 paraie. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre. culturale. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. între Serbia sec. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec. pleac dela vechii Traci. .nii cu cultura naiona'. 1913 27. „Oltenia i Serbia".^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . care e izvorul al iui Ben. 1914 pp. 4) de drum. ara btrâne pân în Româneasc.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi".. care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. mercenarii . care ne prezint. p. 31. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''. 2) Vleni de Mtinte. în Peninsulei balcanice. 1915 p Vleni. (în 10 — despre relaiile politice. etc. în s'o deosebi în Serbia. legtura erni. le Mai avem câteva cunoatem. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^. des- 1) Vleni. prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria. luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române. religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. 3-41. Bizantini i Turci i. restul note 37. 1915 . într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. românesc. 3) Vleni. i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p. Romani.

inspiraia noasni-a inspiratoare. al 3) p. 191-C8. 6) pp. la stpânirii vechi a Tracilor. 4) n>uCCe:tin. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne. înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat.. plin ^) de obser- vaii judicioase ilor. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie).. Luptele pentru stpânirea 2) p. Goilor. mai tate dinastic. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri. IO) pp. Mihai Viteazul etc. imperiul* româno-bulgar.Cc. voi. 262 (= Studii fi documente. sunt darul sârbesc. 145-169 7) pp. 1913 p.^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu. 28. 81-144 12) pp. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului. 30. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare.dc Vleni. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor. Sarmaa Impe- Romanilor. i bizantin Dunre. MO. la tefan cel Dunre 1) p. înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste. ^^).'') trece la expunerea. a fost o comunitate politic. XXVI). 8) pp. a crturarilor religioi. cu TurciiDunrii în secol. publicat de CCuropc sud-oricnta. 26. riului '^) i nou. de C institut pour (II) C6tu.. lUlS din Belgrad.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. ") Luptele Dom- nilor notrii.„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri.^) Arat Oltenia câ." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821. o curte... o ordine de demnitari. !I) pp. pe care am vzut-o. 21-58. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea. pp. de contiin naional erâneascâ. timpurile cele mai vechi. 170-191 . care ci erau indispensabile. 9) pp. Avarilor Bulgarii.'') '°) lui apoi la Ruii. Mare. înainte de veacul al XiV-lea. dela Sârbi" >• ' . Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi.."^ dat prin . 11-20. Hunilor. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric.. 59-60. 5) pp. nu le-am luat dela Bulgari.

student al universitii. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. Ianuarie. tabla numelor lipsete. IV-f 413. {Siudîi {i documente. trebuie s tie ce a fost. 1913. 191-251 vezi 14. IlI-iV. Doresc s fie o carte pular i cred c. . 19C8 p. „Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). 4) pp. care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. Trebuie s-i au fost. Q cui e Dunrea? conferina. ce este ea. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte. 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. Vleni. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. prin o puternic flot cuceritoare. — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur. în anul rsboiuiui balcanic (1912-3).220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. . noi i istoria popoarelor vecine. voi. i lorga. Vleni. puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp. ni revine un rol fa de care. de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii. subiectul ales pentru principele Carol. adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. lil3 pp. ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp. In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale.

1) pp. — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. 101-44. b) pp. care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor. 3) pp. . 381-407. 5) pp. 53-85. Serbia Imperiul bizantin. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). înaintare fr ca popoarele su^). Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). 13-28.221 balcanice" prin faptul . etc. la dominaia „Viaa creti- i Latini. ceiace e cu rnult mai greu. 353-77 . Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). tabla nnmelor pp. cuprinsul pp. ^). 225-278. 145-224. in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. 4) pp. nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. 38-52. Vleni. înfrângerii" ordine. Obrenovici"). puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). dar „dreapt" „garantau merit. 6) pp. 29-37. Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. 1903. 279-3J2. 413. care alturi de regretatul lirecek. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. 411-12. c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. 2) pp. 1914 p. erat p. 7) pp. decât lorga. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace. schimbrile dinastice din Serbia^). ^). asupra popoarelor dia Balcani etci"). 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. Pacea dela Bucureti. Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. 9) pp. tare. 10) pp. 5-12. dreptate.

Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea. 2) pp. plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. XXX pp. i întreîl buinarea graiului îndatinat. aici. Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). 1)^).: ilor strini din Moldova^). numeros. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei . trad. 6 11. se dau informaii despre nvala pctoasa. nou i în amnunte i. vecliile Rui. ist. 7 n. 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi. 1830). 13-91.. expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici. XXXV pp. greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol. judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. . înlocuind num. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. pestrieaz. ac. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p. „Din inuturile pierdute. 14-31. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. 3)pp. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova. ci prin înecarea elementului aborigen. 1-11. ist. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. 1-6. la. sec. urm faximil plângerea greceasc a Sturza. corupi. 5) pp.222 Analele istorice. dela advocai. în- soite cu multe informaii de folos. sec. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c . car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. «o/n.e frumoase în limba noastr. cu lor nume ruseti uneori.

la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. pp.. familiei lamandi p.— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). despre un negustor moldovean 803 -1807). Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71). 8) pp. cezul extrase din cartea veneianului II.7-n. schia genealogic a sect.>99 6) pp. 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858. XXXV. nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ. 9. din Boto- ani '*) . XXXV. (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^). memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). 91 . CuBar- un document slavon de danie (c. 31-75. 2) pp. pp. U. 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. sect. 33=117-158. 93-96. „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). ist. întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. aspiraiile de a se unii într'un stat naional. 1) pp. ac. ^om. . 1850 — 60^). pentru biserica domneasc ^) . ist. 112-15. 23 4) pp. o scrisoare a acestuia din urm. 7) pp. Qc. 1864) i. Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. 76-90. — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). 5) pp. 2 foi de zestre (1821). in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15. an. 9'J-1<37. Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). în text de bogate lmuriri. nom. (1756). act Foleti (1823). 9) O/z. act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^).

romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C . Tungea. . c ridic dup cderea Imperiului bulgar o . o capital decât târziu direct pe Bulgari. Bulgaria. unui Bizan înviat în toat întregimea lui i. limba. înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor. dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. e) C nefiind interesa. Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. relative istoria medieval cluzii.— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. cei slav. ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. fr o form stat original. d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". . politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. de peste Dunre i de peste mare. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. — în veacul al Vll-lea. în sfârit. fiind deosebit. criticate. pierzând deci opera. de sigur. parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . . viea naional. Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi.224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic. visul grecesc al pe de alt parte. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm. în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii". dac nu aceia o parte. sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i. Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai. nou «"j „Bulgarie". de cum pe Mihail .

nou ^). pp. drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui .765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). dinati bulgari. Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah. C neatârnate. Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). 1732. Galacteon în (1821)^). 1) ac. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia. fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . in faximi! doc. C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti. care nu e naional sârbesc. se sprijin mai mult Imperiul. pp. c an la Dunrea pân acolo.. Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". 165-1T3. Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu. 6=159-64. Jbld. Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. 117-53. slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646). nom. Const. auxiliari nordul Dunrii a se putea .225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. ist. XXXV pp. din sect. supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . i Grig. 15 . cu uncie observaii negustorului pDpovici. au Români tradiiunea Imperiului. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent. Alex. ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. ocu. Ghica (. „Dou plângeri episcopului de Râmnic i. 3) CLn. 154-58. — în acela timp.

387-411. la i nu numai noi. etc. dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^'). Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). în sec. din 6) Ibid. Iui „Ucraina moldoveneasc"^). Deci aflm 1) 7bid. 4=343-46.. catolic. in faximil se d 4) pp. 226 lui su i a ciumei. XVI-lea. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *). mentul politic. 3) Jbid. stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri.. Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie. Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i. pp. 347-360. cât pentru cea ortodox. tot acest doc. pentrn care aceasta s'a fcut în parte. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. 5) pp 350. 3-4. aici i despi-e influena politic a Bi- pp. în Voevodatele ce se ridicau. . acela timp. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului. politice. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase". Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. „De o mare Însemntate e toate trei. 2) pp. 2 doc. de pe patrahir sunt sunt greceti. contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. din biserici: 1685. care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). în legtur aezrile româneti. pp. E vorba de stpânirea Gh.. remarcabil prin fluiditatea ritm". in plana: patriarhirul reprodus. aflat în muzeul din Petersburg. 347 61 16S3.. r- critean". Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. Ca adaus avem 1682. 17-lea în partea stâng a Nistrului. care par „Patrahirul lui '). deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului).

pp.227 ^anulu. exprim dorina Buiucliu.ne apuseana.or O pnv. de care avem mare nevoie. ^.^ul culturii..eaz|î i ma... pp.ilor.. 413-24 i^ 5) J6id. trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa. . oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po.. ale 1) contemporane ceva deosebite.ui m ei. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare". 1-3S. cre- mânie. '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>. politice culuirale u^ special <^pc sec.. fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt.^rn'''''' n. s i se ajut.. precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române.'*-'^ 2) pp.. s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean.. reciproc. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea.ie îicheie spunând din Onent numai c'. druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin. i . . fn de ne^. pi al .^turi cu alt lu.v . (39-91 4) Ibid. pp. . urm se /6id. 413-29.i „ai ales al pstli . definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^). Bulganu. Serbiei ". i la. XXXV. J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \..fl r . lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin .re sintetic asupra influenei . vechikr le. scofând crescui a Droape Ardeal... împrejurri din banii locuri. al id.Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie '). apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome. o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia. Italiei.. Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important.amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin.\ 18-lea-). .77.

— Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici. se 1700 al episcopului losif Stoica. Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica. .i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55. 4) I6îd. in 2) pp. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^). 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire.— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului '). dela Alexandru cel Bun (15 Oct. tefan cel aezarea de prini. închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^). 69-76. 20=131-150. 8) pp. 6-23. 7) 7£. publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^). 6) pp. de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal". cel Bun.. '^). i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. pentru ostaul Oancea. 76-82. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti". La început sunt 3 documente Bun. . 1-6.. o parte din „au fost slobozii. Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). Soliman cretin (143)). inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar. Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. 151-164. 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453. cu consideraii asupra provenienei i 1) pp. i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). 1426 slavon cu trad. pp. pp. se arat însemntatea acestor acte^^). cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. 3) pp. Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). româneasc).id. 5) pp. o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c.

supraveghetor de fiecare clip.. '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). 2C6-233. sec. 156-64. noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. ist. cu apucaturi Mari. al XVII.xe în Va- Lupu al ambiios. rstjrntor de Patria-hi. Vleni. faximile : circularul de convocare a preoilor pp. care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei. ca adevr îiipr- teti. Ia 1600—1620. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea.depsitor otoman. Române XXXVI.229 imbii lor. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo. pp. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160(). rspltitor darni:.. Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>.. Studiul acesta ne dovedete precis. CLnakk Ctcademiel Române. In sec. 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. gâzduitor al fruntailor sritene. ac. „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^). orânduitor al ei vieii ortodoxe. 4) an. O cercetare minu- ioas. . râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. 33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând. prin al orae numai ambulant ca negustori. e în înfiat la 1) : pp. Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. 3) 1910 pp. dar i fr cruare. întâlnim câiva Evrei aezai. care a ridicat prestigiul Srilor noastre. anexat de Austria. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). 165-205. conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui".

desbateri. 441-445 an. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) . Dup Ia 1) pp. 447-5 17-f o plan.. întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^). 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu. „Clopotul druit de Caragheorghc. sect. 236. tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. Ctnafek GLcademiei Romane. situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. Românului dar ardelean [loan Bota]. pregtit s'ar de meteugul grele. i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. 237-47. ac. leni. 221-23. 2(8-16. „Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). XXXVI pp. Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. ctocfic ân. .230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. XXXVI sec. ac. 2) pp. la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia '). ac. nom. cealalt dela Ale. ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. una 163o. dela Vasile Lupu (fr dat)'-). XXXVI pp. ist. „Dou (Neam) ^). XlX-lea deci tine. se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec. vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780).xandru fiul lui tefan cel Mare. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». ist. 11. sec. 6) an. pp. al i i boerii îngrcpali aid. ist. inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". 4) 7) 5) p. nom. prin darul României prie- i acest sunet. XXXIII (1910-11) pp. «o/n.. din satul de pe clopot. V1913 pp. pp.

al in- . Mavrocordat (1753). pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr. lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu. lîsta 2 doc. de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor. odoare.de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c . 4) 9ln. XV-lea '). prilor negreite arhiduce" prin inf. toate -dovedesc marea munificienâ. iMunte (dup Sesviodox). XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. Matciu Basarab. de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf. rom. 1-7 .au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. ist. explicându-se titlul Bjlgrad" ^). pe care Ie. de pe cri i a odoare bisericeti. slavone. cu trad. pp p 5''9— 540 5) pp. i Atos. 2) pp. a suirii pe tron a lui . tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^). se reproduce inscripia de pe el. Steagul Mllinea. fluena asupra rilor noastre pân în sec. de cri Domnilor români din cele începând cu c. 5(6-17. bani. Ghica Const. in plan: sect. Ghica.c pe steag" ''). 447-59. când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase.. 449-515. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul. . moii i tot ce era necesar mnstiri. Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. 1380. CLc.231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios. vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene. în dou principate trecut. uoar de recunoscut prin redactarea. cu pretenia ce cuprinde. Proschinetarul Sf.— 1) pp. 3) pp.'uenta cronicei muncci . nom. care atunci se redacta. protectorul. contemporan. XXVI. aie Iui: Gr. direct. Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. al XV. era alctuit 1658-9. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. Lulescu] e o mai veche compilaie.Steagul lui Mi/mea Vod -rene. înlându-I îr.

799-803.. Ele pot ceda oricui. în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic. AAihnea Turcitul. 5 acte relative la un dascl loai Cioac. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) . 12-711-730 4) pp. — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi. altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. 6) pp. apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte. 2) pp. umane indife-- rente oricrei culturii. 9-12. preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". acelea pot da elemente i fr teritoriu. dintre românii ardeleni. I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -). 5) pp.ii. pp. cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. 7) pp. fiom.. 8. 721-30. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare. . cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. XXXVI pp. de naie i de- Toate au acela caracter moral. membrii unei na- iuni pe acela care. 3) 5?/:. 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^).232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram. ^). 712-17.. ist. cari au trecut: nobilimea ungureasc. fr. 9) pp. i ca o aluzie la Vasiie Mangra. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou. 799-8r6. 717-20. c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT. La urm se d i chipul lui A\ihnea. ac. : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) . sec. 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). „Renegaii mânesc'' ideal. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). grec 0820-55)''). preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). 720-1 8) Jbid. at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. se pot împca uor- 1) P.

d: sec ist XXXVI pp. Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *).72. 12 Trescavia. relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. sârbi Cunia i Catecea" i .iiâni . cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia . mân trilor „Oreiscul". — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). i Bucovâul închinate Meteorelor : . Qc. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l. 9-11. nom SiC. popoarele tradiionaliste.:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul. elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate. in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614). Mavrocordat (1732) "*). lt5-lS 3) pp. în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot. an. O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase. 5) pp. 8S1-3I5 7) pp. •^). servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -). de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit. drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. Mcteoare. . fi folositoare umanitii. . relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp.233 •cu oricine. 881-3. culturale. „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita.i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di. in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro.i Salonic ") . pp C3i. S) pp. Dot servi oricârii ele. nu. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei '). în legtura lor dintre sine. 884-7. 1-15. -aici binefacerile Domnilor munteni din di. se îneac în dispreul public. în legtura lor cu trecutul. venii noi .Alex. rP «o. Lmuriri scurte despre Ierusalimului. — Ducu dela Const. cauze prin veciii. 8C-3-SC6. in legtura p- mântul.

a sprijinit. (în sec. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean .cademi&i «o/77d/îe. 1) pp. 887-9. 2) pp. din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane". Morea. o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. bisericn Vlah-Serai „Astfel. la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea "). „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. toate greceti ^). 917-21. 899-9C6.te.. insulare din Chios. 889-99. 17 — 18). no'. bisericile din Bucureti Ghiorma.. 6) Jbid. Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine. cu etc.Ce. Pros. pp. . XIV panea a. Bradu (1688). Dionisie din loan (1829). traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. culturii — ''). 17 — 18). 923-3J. 3) pp. 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti. timp tori ai acest ora (sec. — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul. . ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena. Lesbos. ist. ionice. 4) pp. i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor. 906-15 5) OjiQ. loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680). : Apendice tria-h. : :^34 domnilor Kastoria. UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron. —2 privete i pe Dr. Duca Vod pentru mnstirea Sf. XXXVI pp.. : l . lui Tracia Sezopole Chalke. Stavropoleos (1728).sec.. 18)^> i termin: de mai multe veacuri. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . Rodos. Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 .. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec. Inscripii greceti dela Sf.

105. privitor Luca Stroici 0598). neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii. . i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -). iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc. dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)''). 937-39. E o cercevieaa Dobrogea minuioas. care ar necunoscute. 3) /6id. : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor.'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc. .PP.I0). pp..S-7>t.5 iiodax din Dobrogea. 5) pp. 10:'3-1118. 939-45. I^O. rezultate i explicaii istoiice 21 documente '"). 931-37. M) '. I.pp. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ.23. folosirea de inedite. pp 1(143-70 7) pp. asaltai de Turci. XXXVII I-r76. M) /aid.. 107i-lllS.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" . fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm '). despre familia. Marea Neagr: Despot. 1071-91 /6id. din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în '). A) pp.'^) Po2) pp.. 923-28 pp 929-3). pp. 12) pp. 1043-57. 945-8. Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani.— Anexe: latine dncumente inedite din razim. Dobrotici" «).4) /6id. 931-47. i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!). pp.. cu acestui (c. C) pp. „i\'oii documente basarahene" '). i stpânirea numele louâ nivele '). Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-).') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon. 9) pp. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II.

II problema balcanico 1. S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale.^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3. dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan.. se ocupa :el cu relaiile tefan. 14. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474). 2. pp. 7) Vleni. publicate i in revlstz Drum drepi. 5) pp. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. ci i intuiia autorului. 21--44. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie.!6. 4) Vleni de Munte. 1914 167.Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. apendice se dau: 66 doc. IV.. trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave. Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad. p. care tie împrti cele form literar unic. p. 3) 44. trecutul veacuri genere.^)* . 2) pp. I. 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum. pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). i9l4 3-17. toat camaraderia.' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484. care în viaa a patru? viaa de astzi. Venezia e la penisula del' Italia" . ^) „Cinci conferine despre Veneia. I9l4 (^II)„ . lui zw întrebuinarea de inedite. acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu. 29-7n.. ') — in-. „In ce const rspunde. dar i pânâ^^ pp. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani. ^) — i 2 la Veress.') cuprinsa erudiie a al istoricului. 6) pp. 1-28.

de vecintate. un ora unic. 2) pp. „Desvoltarea în externS al a Veneiei". subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. felul. Fr i rile. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei. 163—167 DK. prin adevrul. cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau. i italiene din Vene'a. le- 1503). fcând intre istoria uneori comparaii. într'o limb literar de. latine am avut noi Românii cu Veneia.o frumuse deosebit 1) 4) pp. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. ^)— 3. pictura. 5) pp. numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume. înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp.ontlcoCo. 03—85. toate într'o par lumin plcut. de interesante.^) \n — „Veneia i Românii" economice. îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii. 1913 (in limba italian). în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le . noastr i cea veneian. a artei. 1-33. 3) pp. într'o caracterizare poezia popular." ') —2. în ad- c ministraie. teatrul. biseae palate. 33-61. o cercetare despre relaiile de tot politice. — Anexe: 7 doc. 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. 87-114. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat". . ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. cronic!. toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. pân prin 1850.''). i culturii veneiene. rici. culturale. etc.xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri. al XlX-lea. artârd cauzele de aezare teritorial.237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari. „Arta. tipografia. In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus. creterea aceasta excepional a Veneiei. O — -4.

luptele'') i a. care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. greco-rom. 27-96 4) pp. „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. 1914.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. nom. din Bucureti. Azia mic. iniialelor de pe documente artistic i manuscrise.. fie i negru. 6) Onaf. p. din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. 17 9) Vleni. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. -darurile. în pani:a i trainica forma ro- a culturii. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). scc. crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova. 238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. 15-17." împodobit cu 136 de ilustraii. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc. Ardeal. ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. 1914 2) pp. munca lui cultural.^) Un studiu întins. a chenarelor. voi. relaiile cu vecinii. cu un sfârit aa de tragic. prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni. Armenia.. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. 1— u. 5) pp. e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii. condice inedite. 1) Vleni. 208-13. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss. 161-177. represinta. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. 8) pp. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. p. XXX). care are toate aceste cri tiprite i do- cumente.. cu TI datoria Academiei. Vod Brâncoveanu". frotispiciilor. 97-2j7. sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. acad. Panegricul Constantin Mare. 213 ( 5-26. XXXVII pp. i-t. „Viaa i domnia lui Const. 3) pp. 52 . 7) pp.

ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. Rui. supuse ori lor. de cultur ii.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. Radu erban. de odinioar. Mitropolii. 51-2. pân la Mihai Viteazul. legitim al crora era potrivit. se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur". aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. Vil. ci armata. la urmi aa : „Const. îii cuprinsul mai îngust. a/abe. al lumii româneti. dascli. Zrneti. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. Patriarhi.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp.a dat seama de un lucru: c. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. i în aceoper de cultur rsritean.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului. 2) !buCe. de . asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. . toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. el a tiut fa regiunile siriene. nevoie. prin acea î:i pmânt. Bucureti. prin oped. Constantin cel a fost Mare. 19 H. chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su. Poloni. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. poate ridica un steag. Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. el i. tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne. lui în întreaga lume a Orientului. întâmplrii. . caucaziene.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte".

o descriere. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd. 46. pp. i cea a Rinului îns. indice' la nume p?. . fost Marea mediteran" ^). pp. p. i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742). — : pp. potire arata valoarea i anafornie. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. 1830. cu fotografii. cliivot. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro. 3) Vleni. metal. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. zice autorul —c cari în au fost tratate. 225-32. de târg.i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. 1-5. 4) pp. /6Îd. dup categorii i î. p. religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^). centrul de schimburi maritime. sfenice.. Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese.240 reninri despre lucrrile d: beanu. Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei . ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. potretebr . note 235-41 de lucruri pp. 97-10') . 1914. p. în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . care face la 1672 Cameniei de cear. Vil! (1915). In cea dintâiu. 49-53. pp. costumi. cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. Lecii inute la coala de rzboiu. lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. 26i. Vleni. 249. — i Dunrii. de influene economice care se desfac din aceste schimburi. fost al famiijei Cantacuzino. . natura.. 245-9.. „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. Bonnului i sale cunoscute. si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca.. 193. evanghilii. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). I6id. I6îd.. apar Fenicienii. „argintirile" lui Brânc. 1914.. a pala- tului dela Filipetii . )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. p.

sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. . 3) pp. Turanii. 2f). si ca stipânitori Marii"'). 67-139 7) pp. determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin. Bizantini. 5-13. et:. de cultur. în apoi Romanii Arabii. Vleni. Normanzii.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. (>) 4) pp. pentru a româneti dafi un exemplu . 241 Cartîgiiienii. p. 8) pp 14>3 9. stpânirea turceasc sec. în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . KiU. Perii. o civilizaie artistic origi14-22. 4:H)7. i o autonomie . curentul dela junimea. 2) pp.') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^). ') . . cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. „Legturile neti"^). 23-14. viu pentru din regat. politice. XlX-lea'^). pe care arunc asupra atâtor probleme de comer. 1) pp. Veneia. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii. dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. clerului. boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene".. o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel. 2l('-262. pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. 5) pp.

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

de funii i de sape.. Rzboiul mondial pus în dis ". a celui mai tare. Grecia. lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european. deci trebuie distruse. pentru fabricarea toate ieftine de cizme. a spiritului naional". cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). rusisnud cu panslavismul universal. i „Grossbefrieb" . Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia.. „duman faa concepiei adevrate. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani.uie existena statelor mi. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei. 9-12. naionale se ivete alta fali. o ajut prin toate mijloacele sale. cât de mare. mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. . dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu. pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. -230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor. pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. statelor mici. pentru noua vieaâ politic a omenirii. toate i în msur 1) PP.i.. aa magharismul moiern confund cu rismul medieval. o conduce i. 2) Vezi pp. România i Bulgaria. naionale. i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. distru'^^toare. Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte". Da. cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. la fel. evocând ideale din evul mediu. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6. cari sunt as- i atotputernice". dovezile economice economice din aceast ar. elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i. pe care statul o aâ.

un pentru ta- Nu. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul. arta pleac toat. chiar rassa alb. de contact direct cu o clientel. inspiraia directa i spontanee i ceiai. Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. le omoar cu siguran. ele inima unei naiuni. haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma. materiald. burile internaionale. în lumea acea iubire a celor de aproape. nutrete Nimic nu fr a-1 distruge.1 O poate spune ce'. confuz. i gânca . — ca lui . mai fanai: dintre economitii. fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei. Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice. de orae de cirnervoas conmediu in- tinu.. cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. Dar prodace. au dat mai puin. i o moral. intimitate i sinceritate. integral. Aceste vetre sunt statele mici. da." . acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii. siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. sunt un rezervoriu nesecat tuturor. dustrial decât la • . desvott sebite. El poate înfrunta rzboaiele. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul. cu cât mai puternice cele cari. ca individualitate. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr. Iar naiunile. zgomotoas. . mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. al universal. tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ. civilizaiile. . Cnltura.

în domnia Turcilor. 9-23. Preri Cuza etc. din care. reeiitatla 1876^. 28=451-478. 3) ISid. veze de a stpâni Levantul prin comer i. le introduc în organismul lor" . : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie. Uu sfânt român în Italia Sf. pe cari. . se extrag tiri despre oraul Galai. O carte f. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor. E vorba de loan Costici. 29=385-413. a prestatelor bine face. 1-8. situaia economic i politic a Moldovei -. popoarele Angliei. a mistui.'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. 4) pp. 2) I6id. 3.''). Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. Senior „La Turquie contemporaine". timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . 1915). ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele. Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele.pp.— 252 boli ale cugetrii. prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566. A înghii nu însea-nn îns a distnige. 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. pp.^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin. „Câteva Lvmiriri 1. i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor. apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor. Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. pe dânsele. din Neapolea. 1857]. nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). Ieremie Valahul. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile '). despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2.. 5) pp.

2) Jbid. adânc omenejt! fi ca inspiraie. au fo^t introduse. ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^). pentru în dintre lor. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600. S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. 24-28. 4) pp. 3-8. dup modelul sârbesc. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite. de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii. Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale. notri. Arat bilitate. 253 jertf . e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625'). stabilete ca pp. din Balcani. 5) pp.. 8 18. 61 54!-505. etc. pp. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. pp. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor. 3) 76id. interesante prin ele înele. 1-2. Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. Apusul nimic ce laritate". bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal.^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). . ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte..

pp. 11) pp. p. lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare. 2) 5. 4) pp. porecle^'). In apendice: ^). 13j 10) pd. 71-93. :^2-36. . anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. care s'a început rzboiul balcanic''). 52-70. semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). 26 51. 12) pp. Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). 1915 18-25. care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. 3S-51.teIor balcanice". i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. a Staval lui rinos. lecii inute la Universitate. 14) pp. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. Va fi o mcire. noul. semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele''). Tripolis.5. 55-56. pentru cauzele '-) . nou. o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. 151. 9) pp. cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. pp. pp. cu uncie notie mai de interesante. 8) Vleni. pe care am e: cunoscut-o mai sus. Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). 0L-. — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. 57-51. notele Doinnilor cu porecle. 7) pp. autorul. Mitiai Gheorghe "*). rscoala albanez"). — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. 26-3 3^ pp. 18-26. boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. 94-111.. lui se valoarea ci-). avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). Scopul crii.o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin. 5-17. 6) pp. • \) pp. din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'"). probabil chiar in Moldova'). i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?. pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor.

255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). -•) Drumuri. n'ar fi greco- slav. ca valoare politic. teritonoastr ca neam. 1 2) pp. In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române. existat fr aceast. Cetirea acestei unii cri s i înele. cu sau de frunte interes. ci i ca bogie general. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. (pân iTiXJ). fr participarea i esena Iui. Istoria neamului nostru însui". Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile. ca influen cultural. fericit fata- geografic. tic adec bizantin. i foloasele foarte însemnate. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. nici comer. 359. cu arta oriental.g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti. pentru c erau dou. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre. cerute de necesiti comersi ciale universale. Cele dou drumuri de nego. . dou. Vleni. lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. mrfuri. asupra negusfaptului intern e i orae. 1915 p. la 146-151. i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. în care aduc faim i câtig. 112-133 134-145. 4) 3) pp. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •'). contopind gotic.

Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc. ^). 23.. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga. cari „se poate face orice. tip..-^> In 330. ar fi când meiu.. teri române. 21-33 . Aceast expunere poate s aib char o valoare moral. urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. dou 3-6. în pro- mari i se va putea face foarte mult. ovs. o i folosul nostru. entusiaste disciplinate economiei naionale. din târgurile ai din dreapta Dunrii. Bucureti. 3) pp. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare. oraele ara i comercial a noastr. secara. 9-14 14-21 5) pp. negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul. secerea". orz. vin dela „ucenicii slavi". raria. ci în as- pr critic rece. 1920 [p. rea celor 2) pp.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci. limba noastr." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. ^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. osele). de îitrebuinare nic gari. care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult. Rom. dar Vezi cocoul nu." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. 4) pp. Neam. tie înc dela Romani despre grâu. sapa. de oarece oul i gina din limba latin. econoni'e i chibzuin. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul.

de negustori levantini i. 39-79 3) pp. tabla analitic a cuprinsului pp. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti. . Domnii . companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor. în 1330 pân la 1540. 34S— 9. al XVlI-lea cu Ardealul. ^) — apusene.") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. li) pp. 7) pp. dar odat cu dânsa i nunîele ei. etc. Turci. în dauna oamenilor de ara. pân i Armeni. judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga. înltur nu numai form vechia form. 23-321 9) pp. la 1600. al XVIl-lea. pân. breslele. Genovezi. loU— 181 233-82 S) pp.boerii ca negustori. pp. care privete Ardealul de nego extern. •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia. ca oraele Veneieni. influenta turceasc zare administraie organi- economic. încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor. mulimea etc.^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci. turile cia. Polonia. 5) pp. 2t 4) pp. comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor". 17 2) 127-149 . Tur- Rusia.*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. Anglia. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. ctre era comerului strini". 183-231. câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat.»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I. i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550). 80-126 6) pp. relaiile cu Ardealul.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi." i con- i ui pstorie. i tot penîru acelai motiv.") leg- de nego în sec.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. 353—50. 322-40.

ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. c. luptasem i. s tie odat i în limba ' lor. mort la Zumina supt steag I strin". Bogdan. cari s îndrzneasc. fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. 2) pp. In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche.ln aceast carte o mie de ani. In scris . s dea i o traducere ungureasc. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex. la simindu-se bue tari. ce credem despre noi în legturile cu dânii. îi vor verifica ideile i. dac noi am în czut. 1915 pp. peste drâmturile edificiului care nostru naional. a merge dup pân capt". prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. fundul celor mai adânci temnii. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. am vzut o stea. ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. de construcie istoric. Voi. — i cele mai . V-Vl. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \". i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. „Adversarii treei. 3) pp. dac am rbdat ne durea totui. Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. . 1-13. VI+46}. „Azi. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne". izvoarele istorice c s 7) Vleni.. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. i lacrimi. pân vor fi oameni dânsa. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez.: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i. micarea lui Horea (1784) ').

eseniale cu toate expunerea numai tirile. 100-115. se suplinete. a doar vei gura lui. analogie do. prile nici s zic acela. ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . 7) pp. fiindc numai a de odinioar. i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). 116-127. toate circu- lrile . ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . Din_ colo se înltur. Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) . de portant. vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. 14-32. care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. i impune tcere. ce pri- Dup vete teptate. 3) pp. i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. ambiie. fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. . etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm.: 259 — artistic. ip : toate toate actele oficiale. concentrare. i cu râul. aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean. vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') . lucrurilor cuvinte puine. 83-99. 8) pp. un i e de multe ori cor. a le cari asurzesc. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. mulumiri. 6) pp. lor. am zice aici — decât în partea contemporan. 6-7. rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor. 33-52. fiecare memorandele. printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. conductor de altfel. 5) pp. 53-65. Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar. 6Î-82. 4) pp. cel Mare (1382)^). Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp.

8) pp. Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . 257-78. 157-83. ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. Ia 12) pp. 237-256. aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. 5) pp. urm se dau câteva note istorice pp. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^'). ce s tot mai afar de aceasta. în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc. micarea cultural din Ardeal. e rneti „A^'fl fost a lui Horea. din rile Fgra politice -') . negustorii din i vieaa bisericeasc ^). din nenorocirea. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. opera de cultur a plecat din Baj. 9) pp. . 436-50 : 7) pp. . 2) pp. 10) pp.— 260 delean (c. 4) pp. Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge. 213-236. Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->. 314-58. 279-313. 3/7-97. frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). 3) pp. reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . 184-212. coala i crturarii de aici. au btut i au omorît. cum în Apus în- tâlnim pe în aa. 1500 -) — 1560) i '). Departe de Ro- 1) pp. Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene . 6) pp.. româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). 128-56. 359-76. dar alturi de Blaj i contra lui". 459-60. Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. 398-435.. a cror activi- stearp. 11) pp. Vieaa econotnicâ.

condica. rP. Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni. 48 . caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^). i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale. 1-17. clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. in simplu. cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni. 1.261 •mânii liberi de dincoace. lecii inute la Universitatea din Bucureti. rscoala Horea i 1 . iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". la-50 5) p. nistra'e cu 2. 456). de sufletul (p. aa au fost •nici i aa. 1915. lor. XV— 221. apoi al Il-lea.-). lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis.accente porului înelese. >i)isericeti Vii— XV. lorga ne spune rscoala austriac . cutat se apropie. 2) pp. plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi. de frica unei noi rscoale. 4) ctiipul fruntailor 3) pp. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi. 1783"). Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii. departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. când fusese Ardea! la 1773. dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. 3. ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin. pp.

aguna "^). Aceast prima zilei. comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. 4) pp. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). plecase din Blaj. 19G9 n-ro 114. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci. 10) pp. stilul sntos. 5) pp. aceast lume de tradiii foarte vreme". 97-109.262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . ''). . care a avut multe caliti distinse. 9) p. presupuind la înelegere deplin. o anumiii cultur. politice dintre anii 1830— 40 *'). ar cea. Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) . 115. 6) PF» 110-23. dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. : 1. 117-8. mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). CfCcamuC P. 50. 3) pp. Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. 51-60. 70-78. i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9). La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^). cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. care este înainte- universal. 7) p. stilul moral. vezi i conferina despre aguna. foaia Ini respectate. sâ o dar prsit de via înc mult I. afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp.. 2. 123-139. 8) pp. 2) pp. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz .om- nesc. Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. 23. 79-96. capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. Din dorina Prin Bari. constituîn supt ll-lea i Leopold '^) .

ap. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii. i urmrile zilei . «. 12) pp. 276-28 J. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop. ediia româ. 182-201. 287-91 lumele. 253-55. 149-73.^) apoi micarea însi. 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine. 404 reproduce cap. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const.®) agonia activismului ^) : . — : eeasc. din Ardeal. 281-2. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi. 8 ) pp. 9) pp. 202-17. Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. Câteva ilustraii . 174-81 7) pp. I. rom. i din voi. XVI ed. 11) pp. 13) pp. II-XV din voi. 3) pp. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N. începutul su pân 1) p. Glogoveanu p. 4) pp.^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii. fr ca ara-Mum acele uriae '). VIil-X!. din voi. energii elementare. S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. cap. II 1916 pp. misiunea lui ar fi proprii. 6) pp. care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843. mai mult prefcute. 245-54. acestea tot numelor lipsete. II. G5bl I. randul (1893) i urmri e sale. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. . XX XIII.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. aici tabla . Bucureti. fost mult mai glorioas i fecund. 1870. 266-75. politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo. 10) pp. 5) pp. 140-13.263 mula gura saie „prin noi înine".^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. 130. i XV. IV-V. il8-35. 2) pp. pline de idei originale. I!. 235-44. I ed. rom. tip. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact.'-^) Amândou în acestea volume.*mpodobesc ediia frincezâ.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou. I9l5 p.

263-72. 16) pp. (Lecii la Uni- versitate). tabla documentelor pp. Gobl p. 2) pp. pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). tip. i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-). 216-35. II. 107 (= Studii i . organizarea lor influena româneasc asupra 1663"). 53-100. 7) pp. tabla numelor pp. 14) pp. pp. 1-2<1 I9î6. parte la legturile Secuilor cu Moldova" '). 1916 p. studiile istorice din anii 1916-1920. ?^ 1660—1716)5). 9) pp. flomniei. Buciir?t: .. 2 scris. 21 acte relative Ia.. 256-59. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). 203-212. 103-lOT. 1916. 12) pp. 1650—1735)^. ale (c. României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). 15) pp. . 298-203.- :^64 VI. 212-13 8) pp. Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^). Socecu pp. 13) Vleni. 258-62. istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). XXXI). 5-50. 235-55. VII-XI. 1676 — 1750)''). introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. 3îl ediia Casei coalelor. de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. 181-193. deei „probleme de universal în. 10) pp.» 15) Bucureti. 193-98. 11) pp. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor.— 14 s:ris.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. voi. 420) '^). 213-16. felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^). ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez. Xl-r 179-272. 3) pp. docuimente. familia muntean a Buicetilor (c. 4) pp. tj) 5) pp. o. In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^).

dificultile balcanice pân la moartea lui . pacea cfano ') . nou via"'-'). Gheorghe Lazâr.Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). ^ic. proporiile subiectului.turc (1877—8) ^) -independeni. Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p. cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag. Ghibu. re'ativ la Lazr. 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . Rzboi jI ruso. rodul muncii trecutului. dela San Ste- l tratatul din Berlin ").Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete. . 21-0 101-54. 3) pp.schimbm caracterul. <M Bibliotoca p 7 . tip.xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^). 7-2ti. sforrile pe care le-am biruit. Lupa. 7. mi— 3Si lyui. tati-ro 4^)). rezistenele pe care le-am întâmpinat. cu popoarele cretine din sudul Dunrii.. e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. România i râz- dintre Serbia i Turcia ') . C. „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* ").311 p. tul(1875—6)''). pp 151-79 2SJ.xtern a terii: problema cu Turcia. influenele care au plecai de acolo. rezultatele la care am ajuns acolo"'). 4) rp. elementele pe 'care le-am gsit. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. care adaug „dascl de acela ideal". Stetoa.Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. Pievna i armistiiul i. 43-8' 7» H) 9) pp pp. Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. Aa ne prezint sau cum zice autorul. chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat. In linii g. chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^). nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de .-. Dup o) câteva pa- 2) pp. cu Austria i cu Rusia -). Trece apoi la e. terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi.. M) pp VI) t. 8i „Sicztuct* M) Bucureti.

lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). în— ivesc i sfer mai ridicat. „Leciile acestea. 3) pp.. înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act. . 5) Bucureti. i d via. la felul cum istoria antic. e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice. se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". hran. 530. 1916. istoria sunt. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). 6) /storîa at. 4) pp. i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete. dei de veche. 41-79. 11-30. i acest suflet. ne-a creat ceiace suntem ^). în elemente de organizare. spiritul renovator. 31-40. rom. 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. de locuin i omului. în 1) pp. 5) pp. cUn sec. aezminte. 81-93. p. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. îndat ce.^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. în lucruri mmc— car schiate. 3-4: ii p. 213. înc nepregtite sau rtcite. descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice. dsclia ^) Sibiiu^). aC XVJ77~Cea. 2) pp. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural). mai ideal. care e al întregii coli ardelene. necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* .

noiunea de monarhie. Istoria lumii e o mcare. numai ocupaie tiinifica. legii. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. nu numai în toria culturii formate. sau ulcelele lui. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. Am jocul întrebuinând un termin. Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. noiunea rege. 'arta. lare. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. cultura care se în ele cultur. nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti. Cci . Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem. care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". îndat ce aceste producte. c drept. i am adaus: cronologic. !istoria culturii. s . în desfurare comparativ. lefuit or ba. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. Scu uneltele de piatr. un curs.267 -mentul aeela începe cultura. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal. Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat.zice. forme definitive i care civilizaiei înseamn.') Spune istoriei. fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. care cuprind. . Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. nu e mimai cugetare filosofic. dar alt istoria culturii care circul. tuturor organelor.

se produce acelai rezultat ce e faptul. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul. La noi ca puin i cum a fost cât'gat.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr". care a circulaf. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi.i s'a dai sama de întrebuinezi. 19-20. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii.. odat ce-1 gâsi." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi. nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de.'. stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei. cuprinde timpul dek.: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate.Kcaz -).^Epoca vechilor civilizaii isolate" "). vechi. pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii. . de oarece pân acum. 3) pp. adec. ori vei lucra vei aa. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos.. i. ea „consist în o urmri un curent dela izvor.m. în toat delicatea i rela-^- Dar. lui. creind mai târziu în detaliu istoria universal. acolo unde în- râurete viata omenirii" . vei face-o într'alt loc. în alt laboratoriu. nu de un om. e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. le s. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie. cci La ori ori face o experiene.258 i dc-licatelâ.' noi nu e aa. civi.» de fisicâ sau chimie într'un loc. ceiai substan. 1) pp.izaîilo:. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice. cutm îl principiul de în via el a. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc. Analiseaz izvoarele istorice pentrt. 2) p 53. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte. 21-46. un gram dintr'o substana.

de aici înainte se schi'iibâ.269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean.. era circulaiei. de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire. care va aduce desvoltarea individualitii umane. apar noi feluri de lupt. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. prin interpretrile noastre anacronice. O poate istoric. i lumea fie animala.. 5. Indienii. 3) pp. sine a vechilor civilisaii orientali (c. apar limbii bogate în vocale. Perii. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. apo» pe Hetii. 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot. ci de curente. care. 160 i. o dinastie". o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. numai o cast . „e etc.— unele din ele i putea pp. este un fel de rezumat. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. Apar alii Mezii. trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. 47-7L'. apar 600. apare. CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-).aa lumii de înelegem desvoltârii rslee. i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. preoii trebuie cheia criticei . a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. 4) rP De fapt ii reduce vezi p . se mic i se influeneaz reciproc. Asii ia care. evieeti. avea oricine la îndemân. s c 1) 2) o) PP 31-46. 1600— c. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne. tene. 21-30. 72.>. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor '). Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil". schimba pân *). orgoliu noi. vom nu e vorba in vi'. scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum". apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte".

var. lor în zugrveie vieaa. Peri. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. de ce anumite întipriri. când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu. a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). Noiunea se în istoric. faa rzboaielor medice" greceti. 4) pp 118-17. noiunea de aici. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute. 55-56 2) pp. în realitatea lor contemporan. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie.270 eterne. . cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. care nu învioreaz. fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman. — le fac le cunoscute i urmailor i. înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice. Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. sale. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. pân la capt. 73-93. tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi. timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). istorie universal a grecitâii. prin cuceririle 1) 3) pp. 5) pp. ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). Omul a început s devie om. Indieni i Greci". i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. „Nu ca o creiaiune spontan uman. 94-115. l('5-6.

A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. 137. s fie i ceiace. 13S. se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). 2) pp. se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. 6) p. 138-157 8) pp. decât ale unui singur popor" ^).271 sale. . la Greci momentul când Filip. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. alt înviind form litatea unitar. de original — atât acum. de fapt. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. 117. 5) pp. fiecare din acecte s pun în legtur. i prin transformrile tuturor civilizaiilor. etrusc asupra Romei. îmbtrânise poporului roman. Singu- 1) p. 7) pp. 158. cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului. „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. greceasc. 4) p. 3) p. ni. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). 158-178. „Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". pân i toare" Arat acum 330. 1 16-137.

dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17. care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor. pe rând. "*). o) pp i:p. Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. mal în decât c : aceasta c. 19-î. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul ''). „Istoria Romei z'ce educaia omenirii. fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc. dreptare ideal a omenirii întregi. pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul. Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta. Dac Roma ineneti i'n a impus lumii.£rines i macedonean. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare". ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag. Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. s'a trecut de fapt. . 2) rP. ca izvorul drepturilor politice.. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie. 179. atingând ia nil stat înteipeiat lumii. '>. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire. „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit.— 272 pe aceasta baza. deosebitelor provincii. pstrând Roma. lui centru se deprta spre grani.IOT IS5. La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^).^'). o lecie de virtute. : viaa omenirii dânsele. Imperiul roman era o necesitate a timpului. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. 1^8-J13. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman". chile i 300 dnpâ Christos'-). pe rnd.^. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru. 4) p 5) 6) pp. sceptrul. 179-8-. în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei. tot pace. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas.

cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul. i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui. din toamn pân frunze. în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei. Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir.27. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane. f 1 >?i!kl. elementele general umane i cultural '). mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu. în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. etc. Un pom acela. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si. . i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog.i->. i nu pentru a-i da bani. sclavi. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului".' d: 1) p. N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric.i ti îneleasa mai bine. IDS. altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma.an: barbari-germani. zilnic. concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii. cr.\tinismu[ izolat. . i barbarul a în- întind mâna Romanului. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios. în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind.i aceia cari sale. nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter. pe sa. mai puternic decât orice armat. roman. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman. întinse în lumea veche.

lui Sf. se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. „htoria civiliza- iiinii universale'' . literar a Sf. cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). 73-94. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. 51-72. 525) i Casiodor (n. cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^).. 9r»-115. „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198. de credine strigate din toate puterile sufletului" •''). care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" . 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit. mai strâns unite turor timpurilor" viea. voi. 10) pp. 6) pd. ediia Casei coalelor 3) pp.. de toate aezâmintele sale. 147-166. analizeaz operile profunde ale Sf. 1916 p. i Apusului 2) ''^). o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria '). un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. . î. 346).274 Imperiul roman. 7) pp. 470) ^). loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). analizeaz — operile i'vieaa ^). Sf. 9) pp. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte. 4) pp. 8) pp. 115-146. 24-50. 13-23. Pavel i Sf. lero- nim (n. Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. 5) pp. de soluii cutate cu desperare. — Avem o splendid a activitii Sf. fa Au- de cretinism gustin (354 alii. scrie prezint. care Sf. universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început. Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. 3-11. Vleni. 361. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea .

275 Beda. i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. pân la 843'-).351-:: 1. 203-219. pe lâng exasperant. ^). 8-lca). Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). 2) pp. de fapt 5unt i. 186-202. (735—804) privitor '"). 167-185. personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). 276-93 II) pp. ale lui Alcuin . min 1) deosebit de realitate i adevrat. 4) pp. vieaa politic cultural. „Viaa Sf. Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^).âU.. 257-76. 240-56. . 12) 8) pp. în repetiii.3. 324-38. care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. 294-3>9. 700). 30) pp. care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c. 8)''). epoca Carol cel Mare'') ale Sf. într'o lu- mnstiri. opera istoric a (790 858). care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c. 310-2. . pp 339. 220-39: 6) pp. cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. Sf. în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. 5) pp. O carte rmâne. 240-1 9) pp. pp. i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru. 7) pp. care reprezint i barbaria tural. 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. 13) pp. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec. societatea. i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. opoziia bizantin la Coran: Sf. opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). 3) Rp. (672—735) vremea sa'). loan Damaschin (sec. 770—804). care a fost un scriitor. cel puiu jumtate barbar. vieaa de etc.

închinat lui Constantin ll-le?:. i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. publicând nij-e cu lmuriri. 8) Ibid. 1-20. . al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-). dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^'). . 11-18. de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^). dându-se i actul grecesc. 3-17. 1-11.7-l2(i. beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod. 7) pp.. sec. care dei e o lucrare „proast". Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol. 20=l(. 18-20. adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc. „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza. 2) pp. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . 17=37-53. 5) ist. pp. 1791). i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. 4) pp. Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. de noiuni contemporane. „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692).. cu lmuriri. se urmresc aceleai aici. md. s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII. faptelor contemporane.ii Ia câteva stuJii de aniânunte.276 Veni. Bulgari mediu'' ^). Caliîmachi „Sârbi. pp. 6) pp. 1-3. e „plin decuvinte. Cretanul i închinat ''). i sub domnia coveanu. pp. 3) pp.

steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. i numai ramur dintre dânii. uneori pe o strict temelie naional. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. ale vieii locale. rostul elementului aromân i în Balcani. membri „Ro-- maniei linguistize". — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii. nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. chjnezâ deci romana. prin Bizan. sau exist Statul. care c §i sau chinez. Avari. nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord. îndreptai albanez Apus. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. Cumani i Ttari. râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol. care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. la nici o roman. . pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge. conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. i al doilea. de opoziie a Bulgariei". erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. Goi). cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. Ideia roman venit Statul. foarte rspândite. prmtr'o îndelungat cultur.. politicete. i atât. ti nu erau altceva. „Pentruc. la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. s fi confunde. conceptele naionale". de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari. nici subt Pecenegi.

Domnilor munteni i moldoveni. 424-46 . Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^). i cestora cu cei din Balcani. pp.ai secundare cu privire Români. — 1) pp. nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. conform cu împrejuîntre dumani mari i muli. Alarele- Voevod are calitate de Domn. 17. i ea a devenit o tradiie '). concepie naional echivalent cu concepia teritorial. 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. pe cale popular. „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase. i Voevodul. în trecut. Amnuntele. despre advocatul român tefan Beideman din i acte. galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. altele n. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. E un caz de cristalizare politic spontanee. cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). a ideii politice romane. baz — modern pentru Statele Apusului Europei. naional i modern. rrile grele pentru un popor mic. 377-S9. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). la viaa în noastr cultural din acei ani.. Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal.278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu. luat. de Dominus. Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc. 4) pp. de autocrat. ' 3) pp.ilor. alt — re- sârbeasc având chiar . cnezia ar fi german (dela Konung). Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc". 378-445. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei.

„Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^). Se tipresc Martie acest an. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. pp.249-50) pp. afar de în istoricul ucrainian M. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. 389-425. aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena. pp. 23=461-483 4) p. lui în grecete i românete. 2) /6id. legaturile '). hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea').lea. 3) J6id. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. zis. limba german voi. în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII. 449-50 chipurile Mriei Poujade n. Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-. Mihai Sturzn . 1821. supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie. pp. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii. . Cpitanului lordache. 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede. Acesta protesteaz. Iui 13=447-459. Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. ^). i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. 6) Jbid. 5-23. tânr i btrân. in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819. 1-4.. s ptrund. I 1906 a publicat ucrainian". încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea. Ghica. pp. luând parte la în onorurile i avantagiile ei".Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor. 1915.27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. Hrusevschi.— familia lui — planul îndemnul româneasc. vieaa prifapta condamnabil ale lordache. 5) pp.. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. Mihnea c aici. 773-93.

trei greceti din sec. i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). 1) pp. în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). 5) J6id. . pstrate prin prefee dela ceti . în extrase de documente. reducându-le Ia adevrata lor va- loare. i relaiile 'noastre . 43=795-837. însemnri despre unele vechi biblioteci risipite. Zentralblatt Deutchland din 1907-'). despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). H) 19-21. 1722. lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti. tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*). 7) pp. etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze. 18-').arabene cu populaie rutean. 1!) pp. — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc. Daniil Filipide ").etc.. 27-43. 2c-6. 12) pp. lucrat de Zaharii Mavrodi. analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri.— 280 solid ale acestui istoric'). infUieniele . 7-15. tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". 9) 4) pp. pp pp. pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai. pp. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor. i încheie. 701-3. cu crezul lui Hruei integral. 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter. cri cri greceti din sec 18. ::l-25 8) pp. cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. lO) pp. cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. se cerceteaz sprijinul. 1766). Bucovina -). c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian.19-lea ^).

pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau. despre vieaa cultural pp. de drept i tiine. pân departe istoric. 28) „Origina noastre" '). le feudele Fgra Sepenicuiui. analiza 1) I6id. 12-21. arat mai pe din sec. sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri. tiine) Donici. „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". 18-19). deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^). a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U.greceti (sec. XXXIX pp. . slavone.Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui. 1-34 . însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. ara Româneasc i Amla. 21. în versuri greceti de Alex. i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde.. •2) pp.. frarceze (pedagogie. istorie. djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii. Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. 1-12. în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-). de filosofic.. 4) Jbid. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc . italiene. de istorie. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. de pe opere de gra- matic. tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc. Calfoglu : în 1797. apoi despre crile venite din Apus latineti. a românilor din Macedona .991-941. biblioteca episcopului din Hui. 3) pp.

Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). XXXIX.282 pieselor lui 1. din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte. prsete ideia „Im- 2) pp. 1-8. nu ca temeiul tuturor învturilor. 4) /6id. A. 22=91-112. — tot din scrisorile greceti.. tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i.. 16=34-50. 1858). în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. 3) pp. dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m. O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris. aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^). 1) 76i'd. pp. .. predând ci limba greceasc. zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile. a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri.uzaki i soia lui Zoia. o alt . „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie.. „Din relaiile franco-romne. 5) pp. de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai. ca obiect. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene". coal. ca materie. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : . M. care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). Fâtu de noutate i de pre. XXXIX MO. 11-16. Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". pp.

s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. s manifeste aple. . 2) pp. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte." Bruxelles. de sdit în tineretul colar care începe. Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . cart în Se simia de mult nevoia arztoare. 3) Vlenii de Munte . i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi. cri sau vocaii. dela striglitilor — toarele noastre nevoi. lui i s biruiasc. 1) pp. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). . vre-o doi ani." Analizeaz cartea. s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie. 1855. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. odat cu anii de refleciune. Aceasta ne-a venit iari dela lorga. a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor.- 283- periul Românesc". pentruca apoi. cu o viteaz în- fi totul. spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. cu o siguran absolut în credinele drzneal. cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. 11-19. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. pe ele care Ie-a redactat Germania. are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . . Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu. de cultur. Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze. 19-22. 8-10. în •^). de rspândit între oameni muli. tele. artându-i rostul astfel . de viea social. „care pornind dela modesta noastr învtur. pentru istoriografia româneasc.

O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. i anume nu numai în ce privete nevoia. care se schimb aztzi aa moment la altul. fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. rilor fn . se public Ia noi. 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. în ce privete fondul ori^^inal. dar i interes pentru noi. care a fi semnalat fr zbav.284 coleciiie lor. nu numai legtur cu noi. . . orientarea folositoare la care se cere pentru alii. ideia generatoare rspândit neaprat. prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). îndemnul cercetri într'un anumit sens. 2-3. esenial i elementar. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp. dar si aceia. de a ne cunoate pe noi. naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. 17-18. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam. pentru ea „rmâne atâta teren. Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. trebuie descoperirea. intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii". pp. de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit. Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". . ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. Rmâne materialul mrunt. sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. o iubete" — el folos tiinei care-i place. una care se urmreasc ce se public în striaib. sau de pasiunile personale. scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^).

în Bucureti. Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. 57. 1791). 6) pp. 5) pp. 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). 12) pp. 2C-24. 57-8. . 2 acte bucuretene (1572. 11) pp. privitor (c. legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". I. 13) pp. fiul Iui tefan cel Mare-). o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. 4) pp. i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). un act 'despre casa polinei (1831). prin trei . lui Alexandru Const. se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. 85-87. de . Negri (1865) •de cea '^) . . •cesteia. im-- portant deosebit. despre aezarea dintâi Ruteni în . chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. 45-56. 65-<j9. un act din Colomea o 1580) . 31-33. Bu- covina dup al anexare . 14) pp. ca cu lmuriri asupra adin lai ") . „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). H) pp. Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^'). Moldovean i Sijn din 1) pp. 2) 25-6. 3) pp. 3 acte franceze: în chestia sudiilor.Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. ^erani. 7) pp. 58-6(1. pp. 6D-1. 34-'). 26-31. ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . 33-34. 8) p.. note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena. 73-77. 9. 1655)").

126-29 79-91 . „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). privilegiul iu'. o la socoteal de clieii Bradin sec. 1. ^*''). 89-103. care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). V). 30. 2 scrisori din 1821 e postelnicul . „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii. 26-7. 12) pp 14) pp. 1) pp. 9) Anul 11 ( 916) pp.'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). foaie de zestre oltean (c. unde vinde o iganc'-). — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^. — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. ^) . ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). 11) pp. 2) pp. Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). 1 Evreii din Aloldova '^) . E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. fost ri- judeceasc" (1602). 18-20. arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773). 1760)'^). 25-26. 7-8. 10) pp. 13) pp. mnstirea familiei lui Sf. o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod. târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). orânduiala Iui Grigorie Alex. 8) pp. — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. 114-18. 6) pp. 4) pp.. lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^). VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). 15) pp. 3) pp. 141-45. „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838). 5) pp. Lpuneanu. 7) pp. 215-226. Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). noble buce- vinene Frunz (1788). 118-21. Focani (în (2 din 1664. 1748). o însemnare a manuscriselor . 286 Bucureti 1 ') .. 165-68.: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') . 87-9. multe lmuriri despre (c. 17-18-lea. 80.

3) pp. 141-51. pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. relaiile lui Polonia. scrisoare de afaceri (1799). despre a lui Piatra Neamului (1765. — 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu. 1785). act vasluian (1766). scris. de pretine i un contract de vier 1838 9). episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). 5 din sec. zapi. o danie rea Sf. 125-126. Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. o tire despre Asachi tiri nou despre Despot. înainte de Domnie. se arat petutun în trecerea Despot. o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . oastea (1687). hârtie de sul unei domneasc Const. Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792). 83-101. 1801). i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). moia igneti (Tutova.^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. . Vineri din Târgovite. Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803). (1838). Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie. Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782).— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826). apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676). 17-lea).. o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). (1782). ferite — lar polone. bilet de trecere (1754). chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). o po- runc domneasc de (1860)-).liei al Mitropomuntene (1750). biserica Sf. o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). marturi al gleni (1686). lui ctc. Mitropolitul ardelean loasaî (1683). 5 vechea Moldov (1836—42). stpâni- rea Iui în Moldova. 1676). 2) pp. . „neamul Dingi" (c. un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729). boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. oastea veche (1600). 12). procesul unei opincrese (1753). 1650. . protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**. vân1783). comand tean (1819).

47 (in franuzete ibuCctinuC iast. din partea unui General guvernator legturile . in 5) N-rii 40. Rosetti. XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -). — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp. O judecat a oUrii noastre din 1877. Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp. pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf. un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827). 7) N'rii'63-4. 189-64. . pp. Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului ''). 9 do:. 19l6. Hurmuzâchetii (1834)'). — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"'). sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia.=). pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^).Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana".."^) i 1859-66 sub Cuza Vod. 11) n-r 91. miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î.94-5 12) n-r 74. 4) pp. 9) n-r 6. 84-5. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec. 48-52.2S8 zare în inutul Neamului (1604). 196-202. Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. 77. târâ ârii vecine ^) .i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)". asuvire. i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855. Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia". 179-80.— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A. 6) N-rii 44-46. 4!. 10) n-r 72. o cheltuiala de nunt (c 1700).— O descoperire privitoare la llie Rare". ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) . 8) N-rii 64. 192-4.3) „Cum se face o noblee". 181-86. 43. Gheorghe din Suceava.

arâtându-i istorice. cu decât prin fale.—/?e/fl. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" "). pe care i ind c în acest studiu. are înrudiri cu familiile de sânge ain . O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor. cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^). 8i-2. 34. 10) n-r 112. istorice puine ce noastre'). 14) pentru studii 10.— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). 2) n-r 90. tiragiu aparte. în limba iTancezi in ^uCe. în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul. real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora. Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale. 4) n-r 96-7 n) n-r 99. 12) n-r 115. — — rile noastre despre Koglniceanu"). pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern. cari de fapt nu istoric. culturii noastre'^). culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •'').//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^). 9) n-r 109. 112. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat. inst. 7) n-r 104. din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice. lui i România (1877)^). a Sârbilor Banat.— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^). lsând la o parte tot ceia ce în tradiie. interesul cultural din c.tinuC Iai (1916) n-ro 1-5. Vleni. 111. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^). î9l6 p. I9l6 p. în iluziile i) n-r 79. i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. 3) n-r 91. — — (\828'39y^). la!.289 multor persoane. S) n-r 11) n-r 109. — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^). cât i a reginei Mria. francez i spaniol. pe baza intereselor economice inexorabile. Grecilor i Sârbilor. faptele lor care cer înlarea în ranguri.e. . 13) N-ro 116-17. pot fi stabilite atent. meritele fiecare. 6) n-r 100-1. 111.

9) Iai. trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. 8) pp. împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai. cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti. 1917. 1876). politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. tip. i9l7. trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni. 3) lai. p. Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. pentru lumea apusean. p. 63-80. pp. Bucureti. 293 sentimentale. Vasile e din Bucovina (n. 4) pp. Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . statri „Ce înseamn popoare balcanice" '). Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). 1 '^) Crimeei ^). 81-87. 48-62.. . a) pp. 91. popoarele balcanice. 1916. 10) pp. Statului. 7) pp. aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. 48. scrise de el însui. care vor adnce o armonie au la ^). asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea. 5) pp. care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). Jbid. 91. 1916 p. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. I9l6 p. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. conclude. Vleni. 103-4. 1915. începând cu epoca antic "*). 122. c tot trecutul ne dovedete c. Statului. poate s €u baz exclusiv modern". tip. partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst. public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. 3-9. 10-47. 5-38. iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. pp. pentru ele . 42-59.. Arat la început împrejurrile i modul.

1917. 14) pp. între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . 6) pp. 7) pp. partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. 12) pp. pe toate cile. 100-172. 2) pp. 16) 15) pp. O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. partea aceasta s'a''. vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. piedicile puse de episcopul Hacman. ^) zaki i A. pp. epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). tip.tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. in 5) pp. 4) lai. „Progresul" p. 39-68. Paris. 69-90. „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). 97-131. 36-99. 77-9(3. 1913. prin Hurmuetc. „Progresul". 132-UO. a d-lui P. Poenaru din 1831. 14-31. 1-13.: . 10) pp. Având la în- demân întins un material istoric : bogat. 559-580. 9) pp. 368. reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. 90-122. . Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . pp. Ucraina Petru . 13) pp. 64-76. al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. la pp. 1916. p. 32-42. ne d o expunere tiinific i solid ^) . 3) pp. 173. 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) . 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai. tip. pp. 41-83. 3-35. al Aa ^). cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în '). 43-63. 1917. Pumnul. 11) pp. .

ci 1915 p. „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. 5) Vezi i conferina lui lorga. 1916. de valoare deosebit. Anglia. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent. aici Conachi'^). deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp. 8) pp. Rzboiul al arul Alexandru I-iu . relaiilor noastre cu Frana"). Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const. pela 1685 (publ. 9-15. la c care stpânea absolut. despre nite afaceri ale sale intime familiare. Iai. Rusia. 9) neuista istoric. pp.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. Portugalia Italia. 7) pp.poCe. 10) 75id. Paris" (p. Cronica 180O înainte e plin de noutate. 2) pp. „O cronic nebgat goftului Mateiu. i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul. 3) pp. tip. 15). 22-54. Cost. lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%. 253-337. care mergea pân 1558. 1-9.on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni. Mitropolitului în de A. — Iui ^Despre cronica vici. ca pân 1836. Serbia. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252. asupra. Dacia. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). 104-113. 338-367. 4) Iai. ale poetului Belgia. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. III. fiul lui în seam" Ia ^). Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor. 1917 pp. 114-125. Dunre. în momentul acesta. . Stolnicul Cantacuzino. 7'arts.a Cui Dla. E analiza cronicii Lo- Branite. 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9. Conachi (1840 — 46). 6) pp.

Stol. Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753). nu întors ^) . 293 aceasta i cea editata de par. I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. testamentul Doamse toric". S) N-rele 47-50. nasc Ruset diferite O 776) dn . 3) pp. neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. 1917 N-rele 44-61. 12J. aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. pre'aii români în Rusia (sec. sufletul naional formaiune . Ducule pretendent . la s:aunul Moldovei. Dp. N-ro 4t. principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. 1789)3). Bobulescu {in . diferitele popoare în ce Europe. popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . lai. -9) . 2) pp. — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^). Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. . 15-17.. . cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari. lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus. si 6 doc. Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ). 22-24. N-rele 51-2 I6îd. 6) N-ro 45. extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . Statele înfiinata de congresul din Sârbia. 5) 7) N-rele 46-68. Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). mollui doveneti .Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. . 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat. musicani domneti .Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . 2>22. (1748— 1785) '). popoare^). . B.

arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. 1832) N-ro 35. DleamuC . 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. Neanul Românesc. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului. N-ro 30. brut. lupt in 2) N-rele 55-57. Jbld. Tlomnio. . spusele unui francez despre Gr. de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp. se face comparaie între felul cum s'a — : .Gânescu. „un element nou : exemfcut 1859. Watson — {jfCe. N-ro 31-32. Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. 53-41. universale. prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^). No. a caracterului care avut din capul locului. lemne pentru coli (2 doc.uj~Curopa. fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic.. 117. 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). 1917 n-ro 40-41. . trad. din Moldova 1825.1. nu formata din dorina popular. i CLpusuC în revista englez aS. 1917 Ianuarie) scris în de lorga. . preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. eare în prin felul cum i-a fcut d România. tip. A) Iai. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române. a cerinei creia rspunde. 198 p. Maramur i Satmar. i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc. ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat. 3) N-rele 58-61 n-ro 5 . transformând concepia ideal într'una material ritoare alte .. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^). al XIX. mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. în românete a acestui Românesc.

6) pp. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul. in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii.. 5) pp. c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare. nici baza vechie anteroman. mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor. nici situaia poare. 1-3.. zadarnice. de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica". de instincte rdivergente. Boemia i Ungaria i operele lor ^) . popoare de sânge deosebit. 4) pp. 2. 295 .fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. i hasarduri. localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) . 17-25. regalit- ile naionale 1) p. nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg. fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. au venit gata formate. misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei. i -în epoca roman. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv. . dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. 11-16. toate. având dac nu contiina. crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare". în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. aceste podeci. 39-52.. ci numai ale unor combinaii dinastice.i:are-i alctuiesc. 1. 3) pp. Habsburgii 2) pp. care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. 28-38. trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . le-au c . influenele paal pale germanice. pentru o lung dar fatal conveniune. Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. 11-16.

naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. 2) pp. radical curit de pcate trecute ale omenirii". c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete. i: Austria nou i carte. ct ar V. iniiativa creatoare. tip. pp.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". 1918. formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez"). principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel. p. pe urm. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt.. 17-iea-). 7) pp. o ori contiin naional. obscur. idei dela ivirea pe de scena nou.. Peitru ca. german nu e pur. ICS-IIT. 6) Iai. i:3. 4) pp. 1) pp. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. omenire.. concepii originale. 3-5. Germanii n'au inovat. în ce priîn vete crora >i fapta. oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^). i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. Neamul Românesc. 7-20. i o datin politic. 3). ci un amestec cu popoare finese. spontaneitatea revoluionar a altor generaii. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^). a adus istoric. slave avut. 79-89. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. iari la deosebite epoce. ci dimpotriv. a unitate ei o mai discut. . 5) pp. i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul. 93-104. crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. i celtice. 53-65. pe vremea strmu: trilor. pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). Aa c rasa.. 5) pp. 6<5-78. s'au supus. ei formau cât de tot aa de puin un popor. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german.

prin care Germanii n'au cptat „libertatea.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. cum nu veniser pierit. cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. 52-62. Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^). 12. — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). 115-121. 3) pp. 7) pp. dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. c — — iau dela alii.. literatur i aezminte. — „Noua rr. un singur aezmânt p. puterea de ci ai crea forma poltic original". 63-73. 10) pp. Regaiitâi'. 9J pp. lumii. mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. 7) pp. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. I) necum 20. aceasta fost într'Insa. — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck. 2) p.* afara de regalitatea merovingianâ. 33-41 . 21-32. 74-S8. etc. 4) pp. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^). cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti". au czut princip.'•) pp. — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c. — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii.icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. a conduce". 41-51 8) pp. lor. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare. care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei. 1(^-114. . 80-105 6) pp. nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei. V accidentale. „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art.

un Provensal Alexandru — . univer- forma prezent. Vod Basarab Domni basarabeni Alex. 1-10. din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B. sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. Fotino Alex. 1918. 1808). 1822). Ro nanii i Austria (1738). Iai. de scurt privire sintetic. Alexandri i . 10-15. . un Kohary în Moldova (1737). Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . Lpuneanu. polit cetiri italiene la noi. despre 1848. Iaii în 1770. Ion Callimachi. familia Stamaty. i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. .298 i un singur principu nou omenirii**. cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie". 4) pp. Sava la 1818. d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. 16-20. Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. . Varovia. uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris.. artându-se i limba IV. tefan Toma. si Note polon extrase istorice Sarnick!. i uu strinii din Moldova (1827)^). — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. ^). Lascarev (1789-81). 1845). despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. pp. Elîsabeta : vrocordat (1715). 21-95. dram de Rozie. de Alex. la la Iai (în 1769)./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). Ubicini în la 1848 2). Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. . director al colii centrale din Iai (tip. Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const. 2) Jbid. la trad. Auerbach 0. P. Govdela. 3) pp. un roman al lui Nicolae Vod MaSt. i spier 1770. Lochmann al Iui chirurg Sf. o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. (Iai.

29-30. panegirice înflcrate. in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. 299 . Paris. 116. plin armonie" Lista ^). rural. — •mânâstirea Grjdenii (1721) . oameni. — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). cum nu le poate da decât un suflet. „Divanul lumii" de D. 13947. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. a : crui oper scrisori e. O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. tip. 4) pp. „Varia" mormâutul Const. traducere din francez dup ^). Cantacuzino. . 12) pp. „Istoria Valachiei". pp. lorga. „Pirostia Elenei". cu planuri de viitor. "). cu mustrri aprige. 31. Codru Drgaanu. 50-(i3. 79-92. care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. Vezi dup Drguanu i 8) pp. 3) pp.. l-ie. Marmontel „Versuri" lui ^) . om foarte învat. Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. individualiti. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. un articol inedit „Serbarea Patilor" de M. la ^) 1824 la 2). 64-66. de cltorie. elevilor Blcescu.^fluenele strine ') . Asachi din 1846 pentru '"). 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. amestecate cu discuii filozofice. Cantemir.49. „Moraliceti haracteruri" lui ^). — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. 6) pp. a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea. 66-73. 21-28. 9) pp. Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. 10) Jbid. . urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). 2) pp. la Buda Costandie episcop de Buzu (1813).. o jalb a sate lui lui Gh. Mitropolitul foi Ignatie (1815). . 5) pp. noi. 96-109. un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). 7) pp. o cercetare critic a tot ceia ce vede. cu Ringala. obiceiuri. 1914—15. 74-78 i 93-95. perirea Americei" de . 110-15.

Basarabia Toma..... . arat pustiul din Podolia. gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. 4. în . Muzeul Soroceanu. armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769. . — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. n-rele 98-103 . fiomânssc. Ioan Caliimachi. 1 . 1739 /âid. „Tighineanul" (I8?0). condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia . lai. i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei. relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. Note 1846 i influenele noastre in Ucraina. n-rele 91-97 (i e. /6id. Anexe: un doc. o poveste „Rodia" de Sevastia uu .xtras aparte p. Alex..."*) Avem în ] Polonia. /6id. încercare de unire a Românilor din Austria (1548). un medic francez Dr.— 300 evenimentele dela 1821 . ^) 2) pp. Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571. n-ro 95). Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. din 1859 . . n-ro 19). n-ro 100. unde se aflau pe la 1400. 1918. 151-62. din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th. i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84. Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru. 1691. Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id. Burada despre Românii de peste Nistru. • 6) /6/a'. Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c.^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina. stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru. 47). I9l8 n-ro 67. 163-4. '). 16 8. întâia gramatic basarabean româneascâcle I. nro. i fica lui Mare la Alios- cova ^). ofieri. doc. odoarele noastre (1866) noastre (1868). etc.. din Moldova Paris (OZeamut Românesc. apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791. act despre grania Prutului (fî82l)2). Rumânii iSlaviidin Austria (1848). îupta zice autorul. 71. n-ro 68).

. 33). n-ro 101) un ziar din lai.')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". probabil nu românesc. tean în 1823. ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd.. S. \6îd. dascl in Slatina niun. ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova. Ardeleai din Sassebes. profund" despre Basarabia la . necunoscut a moldo-române fa de . 1) 76îd... Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r. n-ro 114.. O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui. Canini. scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. Aurelian. E."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc. n-ro 109). n-rele 104. a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812.. . O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac".. publicat de Potemchin in 1793-92. n-ro 110. ^) spiritului în românesc în Basarabia. 1862. Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id. din 1593. 1868: navigaia pe Nistru inc din sec. despre situaia noastr. extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844. originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea. 114. lJ-64. o profeie bulgreasc la 1. \6id. „desvoltarea drepturilor 1857. n-ro 104.. n-rele I.. n-rele 117. romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id.. anonim) ]6cd. întâia reprezentavie de opera in lai (IH31). „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116). etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S). 4) Alte note istorice Ia : p. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. 1479 {\6id. declaraiile lui Bismark despre Frana. n-rele 109-112 (i tiragiu aparte. scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id.301 teratiira româm^asc.. n-ro 102. Gh. 3) /6id. n-ro 106-R9. pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip. n ro 117). Aus114-15). Tucher Ion prin Moldova despre . tatl lui P. economistul {Idid. 116. cltorul german (\6id. n-ro 108) o votare interesant 2) /6id. tria i Rusia la lSo7. n-ro 105). O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul. . no 113). . — actele oficiale în „Andrâssy i I6id. biserica din Mrgineni (jud . Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri.oi A. o carte rescu.. cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig..SS7 (]6îd.

. . Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id.. .. 3) I6id. 216). Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N. nro. no. nro. 127) 1864. no. 130. no. 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. no. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. T. Francesi la 1878 (lâîd.. o scrisoare a Iul Const.. 140.. întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian. nro. cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc. {96id. legturi cu Frana c. 302 Aliana". no. {96id. Duca. o discuie de pe (16/d.. 120. francezi Ia noi în 1859. J6id.. (I6id. O comunicaie valoarea 121). 144-45. prerile politice ale lui Kosuth. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id.. no. (1854). Alex. tipografii crainel la l librrii la 1865. la Paris 1779 din biblioteca boierului St. 118. Rosetti la 1859. candidai la colae domnie în 1859. IstratI... 150. pierdute (16/d. 119). no. n-rele 13?-130.^) — „Mihaiu Kogâlniceana. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. etc. 1739-40) \6id. româno-francez dac Boerebista i prof. 155-56) 1856 (\6id... Domn U- Frana i medicii notri (1857-8). no. 128)..682. poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd. no. no. cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id. rector (1861-2) \6îd. obiecte de art de pe . (1706. (\6id. I . .. 129. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-. tiri despre vechea Basarabie (1859-64). n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. bucovineanul Nichifor Iliescu. în care spune c merge pentru . no. la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. Repey. al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). 138).^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol. Nic. trsura arului Nila noi. Bal din 1780—90. Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. Istoria francezului L. 133). 147). un proîn la noi no 195). 122) coli caMoldova (1846) I5id. subt regimul înelegerii verbale. no. în Moldova la . n-ro 117. nro. Asian i N. Bagdat la 1845. .. 1840. Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su. 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui . Bleccu Celii (1859) I6îd.^) româneti 1845. Cum am intrat în Dobrogea (I6id. etc. nro.. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. no. 163).1855.. Gh. 126. Ceahlul în literatura italian (1862). (1864).. tip. nro. Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai.

clasa mijlocie ^). 2) Jbîd. ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop. popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României . care lipsesc între ele') i. . (76iVi'. cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern.. i aici factori interni: clasa conductoare^). elementele de legtur moral i materiala. carte a lui Vasile Vârnav. no. 313 4) n-ro 343. 2) 9Sid. (tiragiu aparte. n-rii 342-352. neprtinitoare a libertii cretine în Orient. 8) n-ro 347. 11) u-ro 350. sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. ranii"). {J6id.. p. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. 1772 {96U. no. no. de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^). : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. n-rii 292. 297-8. no. 25). 294-5. no. care merge pe urmele unei care tradiii politice. 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). (7^iW. 10) n-ro 349. Origina ntatea brie actual". i s Mari. 28''>). ranii ^). 243). 5) n-ro 344.. legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc. 6) n-ro 345. în care cercetând faptele trecutului românesc. Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. no 2M») „Henriada" lui Voltaire.. vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. 3) n-rii 342. 7) n-ro 346. se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850.') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui. no237). pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia. unit. 1) 96^. în toate elementele ei. clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id. Dup câteva cuvinte in^). 96id. 9) n-ro 348. adin 1842. arat factorii interni din România veche: boierii '*). cercetând mijlocie''^). {96id. 249). no. (96id. no.— „Politica Mifiaîu Viteazul". 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo. o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857).

5) Ibid. pe traducere. aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni... cuvântare) 3) P. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite. „Danii româneti Mihai Vod uu . al Ploetilor. pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351.. tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). vezi i »Ideia /6id. ioas gramatic. V. cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban. prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci.. Gorjan. apoi se închinat lui dasclul 1. 55-57. '^). pp. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35... — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc. Daciei româneti" n-ro 329.. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -). 7) Jbid. d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784.. constat i Bicinia. pp. unge d i listele bogate. . 4) /6/d. i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi. însemnrile româneti de pe ele. Ploeti)''). îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul. 103-113 (comunicaie la Academia Român). Ia 2) n-ro 352. pe baza unor a Anei Comnena. pp. „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii . 304 i activ. Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu. "). ale prenumeranilor la crile greceti tiprite.e.oista istorica. 65-80. „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. româneti (1787-1817)^). 6) Jbid.47-8. Bucureti 1918 pp. aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. pp.

a ducatelor bizantine". prin obâria. vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc. 20 . „Ctialis". ci numai cu tradiia odat cuindian. I9l9. Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. n-ro 13031. Cantemir opera lor istoric. Sacea i Seslav. noastr. împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". o imitaie Nord i de Bizdnul din sud.305 Voivodatele lui Tatu.xtul Apus. mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii. negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile". dela Frana cruciatelor". judeul Vlaca. i la i balada împrumutat de noi. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest. venit din prile noastre la ei. arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te. Dim. ca i de Italieni i Hispano-Portughezi." Clugrii. povestea liric. reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu. pp. în Aa Const. în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi.. i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. dau o literatur 1 ) 76/d. a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. Cantacuzino. dovedesc c. favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic. unele le sîntem premergtori. in comparaie cu popoarele rom. legturile i modul lor de traiu. i influena renaterii la no?.anice din Apus. Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. critica. în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 .

. Cabal- . cultur. stilului. pp. Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi. Verga. Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445. noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit. 162-70. ginea . „Belgun" ori2) . . Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. Const. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878).306 româneasc. cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. tipul Grecilor din Moldova. Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar. Ibid. valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci". grania ardelean (1704—92). 3) Ibid. Romanii din Bosnia. pp. despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea '). 170-87. Rolul frailor Renaterea româneasc ^). 165S. Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. cum astfel în acest an. pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. 1874). vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. pp. la Spanioli F. revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. neamului Basaraba.. cu arîn Vrnav — 1) 16id. . Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. astfel pe când Frana. 135-40.

^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. . cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840. Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. 4) pp. . universal în dauna Francezilor. pp. danii domneti la Muntele Athos (1487. 1856). — i 1. ''). adec a celor dou principate. financiar. Costandie . „Din scrisul nostru i despre noi" ^). al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea. Zappa „Trântorul".I6îd. tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A. pp. de Dimita (Lipsea. plin de judecii i tiri despre vieaa economic. . — a lui 3. etc. despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. în în Dealul Spirei. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. meseriai. a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. pp. trad. „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2.. rela- greceasc 1847) 5). de un real folos timp"'). 1501.." (Bucureti. 93-200. preoi. . Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740). importana de pe 1650 ostai. ca i acti- i. etc. 232-54 . Cartellieri etc. Extrase din cartea temeinic. cu observaii nou. 1559). . 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . 3) I6id. despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. Alexandrescu dela poetul francez banul Gr... 1497. Originea satului satului. . vezi o analiz întins. 232-35. 5) 76id. „Cea mai bun carte francez despre noi". rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei". . 201-216. nume la i nou neobinuite. 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. pp. 1919). vtafi. 224-31. . 2) I6id. sat de vieri : Odobetii" ^). pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. „Un vechi înainte. Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. pp. 235-39. 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844.

dreptul Ia autonomii. — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris.. cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina. 267-270=367-370. 3) Jbid. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. piesele teatrale. i 1919. 254-67=354-67. 1) pp. dela în biserica catolic. „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -). pp. dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . (f 1875). 239-54. nu pot cari servi. i termin cu aceste din „Colonizrile îns. 1856) '). vezi tot hotare et- nice" «0/7I. (1461. 1919.128. pp. Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^). dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ.. tendina moral sntoas. n-ro. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact.308 iile franceze cu Muntenia. 4) J6id. n-rii 124.l25. i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). cel Mare" "). pe baza : date cu expansiunile etnice.. pp. sean. îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ. cele 2 conferine: 5) Bucureti. Se cerceteaz în activitatea poetic. irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez. aceast chestie Cultura Neamului Românesc. cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui. dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip. „Hotare de Stat p. i 20. 2) Tbld. acum. vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru. reproduce 2 documente . 127- . cunotinele.. care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia.

cântec. necesitatea de a i recunoate român tirbi. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V . Ne-avându-l supt condiionate i garantate.in Statului. . tip. p. I9l0 3) pp. 57-76. . de a se ocupa de inscripii. tip. 3-31. s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie. 4) pp. documente.309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. i art popular" ^). Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti. colonitii lor pot cu atât mai pu. Cultura Neamului Rcmâncsc. 3o-j4 (foi^ 5) pp. universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''. Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. Cultura Neamului Romanesc. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente. clâdîr. I9l9 p 170.* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. de elementele de fol:lore.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^)." naional. 79-99. hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea . rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria. poveti. 6) Bucureti. uu 2) pp.. — cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru. nefireti i-o i impocercetarea statului sibile.

1 760) '') . 3) pp. amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". pp. influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. 6) pp. al XlV-lea^). soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. 125-139. i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi. 139-151. delimitrile lor naionale. XVII-lea ^). r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30. 11) pp. literatura i . 166-178. 5-19. 46-58. 105-122. în sec. 2) pp. 58-74. societatea ruseasc '^). desfacerea polon i încer. influenele apusene i bizantine. civilizaia polon i originele ei. 8) pp 88-104. 1 670— c. '') . 77-87. împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . 30-35. 7) pp. 9) pp. societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^). a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc. crile unui stat popular rusesc ruseti. Rom. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. 4) pp. începuturile (c..). ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. marii scriitori ai Rusiei. 5) pp. Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora. . a lui loan Bogdan". ei pentru cler i rani i I-iu ^°). 13) pp. Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. 310 oper. 39-46. 152-165. 12) pp. 10) pp. de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^).

408 {=Studu . adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. 9-10. de ce este grandios în personalitile dominante. In intropreioase asupra întregei opere. Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16. aciunea ^). încerc ca pentru noi. se lui Ludovic al XlV-lea. tgad noua formaiune organic a poporului francez". vom pe asista cu adevrat. Eu — i în atâtea feluri. Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". istoria poporului francez. a „naiuni" franceze fiecare. i atunci la numai. în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni. aa II despre tio. politic ei. prin monarhii absolute din sec XlV-lea. care s'a scris de atâia s cuprind aici. veacul al XlX-lea. unui popor care ea tot ce se în stpânire. de ce e plin de micare luptelor . Serviciul geografic al armatei. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez. 1919 ediia de Academia Române). alctuita din leciile inute la Venim sale. 2) p. Arat s deosebirea între istoria teritorial. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. elementele alctuitoare 1) Bucureti. zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate..-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo. 3) pp. asupra cum înelege expun lucrurile. poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul..Ro- fr mani i Frânei. p.. 8-9. dar incapabil de a dup interesele sale.311 la opera însemnat. Va cuta s s ceia ce va contribuie.. dup însemntatea lor în desvoltarea întregului. tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez '). Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne. cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. ii cercetri. va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal. în nvlirilor.

8) pp. 45-6!. înFrancezii. 18) 17) pp. i dac ar fi fr îndoial. poporul francez ''^). 6) pp. 77-88. -'). 13) pp. 4) pp. publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice.312 francez '). în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"'). i alt cum. de rzboiu.lui formarea unui centru naional francez^). 349-76. 10) pp. reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. trece ex- 1) pp. c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. 377-408. burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). 309-47. 164-187. 11) pp. Î6) pp. 2) pp. „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). 3) pp. 12) pp. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat. S) pp. Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). Neam. 87-137. regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). i în traducere francez. 217-239. lui Ludovic XlV-lea'"). 14) pp. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^). Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). 5) pp. 29-44. Carolingienii i începuturile poporului francez"*). 138-163. vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. 287-307. care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat. 236-262. care se pot interpreta. . contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). izvoala Dup câteva cuvinte introductive. Cult. demn la multe discuii. 7) pp. 329-A7. 62-76. 117 . 12-28. 19I9 p. 15) pp. luptele •'^). de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. 263-85. Bucureti. tip. 18-8-219. Românesc.

pân in înfiinarea Republice! Statelor.Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . 502. Marco Polo. lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. 4) pp. 5J1-2. stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . 8) pp. „Welt istoria gescliic/îte" . 10) Voi. largul oceanelor (1580—1660)^). anglo-francez pentr. 14) pp. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). aciuni engleze i olandeze cele . bibi. 9-17. 94-117. 489-92: bibi. din dumanii Germaniei. desColumbO. Rommilor^-). pe scurt. 215-18. 15) pp. 74-85. german Lipsea. p. mare''). 1) pp. Mrilor î. partea a evenimentelor din contemporan îns chiar. IV pp. cu numeroase ilustraii. 12) pp. IV. a Maghiarilor ^'^). 86-93. \ iCartea a aprut numai în 1919. 433-44: bibi. p. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. 494. 500-501. 363-95.hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^). 13) pp. decderea Olandei. 7) pp. p.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm''). 2) pp. care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români. a Hunilor în '^'). voi.iaCc. 3) 6) pp.. Bulga- rilor^^). de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat. bibi. cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale. Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor. il) pp. 445-87. 5) pp. ganilor^^). 65-73.i anti. 502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. 36-64. 3-. bibi. 58. chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). bibliografie p. a Alhaniei^^). De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"'). 396-432. 1919 p. .S. \'\ Bucureti. p. pt. p. 27-35. 9) pp. editat de Hans Helmont. 503 studiuC Curopci suco'^cr.

18-30. In scurt înf- ieaz : originea lor. Tesalia./za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) . strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. româneasc 75 + o hart a Macedoniei. lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice. p. In scurt ne informm despre . adec a frailor notri Aromâni. privire lorga pentru a da la ei. Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. ed. 43-46. trecutul gariei . care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. 11-14. cruciatele i Angevevului p. Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. francez 3) pp. îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. 26-36. linitea în '^) . BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii. 5) pp. Cult. 6) pp. 15-20. al XlX-lea^). expansiunea albanez sfâritul 1) tip. Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. pentru studiul 12) pp. hotra : la Congresul din Paris. 7) pp. Românesc. Epir. 37-42. 11-18. întemeietori de ^) stat (IISS)"*). Cult. tip. în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. etc. Neam. Europei sud-orientale). 8) pp. -i crticica . 1919 pp. 10) pp. '21-25. 11) Bucureti. 14) pp. 1919. ed. 9) pp. Neam.) 0. Un- i al României.— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. pe care-1 doresc amândou naiunile i. Macedonia. 2) pp. 13) pp. i apoi ^) . de Neapolea Bucureti. ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. i Balcani: un Stat albano-român. 62-74 . . 4) pp. ori- gina Albanezilor i ^^) . al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. La congresul de pace din Paris. 7-10. 2-11. 47-61. Românesc.

Scanderberg din sec 15-lea. 8) %eamuC nomân&sc. 67-8. 1919. 5) pp. 3) pp. Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. unde se oprete beti. 30-41. cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. primirea lor.315 mediu bania i statele albaneze'). 45-49. oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^). Cult. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" ''). nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. 55-63. 64-Gb. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic. 72-3.^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. i .i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic.] 6) pp. 7) Bucureti. Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^). muli i cu numele. tip. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi''). urm rostul d ei. 2) pp. O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. apoi pe expunerea. 43. n-ro 33-36 I9l9 p. altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. 4) pp. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români. i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez. Neam. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. Românesc. 50-55.

negustorii. opera tipografic a frailor Christidi" . constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii. învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. care a existat totdeauna. lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. 1920 (VI) Bucureti pp. 215=6. . Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^). preoi. la 273-283.. aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat. Punând fa în fa dou acte. pp. 1919. 66—7. 1 5) neuista istoric.. cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec. n-o 22. — 11 (comunicaie in Academia Româna). 221-2... Moldova 7) Ibid. pp. dela origina însi a neamului^ nostru*. V'edem vieaa eranului român intelectualii. 17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. 11 i OfC&cunuC Uomnesc. politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. i strin ^). influenai de curentul istoric al zilei.31G covina" '). 243-4.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . n-ri 1919 n-ro 2C6. 215-6. „Lucruri nou de danie 1) Ibid. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor. „coala i o bogat list de prenumerani. note despre (18C6) i de pe cri bisericeti. — 14. 24. observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. e9-95. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in. n-ro 206. superioritile bucovinene'). reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui.. pp. 6) Ibid. în stratele adânci. dovedesc „aceea perfect unitate de via popular". i diferite timpuri. 224-7. 4) Ibid. 3) n-ro 221 i urm. ocupaia ruseasc 62—3. unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit. pân lui în zilele noaau când scriitorii.

I) p.. 7008). (1581—1798) cu sec. „uurgii" i Evrei . Roniulus Scrib an"" 3) pp. Eliad(?).') în Iui (1661—56). 74-5. pp. dela Petru Aron (6964). pp. aici. 69. care scrie partea româneasca a actului slavon'^.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). 2) pp. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ. lescu (1837). 1 dela Petru Rare (7035). istoria universal ale sale. 88-91. 69-74. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). 123—4.''. inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld. 8D-83. Aaron 0847).. 225-35 (comunicaie la Acad. cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676. M. de P. lui. 83=86. Gr. . 4) pp. Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. 119—21). '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. la .^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite.317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec.. Teo- dorovici (1824). Gh. — 1757). pp. Florian „Un romantic poet al unitii naionale-. Românii din Macedoolria noastr boierul român. 5) pp. Molnar (1800). 10) Ibid. : 6) pp. pp. 9) pp. de discursul din 1836. Ai. etc. 8) pp. 162-169. ' '). Mandinescu. Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie". pp. despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. 6 acte româneti (1807—23) despre moii. Alexandru „Liicien mmete".^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). stupi. Muescu (1860). I. Rom) II) Ibid.. cununii. 2 dela tefan cei Mare (6971. 86-88.^) 6 doc.^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc. 7) 75-80. trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. Creescu Cerntescu i V. Gnescu (1856). aezminte vechi din Moldova. Su- (1852). toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului. . nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . .persoane. Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). de poeziile Istorii i I. . b'serici. al XV^I-lea.

ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri. 'privitoare la Ro- mediu.318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase. se d i versuri „triviale. diploma de nobilitare a lui Gh.^) Aduce înainte aceast plant nou.. dar interesante contra Mitropolitului. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. 193—201. vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. Cioconeti. care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci. negustor bucuretean. a E i. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. 1) Ibld. etc. 2 acte latine dela Nicolae Petracu. ca lare. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate. pentru alctuirea unei universale. ^) Cercetând. în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil. a crei „idei. 3) \bld. aduse. pro- babil Neofit. încheie spucultura porumbului. pp.^) Alecu Vrcanu." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi". XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea. 170—175. luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal.. ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" .. apoi în Boemia (sec. dela Radu Vod Mihnea (1622). izvoare apusene. care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i.. (1818—29). . 201— 2C6. ca element militar în loni. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. în câteva noi istorii izvoare apusene".. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. în o direcie sntoas." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu. pp. re- lev mâni lor unele lucruri. pp. cu o interpretare în evul nou. cai fiorul de trecut. 2) \bid.

!JZeamuf Românesc. 12) pp. 1920 p. note isforice rile noastre despre. 26'>64. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). llx-27. Slobozia. cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor. plectând-o când e prea al cnd ne e greit. în trad.. Neamului. 1. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . 14) pp. pp. 272—75. sseasc /es ^oumaîns 1914 p. Wavrin în ara Româneasc ^). 7) pp. 4) Bucureti. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. 128-43. in comveacul srac. câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc..') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec. Const. i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). apusean Moldova: Sommer. 29-38. Cultut'a Neamului Românesc. ^). pp. 16-28. apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy. 39-59. nume interesante din Oltenia 1857. pp. 1(^-117.319 ftin. . Colibai. . 10) pp. al — l9-lea) lui Reni. 96-107.uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70. lorga. Vezi despre influena -chime. ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . Vleni. 244-252. asupra noastr in ve6) pp. 269. 5) pp. 275. tip. 8) pp. 1919 no. Bucureti. femei cetitoare la 1850. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). et te 24. rom. Grazianii Verancics 1) \6îd. Mihailov:ci. I6îd. 13) pp. vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. Tennstdt i Schiltberger XIV. 75-95. 1599—1654). Români la 2) I6id. 60-74. Minorva. partea care ne privete. cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). I9u9 pp. în revista „Dîe ^arpatâen" II. 3) pp. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu. politic i social a terii ^) . 105. vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant. Angiolello i W. Câlia. 3-15. MolMatei de Murano ^) i. o conferin. Braov. Aa ara-Româneasc era Spaumann.' i Slavi. tip. pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. 287. '^). 262-65 . 9) pp. 252-57. Anadol. etc. Q.. care a fost pe îndreptând-o noi. peupk turc. Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor. 11) pp. apar înc când deja înfiinat.

i cltorul sirian : Paul de. englezi: John Austell. Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. 212-17. 241-67. producia natural a terilor. Paul Strassburgh în Kuszewicz. Raguzeanul. '). Taranovvski. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. 268-285. Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). 19. cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale. Harebone i I. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O. i orae. pp. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. ai 1. obiceiurile dela sate Domnul. de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . divanul. pp. Vezi 7) pp. Taranowski. G. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). 218-40. etc. cltori. . Jacob Manuchio. dupâ ienî. cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D. — . o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica. '^^ Visconti. 157-72. prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect. armata. Grigorie ^') . Possevino ').. Tommaso ~') . i extrase din calatorul francez G.j9 p. vieaa social i etc. din Î860. Vleni. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . 3) pp. Ch. G) pp.8) pp. 9). 200-211. care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^). 286. calatorul italian 1911. boierii. 2) pp. Vâ- lorga in 16. •'•) 4) pp. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). 144-53. politic. al desvoltârii culturale a omenirii. 1908. 183-99. vieaa. p. 317.320 A. comerul. Mancinelli. afiâ aici gite. Wilden. . întrela când ele nu se afl istorice. Le Cier. relative la noi de noastre''. A. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni. 173-82. Vleni.

74-86. revars o lu. 12) pp. al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). 48-6\ 8) pp. ^'^). noi instituii în Frana: Parlamentul. dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc. 6) pp. '^) . sec. 126-48. 9) pp. 271 1) o istorie 2) pp. 180-88. politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie. ordinea feudal'').nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. în Rui. 170-179. 61-73. 1^) PP- 5) pp. imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). Ungaria arpadian municipal^). a. 13-31. 1920 universal). Cult. 189-98.'^) . 21) pp.. Germania sale"). Bucureti. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . ^^) i ^'). 102-110. i care în p. din Eurpa rsritean Poloni. 11) pp. 7) pp. insula Cipru. 226-38. I. 239-54. începutul aezmintelor anglo-normande*"). Neam.: . sec. 4)pp.. 199-214. al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. 6) pp. tip. 255-69. 20) pp. 16M69. 19) pp. 87-101. Rom. (prolegumene Ia 3) pp. în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^). . \^) pp. 1-12. 111-25. Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . 15) pp. 31-47. 215-25. 149-159^ 1 14) pp. desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru. 13) PP. 21 . modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). 17) pp.

cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr. fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice. ed. desvoitarea : literaturii româneti în sec. : — 1 — sec. activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii.— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec. Caracterul civilizaiunii româneti în sec. 1920 pp. chestiunea Ardealului în sec. 16 teazul. Lang & C-ie. despre Traco-Iliri. 1-11. literaturii româneti '^). al 17. sarmatâ. — Întemeierea civilizaiunii în sec. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai. etc. La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^). vieaa dela române: epoca Curte lui i Const. al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI. 289+XVIlI. 5) pp. lor '*). Ruii din Chiev. 9) pp. Româneasc". 8) pp. €) pp. 4) pp. . 147-64. greceasc. dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave. galic. 7) pp. 63-89.imperiul ttresc" ^). 122-46. expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^). influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc. Paulin. 12 33. arta româneasc în sec.^). tip. influenele bizantine i slavo-bizantine. urmaii lui . 3)pp. 46-62. colonizai i : cu . polon. XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^).lea. 89-121. ^) .322 abia de curând aprut cinlisation 'j.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare. H.. desvoitarea poporului român. desfacerea rilor române de Ungaria. influena scitic. al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice. prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . întemeierea Moldovei. 34-46. turceasc ortodox i Românii. cu Ungurii..

XilI-VI tabla de materie pp. câteva capitole au aprut fnîiu . cu multe cieri idei i apreprezin- nou. . acum. '^). Din aceast schiare a cuprinsului. etc. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii. 8) PP. pe care le-am Ies vzut e i ^).\ tentativele revoluionare. Francezi (Wavrin negociatori : 1444. francezi (Le Quien.35-5i. 9) pd. al decderea . regulamentul organic. 5) ziarul francez din 6) pp. 2) pp. 20-31. 1018. Note bibliografice pp. pp. XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. . 7) pp. 17-25. etc. tabla cronologic a Domnilor din cele . neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. Fourquevaux. Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. 55-^4. — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. XVI+282. 264-89. in Paris. mercenari i cltori (Joppecourt. XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). '^). evul mediu''). 164-199. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"'). Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec. 199-235. boierilor naionale deal în i a poporului. 3) pp. I-Xll. a. 236-64 4) pp. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor. al 17-ea^). propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^). sub re- Cuza Vod. dou Princi- pate pp. 1916. culturii Principate în sec. J92() n-ro 11-12.) în Domnii fanarioi i 1) pp.323 Brâncoveanii ').) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. literatura mâneasc în principat. i în Frana: Petru Cercel. Bucureti „C independance roumainc" . stadii sud-ost-europene. ro- agitaiuni constituional. de.

259. apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur.. 8) ^Ceamut Românesc. i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor. ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut.. aa ^) . Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e'').. 6) pp. tabla numelor p. 127. i studiul: 249-51. francez pentru Unirea Principatelor. n-rele 247. 10) Ibid. 136-52. . 120-35. 5) pp. relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite. 194-223. 9) Ibld-. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld. dou popoare înrudite pe istoric. 1919 n-ro. 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea'). 75-«2. 118. 224-66. 125. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^). Francezi''). 7) pp. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii. nro. nro. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. 11) Ibid. 153-93. stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. lor 2). 26"' -80. nro. ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp. Vezi în. de cultur. sfârit arat relaiile din conteînporan. 2) pp. traducerile noa- franuzete. 262.. 3) pp. 83-119 4) pp. lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice.

poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine. n-rele 187-8.. n-rele 162-165. 6.. 5) Jbid.. Istoria literaturilor romanice. . învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. lC-14. Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. 171-181.. 10-17. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). n-rele 284-87.325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc. n-rele 150. 69. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. dealungul veacurilor.omne5C. 1920 n-rele 5+8.. 2) I6id. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale. care trebuie s în tie. i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi. c la noi nime nu avea 1) i6id. altele. 158-60. nro. Fr îndoial. 156. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. 4) Jbid. Jbid. 153-4. care se serpentru scriitorii notri. selec- ionând. VII. 3) OfCeamuC fi. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene.

lorga. pp.. i rsfrângându-se toate- operile de art. altdat sora mal timente. . dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii. Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. 26-33. în cele- româneti ale lui Alexandri. 1890. deasupra timpu- moderne.i. în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune.o de!a Ia. pentru a î.. numai u-i Miele. înc din tine- reâ. Bolintineanu. are toate calitile cerute. II i tiini/ice. nelovit de realitatea crud. i biruit.idrzni i delicate. cunotea direct vastele literaturi apusene. operile Chateaubriand. venica oropsit i îavinsâ. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. i termin cu cuvintele pe care de sigur. începe studii serioase s i publice câteva. Iai. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. 92-103 (n-rii 1-2). pe care a împrumutat. ai îii locul iubirii de patrie. i cu atât mai mult în literatur. decât lorga. mic. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. pp. putea c s scrie aa de nevinovat . „In locul sentimentului religios. ca student la Universitate.redin toati trsturile acestei personaliti. Veronic. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. cu suflet poetic. Ie tânr. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5). i idolul veacului e iubirea". în toate produciile literare. care se lupt pentru supremaie în inima omului. de e istorie asupra literaturii '). Eminescu. iubirea. Trim -) în vremi de dragoste. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare.. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant. zidurile cetii se rilor drâm. stpâni detronai lumii de sentimente. Sully-Proudhom:ne. I. prin multe studii adânci personale i. în Hugo. engleze i. •'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. Baudelaire. critic literar i mult apreciate universale. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. germane. (1891). nioase ale muzicei. Zola. care reproduce cu atâta r.

. spaniol.327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). francez. 26-32.5) Ibid. el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific.apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate". Germania 2) i 3). 4) 96id. . a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic. geniilor literare. 3) pp. . i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian. 21 {-224 (n-ro 4). 102-3. 2) pp. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi. i epoca modern german. . Adevrat Proteu. . cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare. aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale.. a deduce artistul din oper. pp. ce produce. a da starea societii dup starea artistului. pp. determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s . „Criticul are i pentru dânsul. îi lapdâ la hainele gazdei.. Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist. care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi". nu criticului împrtete". 071-74U (n-rii 11-12). . ca om. arate cum aceleai judeci. dar numai apropie de o oper strin. 33-39. a merge cercetrile. englez i 1) 96id. îii XlX-lea din Frana. i zice: . u îndat ce se el prizma sa original. mumificate se dau asupra operelor clasice. care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. pp. 92-U)2.

a prii originale pe care a. i care. insist asupra rele ale romantismului în literatura. mar fazei sale „cea mai fericita". IV— VI din „Studii i cercetri". aa co istorie a desvoltârit pe baz. scoând în relief nu numai urmrile ales.. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar. care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal. toate. 400 (toate trei volume formeaz. Rom. Ne vom opri mai pe larg asupra lor. 1895. modern. c lorga avea ale lumii. pentru a Ie analiza coninutul preios i. I (Evul mediul 1600) p. Culturd Neamului Românesc. 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p. ediia Steinberg." rentului artist. ediia Acad. produs minat 1) i care s'au influenat. s'au do- i s'au înlocuit. înainte de a acelor literaturi pe care le-a. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate. Bucureti. asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia. înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir. . ci." Tot din timpul tinereei avem dela lorga. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). poetic o analizeaz pe larg. 1920. . „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. pp.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta. 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. In Voi. voi.. în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei. care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns. ca realitate sufleteasc. parte care a rmas. la noi în timpul din i tiin. tip. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893). prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz. a semnala prile cele mai caracteristice i I. zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil. Bucureti.a adâncit tot mai mult. care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. s'au luptat între ele. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i. pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). cea mai urm. mai originale.) 2) .

de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec. c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. dup brutala. biblic. venit '). etc. 5) pp. — la în veacul al XllI-lea. mutaser. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea. . — religios. Villeharduin. i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . 12 — 13-lea''). :rzimându-se una pe alta au o not comun. religioase. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. 3) pp. . . dup i i din cruciate. dar e necesar astzi s se fac '). de unde îi 12-lea: . entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice. 53-77.- nu e numai legitimat. din ce în ce al .329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi. 42-52. deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. 17-11 4) pp. cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). — ceiace împri. aici „dup figurile. 7) pp. 2) pp. care d într'un „stil dulce. ale cror opere. e un neîntrerupt ir de scriitori. »6) pp. ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste. ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec.mai clar i mai bogat. Ia un moment dat dela dânsele". cruda cavalerie a vitejilor. Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei. 1-15. . 105-113. 92-104. 78-91. dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). apoi „coninutul comun" de idei i sentimente. cerceteaz lor ^)." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp.

lorga vice: tutindeni.- 330 normale care în Italia lipsete ') . arat culturale strine i. de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. cari mai mult au imitat. unei literaturii peste ce a vastele cetiri. de pretimpului. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem.. care favorizat nice. Prin pp. înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat. urma unor ^). alegorice din Spania i opera al ific. ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante. 4) pp. „Alegoriile. ce cum pierdut odat cu scriitorul. 167-209. ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. 114-26. deci c nici nu. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass. peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. multele opere didactice ^. a regelui Alfons în proz. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice". încât. : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat. interpretrilor rmân a mintii. decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^). a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. 154-165.. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine. pe care le evideniaz aici. i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. 127^1. d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar. Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". Frana. 3) pp. ceia ce vorbete real despre realitate". Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine". 142-53. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^). — i timpului. . nscut . 5) pp. 2) pp.-.

— Din literatura rsun. se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. o) pp. i. 186. : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice. Operile celor din scriitori italieni. trivial i agresiv". in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). sunt cercetate în deosebi ^). al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". \'12 i urm. ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze . 249-61. care i era alimentat de unii prin operile ]or^). 299-226 4) pp. un hohot de râs.— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". 198. scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit.) 3) p. vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. 7) pp. sin- gurele ai vii. întârziat al evului mediu francez. 114. al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf. 227-4 î. aceast Marea Rsritului. 210-218. nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec. Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. spaniol curentului 2) p. 8) PP- 262-!:'6. Rom. copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. 1921 no. în Neapolea Angevinilor. enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. ftarea' ia Acad. Ludovic. . între literatura cele romantice. -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. însuflându-i suflet din sufletul poetului. iubiri" ^). 6) pp. de Boccaccio „acest copil italian Parisului. Anume care coboar aici toat cu natura.

In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez"). 4) pp. mai bogat în idei i mai complicat în form". a. etc în . i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. din clasa stpânitoare. care selin. Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. 23-34. „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular. de sus. care se zbate i strlucete. 287-298. zice: „Vechiul curent va continua de desupt. i : poezia patria". 1) 2) pp 289. . ca aceia a Evangheliei. dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou. va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". s. un înjem superior. perzist Bas- Voi. 12-22. în adâncuri. pp. ci i în Anglia. limba de încânttoare simplicitate. 1-11.316. care apoi literatura istoric. unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i. de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. sinceritate i atrgând la sine. &} pp. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese. pe care oamenii renaterii ^). Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. Toma de Kempis — care sub o forma. influena politic i literar francez.— 332 Juan niol. Froissart. II. 5) pp. 3) p. smerit Manuel. franceze vor putea s'o înlture. lund dela popor o not simpl. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. Chaitier. 299.. de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^).

. Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei. cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal. vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^). 3) pp. c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. a cârui literatura. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". 120-146. care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg. . prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin. care nou. — e scris îns graiul poporului. haotic i caricaRabelais. francez din sec. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute. ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. 64-105 6) pp. 7) pp. 32-44. 14o-65. . vieaâ rzbate a o învia i cu'). fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. Spune. 2) pp. 45-63.. 4) pp.. i tot odat . i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. . Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec. poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". 5) pp. bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*). aceast carte este el sonalitatea lui . 106-125. 78-80. XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2).

cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega.. 202-13. 3) pp. riei. 214-32. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal. 2) pp. relief. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane. analizeaz i apreciaz mod . de lupte. uurin supt toate raporturile.Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). 233-56. deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului . de o furioas putere de creaiune". arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). dela înalt ideii. e chiar dac nu în recheam pe urm". Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. al XVi-lea. de o elegan. i niciri pân atunci mi se 4) pp. — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i. 276-92. Sunt muite judeci i condamnri^). de toate gradele de cultur i ')• din toate erile. 166-84. unic a a a sentimentului. aceast poem.". — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular. 257-75.. 185-201. 6) pp. . 5) pp.. dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele.. scriitor „de un neobinuit talent. Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^). care seduce pera întâiu. Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec. de o ameitoare succesiune de scene. de turbat vioiciune. confundarea într'o expresie direct. 4) pp. recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri".. 7) pp.

o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege. scuzându-se multe. 2) pp.. Peste o sut de pagini. dela un capt la altul. în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. 4) p. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate.. cum este i judecat dup lui." Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. ale condiiilor lui de creaiune literar.. studiu original. 302-3. 3) pp. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui.. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil. mit cât este. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute. pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea.335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii".^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris. literaturii. influenele strine. . care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor"." „El trebue priproprie. el. arat vieaa lui. influena spaniol puternic asupra lui. se vor fixa. îns nu fi fac alt- ceva decât sal. un „uria. prin extraordinara lui putere de a transforma.. dac se va arta. multiple...' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice. 293-301. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea. 3C5. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor. cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega. teatrul. cu — — un scriitor de un talent superior. o succint icoan engleze d n acea vreme'). 304. cerut de mediu.. care lor. care au provocat teatrul caracterele lui. 5) p. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte. 3-)2-422. se reunesc în Anglia.

2) pp. de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit. 4) pp. al XVIIl-lea. — 14 3) pp. 21-34. lipsindu-i ..^). fr trans- paren. moralitatea lui. abstract. toate punctele de vedere. etc. figurile nedesprite de prolui cedeele literare. expunere cir- cumstan ghiurile. Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84). 15-20. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. ca o sticl . — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec. III. Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. dei neorâiduit i adeseori trivial. ') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte.'') om de „o adânc astzi religiositate". apar diferite piese teatrale. corect. din i contra cutrii hotrîri. . \'ol. „Argumentaia. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. i tragediile Shakespeare.^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor.. dar în care. care n'a fost un „spirit distins". înseamn „a p-si o puternic i original." din piesele Corneille sunt greite. — Malheibe. natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural. 1) p. 1. pe de o parte nu por".336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile. dar a creiat „stilul de curte. îns „adevrata not eroic. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire". tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ. care nu este dogmatic. toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. de un incomparabil fini. ters. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format. lui mistic cuprins toat tradiia englez.

jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". condiie esenial o valoare durabil. nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de . i i Quevedo '). decât pentru ini- iai '*). creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale." Scriitorii se înc'iid în italian. 64. 50-60. cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. 2) pp. i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?. . 3) 4) p. . ca nu viitor gsete îi sunt închise. înir câiva poei i prozatori teri. care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. „Academiile" timpului.337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune. Pela 1660 începe o tura franceza. nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. al XVlI-lea. din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana". . 35-49. închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar.ale lui fesie. din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. e unul din marile ale literaturii universale ^). din ce în ce mai rare. Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele. astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor. nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. urmeaz Calderon.

care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. 5) pp. ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. 133-Ic8. iar cpta florire.. acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici. 119-132. 6) pp. atinge i pe Descartes. Gongora. senismul ^). loc de sam în literatura universal. 72-79. strin asupra nesfârite de via" — Pascal. apoiopera lui Racine. Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp.338 literaturile romanice. in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. 68-72. 9) pp. 111-118. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. 102-110. Spinoza. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere. studiaz i opera literar a lui Boileau^). 139-148. superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^). care înfieaz mai mult subiecte istorice. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. 3) pp. înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea.. La Rouchefoucauli . In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor. 2) pp. Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez. Aloliere. Calderon i Quevedo ®). Arat motivele curentului de înFontaine. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). 80:89. 8) pp . dup literatura : i Racine. francez va o influen mondial. 93-102. forma^ . 4) pp. în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. 7) pp. apoi istorio1) pp. . „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . un energic .

fabula. ^).. „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie. Intr'alt capitol . se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^). . etc. noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor . ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau. in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni. care exprim lui prin activitatea vast. micri „e • de o mai electric scpare". dar i în domeniul l'teraturii pure.avem. .raionalist cel veacului. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit". cu Diderot cel cu „mintea univer- sal".339 :grafia i tiina dreptului. cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale'').. „filosofia" Vorbind despre ygiez. multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. despre „filosoîia" constructiv . de care ne ocupm acum. nu In epoca dela 1600 înainte. Shakes. ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan". ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare. Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. mai dibaciu polemist. lirica. Beaumarchais. poezia epica Italiei i . dar llitirar — s 1) pp. ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc.

340 curente deosebite i. despre „a toate înelegtor. dup ce druise poporului su o oper imens. 3) pp. — — într'o splendit oper fr i îndoial. Schiller în special prin Goethe. formele cugetrii artei. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. care au inundat Germania acest timp. i mre. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. — starea sufleteasc ca a lumii. Gerprin mania Lessing. Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. V. care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea. 4) pp. 2) p. Millevoye. Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". 223. fr s dup fie adevr a sa. adugând ceva în din fondul su a persona! i. o care. operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. Gilbert. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^). spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv. . G. 223-29. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. Goethe a lsat. 230-64. din motenirea sa. Alfieri'^). cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V. aparine totui moment. eventual din calitile rasei sale. 222-3. — receptiv în pentru orice. Ch^nier i a. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. de caracter individual ori naional^). nespus de variat. dar nu o studii iî direcie: 1) pp. Parmi. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. de un caracter natural. negându-se absolut unul pe altul. A. care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. curios de toate. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter.

7. afar de cele franceze. 1) pp.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. care e sufletul epocii. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). 3) pp. 6) pp. „cel apoi mai întins Alex. Carrer. Guti. se dau i în tra- ducere româneasc. Manzoni moderne" i ^). 317-35. 1) pp. 8) pp. ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. ceva despre englez închie opera Citatele de poezii. Tommasseo. ^). 264-78. 306-82. 307-17. 282-99. semnaleaz munca literar a lui de Maistre. al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii. 391-397. — în ai Frana. 1 10) pp. de Bonard. . 347-49. 340-47. italieni : S. 12) pp. 9) pp. Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. — percursorul romanitismului. 2) pp. 350-65. 300-3. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. lirici-satirici» G. se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. 3H3-90. Guerrazzi. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). Hugo^) i Alfred de Musset"). etc privire O vist scurt general. V.341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). 278-81. poeii spanioli italieni lui "). reprezentanii spanioli romantis. Delavlgne. ^^). Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. Pcrticari. 7) pp. 4) pp. „romanul". influena englezului Byron. : Courier i Beran^er ^). italieni Groi. 335-4 ). i :- Stendhal (=H. 5) pp. Guizol. pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. N.

câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat.342 O traducere în limba francez a acestei importante. dei nu acesta e scopul crii. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. chiar i Ia în Apus. Ea va aprea deosebit la vremea ei. c de aceast oper. si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. nu e de o tabl a numelor. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. de întins. pp. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat. VII Bucureti. a unei table alfabetice. 1) neulsta istoric. oper pe român. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. decât atunci. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa. torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment. . întreb. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici. Cele mai nou studii istorice (1921). Regretabil numai. ca i calitile necesare. 1921..istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. — VIII. când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. o rspândire cât aa mai larg. mai ales în ce privete amnuntele. a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. care manice i celelalte. pentru n'a prea fost deprins". va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete. vorbind de relief aici. astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a . „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre. e necesar pentru a avea opere româneti. dac aceast lucrare.

Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau". rp. Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^). de cei la numai înseilat. Brusa. nici la nu se gândesc un public. episcop i dâ. pun pe hârtie ce tiu. Sf. In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22. 27-50. 8) Qa^eta ZransiCuanizi. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela. cilor domn Moldovei. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. pp. 1921 Martie. sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. 7) lâid. Frana. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". 4) pp. pp. notat modeti i puin crturari uneun patron. Gerard. din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. Viaa $1 Ladislau. !>) fcut ita- 1) /5id. incidental ori. regele Ungariei Viaa Emeric 1156). istoria „care nu e compus. Viaa ferii Iui Sf. 1717. '/. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . 26-62.. etc. însemnri cu caracter 18-Iea. la iveal ne privesc pe noi.. Constantinopol. 1848 prin Olanda. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c. In Belgia. cari ci ne diferite cri pisari. marturi ai suferinilor. Braov. /6id.:-74. . 5l-»>5. cronica lui Simion de Keza. 55-62. pp. cronica ungaro-polonâ. i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^).. 624>7. 6) I6id. . in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie.. i prietinul Tur- i Grecilor. ^) cultural din sec. 67-70. pp. 2) 76id. nici i sporadic. '') 1800. 3) pp.. cutând s scoat .

9) pp. 3 ale Doamnelor i. 23-49. Neam. domnie. Cult. 11-34. 6-12. care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. 5-8. 3-6. faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. Vleni. comerul. i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^). In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). Românesc 1921 p. despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). 7) pp." 1 19il pp. în ara Româneasc la 1785. ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii .^ 8) pp. 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII. 55. Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. 5) pp. danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. Bucureti 3. XVII— XIX 1) Bucureti. etc. . la Intr'o comunicaie francez Academia Român. altele de boieri. 1-12. influena litic asupra bisericeasc i po- noastr.344 lian învat aici. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd. 37-54. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. tip. 2) pp. colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. 1913 pp. internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). conprhs d Condres.

nici nu exist. Neam. „istoria evului mediu. in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . p. fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). al XV-lea. Românesc d. moderne i contemporane Papi i împrai" '). îii sensul modern. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi. aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . putea numi cu terminul. 5. 27-40. i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. VII! (1921) pp. descoperit de curând. 311. i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. cci naiunile. i acela în între acel Imperiu care. y) p. ^). spune autorul. 1921. lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. I din „Elemente . iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin. relaiile între Biseric i Imperiu. aceast toat lumea o simte nece- sar. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. mai mult subsumat în monarhic papal. . de unitate ale lumii medievale. toate formele impeci în Biseric. fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. nu în Imperiu. Cult. 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc.345 Un studiu larg de istorie universali e voi. . pe baza documentelor contempo- rane autentice. obinuit. a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". ori unde are caracter. crezut mult vreme ca pierdut. 5. din care l) Bucureti. nu o varietate de naiuni. e de fapt. di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. tip. .

Socecu. 25-92. 1921 nro. 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. 7) pp. 6) dp. „Miliail ^) Koglniceanu. cu mici româneti din sec.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). II literaturii reprodus. tip. al XlX-lea". 4) pp. de interesant e cea In ^). 27-30. traiul vechiu. — alege în 1919. toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 3-24. n-rele ^96-98. ginalitatea -trecut^). 5) dp. 209. — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^). opera literar" partea a acestuia. 100-115. despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. 1921 p. 9) In Xeamue Românesc. 119. revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". 31-40. 1921. modificri din „Istoria voi. 2) pp. 93-122. . pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. 83-94. organizaia. 159-207. 3) Bucureti. cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918''). pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^).ai a Franei corespondent . apoi la fcut ^biografia i .

26-3 6) In 31-5. 2) pd. La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . izvoarele nefârite de fleteasc variat. turceti ungureti. . 1921 pp. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient. 41-5. — 16^). '20. conform tradiiei Cu ocaziunea I. aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. in 5 2- 7) /6id. 17-20. 47-8. acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^). in 4) pp. 19 21 5) pp. n-rele 45-54 p. 116-121. La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. i. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. franco-romn. 3) pp. civilizaiei universale. DleamuC ^omâiesc. 50. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. (i tirigiu apart). lorga o comunicaie la Academia Român literare. scction n-rele. le) pp. prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. Bucureti. Curierului 1-3. in p. ed. 1921. 15-16. traducere româneasc OZcamuC flomne^c. fc... 123-16.8-170. In aceast calitate i invitat chiar. in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 . i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti". 1821. 88-122. fa floumaine. artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. în sec. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). polone.347 pentau un învat strin. po- epoca omagiului i dup. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. IX. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas. '°). relaiile 2. voare greceti. 5-15.

lui putere de a vrji trecutul. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. Suflet de poet. provincialisme i neoexpunere. ^).. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici. titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. boieri moldoveni i nobili poloni. aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. chiar când vorbete a doua sau logisme. care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz. 126-56. dar orice naiune civilizat. de unde urmeaz. neclar. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. ca de ex. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi. 2) pp. e de o originalitate care izbete. cu întorsturi de fraze neobinuite. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent. despre Gh. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii. pp. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. viguros. capricioase. i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied. 79-H2. al 16 pânâ la 1700 '). nervos. 157-170. petrecerea.348 Domni i iile. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. . lorga. incai. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete. pe baza actelor tiprite ^). s învie oameni i fapte pp. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. în forme nou pentru a o face mai expresiv.

negoul. In c triesc i ne influeneaz pe '). N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc. care din comoara lui nesfârit de cunotine. care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. Ba chiar i în studii mai întinse. vedem un cercettor meticulos. unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. bisericeasc 2) politic. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . arta. e caracteristic. cea mai larg convieuire între ai notri. încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare. 1914 32. noi !" Din rspunsul p.scu. Pârvan. la Cuvântare de la Academie a lui V. i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase. Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. mire. social. încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii. prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice. ele state ale Europei. ajutat de o memorie fenomenal.fidiu . i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii. Prin ea 5untem contemporanii martirilor. într'o icoan cu noastr economic. literar. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare. n'a fost întregit luminat atât de intensiv. . în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i.349 disprute. . în ele. aglomeraia de note bogate. cultural. ^).". prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili. cea mai venerabil tradiie naional. fcute în aceast epoc. . i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului.3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte.

. 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. In ^Ctciunea mitard. tip. : tratând cu zilor. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". 3-120. etc. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. alta în de infanterie. 1912 p. ca întindere i siguran. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. 263-83. întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. 293 (ed. îi d. 1916 Tlomnesc Cderar. 252-59). studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. popoare i ri a FrancePolonilor. pline de idei originale. nu sau de bibliografie special. avea i procedrile potrivite spiritului su. Vleni. dureroas i fecund experiene de probleme. Englezilor. Ca om de tiin. se stabilesc necon- i. istoria altor puncte de vedere noui. reproduce jurnalul su de drum. ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. în alte lmuriri. Bucureti. de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. Legturi. 25. Socecu. Jn TbuCparia cu ostaii notri". 1914 p. Vleni. i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse. 11 revzut i aduI. Socecu. de manual turi. 254). . mitar Jlomniei. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp. d p. fiecare putând ci experien. 120-251). 1912. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. Bucureti. nu metod. ed. OfCeamat flomnesc pe 1919. de o onestitate caracteristic ^). p. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). Nemilor. Turcilor. 7-24. a Bizan- competin ului. tezele cele faceri. p. Ruilor. dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp. foarte important i interesant. 19. Vleni. 1913. tip. 1912 a git. bogate tenit. larg. i la pp. orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor. seria 11.i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea. ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. 18. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar.350 armata '). i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. Materialenoî se adaug î. de enciclopedie. aa fiinJ. 1912) pp.

dându-i aua fiecare câ ture de iubire. 65-67. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern. din generaie în generaie ne influeneaz. locurile i ramurile. cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')".i reti. Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. i abstracie de mediu. nu va putea face aceast grealâ. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr.. nu numai pentru a-l studia cu atenie. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile. începând dela sine însui)".. care. mai mult decât atâta.35 î înainte fost. a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca. 66 pp. de toate de oameni. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare. 1916 <lln 1) Ibid. 13i:. i când metoda tot ce e mai bun. el poate cdea lesne în acea trufie. Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere. ci prin factorii deprtai. când îi interzice orizontul. ceilali urmrii cu adevâraf istoric. la ecea freasc de orice cercetare vecin.ra. la acea încânttoare sfial.i:! (17/3- p.. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft. iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. Nu pare fr însemntate. Se ajunge astfei. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil. falsific rezultatele. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i. . gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î. câ astfel îl când izoleaz subiectul su.Ctu.' las în umbr sau în întunerec. biete ocupaii de tezei. cu. s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin. ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând.Ca a nomitlor d nuzoj'.i noi. la omeneasc înelelipsete oricui. într'o diletant. Cei dintâi trebue înelei filosofic. dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr.

cul czuta în adân- pmântului i arse. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar. lumina care tezaurizat. cuprinse în evenimente. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor. dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg. d lumina infinit rspândit. i noastre.. cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni. element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre. la prin aceia le c înelegem prin minte noastr. istorice în noi. suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei.. ci alte adaug. Nu-i ei d întreag. pline de învturi toare .fe.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani.nn. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat. i tot . infinit devine din nou. tele simim în noi. taine. In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. a pdurilor de odinioar.aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î. ci gsit. ci colaborm. fiindc vitalitatea din trecut. Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu. câ le lmurim dup cunotinele le . pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con.s.i crbuni. istorice. Tot aa i cu evenimentele istorice. E minunea da din a mai veche a puteriror subterane. o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:. puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui. i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc.

la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal. Vleni. I9l9 . nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^). capriciile i bolile sale . cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I. Slavici.— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). 115. atribue cu ''). învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. 12S-14S. dumanii si a doua zi dup II. 7'rocCaniau scrisori oficioase. fi i p. cum nimic n'a existat. de eroism> de buntate i de hotrâre.eoista pedagogic 1. IO. trebuie s un manual de umanitate. \>S2 (n-ro 3-4) pp. are un rost mai mare de a-1 admite.Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia. care o fcea crilor de tiin. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir". conferina instructiv detronare. Vleni. prinde cu mintea i. 168-9. 23 . 231^ . 2) Istoria CiteraturiCor romanice. plin de insondabile taine. într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. aCc Cui CuzaI9ti9 p. structura fizic.mare. Cuza p. zice. nemiloas. amestecat pe care le cu ironie. crora le mare importan. Bucureti. tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. Vod Vod {1659-66). zici valoarea lor real. in revista „Ct. „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. pe care nu-i c putem relor. 59-62. cci cetire. 19. vezi privitor „'Mesagli. în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). „Istoria evului de mijloc" in U. Vleni. direcia curentelor în care aceste evenimente se confund. cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. 3) Aici pp. 1915 p.

ab- fcând de nebuni i arlatani. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc. Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^). lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte. Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. un popor întreg nelu- trudete a crea. orice rol. Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie. scormonitoare de drepttoare de logic. o cere vremea tre- noastr pe care str. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care.. din erudiia noastr. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi.354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. poate. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit. o e în aciune numai vechiul a. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. dac vom rmânea pe piscurile noastre. stabilitoare de genealogii. 1920 n-ro 23S (14 Noem.i. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat.). în ziarul . texte. scriem i s predm ceea-ce trebue. „Fcuscruttoare detalii. pe cale de statistice pedante. s ele. Braov. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8. închise în teriilor. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii. de înfilo- date.i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han. 11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc.:cie dup nevoile ei. mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai. orice.

par des similitudes fallacieuses. Titmul. cu care se îmbogete istoria. de care am p. de „magistra vitae". Dans facilement les un des plus dpoque. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei. ediia Ministerului de instrucie public. l'effondrement d'un l'humanit^. nioyeti âge". des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. în înc în 1913. Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. al timpului.t împreun cu cealalt. cerea. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions. capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine. 1913 -49. urgents. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions. pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa.. însemnm fie i nimic. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). . efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra. tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien. de rdsoudre. frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle. scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat. 2) ^ublicat. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. Vleni. '^îndat ce trecem de domeniul.355 -îiu Orice subiect am trata. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. al constatrilor nou. s-1 interpretm în sensul vremii noastre. 1) Idi'd.

2 . le de I'avoir. Et pas un histoire universelle „erudite". pernicieuse. maintenir ou transformer. un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. besoins . Mais ce n'est nullement Ie cas. caractere practique. historique qui est une pârtie. le doit avoir la vivacite. la chaleur. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile.ell y et. ele verifie sur Ies ouvrages de second main. a un monde desireux d^ja enorme. est donc indispensable de donner. des biographies. de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs. Ies informations sur est impossises. et dates. grâce par forces. des developpements et nationaux . 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique. recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. vitaux de notre milieu. des trans- formations anorganiques. elle part des sources le des sources caracteristiques. m^caniques. qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin.~ lesquels se baseroiit . des ^tudes cronologi- ques. de Ia maniere Ia plus large. l'histoire. voire meme des oeuvres qui veulent influencer. donneront. nous repondrons sans doute: non. Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant. d'autres. Si nous ne la donnerons pas. pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu . bases lui sur un travail. sur une analyse critique qu'il ble de refaire. faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle.

Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares.uirz Ca 5) Aici pp. dont 'de la synthese. 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii . celle des et villes. r5-16. traiter en chaos de faits. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins.. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs. ') Arat cum a fost privita istoria i. 204-8. i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre.— meme temps le caractere opportuniste. preservatrice. pp.. qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge. comme mais reconnaître en «aussi. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic.• 357 '^aisonnements. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence". Pentru opera sa tiinific bogat. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*).biseri: ceasc a evului mediu imperial 2). de Ies relations rOccident et de l'Orient. 18. 2) I6id. 18-18. 7-P. temeinic i original precum am vzut. 5-7. pp. voisine.. pr. —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id.. em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale". 4) In „Ca grand la encicCop€die. 3) Jbid. i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces. ce deux mots. Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). avec litaires et politiques • mouvements mienfin.'' . 39-41. -îorga. Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen. provisoire de cette organisation defensive. pp.

1911 pp. popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar. unitar. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale. diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. supuindu-se pe rând. 121-132. pp. Popoarele ca creaiuni necesare. 7-9. unul lucrând asupra celuilalt. 15-16. acestor factori hotrâtori. sigur ca o alb. cucerind. Iar ideile pe care ele le pot provoca. ne noutate concepia prin- sa istoric. într'o grandioas lupt tcut a pcii. El nu e curat. acestor desvoltri stpânitoare. repro- pp. a celor dinsolului. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene.. nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii. legi psihologice. I6cd. din substratul a unui popor. 39-41. 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . druind. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri. fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. adânci care se vdete prîn mijlocul lor . tot aici mai sus la pp. ' . — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. . împrumutând. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. în pagini pline i i defectele ei ').. linitit. Vleni. energia câtigat a acelui popor. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri). organice din factorilor acelora viaa cultural.. 115-50.

359 viaa lui organic.. care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume. între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. în fiecare clip. îmbtrânete i'se face tânr. aceasta e misiunea de astzi a istoricului. ele deaerului. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. se înoete prin ce las din fiina porul. lui determin putina care de a asimila. prunduri. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre. unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp.. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. din care aceste obiecte studiului su fac parte. stpânete pe istoric" '). Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate. care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui. frâmiând nisipurile cu altul. unitate fireasc. caracterul i misiunea ei special. solidar. aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. unitar. are sa într'o anume vreme . EI crete prin ce câtig din afar. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. 133-35.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac.. Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu. el moare | învie. A urmri si toate aceste prefaceri. i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. se cur. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. ele deschid calea vântuiilor. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. i. .

dac nu legi ca în alte domenii. în 134-39. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. în care noi vorbim despre noi. alt revoluie. aa de limpezi.360 sine. gsind aiurea. a i i cuceriri terenurile. Dar liniile comune exist. fie transformri. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. 3) pp. 2) pp. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. 144-5. . i de cele mai grele probleme. tiina . cu ali specialiti. ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. Faptele istorice nu se reproduc niciodat. o revoluie n*o intereseaz. de cele mai multe ori. se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel. 139-41. cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. strmutri. Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^). Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce. aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. întocmai. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. O nvlire se explic prin alt nvlire. potenri cât nu mai i slbiri. cari nu cunosc. ci urmrirea acelor legturi de cultur. ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su. încât pot da. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit.

introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. chemarea istoricului. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. de filozofie. individuale despre sensul unui fenomen. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. crize i pentru fi i soluii. nu va da altceva decât note caracteristice. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. stau îndemân. care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. excluztoare ale s prezent. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. revoluii i binefaceri coal. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. în care ideia politic. dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. A-1 reconstitui sluji. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei. în epocele cele mai fericite. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata. ducând cu sine fapte bune i crime. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume.361 •experiena sa variata. izvor. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. dar incapabil de a i) pp. Studii de lireraturâ. toate acestea nef ind. 146-148. . Dar unde poate panice. se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. o datorie fa de sine însui. de arta. însuiri osebitoare. anume istorica sens. rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi.

împotriva cast desvârind forma pân sufletul. parte dintr'un popor.. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc. societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. care. un idealism mai curat. Fcând du-se epoceior. Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. i hotrâtor cf literatura. nu sânt decât manifestri ale vieii naionale. naiei sale. format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. înfiându-i viaa. zarerie. e dator s inând la contimporanilor studiabil". timp de secole. echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. cu toat superioritatea lor. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor. este s i de tendine. o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec.362 raiunii.

nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. 148-50. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric. ce trece în largul ocean al istoriei universale. istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. culturale. de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. de nu strbate toate timpurile i. cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. i politice. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. în schimb a avut idei. un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. i respectul tuturor genera- 1) pp. 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. dând tineretului ce vine dup noi exemplul" '). pe toi. .363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^). Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli. istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale. i alte domenii. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre.

.

Studiile istorice anii VII. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . — Activitatea istoric din V. istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI. 36r .. IV.. —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III.CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I. Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor.. — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii.

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY . tefan Activitr.DR 262 I62M4. Mete.