Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

N. lORGA .

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui. 46-7 luptelor p. Ind.. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. 67-74. XXXVI p.. 810-12 . XXXV. 337-50. tip..p. Bucureti.„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare". 191 epe" Un act ' în Ibid. 94-6 „Lucruri nou p. familia Cantacuzino". 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). . 227 58. 233-44. 1902 23-25 p. XLIV+180 Minerva Minerva istorice. CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu. Stolnicul". „Documente privitoare Minerva p. p. 4 Constantin Cantacuzino tip.. 324-52. XI+565 I. Socecu. „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul . Un proces de des. „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid. p. Bucureti. 184 . 49-50 Bucureti. rom...513-21..611-33. cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid. 149-61 . Bucureti. tip. Studii tip. naiionalisation**. 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid.' „Scenes „Operile p. CLXIII 49 Ia tip.. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid. 17 n. 46 46 în „Un document ribid... 64-5 4ip. et histoires du Passe Roumain. p... 49 Mihai Cantacuzino. p.973-93. p. XXXIX + 223-|-6 cliee . 48-9 Bucureti. 136-52. p. lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid. 360 tip.. Bucureti. 416-30. despre Vlad dela Despot. Minerva p. „Documente privitoare Ia famifia Callimachi". p. „Despre Cantacuzini"... p. Bucureti. Minerva p. dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea . Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid. lui Bucureti.

Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. i rvae. 57-59? . Bucureti. zapise tip. la istoria Românilor*. Socecu p. . domneti.62' tip. A. p. Cri reti. „Contra tânguirilor p. Bucureti. Bucureti. tip.. p. 1132-1142 . . tip. Socecu. Minerva p. Sturdza". 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D.. Bucureti. scoale vechi" în Ibid. tip. p. Gobl p. 15 t „Cuvinte adevrate". 435-44. p. Bucureti. 626-41. Minerva 343 . 61 n. cu note explicative. V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip. 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare".. XXVI p. Bucureti. D. p. Bucureti. . XXXVII nou de danie dela Mihai . p. 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". Minerva. 55-6 „Notes et extraits III. privitoare la familia Callimachi". lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. Tocilescu". 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu. p. pân la CCCXX + 345 . V. I. p. „Prinos . al ârii Româneti (1635)" în Ibid. 705-709 .80-84 65-66 „Documente tip. A. Acte relative teazul (1594-1602). 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui . rzboaele Socecu. Socecii. Bucureti. Bucureti.. XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip. „Note critice interne ro- 'mâneti".. Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . + 720 II. 395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân". pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris. Sturdza". Bucu. .XII „Sate i preoi din Ardeal". XII (din lecia „Hurmuzaki"). i misiunea Academiei Române" tip. IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699.' p. 1-127 în . VII cu privire Ia istoria Românilor". XV-e siecle".

Japonia. i rvae cu note Xl+669 111 p. .. Socecu.. 175-186. 71 Ibid . „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi. . „Mruniuri 413-6.. relative Ia istoria Românilor" I. Socecu. (dup acte des42=99-140 79-80 . t p. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p.'. p. Ibid. XXXVIII p. sec. Bucureti. . . în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p.'. 866-73. ist... 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. Rom.. VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n. i Arge".. 71 „Rzboiul din extremul Orient.. Rusia asiatic".. zapise Socecu. i Cri t^p. „Înc ceva despre Ibid.. explicative. . 283 ..88-89 88 . 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid. China. tip.77-8 ar i strintate . Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note)... 20=79-98. p. în Ibid. Tocilescu" Ibid. p. . . 122. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare. . II istoria Românilor". p. 61 privire la . Minerva. p. Studii VI-VII. 80 n. 79 . IX + 655 . de istorie roTiâneasc" p. „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti. Bucureti. cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid. .XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p. „ Vlruniuri istorice din Ungaria". G. . „Analele Acad.'.. p. Bucureti. Budapesta. XXVII.'^ „Dou reti. „Câteva manuscripte i documente din 35. documente cu domneti. poporul Bucu- 62 tip. coperite în arhivele sseti)". românesc*. . p. p. . 89-90 Costache (1763.. 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p. p. p. Bucureti. 10 „tefan în cel Mare. . . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip.'. tip. Bucureti. 7.' Vod (politic)". Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid.". Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". tip. p. . 84-88 1688". 381-83 . 1- 303-320 61 n.

XXXIX. VI+312. p. ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. p. Rahmen 1550) p. . . 746-751 epoca 72 . în Ibid.71-2 . II.. 455. p. .XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p. tip. IX. tip. „Observaii de cronologie lui cu privire p. X. Minerva. Gotha. Domn Româneti" (1849-1856). 156 . I. din strin- tate relative la istoria Românilor". . p. tip. 250. 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip. 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. XXXVIII. „Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". 78-9 veche lit. p. Buc. 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. Bucureti VI-h222. Domn Româneti" I. Braovul i Românii.91-95 Socecu p. 755 .. Mînerva. p. seiner Sta- Perthes. XlV-1-402. în Ibid. 113-121 . al .. atsbildungen". Bucureti. 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". tip. 143-6 i lmuriri p. . din în ar Ibid i . sec. la istoria literaturii române Scriitori bisericeti. Bucureti.. 225.. 58=183-240 30=241-70 istoria . tip. în chipuri i icoane". Bucureti. pentru colarii clasei a II. . 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". . p. 18=183-200. secundare. . Minerva.a Istoria Românilor II. în Ibid. . II p. Bucureti. p. p. I.. p. Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur.. I (c. . p. XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". „Contribuii Ibid. p. Scriitori mireni. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid. 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare". 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. . I. II. la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid. p.. p.

al XlV-lea pân astzi". Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex.XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid. 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc". XXIX sec. Bucureti. 76-7 p." sec.." sec.. în (1780-1830)'" în Ibid. revista „Luceafrul". XXIX p. 336: l-ll i maramureene. p. i strintate 26==33-58 138-39 . 142-3. Rom.138 . XXIX. p.. 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri". p. 183 . 31 . Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei. Bucureti. p. n-ro 13-16 264-270 . 332 . Ac. Rom. p. 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad. scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea". Bucureti. 110. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An. ar „Cri i Ibid. Bucureti. . VI.. 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid.. p. ' . p. . lit. în . 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p. 139-40 XXIX. XL. Minerva. XI Documente XII p. tip. XXIx'scc. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip. ist. i regete documentare. 9:S Minerva. „Contribuii la istoria învmântului lit. Scrisori i inscripii ardelene tip. p. LXXI+203 307 p. 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor". lit. în bian Hagi Pop. fascico'a II. Bucureti tip. familii. 146-5. ist. p. sec. tip. . Socecu.. LXVI+303 i XIII p. Bucureii. Note genealogice asupra mai multor p. XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. Minerva. I. . 88 n..

119. tip. 75. XLI. Româ. . Rvaul. 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . 120. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p. Nsud p. 352 „Inscripii din bisericile României**. . 91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor. II ' însemnri pp. III. „Ce carte 145 . II. 183 p. 51. învau odat . XVIII partea Bucureti. 57 istorice diferite în „Floarea darurilor". . ^ip.193. 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine). dargestellt. Socecu. Articole voi. (1821-1840). Londra. p. p. 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I... 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". Bucureti descoperire : Minerva. le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului". (= Studii i documente. 48 „Vechile biblioteci. agrar I). 257-259.129-32. vremurilor p. . Vlenii de Munte. lui . 89. Bucureti. 33-35. 195. p. XV). Vleni. . I. tip. „Craiova i Unirea" p. (1760-1830/' alegere 55-69. Vod Mavrogheni". (1840-48)^ . 129- .. Socecu p. 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip. 131-2 pecetea p.. p.— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". 156 desvoltarea cultural a neamului"... 147 — . româneti" în „Floarea darurilor". VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note).I p. (= Studii i docu147-150 mente". 124-31 a . „Istoria Româniior pentru poporul românesc". . de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p. tip. €5-82 156 I • . 146 157 72-3 „O . 257.. feneile la noi" în lbid. 154 legtur cu Bucureti. Perthes p. istorice viaa ': . I".. 1840-48). 70 163 Vleni. în „Nea- mul Românesc. 113-15. I. . . Minerva p.. (bis 1451) Gotha. al al XlX-lea II . p. . 433-33 156-7 în Ibid.

p. Povestiri ale cronicarilor". 348 . Socecu. 480 168-70 p. — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense. partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor". „A cui e Dunrea? (conferin). 262-65 (no. 14. „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G. explicative. Le Cler din 1860. între Români" (Râmnicul . 13 reedine regale: Sinaia Vleni. . Vleni. Vleni p. p." XVI.. Bucureti. „Din faptele strbunilor. Vleni. de . p. Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. Vleni. Vleni. I. conf. Socecu. 138 „Mesagii. „O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27. p. . p. româneti i a vieii religioase a Românilor". (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen". VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". p.) . .. 220 n. „Unirea Principatelor (1859)". Vod" . 230 ' . 160-1 . p. -Srat). 242-3 în Ibid. 16 . 320 n. 16 1909 „Istoria bisericii II. 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". p. 16 (conf. p. 104. „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . din veacul al XlX-lea în Berlin. vrjmie . Braov. „Trecutul unei p. Vleni.lX+453 XVIII. documente cu note II. II.162 p. p. Vleni. Vleni. Vleni. Bucureti. proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza .XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. . tip. II . 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. lip. p. „Geschichte des osmanischen Reiches". 9).

448-9. /. Vleni. 213 n. p. Codru Drguanu". Vleni.— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale". \ civilisation I . *. 39. lv4-428 „învturile Vleni. 218. VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni. (1700-1750) p. 139-151. 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. 97-106. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. 1 65. „Geschichte des osmanischen Reiches. . 1 295-6. Mihael Amari". în „Calendarul Ligei Cul- Vleni. 17-71 în 164 literar". 1. p. 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" . „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc. Vleni. 1 „Note p. III. p. Bucureti.. 493.4 p. n. Bucureti. Vleni. Palermo. XVIII -1-350 „ Vieaa O I. I „Analele Acad. „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". Gotha. 164 n. ist. 72. Originea i ciclurile . în p. 180 p. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc". p. dup co- respondene diplomatice strine" sec. p. p. p. roumaine" 191-2 . Române". XIX 170-1 Vleni. 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid. 80 . 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). . 140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". p. II. p. 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor". ^-'' III (bis 1640)". ei". II (1750-1812». Vleni. XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p.

XXI p. cel Mare i erile noastre" în Ibid. privire studiile istorice" p. dell Italia". 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). p. XV partea 1600). ' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea. pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid. . Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid. Acad. 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches. p. Vleni p. 39. Rom. IV (bis 1774)". Ac. ViIi+214. 147-185 39 185 Ibid. . p. al 150 sec. Vleni.. Vleni.' . Gotha. Sibiiu". I — Bucureti. i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria. relazioni coli' con speciale considerazione p. 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc".. .. Vleni.. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. Vleni. LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. Vleni. „Generaliti chiJere 24 ed. 320 n. i Românii" în „An. „Un . 31=767-97 . 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap. 191 198-9 domneti"." 33 . p. G5bl. (lecii de des- i cuvântri). „Scrisori . „Studii p. \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni. 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale". în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid.. la Rom Academia 358 357 n. învietorul contiinei naionale ungureti p. Braov. biruitor: . tio.. 55=211-65 în Ibid. timpul ist. Bucureti. p. = „Rscoala Seimenilor împotriva p. Petru ...XIX 1911 Radu-Vodâ erban". . p. voi. . p. italiai în Turcia în Ibid. „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". 194-7 540.

Vleni. Acad. „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2. Hurezului..XX 1912 „Breasla în Ibid. p. Ibid. . 200 . (Istorie a p. 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid. 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A. +162 + IV . . 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu. chestie).212-3 Vleni. Vleni p. 199-204 [ . p. blnarilor din Botoani. S. al Târ- gului Frumos. p. p. „Pagini din istoria cultural: 1815 ' . pI Blineti" în „An.. Desvoltarea i vieai p. . Lecii inute 274 .198 „Mnstirea p. Vleni. 2. 200 Vili 210-11 . 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri". «Femeile în vieaa neamului nostru". 77. legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc".. . Despre mns189 lui Neamului. 40 . 211-2 se- „Mnstirea Neamului. Dezvoltarea i vieata ei".. Vleni. Rom. „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. . noastre. Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid. . p. 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. . ei". cunotinelor istorice în învmântul cundar". Vleni.. Vleni. 190 în Ibid. p..'!. 1." sec. p. 190 30=835-64. p. Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni. 188: Privilegiul din ai . 89 „Nevoia reînoirii '. Vleni p. 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist.

XXni p. en Vleni. tha. Constantin Bucureti. p. 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. atribuit Iui Dichitii. Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. V214-16 leni. p. . â Belgrad). .^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches". 30—36 streini p. Vleni. edit. 253-62 . 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în . în „Buletinul comisiunii monumen- V p. IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . p.213 Orient". V bis. (confe181 ur n. p. Vleni. XXil. Stok- /l3 1^ \/ . p.XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice".) Vleni. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715".218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). Vleni p. Vleni. 5 . Socecu. . p. 217-8 „Relations entre Serbes et Roumains". 13 S vistelse i Bender. 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. ropa". p. XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer. Vleni. 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în . 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n.214 „Den albanska Frgan" în Ibid. 213 .*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . 40+474. „Les Tutul" în Ibid. 1912. 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup. tip. 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". Stokhoim. în revist svedez „Svensk Tidskrift". XV Comisiunii istorice a României f 226. p. l64-8. negustor în Craiova" 216 (1794-1834).' Rumeni colle lui epoca modern". 20 till . p. „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". p.

. în ibid. Ir'storiques.. 254 în Bulgaria cu ostaii notri". Socecu. .. p. p. 1601 — 1825. Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid. au troi- Deux Communications Vleni. Partea Gâbl.. clieu . n. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ. La survivance bizantine dans faites. p.225 în Ibid. 14=347-60 în ... 1 „Documente Bucureti. ediia Ac. C1II+779-18I5 . II: XV colecia „Hurmuzaki". — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2.. tip. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p. plângeri ale episcopului de p.. 7 et 8 avril 1913. p. ist. tradii istorice în i Românilor plus în p. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani".. 311-19 . tip.. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid.... 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid. '. Bucureti. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil. 413-29 les les . . Paris.XXII „Aciunea militar a României tip. . Paris. i p. les âge. cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p.. „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad.. 11 Moldova" „Analeh Rom. p. „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile . 1. Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164. Rom.. 559-80.. „Versuri nou ale lui p. -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . 350 voi. împotriva sudiilor strini din p.. XlV-XV-lea". Alean. p. a Italiei Ibid.222 „Din inuturile pierdute. le pays roumains". privitoare Ia istoria F^omânilor". 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont. „Ucraina moldoveneasc" sericile p. 226 226 bip. 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes". 4—343-46+1 în Ibid." în XXXV sec. 49 355-7 . p.

12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd. .. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p. i a bisericii ortodoxe" p. p. 20=131-150 în . 1453) Ibid. Acad. 18-863-80 .... „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid. „Privilegiul Iui în Ibid. . p.. 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid.. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid. ist. 23S . Veron. p.. — p. 229-3) Caragheorghe. Alexandru cel Bun". Româneti 923-30 din c 1780 Ibid. .. p. Topola (1811))" în Ibid. 228-9 165-205 în ..XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni.. 917-21 — — . p.... Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid. în Epir" în Ibid... 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p. 711-30 . . satului „Dou în Ibid inscripii p. „Clopotul druit bisericii Serbiei. 230-1 în lui Mihnea p. Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea. i p.. p. 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid.. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid. XXXVI p. un geograf do- p.. Rom. p." sec. 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 .. 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' .. p. Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr.. • »0 hart brogean în a Terii Ibid.. Ibid. 447-517 „Steagul .. p...228 Stoica.... 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An... „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid. întemeietorul ..

Vleni. isforice. Vleni. „Legturile culturale între Bucovina (conferine). Cosovo pân 1071-1118 . • „Arginturile" corn. V228 leni. 213 Constantin Brâncoveanu ("confe.. 13 peuple turc". 167 „Cinci conferine despre Veneia". în îii Marea Neagr: : I.. Vleni. cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid. 145-153 174n. p „Politica austriac fa ' de Serbia". tip. .9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p.. 236 p. pentru studiul Europei sudostice" II.i" în Ibid. 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice. 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n.XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin)... 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". lui Vasile Lupu" . Valachia e descrizioni del paese.. Legturi cu i la . p. p... Ac Române. 218 . IV VI+378.. Vleni. . 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). . natura. 264 . p. „Bu- com. costumi.218-9 .. XV-esiecle". 191-98 219 . Dobrotic. Bucureti. . 44 236-7 Vleni p. monumentelor et p. 21-3 Vleni. Vleni p. 235 Turcii Marea Neagr II. . p. p. Vâlen'. . II problema balcanico . Vp. . în „Buletinul inst. „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu". 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . . cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani.. • . Minerva p. Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p. p. Vleni. mon. Vleni. p. Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p.. An. ed. în . . 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). lui Constantin VII. abitanti religione degli de Del Chiaro.

Rom. 13=323-35 238-52 „Dardanelele.. Bucureti.. 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p.252-3 reprezentative la Români cu spe- . .. istorice. Rom.XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". . Vleni. amintiri istorice". 15=229-43 Ibid. p. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. inon. Vleni. 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid. istoria Românilor".". XIV I: Acal. XXXVII p. p. .. „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior". rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid. «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid. Agarici. i rus în desvoltare paralel" în p. 247 austriac „Imperialismul . nou . Vleni. Buletinul corn. „Pilda în Ibid. „Neanul 189-204 Ibid . Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod ... în „Câtîva lmuriri ibid. 205-228 Sârbii. p. (lecie). . „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea". 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . în ibid. „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în . Partea 1320-1716. p. Gobl. . p. 17 la = 305=21 Ibid. 244-5 .. în Ibîd.. . editat de .. . . . în 29=385-413 252 Românilor".nirescu". epoca 243 voi.Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova". p. p. 76 bunilor Domni din trecut p. VIU. 44-77-120 ist. p. XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). 249 vieatâ a statelor mici". 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi.. 24 244 „Albania i România". „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p. Ac.. tip. cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p. sec. 15 244 „Hurmuzaki". „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III. 247-8 . în Ibid p. de coala româneasc". 49-54. p. . 235-6 fa ' . .

p unui antice". tip- Socecu. 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. Vleni. în n. extern a Regelui Carol . I (Pân la micarea lui Horea 1748). tip. eu. Vleni.is de Transylvanie p. 11. 61=545-605. Bucureti. 8 „Buletinul com. legturile Secuilor cu Moldova". „Acte privitoare Caro! I".. 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)".• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid. Acad. p. comerului românesc". 361 274-5 . Gobl. „Studii tip. p. 31 î. „Acte parte siunei '. 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu. 219 23 ^Desvoltarea statului român". Române. p. VI+460. 249 n. 93. 263 diferite". Vleni. ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". în p. 253-4 254-55 Vleni. Gobl. Bucureti Bucureti. Hongrie". p. Sfetea p. . p. „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". . în „Buletinul comi- istorice României". Bucureti. voi. „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". XV+291 în . 265-6 et „Histoire des Roumai. . agent la Belgrad. 414 et deHongrie". Vleni. „Politica tip. «Cri Vleni. C. XI+l 79-272. . p. în 17 cea . l'histoire des croisades p. Bucureti. I. 15 —— . p. II. „Istoria p. ale 404 nespecialist a. 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric".a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. 264 I-iu. I. „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl.supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni. p. p. „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte). mon. au XV-e siecle". istorice". p. 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. Bucureti. tip. I (pân la 1700). 130-40. „Istoria rzboHiluj balcanic. ' „Cel dintâm învtor de ideal . 151 .

. .. p. „Sârbi... 34 290 balcanice". Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid. contribuii bisericeasc a Românilor". 279 în „Dou Ibid. ' . Rom. .. 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu". în „Neamul Românesc". 116-17 . 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An.. 48. ist.. 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". în .. 278-9 lui vânztorul istoria p. do:u:nente II.. 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid . 282-3 .. 20. „Ce P. în Ibid. p Regnault . însamn . Vleni. Ac..XXVII „Studii. . p. în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p. 733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-. în „Revista istorica". noastre"..Neamul Românesc".. 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki". în Ibid. „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid. i Biblia dela Ni:oIae Milescu". literar în secolul al XVIII-lea" p. i . i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'.. ("conferine). XXXVIII p. Un scriitor . p.. i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid. 17=35-53. i note istorice" . popoare Vleni» 289-90 Iai. în Ibid. „Latinitatea familiei regale" no.. Bulgari p. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române. 288 în ! drepturi naionale ' Balcani". p. al elenismului în Constantin Evnomie. Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 .276 . 43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor . p. . francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu". în Ibid.... în Ibid... (lecie) Vleni. sec.

în Ibid. ale Ir.. p. Iai. Iai. tip.. 58 la question rurale en tip. i fapt german" (prolegomene tip. Neam. no. tip. lai.. no. . p. ... „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. (prolegomene la Neamul Românesc. IV.292 mânesc pe 1917". istorie universal). . 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip. Roumanîe. Iai. Iai. p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc".i p. 22-54 . Progre- sul. în în la istorie uni- 296-8 .. Progresul.. Statului.. clin Il-a : Partea 1716-1777. voi. Iai. IV. . p. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". „Diferite note istorice" în „Revista istoric. 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip. 117 294-6 „Cugetare versal). Do290 brogea. Gobl. în Ibid. 368 . Conachi". „Câteva scrisori ale poetului Const. p. XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122. p. tip. 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor . 67 în 299 Moscova" 300 . lai. lai. . 292 „O cronic nebgat Iai. 114-25 '.. Negruzzi" „Revista istoric". 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro.. 173 „Histoire des relations russo-roumaines". III. 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". Autri- chienne (1775-1914). lai. Iii. eran: ' loan Drguanu" Ibid. p. Bucureti. . 123 . colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom. Iai Statului.XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului. Rom. Dacia. Iai. 293 „Cele dintâi scrieri Const. tip.. tip.. p. p. 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor". p. p. p.292 p..

no... 170-187 1.304 . „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia". 65-80 . Bucureti. . no. „Relaiile culturale greco-române" în .. 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. Σi. V. . p. Originea i însemntatea ei •actual".. p. în Ibid. literatjra româneasc" în Ibid. ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric". . tip. Iai 309 n. XV+282 . în „Neamul Românesc" lai. 106-109 301 lai. Iai. . . a 114-25. p. . p. p. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid... 47-8 Ibid.. Neamul Românesc.". . 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare). : 306-7 . no. 323-4 Paris. : 114. n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains". . 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc". . . 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5... tip... 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. Iai. 294-5 ' .XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc. no. „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice". în Ibii. Neam. ..... 104. „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). p. . Renaterea romneisc" în p. p. 300-1 „B'jcovina i p. Ibid. 292. tip. „Românii de peste Nistru".. p.. 47. p.. Ibid. . 116 .304 304 p. lupta lor. . n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid. Rom. • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid. la lai.

246 315-16 în „Opera de 247-51. p. SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid. Rom) în Ibid. 309 . Bucureti. p. 179 Rusia .. Rom. 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". cureti. 312-13 din Peninsula balcanic etc. în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156. 32> . Polonia". 267-70 . n-ri 130-31 „Conferine bucovinene. i colonizatia ' strin" în Ibid. Bucureti. 9 la Acad. 324 no.. tip. n-ro 221-22. 259 . .. tip. Cult. n-ro 262 în Ibid. 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. tip. Neam.. Cultura Neamului Românesc". reti.. Neam.) în ibid. 254-67 308.. Bucureti. i medicina trecutul româiesc". p. „Hotare de stat no. du peuple albanais". i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc". p. 106 . Epir. meter de . 309 10 geografic „Istoria poporului francez. „Medi:ii Cult. n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n. (Albania. p.)".. Cu t. . „Expansiunea româneasc no. p. 403 "Chestia Oceanelor". la 314-15 tip. naionalizare .XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid. n-ro 35-6. Rom. Neam. 311-12 Bucureti. tefan cel Mare" în Ibid. .. 224-31 p. 72-3 „Soarta faimei lui . „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid.. Tesalia. 232-54 307 p. Cult. al Armatei p.. ! 324 324 Rom... . tipar" (conf. tip. Rom. . . Neam. „Vechea noastr cooperaie" 284-87 . „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti. . n-ro 150. 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. 243-4... Cult. . Rom.' Basarabia" în Ibid. .. 111+68 . Neam. Serv. Bucureti. 117 „Istoria Româniloi Rom. . Bucu- Cult. i . 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional". 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid. 314 cedonia. 224-27. tip.. MaNeam. în p. 344 p. rsriteni: p. tip. 153-4.

. 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid. „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid. p. n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid.XXXI „Istoria literaturilor iloi". 320-21 tip. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p. Neam. J Evul mediu.Revistî istoric" VII. tip. 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici . 317 : p. 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli". Cult. II ronnnice în desvoltare I i legturile p. în ibid.. (Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8.. p. „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation. 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". Rom. . 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în . p. Rom.. Cristidi în ibid. . p. . mici". 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid. Românilor prin cltori I pân . 318 jumtatea sec al XVIl-lea". (Evul mediu) 111 319.. p. p... Neam. 403 423. câteva noi izvoare apusene" Ibid. 67-70 .. p. în Ibid. în Ibid. Lang & Co. Cult... 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid. Neam. 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova". Bucureti. x Bucureti. 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d. (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p. 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. VI. n-ro 162-65. 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". Paris. tip. 69-95 . p. I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p. pân astzi) p.' ailor '. Cult.. 287. p. p.. 271 .318 p. Rom.. Bucureti. tip. 343 ...10-14. 318 o „Un negustor biicuretean acum p.

în . no. 88-94 „Secretul culturii francezt".. VIII p. i literar a lui I- Brtianu". „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam. p. tip. p. scriitorul. 119 „Vrancea i Vrâncenii". Socecu. 347 în „Comemorarea lui Dante".. 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris. no. 27—40 I. p. Toate lmuririle corpul cercetrii de fa. 345 politic „Mihai Koglniceanu. .. tip. . limba francez). . : NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în . 100-115. Rom.347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul".). de studii sud-ost europene. ("cuvântare la Academia Rom. 331 . 122 i urm. in „Buletinul istoric" al . 2 „Relaiile noastre cu Polonia". 311 Papi i împrai.. et Ibid. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale. moderne i'contemporane. în Ibid. . . 45-54. . Martie 343-4 Bucureti. . n. Rom. în Ibid^. 70—74 . în Ibid. omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . '. p. Bucureti. 347 Roumanie în des Roumains". în „Gazeta Transilvaniei". . . Român. 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc". 96-98.... no. p. 209 . Braov. p. .- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid.. no. p. Ac.. 1-12... Cultura Neam..348 . „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. „Neamul Românesc".. IX 79-82 Ibid. . p. . „Activitatea politic 347' no.. siecles". tip. 88-170..

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

felul. care-i terminase sului.1. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga. Onciul nali. ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte. pp. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. admise în tiina noastr istoric.2— 15. P.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. D. când individualitatea cugettoare a lui A. — — moldovean. unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane. recunoscut a Apusului. Dou concepii istorice. . încât astzi a devenit cei mai mare i. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele. de covâritoarea personalitate a iui B. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D. cuvântare Academie. 191 1. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). i multe i. în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. un istoric. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata. Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci. trimise din strintate la revistele româneti din ar. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i. mai mici. i I. despre de aceast intrare Ia coal romantic. variate ca coninut. ca student. de a ti toric al nostru toate. i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai.

. Galai. etc. (|892). tiinifice 4) lUd. III." In -). Bucureti. a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. Drsuperstiios. care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. (^891).Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. IV. i Cit. vorbete i de bogiile naturale ale ârii. convingeri. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. I (1890). amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887). de viat i colorat. 3) Orâiua soc. adec 1856. un studiu de (n. cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei. p. i „alte vrednice de credin" expunândule rece. puin respectuos pentru proprietatea literar. Cantemir. etc ine „ajut puin vederea. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. 682—698. i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". îndrtnic în idei. Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. i titcrare. aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^).. Dela aceast dat înainte pân la 1848. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii. pp. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N. adevrate subiecte de nuvel". care fac obositoare cetirea unui istoric modern. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. mascarada boiereasc. 196—220. scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. pp.. care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. scrisoare ine- 2) In ^euista nou. Fotino. cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp. 308. pp. Ureche. Blcescu din Focanii-munteni la Golescu. Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". i în Iai Ia 1857).

pp. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. pp. p. 571-589. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". care In 1619 plecase spre Moldova. 704-26. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat. pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava. 1—19. soc. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. 1372. Paris. 3) Jbid. textul italia i pp.. Din cauza la morii Gratiani. lorga. 1368 Febr. „Pentru negoGheorghe tefan. ne d tiri asupra Mol- dovei. 1779 645—651 . pp. original întâia a dup fuga probabil. mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. — 19 scrisori analizate. XLIX (1892).Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni. 20-36. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". petre- Muntenia din Sept. i 1) 7bid. pân în Maiu 1780. deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). ca student la Paris. izvoare istorice privitoare la biblioteca el.. 2) ne^uue hbtorlque. se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^). IV (1893). i ru. tip. . descrie nro. Bissaccioni a venit numai pânâ Viena. lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68. ca locotenent general lui în armata moldoveana. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. 4) Orfuoa. poate si din Moldova. In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini.. mai ales însui tratatul de predare. tun. chemat de Gapar-Vodâ Gratiani.

4) pp. 11) arâiua din lai. 217—221. de pela HOO. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 .^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^). lorga ia la aceasta din istoria ^).. 133— 171. tabla adause i corecturi pp." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^). cugeta este ci de bogat. 355—58 puV-VIII. în c. acest pentru personalitatea sa moral. i traducere româneasc. „Le Chevalier erranf. Paris. Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. 3) pp.. unica oper roman frances. nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. 8) pp. (publ. despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. la Milano la 1853). 9)pp. In apen- — din roman '''). cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. pp. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante. rp. Jbid. . 261—64. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei). t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. prefa se ^). sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17.în Sept.. 5) pp. numelor pp. 82-132. 201— 215. soare latin. pp. 1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis. din 24 Iunie 1610 a regelui . care cuprinde tiri preioase privitor vieaa. 7) pp. un roman cu 1395 de ale- goric. influena franceza dela Italia sfâritul sec. 19-34. cu Angliei lacob I-iu IV (1893). III" 1893. zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea. „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. 6) pp. urm titlul de doctor. al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). 108—111 public o scritiin. 35-66. V (1894).. 10) 173—200. 67-81. economica. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" ').

F.zidite regale din Dresda. un osta al Basta. Domnul Moldovei (27 Febr. prin . 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. de- compunerea sistematic. fr scopuri strine de dânsa. Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. i rs- . 111(1895). acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. indiferent de loc i mediu. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346). Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. timp. întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. activitatea omenirii". Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. pp.. . Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". scris italian I. de orice natur. 63. Ibid lupta . II (1894). e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie.punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). pp. ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. pe baza unui întins material publicat i înedit. 3—60 i adau- suri la p. 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. i genesa Aci. prin diferiii scriitori de frunte. Minotto i lorga. se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. 1—7. de cuprins teologic. V (1894) pp. 655-57. dobânIstoria e care s'a manifestat. reti. greceti. a faptelor. evul cum s'au modern i contemporan . 1) neuue de COri&nt se Catin. în 1904. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). probabil de un regelui Henric al IV-lea. în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd. din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585.

psihice a omului. oameni schimbtori CU vicii deosebii. O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde. oper de mult munc. oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv. cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral. 1693 i. c cu adevrat noul profesor.. un erudit. : dar mai presus de aceasta. VI (1895) pp.. în afar de sine. Ion Vod Cel. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc. aa de tânr.care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via.notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365. stpân pe domeniul su con- tiinific.. scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa.. Spune utilitate lecia de sjs. ce vâresc. ceva cu mult mai important cepii nou. O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere.. linitit i frumos. . loan Laski. oricine simte mai poetul Vlhu :. dâ un suflet întreg. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în .. va fi aceast privin. 104-105. 1561). nobil ardelean despre Turci în 1495.. . naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. nu numai ne las mijlocuL Voi. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an. Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera...8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva . adevrul poveii pe care o au o interioare. Istoria nu tip . în stare s aduc în nu numai materialul inedit. de numrul.. puin lmurit.. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general. Istoria e disciplina cea mai uman din toate. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem. stracta recea figur a omului si pe oameni. toat în între- i apucturi speciale. general d Cutai E o lizare i fericirea. cu atâta import ma ei general va fi mai mare..

Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. iubirea precisiei. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale. prin capt." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi. toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului. cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor.-vieii. dar cu sigur. vrat Pân i câtig simul tora deprindere. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe. cu hotarele restrânse. ci dup provenien. ura inutilitii stilistice. neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. mai altruiti mai iubitori de vinse . judectorul. i-au fixat în struin. nu cronologic. filosofii cetuia pru. inima se face mai l:r^. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. dac relieful personalitii scade. Omul pregtire istoric' fa de alii. Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune. mai bun. iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia. 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele. „Mini energice. ne arat proveniena actelor i felul cum public. "âk se Românilor ( 895A prefa. tocmai fiindc relieful personalitii scade. conse închid în fr brbteti. dimpotriv s s mai tolerant. om i sunt intolerani de via". dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru. în . i-l explice". „Un pe1 I. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. rsplat tutea cea ifice.

fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839. al i lui a eterii). 1772. pe deoparte. 2) pp. Veneia. i-iu. II-XXXIII i tabla alfabetica pp. tabla îngrijit i cronologica a. arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul).10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian. c înlturând-o. voi. LXII— XCl tabla ! erata 3—107. polone. Dresda.^). unde era deosebit de apreciat. ruseti. pe de alta. în apendice din 1594—1821 ^). timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. XI partea 1. — 3—740 . în — i observaii pp. 107—403. Miinchen. . Din.. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. . XXXIV— LXI. etc. Ttari. 1—9. Viena. 1896 pp. cele Cazaci. ab. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. unde ieram transcriere. Turin Weimar. ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. 3) pp.. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. 4) pp. în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg. i Veneia ^). documentelor pp. faximil un ordin de plat din I— V. Milan. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. chiopul. puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. tabla alfabetic pp. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul. I— LXI. c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii. lui analitic a cuprinsului cronologic pp. c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru". apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. Parma. nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. 9—104.

Scrisorile. cu Erbiceanu CLrAiua soc. Paris. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407. in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). 3) pp. Domnul de aici. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu. 1585 91). pp. Rode \'\ imâne 4) lorgd. Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. 1896. Articolul . în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. clubul din Basarabia. pp.11 talia Tana. Mihnea Vod al Il-lea i alii. starea apsat a rnimii. 445-57. Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. Domnul i curtea. etc. apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul. : Bucureti. Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. precedat de o scurt lmurire introductiv. scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. XVIII (1896) ^). diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin. 10—36. Iai. pota moldoveneasc. Se reproduc prile relativ la Basarabia. româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. locuinele româneti. igani. 111—32. membru corespondent (1574— c. al 2) CLrAiua. Focani. William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului". începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. furitor de planuri irealizabile A. Bucureti. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". despre Petru Cercel sori • Mihnea. dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. 1590) au in Acad. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). dintre cele mai interesante.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). in 7 April 1897. tUn i Cd. membri ai familiei Mircetilor. IV. . VII (1896). boieri. — 100. Chiinu.

.. aa de întins. 4) pp. Turin Aceast oper istoric. pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. ci ceva mai mult. ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. VII-Xl. lui numeroase. Prin opera sa mare. lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris. ungu- i de aici reti. Genua. Plaisance. 1365 — 1397) operile lui Filip. cu totul excepional. Brera. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere. Lipsea. i Veneia. având parte principal în evenimentele din sec. In acest. care sunt izvoare prin. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod.. Hamburg. studiu toate izvoarele istorice tiprite. Tiprit sub Paris ca fasc. „percursor valoare".-^) i crile tiprite întrebuinate'*). i lin. documentele cercetate de lorga Ferrara. al XlV-lea. Moiena. cuprinztoare. e cldit aceast oper de istorie universal?. al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit. Roma.- 12 vine importana lor cu totul deosebit. în arhivele din Ber- Dresda. adevrat superior* a in La p. XI— XXV . cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. logna. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. Munich. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii". i a familiei Europa întreag aproape de loc. Bo— Modena. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593. ca cronicele tirceti. vedem pe ce aparat tiinific i informativ. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su". din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). Londra. erata i adausuri la pp. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu . . ca. 3) pp. aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui. Oxford. etc. XXVI— XXXIV.

" In studiul arat. Marcu. împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. pp. Bogdan Sasul '^). loan Bogdan"^). Un cel viguros satiric. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. 198-273-83. 56-58. flomne. Lpunenii Petru Cazacul. 515-555. pp. XIX (1897) sect. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene. .. lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^). 68-70. 6) pp. ist. Despoii ^). Nicolae Basarab ^). 17-19. aceasta ca- Filip ca scriitor. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. Aron. 10) pp. informaii inedite. . 8) pp. 59-67. 13-17. 28-33. epelu. tefan Mâzg ^). voi. 37-42. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). 4) 76îd. 2) pp. 35-37. 42-46. 15) pp. 17) p 76. llie. un entusiasm îl mai naiv i delicios. din diploma de marchis de Ialomia.: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. II) pp. o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. Nicolae Basarab (î569). al XVI-lea "'). al XlV-lea. dup descenden. clar i just. 19-27. 12) pp. Expune apoi vieaa pretendenilor domneti. aprins. I) pp. 13. 33-35. Clugrul (din 1521) '^).Voevod '-^). — pu- Vlad. despre lancu Sasul (1610). XI. Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod '). 9) pp. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase.Danciu. Hurmuzaki. Bogdan Constantin^). familia Potcoav 'O... tefan. 74-5. care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec. 75. 3) 1 — 14) pp. aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. 7) pp. 70-74. 443—513 Onarere Ocad. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). 6) pp. 16) p. la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. 5) pp. desvoltarea gustului de cltorii". 13) pp. 46-55. . 1—442. Radu Mircea fiul lui . '"). i fragment din tabla numelor pp.

i diferitele producte naturale ale 18-lea. loan tefan Rzvan. 493-649. Surdul. 4) pp. apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. etc. voi. 3) pp. In apendice se mai d înc 123 acte felurite. machî p. pân la 1846^). despre relaiile române dela 1542— c. 77-82. 495-548: tabla alfabetic pp. prin studiul întins din prefa.— 14 scrisoarea lui . XXXVin-LXV. . 2) pp. .l822) ^). Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. 5) pp. tabla cronologic a documentelor p. X (1897). 651—694. 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. LXXII— LXXXIII. Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur. LIII-VIII. prin tablele folositoare. LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. LXXXII— VIII isXXXVI. XVI-XXXVill. anexe: faximile iscliturile Aron Vod.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •). despre „Boierimea valah" 1) pp. LXXXIII. apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. LXV— VII . partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). LXXXV. In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. CXXXIII. al lui Alex. 1—489. . . asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII. aa . LV. l-XVI 5) pp. aproape toate în limba francez^). Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''. 9) pp. împodobesc pp. LX -II. prin notele bogate. tefan Sasul. Ipsilanti pp. L. între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. LXXI. loan Bogdan i peceile lui tefan. vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus. LXXII!. 8) pp. LXXXIX-XCVIIl. 7) pp. LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. XLVIII.

sunt din 1517—18. 444-47.. . înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. organizaie. inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. III. de iarb^ Pentru a istoric. Bucureti. despre 1) In felul adunrii. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut". IX. firul i din cu- tiinific. trecDt critica celelalte frumusea Iui operei". piatra. unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale. 2) CUeratura i arta roman. : ia Universitate e „Frumusea stil. prile ogoare sale constitutive. i organizarea . 1899 pp. bogat material r sim pentru sunetul f rasei". 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). o/iciis' . în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. 189S. CUeratura fi român. Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. etc. a subiectului. din lai. se astzi. dup altul. pp. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. pp. care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. fi arborele. 15 O alt lecie de deschidere '). în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. /6id. 35—40 66-69 tiprete „Dou.. din impresie puternic. Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. X (1899) pp. Nu ci e pictorul care iea peisagiul. determin strânge care soliditatea i adevrul. (1898). critica. Doc. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. III Bucureti. foarte risipit. desemntorul tiinific. lorga in Clrfiiua. când un intelectual natur de artist. ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut. despre critica paleografic arta i filologic. Fonseca. documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv.

al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci. românesc Petru chiopul. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. care ajuta înelegerea lucrului petrecut. 1. excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. cu caracterizare bogat i îndrznea". "3j p'p. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — .T sec. '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893." J J) ^p.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. care n'a putut trage nici un folos personal. când Mihaiu ajunge Domn. vioiu. Pentru linitit. deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). isclitura în faximile a lui 47—8. în focul care-1 spiritul Dunre. al XVII-lea Mihai nostru. 2) pp. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70. qe'^tâîenf. i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. poporului din Iei s^C. îi . apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. lui din 1.e ta '"' acestui material. pltit cu moartea.581 al în Note. . Jin'tecelenteie urmrite.a terilor deU Dunre în 1593. pp. ceasul idealelor acelora va bate. gloria i su e'^p. 3—36. . In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. la care nu trebuie uitate „evede similare. iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i. 49—50 actul de cununie. îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. eroul •VB veni dela sine. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-).

c Xenopol i Ureche.17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi. sau noastre. tip. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea." In ^) „Cltori. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii. — i au strbtut erile române. 83 citaiile dup 5—15. pe urm cele vei judeca singuri. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. „Cultura româneasc mare sec. Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. peste care se atern accidentele timpuri. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc. i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul. Alex. 1899 p. Voiu arta cum a fost epoca fanariot. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 . 107—8. 51-129 i -aceasta.. susinute de Legrand. 53—106. ce situaie politic aveau Domnii. sunt II pp. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. Ipsilanti. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. Ghica i Aîex. 1898 sem. prin in expunerea clar i convingtoare. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. ce gospodrie fceau. Bucureti. 4) pp. note la expunere pp. Gr. sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. felul lor de vieaâ. 3) ^uCctinuC societii geografice. 108. ce influen de cultur au exercitat. tiraj Socecu. I.. aparte. fost o s demonstreze. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi . al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni. i •ete pe cultural : deplin. veneian 1) l ale altora. 2) pp. stantin 53—4. politice. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p.

i „o contributiune la istoria dov" '«). 42-52. ci din biblioteca din Gottingen. scris dup 1757 de italian în italienete. 7) pp. 9) In anaCeCe Qcacf. 27—29. de Sturmer în Sciences roumaine. extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). 68-80. i se- ne arat cum se tria scula boierul. 58 -197— 254. Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. 2) pp. 5) pp. relativ la Moldova. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755.. ist . arhiepiscop bulgar. cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"'). Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^). 4) pp. la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite.. figuri-chipuri din istoria . staroste de Bieiz. ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. aa c în într'o privin. pp. 53-57. Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera . contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20. sale. 1902 p. Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. între anii 1682 — 89^).. 30-42.^o/nd/zc. sect. ' . locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. 20—27. 6) pp. 1) pp.XX(189S). 1-7. ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". Bucureti. de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L. 3) pp. . 5S-68. 8) pp. lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar. 10) pp. în 1759—60^). secretarul propagandei din în Roma. partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^).18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). 47—53. Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si.

ai începutul sec.. ist.. 19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca . pp. turceti cu traducere româneasc. 1-21. Brânco/eanu. al acte. triarh. pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . — documente greceti. în partea întâiu. autorilor. 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. comeitatorilor.n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. doctorul. Antiochia (1702). 68-^435-502. 3) 76id. i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. etc. 3) Socoteala despre venituri 1) pp. copitilor. 57— S se dâ un indice Mss. financiar al unei de tron . 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. . însui Petru chiopul. relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. etc. lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. Partea a ^). tlmcite de Sevastos din Psalmi. . Trapezunt la c. XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea'). tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. catastihuri. doua din acîst d'. 1700. loan fiul lui Const. adec su dela Turda. de manuscrise. însoite de lmuriri. sunt din'l57l— 1594. scris pentru Stolnicul Const. apoi chitane dela banul zino. . socoteli scrise în românete de XVl-lea — . cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". XVI. evreeti. acad. studiate. unde a fost asasinat în August 1601. Can- O carte de fizic din ale tefan. financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599. carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris. care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . Const. 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. (din crile tacuzino Stolnicul) . lui Va- Lupu la al 3) O . flomâne. la pp. sect. sec.. traductorilor. XX (1898) pp. Toate documentele acestea.

Venim acuma privete. . 1446-7. deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. 6 filigrane de pe hârtie pp. în In . Leroux Paris în 1899 în i 1902.. schim'area politice funcionarilor. pp. 1407. . reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova).tMue de COrient Catui. 3) Voi. 5) pp. 1600 a lui apoi note româneti pe documente. anii comerul. 6) pp.V\—y\\\). 67—63. politice ex- 1435. relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5. din insula Cipru. în Cele volume dintâiu au de E. solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). o scrisoare din torii lui Brcan. 1437. trase 1448-49^). 41. . 1-7. IV— VI) II 395 (extras din n. 7—75. . 1441-2. ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^). lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. I. 1378-82.e siecle. 2) pp..20 mitrachi . în la o importani colecie de documente. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. care cea mai mare parte. In volumul întaiu dup câteva introducere. 1420-26. 7) pp. acestei colonii pe 1391. regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600). 1402-3. 581 (extras III. urmate de socotelile analisate. din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -). p. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp. apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. din keuue de COrient Catin.^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^). 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen. facsimile de scrisori româneti vechi pp. 59—66. 1410-11. istoria universal. care privesc administraia intern. 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. 75—94. IX+599.apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc. 1442-43. 55—58. 21—54. p. cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV.

lunie-lulie. exortaiuni. etc. i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53. tabla alfabetic a numelor 9) pp. 1398 Febr. etc. '^). 545—597 1—301. 1399 April-Sept. 2) O scrisoare din . în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). Florena f m cea mai mare parte din Raguza. 6) pp. 3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria. . cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21. i " p. 59—5. apocrife. Dup câteva tiri despre tratate. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim.-Martie. Genovezilor. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci. 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. 10) Fp. 3) 31-45. Neapole. în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. 35-57. faptele 2) Povestirea preioas. Genovei. 40^). 529-42. 8) pp. 302—3. clugrul pp. 1-31.. lamentaii. Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°). dup isvoare. 96-581. 599 se d erata. Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). 4) pp. din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu. 5) pp. partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^).14391432-48. Si- pp. .lea a Nicodim. care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . 303-327. 7) pp. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci.8. public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului. proiecte. de 2) pp. contra lor^). italiene latine i ger- mane sunt din Viena. 1456-7'*).) din 1400 1434'). Documentele franceze. 1431-552). 21 ale Veneienilor. Roma-Vatican.

observaiune ftun^. n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie.VI. 347—394 . regal din — 1) pp. exortaie. italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI. taSfa numeCordeCa uof. 327-34. 2) pp.. apoi un proiect. c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. din bibi. se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^).. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^). apoi Germania. III. 395. ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei. raporturile lorga. din Munich i Dresda. a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. Ungariei i terilor din peninsula balcanic. a cunosRohricht. Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. traducere româneasc Conuorbiri Oterare. împratului Sigismund i. p. 3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900. 335—45 . care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). la p. imperial din Viena.. destul' ce precum i registrul la voi. / fi 7// e Ca pp. -volume de documente. o larg parte 'din istoria Turcilor. învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. a cetilor comerciale vantului" ^). ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. 3-49. a autorului. . s citez importana capital a acestor prerea asupra lor. — fcut de un »vivant" toate analizate^). apoi bibi. Veneia.. 5) pp. pentru a aprecia. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns. 1900 4) pp. 526.

224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. erata p. ")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). 351. CXVI+103. 5) Partea II. adautiragiu. 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500"). 1-CXVl. care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. partea 1900 pp. 1-103. i faptelor contemporane nou. Titlul arat coninutul. al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c.. h7— 173. 7) pp. 219. tabla numelor i lucrurilor pp. Bistria i actele latine. 1900 pp. bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi. 143—169. erat i adause pp. 8) pp. 1-109. . etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). iar voi. Bucureti. urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). 145—7. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. în dou volumae. i aparte 113. dând ^). 3) pp. tabla numelor pp. XLlX+147. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. addenda p. Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). naionat" . 9) pp. tip. pp. 119—143. 6) pp. 12) Jn „Cconomia. scrisori în private)^) prefaa cu note. 3-349. scrisori in faximile passim. Socecu. 377—8. 173—217. pe baza unor documente . p. O terial alt publicaie. 1. 53—376. XL-XLIX 10) pp. 3-140. suri 109—117. i erat pp. Bucureti. pp. 4) I— XXXIX. 1899 pp. 2) 4) pp.

42-56. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. o parte lui Alex. 23-28. 58-75. 6) pp 28-31. Socotelile vistieriei. 31-42. 9) pp. Alex. neplcute noi. foarte amnunit i bogat tiri. cu cheltuielile. 11) p. spovedania unui continuu. pentru rilor. 22-3. "^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. Condi8) pp. coteli Moldovei. Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. Ipsilanti "j condica de so^) din . 4) pp. 2) pp. cât costa drumul. Alex. lazareturiîor moldovene 184. economice din trecutul nostru. 7) pp. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat .'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu. tiragiu aparte p. pentru cunoa: terea vieii comerciale. Callimachi dovei sub Alex. 1812 — 13. 7-22. 1) In „Cconomia naionaid'. Moruzi. . Ghica din 1776. ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. ca i cea precedent. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 10) pp. . ale trupelor ce se întorc. nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile . — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli. s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. unui triplu deficit. Universitii din Iai i a Academiei Române." înregistrele precedente.^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). 754-87. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. vistierie. cât costau plocoanele influeni.. i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. 1900 4-7.24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. 3) pp. a Domnului din Moldova din 1764. . tipogra- fia Eminescu. 5) pp. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7.

. în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe . 115-16. -173-183. tip. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir. a vis- dea Domnul Moldovei.i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776).Ghica din 1776 : — 12 . M) pp. dela stri i moiile boievenitur. 1746—7. pp. 1900. ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. 11) pp. IV. 171-73. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. Vistie^)- — 77. 158-69. . . ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23.") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r.S) din '°) . 87— lu3. 103—115. pp.i Moldcva 1833. 32. cuprind mai mult decât spuiie aa: . Alex. ^^). i extras aparte. Socecu. 163-70.). 1557. 1593. dându-se '). 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). 0) pp. 121 3) pp. 1900 p. 3—5 16) pp. — 135. 116-21. 12) 150-5!. înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19. ceva despre registrele financiare di.25» 1813 — 19.) (1 r. 135-49. 5-8. 1822—31. 5) pp. 1) pp.) '^). „Documente geografice" titlul. Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. 4) pp. 2) 1754. 10) pp. 1763 (9 r. diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. 1634—36. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc. 13) pp. condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din . 7) pp. 1578. 170-1.^)moldovene pe la 1823—26.. i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di. 1641—42. 15) pp. 1712.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr. 151-58. 9) pp.^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an .

tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)"). Documente: Istoria lui Despot. 10) pp. memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. Despot i 2) pp. Gobl. s-1 încheiat cu Moldova. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. 7) pp. 3) pp. Xl-XVl. In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . La la urm împrejurimea. 8-13. arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®). un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. 4) pp. XI— X.26 7156. 1-20. Domnul Moldovei. Multe acte privitoare. 8) pp. din care se . 15-18. ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. XVll-XXVl. •'). la începutul Iui crii se dau scrisori. Bucureti. Graziani. 21-8i. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. Toma. 28—31. Zbope rowski. Albert Laski neanu. tip. 5) pp. 1642 cu o mare importana geografic'). a scris scurta sumar a vieii variate. XXVl+93. 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei. înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . apoi analiza unor documente din 1638. cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . care „Istorie" a lui Despot ^). 1900 pp. i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. care „arat mijloacele prin cari ''). vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^). 6) 18-28 13-15. II) pp. 9) pp.

Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j. pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. tabla numelor pp. Sf. „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 68 n. 53 n. Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . 44—51) i cronica în versuri publ. 89-92. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi. cu traducere româneasc. 1-27. 82-7.— . 55 n. în ^Tezaurul" lui Papiu. Dove- — — bibliografia al la dete. darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. 4) pp. Rom. 27-53. cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros. XX (pp. sec. vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. 1. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. 2) anaC&Ce CLcad. regal din Dresda). . 65 n. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. bibi. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). XXI (1S99) p. 67 n. a arhivele din Constantinopol). tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia). Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc . dela care se sau puse în lumin nou" ^) . 1. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. c Gapar Giovanni Battista Malbi. la aa : note despre Dealul. 53-62. Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. 3) pp. I"^). 49 n. mai valoros. care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. 1. Ac. 5) pp. 7 notaj i Radu Mihnea. 39 nota 1. ist. 44 n. 1. 108. tiani. 1. care a Gratiani. nomâne. privitoare ^). despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. 1. 1691 —2 1) pp. K.

73. 2) Dela începutul sec. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". XVI-lea Mateiu Basarab. Române. lit6-7. sect. 103-6. schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna. lor. 94. Cantacuzino (1697)^). 97. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. 78-94. ist. al nenorocirilor i bucuriilor. Vedem erile legturile noastre. de precise informaiunile ce curg de acolo. de variate. 1710—11. 1700-1. dintru început'' e învat j1 lui Const. tiri româneasc ^). 1) pp. 98. isclitura în faximile a Const. i un document 1688 ^). de nou i încât istoria noastr e de lumintor. Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri '). Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. 7) anafeTe acad. Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. al Cont. XV-lea. 5) pp. al rscoalelor i rz- boaielor. dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. 94-1C2. 62-78. crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat. dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). naterilor din domneti. atât de interesant. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri. ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce. familiile al schimbrilor de Domni. In apendice Vieaa lui ^) ." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. nunilor. Ea e îmbogit. erata p.28 Turca . privitoare la oastea 1698—9. 3) pp. XXI (1899) pp. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. 162=109-270- . zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". •lui 6) p. 2) pp. de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. Cantacuzino pp.

1663—4. Socotelile sunt din 1627 1602—7. 1652—3. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. celelalte dela boieri). 1643. 5) pp. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori. care au mai puînsemntate ca a Braovului. 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP.) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod. Hrizea pp. 1647. la mai în importante anul respectiv.160. 1749 (dela . având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. 1658—9 (1 doc. Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii. 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. 2 scrisori din sec. 152-6. 1655—60. 62.29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. 1-7. Române. al XVI-lea din sec. Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . 7-1 i2. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. 1609—25.Româneti i a Bra- ovului. XXI (1839) pp. lordachi. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). când acestea lip- 1602—3. 31 -271-302 . in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. Braovului. 1616—1620. 161-2. 1673—81. 7) anakrc acad. i câteva 1664 (scrisori de boieri). Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. sec. adaos p. 1636-38. 4) pp. întregesc i suplinesc pe cele braovene. 156-58 i . in sesc. 71. 1653. 1651. dela Doamna Elena. 1695-6. urmare avem „Socotelile Sibiului"'). a Brâncoveanu). 1623—24. 1649. 1669-70. 1666. precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). — 38. erban Logoftul. 1704—7. Mihaiu. 1689-90. 1631-34. Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp. 1683—87.dar adeseori dau fapte nou. 1702.^) . de'a dela boieri). ce! românesc p. 1699. 1692.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p. ist. 2) La anul 1612 se d . 1709. Scrisori din Doamna Mria . 3) La 1631 e inscripia de pe. etc. 1605. protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^. Mihnea Vod cu isclitura în faximil.

nimic despre vizita nocturn la capigiu. i La p. care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. 5) pp. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. zan a Cantacuzinilor. asupra. ist. Dou docum. s ne ocupm 1. 23-26. pp. 20-1. 4) pp. XXI (1899).a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc". 160^ 303-462. 22-3. 18 n. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie".: 30 — 14'). ^). scris de un partilucrurile. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. arat 1) . la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. Polonia la 1686^). 4) 1) 2) pp. 2-18. care pare c nici n'ar fi existat. slavonete ." Memoriul „Cronicele muntene" întins. nimic despre frmântrile partidei.. 29-32. din ce frânturi i. 7) pp. se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc. 6) pp. numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui. privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra. se:. 3) pp. : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . 21-22. Nimic despre Constantin Stolnicul. testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). — Apendice 1 . 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). . din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu. Mircea Ciobanul. meanalizându-1. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") . 26-:9. care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc.

lor i ca dumani ai rang mai mic. a crui biografie o avem aici ^). e anastpânii si". ddea de mai multe prefac". 18-23. un fel de „Mo- nitor Oficial". din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. . 6-9. Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. cronic a domniei lui Brâncoveanu. 3) pp. cereri ci turceti. Se cerceteaz cronica. 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ . Cronica lui Brâncoveanu. Vod Vod. mult superior lui Ludescu. i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. 5) pp. primiri de oaspei. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. 43-44. amnunte aici ^) ^). ardelene. de- plasri domneti. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp. izvoarele muntene. Din ordinul lui Constantin II. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. 37-40. Lucrarea aici în lizat III. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor. în deosebi Ludescu iste. i moldovene. când moare erban Vod. litica i pentru pointerne ale vecinii secret. nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. — turceti. p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. 1-24.31 cetilor. 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. 24-36. Simion Movil lui românete. persoan mai aleas. Cronica se oprete la 1688. serbri. reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). Cronica Blenilor. 2) pp. . cea dintâiu cronica în al Mireior pân . dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. a felului cum el p^ supuii. 5) Cronica iui Matei 1618. i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. 4) pp.

66-75. care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. p. 1699 pân ia 15 Sept. 5) pp. în alt spirit scris de acela. peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. V. Cronica dela Cluj. — „cronica anonim* e continuare a lui Const. Cronica Nicolae Mavrocordat. modific cronicele pescu. 75-83. se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. tiri despre Cronica scris pentru loan Const. dând uneori sunt semnalate tiri nou. Cronic scris de un bucuretean. 44-59. ^). a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). Memoriile apoi lui Radu Popescu.32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. când a fost scris IV. 95-99. i reproduse. V. dela- 4) pp. prescurteaz. familia Bâlâceanu ^'). 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). care aici ^). '). cuprinde evenimente pânâ. Blceanu 1688 începe cu 1629. unde se oprete. Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. i Greceanu pân E la la Oct. al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. Filipescu. 89-100. continua memoriile. ceeace se Radu Popescu. Radu. reproîntreaga la ducând. cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. lui tiii despre Bleni ^). 91-93. cro- pp. Viena a lui erban. proprii lui Greceanu i Poblâceneti. 86-86. v. (publ. 2) pp. lui Const. VI. 3) pp. Cronica Blceneasc. Filipescu. dar i ' cu alte tendine i. 91 nota . în Magazinul V). Cantacuzino din 1683 8) pp. când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. Filipescu. 6) pp. 60-66. st. st. inscripia de pe crucea 1.. La despre \ic\a „cronicei istoric. 7) pp. 1728. dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct. 59-60. 1714. modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^).

3) pp. pp. Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). afar de sfâritul dela acesta. Cpitanul pân la Constantin Basarab. i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp.o. reproduce mai totdeauna pe Ludescu. 101-2.. Cronica ambelor Principate. în din amintirea sa bogat". . când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. pp. UK)-102. pe descrierea . care reproduce în întregime pe Lu- descu. E o cronologie iar dela citate. Compilatorul. reproduce.E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. 108-1 18. VIII. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^). pe rând. E scris de Constantin Vtaful. A doua Cronic a Cantacuzinilor. nal. 33 Ia 1724. 7) 5) pp. 119-21. dar ea de a nici absolut origi. . e pe fcut. scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal... ne istoria noastr: Brâncoveanu. apoi pe Stoica Liidescu. 6) 103-118. 4) pp. . cronica blâceneascâ. 114-16. i izvoarele na- 1) pp. care nu a luat o apr . X. merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!. 118-19. 1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775. din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial. un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). dând i ceva nou '). pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou.. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. descriere a Moreii ^). Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist. . când povestirea conicarilor moldoveni. lui Schimbând forma. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII. care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. Cronica expediiunii Morea. reprodu:ând pe Const.

„anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. Pentru domnia lui erban Vod. Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. Româneti i voina acesteia 1) pp. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino. pe Const. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat. Cpitanul. are câteva nou Mateiu Basarab. 2) pp. 3) pp. b) — c — :a fost. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. care nu etc. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. Greceanu.34 rative. cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. 4) pp. Grigorie II Ghica. lceneascâ cea de sub solid. 127-29. une ori dând tiri noua cronica bdela el. dele 1775 înainte e o oper personal. §i-a pierdut XIII. E o XIV. Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale. 121-23. Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). Cronica lai Del Chiaro. Cpitanul. cronologia critic. apoi pe Ludescu. autorul e leesc" Nicolae Costin. Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. Cpitanul ^) c) Axintie Uri. Explicaia a subt erban Vod i Const. 123-27. . aa zicân J. importana nici pân astzi '). sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). Popescu. Costin trimite la Const. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. a) XV. cuele cderii lu' Const. 129-32.

o scrisoare a vduvei Const. câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp.. XVMl-lea. 1688). dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). oficial. 6) La urm se d 2) 5) pp. unele insemnâri ov . apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu. al 3)137-39. un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). 2) pp. Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^). . d) loan Neculce. etc. titlul i Oradia Mare. Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. 149-60. Braov se Cronica Greceanu. acest studiu. Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. 132-37. privitor eveninenteie muntene cele . 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). reproduce ^). XVI. din . Bucureti. 3) Const. 5 mss. Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene. Cronica al tradus de Iui Aniircs. 132. : întregime pe Const.n domnii Ghiculetilor din sec. Cronica lui Mustea. (4 Dec. e). d . 139-48. partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino. Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica". 4) pp. din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului.35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- .

„Studii de istorie .. 138-149. Felice dei Porri" '). . titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. 1 1) Cronica Moreei. Buc. Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss. 2 mss.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. al In indicându-se cuprinsul crii. losafat i Varlaam". lui i Muntenia. s Cpitanul 2 mss.Câpitanul 2 mss. Buc. Buc. . pe loan Ocieski. titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. Partea a doua de Petru Rare. pp. : . 1899-900. 140-48. titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. . Buc.. i Const. ca nele rpeasc. Apostol trece în fata lui gustor de pete. o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April. Buc.. . soare. . In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol. . Buc. Oradia mare. cu o prefa original a printre idei. care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole. titlul. se reproduce testamentul acestuia.. ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete. 1) Clteratura fi arta român. 2) 75id. 17-28. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. 2 mss. a lui Vlad : din un j. s:riitorii notrii din sec. damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti. Oradia Mare. tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. cronic a Cantacuzinilor. 3) 75id. pp. 36 rite reviste. 2 mss. Se Const. Buc. Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). . de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol. Oradia 3 mss. In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft. face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea. Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. Rinari Aliman Galea. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei. titlul . gp. IV Bucureti." Se reproduce prefaa.

1785) cu boierul mare Ban. — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*'). : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai. . „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec. Meucci (1804). 40-41. 2) /6îd. în Grig. V (19D0-1) pp.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în .'^) o scrisoare italian din 1847 . terse în erile române (1768—1840).'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug. 3) pp. Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri. petrecerea. al XVIII-lea. 41-42. 25 30. La urm se reproduce un act de danie a '). 37-40. G. '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788). contractul foarte Pan al acestuia (Noem. acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id.. 6) pp. Callimachi (1769J i familia acestuia.. contractul de cstorie a Iui G. . pp. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu.. pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud.. mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. pp. . Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe. 8) pp. cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa. procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. Nagni. 10) pp. 25-42. 401-4C7. 30-34. 3) 76id. . 34-5.. 686-693 4) pp. din 'Care se reproduce prefaa. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra. 35-37. i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. 7) pp. Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia. 9) pp.

17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu. din 27 Martie cf. laic ori bisericesc. Vod Racovi din 1756. V pp. 50-53 : Doc. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean. pp. interne (1634-37) pp. 1903-4. pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. . vom ocupa acuma. 1) 76id. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga. 53. e.. 353-3. i ti3) OZoua reuist roman. regal din Munchen). Pârvan. Const.— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". 340-351 ragiu aparte. 1-46. lin o&cFlLu. monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc. Bucureti. prin adoptate care se re- formele folositoare. 2) 76id. note la acest studiu pp. 5) Jbid. 4) pp. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^).. D. de pe p. înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. i bibi. lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. 47-49. apoi 42 regete de doc. asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. 177-180. „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene.. ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). 1900 pp.. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. I-II pp. Ml. 51 din 27 Maiu. 749-752. pp. Const. cu dragoste de ar. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti.

acestea se câtig. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor. când prin studiu mijlocul lor 'interes.Vieaa acestor dou ceti oper de art. Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. îmi sunt familiare. începutul vieii lor intelectuale. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. miragiul înegritor de altdat dispare. din sgomotul faptelor dreptului. I-II (1900). îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice".i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni. vede în numai . în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate. organ'zat. . pp. Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17.. — Roma i Atena'. nu c — stau la originea puterii. o dram moral. nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei. încât am ajuns spune cândva eu însumi. limpezete armonia în spiritul meu. cu ochiul grbit al ttnrului.desorideia une: lips de gradaie. cultul la pentru lucrurilor". pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului. Confuzia izvoarelor se se desface fier. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. cu care. absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei. un diletant dine. Acum când evenimentele al acestea. seriozitatea cu care privete msura rete. cu acea convingere pe care la tinerii. nici bogia. o risipesc. adoptând ideile sti strine. Analizeaz mrirea e o i cderea . în vigoarea contiinei.39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului". „Vieaa unui popor. Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare. cuceritoare c i împciuitoare lor. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. Aduce dou exemple: . în seriozi- 1) Voi. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii"... a unei aglomerâ-i umane.

XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici. nu e numrul. la universal" ') pune faa in faa . prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. ideia. XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec.. tulbu- rat odat. trind. s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este. ascultat urmat. mutar. picioare societile complicatele cldiri pe se razim. în probitatea i aceste . — el pentru dânsa. cineva apare i rspândete o care se clatin. De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate. lupt pentru adevr i i. I-II pp. unul care sanctific i profit astfel. linitea. 373-76. nu se restaiornicete. al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. nici organizaia.^/a forma. Se ooate chiar propria-zis. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat. i zice: Ceiace tine strâns. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari. fdeile în istoria istorice. religioas. • lor". Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. . lui unul caredevie un om ca toi oamenii. ne asi- gura In viitorul.^ Dar cuvânt cald i sincer. mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta. tatea vieii.40 muncii fiecruia". vei zice „De ai avea credin cât gruntele de .. c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin.. ci y«s//7/ca. pân ce nu se întâmpl aceasta. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. Se poate si ca. social mai bine. ci : ea printr'însul". Ea însuînc dac avea credin. apostolatul. prin politic. da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa.

rsrind. „spune pe scurt. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899.Viteazul Blcescu. Tocilescu. ediia Acad. Române p. Isus Cliristos. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti. de par. 3-110. singurele fapte caracteristice.41 nou dreptate mai echitabil. Szadeczky. o crim util pentru Imperiali. i) pp. 116. se sfâri Mihai Viteazul. 113-116. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia . :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. Canaanul Unitii desvârite a neamului." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. tip Bucureti. dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc. s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. care formeaz corpul lor. Greelile . ideia ce vrea e ideia realist. din amintirea trecutului fr noroc. alese printre cele riguros exacte. IPX). Xenopol. GObl." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii. 1900 p." Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^). fcut? — sale. mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti. tip. printr'un omor.4) aceast carte. Socecu. care se bazeaz 1) Budureti. noastr care nu se stinge. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc. . 2) pp. încheie: „Aa. ci. s ori realizat. greelilor sale. vezi (I9v)0) pp. care întreine viaa într'însul. într'o form simpl.

apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2).'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5). povestirea faptelor. ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras '). cronica cetilor. marea raielelor 1550 înainte. tabla numelor pp. XVlI-lea. 296-3)1. înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. italiene. 4) pp. 334-51. 23-59. Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^). I) pp. Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui.comercial a Se trece la celor dou ceti. arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^). informaii inedite. care e terilor române. 8:* 5)pp. cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice. 377 79. 165-95.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572). 270-73 II) pp.42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. 3) pp. 12) pp. 381-413. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571). tabla cuprinsului i cronolo- . tO) pp. ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc. 196-242. 243-269. ca i a. expediiile de 'O. 9) pp."^) 0489—1759). 274-77. fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^).. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu. obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). aezarea Ttarilor în Buceag. 18— 19-lea. 6) pp. 12-22. In prefa arat istoria extern politic i economic. polone. Adaosuri preioasepp. 355-76. 301 334. Indice bibliografic pp. etc. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti. 91-164. pp. 2) pp. în sec. 7) pp.. 13) pp. 60-90. ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. 278-96.

dela Petru «Cercel. •voi. apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). 6 ilustraii care p-ivesc cele 19. sec. i bibliotecile italiene.-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p. JO) pp. 843 nota I se d 9) pp. Intercalate sunt 192. 16. apoi lui muntean i moldoveana nainte. CVlII-CXLVlIl. Ion Camârasnl 8) pp. 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5). Braovului din Hurmuzaki—. Rom pg 'S09-I-XLIV. ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575.â dela mnstirea Galata . 98. CLVl. 38. Socecu. pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. 699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi. Române. 843-883. 2) pp ediia Acad. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. 7) pp. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la . '> cetii CLVI-h -pp. XCIX-CVI .a doc in mod cronologic pp. 1-572. 3) MX. 415-418. 6) pp. uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. dup 419.Vil . indice bibliografic pp. i>a CXLIX-LIV . se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. pp IX-XCI. XVI-Iea. .43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. XVI-lea. 783-842 scrisoare româneasc a lui . proveniena lor de arhive pp. i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). austriace. 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul. 257-8. al. Petru chiopul. 5) pp. 266. tip. germane. regete de do:. ip. care se paginilor''). 4) XCl-VI. 1) Bucureti.X). tab'. 575-779 p. cu vaste informaii inedite. CVI. a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol. interne. regest despre Vasile Lupu (1634).

2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti. în. AutoruL conjecturi de istorie politic. adec documente de cancelaria dom„de danie. întrire i judecat interes politig. XI din colecia Hurnazakt'. prin acestea regete.. e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa. Socecu.Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg. pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor. 154-62. 19(X) pp. e totui incontestabil". i la- pp. dup 1613. de care Se afl primite aici prea târziu. de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. artat. 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. ci numai mul neasc. tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian. . tabla numelor pp. câteva rânduri din Bucureti.din i cuprinde 386 regete . in faximile la urm: ac- Irina 17/27. „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar. Dilocaliti. pentru a cuprinse în corpul voi. Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60.XI tronul din Hurmuzaki..câteva epoca eliberate soane Domnilor. vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer.i Citerare. provenien ardelean. tip. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli. 1) Bucureti. XXXIV (1900) pp. 1900. Importana lor pentru dau întregi . 27D-7X . dar înainte de 1620). b87-9C9. neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab. pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi. pp.. l-XUV . faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L. ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-). Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic. o conspiraie de demult' ^).44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi.. ') continu în pagiscri- naie acest volum. cerând ca el i împratul Neacu din 1521 . o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare".

8 Mai 1587J care ('Cm. baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^. . : 2) Pârclabul Furdui. 926-28. Tecjciu). moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche. 1613. prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr. dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar .-tl. râvneau stpânirea Terii Româneti.. p. 1612). a lui 1654 ctre Ke. pp.. V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii. 1650J. 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548..C8tastivul clrailor de dajde din jud.. se studiaz. 3) 76td. nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . doc. martori sunt câiva ofieri de oaste. 1) /6id. cci ara i ei sâ prpdesc '). pp. satul Tecuciu". pp. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. din tefneti neputând plti cu bani un c. a doua din 6 Febr. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^).Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. 616-523. 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft. 2) /6id. sub Domnul de-a- cuma. nepotul cronica- rului (c. una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. loan prin- cipele Ardealului. cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine. 962-9i9. cu lmuriri asupra familiei Ureche.Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^). Se amintete . 45 s 1) nu-i uite.. c d d un zapis el (c.. 4) 76id. pp. 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*). meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc. sa din pentru ocina Toceti (in.

„Relaiile nou. 94-6. f Iulie 25) -). Moldova Muntenia Studiul acea vreme. 285-6. 1475. Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe. în istorica din iui 1901—1905 '). 149-61. Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni.. pp. 6) pp. „spart" de Sinan Despot'' f Roman.. 5) I&id. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. (1901). nobilului Nicolae Blagaj. care arat c epe la .. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române. 1 „O mrturie nou Basarab Vod. în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept. 3) I6id. i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. 1460 povestete „în chipul cel mai bogat.. O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov. p. vitoare Ia istoria 1) 76id. mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe. XXXV 191. „Luzruri nou epe" ^). vedem numrul în româneti din Ardeal. 324-52. „O contribuie ia istoria Mihaiu. 595. Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit. documentul din 22 Apr. 391-419. 324-28. . 2) I6îd. pp.— „Un document dela Iulie 1562^. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. pp. 4) I6id. pp.46 II. — Activitatea din biserica Sf. Cracovia. 330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). din ora. Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab.Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite.

1132-37. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua. i actelor "^). 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. — fiul lui Radu erban. 1101-1137. boieri. p. Elena sta în satul Pântava (jud. 473-76. 1117-22. a unor boieri munteni scrisorilor Ian. 6) pp. registru (24 1792—4 1) 1805) /6id. 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei. 7) pp. 1001-9. . 999-1039. 1126-32. pp. „Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine.810-12. 10) 1101-116.") scri- soarea Filaret (25 Sept. alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662. 5) pp. 2) I5id. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc. pp. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^). legtura cu toate cunoscute mai înainte. artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. rude domneti i dregtorii **).. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^).47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^).. pp. pp. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?). Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena. 3) I6id. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. 1123-5. — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti. 9) pp. în 1400. Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i . pp. asupra luptelor dintre '). 383-4. ilfov).. Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare. 8) pp. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept.. de alt ordin cu clugrii.

Minerva. III-XXIV. 3) 2) pp. : i „Istoria Terii periul studii Româneti. 6) op. scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) . In prefa. Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. '') . fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. 9) Bucureti. 5) pp. 1-12 14) pp." ') In prefaa dela -). care a fost scris pân la Imromâno-bulgar ").. 12) pp. 41-59. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). 7) pp. a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. tip. Minerva. tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. 13-18. fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714. 1901.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. 85-101. 19-40. 4) pp. Cantacuzino la 1677'^). 15) pp. testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el. XXiV-f-174. '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13). . pp. se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie. italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român. 51-81. 10) pp V-XXXiV 11) pp. cronologia tabelar. 48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. 8) pp. XLlV+î8J. 1901 pp. lui 173-16. pp 3-37. n BucurcFti. pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. 13) pp. 155-70. dar plastic icoana a vieii curte. 1690^). în 105-15. ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. tip. XXXIV-XLiV.

Bibi. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. etc. . milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849. sate i alte localiti pp. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice.XLI. legturile. înrudirile. 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). 3) Bucureti. Minerva. studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. francese. 351-54. Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena. Rom. 6!)-179. diferite. scurt despre cei din sec. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i. indice de moii.. povestire. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729). 4) pp. p. Acad. rostul lor. 1-320. care e o însemnat contribuie trecutului nostru. cu moderna. Veneia) din 1453 mare parte. tabla 335-49. CLIX-LXIII. 5) pp. 4 . se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. 331-33. de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite. al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino'').'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. Gr. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp. apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). 1824"). desteri. I9()2 7) Bucureti. Pe larg despre Cantacuzini din sec. V-. 1901. Minerva.— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). genere pencoloare rilor române. 10) pp. 9) pp. 2) 6V69 XL-CXLIV. latine. nemeti. Cantacuzino. opera capital a totul lui Constantin Stolnicul. CXLIV-CLVIII tip. 6) pp. tip. N) pp. cuprinde italiene. tabla cuprinsului pp. care avea o alta concepie. privire sigur. 36). 355-60. cum se Despre Cjiitacuzini ^). deo(din greceti i româneti. IV abc-fCLXIll. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). pp. 323 28.

pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. zice lo'ga. în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). Vaate. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). 19J1. tip. 37-48. 5) Arad. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^). 6) pp. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. . 206. traducere sau s'au original. Brâncovenii. i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. 1902 1-362 se 2) pp. Creuletii. pp. generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". Mavrocordaii. 52. 543-57 tabla numelor de fa559-65. ale timpul rzboiului c. se ltorie*^) i. 3) pp. povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. Se 49 de corespondene. 32. bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. e i aflat. 340. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. 204. 423-542 milii pp. dau mai multe table genealogice pp. 292. însemntate. 4) pp. tip. 363-422. acte altfel. etc. Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. 49. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. Minerva. 9-35. tabla cuprinsului pp. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. . . 7) pp. Ghiculetii.— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. i Cantemirii ^). XI+565. Filipetii. lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. Tribuna poporului p.

povestirea pe lui. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. mai simite.127. cinstit. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit. plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i. ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. Minerva. De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. 3) pp 15-24. 24-31. a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului. se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. 1901 tip. din inima unui suflet de poiet. .Neamului Românesc' 2) pp. Mihai. în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. se cere credin i rugciune. ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie. 5-15. 5) pp. arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) . Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti.51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. 12-15) Bucureti. ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile. 4) pp. ^). dreapt. Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). 127 (= bibi. mai adevrate i sincere. 31. — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag. . la muli pentru care . am scris i simit. . Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului. etc. i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. p. spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. nici o ur. sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi".

6) pp. apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod. Putem naional. 67-74. o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o. voi.^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai. . i voi. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul. pp. 2) pp. 1073. 1C82. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit. 337-50. cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. cel puin acum.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna.pp. sâ prsim menirea noastr. '). ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip". 611-33. 1-15.513-21. 1073-82. 5) pp. 611-33. în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul.. 975-78. 4) pp. 3) pp. lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. parte numai. pp- 1-15. 975-993. 136-52. stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare.513-21. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. XXXVII. XXXVII 136-152. 978-93.67-74. S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. (1903). Alexandru c^l Ru i Aron. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas. ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. spera. ar fi sâ ne uitam- pe noi înine. . i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz. XXXVI(l902). 337-35). 233-44. 416-33. 416-30.

pp. 54-77: 10) pp. — 1847). 21 doc. . pp. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. 12) pp. —i dela Domni — — 1788).'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine. mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. Socecu. 1901. catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. IX-XXXVIII XXXIX-XLVI. tabla . Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692). . (din arh. 5) pp. XLIX+536. XLVII-LIX.^) 50 doc. /// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). III-VI.XXXI+1C4. mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum.iiui Mol- dova (1662 bis. I. Bucureti. din ") a!te 40 doc. p. 4) pp. generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). cu pri- 1) Bucureti.•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc. 448-61 . Bistriei la pp. 2) 3) pp. p. 78-225. E vorba de „Studii i ducumente mânilor '). pp.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci. Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi. mente. istoria ca- tolicismului in principate pp. Documentele sunt însoite de numeroase note.") (din 195 docuarhiva în italiene bis. tot Ia catolicismul arh. Prefaa ne arat se proveniena documentelor. Soce:u. 536. tip. '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). 501-531 14) erata tip. 13) 8) pp.^) în introJucere d o expunere nou. 7) pp. 226-272. catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. 1901. 273-326. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^).'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). 327-414. 1-53. dând apoi 2 acte din 1384. 6) pp. care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei. i volume din impozanta colecie de doexterne. 9) pp. 415-447 11) pp. .

^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . 34-37. 9) pp. 1743). 12) pp. ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777). Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540). 38-45. 13) pp. 4) pp.^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721. cronica Tudosie Dubu. cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll. .") •(1743-180U. Fotino. 74-5. 2) pp. 8) pp.'*) prefaa lui Simion Dasclul. documente din 1694 — 1728. o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). 66-68. Istoria -). I) 23 d^c. 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod. papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în . LIl-LXV.M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich. izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433). Zapolya Muntenia Ia 1522. ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D. 5) pp. 14) pp.'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. 12-21.. 6) pp. 60-65 15) 7) p. 3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^). 10) pp. '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). 69-70. 3) pp. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). II) pp. i 2 acte (1667. etc. povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). 22-29. începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . LXVll-LXXXl. 46-59. 1-8.') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. lui 1. o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). 16) pp. o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524). blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90). pp 71-73 .*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). '-) note despre Koglniceni (1780—1825). 31-33. 30.

15!-2. Socecu. 268. 145-6. 313. care se întemeiaz 2) pp. . se 12) pp. 7) pp. CCCX1X4-343 10) pp. Voi.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799). pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor".-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714). multe e.Bocskay (1604—6) 'O). IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou. 67-8. 5) 5) pp. lui 195. Bucureti. 162-4. I) pp. CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . l&S. 189. 14) pp. Stolnicul Cantacuzino (1707). 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). Gavril Bethlen (1613—29) '-). 200-1. 96-98. 205. 91-2. 1803)^). 76-90. 116-9. 112. lSJ-1. mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete. 13) pp. Gh. 6) pp. 224. 1902. ISI. cccxvi:-xix.^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. 99-lUO. 106. 16S. CCXXViJl-CCCViii. deze utilizate în prefa. Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). dau 126-9. 263-4."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). 101-104. 211-12. 93. act despre de Alecu Beldiman. tip. 3'3-3C8-lO. II) pp. il-XLIV. Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800. 84-5. 94-96. 80. 291-2. Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. jn XLIV-LXI CXlil-CLX. 16) pp. 15) pp. principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). Aa se studiaz pe rând relaiile St. oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou. '°) o incai ctrâ de Eder. GH. 3) pp. prefa notele pag. LXl-CXII. Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh. i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — .xtrase de acte inedite 73. 9) pp. 4) pp.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21). pp. Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). Rakoczy.

30). Constantin erban. 23). Apaffy. 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). Gh. româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh. 1902 pp. tefan. 250-317. Gh. Hrizea vel Ban (p. i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. Gr. Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. Gapar Gratiani.'. (p. 28). Gheorghe tefan. Duca. ambasadorul o- i Cops. 1-14) . boierinai. Vasile Lupu. apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod. 129-262. i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. i ali boieri Braovului (1638 5) — 41). Mihai Viteazul. 111 319. etc. isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. 5) pp. Radu Vistierul (p. Ghica. tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). Radu erban. 321-26. 111 pp 339-41. Constantin erban. Mateiu vel Vod i (p. 24).'') 97 scrisori tracu-Vod. P- Chirii Lukaris. . Moise Movila. ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603. la voi. i nobili unguri. dela voi. landez Haga. 58) Constantin 114-29. Ghica. Dabija. Ghisbrecht dela Basta. etc. 1055-6. IV . Mitr. biserica lor -). IV pp. tefan Lupu. 2) In faximile isclituri i (pp. 1-102. Gheorghe tefan. 7) pp. index de lucruri dela voi. voi. 4) pp. Logoft i p. 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p. Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p.ieltuiala Ministerului de Instrucie. ungur loan Neme (din 1652 dO)^). trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). 112). 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. 108-14. Safta vduva lui Gheorghe tefan. etc.. e interesant s vedem 1) pp. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu. Constantin Cantemir. loan Bethlen istoricul. erban (p. Vasile Lupu. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. 342-45.— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . 263-78. pp. Rakoczy. arul Alexie Mihailovici. Mihai-Vodâ 3) pp. p. i ali boieri. tabla cronologic a cuprinsului . 1611) Vod. apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. negusturi. Emeric Tok5ly. (pp. 111 i IV pp. 49).

Universitile. : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi. istoric român. lorga. IV pp.H. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses. numai un obiectiv istoric al trecutului. 2) 3) po. 191. sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal. Bucureti. ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. orânduire. api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru. â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. 61-150. . legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). 217 (extras din 4) pp.). Opinions pemicicases d'un mauuais patriote. Bucureti.^opiniile sincere" ale autorului. cu faim european. arhivele. L'independance roumaine" pp. 5) pp. i La teatrele'*). 1899'' ^) . dou studii de o extensijne 1) Voi. Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" '). pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. adnotare. 57 în ce condiii lucra un ani. muzeele presa pot fi ''). Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an. XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii.. „La vie inttellectuell des Roumains en terii. 6) tip. pentru copie. 142-2(9. care aduc descoperirea de izvoare nou. care bibliotecile. aceast chel- tuial nu întrece. De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. ''). Ateneul român. care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. nu e tului. tie s rmân i neprtinitor. l899j tip. 219-217. p. 3-142.

sau. roumaine).'-) 1) i Evreul strin aezat tip. 4) 6) pp. pp. colile de ora i rurale. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. 302-11. A. în critic clasa de sus. 189-96. 240-46. 3) pp.58 mai mare. 106-201. 'Un proces de desnatlonaCisation. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor". . 213-39. 207-12. critic Al doilea studiu de proporii largi. 202-206. un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social. 175-264."^) în tipurile evreieti . ^) Evreilor Mol. 281-302.oamain. în sfârit. Retiprit în Cuulnte adeuraie. 9) pp. ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor. 8) pp. cu de idei i aspiraii bine definite. 12) pp. l zice: In (unirea) i arat. Sturdza i rostul cu*). 1848. rnimea-). educaia stu- ar i strintate. 11) pp. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. antisemitismul nostru ce . 10) pp. etc. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat.•') doctrina : naional proletarul . 54-227. 2) pp. 1902 tip. 5) Retiprit în Cuuînte adeurate. desvoltarea i fapar. literatura. 7) pp. despre efii liberali i D. 183-9. i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. în aprarea vechimea vieii economice. rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. crile de coal. pp. Bucureti. Minerva pp. Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. Bucureti. i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). vieaa social i familiar. cu calmul adevr. 1904. 265-311. i evenimentele din 1821. contient. etc.

S'a ajuns faptul. 3) pp. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor. pp. s se amestece. fel pmântului nostru. zicând:^) Pregtii-v prsind. s reprezentani. paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i. Cercetarea ar instan judectoreasc. 250-61. ci portul.. aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora".. ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc. în evreilor armctâ. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. ') soluiile curente i 2). 1) 2) pp. în locul creia se puie. mai ales limba care nu e mcar a voastr. cu care n'are nimeni nimic de împrit. i ce garanie ar putea prinde mai bine. pe care îl munca sa obiectiv judecat.. i când vei fi Români'de lege mosaic. recensiile întinse i necesare. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. Romantismul istoric a creat muli lor umflate. 2()l-e4 . nu legea. învai i diletani preteorii tenioi. exclusivismul social. Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul. de sigur nu spre mulumirea noastr. „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. dar . al cror glas a a- — unei direcii greite.. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine. Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau. a reuit. Iar dac din în nu se poate.s/z-/Vz/".59 la noi . ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii. cunoaterea desvârit gsi un om de meteug. ar putea-o face o a limbii. anumite s condiii foa-'te aspre.

zilele negre. Urn-. zilele albe. Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. discret. 132-167.60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. gloria 1) Conuurbirl Citerare. când fr s marilor simt. întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee. 2) pp. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" '). terialului e fr sistem ^). 4) pp. 394-418. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. de un om i o cu talent sobru. vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. i are un stil banal. 6) pp. 54-58. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. 155). 5) pp. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale. s trebuie povestit istoria trecutului nostru. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga. 52-3. amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere. 71-77. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. pp. i nenatural 5) . nu tie grecete *) împrirea ma- c . 133-36. XXXIV (1900) pp. în!ocuindu-le cu altele solide. 222-236. 44-77. As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om. 233-4 . Tocilescu. cete aseriunile nebazate. 49-54. care. 507-11. 214. se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. 5C7-11. face o recenzie poate prea întins. 3) pp.rete pagin de pagin. activitate de critic istoric. arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). . faptul rmâne câ- i bun. 394-418. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. nimiGi. Bucareti. . 2C6-36. un alb btrân de 2 mii de ani. ar s spuie cele ce au fost.

. O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. (190U) pp. Qr. 167. i unde trebuia suprimat. 1900(1). tip. %oua reuist roman. n-rii 158-9. „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. 1) SmntoruC. arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. 172. 7o2-53. 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. Mircea Ciobanul) 3) . 474 lorga rectific . Minerva p. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. 2) . I. Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare.Cum face. Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc. 'CociCe. zilele-i nenumrate. 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). III (1901). veacurilor. cei legi curente. . dealungul . 7bid. 735-37. pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz. 161. 718-20. 58-65. 170. p. pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti. 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub .. 1933 pp. 359-62. 1900. pp. neavând informaii. 766-8. i rspunsul Bucureti. 61.61 :' umilina din care s'au esut. 305-12 lorga public .scu ediia 2-a" a operelor sale. în care prezint într'o arat defectele crii. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. Cine o va scrie?'). în limba francesâ. i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. 164. 175-86. Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp.

lipsite de orice temeiu. 1133-41 8) Ibid. aducând i dup arat Iar defectele. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român.369-79 3) pp. cuvinte ^).^) 2. greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). lui Tanoviceanu despre ce familia Bants. 93-6. sub titlul „Un 1. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. 435-443. 5) pp. 183-90. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic. aduce înainte familie . i îndreptarea. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice.. care sunt rele. delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. 435-44. 2) pp. 1132-42. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou. 324-32. 1904 (XXXVIII) p. 7) pp. lorga face din nou o cercetare a crii. 128. 324-32. 130-26. fr de lucru. mânii . XXXvi (1902) pp.cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal. rectificând aici unele greeli. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. 626-41. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial. critic dou Doamna Despinc. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900)." analiza crii. Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu. . p. 671-2. bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu ").. 369-79.62 gâtit-o i urme în moravuri. 326-40. Ibid. meritoas.. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. 228. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal. III (lOOl) pp. XXXVII 6) pp. au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou. (1903). pp. de data aceasta mai subtil. 4) Conuorbiri Citerare.

tabla numelor pp. mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec. pp. 3. 1. al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). n. XXVI (1902) pp. 1-211. 2. n. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. 152 1-2. 1. ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. 133 162 1. neoîsla ortodox român. Dar sau fragmente. 103 n. 3. 1. 112 138 n. 74 105 o. coala 5) din Câmpulung 1669 pp. diferite XXXIX -f. X\^II-Iea 1) Bucureti. n. 3. n. n. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. n. 114 139 1. 163 189 n. ill-XXXVlII. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor. n. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p. 2. n. o. acte din muzeul din Cluj rom. 24 n. 2-3. sec. 49 n 4. fel cum vorba la pân atunci nu publicase. 154 n 1-2. ali cronicari. 17 p. chipul Iui tip. n. pomelnicul mnstirii Govora sec. avem lui . 82 n. XVIl-Iea: pp. 207-34. 66 1. 2. n. 8. XXXIX. 2. n. n. mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. slavone al din 1563-75. 1 . 2-3. 104 128 110 135 167 n. 175 n. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". 1 .63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici. 1.. XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. 192 n. apoi Ludescu i de docu^). 171 în n. 2. apoi faximile din alte chipuri ale sa. 3. i neamul su. Bucureti. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). Constantin Cpit. 122 n. 2. 149 2. 2. 213-222. 3) pp. acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. acte din secolul I.223: In fruntea voi. în în aa Apus. 3. i n. „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. 115 n. Socecu. 2CX) n. . 4) pp. pp.

tip. la 1848. CCXVyf 6G5 .. 2) pp. 10) pp. altele despre Ttari sfâritul sec. 62. I. 22-51.XXVII-f763. 7) pp. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi. 6) pp. 1902 pp. 4) Bucureti. 222-26. Bucureti. Ghighiu : greceti i Arge^ . 93-62. 5) pp. 5-6. aproape toate din sec. 19(3 PP- X. versuri 66 de strofe cu cu însem.. 19C4.64 Cernica tirbei. Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. voi). care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. stihuri. p. I. partea cea mai mre româneti. XVlI-lea'O i. Minerva. al XVIII-iea. Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. 9) 8) pp. o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^). 212-3. II. 7-21. unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 '). pline de amnunte scurte i interesante. 3) pp. . 233-4. VII-XVI. ). tip. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele. din veacul al I81ea pân ^). i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. d i ea o po- despru Callimachi. Minerva. (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34. i nou". '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela ').

si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?. Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835. scrisori 4 .1821) -o). saxone din Dresda. Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc. LXXXIV-CXXV. din familia Callimachi i agenii Giulianii. din bibi.'^). Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr. XXXII-LXXXVlll. ")pp. 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763). gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca.fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806. 79-133. 399-411.S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga. Leonardi.'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. 15) pp. 42 de ambas.")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). CLXI-LXXXIII. 42I. CCXIII ^> PP. ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp. . prefaa dela voi. 16) pp.^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p. 415-17. 4) 6) pp. 12) pp. 1760-68). 7) pp. 9) pp.6U4 V-XXIX. 3-76. Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad. 41.3-38. 3) pp. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c. faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii. '" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp. pp CXXVII-XXXIX.65 Callimachi. .''3) PP.321. Isînn 4k1. CXLVII-LIX.H) pp. 14) pp. II se '-). Române. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61). XXIX-XXXVill 17) PP.3S7-96. olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819).

Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. întâiu in 9Coua C. 8) pp. 369 ^). 7. Gobl. onomastic pp. 441-50. 575-91. 7) pp. tip. cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. 595-611. 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul. 5) pp. V (1932). numelor pp. 761 anexa . lui Alex. 6) pp. 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59. începând cu faptele pp. din ^) la ( 1 extrase din coresp. 4) pp. m c sate i preoi din Ardeal.--^ . tabla rare neologisme pp.gas (1797) adausuri p.1902pp. 3) pp. din Iai. 223-28. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. de Rh. 391-98. pp. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor.^. dac nu la biruin. polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". Vod 27-33. • . 134-157. . s se razime care istorie Ardeal. erat i dedicat 10) . ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. i doc. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). 387-554. corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™. 561-72. V+349 (publicat 343-52.. ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni. r^oU romOna^ Callimachi. 2) pp. prusian — 39 extrase din corespondena A. 55-60). 231-384. suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-). 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc. . Bucureti.30 Varovia phorin. IV (l9Cl) pp. expunerea. 161-220. 5-86. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove. muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. pp. i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. de bainte ^aBerlin) 764-69) ').

din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului. P. preoii i totul certele confesionale. 347-9. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). p. P. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. Trompeta Carpafilor. prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. Aron i . : — Orâtiei. Sighioarei. din Tlmaciului i întemeierea Banatului. 313-346. 3-5.. : 67 cu Roma. de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. aron. din banaara Haegului. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). episcopul ortodoxs vldiceasc. 2) pp. Cohalmului. f^) Bucureti. dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. Magazinul l)PP. „Note critice ^). Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie. 89-166. . Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. 6) pp. cuprinsul pp. ca istoric^). 20. 971 nota 1. 9) pp. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . 12-88. protopopii. 34. ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici. 252-312. Severinului. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. Muntenia. tip. pp. Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. i la p. In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. Buciunml. Socecu. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. (XXXVI).-262. Tetru 7'. 3) pp. 5) pp. tul Românii din Românii din ducatul . public o not italian inedit din 17 Maiu 1769. 7) pp. lir02 166-201. bazat pe tirile tiprite i inedite '). Klein. I9J3.

Bucureti. Boliac. episcopul Melchisedec. care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor. Leptiirariul lui Pumnul. româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. '°) Te\i\e5cu. 5-10. 9) pp. A. 61-66. D. 29-32. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei.^) cele doc.^) Uricariul lui Codrescu. interne. 13) pp. A. Acte i mente istorice. lui : Traian. Ureche. Toate sunt certefulescu din Gorj. Menirea i în general. Revista pt istorie i fii. Arhiva istortc a României t Tralan. 10-25. Ureche. etc . 70-77. Romaale aceluia. Sion Papadopollui ale lache Drghici. biblioteci i private care cuprind documente s). 12)" pp. 42-51. 2) pp. voarelor istorice. despre „Arhiva româneasc" . Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). 66-70. 30-42. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. 11-30. V. 5) In <7'nnos tui 1-11. studii asupra limbii . Istoria i'HuAlui. 11) pp. M^V. Istoria '-) critic. Cronica ItiiHuru. Sturdza. 14) 79-82. despre colecii felul iz- despre arhive. Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh. de Tocilescu. La început. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi. 77-79. Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. artandu-se vaal doc. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. Cipariu. Foaia soc. . colaboratorii Arhivei lui despre toric . 4) pp. M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). 8) pp. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. . . Academiei române^). PP. michisedec. istoric a acestuia ediia Letopiseelor. 6) p. studiu de acela fel.^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. 3) 25-29. Lâu- rian român. : V. Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. Q. Soleai i ale lui Alex. 42-50. 7) pp. Kogâlniceanu. . Erbiceanu. Ist. 1903. 10) pp.68 Uricariul lui Codrescu').

mai vechi ') activitatea istorica a N. care cutreer Apusul. Sturd^a".69 blicaiile istorice lescu. 9) Bucureti. Raguza. analizate i apreciate Am fr a n:â aici. tefan Rzvan. Constantinopol. Densuianu. pp. 108-119 „?rinos Cui tip. coleciile" '^) privitoare *^. 2) pp. Ungaria. îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. de documente interne i redactare de repertorii bogate. un înaintea documentelor. al Xll-lea. 3) pp. Comisul Leca. Bucureti. biblio- Acad. . artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. din colecia ^) editat de Academia Român. Germania. pmântului . Iii— XXXIV in . 290-298. Italia în diferite orae. Q. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). mare „arlatan oriental". 89-92. 6) pp. la contemporan. Spania. : numelor la urm la tabla pp. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod. editri de cronice. 96-98. 99-101. Frana. Polonia. de folclore ') manuscrisele lui I. lui Toci- . ea singur poate i e chemat întreprind anostru. Logoftul Teodosie. Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). D. 4) pp. 7) pp. fruntea voi. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. minind gro- solan i. Anglia. — Vezi Aron . LXXXIX+1281+XXXIV. ai României a studiile i colecifle . FI. i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . care dispune de mijloace materiale. Marian ^) descrierea . s s ceste cercetri arhivalice. Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. pp. 92-96. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. i pecetea Mitropolitului Eftimie. Svedia i Danemarca. 119-127. colecia de doc. 8) In 5) pp. 1903. opri asupra multor studii citate. 1903. bogiilor. Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. Banul Mihalcea. Socecu. cuprinde nu m'ai pp. române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. Wolfgang Vod. Bucovina. Viena.. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). 101-108.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

3) Ibid. memoriul ar i I-iu. 34-5. Dosoftei (1625) doc. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. Eftimie (3 din 167! -2). strintate „Subt acest de contribuii. CLcad. notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. Unele sunt de nevoie. însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab. 2) tiri despre banul . nomne^ sect. publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. din '). iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. XXVII (1904-5) pp. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 . prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase.: 78 1567—8). btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. Belleardi despre luptele 1) pp. XXVIII (1906) pp. Cronice.a lui urate pe pmântul nostru". pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: . departe istoria Românilor. 16=65-78. mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". 5) pp. documente. c. dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754. 4) pp. 2) anakCc 1-2. sunt reproduse 1-2). cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. Vod. Cristofor (1574). 18-35 (acestea 18 doc. celelalte secundare. 2-4. 25=505-529. Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei "). ist. 1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). i Venedict (1631). ca culare. . dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii. unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). XIV partea Dosofteiu i pp.

cea mai sigur i mai putem gsi. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . 1-11. 4-6.A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') . Tesalia. nom. Radu i tefan fii lui Const. MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). 6-7. ac. 9) Ibid. în se d în Alex. ne-au tiat. o scrisoare greceasca a lui Gr. 17-23 veanu. ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. 24-5. bogat. cari din vilegii. decursul domnit. dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. Bibescu (18 4) pp. româneasc Constantinopol la 1810^). 42=99-1 4 . sect. se vorarhivele sseti pricopiarii. 7-9. Callimachi înainte de domnie 1738). 9-17. 11-18. I."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". bete mrturiile istorice din Braovul '). Brâncoveanu ctrâ Dim. despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena. 6) an. bogia noastr.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). scris i testamentul grecesc. XXVI! pp. dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. . socoteli. Saii ar- 1) 2) pp. Vodâ Brâncoveann. 19-2U. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). Din atâia vecini cari ne-au robit. Cu informaii vieaa lui largi (n. 20=79-9S. scrisori. numai 3) pp. ist. din câte comoar.. : 7> pp. p. muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis. din . 4) pp. H) pp. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp.

ac. 9) pp. Vldu. Mihnea cel Ru. Braov lui '). pp. 122. 1—9. cltoria lui. 14—18 . Petru Cercel. „sinodul din lai" . la istoria Românilor'*. loan Hunyadi. Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. scrisori domneti i boiereti din sec. niboiuC din extremul Orient. Alex. cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. pp. lupta pentru ^). Despot. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). Viad Dracul. nom. Vlad Clugrul ''). unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. Români din Ardeal. Dan Vod. Radu Paisie ^). 6) pp. ist XXVII (1905). Socecu. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr. ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc. In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). Matia. 18-183-200. 25—42. 16—24. i Ardeal. Japonia. 5) 7) 8) 9-15. an. Vezi de lorga. Moise Vod. VI i VII din „Studii PP. Petru Rare. . care 1-7. Bucureti. Alexandru. Petracu cel Bun. ^usia 9lsiatic. epe regele .. apoi apoi Btrân (1413). interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). vremea un Iui Lupu ^) . . 10—13. Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi.sect pp. 25—37. 17 pân la 1762*^). Neagoe Basarab. schieaz vieaa lui astâmpr". i documente cu privire 2) pp. China. Lpuneanu. 3) pp. Aldea. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V. Vladislav Vod. tip. Petru chiopul. în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . Aii Pas. Radu dela Afumai. care a strbtut aceste inuturi. 4) pp. patriarhul Ieremia în erile române.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". 10) pp. 7-9. i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. 1904 p.

doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare. i lipsit de orice interes. : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. el. i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. 2) pp. în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. aa V. Al cuprinde numele de localiti i de familie. 1903. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic. servindu-li inutiliti. Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora. . V-VI. Socecu. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii.: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. rspândite pe paginile indice telor. folos cu privire 1) Bucureti. am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. rice. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. partea I. zapise întregi sau în regete mai mult. formele puin obinuite i tenie — la — . de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). redactat cu un scop cetitorului asmntor. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. Nu voiu da firete. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. VII-t-721. caracteristice. pe dau nici odat lturi s le fac singur. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. ! aa de multe.

la Vaslui (1 sec. 563-94. Bârlad (2). 4) pp. Chigheciul (1). dar n'a prea avut efect. i Suceava (2 dine. Suceava (3 din sec. dat fiind duire cronologic. documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. Tecuci (1 la la 1600). de documente sâ le comunice. Coriatovici . 160C) — 1671). Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. c. 1683). Iai (3 din 1600—1683). 1590). despre diferite familii boiereti . iai (2 din 1643. i s 2) pp. Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc. aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. ^). nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c. Catargiu. de o nepreuit valoare. i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. V-VIl. vorbete despre falsificarea. din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). Flciu (1 din 1642). cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. c. 17). încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. Hrlu din 1653). care se afl de fapt în voi. Durere c publicat nici de pân aztâzi. Roman c. Ursachi. . am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni. : Ureche. Bucureti din (1 din 1669). la diplomei bârlâdene. 3-65. 19)." aceste indice. 67-78. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. Spiridon lai. Botoani (1 sec. cu rezultat favorabil. 1656). întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. 45. numai cu greu i cu pot întrebuina. (1 c. Or1627—8). Câmpulung 1661)... din 1650). 3) pp. 1671). 594-611. -relative la Ruset i altele ^) — Buhu. Dorohoi (1 1600). 82 acele instituii i clatine . p. face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V.

690-95. ''). Stockholm (arhiv. — 1 1739). Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). 311. 220-1 6) pp. 379-430. 625-37. 2 din (bibi. 2 din 1778. 13) pp. Danciu din Brâncoveni. despre episcopii de Râmnic. 7) pp. 8) pp. 214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc. 261. «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. Mitropolii. 289-333. 79-113. Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. 1750>. 10) pp. fa. pecetea Boto- 1780 p. 2) pp. 678-90. 4) pp. statului. ''*). 117-166. 211-86. 611-24. — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. . \2) pp.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c.ximil p. 638-48. Calea. 9) pp. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i.^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. Domni. etc. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. 15) pp. etc."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820. familia Golescu. £. 3) pp. in II) pp. faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. se dau '-). 337-375. Zamoyski. 5) pp. Varovia din 1538). 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609). faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . dându-se Cmânstirea Râsca c. o scrisoare din 1712 cu 14) pp. 1780). 433-55. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. 695-700. familia tirbei teli i altele . Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. "') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. 1600. etc. l69-2o7. 648-78.

7) pp. partea Ii. c. tefan Oranu. 551-558. 73-121." ' 10) pp.*525-51. condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). 8 Voi. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. — 1821). XI+661 i . 473-507.. 3) pp. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. 53 documente moldovene (1412 1847). etc. Miclescu. 11) pp. 6) pp. erata 8) Bucureti. 1) 441) i documente din 1682 pp. VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). (p. — — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. P. Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. 706-13. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". pp. 713-17. . 4) pp. erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. Jora. 5) pp. 12) pp. 11 48 documente muntene (1601 1820). 9 documente la moia Ctina (jud. i numeroase acte inedite "^). documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente ''). adausuri p. 1904. Blceanu. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf. 6 documente muntene i (jud. 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829). Buzu. etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). 451. 459-70. 511-560. volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. despre oraul Hrlu. 0517—1890. 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). 1690 1795). 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. 700-705. 705-6.84 Mihai Viteazul. 721. Pantelimon (colecia rp. tip. 3-70. Socecu. Bucan i altele ^). Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti. familiile Paladi. 11 documente muntene (1588 1655). 2) pp.

Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci. — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. 2. Nu numai atât: legat în aceast condic. 558-62. 6) pp. care. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). . 413-451. îndemn i mustrare. de i un ârigradean bine crescut. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. nu se mai poate gsi aiurea cu care. el. ceart în tonul cel mai printesc. i cu 112 acte mai vechi din . etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. ale Domniei. 21^13. Domn. Socotelile pe 1786. stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). 5) pp. Vod Mavrocordat. nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. ^). 183-2C6. 455-521. aa de vechi încât gseti. 3) pp. 3. cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). dup obiceiul de . 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). traduceri. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5). 2) pp. l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. familia Cuza i altele ^). pp: 125-179. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. ci i Grigorie Ghica. 1430—1742^ lui i.') i notele: schitul mare din Galiia. 4) pp. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. sureturi. patriarhal zile. amândoi Iai): 1. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic. cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn. corespondene. — rapoartele atunci. judeci.

Volov. In o- scos deoparte. seni. Solea. Vama. Prhui. Creciotic. în 'ordine dar i am linguistic. 1) pp. 452-521. face o mulime de grede unde Iliseti. Vorone i Zahreti. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure. Onofrei. 2 latiscripii neti i 2 arabe. nu Februarie. . mncrii i al persoanelor." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). 4 greceti. Sf. Vll-lX. 1742. ^). în Ianuarie. Rdui. pentru a pune ali la sfârit. E. am- nunte zilnice. . zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. care cuprinde „133 inscripii slavone. 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. Ilie. Dragomirna. atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. In observaiile generale asupra iui Kozak. dar.Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. eli pe care lorga tolele rectific. cronologic. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor.86 Condica e publicata numai : în extras. 2) pp. 607—657. datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni. cultural am le urmat condica însi. Vatra-Moldavi. Suceava. 1903) a Dr. Sf. Mileeni. 3) pp. 13 armeneti. Petrui. documentele condicii.Vodâ din lfrl7. între toric. jertfit lsând frazeologia la o parte. I. Viena. Kozak. Putna. adaus la p. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu. 592-604. 16 româneti. ReuSucevia. iretul. 4) pp. 661 un act dela Radu. Homorul. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/).

. din analiza Cernui (2 din 1586. putnene 'S).^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). in faximil 3 13) 15) 17) 122-3. 1656). 364-5. 16âd) -r 263. 11) pp. 21—31.'"') 92 doc. 18) pp. 4) pp.") 12 relative la moia Dolniceni (in. — Vasile 2. 18-lea. 5) pp. 336-ol. 121—51 . 16. 8-21. din Odobetii Moldovei (1640 —1823). (1635— lui : i 7 doc. 97—102 10) pp. relative la moia Rotopneti (in. 269-T5. 155-64. 20) pp. Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". 102-121.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825). 21) pp. 368-9.Η 68. 1904 n-ro S-25. din sec.^) 133 doc. Cernui. 313-36. — 1619— 1742) 2'^). — 1718).— : . din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688). 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. 3. 3) pp. 6) pp. în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc. 269-75. Roman din Voi. gineior: . tiri despre familia Ureche (5 doc. partea IU. 351-56. din 2'). pp. 14) pp. moldovene (1432—1856). 16) pp. 1606 — 54). Despre inutului Putna (8 doc. Socecu. 9) 55-! 9.'-*) 70 doc.'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). . a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. tio. 12) pp. 5.'^) 89 doc. 3-8.^) 89 cene doc.'^). 18. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc. 19) pp. 168-9. câmpulungene (1437—1822). 58-72. l904 pp. 72-97.'^) 2 1482—1555). din 1674 1706). pecei ale oraului Botoani 152-55. 2) pp. 359-64.'"') ale monenilor din Cârlig (in. 275-305. Botoânene (1723—1851).-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc. 173-206. 8) pp. Dorohoiu). pp. Suceava) ''O 127 doc. 7) pp. pp. CCXLIII 1) Bucureti.-^). pp. . 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec. Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). 365— e8. muntene (1472 — 1829). Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. 22) pp. 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820).

cazanii. Tecuci (2 din 1661. 359-81. 18-lea. 1904 13-16. r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury.1656). . Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). „Cumania" a Iui Carol sec. ci cu altul. Hotin (2 1581-1655). i 1675)'. 1904. diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . 61 2) Budapesta. 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591). Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). Sibiu. extrase din în sec. familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. interesante tiri despre Români (1788— 92). extrase din mss. etc. Novacovici bisericeti • (?). Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. împrejurri. Galai (2 din 1799). U manuscrise de diferite cri ("sec. Minerva. despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^). 18-lea. din 1658). Iai 1604-1658). Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. 18-lea. 1906 pp.88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). Neam (18 din din 1726). popular Mip. Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). p. unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. 79 (= Biblioteca nerva. n-ro 25). i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'. Voi. extrase au uneori noutate . despre Petru 67>. VIII. Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. 264-70 n-rii 3) tip. 1676) 1658)''). care avea relative Ia oameni. cele din despre Nicolae Mavrocordat. nemete. lorga „O scurt Bucureti. o „Scurt descriere a Ardealului" din sec. 17— 18): catehism.

copilria. 1904. aezminte i fapte a acelui pomenete. mari ale trecutului aduc. învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului. 7(il. în putecare se pstrat în scrise. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite. . cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul. ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor." O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^). srac i a recunoaterii le celor puini.• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. care zugrvete. 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. 2) pp. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii. pp. 62-269. în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser. tip. rugciunilor sau de câteva veacuri). pentru popor iunii publice. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). mai simite i într'o limb mai poetic. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. cci pu- terea lui se rea. fr o ediie Minerva. clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin. în ceasul de recunotin. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. unde arde morii. . oameni. I) fapte. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. de care am vorbit mai sus. adaug atunci. Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire.

1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia. gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. 351-3. fr nici o trufie în faptele sale. 3) pp. 1) 1) pp. Note in de 378 pe pp. erata p. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa. rspicat i graiu. de ex. în coala literar nou. 242-3. în literatur popular i panegiricul lui tefan. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime.! 90 înaintea ochilor notrii. în care „gsise poporul român. lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). 3) pp. desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. etc. 317-50. ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate. 2) pp. La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. tabla analitic a cuprinsului pp. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-). cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre. i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. numr p. 1474. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. . 374. 295-315.. la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. pp. 2) pp. care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari. ^). etc. tabla numelor lipsete. 273-91). 355-72. 241-2. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497). moase. 156-8.

II pp. 295-9. înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. 6Î-62. 259-64. a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). . VI+273. moldoveni^). ic) pp. P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^). pp. 220). 11) pp. Voi. pp. 9) pp. care cât acele lucruri roman trist. tij. aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". 5-13. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. Bucureti. 725-6. 25-123. No. 4) pp. 29-52. '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. 757-50. toi. 12) pp. apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. de scene mictoare. Doamnele române Bucureti. 14-25. un Domn nenorocit i familiei sale în exil. 65-lUl. 6) 7) 8) pp. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-). impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck . Minerva. l£05. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^). trece apoi la povestirea vieii acestora. 52. 3-V9. 5) pp. 39-40. umanitatea unui „e un roman. 3) pp. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv. îndreptat i îmbogit. 2) I (18:4).<0. tip.9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. 1905. dureroase. p. In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). Bucureti. Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". 321-8. Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S. documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim.

tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. asupra (sec. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. juvaere. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu. lui tefan . : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. 18-lea. ale dovei. pp. ale caracterelor. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare. pânirii ceremonialului constantipolitan . trecutului Se precizeaz deose1780. Mare. al 17). cel Mare. 1774 înainte). Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. isofemeilor i lipsa de originalitate. Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. 105-137 . Pe larg despre moda bizantin. Boboteaz.cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc. Primiri în audiente la Domni si ospee. mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. moda bizantin 1. Doamna lui Petracu cel Bun. apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux. locuine îmbrcminte 17-lea. 1550). petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica. a lui Mihai Viteazul i Radu erban. portul moldovenesc pe timpul veche. Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou. prvilor i suferinelor acestor Doamne". beiile. Lpuneanu.0 4. Ici i colo. Despre îmbrcminte i locuin. portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. lui tefan c^l Basarab fanariot 3. Milita lui Neagoe.92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele.

750). o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. 3-27' 141-189 tip. din aceiai epo:â alte . vesele . Voi. Unguri. Paris : i Viena . sfâritul sec. pp. studeni români pentru plcere lanti. distraciile petrecerile fa. 1905. consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. Armeni. influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. 1680. Glieorghe. Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. rzboi cercetarea erii de : preumblrile. Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. Germania. Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. srbtori la ale curi : Sf. 19J2 Independena român 2) pp. alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . Socecu. care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. Bucureti. Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai. curii i la boerimei noua ptrunderea . polon. 93 Pastile ') . 249 . Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga. . Domnul îmormândin Eu-) trile. soli ageni strini. în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. plecarea ei. misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni. Sccrtip. nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. pp. despre pribagii români . Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. 18-lea în i începutul al 19-Iea. 2. în- vtori de limbi. petrecând în lux în i risip. în Greci i Bulgari lor aici . primirea solilor. evrei i bulgari din Turcia (c. pp. Nemi din Galiia. II ^) meteug cele de cldire al Românilor.. 193-222 3) Bucureti. i Dinicu Golescu. Se cum influena bizantin. sfinirea Vldicilor vântori mari. etc hramul de bisericei.nilie nunile. cltori. traini: i frumos. apoi preceptori.

i sunt adic a cea. Ros- boerimii noastre. desvoltarea diferitelor trepte boe^eti. mai buni i cei religie. 4. publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. 4) pp. pân la 1830. Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. suferin. ce are de preoi pe cei mai mari. Un ora românesc: Botoani.Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881. neascâ-'naionaiâ. mî'nesc.94 viaa poporului roortodox pe la 1700. N. 173-8?. Bucup.^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român. reti 1904 1-VII. care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). de bogie. — Ideile conductoare în ideia cretina. 6) pp. 5) pp. 143-168. însemntatea boerimei nostru . Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. pp.. vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. 7) i ivirea. mai presus de situaie. 49-84 3) pp. desfurarea eveniprincipate . 3. . deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. pp. I. 87-109. 3-45 . atrgând (19C5) pp. de vârst parte din ce deosebiri de fire. Desvolt 18—19). con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. vitejie i cinste. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. Arat originea. 2. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc. ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor. E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. 113-142. Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). i cum aceste hotare au fost schimbate vecini. 6) Farmacia erile române. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei.

cutului nostru.. biserici-nin- Domni. rotunde. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin.95 . 19 J5 pp. leatul. de v- dete i câte o clip de fericire. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). stiri. 1. 2) •cola Bucureti. . 11. cu o înelegere deosebit. 185-220. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. Aceste pisanii. în timpurile cele mai bune. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. 317-74 (continuare). cu o iubire. s'ar putea aeza. rmseser mn- •dac data. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. pp. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. mrturii sfinte cile ar. fascicola I. n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. tre- care ne este scump el de a fost bun. fasci- 19j7. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. Minerva. ori de a fost râu. lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi. ori de cuprinde în mari nenorociri. raguzani. Domnie i tip. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. 223-48. VI-|-312. înalte. In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. prin lespezile scrise ce acopr morminte. ce au îndeplinit pp. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf.

ticloi i exploatatori. — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice. rgaz. inima din care a pornit totdeauna. Acest plan îl urmresc. al schimbrilor d^n cele mai preu'te. mai strlucitor decât pot da astzi. învat român . — înea apoi cercettorul dialectelor. si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. primire bun. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie. ceva mai întins. veniciei omenett. purile." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam. pune cale. asupra înrudirii lor. fotografii. în aceast limb. recensii ptimae i etc. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. arat înfiarea oameni. lumin potrivit.. vor veni lucrtori precii. Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele. voiu duce la capt si aceast sarcin. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur. cftoriior. cumptat. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873).. V-Vin. din Românimea toat. Reîerindu-s. ai fi cetit de atâtea ori mai bine.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata. la impuntor. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i. i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. Chipurile zugrvite pe prei. a graiului nostru. am dat eu. România. bogat. decalcuri. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei. .

cea mare). Nicolae. Pasrea. c . 2. : Precista i Domneasc). rodniceni -). Coziâ. Secul. Dealul. Comana). 23-64. Mrgineni. 32 tip Minerva (?) . jud. Constantin. Cotroceni. lai). din bisericile i mâi orae: 1. cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I.iia Bucov. Viero. Deleni (Sf. pp. Nmâieti. biserici: Stâncjti. i preioase. Armeneti. ara. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. prefa 165-215. Stelea. Mâr: Comana. Posada i Gemenea (cruce. Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. Dobre^ii (jui. Bucureti. Sf. Roset. Strjetii de sus. . Vlaca). Buzu). Govora. Trei ierarhi. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. Bistria. Cainu/. publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. (a satului. Brusturi (T. 3-19. Câmpulung (Sf. Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. Agapia din deal. 19(5 p. Troia). Râzboieni. din Du- mineca mare. 165-215. Rucr schituri Barbu (jud. Nicolae). Ficrti (j. Sf. . 1) Rteti (1. Sf. Bacu). . Sf. Vaslui) '). botez. Troia. deosebit de bogate nâstirile inscripii. Dintr'un lemn. 3. Rânniciil Vâlcii.Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. Rteti. Sf. 3) pd. Dolheti. Târgul Ocnei (Raducanu. Horezul. Botoani)'). Raca. Bistria. 4) pp. Ilfov). Galata (bis. : : Strehaia. Vâleni (jud. Cerneti (Sf. Dolhasca. Radu Negru Vod e o falsificare). polia). Dobrusa 5. Soveja. ilie.97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. Arnota. Vineri. Pobrota 'bisericile Borzeti. Plumbuita. Cânalareti (podul jud. Sf. Roman). Bâjeti. 2) pp. jud. Hîrteti. Dimitrie). Siatina. : Mitro- Mihieti. Surpatele. Hârlâu tefan cel Mare si a satului). Viforâta. Vovidenia. Bisericani. Vcreti. Spiridon. Târgovite (domneasc. Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera. Dumitru.' Trivale. se cua. Dragoslavele. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti). Câmpulung (aci discut i se dovedete. Topolnia. Moldova easâ m: (I. Cotnari (ortc^ doxâ). 5) pp. Dâmbovia)-^). 67-102. i lui Socola bisericile • Botoani). Cetâloaii (lâng ^). Arge i Snagov bisericile Coeni (I. Botoani) Ce. Corcova i lirov.

5) Gotha. St. : Sf. Buna Pantelimon^). Nicolae Voievozi. Antim. Brbtescu nou i Stejarului.vechi. Dâmbovia). Sf. Batiste. Sf.98 oraul Bucureti Mitropolia. Curtea Sf. Sf. 361-66. Popa Soare. Hagiului. i din Fundenii Gherast^). Slobozia. german. din Jignita i din elari. Ploieti Sf. din vropoleos. singurul rumnishen Volkes in marele public european. Troiei. Nicolae Sf. Alb (peste Sf. Udricani. vechiu (Cuitul de argint). Ionic. Olari. Dumitru. Sf. StaBanului. XiU + 541 . 2) fascicola p. la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. sau a Doamnei). Ceau-Radu. Schituzoianu. lancu Vechiu. N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. Creulescu. Perthes. Sf. Sf. din Sârbi. zi. Crmidarii VerManea Brutarul. 1550) pp. 3) pp. 317-58. Precupeii. A- postoli. i Episcopia. Dobroteasa. Spiridon (1. Oetari. Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. Icoanei Sf. Apostoli. Sf. Gheorghe (vechiu). Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). lorga. Cuibu cu Barz. Bisericile oraul Vestire. II (bis zur Gegenvart) pp. Boteanu. Nicolae din Gorgani. lea Victoriei). catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. Silivestru. Popa Nan. Radu Vodâ. Vinere a Heretilor. Nicolae Tabacul. Sf.')'— Sf. Ecaterina. 4) pp. Mântuleasa. Popa de sus i de jos. BrePopa'Rusu. lenei. i vechiu. Pantelimon. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). Sf. tefan. Sf. dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta. I (bisc. QheorChiu. Nicolae cel vechiu. Dintr'o Colei <Theni. domneasca veche. Delea nou (Calist). Toi sfinii. Sf. Sf. 369-72. pentru din Leipzig K. Sf. Spiridon. XIV-402 . Plecând Românilor. Sf. 357-8. — VIII. înte dânsele aa la întâmplare II. Tirchileti). Dumitru. Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. " —dup 239-3C6. Spirei. ghe nou. Mâgureanu. Sf. Scaune vechi. Sf. Ilie (din caka Ra- hovei). Sf. Elefterie.' Doamnei. tip. Kalinderu. Negustori . Constantin. Lucaci. 1905. MavroPopa Rusu. Negustori. Amzei. (i mnstirea). Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. 7. Oborului nou gului. Bradu. Mihai Vodâ. Izvorului.

se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent. „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc. De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. Terii meierea din Pind i din . 148-58 7) pp. V-VIII. 8-85 5) pp. cuprinsul analitic pp. i nici aa clâlori i ^). influena slavon asupra noastr. ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. judeci drepte uneori aspre ^). oraele •) i '-') : româneti 1) pp. notri provincia Dacia : Româneti". Românii la Dunre. 4) pp. Trece la istoria Românilor propriu zis. 158-98 8) pp. 198-247 . nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. împrirea personal a i ranii dela es'. 1-7 IX-XIV 2) pp. ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -"). plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. cât asupra istoria vecinilor. In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor. ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. 3) pd. In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci.— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. 86-147 148-247 6) pp.99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre. O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). pentru c s ').

8) pp. care a lorga. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. La. 9) pp. România sub Cuza Vod i regele Carol I . tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei. social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. 2) pp. influena tele politice pân urm. 380—478. tribu. dreapt. — . început se studiaz rela- rea Domnilor tul. . . 5) pp. . ^) Partea din cu care încheie -opera. 110—121. V— VI analitic. ^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. pp. influena 'greceasc darurile i alte terii. româneascâ-ardelean în principate.100 Parte din urm meierea Moldovei. Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. 7) pp. ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. trateaz luptele pentru independen. Vii— XIII cuprinsul 4) pp. 6) pp. 122-206.") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal. al Epoca fanariot ei zbuciumat. 248-402 3) dp. 540—41. adause i rectificri la cele dou volume pp. 515—529. certele interne între pretendeni. tabla lucrurilor pp. 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. . 90—110.'*) . 84-90. în Constantinopol poveri ale . Unirea principatelor. vieaa economic. 379—514. Luptele cu Turcii. 539. prefaa. 1—83. 2(07-379. lupia 1848 i tulburrile din acest an. politic. tabla numelor pp. aprut cartea-).

nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. pp. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german. în la Sârbi. 242-9. al 1 9-lea i. i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. 4) pp.xandri) ^euista %ou. III. cu mi'. 2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. 3-12. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. 2C»3-8 inc. la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. care voi. s'a ocupat.lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. . lip. . n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat. Pagub c cartea de fa. 6-S.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". s fie cunoscute generaliti. mergând pân la cele mai mici amnunte. moartea Ale. având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru. ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. s'ar fi preuit. Iii (1890) pp. (1894). ediia araga. 13-41 Iui in p. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. C. Popovici. în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). de ex. E natural. e. 1894 p 192 3) pp. 1 . s Ca de student înc.101 nesc. unde se impusese. scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). cuprind în cercetrile lui. 670-75. influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). 2) Iai. Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p. afât de dus nici pân astzi în românete. 1893.

am- 1) pp. : Autorul ine. 85-104. atât de erudit alctuit. execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. OZou. . 244-S8. încât toi academicianik 31-72. a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. 281-299 4) pp. 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . pp.102 Doine. 201-225 n-ri 6-7. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^). . premiul i subiectul de ea. atunci explic. erat p. întâJu in n-rii XXIV p. VIII (1S9P). tabla greelilor pp. . operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. A. intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. Academia tixat Român primete în 1901. XXIV (1890) pp. 6) pp. tabla nuirvelosr pp. Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric. atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. 2) pp. unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. întrebuinare a activitatea mahalalei. teatru lcrmioare '). intâiu fleuista 3) pp. Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. i încheie. 1327. intâiu irt s declare. din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. critic tiinific". banal i meschin al flanetei. 188-92. n-ri 8-9. publ. pp . lea (1688—1821). 105-132 (scris în Martie 8) pp. ziarul Lupta. 201. 3-605) pp. „Poezia liric a Bolintineanu". ca iele s : rmâie acolo. 132-86 (publ. Conuorbiri rUerare. pe care o '^). . asprime crud opera poetic a acestui scriitor. a vieii pastele. 153 200. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu. (1S91) IV. 73-151 din neuista OZou. rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. Naum. Aa în. publ. i mrgritarele. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. Bucuseti^^ 1315. Multe . 13il. „doi nuveliti" D. . 56-69. aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . de astzi i viitoare" ^). publ. 1337). introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. 187-8. 1892). IV.

viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc.gere a operei.. prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci.Ce. Bucureti. acum momentul de rsplat sau rzbunare. Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred. 155-6. lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai. îar criticile fcute. cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. Shakcspeare. CLcademiei nomâne. în acest îneles. când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius '). ~). ci prin umilire i batjocor. etc. aceast lucrare este fal. 2) Clnale. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. XXIII (1901) . — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu. cci numai acestea a lui formeaz român. la care venim acum. a respins lucrarea lui lorga. idoli ai neamului. care era prea puin pentru ofensa cea mare. Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor. . nu prin respin. pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. pp. 2864 pe Seneca. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. Academia român. în Vod ceC Cumpt. cari n'au a face cu neasc.103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. desbateri. cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. cci român. nu face parte din literatura român. Chiar eruditiunea din . care ar voi s fac în . în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. cum ar fi spre exemplu. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . bete de multe lucruri.

Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos. fr limb. sau împreunate. O asefr vre-o împrire sistematic. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. astzi diip douzeci de ani ea poate altele." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. p. nici altul. 2) 76id„ p. Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar. 157. -). Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere.. Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. foarte' Spre cinstea Academiei distins. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare. D. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea. plecare al lui Cantemir". : de aticole. A. 157. . 18-lea. dar n'a compus Gr. Autorul a improvizat o o oper puin competent stil.104 Tocilescu . este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. . dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld. O asemenea lucrare nu merit fr s miei. i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor. care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. Judecata acestuia i acceptat. El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice.. Xenopol. . tefânescu nu se las mai Nici de premiat. . . stiinii zice: . premiul Acadecum' le scrie. el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin. menea scriere nu poate fi premiat de Academie". mai c de lucrri inedite. care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . . .i Românilor în decursul sec. care adun din dreapta . are o faarte boales neexplorat de el. din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut ..

închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului. s tea lui lorga. i o cu tabla numelor. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei."') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar. îndreptri i dovezi .. potrivit cu scriitorii analizai. adausuri. i mulumit acestuia opera. pentru premiere i contra 17 'membrii. Minerva. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. I. 2) Bucureti. dac un de Domn. apare în 2 volume 2) cuprinztoare.) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. când moldovean. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). pp.. 1901. p. pp. om luminat i de inim. ar fi aprut aceast oper. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte. 551 li. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. Alexandru Callimachi. 'documentare. III -f 639.— au votat 9 1) Ibid. 1-43S 4) pp. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea.— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. etc nici împart capitolele în paragrafe. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. ur aceast carte de iubire. 61.. 154—55. . 439-550.. brour '^) tip. pp. Defectele constau ei. Sunt capitole întinse fr nici o tietur. fr (Istoricii din Ardeal. observaii. vi rului.

literar a scriitorului. i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei. O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor. spiritul tre-vieii înelegerea operelor.. A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte. Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— . sfrâmând strlucitoarea fomiâ. evident.ini ale istoriei literare." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare. de înelegere i de expresie în acelai timo. multe lucruri care ma! trebuie. ci i de art.. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc. Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin.. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc.. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. de informaie. îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini.. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. înelege unei epoce. mai grele sar. timpului. Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte. a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie.106 au învins. ara . . în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a. -aceasta e una din cele mai însemnate i. cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie.

Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. lupta lor pentru întâietate. i prefaceri religioase. 9-10 . observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice. se va manifesta în aceasta. de 1-4. de se de rului erau alaiurile munc i de lupt.\pui. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui.ai i 19-lea veche decât acestea. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur. obscenele slugilor 'de p. al 18-sea. mrunte. observa cu îngrijire. charaghioslâcurile domneti. formarea lor. sociale. în pentru somnul lung de ziu. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. ghia i era cu cerul de diamant. studiaz cineva viaa aceste curente. curente — sufleteasc a unui popor. de igan bare. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^." senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec. îl întresc In direcia pe care o aaucase. era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde. cursul lor. apoi literatura cra poprului. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu. al linititelor amiezi de "var.107 <cge sufletul deosebit al acestor alei. Spectacolul de o pomp burleasc. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori. generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. — spectac- olul âranjlui era marele. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri. absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe. pe când dus sau de ciocoiu. ai apusurilor roii. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene . influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor.

cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec... puternicul i largul curent al culturii elenice în principate. tot Crile vor-- ideile strlucesc înc. — 1821. fletul curat fr orchestr a furtunei. când valul zarea de argint a nopii. 19-25. lung rbdtor. se întri si se meninu. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit . Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii. simiri de tristee duioas. „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. 5) pp 25-60.108 frunzelor agitate de vântul de scar. fr- voin i t:ir fr scop. Simiri triste. „Sânt noastre. cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. i. "'^ Arat curentele ivite în acest secol. : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei. iar sunt sunt oameni. In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. 4) pp. . precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. al celuia fr fr de speran. pp. de puternica sul nopile limpezi tunetului.uen asupra noastr. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei. 4-8. se mrea a paci trei istorii literare din sec. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. de iriitul în ritmat. 1 7-lea i începutul al 18-lea. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^). unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima". cri. 8-16. cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne. 2) pp. ochi se de ur în rspicat. al celui de pcate. simirii cretea. 3) pp. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. pp. rare simiri de rzbunare. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. resemnat. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form.

Trebuia s vedem izvorul. mldierea blând a lui Miron Costin. Nicolae e un pedant rece. 3) . prudent. alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr.. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. în politic un fiu. merge pe msurat. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. mâna abia descletat de pe sabie. Spontaneu. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul '). înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. pp. un pasionat. cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr. opera. în greelile lui c chiar. 61-128. pe care s'a simit dator s-1 imite. artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea. Nicolae Costin n'are însemntate. 2)pp. pe care o analizeaz în amnunte. ni-a dat cunotine i forme. un compilator prin vocaie. mai binefctor al rîului.între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia. care exist între tat i i un visionar. comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. 4) p. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase. care l-a format i printelui. adpostir tot supui SLiItanuiui. a lui Ni- i colae Costin ^). însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are. îndemn i fr exemplu. format din* acel impuls cu aceste modele. Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. Pe cât e de simpatic cel dintâiu. Aceste resumarâ. n'are energia scurt a Ureche. "^). 59-6J. tinii dou orae i cuprinserâ. Cultura polon ni-a dat idei. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei. abdicaie i resignare. 7«. GI-212. iar. Cultura greac ni-a dat material. orânduirea lor... deschiztor de cale în i furitor de teorii.. Fraza sa mai larg mai complicat. Alegerea crilor.109 extremitile corpului ortodox. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. mai erudit fcut.

7) pp. 14) 214-18. mini cumpnite. „vermele de carte". cu rile în clim- i volumele subioar. In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. 269. Roset^).. 16) pp. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). reci vedeau numai i se forme. Constantin Vcârescu. cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. 236—272. Brancovici Bergier . târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. opera unui suflet cinstit. care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp. 15) pp. 10) pp. 157-170. Trecutul eticheta. '^) apoi a lui I. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^).. din care nu se putea descurca. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^). 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. 8) pp. 12) pp. 92. avem crturarul sec. valoare. în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. 218—35 273-413. • 9) pp. rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. 143-5. P. 11) pp. 205-10. Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. 145-57. taine. 4) pp. 117. Chlparisa '-) i ei Nicola Mute. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . 195-200. iufi al contrazicerilor îl mrunte. 17095 6) pp. 200-205. Da. pisarul erudit. pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). pergament a venica lume vie iar si . o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). 2) pp. . 83-6 3) pp. 210-212. 5) pp. 129-43. 13) pp.

5) pp.între cri i Sara. "'). al Domavând nului fr la lui Doamn. pe lâng sine numai acest copilandru. pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se. Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. tlmcea slavona Scriptur. care cetete a pentru neînvatul.111 dându-le o înelegere deplina. cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici..^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea. 414-438. cel din urm urm în lor. pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn. Cronica o fceau boierii pentru Domn. cu barba fruntea ca Domnesc. pentru boierime. 3'33. fr adevrai prietini. duioas din viaa simplului în trecut. mult cinste. care se auzia i se cetia. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive. 4) pp. btrânul rumân zpada". 2) pp. un necrturar. prin cartea de slujb. 418-33. el care iubea cartea lui.. casnicii genei al.. lecturi la lumina luminrilor. pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. consideraii generale asupra litereturii religioase din sec. i larg a su copii. arme. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod. 3) PP 417-S. O scen târzii. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. bine chip i aa crui a^b care-i. fr rude. vechiul palat pustiu. . dup câteva al 17. trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim . 433-37. nu odat. i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii". bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^). etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. Prin cartea sfânt. prin tâlc. împrindu-i îl timpul . de 1) pp. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse. In marele jil fa. cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur.

cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550. din pensioara e bogat i Ea este. cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz. 4) pp. fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi. n'o au bolnavii.112 dou tiau ori.. ortografice. fcut traductori din i harnici tipografi. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor. o adevrat toat. zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine. suferir.. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar. „se resignar lor. '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. i ei. zarea viitorului. 3) pp. ele formau un cei de legtur. aceast naiuni. 437—38. a de- cu un astfel de suflet înjosit. ca literatur. tcur. cei cu trupul sau sufletul ruinat. prin originalitatea de numele de literatur o — .. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor. cuprindeau 1) pp. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici. Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei." Cartea doua voi.. de vitalitate. o chemare. pltir. Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal. lumina din ochii om. Se poate c aceast manifestare superioar. fr sperane roautorul:. între fragmena fost binele pe care l-aj '). i aceast lumin f). 439-57. In — Tcur. ci necontenit.- neti. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. el nu poate s i când aib.-. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului. In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri". când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut.— când vrednic. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. — Acesta I legai printr'însa.. forma fiecruia armonie. o manifestaie de contiina. care o expresie unei ei. a patronilor. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. 440 .o protestare. btrânii. 2) pp.

s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. 9) 7) pp 468-81. Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). 442-3. activitatea intensiv a episcopului 1) pp. a scris. 19) pp. 13) pp. 15) pp. 481-91. 496-5!)l. 4G5-8. 14) pp. 511-13. 11) pp. eic. 4) pp. strlucete venic tipografiilor. lenachi Cogâlniceanu ^). nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. Neofit de Creta i Filaret '^). *"). 461-65. 5:4-30. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei . de ce mai atepte ? s Ii mai lupte.113 numai. Petru Depasta ^). Georgachi "). i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice. 2) pp. in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. prela btrânee cu tinerii între cari tria. 505-6. 458-61. „Capul fcut cu timpul. 10) pp. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. s vremea veche. tefan. De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. o) pp 6) pp. Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). 16) pp. 443-57. artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^). 20) pp. Legii. exprim. 3) pp. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. 8) pp. le stpânea — . rivalitilor de persoane. 531-35. Râmnic"^). 513-15. Alex. sabia nujl taie". ulescu de Mâlâieti "-). De ce mai cread. a simulat un credul de ce din plecat. Episcopul Inochentie '') . pp 491-96. \2) pp. care înelase i rtcise lumea. 5(6-10. Vorbind de „literatura religioas din '^). Lazr Scriba. 17) pp. 458-509. Neculcea. 515-18. d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) . 520-23. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) . 518-20. 511-40. . 18) pp. i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . Amiras ^).

din — d la câteva. Argumentele aduse de O. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. 548-9. tot la ce scris. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. oper In sincer. departe în locuri mai puin fericite. c Panegiricul e al lui Mzreanu. exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul. —i aceast aa de cinstit. Ist. oper cinstit. 2) pp. nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. ca i de lupt i de credin. Bucureti (1909) pp. 278-85. Pe urm. o i durere. — E un . vrului. p. Opera sa gloria trecutului. vzut lui sr mresc. cari i pronunate. exagerându verv. de farmecul timpurilor 1) pp. zice d. mine. cum cinstit a fost mai ales aceia. ci Nu e o minciun. crturar patriot. timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). cu adâncii e trecut prin unui poet. Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. e o falsificare a adeviitor. IU. cari. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. voi. face aceste Ia observaii ochi. fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. nu e fal pentru dânsul: lui. deci o voi. . decât ale noastre. c tivele în Citcr. despre societatea contra creia se îndreapt. ochii si orbii de prezentul. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. . nu iui. lsa stpânii. a trebuit s vad o- deci. 293 nota 2. artând moX/X.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. care ar fi fal pentru istoric de aztzi. Y. . lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. i se se vor 535-50. prin puindu-le peprin acestea în lumin. mai departe a nea- devrul un el. literar vorbind. lorga. romnefii tn sec. aa o ^). menirea ei nu este aceasta.

73-001 PP. schieaz situaia politic în Principate in acelai timp.-) influena consulatelor. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP. -detalii).I-ni K 3) pp.. i Moldovei. 155-2700 . Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. Ursachi. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. Dionisie Fotino. volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone. Anaforale. Atanasie Phillipide. vremii. 1-530 . pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. -tacuzino.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. 12-15 7) pp. un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : . Logof. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene. ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. de Persany. 53-72 10) 9) pp. o satir politic. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r. Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat). 8) pp. în relief 1774— 90. „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" ").115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare.10O154 11) pp. Conmen Ipsilanti. apusene. Gheorghe Nacul. cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki. originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". Dimitrie Dumitrache Stolnicul. despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E. greceti ce seexerctâ asupra ei. Letopiseul Terii Rom. dela început în cultura noastr. 1-72 2) pp.

Cânte mir i aprecierea cronicii. mai incoherent. versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'. desbateri. care „e foarte adeseori un cronicar. cldirii. Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp. convins. arma strlucitoare a ar- gumentaiei. 3) pp. . a fi ispitit cutului. de poet. 135 i un. devine din extensiv. El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire. de orice valoare" ^). Înaintea sa.- 2) pp. Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. li aa Samuil Klein. dei autorul ei ar fi dorit aa. 226. ac. ca incai. el n'are. mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. E. E mai difus. izvorul de reprodus. mai btrânesc. aspr a tovarilor si de activitate. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. 5) PP.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor. în el. apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund. de mult s'o fa:. Intre autoritiile sale. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. cu care caut punctele slabe ale adversarului. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb. fto/n. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. n'are ca Maior. Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). un nicar. 161-95 195-233. a- l spovedi sufletul. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni. Erudiiunea nuntit. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" '). 155^1 4) pp. dac voii. care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu. Cronica lui incai „na e o opera literar. dei a oferit sufletul su pentru trinicia.. ceva din temperamentul ele visionar.

turcete.! 117 tului.. pe cât acela e de difus. stat stpânire în AAoldova. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. rspândîndu-se pe un vast. Scrititorul teorii. e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. urmritorii de informaie. astronomie. din pietate pentru sale. de puin plantele rmâne o compilaie. plin de sev. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. o zidire i marele monument a rmas. Scrie românete. narator de multe ori interesant i vioiu. se amestec în multe. on>. muzica turmedicin. ar putut tot aa de bine scrie grecete. câmp aa Sânt pri penumbrate. pe atâta Ardeleanul e de contiut. ce putere i siguran în judecata. au o activitate risipit. pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. în ca/e rtcesc numai. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. din chemare educaie. e o impresie ma. altele întunecoase cu totul. logic fisic e un . nu tie ? Muzica apusean. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. de coloare i de putere. incai n'are însuiri pe care acela. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. Orice s'ar zi. Dar i de lumina se face mai slab. care înltur pe cercettori de adevâr. Ce ceasc. Samnâ tot cu viaa adec înviat. învingând oboseala. Apropiat de Cantemir. . pe atât acesta e de strâns în expresia sa. ru. tcesc numai. moart i pustie. dar întunecat. Ce informaie judicioas i exact. le Cantemir tie multe. în care rceilali. fi latinete. rusete. poet geografie.e. Comparat cu un alt compilator. pe cât saexotice. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui. se pricepe chiar în multe. pentru cât va dura înc. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur. pe multe drumuri. Nicolae Costin îns. incai e un luceafr. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara. slavonete. pe cât de medieval e Moldoveanul.

Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele . fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. înalt. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. not. pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . nu ere un chemat. puternic. scprtorii de idei. atunci.'putcrnicâ. care a coexista câtva istoricul. fi nici despre muzica Turcilor. lui riei Osmanilor. Cartea lui e Cronica: gramatici. o carte învat. tmâie totui. n'ar scris iubiri pentru tiin. lege. de oricând. a face numai cu haotice. Numai i numai istoricul neamului su. nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. de acelai suflet. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece. Pe dânsul 'deprtatul. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. Totui n'avem disiecta. sa. gloriosul. directorul. e micat de un suflet. i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare.118 . abecedare. despre vicistudinile împsu. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. Rbdarea ardeau. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei. munca pentru sa. Nu 4e-a aa e incai . c aa era se iobagilor celor de sa. trind în bun înelegere cu el. aritmetici. amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. suferinele sale. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai. de ori unde. aceste note erau tul note de tovrie. un suflet Însetat de tiin. clar. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. tia o carte folositoare dar moart. înaintea altarului vieei. note secundare. el. afar opera i viaa mirositoare.Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. creatorii de via. imens i imperfect. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. moarte membra Acest corp proporional. catehisme. Acesta e numai istoric.

când se Sânt opere care se altur una de alta. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. locul dasclului. Numai cul- nare. 262-69 1) 2) pp. tur i se ful politic. care s'a manifestat simirea e cugetarea. în: limba tuturora. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. o carte cald. pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. Th. i regretabil nici c din micarea ardelean. treclar. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. i avurm lor. 231-33 s lumineze mintea. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte. tratate tiinifice. Se poate din ele nu place. marea mulime a celorlali. admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior. Budai Deleanu. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. nici un povestitor. el Trece : Toma Costin. ci prin vins de entusiasm care le strbate. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. cidicio-de coal.Gli. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. Dar calea aceaurma decât crturarii. în tot luminoas. o Biblie. o micare de coal. In aparatul pedant al învturii sale. 3) pp. Ni trebuiau profei pentru cei umilii. disertaii. i nu ceilali. în inim. aprinde întâiu acolo. Gheorghe de a Ciocotici'). 233-61 . i lumina. Montan. — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). dir. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor. — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. I.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus. Aron. nimic pentru inim. dânsa. iar literatur loc.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. Credea.

7) pp. Stamate. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. Vasile la Kolosi. Paul lorgovici din Banat. Budai Deleanu. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc. 5) pp. . Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim. 271-321. 222-67.120 De unde zilei. un neam poetic. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare. MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. Boiagi. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam. care-i lumina puterile.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. elepciunea larg a dtoare spiritul. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. 8) pp. Eustatiev'ci. de bun sam. Ieromonahul Macarie. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. . aris- tocratic. Mih. într'adevâr. l. nu-i formase. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge.^3:6-11. Samuil Klein i Glieorghe inRoja. • 3) pp. 271-319. vine aceasta înfiare niir. 4) pp. 26970. tefan Crian.'). pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". naionalist. Amfilochie l)pp. lenchi Vcrescu. Leon Gheuca. dac avea contiina de sine în clasele culte. 320-1. Diaconovici Loga. 368-81. lui. spiritul al metoda. Crturarii luar de a gata altor neamuri. nu de lupt. 6) pp. nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . semn am tecii învins"^). fini. loan Cornelii. sec. lit silini dintr'ânsa. ^) loan Molnar. cai . Const. forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea. Radu Tempea. 368 430. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate. lacov 2) pp. Ins neamul acesta. 279-86.

Beldiman ^) pravilele de legi ale lui . etc. i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. 5) pp. ") Barbu Paris Mumuleanu. 408-20. 443-51. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga. episcopii de Oradea Mar. 469-83. 7) pp. mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel. etc"-). 483-9'. asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea.. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam ''). 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408. 431. Dela dânii a venit. 431-40. via mal care e ceia ce se gsete '*). crile biselui riceti ale Samuil Klein. Barac. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . 44U-43. 6) pp. loan Prale '^). „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI. care atrage privirile pretutindeni fletului. 491-5. '') Al.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete.'^) And. 51(. vorbete de 2) pp. .^) din format Bnat: D. al — originale. 13) pp. 454-68.9. Veniamin Costache sciii . pp. 431-509. 11) pp. Matei Millo. urm 18-Iea. Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. V. Donici. episcopului loan Bobb.^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. Budai Deleanu. i le uimete. tipriturile din Blaj. iu) pp. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu.-3J. timpului cercetarea operelor literare poetice ale I.12t- de Hotin. 8) pp. ^) poezia popular româneacc a lui I. ichindeal i Diaconovici Loga. lor asupra . 9) pp. Aaron. dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre. nu lumina cea mare de pe care culmi. — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec. 12) 4) pp. literaturii noastre . Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc. ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt.

650-602. 9) pp. „întâiu. . Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. 4) pp. Iui Macarie. lui Eftimie. s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir.îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. dar treilea rând. de mânstiri. . 545-48. Ar putut. nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. In ar veni semnalarea pentru întâia oar. a Costin ^) — originii romane"''). dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea. Gavril Protul de Atos. J3) pp.122 -de 1688" '): cronicii ^) . 2) pp. câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)].complectându-le tot prin altul. le- gate tiinific între ele. ci asupra strlucitei descendene romane. ale ^) . 5t>2-69. 3) pp. Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. 14) pp. 5^4. putere i mândrie. Simion Dasclul^). 531-45. 10) pp. 12) pp. Teo- d dosie Logoftul. II) pp. ceia ce îngimase alii. . 620-25. a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . Stoica Ludescu ^^). 531-599. a rostit el cu convingere. Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). 548-61. Dac. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa. I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. 6) pp. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure. Cronica Buzetilor. în 1691. 594-99. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). 603-616. prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste. 617-26. Stavrino Vistiernicul. 8) pp. 603-34. Qheorghe Palamed. fr precizie cldur. 5) pp. neamul nostru lmurit pentru oar. Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). 576-94. Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. 625-36. T) pp. letopisee slavon**.

limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic '). turnat într'o. 52-6). apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. 205 i urm XX. 3) pp. 6) pp. îndreptri. 1904 tip. cci în fapt ea nu teologi. 7) pp. cel din excursul I! si '). celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). pp. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate '). i urm. 5)PP.. dm o parte din cap. 170 i urm. apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. ptrunslavone.. I: pp. 3-41. Vin-f243 (. voi. ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai. cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500". 157 i urm. I Istoria literaturei sec. VW). 47-52. se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. 636-7.. adausuri. pentru voi. II pp. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem". Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat. relativ la i' voi. filologi literar.. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii. XVIII form nou. . - PP.Introducere Ia Siudir fi documenta voi. lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti. esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg. i dovezi documentare la cele dou" volume. mai mult completarea i rectificarea.. V-VIII. Socecu. 145 2) voi. XXI. '^). CI .• - 12?- doveneti e nou. 42-114. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici.

lui tipri- slavone i româneti lui . 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. 325. 219-20. de bogat i variat. Petru Mitr. din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume. . toate tiprite au fost consultate. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg. fr deosebire. în de acum iete. mldiat. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. a tr. care tr^). Scrisul i * manuscrise inedite.124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. tip. 115-219. a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. Scriptur. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar. 223-39. Minerva. la ele se adposti început cultura bizantin i slavon. pp. îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. împuternicit. din erile române i Ardeal. înainte neîntrerupt. Varlaam. i munteni. limpezit. 1907. tabla numelor pp. sub influena husit. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni. istorie e — sufletul i tirile româneti. p. i i încheie „Astfel limba româneasc. 3) Bucureti. izvorea valul puternic. moldoveni Biseric. . în 1829— 1840^ pp. puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului". din nenorociri. rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea.îdus pri din Sf.Movil rite.

cu voie sau fr. prietiniilor i du- mniilor.. 1. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. cum s'a cu Bolintineanu. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor. se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. i numai la acela. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. în locul scurtelor linii diformate. în marea micare. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului. la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv. are cineva. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului. oiicare ar fi fost. De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi. mai întins.. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei.. în locul notiei aruncate în treact. jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis. cu privire la unul i la altul.125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad". în care a co- laborat scriitorul". rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult. prerea timpului lor" '). „Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact.' ci în aceia timp. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. care au pretenia de a înfia curente. era crescut. real s ascund mai bine ura. pentru' a o aprecia drept. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. pe când talentul fr îndoial.. lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare. de o cunoatem mai de aproape.- studiu. i a icoanelor de închinare. . cuvinte care se uoare pentru ca unora. peste orice msur.

biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general. luminat de principii filosofice generale". de mult vreme înc. „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870. . i data aceasta oamenii începutul ilor grele. in aceast epoc oper de fi restituie.. însufleit de iubirea frumosului. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete. optind cuvinte de înduioare.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. întrebtorii naivi literaturilor btrâne. partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. care. senin. „Ea a fost ptrunztoare. sau cruia prietenii. 2-3.. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. întâiu critica cere a îndeplinit'). i spiritul istoric. ci-1 pune pe dânsul. pentruc „i cunotinele istorice. de scoatere de fcut înc o mare iveal. — publicul strintate. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou. în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. de tDt puin. prin creatorul ei Titu Maiorescu. Iar publicul. unde to- s s . s pe un nechemat sau un usurpator.. ce-i luase mai mult decât se cuvenea. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor.. cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor. de trecere în umbr. a fost judecat drept. al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". bâjbâitorii gean dup nou. acetf 1) pp. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur. câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun. Adevrul. furitori de ideale limb ai literar. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea". de adugire In i înlturare. „Convorbiri literare" începe româneasc. un înger de pe pmânt. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel.

. nu mai era iubirea de frumuse. pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic. 3-4. ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi.. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. In sese dintre scriitori aceast micare literar. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde". 4-5. so:letatea în m'jlocul „dac — — . Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. care îndemna la aceasta. nu se preface studiul vrjmae. spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate. i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i. lor. Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte. care alenumai pe Eminescu. a crei ef strinul C. în ').. aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc. „O nou direcie. dar lupttoare. cari nu interesau. Dobrogeanu-Giierea. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise.^urat. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne. Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2).. Dar. Spipe Alexartdri.127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii. de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute".. ce e mai ru. se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta. dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social. ritul domnitor era acum acela de sociologie. teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent. coala evreu dac nu socialist". 2) pp.

ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate. fr s 2) 9 29 i boerina. pe aceluia. cântecului. Gh. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului. de târgove suri i multe lucruri. Cona:hi. Li- machi. Beldiman. ca poiet.128 exerciiu de erudiie. cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. pe când pe crrile primejale vecinului. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. povestirii noastre. câteva pagini. acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg. cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud. prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. menit a face veraib îns nevoia.^) le — I. realiti bine socotite.-a îneleapt.^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. ori Lazr.^) Asachi logioase . Se caut între atâtea îndreptri. 5-6 3>44 4) pp. D. etc. atâtea individualiti. se stabilete firul sante. 53-64 6)pp. a ') scrisului desfurrii. dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ. timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el". nici poesia rneasc. B. Potec. izvorul firesc 3) pp. Asachi i societatea. 45-52 5) pp. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise. 65-78 . coala lui lor. 1) pp. cci nu vise. desfurate aici numai pân la 1866.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins. câtigat sigur pe cale tiinific. Dascli munteni: Ef. a rodit i a rmas .^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului. activitatea Lazr i Gh. simpl i cci era o natur practic. Scavinschi. se descopr. iese dela sine o îndrumare mntuitoar. care înir. între aceia care a folosit.

nu-1 poi admira. fr îndoial. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. n'a- 1) . Era s s câîn el o uurin. înainte de a vorbi iari oamenilor". a Greciei era un ineleg"tor. N'avea îns pp. care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi. care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front.129 al poesiei. Acesta era de sigur un de neatârnare. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. înlimile unde eti singur i : trist. ideile sale form per- sonal. hazul. îi aplecare ctre ironie. încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. o putin de a se adapta oameni i vremuri. agresiv. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos. aproape sau pe mai departe. zbura. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . 11 aprobi foarte adeseori. vârire deosebite. un om foarte iste. nici fond. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa. form. sftosului doritor de prieteni. a-i în forme pornirile despotice. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. ') — Sau mai departe „Eiiade ra. Fiul moar de singur într'o csu i . în de admirat. s de înfieze . nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. îi place mai totdeauna. ci numai prin dibace încunjurri. 67-8 cunotini i felurite. la o vioiciune trengreasc. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer. autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. pe drumuri nici neateptate. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". pustiu. un om de voin. bun ce-i sim deosebit. mldiindu-i îns aa tige chip forma.

a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. 4) pp. pentru neam. a îndemnat pe tovarii i urmaii si. de museei. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). un îndrzne. trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. el s'a fcut vrednic de a 1) pp. care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. 79-10 •. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^). P. o înle întreasc aripile înc fraged?. . cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. Totui el a cucerit vremea sa. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr. 113-320. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova.130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. 3) pp. un naionalist filantropic. pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii.ii. 2) pp. un pasionat un rscolitor de suflete. pe îi cirac. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. pentru ar. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. ziare i ziaritii. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni. 101-110. 256-7.

cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. Bari i "). 283-32U. nu chioapâtâ niciodat. dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor. G1-6G. Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. 5) Bucureti. sau ele. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i. Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru ''). p. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria. s le înfrunte eroic. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. 113-10. entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. Negru etc. S. i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. în sfârit. nevinovia poetic pentru a crede în bine. 2G7. 3) pp. 207-227. tip. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I. desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. 325. cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale. care nu se încurc. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. stare aa de orb i de' puternic. 95-9S. fcut un cuvânt de nemulumire" a . Minerva.literare din fapt e 1840—48. Ciîn pariu. tabla cuprinsului p. 3-39. ajurgi a-I crea. îndreptri p. 1908. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". 2) pp. 237-56. . 6) pp. în Barnu i Gh. vindu-se de cjm Lazr. 4) pp.fi cetit i de vremurile noastre. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). 321-24.

privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). ci literatura cu rdcini naionale. un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic. din raza soarelui. din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. le N. din nesfârit din toate frmântrile. opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). 4) pp. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere. Bolintineanu. 3-48. de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor. are o înalt misiune social i moral. 19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. 3) pp. tip. dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). Laurian. ziare. nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. în acela timp. cari sentimental. 66-95. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. Blcescu. 5) pp. tabla cuprinsului p. 348. 99-112. 120-199. etc. i noi: Vasile Alexandri. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. 7) pp. 248-63 6) . din freamtul codrilor. scriitori vechi een. cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. 227-48. Vlenii de Munte. nu-i cum înelegeau romanticii. El se suflet e preul. recunoteau dumnezeiasc. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . ca'endare. 32-60. Nu. al fiecrui Acest în'accla timp. 201-24. verii. Reviste. mare sau mic. societi. din firea pmântului. se alege. suferinele. silina. i în Ardeal ''). Ion la Ghica.adunat cu scumptate i scos în cri. toi reserv ^). 265-7. violent. 2) pp. p. din ceaa gloria. 51-98.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. 31. tragic. din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. . nici-o înrâurire asupra societii. ori un capriciu personal. nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^). eroic. al XVIl-lea i al XVIll-lea. locul cuvenit Boliac. continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. literatura din atent în Voi. se înal. III^) ar 1) pp.

Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. 581-4. iubire pentru graiul tistice i ^). 8) 222-32. admiraia pentru cuceririle culturale. . avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. 317-33). i 1) pp. cultul pentru sfânta . etc. 3) pp. sau descare novela'') satira^). revistelor ^).SmdnCoruC" I9l)6. nou. 101-129. 304-7. Filimon. i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri. Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti. 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). politice ale Apusului sta în i în sfârit. 235-344. comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci. sczând lexandri. 182-5. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice". ar- micai acest timp de criz. 219-22. 7) pp. ivi- rea talentelor rian. 269-77. 19-24. 561-o4. 2) pp. 332-42. nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta. cunoaterea nici teatrul. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc. 6) pp. . i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal.Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). 42-48.133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). 9) pp. Hadeu. 4) pp. Odobescu. societile din culturale. 133-36. în care va rmânea . Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. 288-90 5) pp. JO) pp. 214-17. Papiu Maliterare: etc. pp. 52-55. 172-232. 3C9-14. lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. tinerii pribegi ar. tiprit intâiu în revista . ca i a nouelor romanuP).

- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. Boliac. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. Nu numai valoare poet. Deci nici ideie simire puternic. Oriunde se el afla. — el era mai în stare idilic. Umorul lui Eliad. oricum se înfieaz mediul. scriitor. setti prin forme silite ale graiului. ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. cu toate acestea. — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. e lesului. Ro- au mai multe i credini mai puternice. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. nici rsunet al unei vaste culturi. zele acestui poet nou. Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. îi un visionar* ceasurile cele mari. în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. îndoial. politica nu-l stpânete suflet deplin. mai mult mldiere i familiaritate plcut. e superior . Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei. nici : atins nici unul dintre contemporani. cel dintâiu . nu 1-a avut Alexanori datâ. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. vom adugi. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. nici spirit ales i. încunjurâ. al el e. lu-meze vremea. acele ci. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. Donici are mai mult sim al limbii. ce-1 lui. nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete. ceva mai vechiu.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta. i. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. spiritul caustic al nici ao- celuiai poet. în acel cea sentimental nu-l scrisul . decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- .

care nu erau în stare a da un lucru continuu. în satir. Orginalitatea Iui mai tears. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen."». . ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. i rmsese pretutindeni în locul întâm. ori ca cruare. aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. uimitoarele informaii de culese. pe rând. fr i îndoial o din toate oper monumental. Alexanscriitori. scrisul spornic i uor al lui Alexandri. pân la 1366. i. care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. Iubind pe Aîexandri. nu se mrginea la un singur domeniu literar. unice noastr i puine în a- }) pp. fzut cu struin. a o mângâia uor pentru osteneli. ori.a celorlali. pe care nu le impusese el. în descrierea de torii. în sfârit. caracterizri de literatura persoane l epoci. se iubea pe sine. 152-I6i. în sfârit. ci -spre a o reprezenta. încetul. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. prin deertarea prin oboseal. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. Aceast judecat oricât de aspr se pare. putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. din lips de caracter. satiric. i fi inovat în vre-unul. în critic. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. nu ca un critic aspru. din dezgust.13 miantic. aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. în teatru. > puin revoluionar. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor. a fi cel dintâiu liric în epic. în fabul. aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei. concepie definitiv. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. în fi i form" '). ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. a o îndemna pe caîe. 131-2. .

. care ca Psaltirea Scheian. Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No. U s început. i Psaltirea dela cheia — va. Lipsete rotacismul. care se poate. cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic. Pavel. 100-105. revista 3) pp. din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi.135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. trecutului.. pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti. Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea. 407-421. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele . data aceasta. . sec. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice. ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum. 2) Ctnatete Qcademîei Române.. grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. dou Sf. necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc. nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. fost un fenomen de limb aa de general. al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc. avem.. pstrat totdeauna. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone ." ^).. negru. în de Petersburg).17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor. literar. cum s'a crezut la. — fa II. cu latine din Apostol. originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . 18-20 pp. . încât trecutul mort învie înaintea noastr '). înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex.. se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche. XXVIII (1906) pp». I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec.

in lui 'O PP' 51. lit.137 -se d împreun. de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. 9) pp. Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. XXXVIII.aceste I. mai ales Vistierii. tot neagr afar de literile care cu '). 7) pp. apoi le ia pro- c s s : prietile cari . dela ieromonahul Macarie. Neofit „de Hotin"'. 1807)-'). numai ca nu-1 poat plti i. nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. Daniil de Brila (1 scris. Arge (1781—1816) dela oculistul Dr. 183-240. 113-15. isclitura Macarie i Mitr. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). 47-50. . pp. din 1765) i acela Neofit. 50-1. pp. trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III. fa. Sibiu. 58. 57-S. La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). înseamn vinte IV. i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). preot in Sibiu (1 scris. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . 3) pp. Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803. 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . protosincelul i episcopul losif c. losif *Qrigore. 10-17. 1920. CLcademiei Romane. Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete".ximiie scrisori i Molnar. 51-6. cântreul sau despre dânsul. 1-3. 6) pp. 17-47. 2) pp. 3-10. 19). apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic. "dela episcopii Chesarie. pp. joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp. dela Arhimandritul Mi. 74 scrisori de i regete dela 8). Actul arat unii dintre dregtorii domneti. 105-11. 112-13. Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. . 12) pp. 4) ClnaCcCe. 10) pp. sec. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)"). ghelie. 8) pp. 5) pp. vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). aruncau bir mai mare asupra unui sat.

arhim. scrisori Z. pariu. n-rii 5-9.. Hurez. Antim de Râmnic 0808-13). Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^). 1801. 1832-34). arhimandr. Petera. în p.. 1-9. arhim. 1804—7). Mitropolit Ignatie (1817). . Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. Stnioara (1790 dela din 1828).- Carcalechi (3 din 1818—22)^). 1-20. Florian Aaron (1 din 1832). 31. Cozia. in faximil la urm 31.- 1797—1823). 146-9' 3) pp. — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795. Bucureti. 1906. XXIX sec. i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii. 5) pp. Asachi 4) Jbid. Poenaru. pp. Galacteon de Râmnic (1821. Asachi din Viena' (3 din 1826).. Aaron. dela Eliad (vre-o 10 din 1830. 20-3J. p. raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. arhim. 1833). 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu. Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822). P. 111-15. isclitura lit. Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. Neofit deRâmnic (1807—38). Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). Fotino. 6) pp. Sadova. scrisori: dela: Eliad. Partenie de Arge (1790—98). dela egumenii mânstirilor Bistria. Viaa tiinific. Grigorie Pleoianu (2 din 1829). Cipariu (3 din 1835—38). „Contribuii 1) Jbid. istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp. lui: Aromânul Boiagi (1817). Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). loan episcopul ardelean Moga (1823—27). 2) pp. 30-241-270. Nectarie (1780—1807). lui FI. Ci- i . sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc. Filaret. Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. vora.. Viena i Londra. egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14). episcop de Râmnic (1785 89). I.i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D.

1180—1830 '). N. de un moldovean.sec.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. P- XXIX. 34=165-198. fraii Glogoveanu (1822—7). 1818). unde învau i: D. Grigoracu gescu(1822). 24). scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop.. 24-2t) 15. despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10). Dinc fiu Const. Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). pp.*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid.. ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX. Photilas." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. . 1 lit. pp. în sptarului Petrache (1892). Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu. — 4) pp." venit dela Roma. colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793).139 . în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci.ctate. pân la 2) pp. din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul. E o româneasc al jum. trec la Paris (1817-20). apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete. „cunotinele. Costache Rsti. Vldioanu. un oarecare tefan i lordache Otetelianu. sec. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4). Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu. 26=33-5S. Viena). Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu. al 1 4-lea . 19-lea. Frusînica protejata Marioarei Roset. 5) /bld.-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22). fata Const. a sec. 5) pp. 1821. 2-23. o feti a negustorului Ion (1837—12. iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. 23. doi Bâlceni. 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec.

de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). tui puin cunoscut i studiat.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. 4) pp. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral. Cit. la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud. (1836—37). d 5000 lei. tradus toata cartea din grecete la-. Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. a sec. 7) pp. 32. sec 16-Cea. 16 în la 1) pp. lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. „Neamul Românesc". sec. III. 454—68 ' 7st. pp. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. tip. 8) pp. ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. 10) pp. 5) 22-25. 15-32. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778. — 18) carecare au originea. II. I9l0. 6) /si. 1-9. mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). voi. '^^) sârbeasc.140 domnia Ecaterinei a ll-a. 3) pp. . care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. 26-34. etc. voi. a- urmrete baladei i fe- d . Ia balada. -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti. al 1 8-lea. 152—69.") alte ocazii.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) . 15—17. profesorul francez Alex. p. pp. Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum.^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. lâ-Cea. 1788 de logoftul loni Chira. 18-22. . 9) pp. Vleni de Munte. 2) pp. lom. Cit. 8—13. 13-14. rom. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol.

târgurile. o misiune practic. 115-134 3) pp. din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare". pp. Rom. Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. Se pomeniau în iubiri teze. 19. Când e haiducii nu mai avu nici disprur. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti. drumurile de nego. La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti. acest senz ni se prezint expunere limpede. bucuria scprii. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist. în trecutul roiiâmsc. III în trecutul românesc. 3-7>). în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. 26= 42. . Meteugurile Români. 19C6. Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas. Negoul l meteugurile voi. i export. balada nu mai fu chemat niciri. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp. 2) pp. \\. ^) — 3. 73-151 4) pp. al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. publicat i Minerva. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec. lupte vi- ior cu gazd frumoasa. suferini temnie. breslele ne- vmile. ^) formeaz i icoane".'^) Avem o icoan. negustorii. ^) —2. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. tip.i la mesele cârciumefugare. prin alctuirea cadrului geneIn de cultur". încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec.— Activitatea istoric din anii 1906-1910. mrfurile de import gustoreti. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". la ne apar în realitatea lor treaici cut.

dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte.-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad. scu. 259-63 basarabeni. Darvari. Bibescu. Comânescu. care circulau în rile române i valoarea lor. lui Pop din Sibiiu Bengescu. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. c. tip. Bujoreanu. al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. 4) dia i Bucureti. Creulescu. Briloiu. din acel apoi d pagini aa astzi. Câmpineanu. Flcoianu.3) Ori ce om competent va ti aprecia. hanuliui . Cernâtescu. Deliu. de pmânt. analitica 3 icoane tiprite 1700). apoi despre masurile de greutate. Geaioglu. LXXXl +203 5) pp. . româneasc (1407 1439). Go- 1) pp. care au avut : legtur Argetoianu. Un studiu înate de noi i la noi. (1447. Ill-Vlll. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv. 4. 1760): o socoteal a banilor (1813). faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp.: 142 torice. 2) pp. un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. Brâncoveanu. Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). Drgnescu. 2j5-40 3) pp. Coofeanu. tabla (c. Bleanu. Fruinuanu. Cantacuzino. Socecu. Gânescu. etc. Filianu. Buzescu. de capacitate. Ghica. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. S Voi. vedem VIII. semnat despre toate monedele i bani interni i externi. Bucanescu. 2 tarife vamale — — -(1676. Bucureti. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu. Fiiipe- i muntene. Bani i msuri. 1428}. o scrisoare de nego (1820. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec. din acea „arhontologie". despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români. crui Manuc 1523). Fârceanu. 207-32 243-59 . Clinescu. Brâtianu. cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". 19 :6 pp. Belu. Dudescu.

Sltineanu.care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în . 10) pp. 174-201. — — — — 1 — 1834). Socecu. Bucureti. — 143 lescii. 20. Ralet. — 40) lfran- Amiras. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. 3-77 5) pp. lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-).. "j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^). 225. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). II) pp. 18-19. 2 i slavon. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^). Oteteleianu. Haralambie. onomastiv tip. i cronici. Socoleanu. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. Grâditeanu. Vldoianu i Zâtrianu. se face i : ama lui nunit^."^) 48 scris. Samurca. Mânu. principele Ardealului. cu ^). . Merieanu. Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. Varlaam. 81 93 4) pp. Unul dintre acesta doc. 9) pp. 12) 26-37. 25. 7) 167-173. Hrisosceleu. Roseti. inedite I) dp. 10')- 3) pp. cuprinde povestiri. tabla de lucruri. 8) pp. Jianu: Lahovari.ti Voi. Rioeanii. scrisori în Clnj. Murgâseanu.:4.') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836). tirbei. 1903 p. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. i lexic pp. i cu apendice de 16 doc. ^JenciuIescl^ Obedeanu. regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender.-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832. Râo expunere în koczy I-lu. 4-17. autentic a Carol ll-lea. 97-101 164 6) pp. VIII-LXXXI 2) pp. 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. Prscoveanu. informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou.

Socecu. pp. 98. dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea. pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-). îescj. Amândou povestirile frumoas Jimb. care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. i filolo- adevr. — Pe baza unui însemnat numr de doc. Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. 141-173. Voi. 173-81. se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. Bucureti. descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. 8) Bucureti. 19. nu numai înva'ilor.J5 tip. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). 5) pp. Cea dintâiu e o compilaie. . nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). • i o ediie speciala italian. 41-124. 3) pp. 6) pp.. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*'). ele pot arta în acela timp ce mldiere.. a eit p.144 ceze. 4) pp. 7) pp. Socecu. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor. In — zice în prefa lorga — ca rapoart. ce cumptare. 129-40. 1905 2) pp. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". Muscalii (1677—81)''). i a vechilor pp. 455. 211-25. astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. apoi luptele Românilor din sec. carte aceast istoricilor oricui. 207-13. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i. tip. 19>207. care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte. etc.

boierinai. 2) pp. 1643—1708). S-113. constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. 1700). cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. sfoar (6 din 1645—96). 229-280.— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . care grâne (4 boi. i indicându-se câteva articole însemprivesc. dintre Braov i ara Româneasc". în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. pân la 1866. 10 . între cari sunt silii boieri. 193-219. orez postav (19 din c. — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. sticl c. fiind cei ^) unde i de cine se fceau. 114-144 4) pp. 1708). 219-228. 1644—1712). 7) pp. 1698-9). (2 din 1650). In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). din care se public aici una . 144-73. artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). pielrii (2 din 1645. 1700). car -crue (4 din c. trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal. 3-7. semnate de nego. mori (c. grani Câmpulung i Câmpina. 5) pp. 173 93. se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. „bucate" —oi. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-). chemai interesai prin o citaie. 1770). 5) pp. din ri- 1698— c. pretendeni. i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). 1700—9). 3) PP. lân (4 din 1649). vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile.^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. Vldici Domni. bumbac (2 din 1660. 6) pp.

3-43. 294 n. apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. 8) pp. 9) pp. erata 7) p. 426-8. .64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre .. Bucureti. 454. tip. ^) Româneasc^). . 270-85. 257-61. de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc. în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) . unul din 1693 PP. 261-70. 4) pp. 441-47 cnomastic. 311-41. 395-425. lexic. 6) pp. muntene.146 sosirea cumprtoa solilor munteni. nscu . de prietenie i interese. se dau scrisori în Muntenia. 2) pp 298-310. 12) pp. 11) pp. 107-8. Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . adâpostirea pribegilor. etc. 452-3. 13) pp.. în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) . la p. 429-40. 98-1C6. cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)''). pp. 5) PP. pp. de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). Sailor din Câmpulung. spionii rilor. 10) pp.353-93. 289-90. 2 acte interne . Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. pp. 281-98. vil (1591) cu lmuriri 1) '3). Socecu 307. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . de lucruri pp. 109-12. p. — — .ii i morii din 1834 în ara. jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). 342-55. cuzînu. tabla numelor geografice pp. 47-97. 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). 448-51. nego. 1900. 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. Aristarchi supt Alex. 82-3. o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp.

1660^ un privire la zapis ostesc. 247-!4. Sânt Suceava). Gheorghe). Pltretl. Sf. Inscripii din Bisericile României. (Bacu).— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). ei. Nicolae Bordeie). — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . Suceava (1. i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc.polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. Sf. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. Piatra Hârja (I. ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. S) pp. a lui Hâbâescu (c. <î) 187-213. II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. 271-2 UI) Bucufeti tip. ist. 118-22 131-183. Dumitru. 1861—2.nri de pe peste o mie (1079). 1856. Moldovia. 291-3)1.147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . 302-5. 3) fp.i7) pp. (Trei Erarhi. i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex. 1850. — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^). Câuani (Basarabia). Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^). Bacu t) pp. (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini). Ilie (I.\-o\ XV) . 217. luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). Tânganul. Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex. — Voi. Românii la asediul Vienei 1683. Sf. 7) pp. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683). tiri noua despre luptele turco. 221-43 P. Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. o scrisoare glumea etc. Icani). Humorul. sec. o tabl cronologic a documentelor red pp. Socecu II p 19^:8 p. acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). numelor pp. XXIX (I9. (Sf. lucrurilor pp. 5) pp. tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. 2) pp. Târorul. '). Dunitru i o cruce de piatr). 4) pp. Codreni. 2(1 253-272. Mogooaia (Ilfov). 381 (=^Studu i documenta . 123-27.

Târgovite). Brneti. Postelnicul Firu. Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). Brebu. Tecuciu). jud. Bârnova. Doiceti. Blenii Rumâni. crucea j. Sf. ') — Nou i vechiu. Târgovite (Sf. . Sf. Sf. (Botoani). loam. Caracal (Toi Sfinii. Vîrîi i Bratosia Brânceni. Vineri i Stelea). loan.' Rstoac. de sus Bistria. (Dâmbovita). Hagi lenu. Sf. Sf. Coheia (schit) sau Podeni noi..irâmântului Coofen-. Brila (Sf. jud. Cregului. cea mare). Dâmboviei). Do- Obedeanu. ulescu. loan). Mina Bica. lemn. Filipetii de târg.) tul. 367-71 Gâeti. Nicolâe). din Subeti. Gheorghe. Râzboieni. Sf. Gorgota. Oborul vechi. Câlineti. Almajii. Glodeni. Sf. Filip. Lazuri (cruce din— ). Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). Sf. Cârpeni. Brâiduul. Susaaa (mânstire). Apostoli. S% Nicolae. S^ Voevozi. jud. Bucani. Cornâel. Treime. ruinata. Au. Creteti. Pândele 1) pp.351-361. Atanasie. (drâmat) Sf. leorman). Nicolae. Vcreti de Sf. Steni. Sf S% Arhangheli. Potlogi. Domneasc. Ludeti. 102-104. Sf. otân'ga.148 cista. Turbai (Ilfov). Rzvadul (cruce. Sf. Vatra Dornei (Bucovina).Giseni (Vlaca). erbeti i Cârligf (Neam). Dolj: itoaia (cruce). loan Se- Haralambie. Geartolu. Stolnicul. rilor). Pechaa (Podul (stâlp. Bicaz. 205 2) pp. Câmpulung (Domneasc. Bsrivoetilor. Scuieni. Brâacoveni Sf. 59-71. Urlai. Gheorghe Gheorghe). Hlincea (lai). MKineni (R. Nicolae Un^areni) Sf. igneti (TePodari. Drajna de jos (satului i a curii) i de sus. Marina. Mahalaua (I. Srat). Vârbila (schit). Sf. llie. Madona 0. . (Sf. CrasHomorlciu. Nisipuri. Sf. bis. Vulcana. 1-35. iNicolae din Sf.' Bltit. Mgurele.> Racovia. Mecin. Bercenilor. Brdeti. Sf. Frasin. Tâslu. Spiridon.ta i Cosntantin i Elena. llie. Horaia. Prahova: Nicolae). Sf. i pârgaGheorghe. (Oltenia). Ni:ulae Simuleasa. Rzvadul de sus. . — Roie.' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ. 84 86.^) (Bolniei. Sf. 87-95. Târdin Srbi. Medina na. Sf. Sf. Lculee. . Gura- Dâmbovita Ocniei. : Bucov. Sf. Dumitru. robanie. Nuce- Fusea (schit). Sf. Hâbeni. Cscioare. Nicolae din Craiovla. Bâlteni (Ilfov). Spiridon. Craiova Madona Dudu. Împrai. Sf. Finta. Corneti. Apostoli. vastian.

însemnri de pe bibi. Sf. Cornet. Slaviteti. Sf. Bucureti.Ilie). Gheorghe. Sf. Sf. Sf. Sf. 90. pp. Topol- nia i Vâlcan. Sf. Vcreti. Sf. (Iai). Lazar. Câneni. p. 331 -66. Sohodol. Teodor i lic. Sf. Ziua Crucii. Greci. 4) pp. Dumitru Misaiu. Mihai \od din Bucureti. (cea mare. i Crucea Galata Cobia (mnstire). Pavilionul i crucea din vie). Atanasie dela Copou. Bldana. Banu. Nucet. Sf. lui Târgu frumos Domneasc. se promite la ultimul volum de inscripii. Du- Balilor. Sf. Sf. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . tefan. Vi- neri. lazu. Moara de vânt. Voievozi-Rufeni. Pantelimon. Brtetii de sus . 40 de sfini mitru al Sf. Baot ^). Brboiu Nicori. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier. Sf. Sf. TâlpMitocul Maicelor. Buneti. Brbteti. 95-101. Vasilie. loan. Cluiu. Sf. Negoieti. Curclari. Bengeti. Sf. Paraschiva. Cimeaua Sf.niani. Aron Vod. paraclisul i de pe o marmor). Hurez. Ocnia. Drgneti. loan gur de aur din Bei- Sf. Vineri.'^). Barnovschi. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis. lari. Sf. Alb. Bistria-Cozia. Giurgiu. Govora. Buna din Ilie. Vovidenia. Vcreti Co.Motru. Episcopia. Cânepeti. 104-111. Treime. Constantin. Bistria. 3C6— 331 . Miroslava (la). 1) ^). 1937. Pociova'-ite. Sf. Vasile din Ttrai. Spiridon. Nicolae cel domnesc. Ocna. Novaci. 372. i dela Socola. Scoal. (bis. Dancu. Sf. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis. Poiul Sf. Goliei.. Trei Ierarhi. Jitianul.— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. 333. Iloaii. Sf. Vulpe. Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . (bis. piei. Sf. Sf. Drgneti. loan Bo- teztorul. de Rstoac. Mitropolia. DuGheorghe. Toma Cozma. Sf. 338—45. Haralambie. schitul T"ri. Vestire. Mitoc. Frumoasa. Niculae). Mavromol i Vo vi denia) . Timiani. Domnului. 3) pp.3S. Feredeul turcesc.145- Voineti. Gheorghe Lozonschi. 205-305. Galai (Precista. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Brâneti. Sf. Izvarna. Andrei-Atanasie. — Lungani Drgani Brezoaia. Sava. Voievozi. âisericife lauCui. Sf. Sf. Sf. Sf. Gârdeti i tefneti (Vâlcea). Ni- culae din Curchi str. Spiridon. Polovaci. Voievozi. Toi Sfinii. Paraschiva de sus. Sf. paraclisul EpiscoBolnia. Sf. 2) 71-86. Cetuia.

voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. Cernica. '). I XII — XIII din Studii i documente. ^uCeiinut corn. s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi. mei dup obiceiu. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu. . Socecu. 4) pp. III-XV. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm.^) is- 1808). monumeniefor . inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi.^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec.J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. Dintr'un lemn. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor.XII pp. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. XXXIII— IV. 3) pp. XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU. 11 + = pp. 6 pp. Arnota. 1915 pp. 336. 16 — 18-lea) .-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri. din Câmpulung cu ctitori. 5) pp.'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise. 19^)6 (I/. la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i. 1) Bucureti tip. LVX-LXI LXV-LXVII . 122-3. prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici.istorice. cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina"). dac nu dup cuviin." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854). 2) pp. cu contriaa de bogate i variate. Hurez."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. XIII. insultele bunilor cititori. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727). i ardelene i maramureene. chiar numai pentru aceasta. Tismana. 1750. i formeaz Voi. judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. pentru trecutul românesc. Nu-mi decât rmâne s atept. "). 8) pp. descrierea scurt a mnstirilor. alt prilej. LXVII 303. O publicaie de dou volume. 7) pp.

1N5-213. despre 5 (1766—1841). reene (1690 — 1786)''). unit din Maieri c. Alina (conde- scripia familiilor din 1770). Beiu (ortodox i unit). 297-302. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale. 36 documente amestecate (1386-1825)''). — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). 239-68. Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. LVI. LIX. . ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^). Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). Voi. 2(39-74. i Lipoveni). 6) pp. XV— 1823) i . Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. etc. 3) pp. 1680— 1847)'). 1790 — 1827) •). 1776)'^). 5) pp. care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". chiar i zece cri ei cât mai e timp. 4) pp. Fgraului. 8) pp. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. II) pp. Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. Aiud. cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)'). Bseti. 2 doalte i rinrene (1383. 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. 275-96. I) pp. 11 acte relaiile de nego. ca acestea. If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. dine. i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil.— 151 la Companiei din Sibiiu (c. Arad (catedrala). 9) pp. m- sura puterilor mele. 214-18. 10) pp. 219-28. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). Amla. 7) pp. ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. - Maieri i ora. urbariul domeniului Beiuului (1600)^). 233-38. 3-24. 229-32. 3-181. Agnita. Alba-lulia (biserica ortodox din.

Bucium.). 27-211. Ileni (unit). Vieul de jos i de sus. ort. Veteni. egheti. Hîreni (ortodox unit). Dridif.). greceasc. Ponorel ceti. catedrala.Zrneti i Zlatna (ort. Corbi (Fgra). Vldeni. u). Geoagiul de sus parohial). (ort.). ercia. Valea Lupului din deal <o. Rinari. din Suseni). Ludo (o. Sâncel Streiu.). unit).). Ssciori. Iui Bethlen). limbâr.- unit). Ucea de jos Bistria). u.-unit. Valea Dooiicâ.). PePor- de sus. ?). Inidoara Hurez. Remei (mnstire). Suncuta. Sântimbru.). Plosca. Ohaba. Corabia. Cuhea.152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort. (ort. Dânsu. Teleki-Recea (o. Poiana Xdin centru. Lupa. Geoagiul de jos Feredeu. Slite (bis.).). Vidra de jos (bis. Gura Rîului. Mrgineni (u). Vitea de jos (1.). (o. Drgu i (ort. Voivodenii-mari. Budila. Ludior (o. Lua. de jos i sus (i schitul). Vaida Recea. u. Hundorf.-unit-). (u. u. Perjani. Sâmbta Blaj). u. Sebe (in.). Rod. Cuna. (Maramure).).). ebea. Feleac. Cricior. Fgra).). Blaj (biserica parochialâ. cimitir). bibi. Hodo-Bodrog. Rodna. n. Rucr (ort. Nicolae. Braov (bis. Bobâlna. u. Nadi- ul românest: (1. i unit) 0. ura Turda (o. Caransebe (bis. veche). Voila . Pojorta. Delari. 1) (o. bibi.). pp. Gelmar.-unit. nou-veche). i de sus. Peri. Letca (nemeeasc i a iobagilor). oimus. Poplaca. Brad i bibi. Corbi. de lemn).). gimn. Sibiiu (din Groap. Dobârca (ort. un. i de sus (o. Strem. Ciceu. Cetatea Calbor (ort. Srasu. Gura Sodului. Haeg). Besimbac. Mjina. Sad. Copcel. Ibafalu (ortodox. Lancrm. (Fgraului. u. unit. u). (1. de jos. - (o. Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite. Deva (muzeu i Feldioara biserica).). Vad (1. u. u. Cluj).). Lozna. Nsud Ocna (2 o. u. Câmpeni (ort. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62). i la parohul). (ort. Cluj (ort. capela gimn. Ortie tridul (u. Media (o. Bungard. Dragomireti (Maramur).. din Gruiu).). . Timioara (u. din de balt (orf. Nicula.). i unit). Teiu. Sassebe (2 o. Vii (Gura-). u. Petroani (bis. Scel.). (bis.) i vale). Haeg (unit). inca veche. (ortodox unit).-unit. Sighioara Rhu. Somefalu (L Cluj).-unit. Bistria.-unit. Lisa (o. Dob'a. Tilica (o.). unit). sului. Lugoj. Fgra i (ort. Sf. Turda (2 o.

rostul lui în lui Tudor ''). 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. pp. Xil-XllI pp. p. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer. 1906 pp. (= Biblioteca Steaua Ko. 267-290. 31-87.9-327 . rscoal. 9-30. despre vicisitudinile 0- pp. ^eitscfinft. 235-66 rilor tabla numelor deia voi. 13) pp 111. intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). XV. . 336. 5) pp. 3. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. 215-230. lucru. e un mic studiu de popularizare. 6) pp.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. 3-7. sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri. 88-110. care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821. onomastic GobI... 109. 231-2.ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte. i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^). 291-308. nota 8) pp. 1900 pp. despre izvoarele folosite p.') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud. ci din Vla- 1821)'^). 3) pp. 2) pp. tip. varietate i bogia informaiilor . 179-222. 9) n)lzanUniscfie. «losariu pP. Munchen-Leipzig. 7) pp. afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul. i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^). „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri". la Bucureti 1) — spune .

3) pp. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. . Paris. In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). îl pe care muli tinismul — condamn. V-Vl. care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. 1-227 împrai de . 236. E o scurt i clar. Vin-f236. cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui. fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. Vll-Vill. p. 231-2 Indice de . i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri.154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. Altfel e un i un stricat. Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin. formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic. translated from French by Allen H. de CCmpirc bizantine. Powles. tabla cuprinsului pp. „The byzantine empire" istorii '). adoraii în adoraii sincere. lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman. care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). 2) pp. 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp. ori singularisare. 1920. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin ''). divinisarea suveranului. 1907. fanatismul statului. pp. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. celor 75 nume pp. fr vre-o' individualizare. . Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. . e ci acest om.233-36. E ierarhia gre. Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu".

Apostoli i Sf. 3) pp. Roma noastr strbun. 75-77 sunt din Buletinul com. XLlV+386. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. 1910. i. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. 2) : : . în fiecare zi lui Dumnezeu. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. cloche. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. pp. i ni. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat. Inscripii. unul dir mai sigure. 1907. II.. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. XIV precum i voi. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. a tuturor generaiilor precedente. i tradiia 1-a împedecat dela progres. In se d un studiu amnunit ei. I. mânstirii Hurezului. 78o-7 Socecu. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. ediia din Vlenii de Munte. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. iiierar. care venia urma urmei. art i în toste celelalte. 9. Vlenii de Alunte. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. Cine curie râvnete !a lucruri nou. afar de n-rii 3-4. I. inscripiile de pe p. Este un drum la Bizan. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. mon. despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. III-XLV. datorie din pur- din plria lui. tip. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont. uit trecutul. 183-93. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). înc ma: generaii. 1912 p. Studii i documente. tefan i Foiorul pp. dup o practic de dou milenii. 63-75 sunt d'n lorga. inscripiile dela schiturile Sf. pp. i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. pp. dar fapta de ieri. istorice. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. III Se dau fotografii casele egumeneti.

211-236. boiereti i cele de astzi. 1-183. Fedelecioiu schit. acte ale protopopiei acte Arge (43 doc. voi. 319-50. 1907 tip. mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). Cmpulung Cozia 1747—68). 1 Trivale (schit. 187-208. 1780)^). ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. . ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. o 1) pp. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^). '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora.•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. din 1736 749) ^) . privitoare la familiile Câzânescu •^). 2) pp. 6) pp. . 287-315. I. 5) pp. Bodeti Brâncoveni (3 din sec. 1745).1837) relative la familia i doc. 9) Voi. Govora (1702. Minerva. Glavacioc (2 din 18-lea). 3) pp. a lucrurilor pp. 7) Bucureti. Constantin Vod Brancovici. din 1625 . 282-83 erat l lmuriri p. H. 365-75. 4) pp. i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. pp. 65-82. (4 din 1748—1848). Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. . 33-35.. sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc. tabla numelor pp. pp. picturi dela Hurez. Hurezului din anii — 1853'). 351-62. 386. 8) pp. custuri i piatr de pe mormânt. •onomastic pp. artându-ne vechile biblioteci mnstireti. ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. Polovraci (9 din 1750—1798). dela Y9 documente 1746-1753). tefan. 376-81 lexic pp. 239-84. 262-269. (1839). coloane. 193-203. — c.

2) pp. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr. ^) cului al XlX-lea. O judecat din 1439 asupra 1. 89. istorie. RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei. ale Drghici din Moldova. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume". Iulie — 1856 (ctre fratele su loan).. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger. iui Vasile moral. tiin. 327-8.-^)— . 144. Philelphus. 6) pp. însemnare despre crile de nul — — geografie. se dau lmuriri relative la ei. ci numai a vorbi franuzete.-) Bibescu e din Baden. 75. 21 Iunie 1578 . Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp. Bucureti. Domnul Ro- mâneti. 4) pp.nilor. 399-4U. 368. Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. 433-55. cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare.^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". literatur. din prima jumtate a veaasupra lui.157 'domn. Bra- not dintâi la 1489. o cei d 5) pp. mort în 1752. 343. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. 120.. care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora.„N'am venit Paris ces. prenumeranii lista de 7) pp. filosofic. 9) pp. etc. 51. 1) 1 pp. tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. care intre p. 129-31. 193—4. 113-5. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. 3) pp. note. dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne. din p. '^j — persoane. 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi.'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55.

sunt XVIII nici -). situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. 1905 pp. ceste despre constatri generale însoite de note.^) condiiile de via. a Patrasului i Ciprului. 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). V.'') cauzele cri- zei financiare în XVI. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos. ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele.. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. 6) pp. '^j erile iatine. . 7-12. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I. i an . /6id. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor". (1557-8). 24-32 5) pp. emigrrile înfiinarea satelor sec. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman. 158 O ti alegere de episcopi moldoveni.â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. al . 5-7 4) pp. i orice desvoltri fie înpovrtoare. III (1935) p. Cluj. se vorbete concepia „dreptului românesc". datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. regii sârbeti. 91 3) pp. Cluj) se arat . înltur orice aparat vrut de erudiie. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC". 153 2) Bubureti 13-24 1907. româneti acolo. „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". tip Socec p. Dup vechiul meu obicei de a scrie.

163 .^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form.pmântului. 58. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor. o traducere XII. tabla cuprinsului) 9) Iai. 61-68 7) pp. când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai. pentru a-i da în prezent o rezoera . 155-57. coninând aceleai i preri. din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630). in 9>9l 1917 p. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al .^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc. ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric. fr indicarea izvoarelor. 86-S9. 47. colea modificate i întregite. 32-41 2) pp. 41-47 5) pp. :studiu.159 in sudul Dunrii. româneasc 151-53.') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. M-59 6) pp. îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. Stalului.") i 10 regete despre Vo- evozi. în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain. când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. Iai.54 4) pp. 1917 n-rii. nederivând din 1) un proces numai pp. relative la condiiile agrare române (1408-1780). a acestui XeamuC ^omnecc. 59-61 3) pp. 69-85 8) pp. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. cnezi. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt. cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema. tip.

unirea principatelor (1857-8). i se dâ. la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826). IX-^453. însemnri genealogice (1745-1846). Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. O nou acestea expunere larga i temeinic. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. originea Dr. lmurite. 2) Bucureti. scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. din acest serviciile pe care le-a mânesc. XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). cu folosirea integral' a actelor tiprite. 3-58. scrisori privitoare leacuri (c. altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. un manuscris de la 1800). p. Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. nu deplin a Românilor din trecut.160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su. trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. pmânt roVdit mare proprietate stpânete. chiar dup ar scoate la iveaiâ. . o fosta . — 1) pp 56-58. Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. . Socecu. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac. 61-70. V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^). 4) pp. corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat. Cihac. 1800). 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). 17 sau 18). 3) pp. a i de inter- va putea veniune energic. 19C9.. 157-177. tip. cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite.

3) (c. ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. Râmnicul-Srat (mânst. 8 istoric 2. chiliile. Sf. al episcopal. 85-96. Do'-ohoiii. (bis. Botoani (bis. (1790—93). toate cu note i lmuriri. cea veche.'') 1683J po- — 12 doc.-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). Sf. ghe). lmuriri despre '") ora .Neamului Adormirii. "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier.. loan). Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia. Nicolae. IO) pp. "). (cu istoricul bis. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85). un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). paraclisul i muzeul Sinî' i 1800). Târgu. Hui (bis. un act municipal c 1 I 0600). (1636—1868) i manuscripte (sec. 8) pp. 7) pp. Sf. 291-95. loIiiuiDul Eld£î pp. 347-52.Nîc'dla'e . - 1 Paladi 0546— 1851).' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 . 283-^'^'* -^^'^ 6) pp. f crucea ignie). catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) .'^*5i88. scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. 2 acte de graiu prahovean 830— 40. Galai 1865). PpâuilorA mnstirea Coula.-Vâlcii). 1575- 136 acte despre igani (1586—1814). 4) pp. 253-81. ^^^^ . Inscripii din antimise din mnstirea. 1^1-^. 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'. Sf. Gheor- ghe. O porunc a Iui Vasile Lupu (1647). o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c. Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. Sf. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. 223-3t). lâng : (1739— c R.161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748. Olteni (bis. Dumitru. Suceava). 18—19) din bibi. VoevozI. iSt-eae qq (I 2) pp. jud. 99-13G. nq Ms^vzu8 (: pp. Pacani (bis. 17-18).«) — la moia Dolniceni (jud.1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). cea mare. Sf.

carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. tabla 7) 4) pp. a. 1836) . pp. 4 Alexandru . 2) Bucureti. 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V. 1C4. Nicolau (1858)^). (1824. o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). 37-59. ca ministru. In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. un ale. 120. 99-103. onomastic tabla lucrurilor pp. — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. 448-50. — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. 422-37. tabla numelor pp. Bal (1857 (1856). lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. 1909. . unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). 5) pp. p. 451-2. numelor pp. 365-421. Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad.162 Donici) privilegiile iiiilia . XVIII. Vlenii de Munte. — 1655). Mlinescu. o declaraie pentru Unire . 3-27. „Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului ').^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. 3) pp. 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi '). 28-36. 60). 1909 p. Mlinescu (?) câte . atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. moia dorohoianâ Hiliâul . glosariu pp. Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh. Socec. „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . dela ministru Arsachi. 60-97. cele vechi ale : Slânicului Moldovei . 1857. tip. la vel. 1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. 438-47. i ale alte i documente". Botoani ^). 6) pp. . cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V.

. fapt.16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt '). „Din faptele strbunilor". 2) pp. cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite.. alegerile pentru si Divanurile ad-lioc. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. Vll-f553. însemnri al istorice. încât rostul literar . 98—122. într'un cuvânt. Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. 19. Vleni. . liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^). i a felului compus ca în cartea. opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor. izvor contemporan. neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine.. fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române. dm . i Unirea. rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. 29-119. Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^).*•*) din altele se spicuiete numai . n'a fost o aa . d din dup un manuscris traducerea romaneasc. nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a. culegerii nu e întru nimic tirbit . partidele din 1856—9: naional Moldova. deosebit de preios pp. tratatul din în i Unirea. pp. 1910. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. . 3-:'7. n-rii — 8 (i tiragiu aparte). VliI+218. 1645 dela pp. dumanii interni ai Unirii. lorga din mnstirea Cosula. isprav. Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP. Vlenii de Munte. S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. 1 . Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte.)1). luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului. grecete a /^crodot. asupra coninutului di le .-9. danii ^pentru Biseric. . cuprind vitejie. fârâ note obositoare.

Neculce.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. aici \. N. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. Gr. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române. Cantacuzino.164 culturalâ-naionalâ. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . Const. 19L9. St. connobili unguri pp. într'un graiu bine pe vechii cronicari. 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". scriitorii de aztzi. fiindc i astzi pentru toi. compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. Munte. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. arat de Alexandru. extras din scrisoarea lui C. moartea lui Tudor. Stolnicul descu. 295-5. din cari se reproduc Lucile literare: M. Moxaiie. Vleni. 1. Costin. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur. 1916 pp. ." bunotie despre cronicarii. Vâcrescu. 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. pp. 'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. Greceanj. de ce i-a luat numele academici nomne. avuse dregâtoria de stolnic i. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de. M. 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. Const. contemporan. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. V — in însemn nterar. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. c pp. R. Popescu. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP. publ. despre spirator Ca Taris. Costin. N. cari scriau vare nu era osebit ^i clase. nJc mici «o/nd/ze. Mustea. Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. lmuriri i rectificri istorice. 448-9. R. Filipescu. decât pe noi. C- . Cpit. Ureche. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su.

1938 pp. cari cuprind n. s asculte anumite p."^) 10.VII. 129-38 Vleni de Munte. . Cuvânt d€ pomenire Mitr. la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei. 7-17 3) Reproduse se pare din 7st. 75-83 119-25 : 11) pp. începând astfel „o bibliograreligioas i moral. p. romanuC sec. 51-72 8) pp. Vil 4-431 1909. 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. : sarie la de Buzu (1846). Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). 25-48 7) pp. Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. inu* Putna 1770:^ 3—4. Acâteva mai frumoase. II.)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile. Preot loan Bobulescu. 93-116 '2) 5) pp. âi : Petru. Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 .. I 6) pp. XVIII voi.^) 9. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare. fiica : Vornicului Constantin Roset la . 87-8 9) pp. Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa. Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). numai o simire i un adevr.^) 4. Veniamin Costache (1846). 1939 139 2) pp. 479 \Q) pd.Cuvânt îngroparea Mriei Roset. 91-98 10) pp. CU. ci i bibliografii interesante. îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni.^) asupra vântul la — 2. Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838). i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite.16. 1 4) pp. III. Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei". prefaa volumului prim istoriei bisericii. (1835).. . loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519).^) Ierodiac.5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane.(1S40).') 7.

neamul cu o limb literar. creia Mitrpoliii. apoi inuturile desfcute. se impune. gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri. In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova. i-a fost s neateptate. au înzestrat limba. i vieaa lor bisericeasc s'a.rolurilor întinse i felurite . au ridicat i neti.-. cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici. 166 tatea a-i i chemarea li lor. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. social i na- ionala ce dria la diii. ei singuri aproape toat învtura. oameni de Stat. a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. Episcopii. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. note artistice i alte" tiri Carte acestea. ale cele în dou au avut din clipa sfâierii. s capete „intiprirea. - . sculptori de lemn. ostai. legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi. cu o literatur sfânt. caligrafi. cultul de art i carte cu care sunt datori. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. cluzitoare croilcr . fr istoriei noastre crturari.. pe drumurile pmântului. aproape milenare. Banatul. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc. — dând cluzit. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni. teri nenorociri i fataliti:. istorice. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. alte al- ctuiri. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale. mucenici i sfini".. argintari. ale Bisericii". spune autoriîl. nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural..

dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. din acela p- i mânt.167 •scrierea bisericii româneti. dar îi are i trebuie s-i aib. aa cum înaintea se desfur punctul cursul i . i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. unitatea. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. atunci când vede acelai trunchiu. dei nu r/'âr mari i Hor. dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. alte i vor aduce alt i alte argumente. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. nu se pot afla pe alt cale. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. forma nestrmutat cinile cer. „Muli vor dori judeci. doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam. teologii timpuri". înelegerea deplin. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. el poate greuti. aceleai mijloace de hran. al împrejurrilor. prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea. calea potrivit. . —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. rd- • în pmânt. când ramurile se resfir sus. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. — cu de schimburi de contiin de naional. jumira i viaa. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare. druite cu nemu- Tire. in feluri Fa de adevrurile credinei. adesea cuite ce nu se asamn. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. organizaia.

cuprinde „epoca româneasc". 423-4. ale unui Român a- fr simt de neamul su. volumului în faximiie moldoveni i munteni.. 427-31. mari fi i netnu din April adus cel Unirea. începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma. 6) pp. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei. la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp.. declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". din familia Branccvici i episcopul p. pe care le-au junse în stpânirea Austriei. numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice.. Oricâte foloase culturale.„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale. adaus: despre actul sinodal din 1595. 15-162.. vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^). lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: . ar putea brutal. cuprind volumulîntâiu. întinse rupere fr între- pân 1-14. 29.163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine . un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^). 2) pp. 431. la hotarele neamului. 3-319. îmbriare subjugtoare a aurului. importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine. 4) pp. 165-421.. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^)." '') 1) pp. 28-9. 3) pp. adec toat româneti dîn sec. câteva isclituri . român la Ipec tabla cuprinsului pp. foloase care Atanasie. ioan Vldicii din pp... întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700.. lui s le îneleag i s leprevai.

în folosul unor preoi vduvi. amestecai în viaa politic. face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice. apoi Facultatea de teo- logie. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei. dup scaunele episcopeti din diferite voi. foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice. materialist i sceptic." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac. . 373—4. nu s'ar ridica episcopi. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine." ') condiie Lista Episcopilor 1) p. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. atext curat — vând ateliere de art.i administraia bisericeasc superioar. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic. i limb curat româneasc. crora trainic. prin voturi date partid astzi. pentruc tea lui. 321-372. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive. oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale. — Un fond Bisericii. orae sau inuturi pp. ar ajunge. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. 377— 471. scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile. O singur mnstire de femei. in mod cronologic. . adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. cuprinsul pp. dou mn- model. uneori chiar in- -tereselor personale. acolo nu mai e nici crturrie. trebuie form practic. 317—18. dintre cele cu nume mai glorioase. nici pospodârie. de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului." prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor. rezervând Sinodului dogma în . legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. nici trei . erata I— 11 pp. tabla numelcr pp. 475—79... i Mitropoliilor romani i catolici..169 Ca -neri îl încheiere.

amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. întregimea i loc vieaa schituri. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate. influenele strine slîve. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c. probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^). a polactoruli dirr. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de ').' mazilii români la Poart:. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox. Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule. 56-63. Socecu p. 7) pp. moldovean din Despot ce 1818: ^). 2) pp. Alexandru cel Râu. 5) pp. 6) pp. 48-53. i i clugrilor din mnstiri i muncs. Voi. — 'Dou din singurul reara. . tot mai eficace.170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — . lupta cu catolicismul. igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-). 42-27. XIX Familia 7-lea (2 documente). Studii rite i 1 documente. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i. mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^). I9l0. 1760). 4) pp. 753) . ne de timp înfieaz : vieaa. 54-55. cu note asupra uncr boieri^). moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834). 127.' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. Petru Lpuneanu. Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. 1780—1826). 3-19. carte de scutire de dri. Mihnea Vod. tip. 3) pp. 20-41. 5) pp... tul greceti i ruseti. etc. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. 61-65.i religioas-cultural-literar-artistic a acestora.

pp. tiprite 1888. a autorului. Ul-Viil. . ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . I7-Iea: 'Dou cri din sec. — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const. Sf. "7) . i din Sf. stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod . 1) pp. 1'910 '. 6) pp. *). 66-71. Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche. . Zimnicea Voievozi-vechi. reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843. =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii.171 . dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780).-3) Vlenii de Munte. Sl-93.9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. 1-') PP 72-4. 97-120. Vlll-r33i3. caracterizarea despre activitatee literar. apoi textul învturilor. 3) pp. Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-).-— Un act din Botoani (1653). lai-Mitoc. 331-33. (Sf. 4) pp. spune. adugând prile cari dup Nifon.Moldova: Vâi atee. Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. o) pp. Târgovite (Domneasc). rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). 120-127 pp. i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român. la scriitorul condicii familia «). igneti în (Te- Calli- 14). lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist. rostul al ^) . Viata Nu d o ediie critic a textului.1-300. pribegii Polonia (1679) '). darnic ci i crturar Voievod. 75-H. (Roman). pp. ofrceti Nicolae Sf.

sunt i arta alctuirii lor.. dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^). Asupra palatului de mobiliare. la anonim a drumului dela Veneia India. 1910. tefan apoi despre- lca. capitolele: Doamnele Românilor. 139-150. ?p. 119: . 19 7) pp. dup afirmaiile specialitilor italieni.. 89-137: Nou i nota 1.pentru toi . 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp... 143-150. 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. Bucureti.. crile bisericeti. fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. 73-4. peste noi. Românilor în chipuri? i icoane. text ^). „Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete.. . (1910)-. : . reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). Lado . . p. 10. Bucuret 5-40. propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. — Se reproduce aici I în întregime din Ist. 115.." . p. 132 : Cltoriile. . Ce dintâiu. 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. . 114 i nota de pe p."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus. 97-106. Se dau apoi informaii lui interefiic». odjdii. 113i 2 de pe p. . viinele" : . pp. de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene. pe. . 139-43. nou : 1921. sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul.. dau la urm.de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p. p. p. c urm se public o descriere latin. nou e partea dela pp. Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC. din Rsrit". 8) n-ro 8 pp. Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. voi. 218 e numai aliniatul ultim dela pp. 49-83. Palermo. 5) pp. Braovul" i d. : . 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp. 124 :. . . In odoare. 6) Vleni. 137 . . apoi aii liatul 1 . Michele Amari. 117 8: „E iari.

prin cultur poate fi dispreuit azi. care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via. 19J5 pp. Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec. lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. 257 -5'^ 2) pp.^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare. 3) OLn. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux. de i „coli de inimii. cultura practic. cultur a îmbogit i fcut mai fin. 173 lui loan postelnicul muntean. sec.cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770. din a:ea a 1830. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850. Mria de Man».') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c. pensioanele ca institute în îmvmânt . 1907 Ia noi. 1-7 TCoarea DarunCor. femeile ca inspiratoare la . cultura a sufletului adevr femeiasc.. 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. Se re- produce dintr'un dialog român-italian. flom. 1 pp. de carier. în vernante~învtoare. Ca tul încheiere. Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. Alecu. întregime. maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art. Elena apoi scrisorile (1576-87). fr note. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. 19 >7 voi. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic. 115-117 ist. 4) pp.' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. pp. pp. în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600. Milita lui Negoe. 141-172 . CLc. soia italianului Fabio . 137-S 5) XX voi. sect. femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului. ale vechii noastre poezii lenache. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor.

pp. hotarul terii. 1912 p. 9) pp. se reproduce o pagin din cltorul rus A.. nou e: nota dela 1661. : Fetele Lpuneafemeilor i . 107 aliniatul 1 . lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-). 180- 184. 115: francez. pp. fapte. p. 174 „Doamna XXXII.. 1570).. de Un singur. 105. 105-121. i 176. 109-12: „Înc edat. ale lui Simion •i Ieremia Movil. I p. i la p. 4) pp.. 30. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp. vorbi îndat. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. 175-206 2) pp. 3) 207-14.. Nou: la pp. 91-102. monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. care privesc exclusiv femeile. cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. p. în prile. 60-87 cu unele schimbri p. cpetenie. Doamna Tudosca i fiul ei loan. p.. 34: la 5) 47-50. l: sând restul la oparte.. 7-43.. lorga. pp.. cu descrierea lor frumoas. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c. 8) pp. 6'> r. 69 i ed. 117-8: „Astfel de constatri. 50-54. 7) pp. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). viaa neamului nostru. Elina Mateiu Const. Rom.- UnaC corn. 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. are Vleni. 1641 . 33 rândul 4-7 „care. apoi câteva chipuri de ale Doamne . Cupa (în IbaCe. 6) pp. 112-3: „in adpostul. foarte redus. [ai VasiCe. 55-60. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. Chipuri De fapt numai în parte. Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^). 145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii. 10) pp. soia iui tefan cel Mare. 54 ilustraii frumoase. în Femeile mrturii •^). Ac. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An.. 3 de jos i ed. 188-90 lipsesc. mod acolo". I p. p. . avem o „lucrare nou"..

a putea Doamna Vod.aton (I. 32-34.175 maice" tul Sf. „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). ara-Româneasc Cozia. (I. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. 4) pp. în Moldova : A. 7) pp. 6) pp. Paserea. Icani. Socola. istoric nou. o confecu rin mult observaie ort. acad. 3-14.^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. i mândria de religiositate. care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. 34-49. Colintina i Cîorogârla. inut la congresul 1911 2). Mnstirea dintr'un lemn. 14-32.1077. ^om. Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). ist. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI. 7) an. Botoani). pp. ilustraii se dau mai puine ca ed. XXXI! (19111) pp. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. Domnia în Moldova: a lui Ieremie. al bune nu va avea ajutorul devotat. singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa". predica- torul lucrurilor clip. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice. istorice. Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). 1912 p. ignetj.1019. 76. Rteti. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case. 165-173. 5'J. 5) pp. sec. Simion. : Aga- pia. Vleni. Vratec. Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie '). popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). 3) pp. 2) pp. de fiecare aceleia care. Viforîta. lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). 49-76. Snagov. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). .

2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). Bucureti. mod cronologic. 72 la II . fii Melania-Marghita leremie Movil. ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul. sec. 1910 (pân Neamului Românesc. ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. La urm : 1 1749) pp. 636-40. toate dela mnstirea Sucevia. acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) . petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. 3) pp. Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei. Vleni."') Sucevia a lui lereSimion Movil. o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. . Se public peste o sut de docum.^69-640. IV-f428 (dela 1599 . tip. plane Doamna Elisaveta. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. Cul224. (17005) anatere academiei Române. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins. 1-39. In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori. 18-lea (1741— 62)*^'). în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor. 1—29 2) pp. de disertaii. 1 1599) pp. Istoria armatei româneti. Sl-. 30-1.strini rare (1601 — 1617)^).^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul.'SQ. tiri despre veacul al XVII) ''). amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . Constaniinopol se d nou i în valoroase. 6) pp. privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec. în dou volume.— 176 inion : i Gavril Movila fetelor . ist. pâi in zilele noastre) p. familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. XXXII (1910) pp. este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). 31-51. cinci 4) pp.

e de nevoie ca critic descoperitor. Oituz. 41-8 V 5) pp. ungureasc i polon. Soroca Tighina . i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. 6) pp. 102-125. Ghime. rostul i luptele lor în vechime. 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). 2(>7-35o 12 . adeseori zictoare i neclare. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. Poarta Nistrului fier. organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. 2) pp. 3) pp. în îneles propriu militar. Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. Buzu. social. se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti. referitoare luptele seculare româneti în i. Rodna. Silistrei. i el mai are nevoie de fac i rzboiu. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei. mijloacele de istoric publicator de izvoare. Hotinul. ale Giurgiului. 125-204. Bicaz. 3-37 4) pp. a adevrului. Nicopolei. ca în orice oamenii.— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. Bran. psurile: de Turnu-Rou. în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec. grania Pocuiei-). i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri. bnene. 7) pp. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. S3-l('l. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. la cetile i steagurile moldoveneti-^). datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). influena strin: bizantin.icei unor '). e un fenomen ti. fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. in-IV. s-1 iniieze cunoatere altfel . ca s trile specialitilor militari. Vidinului.TuIghe.

cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. 3) pp. etc.178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios '). pe Români coperta i vo:: 359-422. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec. Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. erata p. deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului. ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). . Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). 209-221. prin sublimul sacrih'ciu al celor mici. în margenile însei ale hotarelor naionale". 93-154. „Carpaii p. serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine. 5) 2) pp. care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". 4) pp. lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc". 175-2G6. în luptele dintre 428. celor trei izvoare de iilor. al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^).. s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific. dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. 157-172. 5-S9. Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. — Decderea militar a sub armata regulamentului organic ''). înRomânilor sec. 6) pp. Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului. cuprinsul 423-27. Radu erban. despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. al .. ceva Tudor Vladimirescu.

care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi. 2) Vod dup . pp. i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. . •i5^8«. singurul în 1) a^. iii (bis 164)). 1913 pp XX-f 479 . era necesar. In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga. I (bis 1451). XXXVIII (19ir)).-48(î Ii (bis 3) Gotha. S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . XV1I14-. Venin. ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" ''). Tiom. Cantemir. s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper.^) în care cu se — c -norocite. • amnunte i explicri nou. 1912). de imens infor- maie. oper ale de amnunte. pp. 3S 79-l(M5. 1911 pp XVli-|-4")3. ca astzi. fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent. ist. la opera de construcie puternic. pp. 1919. Lucrrile învechite. ci una în de sintes. tip. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi. Lucrarea aceasta tiinific. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. Perthes. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. Qc. pp. IV (bis. 377i). Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K. timpul lor deosebit lui de românului D. cum ne spune i autorul.')12.179 •tare istoric. dar preioase. 190S. XX ':-633. în desvolarat împrejurrile. aa de vast în timp i în inut. de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. sect. V (b s 1910 pp. apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. I.

Baiazid Voi. XX. . care au dus înfrângerea. Soliman ocuparea -'). erata. Ungariei i situaia de '^). 3) pp.6. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^). toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. V-XVIII tabla analitic. : 12) pp. 3-195. 195-455. IV. 11) pp. bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la. ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii. luptele europene i asiatice în domnia. 8) pp. erata p. 2) pp. luptele la Azia ^) . II. La dreptul vorbind nu este noi. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea.180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). 6) pp. ^) în Balcani bine cu Latinii. 341-426. tabla analitic pp. 3-230. 455-4. 231-341. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. în timpul nostru. zice. V-VII. 76-1 15. c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios. 5) pp.\ 10) pp. Politica imperial a aici ^). pp. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). moartea acestui Sultan (f 1475). are fr ra îndoial un caracter naional". apoi trecerea etc. 3-7. legtur cu toat viaa otoman. 4) pp. Bulgarii. 9) pp. al 11-lea . p^ XVm. Voi. 13) 137-404. VIII-XIX. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. Sârbii. 116-32. Voi. anumite timpuri îns. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). III. istoria o naional.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). vieaa intern lui i extern. 437-479. 7) pp. 1) pp.

25. face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. 4) pp. scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. n-rul din Decemvrie 4-5. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului. 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. situaia poîn poarelor supuse l erile tributare. 3-211. n-ro. 6) pp. Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. — . 3-272. negoul. .XX erata. româneasc in ziaru" . rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt. eliberarea naio'°). CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. pp. formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^). cauzele derii Imperiului rilor. influenele strine. 215-402. 3) pp. : Efenzii la pân V-^). Lipsea. p. ca lorga în opera de Critica fa. 1913.. 2) 275-512. puin îngustarea granielor sale i. care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. V-XIX : tabla analitic. Vleni". a Turcilor deczui i. 5) pp. organizaia intern. economic. Doar învatul orientalist Brockelmann I. vieaa politic. armata. în deosebi bizantin. 405-633.181 pretutindenea garia'). nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman. cultural.20. acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). 1908. toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute. traducere „7lCincrua'\ Bucureti.

1909. Munchen. pp. iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K.82 de Hutsma. •voi. etc. -). pp. uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. pentru 1) 2) Voi. i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. i nu va mai avea. din i respectul pentru naia noastr. erata pp. slave. vorbind de câteva voi. rspunde criticelor aduse crii sale. lui '•iraducerea rîorga. 578-586. volume de osman" 3) Studium Clpsieusz. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. I-ll cu curec- sincer recunotin. dintre care unele sunt neîntemeiate. cuprinsul analitic pp. de amnunte. XVIII. grecete a celor Berlin.. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla .. V-VIII. mzantiniscfie XcUscnrlft. erata p. XX.'. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla . ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. XVIII pp. . .numelor. VIl-XVII. Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii. bizantine. etc. scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. III. adaug lorga amnunte i '). iX-XIX. istoric. pp. sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus. privitor la istoria peninsulei balcanice. ci mai mult de sintez. V-VI. Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". 1909. i nu e istoria ci poporului turcesc. care e indispenzabil. 89-99. II. tabla analitic pp.

Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" '). cu neobinuit. p. cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. 248. i bibliografia. 3) Bucureti. p. tip Cultura Neamului Românesc. împodobita — cu frumoase ilustraii. 19. 1919. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc. la pp. 1907. continuu. Cartea. II. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^). Cartea.«. Bucureti. »Cult. aceste 19C9.183 a-i lumina cu învtura sa bogat. 4) gite. „Cult. ed. p. -). astzi desfiinate. care face un serviciu foarte important istorici. 213. Vleni. p. i dela început observi c sunt scrise. Minerva. ediia V întregit. totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. Vleni 1910. Neam. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. I9l9. ediia IV. trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. pp 315-2Cediia III Vleni. 434 tip. conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. întregit. a crui concepie i metod de expunere e original. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . 302. ediia IIMV Bucureti. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*). peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. înzestrat cu numeroase ilustraii. Rom. Neam. cercettorilor 1) Bucureti. întregit Bucureti intre . Vleni 1912. 1908. ca o toare. lorga face parte din aceti puini. pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. ceiace Ia alte fiin organic. p. . întregit. 1919-20. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. de un în- vat. p. 1905 Ediia ll-a Vleni. izvorât din arsenalul minii sale complexe. 307. 322. ediia II întregit. 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile.".

1-29. a druIaii (bisericile mului militar satele. afar de aceast. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . 1-33. XXXIII. Lucrrile istorice din 1911 — 1915. — oameni etc din Moldova. din 1703 37. Ismailului. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . pp. 3) pd. Habsburgilor . 2) pp. sect. ac. — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^). ist. priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. . „ne-a pstrat în pagiie colorate. 30-33. pline de acestui amnunte "necunoscute. dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. teresante despre i obiceiurile ei". Sâ menionm câteva memorii academice. — Extrase in- portul Anadol. care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ . care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. sec. pp. în Orient.. XXXIII (1911). ^^etru cel Carol al Xll-lea. Mare l rile noastre {1709- J 1) an. cldirile. Uom. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^). când vorbeti de Turci. i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici. 26=35-66. zw locurile. i noutate. •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea .:i84 V. „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*. 4) an. Rsrit. ist. Moldova. neutilizatâ decât în parte la noi.. i vieaa de aici). nom. ac. La apendice: 5 doc.^) Pe temeiul unei întinse ni informaii.

pp. sect. legenda crturreasc a lui Roman Atilla. pp. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab. La urm în la dovedete veacul acest al c Const. In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. 3(>-32.omne. veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. Stolnicul j. XXXII». 1-13. ftom. 5) pp. XXXIII. care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel. lor Nicolae Mavrocordat^. aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze. 9) pp. „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7. relaiile lor cu Domnii Const. în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). 10) Jtid. In faximiie note i scrisori româneti din 1696. la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. XXXIII pp. ^'^). 2) pp.") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei.1831714)^). in ist. unul î traducere din 1709. 129-146. luptele ^). Brancoveanu. ist. in adaus se retipresc dou documente latine. 18 13-18. români : Dimitrie Cantemir. nom. sec 147-154. pp. 1711. 155-160. deoarece o întâlnim.^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). „Negru Vod" i cântecele sale. 55-7. (?) pp. sec. la urm Vamia. Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. XXXIII. 57^71-127. 33=187-210. de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). 1711 i planul luptei dela 3) â/z.. 8) pp. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802). ist. lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . Luarea Basarabiei i Moruzetii^). 4) pp. 6) anaCeCe academiei 'R. .. 147-185 I6t)-185- 7) pp. ac. în veac. apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *). Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^).

bordeiele de descrie acela. care se mode. . 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. 55= :2 11-265. Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. pe care le i o el s ajute cu cârja. când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790. lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. cu femeile slbatice arip de puiu. XXXIII. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". în anii . i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise. Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române. ale crui legturi. Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. petreceri pro- cedri de administraie. scrie aceste câteva pagini". pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi".^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). sec. alte alte datini de cârmuire.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653. e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. ist. (l9ll) op. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou. o uneltire i un interes". De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". etc. se arata cine sunt aceti meni. aezarea i rostul în ara-Româneascâ. via. zbuciumata. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri. o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac.

urma se dau 3) pp. care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte. . Romane. c aceast — comunicaie academic. cea din- pp. e „obiectiv. care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc. 2^ pp. chelI. l!9-38. Dar poporul românesc.c. .3)— m. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc.'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). — — — în dac (pp. 2) — i unt. acelai stil. Influene i conflicte. „cultura româneasc e una singur. viea^a de obte . 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. anatete acad. alctuit de eranl. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu.. a. 5) urm." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9. acelai grad". la 22-28. Trebue aib ace-leai forme exterioare. 31=767 r. buc.. dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. Scderea mare literar. ducâad trupete 1) i sufletete. sec. 39—55. nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791. rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. Nimeni n'ar ti. pe care în puine popoare o pot avea . 1) p. asupra culturii din principate. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu. 1-21. In i luminos con- de Zamfirescu. 187 nia fanariot care se întorcea. de bani p3ntru o a. faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90. neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. acece în fiecare col din Românime. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll. ist. dreapt. -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar. lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori. Române). in 4) pp. suma liudeior n. de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz.

Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. principate dela •de 1859 înainte . 1-34. Din vieaa monenilor vieri ai inu.*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani. Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. isclituri armeneti din 1797. care evideniaz însemntatea lui. al 18-lea pân la concurena evreiasc. Fiecare document e precedat de lmuriri."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local". cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri.. ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui. Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. cu eroic îndrtnicie. Cobuc. o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . ist. 1) CLn. critica lui Titu Maiorescu perfect. a Mitropoliei i a bisericii Sf. în sect. un steag cultural care e i al nostru". apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti. CLc. XXXIV (l9ll) pp. aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti. ce cuprinde într'ânsa . 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 . de pela mijlocul sec. Goga i Agârbiceanu. al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". •pagini din catastihul breslei (1795-800). ^) Pagini din istoria cultural : I. pecetea oraului Botoani. care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. „Breasla Blnurilor din Botoani". ei. . ^om. cealalt desfâcând 'dela originala. . fa Brnu. llie dia Botoani.

^). grec. — 2. i dou '0). 480-87. XXXIV. pp. 5) pp. judeci. când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. 6) pp. 2) pp. apare harnici.'^) Cupiinde: 1. cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . ist. i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre".ia i firea lor deosebit. 60=35-94. lo- de Români venii din Scuime. 44-37. din foi de pede vieaa acestor gospodari cli. 3) pp. 10) pp. al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. de pe mormânt. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. însemnri ^).. 4) pp. graiul labialele schimbate. «) pp. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam. 42-51. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. 407-79. scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id. . Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos. Paraschiva . Din vânzri etc. 453-67. 51-60. 31-42.. Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec. 453-S7. danii. 189 ta lui Scuienilor. pân as- tzi tea numele curat mocneti.-)— II. sec 9) pp. alte lacov Stamati. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti. p.*^). biserici pe care le zestre. XXXIV . ceea ce-i arat portul. odoare i odjdii bisericeti. . 1705). acestor vieri din pare proverbele unui mare . 7) CtnaCeCe academici Romane. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni. i scliimbri de moii.. cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor .

8) pp. an. ist.. pp. i despre crile tipar dar râmase ^). Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea "). 754-58. care a regele Svediei. Se d în plan i osta al lui Sandu Colea. 835-8G4XXXIV p. 749-53. 766-7 .8(35-69. i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I. 28-30. Asachi. ist. Mirtil i' Chloe. 10) pp. Desprelui Sandu Colea. ce planul de n'a reuit ^). Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). XXXIV. Pagini cu interes. 9) pp. luptat în oastea Carol al Xll-lea.193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor '). sec. 1-19. 4) pp. sec. inedite. dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". ^). lucrând. 20-28. 2) pp. 3) pp. înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. din Calendarul pentru.. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. 2 acte- Asachi (1831. 7) Clugria. . 1031-1C42. 5) pp. românesc.. ^). 5 . 743-49. nom. 6) pp. pp. Almanach pentru Icoana lumii '*) . însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^).. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar. (1833)^). pop. 7o9-65. întorcandu-se acas în 1723. 12) Ibid.. i Gh. se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . Qc. învtur i i si din. din Paris blicate. : Damian Asachi. sec.Cc CLcadcmiel nomâne.. XXXIV pp. '^). 30-.- Românilor din Ardeal. 34=743-767. La urm 4 plane-tablouri sf. Banat i Bucovina. coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite. ist. biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne. 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess.

32-3. Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci. de poveti. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. prile care privesc domnia i luptele lui voi.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou. publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa. scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^). românesc. Radu erban. 31. 8) pp. inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. ne ateapt peste Prut. de farmece. terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. 11. aduntor de zicale. 34-6. 7. complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). de datine. cântecul neamului i. 10-40-42. 7) pp. atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente. 12-3. 39. 5. Basarabiei. faximil p. 37-8 . de Munte. c3-39. 6) pp. tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. în 19. '^) . alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de . Arat însemntatea acestui folclor pentru noi. le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory. . 27: cliee despre mânstirea Comana pp. 1911 p. în . de i ') private . 2) pp. i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -).faximil p. 9. pp 23-25. pe care uneori ^) . ca i de interesul nostru tot mai viu". 1031-40. nu zbovim. 3) Vlenii 6) 4) pp.^) apoi spusele unui clugr . nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. 9) pp. lizate pe deplin.

tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. ci tracice latin .— 192 mâine" cutului '). timpul cuvenit. 339-51. pp. crilor bisericeti i legtura brodâriilor.. pp. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ. aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice. pp. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp. O nostru. i a peceilor pp. Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov. 1 Bucureti. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. tabla lucrurilor pp. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). etc. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. „Târziu de tot Zimmermnn. aici in acest an. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. n-rii 218-220. N. Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. episcopi. asupra rului. V. p. tip. s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. 191u pp. . Stefnescu et Comp. arhitipa- evoluia ei. 29. formând 2 pri. 1939-43. lor. 1913-1933. I. i e s cunoatem. i Bistria prin rich Stenner. Mi- i boieri. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC. 779-1815 documentele. 191 pp.. în Român. 1934-38. glosariu. Bucureti. 1821-35. 1837-8. Gobl. 1911 tip. onomastic pp. mentelor +775 3) 1913. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. 1839- 1912. Traducerile ungureti pentru partea a doc. tabla numelor pp. a doua dela plus în voi. 2) I Arad. culturale. 4) pp. Cil— III . inut ca. inscripiilor de pe morminte.

. în loc de t). atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze.. suprin- deri. care toi medievitii tipresc docula mente. aa de multe. mai uor i cu deplin i s folos. cât de mari. se pot atepta ori când. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". pentru uniformitate. neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile. care în chip sa- erau vdit greite.ulte ori aa de interesante. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor. toate Pân actele la am introdus.. in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele. Si restabilit copie era cu greeli stricau . fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601. care nu le-am suportat singur. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. atunci." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi. a peceilor i a altor elemente de T. Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. a-i fi putut pzite uneori.193 ortografia timpului. 13 . Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii. asemenea cercetri. nu fuseser copiate. i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'. Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. a locurilor. în Dac arhive. fr aib fr s originalul înaintea ochilor. Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor. unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. atent toate lipsurile. lorga spune însui public aici. ministrul de instrucie Haret.

Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. 2) Vlenii de Munte. Nicolaescu se dau latine date etc. i documente. ^cki. de o valoare nepreuit. cu privire la un punct special. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. Bogdan i lui St. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii. 1) pp. — pe locuii proverbiale. un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. „De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie. româneti. Actele slavone publi- d cate de !. din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite. cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus. o reproducere. Bistria. p. i-m. a observat din nou. XI. Braov. Hurmunumai regete sau rezumate. din care se revzute i adugite mai pretutindeni. XîV — XIX. XII. 540. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea. Actele inedite latineti. pre în studiul istoric al liT. fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). i forme cel sintactice proprii. 1911.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. XX ^. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice. d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu. numai în rezu- mate duc dau în note. în sec. .194 are o tabl a lucrurilor.

. tabla numelor pp. Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665). *'> pp 165-171 7^ pp.10. nem-' eti. 61-145. 615. . Lovi "). Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2). Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. PP' 172-75. din Miinchen «). — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^). "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er. 3-57. O Iu. amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. note despre tr m 1663-4^). pp. lucrurilor din limba Vleni..Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a . 1673)"). Miinchen.i 1) Române 163-4. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ). de aceia ie-a tiprit. etc.7g. franceze (din arhivele Viena. D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri . câteva isclituri ale Grat. din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). 182 scrisori i rapoarte italiene. 3) pp. Studii i documente. 504. Copiile Ie-a fcut cu îngrijire. . din 161 4-. Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa.) pp. 9^ pp. jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670. 493 acte din arhivele austriace. Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG. Viena. pp 539-40 1.84 185-216 p. 216-51. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti . note despre trecutul românesc german din 1665 •"'). voi.anî p. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. 3. 2) pp. pp 149-59 4) pp.1620 rdin arhiv. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române'). XXI. p. 1911 polon. Miinchen. 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon.195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi.3. 507-37 .

bucovinean oficalâ 1 786) ).t^''nnos.— la urmaii 1^> 1739— . Moruzi (1799) b r . cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»). I. nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793. scrisori ale lui Ion relative la Alex. viitor Domn. moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou . uneltire pp. . et:. »Jod - . 18-lea). <c -7 su 83 din c.n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o). episcopi. 1750-1836). -^Moldova (1800) )." din =). cu multe lmuriri asupra lor • . danie de igani domnet. Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820). clugri. a. .Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru . Dumitracu fratele Callimachi. .(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d.g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828). lugrului Neofit. 3 inscripii din i.«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari').iscripie de pe mormântul Sf. 1667) i lmuriri despre Miha. Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c. boieri.. 1832. averea de pcontra lui loan (sec. o prob de limb i Cnânu.7. supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex. Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu. 1846) '). 1826 al Jeni Ro„Hatu. - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i. 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)"). despre deia Domni. cRomâneasc (c. Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^. (c. Viteazul (1672) ).0-93) .

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

animal viu într'un E tocmai ca i când. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. Ei bine . pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. 15.. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. cci nu se potriveau cu maiest. cutm în cler nu pe Vldici. socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori. 19. —O alt tendin l) pp. trebue s alergi în prile. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. de un cuiu pe undeva. care nu e decât alt via. Cci a ajuns s se aristocratizeze. sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur". odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu.""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11. dup a:eea. i7. 2) pp. toate chile tite Dar pentru aceasta. privin. se în alti pite. 21-22. ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele. 3) p. in timpul schimba toat. inventrii. ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare. natural. ci viaa mânstireasc. Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo.iteii istoricului." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa. . etc. 4) pp.205 „'nformaia istoric. i animalului ca s'o atârni col al odii. se nioar. democratizândiiistorice." ') nostru. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii." ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural. voind din alte locuri.din — nu s încerce a seri o istorie cultural. eroi i din motiv pedagogic. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia .. mai departe alte oase i. nu numai într'un adv2- de schelet. ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi.

s.regule fixe. el rmâne fiindc s'a întâmplat s . psihologia altora. singura mrturisire direct a documentului. . informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase. cunoatem. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul. condica în legat între condici vechi fa. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. ale vieii cluzit la de anume marginile . decretând sentenios c animalul o falc.generale dup animalul de atunci. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie. dac avem puin sim istoric. foarte sigure. vaste lacune. râmâie. rm'te dinte. animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal. în modesta mea prere.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii. de câte amesteci domenii. istoricii. tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar. la tot aa nu putem mrginii. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit. exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee. te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. în primitiv ale crui noi. sfoara mijloc! : i. spiritului. organice. Prin urmare. iar restul pretare. aveau sentimentul i de avem noi. dac zute. de reintegrare în a vieei cu trecute. : ! : cumentul. ne putem strmuta în . osului aflat.i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea. dos. ori. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr.206 în istorie e „de reconstruire total. adec. tim. Când este do: . le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat.

Ne silim. care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic.207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica '). personalile tile Iep. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. face puin Romani. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. Ne putem simirii. pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure. oricât de ce vine aceast suflare de via. s apropiem altele. va s zic. lut. explicaia unui vechia fenoistoric. nou fenomen corespunztor. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie . fac. zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional. asupra fpturii de perfect în forme. umbl pe lumea aceasta". zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure. triete. Muli e drept. necontenit. Greci. exterioar. în acela cu aceea ras. situaiile istorice. avem dreptul . istorice. a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri. de mu'te ori noi foarte puin documentare.. Asirieni . s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. care rmâne hit nesimitor. trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi. istorice. logicei. cuge- acunii omeneti. a!e trii. petrecut în timpuri deosebite. furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. 1) . 24-27.e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. Mai departe riei. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum.. pân singur poate dâ viaa.

— XVIil-lea aici. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne. ^). Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal. In felul acesta se reînoiete concepia. urm- pp. ori fr s mersul studiezi. . care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu. deopare ap. 2) Vlenii de Munte. Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. care „nu d reete pentru viaa practic. pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat. i de alt parte pietriul. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale. Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. dar cari sunt acuma. care prin adevrul lor merge In inima omului. senti- mentul idei de onoare. Stahl. Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. câci oricine particip la via public i o determin. 1-16. Ea privete astzi pe oricine. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru. în compoziia lor. 272-t-II dup notele. metoda i informaia când nu le istoric.stenografice ale lui H. Interesante sunt i asestea. care nu e atâta entusiasmul. Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. 3) pp. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale". cu aceast lecia chestie) 2). ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. 27-20. Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. „C/istumea Rinului". când stau sub observaia noastr" '). 1912 pp. ci contiina. credina disciplina. cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa.

în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. oprindu-se Rinului. pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol". circ e socotit c'iiar Apus. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii. cu ideile de care au stpânit i condu. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist. devine o tradiie. care Lupta cele dou îii puteri mari. (abia numelor lipsete 14 .— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale". 173-272. Aceasta-i planul leciilor. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. epoca antic. Iari relor s fie vorba. Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870'). la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare . care la un loc ar face toat istoria universal. vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc. când a czut în penumbra cugetrii. pp 73-172.s'â omede pe nirea în deosebite timpuri. o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof. — rmas vreme. care fusese odat temeiu. 17-32.i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt. de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s.209 rete deci mersul rîiilui. ca unul dintre r) pp. 3) pp.-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. e una scdea urmrit în altor ^).— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului. dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult. intr în tratarea pe larga problemei renane. i a ajuns cu timpul tradiie. cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal.zâ-dârni:esc. cu tradiiile care au urma acestor idei.— începând dela Cezar. în felul asesta de a istoria universal.

al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului. Studii 2) p. zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui . care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp. XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu. viaa româneasc rosturi satele. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic.*^) Nogailor. 35-50. „Basarabia' i Alexandru cel Bun. încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare. formeaz voi. . Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane.^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. 6) pp.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i. • XXIV din. 3) pp. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec. dul militar al Basarabenilor. 1. o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. 1-22... se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -). lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" '). cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui.. De aici vine totdeauna noutatea frapant. i Documente. 31-82. 4) pp. : c c unitar. 5) pp. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . aa despre: începuturile noastre naionale i politice. Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc. 23-34. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) .

Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. la II pân 1870 limba (I9l3). articole e reproducerea. 5) pp. s'a tntr&Buinat 171-170. monument. 1910. legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. tabla numelor lipsete. 120-138. „Mnstirea Neamului". 83-120. neam vechiu scriitorii Basarabia. fapt româneasc. privitor Neamu corn. ce timpurile cele mai bune.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. . pentru cultur ''). Bisericii. 1) pp. 1789—93. gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent ''). în lorga. 3) pp in 139-169. 1912. Vieaa clugreasc i. XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. XVIII-lea voi. noile condiii de proprietate rural'). ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. pp. care s i nu f'e al nostru. în aezmânt In în local. 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. 11 91 . t>8-73 pe ba:. urm despre — care aduce anexarea. pp. 6) Vlenii de Munte. 4) pp. sânge românesc. cunoscute mai ist. târgurile. '^). Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei. cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. i revederea i corectarea unor din Buletinul ist. 11. 169. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". 2) pp. înclcrile ttreti. c în Basarabia „nu e ogor. au Analele Academiei din Române sec. noile condiii viea '). mon. aminteasc deci folosul au adus neamului.: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i.

48-67. deosebete portul nastru popular: 1. 4) pp. „Portul popular românesc" surile din ^). început la 1673 i ter. 1-27. 27-31. Mitropolitul lacov imnstire si Stat. i Suedezilor i. dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. — Al doilea. pp. minat e lâng Râmnicul. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte.. 1912. . în parte i în Oltenia Ilfov. secularizare 'O. cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur. nce. 32-47. decderea — m- nstirii in sec. odoarele din sec 15 16-lea ^). pp. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" '). 3. din vedem în al diferitele atitu. 4. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde. 1) 6) pp. 1912. Romanai. 68-89. nerale . serbarea unui hram conflictul între NeamtuP).212 terii. Dolj. în elementele de înfrumuseare. conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui. 5) pp.. Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp. muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . eîc. ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). i în DleamuC nomnac Cit&rar. . nord cu al Rutenilor. Buco2. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc.. 2) pp. Albanezilor Sailor. p. In cadrul a- 1) l-ll. Vlaca..m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. al 18-lea "*). Dela Râmnicul Srat dini la Olt. 30-35. credina. Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei. 481-97. Neam. Bulgarilor. ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). Aromânilor. 401912. publicat 8) fâuCetinuCcom. Ungurilor înainte i „ei Grecilor.Vâlcii. le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori". Mehe- Banat. 3) pp. dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare". s-i ajuie pe prinii nemeni. dâ deszrierea inscrip'ile.

Citerar. ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr. E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const. CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii.^z „Suensk ZidsMft'.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. r2O). 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu. TamiUa ZutuC în J. despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. asupra în urma sprijinului i '). vieaa acestui ardelean cu talent. despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. XIII. pp.i articole de istorie scrise în limba suedez. tegtur cu biserica din îbCineti. 207. din Ca noi . 1. Despre aezarea Turcilor în Europa. cum se credea pân atunci i in Muntenia. 164-S. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol. dând i alte tiri i mai vechi . Anglia. Germania. 64 . contrarii Unirii Principatelor p. ci numai in Moldova. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9. extrase din cartea lui Possart despre noi (1837). 1913 pp 253-62.amuC Tiomânesc rQ. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . 3) In revista sved. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. Stamati. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p. grecul. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43. X'leni. Miiller dospre Macedoromânii (1844) p. 401—407.Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. 16'^. IV (1902) se public: Cxtra. Etolianul Petru chiopul n'a domnit. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli. 239.213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta. XVIII In scurt se d 2) Stokholm. — c — : la Constantinopol. — o tabl genealogic a acestei familii pp. scriitorul i traductorul „At1) In %e.— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. 13. O not 1873) p. note despre vechi zugravi in sec. ^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p. Stokholni . Cum a murit Cuza dru la Vod. 1912 p.se. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ .

. prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare. Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). 45-4}. ei singur Italia. de pe cri bis. româneasc p. 84-5 i trad. 30. 28. 9) pp. 83-29. 5) pp. monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^). contemporan). XXII -). 28-<î. 10) pp. pp. 83-93. 12) pp. In introducere se d „câteva observaii ^). 53-60. Studii i documente. 13) pp. ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 2) Vleni. 4) pp. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . 29. 66-78. 64-5. biserica din Prigoreni (moia lui I. 79-80. un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. 31. 61-3. . : -loan Blu ^) . 28. Proputea tecia austriac nesuferit. 81 2.) ^) . 9-40.. asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). b) pp. 3 3) pp. 27. . 1913 40+474. 44 i 9-25. 26-7. în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. 1) Jbid. cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . aceast formaiune politic nou. 447-56. 8) pp. 7) pp. pp. în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . 11) pp. 25-5. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei. J5) pp.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^).'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) . 50-52.. 29. cuprinde documente interne foarte diverse. . 14) pp.

In prefa spune pag. 174-5. 355-58 14) pp. 260-337. 519. 31-2 169-195. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud. liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*). '^). 471. 1913 p. pentru tiin. 3) pp. 1760)'). 459-70. 179-202. 4) pp. o Moldova de sus: o (1809). i p. 13) pp. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. II) pp. 90) — : Prahova). (jud. 32. Documente moldoveneti 1626 41)^). biserica din Hera (1794 "'). 2) pp. 32. tabl numelor pp. XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. 231-65. 75 moldoveneti particulare c. o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". erata p. un act dela Miron Costin. 338-9. Buzu ca (bibi. a lucrurilor pp onomastic pp. 205-9. ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') . — Scrisori (c. Corespondena I) pp. 1840). din colecia T. 405-3". Gibescu) "^) .*') moia Sadova a lui Const. 143-56. 441-55 15) pp. 10) pp. Cernui din 1745). •-). 213-27: despre familia Holban pp. 32. 8 acte diferite Atanasîu. s'au strecurat destule greeli de tipar. 6) pp. din c. o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. „O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). 7) pp. 5) pp. 1743)^). 33-40 (reproTus S) pp. care cu toat dorina de a. 9) pp. 353-4 12> pp. Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). . fost prefect de Galai în 1672— (din colect. 369-77. 381-40-2. 97-139. 1803)'^). pârclab de Hotin (1658)").— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). 359-63. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. 40. 341-51. Iai (Trei Ierarhi). cele dintiu 100 in 16) Vleni. 3 Stadii l documente. in revista Drum drept Vleni 1913). vechii Rusii i Terilor de jos.

14) pp. tabla 459 68. Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare". Agricultura noastr veche. o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor . 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. Aman i una 8) pp.'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. -Drum drept. 5) pp. 193 pp. în Doc. Arat ce const politica imperialist'^). 1612). prefa. 231-44. 215-30. Aman. privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). etc. pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). 245-49. 3) pp. l65-2C<i. 465-68. :î3ate euvintele principale i necesare. onomastic ppi 25C-53 erata p. Danzig. 12) pp lC-14 13) pp. unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). XXV). lucrurilor numelor pp. numelor pp. 293-456 publicate în parte. vocabulariu pp. 18-lea?)''). 1) i 2) pp.— :216 polon istoria din Konigsberg. 10) pp. „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). 471-507. 255. Nouveaux materiaux pour Despot (8). 3-112. în note (8). 24 38. 3-13. D. — . privitor ocupaiile pp. Hurmuzaki XI. In prefa ni se a Iui D. 511-17: Lembergul. 7) pp. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). I9l3 p. . pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". HI-XV . 2C7-I2.(l404— 1603)^). a lucrurilor pp. 19 13 pp. 115-289. întâiu 4) pp. apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. tabla : . Cracovia. 9) pp. 14-24. 3S. geografice (1). in Relaiile comerciale cu pp. n) Vleni. a : 6) Vleni.

pp. relativ Ia fapte. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. pp. Socecu. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta ... dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. Nu silete. pentru com1) • Bucureti. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel. cci agricol are firea sa schimb necontenit. erat . tip. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". 228. sigur. ') Moreea 1715" prefa. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. cu traducere . dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. teapt." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. 1913 pp. 219-25 vojabulariu pp. 226-28. cel bun. ca câtigui muncii s-1 aib totui. grec de neam. de aici se vede de ce lorga era contra. Aceasta se cheam oportunismul cule minte. întrebuinând cuminte toate oportunitile. 2) pp. ci el nu le schimba. 107-212. cumptat. spre binele i asigurarea neamului. ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. 213-18. cadrul granielor naionale. dar toate silinele. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte. •4) V-XV.217 agricole i Ia bucate sunt latine. „astfel va face i politic extern. fiindc tie c lucrurile sili. oameni i cuvintele strine. 3) pp. 1-107. tabla numelor pp. aci: i:'. „Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti. a lucrurilor p. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici. Agricultorul e un om sigur i cumptat. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc.

între Serbia sec. religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. Bizantini i Turci i. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi". p. 3-41. care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''. culturale. mercenarii . 1915 . ara btrâne pân în Româneasc. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria. „Oltenia i Serbia". le Mai avem câteva cunoatem. (în 10 — despre relaiile politice. în Peninsulei balcanice. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^.. legtura erni. 3) Vleni. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. pleac dela vechii Traci. într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec. 218 paraie. etc. des- 1) Vleni. „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. Romani. 2) Vleni de Mtinte.^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române.nii cu cultura naiona'. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i. 31. apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre.^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. 1913 27. . 1915 p Vleni. 4) de drum. românesc. 1914 pp. în s'o deosebi în Serbia. care ne prezint. restul note 37. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. care e izvorul al iui Ben. i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p.

XXVI). plin ^) de obser- vaii judicioase ilor." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821.. cu TurciiDunrii în secol.. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri. 8) pp.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. 11-20. Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare. voi. !I) pp. i bizantin Dunre. 59-60. riului '^) i nou. care ci erau indispensabile. 145-169 7) pp. Sarmaa Impe- Romanilor. a crturarilor religioi. Mare. inspiraia noasni-a inspiratoare. înainte de veacul al XiV-lea.„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri. la stpânirii vechi a Tracilor. de contiin naional erâneascâ. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului. 1913 p. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric. imperiul* româno-bulgar. 26. 9) pp. o ordine de demnitari. al 3) p. lUlS din Belgrad. Hunilor. publicat de CCuropc sud-oricnta.. sunt darul sârbesc. nu le-am luat dela Bulgari.'') '°) lui apoi la Ruii. 81-144 12) pp. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne. 4) n>uCCe:tin. Goilor. 21-58. 262 (= Studii fi documente. 170-191 . pe care am vzut-o. 191-C8. ^^). înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat.^) Arat Oltenia câ. mai tate dinastic. timpurile cele mai vechi.^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu. dela Sârbi" >• ' . înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste. de C institut pour (II) C6tu.. a fost o comunitate politic. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea. MO. 5) pp. 6) pp. Avarilor Bulgarii.. pp. la tefan cel Dunre 1) p. Mihai Viteazul etc..'') trece la expunerea. 30. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni.Cc. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie). o curte.dc Vleni. 28."^ dat prin .. Luptele pentru stpânirea 2) p. IO) pp. ") Luptele Dom- nilor notrii.

ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp. i lorga. trebuie s tie ce a fost. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte. — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur. . în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). Doresc s fie o carte pular i cred c. IlI-iV. . de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii. noi i istoria popoarelor vecine. în anul rsboiuiui balcanic (1912-3). voi. ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. ce este ea. Vleni.220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. 191-251 vezi 14. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. Q cui e Dunrea? conferina. subiectul ales pentru principele Carol. prin o puternic flot cuceritoare. lil3 pp. {Siudîi {i documente. student al universitii. IV-f 413. tabla numelor lipsete. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. Trebuie s-i au fost. „Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale. 1913. 19C8 p. ni revine un rol fa de care. Ianuarie. Vleni. 4) pp. dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp.

3) pp. dar „dreapt" „garantau merit. 2) pp. care alturi de regretatul lirecek. 353-77 . 101-44. 411-12. Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor. dreptate. Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). decât lorga. 38-52. ^). — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. 53-85. 13-28. cuprinsul pp. 29-37. . înfrângerii" ordine. puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). 6) pp. 1914 p.221 balcanice" prin faptul . 5) pp. 7) pp. 5-12. Serbia Imperiul bizantin. in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. erat p. 225-278. 4) pp. tare. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace. Obrenovici"). 381-407. b) pp. la dominaia „Viaa creti- i Latini. 9) pp. tabla nnmelor pp. Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). Vleni. schimbrile dinastice din Serbia^). e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. 10) pp. 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. etc. 145-224. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. asupra popoarelor dia Balcani etci"). 1) pp. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. 279-3J2. Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. 1903. Pacea dela Bucureti. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. ^). Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). ceiace e cu rnult mai greu. 413. înaintare fr ca popoarele su^).

XXXV pp. Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol. judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova.. . Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea.e frumoase în limba noastr. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). în- soite cu multe informaii de folos. dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. se dau informaii despre nvala pctoasa. ist. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p. plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. 5) pp. aici. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. pestrieaz. 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. corupi. 1)^). 2) pp. „Din inuturile pierdute. 3)pp. i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". la. nou i în amnunte i. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei .222 Analele istorice. ci prin înecarea elementului aborigen. s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. sec. foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi. «o/n. sec. numeros. ist. ac. expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici. trad. vecliile Rui. i întreîl buinarea graiului îndatinat. 6 11. XXX pp. urm faximil plângerea greceasc a Sturza. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. cu lor nume ruseti uneori. car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. 1830). dela advocai.: ilor strini din Moldova^). 13-91. 14-31. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . 1-11. 1-6. curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c . înlocuind num. 7 n.

J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). 31-75. Qc. 33=117-158. familiei lamandi p. XXXV. ist. „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). ^om. in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15. nom. 1) pp. pentru biserica domneasc ^) . 1850 — 60^). cezul extrase din cartea veneianului II. 112-15. (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^). aspiraiile de a se unii într'un stat naional. 9) O/z. — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). 2) pp. 23 4) pp. 76-90. 9. . an. ist. 91 . 93-96. (1756). ac. în text de bogate lmuriri. nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ. CuBar- un document slavon de danie (c. act Foleti (1823). act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). XXXV. o scrisoare a acestuia din urm.. 2 foi de zestre (1821). 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858. U. 7) pp. din Boto- ani '*) . Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. 8) pp.— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). 9'J-1<37. precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^). 1864) i.>99 6) pp. schia genealogic a sect. o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71). pp. pp. sect. Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. despre un negustor moldovean 803 -1807).7-n. 5) pp.

ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii". Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi. nou «"j „Bulgarie". c ridic dup cderea Imperiului bulgar o . romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C .224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic. relative istoria medieval cluzii. când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". de sigur. . a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. pierzând deci opera. Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i. amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. în sfârit. înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . limba. unui Bizan înviat în toat întregimea lui i. Tungea. visul grecesc al pe de alt parte. în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. de peste Dunre i de peste mare.— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. fiind deosebit. datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. Bulgaria. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm. pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai. cei slav. o capital decât târziu direct pe Bulgari. de cum pe Mihail . fr o form stat original. Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. — în veacul al Vll-lea. . politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor. . e) C nefiind interesa. criticate. viea naional. parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . dac nu aceia o parte.

6=159-64. 154-58. slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646). c an la Dunrea pân acolo. din sect. 1732. C neatârnate.225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). se sprijin mai mult Imperiul. nou ^). dinati bulgari.765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). auxiliari nordul Dunrii a se putea . pp. in faximi! doc. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia. resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. i Grig. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent. Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. 165-1T3. pp. supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . 1) ac. fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . Alex. Galacteon în (1821)^). XXXV pp. C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti. — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. Jbld. lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui . 15 . Const. ist. cu uncie observaii negustorului pDpovici. ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah. Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. ocu. drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. 3) CLn. Ghica (. 117-53. nom. care nu e naional sârbesc. au Români tradiiunea Imperiului. — în acela timp. „Dou plângeri episcopului de Râmnic i. Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu..

Ca adaus avem 1682. . acela timp.. in plana: patriarhirul reprodus. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului.. pp. care par „Patrahirul lui '). Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i. in faximil se d 4) pp. în sec. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). Deci aflm 1) 7bid. mentul politic. aici i despi-e influena politic a Bi- pp. stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri. E vorba de stpânirea Gh. 226 lui su i a ciumei. cât pentru cea ortodox.. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase". politice. 3-4. Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. „De o mare Însemntate e toate trei. pp. cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie. aflat în muzeul din Petersburg. etc. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *). r- critean". 347 61 16S3. Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. XVI-lea. remarcabil prin fluiditatea ritm". care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^'). 17-lea în partea stâng a Nistrului. 387-411. în legtur aezrile româneti. deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului). Iui „Ucraina moldoveneasc"^). 5) pp 350. tot acest doc. 3) Jbid. de pe patrahir sunt sunt greceti.. 2 doc. 4=343-46. la i nu numai noi. 2) pp. contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. pentrn care aceasta s'a fcut în parte. dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. din 6) Ibid. din biserici: 1685. catolic. 347-360. în Voevodatele ce se ridicau.

urm se /6id. 1-3S. . 413-24 i^ 5) J6id.ne apuseana.fl r . definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^). Italiei. .ie îicheie spunând din Onent numai c'. XXXV.. i la.ilor.. al id.v . .. s i se ajut. ale 1) contemporane ceva deosebite. apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome.or O pnv.\ 18-lea-). Bulganu.amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin. J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \. politice culuirale u^ special <^pc sec.. (39-91 4) Ibid.^ul culturii. împrejurri din banii locuri. cre- mânie. precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române. pp.227 ^anulu. scofând crescui a Droape Ardeal.. fn de ne^.77. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare".re sintetic asupra influenei .eaz|î i ma.Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie '). fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt.'*-'^ 2) pp. i . o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia. vechikr le.. Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important. pp. pp. lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin ... pi al .. s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean. 413-29...i „ai ales al pstli . druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin.. . Serbiei ". de care avem mare nevoie.ui m ei.^rn'''''' n.. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea.^turi cu alt lu. '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>. exprim dorina Buiucliu. ^. reciproc. oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po. trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa.

6) pp. . 8) pp.— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului '). inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar. 1-6. dela Alexandru cel Bun (15 Oct. Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica. la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55..id. cel Bun. in 2) pp. Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. La început sunt 3 documente Bun. o parte din „au fost slobozii. . 7) 7£. '^). chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c. apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). se arat însemntatea acestor acte^^). 3) pp. cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. 1426 slavon cu trad. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^).. 6-23. de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal". Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^). publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^). 69-76.i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). 5) pp. — Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti". 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453. Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). pentru ostaul Oancea. tefan cel aezarea de prini. i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. pp. se 1700 al episcopului losif Stoica. româneasc). 20=131-150. pp. 4) I6îd. 76-82. 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire. Soliman cretin (143)). 151-164. cu consideraii asupra provenienei i 1) pp.

conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui". '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). pp. rspltitor darni:.229 imbii lor. rstjrntor de Patria-hi. care a ridicat prestigiul Srilor noastre. Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. 3) 1910 pp. O cercetare minu- ioas. Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>. Vleni. ca adevr îiipr- teti. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160(). faximile : circularul de convocare a preoilor pp. sec. care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei.xe în Va- Lupu al ambiios. anexat de Austria.. Ia 1600—1620. CLnakk Ctcademiel Române. râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. . dar i fr cruare.. ac. ist. 156-64. noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea. Române XXXVI. cu apucaturi Mari.depsitor otoman. „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^). orânduitor al ei vieii ortodoxe. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. gâzduitor al fruntailor sritene. al XVII. prin al orae numai ambulant ca negustori. Studiul acesta ne dovedete precis. In sec. 33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. 165-205. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. e în înfiat la 1) : pp. întâlnim câiva Evrei aezai. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. 2C6-233. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo. 4) an. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând. supraveghetor de fiecare clip..

din satul de pe clopot. 2) pp. prin darul României prie- i acest sunet. vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780). la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia '). ist. ist. XXXIII (1910-11) pp. ac. Românului dar ardelean [loan Bota]. Ctnafek GLcademiei Romane. inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. XXXVI pp. leni. ac. 447-5 17-f o plan. pp. «o/n. 4) 7) 5) p. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». desbateri.. întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^). nom.xandru fiul lui tefan cel Mare. 236. inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. 237-47.. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". Dup Ia 1) pp.230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. pp. dela Vasile Lupu (fr dat)'-). ist. 11. Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. V1913 pp. nom. XlX-lea deci tine. „Clopotul druit de Caragheorghc. ac. „Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). . „Dou (Neam) ^). tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. 6) an. sect. XXXVI sec. ctocfic ân. una 163o. 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. cealalt dela Ale. se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec. 441-445 an. ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. al i i boerii îngrcpali aid. sec. 2(8-16. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) . pregtit s'ar de meteugul grele. 221-23. XXXVI pp.

iMunte (dup Sesviodox).231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios. toate -dovedesc marea munificienâ. când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase. . in plan: sect. a suirii pe tron a lui . 4) 9ln. Matciu Basarab. aie Iui: Gr. al XV. Lulescu] e o mai veche compilaie. pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr. i Atos.. se reproduce inscripia de pe el. contemporan. CLc. 449-515. XXVI. XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. rom. 2) pp. uoar de recunoscut prin redactarea. 1380.c pe steag" ''). Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. cu trad. vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene. cu pretenia ce cuprinde. explicându-se titlul Bjlgrad" ^). 3) pp. de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf. pp p 5''9— 540 5) pp. XV-lea '). care atunci se redacta. se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor. în dou principate trecut. fluena asupra rilor noastre pân în sec. înlându-I îr.— 1) pp. Steagul Mllinea. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. al in- .Steagul lui Mi/mea Vod -rene. prilor negreite arhiduce" prin inf. Mavrocordat (1753). ist.au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. odoare. de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). direct. 447-59. nom. slavone. Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. pe care Ie. 5(6-17. 1-7 . Ghica. moii i tot ce era necesar mnstiri. Ghica Const.de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c . de pe cri i a odoare bisericeti. protectorul. de cri Domnilor români din cele începând cu c. era alctuit 1658-9. tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^). lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu. lîsta 2 doc.'uenta cronicei muncci . bani. Proschinetarul Sf. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul.

712-17. 5) pp. pp. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic. grec 0820-55)''). dintre românii ardeleni. AAihnea Turcitul. 9-12. 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). 6) pp. în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. ^).. fiom. 8. 5 acte relative la un dascl loai Cioac. XXXVI pp. cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. 9) pp. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). fr. at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. i ca o aluzie la Vasiie Mangra.. c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) . „Renegaii mânesc'' ideal. 12-711-730 4) pp. 717-20.. 799-8r6.232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram. Ele pot ceda oricui. 7) pp. altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. 3) 5?/:. ac. preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^). de naie i de- Toate au acela caracter moral. umane indife-- rente oricrei culturii. acelea pot da elemente i fr teritoriu. 2) pp. membrii unei na- iuni pe acela care. se pot împca uor- 1) P. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou. ist. apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte. sec. 721-30. : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) .ii. cari au trecut: nobilimea ungureasc. — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi. . 799-803. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare. preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. La urm se d i chipul lui A\ihnea. 720-1 8) Jbid. I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -).

nu. în legtura lor cu trecutul. sârbi Cunia i Catecea" i . in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614).:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul. venii noi . in legtura p- mântul. cauze prin veciii. lt5-lS 3) pp. -aici binefacerile Domnilor munteni din di.233 •cu oricine. pp C3i. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita. în legtura lor dintre sine. •^). — Ducu dela Const. 8S1-3I5 7) pp.i Salonic ") .Alex. an. servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -). relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. se îneac în dispreul public. d: sec ist XXXVI pp. nom SiC. Dot servi oricârii ele. popoarele tradiionaliste. 884-7. 12 Trescavia. Qc. i Bucovâul închinate Meteorelor : . 8C-3-SC6. fi folositoare umanitii. 1-15. elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate. in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro.72. . rP «o. . drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. mân trilor „Oreiscul". 9-11. Lmuriri scurte despre Ierusalimului. — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit. S) pp. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia . Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *). în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot. Mavrocordat (1732) "*). 5) pp. „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite. cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul. 881-3. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei ').i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di. culturale. Mcteoare. relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp.iiâni . O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase.

18)^> i termin: de mai multe veacuri. 17 — 18).Ce. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean . 923-3J. XXXVI pp. 887-9. ionice. Bradu (1688). 4) pp. bisericile din Bucureti Ghiorma. culturii — ''). i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor. 889-99. no'.. la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea "). Duca Vod pentru mnstirea Sf. Pros. 906-15 5) OjiQ.. Dionisie din loan (1829). : l . „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine. a sprijinit. 6) Jbid. UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron. o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 . pp.te. — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul. 1) pp. ist. —2 privete i pe Dr. lui Tracia Sezopole Chalke. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. Rodos. : :^34 domnilor Kastoria. traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena.. (în sec. . 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti. 899-9C6.cademi&i «o/77d/îe. Inscripii greceti dela Sf. „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. XIV panea a. . bisericn Vlah-Serai „Astfel. Morea. Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. Lesbos..sec. insulare din Chios.. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . 3) pp. : Apendice tria-h. toate greceti ^). 17 — 18). act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec. 917-21. cu etc. timp tori ai acest ora (sec. Stavropoleos (1728). loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680). pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. 2) pp. din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane".

3) /6id.'^) Po2) pp. M) '. 107i-lllS. privitor Luca Stroici 0598).. i stpânirea numele louâ nivele ').— Anexe: latine dncumente inedite din razim.'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc.. pp 1(143-70 7) pp. din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în '). pp. . Marea Neagr: Despot. asaltai de Turci. fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm ').. 931-37. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II. despre familia. 5) pp. 1071-91 /6id.23. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii. 939-45. I. 105. Dobrotici" «). rezultate i explicaii istoiice 21 documente '")..PP. „i\'oii documente basarahene" '). 945-8. Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-). care ar necunoscute. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ. 10:'3-1118. . pp. 937-39. C) pp. 9) pp. : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor. i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!). E o cercevieaa Dobrogea minuioas. 1043-57. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)''). Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani. 931-47. I^O. iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc. neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor.S-7>t. 12) pp.I0). pp. dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-.5 iiodax din Dobrogea.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" . M) /aid.4) /6id. folosirea de inedite. 923-28 pp 929-3). XXXVII I-r76.pp.') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon. cu acestui (c. i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -). A) pp.

14. i9l4 3-17. care în viaa a patru? viaa de astzi. 7) Vleni. cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine. 5) pp. ^) — i 2 la Veress. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). dar i pânâ^^ pp. pp. lui zw întrebuinarea de inedite. 4) Vleni de Munte. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. toat camaraderia. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani. IV. S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale. ci i intuiia autorului. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu. trecutul veacuri genere. apendice se dau: 66 doc.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan.') cuprinsa erudiie a al istoricului.^)* .' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484. trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave. 2. Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad.. 3) 44. I9l4 (^II)„ . care tie împrti cele form literar unic. 1914 167. I. ^) „Cinci conferine despre Veneia..^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie.Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. p. 1-28. 2) pp. 29-7n. publicate i in revlstz Drum drepi. p. Venezia e la penisula del' Italia" . pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474). 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum. se ocupa :el cu relaiile tefan.. dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. 21--44. 6) pp. ') — in-. II problema balcanico 1.!6. „In ce const rspunde.

noastr i cea veneian. „Arta. într'o caracterizare poezia popular. artârd cauzele de aezare teritorial. 2) pp. etc. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. — Anexe: 7 doc.ontlcoCo. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. într'o limb literar de.o frumuse deosebit 1) 4) pp.xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri. toate într'o par lumin plcut. cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau. culturale. O — -4. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei. tipografia. 5) pp. felul. creterea aceasta excepional a Veneiei. „Desvoltarea în externS al a Veneiei". înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp. subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. a artei. fcând intre istoria uneori comparaii. biseae palate. latine am avut noi Românii cu Veneia. un ora unic. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari. ^)— 3. de vecintate. i culturii veneiene." ') —2. pân prin 1850. 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp.''). pictura. 87-114. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. în ad- c ministraie. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. teatrul. 33-61. ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. de interesante. 3) pp. prin adevrul. 163—167 DK. 1913 (in limba italian). îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii. o cercetare despre relaiile de tot politice. numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume.^) \n — „Veneia i Românii" economice. toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. rici. în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le . i italiene din Vene'a. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat".237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. 1-33. . In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus. al XlX-lea. le- 1503). Fr i rile. 03—85. cronic!.

care are toate aceste cri tiprite i do- cumente. p. 1— u. voi. 7) pp. a chenarelor. 5) pp. 6) Onaf. Armenia. 238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. 161-177. 15-17. 1914 2) pp. 3) pp.. 8) pp. cu TI datoria Academiei. 213 ( 5-26. care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. „Viaa i domnia lui Const. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc." împodobit cu 136 de ilustraii. fie i negru. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). iniialelor de pe documente artistic i manuscrise. condice inedite. munca lui cultural. crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova. frotispiciilor.. cu un sfârit aa de tragic. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss. 208-13. 1914. luptele'') i a. relaiile cu vecinii. Panegricul Constantin Mare. Ardeal. Azia mic. 27-96 4) pp. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. nom. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. i-t. acad. din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. XXX). greco-rom.^) Un studiu întins. 17 9) Vleni. XXXVII pp. -darurile. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. scc. 52 . sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. din Bucureti. în pani:a i trainica forma ro- a culturii. „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. Vod Brâncoveanu". 97-2j7. prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni. p. 1) Vleni. represinta..

prin acea î:i pmânt. chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su. . lui în întreaga lume a Orientului. legitim al crora era potrivit.a dat seama de un lucru: c. Radu erban. 2) !buCe.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. el a tiut fa regiunile siriene. caucaziene. a/abe. la urmi aa : „Const. ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. de odinioar. ci armata. Mitropolii. a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp. 51-2.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice. 19 H. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european. Zrneti.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte". asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. Vil. i în aceoper de cultur rsritean. Constantin cel a fost Mare. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci. nevoie. Patriarhi. Bucureti. dascli. el i. Poloni. de cultur ii. toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. îii cuprinsul mai îngust. pân la Mihai Viteazul. prin oped. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. Rui.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur". întâmplrii. . supuse ori lor. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. poate ridica un steag. al lumii româneti. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului. tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne. de .

193. note 235-41 de lucruri pp. de târg. . a pala- tului dela Filipetii . potire arata valoarea i anafornie. 49-53.i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. 1830. p. 1914. pp.. 3) Vleni. p. si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca. cu fotografii. sfenice. cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. pp. centrul de schimburi maritime. 245-9. I6id.. 97-10') . evanghilii. 1914. — i Dunrii. lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. pp..240 reninri despre lucrrile d: beanu. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. care face la 1672 Cameniei de cear. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro. Lecii inute la coala de rzboiu. zice autorul —c cari în au fost tratate. apar Fenicienii. fost Marea mediteran" ^). dup categorii i î. natura. 249. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. Bonnului i sale cunoscute. — : pp. „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. costumi. ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^). In cea dintâiu. în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . fost al famiijei Cantacuzino. indice' la nume p?. 1-5... Vleni. potretebr . „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742). Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese. „argintirile" lui Brânc. p. )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. o descriere. metal. i cea a Rinului îns. I6îd. 46. cliivot. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd.. . 26i. Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei . 4) pp. 225-32. /6Îd. Vil! (1915). de influene economice care se desfac din aceste schimburi. p.

„Legturile neti"^).') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^). viu pentru din regat. si ca stipânitori Marii"'). 4:H)7. et:. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. 5) pp. Bizantini. pe care arunc asupra atâtor probleme de comer.. Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui. (>) 4) pp. politice. ') . 67-139 7) pp. 241 Cartîgiiienii. 3) pp. i o autonomie . unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. pentru a româneti dafi un exemplu . Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin. KiU. Perii. stpânirea turceasc sec. în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . 8) pp 14>3 9. de cultur. boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene". cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. p. 5-13. sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. în apoi Romanii Arabii. 23-14. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii. 2l('-262. 2f). 1) pp. 2) pp. Normanzii. . clerului. Turanii. Veneia. XlX-lea'^). o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. . determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. Vleni. curentul dela junimea. o civilizaie artistic origi14-22.

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

-230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor. pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. a spiritului naional". cari sunt as- i atotputernice". mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. Rzboiul mondial pus în dis ". a celui mai tare. cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). aa magharismul moiern confund cu rismul medieval. pentru fabricarea toate ieftine de cizme. Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. naionale se ivete alta fali. rusisnud cu panslavismul universal. Da. pentru noua vieaâ politic a omenirii. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu. 2) Vezi pp. dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -. . deci trebuie distruse. evocând ideale din evul mediu. i „Grossbefrieb" . „duman faa concepiei adevrate. elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei. de funii i de sape. cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. naionale. 9-12. lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european.i. o conduce i. toate i în msur 1) PP. dovezile economice economice din aceast ar. Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia. cât de mare. distru'^^toare. i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani. pe care statul o aâ. statelor mici.uie existena statelor mi. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6... România i Bulgaria. o ajut prin toate mijloacele sale. la fel. când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte". pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. Grecia..

El poate înfrunta rzboaiele. civilizaiile. mai fanai: dintre economitii. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. ele inima unei naiuni. mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. da." . le omoar cu siguran. cu cât mai puternice cele cari. integral. desvott sebite. un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. în lumea acea iubire a celor de aproape. ca individualitate. burile internaionale. de contact direct cu o clientel. dustrial decât la • . fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. inspiraia directa i spontanee i ceiai. Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice. arta pleac toat.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma.. siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. Iar naiunile. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria. acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei. al universal. i gânca . nutrete Nimic nu fr a-1 distruge. materiald.1 O poate spune ce'. Cnltura. cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. i o moral. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul. Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. au dat mai puin. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii. zgomotoas. Dar prodace. . nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr. confuz. intimitate i sinceritate. tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ. totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. un pentru ta- Nu. . chiar rassa alb. sunt un rezervoriu nesecat tuturor. Aceste vetre sunt statele mici. — ca lui . de orae de cirnervoas conmediu in- tinu.

3) ISid. pe cari. 1857]. Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor.''). Ieremie Valahul. le introduc în organismul lor" . i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor. 4) pp.— 252 boli ale cugetrii. pp. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. se extrag tiri despre oraul Galai. 9-23. timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . popoarele Angliei. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile '). prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566. Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. din care. despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2. a mistui. 2) I6id. a prestatelor bine face. 5) pp. Preri Cuza etc. în domnia Turcilor.pp. veze de a stpâni Levantul prin comer i. nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). situaia economic i politic a Moldovei -. A înghii nu însea-nn îns a distnige. . 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. „Câteva Lvmiriri 1. Senior „La Turquie contemporaine". apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. Uu sfânt român în Italia Sf. E vorba de loan Costici. 3. noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor. Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele.. 1915). 1-8.^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin. O carte f. 29=385-413. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N. : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie. reeiitatla 1876^. ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele. din Neapolea. 28=451-478.'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. pe dânsele.

bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite. 3-8. 4) pp. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor. . „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. au fo^t introduse. Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale. Apusul nimic ce laritate". pentru în dintre lor. pp. 3) 76id. Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. 2) Jbid. notri. de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii.. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". adânc omenejt! fi ca inspiraie. interesante prin ele înele. etc. 24-28. ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal. Arat bilitate. ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^). e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625'). dup modelul sârbesc. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite. 1-2. din Balcani.. 5) pp. care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). stabilete ca pp. 253 jertf .^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. pp. 61 54!-505. 8 18.

pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor. 18-26. 7) pp.5. turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'"). pentru cauzele '-) . 26-3 3^ pp. i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. In apendice: ^). Mitiai Gheorghe "*). — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. rscoala albanez").. 5-17. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. . i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?. pp. 94-111. lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare. autorul. 57-51. lui se valoarea ci-). probabil chiar in Moldova'). Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). 6) pp. 0L-.o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. 9) pp. semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele'').teIor balcanice". o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. 12) pp. 11) pp. Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). 2) 5. pp. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin. care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. noul. :^2-36. nou. lecii inute la Universitate. Scopul crii. pe care am e: cunoscut-o mai sus. anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. porecle^'). 1915 18-25. 14) pp. 55-56. Tripolis. — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. notele Doinnilor cu porecle. 71-93. a Staval lui rinos. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. 26 51. p. pp. care s'a început rzboiul balcanic''). 13j 10) pd. cu uncie notie mai de interesante. 151. 52-70. 3S-51. Va fi o mcire. avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). • \) pp. semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). 8) Vleni. cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. 4) pp.

tic adec bizantin. teritonoastr ca neam.255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). mrfuri. 1 2) pp. ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". Cele dou drumuri de nego. In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române. i foloasele foarte însemnate. dou. cerute de necesiti comersi ciale universale. la 146-151. ca valoare politic. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. Cetirea acestei unii cri s i înele. Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •'). i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. asupra negusfaptului intern e i orae. în care aduc faim i câtig. 1915 p. Vleni. 112-133 134-145. Istoria neamului nostru însui". cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. 4) 3) pp.g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. 359. cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti. cu sau de frunte interes. ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre. ca influen cultural. contopind gotic. fr participarea i esena Iui. cu arta oriental. n'ar fi greco- slav. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. (pân iTiXJ). ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. ci i ca bogie general. nici comer. existat fr aceast. lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. fericit fata- geografic. -•) Drumuri. pentru c erau dou. .

rea celor 2) pp. care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. osele). econoni'e i chibzuin. sapa.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. secara. ^)." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. dou 3-6. ci în as- pr critic rece.. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga. 9-14 14-21 5) pp. Aceast expunere poate s aib char o valoare moral.. ar fi când meiu. Neam. 3) pp. în pro- mari i se va putea face foarte mult. din târgurile ai din dreapta Dunrii. de îitrebuinare nic gari. 23. negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul. 4) pp. ^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. dar Vezi cocoul nu. Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. 1920 [p. o i folosul nostru. Rom. limba noastr. entusiaste disciplinate economiei naionale. oraele ara i comercial a noastr. secerea". orz. teri române. Bucureti. ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult. tie înc dela Romani despre grâu. vin dela „ucenicii slavi".-^> In 330. ovs. de oarece oul i gina din limba latin. raria. tip. 21-33 .. cari „se poate face orice. Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc.

. 5) pp. ctre era comerului strini". •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia. Tur- Rusia. Anglia. i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550). i tot penîru acelai motiv. mulimea etc. judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor. Polonia. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor. Turci. la 1600. companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor. al XVIl-lea. înltur nu numai form vechia form. care privete Ardealul de nego extern. etc.") leg- de nego în sec. în dauna oamenilor de ara. 7) pp.*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor". 80-126 6) pp. pân. influenta turceasc zare administraie organi- economic. ca oraele Veneieni. cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga. 353—50.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. 23-321 9) pp. turile cia. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini. breslele. în 1330 pân la 1540. 183-231." i con- i ui pstorie. loU— 181 233-82 S) pp. de negustori levantini i. 39-79 3) pp. 17 2) 127-149 . Genovezi. Domnii .boerii ca negustori. relaiile cu Ardealul. al XVlI-lea cu Ardealul. dar odat cu dânsa i nunîele ei. tabla analitic a cuprinsului pp. pân i Armeni. ^) — apusene. pp. câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat. li) pp." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi.") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. 2t 4) pp. 34S— 9.»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I. 322-40.^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci.

i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. 1-13. pân vor fi oameni dânsa. Voi. „Adversarii treei.. fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. îi vor verifica ideile i. cari s îndrzneasc. ce credem despre noi în legturile cu dânii. luptasem i. Bogdan. In scris . c. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \". „Azi. izvoarele istorice c s 7) Vleni. am vzut o stea.: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i. 2) pp. a merge dup pân capt". prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. VI+46}. . la simindu-se bue tari. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. mort la Zumina supt steag I strin".ln aceast carte o mie de ani. In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche. V-Vl. de construcie istoric. ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. 1915 pp. Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex. s dea i o traducere ungureasc. vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne". i lacrimi. peste drâmturile edificiului care nostru naional. — i cele mai . ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. fundul celor mai adânci temnii. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. micarea lui Horea (1784) '). deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. 3) pp. dac am rbdat ne durea totui. dac noi am în czut. s tie odat i în limba ' lor.

vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. concentrare. Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . 83-99. ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). analogie do. 6-7. mulumiri. eseniale cu toate expunerea numai tirile. de portant. am zice aici — decât în partea contemporan. un i e de multe ori cor. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar. etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . conductor de altfel. aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean. cel Mare (1382)^). prile nici s zic acela. .: 259 — artistic. 33-52. Din_ colo se înltur. care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. 14-32. Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor. toate circu- lrile . 6) pp. fiecare memorandele. 116-127. i cu râul. 4) pp. ip : toate toate actele oficiale. ce pri- Dup vete teptate. 7) pp. Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) . fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. se suplinete. 53-65. lor. 5) pp. printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. lucrurilor cuvinte puine. 100-115. ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm. Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp. i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). i impune tcere. 6Î-82. ambiie. 3) pp. a le cari asurzesc. fiindc numai a de odinioar. 8) pp. vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') . a doar vei gura lui.

Ia 12) pp. 213-236. . 459-60. micarea cultural din Ardeal. 1500 -) — 1560) i ').— 260 delean (c. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. 2) pp. Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. negustorii din i vieaa bisericeasc ^). 10) pp. ce s tot mai afar de aceasta. opera de cultur a plecat din Baj. 157-83. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. Departe de Ro- 1) pp. 436-50 : 7) pp. ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. 6) pp. 398-435. urm se dau câteva note istorice pp. 11) pp. Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge.. dar alturi de Blaj i contra lui".. 184-212. din rile Fgra politice -') . frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). 5) pp. 314-58. cum în Apus în- tâlnim pe în aa. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->. bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). 9) pp. 3) pp. 128-56. Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . 257-78. româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc. 237-256. 4) pp. 8) pp. Vieaa econotnicâ. Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene . coala i crturarii de aici. . 359-76. a cror activi- stearp. 279-313. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^'). e rneti „A^'fl fost a lui Horea. aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi. au btut i au omorît. 3/7-97. din nenorocirea.

3. XV— 221. Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii.261 •mânii liberi de dincoace. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis. cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni. 4) ctiipul fruntailor 3) pp. de frica unei noi rscoale. ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin. o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni. lecii inute la Universitatea din Bucureti. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi. clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. 1915. când fusese Ardea! la 1773. rscoala Horea i 1 . plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi.accente porului înelese. lorga ne spune rscoala austriac . caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^). lor. i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale.-). rP. la-50 5) p. in simplu. 1783"). apoi al Il-lea. 456). 1-17. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. de sufletul (p. 1. cutat se apropie. 48 . dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. condica. 2) pp. nistra'e cu 2. ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . aa au fost •nici i aa. iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". >i)isericeti Vii— XV. pp. departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba.

vezi i conferina despre aguna. 2) pp. 8) pp. dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. 51-60. stilul moral. stilul sntos. dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. ar cea. politice dintre anii 1830— 40 *'). 4) pp. presupuind la înelegere deplin. constituîn supt ll-lea i Leopold '^) .om- nesc. 7) p. 19G9 n-ro 114. 23. foaia Ini respectate. Aceast prima zilei. mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). aguna "^). o anumiii cultur. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci.. CfCcamuC P. 115. 50. : 1. sâ o dar prsit de via înc mult I. 117-8. capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. ''). afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp. Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). 123-139. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz . 2. plecase din Blaj. 3) pp. 6) PF» 110-23. 79-96. care este înainte- universal. 97-109. 70-78. 9) p. aceast lume de tradiii foarte vreme". comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. care a avut multe caliti distinse. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . 10) pp. Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. Din dorina Prin Bari. 5) pp. . Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) . cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^).262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9).

404 reproduce cap. randul (1893) i urmri e sale. i urmrile zilei . 253-55. tip. I. pline de idei originale. aici tabla .^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii. care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843.*mpodobesc ediia frincezâ. VIil-X!. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari. — : eeasc. Câteva ilustraii . S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. 4) pp. II-XV din voi. 140-13. 9) pp. 266-75. 12) pp. Bucureti. ediia româ.'-^) Amândou în acestea volume. rom. 3) pp. 5) pp. 10) pp. din Ardeal. XX XIII. i XV.®) agonia activismului ^) : . 174-81 7) pp. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. 182-201. II 1916 pp. începutul su pân 1) p. 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine.^) apoi micarea însi. II. . G5bl I.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const. IV-V. 245-54. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N. 2) pp. 235-44. 6) pp. politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo. XVI ed. cap. 202-17. 281-2. Glogoveanu p. 1870.^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. il8-35. I9l5 p. fost mult mai glorioas i fecund. 8 ) pp. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop. fr ca ara-Mum acele uriae '). i din voi. misiunea lui ar fi proprii. 287-91 lumele. din voi. 149-73. acestea tot numelor lipsete. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact. I!. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou. 13) pp. energii elementare. rom. 130.ap. «. mai mult prefcute. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi. 276-28 J. I ed.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. 11) pp.263 mula gura saie „prin noi înine".

Socecu pp. 12) pp. 21 acte relative Ia. 181-193. 193-98. 13) Vleni. 2) pp. de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. 107 (= Studii i . 7) pp. parte la legturile Secuilor cu Moldova" '). pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . 3îl ediia Casei coalelor. II. 2 scris. 203-212. tj) 5) pp.» 15) Bucureti. 216-35. ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris.. introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. . voi. organizarea lor influena româneasc asupra 1663"). tabla documentelor pp. docuimente. Xl-r 179-272. tabla numelor pp. tip. VII-XI. Gobl p. 3) pp. 53-100. 256-59. deei „probleme de universal în. 235-55. In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. ale (c.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. 103-lOT. 1916. ?^ 1660—1716)5). felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^).— 14 s:ris. familia muntean a Buicetilor (c. 5-50. Buciir?t: . (Lecii la Uni- versitate).. o. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). studiile istorice din anii 1916-1920. 1650—1735)^. 1-2<1 I9î6. României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). 1676 — 1750)''). 11) pp. 15) pp. 16) pp. 420) '^). istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). 212-13 8) pp. i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-).- :^64 VI. 9) pp. Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). 263-72. 14) pp. 213-16. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor. 258-62. 1916 p. 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^). XXXI). 298-203. 10) pp. 4) pp. Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^). pp. flomniei. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez.

pp 151-79 2SJ. sforrile pe care le-am biruit. Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. proporiile subiectului. 4) rp. Ghibu.turc (1877—8) ^) -independeni. Pievna i armistiiul i. mi— 3Si lyui. 43-8' 7» H) 9) pp pp. cu Austria i cu Rusia -). 21-0 101-54. 7-2ti. tul(1875—6)''). Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p.. întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^). rezistenele pe care le-am întâmpinat. C. terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi. influenele care au plecai de acolo. 7. Gheorghe Lazâr. M) pp VI) t.. pacea cfano ') . chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. Stetoa.Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. Lupa. Aa ne prezint sau cum zice autorul. rezultatele la care am ajuns acolo"'). dificultile balcanice pân la moartea lui .-. In linii g. Dup o) câteva pa- 2) pp. tati-ro 4^)). <M Bibliotoca p 7 .311 p.Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). elementele pe 'care le-am gsit. 3) pp.xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^). tip. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. România i râz- dintre Serbia i Turcia ') .Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete. 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . Trece apoi la e. nou via"'-'). . chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat. cu popoarele cretine din sudul Dunrii. re'ativ la Lazr. „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* "). nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de . cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag. e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. care adaug „dascl de acela ideal". ^ic. Rzboi jI ruso. 8i „Sicztuct* M) Bucureti. rodul muncii trecutului.xtern a terii: problema cu Turcia.schimbm caracterul. dela San Ste- l tratatul din Berlin ").

4) pp. la felul cum istoria antic. 1916. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural). 2) pp. înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act. care e al întregii coli ardelene. necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. dsclia ^) Sibiiu^). . 41-79. 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. în— ivesc i sfer mai ridicat. 81-93. e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. îndat ce. aezminte. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete. în elemente de organizare. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice.^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. mai ideal. ne-a creat ceiace suntem ^).. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). înc nepregtite sau rtcite. spiritul renovator. cUn sec. în lucruri mmc— car schiate. 31-40. descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice. în 1) pp. rom. se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". 5) Bucureti. 5) pp. 530. 213. i d via. i acest suflet. aC XVJ77~Cea. dei de veche. 11-30. istoria sunt. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* . 3-4: ii p. de locuin i omului. lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). 6) /storîa at. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. hran. p. 3) pp. „Leciile acestea.

care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". în desfurare comparativ. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. nu numai în toria culturii formate. i am adaus: cronologic. care cuprind. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. dar alt istoria culturii care circul. . c drept. nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete. se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. legii. un curs. numai ocupaie tiinifica.267 -mentul aeela începe cultura. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. lefuit or ba. Am jocul întrebuinând un termin. sau ulcelele lui. fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. îndat ce aceste producte. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp. Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific.') Spune istoriei. 'arta. Istoria lumii e o mcare. Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem. tuturor organelor. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti. Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. cultura care se în ele cultur. Scu uneltele de piatr.zice. noiunea rege. nu e mimai cugetare filosofic. noiunea de monarhie. s . !istoria culturii. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. forme definitive i care civilizaiei înseamn. Cci . Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. lare.

stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi. ori vei lucra vei aa. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei. Analiseaz izvoarele istorice pentrt. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr". un gram dintr'o substana. se produce acelai rezultat ce e faptul. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc.258 i dc-licatelâ.. i.^Epoca vechilor civilizaii isolate" ").izaîilo:.Kcaz -). 21-46. 2) p 53. în alt laboratoriu.» de fisicâ sau chimie într'un loc. e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. cutm îl principiul de în via el a. vechi. odat ce-1 gâsi." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi. cci La ori ori face o experiene. atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor. le s. ceiai substan.'. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii.' noi nu e aa.m. adec. lui.i s'a dai sama de întrebuinezi. . La noi ca puin i cum a fost cât'gat. ea „consist în o urmri un curent dela izvor. cuprinde timpul dek. civi. creind mai târziu în detaliu istoria universal. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul. nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte. de oarece pân acum. pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii. în toat delicatea i rela-^- Dar. 1) pp. care a circulaf. vei face-o într'alt loc. acolo unde în- râurete viata omenirii" . 19-20.: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate.. nu de un om. 3) pp. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi.

prin interpretrile noastre anacronice.— unele din ele i putea pp. apar noi feluri de lupt. schimba pân *). vom nu e vorba in vi'. 3) pp. trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. sine a vechilor civilisaii orientali (c. preoii trebuie cheia criticei . care. Perii. 160 i. o dinastie". apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. se mic i se influeneaz reciproc. 1600— c. a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor '). scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum". i lumea fie animala. avea oricine la îndemân. numai o cast . evieeti. tene. Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. 5. era circulaiei.>. i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil". Indienii. este un fel de rezumat. 4) rP De fapt ii reduce vezi p . s c 1) 2) o) PP 31-46. care va aduce desvoltarea individualitii umane. CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-). „e etc.. apar limbii bogate în vocale. o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene.. 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). ci de curente. orgoliu noi. 47-7L'. Apar alii Mezii. apo» pe Hetii. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. O poate istoric.269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. 72. apare. apar 600. de aici înainte se schi'iibâ. Asii ia care. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne.aa lumii de înelegem desvoltârii rslee. 21-30. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte".

sale. — le fac le cunoscute i urmailor i. înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. istorie universal a grecitâii. Indieni i Greci". 73-93. tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi. lor în zugrveie vieaa. Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad. 94-115. Omul a început s devie om. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute. Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. în realitatea lor contemporan. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu.270 eterne. de ce anumite întipriri. i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. care nu învioreaz. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie. noiunea de aici. Peri. var. faa rzboaielor medice" greceti. timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). prin cuceririle 1) 3) pp. l('5-6. a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. Noiunea se în istoric. . 4) pp 118-17. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. 55-56 2) pp. pân la capt. „Nu ca o creiaiune spontan uman. 5) pp. fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman.

5) pp. de original — atât acum. mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). greceasc. la Greci momentul când Filip. 158. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). . 7) pp. alt înviind form litatea unitar. 138-157 8) pp. 117. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural. „Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). 1 16-137. care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. 6) p. ni. de fapt. îmbtrânise poporului roman. „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. 137. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. etrusc asupra Romei. i prin transformrile tuturor civilizaiilor. s fie i ceiace. 3) p. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). Singu- 1) p. In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. decât ale unui singur popor" ^).271 sale. 4) p. 2) pp. cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului. fiecare din acecte s pun în legtur. pân i toare" Arat acum 330. 13S. 158-178.

o) pp i:p. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie. sceptrul. Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. 19-î. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare". „Istoria Romei z'ce educaia omenirii. dreptare ideal a omenirii întregi.IOT IS5. pe rnd. pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul. chile i 300 dnpâ Christos'-). deosebitelor provincii. Dac Roma ineneti i'n a impus lumii. mal în decât c : aceasta c. 179. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul ''). pe rând. ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag.. : viaa omenirii dânsele. lui centru se deprta spre grani.^. ca izvorul drepturilor politice. s'a trecut de fapt. care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor. 4) p 5) 6) pp. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman". '>. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17. La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^). . fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc. în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire.£rines i macedonean. „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit. Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta. Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. "*). ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. 179-8-. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru. o lecie de virtute. tot pace. 2) rP. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. atingând ia nil stat înteipeiat lumii. 1^8-J13.— 272 pe aceasta baza. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas. pstrând Roma.^'). Imperiul roman era o necesitate a timpului.

cr. din toamn pân frunze. în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului. întinse în lumea veche. zilnic.27.i->. IDS. Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. sclavi. . i barbarul a în- întind mâna Romanului. mai puternic decât orice armat. în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. . concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios.an: barbari-germani.i ti îneleasa mai bine. altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma. elementele general umane i cultural '). N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric. nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter.' d: 1) p. f 1 >?i!kl. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane. roman.i aceia cari sale. pe sa. Un pom acela. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman.\tinismu[ izolat. i nu pentru a-i da bani. i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul. i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog. mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu. etc. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului".

fa Au- de cretinism gustin (354 alii. 8) pp. voi. 4) pp. 51-72. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" . „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198. 5) pp. 147-166. de toate aezâmintele sale. lui Sf. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. analizeaz — operile i'vieaa ^). se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. 3-11. 9r»-115. 115-146. care Sf. — Avem o splendid a activitii Sf. Vleni. analizeaz operile profunde ale Sf. loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). 24-50. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism. 6) pd. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea . Pavel i Sf. literar a Sf. . „htoria civiliza- iiinii universale'' . o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. ediia Casei coalelor 3) pp. 7) pp. aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria ').. de soluii cutate cu desperare. lero- nim (n. 525) i Casiodor (n.. 13-23. i Apusului 2) ''^). universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început. cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. scrie prezint. 1916 p.274 Imperiul roman. 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit. 10) pp. 346). mai strâns unite turor timpurilor" viea. 470) ^). Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. î. 9) pp. 73-94. 361. cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte. de credine strigate din toate puterile sufletului" •''). cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^). Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. Sf.

ale lui Alcuin . vieaa de etc. de fapt 5unt i. epoca Carol cel Mare'') ale Sf. 276-93 II) pp. 12) 8) pp. Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. (672—735) vremea sa'). 203-219. 257-76. . O carte rmâne. 186-202. 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. 770—804). care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf.351-:: 1. 310-2. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec. în repetiii. Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. loan Damaschin (sec. i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. 220-39: 6) pp.âU. (735—804) privitor '"). 7) pp. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c. i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru. \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. opoziia bizantin la Coran: Sf. 8)''). Sf. care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c. 275 Beda. într'o lu- mnstiri. opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). 700). pân la 843'-). opera istoric a (790 858).3. 294-3>9. personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). 8-lca). 13) pp. Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. ^). . care a fost un scriitor. 240-56. în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . 167-185. „Viaa Sf. 3) Rp. 30) pp. care reprezint i barbaria tural. cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. 4) pp. 2) pp. vieaa politic cultural. i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). cel puiu jumtate barbar. 240-1 9) pp. pp. min 1) deosebit de realitate i adevrat. 324-38. societatea. pe lâng exasperant.. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^). pp 339. 5) pp.

închinat lui Constantin ll-le?:. 20=l(. 8) Ibid. i sub domnia coveanu. care dei e o lucrare „proast".. 3) pp. dându-se i actul grecesc. 4) pp. de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^).7-l2(i.ii Ia câteva stuJii de aniânunte. 6) pp. „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692). md. pp. Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . 5) ist. „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). e „plin decuvinte. beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod. Caliîmachi „Sârbi. Bulgari mediu'' ^). 18-20. 1-11. Cretanul i închinat ''). dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^'). 7) pp. pp. adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc. 3-17. 17=37-53. .. i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. 1-20. Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. 11-18. 1-3. i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. faptelor contemporane. Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol. . s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII. i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza. se urmresc aceleai aici. pp. 2) pp. 1791). al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-). sec. cu lmuriri.276 Veni. de noiuni contemporane. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . publicând nij-e cu lmuriri.

prmtr'o îndelungat cultur. A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. rostul elementului aromân i în Balcani. „Pentruc. ti nu erau altceva. la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. îndreptai albanez Apus. i atât. prin Bizan. i al doilea. chjnezâ deci romana. membri „Ro-- maniei linguistize". s fi confunde. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge. care c §i sau chinez. Ideia roman venit Statul. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. ale vieii locale. nici subt Pecenegi. Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii. politicete. i numai ramur dintre dânii. Goi). conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. conceptele naionale". de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai.. erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. Avari. râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol. Cumani i Ttari. care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. foarte rspândite. i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. uneori pe o strict temelie naional. . — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. sau exist Statul. de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari. nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord. de opoziie a Bulgariei". nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. la nici o roman.

conform cu împrejuîntre dumani mari i muli. altele n. sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). despre advocatul român tefan Beideman din i acte. 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. Domnilor munteni i moldoveni. rrile grele pentru un popor mic. 378-445. ' 3) pp. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei. cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). cnezia ar fi german (dela Konung). de Dominus. Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. E un caz de cristalizare politic spontanee. i ea a devenit o tradiie '). Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^).ilor. 424-46 . i Voevodul.278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. Amnuntele. a ideii politice romane. baz — modern pentru Statele Apusului Europei.ai secundare cu privire Români. alt — re- sârbeasc având chiar . Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc. 4) pp.. galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. 17. pp. luat. 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase. 377-S9. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. i cestora cu cei din Balcani. concepie naional echivalent cu concepia teritorial. Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc". în trecut. „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie. Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal. Alarele- Voevod are calitate de Domn. la viaa în noastr cultural din acei ani. pe cale popular. naional i modern. de autocrat. — 1) pp.

. 3) J6id. 449-50 chipurile Mriei Poujade n. pp. încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea. supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie. pp. pp. 1-4. 1821. tânr i btrân. limba german voi.27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena. 23=461-483 4) p. 5) pp. Mihai Sturzn . lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. Ghica. 1915. . 389-425. in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819. hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea').Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. Hrusevschi.. Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii. Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-. i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). lui în grecete i românete. Se tipresc Martie acest an. 5-23. 6) Jbid. 2) /6id. pp. „Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp.249-50) pp. ^). zis. Iui 13=447-459. în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII. I 1906 a publicat ucrainian". 773-93. luând parte la în onorurile i avantagiile ei". 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede.— familia lui — planul îndemnul româneasc. legaturile '). vieaa prifapta condamnabil ale lordache. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie.lea. Cpitanului lordache. Acesta protesteaz. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^). afar de în istoricul ucrainian M. s ptrund. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. Mihnea c aici.

etc. 27-43. pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai. 7-15. tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". în extrase de documente. pstrate prin prefee dela ceti . 1) pp. 1766). despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). i încheie.19-lea ^). i relaiile 'noastre . Bucovina -). H) 19-21. Zentralblatt Deutchland din 1907-'). trei greceti din sec. 12) pp. 1!) pp. pp. Daniil Filipide ").. însemnri despre unele vechi biblioteci risipite. etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze. ::l-25 8) pp. 18-'). în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. reducându-le Ia adevrata lor va- loare. 701-3. i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). cu crezul lui Hruei integral. 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. 5) J6id. 7) pp. 1722. lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti.arabene cu populaie rutean. tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. se cerceteaz sprijinul. se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*). infUieniele . 2c-6. 9) 4) pp. cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. lO) pp. c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian. analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri. lucrat de Zaharii Mavrodi. 43=795-837. cri cri greceti din sec 18. reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor.— 280 solid ale acestui istoric'). pp pp. . — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc.

culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri. biblioteca episcopului din Hui. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^). Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. în versuri greceti de Alex. tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc. a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U. i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc . italiene. 18-19).Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. pân departe istoric. •2) pp. pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau. slavone. 1-34 . arat mai pe din sec. 21. de filosofic. analiza 1) I6id. 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui. de pe opere de gra- matic. Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni.. le feudele Fgra Sepenicuiui. apoi despre crile venite din Apus latineti. 12-21. a românilor din Macedona .. istorie. în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-). de drept i tiine. Calfoglu : în 1797. tiine) Donici. 28) „Origina noastre" '). djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii. ara Româneasc i Amla. 1-12. 4) Jbid.991-941.greceti (sec. despre vieaa cultural pp. de istorie. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". frarceze (pedagogie. însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. 3) pp. XXXIX pp.. .

coal. Fâtu de noutate i de pre. A. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene". a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri. pp. dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m. 1-8. pp. din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. 1) 76i'd. 22=91-112.uzaki i soia lui Zoia. 16=34-50. 4) /6id. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile. O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris. XXXIX. tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. 11-16. în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : .. nu ca temeiul tuturor învturilor. aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^). — tot din scrisorile greceti. 3) pp. Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". 1858). „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie. predând ci limba greceasc.. ca materie. prsete ideia „Im- 2) pp.. ca obiect.. . M.282 pieselor lui 1. Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). XXXIX MO. zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici. pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte. „Din relaiile franco-romne. 5) pp. care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i. o alt .

- 283- periul Românesc". se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze. „care pornind dela modesta noastr învtur. are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . cart în Se simia de mult nevoia arztoare. lui i s biruiasc." Analizeaz cartea. s manifeste aple. Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. vre-o doi ani. . 3) Vlenii de Munte . Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu. Aceasta ne-a venit iari dela lorga. 1) pp. 19-22. cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. cri sau vocaii. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. pentru istoriografia româneasc. de cultur. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte. s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. 11-19. . 1855. pe ele care Ie-a redactat Germania. de viea social. prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. în •^). dela striglitilor — toarele noastre nevoi. de sdit în tineretul colar care începe. cu o viteaz în- fi totul. . care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi. s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie. de rspândit între oameni muli. pentruca apoi. a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor." Bruxelles. 2) pp. artându-i rostul astfel . cu o siguran absolut în credinele drzneal. odat cu anii de refleciune. tele. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. 8-10.

sau de pasiunile personale. o iubete" — el folos tiinei care-i place. dar si aceia. . i anume nu numai în ce privete nevoia. nu numai legtur cu noi. lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. Rmâne materialul mrunt. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam.284 coleciiie lor. rilor fn . scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^). 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp. ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. esenial i elementar. 17-18. de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit. dar i interes pentru noi. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. pp. trebuie descoperirea. fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. în ce privete fondul ori^^inal. naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. ideia generatoare rspândit neaprat. 2-3. O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. . pentru ea „rmâne atâta teren. intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii". prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). una care se urmreasc ce se public în striaib. Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". . Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. îndemnul cercetri într'un anumit sens. orientarea folositoare la care se cere pentru alii. de a ne cunoate pe noi. care se schimb aztzi aa moment la altul. se public Ia noi. care a fi semnalat fr zbav.

12) pp. Bu- covina dup al anexare . 26-31.. . im-- portant deosebit. 1791). 31-33. 57. note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena. 34-'). 6D-1. Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. ca cu lmuriri asupra adin lai ") . legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". prin trei . . Moldovean i Sijn din 1) pp. 6) pp. onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). 5) pp. se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. 9. privitor (c. lui Alexandru Const. 73-77. •cesteia. 45-56. o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. 3) pp. 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. fiul Iui tefan cel Mare-). 2C-24.Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^'). 13) pp. în Bucureti. chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. 65-<j9. 7) pp. cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. 4) pp. 11) pp. 3 acte franceze: în chestia sudiilor. ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . despre aezarea dintâi Ruteni în . Negri (1865) •de cea '^) . 33-34. 1655)"). un act din Colomea o 1580) . pp. 8) p. 85-87. I. 57-8. 14) pp. i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). 58-6(1. 2) 25-6. un act 'despre casa polinei (1831). H) pp. de . 2 acte bucuretene (1572. ^erani.

fost ri- judeceasc" (1602). 215-226. târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). ^*''). 8) pp. — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. o la socoteal de clieii Bradin sec. 165-68. 1 Evreii din Aloldova '^) . 6) pp. 30. 2) pp. foaie de zestre oltean (c. noble buce- vinene Frunz (1788). porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). 141-45. orânduiala Iui Grigorie Alex. 25-26. 286 Bucureti 1 ') .. 11) pp. 17-18-lea. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^).: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') . 87-9. Lpuneanu. o însemnare a manuscriselor . 118-21. 5) pp. E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. privilegiul iu'. 1) pp. 15) pp. 18-20. 4) pp. Focani (în (2 din 1664. 126-29 79-91 . 3) pp. arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773). al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec. 1760)'^). — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. 9) Anul 11 ( 916) pp. V). 114-18. „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838). multe lmuriri despre (c. Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii.. 7) pp. 1748). „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. 26-7. 7-8. o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod.'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. mnstirea familiei lui Sf. 12) pp 14) pp. 2 scrisori din 1821 e postelnicul . ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^. 1. lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). 13) pp. ^) . 89-103. 10) pp. unde vinde o iganc'-). VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). 80.

daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). 1785). biserica Sf. Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803). 1801). 83-101. Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. oastea (1687). scris. 125-126. episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. relaiile lui Polonia. Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792). Mitropolitul ardelean loasaî (1683).— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. lui ctc. o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). hârtie de sul unei domneasc Const. boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. vân1783).. o danie rea Sf. înainte de Domnie. (1838). o po- runc domneasc de (1860)-). Vineri din Târgovite. 17-lea). scrisoare de afaceri (1799). chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). „neamul Dingi" (c. oastea veche (1600). zapi. o tire despre Asachi tiri nou despre Despot.^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826). ferite — lar polone. 1676). un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729). i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). . 2) pp. bilet de trecere (1754). moia igneti (Tutova. 12). Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782). o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). — 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu.liei al Mitropomuntene (1750). 1650. pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. 5 vechea Moldov (1836—42). despre a lui Piatra Neamului (1765. protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**. act vasluian (1766). stpâni- rea Iui în Moldova. comand tean (1819). 3) pp. marturi al gleni (1686). procesul unei opincrese (1753). apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676). de pretine i un contract de vier 1838 9). 5 din sec. o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . (1782). . Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie. se arat petutun în trecerea Despot. . 141-51.

47 (in franuzete ibuCctinuC iast. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec.— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A. pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf.3) „Cum se face o noblee". miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î. târâ ârii vecine ^) . 8) N-rii 64."^) i 1859-66 sub Cuza Vod. 192-4. 43. 9 do:. 10) n-r 72. 84-5. pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^). 7) N'rii'63-4. 77.Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana". in 5) N-rii 40.=). 4!. 48-52. Hurmuzâchetii (1834)'). O judecat a oUrii noastre din 1877. din partea unui General guvernator legturile .. XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -). Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. Rosetti. 4) pp. . o cheltuiala de nunt (c 1700). 181-86. 179-80. 11) n-r 91.2S8 zare în inutul Neamului (1604). sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia. ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) . pp. asuvire. Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia". Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp.— O descoperire privitoare la llie Rare". — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp. 6) N-rii 44-46. i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855. 196-202. Gheorghe din Suceava.94-5 12) n-r 74. 189-64. un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827). Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului ''). — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"').i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)". 19l6. 9) n-r 6.

în limba iTancezi in ^uCe. inst. culturii noastre'^). cât i a reginei Mria. 10) n-r 112. i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. 8i-2. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" "). a Sârbilor Banat. 9) n-r 109. pe baza intereselor economice inexorabile. — — (\828'39y^). 4) n-r 96-7 n) n-r 99. tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^). meritele fiecare. real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora. 111. Grecilor i Sârbilor. — — rile noastre despre Koglniceanu"). lui i România (1877)^). în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul. 3) n-r 91. pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern. pot fi stabilite atent. 111. Vleni. cari de fapt nu istoric.tinuC Iai (1916) n-ro 1-5.e. cu decât prin fale. î9l6 p. istorice puine ce noastre'). la!. are înrudiri cu familiile de sânge ain . 2) n-r 90. 6) n-r 100-1. — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^). O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor. I9l6 p. arâtându-i istorice. culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •'').289 multor persoane.//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^).— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^). 34. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^). 13) N-ro 116-17. pe care i ind c în acest studiu. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat.—/?e/fl. din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice.— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). 14) pentru studii 10. lsând la o parte tot ceia ce în tradiie. tiragiu aparte. 7) n-r 104. interesul cultural din c. faptele lor care cer înlarea în ranguri. francez i spaniol. Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale. cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. în iluziile i) n-r 79. S) n-r 11) n-r 109. 112. . 12) n-r 115.

Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. 3-9. 1916 p. asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea. Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). Vleni. pp. 9) Iai. c tot trecutul ne dovedete c. împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai. 1917. Statului. Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . tip. popoarele balcanice. 5) pp. 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti. pentru lumea apusean. începând cu epoca antic "*). 48-62. 1915. Statului. partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst. conclude.. 122. 103-4. 91. pp. 48. scrise de el însui. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. a) pp. Arat la început împrejurrile i modul. p. care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). i9l7. I9l6 p. trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni. 10-47. pentru ele . Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. Vasile e din Bucovina (n. 42-59. trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. 8) pp. care vor adnce o armonie au la ^). 63-80. poate s €u baz exclusiv modern". tip. 7) pp. o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. Bucureti. Jbid. 1 '^) Crimeei ^). iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. p. statri „Ce înseamn popoare balcanice" '). 81-87.. 293 sentimentale. 1916. cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. 5-38. 1876). 10) pp. 3) lai. 91. . 4) pp.

173. 16) 15) pp. 12) pp. 559-580. la pp. deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. 14) pp. 64-76. pp. 6) pp. ne d o expunere tiinific i solid ^) . 368. 97-131. in 5) pp. epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). 3-35. 43-63. .tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. 39-68. 13) pp. 1913. 2) pp. pp. prin Hurmuetc. 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai.: . O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. a d-lui P. reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. 77-9(3. p. Având la în- demân întins un material istoric : bogat. al Aa ^). vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. Paris. piedicile puse de episcopul Hacman. pp. 11) pp. „Progresul" p. 1-13. 4) lai. 36-99. 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). „Progresul". tip. tip. ^) zaki i A. al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. 1917. 41-83. 14-31. 7) pp. 69-90. între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. 3) pp. 32-42. 9) pp. partea aceasta s'a''. cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în '). „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . 100-172. 1917. . Poenaru din 1831. Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . 1916. 10) pp. Pumnul. despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) . pe toate cile. 90-122. Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. 132-UO. Ucraina Petru .

Iai. deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp. Rusia. pp. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent. Cronica 180O înainte e plin de noutate. care mergea pân 1558. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252. 1917 pp. 7'arts. 9-15. 2) pp. fiul lui în seam" Ia ^). 1-9.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. Serbia. 4) Iai. 5) Vezi i conferina lui lorga. 22-54. 6) pp. 253-337. — Iui ^Despre cronica vici. tip. 3) pp. Cost. 1916. relaiilor noastre cu Frana"). III. Anglia. Mitropolitului în de A. „O cronic nebgat goftului Mateiu. 104-113. aici Conachi'^). despre nite afaceri ale sale intime familiare. 338-367. ale poetului Belgia. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9. ca pân 1836. Dunre. 8) pp. Portugalia Italia. ci 1915 p. pela 1685 (publ. 10) 75id. Rzboiul al arul Alexandru I-iu . 9) neuista istoric. 7) pp. asupra. . lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt. E analiza cronicii Lo- Branite. 15).a Cui Dla. de valoare deosebit. Conachi (1840 — 46). în momentul acesta. i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul.on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni. Paris" (p.poCe. la c care stpânea absolut. Stolnicul Cantacuzino.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor. „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. Dacia. 114-125. Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const.

3) pp. cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari. 15-17. Statele înfiinata de congresul din Sârbia. nu întors ^) . 2) pp. 2>22. mollui doveneti . musicani domneti . — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^). 1789)3). 22-24. aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. Ducule pretendent . -9) . N-rele 51-2 I6îd. Stol. care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. 1917 N-rele 44-61. diferitele popoare în ce Europe. Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ). popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . si 6 doc. sufletul naional formaiune . 5) 7) N-rele 46-68. neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). Dp. nasc Ruset diferite O 776) dn . Bobulescu {in .Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. popoare^). (1748— 1785) '). pre'aii români în Rusia (sec. extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . la s:aunul Moldovei. N-ro 4t. 12J. 293 aceasta i cea editata de par. . principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. . Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753). .Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . lai. 6) N-ro 45. 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat. . Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. B. S) N-rele 47-50. testamentul Doamse toric".. Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus.

i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc. Tlomnio. i CLpusuC în revista englez aS. eare în prin felul cum i-a fcut d România.. ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat.1. arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. trad. Maramur i Satmar. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^). 1832) N-ro 35. 3) N-rele 58-61 n-ro 5 . Jbld. . a caracterului care avut din capul locului. lupt in 2) N-rele 55-57. tip.uj~Curopa. . N-ro 30. No. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului. fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic. 198 p. din Moldova 1825. brut. mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. A) Iai. Neanul Românesc. universale. N-ro 31-32. 1917 Ianuarie) scris în de lorga. transformând concepia ideal într'una material ritoare alte . 53-41.Gânescu. DleamuC . Watson — {jfCe. în românete a acestui Românesc. . prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^). Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. 1917 n-ro 40-41. a cerinei creia rspunde. lemne pentru coli (2 doc. spusele unui francez despre Gr. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. nu formata din dorina popular. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române. preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. „un element nou : exemfcut 1859. de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp. al XIX.. „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). se face comparaie între felul cum s'a — : . 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. 117.

1. c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare. ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. 1-3.i:are-i alctuiesc. Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. toate.. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. ci numai ale unor combinaii dinastice. influenele paal pale germanice. 39-52. zadarnice. de instincte rdivergente. Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg. i hasarduri. trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . le-au c . care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. pentru o lung dar fatal conveniune. 3) pp. 4) pp. dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. Boemia i Ungaria i operele lor ^) . de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica". 11-16. in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii. fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv. mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor.. nici situaia poare. 5) pp.fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare".. 295 . Habsburgii 2) pp. având dac nu contiina. au venit gata formate. 6) pp. aceste podeci. 28-38. misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei. . nici baza vechie anteroman. 2. regalit- ile naionale 1) p. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul. 11-16. i -în epoca roman. nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) . 17-25. popoare de sânge deosebit.

i: Austria nou i carte. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt. 4) pp. 17-iea-). 1) pp. pp. în ce priîn vete crora >i fapta. Aa c rasa. 79-89. pe urm. Neamul Românesc. 7-20. 3). s'au supus. tip. principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel.. slave avut. ei formau cât de tot aa de puin un popor. Peitru ca. .. iari la deosebite epoce. omenire. obscur. Germanii n'au inovat. 53-65. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german. 3-5. german nu e pur. i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul. o ori contiin naional. oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^). c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^). i:3. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . ct ar V. naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. a unitate ei o mai discut. ci dimpotriv. 7) pp. 2) pp. crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. 5) pp. pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). ICS-IIT.. p. 93-104. 1918. 6<5-78. 5) pp. i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. pe vremea strmu: trilor. formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez"). concepii originale. a adus istoric.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". iniiativa creatoare. 6) Iai. dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. ci un amestec cu popoare finese. radical curit de pcate trecute ale omenirii". spontaneitatea revoluionar a altor generaii. idei dela ivirea pe de scena nou. i celtice. i o datin politic..

52-62. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. 10) pp. — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck. 12.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. 7) pp. 3) pp. „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art. 74-S8. când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^). 1(^-114. — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare. 41-51 8) pp. aceasta fost într'Insa. au czut princip. . prin care Germanii n'au cptat „libertatea. cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. a conduce".* afara de regalitatea merovingianâ. puterea de ci ai crea forma poltic original". lor. cum nu veniser pierit. 21-32. Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^). lumii. I) necum 20. — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). — „Noua rr. V accidentale. un singur aezmânt p. 63-73. — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii. cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti". 33-41 . c — — iau dela alii. 80-105 6) pp. au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei. Regaiitâi'.'•) pp. literatur i aezminte. etc. 115-121. 9J pp. — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. 4) pp..icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. 7) pp. 2) p.

4) pp. uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris. Elîsabeta : vrocordat (1715). sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. 2) Jbid. Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. ^). Sava la 1818. 3) pp. i spier 1770.298 i un singur principu nou omenirii**. Ro nanii i Austria (1738). un Kohary în Moldova (1737). P. 1918. 1808). . — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const.. Govdela. polit cetiri italiene la noi. Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. la la Iai (în 1769). Vod Basarab Domni basarabeni Alex. un roman al lui Nicolae Vod MaSt. Iaii în 1770. de scurt privire sintetic. Ion Callimachi. Lpuneanu. la trad. Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. 1-10. d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. (Iai. Ubicini în la 1848 2). . Alexandri i ./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). despre 1848. Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . artându-se i limba IV. familia Stamaty. o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. 21-95. 16-20. uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. 10-15. i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. pp. — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S. prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. . cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie". dram de Rozie. de Alex. Auerbach 0. . Lascarev (1789-81). si Note polon extrase istorice Sarnick!. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. Iai. Fotino Alex. tefan Toma. i uu strinii din Moldova (1827)^). 1845). Lochmann al Iui chirurg Sf. din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B. un Provensal Alexandru — . Varovia. univer- forma prezent. 1822). director al colii centrale din Iai (tip.

10) Jbid. 21-28. Codru Drgaanu. O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. de cltorie. a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea. . care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. traducere din francez dup ^).. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. „Varia" mormâutul Const. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. 6) pp. cu planuri de viitor. tip. noi. 74-78 i 93-95. cu mustrri aprige. . 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). 116. Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). cu Ringala. — •mânâstirea Grjdenii (1721) . la ^) 1824 la 2). Cantacuzino. obiceiuri.^fluenele strine ') . „Moraliceti haracteruri" lui ^). Mitropolitul foi Ignatie (1815). rural. Vezi dup Drguanu i 8) pp. plin armonie" Lista ^). . 64-66. 29-30. Cantemir. 110-15. individualiti. pp. 2) pp. o cercetare critic a tot ceia ce vede. Paris. „Divanul lumii" de D. Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. Marmontel „Versuri" lui ^) . 50-(i3. lorga. 299 . cum nu le poate da decât un suflet. 66-73. 31. l-ie. 7) pp. urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). perirea Americei" de . Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. a : crui oper scrisori e. 9) pp. Asachi din 1846 pentru '"). amestecate cu discuii filozofice. — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. 3) pp. "). „Pirostia Elenei". o jalb a sate lui lui Gh. 96-109. 12) pp. in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. „Istoria Valachiei".. 5) pp. 79-92. elevilor Blcescu. 1914—15. panegirice înflcrate. la Buda Costandie episcop de Buzu (1813). 4) pp. 13947. om foarte învat. un articol inedit „Serbarea Patilor" de M.49. oameni.

. 1739 /âid.— 300 evenimentele dela 1821 . din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th. Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769. apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791. Rumânii iSlaviidin Austria (1848). I9l8 n-ro 67.xtras aparte p. • 6) /6/a'. lai.. . ^) 2) pp. /6id. n-ro 19). Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. doc. n-ro 100. Muzeul Soroceanu.. Burada despre Românii de peste Nistru. condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia .^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina. Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c. din 1859 . un medic francez Dr. Alex. Ioan Caliimachi. i fica lui Mare la Alios- cova ^). — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id. act despre grania Prutului (fî82l)2).. /6id.. Basarabia Toma. relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571. 163-4. Anexe: un doc. ofieri. 4. nro. '). Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru. 1918. fiomânssc."*) Avem în ] Polonia. n-ro 68). i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei. . din Moldova Paris (OZeamut Românesc. Note 1846 i influenele noastre in Ucraina. 71. 1 . întâia gramatic basarabean româneascâcle I. 16 8. 47). odoarele noastre (1866) noastre (1868). i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84. . în . n-ro 95). etc. gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. 1691. 151-62. o poveste „Rodia" de Sevastia uu . „Tighineanul" (I8?0). unde se aflau pe la 1400. armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. încercare de unire a Românilor din Austria (1548). n-rele 98-103 . n-rele 91-97 (i e... îupta zice autorul. arat pustiul din Podolia. stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru.

Canini. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. n ro 117). Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r. — actele oficiale în „Andrâssy i I6id. Tucher Ion prin Moldova despre . n-rele 109-112 (i tiragiu aparte. ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd. n-ro 110. S. 4) Alte note istorice Ia : p.. n-ro 109). 116. . O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui.oi A. 1) 76îd. despre situaia noastr. scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. o carte rescu. Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri... ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova. cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig. n-ro 114."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc. E. n-rele I. 1868: navigaia pe Nistru inc din sec. O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac". n-rele 104.. extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844.. declaraiile lui Bismark despre Frana. originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea. pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. profund" despre Basarabia la ... tean în 1823. 114. . necunoscut a moldo-române fa de . n-ro 102. 3) /6id. întâia reprezentavie de opera in lai (IH31).')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". n-ro 108) o votare interesant 2) /6id.SS7 (]6îd. o profeie bulgreasc la 1.. publicat de Potemchin in 1793-92. Aus114-15). n-ro 106-R9. 33). biserica din Mrgineni (jud . \6îd. romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id. O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul. Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id. din 1593. cltorul german (\6id.. etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S). lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip. n-rele 117. n-ro 101) un ziar din lai.. \6id. 1479 {\6id. anonim) ]6cd... probabil nu românesc.. 1862. „desvoltarea drepturilor 1857. tria i Rusia la lSo7. tatl lui P. scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id. dascl in Slatina niun. Gh. economistul {Idid. „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116). lJ-64. no 113). Aurelian.301 teratiira româm^asc. a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812. . n-ro 105). n-ro 104. Ardeleai din Sassebes. ^) spiritului în românesc în Basarabia.

no. no. Domn U- Frana i medicii notri (1857-8). o discuie de pe (16/d.. legturi cu Frana c. Asian i N.. 150. 155-56) 1856 (\6id. al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc. . 128). no. 138). no. n-ro 117. tip. O comunicaie valoarea 121). Gh.^) — „Mihaiu Kogâlniceana. T. în care spune c merge pentru .^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id. rector (1861-2) \6îd.. 129. bucovineanul Nichifor Iliescu. 133). Istoria francezului L. cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian. Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id.. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-. prerile politice ale lui Kosuth. 147). 302 Aliana". Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su.1855.^) româneti 1845. n-rele 13?-130. Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N. francezi Ia noi în 1859.. (I6id. Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai. Cum am intrat în Dobrogea (I6id. 144-45. . nro. no. obiecte de art de pe . IstratI. n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. 1840. tipografii crainel la l librrii la 1865. 1739-40) \6id. nro. Bleccu Celii (1859) I6îd. (1864). Ceahlul în literatura italian (1862).. 3) I6id. no.. no.. pierdute (16/d.. la Paris 1779 din biblioteca boierului St. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy. J6id. la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. Nic... româno-francez dac Boerebista i prof. no. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. 126. Bal din 1780—90. 140. no. tiri despre vechea Basarabie (1859-64). . 118.. candidai la colae domnie în 1859. nro. . poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd. 120. 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui .. 122) coli caMoldova (1846) I5id. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. Duca. Rosetti la 1859. o scrisoare a Iul Const. subt regimul înelegerii verbale. (\6id. 130.. {96id.682. I . întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. (1854). etc. etc.. 163).. trsura arului Nila noi. în Moldova la . nro. Francesi la 1878 (lâîd. {96id. un proîn la noi no 195). no. nro... Bagdat la 1845. 127) 1864. Repey. . 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. Alex. 216). 119). no. (1706. no. no. Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. nro.

extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo.. care merge pe urmele unei care tradiii politice. no. o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857). se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850. 9) n-ro 348. 297-8. (96id. (tiragiu aparte. clasa mijlocie ^). n-rii 342-352. no237). no.. no.— „Politica Mifiaîu Viteazul". 294-5.. arat factorii interni din România veche: boierii '*). ranii"). adin 1842. 3) n-rii 342. no 2M») „Henriada" lui Voltaire. Origina ntatea brie actual". 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). în care cercetând faptele trecutului românesc. 313 4) n-ro 343. {J6id. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. 96id. i aici factori interni: clasa conductoare^). 7) n-ro 346. . neprtinitoare a libertii cretine în Orient. i s Mari. (7^iW. 25). : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. no. 5) n-ro 344. no. 249). 11) u-ro 350. (76iVi'. cercetând mijlocie''^). 6) n-ro 345. 8) n-ro 347. no. 2) 9Sid. 10) n-ro 349. popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României . unit. sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern. clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id. Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. carte a lui Vasile Vârnav. no. Dup câteva cuvinte in^). 1772 {96U. ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop. {96id. care lipsesc între ele') i. legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc.. 1) 96^.') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui. de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^). 28''>). vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. 243). 2) Jbîd. p. n-rii 292. în toate elementele ei. elementele de legtur moral i materiala. pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia. ranii ^).

pp. vezi i »Ideia /6id. ioas gramatic. prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci. Daciei româneti" n-ro 329. Gorjan.. 65-80. pp. 5) Ibid.oista istorica. 7) Jbid. „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi... d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784. pp. aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni. îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul. constat i Bicinia. cuvântare) 3) P. Ploeti)''). 4) /6/d. — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc. 6) Jbid.. Bucureti 1918 pp.. 103-113 (comunicaie la Academia Român). ").e. pp. al Ploetilor. „Danii româneti Mihai Vod uu .. . V. pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351. cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban. Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu. Ia 2) n-ro 352. „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii .. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite. româneti (1787-1817)^). tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). pe traducere. apoi se închinat lui dasclul 1.47-8. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -). 55-57. aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. însemnrile româneti de pe ele. unge d i listele bogate.. ale prenumeranilor la crile greceti tiprite. '^). pe baza unor a Anei Comnena. La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. 304 i activ.

critica.xtul Apus. negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile". în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi. i influena renaterii la no?. Sacea i Seslav. noastr. o imitaie Nord i de Bizdnul din sud. legturile i modul lor de traiu. povestea liric. în Aa Const. arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te. dovedesc c.305 Voivodatele lui Tatu. dela Frana cruciatelor". ca i de Italieni i Hispano-Portughezi. Cantemir opera lor istoric. împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". n-ro 13031. reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu. I9l9. i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale. indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii. 20 . in comparaie cu popoarele rom. favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc. a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. judeul Vlaca. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic. „Ctialis".. Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 . dau o literatur 1 ) 76/d. i la i balada împrumutat de noi.anice din Apus. prin obâria. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest. venit din prile noastre la ei. Cantacuzino. Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. Dim. unele le sîntem premergtori. ci numai cu tradiia odat cuindian." Clugrii. pp. a ducatelor bizantine". mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea.

renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. Rolul frailor Renaterea româneasc ^).. stilului. cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar. Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. tipul Grecilor din Moldova. revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. . noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit. astfel pe când Frana. pp. Cabal- . Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi. . 165S. neamului Basaraba. Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. grania ardelean (1704—92). 3) Ibid. 135-40. cum astfel în acest an. pp. cu arîn Vrnav — 1) 16id. cultur. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878).306 româneasc. Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. Verga. i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. 170-87. Const. la Spanioli F. „Belgun" ori2) . înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445. valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci". Ibid. pp. ginea . Romanii din Bosnia. 1874). 162-70. despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea ')..

Alexandrescu dela poetul francez banul Gr. . rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei".. pp.^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . universal în dauna Francezilor. a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. 232-54 . 1856). . 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844. „Cea mai bun carte francez despre noi". tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A. 224-31. adec a celor dou principate. 201-216. pp. pp. despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr. danii domneti la Muntele Athos (1487. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. financiar. 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . trad. Originea satului satului. 4) pp. 1559). de un real folos timp"'). plin de judecii i tiri despre vieaa economic. Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. 2) I6id.I6îd. 3) I6id. — a lui 3. Zappa „Trântorul". Extrase din cartea temeinic. 1501. 232-35. Costandie . . pp. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. meseriai. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2. . '').. Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740). vezi o analiz întins. 93-200. 1497. ca i acti- i. preoi. nume la i nou neobinuite. „Din scrisul nostru i despre noi" ^). cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840. în în Dealul Spirei. 5) 76id. importana de pe 1650 ostai. etc. Cartellieri etc. despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. etc. .. vtafi. ." (Bucureti. 235-39. „Un vechi înainte. rela- greceasc 1847) 5). sat de vieri : Odobetii" ^). . „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex. — i 1. al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea. cu observaii nou. de Dimita (Lipsea.. . 1919). Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. pp.

irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez. n-ro. dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ. i 20. vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid. tendina moral sntoas. 1856) '). — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris. pp. i termin cu aceste din „Colonizrile îns.. acum. 127- . dreptul Ia autonomii. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru. 2) Tbld. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. piesele teatrale. vezi tot hotare et- nice" «0/7I. n-rii 124... 239-54. 1919. (1461. cele 2 conferine: 5) Bucureti. 4) J6id. „Hotare de Stat p. cel Mare" "). cunotinele. (f 1875). „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -). aceast chestie Cultura Neamului Românesc. cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui. care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia. pe baza : date cu expansiunile etnice. 267-270=367-370. pp. Se cerceteaz în activitatea poetic. pp. sean.128.308 iile franceze cu Muntenia. 3) Jbid. dela în biserica catolic. când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact. 254-67=354-67. i 1919.l25. dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ. dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip. nu pot cari servi.. cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). 1) pp. reproduce 2 documente . Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^).

" naional.. Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. i art popular" ^). hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea . necesitatea de a i recunoate român tirbi. Ne-avându-l supt condiionate i garantate. I9l9 p 170. Cultura Neamului Romanesc. cântec. uu 2) pp. nefireti i-o i impocercetarea statului sibile. 79-99. „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente. 3-31. 6) Bucureti. tip. tip. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V . . Cultura Neamului Rcmâncsc. clâdîr. rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine.309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. de a se ocupa de inscripii. 4) pp. Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti. I9l0 3) pp.* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. colonitii lor pot cu atât mai pu. p. 3o-j4 (foi^ 5) pp. documente. s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria.in Statului. — cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. 57-76.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^). poveti. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". . de elementele de fol:lore. universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''.

5) pp. 13) pp. 310 oper. crile unui stat popular rusesc ruseti. Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon. ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). delimitrile lor naionale. amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. 10) pp. 30-35. marii scriitori ai Rusiei. literatura i . i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi.). ei pentru cler i rani i I-iu ^°). îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. societatea ruseasc '^). soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. 4) pp. cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". a lui loan Bogdan". al XlV-lea^). r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. 7) pp. Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^). 58-74. influenele apusene i bizantine. 152-165. 166-178. 46-58. II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. începuturile (c. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. 125-139. 1 670— c. 3) pp. XVII-lea ^). 2) pp. 8) pp 88-104. Rom. Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora. 6) pp. societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^).. 12) pp. 9) pp. '') . 139-151. 1 760) '') . civilizaia polon i originele ei. a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30. . 105-122. 5-19. 11) pp. desfacerea polon i încer. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . în sec. 77-87. pp. influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. 39-46.

politic ei. In intropreioase asupra întregei opere.. tgad noua formaiune organic a poporului francez". a „naiuni" franceze fiecare. Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16. 2) p. se lui Ludovic al XlV-lea.Ro- fr mani i Frânei. Eu — i în atâtea feluri. ii cercetri. adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. 1919 ediia de Academia Române). veacul al XlX-lea.-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo. 408 {=Studu . zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate. aa II despre tio. cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". dup însemntatea lor în desvoltarea întregului. 3) pp. istoria poporului francez. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional. Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni.311 la opera însemnat. Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne. în nvlirilor.. 9-10. Va cuta s s ceia ce va contribuie. i atunci la numai. tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez '). asupra cum înelege expun lucrurile. aciunea ^). de ce e plin de micare luptelor . prin monarhii absolute din sec XlV-lea. care s'a scris de atâia s cuprind aici. de ce este grandios în personalitile dominante. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez.. 8-9. Arat s deosebirea între istoria teritorial. dar incapabil de a dup interesele sale. încerc ca pentru noi. alctuita din leciile inute la Venim sale. vom pe asista cu adevrat. poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul. p. elementele alctuitoare 1) Bucureti. unui popor care ea tot ce se în stpânire. Serviciul geografic al armatei..

Cult. Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). trece ex- 1) pp. Î6) pp. Carolingienii i începuturile poporului francez"*). înFrancezii. Neam. care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat.lui formarea unui centru naional francez^). 217-239. i în traducere francez. Bucureti. 138-163. lui Ludovic XlV-lea'"). 77-88. 7) pp. 87-137. 19I9 p. 15) pp. 263-85. 329-A7. Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). 4) pp. reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^). 5) pp. 6) pp. luptele •'^). Românesc. Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). 2) pp. 349-76. 11) pp. de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice. 309-47. în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. poporul francez ''^). 14) pp. vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. 377-408. -'). de rzboiu. 10) pp. 13) pp. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat. 18-8-219. contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). izvoala Dup câteva cuvinte introductive. în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"'). i alt cum.312 francez '). c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. tip. 12-28. S) pp. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). care se pot interpreta. 164-187. 8) pp. 117 . . 287-307. 3) pp. 12) pp. 18) 17) pp. i dac ar fi fr îndoial. 45-6!. 62-76. 29-44. 236-262. demn la multe discuii.

503 studiuC Curopci suco'^cr. 8) pp. 500-501. cu numeroase ilustraii. 489-92: bibi. chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). partea a evenimentelor din contemporan îns chiar. 4) pp. bibi. mare''). 12) pp. 9) pp. 215-18. 5J1-2. care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români. 27-35. german Lipsea. „Welt istoria gescliic/îte" . 14) pp. 65-73. 36-64. . 494. ganilor^^).. 2) pp.S. \ iCartea a aprut numai în 1919. IV. p. De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"'). 1919 p. 433-44: bibi. decderea Olandei. de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat. p. Marco Polo. largul oceanelor (1580—1660)^). cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale. a Maghiarilor ^'^). 445-87. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. 10) Voi. Rommilor^-). p.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm''). stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . 502. 502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. 58. 94-117. Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. 13) pp. 363-95. pt. voi. 1) pp. bibi. editat de Hans Helmont. desColumbO. 3-.i anti. Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor. 3) 6) pp. Mrilor î.Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . 15) pp. Bulga- rilor^^). il) pp. lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. IV pp. pân in înfiinarea Republice! Statelor. pe scurt. bibliografie p. a Hunilor în '^').hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^). 74-85. p. 7) pp. din dumanii Germaniei. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). 5) pp.iaCc. \'\ Bucureti. 86-93. bibi. a Alhaniei^^). p. 396-432. aciuni engleze i olandeze cele . 9-17. anglo-francez pentr.

al XlX-lea^). lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. linitea în '^) . Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. Epir. 18-30. 11-14. . 62-74 . Neam. 7) pp. 11-18. 43-46. In scurt ne informm despre . al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. 37-42. româneasc 75 + o hart a Macedoniei. cruciatele i Angevevului p. pentru studiul 12) pp. expansiunea albanez sfâritul 1) tip. 10) pp. ed. care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. Neam. i Balcani: un Stat albano-român. ori- gina Albanezilor i ^^) . La congresul de pace din Paris. 1919. 14) pp. privire lorga pentru a da la ei. 9) pp. 1919 pp. Europei sud-orientale). i apoi ^) . 11) Bucureti. 4) pp. -i crticica . Un- i al României. BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii.— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. 6) pp. crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. 26-36. francez 3) pp. hotra : la Congresul din Paris. 2-11. In scurt înf- ieaz : originea lor.) 0. de Neapolea Bucureti. '21-25. Macedonia. ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). 47-61. 15-20. în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. ed. Românesc. Tesalia. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice. strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. trecutul gariei . Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. p. întemeietori de ^) stat (IISS)"*). tip. Românesc. 8) pp. 5) pp. 2) pp. 7-10. etc./za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) . Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). 13) pp. Cult. adec a frailor notri Aromâni. Cult. apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. pe care-1 doresc amândou naiunile i.

50-55. 64-Gb. i . 43. 2) pp. unde se oprete beti. 55-63.315 mediu bania i statele albaneze'). muli i cu numele.^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. tip. 4) pp. primirea lor. i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez. Scanderberg din sec 15-lea. nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. 5) pp. Românesc. cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. 8) %eamuC nomân&sc. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi'').i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic. oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^). 45-49. Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^). 30-41. 72-3. Cult. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. Neam. 67-8. 3) pp. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" '').] 6) pp. 7) Bucureti. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic. apoi pe expunerea. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români. altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. urm rostul d ei. O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. n-ro 33-36 I9l9 p. 1919.

observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec.. negustorii. 3) n-ro 221 i urm. constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii. i diferite timpuri. gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. V'edem vieaa eranului român intelectualii. care a existat totdeauna. pân lui în zilele noaau când scriitorii. i strin ^). Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. Punând fa în fa dou acte. superioritile bucovinene'). 215-6. „coala i o bogat list de prenumerani. pp.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . Moldova 7) Ibid. 11 i OfC&cunuC Uomnesc. . în stratele adânci. influenai de curentul istoric al zilei. dovedesc „aceea perfect unitate de via popular".31G covina" '). unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit... 66—7. aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat. politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. dela origina însi a neamului^ nostru*. pp. 221-2. 224-7. lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^).. la 273-283. n-ri 1919 n-ro 2C6.. preoi. 4) Ibid. 24. — 14. e9-95. 1919. 1 5) neuista istoric. 17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. — 11 (comunicaie in Academia Româna). pp. ocupaia ruseasc 62—3. 6) Ibid. reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in. 1920 (VI) Bucureti pp. 215=6. 243-4. „Lucruri nou de danie 1) Ibid. opera tipografic a frailor Christidi" . n-o 22. n-ro 206. note despre (18C6) i de pe cri bisericeti.

Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. I) p. istoria universal ale sale. 123—4. Roniulus Scrib an"" 3) pp.^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc. '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. lescu (1837). 162-169. Muescu (1860). 69. 10) Ibid. despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. de discursul din 1836. . Molnar (1800). Alexandru „Liicien mmete". 7008). — 1757). 83=86. Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). : 6) pp..317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec. 69-74.. inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld. Creescu Cerntescu i V. Aaron 0847). 1 dela Petru Rare (7035). . lui.persoane.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). aici. 2 dela tefan cei Mare (6971. dela Petru Aron (6964). 8D-83. aezminte vechi din Moldova.^) 6 doc. de poeziile Istorii i I.^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). b'serici. 6 acte româneti (1807—23) despre moii. pp. 7) 75-80. pp. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). Eliad(?). 5) pp. 9) pp. la . 88-91. nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . 2) pp. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ. 119—21). de P. 86-88. . Su- (1852). Mandinescu. trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. pp.''. ' '). cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676. Florian „Un romantic poet al unitii naionale-.^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite.. toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului.. al XV^I-lea. 8) pp. pp. M. Teo- dorovici (1824). 225-35 (comunicaie la Acad.') în Iui (1661—56). Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie". . Gr. etc. Gh. (1581—1798) cu sec. 4) pp. pp. Rom) II) Ibid. Ai. Românii din Macedoolria noastr boierul român. 74-5. cununii. Gnescu (1856). I. „uurgii" i Evrei . care scrie partea româneasca a actului slavon'^. stupi.

în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil. în o direcie sntoas. 'privitoare la Ro- mediu. se d i versuri „triviale. 3) \bld.." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi". pp. ca lare. dar interesante contra Mitropolitului. ^) Cercetând. a E i. 201— 2C6. în câteva noi istorii izvoare apusene". ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate. izvoare apusene. etc. pro- babil Neofit. XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea. care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci. care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i. cai fiorul de trecut.. luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. ca element militar în loni. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. 1) Ibld..318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" . cu o interpretare în evul nou.^) Alecu Vrcanu.." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu. pentru alctuirea unei universale. încheie spucultura porumbului. 193—201. pp. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. aduse. diploma de nobilitare a lui Gh. dela Radu Vod Mihnea (1622). re- lev mâni lor unele lucruri. 170—175. a crei „idei. negustor bucuretean. ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale. (1818—29). vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. . 2 acte latine dela Nicolae Petracu. pp. apoi în Boemia (sec. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova..^) Aduce înainte aceast plant nou. Cioconeti. 2) \bid.

^).uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70.. 10) pp. 13) pp. partea care ne privete. tip. I6îd. 60-74. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). 14) pp. note isforice rile noastre despre. Mihailov:ci. plectând-o când e prea al cnd ne e greit.. 1919 no.' i Slavi. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. 29-38. !JZeamuf Românesc. MolMatei de Murano ^) i. 26'>64. vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant. Slobozia. Tennstdt i Schiltberger XIV. 39-59. llx-27. '^). Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor.. apusean Moldova: Sommer. Bucureti. rom. în trad. care a fost pe îndreptând-o noi. Vleni. 272—75. 1. în revista „Dîe ^arpatâen" II. pp. 128-43. 262-65 . nume interesante din Oltenia 1857. 105. Grazianii Verancics 1) \6îd. 287. Q. pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. tip. Const. femei cetitoare la 1850. pp. Aa ara-Româneasc era Spaumann. 269. vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. Neamului. Angiolello i W. Vezi despre influena -chime. al — l9-lea) lui Reni. 75-95. . . 244-252. pp. I9u9 pp. 4) Bucureti. 1920 p. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). Cultut'a Neamului Românesc. Anadol. politic i social a terii ^) . Români la 2) I6id. 252-57.') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec. 7) pp. Câlia. 1(^-117. 3-15. asupra noastr in ve6) pp. cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor. 3) pp. Wavrin în ara Româneasc ^). ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . peupk turc. in comveacul srac. o conferin.319 ftin. 5) pp. cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). etc. 11) pp. Braov. et te 24. 9) pp. sseasc /es ^oumaîns 1914 p. 12) pp. apar înc când deja înfiinat. cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu. Colibai. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . 1599—1654). 275. lorga. i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc. 96-107. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). Minorva. 16-28. 8) pp. apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy.

întrela când ele nu se afl istorice. 317. Mancinelli. •'•) 4) pp. Le Cier. . relative la noi de noastre''.j9 p. 241-67. i orae. o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica. Wilden. de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. 200-211.. 157-72. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . 19. 218-40. Raguzeanul. care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^). englezi: John Austell. 286. Harebone i I. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni. pp. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. al desvoltârii culturale a omenirii. dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale. Vezi 7) pp. Tommaso ~') . Jacob Manuchio. '^^ Visconti. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O. 1908. G) pp. 268-285. Grigorie ^') . ai 1. i cltorul sirian : Paul de. 183-99. „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D. Vâ- lorga in 16. 144-53. Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. 212-17. — . G. Paul Strassburgh în Kuszewicz. 2) pp. i extrase din calatorul francez G. A. '). 173-82. Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). politic. etc. 9). Vleni. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. vieaa social i etc. 3) pp. Vleni. . boierii. afiâ aici gite. divanul.8) pp. Possevino '). Ch. calatorul italian 1911. Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). pp. comerul. p.320 A. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). din Î860. cltori. cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. producia natural a terilor. vieaa. prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect. obiceiurile dela sate Domnul. Taranowski. armata. Taranovvski. dupâ ienî.

Ungaria arpadian municipal^). i care în p. 180-88. 1920 universal). politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. din Eurpa rsritean Poloni. în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). 87-101. 48-6\ 8) pp. sec. 271 1) o istorie 2) pp. \^) pp. 31-47. 12) pp. 7) pp. 16M69. 6) pp. al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). începutul aezmintelor anglo-normande*"). Cult. Neam.'^) . Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). (prolegumene Ia 3) pp. 226-38. ordinea feudal''). care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^). 1-12. al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. Bucureti. 61-73. 21 . — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . 239-54. 13) PP. 189-98.: . ^^) i ^'). Rom. 111-25. 149-159^ 1 14) pp. 4)pp. insula Cipru..nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. revars o lu. imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). 74-86. 199-214. a. 9) pp. 6) pp. imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc. '^) . în Rui. 21) pp. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . 102-110. 15) pp. 11) pp. 215-25. 170-179. 13-31. desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru. noi instituii în Frana: Parlamentul. 19) pp. Germania sale"). 17) pp. sec. 1^) PP- 5) pp. tip.. 126-48. 255-69. 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). ^'^). i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie. I. . 20) pp.

prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp. colonizai i : cu . ed. tip. fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice. vieaa dela române: epoca Curte lui i Const. 3)pp. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic.imperiul ttresc" ^).. Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec. cu Ungurii.lea. urmaii lui . 1-11. greceasc. 34-46. sarmatâ. al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI. galic. Caracterul civilizaiunii româneti în sec.. al 17. La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr. 46-62. expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^).^). desfacerea rilor române de Ungaria. 8) pp. 122-46. întemeierea Moldovei. turceasc ortodox i Românii. despre Traco-Iliri. 9) pp. 5) pp. al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice. — Întemeierea civilizaiunii în sec. Paulin. 89-121. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . chestiunea Ardealului în sec.— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. desvoitarea : literaturii româneti în sec. Lang & C-ie. lor '*). 289+XVIlI. rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^). desvoitarea poporului român. influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc. 1920 pp. 63-89. influenele bizantine i slavo-bizantine. ^) . . XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^). 12 33. arta româneasc în sec. etc. : — 1 — sec. 7) pp. H. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai. Româneasc". 16 teazul. Ruii din Chiev.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare.322 abia de curând aprut cinlisation 'j. polon. 147-64. 4) pp. literaturii româneti '^). dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave. activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii. €) pp. influena scitic.

Fourquevaux. de. 164-199. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. in Paris. Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec. 55-^4. 236-64 4) pp. francezi (Le Quien. XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. etc. 3) pp. XVI+282. pp. câteva capitole au aprut fnîiu . — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. '^). XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). acum.\ tentativele revoluionare. .) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. 9) pd. regulamentul organic. Bucureti „C independance roumainc" . cu multe cieri idei i apreprezin- nou.323 Brâncoveanii '). 199-235. neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. culturii Principate în sec. 8) PP. al 17-ea^). 5) ziarul francez din 6) pp. . 2) pp. 1916. mercenari i cltori (Joppecourt. a. tabla cronologic a Domnilor din cele . Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. literatura mâneasc în principat. i în Frana: Petru Cercel. Din aceast schiare a cuprinsului. '^). 264-89. 20-31. 7) pp. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii. ro- agitaiuni constituional. evul mediu''). XilI-VI tabla de materie pp. al decderea . Note bibliografice pp. pe care le-am Ies vzut e i ^). J92() n-ro 11-12.35-5i. 17-25. etc. sub re- Cuza Vod. 1018. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"'). boierilor naionale deal în i a poporului.) în Domnii fanarioi i 1) pp. propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^). stadii sud-ost-europene. dou Princi- pate pp. I-Xll. Francezi (Wavrin negociatori : 1444. când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor.

i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor. sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e''). 1919 n-ro. 7) pp. nro. 127.. 136-52.. dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur. 8) ^Ceamut Românesc. apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii. 6) pp. stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). 224-66. dou popoare înrudite pe istoric. 120-35. In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut. lor 2). 26"' -80. 194-223. 262. i studiul: 249-51. 11) Ibid. lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^). 5) pp. 75-«2. Francezi''). 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea'). 2) pp.. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). 118. de cultur.259. ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp. aa ^) . n-rele 247. 83-119 4) pp. traducerile noa- franuzete. . Vezi în. Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. nro. nro. 10) Ibid. 3) pp. 9) Ibld-. ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. 153-93. sfârit arat relaiile din conteînporan. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld. tabla numelor p. relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite. 125.. francez pentru Unirea Principatelor.

Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. care trebuie s în tie. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete.. Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene. n-rele 284-87. c la noi nime nu avea 1) i6id. când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. 4) Jbid. . care se serpentru scriitorii notri.. n-rele 187-8. Jbid.. Fr îndoial.325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc. 3) OfCeamuC fi. poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine. 153-4. învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). 6. selec- ionând.. n-rele 162-165.. dealungul veacurilor. 171-181.omne5C. 5) Jbid. nro. altele. 69. 158-60. 10-17. VII. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. 1920 n-rele 5+8. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). Istoria literaturilor romanice. 2) I6id. n-rele 150. lC-14. 156. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale.

•'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. numai u-i Miele. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. critic literar i mult apreciate universale. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5).i. cunotea direct vastele literaturi apusene. engleze i. Eminescu. i termin cu cuvintele pe care de sigur. de e istorie asupra literaturii '). decât lorga. începe studii serioase s i publice câteva. ai îii locul iubirii de patrie. lorga. pe care a împrumutat. putea c s scrie aa de nevinovat . are toate calitile cerute. Bolintineanu. pentru a î. pp. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant.o de!a Ia. care reproduce cu atâta r. Baudelaire. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. i cu atât mai mult în literatur. i rsfrângându-se toate- operile de art. nelovit de realitatea crud. Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. Veronic. zidurile cetii se rilor drâm. . Zola. în cele- româneti ale lui Alexandri. iubirea. i idolul veacului e iubirea". cu suflet poetic. în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. i biruit. Ie tânr.. I. 1890. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare. dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii. deasupra timpu- moderne. germane..idrzni i delicate. înc din tine- reâ. stpâni detronai lumii de sentimente. Trim -) în vremi de dragoste. 26-33.redin toati trsturile acestei personaliti. Iai. nioase ale muzicei. venica oropsit i îavinsâ. pp. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. mic. prin multe studii adânci personale i. altdat sora mal timente.. „In locul sentimentului religios. operile Chateaubriand. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. în toate produciile literare. II i tiini/ice. în Hugo. 92-103 (n-rii 1-2). care se lupt pentru supremaie în inima omului. ca student la Universitate. (1891). Sully-Proudhom:ne.

2) pp. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi. a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic. determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s .5) Ibid. 33-39. „Criticul are i pentru dânsul. . nu criticului împrtete". . 071-74U (n-rii 11-12). 102-3. pp. el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. spaniol.. mumificate se dau asupra operelor clasice. 21 {-224 (n-ro 4). care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi". aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale. 4) 96id. cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare. 26-32. a merge cercetrile. ca om. îi lapdâ la hainele gazdei. . u îndat ce se el prizma sa original. i zice: . a deduce artistul din oper. Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist. dar numai apropie de o oper strin. 92-U)2. arate cum aceleai judeci. în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. englez i 1) 96id. . care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. francez.327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian. ce produce. 3) pp.apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate". i epoca modern german. a da starea societii dup starea artistului. îii XlX-lea din Frana. a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. pp. Germania 2) i 3). Adevrat Proteu. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific.. pp.. geniilor literare. .

pentru a Ie analiza coninutul preios i.a adâncit tot mai mult. aa co istorie a desvoltârit pe baz.. s'au do- i s'au înlocuit. cea mai urm. In Voi. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir. înainte de a acelor literaturi pe care le-a. ca realitate sufleteasc. Bucureti. . parte care a rmas. insist asupra rele ale romantismului în literatura. s'au luptat între ele. scoând în relief nu numai urmrile ales." rentului artist. a semnala prile cele mai caracteristice i I." Tot din timpul tinereei avem dela lorga. 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p. I (Evul mediul 1600) p. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i. mar fazei sale „cea mai fericita". care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta. pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). Ne vom opri mai pe larg asupra lor. i care. Bucureti. poetic o analizeaz pe larg. înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le. ci. care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal. 1920. voi. la noi în timpul din i tiin. . în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar. ediia Steinberg. mai originale. ediia Acad. IV— VI din „Studii i cercetri". 400 (toate trei volume formeaz. produs minat 1) i care s'au influenat. tip. modern. toate. 1895. c lorga avea ale lumii. a prii originale pe care a. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil. Culturd Neamului Românesc. 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. Rom. „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate. asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia. prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz.) 2) .. pp. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893).

Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei. Ia un moment dat dela dânsele". 42-52. Villeharduin. »6) pp. etc. de unde îi 12-lea: . la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. cerceteaz lor ^). cruda cavalerie a vitejilor.mai clar i mai bogat. 5) pp. 1-15. aici „dup figurile. venit '). 53-77. . i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi. dup brutala. biblic. 12 — 13-lea'').- nu e numai legitimat. c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. mutaser. de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec. 7) pp. e un neîntrerupt ir de scriitori." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp. 2) pp. ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec. ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. care d într'un „stil dulce. 17-11 4) pp. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). din ce în ce al . ale cror opere. 3) pp. :rzimându-se una pe alta au o not comun. 105-113. cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). . entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice. . religioase. 78-91.329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. dup i i din cruciate. apoi „coninutul comun" de idei i sentimente. — ceiace împri. 92-104. — la în veacul al XllI-lea. . dar e necesar astzi s se fac '). suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste. — religios. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea.

- 330 normale care în Italia lipsete ') . toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). ceia ce vorbete real despre realitate". decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^). de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. deci c nici nu. „Alegoriile. peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. care favorizat nice. urma unor ^). interpretrilor rmân a mintii. Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine". 127^1. 167-209. a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. ce cum pierdut odat cu scriitorul. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass.. : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat. — i timpului. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice". ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. nscut . . 4) pp. din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem. a regelui Alfons în proz. înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat. Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". cari mai mult au imitat. 3) pp. de pretimpului.-. 142-53. arat culturale strine i. multele opere didactice ^. d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar. care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante. lorga vice: tutindeni. i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. 5) pp. 154-165. 2) pp. 114-26. alegorice din Spania i opera al ific. Prin pp. pe care le evideniaz aici. încât. Frana. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^). unei literaturii peste ce a vastele cetiri..

114. copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). 227-4 î. un hohot de râs. Ludovic. Rom. vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. 299-226 4) pp. se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. întârziat al evului mediu francez. Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". sunt cercetate în deosebi ^). al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf. \'12 i urm. de Boccaccio „acest copil italian Parisului. Anume care coboar aici toat cu natura. 6) pp. însuflându-i suflet din sufletul poetului. în Neapolea Angevinilor. 249-61.) 3) p. Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. 7) pp. i.— Din literatura rsun. o) pp. între literatura cele romantice. Operile celor din scriitori italieni. nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". 210-218. aceast Marea Rsritului. iubiri" ^). scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i.— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice. ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze . -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. 186. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit. spaniol curentului 2) p. 198. în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). sin- gurele ai vii. care i era alimentat de unii prin operile ]or^). . 1921 no. 8) PP- 262-!:'6. trivial i agresiv". enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. ftarea' ia Acad. cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec.

influena politic i literar francez. i : poezia patria". limba de încânttoare simplicitate. sinceritate i atrgând la sine. etc în . 12-22. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. 3) p. franceze vor putea s'o înlture. mai bogat în idei i mai complicat în form". din clasa stpânitoare. 1) 2) pp 289. „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular. Froissart. 1-11. în adâncuri. zice: „Vechiul curent va continua de desupt. . de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^). Toma de Kempis — care sub o forma. Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i. pp. perzist Bas- Voi. un înjem superior.316.— 332 Juan niol. de sus. ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. care selin. 299. smerit Manuel. Chaitier. Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. 23-34. 5) pp. In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez"). ca aceia a Evangheliei. i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese.. care apoi literatura istoric. a. care se zbate i strlucete. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". s. 4) pp. va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. II. &} pp. lund dela popor o not simpl. pe care oamenii renaterii ^). ci i în Anglia. 287-298. dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou.

prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin.. 106-125. 32-44. 2) pp. în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". vieaâ rzbate a o învia i cu'). care nou. fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane. Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei. francez din sec. i tot odat . 5) pp. . bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*). . 120-146. 3) pp. 64-105 6) pp. „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg. 45-63. care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). — e scris îns graiul poporului. poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". 14o-65. cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal. lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec. ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^).. XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2). a cârui literatura.. 78-80. 7) pp. 4) pp. aceast carte este el sonalitatea lui . haotic i caricaRabelais. Spune. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute. .

Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^). 214-32. 276-92.. de o furioas putere de creaiune". i niciri pân atunci mi se 4) pp. 233-56.". Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec. . de o ameitoare succesiune de scene. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal. de lupte. — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular. recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri". 6) pp. 185-201. care seduce pera întâiu. dela înalt ideii. 202-13.. analizeaz i apreciaz mod . în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). aceast poem. deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului . al XVi-lea.Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. unic a a a sentimentului.. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane. de toate gradele de cultur i ')• din toate erile. scriitor „de un neobinuit talent. 3) pp. de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). 166-84.. 2) pp. e chiar dac nu în recheam pe urm". Sunt muite judeci i condamnri^). dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. 5) pp. relief. 7) pp. riei. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele. — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i.. arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. de turbat vioiciune. uurin supt toate raporturile. Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. 4) pp. de o elegan. 257-75. cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. confundarea într'o expresie direct. se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega.

care au provocat teatrul caracterele lui. Peste o sut de pagini. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte. 293-301. care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor"... în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. prin extraordinara lui putere de a transforma. arat vieaa lui. mit cât este. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute. . 3C5.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege." „El trebue priproprie. 4) p. dac se va arta. studiu original. ale condiiilor lui de creaiune literar.."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui.^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil. influenele strine. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea. 302-3. îns nu fi fac alt- ceva decât sal. se reunesc în Anglia. 2) pp. pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare. 3) pp. cum este i judecat dup lui. o succint icoan engleze d n acea vreme')." Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare. multiple. cu — — un scriitor de un talent superior. teatrul... un „uria.. cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega. el. care lor. scuzându-se multe. literaturii. se vor fixa. influena spaniol puternic asupra lui. 5) p..' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor. dela un capt la altul. 3-)2-422. 304. cerut de mediu..335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii".

dar în care.336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. figurile nedesprite de prolui cedeele literare. corect. expunere cir- cumstan ghiurile. 1. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile.^). — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec. apar diferite piese teatrale. ters. „Argumentaia. care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format.^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor. — 14 3) pp.. — Malheibe. 21-34. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. 15-20. 4) pp. III. i tragediile Shakespeare. de un incomparabil fini. 1) p. lui mistic cuprins toat tradiia englez. moralitatea lui. ca o sticl . etc. dei neorâiduit i adeseori trivial. care n'a fost un „spirit distins". înseamn „a p-si o puternic i original. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. dar a creiat „stilul de curte. Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84).'') om de „o adânc astzi religiositate". natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. ') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte. lipsindu-i ." din piesele Corneille sunt greite. \'ol. 2) pp. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. toate punctele de vedere. Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. abstract. tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ. care nu este dogmatic. al XVIIl-lea. manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. fr trans- paren. pe de o parte nu por". îns „adevrata not eroic. mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire".. . din i contra cutrii hotrîri. de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit.

jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". 2) pp. „Academiile" timpului. care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. urmeaz Calderon. al XVlI-lea. din ce în ce mai rare. din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. Pela 1660 începe o tura franceza. 3) 4) p. 64. ca nu viitor gsete îi sunt închise. i i Quevedo '). . e unul din marile ale literaturii universale ^). Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. înir câiva poei i prozatori teri. . nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". . 35-49. astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor. din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar. creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale. nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?.ale lui fesie. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele." Scriitorii se înc'iid în italian. i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. decât pentru ini- iai '*). condiie esenial o valoare durabil. Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. 50-60. nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de . de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana".337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune.

atinge i pe Descartes. 102-110. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere. devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. francez va o influen mondial. 139-148. 5) pp. 111-118. 72-79. Gongora. romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp. Spinoza. 133-Ic8. Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez. 2) pp. care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. care înfieaz mai mult subiecte istorice. 93-102. 8) pp . 3) pp. 4) pp. Arat motivele curentului de înFontaine. înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea. „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. loc de sam în literatura universal. în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). iar cpta florire. apoiopera lui Racine. Aloliere. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. forma^ . In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor. 68-72. 6) pp. un energic .338 literaturile romanice. studiaz i opera literar a lui Boileau^). acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. 9) pp. ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. apoi istorio1) pp. dup literatura : i Racine.. cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . . senismul ^). superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^). in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. strin asupra nesfârite de via" — Pascal. La Rouchefoucauli . 7) pp. 119-132. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. Calderon i Quevedo ®).. 80:89.

Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui. micri „e • de o mai electric scpare". care exprim lui prin activitatea vast. Intr'alt capitol . mai dibaciu polemist. se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^).avem. noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor . Beaumarchais. multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale''). ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau. „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie. dar i în domeniul l'teraturii pure.raionalist cel veacului. in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni. lirica. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan".. ^). dar llitirar — s 1) pp. . Shakes. etc.339 :grafia i tiina dreptului. ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. despre „filosoîia" constructiv .. armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. fabula. poezia epica Italiei i . de care ne ocupm acum. ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare. . nu In epoca dela 1600 înainte. cu Diderot cel cu „mintea univer- sal". cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit". „filosofia" Vorbind despre ygiez.

223-29. 4) pp. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter. aparine totui moment. formele cugetrii artei. . ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. i mre. despre „a toate înelegtor. se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. Goethe a lsat. G. curios de toate. de un caracter natural. Alfieri'^). fr s dup fie adevr a sa. — — într'o splendit oper fr i îndoial. Millevoye. eventual din calitile rasei sale. Gerprin mania Lessing. nespus de variat. A. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^).340 curente deosebite i. o care. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. adugând ceva în din fondul su a persona! i. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. Parmi. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea. 3) pp. — receptiv în pentru orice. Ch^nier i a. de caracter individual ori naional^). dar nu o studii iî direcie: 1) pp. Schiller în special prin Goethe. spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv. 222-3. negându-se absolut unul pe altul. 2) p. — starea sufleteasc ca a lumii. cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V. din motenirea sa. Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. 223. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. care au inundat Germania acest timp. operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. Gilbert. V. care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. dup ce druise poporului su o oper imens. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. 230-64.

7. ^^). 1) pp. N. Guti. 350-65. Manzoni moderne" i ^). i :- Stendhal (=H. Guizol. ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). semnaleaz munca literar a lui de Maistre.341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). 282-99. — percursorul romanitismului. poeii spanioli italieni lui "). Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. 347-49. 1 10) pp. Tommasseo. lirici-satirici» G. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii. 340-47. 2) pp. . italieni Groi. care e sufletul epocii. 335-4 ). ceva despre englez închie opera Citatele de poezii. afar de cele franceze. „romanul". 8) pp. se dau i în tra- ducere româneasc. 391-397. concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). Hugo^) i Alfred de Musset"). — în ai Frana. 306-82. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. 300-3. „cel apoi mai întins Alex. 317-35. 4) pp.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. Pcrticari. 307-17. 5) pp. V. Guerrazzi. Delavlgne. de Bonard. mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. 12) pp. 9) pp. 264-78. : Courier i Beran^er ^). ^). influena englezului Byron. 3H3-90. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. Carrer. 7) pp. etc privire O vist scurt general. 278-81. 1) pp. 6) pp. pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. reprezentanii spanioli romantis. 3) pp. Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. italieni : S.

c de aceast oper. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii. Regretabil numai. o rspândire cât aa mai larg. 1) neulsta istoric. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici.istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . oper pe român. care manice i celelalte. va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete. dei nu acesta e scopul crii. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. VII Bucureti. a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. . când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. ca i calitile necesare. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat.342 O traducere în limba francez a acestei importante. Cele mai nou studii istorice (1921). de întins. câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat. pentru n'a prea fost deprins". e necesar pentru a avea opere româneti.. vorbind de relief aici. torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment. decât atunci. si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. Ea va aprea deosebit la vremea ei. a unei table alfabetice. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele. nu e de o tabl a numelor. astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a . pp. chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre. întreb. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. chiar i Ia în Apus. — VIII. mai ales în ce privete amnuntele. dac aceast lucrare. 1921.

pp. In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela. Braov. Viaa $1 Ladislau. . 6) I6id. cari ci ne diferite cri pisari. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. nici i sporadic. /6id. notat modeti i puin crturari uneun patron. Brusa. 1848 prin Olanda. . marturi ai suferinilor. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". Viaa ferii Iui Sf. 2) 76id. Sf. 55-62. In Belgia. etc. pp.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau".. 4) pp. i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^). !>) fcut ita- 1) /5id. '') 1800.. Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. însemnri cu caracter 18-Iea. '/. 5l-»>5. sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. 27-50. cronica lui Simion de Keza. cutând s scoat .. episcop i dâ. pp. la iveal ne privesc pe noi. cronica ungaro-polonâ. Gerard.:-74. 26-62. de cei la numai înseilat. pp. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. 624>7. 7) lâid. 67-70. Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^). incidental ori. prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici. 8) Qa^eta ZransiCuanizi. Constantinopol. din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. istoria „care nu e compus.. ^) cultural din sec. 3) pp. i prietinul Tur- i Grecilor. pun pe hârtie ce tiu. cilor domn Moldovei.. 1717. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . Frana. regele Ungariei Viaa Emeric 1156). rp. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c. nici la nu se gândesc un public. 1921 Martie. in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie.

i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. etc. tip.^ 8) pp. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. în ara Româneasc la 1785. 9) pp. 3-6. In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. 5) pp. comerul. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). 6-12. despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). domnie. 11-34. ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). influena litic asupra bisericeasc i po- noastr. Bucureti 3. sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . conprhs d Condres. altele de boieri. care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii . 7) pp. 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII. 2) pp. 23-49. Neam.344 lian învat aici. 55. 1-12. XVII— XIX 1) Bucureti. 1913 pp. Vleni. . internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). Cult. 37-54. 5-8. 3 ale Doamnelor i. care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti. la Intr'o comunicaie francez Academia Român. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd. Românesc 1921 p. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^)." 1 19il pp.

. aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). Neam. i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. 5. „istoria evului mediu. obinuit. a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". toate formele impeci în Biseric. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi. pe baza documentelor contempo- rane autentice. Cult. 311. ori unde are caracter. moderne i contemporane Papi i împrai" '). de unitate ale lumii medievale. ^). nu în Imperiu. dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. descoperit de curând. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. 27-40. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. VII! (1921) pp.345 Un studiu larg de istorie universali e voi. e de fapt. 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc. îii sensul modern. crezut mult vreme ca pierdut. 1921. i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. y) p. iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin. p. tip. din care l) Bucureti. Românesc d. I din „Elemente . cci naiunile. aceast toat lumea o simte nece- sar. . putea numi cu terminul. . 5. aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. mai mult subsumat în monarhic papal. lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. al XV-lea. in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. relaiile între Biseric i Imperiu. nici nu exist. nu o varietate de naiuni. spune autorul. i acela în între acel Imperiu care.

6) dp. 9) In Xeamue Românesc. care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 27-30. 7) pp. pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. apoi la fcut ^biografia i . opera literar" partea a acestuia. 83-94. 2) pp. 3) Bucureti. traiul vechiu. — alege în 1919. 209. 1921 p. scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918''). n-rele ^96-98. cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). „Miliail ^) Koglniceanu. tip. 159-207. toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. 4) pp.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). 1921. . 100-115. Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. 25-92. 5) dp. modificri din „Istoria voi.ai a Franei corespondent . 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. cu mici româneti din sec. II literaturii reprodus. 3-24. 1921 nro. 31-40. revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". Socecu. de interesant e cea In ^). 119. pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^). al XlX-lea". ginalitatea -trecut^). organizaia. 93-122. — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^).

5-15. voare greceti. i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). Curierului 1-3. 26-3 6) In 31-5. 41-5. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. scction n-rele. traducere româneasc OZcamuC flomne^c. '20. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient. 47-8. in 4) pp. 88-122. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei.8-170. izvoarele nefârite de fleteasc variat. — 16^). 50. . 1821. civilizaiei universale. 1921. po- epoca omagiului i dup. 2) pd. in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 . polone. DleamuC ^omâiesc. i. artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. relaiile 2. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti"..347 pentau un învat strin. in p. 17-20. La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. '°). aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. in 5 2- 7) /6id. în sec. le) pp. franco-romn. 15-16. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. turceti ungureti. 19 21 5) pp. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). (i tirigiu apart). n-rele 45-54 p. 3) pp. fa floumaine.. prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas. In aceast calitate i invitat chiar. lorga o comunicaie la Academia Român literare. 116-121. Bucureti. IX. 123-16. fc. 1921 pp. ed. conform tradiiei Cu ocaziunea I. acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^).

cu întorsturi de fraze neobinuite. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. petrecerea. chiar când vorbete a doua sau logisme. de unde urmeaz. despre Gh. neclar. ^).348 Domni i iile. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. e de o originalitate care izbete. dar orice naiune civilizat. lui putere de a vrji trecutul. lorga. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici. capricioase. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec. 2) pp. care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz. . aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent.. 157-170. incai. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. pe baza actelor tiprite ^). 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. 126-56. provincialisme i neoexpunere. Suflet de poet. 79-H2. nervos. pp. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete. în forme nou pentru a o face mai expresiv. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. al 16 pânâ la 1700 '). viguros. i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied. s învie oameni i fapte pp. titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. boieri moldoveni i nobili poloni. ca de ex.

negoul. vedem un cercettor meticulos. Prin ea 5untem contemporanii martirilor. noi !" Din rspunsul p. ele state ale Europei. n'a fost întregit luminat atât de intensiv.fidiu . cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice. ajutat de o memorie fenomenal. în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i. prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare. . Pârvan. la Cuvântare de la Academie a lui V. prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. In c triesc i ne influeneaz pe ').". ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului. literar. i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii.349 disprute. care din comoara lui nesfârit de cunotine. împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte. prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare. social. care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. . cea mai venerabil tradiie naional. unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. .scu. Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. într'o icoan cu noastr economic. 1914 32. cea mai larg convieuire între ai notri. bisericeasc 2) politic. aglomeraia de note bogate. i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. în ele. mire. fcute în aceast epoc.3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc. cultural. i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase. arta. „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. Ba chiar i în studii mai întinse. ^). e caracteristic. încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii.

ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. Nemilor. de o onestitate caracteristic ^). OfCeamat flomnesc pe 1919. Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. de manual turi. 1912 p. mitar Jlomniei. 1914 p. tip. Socecu. 3-120. Ca om de tiin. Vleni. seria 11. 25. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". i la pp. Vleni. se stabilesc necon- i. 11 revzut i aduI. In ^Ctciunea mitard. în alte lmuriri. Bucureti. i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse. nu sau de bibliografie special. Socecu. tip. atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. 293 (ed. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. tezele cele faceri. 254). ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. etc.i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea. pline de idei originale. întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. p. 1913. de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. Bucureti. studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. larg. Materialenoî se adaug î.. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar. 1912 a git. 1912. d p. de enciclopedie. dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp. 19. 18. îi d. foarte important i interesant. ed. Englezilor. i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. reproduce jurnalul su de drum. Ruilor. : tratând cu zilor. Turcilor. p.350 armata '). Vleni. 7-24. Legturi. . fiecare putând ci experien. 263-83. nu metod. orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor. dureroas i fecund experiene de probleme. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. aa fiinJ. avea i procedrile potrivite spiritului su. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. a Bizan- competin ului. 252-59). popoare i ri a FrancePolonilor. Jn TbuCparia cu ostaii notri". ca întindere i siguran. 120-251). 1916 Tlomnesc Cderar. bogate tenit. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp. alta în de infanterie. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). 1912) pp. istoria altor puncte de vedere noui.

începând dela sine însui)". locurile i ramurile. mai mult decât atâta. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern. ceilali urmrii cu adevâraf istoric. dându-i aua fiecare câ ture de iubire. la acea încânttoare sfial. a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr. nu numai pentru a-l studia cu atenie.i:! (17/3- p.35 î înainte fost. dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft. Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca.i reti. din generaie în generaie ne influeneaz. Cei dintâi trebue înelei filosofic. nu va putea face aceast grealâ. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile. iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. 65-67. Se ajunge astfei. dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i. 13i:. la ecea freasc de orice cercetare vecin. i abstracie de mediu. i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr. ci prin factorii deprtai. într'o diletant. la omeneasc înelelipsete oricui. câ astfel îl când izoleaz subiectul su. 1916 <lln 1) Ibid.Ctu. el poate cdea lesne în acea trufie.. ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare. Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. de toate de oameni. care. Nu pare fr însemntate. gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î. biete ocupaii de tezei. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil.i noi. când îi interzice orizontul.. i când metoda tot ce e mai bun. 66 pp.Ca a nomitlor d nuzoj'. . cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')". s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). falsific rezultatele. cu.' las în umbr sau în întunerec..ra.

i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat. pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi. ci alte adaug. In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem. ci gsit. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. istorice în noi. infinit devine din nou. ci colaborm. d lumina infinit rspândit. Nu-i ei d întreag.aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î.nn. suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei. cul czuta în adân- pmântului i arse. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor. fiindc vitalitatea din trecut. tele simim în noi. cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar.s. la prin aceia le c înelegem prin minte noastr. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui. Tot aa i cu evenimentele istorice. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre.i crbuni. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg. pline de învturi toare . Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con. cuprinse în evenimente. istorice. lumina care tezaurizat.. E minunea da din a mai veche a puteriror subterane. a pdurilor de odinioar.fe. dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani. i tot . i noastre.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani.. o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire. taine. câ le lmurim dup cunotinele le . cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni.

19. de eroism> de buntate i de hotrâre. Bucureti.mare. „Istoria evului de mijloc" in U. 23 . cci cetire. care o fcea crilor de tiin. învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. Vod Vod {1659-66).eoista pedagogic 1. dumanii si a doua zi dup II. nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^). structura fizic. Vleni. capriciile i bolile sale . 59-62. crora le mare importan. amestecat pe care le cu ironie. Vleni. \>S2 (n-ro 3-4) pp. 7'rocCaniau scrisori oficioase. zice. conferina instructiv detronare. „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. fi i p. 2) Istoria CiteraturiCor romanice. nemiloas. în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). 1915 p. Vleni.Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia. 3) Aici pp. pe care nu-i c putem relor. trebuie s un manual de umanitate. cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I. 12S-14S. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir". cum nimic n'a existat. atribue cu ''). prinde cu mintea i. vezi privitor „'Mesagli. IO. tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. are un rost mai mare de a-1 admite. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. Cuza p. I9l9 . cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. direcia curentelor în care aceste evenimente se confund. 115. aCc Cui CuzaI9ti9 p. in revista „Ct.— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). 231^ . Slavici. 168-9. plin de insondabile taine. element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal. zici valoarea lor real.

o cere vremea tre- noastr pe care str.). Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii. „Fcuscruttoare detalii. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. din erudiia noastr.i. orice rol. orice. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8. un popor întreg nelu- trudete a crea. dac vom rmânea pe piscurile noastre. o e în aciune numai vechiul a. scriem i s predm ceea-ce trebue. s ele. 11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat. Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie. mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care.i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc. scormonitoare de drepttoare de logic. închise în teriilor. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d. Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^). texte.:cie dup nevoile ei. de înfilo- date.. 1920 n-ro 23S (14 Noem. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. stabilitoare de genealogii. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi. pe cale de statistice pedante.354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. Braov. lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte. în ziarul . poate. ab- fcând de nebuni i arlatani. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit.

urgents. Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps.355 -îiu Orice subiect am trata. Dans facilement les un des plus dpoque. par des similitudes fallacieuses. s-1 interpretm în sensul vremii noastre. nioyeti âge". de care am p. pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa. l'effondrement d'un l'humanit^. scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot. 2) ^ublicat. . Titmul. cu care se îmbogete istoria. capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment. efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. al constatrilor nou. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei. al timpului. ediia Ministerului de instrucie public. în înc în 1913. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. însemnm fie i nimic. într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra.t împreun cu cealalt. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). cerea. Vleni. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle. des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. 1913 -49. de „magistra vitae". tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien. o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei.. 1) Idi'd. de rdsoudre. '^îndat ce trecem de domeniul. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions.

Si nous ne la donnerons pas. des ^tudes cronologi- ques. un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain. ele verifie sur Ies ouvrages de second main.ell y et. pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu .2 . nous repondrons sans doute: non. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique. caractere practique. pernicieuse. voire meme des oeuvres qui veulent influencer. Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant. donneront. figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile. qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. Et pas un histoire universelle „erudite". et dates. vitaux de notre milieu. aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. de Ia maniere Ia plus large. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. est donc indispensable de donner.~ lesquels se baseroiit . la chaleur. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. le de I'avoir. de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs. l'histoire. sur une analyse critique qu'il ble de refaire. le doit avoir la vivacite. maintenir ou transformer. des biographies. Mais ce n'est nullement Ie cas. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. des developpements et nationaux . des trans- formations anorganiques. a un monde desireux d^ja enorme. m^caniques. elle part des sources le des sources caracteristiques. d'autres. bases lui sur un travail. 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. historique qui est une pârtie. grâce par forces. Ies informations sur est impossises. besoins . qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin.

pp. i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence". traiter en chaos de faits.'' . 18. voisine.. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares.— meme temps le caractere opportuniste.. 39-41.. Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). ce deux mots. pr. 4) In „Ca grand la encicCop€die. dont 'de la synthese. qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge. -îorga. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs.uirz Ca 5) Aici pp. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic. 5-7.• 357 '^aisonnements. 3) Jbid. celle des et villes. ') Arat cum a fost privita istoria i. temeinic i original precum am vzut. i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre. Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc.biseri: ceasc a evului mediu imperial 2). provisoire de cette organisation defensive. 2) I6id. 7-P.. avec litaires et politiques • mouvements mienfin. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins. em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale". 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii . comme mais reconnaître en «aussi. preservatrice. r5-16. pp. Pentru opera sa tiinific bogat. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen. 18-18. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*). 204-8. pp. de Ies relations rOccident et de l'Orient. —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id.

. într'o grandioas lupt tcut a pcii. Vleni. 115-50. linitit. Popoarele ca creaiuni necesare. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene. cucerind. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente.. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. în pagini pline i i defectele ei '). supuindu-se pe rând. sigur ca o alb. 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale. El nu e curat. I6cd.. fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. organice din factorilor acelora viaa cultural. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. druind. repro- pp. tot aici mai sus la pp. ne noutate concepia prin- sa istoric. . acestor factori hotrâtori. împrumutând. 15-16. 121-132. 39-41. unitar. legi psihologice. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri). nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii. energia câtigat a acelui popor. acestor desvoltri stpânitoare. unul lucrând asupra celuilalt. 7-9. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. a celor dinsolului. — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor. adânci care se vdete prîn mijlocul lor . Iar ideile pe care ele le pot provoca. 1911 pp. pp. ' . din substratul a unui popor.

aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. unitate fireasc. în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate. unitar. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. A urmri si toate aceste prefaceri... stpânete pe istoric" '). Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu. din care aceste obiecte studiului su fac parte. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. .. îmbtrânete i'se face tânr. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp. Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. ele deaerului. se cur. Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. ele deschid calea vântuiilor. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. are sa într'o anume vreme . care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume. 359 viaa lui organic. solidar. în fiecare clip. i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre. caracterul i misiunea ei special. aceasta e misiunea de astzi a istoricului. care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. se înoete prin ce las din fiina porul. prunduri. frâmiând nisipurile cu altul. el moare | învie. lui determin putina care de a asimila.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac. i. 133-35. EI crete prin ce câtig din afar. unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare.

139-41. gsind aiurea. de cele mai multe ori. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit. o revoluie n*o intereseaz. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. cu ali specialiti. O nvlire se explic prin alt nvlire. nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. ci urmrirea acelor legturi de cultur. alt revoluie. a i i cuceriri terenurile. care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. aa de limpezi. întocmai. în care noi vorbim despre noi. 2) pp. 3) pp. Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. în 134-39. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. tiina . strmutri. cari nu cunosc. fie transformri.360 sine. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel. ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. dac nu legi ca în alte domenii. potenri cât nu mai i slbiri. s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su. 144-5. . Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^). încât pot da. i de cele mai grele probleme. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. Dar liniile comune exist. Faptele istorice nu se reproduc niciodat.

Studii de lireraturâ. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume.361 •experiena sa variata. Dar unde poate panice. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei. rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. dar incapabil de a i) pp. . anume istorica sens. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. în care ideia politic. 146-148. însuiri osebitoare. revoluii i binefaceri coal. excluztoare ale s prezent. nu va da altceva decât note caracteristice. A-1 reconstitui sluji. stau îndemân. introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. ducând cu sine fapte bune i crime. individuale despre sensul unui fenomen. izvor. în epocele cele mai fericite. de arta. o datorie fa de sine însui. de filozofie. dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. crize i pentru fi i soluii. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. chemarea istoricului. toate acestea nef ind. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata.

este s i de tendine. înfiându-i viaa. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii. timp de secole. In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor.362 raiunii. un idealism mai curat. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten. Fcând du-se epoceior. de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane.. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc. e dator s inând la contimporanilor studiabil". icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce. naiei sale. parte dintr'un popor. societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. cu toat superioritatea lor. învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. împotriva cast desvârind forma pân sufletul. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. zarerie. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. nu sânt decât manifestri ale vieii naionale. format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. care. i hotrâtor cf literatura. echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani.

dând tineretului ce vine dup noi exemplul" '). de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. 148-50. Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. pe toi. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^). ce trece în largul ocean al istoriei universale. i alte domenii. i politice. în schimb a avut idei. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre. culturale.363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. . de nu strbate toate timpurile i. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale. un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg. istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor. i respectul tuturor genera- 1) pp. cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase.

.

36r . IV. istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI. — Activitatea istoric din V. —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . Studiile istorice anii VII.... Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor.CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I. — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii.

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY .DR 262 I62M4. tefan Activitr. Mete.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful