Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

N. lORGA .

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

973-93. .. 4 Constantin Cantacuzino tip.. Minerva p.. XXXIX + 223-|-6 cliee . p.. Ind. Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid. rom. 324-52.. cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid.. 49 Mihai Cantacuzino. 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid.. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid. Bucureti. 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). 337-50. Bucureti.' „Scenes „Operile p. familia Cantacuzino". 184 . Stolnicul". 94-6 „Lucruri nou p. tip. 49-50 Bucureti. naiionalisation**. 285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui. XXXV. 810-12 . 416-30.. Socecu. „Documente privitoare Minerva p. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. despre Vlad dela Despot. 64-5 4ip. p. p. 1902 23-25 p.p. p. p.. 227 58.„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare". lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid.513-21. 360 tip. dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea . tip. 48-9 Bucureti.. Studii tip. „Documente privitoare Ia famifia Callimachi". „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid.611-33. 136-52.. 46 46 în „Un document ribid.. „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul . Bucureti. 17 n. p. 46-7 luptelor p.. p.. CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu. 191 epe" Un act ' în Ibid. 67-74. Bucureti. CLXIII 49 Ia tip. 233-44. lui Bucureti. 149-61 . XXXVI p. Bucureti. „Despre Cantacuzini". Minerva p. et histoires du Passe Roumain. p. Un proces de des. XI+565 I. XLIV+180 Minerva Minerva istorice..

1-127 în . p. tip. 61 n. Bucu. XXXVII nou de danie dela Mihai . Socecu p. Minerva 343 . XXVI p. A. 55-6 „Notes et extraits III.80-84 65-66 „Documente tip. 395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân". 626-41. Bucureti. pân la CCCXX + 345 . V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip. 57-59? .. . Socecii. Bucureti. tip. p. la istoria Românilor*. 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare". A. „Note critice interne ro- 'mâneti". Bucureti. Socecu. p. Bucureti. pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris. 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu. 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui . V. p. 705-709 . Bucureti. p. XII (din lecia „Hurmuzaki"). Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". cu note explicative. Minerva. Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . I. Minerva p. „Prinos . Bucureti. „Contra tânguirilor p. 435-44. . Sturdza". Bucureti. .' p. . 1132-1142 . i rvae. Gobl p. Sturdza". 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D.. XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip. zapise tip.. Bucureti. Tocilescu". privitoare la familia Callimachi". XV-e siecle". rzboaele Socecu.XII „Sate i preoi din Ardeal". IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699. Bucureti. p. tip.. 15 t „Cuvinte adevrate". lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. al ârii Româneti (1635)" în Ibid. p.62' tip. scoale vechi" în Ibid. D. p.. Acte relative teazul (1594-1602). Cri reti. VII cu privire Ia istoria Românilor". i misiunea Academiei Române" tip. + 720 II. domneti.

. Rom. . relative Ia istoria Românilor" I. documente cu domneti. sec. XXXVIII p. ist. p. . p. i Arge". de istorie roTiâneasc" p.88-89 88 . p. II istoria Românilor".. Ibid.77-8 ar i strintate . explicative. G..' Vod (politic)". tip. 1- 303-320 61 n. Bucureti.'...'. Tocilescu" Ibid. . VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n. p. 61 privire la . p. Bucureti.'^ „Dou reti. China. t p. p. 283 . 20=79-98. românesc*. coperite în arhivele sseti)". „ Vlruniuri istorice din Ungaria".". Japonia.. 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. „Înc ceva despre Ibid. . Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid. p. în Ibid.. Rusia asiatic". p.'. Minerva. . p. Bucureti. Bucureti. i Cri t^p. Budapesta. 79 .. p... 71 „Rzboiul din extremul Orient. tip.XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p. 89-90 Costache (1763. 175-186. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare. .. . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip.. cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid. 10 „tefan în cel Mare. „Câteva manuscripte i documente din 35. „Analele Acad. 84-88 1688". 71 Ibid .. . tip.. p. . XXVII. 80 n. zapise Socecu. 7. poporul Bucu- 62 tip. i rvae cu note Xl+669 111 p.'. Socecu. . Studii VI-VII. . Socecu. . 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p. 122. Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note). IX + 655 . 866-73. Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". . „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti. .. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p. în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p. . 381-83 . (dup acte des42=99-140 79-80 . „Mruniuri 413-6. „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi. Bucureti. 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid.

în Ibid.71-2 . II p. 18=183-200. din strin- tate relative la istoria Românilor". . Domn Româneti" (1849-1856). IX. 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. p. p. atsbildungen". XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". p. Mînerva.XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". în Ibid. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . Bucureti VI-h222. p. I. p. 250. scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p.91-95 Socecu p. pentru colarii clasei a II. Braovul i Românii. tip. Bucureti. 755 . . la istoria literaturii române Scriitori bisericeti. în Ibid. ... p. 113-121 . X. . 455. Bucureti. tip. p. seiner Sta- Perthes. 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. tip. Bucureti. 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare". . . Bucureti.. ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. 78-9 veche lit. la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid.. 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip. p. 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". Buc.. 58=183-240 30=241-70 istoria . p. XXXVIII. p. tip.. p.. 746-751 epoca 72 . XXXIX. „Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". 143-6 i lmuriri p. p. Scriitori mireni. II. 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. I (c. Gotha.a Istoria Românilor II. I. Minerva. II. Domn Româneti" I. 225. . sec. „Observaii de cronologie lui cu privire p. I. în chipuri i icoane". din în ar Ibid i . 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur. p. Minerva. p.. . 156 . Rahmen 1550) p. . secundare. VI+312. „Contribuii Ibid. XlV-1-402. al . tip. . 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid. .

p. în (1780-1830)'" în Ibid. . 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc". Rom. 88 n. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex. . LXXI+203 307 p.. „Contribuii la istoria învmântului lit. VI. . 336: l-ll i maramureene. Bucureti tip. scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea". sec. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An. lit.. revista „Luceafrul". XXIX sec. Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei. 9:S Minerva. XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. Rom. i strintate 26==33-58 138-39 . 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor". 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad. lit. 110. p. în . n-ro 13-16 264-270 . ist. tip. XXIX p.XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid.. p. ' . Ac. 31 . p. Minerva. XXIx'scc.. ist. Bucureti. 332 . p. 76-7 p. Socecu. fascico'a II. ar „Cri i Ibid. Scrisori i inscripii ardelene tip. p. XI Documente XII p. . p. 183 . I." sec. 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. familii. Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. tip. Bucureii.138 ." sec. 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri".. 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid. 146-5.. Bucureti. i regete documentare. Note genealogice asupra mai multor p. 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p. Minerva. XL.. 139-40 XXIX. Bucureti. Bucureti. LXVI+303 i XIII p. p. 142-3. al XlV-lea pân astzi". XXIX. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip. în bian Hagi Pop. p.

tip. 91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor. agrar I).— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". 75. p. în „Nea- mul Românesc. Româ. al al XlX-lea II . lui . (1821-1840). I. „Istoria Româniior pentru poporul românesc". Vod Mavrogheni". €5-82 156 I • . 257-259.... 129- . 147 — . 146 157 72-3 „O . 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine).. 70 163 Vleni. istorice viaa ': . . p. Londra.. 113-15.129-32. II ' însemnri pp. III. 183 p. I". dargestellt. Vlenii de Munte. 120. II. învau odat . 154 legtur cu Bucureti. VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note). Vleni. Perthes p. . de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p.. Socecu.. 257. . 89. le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului". (bis 1451) Gotha. . p. „Craiova i Unirea" p.I p. p. 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip.193. 433-33 156-7 în Ibid. 195. XVIII partea Bucureti. vremurilor p. . (= Studii i documente. 124-31 a . p. 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . tip.. . Bucureti. 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". 1840-48). (1760-1830/' alegere 55-69. Socecu p. 352 „Inscripii din bisericile României**. 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I. I. 57 istorice diferite în „Floarea darurilor". . tip. XV). (= Studii i docu147-150 mente". ^ip. . „Ce carte 145 . Minerva p.. 33-35. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p. (1840-48)^ . româneti" în „Floarea darurilor". Bucureti descoperire : Minerva. 51. Nsud p. 48 „Vechile biblioteci. 131-2 pecetea p. Articole voi.119. XLI. Rvaul. . feneile la noi" în lbid. 156 desvoltarea cultural a neamului".

proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza . . între Români" (Râmnicul . II . Bucureti. româneti i a vieii religioase a Românilor". „Trecutul unei p. partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor". Vleni. 138 „Mesagii. Vod" . Vleni. p. 160-1 . lip.. Le Cler din 1860. 16 1909 „Istoria bisericii II. „Din faptele strbunilor. . „Unirea Principatelor (1859)".) . 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. -Srat). 9). p. documente cu note II. 230 ' .162 p. 480 168-70 p. p. conf. p. Vleni p. p. Vleni. 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". II.XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. Braov. de . p. „O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27. 13 reedine regale: Sinaia Vleni. Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". Socecu. 104. Vleni. 220 n. p. I. ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. „A cui e Dunrea? (conferin). explicative.. 262-65 (no. vrjmie . — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense." XVI. 348 . . „Geschichte des osmanischen Reiches". Vleni. tip. Socecu. p. p. . VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". Vleni. p. din veacul al XlX-lea în Berlin. Vleni. (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen". Povestiri ale cronicarilor". p. „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . 16 . 16 (conf. „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G. Bucureti.lX+453 XVIII. 320 n. 14. 242-3 în Ibid. Vleni.

140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". Vleni. 17-71 în 164 literar". II. 80 . III. Codru Drguanu". Vleni.— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale". p. 493. 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor". 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". p. 1 „Note p. /. 72. dup co- respondene diplomatice strine" sec. Mihael Amari". p. 164 n. 97-106.. lv4-428 „învturile Vleni. 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" . 218. ^-'' III (bis 1640)". în p. II (1750-1812». 39. 448-9. p. p. ei". 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. Vleni. p. \ civilisation I . n. Gotha. 1 65. „Geschichte des osmanischen Reiches. 139-151. p. 1. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni. XVIII -1-350 „ Vieaa O I. Vleni. XIX 170-1 Vleni. roumaine" 191-2 . Originea i ciclurile . XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p. Vleni. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc. (1700-1750) p. . „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. 213 n. . 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid.4 p. 180 p. Palermo. p. p. ist. *. Bucureti. Bucureti. 1 295-6. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc". 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). Române". I „Analele Acad. în „Calendarul Ligei Cul- Vleni.

191 198-9 domneti".XIX 1911 Radu-Vodâ erban".. 31=767-97 .. 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap." 33 . Gotha. Vleni. dell Italia". p. la Rom Academia 358 357 n.. biruitor: . p. „Un . . „Generaliti chiJere 24 ed. . = „Rscoala Seimenilor împotriva p. 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale".. 320 n. Bucureti. p. p.' . Ac. Vleni. Vleni. 147-185 39 185 Ibid. ' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea. LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. „Studii p. XV partea 1600). I — Bucureti. .. privire studiile istorice" p. 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc". italiai în Turcia în Ibid. IV (bis 1774)". 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid. i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. învietorul contiinei naionale ungureti p. G5bl. p. . . Vleni. al 150 sec. cel Mare i erile noastre" în Ibid.. Rom.. XXI p. timpul ist. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni. Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid. Sibiiu". Vleni. p. Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria. 194-7 540. Braov. 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches. ViIi+214. „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". relazioni coli' con speciale considerazione p. Vleni p. tio. „Scrisori . 55=211-65 în Ibid.. pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid. voi. Acad. Petru . i Românii" în „An. 39. p. (lecii de des- i cuvântri).

199-204 [ . S. p.. Vleni.198 „Mnstirea p. Vleni. 1. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A. Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid. Hurezului. „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2.XX 1912 „Breasla în Ibid. p. 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri". 190 în Ibid. noastre. Acad. Vleni. legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc". Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni. . cunotinelor istorice în învmântul cundar". 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. Despre mns189 lui Neamului. Vleni. Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. 77. p. Vleni p.212-3 Vleni. . Vleni. 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu. ei".. Dezvoltarea i vieata ei". p. Ibid... Vleni p.. . „Pagini din istoria cultural: 1815 ' . blnarilor din Botoani. p. «Femeile în vieaa neamului nostru". 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. . 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist. Lecii inute 274 ." sec. 200 . p. 2. chestie). . 200 Vili 210-11 . p. al Târ- gului Frumos. 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid. +162 + IV . . „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. p. 89 „Nevoia reînoirii '. 211-2 se- „Mnstirea Neamului.. . 40 . Desvoltarea i vieai p.'!. 190 30=835-64. Rom. 188: Privilegiul din ai . (Istorie a p. pI Blineti" în „An.

în revist svedez „Svensk Tidskrift". l64-8.213 Orient". IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer. Stokhoim. en Vleni. V bis. 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup. Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. . Vleni. V214-16 leni. . tha. Socecu. 217-8 „Relations entre Serbes et Roumains".^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches".XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice". 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în . 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. XXil. negustor în Craiova" 216 (1794-1834). p. p. 253-62 . p. p. Vleni. p. 40+474. Vleni p. 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. p. 20 till .) Vleni. în „Buletinul comisiunii monumen- V p. p. ropa". 213 .214 „Den albanska Frgan" în Ibid. „Les Tutul" în Ibid. p. tip.*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . â Belgrad). 5 .' Rumeni colle lui epoca modern". (confe181 ur n. „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". XXni p. 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în . 1912. Vleni. Constantin Bucureti. Stok- /l3 1^ \/ . edit. Vleni. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715". XV Comisiunii istorice a României f 226. atribuit Iui Dichitii. 13 S vistelse i Bender. p. . p. 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n.218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). 30—36 streini p.

'. împotriva sudiilor strini din p. clieu . Ir'storiques. p. în ibid. Bucureti... — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2. Paris. 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont. „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile . 254 în Bulgaria cu ostaii notri". . deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ.. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil.. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani". Socecu. 350 voi.. Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164. au troi- Deux Communications Vleni. p. 413-29 les les .. p.. n. 226 226 bip. a Italiei Ibid.. le pays roumains". La survivance bizantine dans faites. 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid.. plângeri ale episcopului de p. „Versuri nou ale lui p. II: XV colecia „Hurmuzaki". cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p. Alean. . tip.. p.. 4—343-46+1 în Ibid. 49 355-7 . i p. privitoare Ia istoria F^omânilor". 559-80. 1 „Documente Bucureti. 14=347-60 în . 1601 — 1825. 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid. 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes".225 în Ibid. „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad. . -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. p. les âge.. „Ucraina moldoveneasc" sericile p. ist. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. ediia Ac.. Partea Gâbl.222 „Din inuturile pierdute. tip. C1II+779-18I5 .. p. XlV-XV-lea". Rom. 1.. 7 et 8 avril 1913.." în XXXV sec. p. 311-19 ... tradii istorice în i Românilor plus în p. Paris.XXII „Aciunea militar a României tip. 11 Moldova" „Analeh Rom. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid.

p. p... i a bisericii ortodoxe" p.... p. 711-30 .. Româneti 923-30 din c 1780 Ibid. 228-9 165-205 în . . — p.228 Stoica. ... 18-863-80 . 12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd. 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An. „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid.XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni.. 1453) Ibid.. i p. Alexandru cel Bun". • »0 hart brogean în a Terii Ibid.. . în Epir" în Ibid... p.. Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr.. Ibid. . un geograf do- p.. XXXVI p. „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid.. 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p. 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid. p. 917-21 — — . 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid. „Privilegiul Iui în Ibid... 229-3) Caragheorghe. 23S .. ist. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p. Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea. Acad. Rom... p. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid. p." sec.. Topola (1811))" în Ibid. 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 . p. 20=131-150 în ..... „Clopotul druit bisericii Serbiei. satului „Dou în Ibid inscripii p. Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid.. 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' . 447-517 „Steagul . Veron.. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid. 230-1 în lui Mihnea p. p. întemeietorul ...

Cosovo pân 1071-1118 . 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". . . în îii Marea Neagr: : I. Vp. „Legturile culturale între Bucovina (conferine). isforice. . II problema balcanico . 145-153 174n. pentru studiul Europei sudostice" II.. Minerva p. Vleni. mon. în „Buletinul inst. „Bu- com. 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n. V228 leni. An.XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . lui Vasile Lupu" .. Legturi cu i la . 44 236-7 Vleni p.. Vleni. „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu"... 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice.. 191-98 219 . . Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p.. p „Politica austriac fa ' de Serbia". XV-esiecle". cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid. p. cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani. p. (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin). natura. • . 264 . 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . abitanti religione degli de Del Chiaro.. Ac Române. tip. Bucureti. 167 „Cinci conferine despre Veneia". . monumentelor et p. . în . . 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). ed. Vleni p.. p. . costumi.9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p. Vleni. 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p. IV VI+378. 236 p. 21-3 Vleni. 13 peuple turc". Vâlen'. 213 Constantin Brâncoveanu ("confe..i" în Ibid. Vleni. Vleni. p.218-9 . p. 235 Turcii Marea Neagr II. Valachia e descrizioni del paese. 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). . p. lui Constantin VII. p. Vleni. 218 . Dobrotic. • „Arginturile" corn...

. VIU. i rus în desvoltare paralel" în p. amintiri istorice".. . „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III. . 49-54. 249 vieatâ a statelor mici". „Neanul 189-204 Ibid . în 29=385-413 252 Românilor".. epoca 243 voi. rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid.nirescu". XIV I: Acal. 205-228 Sârbii. Rom. Partea 1320-1716. p. Buletinul corn.. 13=323-35 238-52 „Dardanelele. 247 austriac „Imperialismul . de coala româneasc". Vleni. editat de . inon. XXXVII p. istorice. tip. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . în Ibid p. . în „Câtîva lmuriri ibid. p. 15 244 „Hurmuzaki". . 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi. p. p. nou . . .. 235-6 fa ' . . în ibid. . XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod . Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. . „Pilda în Ibid.. Vleni. 244-5 . p. p. „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea". Vleni. . p. „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p. p. p... sec.252-3 reprezentative la Români cu spe- . . 247-8 . «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid. 17 la = 305=21 Ibid. 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p.. (lecie). 24 244 „Albania i România". Bucureti.. Agarici.". Rom.Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova". cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p. în Ibîd. Gobl. 44-77-120 ist. istoria Românilor". „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior". 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid.XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". 15=229-43 Ibid. Ac. „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în .. 76 bunilor Domni din trecut p.

Gobl. Bucureti. l'histoire des croisades p. Vleni. „Istoria p. Vleni. p unui antice". „Acte privitoare Caro! I". „Politica tip. II. Bucureti Bucureti. 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric". Acad. 414 et deHongrie". „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl. ale 404 nespecialist a. tip- Socecu. tip. p. VI+460.supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni.• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid. XI+l 79-272. 219 23 ^Desvoltarea statului român". 130-40. Bucureti. p. ' „Cel dintâm învtor de ideal . 31 î.is de Transylvanie p. „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte). 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. tip. 263 diferite". p. 93. extern a Regelui Carol . 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. Gobl. „Acte parte siunei '. în 17 cea . legturile Secuilor cu Moldova". Sfetea p. în n. . XV+291 în . . p. 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)". 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu.a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. în p. Bucureti.. 11. I. 249 n. Române. Bucureti. . C. 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". 253-4 254-55 Vleni. 264 I-iu. 361 274-5 . p. eu. ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". 61=545-605. I (pân la 1700). p. «Cri Vleni. I (Pân la micarea lui Horea 1748). „Studii tip. 15 —— . Hongrie". p. 265-6 et „Histoire des Roumai. I. au XV-e siecle". p. Vleni. Vleni. voi. p. „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". 8 „Buletinul com. comerului românesc". în „Buletinul comi- istorice României". . istorice". „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". mon. p. „Istoria rzboHiluj balcanic. agent la Belgrad. 151 .

Rom. 278-9 lui vânztorul istoria p.. 20.... p.XXVII „Studii. . literar în secolul al XVIII-lea" p. Ac. 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". ("conferine).. p. 733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-.. Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 . i Biblia dela Ni:oIae Milescu". în „Revista istorica". al elenismului în Constantin Evnomie. în Ibid. do:u:nente II. 17=35-53.. „Sârbi. 116-17 . în Ibid.. (lecie) Vleni. sec. 48.. „Ce P. XXXVIII p. 282-3 . francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu". i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid. i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'.Neamul Românesc". ' .. 43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor . Un scriitor .. . în Ibid. 279 în „Dou Ibid.276 . în „Neamul Românesc". p.. ist. 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An. 288 în ! drepturi naionale ' Balcani".. 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid .. în Ibid. p Regnault . în Ibid. contribuii bisericeasc a Românilor". i note istorice" ... însamn . Vleni. . . Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid. 34 290 balcanice". în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române.. 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki". Bulgari p... 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu". p. popoare Vleni» 289-90 Iai. „Latinitatea familiei regale" no. în . i . p. „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid... noastre".

Autri- chienne (1775-1914). Iii.. în în la istorie uni- 296-8 .. 292 „O cronic nebgat Iai. p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc".. „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. Iai.. p. „Câteva scrisori ale poetului Const. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". tip. în Ibid. 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro. p.. p. „Diferite note istorice" în „Revista istoric. ale Ir.i p. lai. tip. tip. . . 293 „Cele dintâi scrieri Const. tip. Dacia. Iai. XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122. Iai.. Do290 brogea. istorie universal). lai.. p. Progre- sul. 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip. III. tip. p. 58 la question rurale en tip. 22-54 . (prolegomene la Neamul Românesc. 173 „Histoire des relations russo-roumaines". Conachi".. voi. 117 294-6 „Cugetare versal). Statului.XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului. lai. p. . eran: ' loan Drguanu" Ibid. i fapt german" (prolegomene tip. Iai.. Roumanîe. p. Rom... 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". 67 în 299 Moscova" 300 . 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor". 368 . 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip. 114-25 '. clin Il-a : Partea 1716-1777. . 123 . Negruzzi" „Revista istoric". no. lai. Bucureti. Neam. p. Iai. p. în Ibid.292 p. . no. Iai. IV. IV. Progresul. colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom.292 mânesc pe 1917". 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor . p. . Iai Statului. Gobl. p...

Iai. în Ibid.. „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom. no.304 304 p.. Ibid. .. . . Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. : 114. 170-187 1. 106-109 301 lai. ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric".. în „Neamul Românesc" lai. Ibid. Originea i însemntatea ei •actual". . 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". . a 114-25. 323-4 Paris. p. Bucureti... 292. p.304 . V. . no. no.. 104. p. 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. Rom. lupta lor. p. . tip. „Românii de peste Nistru". 116 . . • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid.". . n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains". „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice".. no. Neamul Românesc... . „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia". p. p. Σi.XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc. „Relaiile culturale greco-române" în .. 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare). la lai. tip.. în Ibii. 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5. Iai.. literatjra româneasc" în Ibid. : 306-7 . n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). Neam. Iai 309 n. ... . 294-5 ' . 47. tip. 65-80 . p. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid. Renaterea romneisc" în p... 300-1 „B'jcovina i p.. . 47-8 Ibid. p. XV+282 . p. 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc". .

reti. 259 . . 243-4. . 232-54 307 p. n-ro 150. Bucureti.XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid.. du peuple albanais". 254-67 308. 106 . tefan cel Mare" în Ibid. meter de . 117 „Istoria Româniloi Rom.. naionalizare . tip. Neam. tip.. Rom) în Ibid. 312-13 din Peninsula balcanic etc. .. Rom. „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti. 246 315-16 în „Opera de 247-51.. Cu t.. p. p.. n-ro 35-6. rsriteni: p. Neam. Tesalia. tip.. „Expansiunea româneasc no. „Medi:ii Cult. 32> . 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". 403 "Chestia Oceanelor".. 314 cedonia. Neam. p. Cult..)".. SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid. tip. MaNeam. . n-ro 262 în Ibid. 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional". n-ri 130-31 „Conferine bucovinene. Bucu- Cult. „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid. i colonizatia ' strin" în Ibid. Serv. 153-4. . Bucureti. 309 10 geografic „Istoria poporului francez. Neam. Rom. 111+68 . 311-12 Bucureti. 344 p. 179 Rusia . 72-3 „Soarta faimei lui . în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156. . la 314-15 tip. 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n. Rom. 224-27. 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid. Polonia". 267-70 . 224-31 p. Cultura Neamului Românesc". tip. n-ro 221-22. Cult. „Vechea noastr cooperaie" 284-87 . i medicina trecutul româiesc". i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc". p. Bucureti.' Basarabia" în Ibid. 9 la Acad. în p. Neam.. p. i . 309 ... 324 no. ! 324 324 Rom. Cult. . tipar" (conf. tip. Bucureti. . „Hotare de stat no. Epir.. cureti. (Albania.) în ibid. p. . Rom. al Armatei p. ..

(Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8. 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid. 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici . mici". p.. Rom.Revistî istoric" VII. n-ro 162-65. Neam. „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation. tip. tip. 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova". x Bucureti. VI. 67-70 .. Bucureti. „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid. 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid.. Rom. p. Bucureti.. în Ibid. p. Rom. Lang & Co..10-14. p.. (Evul mediu) 111 319. p. 69-95 .. p. 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid.XXXI „Istoria literaturilor iloi". p. Cult. Paris.' ailor '. tip. 320-21 tip. 318 o „Un negustor biicuretean acum p. p. pân astzi) p. Cristidi în ibid. . 318 jumtatea sec al XVIl-lea". în Ibid. 403 423.318 p. 317 : p.. 271 . 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în . 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli". Românilor prin cltori I pân .. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p. 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". câteva noi izvoare apusene" Ibid. p. II ronnnice în desvoltare I i legturile p. . în ibid. n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid.. Cult. 343 . 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d.. Neam. 287.. (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p. 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. Cult. p.... 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p. Neam. J Evul mediu. .

... . 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. . 119 „Vrancea i Vrâncenii". „Activitatea politic 347' no.. 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". : NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în . tip. ("cuvântare la Academia Rom. 311 Papi i împrai. 96-98. 347 Roumanie în des Roumains". 45-54.. Bucureti.... 347 în „Comemorarea lui Dante". 209 . scriitorul. p. 88-94 „Secretul culturii francezt". 1-12. «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc". Toate lmuririle corpul cercetrii de fa. în „Gazeta Transilvaniei". 345 politic „Mihai Koglniceanu. Rom. Cultura Neam. .348 . . Socecu. i literar a lui I- Brtianu". . tip.... moderne i'contemporane. în . no. p. „Neamul Românesc". de studii sud-ost europene.. . n. p. .. 122 i urm. . p.- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid. . . în Ibid. no. in „Buletinul istoric" al . 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris. în Ibid^. 70—74 . et Ibid. Braov. IX 79-82 Ibid. p.. 331 . limba francez). p. 27—40 I. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale. 88-170. VIII p. p. p. Rom. „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". 100-115. .. 2 „Relaiile noastre cu Polonia". '. Martie 343-4 Bucureti. . siecles". „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam.347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul".). no. Ac. în Ibid. no. omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . Român. tip.

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

despre de aceast intrare Ia coal romantic.2— 15. Dou concepii istorice.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga. i I. de a ti toric al nostru toate. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. Onciul nali. admise în tiina noastr istoric. pp. cuvântare Academie. ca student. Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci. încât astzi a devenit cei mai mare i. mai mici. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i. i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai. un istoric. de covâritoarea personalitate a iui B. când individualitatea cugettoare a lui A. felul. D. recunoscut a Apusului. P. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele.1. 191 1. trimise din strintate la revistele româneti din ar. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. variate ca coninut. — — moldovean. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). care-i terminase sului. i multe i. ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte. în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. . unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane.

Blcescu din Focanii-munteni la Golescu.. puin respectuos pentru proprietatea literar. scrisoare ine- 2) In ^euista nou. etc. de viat i colorat. vorbete i de bogiile naturale ale ârii. care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. (|892). adec 1856. mascarada boiereasc. care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. Ureche. p. pp. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N. Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887). tiinifice 4) lUd. pp. care fac obositoare cetirea unui istoric modern. I (1890). a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. i în Iai Ia 1857). 308. pp. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. adevrate subiecte de nuvel". Fotino. III. IV. Dela aceast dat înainte pân la 1848. convingeri. i „alte vrednice de credin" expunândule rece. cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp. i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". îndrtnic în idei. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii. 196—220. un studiu de (n. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. Galai. 682—698. i Cit. Cantemir. rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei." In -). .Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^). 3) Orâiua soc.. Bucureti. Drsuperstiios. ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. etc ine „ajut puin vederea. i titcrare. scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. (^891).

1368 Febr. 2) ne^uue hbtorlque. In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini. „Pentru negoGheorghe tefan.. Paris. se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^). mai ales însui tratatul de predare. ca locotenent general lui în armata moldoveana. care In 1619 plecase spre Moldova. 3) Jbid. XLIX (1892). original întâia a dup fuga probabil.Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni. petre- Muntenia din Sept. pp. 704-26. i ru. textul italia i pp.. i 1) 7bid. tip. Din cauza la morii Gratiani. lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68. — 19 scrisori analizate. 571-589. descrie nro. poate si din Moldova. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. 1779 645—651 . ne d tiri asupra Mol- dovei. pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava. pp. lorga. IV (1893). chemat de Gapar-Vodâ Gratiani. p. mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. Bissaccioni a venit numai pânâ Viena. 20-36. frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat. soc. ca student la Paris. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654. 4) Orfuoa. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". izvoare istorice privitoare la biblioteca el. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). 1372. 1—19. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". pp. tun.. . pân în Maiu 1780.

1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. 261—64. lorga ia la aceasta din istoria ^). prefa se ^). din 24 Iunie 1610 a regelui . 8) pp. Paris. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei). economica. pp. rp. 9)pp. 10) 173—200. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis. 3) pp. despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. 35-66. acest pentru personalitatea sa moral. 5) pp. influena franceza dela Italia sfâritul sec. — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" '). sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17. t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. de pela HOO. 82-132. soare latin.^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^). . cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. 201— 215. unica oper roman frances.." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^). 19-34. 7) pp. 355—58 puV-VIII. numelor pp. la Milano la 1853). urm titlul de doctor. III" 1893. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 . un roman cu 1395 de ale- goric... 108—111 public o scritiin. In apen- — din roman '''). al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). i traducere româneasc. V (1894). 67-81. 217—221.. nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante. „Le Chevalier erranf. Jbid. tabla adause i corecturi pp. „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. în c. 133— 171. 11) arâiua din lai. 4) pp. (publ. cugeta este ci de bogat. 6) pp. zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea. cu Angliei lacob I-iu IV (1893). pp.în Sept. care cuprinde tiri preioase privitor vieaa.

timp. i rs- . 655-57. Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". dobânIstoria e care s'a manifestat. Ibid lupta . prin diferiii scriitori de frunte. 111(1895). 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie. Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. 1) neuue de COri&nt se Catin. în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd.punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). Domnul Moldovei (27 Febr. prin . . F. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346). Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). 63.. pp. 3—60 i adau- suri la p. 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. a faptelor.zidite regale din Dresda. Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. de cuprins teologic. acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. reti. II (1894). pe baza unui întins material publicat i înedit. fr scopuri strine de dânsa. i genesa Aci. din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585. 1—7. scris italian I. întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. evul cum s'au modern i contemporan . pp. probabil de un regelui Henric al IV-lea. Minotto i lorga. unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. indiferent de loc i mediu. de orice natur. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. de- compunerea sistematic. în 1904. un osta al Basta. greceti. activitatea omenirii". V (1894) pp.

notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365. un erudit. stpân pe domeniul su con- tiinific. nu numai ne las mijlocuL Voi. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general.. naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem. aa de tânr. O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde. toat în între- i apucturi speciale. oameni schimbtori CU vicii deosebii. în stare s aduc în nu numai materialul inedit.. în afar de sine... : dar mai presus de aceasta. VI (1895) pp. ce vâresc.. nobil ardelean despre Turci în 1495. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa.. general d Cutai E o lizare i fericirea. c cu adevrat noul profesor. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral.. va fi aceast privin. scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st.8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva .. 1693 i. Ion Vod Cel. oricine simte mai poetul Vlhu :. stracta recea figur a omului si pe oameni.care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via. oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în .. de numrul. Spune utilitate lecia de sjs. dâ un suflet întreg. .. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc. Istoria nu tip . 104-105. cu atâta import ma ei general va fi mai mare.. loan Laski. cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui. Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera. ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an. psihice a omului. . 1561).. puin lmurit. linitit i frumos. ceva cu mult mai important cepii nou. O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere. oper de mult munc. adevrul poveii pe care o au o interioare. Istoria e disciplina cea mai uman din toate.

toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. vrat Pân i câtig simul tora deprindere. mai altruiti mai iubitori de vinse . tocmai fiindc relieful personalitii scade. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. ura inutilitii stilistice. "âk se Românilor ( 895A prefa. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. nu cronologic. dar cu sigur. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe. Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. dac relieful personalitii scade. i-au fixat în struin. judectorul. conse închid în fr brbteti. ci dup provenien. neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. filosofii cetuia pru. ne arat proveniena actelor i felul cum public. 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele. mai bun. cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine. Omul pregtire istoric' fa de alii." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. prin capt. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. „Mini energice. în . rsplat tutea cea ifice. sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi. cu hotarele restrânse. om i sunt intolerani de via". cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale. iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru.-vieii. inima se face mai l:r^. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. iubirea precisiei. dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului. i-l explice". „Un pe1 I. Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune. dimpotriv s s mai tolerant.

. Parma. tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian. 4) pp. etc. c înlturând-o. lui analitic a cuprinsului cronologic pp. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul. 107—403. 2) pp.^). La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. voi. i-iu. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg. tabla îngrijit i cronologica a. Dresda. i Veneia ^). unde era deosebit de apreciat. Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. 1—9.10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale. 9—104. Miinchen. — 3—740 . polone.. Milan. Ttari. 1772. c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru". cele Cazaci. chiopul. XXXIV— LXI. tabla alfabetic pp. unde ieram transcriere. Viena. I— LXI. Turin Weimar. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. al i lui a eterii). puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. II-XXXIII i tabla alfabetica pp. ruseti. 3) pp. pe deoparte. faximil un ordin de plat din I— V. ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. documentelor pp. c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii. în — i observaii pp. Veneia. XI partea 1. pe de alta. LXII— XCl tabla ! erata 3—107. . arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul). nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. Din. ab. fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839. în apendice din 1594—1821 ^). 1896 pp. III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. .

1896. membru corespondent (1574— c. 111—32. igani. Focani. Domnul i curtea. al 2) CLrAiua. boieri. Scrisorile. despre Petru Cercel sori • Mihnea. dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. Se reproduc prile relativ la Basarabia. William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului". furitor de planuri irealizabile A. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu. 1585 91). Iai. Mihnea Vod al Il-lea i alii. 445-57. etc. Articolul . XVIII (1896) ^). 10—36. Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. precedat de o scurt lmurire introductiv. Rode \'\ imâne 4) lorgd.11 talia Tana. scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. 1590) au in Acad. pp. societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. cu Erbiceanu CLrAiua soc. in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). 3) pp. in 7 April 1897. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin. locuinele româneti. Bucureti. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". tUn i Cd. Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. clubul din Basarabia. Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. membri ai familiei Mircetilor. IV. câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. VII (1896). Chiinu. româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. pp. starea apsat a rnimii. dintre cele mai interesante. : Bucureti. . Domnul de aici. — 100. Paris.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). pota moldoveneasc. apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul.

3) pp. erata i adausuri la pp. Brera. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su". care sunt izvoare prin. „percursor valoare". Prin opera sa mare. e cldit aceast oper de istorie universal?. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod. Genua. i lin. lui numeroase. aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric. 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. Turin Aceast oper istoric. Lipsea. documentele cercetate de lorga Ferrara. In acest. ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. logna.. ca cronicele tirceti. în arhivele din Ber- Dresda. cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui. Moiena. vedem pe ce aparat tiinific i informativ. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu . Oxford. Hamburg. i a familiei Europa întreag aproape de loc. adevrat superior* a in La p.- 12 vine importana lor cu totul deosebit. al XlV-lea. XI— XXV . etc. pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit. având parte principal în evenimentele din sec. Londra.-^) i crile tiprite întrebuinate'*). cuprinztoare. Plaisance. lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris.. 1365 — 1397) operile lui Filip. . Bo— Modena. 4) pp. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. ungu- i de aici reti. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere.. studiu toate izvoarele istorice tiprite. VII-Xl. ca. cu totul excepional. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii". XXVI— XXXIV. Munich. aa de întins. Tiprit sub Paris ca fasc. i Veneia. ci ceva mai mult. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). Roma.

— pu- Vlad. 12) pp. informaii inedite. împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. aprins. pp. Marcu. 3) 1 — 14) pp. Bogdan Sasul '^). din diploma de marchis de Ialomia. Nicolae Basarab (î569). llie. flomne. lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^). 2) pp. Hurmuzaki. . 37-42. I) pp. aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod ')." In studiul arat. 7) pp. clar i just. 19-27. o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. 70-74. Expune apoi vieaa pretendenilor domneti. ist.Voevod '-^). familia Potcoav 'O. 75. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). 46-55. al XlV-lea. Clugrul (din 1521) '^). 6) pp. XI. Despoii ^). 9) pp. loan Bogdan"^). 35-37. Aron. tefan.Danciu. .. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene. la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. 42-46. 74-5. pp. al XVI-lea "'). 443—513 Onarere Ocad. 4) 76îd. 68-70. 33-35. epelu. Un cel viguros satiric. 198-273-83. Nicolae Basarab ^). 1—442. Radu Mircea fiul lui . un entusiasm îl mai naiv i delicios. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. i fragment din tabla numelor pp.. aceasta ca- Filip ca scriitor. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase. 6) pp. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). despre lancu Sasul (1610). 59-67. dup descenden. 8) pp.. . 17-19. 15) pp. 13. Lpunenii Petru Cazacul. voi. 17) p 76. Bogdan Constantin^). 10) pp. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. tefan Mâzg ^). stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. '"). XIX (1897) sect.: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. II) pp. desvoltarea gustului de cltorii". 56-58. 13-17. 13) pp. 515-555. 5) pp. 28-33. 16) p. care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec.

In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. 651—694. LXXXIII. loan tefan Rzvan. Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. pân la 1846^). LXXI. vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •). Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''. 5) pp. 8) pp. voi. 77-82. 3) pp. L. al lui Alex. tabla cronologic a documentelor p. despre „Boierimea valah" 1) pp.— 14 scrisoarea lui . i diferitele producte naturale ale 18-lea. LXXII— LXXXIII. apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. LV. tefan Sasul. despre relaiile române dela 1542— c. LXV— VII . cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur. prin notele bogate. Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. 2) pp. apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. 493-649. LXXII!. 1—489. aa . 9) pp. machî p. LXXXII— VIII isXXXVI. aproape toate în limba francez^). X (1897). LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. LX -II. prin studiul întins din prefa. loan Bogdan i peceile lui tefan. . 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII. CXXXIII. 4) pp. Ipsilanti pp. l-XVI 5) pp. prin tablele folositoare. XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. etc. LXXXV. 495-548: tabla alfabetic pp. XXXVin-LXV. Surdul. . partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). împodobesc pp. .l822) ^). XLVIII. 7) pp. XVI-XXXVill. anexe: faximile iscliturile Aron Vod. LXXXIX-XCVIIl. . In apendice se mai d înc 123 acte felurite. LIII-VIII.

(1898). înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. Nu ci e pictorul care iea peisagiul. trecDt critica celelalte frumusea Iui operei". din impresie puternic. 189S. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. o/iciis' . în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. 15 O alt lecie de deschidere '). 2) CUeratura i arta roman. IX. sunt din 1517—18. lorga in Clrfiiua. piatra. critica. III. /6id. 35—40 66-69 tiprete „Dou. 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. de iarb^ Pentru a istoric. pp. prile ogoare sale constitutive. Fonseca. despre critica paleografic arta i filologic. . bogat material r sim pentru sunetul f rasei". 1899 pp. firul i din cu- tiinific. despre 1) In felul adunrii. determin strânge care soliditatea i adevrul. Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv. se astzi. Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. organizaie. Doc. fi arborele. Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. din lai. etc. documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut". numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut.. : ia Universitate e „Frumusea stil. Bucureti. când un intelectual natur de artist. ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. X (1899) pp. unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale. 444-47. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. foarte risipit. i organizarea . a subiectului. Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. CUeratura fi român. III Bucureti.. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. pp. dup altul. inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. desemntorul tiinific.

care ajuta înelegerea lucrului petrecut. vioiu. la care nu trebuie uitate „evede similare. care n'a putut trage nici un folos personal. 49—50 actul de cununie." J J) ^p. Pentru linitit. pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou. deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general. pltit cu moartea. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. . poporului din Iei s^C. gloria i su e'^p. îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . lui din 1. al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci.a terilor deU Dunre în 1593. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — . iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. 1. i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. qe'^tâîenf.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. cu caracterizare bogat i îndrznea".581 al în Note. când Mihaiu ajunge Domn. al XVII-lea Mihai nostru. îi . ceasul idealelor acelora va bate. excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. 3—36. eroul •VB veni dela sine. 2) pp. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). românesc Petru chiopul. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70.T sec. '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i. în focul care-1 spiritul Dunre. Jin'tecelenteie urmrite. . isclitura în faximile a lui 47—8. In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-).e ta '"' acestui material. "3j p'p. pp.

Voiu arta cum a fost epoca fanariot. aparte. ce influen de cultur au exercitat. Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. 1898 sem. Ghica i Aîex. peste care se atern accidentele timpuri." In ^) „Cltori. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p.. I. stantin 53—4. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. 51-129 i -aceasta. ce gospodrie fceau. 1899 p.. 2) pp. c Xenopol i Ureche. felul lor de vieaâ. sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. 83 citaiile dup 5—15. i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul. sau noastre. al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni. note la expunere pp.17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi. 3) ^uCctinuC societii geografice. tip. fost o s demonstreze. 53—106. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii. Gr. susinute de Legrand. politice. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 . Bucureti. 108. Ipsilanti. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi ." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. prin in expunerea clar i convingtoare. — i au strbtut erile române. pe urm cele vei judeca singuri. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea. ce situaie politic aveau Domnii. sunt II pp. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. veneian 1) l ale altora. tiraj Socecu. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc. „Cultura româneasc mare sec. i •ete pe cultural : deplin. Alex. 107—8. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat. 4) pp.

Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera . arhiepiscop bulgar. . 1902 p. aa c în într'o privin. 1-7. contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20. ist . i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^). Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^).^o/nd/zc. de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L. sale. scris dup 1757 de italian în italienete. extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). 5S-68. de Sturmer în Sciences roumaine. Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si.XX(189S). la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite. 4) pp. 3) pp. Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. 5) pp. între anii 1682 — 89^). 58 -197— 254. 8) pp. lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar. locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. 47—53. i „o contributiune la istoria dov" '«). 10) pp. figuri-chipuri din istoria . 9) In anaCeCe Qcacf. în 1759—60^). ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". 20—27. Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. Bucureti.. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755. 30-42.18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. 7) pp. pp. 27—29. secretarul propagandei din în Roma.. i se- ne arat cum se tria scula boierul. sect. staroste de Bieiz. relativ la Moldova. 6) pp. 2) pp. ' . cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"'). 1) pp. 53-57. 42-52.. partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. 68-80. ci din biblioteca din Gottingen.

de manuscrise. . Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. etc. Brânco/eanu. scris pentru Stolnicul Const. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. 1-21. doctorul. în partea întâiu. tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632. lui Va- Lupu la al 3) O . al acte. 1700.. adec su dela Turda. evreeti. 3) 76id. catastihuri. XVI. (din crile tacuzino Stolnicul) . financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599. 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. traductorilor. însoite de lmuriri. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . doua din acîst d'. la pp. studiate. sect. 57— S se dâ un indice Mss. ai începutul sec. pp. tlmcite de Sevastos din Psalmi. autorilor. carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris.. 68-^435-502. etc. turceti cu traducere româneasc. 19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca . XX (1898) pp. însui Petru chiopul. Partea a ^). pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. Can- O carte de fizic din ale tefan. copitilor.n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. 3) Socoteala despre venituri 1) pp. ist. triarh. . loan fiul lui Const. . i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. sunt din'l57l— 1594. apoi chitane dela banul zino.. Toate documentele acestea. flomâne. XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea'). comeitatorilor. cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". Antiochia (1702). Const. 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. acad. unde a fost asasinat în August 1601. sec. financiar al unei de tron . relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. Trapezunt la c. socoteli scrise în românete de XVl-lea — . Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. — documente greceti.

1410-11.^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^). IX+599. în Cele volume dintâiu au de E. în In . 1441-2. 3) Voi. p. care privesc administraia intern. 21—54. politice ex- 1435. 1-7. facsimile de scrisori româneti vechi pp. 5) pp. 7) pp. solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). trase 1448-49^).tMue de COrient Catui. schim'area politice funcionarilor. 7—75. 59—66. 67—63. din keuue de COrient Catin. acestei colonii pe 1391. anii comerul. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp. 1420-26. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. o scrisoare din torii lui Brcan. IV— VI) II 395 (extras din n. Venim acuma privete. ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^). p. din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -). 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. 1378-82. 75—94.e siecle. 6) pp. relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5. . lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. 1446-7.20 mitrachi . . istoria universal. 1402-3. 1600 a lui apoi note româneti pe documente.V\—y\\\). deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. Leroux Paris în 1899 în i 1902. In volumul întaiu dup câteva introducere. 2) pp. I. în la o importani colecie de documente. 1437. 1442-43. care cea mai mare parte. urmate de socotelile analisate. cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV. apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. 1407. 55—58. 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen.. din insula Cipru. 581 (extras III.apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc. 41.. 6 filigrane de pe hârtie pp. . reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova). pp. regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600). .

529-42. Roma-Vatican.lea a Nicodim. 1456-7'*).8. cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. clugrul pp. i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53. Florena f m cea mai mare parte din Raguza. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim. 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci.) din 1400 1434').-Martie. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21. 6) pp. 21 ale Veneienilor. în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). 2) O scrisoare din . 3) 31-45. . 303-327. 545—597 1—301. 1399 April-Sept. 96-581.. 1431-552). lamentaii. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. '^). 7) pp. i " p. 4) pp. 599 se d erata. Genovei. Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). de 2) pp. în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria. tabla alfabetic a numelor 9) pp. etc. Si- pp. partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^). dup isvoare. proiecte. 302—3. 35-57. 5) pp. Neapole. Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°).14391432-48. 1398 Febr. 8) pp. lunie-lulie. contra lor^). exortaiuni. în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. 1-31. 10) Fp. Dup câteva tiri despre tratate. faptele 2) Povestirea preioas. care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . 59—5. public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului. 40^). 3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu. italiene latine i ger- mane sunt din Viena. . apocrife. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci. Documentele franceze. etc. Genovezilor.

regal din — 1) pp. p. la p. 3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900. toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. 1900 4) pp.VI. Ungariei i terilor din peninsula balcanic. -volume de documente.. exortaie. taSfa numeCordeCa uof. din bibi. a cunosRohricht. pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. Veneia. din Munich i Dresda. 327-34. traducere româneasc Conuorbiri Oterare. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice. Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. 335—45 . ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei. destul' ce precum i registrul la voi. 2) pp. care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt. 3-49. n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie. III. raporturile lorga. imperial din Viena. a autorului. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^). c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. apoi un proiect.. 526. observaiune ftun^. italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). 5) pp. 347—394 . apoi Germania. pentru a aprecia. / fi 7// e Ca pp. a cetilor comerciale vantului" ^). 395.. s citez importana capital a acestor prerea asupra lor. apoi bibi. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. — fcut de un »vivant" toate analizate^). o larg parte 'din istoria Turcilor. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns.. . Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^). învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. împratului Sigismund i.

")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). 53—376. 1-103. 3) pp. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. 1. addenda p. tabla numelor pp. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. tip. scrisori în private)^) prefaa cu note. Bucureti. 1-CXVl. 1-109. 143—169. tabla numelor i lucrurilor pp. 3-349. Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). Socecu. 3-140. erata p. 8) pp. 145—7. 9) pp. i erat pp. pe baza unor documente . 12) Jn „Cconomia. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c. CXVI+103. 5) Partea II. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. dând ^). al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). 351. 6) pp. i aparte 113. erat i adause pp. urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). pp. i faptelor contemporane nou. XL-XLIX 10) pp. Bistria i actele latine. p. Bucureti. „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. 173—217. suri 109—117. 4) I— XXXIX. în dou volumae. 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500"). 219. bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi. 119—143. . h7— 173. 377—8.. O terial alt publicaie. adautiragiu. etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). iar voi. 1899 pp. Titlul arat coninutul. pp. 1900 pp. scrisori in faximile passim. 2) 4) pp. care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. 7) pp. naionat" . 224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. XLlX+147. partea 1900 pp.

Alex. . vistierie. coteli Moldovei. 42-56. Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. 1) In „Cconomia naionaid'. a Domnului din Moldova din 1764. 1812 — 13. 10) pp. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. 4) pp. Ipsilanti "j condica de so^) din . 754-87. 7) pp. unui triplu deficit. ca i cea precedent. Universitii din Iai i a Academiei Române.24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). Moruzi.'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 2) pp. Callimachi dovei sub Alex. Condi8) pp." înregistrele precedente. Socotelile vistieriei. foarte amnunit i bogat tiri. economice din trecutul nostru. s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. 11) p. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat . nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile .. pentru rilor. pentru cunoa: terea vieii comerciale. 31-42. cât costa drumul. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. lazareturiîor moldovene 184. "^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. neplcute noi. tiragiu aparte p. — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli. . Ghica din 1776. tipogra- fia Eminescu. 1900 4-7. . 23-28. ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. 5) pp. i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. cu cheltuielile. 22-3. o parte lui Alex. cât costau plocoanele influeni. 7-22. Alex. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. spovedania unui continuu. ale trupelor ce se întorc. 9) pp.^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi. 6) pp 28-31. 3) pp. 58-75.

25» 1813 — 19. 1900. condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23. pp. 9) pp. 1822—31. . Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. „Documente geografice" titlul. Alex.^)moldovene pe la 1823—26.. 135-49. 103—115. 115-16. 1593. 1641—42. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. 4) pp. 87— lu3. 1557. 32. a vis- dea Domnul Moldovei.) '^). 1763 (9 r. -173-183. ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. IV. 5) pp.). 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di. 1746—7. . i extras aparte.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr. 7) pp.. înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19.i Moldcva 1833.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din . diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. pp. 170-1. cuprind mai mult decât spuiie aa: . 3—5 16) pp. ^^). 171-73. 0) pp. ceva despre registrele financiare di.) (1 r. 116-21. 1900 p. 5-8. Socecu. dela stri i moiile boievenitur. tip. 2) 1754. 1578. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir. 13) pp. 1712. dându-se '). ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23.") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r. M) pp.i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776). în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe . 10) pp. 158-69. 151-58. Vistie^)- — 77. 15) pp. 11) pp. 1) pp. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc.S) din '°) .^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an . 163-70. 1634—36.Ghica din 1776 : — 12 . 12) 150-5!. 121 3) pp. — 135.

în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . s-1 încheiat cu Moldova. La la urm împrejurimea. 1642 cu o mare importana geografic'). Xl-XVl. Bucureti. Albert Laski neanu. XI— X. 4) pp. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. Despot i 2) pp. 21-8i. 8-13. •'). 7) pp. Zbope rowski. care „arat mijloacele prin cari ''). vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^). memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. 15-18. 9) pp. scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). care „Istorie" a lui Despot ^). la începutul Iui crii se dau scrisori. 6) 18-28 13-15. In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . din care se . îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. 8) pp. Toma. a scris scurta sumar a vieii variate. i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. Multe acte privitoare. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. 10) pp. II) pp. 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei. 5) pp. tip. cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. apoi analiza unor documente din 1638. 1900 pp. Gobl. 1-20. XVll-XXVl. 28—31. arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®).26 7156. Documente: Istoria lui Despot. înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. Domnul Moldovei. Graziani. 3) pp. XXVl+93. tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)").

39 nota 1. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . 108. „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 27-53. darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. la aa : note despre Dealul. Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc . se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. tiani. dela care se sau puse în lumin nou" ^) . 53-62. mai valoros. privitoare ^). 1-27. 89-92. . K. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. 68 n. tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia). 82-7. 55 n. 5) pp. 1. 1691 —2 1) pp. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j. despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. nomâne. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. ist. tabla numelor pp. 1. cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros. bibi. 49 n. XXI (1S99) p. 1. 7 notaj i Radu Mihnea. Sf. 44 n. Dove- — — bibliografia al la dete. 65 n. Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. c Gapar Giovanni Battista Malbi. a arhivele din Constantinopol). 3) pp. 67 n. sec.— . în ^Tezaurul" lui Papiu. Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. care a Gratiani. care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. cu traducere româneasc. pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. 1. Rom. 53 n. Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . 44—51) i cronica în versuri publ. I"^). regal din Dresda). 4) pp. 1. Ac. 2) anaC&Ce CLcad. XX (pp. 1.

dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. XXI (1899) pp. Vedem erile legturile noastre. al nenorocirilor i bucuriilor. tiri româneasc ^). ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna. de precise informaiunile ce curg de acolo. Cantacuzino (1697)^). isclitura în faximile a Const. Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri '). 7) anafeTe acad. al Cont. Cantacuzino pp. lit6-7. Române. zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. de nou i încât istoria noastr e de lumintor. XV-lea. 78-94. 1) pp. B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". familiile al schimbrilor de Domni. i un document 1688 ^). 5) pp. 94. atât de interesant. dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. nunilor. XVI-lea Mateiu Basarab. de variate. 2) Dela începutul sec. Ea e îmbogit. 162=109-270- . 1700-1. sect. erata p. ist. de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. 2) pp. i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). al rscoalelor i rz- boaielor. •lui 6) p. 103-6. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. dintru început'' e învat j1 lui Const.28 Turca . Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. 94-1C2. In apendice Vieaa lui ^) . privitoare la oastea 1698—9. 97. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". naterilor din domneti. lor. 98. 3) pp. 1710—11. 73. 62-78. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri.

1673—81.) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod. 1647.^) . 2) La anul 1612 se d . 1709. in sesc. 1609—25. 5) pp. 1658—9 (1 doc. 1666. 1636-38. lordachi. 1-7. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. 1631-34. 1653.Româneti i a Bra- ovului. având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. la mai în importante anul respectiv. întregesc i suplinesc pe cele braovene. 2 scrisori din sec. care au mai puînsemntate ca a Braovului. 1651. Hrizea pp. 1695-6. 31 -271-302 . 161-2. 1649. Socotelile sunt din 1627 1602—7. 1683—87. Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . adaos p. Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii. Mihaiu.29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. al XVI-lea din sec. 62. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori. a Brâncoveanu). Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp. 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. dela Doamna Elena. 7-1 i2. 1655—60. Braovului. 1663—4. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. ce! românesc p. 4) pp. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). 156-58 i . 1643. urmare avem „Socotelile Sibiului"'). 1692. in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. etc. cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. 71. Scrisori din Doamna Mria . precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). Mihnea Vod cu isclitura în faximil. 1652—3. 1704—7.160. 1749 (dela .dar adeseori dau fapte nou. 1623—24. 1616—1620. 1689-90. sec.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p. 1702. 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP. — 38. 3) La 1631 e inscripia de pe. protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^. i câteva 1664 (scrisori de boieri). 7) anakrc acad. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. erban Logoftul. de'a dela boieri). XXI (1839) pp. când acestea lip- 1602—3. 152-6. 1699. ist. Române. celelalte dela boieri). 1605. 1669-70.

testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). Nimic despre Constantin Stolnicul. 7) pp. 2-18." Memoriul „Cronicele muntene" întins. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") . 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). Mircea Ciobanul. 6) pp. se:. privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra. Polonia la 1686^). numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui.: 30 — 14'). s ne ocupm 1. 3) pp. asupra. 160^ 303-462. 22-3. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . slavonete . ist. — Apendice 1 . . 26-:9. pp. 23-26. nimic despre vizita nocturn la capigiu. : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . nimic despre frmântrile partidei. scris de un partilucrurile. zan a Cantacuzinilor. i La p.. arat 1) . care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc. meanalizându-1. la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. 4) 1) 2) pp. din ce frânturi i. Dou docum. ^). 29-32. XXI (1899). 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc.a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc". 20-1. din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu. se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. 21-22. 18 n. oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie". 5) pp. care pare c nici n'ar fi existat. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. 4) pp.

din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. Lucrarea aici în lizat III. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp. 6-9. trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor.31 cetilor. mult superior lui Ludescu. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. 18-23. cronic a domniei lui Brâncoveanu. când moare erban Vod. Se cerceteaz cronica. . nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. ddea de mai multe prefac". cea dintâiu cronica în al Mireior pân . serbri. izvoarele muntene. de- plasri domneti. amnunte aici ^) ^). 5) pp. Cronica se oprete la 1688. cereri ci turceti. un fel de „Mo- nitor Oficial". 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). 4) pp. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. persoan mai aleas. 3) pp. Din ordinul lui Constantin II. 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ . Vod Vod. i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. ardelene. a crui biografie o avem aici ^). Simion Movil lui românete. în deosebi Ludescu iste. e anastpânii si". 37-40. . 24-36. primiri de oaspei. 2) pp. 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. a felului cum el p^ supuii. lor i ca dumani ai rang mai mic. i moldovene. p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. 43-44. — turceti. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. Cronica lui Brâncoveanu. Cronica Blenilor. 1-24. 5) Cronica iui Matei 1618. litica i pentru pointerne ale vecinii secret.

32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. unde se oprete. dar i ' cu alte tendine i. familia Bâlâceanu ^'). 1728. 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). VI. dând uneori sunt semnalate tiri nou. dela- 4) pp. 2) pp. ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct. prescurteaz. p. lui Const. când a fost scris IV. V. Viena a lui erban. proprii lui Greceanu i Poblâceneti. v. dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". Cantacuzino din 1683 8) pp. 44-59. 91-93. Filipescu. tiri despre Cronica scris pentru loan Const. 91 nota . a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). 5) pp. continua memoriile. Filipescu. lui tiii despre Bleni ^). modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^). 6) pp. modific cronicele pescu. care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. 3) pp. — „cronica anonim* e continuare a lui Const. 59-60. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. Cronica dela Cluj. st. La despre \ic\a „cronicei istoric. '). când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. i Greceanu pân E la la Oct. Blceanu 1688 începe cu 1629. 1699 pân ia 15 Sept. i reproduse. în alt spirit scris de acela. 60-66. Radu. 1714. ceeace se Radu Popescu. în Magazinul V). V. Cronica Nicolae Mavrocordat. (publ. cro- pp. 95-99. se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu.. Filipescu. Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. cuprinde evenimente pânâ. care aici ^). reproîntreaga la ducând. Memoriile apoi lui Radu Popescu. 7) pp. 89-100. cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. ^). Cronica Blceneasc. 66-75. st. 86-86. al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. Cronic scris de un bucuretean. 75-83. inscripia de pe crucea 1.

care reproduce în întregime pe Lu- descu. X. 33 Ia 1724. Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). E o cronologie iar dela citate. în din amintirea sa bogat".E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. . ne istoria noastr: Brâncoveanu. e pe fcut... . iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). 114-16. Compilatorul. din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial. 108-1 18. . 6) 103-118. . UK)-102. când povestirea conicarilor moldoveni. 101-2. i izvoarele na- 1) pp. dând i ceva nou '). reproduce. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou. 3) pp. 118-19. VIII. care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. E scris de Constantin Vtaful. i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp. reprodu:ând pe Const. afar de sfâritul dela acesta. care nu a luat o apr . dar ea de a nici absolut origi. pp. 1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII. 4) pp. descriere a Moreii ^). când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist. Cpitanul pân la Constantin Basarab. lui Schimbând forma. pe descrierea . merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!. partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal.. scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . A doua Cronic a Cantacuzinilor. nal. pp. 7) 5) pp. cronica blâceneascâ. Cronica ambelor Principate.o. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^).. Cronica expediiunii Morea. apoi pe Stoica Liidescu. 119-21. pe rând. un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. reproduce mai totdeauna pe Ludescu.

une ori dând tiri noua cronica bdela el. §i-a pierdut XIII. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. Cpitanul. 127-29. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat. „anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. dele 1775 înainte e o oper personal. pe Const. 121-23. Româneti i voina acesteia 1) pp. 123-27. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino. Popescu. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. Costin trimite la Const. . 2) pp. Pentru domnia lui erban Vod. Cpitanul. Cpitanul ^) c) Axintie Uri. b) — c — :a fost. cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. lceneascâ cea de sub solid. are câteva nou Mateiu Basarab. cuele cderii lu' Const. care nu etc. apoi pe Ludescu. Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. 3) pp. 129-32. Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. cronologia critic. Grigorie II Ghica. 4) pp. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat. autorul e leesc" Nicolae Costin. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). Explicaia a subt erban Vod i Const. Greceanu. Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). importana nici pân astzi '). Cronica lai Del Chiaro. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. aa zicân J. E o XIV. a) XV.34 rative. Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale.

35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- . d) loan Neculce. . 4) pp. Cronica lui Mustea. Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). 2) pp. 3) Const. 139-48. câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp. 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . Cronica al tradus de Iui Aniircs. acest studiu. Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene. reproduce ^). dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. Braov se Cronica Greceanu.n domnii Ghiculetilor din sec. din . Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. 132-37. apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu. 1688). titlul i Oradia Mare. XVMl-lea. 5 mss. e)." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss. Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino. etc. i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). d . 6) La urm se d 2) 5) pp. unele insemnâri ov . privitor eveninenteie muntene cele . (4 Dec. Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^). oficial. al 3)137-39.. XVI. 132. Bucureti. Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica". o scrisoare a vduvei Const. : întregime pe Const. din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului. 149-60.

cronic a Cantacuzinilor. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. gp. . Buc. 2 mss. se reproduce testamentul acestuia. damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one. Se Const. 1) Clteratura fi arta român. 1 1) Cronica Moreei. Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea." Se reproduce prefaa. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete. titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April. 140-48. titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. al In indicându-se cuprinsul crii. pp. Buc.. Partea a doua de Petru Rare. pp. Apostol trece în fata lui gustor de pete. care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole. 3) 75id. Oradia mare. s Cpitanul 2 mss. 1899-900. Buc. pe loan Ocieski. 2 mss. In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft.. „Studii de istorie . 17-28. . Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss. . titlul. 2) 75id. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. Buc. cu o prefa original a printre idei. .. Buc. In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol. Buc. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei. titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. Rinari Aliman Galea. de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce. . soare.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. a lui Vlad : din un j. ca nele rpeasc. Buc. titlul . 2 mss.. Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. Oradia Mare. : . lui i Muntenia. Oradia 3 mss. 138-149. losafat i Varlaam".Câpitanul 2 mss. ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft. tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. Felice dei Porri" '). . i Const. IV Bucureti. . 36 rite reviste. s:riitorii notrii din sec.

Meucci (1804). .. V (19D0-1) pp. La urm se reproduce un act de danie a '). terse în erile române (1768—1840). i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra. Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe.. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia. 7) pp. — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*'). 35-37. . 3) 76id.. 30-34. pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. pp. 41-42. 1785) cu boierul mare Ban. „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa. Callimachi (1769J i familia acestuia.. 9) pp. petrecerea. Nagni. al XVIII-lea.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în . 8) pp. cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. 37-40. contractul foarte Pan al acestuia (Noem. mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. 25 30. Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri. 6) pp. . 686-693 4) pp. din 'Care se reproduce prefaa. pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud. în Grig. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu.. pp. 401-4C7. Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id.'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug. G. . 10) pp. procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. contractul de cstorie a Iui G. 2) /6îd. : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai. 3) pp. „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec. '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788). 40-41.'^) o scrisoare italian din 1847 . 34-5. 25-42.

regal din Munchen). 177-180. I-II pp.. pp. din 27 Martie cf.. Const. V pp. 17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu. de pe p. 53. Ml. lin o&cFlLu. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. .— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". Vod Racovi din 1756. vom ocupa acuma. laic ori bisericesc. 749-752. 340-351 ragiu aparte. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^). asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui.. 47-49. pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. interne (1634-37) pp. „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene. Pârvan. 353-3. 4) pp. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti. 50-53 : Doc. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga. Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. 51 din 27 Maiu. 1-46. i bibi. i ti3) OZoua reuist roman. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. 1903-4. cu dragoste de ar. note la acest studiu pp. ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). 1900 pp. 5) Jbid. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc. prin adoptate care se re- formele folositoare. 1) 76id. apoi 42 regete de doc. D. pp. Const.. lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. e. înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. 2) 76id. Bucureti. monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare.

limpezete armonia în spiritul meu. încât am ajuns spune cândva eu însumi. seriozitatea cu care privete msura rete. îmi sunt familiare. pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului.39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri. din sgomotul faptelor dreptului. când prin studiu mijlocul lor 'interes. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni. o risipesc. fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. începutul vieii lor intelectuale. un diletant dine. cu acea convingere pe care la tinerii. Acum când evenimentele al acestea. Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare. nici bogia. în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate.i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. Aduce dou exemple: . . satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului". vede în numai . miragiul înegritor de altdat dispare. Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. în seriozi- 1) Voi. Analizeaz mrirea e o i cderea .. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii". cuceritoare c i împciuitoare lor. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor.desorideia une: lips de gradaie. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. „Vieaa unui popor. cu care. pp. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. — Roma i Atena'. absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei.Vieaa acestor dou ceti oper de art. îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice". cultul la pentru lucrurilor". în vigoarea contiinei.. I-II (1900). nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei.. cu ochiul grbit al ttnrului. acestea se câtig. o dram moral. nu c — stau la originea puterii. adoptând ideile sti strine. a unei aglomerâ-i umane. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. Confuzia izvoarelor se se desface fier. Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17. organ'zat.

I-II pp.. Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. ne asi- gura In viitorul.^/a forma. vei zice „De ai avea credin cât gruntele de . pân ce nu se întâmpl aceasta. da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. ci y«s//7/ca. c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta. unul care sanctific i profit astfel. . lui unul caredevie un om ca toi oamenii. linitea. apostolatul. picioare societile complicatele cldiri pe se razim. XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin.. fdeile în istoria istorice. ascultat urmat. tatea vieii.^ Dar cuvânt cald i sincer. Se ooate chiar propria-zis. 373-76. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari. XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec. De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate. social mai bine.40 muncii fiecruia".. Se poate si ca. • lor". prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat. Ea însuînc dac avea credin. s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este. nu se restaiornicete. i zice: Ceiace tine strâns. lupt pentru adevr i i. al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. în probitatea i aceste . nu e numrul. mutar. ideia. ci : ea printr'însul". religioas. la universal" ') pune faa in faa . prin politic. tulbu- rat odat. trind. nici organizaia. cineva apare i rspândete o care se clatin. — el pentru dânsa.

printr'un omor. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. Canaanul Unitii desvârite a neamului. . mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti.4) aceast carte. din amintirea trecutului fr noroc. Greelile . IPX).Viteazul Blcescu. Tocilescu. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia ." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc. s ori realizat. :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi. 3-110. într'o form simpl." Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). 1900 p. ideia ce vrea e ideia realist. tip. vezi (I9v)0) pp. noastr care nu se stinge. ediia Acad. 116." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. 2) pp. 113-116. tip Bucureti. Isus Cliristos. Xenopol.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa. oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti. de par. o crim util pentru Imperiali. alese printre cele riguros exacte. i) pp. încheie: „Aa. care întreine viaa într'însul. rsrind. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . „spune pe scurt. Socecu. Szadeczky. s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc.41 nou dreptate mai echitabil. GObl. i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^). Române p. care se bazeaz 1) Budureti. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. fcut? — sale. care formeaz corpul lor. singurele fapte caracteristice. greelilor sale. se sfâri Mihai Viteazul. ci.

ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui."^) 0489—1759). 355-76.. 60-90. marea raielelor 1550 înainte. povestirea faptelor. etc. 196-242. ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc. Indice bibliografic pp. Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^). 301 334. 91-164. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571). obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2). 6) pp.'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5).comercial a Se trece la celor dou ceti. 8:* 5)pp. In prefa arat istoria extern politic i economic. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu. în sec. I) pp. 13) pp. 23-59. 12-22. 4) pp. care e terilor române. arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^). expediiile de 'O. înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. 2) pp. tabla cuprinsului i cronolo- . Adaosuri preioasepp. informaii inedite. italiene. cronica cetilor.. 381-413. 270-73 II) pp. fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^). aezarea Ttarilor în Buceag. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti. polone. tO) pp. 18— 19-lea.42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. 9) pp. 334-51. 296-3)1. 3) pp. 377 79. 165-95. tabla numelor pp. pp. XVlI-lea. 278-96. 12) pp.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572). 274-77. ca i a. 243-269. cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice. 7) pp. ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras ').

JO) pp. Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575. sec. germane. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la . ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). pp IX-XCI. 98. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. Braovului din Hurmuzaki—. regete de do:. pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. 415-418. al. 4) XCl-VI. care se paginilor'').â dela mnstirea Galata . '> cetii CLVI-h -pp. 16. apoi lui muntean i moldoveana nainte. a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol. 5) pp.Vil .X). XCIX-CVI . Române. austriace. CVlII-CXLVlIl. Rom pg 'S09-I-XLIV. 38. apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). tab'. XVI-Iea. Petru chiopul. se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p. CLVl. ip. interne. 7) pp. Socecu.43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. 266. i>a CXLIX-LIV . 843-883. i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). •voi. 575-779 p. 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). 783-842 scrisoare româneasc a lui .-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene. proveniena lor de arhive pp. 257-8. 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul. cu vaste informaii inedite. dup 419. tip. 6) pp. Ion Camârasnl 8) pp. 843 nota I se d 9) pp. .a doc in mod cronologic pp. 699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi. i bibliotecile italiene. 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5). XVI-lea. 3) MX. 2) pp ediia Acad. CVI. regest despre Vasile Lupu (1634). 1-572. uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. 1) Bucureti. indice bibliografic pp. Intercalate sunt 192. dela Petru «Cercel. 6 ilustraii care p-ivesc cele 19.

cerând ca el i împratul Neacu din 1521 .. 1900. e totui incontestabil". e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa. Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic. 19(X) pp. o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare". ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-). Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60. o conspiraie de demult' ^). AutoruL conjecturi de istorie politic. pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi. prin acestea regete. pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor.44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi. 27D-7X . „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar.. dar înainte de 1620). câteva rânduri din Bucureti.i Citerare. întrire i judecat interes politig. Socecu. 1) Bucureti.. faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L. provenien ardelean. XXXIV (1900) pp.din i cuprinde 386 regete .. tabla numelor pp. . XI din colecia Hurnazakt'. i la- pp.XI tronul din Hurmuzaki. tip. b87-9C9. 154-62. Dilocaliti. vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer. artat. adec documente de cancelaria dom„de danie. l-XUV . dup 1613. 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli. in faximile la urm: ac- Irina 17/27. ') continu în pagiscri- naie acest volum.Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg.câteva epoca eliberate soane Domnilor. Importana lor pentru dau întregi . tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian. de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. 2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti. de care Se afl primite aici prea târziu. ci numai mul neasc. neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab. pp. în. pentru a cuprinse în corpul voi.

pp. loan prin- cipele Ardealului. râvneau stpânirea Terii Româneti. 1650J. dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar . 2) /6id. : 2) Pârclabul Furdui. 1) /6id.Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. Se amintete .Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^). 962-9i9. 4) 76id. 8 Mai 1587J care ('Cm. martori sunt câiva ofieri de oaste. nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine. V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii. 616-523. baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^. 926-28. 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548. a lui 1654 ctre Ke.C8tastivul clrailor de dajde din jud. 3) 76td. 45 s 1) nu-i uite. cu lmuriri asupra familiei Ureche. p. sub Domnul de-a- cuma. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^). pp. din tefneti neputând plti cu bani un c. 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft. 1612)... cci ara i ei sâ prpdesc '). 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*). c d d un zapis el (c... pp. 1613. satul Tecuciu". se studiaz. sa din pentru ocina Toceti (in. nepotul cronica- rului (c... prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr.-tl. pp. Tecjciu). meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc. una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. a doua din 6 Febr. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche. . doc.

1460 povestete „în chipul cel mai bogat. din ora. . O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov.. care arat c epe la .— „Un document dela Iulie 1562^. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. 149-61. Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab. Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe. „Luzruri nou epe" ^). 2) I6îd.. p. vedem numrul în româneti din Ardeal. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni. „O contribuie ia istoria Mihaiu. vitoare Ia istoria 1) 76id. f Iulie 25) -). 1 „O mrturie nou Basarab Vod. XXXV 191. pp. 324-28. pp. Moldova Muntenia Studiul acea vreme. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. pp. Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române. 3) I6id. mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe. (1901). în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept.Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite. 5) I&id. pp. 1475. 94-6. în istorica din iui 1901—1905 '). Cracovia. „spart" de Sinan Despot'' f Roman. Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit.. 595.46 II. 6) pp. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. documentul din 22 Apr.. 324-52. — Activitatea din biserica Sf. 330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). nobilului Nicolae Blagaj. „Relaiile nou. 285-6. 4) I6id. i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. 391-419.

apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^). Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?). 8) pp. alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662. 9) pp. 383-4. pp.. ilfov). în 1400. artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. 1123-5. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^). 5) pp. registru (24 1792—4 1) 1805) /6id. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua. 1126-32. rude domneti i dregtorii **). 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei. 3) I6id. asupra luptelor dintre '). a unor boieri munteni scrisorilor Ian. — fiul lui Radu erban. pp. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^). „Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine.. Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i .810-12. Elena sta în satul Pântava (jud.") scri- soarea Filaret (25 Sept. de alt ordin cu clugrii. pp. 6) pp. 2) I5id. 7) pp.. Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena. 10) 1101-116. 473-76. 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti. p. boieri.47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. 1001-9. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. . pp. 999-1039. i actelor "^).. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. pp. legtura cu toate cunoscute mai înainte. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept. 1117-22. 1101-1137. 1132-37.

48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. 12) pp. lui 173-16. 13) pp. Cantacuzino la 1677'^). Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. 8) pp. XLlV+î8J. Minerva. 15) pp. dar plastic icoana a vieii curte. în 105-15. care a fost scris pân la Imromâno-bulgar "). Minerva. 5) pp. 13-18. se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. 1901. 19-40. 1-12 14) pp. tip. testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el. a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. pp. 4) pp. scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) ." ') In prefaa dela -). 51-81. Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. 7) pp. italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român. n BucurcFti. : i „Istoria Terii periul studii Româneti. XXXIV-XLiV. 85-101. „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). . In prefa. '') . III-XXIV. pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. 3) 2) pp. '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13). tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. 10) pp V-XXXiV 11) pp. 1901 pp. 41-59. pp 3-37. 6) op. 9) Bucureti. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). 1690^).. XXiV-f-174. ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. cronologia tabelar. 155-70. ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714. tip.

opera capital a totul lui Constantin Stolnicul.XLI. Veneia) din 1453 mare parte. 10) pp. 3) Bucureti. 2) 6V69 XL-CXLIV. care e o însemnat contribuie trecutului nostru.— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). privire sigur. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice. se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. nemeti. 4 . CLIX-LXIII. Gr. N) pp. milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849.'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. I9()2 7) Bucureti. 323 28. 1901. Minerva. Bibi. povestire. 1824"). desteri. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). sate i alte localiti pp. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp. genere pencoloare rilor române. 9) pp. tip. 6!)-179. tabla 335-49. francese. 5) pp. 355-60. 351-54. a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite. înrudirile. 1-320. rostul lor. CXLIV-CLVIII tip. cum se Despre Cjiitacuzini ^). Minerva. Pe larg despre Cantacuzini din sec. etc. studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. 331-33. cuprinde italiene. 6) pp. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729). Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. tabla cuprinsului pp. 4) pp. cu moderna. care avea o alta concepie. latine. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino''). diferite. IV abc-fCLXIll.. V-. 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). scurt despre cei din sec. Acad. indice de moii. . legturile. pp. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena. Rom. Cantacuzino. apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). p. 36). deo(din greceti i româneti.

Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. însemntate. tabla cuprinsului pp. 49. acte altfel. tip. 9-35. 363-422. Creuletii. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. 340. 6) pp. 292.— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). e i aflat. 32. etc. Se 49 de corespondene. 1902 1-362 se 2) pp. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. dau mai multe table genealogice pp. 206. . povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. ale timpul rzboiului c. traducere sau s'au original. ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. 3) pp. Brâncovenii. Minerva. bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. . 543-57 tabla numelor de fa559-65. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). XI+565. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^). Ghiculetii. 204. 37-48. pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. Tribuna poporului p. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). i Cantemirii ^). generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". 5) Arad. 19J1. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. se ltorie*^) i. zice lo'ga. Filipetii. Vaate. 4) pp. tip. lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. 7) pp. Mavrocordaii. pp. . 52. 423-542 milii pp.

dreapt. Mihai. Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. 3) pp 15-24. arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) . — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag.Neamului Românesc' 2) pp. Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti. De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. 5) pp. ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile. mai simite. mai adevrate i sincere. i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. 5-15. am scris i simit. ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie.127. nici o ur. i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului. povestirea pe lui. se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. se cere credin i rugciune. 127 (= bibi. cinstit. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. la muli pentru care . ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit. 4) pp. 1901 tip. în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. 24-31. ^). etc. plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. .51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. Minerva. nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului. . spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. p. din inima unui suflet de poiet. 12-15) Bucureti. . ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi". Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). 31.

Alexandru c^l Ru i Aron. 611-33. parte numai. XXXVII. voi. 1-15. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul. 6) pp. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip".pp. XXXVI(l902). Putem naional. . 3) pp. pp- 1-15..^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai. apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod. pp. 337-50. 978-93. 136-52. lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. 2) pp. cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul. 233-44. ar fi sâ ne uitam- pe noi înine. 337-35). sâ prsim menirea noastr. 67-74. 5) pp.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna. 611-33. . ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn.67-74. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit.513-21. 416-30. (1903). spera. cel puin acum. XXXVII 136-152. ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. i voi. o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o.513-21. 975-993. 1073-82. S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. 416-33. i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz. 1C82. 1073. stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare. '). 4) pp. 975-78. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas.

tabla . 1901. — 1847). 21 doc. dând apoi 2 acte din 1384.iiui Mol- dova (1662 bis. 4) pp. Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum. 327-414. mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. 2) 3) pp. tot Ia catolicismul arh. pp. 1901. (din arh. catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692). pp. '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). /// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. . 448-61 .^) în introJucere d o expunere nou. istoria ca- tolicismului in principate pp. 415-447 11) pp. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. Bistriei la pp.•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc. generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). Prefaa ne arat se proveniena documentelor.'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine. care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci. 501-531 14) erata tip. din ") a!te 40 doc. 6) pp. XLIX+536. 9) pp. tip. XLVII-LIX. p.") (din 195 docuarhiva în italiene bis. 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). . catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. pp. 536.XXXI+1C4. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^). 1-53. Soce:u. IX-XXXVIII XXXIX-XLVI.^) 50 doc. Documentele sunt însoite de numeroase note. cu pri- 1) Bucureti. E vorba de „Studii i ducumente mânilor '). 7) pp. 5) pp.'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). p. . i volume din impozanta colecie de doexterne. I. 226-272. 13) 8) pp. mente. Socecu. III-VI. 273-326. —i dela Domni — — 1788). 54-77: 10) pp. 78-225. Bucureti. 12) pp. Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi.

o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). 30. 31-33. Fotino. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . etc. 22-29. 13) pp. 16) pp. 3) pp.*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). . 1743). o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). 3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^).^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721. ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D. 9) pp. ^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . 60-65 15) 7) p. 1-8. 4) pp. 69-70. Zapolya Muntenia Ia 1522. i 2 acte (1667. 12-21. izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433).'*) prefaa lui Simion Dasclul. LIl-LXV. pp 71-73 . documente din 1694 — 1728. o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524).") •(1743-180U. II) pp.'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. 38-45.M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich. 2) pp. papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în . 12) pp. cronica Tudosie Dubu.. 66-68. povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777). 10) pp. 8) pp. 74-5. lui 1. 46-59. 6) pp. 34-37. LXVll-LXXXl. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod. I) 23 d^c.') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. Istoria -). 5) pp. 14) pp. '-) note despre Koglniceni (1780—1825). blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90). : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita. Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540). cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll.

CCCX1X4-343 10) pp. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — . I) pp. 4) pp. Gavril Bethlen (1613—29) '-). 99-lUO. pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor".xtrase de acte inedite 73. 1902. 16S. lSJ-1. 67-8. jn XLIV-LXI CXlil-CLX. 9) pp.-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714). lui 195. Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh.Bocskay (1604—6) 'O). principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. 1803)^). 3'3-3C8-lO. Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. pp. 84-5. ISI. Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21). IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). 162-4. Aa se studiaz pe rând relaiile St. l&S. CCXXViJl-CCCViii. 224. Rakoczy. 291-2. oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou. cccxvi:-xix. 200-1. 93. 91-2. 106. act despre de Alecu Beldiman. tip. . 96-98. 6) pp. prefa notele pag. 14) pp. 15!-2. Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). 16) pp. il-XLIV. 15) pp. dau 126-9. 101-104. '°) o incai ctrâ de Eder. 205.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799). multe e. II) pp. 268. 7) pp. Socecu. Bucureti. 94-96. CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . care se întemeiaz 2) pp. 211-12. Stolnicul Cantacuzino (1707). deze utilizate în prefa. 145-6. 263-4. 5) 5) pp. 313. Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). 13) pp. GH. Voi. 3) pp. 80. mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete. 189. 76-90. Gh.^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. LXl-CXII. se 12) pp. 112. 116-9.

isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. P- Chirii Lukaris. 342-45. 321-26. IV . IV pp. e interesant s vedem 1) pp. Ghica. Constantin erban. 108-14. 112). i ali boieri. Moise Movila. Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p. tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. Ghisbrecht dela Basta. Constantin erban. tabla cronologic a cuprinsului . Constantin Cantemir.'') 97 scrisori tracu-Vod. Emeric Tok5ly. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. Mihai Viteazul. 1-102. Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu. ambasadorul o- i Cops. 250-317. Duca. voi. negusturi. 5) pp. Gheorghe tefan. Apaffy.— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . etc. Vasile Lupu.. apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). 58) Constantin 114-29. 111 pp 339-41. . 1-14) . 1611) Vod. 1902 pp. erban (p. (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. etc. Gheorghe tefan. i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod. ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603. (pp. dela voi. 28). i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. i nobili unguri. Mitr. 1055-6.'. 4) pp. Vasile Lupu. 2) In faximile isclituri i (pp. trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). boierinai. 111 i IV pp.ieltuiala Ministerului de Instrucie. Mihai-Vodâ 3) pp. Rakoczy. apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. Dabija. tefan Lupu. arul Alexie Mihailovici. Safta vduva lui Gheorghe tefan. 49). biserica lor -). pp. 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p. 7) pp. Logoft i p. Mateiu vel Vod i (p. 23). Radu erban. etc. index de lucruri dela voi. Gr. 24). Gh. româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh. i ali boieri Braovului (1638 5) — 41). Radu Vistierul (p. (p. Hrizea vel Ban (p. 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). Gapar Gratiani. Ghica. 111 319. 129-262. 263-78. tefan. (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. p. loan Bethlen istoricul. la voi. ungur loan Neme (din 1652 dO)^). landez Haga. 30). Gh.

care aduc descoperirea de izvoare nou. legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). 217 (extras din 4) pp. 1899'' ^) .^opiniile sincere" ale autorului. IV pp. Bucureti. sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" '). XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec. Opinions pemicicases d'un mauuais patriote.). istoric român. adnotare. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. numai un obiectiv istoric al trecutului. „La vie inttellectuell des Roumains en terii. sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal. 61-150. ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. lorga. 6) tip. 57 în ce condiii lucra un ani. : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi.. 5) pp. tie s rmân i neprtinitor. Universitile. 219-217. care bibliotecile. p.H. L'independance roumaine" pp. 191. aceast chel- tuial nu întrece. i La teatrele'*). L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). Ateneul român. . muzeele presa pot fi ''). arhivele. api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru. pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. 142-2(9. cu faim european. Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an. ''). 3-142. â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii. care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. nu e tului. orânduire. pentru copie. Bucureti. Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. dou studii de o extensijne 1) Voi. l899j tip. 2) 3) po. „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses.

58 mai mare. roumaine). crile de coal. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. 2) pp. 1904. 'Un proces de desnatlonaCisation. Bucureti. în critic clasa de sus. l zice: In (unirea) i arat. ^) Evreilor Mol. Sturdza i rostul cu*). i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. pp. 10) pp. despre efii liberali i D. 1902 tip. 106-201. 281-302."^) în tipurile evreieti . cu de idei i aspiraii bine definite. în sfârit. sau. 240-46. 302-11.'-) 1) i Evreul strin aezat tip. 189-96. contient. 207-12. 265-311. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. literatura. 54-227. 9) pp. 3) pp. 213-39. 183-9. vieaa social i familiar. critic Al doilea studiu de proporii largi. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). 202-206. i evenimentele din 1821. ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor. Bucureti. . cu calmul adevr. etc. Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. rnimea-). 7) pp. colile de ora i rurale. i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. 11) pp. 4) 6) pp. I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). etc. Minerva pp. educaia stu- ar i strintate. pp. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor". în aprarea vechimea vieii economice. rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". A. 8) pp. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat. 5) Retiprit în Cuuînte adeurate. desvoltarea i fapar. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. Retiprit în Cuulnte adeuraie. 12) pp. 175-264. un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social.oamain. antisemitismul nostru ce .•') doctrina : naional proletarul . 1848.

în locul creia se puie.. ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii... ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. S'a ajuns faptul. 3) pp. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau. Romantismul istoric a creat muli lor umflate. pe care îl munca sa obiectiv judecat.59 la noi . ar putea-o face o a limbii. Cercetarea ar instan judectoreasc. Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit. cunoaterea desvârit gsi un om de meteug. au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc. fel pmântului nostru. i ce garanie ar putea prinde mai bine. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. s reprezentani. Iar dac din în nu se poate. recensiile întinse i necesare. ') soluiile curente i 2). 2()l-e4 . cu care n'are nimeni nimic de împrit. aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora". exclusivismul social. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i. ci portul. mai ales limba care nu e mcar a voastr. pp. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. învai i diletani preteorii tenioi. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii.. zicând:^) Pregtii-v prsind. Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. dar . 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. i când vei fi Români'de lege mosaic. a reuit. în evreilor armctâ. al cror glas a a- — unei direcii greite.s/z-/Vz/". 1) 2) pp. nu legea. anumite s condiii foa-'te aspre. „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. 250-61. de sigur nu spre mulumirea noastr. s se amestece.

amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere. nimiGi. pp. discret. cete aseriunile nebazate. în!ocuindu-le cu altele solide. . Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. 222-236. care. As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale. 52-3.60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). s trebuie povestit istoria trecutului nostru. nu tie grecete *) împrirea ma- c . 49-54. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" '). faptul rmâne câ- i bun. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga. un alb btrân de 2 mii de ani. Bucareti. se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. de un om i o cu talent sobru. 4) pp. 71-77. ar s spuie cele ce au fost. face o recenzie poate prea întins.rete pagin de pagin. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. 132-167. vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. i are un stil banal. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. 214. activitate de critic istoric. dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. 2) pp. 133-36. 5) pp. când fr s marilor simt. zilele negre. zilele albe. 233-4 . terialului e fr sistem ^). i nenatural 5) . Urn-. 394-418. întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. 507-11. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. 3) pp. 6) pp. 5C7-11. Tocilescu. 54-58. în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee. gloria 1) Conuurbirl Citerare. 394-418. 2C6-36. 155). 44-77. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. XXXIV (1900) pp. .

Qr. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. %oua reuist roman.Cum face. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid. 170. neavând informaii." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. 172. arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. Minerva p. Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp. 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . în care prezint într'o arat defectele crii. 'CociCe. veacurilor. 61. a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare. O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). 167. 161. 164. (190U) pp. 735-37. în limba francesâ. pp. 1900. 2) . 766-8. i rspunsul Bucureti. zilele-i nenumrate. 1933 pp. 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub . dealungul . i unde trebuia suprimat. O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. 175-86. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. 718-20. . Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. I. 58-65.scu ediia 2-a" a operelor sale. 7bid. pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. 359-62. pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz.61 :' umilina din care s'au esut. Cine o va scrie?'). i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. 1) SmntoruC. tip. 1900(1). n-rii 158-9. 474 lorga rectific . 305-12 lorga public . Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc. extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti. III (1901). .. p. „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. 7o2-53. 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. cei legi curente. Mircea Ciobanul) 3) .

delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou. (1903).369-79 3) pp. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal.62 gâtit-o i urme în moravuri. pp. 671-2. 130-26. 5) pp. 1904 (XXXVIII) p. 369-79. 4) Conuorbiri Citerare. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. 1132-42. XXXvi (1902) pp. fr de lucru. Ibid.cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii. care sunt rele. i îndreptarea. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou. 7) pp. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice. meritoas. . lipsite de orice temeiu.. Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu. mânii . 324-32. XXXVII 6) pp. 435-44. III (lOOl) pp. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial." analiza crii. Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). 1133-41 8) Ibid. aduce înainte familie . cuvinte ^). 435-443. 183-90. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român. lorga face din nou o cercetare a crii. 128. 228. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900). sub titlul „Un 1. critic dou Doamna Despinc. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. lui Tanoviceanu despre ce familia Bants.. bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu ").. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. 93-6. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. rectificând aici unele greeli. 2) pp. de data aceasta mai subtil. greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). 626-41. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal.^) 2. 326-40. aducând i dup arat Iar defectele. p. 324-32.

2. 104 128 110 135 167 n. 82 n. în în aa Apus. 2. ill-XXXVlII.223: In fruntea voi. n. dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor. 3. diferite XXXIX -f. 163 189 n. 175 n. X\^II-Iea 1) Bucureti. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. 2. n. o. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. fel cum vorba la pân atunci nu publicase. 2. al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). 122 n. 192 n.63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici. ali cronicari. coala 5) din Câmpulung 1669 pp. 24 n. 171 în n. acte din secolul I. pp. 1. neoîsla ortodox român. sec. mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. chipul Iui tip. Socecu. 3. 2. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. n. n. acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. 2. Dar sau fragmente. XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. 1. 103 n. mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec. 207-34. n.. manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p. 49 n 4. 2. 3. n. 112 138 n. apoi faximile din alte chipuri ale sa. 3. In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). 1 . 149 2. 1-211. 17 p. 152 1-2. 2-3. 3. n. 1. 4) pp. Bucureti. . n. XXXIX. 1 . Constantin Cpit. apoi Ludescu i de docu^). 74 105 o. slavone al din 1563-75. 114 139 1. 8. n. ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. pp. 213-222. 2CX) n. XVIl-Iea: pp. 115 n. 66 1. n. avem lui . pomelnicul mnstirii Govora sec. XXVI (1902) pp. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". n. 3) pp. 1. 133 162 1. acte din muzeul din Cluj rom. 2-3. i n. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). tabla numelor pp. i neamul su. n. 154 n 1-2.

10) pp. ). i nou". i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. partea cea mai mre româneti. '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. aproape toate din sec. unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 '). 5-6. 9) 8) pp. I. pline de amnunte scurte i interesante. Bucureti. CCXVyf 6G5 . tip. Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela '). o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^). d i ea o po- despru Callimachi.XXVII-f763. care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. stihuri. 5) pp. voi). din veacul al I81ea pân ^). 2) pp. 7-21. Minerva.64 Cernica tirbei. 93-62. 1902 pp. (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34. 19(3 PP- X. Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. altele despre Ttari sfâritul sec. 4) Bucureti. la 1848. . Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. 7) pp. 62. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi. tip. XVlI-lea'O i. 22-51. aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. 19C4. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele. al XVIII-iea. VII-XVI. Minerva. I. II.. 6) pp.. p. 222-26. versuri 66 de strofe cu cu însem. 212-3. Ghighiu : greceti i Arge^ . 3) pp. 233-4.

42I. CCXIII ^> PP. 15) pp. . gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca.1821) -o). . XXIX-XXXVill 17) PP. saxone din Dresda. '" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092. scrisori 4 . CLXI-LXXXIII. 9) pp. 16) pp. 7) pp. 3) pp.6U4 V-XXIX. Leonardi.3-38. Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc.''3) PP. 42 de ambas. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61). 399-411. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c. Române. CXLVII-LIX. faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii. si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?.^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. 415-17. 4) 6) pp. Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad.'^). ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp.fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806.")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). din bibi.3S7-96.H) pp. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp.S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga. 12) pp. olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819). Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835.321. 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763). 1760-68). 41. 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p. Isînn 4k1. ")pp.'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. 14) pp. prefaa dela voi. LXXXIV-CXXV. 79-133. Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr. pp CXXVII-XXXIX. II se '-).65 Callimachi. din familia Callimachi i agenii Giulianii. XXXII-LXXXVlll. 3-76.

din Iai. V (1932). 7. 134-157. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove. 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor. Bucureti. lui Alex. i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. începând cu faptele pp.^. numelor pp. întâiu in 9Coua C. s se razime care istorie Ardeal. 55-60).30 Varovia phorin. de Rh. prusian — 39 extrase din corespondena A. Vod 27-33. pp.. suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-). m c sate i preoi din Ardeal. 6) pp. 387-554. • . de bainte ^aBerlin) 764-69) '). 223-28. i doc. .1902pp. 161-220. 761 anexa . 391-98.--^ .gas (1797) adausuri p. V+349 (publicat 343-52. . expunerea. Gobl. ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc. cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. pp. 595-611. erat i dedicat 10) . tabla rare neologisme pp. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. dac nu la biruin. 441-50. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). 575-91. 2) pp. 3) pp. r^oU romOna^ Callimachi. 369 ^). 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59. Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul. 8) pp. 5) pp. IV (l9Cl) pp. 561-72. polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. 231-384. muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. 7) pp. 5-86. din ^) la ( 1 extrase din coresp. corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™. tip. ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni. onomastic pp. 4) pp.

tul Românii din Românii din ducatul . cuprinsul pp. Sighioarei. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. 2) pp. 3) pp. Aron i . Buciunml. din Tlmaciului i întemeierea Banatului. 7) pp. Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. episcopul ortodoxs vldiceasc. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). I9J3. preoii i totul certele confesionale. i la p. Severinului. 971 nota 1. p. tip. 3-5. Trompeta Carpafilor. 89-166. Cohalmului. 9) pp. din banaara Haegului. (XXXVI). Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. „Note critice ^). 313-346. Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie. ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. Socecu. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. Magazinul l)PP. P. 6) pp. aron. P. 34. ca istoric^). 5) pp. 12-88. bazat pe tirile tiprite i inedite ').. dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. Muntenia. f^) Bucureti. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. lir02 166-201. 347-9. . Klein. de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. Tetru 7'. : 67 cu Roma. 20. protopopii. : — Orâtiei. din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului.-262. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. pp. 252-312. public o not italian inedit din 17 Maiu 1769.

Q. 29-32. 4) pp. M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). 70-77. 61-66. despre „Arhiva româneasc" . '°) Te\i\e5cu. PP. 5) In <7'nnos tui 1-11. Boliac. 1903. voarelor istorice. 2) pp. interne. Academiei române^). michisedec. 14) 79-82. artandu-se vaal doc. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi. 7) pp. M^V. Ureche. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. Sion Papadopollui ale lache Drghici. colaboratorii Arhivei lui despre toric . episcopul Melchisedec. Cronica ItiiHuru. Menirea i în general. punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. V. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. Leptiirariul lui Pumnul. româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). . Revista pt istorie i fii. Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. despre colecii felul iz- despre arhive. Istoria '-) critic. .68 Uricariul lui Codrescu'). Istoria i'HuAlui. studii asupra limbii . Toate sunt certefulescu din Gorj. 6) p. 42-50.^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. lui : Traian. 77-79. Foaia soc. A. La început. 5-10. 10-25. 3) 25-29. 13) pp. studiu de acela fel. 42-51. Bucureti. care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor. 9) pp. Acte i mente istorice. Cipariu.^) cele doc. . A. 66-70.^) Uricariul lui Codrescu. 11-30. biblioteci i private care cuprind documente s). 30-42. de Tocilescu. Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh. D. 11) pp. 10) pp. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. Sturdza. Kogâlniceanu. . istoric a acestuia ediia Letopiseelor. : V. Lâu- rian român. etc . apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. Romaale aceluia. Arhiva istortc a României t Tralan. Soleai i ale lui Alex. 8) pp. Ureche. 12)" pp. Erbiceanu. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei. Ist.

cuprinde nu m'ai pp. Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). Comisul Leca. — Vezi Aron . 3) pp. 4) pp. i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. de folclore ') manuscrisele lui I. ai României a studiile i colecifle . Banul Mihalcea. pmântului . 96-98. un înaintea documentelor. Viena. artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. Frana. Raguza. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). ea singur poate i e chemat întreprind anostru. Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. fruntea voi. române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. Logoftul Teodosie. Socecu. 1903. pp. coleciile" '^) privitoare *^. FI. lui Toci- . Constantinopol. opri asupra multor studii citate. 2) pp. 119-127. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. 101-108.69 blicaiile istorice lescu. Wolfgang Vod. Polonia. colecia de doc. mare „arlatan oriental". Bucovina. Italia în diferite orae. . Germania. pp.. Bucureti. la contemporan. Anglia. tefan Rzvan. 108-119 „?rinos Cui tip. : numelor la urm la tabla pp. D. 1903. Ungaria. mai vechi ') activitatea istorica a N. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. care dispune de mijloace materiale. 6) pp. 92-96. Spania. i pecetea Mitropolitului Eftimie. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. s s ceste cercetri arhivalice. îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. editri de cronice. Q. bogiilor. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod. Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. care cutreer Apusul. de documente interne i redactare de repertorii bogate. Iii— XXXIV in . 7) pp. 89-92. 99-101. al Xll-lea. 290-298. 9) Bucureti. biblio- Acad. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). minind gro- solan i. Marian ^) descrierea . Densuianu. dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . 8) In 5) pp. Svedia i Danemarca. din colecia ^) editat de Academia Român. Sturd^a". LXXXIX+1281+XXXIV. analizate i apreciate Am fr a n:â aici.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". 25=505-529. Cristofor (1574). unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. . iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab. dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. XIV partea Dosofteiu i pp. cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. Unele sunt de nevoie. Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei "). 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). strintate „Subt acest de contribuii. departe istoria Românilor. btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 . memoriul ar i I-iu. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. Belleardi despre luptele 1) pp. Dosoftei (1625) doc. pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: . 2-4. 3) Ibid. ca culare. notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. Eftimie (3 din 167! -2). ist. CLcad. 4) pp.a lui urate pe pmântul nostru". XXVIII (1906) pp. sunt reproduse 1-2). Cronice. prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase. 2) anakCc 1-2. publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii. 34-5. 2) tiri despre banul . c.: 78 1567—8). i Venedict (1631). din '). documente. 16=65-78. nomne^ sect. 18-35 (acestea 18 doc. celelalte secundare. 5) pp. XXVII (1904-5) pp. Vod. dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754.

A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') . muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis. bogia noastr. româneasc Constantinopol la 1810^). ac. 9-17.. „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. se vorarhivele sseti pricopiarii. în se d în Alex. ne-au tiat. I. Brâncoveanu ctrâ Dim. H) pp. 7-9. o scrisoare greceasca a lui Gr. scrisori. Vodâ Brâncoveann. Callimachi înainte de domnie 1738). despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena. decursul domnit. Cu informaii vieaa lui largi (n. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. cea mai sigur i mai putem gsi. p. 20=79-9S. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp. scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). 11-18. cari din vilegii. scris i testamentul grecesc. numai 3) pp. socoteli. 19-2U."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". : 7> pp. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. din câte comoar. 6-7. 1-11. MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). nom. dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. XXVI! pp. sect. Tesalia.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). 42=99-1 4 . runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . Bibescu (18 4) pp. 4) pp. din . 24-5. bogat. Saii ar- 1) 2) pp. 6) an. . ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. 9) Ibid. bete mrturiile istorice din Braovul '). 4-6. ist. protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. Din atâia vecini cari ne-au robit. 17-23 veanu. Radu i tefan fii lui Const.

Alex.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". nom. tip. Despot. loan Hunyadi. care a strbtut aceste inuturi. vremea un Iui Lupu ^) . care 1-7. Dan Vod. Români din Ardeal. In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc. cltoria lui. 25—42.sect pp. Radu Paisie ^). ist XXVII (1905). 6) pp. apoi apoi Btrân (1413). Bucureti. Petru chiopul. Socecu. ac. i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. Lpuneanu. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr. . lupta pentru ^). China. epe regele . Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. 16—24. pp. ^usia 9lsiatic. 122. 10—13. scrisori domneti i boiereti din sec. Neagoe Basarab. i documente cu privire 2) pp. Vldu. 18-183-200. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi. an. Moise Vod. 17 pân la 1762*^). Petru Cercel. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). „sinodul din lai" . la istoria Românilor'*. 9) pp. Vlad Clugrul ''). cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. 3) pp. Braov lui '). Radu dela Afumai. 4) pp. Japonia. Vladislav Vod. Mihnea cel Ru. Aldea. Alexandru. Vezi de lorga. patriarhul Ieremia în erile române.. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). Petracu cel Bun. 10) pp. 1904 p. 1—9. Aii Pas. 7-9. 25—37. în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . VI i VII din „Studii PP. unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. 14—18 . Viad Dracul. Matia. schieaz vieaa lui astâmpr". niboiuC din extremul Orient. S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V. 5) 7) 8) 9-15. pp. . interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). Petru Rare. i Ardeal.

. V-VI. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic. el. am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii. Nu voiu da firete. ! aa de multe. folos cu privire 1) Bucureti. doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. Al cuprinde numele de localiti i de familie. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. zapise întregi sau în regete mai mult. de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). redactat cu un scop cetitorului asmntor. i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. VII-t-721. pe dau nici odat lturi s le fac singur.: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora. Socecu. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. servindu-li inutiliti. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. aa V. i lipsit de orice interes. 2) pp. 1903. rice. partea I. cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. caracteristice. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. rspândite pe paginile indice telor. formele puin obinuite i tenie — la — .

Flciu (1 din 1642). 17). Catargiu. de o nepreuit valoare. V-VIl. Ursachi. vorbete despre falsificarea. 1590). Spiridon lai. . subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. Coriatovici . nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c. numai cu greu i cu pot întrebuina. Bucureti din (1 din 1669). 19)." aceste indice. Bârlad (2). -relative la Ruset i altele ^) — Buhu. Tecuci (1 la la 1600). Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. dar n'a prea avut efect. c. cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. Iai (3 din 1600—1683). ^).. Botoani (1 sec. 82 acele instituii i clatine . 563-94. el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc. la Vaslui (1 sec. c. despre diferite familii boiereti . Dorohoi (1 1600). face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). Câmpulung 1661). am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni. 67-78. p.. Chigheciul (1). 45. 160C) — 1671). 594-611. Roman c. iai (2 din 1643. i Suceava (2 dine. încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. 1671). i s 2) pp. 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V. la diplomei bârlâdene. cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. care se afl de fapt în voi. 1683). i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). dat fiind duire cronologic. cu rezultat favorabil. 4) pp. (1 c. 3) pp. 3-65. Hrlu din 1653). întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. Durere c publicat nici de pân aztâzi. aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. : Ureche. din 1650). documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. 1656). Or1627—8). Suceava (3 din sec. de documente sâ le comunice.

"') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. 311. fa. 433-55. Mitropolii. 13) pp. 379-430. lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c. 10) pp. faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. 1750>."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820.ximil p. etc. 611-24.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. 8) pp. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. 1600. 2 din (bibi. 7) pp. 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. ''). Varovia din 1538). ''*). etc. l69-2o7. — 1 1739). 220-1 6) pp. 690-95. se dau '-).^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. despre episcopii de Râmnic. 638-48. . faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. familia Golescu. 9) pp. Danciu din Brâncoveni. etc. — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. in II) pp. statului. o scrisoare din 1712 cu 14) pp. 678-90. 261. Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. 3) pp. Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). £. 648-78. 2 din 1778. 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609). 1780). 15) pp. pecetea Boto- 1780 p. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i. 337-375. 4) pp. 79-113. 625-37. Calea. Stockholm (arhiv. 695-700. «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. Zamoyski. 2) pp. Domni. familia tirbei teli i altele . 289-333. dându-se Cmânstirea Râsca c. 211-86. \2) pp. 5) pp. 214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc. 117-166.

551-558. 721. 4) pp. 5) pp. 2) pp. XI+661 i . 11 documente muntene (1588 1655). adausuri p. 8 Voi. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. Bucan i altele ^). pp. etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). c. 0517—1890. 706-13. tefan Oranu. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". 700-705." ' 10) pp. 12) pp. i numeroase acte inedite "^). 6) pp. 11) pp. Blceanu. 6 documente muntene i (jud. 53 documente moldovene (1412 1847). . 451. 1690 1795). erata 8) Bucureti. etc. erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. (p. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. 9 documente la moia Ctina (jud. Socecu. — 1821). Pantelimon (colecia rp. 511-560. 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829). 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. P. volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. 713-17.84 Mihai Viteazul. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf. Miclescu.*525-51. Jora. tip. 11 48 documente muntene (1601 1820). 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). Buzu. 73-121. 1) 441) i documente din 1682 pp. — — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). 459-70. obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti. VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). 705-6. 7) pp. 1904. despre oraul Hrlu. 3) pp. familiile Paladi. documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente '').. 473-507. 3-70. partea Ii.

amândoi Iai): 1. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. 455-521. 6) pp. 558-62.') i notele: schitul mare din Galiia. 5) pp. el. Nu numai atât: legat în aceast condic. ceart în tonul cel mai printesc. Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). corespondene. ale Domniei. sureturi. ^). 21^13. de i un ârigradean bine crescut. Socotelile pe 1786. 183-2C6. — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. patriarhal zile. — rapoartele atunci. cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). Vod Mavrocordat. 3. 2. 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). . 3) pp. 413-451. Domn. aa de vechi încât gseti.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). dup obiceiul de . nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. 1430—1742^ lui i. etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. i cu 112 acte mai vechi din . familia Cuza i altele ^). cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5). judeci. care. îndemn i mustrare. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. ci i Grigorie Ghica. nu se mai poate gsi aiurea cu care. traduceri. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia. încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". 4) pp. pp: 125-179. stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi. 2) pp. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic.

2 latiscripii neti i 2 arabe. Vorone i Zahreti. Suceava. 16 româneti. 4 greceti. venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni.Vodâ din lfrl7. iretul. Solea. ^). Vll-lX. Mileeni. 592-604. cronologic. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. mncrii i al persoanelor. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/). sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). cultural am le urmat condica însi. Sf. zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. eli pe care lorga tolele rectific. în Ianuarie. face o mulime de grede unde Iliseti. 452-521. dar. Vama. 661 un act dela Radu. E. Dragomirna. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor. Prhui. Petrui. Viena.86 Condica e publicata numai : în extras. care cuprinde „133 inscripii slavone. seni. ReuSucevia. Volov. am- nunte zilnice. Putna. 1903) a Dr. . jertfit lsând frazeologia la o parte. Onofrei. . 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. Kozak. Vatra-Moldavi. în 'ordine dar i am linguistic. In o- scos deoparte. documentele condicii. I. 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu. Homorul. 3) pp. Ilie. datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". Rdui. adaus la p." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. 1742. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure.Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. 13 armeneti. 607—657. 2) pp. 1) pp. In observaiile generale asupra iui Kozak. Creciotic. pentru a pune ali la sfârit. atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. între toric. nu Februarie. 4) pp. Sf.

din 1674 1706). CCXLIII 1) Bucureti. din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688). 97—102 10) pp.^) 133 doc.'"') ale monenilor din Cârlig (in. 155-64. Roman din Voi. 3-8. din sec. 3. 8-21. 12) pp. 121—51 . 18) pp. pp. . 1606 — 54). 4) pp.^) 89 cene doc.") 12 relative la moia Dolniceni (in. 102-121. 7) pp. 365— e8. 1656). 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec. 1904 n-ro S-25.'^) 2 1482—1555). 16) pp.— : . Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). 364-5. 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. tio. câmpulungene (1437—1822).^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). Despre inutului Putna (8 doc. tiri despre familia Ureche (5 doc. 21) pp. pecei ale oraului Botoani 152-55. Botoânene (1723—1851). 16. 275-305. în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc. Cernui. 19) pp. Socecu. 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820). 8) pp. . Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. 22) pp. 14) pp. din analiza Cernui (2 din 1586. — Vasile 2. din 2').Η 68. 58-72. 351-56.'-*) 70 doc. Suceava) ''O 127 doc. — 1619— 1742) 2'^). 16âd) -r 263.-^). 18. 21—31.-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc. 6) pp.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825).'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). 168-9. Dorohoiu). muntene (1472 — 1829). 18-lea. gineior: . 5. pp.'^) 89 doc. 368-9. 11) pp. 173-206. 359-64.'^). l904 pp. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc. . din Odobetii Moldovei (1640 —1823). relative la moia Rotopneti (in. 5) pp. a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. 336-ol. 269-75.'"') 92 doc. pp. in faximil 3 13) 15) 17) 122-3. Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". moldovene (1432—1856). 72-97. 313-36. 2) pp. 20) pp. — 1718). partea IU. (1635— lui : i 7 doc. 3) pp. 9) 55-! 9. 269-T5. putnene 'S). pp.

interesante tiri despre Români (1788— 92). 1906 pp. n-ro 25). cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). Novacovici bisericeti • (?). Sibiu. Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). Tecuci (2 din 1661. Iai 1604-1658). 1904 13-16. Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. Voi. care avea relative Ia oameni. diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. VIII. o „Scurt descriere a Ardealului" din sec. Minerva. 359-81. extrase au uneori noutate . despre Petru 67>. lorga „O scurt Bucureti. 1904. familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. din 1658). 61 2) Budapesta. unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. p. i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. extrase din mss. 18-lea. împrejurri. Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. 18-lea. nemete. i 1675)'. etc. Neam (18 din din 1726). 79 (= Biblioteca nerva. 17— 18): catehism. Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. extrase din în sec. despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^). încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . ci cu altul. al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'.88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. cazanii. Hotin (2 1581-1655). cele din despre Nicolae Mavrocordat. 264-70 n-rii 3) tip. 1676) 1658)''). popular Mip. Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. 18-lea.1656). Galai (2 din 1799). Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). „Cumania" a Iui Carol sec. U manuscrise de diferite cri ("sec. 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591). r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury. .

" O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^).• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. de care am vorbit mai sus. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. 1904. . în putecare se pstrat în scrise. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite. rugciunilor sau de câteva veacuri). cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul. oameni. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. care zugrvete. pp. cci pu- terea lui se rea." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii. în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. tip. . 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere. învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului. 2) pp. unde arde morii. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin. 7(il. 62-269. în ceasul de recunotin. srac i a recunoaterii le celor puini. copilria. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). pentru popor iunii publice. mai simite i într'o limb mai poetic. aezminte i fapte a acelui pomenete. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. adaug atunci. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor. mari ale trecutului aduc. I) fapte. Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire. fr o ediie Minerva.

. în coala literar nou. ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate. 351-3. desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. în literatur popular i panegiricul lui tefan. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. în care „gsise poporul român. cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime. tabla numelor lipsete.. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). 273-91). erata p. 355-72. etc. etc. fr nici o trufie în faptele sale. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497). 3) pp. moase. de ex. 295-315. 1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia.! 90 înaintea ochilor notrii. numr p. care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari. i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. 2) pp. rspicat i graiu. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam. gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre. 317-50. 2) pp. La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. 156-8. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-). 1) 1) pp. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa. la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. tabla analitic a cuprinsului pp. 374. 242-3. 3) pp. lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. 241-2. 1474. ^). Note in de 378 pe pp. pp.

impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck . 12) pp. pp. 39-40. Bucureti. 25-123. 5-13. de scene mictoare. 321-8. 6Î-62. Minerva. Voi. P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^). pp. 65-lUl. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-). 52. 725-6. tij. Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S. Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. II pp. ic) pp. 11) pp. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). . In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). 1905. 757-50. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv.<0. 14-25. VI+273. umanitatea unui „e un roman. 5) pp. Bucureti. '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. 3-V9. îndreptat i îmbogit. 295-9. locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim. 2) I (18:4). 4) pp. apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. care cât acele lucruri roman trist. l£05. 6) 7) 8) pp. 29-52. No. dureroase. moldoveni^). trece apoi la povestirea vieii acestora. tip. p. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. 3) pp. aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". un Domn nenorocit i familiei sale în exil. Doamnele române Bucureti. 259-64. 9) pp. toi. 220).9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^).

Mare. juvaere. isofemeilor i lipsa de originalitate. 1774 înainte).0 4. Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. pânirii ceremonialului constantipolitan . ale dovei. 18-lea. i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. moda bizantin 1. prvilor i suferinelor acestor Doamne". apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux. lui tefan . Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica. pp. Boboteaz. Despre îmbrcminte i locuin. Pe larg despre moda bizantin. Doamna lui Petracu cel Bun. asupra (sec.cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc. portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. beiile. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. ale caracterelor. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu. petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. al 17). Primiri în audiente la Domni si ospee. lui tefan c^l Basarab fanariot 3. Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. 1550). locuine îmbrcminte 17-lea. a lui Mihai Viteazul i Radu erban. Milita lui Neagoe. mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. cel Mare. : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . Lpuneanu. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele. se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare.92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. trecutului Se precizeaz deose1780. portul moldovenesc pe timpul veche. Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou. Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. 105-137 . Ici i colo.

traini: i frumos. din aceiai epo:â alte . Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. vesele . soli ageni strini. 2. 249 . în- vtori de limbi. pp. pp.. pp. srbtori la ale curi : Sf. ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. sfinirea Vldicilor vântori mari. Socecu. curii i la boerimei noua ptrunderea . etc hramul de bisericei. 1680. Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. Paris : i Viena . rzboi cercetarea erii de : preumblrile. apoi preceptori. nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. petrecând în lux în i risip. sfâritul sec. Unguri. evrei i bulgari din Turcia (c. primirea solilor. în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai.750). Se cum influena bizantin.nilie nunile. Nemi din Galiia. studeni români pentru plcere lanti. Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga. Glieorghe. care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. Germania. plecarea ei. Voi. 93 Pastile ') . influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. în Greci i Bulgari lor aici . 3-27' 141-189 tip. i Dinicu Golescu. o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. 193-222 3) Bucureti. Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. cltori. . 1905. 18-lea în i începutul al 19-Iea. Sccrtip. Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni. polon. Bucureti. alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . 19J2 Independena român 2) pp. distraciile petrecerile fa. Domnul îmormândin Eu-) trile. II ^) meteug cele de cldire al Românilor. despre pribagii români . Armeni.

neascâ-'naionaiâ. con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. vitejie i cinste. Bucup. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. 3. — Ideile conductoare în ideia cretina. Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. pp. . N. desvoltarea diferitelor trepte boe^eti. Arat originea. 5) pp. i sunt adic a cea. suferin. Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. 4) pp. deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. 87-109. mî'nesc. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". 143-168. însemntatea boerimei nostru . care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). I. 6) Farmacia erile române. decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881. reti 1904 1-VII. boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. Ros- boerimii noastre. 113-142. ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor. CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. 6) pp. publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. ce are de preoi pe cei mai mari. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei. Un ora românesc: Botoani. Desvolt 18—19). vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. desfurarea eveniprincipate . E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. 173-8?. pân la 1830. mai presus de situaie. Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. 4. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc. i cum aceste hotare au fost schimbate vecini.. pp. 7) i ivirea.94 viaa poporului roortodox pe la 1700.Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. atrgând (19C5) pp. 3-45 . 2. de vârst parte din ce deosebiri de fire. de bogie. mai buni i cei religie.^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român. 49-84 3) pp.

rmseser mn- •dac data. stiri. 2) •cola Bucureti. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. s'ar putea aeza. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. ce au îndeplinit pp. Domnie i tip.. în timpurile cele mai bune. 1. leatul. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). raguzani. VI-|-312. 11. prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. 223-48. prin lespezile scrise ce acopr morminte. cu o înelegere deosebit. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. fascicola I. . de v- dete i câte o clip de fericire.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. tre- care ne este scump el de a fost bun. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. ori de a fost râu. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin. aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf. biserici-nin- Domni. Minerva. cutului nostru.95 . mrturii sfinte cile ar. ori de cuprinde în mari nenorociri. 317-74 (continuare). rotunde. Aceste pisanii. pp. 19 J5 pp. i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. fasci- 19j7. cu o iubire. înalte. 185-220.

Acest plan îl urmresc. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. din Românimea toat. veniciei omenett.. recensii ptimae i etc.. numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). Reîerindu-s. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. în aceast limb. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. mai strlucitor decât pot da astzi. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i. cftoriior. ai fi cetit de atâtea ori mai bine. la impuntor. . inima din care a pornit totdeauna. V-Vin. — înea apoi cercettorul dialectelor. arat înfiarea oameni. ticloi i exploatatori. pune cale. vor veni lucrtori precii. învat român . — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn. la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru. purile. Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele. asupra înrudirii lor. si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. ceva mai întins." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile. voiu duce la capt si aceast sarcin.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata. bogat. a graiului nostru. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit. i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. al schimbrilor d^n cele mai preu'te. România. lumin potrivit. primire bun. fotografii. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873). cumptat. dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur. decalcuri. am dat eu. rgaz. Chipurile zugrvite pe prei.

Trei ierarhi. Bistria. Plumbuita. cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I. 3) pd. Târgovite (domneasc. se cua. Bisericani. 3. din Du- mineca mare. Radu Negru Vod e o falsificare). Constantin. Dintr'un lemn. Deleni (Sf. Armeneti. Dobrusa 5. Hîrteti. Pasrea. : Precista i Domneasc). Hârlâu tefan cel Mare si a satului). Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera. polia). Botoani) Ce. Govora. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti). 23-64. biserici: Stâncjti. Câmpulung (aci discut i se dovedete. 4) pp. Dumitru. Mrgineni.' Trivale. publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. Cetâloaii (lâng ^). Dobre^ii (jui. Raca. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. 5) pp. Nicolae. Vovidenia. Ilfov). Roset. jud. Vlaca). Bistria. Secul. Dimitrie). Cotroceni. botez. Dragoslavele. Râzboieni. 1) Rteti (1. Sf. Vineri. Posada i Gemenea (cruce. Rânniciil Vâlcii. Cerneti (Sf. Dâmbovia)-^). Câmpulung (Sf. Dolhasca. 3-19. Sf. Soveja. Rucr schituri Barbu (jud. Viero. Sf. Comana). Roman). rodniceni -). Sf. Horezul. Agapia din deal. Siatina. deosebit de bogate nâstirile inscripii. 2) pp. (a satului. Vcreti. Botoani)'). Nicolae). jud. i lui Socola bisericile • Botoani). Troia. ara. Rteti. Coziâ. Pobrota 'bisericile Borzeti. Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. prefa 165-215. Galata (bis. c . . Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. Vaslui) '). Vâleni (jud. Cânalareti (podul jud. Corcova i lirov. lai). 2. Bacu).iia Bucov. 19(5 p. Brusturi (T. . Târgul Ocnei (Raducanu. Buzu). : : Strehaia. Bâjeti. Topolnia. Sf. 67-102. din bisericile i mâi orae: 1.97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. . Spiridon. 32 tip Minerva (?) . Dealul. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. Troia). Cainu/. Ficrti (j. cea mare). Moldova easâ m: (I.Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. Nmâieti. Stelea. Bucureti. i preioase. Cotnari (ortc^ doxâ). pp. Strjetii de sus. Arge i Snagov bisericile Coeni (I. Mâr: Comana. ilie. : Mitro- Mihieti. Surpatele. Sf. Viforâta. Dolheti. Arnota. 165-215.

la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. Popa de sus i de jos. : Sf. Apostoli. Sf. Perthes. MavroPopa Rusu. 361-66. Plecând Românilor. 369-72. Olari. tefan.98 oraul Bucureti Mitropolia. Lucaci. I (bisc. Sf. Cuibu cu Barz. Sf. N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. — VIII. Tirchileti). Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. Nicolae din Gorgani. Dâmbovia). german. (i mnstirea). A- postoli. Sf. " —dup 239-3C6. Sf. singurul rumnishen Volkes in marele public european. BrePopa'Rusu. Curtea Sf. Elefterie. lorga. Popa Soare.' Doamnei. Constantin. Sf. Dintr'o Colei <Theni. din Jignita i din elari.')'— Sf. din Sârbi. Oborului nou gului. 317-58. zi. Brbtescu nou i Stejarului. Hagiului. lea Victoriei). i Episcopia. Udricani. 2) fascicola p. Sf. Bradu. Sf. 357-8. Nicolae Tabacul. Sf. ghe nou. Creulescu. Sf. catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. Batiste. QheorChiu. 5) Gotha. sau a Doamnei). Spiridon. Sf. Ilie (din caka Ra- hovei). Oetari. Mihai Vodâ. Popa Nan. Mântuleasa. Schituzoianu. Negustori . Toi sfinii. Scaune vechi. Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. Sf. domneasca veche. XiU + 541 . lenei. Slobozia. Nicolae Voievozi. Bisericile oraul Vestire. Ionic. dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta.vechi. i vechiu. Sf. Mâgureanu. Amzei. Alb (peste Sf. Kalinderu. Negustori. II (bis zur Gegenvart) pp. Vinere a Heretilor. Gheorghe (vechiu). înte dânsele aa la întâmplare II. Ceau-Radu. lancu Vechiu. Spirei. pentru din Leipzig K. din vropoleos. Icoanei Sf. 4) pp. Dobroteasa. StaBanului. Dumitru. Troiei. Ploieti Sf. Silivestru. Nicolae Sf. 1550) pp. Crmidarii VerManea Brutarul. Pantelimon. Precupeii. 7. Izvorului. Sf. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). Sf. Dumitru. Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. XIV-402 . vechiu (Cuitul de argint). i din Fundenii Gherast^). Ecaterina. 3) pp. Sf. tip. Antim. Nicolae cel vechiu. 1905. St. Spiridon (1. Radu Vodâ. Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). Delea nou (Calist). Boteanu. Buna Pantelimon^). Sf.

cuprinsul analitic pp. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor.99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre. Terii meierea din Pind i din . De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. notri provincia Dacia : Româneti". 4) pp. ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea. O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci. influena slavon asupra noastr. nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. 86-147 148-247 6) pp. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -"). Românii la Dunre. ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. V-VIII. judeci drepte uneori aspre ^). 198-247 . 158-98 8) pp. „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc.— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. 148-58 7) pp. i nici aa clâlori i ^). împrirea personal a i ranii dela es'. i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. 3) pd. pentru c s '). cât asupra istoria vecinilor. oraele •) i '-') : româneti 1) pp. se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent. Trece la istoria Românilor propriu zis. 8-85 5) pp. 1-7 IX-XIV 2) pp.

. România sub Cuza Vod i regele Carol I . pp. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice.100 Parte din urm meierea Moldovei. adause i rectificri la cele dou volume pp. influena tele politice pân urm. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. 2) pp. culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. vieaa economic. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. început se studiaz rela- rea Domnilor tul. 380—478. politic. Vii— XIII cuprinsul 4) pp. influena 'greceasc darurile i alte terii. 84-90. 7) pp. ^) Partea din cu care încheie -opera. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere. 8) pp. se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei. . Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. al Epoca fanariot ei zbuciumat. 122-206. în Constantinopol poveri ale . 540—41. 5) pp.") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal. . La. 9) pp. 379—514. care a lorga. Luptele cu Turcii. tabla lucrurilor pp. aprut cartea-). certele interne între pretendeni. 110—121. . ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. — . lupia 1848 i tulburrile din acest an. social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). 539.'*) . 6) pp. 1—83. ^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. tribu. dreapt. Unirea principatelor. V— VI analitic. româneascâ-ardelean în principate. trateaz luptele pentru independen. 515—529. 90—110. prefaa. 248-402 3) dp. tabla numelor pp. 2(07-379.

ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. Pagub c cartea de fa. ediia araga. . 6-S. Iii (1890) pp. 4) pp.101 nesc. e. influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). (1894). 13-41 Iui in p. de ex. n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". al 1 9-lea i. . 2C»3-8 inc. E natural. s fie cunoscute generaliti. pp. s'ar fi preuit. moartea Ale.xandri) ^euista %ou. la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. s Ca de student înc. lip. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. în la Sârbi. 3-12. III. 1893. Popovici. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german. unde se impusese. în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. 1894 p 192 3) pp. C.lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). 2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. s'a ocupat. i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). 670-75. 1 . mergând pân la cele mai mici amnunte. Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p. 2) Iai. care voi. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. 242-9. cu mi'. nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru. afât de dus nici pân astzi în românete. cuprind în cercetrile lui.

Academia tixat Român primete în 1901. am- 1) pp. 105-132 (scris în Martie 8) pp. Conuorbiri rUerare. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. banal i meschin al flanetei. 1327. 13il. erat p. ca iele s : rmâie acolo. (1S91) IV. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^).102 Doine. . 6) pp. . 187-8. execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. teatru lcrmioare '). Multe . 153 200. întrebuinare a activitatea mahalalei. Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. VIII (1S9P). Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric. 132-86 (publ. 201-225 n-ri 6-7. . Aa în. critic tiinific". întâJu in n-rii XXIV p. „doi nuveliti" D. 3-605) pp. . 1892). publ. pe care o '^). 281-299 4) pp. de astzi i viitoare" ^). tabla nuirvelosr pp. pp. : Autorul ine. lea (1688—1821). i mrgritarele. IV. a vieii pastele. i încheie. 85-104. atunci explic. 244-S8. 188-92. 2) pp. n-ri 8-9. „Poezia liric a Bolintineanu". XXIV (1890) pp. atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . asprime crud opera poetic a acestui scriitor. intâiu irt s declare. 1337). operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. . premiul i subiectul de ea. publ. încât toi academicianik 31-72. ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. intâiu fleuista 3) pp. OZou. aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . tabla greelilor pp. Naum. publ. pp . 73-151 din neuista OZou. rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. A. a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. ziarul Lupta. 201. Bucuseti^^ 1315. atât de erudit alctuit. 56-69. intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu.

gere a operei. cci numai acestea a lui formeaz român. instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. la care venim acum. cum ar fi spre exemplu. „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete. Academia român. Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred. cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. . Chiar eruditiunea din . a respins lucrarea lui lorga. 2) Clnale. cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci. lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai. nu prin respin. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. CLcademiei nomâne. 155-6. care era prea puin pentru ofensa cea mare. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . în Vod ceC Cumpt. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . etc.Ce. desbateri. în acest îneles. nu face parte din literatura român. ci prin umilire i batjocor. bete de multe lucruri. care ar voi s fac în . acum momentul de rsplat sau rzbunare. Bucureti. 2864 pe Seneca. idoli ai neamului. Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor. — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu.103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. cari n'au a face cu neasc. ~). XXIII (1901) . viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc. constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius '). pp. aceast lucrare este fal. îar criticile fcute. cci român.. Shakcspeare.

. mai c de lucrri inedite. -). .. . D. astzi diip douzeci de ani ea poate altele. 2) 76id„ p. foarte' Spre cinstea Academiei distins. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . plecare al lui Cantemir". care adun din dreapta . fr limb.104 Tocilescu . sau împreunate.. Xenopol. p. nici altul.. Autorul a improvizat o o oper puin competent stil. are o faarte boales neexplorat de el. tefânescu nu se las mai Nici de premiat. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea. 157. . A. Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere. . Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice.i Românilor în decursul sec. este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor. stiinii zice: . care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. . dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld. din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut . 157. 18-lea. . : de aticole. premiul Acadecum' le scrie. O asefr vre-o împrire sistematic. Judecata acestuia i acceptat. care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga. menea scriere nu poate fi premiat de Academie". dar n'a compus Gr. Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. O asemenea lucrare nu merit fr s miei. Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos.

pp. 154—55. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu. III -f 639.— au votat 9 1) Ibid. pentru premiere i contra 17 'membrii. 61. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. etc nici împart capitolele în paragrafe. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei. vi rului. Minerva. Defectele constau ei.) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. ar fi aprut aceast oper. observaii. 1-43S 4) pp. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). 1901. pp. când moldovean."') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar. apare în 2 volume 2) cuprinztoare.. Sunt capitole întinse fr nici o tietur. 2) Bucureti. adausuri. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii. Alexandru Callimachi. 439-550. brour '^) tip. . 551 li. potrivit cu scriitorii analizai. fr (Istoricii din Ardeal. dac un de Domn. i mulumit acestuia opera.. p. îndreptri i dovezi . In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte. 'documentare. pp. i o cu tabla numelor. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea.— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. om luminat i de inim. s tea lui lorga.. I. închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului.. ur aceast carte de iubire.

." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. multe lucruri care ma! trebuie. .. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin. i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei.. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. timpului.. îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini. Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte.. de înelegere i de expresie în acelai timo. evident. în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a. Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— . -aceasta e una din cele mai însemnate i. ara . accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline. literar a scriitorului. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc. mai grele sar. cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie. înelege unei epoce.ini ale istoriei literare. Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru. de informaie.106 au învins. ci i de art. a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor. A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar. O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii. spiritul tre-vieii înelegerea operelor. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. sfrâmând strlucitoarea fomiâ.

" senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec. glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui. generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. observa cu îngrijire. apoi literatura cra poprului. curente — sufleteasc a unui popor. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. obscenele slugilor 'de p. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori.ai i 19-lea veche decât acestea. charaghioslâcurile domneti. în pentru somnul lung de ziu. i prefaceri religioase. 9-10 . era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde. studiaz cineva viaa aceste curente. formarea lor. absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe. de 1-4. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu.107 <cge sufletul deosebit al acestor alei. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. de se de rului erau alaiurile munc i de lupt. pe când dus sau de ciocoiu. al linititelor amiezi de "var. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^. observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice. Spectacolul de o pomp burleasc. lupta lor pentru întâietate. — spectac- olul âranjlui era marele. cursul lor. al 18-sea. sociale. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri.\pui. de igan bare. se va manifesta în aceasta. ai apusurilor roii. Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. ghia i era cu cerul de diamant. îl întresc In direcia pe care o aaucase. influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene . mrunte. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur.

simirii cretea. rare simiri de rzbunare. cri. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit . resemnat. 1 7-lea i începutul al 18-lea.108 frunzelor agitate de vântul de scar. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18. i. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^). cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar. „Sânt noastre. iar sunt sunt oameni. 19-25. 4-8. de iriitul în ritmat.. al celuia fr fr de speran. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form. 5) pp 25-60. când valul zarea de argint a nopii. "'^ Arat curentele ivite în acest secol. Simiri triste. cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. ochi se de ur în rspicat.uen asupra noastr. In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima".. 2) pp. de puternica sul nopile limpezi tunetului. 3) pp. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. fr- voin i t:ir fr scop. 8-16. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria. se mrea a paci trei istorii literare din sec. : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei. puternicul i largul curent al culturii elenice în principate. 4) pp. fletul curat fr orchestr a furtunei. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei. al celui de pcate. precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. — 1821. se întri si se meninu. lung rbdtor. tot Crile vor-- ideile strlucesc înc. Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne. simiri de tristee duioas. „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. pp. . pp.

în politic un fiu. ni-a dat cunotine i forme.între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. în greelile lui c chiar. însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are. tinii dou orae i cuprinserâ. 3) . format din* acel impuls cu aceste modele. lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia. mai erudit fcut. 2)pp. 7«. prudent. alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr. mldierea blând a lui Miron Costin. mai binefctor al rîului. deschiztor de cale în i furitor de teorii. iar. GI-212. Spontaneu. Cultura greac ni-a dat material.. un pasionat. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. Trebuia s vedem izvorul. n'are energia scurt a Ureche. care exist între tat i i un visionar. orânduirea lor. Nicolae Costin n'are însemntate. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei.. înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. care l-a format i printelui. pp. Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. opera. Cultura polon ni-a dat idei. 59-6J. Pe cât e de simpatic cel dintâiu. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul '). cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr..109 extremitile corpului ortodox. merge pe msurat. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. "^). adpostir tot supui SLiItanuiui. artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea. îndemn i fr exemplu. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase. a lui Ni- i colae Costin ^). comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. pe care o analizeaz în amnunte.. Fraza sa mai larg mai complicat. Nicolae e un pedant rece. pe care s'a simit dator s-1 imite. 61-128. 4) p. un compilator prin vocaie. Aceste resumarâ. abdicaie i resignare. mâna abia descletat de pe sabie. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. Alegerea crilor.

. 15) pp. opera unui suflet cinstit. iufi al contrazicerilor îl mrunte. „vermele de carte". avem crturarul sec. 83-6 3) pp. Da. 10) pp. valoare. • 9) pp. Brancovici Bergier . 2) pp. 92. din care nu se putea descurca. pisarul erudit. 16) pp. 7) pp. despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^). taine. 157-170. cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. 129-43. 195-200. târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. mini cumpnite. 205-10. Roset^). 200-205. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^).. cu rile în clim- i volumele subioar. reci vedeau numai i se forme. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. 218—35 273-413. 5) pp. 145-57. Trecutul eticheta. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. 8) pp. P. pergament a venica lume vie iar si . •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . '^) apoi a lui I. Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. 236—272. 12) pp. Constantin Vcârescu. în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. 14) 214-18. In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. 117. 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. 13) pp. rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp. 210-212. 11) pp. pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). . 4) pp. 143-5. a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). Chlparisa '-) i ei Nicola Mute. o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). 17095 6) pp. 269.

Prin cartea sfânt. vechiul palat pustiu. . nu odat. cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici. trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim . un necrturar. consideraii generale asupra litereturii religioase din sec. 5) pp. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse. pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn. Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. împrindu-i îl timpul . pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se.. care se auzia i se cetia. prin tâlc. cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur. cu barba fruntea ca Domnesc. arme. casnicii genei al. "'). el care iubea cartea lui. O scen târzii. fr rude. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod. cel din urm urm în lor. fr adevrai prietini. Cronica o fceau boierii pentru Domn. pentru boierime.^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea. bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. care cetete a pentru neînvatul. i larg a su copii. 433-37. mult cinste. prin cartea de slujb. btrânul rumân zpada". In marele jil fa. tlmcea slavona Scriptur. 3) PP 417-S. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive.. pe lâng sine numai acest copilandru. dup câteva al 17.111 dându-le o înelegere deplina. 418-33. i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii". etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. duioas din viaa simplului în trecut. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^). 4) pp. 414-438.. de 1) pp. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. al Domavând nului fr la lui Doamn.între cri i Sara. bine chip i aa crui a^b care-i. lecturi la lumina luminrilor. 3'33. 2) pp.

ortografice. o adevrat toat. fcut traductori din i harnici tipografi. lumina din ochii om. a de- cu un astfel de suflet înjosit. care o expresie unei ei. el nu poate s i când aib.. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. ci necontenit.112 dou tiau ori. — Acesta I legai printr'însa. forma fiecruia armonie. 437—38. 3) pp. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici. pltir. 4) pp. tcur.o protestare. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor." Cartea doua voi. i aceast lumin f). de vitalitate. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului. 439-57. 440 . In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri". cuprindeau 1) pp. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. Se poate c aceast manifestare superioar. cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550. btrânii. ca literatur. In — Tcur. '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. prin originalitatea de numele de literatur o — .. 2) pp. i ei. cei cu trupul sau sufletul ruinat.. zarea viitorului. o chemare. cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz... o manifestaie de contiina. Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal. între fragmena fost binele pe care l-aj '). a patronilor. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. din pensioara e bogat i Ea este. când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut. suferir. fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar. Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei. n'o au bolnavii. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor.— când vrednic. ele formau un cei de legtur.- neti. aceast naiuni.-. fr sperane roautorul:. zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine. „se resignar lor.

Neculcea. Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). Lazr Scriba. 505-6. a scris. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. 4G5-8. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) . 496-5!)l.113 numai. tefan. sabia nujl taie". 20) pp. 17) pp. i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . \2) pp. in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. *"). Râmnic"^). care înelase i rtcise lumea. eic. 11) pp. 18) pp. lenachi Cogâlniceanu ^). strlucete venic tipografiilor. 461-65. 443-57. a simulat un credul de ce din plecat. Neofit de Creta i Filaret '^). 520-23. le stpânea — . De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. Alex. nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. Episcopul Inochentie '') . Amiras ^). rivalitilor de persoane. artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^). Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). Georgachi "). 518-20. i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). s vremea veche. 515-18. 15) pp. 16) pp. 5:4-30. exprim. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei . 10) pp. Petru Depasta ^). 13) pp. 14) pp. 3) pp. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. Vorbind de „literatura religioas din '^). o) pp 6) pp. 531-35. 458-509. „Capul fcut cu timpul. 511-13. De ce mai cread. 5(6-10. 513-15. ulescu de Mâlâieti "-). activitatea intensiv a episcopului 1) pp. 2) pp. prela btrânee cu tinerii între cari tria. 481-91. d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) . 458-61. 511-40. 9) 7) pp 468-81. pp 491-96. 442-3. . 19) pp. s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. Legii. de ce mai atepte ? s Ii mai lupte. 4) pp. 8) pp. la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice.

fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. care ar fi fal pentru istoric de aztzi. ca i de lupt i de credin. lorga. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. Pe urm. vzut lui sr mresc. . o i durere. ochii si orbii de prezentul. aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. cu adâncii e trecut prin unui poet. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. cum cinstit a fost mai ales aceia. ci Nu e o minciun. a trebuit s vad o- deci. c Panegiricul e al lui Mzreanu. nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. crturar patriot. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. 2) pp. voi. mai departe a nea- devrul un el. deci o voi. timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). exagerându verv. romnefii tn sec. face aceste Ia observaii ochi. Opera sa gloria trecutului. aa o ^). decât ale noastre. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. 278-85.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. zice d. lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. IU. Argumentele aduse de O. departe în locuri mai puin fericite. oper In sincer. —i aceast aa de cinstit. 293 nota 2. Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. nu e fal pentru dânsul: lui. Y. nu iui. c tivele în Citcr. de farmecul timpurilor 1) pp. mine. vrului. prin puindu-le peprin acestea în lumin. p. din — d la câteva. Ist. . 548-9. i se se vor 535-50. artând moX/X. Bucureti (1909) pp. tot la ce scris. literar vorbind. e o falsificare a adeviitor. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. oper cinstit. despre societatea contra creia se îndreapt. lsa stpânii. cari. — E un . cari i pronunate. menirea ei nu este aceasta. . exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul.

greceti ce seexerctâ asupra ei. în relief 1774— 90. volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone. ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. Conmen Ipsilanti. Logof. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP. despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E.10O154 11) pp. 8) pp. Dimitrie Dumitrache Stolnicul. vremii. un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : . apusene. Ursachi. pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor. originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". de Persany. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" "). 1-530 .-) influena consulatelor.115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare. Gheorghe Nacul. 73-001 PP. Letopiseul Terii Rom.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki. Atanasie Phillipide. Anaforale. Dionisie Fotino. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. schieaz situaia politic în Principate in acelai timp. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene.. -detalii). 53-72 10) 9) pp. o satir politic. 155-2700 . -tacuzino. Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat). dela început în cultura noastr. i Moldovei. Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. 1-72 2) pp.I-ni K 3) pp. 12-15 7) pp.

cldirii. desbateri. care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu. convins. 135 i un.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor. ca incai. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. care „e foarte adeseori un cronicar. în el. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund. versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'. Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp.- 2) pp. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. fto/n. mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. ac. Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. Cronica lui incai „na e o opera literar. arma strlucitoare a ar- gumentaiei. Înaintea sa. 155^1 4) pp. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" ').. Intre autoritiile sale. izvorul de reprodus. el n'are. li aa Samuil Klein. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. de mult s'o fa:. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb. devine din extensiv. E. de orice valoare" ^). mai incoherent. 5) PP. Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. n'are ca Maior. Erudiiunea nuntit. ceva din temperamentul ele visionar. . dei autorul ei ar fi dorit aa. a fi ispitit cutului. E mai difus. a- l spovedi sufletul. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni. 226. Cânte mir i aprecierea cronicii. cu care caut punctele slabe ale adversarului. 3) pp. dac voii. mai btrânesc. apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. dei a oferit sufletul su pentru trinicia. de poet. 161-95 195-233. un nicar. aspr a tovarilor si de activitate. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire.

ar putut tot aa de bine scrie grecete. pe cât acela e de difus. învingând oboseala. din chemare educaie. stat stpânire în AAoldova. moart i pustie. rusete. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. Dar i de lumina se face mai slab. pe cât saexotice. o zidire i marele monument a rmas. pe multe drumuri. altele întunecoase cu totul. tcesc numai. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. incai n'are însuiri pe care acela. Scrititorul teorii.! 117 tului. au o activitate risipit. logic fisic e un . incai e un luceafr. Comparat cu un alt compilator. Samnâ tot cu viaa adec înviat. Nicolae Costin îns. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara.. astronomie. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur. narator de multe ori interesant i vioiu. plin de sev. e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. care înltur pe cercettori de adevâr. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. Apropiat de Cantemir.e. e o impresie ma. Ce informaie judicioas i exact. pe cât de medieval e Moldoveanul. le Cantemir tie multe. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui. Scrie românete. Orice s'ar zi. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. fi latinete. poet geografie. rspândîndu-se pe un vast. ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit. ru. în ca/e rtcesc numai. de puin plantele rmâne o compilaie. on>. urmritorii de informaie. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. Ce ceasc. câmp aa Sânt pri penumbrate. slavonete. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. se pricepe chiar în multe. muzica turmedicin. . nu tie ? Muzica apusean. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. ce putere i siguran în judecata. de coloare i de putere. din pietate pentru sale. în care rceilali. dar întunecat. pe atât acesta e de strâns în expresia sa. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. pe atâta Ardeleanul e de contiut. turcete. se amestec în multe. pentru cât va dura înc.

Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. munca pentru sa. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece. afar opera i viaa mirositoare. clar. catehisme. Rbdarea ardeau. aceste note erau tul note de tovrie. creatorii de via. abecedare. directorul. c aa era se iobagilor celor de sa. Numai i numai istoricul neamului su. el. înaintea altarului vieei. puternic. înalt. n'ar scris iubiri pentru tiin. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. scprtorii de idei. tia o carte folositoare dar moart. Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele .118 . amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei. moarte membra Acest corp proporional. aritmetici. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. lui riei Osmanilor. care a coexista câtva istoricul. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu. trind în bun înelegere cu el. tmâie totui. a face numai cu haotice. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. nu ere un chemat. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant. Nu 4e-a aa e incai . Acesta e numai istoric. lege. Cartea lui e Cronica: gramatici. Totui n'avem disiecta. ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . despre vicistudinile împsu. de ori unde. nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. un suflet Însetat de tiin. o carte învat. note secundare. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. de oricând. sa. de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet. Pe dânsul 'deprtatul. fi nici despre muzica Turcilor. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. imens i imperfect. e micat de un suflet. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai. suferinele sale. gloriosul. de acelai suflet. atunci. not.'putcrnicâ.

262-69 1) 2) pp. nimic pentru inim. dir. Credea. o carte cald. iar literatur loc. — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). tratate tiinifice. cidicio-de coal. locul dasclului. Th. 231-33 s lumineze mintea. el Trece : Toma Costin. Gheorghe de a Ciocotici'). In aparatul pedant al învturii sale. i avurm lor. în inim. marea mulime a celorlali. Se poate din ele nu place. în: limba tuturora. — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. i lumina. nici un povestitor.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. dânsa. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. treclar. Ni trebuiau profei pentru cei umilii. nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. tur i se ful politic. aprinde întâiu acolo. o Biblie. admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte. 3) pp. 233-61 . disertaii. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. Numai cul- nare. care s'a manifestat simirea e cugetarea. în tot luminoas. dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior. Montan.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor. când se Sânt opere care se altur una de alta.Gli. Aron. i regretabil nici c din micarea ardelean. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. Dar calea aceaurma decât crturarii. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. I. o micare de coal. i nu ceilali. ci prin vins de entusiasm care le strbate. Budai Deleanu.

5) pp. lit silini dintr'ânsa. 279-86. nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. semn am tecii învins"^).'). naionalist. lacov 2) pp.^3:6-11. elepciunea larg a dtoare spiritul. 271-321. tefan Crian. 7) pp. loan Cornelii. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare. vine aceasta înfiare niir.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. aris- tocratic. spiritul al metoda. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate. lenchi Vcrescu. .120 De unde zilei. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. nu-i formase. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam. ^) loan Molnar. Vasile la Kolosi. • 3) pp. Samuil Klein i Glieorghe inRoja. sec. cai . nu de lupt. Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. Leon Gheuca. . 368 430. Eustatiev'ci. care-i lumina puterile. 6) pp. pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim. Amfilochie l)pp. 4) pp. Diaconovici Loga. forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea. Mih. l. dac avea contiina de sine în clasele culte. Budai Deleanu. Crturarii luar de a gata altor neamuri. Paul lorgovici din Banat. i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . 26970. 368-81. lui. un neam poetic. 8) pp. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge. fini. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. Ieromonahul Macarie. 271-319. într'adevâr. Radu Tempea. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc. MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. 222-67. Boiagi. Ins neamul acesta. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. 320-1. Const. de bun sam. Stamate.

nu lumina cea mare de pe care culmi. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu. episcopului loan Bobb.^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. 483-9'. 5) pp. Beldiman ^) pravilele de legi ale lui . i le uimete.'^) And. care atrage privirile pretutindeni fletului. episcopii de Oradea Mar. vorbete de 2) pp. 454-68. 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408. urm 18-Iea.12t- de Hotin.. crile biselui riceti ale Samuil Klein. Veniamin Costache sciii . — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec. 431-40. iu) pp. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam ''). Budai Deleanu. tipriturile din Blaj. 44U-43. Matei Millo. 431. 491-5. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal. Aaron. lor asupra . timpului cercetarea operelor literare poetice ale I. '') Al. Barac. . 8) pp. literaturii noastre . 469-83. pp. 7) pp. 431-509. Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc. ^) poezia popular româneacc a lui I. 12) 4) pp. ") Barbu Paris Mumuleanu. loan Prale '^). al — originale. 13) pp.-3J. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . 11) pp. 6) pp. via mal care e ceia ce se gsete '*). i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel. 443-51.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete. etc. etc"-). dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre. Donici. V. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga. „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI.9. 9) pp. 408-20. asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea. Dela dânii a venit. ichindeal i Diaconovici Loga. Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt.^) din format Bnat: D. 51(.

a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . 5t>2-69. In ar veni semnalarea pentru întâia oar. de mânstiri. prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. 545-48. 10) pp. Iui Macarie. 625-36.complectându-le tot prin altul. 12) pp. . le- gate tiinific între ele. dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea. 14) pp. 5^4. 576-94. 531-599. Stoica Ludescu ^^). 8) pp. Qheorghe Palamed. a rostit el cu convingere. prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste.122 -de 1688" '): cronicii ^) . letopisee slavon**. lui Eftimie. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. 9) pp. „întâiu. ale ^) . nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. 594-99. 531-45. 5) pp. Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. 2) pp. Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. 548-61. Stavrino Vistiernicul. câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)]. 617-26. 620-25. s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir. 603-616. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. putere i mândrie. neamul nostru lmurit pentru oar. . Teo- d dosie Logoftul. în 1691. fr precizie cldur. Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure.îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. Cronica Buzetilor. J3) pp. . 4) pp. 603-34. Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). II) pp. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). ci asupra strlucitei descendene romane. a Costin ^) — originii romane"''). Simion Dasclul^). I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. Gavril Protul de Atos. ceia ce îngimase alii. 3) pp. 650-602. dar treilea rând. Dac. T) pp. 6) pp. Ar putut.

- PP. voi. Vin-f243 (. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem". apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. pp. pentru voi. 5)PP. 170 i urm. limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic ').. II pp. esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg. îndreptri. 157 i urm. Socecu. adausuri. lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti. relativ la i' voi. 3-41. ptrunslavone. cel din excursul I! si '). i dovezi documentare la cele dou" volume. 1904 tip. 145 2) voi. XVIII form nou. V-VIII.. 3) pp. I Istoria literaturei sec. i urm. '^). 6) pp. cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500". turnat într'o. 47-52. 7) pp. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici.. Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate ').. mai mult completarea i rectificarea. ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai.• - 12?- doveneti e nou. VW). celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). 636-7. .. I: pp. 205 i urm XX. apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii.Introducere Ia Siudir fi documenta voi. XXI. 42-114. se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. filologi literar. 52-6). cci în fapt ea nu teologi. CI . dm o parte din cap.

i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. 115-219. îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. Petru Mitr. scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni. mldiat. a tr. limpezit. . al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. Varlaam. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului".124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. istorie e — sufletul i tirile româneti. lui tipri- slavone i româneti lui . 325. Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). Scrisul i * manuscrise inedite. sub influena husit. rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg. . de bogat i variat. împuternicit.Movil rite. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. i munteni. fr deosebire. p. Scriptur. în de acum iete. din erile române i Ardeal. 1907. înainte neîntrerupt. care tr^). din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume. puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. la ele se adposti început cultura bizantin i slavon.îdus pri din Sf. 3) Bucureti. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. pp. tabla numelor pp. Minerva. în 1829— 1840^ pp. din nenorociri. i i încheie „Astfel limba româneasc. 219-20. izvorea valul puternic. tip. a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. moldoveni Biseric. 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. toate tiprite au fost consultate. 223-39.

. cu voie sau fr.. în care a co- laborat scriitorul". . în marea micare. oiicare ar fi fost.. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv. era crescut.' ci în aceia timp. de o cunoatem mai de aproape. 1. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei. i a icoanelor de închinare. „Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact. care au pretenia de a înfia curente. i numai la acela. are cineva. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi. cum s'a cu Bolintineanu. cu privire la unul i la altul. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare. mai întins. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin. prerea timpului lor" ').125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad". peste orice msur. pentru' a o aprecia drept. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului. în locul notiei aruncate în treact. cuvinte care se uoare pentru ca unora. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului. De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. în locul scurtelor linii diformate.. la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. prietiniilor i du- mniilor. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare. real s ascund mai bine ura.- studiu. jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis. pe când talentul fr îndoial. rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade.

s pe un nechemat sau un usurpator. prin creatorul ei Titu Maiorescu. al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". pentruc „i cunotinele istorice. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou. de adugire In i înlturare.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. de mult vreme înc. acetf 1) pp. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete.. ci-1 pune pe dânsul.. Iar publicul. partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. 2-3. unde to- s s . ce-i luase mai mult decât se cuvenea. luminat de principii filosofice generale". „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870.. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor. întâiu critica cere a îndeplinit'). „Convorbiri literare" începe româneasc. câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit. a fost judecat drept. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel. in aceast epoc oper de fi restituie. — publicul strintate. furitori de ideale limb ai literar. bâjbâitorii gean dup nou.. cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor. „Ea a fost ptrunztoare. . care. însufleit de iubirea frumosului. optind cuvinte de înduioare. i data aceasta oamenii începutul ilor grele. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun. de tDt puin. i spiritul istoric. senin. de scoatere de fcut înc o mare iveal. de trecere în umbr. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai. sau cruia prietenii. în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia. întrebtorii naivi literaturilor btrâne. Adevrul. un înger de pe pmânt. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea".

pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp. . „O nou direcie.. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise. cari nu interesau. Dar. care îndemna la aceasta. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde". spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. nu se preface studiul vrjmae. în '). dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social. 4-5. ritul domnitor era acum acela de sociologie. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne. nu mai era iubirea de frumuse. aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. so:letatea în m'jlocul „dac — — . ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi. se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta. teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent.^urat..127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii. a crei ef strinul C. coala evreu dac nu socialist". dar lupttoare. In sese dintre scriitori aceast micare literar. Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte... care alenumai pe Eminescu. Spipe Alexartdri. de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute". lor. 3-4. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. 2) pp. Dobrogeanu-Giierea. Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2). ce e mai ru. i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i.

5-6 3>44 4) pp. Beldiman. cci nu vise. pe aceluia. Potec. ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce. 65-78 . pe când pe crrile primejale vecinului. B. aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. ori Lazr. Cona:hi. Asachi i societatea. dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ. care înir. izvorul firesc 3) pp.-a îneleapt. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului. prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. povestirii noastre. cântecului. etc. coala lui lor. Scavinschi. 1) pp. menit a face veraib îns nevoia. Se caut între atâtea îndreptri. fr s 2) 9 29 i boerina.^) le — I. ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. se descopr. Dascli munteni: Ef. cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. câtigat sigur pe cale tiinific. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise. iese dela sine o îndrumare mntuitoar. de târgove suri i multe lucruri. 45-52 5) pp. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului. câteva pagini. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el".128 exerciiu de erudiie. Li- machi. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale.^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P. acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg. activitatea Lazr i Gh. simpl i cci era o natur practic. nici poesia rneasc. desfurate aici numai pân la 1866. realiti bine socotite. ca poiet. 53-64 6)pp. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate. a ') scrisului desfurrii.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins.^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. se stabilete firul sante. Gh. D. a rodit i a rmas . cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud. atâtea individualiti. între aceia care a folosit.^) Asachi logioase .

îi place mai totdeauna. înainte de a vorbi iari oamenilor".129 al poesiei. înlimile unde eti singur i : trist. fr îndoial. Fiul moar de singur într'o csu i . dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . zbura. în de admirat. care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi. ci numai prin dibace încunjurri. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. n'a- 1) . sftosului doritor de prieteni. 11 aprobi foarte adeseori. Era s s câîn el o uurin. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. îi aplecare ctre ironie. care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. ') — Sau mai departe „Eiiade ra. autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. pe drumuri nici neateptate. pustiu. Acesta era de sigur un de neatârnare. o putin de a se adapta oameni i vremuri. nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. a-i în forme pornirile despotice. ideile sale form per- sonal. bun ce-i sim deosebit. agresiv. form. tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front. 67-8 cunotini i felurite. un om de voin. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. s de înfieze . nu-1 poi admira. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa. vârire deosebite. a Greciei era un ineleg"tor. hazul. nici fond. un om foarte iste. N'avea îns pp. la o vioiciune trengreasc. aproape sau pe mai departe. mldiindu-i îns aa tige chip forma. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer.

79-10 •. trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. Totui el a cucerit vremea sa.130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^). 101-110. 2) pp. . pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. pe îi cirac. 3) pp. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. el s'a fcut vrednic de a 1) pp. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. P. pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii. a îndemnat pe tovarii i urmaii si. pentru neam.ii. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. o înle întreasc aripile înc fraged?. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B. 256-7. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. un îndrzne. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova. 4) pp. de museei. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. un pasionat un rscolitor de suflete. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr. pentru ar. 113-320. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. un naionalist filantropic. ziare i ziaritii.

i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. care nu se încurc. 237-56. ajurgi a-I crea. s le înfrunte eroic. 95-9S. stare aa de orb i de' puternic. fcut un cuvânt de nemulumire" a . în Barnu i Gh. tabla cuprinsului p. entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. îndreptri p.literare din fapt e 1840—48. dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor. 207-227. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. Ciîn pariu. cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale. 1908. în sfârit. G1-6G. desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). vindu-se de cjm Lazr. Negru etc. 2G7. 2) pp. S. Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru ''). 3-39. nevinovia poetic pentru a crede în bine. nu chioapâtâ niciodat. 321-24. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria. p. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I. sau ele. 4) pp. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost.fi cetit i de vremurile noastre. Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. 5) Bucureti. tip. 3) pp. . 283-32U. 325. Minerva. Bari i "). 6) pp. 113-10.

ori un capriciu personal. Reviste. cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. III^) ar 1) pp. violent. tip. 2) pp. are o înalt misiune social i moral. societi. un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic. . ziare. din ceaa gloria. nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. 51-98. 31. literatura din atent în Voi. 66-95. nu-i cum înelegeau romanticii. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . toi reserv ^). Laurian. silina. suferinele. tabla cuprinsului p. El se suflet e preul. 99-112. se înal. locul cuvenit Boliac. tragic. din nesfârit din toate frmântrile. Blcescu. din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. etc. 7) pp. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor.adunat cu scumptate i scos în cri. din raza soarelui. se alege. din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. 5) pp. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. 3) pp. 348. ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. Nu. 248-63 6) . continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). scriitori vechi een. i noi: Vasile Alexandri. 265-7. nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^). ca'endare. 227-48. i în Ardeal ''). verii. Bolintineanu.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. Vlenii de Munte. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. Ion la Ghica. p. mare sau mic. ci literatura cu rdcini naionale. recunoteau dumnezeiasc. 32-60. 4) pp. din freamtul codrilor. al XVIl-lea i al XVIll-lea. al fiecrui Acest în'accla timp. în acela timp. 201-24. 3-48. dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). le N. cari sentimental. eroic. opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). 19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. nici-o înrâurire asupra societii. 120-199. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere. din firea pmântului.

561-o4. Filimon. 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). nou. . i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal. Papiu Maliterare: etc. Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. 332-42. etc. tinerii pribegi ar. 235-344. ar- micai acest timp de criz. Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti. sau descare novela'') satira^). 101-129. 172-232. iubire pentru graiul tistice i ^). Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. tiprit intâiu în revista . pp. 182-5. admiraia pentru cuceririle culturale. ivi- rea talentelor rian. 133-36. 8) 222-32. JO) pp. 7) pp. 19-24. comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci. . Hadeu. 269-77. 219-22. avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. 317-33). 6) pp. politice ale Apusului sta în i în sfârit. cunoaterea nici teatrul. 214-17.SmdnCoruC" I9l)6. 288-90 5) pp. în care va rmânea . 581-4. ca i a nouelor romanuP). 42-48. 9) pp. 3) pp. 3C9-14. 4) pp. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc. 304-7.Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri. i 1) pp. cultul pentru sfânta . 2) pp. lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. Odobescu. revistelor ^). societile din culturale. nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta. sczând lexandri. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice".133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). 52-55.

Ro- au mai multe i credini mai puternice. oricum se înfieaz mediul. nici : atins nici unul dintre contemporani. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. — el era mai în stare idilic. în acel cea sentimental nu-l scrisul . îndoial. lu-meze vremea. zele acestui poet nou. nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete.- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. scriitor. Umorul lui Eliad. — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. Donici are mai mult sim al limbii. nici rsunet al unei vaste culturi. Deci nici ideie simire puternic. ce-1 lui. cu toate acestea. în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. mai mult mldiere i familiaritate plcut. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. Oriunde se el afla.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta. decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- . setti prin forme silite ale graiului. încunjurâ. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. Nu numai valoare poet. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. e superior . nici spirit ales i. acele ci. spiritul caustic al nici ao- celuiai poet. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant. e lesului. vom adugi. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. i. politica nu-l stpânete suflet deplin. cel dintâiu . al el e. Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei. nu 1-a avut Alexanori datâ. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. îi un visionar* ceasurile cele mari. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. Boliac. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. ceva mai vechiu.

aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. nu ca un critic aspru. în sfârit. ori ca cruare. satiric. în teatru. în fi i form" '). din lips de caracter. fr i îndoial o din toate oper monumental. nu se mrginea la un singur domeniu literar. aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei. i rmsese pretutindeni în locul întâm. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. în sfârit. el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. prin deertarea prin oboseal. ori. Iubind pe Aîexandri. uimitoarele informaii de culese. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor. Alexanscriitori. 152-I6i. ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. în satir. concepie definitiv.13 miantic. unice noastr i puine în a- }) pp. se iubea pe sine. Orginalitatea Iui mai tears.a celorlali. . putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. i fi inovat în vre-unul. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. din dezgust. scrisul spornic i uor al lui Alexandri. puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. în descrierea de torii. caracterizri de literatura persoane l epoci. a fi cel dintâiu liric în epic. i. a o îndemna pe caîe. încetul. . fzut cu struin. care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. în fabul. pân la 1366. 131-2."». a o mângâia uor pentru osteneli. pe rând. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. ci -spre a o reprezenta. în critic. care nu erau în stare a da un lucru continuu. aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. Aceast judecat oricât de aspr se pare. > puin revoluionar. ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. pe care nu le impusese el.

pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti. — fa II. înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. fost un fenomen de limb aa de general. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice.. i Psaltirea dela cheia — va. Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex. avem. . dou Sf. încât trecutul mort învie înaintea noastr ').. se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche. sec. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele . literar. trecutului.. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone . Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No. ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum. al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc.. 407-421. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea. Lipsete rotacismul. care se poate. cum s'a crezut la. din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi. . pstrat totdeauna. data aceasta. cu latine din Apostol.135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. XXVIII (1906) pp».. U s început." ^). care ca Psaltirea Scheian. 2) Ctnatete Qcademîei Române. 18-20 pp. revista 3) pp. originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . în de Petersburg).17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor. negru. cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic. necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc. nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. Pavel. I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec. 100-105..

58.ximiie scrisori i Molnar. din 1765) i acela Neofit. CLcademiei Romane. aruncau bir mai mare asupra unui sat.aceste I. 10-17. in lui 'O PP' 51.137 -se d împreun. 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . 50-1. XXXVIII. 8) pp. 57-S. 7) pp. 5) pp. 1920. lit. dela ieromonahul Macarie. isclitura Macarie i Mitr. . . preot in Sibiu (1 scris. 1-3. înseamn vinte IV. i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). Arge (1781—1816) dela oculistul Dr. pp. 112-13. nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. fa. pp. vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). 1807)-'). Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)"). 19). dela Arhimandritul Mi. 3-10. 3) pp. 12) pp. 183-240. pp. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). tot neagr afar de literile care cu '). de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. losif *Qrigore. 74 scrisori de i regete dela 8). 10) pp. La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). mai ales Vistierii. Sibiu. Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. 105-11. Neofit „de Hotin"'. cântreul sau despre dânsul. 113-15. 4) ClnaCcCe. Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. 17-47. Actul arat unii dintre dregtorii domneti. joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete". ghelie. 2) pp. protosincelul i episcopul losif c. 6) pp. Daniil de Brila (1 scris. "dela episcopii Chesarie. 47-50. apoi le ia pro- c s s : prietile cari . 9) pp. numai ca nu-1 poat plti i. sec. trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III. 51-6. apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic.

dela Eliad (vre-o 10 din 1830. arhim. lui: Aromânul Boiagi (1817). Hurez. lui FI. Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. 1-9. loan episcopul ardelean Moga (1823—27).- 1797—1823). în p. Poenaru. Cozia. 1906. Ci- i . isclitura lit. Florian Aaron (1 din 1832). Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. vora. p. „Contribuii 1) Jbid. Cipariu (3 din 1835—38). XXIX sec. arhimandr. Galacteon de Râmnic (1821..- Carcalechi (3 din 1818—22)^). Viena i Londra. sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc. 1804—7). n-rii 5-9.. Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822).i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). Stnioara (1790 dela din 1828). 1833). 30-241-270. Fotino. raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. Viaa tiinific. Aaron. Bucureti. istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp. pariu. Asachi 4) Jbid. pp. Sadova. Partenie de Arge (1790—98). P. episcop de Râmnic (1785 89). Grigorie Pleoianu (2 din 1829). Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. 5) pp. Neofit deRâmnic (1807—38).. 6) pp. 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu. scrisori Z. 1801. Petera. Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^). Antim de Râmnic 0808-13). Asachi din Viena' (3 din 1826). Nectarie (1780—1807). Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. I. . i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii.. 1-20. Filaret. in faximil la urm 31. scrisori: dela: Eliad. — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795. 31. 146-9' 3) pp. arhim. arhim. Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). Mitropolit Ignatie (1817). 20-3J. 111-15. dela egumenii mânstirilor Bistria. 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D. 1832-34). 2) pp. egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14).

o feti a negustorului Ion (1837—12. un oarecare tefan i lordache Otetelianu." venit dela Roma. — 4) pp. 1180—1830 '). colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793). ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX. Vldioanu. 34=165-198. 1818). P- XXIX.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop. Costache Rsti.. 1821. în sptarului Petrache (1892). 23. N.*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid. 5) pp. pp. . Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. Grigoracu gescu(1822). Photilas. a sec. iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete. fata Const. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4). Frusînica protejata Marioarei Roset. 24-2t) 15. unde învau i: D. pân la 2) pp. despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10). din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul. doi Bâlceni. Viena). 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec. 19-lea. 2-23. al 1 4-lea . scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. sec. E o româneasc al jum. Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). Dinc fiu Const. 24). pp. fraii Glogoveanu (1822—7). trec la Paris (1817-20).-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22). 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu.ctate. de un moldovean.139 . Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. 1 lit. Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu.sec. 26=33-5S. 5) /bld.. „cunotinele. în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci.

I9l0. pp. Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. 16 în la 1) pp. tip. p. mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). voi. 7) pp. al 1 8-lea. 2) pp.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. (1836—37). pp. ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. 3) pp. Vleni de Munte. II. Cit. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral. d 5000 lei. — 18) carecare au originea.") alte ocazii. 18-22. 4) pp. 10) pp.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum. lâ-Cea. -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti. 32. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778. a- urmrete baladei i fe- d . 1-9. 152—69.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) .140 domnia Ecaterinei a ll-a. Ia balada. voi. . la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud. lom. 15-32. 26-34. '^^) sârbeasc. profesorul francez Alex. III. sec. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol. etc. de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). 8) pp. tradus toata cartea din grecete la-. 15—17. 8—13. . 6) /si. 1788 de logoftul loni Chira. 5) 22-25. Cit. tui puin cunoscut i studiat. sec 16-Cea. 454—68 ' 7st. Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec.^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. a sec. rom. 13-14. 9) pp. „Neamul Românesc".

La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti. Rom. 26= 42. lupte vi- ior cu gazd frumoasa. acest senz ni se prezint expunere limpede. în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. negustorii.i la mesele cârciumefugare. 19. bucuria scprii. suferini temnie. balada nu mai fu chemat niciri. ^) formeaz i icoane". breslele ne- vmile. târgurile. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. publicat i Minerva. o misiune practic. Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. Meteugurile Români. al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene. III în trecutul românesc. ^) — 3. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare". 3-7>). Se pomeniau în iubiri teze. 19C6. în trecutul roiiâmsc. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec. la ne apar în realitatea lor treaici cut. prin alctuirea cadrului geneIn de cultur".— Activitatea istoric din anii 1906-1910. încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec. pp. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti. Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas. 73-151 4) pp. \\. i export. Negoul l meteugurile voi. ^) —2. tip. 2) pp. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. . tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. Când e haiducii nu mai avu nici disprur.'^) Avem o icoan. drumurile de nego. 115-134 3) pp. mrfurile de import gustoreti.

Bucureti. Bleanu. Brâncoveanu. Bucanescu.-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad. despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români. 19 :6 pp. Bujoreanu. (1447. ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp. LXXXl +203 5) pp. de capacitate. 259-63 basarabeni. Filianu. care au avut : legtur Argetoianu. de pmânt. Creulescu. Go- 1) pp. S Voi. Darvari.: 142 torice. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec. Belu. Fârceanu. Drgnescu. Clinescu. un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. semnat despre toate monedele i bani interni i externi. Flcoianu. 4. româneasc (1407 1439). c. analitica 3 icoane tiprite 1700). 2 tarife vamale — — -(1676. crui Manuc 1523). Fiiipe- i muntene. Buzescu. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu. Ill-Vlll.3) Ori ce om competent va ti aprecia. 1428}. Brâtianu. 4) dia i Bucureti. lui Pop din Sibiiu Bengescu. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. din acea „arhontologie". al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. . 2) pp. hanuliui . tip. scu. 2j5-40 3) pp. Comânescu. apoi despre masurile de greutate. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. Fruinuanu. 1760): o socoteal a banilor (1813). Briloiu. Socecu. tabla (c. din acel apoi d pagini aa astzi. Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). vedem VIII. Deliu. o scrisoare de nego (1820. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv. etc. Dudescu. Ghica. Gânescu. Coofeanu. Câmpineanu. Cantacuzino. dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte. 207-32 243-59 . Bibescu. Geaioglu. care circulau în rile române i valoarea lor. cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". Cernâtescu. faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. Bani i msuri. Un studiu înate de noi i la noi.

autentic a Carol ll-lea. 25. 7) 167-173.ti Voi. i cu apendice de 16 doc. Roseti. 1903 p. 10')- 3) pp. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). 8) pp. i lexic pp. Socoleanu.. i cronici. 20. VIII-LXXXI 2) pp. Râo expunere în koczy I-lu. principele Ardealului. 3-77 5) pp. informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^).-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832.care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. Murgâseanu. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. 81 93 4) pp. 9) pp. 18-19.') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836). lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-). Bucureti. regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. 12) 26-37. "j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^). II) pp. Jianu: Lahovari.:4. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în . inedite I) dp. Prscoveanu. tirbei. Hrisosceleu. se face i : ama lui nunit^. — 143 lescii. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. 4-17. scrisori în Clnj. Mânu. onomastiv tip. asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). Ralet. 10) pp. Oteteleianu. 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. 174-201. Samurca. 97-101 164 6) pp. cuprinde povestiri. Unul dintre acesta doc. — 40) lfran- Amiras. cu ^)."^) 48 scris. Varlaam. . Haralambie. Merieanu. 2 i slavon. Sltineanu. Socecu. Grâditeanu. Rioeanii. ^JenciuIescl^ Obedeanu. — — — — 1 — 1834). Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. tabla de lucruri. 225. Vldoianu i Zâtrianu.

etc. 8) Bucureti. 211-25.144 ceze. In — zice în prefa lorga — ca rapoart. 41-124. descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). a eit p.J5 tip. Voi. astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. — Pe baza unui însemnat numr de doc. carte aceast istoricilor oricui. Cea dintâiu e o compilaie. apoi luptele Românilor din sec. pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-). 207-13. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor. • i o ediie speciala italian. ce cumptare. i filolo- adevr. Socecu. 6) pp. i a vechilor pp. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). 3) pp. Socecu. Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. 7) pp. 19. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea. 141-173. Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*'). Amândou povestirile frumoas Jimb. . 129-40. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". 5) pp.. 173-81. care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte. 4) pp. 98. nu numai înva'ilor. Bucureti. 1905 2) pp. Muscalii (1677—81)'').. 455. nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). 19>207. tip. ele pot arta în acela timp ce mldiere. care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. îescj. pp.

10 . 173 93. 7) pp. chemai interesai prin o citaie. 144-73. 1643—1708). vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile. 219-228. din ri- 1698— c. pretendeni. 2) pp. In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). 114-144 4) pp. 1698-9). mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. 1700). argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-).— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . mori (c. boierinai. trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal. Vldici Domni. din care se public aici una . „bucate" —oi. ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. sfoar (6 din 1645—96). (2 din 1650). 3) PP. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. 1770). S-113. 1644—1712). dintre Braov i ara Româneasc". între cari sunt silii boieri.^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). pielrii (2 din 1645. — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. car -crue (4 din c. 1708). 193-219. 5) pp. fiind cei ^) unde i de cine se fceau. care grâne (4 boi. în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. 6) pp. se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. 5) pp. 229-280. sticl c. artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). i indicându-se câteva articole însemprivesc. orez postav (19 din c. 1700). 1700—9). i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). semnate de nego. bumbac (2 din 1660. lân (4 din 1649). constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. pân la 1866. grani Câmpulung i Câmpina. Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. 3-7.

spionii rilor. 270-85. 107-8. cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). Aristarchi supt Alex. p. adâpostirea pribegilor. apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. etc. 10) pp. jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). Socecu 307. se dau scrisori în Muntenia. 5) PP. — — . cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)''). ^) Româneasc^). la p. cuzînu. de prietenie i interese. nego. 109-12. 12) pp. 13) pp. 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). 3-43. 11) pp. 9) pp. 2) pp 298-310. în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) .ii i morii din 1834 în ara. pp. nscu . 289-90. 4) pp. de lucruri pp. unul din 1693 PP. muntene. 8) pp. 342-55. 6) pp. în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) . 294 n. . lexic. Sailor din Câmpulung... 311-41.353-93. 2 acte interne . 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. erata 7) p.64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre . 257-61. 454. 426-8. de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc. 281-98. 429-40. Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp. tabla numelor geografice pp. pp. . 395-425. Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . vil (1591) cu lmuriri 1) '3). pp. 441-47 cnomastic. 261-70. 47-97.146 sosirea cumprtoa solilor munteni. 452-3. Bucureti. 82-3. 98-1C6. 448-51. 1900. tip.

Inscripii din Bisericile României. S) pp. 5) pp. 221-43 P. o scrisoare glumea etc. acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). Codreni. Suceava (1. Mogooaia (Ilfov). (Sf. sec. 118-22 131-183. i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex. Câuani (Basarabia). Dunitru i o cruce de piatr). 1850. 123-27.nri de pe peste o mie (1079). Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. Tânganul.— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). Icani). i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc. Gheorghe). Pltretl. Nicolae Bordeie). tiri noua despre luptele turco. Humorul. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. '). Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^). 2(1 253-272. Sf. 217. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). Moldovia. 381 (=^Studu i documenta . Târorul. 291-3)1. Românii la asediul Vienei 1683. a lui Hâbâescu (c. 247-!4. 7) pp. Sf. — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . Bacu t) pp. ei. 271-2 UI) Bucufeti tip. <î) 187-213. Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex. 2) pp. II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. 3) fp. Sânt Suceava). Piatra Hârja (I. — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^). Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683). ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. ist. Ilie (I. 302-5. tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. (Bacu). o tabl cronologic a documentelor red pp. lucrurilor pp.polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. 1861—2. Socecu II p 19^:8 p.i7) pp. Sf. (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini).\-o\ XV) . XXIX (I9. 1856. numelor pp. 4) pp. Dumitru.147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . (Trei Erarhi. 1660^ un privire la zapis ostesc. — Voi.

Sf.> Racovia. Sf. Vcreti de Sf. Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). Hâbeni. ') — Nou i vechiu. Sf. Coheia (schit) sau Podeni noi.ta i Cosntantin i Elena. Sf. Corneti. Nicolae. Împrai. Sf. Apostoli. 84 86. Finta. Sf. Vulcana.irâmântului Coofen-. Vatra Dornei (Bucovina). Spiridon. Sf.351-361. Pechaa (Podul (stâlp. llie. Geartolu. Hagi lenu.^) (Bolniei. i pârgaGheorghe.' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). Cscioare. Câlineti. Scuieni. din Subeti. . Ni:ulae Simuleasa. Dâmboviei). Atanasie. bis. Bârnova. Mgurele. Brâiduul. Vineri i Stelea). leorman).' Bltit. Sf. de sus Bistria. Madona 0. Vîrîi i Bratosia Brânceni. Sf S% Arhangheli. Târgovite). Turbai (Ilfov). Au. Brdeti. Dolj: itoaia (cruce). Prahova: Nicolae). erbeti i Cârligf (Neam). Blenii Rumâni. igneti (TePodari. Nicolae Un^areni) Sf. 1-35. Târgovite (Sf. 367-71 Gâeti. Mecin. Pândele 1) pp. 205 2) pp.. Rzvadul (cruce. (Dâmbovita). Gheorghe.148 cista. Cârpeni. Câmpulung (Domneasc. cea mare). Urlai. Oborul vechi. Sf. Sf. (Sf. Glodeni. Sf. Stolnicul. robanie. Brneti. Marina. jud. Brâacoveni Sf. Hlincea (lai). ulescu. Sf. Brila (Sf. Târdin Srbi. Susaaa (mânstire). 87-95. rilor). Tecuciu). S% Nicolae. Gura- Dâmbovita Ocniei. crucea j. Sf. Lculee. jud. otân'ga. — Roie.) tul. Do- Obedeanu. Nicolae din Craiovla. Sf.' Rstoac. . vastian. Doiceti. Bucani. loan). Sf. Medina na. Sf. Sf. Rzvadul de sus. iNicolae din Sf. Filipetii de târg. Bicaz. Caracal (Toi Sfinii. Almajii. 59-71. Steni. Filip. Cregului. Horaia. Drajna de jos (satului i a curii) i de sus. Frasin. loan Se- Haralambie. Nuce- Fusea (schit). Brebu. Bercenilor. Sf. (Oltenia). CrasHomorlciu. Vârbila (schit). llie. Postelnicul Firu. 102-104. Cornâel. Spiridon. Nicolâe). . Râzboieni. Dumitru. Lazuri (cruce din— ). Sf. Nisipuri. (drâmat) Sf. Craiova Madona Dudu. Potlogi. Srat). Bâlteni (Ilfov). Mahalaua (I. S^ Voevozi. ruinata. Apostoli. jud. Creteti. Tâslu. Bsrivoetilor. Domneasc. loam. : Bucov. Ludeti. (Botoani). . MKineni (R. Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). Mina Bica. loan. Gheorghe Gheorghe). Treime. Gorgota. Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ. Sf. lemn.Giseni (Vlaca).

Lazar. Paraschiva de sus. Teodor i lic. 3C6— 331 . loan gur de aur din Bei- Sf. Sf. Brbteti. Sf. (cea mare. Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . Ni- culae din Curchi str. Vovidenia. Sf. Vi- neri. 3) pp. Alb. Gheorghe Lozonschi. Nicolae cel domnesc. Frumoasa. Bistria-Cozia. Episcopia. — Lungani Drgani Brezoaia. Sf. Mitropolia. paraclisul i de pe o marmor). paraclisul EpiscoBolnia. Treime. 338—45. Sf. Novaci. Spiridon. însemnri de pe bibi.niani. loan. (bis. Voievozi. Scoal. Feredeul turcesc. Vasilie. Andrei-Atanasie. Moara de vânt. Sf. Vestire. Vasile din Ttrai. de Rstoac. 372. i dela Socola. Goliei. Bengeti. Mavromol i Vo vi denia) . Baot ^). Sf.— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. Sf. Cornet. Sf. Topol- nia i Vâlcan. Sf. Ocnia. Cimeaua Sf.145- Voineti. Haralambie. Cetuia. Niculae). Buna din Ilie. Govora. Spiridon. Mihai \od din Bucureti. (bis. 40 de sfini mitru al Sf. 205-305. 1937.Ilie). Galai (Precista. Trei Ierarhi. Sf. Toi Sfinii. Sf. 90. Sf. Sf. Greci. Sf. Sf. Bucureti. Voievozi-Rufeni. Sava. Dancu. Cluiu. Brâneti. lari. Drgneti. âisericife lauCui. 104-111. Vcreti. Sf. 95-101. Voievozi. Sf. Izvarna. Hurez. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . piei. Sf. Barnovschi. Giurgiu. tefan. Gârdeti i tefneti (Vâlcea). Dumitru Misaiu. Curclari. Paraschiva. 333. Jitianul. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis.. i Crucea Galata Cobia (mnstire). 2) 71-86. 331 -66. Bistria. Buneti. Pociova'-ite. lazu. Brtetii de sus . lui Târgu frumos Domneasc. p. Ziua Crucii. Sf. Sf. Bldana. 1) ^). Sf. Vulpe.Motru. Iloaii. Slaviteti. Sohodol. TâlpMitocul Maicelor. schitul T"ri. Vineri. Domnului. Sf. Sf. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Ocna. DuGheorghe. Du- Balilor. Negoieti. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier.3S. Vcreti Co. Constantin. Aron Vod. Mitoc. Polovaci. Câneni. Sf. Cânepeti. Pavilionul i crucea din vie).'^). Toma Cozma. Nucet. Sf. Drgneti. Brboiu Nicori. se promite la ultimul volum de inscripii. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis. Poiul Sf. pp. Atanasie dela Copou. Sf. 4) pp. Gheorghe. Pantelimon. Timiani. loan Bo- teztorul. Sf. (Iai). Sf. Banu. Miroslava (la). Sf.

pentru trecutul românesc. i formeaz Voi.'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise.XII pp. din Câmpulung cu ctitori. ^uCeiinut corn. . 122-3. s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi. cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina").J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. 1915 pp. Dintr'un lemn. mei dup obiceiu. chiar numai pentru aceasta. O publicaie de dou volume. 16 — 18-lea) . 5) pp. 1750. 7) pp. 6 pp. Arnota. inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm. 1) Bucureti tip. Hurez. Tismana."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854). dac nu dup cuviin. Nu-mi decât rmâne s atept. 2) pp. XXXIII— IV. 11 + = pp. descrierea scurt a mnstirilor. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu. cu contriaa de bogate i variate. monumeniefor . '). la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i.^) is- 1808). 3) pp.^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec. Socecu.istorice. I XII — XIII din Studii i documente. "). insultele bunilor cititori. XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727)." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. i ardelene i maramureene. 336. judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. LVX-LXI LXV-LXVII . Cernica. XIII. 4) pp.-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . 19^)6 (I/. LXVII 303. prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici. alt prilej. 8) pp. III-XV.

care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)'). — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. 1N5-213. i Lipoveni). Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. 219-28. Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. 36 documente amestecate (1386-1825)''). La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. Alina (conde- scripia familiilor din 1770). 3-181. 6) pp.— 151 la Companiei din Sibiiu (c. despre 5 (1766—1841). 2 doalte i rinrene (1383. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). unit din Maieri c. XV— 1823) i . 297-302. - Maieri i ora. 233-38. 2(39-74. chiar i zece cri ei cât mai e timp. m- sura puterilor mele. reene (1690 — 1786)''). Beiu (ortodox i unit). 1776)'^). Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. 9) pp. 3) pp. 1790 — 1827) •). Amla. 4) pp. urbariul domeniului Beiuului (1600)^). i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil. II) pp. 214-18. 11 acte relaiile de nego. If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. 1680— 1847)'). 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). dine. etc. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale. . Fgraului. 5) pp. LVI. Bseti. 275-96. I) pp. 7) pp. 229-32. 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). Alba-lulia (biserica ortodox din. LIX. Aiud. Agnita. 10) pp. 8) pp. ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. Voi. 239-68. Arad (catedrala). ca acestea. 3-24. ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^).

Lisa (o. u.). de jos i sus (i schitul). Ucea de jos Bistria). catedrala. .). Cricior.). Dânsu. Turda (2 o. Budila. Vad (1. u. Deva (muzeu i Feldioara biserica).).-unit.). Ponorel ceti. Haeg (unit). un. u. Nadi- ul românest: (1.Zrneti i Zlatna (ort. Fgra). Somefalu (L Cluj). Drgu i (ort. ura Turda (o. Petroani (bis. ercia. Rinari. Nicolae. Corabia.).). Mjina. Ludior (o. Lua. Câmpeni (ort. Dridif. din Gruiu). unit. Pojorta. (ort. Braov (bis. Cuhea. Sântimbru. Remei (mnstire). oimus. Cuna. (bis. u). Lugoj. Sâncel Streiu. Gelmar. Sf. Vitea de jos (1. Fgra i (ort.. ort. (Maramure). Lupa. Dragomireti (Maramur). (ort. Ludo (o. u. sului. Delari. Valea Dooiicâ. u.). de lemn).). unit).). u. Vieul de jos i de sus. u.-unit-). Cluj).). (Fgraului. n. Ileni (unit). Cetatea Calbor (ort. Peri. Hundorf. pp. de jos. u. Voila . PePor- de sus. Bucium. Plosca. inca veche. unit). nou-veche). Ibafalu (ortodox. Veteni. Ssciori.). i de sus (o. (o. Geoagiul de sus parohial).-unit. Slite (bis.). Bungard.). Poplaca. Rod. greceasc.). Scel. Sâmbta Blaj). Iui Bethlen). ?).152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort. Sassebe (2 o. (1. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62). (ort.- unit). Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite.). Ciceu. Ohaba. i unit) 0. gimn. Teleki-Recea (o.). (ortodox unit). Sighioara Rhu. Hodo-Bodrog. Dobârca (ort. Teiu. Bobâlna. Voivodenii-mari. Vii (Gura-). Perjani. Sebe (in. Hîreni (ortodox unit). Media (o. Copcel. Feleac. bibi. Gura Rîului. ebea. Strem. Rodna. Letca (nemeeasc i a iobagilor). Vldeni. Srasu. (u. Gura Sodului. i la parohul). Vidra de jos (bis. - (o. Inidoara Hurez. Haeg). Poiana Xdin centru. u. capela gimn. Valea Lupului din deal <o. Bistria. Tilica (o. Cluj (ort. Ortie tridul (u. Vaida Recea.-unit. Corbi (Fgra). Timioara (u.). Lancrm. Sad. din Suseni). bibi. cimitir).). Corbi. Geoagiul de jos Feredeu.-unit. Dob'a. Lozna. egheti. din de balt (orf. i unit). Rucr (ort. limbâr. Besimbac.). veche).) i vale). u. Mrgineni (u).). Nicula. Caransebe (bis. 27-211. i de sus. Nsud Ocna (2 o. Suncuta. 1) (o. u).). Sibiiu (din Groap. Blaj (biserica parochialâ.-unit. Brad i bibi.

7) pp. 1906 pp. onomastic GobI.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene. rscoal. despre vicisitudinile 0- pp. 231-2. afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul. 2) pp.') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud. care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821. p. 3) pp. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri". 267-290. ^eitscfinft. 5) pp. e un mic studiu de popularizare. 9) n)lzanUniscfie. „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte. la Bucureti 1) — spune . 179-222. Munchen-Leipzig. varietate i bogia informaiilor . 6) pp. 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. 31-87. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. 3. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. . sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri. ci din Vla- 1821)'^).. 336. tip. pp. 215-230. despre izvoarele folosite p. «losariu pP. 291-308. 1900 pp. (= Biblioteca Steaua Ko. 9-30. 88-110. intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari. Xil-XllI pp.9-327 . XV. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^).ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte. lucru. 109. rostul lui în lui Tudor ''). nota 8) pp. 13) pp 111. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer. i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^).. 3-7. 235-66 rilor tabla numelor deia voi.

Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. V-Vl.233-36. E ierarhia gre. care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. 1-227 împrai de . divinisarea suveranului. 3) pp. Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin. Paris. 231-2 Indice de .154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. 1907. pp. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. 236. îl pe care muli tinismul — condamn. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp. Vin-f236. p. . translated from French by Allen H. cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui. „The byzantine empire" istorii '). Vll-Vill. Powles. tabla cuprinsului pp. e ci acest om. adoraii în adoraii sincere. al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman. . fanatismul statului. 2) pp. Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri. zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu". E o scurt i clar. celor 75 nume pp. de CCmpirc bizantine. ori singularisare. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. fr vre-o' individualizare. Altfel e un i un stricat. . formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic. 1920. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin ''). care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp.

i tradiia 1-a împedecat dela progres. III-XLV. 1910. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. inscripiile dela schiturile Sf. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont.. a tuturor generaiilor precedente. Studii i documente. 183-93. inscripiile de pe p. care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. i ni. Apostoli i Sf. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. In se d un studiu amnunit ei. Vlenii de Alunte. Cine curie râvnete !a lucruri nou. istorice. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. înc ma: generaii. Este un drum la Bizan. 63-75 sunt d'n lorga. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. III Se dau fotografii casele egumeneti. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar. art i în toste celelalte. tip. tefan i Foiorul pp. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. 78o-7 Socecu. ediia din Vlenii de Munte. care venia urma urmei. 3) pp. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. II. cloche. Roma noastr strbun. Inscripii. 1912 p. 9. datorie din pur- din plria lui. XLlV+386. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. I. dup o practic de dou milenii. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. 1907. afar de n-rii 3-4. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. mânstirii Hurezului. în fiecare zi lui Dumnezeu. pp. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. pp. XIV precum i voi. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). iiierar. pp. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. 2) : : . ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. uit trecutul. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. unul dir mai sigure. 75-77 sunt din Buletinul com. dar fapta de ieri. I. mon. i.

3) pp. H. 262-269. Cmpulung Cozia 1747—68). o 1) pp. a lucrurilor pp. I. •onomastic pp. ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. 287-315. din 1736 749) ^) . mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). din 1625 . 187-208. 376-81 lexic pp. 6) pp. 386. 9) Voi. . câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. coloane. — c. tefan. pp. documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc. custuri i piatr de pe mormânt. 8) pp. ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. 7) Bucureti. Polovraci (9 din 1750—1798). 365-75. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. (1839). artându-ne vechile biblioteci mnstireti.. (4 din 1748—1848). 239-84. Minerva. acte ale protopopiei acte Arge (43 doc. i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). 1907 tip. 1780)^). '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora. Bodeti Brâncoveni (3 din sec. 2) pp. . 1745). sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. 211-236. Govora (1702. picturi dela Hurez. voi. Constantin Vod Brancovici. 33-35. privitoare la familiile Câzânescu •^). 1-183. Hurezului din anii — 1853'). 5) pp.1837) relative la familia i doc. dela Y9 documente 1746-1753). 282-83 erat l lmuriri p. . Fedelecioiu schit. 193-203. pp. 319-50. 4) pp. 1 Trivale (schit. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^).•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. boiereti i cele de astzi. Glavacioc (2 din 18-lea). Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. tabla numelor pp. ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. 351-62. 65-82.

1) 1 pp. istorie. 2) pp. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger.157 'domn. Domnul Ro- mâneti. ^) cului al XlX-lea. Bucureti. ci numai a vorbi franuzete. 113-5. 3) pp. care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora. cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume". note. 51. 4) pp. 75. 327-8.-^)— . mort în 1752.'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55. dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:. 6) pp. 368. 193—4. prenumeranii lista de 7) pp. 89. etc. '^j — persoane. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. Iulie — 1856 (ctre fratele su loan). ale Drghici din Moldova. o cei d 5) pp. se dau lmuriri relative la ei. 120. Philelphus. care intre p. O judecat din 1439 asupra 1. filosofic.nilor.. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare. 399-4U. RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei.-) Bibescu e din Baden. Bra- not dintâi la 1489. tiin. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr. 129-31. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne. din p. 433-55. însemnare despre crile de nul — — geografie. 21 Iunie 1578 . tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. 343.. Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. literatur.^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". din prima jumtate a veaasupra lui. 144. iui Vasile moral.„N'am venit Paris ces. 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi. 9) pp. Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp.

Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos. Cluj. româneti acolo. tip Socec p. 1905 pp. i an .^) condiiile de via. datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut. „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. regii sârbeti. Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele. Dup vechiul meu obicei de a scrie. sunt XVIII nici -). emigrrile înfiinarea satelor sec. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor". nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC". V. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman. ceste despre constatri generale însoite de note. . a Patrasului i Ciprului. i orice desvoltri fie înpovrtoare. 7-12. 5-7 4) pp. 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). /6id. 158 O ti alegere de episcopi moldoveni. înltur orice aparat vrut de erudiie. Cluj) se arat . '^j erile iatine. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I.â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. (1557-8). al . se vorbete concepia „dreptului românesc". situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. III (1935) p. 6) pp. 24-32 5) pp. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. 91 3) pp.'') cauzele cri- zei financiare în XVI. 153 2) Bubureti 13-24 1907..

59-61 3) pp.54 4) pp. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric. 58. Iai. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc.159 in sudul Dunrii. tip. 69-85 8) pp. colea modificate i întregite. nederivând din 1) un proces numai pp. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al . 61-68 7) pp. tabla cuprinsului) 9) Iai. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor. 41-47 5) pp.^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc. cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema. 86-S9. a acestui XeamuC ^omnecc. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt. M-59 6) pp. pentru a-i da în prezent o rezoera .') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. o traducere XII. :studiu.") i 10 regete despre Vo- evozi. îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. relative la condiiile agrare române (1408-1780). 47. când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai. 32-41 2) pp. cnezi. 155-57. româneasc 151-53. 1917 n-rii. 163 . apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. fr indicarea izvoarelor. când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. in 9>9l 1917 p.^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. coninând aceleai i preri.pmântului. în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain. Stalului. din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630). ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form.

2) Bucureti.. originea Dr. la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826). 61-70. 19C9. a i de inter- va putea veniune energic. Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). lmurite. 157-177. chiar dup ar scoate la iveaiâ. V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^). scrisori privitoare leacuri (c. Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). O nou acestea expunere larga i temeinic. 17 sau 18).160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su. . scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. însemnri genealogice (1745-1846). un manuscris de la 1800). Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). cu folosirea integral' a actelor tiprite. din acest serviciile pe care le-a mânesc. altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. — 1) pp 56-58. 3) pp. o fosta . cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. . ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite. pmânt roVdit mare proprietate stpânete. 4) pp. Cihac. XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). nu deplin a Românilor din trecut. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. i se dâ. Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. 1800). tip. corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. unirea principatelor (1857-8). 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi. Socecu. IX-^453. p. 3-58. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac.

Botoani (bis. 18—19) din bibi. lmuriri despre '") ora . (1636—1868) i manuscripte (sec. paraclisul i muzeul Sinî' i 1800). an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). (1790—93). Sf. 3) (c. acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). Hui (bis. 291-95. VoevozI. Inscripii din antimise din mnstirea. Sf. "). ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. chiliile.«) — la moia Dolniceni (jud. Râmnicul-Srat (mânst. o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c. scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. cea veche. Do'-ohoiii.-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). al episcopal. Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia. 1575- 136 acte despre igani (1586—1814).1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). loIiiuiDul Eld£î pp.161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748.'') 1683J po- — 12 doc.Neamului Adormirii.' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 . nq Ms^vzu8 (: pp.. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. Nicolae. lâng : (1739— c R. Pacani (bis. 8 istoric 2. 347-52. Târgu. (bis. 223-3t). Dumitru. 1^1-^. 8) pp. (cu istoricul bis. 2 acte de graiu prahovean 830— 40. Sf. iSt-eae qq (I 2) pp. Sf. catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) . Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. PpâuilorA mnstirea Coula. IO) pp. 17-18).-Vâlcii). Gheor- ghe. cea mare. ^^^^ . jud. O porunc a Iui Vasile Lupu (1647). toate cu note i lmuriri. Galai 1865). 85-96. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85). Olteni (bis. 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'. - 1 Paladi 0546— 1851). 7) pp. 253-81. ghe). 283-^'^'* -^^'^ 6) pp.'^*5i88. 99-13G. Sf.Nîc'dla'e . Sf. un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. f crucea ignie). 4) pp. loan). un act municipal c 1 I 0600). Suceava). "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier.

„Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului '). 37-59. Mlinescu (?) câte . moia dorohoianâ Hiliâul . lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . 1909. In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi '). 99-103. 451-2. (1824. cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V. — 1655). cele vechi ale : Slânicului Moldovei . 3) pp. XVIII. la vel.162 Donici) privilegiile iiiilia . pp. dela ministru Arsachi. — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. onomastic tabla lucrurilor pp. 438-47. a. 28-36. atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. glosariu pp. i ale alte i documente". Botoani ^). „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . 2) Bucureti. 6) pp. 1836) . om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V. — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. o declaraie pentru Unire . un ale. 3-27. 60). 365-421. Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad. 1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. 5) pp.^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. tabla 7) 4) pp. 1857. Socec. 448-50. 1909 p. 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. numelor pp. 1C4. Nicolau (1858)^). Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh. unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). 422-37. Mlinescu. Vlenii de Munte. p. tip. o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). ca ministru. . 60-97. 4 Alexandru . 120. Bal (1857 (1856). tabla numelor pp. .

opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor. 98—122. neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine. deosebit de preios pp. fapt. în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române. Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^).)1). dumanii interni ai Unirii. izvor contemporan.-9. d din dup un manuscris traducerea romaneasc. isprav. Vleni.. Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. Vll-f553. 1645 dela pp. . . Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . i Unirea. Vlenii de Munte. i a felului compus ca în cartea. tratatul din în i Unirea. liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^).*•*) din altele se spicuiete numai . danii ^pentru Biseric. VliI+218. 2) pp. grecete a /^crodot. nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a. luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului. partidele din 1856—9: naional Moldova. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. fârâ note obositoare. culegerii nu e întru nimic tirbit . fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. n-rii — 8 (i tiragiu aparte).16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt '). 1 . 19. 29-119. însemnri al istorice. S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. lorga din mnstirea Cosula. „Din faptele strbunilor".. . alegerile pentru si Divanurile ad-lioc. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. dm . încât rostul literar .. cuprind vitejie. cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite. 1910. într'un cuvânt. asupra coninutului di le . rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte. n'a fost o aa . pp. 3-:'7. — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP.

Neculce. Gr. 1. 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. de ce i-a luat numele academici nomne. lmuriri i rectificri istorice. R. într'un graiu bine pe vechii cronicari. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de. Cantacuzino. Vleni. C- . Mustea." bunotie despre cronicarii. Vâcrescu. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. Const. extras din scrisoarea lui C. cari scriau vare nu era osebit ^i clase. connobili unguri pp.164 culturalâ-naionalâ. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP. Ureche. 448-9. 19L9. Stolnicul descu. Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. V — in însemn nterar. Moxaiie. din cari se reproduc Lucile literare: M. Popescu. despre spirator Ca Taris. N. 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. Cpit. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur. contemporan. arat de Alexandru. avuse dregâtoria de stolnic i. N. R. c pp. 'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. 295-5. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. Costin. fiindc i astzi pentru toi. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. Greceanj. moartea lui Tudor. 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". Costin. Filipescu. scriitorii de aztzi. M. Const. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. pp. decât pe noi. 1916 pp. St. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. Munte. nJc mici «o/nd/ze. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. publ. aici \. .

51-72 8) pp."^) 10. numai o simire i un adevr. la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei. Vil 4-431 1909. 75-83 119-25 : 11) pp. fiica : Vornicului Constantin Roset la . .16. Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). Veniamin Costache (1846). 91-98 10) pp. cari cuprind n.Cuvânt îngroparea Mriei Roset. 129-38 Vleni de Munte.(1S40). Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei". 479 \Q) pd. Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). 25-48 7) pp. Preot loan Bobulescu. : sarie la de Buzu (1846). 7-17 3) Reproduse se pare din 7st. p. Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 .5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane. Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. prefaa volumului prim istoriei bisericii. (1835). i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite. 93-116 '2) 5) pp. Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa. .. CU. s asculte anumite p.') 7.^) asupra vântul la — 2. începând astfel „o bibliograreligioas i moral. 1 4) pp. ci i bibliografii interesante. 1939 139 2) pp. 87-8 9) pp.. 1938 pp. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare. loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519). III. îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni.^) Ierodiac. I 6) pp.VII. inu* Putna 1770:^ 3—4. XVIII voi. âi : Petru. 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. Cuvânt d€ pomenire Mitr.^) 4.)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile. Acâteva mai frumoase.^) 9. romanuC sec. II. Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838).

legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. i vieaa lor bisericeasc s'a. mucenici i sfini". s capete „intiprirea. ostai. alte al- ctuiri. argintari. cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi. teri nenorociri i fataliti:. sculptori de lemn. Episcopii. creia Mitrpoliii. fr istoriei noastre crturari.rolurilor întinse i felurite . nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural. i-a fost s neateptate. gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri. neamul cu o limb literar. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. apoi inuturile desfcute. cultul de art i carte cu care sunt datori.-. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. cu o literatur sfânt. 166 tatea a-i i chemarea li lor. pe drumurile pmântului. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. spune autoriîl. social i na- ionala ce dria la diii... Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale. au ridicat i neti. caligrafi. — dând cluzit. ei singuri aproape toat învtura. ale cele în dou au avut din clipa sfâierii. note artistice i alte" tiri Carte acestea. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului. - . ale Bisericii". au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. aproape milenare. oameni de Stat. Banatul. istorice. cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici. au înzestrat limba. se impune. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc.. a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. cluzitoare croilcr . In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova.

din acela p- i mânt. unitatea. in feluri Fa de adevrurile credinei. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. jumira i viaa. prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea.167 •scrierea bisericii româneti. dar îi are i trebuie s-i aib. teologii timpuri". doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. când ramurile se resfir sus. organizaia. colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. alte i vor aduce alt i alte argumente. „Muli vor dori judeci. calea potrivit. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare. înelegerea deplin. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. . aa cum înaintea se desfur punctul cursul i . atunci când vede acelai trunchiu. nu se pot afla pe alt cale. forma nestrmutat cinile cer. al împrejurrilor. aceleai mijloace de hran. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. el poate greuti. adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. — cu de schimburi de contiin de naional. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. adesea cuite ce nu se asamn. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. druite cu nemu- Tire. dei nu r/'âr mari i Hor. rd- • în pmânt.

165-421. din familia Branccvici i episcopul p. Oricâte foloase culturale. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite.. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale. 15-162. vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^).. declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". foloase care Atanasie. 431.. lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: . ale unui Român a- fr simt de neamul su. adec toat româneti dîn sec. 28-9.. ioan Vldicii din pp. mari fi i netnu din April adus cel Unirea. la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp. 427-31. 423-4. 29. lui s le îneleag i s leprevai. ar putea brutal. întinse rupere fr între- pân 1-14.. îmbriare subjugtoare a aurului.. adaus: despre actul sinodal din 1595." '') 1) pp. întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^). câteva isclituri . numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice. volumului în faximiie moldoveni i munteni.163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine . 3-319. cuprind volumulîntâiu. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei. 3) pp. 6) pp. la hotarele neamului. român la Ipec tabla cuprinsului pp. pe care le-au junse în stpânirea Austriei.. 4) pp. cuprinde „epoca româneasc". importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine.„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita.. 2) pp. un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^). începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma.

face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice. i Mitropoliilor romani i catolici. cuprinsul pp. trebuie form practic. tabla numelcr pp.169 Ca -neri îl încheiere. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. în folosul unor preoi vduvi. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac. amestecai în viaa politic. atext curat — vând ateliere de art. cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor. pentruc tea lui." ') condiie Lista Episcopilor 1) p. . dou mn- model.. adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. materialist i sceptic. apoi Facultatea de teo- logie. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului. dintre cele cu nume mai glorioase. legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. O singur mnstire de femei. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic. scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte. crora trainic. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. nu s'ar ridica episcopi.. 475—79. 321-372. ar ajunge.i administraia bisericeasc superioar. — Un fond Bisericii. dup scaunele episcopeti din diferite voi. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei. de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii. . nici trei . 317—18. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive. prin voturi date partid astzi. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile. rezervând Sinodului dogma în . acolo nu mai e nici crturrie. erata I— 11 pp. i limb curat româneasc. orae sau inuturi pp. uneori chiar in- -tereselor personale." prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. nici pospodârie.. in mod cronologic. 377— 471. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti. 373—4. foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine.

mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^). amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. întregimea i loc vieaa schituri. Socecu p. probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^). cu note asupra uncr boieri^). 56-63. etc. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox. igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-). ne de timp înfieaz : vieaa. Petru Lpuneanu. moldovean din Despot ce 1818: ^). Alexandru cel Râu. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. I9l0. tip. 61-65. a polactoruli dirr.i religioas-cultural-literar-artistic a acestora. Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. 1780—1826). tot mai eficace. 753) . Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule.. 5) pp.. 42-27. influenele strine slîve. 20-41. lupta cu catolicismul. 2) pp. Voi. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate.170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834). 7) pp. . 3-19. — 'Dou din singurul reara. 1760). carte de scutire de dri. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de '). 48-53. 127. 6) pp. Studii rite i 1 documente. 3) pp. 5) pp. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c.' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — . Mihnea Vod. 4) pp.' mazilii români la Poart:. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i. tul greceti i ruseti. 54-55. XIX Familia 7-lea (2 documente). i i clugrilor din mnstiri i muncs.

Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780). Sl-93. darnic ci i crturar Voievod. a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-). (Sf.Moldova: Vâi atee. Târgovite (Domneasc). 4) pp. Ul-Viil. reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843. rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). 1) pp. pp.-3) Vlenii de Munte. 97-120. 66-71. apoi textul învturilor. ofrceti Nicolae Sf. Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). Zimnicea Voievozi-vechi. . Vlll-r33i3. =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii. 1-') PP 72-4. I7-Iea: 'Dou cri din sec. igneti în (Te- Calli- 14). i din Sf. Sf.9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. *). stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod . ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . (Roman).1-300. 120-127 pp. la scriitorul condicii familia «). rostul al ^) . lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist. adugând prile cari dup Nifon. cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român. — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const. spune. i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. pribegii Polonia (1679) '). 1'910 '. lai-Mitoc. Viata Nu d o ediie critic a textului. "7) . o) pp. 3) pp. Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche.171 . . 331-33. caracterizarea despre activitatee literar. tiprite 1888.-— Un act din Botoani (1653). 75-H. a autorului. dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). pp. 6) pp.

„Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete. c urm se public o descriere latin.." . (1910)-. 89-137: Nou i nota 1. dau la urm. p. Românilor în chipuri? i icoane. 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp. Michele Amari. nou e partea dela pp. 19 7) pp. reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). 117 8: „E iari. 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. ..de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p. 119: .. ?p. p. .. viinele" : . . 5) pp. 49-83. 6) Vleni. . 10. tefan apoi despre- lca. — Se reproduce aici I în întregime din Ist. Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC. capitolele: Doamnele Românilor. 139-43. la anonim a drumului dela Veneia India. odjdii. dup afirmaiile specialitilor italieni. 115. . . Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. Asupra palatului de mobiliare. 73-4. 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. peste noi. sunt i arta alctuirii lor. 218 e numai aliniatul ultim dela pp. 132 : Cltoriile.. In odoare. de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus. 139-150. propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. : . 114 i nota de pe p. pp. 143-150. pe. Ce dintâiu. fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. apoi aii liatul 1 .pentru toi . Braovul" i d. .. voi. p. din Rsrit". 113i 2 de pe p. Palermo. . 1910. p. sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul. dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^). . 124 :. text ^). Se dau apoi informaii lui interefiic». Bucureti. Bucuret 5-40. 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp. Lado . crile bisericeti. 97-106. : ... 8) n-ro 8 pp. 137 . nou : 1921.

de carier.' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec. 1 pp. Milita lui Negoe. fr note. Ca tul încheiere. lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. cultur a îmbogit i fcut mai fin. 115-117 ist. 1907 Ia noi. sec. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux. 19 >7 voi. 173 lui loan postelnicul muntean. 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor. pp. în vernante~învtoare. prin cultur poate fi dispreuit azi.cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770. Alecu. soia italianului Fabio . Se re- produce dintr'un dialog român-italian. femeile ca inspiratoare la . sect. 141-172 . care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. de i „coli de inimii. din a:ea a 1830.') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c. Mria de Man». cultura a sufletului adevr femeiasc. 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". întregime. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic. maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art. 4) pp. ale vechii noastre poezii lenache. CLc. cultura practic. 19J5 pp. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. pp. Elena apoi scrisorile (1576-87).^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare.. 257 -5'^ 2) pp. pensioanele ca institute în îmvmânt . 3) OLn. flom. 1-7 TCoarea DarunCor. Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via. în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600. 137-S 5) XX voi.

34: la 5) 47-50. ale lui Simion •i Ieremia Movil. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. : Fetele Lpuneafemeilor i . 107 aliniatul 1 . 50-54.. 69 i ed.. în prile. 188-90 lipsesc. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^)... 7) pp. 174 „Doamna XXXII. l: sând restul la oparte. pp. I p. p. în Femeile mrturii •^). Nou: la pp. 6'> r.- UnaC corn. Doamna Tudosca i fiul ei loan. lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-). pp. . 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. avem o „lucrare nou"... cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. fapte. 4) pp. 7-43.. vorbi îndat.. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An.. 1570). 9) pp. Rom. pp. Chipuri De fapt numai în parte. mod acolo". apoi câteva chipuri de ale Doamne .. 55-60. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). 115: francez. se reproduce o pagin din cltorul rus A. [ai VasiCe. 30. 3 de jos i ed. 6) pp. p. 1912 p. 10) pp. foarte redus. 105-121. Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. de Un singur. 180- 184. 109-12: „Înc edat. soia iui tefan cel Mare. are Vleni. 8) pp. 60-87 cu unele schimbri p. cpetenie. hotarul terii. viaa neamului nostru. monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. p. 54 ilustraii frumoase. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c. 175-206 2) pp. 145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii. 3) 207-14. i 176. 117-8: „Astfel de constatri. I p. Cupa (în IbaCe. 33 rândul 4-7 „care. cu descrierea lor frumoas. 112-3: „in adpostul. i la p. Ac. 105. 91-102. care privesc exclusiv femeile. 1641 . p. nou e: nota dela 1661.. lorga. Elina Mateiu Const.

pp.aton (I. 32-34. Viforîta. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case. Vratec. popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie '). face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. ignetj. i mândria de religiositate. ara-Româneasc Cozia. a putea Doamna Vod. (I. 3-14. Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). Colintina i Cîorogârla. inut la congresul 1911 2). singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa".1019. Botoani). Paserea. 6) pp. 76. 7) pp. sec. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. o confecu rin mult observaie ort.175 maice" tul Sf. „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). 49-76. lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). 1912 p. : Aga- pia. Snagov. Rteti. XXXI! (19111) pp. 34-49.^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. 2) pp. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI.1077. 5'J. ilustraii se dau mai puine ca ed. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). acad. Vleni. istorice. . care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. 5) pp. 7) an. istoric nou. Socola. al bune nu va avea ajutorul devotat. ^om. de fiecare aceleia care. 3) pp. predica- torul lucrurilor clip. ist. în Moldova : A. 165-173. 14-32. Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. Mnstirea dintr'un lemn. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice. Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). 4) pp. Icani. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. Simion. Domnia în Moldova: a lui Ieremie.

pâi in zilele noastre) p. este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). ist.'SQ. La urm : 1 1749) pp. cinci 4) pp. 636-40. mod cronologic. 1-39. petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. 1910 (pân Neamului Românesc.strini rare (1601 — 1617)^).— 176 inion : i Gavril Movila fetelor . (17005) anatere academiei Române. XXXII (1910) pp. sec. tiri despre veacul al XVII) ''). tip. 72 la II . Constaniinopol se d nou i în valoroase. 6) pp. 2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). 31-51. 3) pp. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins. 30-1. cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec. Se public peste o sut de docum.^69-640. Sl-. toate dela mnstirea Sucevia. Istoria armatei româneti. acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) . IV-f428 (dela 1599 . familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. 1—29 2) pp. ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul. fii Melania-Marghita leremie Movil. amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . Cul224. Vleni. menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul. Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei. . 18-lea (1741— 62)*^'). Bucureti. ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. plane Doamna Elisaveta.^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). de disertaii. In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori."') Sucevia a lui lereSimion Movil. 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor. 1 1599) pp. privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. în dou volume.

fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. 125-204. referitoare luptele seculare româneti în i. s-1 iniieze cunoatere altfel . e de nevoie ca critic descoperitor. i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri. mijloacele de istoric publicator de izvoare. ca în orice oamenii. 2) pp. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. 7) pp. Buzu. 3) pp. psurile: de Turnu-Rou. Soroca Tighina . Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. ca s trile specialitilor militari. organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. 2(>7-35o 12 . influena strin: bizantin. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei. la cetile i steagurile moldoveneti-^). datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi.TuIghe. ale Giurgiului. Ghime. dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti. S3-l('l. în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). 3-37 4) pp. Bran.icei unor '). in-IV. Vidinului. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. social. Rodna. 41-8 V 5) pp. bnene. Hotinul. Nicopolei. e un fenomen ti. 6) pp. Poarta Nistrului fier. în îneles propriu militar. Oituz. grania Pocuiei-). 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). 102-125. Bicaz. i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. Silistrei. ungureasc i polon. a adevrului.— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. adeseori zictoare i neclare. i el mai are nevoie de fac i rzboiu. rostul i luptele lor în vechime.

contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului. în luptele dintre 428. Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. 4) pp. Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului.. 209-221. 157-172. dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. 175-2G6. care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". în margenile însei ale hotarelor naionale". „Carpaii p. erata p. Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. înRomânilor sec. celor trei izvoare de iilor. al . ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). . 6) pp.178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios '). al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^). Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). cuprinsul 423-27. s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific.. etc. pe Români coperta i vo:: 359-422. prin sublimul sacrih'ciu al celor mici. 93-154. 5-S9. lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc". Radu erban. 5) 2) pp. ceva Tudor Vladimirescu. despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec. 3) pp. Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. — Decderea militar a sub armata regulamentului organic '').

i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. 190S. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi. dar preioase. Cantemir.')12. 1911 pp XVli-|-4")3. ist. ci una în de sintes. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. la opera de construcie puternic. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit. •i5^8«. oper ale de amnunte. . timpul lor deosebit lui de românului D. 1912). XXXVIII (19ir)). tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" ''). iii (bis 164)). Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. Lucrrile învechite. IV (bis. de imens infor- maie. pp. era necesar. tip. 1913 pp XX-f 479 . I. în desvolarat împrejurrile.179 •tare istoric. singurul în 1) a^. s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper. 377i). XX ':-633. 1919. fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent. Perthes. Venin. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari.^) în care cu se — c -norocite. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi. aa de vast în timp i în inut. V (b s 1910 pp. • amnunte i explicri nou. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. pp. Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K. pp. Lucrarea aceasta tiinific.-48(î Ii (bis 3) Gotha. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". sect. cum ne spune i autorul. In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga. ca astzi. care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). Qc. I (bis 1451). S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . XV1I14-. apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. 2) Vod dup . pp. de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. 3S 79-l(M5. Tiom.

apoi trecerea etc. bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la. 231-341. 4) pp. La dreptul vorbind nu este noi. V-XVIII tabla analitic. vieaa intern lui i extern. 7) pp.6.180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i. II. Sârbii. 116-32. are fr ra îndoial un caracter naional". luptele la Azia ^) . zice. istoria o naional. ^) în Balcani bine cu Latinii. Ungariei i situaia de '^).\ 10) pp. anumite timpuri îns. 455-4. al 11-lea . 3-195. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^). VIII-XIX. în timpul nostru. 341-426. 9) pp. : 12) pp. p^ XVm. Bulgarii. Voi. 13) 137-404. IV. erata p. 195-455. c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios. 437-479. care au dus înfrângerea. 8) pp. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). 6) pp. tabla analitic pp. moartea acestui Sultan (f 1475). luptele europene i asiatice în domnia. 76-1 15. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). Baiazid Voi. pp. XX.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). 3) pp. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). 3-230. toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. Soliman ocuparea -'). . V-VII. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. 5) pp. legtur cu toat viaa otoman. 1) pp. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea. 11) pp. III. ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii. 3-7. 2) pp. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. Politica imperial a aici ^). Voi. erata.

ca lorga în opera de Critica fa. 3-211. : Efenzii la pân V-^).20. cultural. 5) pp. 1913.XX erata. n-ro. 405-633. situaia poîn poarelor supuse l erile tributare. 1908. pp. economic. n-rul din Decemvrie 4-5. rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). 215-402. armata. scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. 6) pp. influenele strine. 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt. cauzele derii Imperiului rilor. V-XIX : tabla analitic. organizaia intern. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. 3-272. formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^). româneasc in ziaru" . relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. 25. CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman.. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume. a Turcilor deczui i. negoul. . eliberarea naio'°). luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. puin îngustarea granielor sale i. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului.181 pretutindenea garia'). în deosebi bizantin. Doar învatul orientalist Brockelmann I. p. toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute. competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). 3) pp. care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. vieaa politic. Vleni". Lipsea. — . 2) 275-512. 4) pp. traducere „7lCincrua'\ Bucureti.

Munchen. 578-586. de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". rspunde criticelor aduse crii sale. slave. ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. erata pp. tabla analitic pp. cuprinsul analitic pp. Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). XX. etc. I-ll cu curec- sincer recunotin. bizantine. scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. . Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . istoric. XVIII pp. iX-XIX. mzantiniscfie XcUscnrlft. Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii.'.. grecete a celor Berlin. V-VIII. . pp. volume de osman" 3) Studium Clpsieusz. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. II. i nu e istoria ci poporului turcesc. i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. V-VI. pentru 1) 2) Voi. lui '•iraducerea rîorga.. iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus. 1909. privitor la istoria peninsulei balcanice. •voi. dintre care unele sunt neîntemeiate. vorbind de câteva voi. -).numelor. erata p.82 de Hutsma. i nu va mai avea. VIl-XVII. pp. III. de amnunte. adaug lorga amnunte i '). care e indispenzabil. 89-99. 1909. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla . XVIII. din i respectul pentru naia noastr. etc. pp. uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla . ci mai mult de sintez.

213. Cartea. i dela început observi c sunt scrise. 1907. conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" '). tip Cultura Neamului Românesc. p. Cartea. Rom. p. 1905 Ediia ll-a Vleni. p. întregit Bucureti intre . Vleni. pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. 1908. 434 tip. înzestrat cu numeroase ilustraii.183 a-i lumina cu învtura sa bogat. totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. de un în- vat. întregit. 1919-20. la pp. care face un serviciu foarte important istorici. cercettorilor 1) Bucureti. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc. continuu. Vleni 1910. p. I9l9. ca o toare. . Vleni 1912. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^). trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. 302. lorga face parte din aceti puini. ediia IV.". împodobita — cu frumoase ilustraii. cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. 19. izvorât din arsenalul minii sale complexe. „Cult. 3) Bucureti. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . 4) gite. ediia IIMV Bucureti. cu neobinuit. întregit. 1919. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*). i bibliografia. pp 315-2Cediia III Vleni. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. p. Neam. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. 307. »Cult. ediia II întregit. astzi desfiinate. Minerva. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. II. 322. 248. ediia V întregit. p. ed. a crui concepie i metod de expunere e original. Neam. -). ceiace Ia alte fiin organic. Bucureti. 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile. aceste 19C9.«.

3) pd. cldirile. 1-33. ist. XXXIII (1911). Uom. se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea . nom. dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. Mare l rile noastre {1709- J 1) an. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . 30-33. i vieaa de aici). — oameni etc din Moldova. când vorbeti de Turci. — Extrase in- portul Anadol. La apendice: 5 doc. pp.. care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ .^) Pe temeiul unei întinse ni informaii. 26=35-66. 1-29. ac. . ^^etru cel Carol al Xll-lea. care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. teresante despre i obiceiurile ei". i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. XXXIII. pp. din 1703 37.:i84 V. a druIaii (bisericile mului militar satele. „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*. sect. sec. Sâ menionm câteva memorii academice. aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici. Lucrrile istorice din 1911 — 1915. 2) pp. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. i noutate. priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. afar de aceast.. E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". zw locurile. ist. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . Rsrit. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^). în Orient. Ismailului. ac. — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^). 4) an. •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). pline de acestui amnunte "necunoscute. Habsburgilor . Moldova. neutilizatâ decât în parte la noi. „ne-a pstrat în pagiie colorate.

Stolnicul j. unul î traducere din 1709. XXXIII pp. 10) Jtid. Brancoveanu.. lor Nicolae Mavrocordat^. Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze. nom. XXXIII. 3(>-32. in adaus se retipresc dou documente latine. pp. 33=187-210. 155-160. la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. 9) pp. in ist. ac. XXXII». la urm Vamia. Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. sect. ^'^). 57^71-127. români : Dimitrie Cantemir. . 18 13-18. (?) pp.^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). 8) pp.") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei. în veac. 2) pp. 6) anaCeCe academiei 'R. 55-7. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802). pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^). 1711. XXXIII. lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . 147-185 I6t)-185- 7) pp.1831714)^). Luarea Basarabiei i Moruzetii^). pp. în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). „Negru Vod" i cântecele sale. 5) pp. deoarece o întâlnim. ist. 4) pp. ist. „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7. In faximiie note i scrisori româneti din 1696. veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab. pp. legenda crturreasc a lui Roman Atilla. In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *). 1711 i planul luptei dela 3) â/z. de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). La urm în la dovedete veacul acest al c Const. 129-146.omne. ftom. 1-13.. sec 147-154. relaiile lor cu Domnii Const. sec. luptele ^). care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel.

aezarea i rostul în ara-Româneascâ. zbuciumata. via. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române. în anii . e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. cu femeile slbatice arip de puiu. sec. etc. alte alte datini de cârmuire. petreceri pro- cedri de administraie. pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi". o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac.^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790. 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou. care se mode. scrie aceste câteva pagini". i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise. bordeiele de descrie acela. 55= :2 11-265. Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. ale crui legturi. pe care le i o el s ajute cu cârja. . lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. XXXIII. scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. (l9ll) op. ist. Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653. „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". o uneltire i un interes". De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. se arata cine sunt aceti meni.

in 4) pp. 1) p. acece în fiecare col din Românime. buc. viea^a de obte . chelI. sec. rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. anatete acad. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791. la 22-28. e „obiectiv. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9.. de bani p3ntru o a. In i luminos con- de Zamfirescu. care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc. 187 nia fanariot care se întorcea. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc. pe care în puine popoare o pot avea . — — — în dac (pp. nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale. „cultura româneasc e una singur. suma liudeior n. c aceast — comunicaie academic. Romane. . . lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori.3)— m. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll. 2^ pp. 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. Române). Trebue aib ace-leai forme exterioare. cea din- pp. ist. asupra culturii din principate. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu. acelai stil. ducâad trupete 1) i sufletete. acelai grad". faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90. 39—55. care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte. a. Influene i conflicte. -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar. neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. alctuit de eranl. urma se dau 3) pp. dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. l!9-38. 31=767 r.. 2) — i unt. Dar poporul românesc. Nimeni n'ar ti. 5) urm. Scderea mare literar.'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz.c. 1-21. dreapt.

Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. ^om. critica lui Titu Maiorescu perfect. cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri. o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. cu eroic îndrtnicie. llie dia Botoani. „Breasla Blnurilor din Botoani". Din vieaa monenilor vieri ai inu. de pela mijlocul sec. care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. Fiecare document e precedat de lmuriri. 1-34. care evideniaz însemntatea lui. aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti. . un steag cultural care e i al nostru". ist. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local". XXXIV (l9ll) pp. isclituri armeneti din 1797. ce cuprinde într'ânsa . a Mitropoliei i a bisericii Sf. 1) CLn."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. al 18-lea pân la concurena evreiasc. Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. cealalt desfâcând 'dela originala. 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 .*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani. . CLc. care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. principate dela •de 1859 înainte . al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". ei. pecetea oraului Botoani. fa Brnu. Cobuc. •pagini din catastihul breslei (1795-800).. Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . în sect. apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti. ^) Pagini din istoria cultural : I. Goga i Agârbiceanu. ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui.

'^) Cupiinde: 1. biserici pe care le zestre.^). alte lacov Stamati. XXXIV. 453-S7.. ceea ce-i arat portul. când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. din foi de pede vieaa acestor gospodari cli. «) pp. judeci. . 6) pp. 5) pp. 42-51. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. lo- de Români venii din Scuime. 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos. bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre". i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. Paraschiva . 2) pp. 480-87. 60=35-94. însemnri ^). cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . — 2. cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor . 10) pp. i scliimbri de moii. XXXIV . 7) CtnaCeCe academici Romane. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. 189 ta lui Scuienilor.ia i firea lor deosebit. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. 31-42. 1705). al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec. odoare i odjdii bisericeti. de pe mormânt. 453-67.. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam.. 3) pp. 407-79. acestor vieri din pare proverbele unui mare . apare harnici. graiul labialele schimbate. . pp. p. 51-60. sec 9) pp. i dou '0). grec. pân as- tzi tea numele curat mocneti. Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni. 4) pp.*^). 44-37.-)— II. ist. danii. Din vânzri etc. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti.

XXXIV. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^). din Calendarul pentru. luptat în oastea Carol al Xll-lea. 7) Clugria. Asachi. sec. 835-8G4XXXIV p. 12) Ibid. care a regele Svediei. Qc. (1833)^). sec. an. 749-53. Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe. înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. 2) pp. învtur i i si din. i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. 1-19. dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess. ist. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. Desprelui Sandu Colea. 2 acte- Asachi (1831. întorcandu-se acas în 1723. ^). Mirtil i' Chloe. Almanach pentru Icoana lumii '*) .- Românilor din Ardeal. pop. 766-7 . 4) pp. ist. 30-. din Paris blicate. coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite. pp. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române.193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor '). ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I. . pp. Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea ").. 5) pp. Pagini cu interes. i Gh.. 34=743-767. 20-28.. 3) pp. 1031-1C42. : Damian Asachi... 743-49. se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . ist. La urm 4 plane-tablouri sf. biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne. lucrând. 6) pp. ^). XXXIV pp. 754-58. sec.. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar. 5 .Cc CLcadcmiel nomâne. inedite. 8) pp. Banat i Bucovina. 9) pp. i despre crile tipar dar râmase ^). românesc. ce planul de n'a reuit ^). 28-30. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. Se d în plan i osta al lui Sandu Colea. 7o9-65. 10) pp. '^).8(35-69. nom.

27: cliee despre mânstirea Comana pp. publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou. Basarabiei. tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -). c3-39.^) apoi spusele unui clugr . 31. . atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente. nu zbovim. de farmece. Arat însemntatea acestui folclor pentru noi. 9. de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. '^) . alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de . nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. 7) pp. 8) pp.faximil p. 3) Vlenii 6) 4) pp. românesc. ca i de interesul nostru tot mai viu". aduntor de zicale. cântecul neamului i. 12-3. 1031-40. 39. Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci. pp 23-25. 34-6. 32-3. 6) pp. 10-40-42. 7. de poveti. 11. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. de i ') private . lizate pe deplin. 1911 p. ne ateapt peste Prut. 5. 37-8 . complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). prile care privesc domnia i luptele lui voi. inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. în 19. pe care uneori ^) . 9) pp. de Munte. de datine. terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. faximil p. în . 2) pp. le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory. Radu erban. scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^).

Traducerile ungureti pentru partea a doc. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp. 1911 tip. ci tracice latin . Cil— III . Stefnescu et Comp. tabla lucrurilor pp. Bucureti. inut ca. 1837-8. 1939-43. 1 Bucureti. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov. inscripiilor de pe morminte. N. n-rii 218-220.. tip. Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. i e s cunoatem. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC.— 192 mâine" cutului '). asupra rului. 779-1815 documentele. tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. i a peceilor pp. pp. pp. I. aici in acest an. crilor bisericeti i legtura brodâriilor. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. în Român. 4) pp. Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. p. episcopi. glosariu. „Târziu de tot Zimmermnn. Gobl. . mentelor +775 3) 1913. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. arhitipa- evoluia ei. pp. i Bistria prin rich Stenner. 1821-35. timpul cuvenit. etc. 1934-38. tabla numelor pp. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). 1839- 1912. început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. 1913-1933. 339-51. aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice.. 191 pp. culturale. O nostru. lor. Mi- i boieri. V. 29. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. onomastic pp. formând 2 pri. a doua dela plus în voi. 191u pp. 2) I Arad. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ.

atunci. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor.. în Dac arhive. a peceilor i a altor elemente de T." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi.. mai uor i cu deplin i s folos. neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile. toate Pân actele la am introdus. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. ministrul de instrucie Haret. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. pentru uniformitate. atent toate lipsurile. lorga spune însui public aici. Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru. unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. în loc de t). Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. suprin- deri. fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile. a-i fi putut pzite uneori. se pot atepta ori când. care nu le-am suportat singur. i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie. i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'.. 13 . in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor.193 ortografia timpului. cât de mari. aa de multe. atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze.ulte ori aa de interesante. asemenea cercetri. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie. nu fuseser copiate. care în chip sa- erau vdit greite. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. care toi medievitii tipresc docula mente. fr aib fr s originalul înaintea ochilor. a locurilor. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601. Si restabilit copie era cu greeli stricau . Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni.

pre în studiul istoric al liT. ^cki. a observat din nou. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. p. i documente. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie. Bogdan i lui St. i forme cel sintactice proprii. Actele slavone publi- d cate de !. cu privire la un punct special. fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. numai în rezu- mate duc dau în note. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea. „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. Nicolaescu se dau latine date etc. i-m. documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. româneti. din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite. Actele inedite latineti. Hurmunumai regete sau rezumate. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. XI. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". 1911. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii. — pe locuii proverbiale. de o valoare nepreuit. 540. un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". din care se revzute i adugite mai pretutindeni. XII. o reproducere. Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. XîV — XIX. Braov. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice. Bistria. Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. în sec. cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus. 1) pp. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. „De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. 2) Vlenii de Munte. .194 are o tabl a lucrurilor. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). XX ^.

Miinchen.Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a . note despre trecutul românesc german din 1665 •"').195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi. 9^ pp. p.1620 rdin arhiv. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti . 504. PP' 172-75. note despre tr m 1663-4^). 216-51.84 185-216 p. jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670. 2) pp. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er. pp. Miinchen. 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon.3. Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2). 3) pp. Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG.) pp. pp 149-59 4) pp. *'> pp 165-171 7^ pp.7g. 507-37 . 3-57. de aceia ie-a tiprit. . Studii i documente. Viena. franceze (din arhivele Viena. Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. 182 scrisori i rapoarte italiene. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române').anî p. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ). din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). 3. pp 539-40 1. 1673)"). 493 acte din arhivele austriace. din Miinchen «). din 161 4-.i 1) Române 163-4. D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri . Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665). Copiile Ie-a fcut cu îngrijire. 1911 polon. XXI. amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^).. Lovi "). O Iu.10. 615. tabla numelor pp. Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa. voi. lucrurilor din limba Vleni. etc. 61-145.. nem-' eti. câteva isclituri ale Grat. .

g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828)." din =).t^''nnos. et:. clugri. averea de pcontra lui loan (sec. -^Moldova (1800) ). danie de igani domnet.. 18-lea). 1667) i lmuriri despre Miha.n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o).7. (c. a. supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex. episcopi. uneltire pp.iscripie de pe mormântul Sf. 1826 al Jeni Ro„Hatu. viitor Domn. cRomâneasc (c. lugrului Neofit.0-93) . Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820). 1832. - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i. . cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»). 1846) '). Viteazul (1672) ). . 1750-1836). nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793. Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c. I.(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d.Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru .bucovinean oficalâ 1 786) ). o prob de limb i Cnânu. »Jod - . <c -7 su 83 din c. scrisori ale lui Ion relative la Alex.— la urmaii 1^> 1739— . despre deia Domni. moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou . cu multe lmuriri asupra lor • . Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu. Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^. boieri. 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)"). .«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari'). Moruzi (1799) b r . 3 inscripii din i. Dumitracu fratele Callimachi.

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

21-22. democratizândiiistorice.""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11. i7. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. ci viaa mânstireasc. Cci a ajuns s se aristocratizeze. eroi i din motiv pedagogic. care nu e decât alt via. 2) pp. animal viu într'un E tocmai ca i când. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. trebue s alergi în prile. de un cuiu pe undeva. i animalului ca s'o atârni col al odii. 4) pp. mai departe alte oase i. 15. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia . Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva. pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. voind din alte locuri. odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu. Ei bine . sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume. toate chile tite Dar pentru aceasta.. inventrii.iteii istoricului.205 „'nformaia istoric. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii. se nioar. —O alt tendin l) pp. in timpul schimba toat." ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural.din — nu s încerce a seri o istorie cultural. ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi. nu numai într'un adv2- de schelet." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa. se în alti pite. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur". cutm în cler nu pe Vldici. Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo. 19. ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele. dup a:eea. natural. 3) p. . socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori." ') nostru. cci nu se potriveau cu maiest. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. privin. etc.. ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare.

. informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase.regule fixe. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit.206 în istorie e „de reconstruire total. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat. vaste lacune.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. dac zute. cunoatem. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr. : ! : cumentul. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee. s. Când este do: . se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic. osului aflat. la tot aa nu putem mrginii. istoricii. exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum. condica în legat între condici vechi fa. iar restul pretare. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul. psihologia altora. decretând sentenios c animalul o falc. dos. aveau sentimentul i de avem noi. râmâie. de câte amesteci domenii. dac avem puin sim istoric. de reintegrare în a vieei cu trecute. foarte sigure.generale dup animalul de atunci. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii. sfoara mijloc! : i. le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat. organice. Prin urmare. tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar. spiritului. el rmâne fiindc s'a întâmplat s .i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. tim. în primitiv ale crui noi. adec. în modesta mea prere. animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal. pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie. ne putem strmuta în . ale vieii cluzit la de anume marginile . rm'te dinte. singura mrturisire direct a documentului. te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. ori.

a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. Mai departe riei. 24-27. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. umbl pe lumea aceasta". logicei. lut. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. 1) . asupra fpturii de perfect în forme. Asirieni . care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic.. personalile tile Iep. zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure.207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica '). istorice. face puin Romani. de mu'te ori noi foarte puin documentare. s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. oricât de ce vine aceast suflare de via. cuge- acunii omeneti. care rmâne hit nesimitor..e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. Ne putem simirii. Muli e drept. petrecut în timpuri deosebite. trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum. avem dreptul . fac. Greci. pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure. necontenit. furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. nou fenomen corespunztor. va s zic. pân singur poate dâ viaa. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri. triete. explicaia unui vechia fenoistoric. situaiile istorice. în acela cu aceea ras. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie . exterioar. Ne silim. istorice. a!e trii. s apropiem altele. zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional. cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle.

cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa. ori fr s mersul studiezi. 1912 pp. 3) pp. „C/istumea Rinului". care prin adevrul lor merge In inima omului. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. In felul acesta se reînoiete concepia. senti- mentul idei de onoare. credina disciplina. ci contiina. Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari. 272-t-II dup notele. ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru. în compoziia lor. Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale".stenografice ale lui H. Interesante sunt i asestea. care nu e atâta entusiasmul. Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. ^). când stau sub observaia noastr" '). — XVIil-lea aici. i de alt parte pietriul. . care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu. Stahl. urm- pp. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. câci oricine particip la via public i o determin. Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. 1-16. dar cari sunt acuma. metoda i informaia când nu le istoric. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal. deopare ap. care „nu d reete pentru viaa practic. 27-20. 2) Vlenii de Munte. Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne. cu aceast lecia chestie) 2). Ea privete astzi pe oricine.

devine o tradiie. oprindu-se Rinului. când a czut în penumbra cugetrii.-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale". circ e socotit c'iiar Apus. la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare .209 rete deci mersul rîiilui.— începând dela Cezar. vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc. Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870'). care fusese odat temeiu.— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice.s'â omede pe nirea în deosebite timpuri. i a ajuns cu timpul tradiie. Iari relor s fie vorba. 173-272. de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". care Lupta cele dou îii puteri mari. cu ideile de care au stpânit i condu.zâ-dârni:esc. intr în tratarea pe larga problemei renane. o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof. pp 73-172. în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. în felul asesta de a istoria universal. când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. Aceasta-i planul leciilor. epoca antic. — rmas vreme.— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului. cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal. dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii. ca unul dintre r) pp. e una scdea urmrit în altor ^). 3) pp.i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist. cu tradiiile care au urma acestor idei. care la un loc ar face toat istoria universal. 17-32. (abia numelor lipsete 14 . pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol".

i Documente. 5) pp. 31-82. 6) pp. zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui . Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare. care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui.*^) Nogailor. cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal. 1.. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. formeaz voi. 4) pp. se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -). o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. 23-34. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic. dul militar al Basarabenilor. al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului. 3) pp. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp.^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. aa despre: începuturile noastre naionale i politice. „Basarabia' i Alexandru cel Bun. • XXIV din. De aici vine totdeauna noutatea frapant. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane.. XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu. . Studii 2) p. viaa româneasc rosturi satele. : c c unitar. 1-22.. cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec. 35-50. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) . lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" '). Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc.

5) pp. 120-138. pp. în lorga. în aezmânt In în local. 1910. înclcrile ttreti. 3) pp in 139-169. 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. ce timpurile cele mai bune. 1912. au Analele Academiei din Române sec. Bisericii. 83-120. legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. s'a tntr&Buinat 171-170. cunoscute mai ist. târgurile. la II pân 1870 limba (I9l3). gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent '').: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. fapt româneasc. 1) pp. monument. aminteasc deci folosul au adus neamului. articole e reproducerea. cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. 2) pp. 169. noile condiii de proprietate rural'). XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. privitor Neamu corn. '^). neam vechiu scriitorii Basarabia. t>8-73 pe ba:. pp. tabla numelor lipsete. 1789—93. 4) pp. „Mnstirea Neamului". XVIII-lea voi. ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. Vieaa clugreasc i. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. pentru cultur ''). i revederea i corectarea unor din Buletinul ist. care s i nu f'e al nostru. 6) Vlenii de Munte. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i. 11. Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei. sânge românesc. Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. urm despre — care aduce anexarea. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". noile condiii viea '). . mon.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. c în Basarabia „nu e ogor. 11 91 .

4) pp. în elementele de înfrumuseare. Neam... cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur. O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. 27-31. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc. eîc. 1912. 3. Buco2. 30-35. la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei.m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. Mehe- Banat. „Portul popular românesc" surile din ^). Ungurilor înainte i „ei Grecilor. odoarele din sec 15 16-lea ^). Dela Râmnicul Srat dini la Olt.. 1-27. Vlaca. secularizare 'O. 481-97. s-i ajuie pe prinii nemeni. început la 1673 i ter. Dolj. . nord cu al Rutenilor. muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare". 48-67. 1) 6) pp. i Suedezilor i. Bulgarilor. 68-89. 401912. pp. Aromânilor. 3) pp.212 terii. dâ deszrierea inscrip'ile. nce. In cadrul a- 1) l-ll. . credina. i în DleamuC nomnac Cit&rar. Romanai. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte. Mitropolitul lacov imnstire si Stat. din vedem în al diferitele atitu. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde. Albanezilor Sailor. ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). 5) pp. — Al doilea. 4. 32-47. minat e lâng Râmnicul. ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori". 2) pp.Vâlcii. decderea — m- nstirii in sec. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" ').. 1912. în parte i în Oltenia Ilfov. al 18-lea "*). Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp. pp. deosebete portul nastru popular: 1. conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui. publicat 8) fâuCetinuCcom. serbarea unui hram conflictul între NeamtuP). nerale . Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. p.

^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9. XIII. ci numai in Moldova. asupra în urma sprijinului i '). E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. Germania. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. cum se credea pân atunci i in Muntenia. CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii. O not 1873) p. 207. XVIII In scurt se d 2) Stokholm. despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. 1. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli. — c — : la Constantinopol. scriitorul i traductorul „At1) In %e. Stamati. 164-S. despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. 1913 pp 253-62. Citerar. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . 64 . Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const. Miiller dospre Macedoromânii (1844) p. ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43. Despre aezarea Turcilor în Europa. pp. X'leni. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ . din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki.i articole de istorie scrise în limba suedez.amuC Tiomânesc rQ. extrase din cartea lui Possart despre noi (1837). Cum a murit Cuza dru la Vod. r2O). ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr. societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. — o tabl genealogic a acestei familii pp. 1912 p.213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta. 13. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. Stokholni . din Ca noi . IV (1902) se public: Cxtra. 16'^. 239. note despre vechi zugravi in sec. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana.Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. tegtur cu biserica din îbCineti. 401—407.— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. contrarii Unirii Principatelor p. dând i alte tiri i mai vechi . 3) In revista sved. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol. vieaa acestui ardelean cu talent. TamiUa ZutuC în J.^z „Suensk ZidsMft'.se. grecul. Anglia. Etolianul Petru chiopul n'a domnit. 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p.

ei singur Italia. 83-29. cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . . 26-7. J5) pp. 10) pp. contemporan). un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. 4) pp. de pe cri bis. 1) Jbid. pp. aceast formaiune politic nou. monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^). 28-<î. 66-78. 29. asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). 9) pp. In introducere se d „câteva observaii ^). 31. pp. româneasc p. în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . 61-3. 53-60. 2) Vleni. 79-80. 29. 64-5. 28. 44 i 9-25. 27. ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 84-5 i trad. 447-56. cuprinde documente interne foarte diverse. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . b) pp. 30.) ^) . biserica din Prigoreni (moia lui I. 8) pp. Studii i documente. 14) pp. în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. 7) pp. 83-93... .'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) . 5) pp.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^). 1913 40+474. 12) pp. Proputea tecia austriac nesuferit. 50-52. . Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete. 9-40. 81 2. . 25-5. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). 28. XXII -). : -loan Blu ^) . 11) pp. 13) pp. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei. 45-4}. 3 3) pp. prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare.

Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). 4) pp. 205-9. care cu toat dorina de a. XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. 213-27: despre familia Holban pp. 355-58 14) pp. pentru tiin. — Scrisori (c. 5) pp. 31-2 169-195. s'au strecurat destule greeli de tipar. 459-70. 1913 p. 13) pp. 32. (jud. 8 acte diferite Atanasîu. Cernui din 1745). a lucrurilor pp onomastic pp. in revista Drum drept Vleni 1913). ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. „O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. Gibescu) "^) . 405-3". liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*). 338-9. cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') . 32. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud. 1803)'^). vechii Rusii i Terilor de jos. rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". 231-65.— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). . cele dintiu 100 in 16) Vleni. un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). 179-202. din c. Iai (Trei Ierarhi). 369-77.*') moia Sadova a lui Const. 40. i p. 97-139. 519. 3) pp. o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. 441-55 15) pp. 33-40 (reproTus S) pp. Buzu ca (bibi. fost prefect de Galai în 1672— (din colect. 75 moldoveneti particulare c. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. o Moldova de sus: o (1809). '^). pârclab de Hotin (1658)"). Documente moldoveneti 1626 41)^). o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). 381-40-2. 3 Stadii l documente. 1760)'). 471. 359-63. 9) pp. Corespondena I) pp. erata p. 7) pp. 6) pp. tabl numelor pp. 2) pp. 1743)^). 341-51. 143-56. 10) pp. 260-337. •-). biserica din Hera (1794 "'). 353-4 12> pp. din colecia T. 174-5. un act dela Miron Costin. 90) — : Prahova). II) pp. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. In prefa spune pag. 1840). 32.

Aman. 231-44. 1) i 2) pp. 255.'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. Hurmuzaki XI. vocabulariu pp. privitor ocupaiile pp. în Doc.(l404— 1603)^). 24 38. a lucrurilor pp. etc. 12) pp lC-14 13) pp. in Relaiile comerciale cu pp. Aman i una 8) pp. privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). 14-24. unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). 2C7-I2. lucrurilor numelor pp. Arat ce const politica imperialist'^). . Agricultura noastr veche. onomastic ppi 25C-53 erata p. 9) pp. 3-112. Nouveaux materiaux pour Despot (8). o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor .— :216 polon istoria din Konigsberg. 471-507. 115-289. 193 pp. 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare". 215-30. D. 293-456 publicate în parte. pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". 465-68. tabla : . pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). XXV). 245-49. geografice (1). 7) pp. 14) pp. :î3ate euvintele principale i necesare. „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. tabla 459 68. — . 5) pp. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). -Drum drept. Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). n) Vleni. HI-XV . a : 6) Vleni. Cracovia. Danzig. 1612). 511-17: Lembergul. 3) pp. 10) pp. în note (8). numelor pp. 3S. prefa. întâiu 4) pp. In prefa ni se a Iui D. 18-lea?)''). 19 13 pp. „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). 3-13. l65-2C<i. I9l3 p.

ca câtigui muncii s-1 aib totui. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. Agricultorul e un om sigur i cumptat. Socecu. grec de neam. a lucrurilor p. cadrul granielor naionale. •4) V-XV. erat . 213-18. 226-28. Nu silete. ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. 1913 pp. spre binele i asigurarea neamului.. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc. relativ Ia fapte. ci el nu le schimba. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. 219-25 vojabulariu pp. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional. de aici se vede de ce lorga era contra. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta . 228. dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. 3) pp. 2) pp. cci agricol are firea sa schimb necontenit. „astfel va face i politic extern. Aceasta se cheam oportunismul cule minte. tabla numelor pp. întrebuinând cuminte toate oportunitile. sigur. ') Moreea 1715" prefa. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. aci: i:'. tip. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel. dar toate silinele. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. pentru com1) • Bucureti. dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". fiindc tie c lucrurile sili. pp. cu traducere . cel bun.. 107-212. pp." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici.217 agricole i Ia bucate sunt latine. cumptat. teapt. „Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^. oameni i cuvintele strine. 1-107.

religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. ara btrâne pân în Româneasc. i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p. le Mai avem câteva cunoatem. (în 10 — despre relaiile politice. 1915 . 1914 pp. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^. românesc. care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. Romani.. între Serbia sec. legtura erni. culturale. 3) Vleni. etc. luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române.nii cu cultura naiona'. 3-41. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. în s'o deosebi în Serbia. care ne prezint. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''. pleac dela vechii Traci. prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria.^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. care e izvorul al iui Ben. 2) Vleni de Mtinte. apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. restul note 37. „Oltenia i Serbia". Bizantini i Turci i. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i. 1913 27.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. 31. 218 paraie. des- 1) Vleni. într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. . 4) de drum. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi". p. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . în Peninsulei balcanice.^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale. 1915 p Vleni. mercenarii .

Goilor. Avarilor Bulgarii. timpurile cele mai vechi. 262 (= Studii fi documente.. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului. 5) pp. publicat de CCuropc sud-oricnta. a crturarilor religioi. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare. la tefan cel Dunre 1) p. Mare. a fost o comunitate politic. 191-C8. al 3) p. sunt darul sârbesc. o curte. o ordine de demnitari. dela Sârbi" >• ' . înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat. imperiul* româno-bulgar. lUlS din Belgrad. 81-144 12) pp. MO. care ci erau indispensabile.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. 8) pp. ^^). 28. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric. !I) pp. 145-169 7) pp.. 59-60.. pp. IO) pp. 21-58. înainte de veacul al XiV-lea. de contiin naional erâneascâ. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea. Hunilor. pe care am vzut-o.Cc. la stpânirii vechi a Tracilor.. i bizantin Dunre. 170-191 . Mihai Viteazul etc. înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste."^ dat prin . riului '^) i nou. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri.. Sarmaa Impe- Romanilor.^) Arat Oltenia câ. Luptele pentru stpânirea 2) p. cu TurciiDunrii în secol.'') '°) lui apoi la Ruii. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea.^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu..„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni.dc Vleni. 30. 6) pp. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie). ") Luptele Dom- nilor notrii. 11-20. de C institut pour (II) C6tu.. Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi. inspiraia noasni-a inspiratoare. 9) pp. 26. 4) n>uCCe:tin.'') trece la expunerea. mai tate dinastic. 1913 p. voi. XXVI). nu le-am luat dela Bulgari." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821. plin ^) de obser- vaii judicioase ilor.

„Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). student al universitii. Vleni. Q cui e Dunrea? conferina. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. Doresc s fie o carte pular i cred c. 191-251 vezi 14. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. Vleni. tabla numelor lipsete. IV-f 413. puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp. Trebuie s-i au fost. ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". în anul rsboiuiui balcanic (1912-3). adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. trebuie s tie ce a fost. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. . Ianuarie. subiectul ales pentru principele Carol. IlI-iV. lil3 pp. de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii. ni revine un rol fa de care. i lorga. care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. 19C8 p. {Siudîi {i documente. . — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur.220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale. voi. noi i istoria popoarelor vecine. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp. în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. ce este ea. dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. 4) pp. 1913. prin o puternic flot cuceritoare. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte.

asupra popoarelor dia Balcani etci"). 38-52. Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). înaintare fr ca popoarele su^). etc. — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. dreptate. 3) pp. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. 353-77 . 4) pp. ^). decât lorga. b) pp. ^). in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. erat p. 1914 p. la dominaia „Viaa creti- i Latini. 29-37. 413. Obrenovici"). 5) pp. înfrângerii" ordine. 13-28. 1903. tare. 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. 1) pp. Pacea dela Bucureti. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. 9) pp. Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. 53-85. 225-278. Vleni. 6) pp. dar „dreapt" „garantau merit. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). 2) pp. 5-12. 101-44. schimbrile dinastice din Serbia^). 145-224. cuprinsul pp. . Serbia Imperiul bizantin. Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). 7) pp. tabla nnmelor pp. ceiace e cu rnult mai greu. care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor. e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). 381-407. c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. 10) pp. 279-3J2. 411-12. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace.221 balcanice" prin faptul . care alturi de regretatul lirecek.

vecliile Rui. înlocuind num. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova. Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). 2) pp.: ilor strini din Moldova^). plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. . greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol. judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. urm faximil plângerea greceasc a Sturza. 1)^). XXXV pp. sec.e frumoase în limba noastr. numeros. sec. cu lor nume ruseti uneori. trad. dela advocai. 1-6. ac.222 Analele istorice. ist. Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea. pestrieaz. „Din inuturile pierdute. «o/n. car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. XXX pp. în- soite cu multe informaii de folos. expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. 6 11. curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c . s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. 7 n. 1830). 14-31. se dau informaii despre nvala pctoasa. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei . 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. 5) pp.. aici. la. i întreîl buinarea graiului îndatinat. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p. ist. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . 13-91. nou i în amnunte i. 1-11. dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. 3)pp. foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). corupi. i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". ci prin înecarea elementului aborigen.

pp. (1756). precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^)..— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858. 1864) i. 7) pp. în text de bogate lmuriri. Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. nom. din Boto- ani '*) . o scrisoare a acestuia din urm. schia genealogic a sect. XXXV. 1850 — 60^). întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. cezul extrase din cartea veneianului II. J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). pp. sect. o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71). Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. 31-75. 91 . la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. pentru biserica domneasc ^) . ^om. 5) pp. familiei lamandi p. 9. U. act Foleti (1823). 8) pp. 93-96. 33=117-158. 1) pp. ac. act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). . Qc. 76-90. 112-15. in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15. 23 4) pp. aspiraiile de a se unii într'un stat naional. ist. an. 9'J-1<37. — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). 2) pp. nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ.>99 6) pp. XXXV. ist. Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). 2 foi de zestre (1821). CuBar- un document slavon de danie (c. memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^).7-n. „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). despre un negustor moldovean 803 -1807). 9) O/z.

d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . nou «"j „Bulgarie". limba. relative istoria medieval cluzii. Tungea. Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. c ridic dup cderea Imperiului bulgar o . cei slav.— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. . pierzând deci opera. înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . Bulgaria. dac nu aceia o parte. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii". de sigur. e) C nefiind interesa. . a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. viea naional. romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C . unui Bizan înviat în toat întregimea lui i. politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. de peste Dunre i de peste mare. criticate. fr o form stat original. . pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai. de cum pe Mihail . parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi. amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. fiind deosebit. în sfârit. sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i.224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic. Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. visul grecesc al pe de alt parte. — în veacul al Vll-lea. o capital decât târziu direct pe Bulgari.

1732. Jbld. resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). 154-58. Const. slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646). supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . pp. nom. nou ^). — în acela timp. se sprijin mai mult Imperiul. in faximi! doc. 117-53. 15 . Galacteon în (1821)^). Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". 6=159-64. — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. auxiliari nordul Dunrii a se putea . ist. dinati bulgari. Alex. ocu. Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent. 1) ac. Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. „Dou plângeri episcopului de Râmnic i. C neatârnate. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia.225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. cu uncie observaii negustorului pDpovici. XXXV pp.765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). Ghica (. pp. din sect. i Grig. Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. au Români tradiiunea Imperiului. lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui . care nu e naional sârbesc. 165-1T3.. fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . c an la Dunrea pân acolo. Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. 3) CLn. ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah. C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti.

în Voevodatele ce se ridicau. 2 doc. dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. 347-360. acela timp. mentul politic. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *). 226 lui su i a ciumei. din 6) Ibid. XVI-lea. care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^'). 4=343-46. „De o mare Însemntate e toate trei. deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului). Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. 347 61 16S3.. pentrn care aceasta s'a fcut în parte. aflat în muzeul din Petersburg. stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri. in faximil se d 4) pp. Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. în sec. Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i. aici i despi-e influena politic a Bi- pp. care par „Patrahirul lui '). in plana: patriarhirul reprodus. Iui „Ucraina moldoveneasc"^). care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). pp. 387-411. 17-lea în partea stâng a Nistrului.. remarcabil prin fluiditatea ritm". de pe patrahir sunt sunt greceti. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului. catolic. 2) pp. politice. pp. 3-4. Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. Deci aflm 1) 7bid. .. contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. E vorba de stpânirea Gh. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase". la i nu numai noi. etc. 3) Jbid. r- critean". cât pentru cea ortodox. Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). din biserici: 1685. Ca adaus avem 1682. 5) pp 350. în legtur aezrile româneti.. cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. tot acest doc.

i la.ie îicheie spunând din Onent numai c'. s i se ajut.. reciproc.ne apuseana. fn de ne^.^ul culturii.v . Bulganu.ilor.re sintetic asupra influenei .\ 18-lea-).. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare"... politice culuirale u^ special <^pc sec. . pi al . de care avem mare nevoie. o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia.ui m ei. i .. pp.^turi cu alt lu. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea. ale 1) contemporane ceva deosebite. al id. (39-91 4) Ibid. s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean. Italiei. ^. cre- mânie. Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important.fl r . J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \. pp. XXXV.. '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>. fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt. vechikr le..'*-'^ 2) pp. apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome.. definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^). Serbiei ".eaz|î i ma.. oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po..Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie '). .or O pnv. scofând crescui a Droape Ardeal. lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin .. precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române. împrejurri din banii locuri.amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin. exprim dorina Buiucliu. .77. 413-24 i^ 5) J6id.. druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin.. 413-29.^rn'''''' n.i „ai ales al pstli . urm se /6id. trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa. pp. . 1-3S.227 ^anulu.

id. — Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici. '^). Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. Soliman cretin (143)). cu consideraii asupra provenienei i 1) pp. cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. in 2) pp. . 151-164. 3) pp. româneasc).i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). 5) pp. 20=131-150. o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. . inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar.— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului '). se arat însemntatea acestor acte^^). Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^). la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55. chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c. dela Alexandru cel Bun (15 Oct. La început sunt 3 documente Bun. pp. 1-6. pp. apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). 6-23. 7) 7£. 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453. 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire. 76-82. o parte din „au fost slobozii. 8) pp... Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica. 6) pp. cel Bun. 1426 slavon cu trad. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^). 4) I6îd. 69-76. de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal". închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^). se 1700 al episcopului losif Stoica. tefan cel aezarea de prini. pentru ostaul Oancea. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti".

al XVII. 2C6-233. CLnakk Ctcademiel Române. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând. râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. O cercetare minu- ioas.depsitor otoman. ca adevr îiipr- teti. rstjrntor de Patria-hi. '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui".. ist. 33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea. 3) 1910 pp.. pp.xe în Va- Lupu al ambiios. Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. întâlnim câiva Evrei aezai.229 imbii lor. rspltitor darni:. Ia 1600—1620. 4) an. orânduitor al ei vieii ortodoxe. noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. e în înfiat la 1) : pp. . „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^). 165-205. cu apucaturi Mari. In sec. dar i fr cruare. faximile : circularul de convocare a preoilor pp. sec. supraveghetor de fiecare clip. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. Studiul acesta ne dovedete precis.. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo. anexat de Austria. prin al orae numai ambulant ca negustori. Vleni. gâzduitor al fruntailor sritene. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160(). care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei. 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). ac. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>. 156-64. care a ridicat prestigiul Srilor noastre. Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. Române XXXVI.

prin darul României prie- i acest sunet. 237-47. 4) 7) 5) p. vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780). 2(8-16. desbateri. situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec.xandru fiul lui tefan cel Mare. XlX-lea deci tine. ist. ac. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) . ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^). al i i boerii îngrcpali aid. pregtit s'ar de meteugul grele. din satul de pe clopot. ist. „Dou (Neam) ^). „Clopotul druit de Caragheorghc. pp. inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. 2) pp. 236. sect. una 163o. Românului dar ardelean [loan Bota]. XXXIII (1910-11) pp. . V1913 pp. pp. 447-5 17-f o plan. Ctnafek GLcademiei Romane. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". nom. „Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). XXXVI sec. 6) an. inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. dela Vasile Lupu (fr dat)'-). la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia '). ist. Dup Ia 1) pp. ac. ac. sec. 11. «o/n.. 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu.230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. 221-23. tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». XXXVI pp. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. ctocfic ân. cealalt dela Ale. nom.. leni. XXXVI pp. 441-445 an.

al in- . explicându-se titlul Bjlgrad" ^). toate -dovedesc marea munificienâ. ist. Lulescu] e o mai veche compilaie. se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor. contemporan. XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. iMunte (dup Sesviodox). de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). CLc.c pe steag" ''). Ghica Const.— 1) pp.. 3) pp. Matciu Basarab. slavone. Steagul Mllinea. de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf. înlându-I îr.de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c . cu trad. bani. fluena asupra rilor noastre pân în sec. 5(6-17. direct. 1-7 . era alctuit 1658-9.231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios. aie Iui: Gr. vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene. lîsta 2 doc. i Atos. care atunci se redacta. a suirii pe tron a lui . 449-515. Ghica. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. 1380. când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase. se reproduce inscripia de pe el.au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. 2) pp. cu pretenia ce cuprinde. pe care Ie. prilor negreite arhiduce" prin inf. pp p 5''9— 540 5) pp.Steagul lui Mi/mea Vod -rene. moii i tot ce era necesar mnstiri. in plan: sect. protectorul. al XV. lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu. 4) 9ln. Mavrocordat (1753). de cri Domnilor români din cele începând cu c. 447-59. pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr. . odoare. nom. uoar de recunoscut prin redactarea. Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. de pe cri i a odoare bisericeti. rom. XXVI. Proschinetarul Sf. XV-lea '). în dou principate trecut. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul.'uenta cronicei muncci . tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^).

membrii unei na- iuni pe acela care. acelea pot da elemente i fr teritoriu. umane indife-- rente oricrei culturii. I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -). ac. preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi.232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram. de naie i de- Toate au acela caracter moral. „Renegaii mânesc'' ideal. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou. dintre românii ardeleni. altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. 9) pp.. La urm se d i chipul lui A\ihnea. 720-1 8) Jbid. at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). 2) pp. 5 acte relative la un dascl loai Cioac. 799-803. se pot împca uor- 1) P.ii. apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare. 7) pp. Ele pot ceda oricui. 721-30. AAihnea Turcitul. cari au trecut: nobilimea ungureasc. 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^).. în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. fiom. XXXVI pp. 712-17. : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) . preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". ^). 799-8r6. 3) 5?/:. fr. 9-12. 12-711-730 4) pp. 8. 6) pp. 717-20. i ca o aluzie la Vasiie Mangra. ist. pp. cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. 5) pp. grec 0820-55)''). sec. .. cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) .

72. venii noi . drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. pp C3i. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita. O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase. Lmuriri scurte despre Ierusalimului. in legtura p- mântul. elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate. de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit.Alex. fi folositoare umanitii. -aici binefacerile Domnilor munteni din di. relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite.iiâni . 9-11. . Mcteoare. in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614). popoarele tradiionaliste. relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp. 1-15.233 •cu oricine. nu. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l. Dot servi oricârii ele.:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul. 12 Trescavia. in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei '). — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). •^). lt5-lS 3) pp. cauze prin veciii. sârbi Cunia i Catecea" i . cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul. nom SiC. — Ducu dela Const. rP «o. 5) pp. an.i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di. d: sec ist XXXVI pp. mân trilor „Oreiscul". 8S1-3I5 7) pp. 8C-3-SC6. servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -). în legtura lor dintre sine. culturale. în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot.i Salonic ") . 884-7. Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *). în legtura lor cu trecutul. Mavrocordat (1732) "*). 881-3. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia . i Bucovâul închinate Meteorelor : . Qc. S) pp. . se îneac în dispreul public.

timp tori ai acest ora (sec. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . 17 — 18). : Apendice tria-h. 917-21. 17 — 18). bisericn Vlah-Serai „Astfel.Ce. Morea. Stavropoleos (1728). 899-9C6.. Inscripii greceti dela Sf. 906-15 5) OjiQ.sec. : l ... Rodos. „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. Bradu (1688). la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea "). . a sprijinit. — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul. culturii — ''). 2) pp. 6) Jbid. 923-3J. 1) pp. no'. ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena. 3) pp. 4) pp. traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. ionice. pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor. : :^34 domnilor Kastoria. o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron. ist. Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. toate greceti ^). 18)^> i termin: de mai multe veacuri. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean . „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine.. XXXVI pp. —2 privete i pe Dr. insulare din Chios. loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680).cademi&i «o/77d/îe. (în sec. din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane". Lesbos. Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 . bisericile din Bucureti Ghiorma. 889-99.te. XIV panea a. Dionisie din loan (1829). 887-9. . act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec. cu etc. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. Duca Vod pentru mnstirea Sf. lui Tracia Sezopole Chalke. pp.. Pros. 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti.

din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în ').S-7>t. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II. 1071-91 /6id. 939-45.4) /6id. Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani. C) pp.23. despre familia. 107i-lllS. 931-47. 10:'3-1118. 9) pp. fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm ').') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon. Dobrotici" «).'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc. : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor. iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc. pp.. asaltai de Turci. i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -). cu acestui (c. I. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)''). privitor Luca Stroici 0598). folosirea de inedite.. pp 1(143-70 7) pp.— Anexe: latine dncumente inedite din razim. 931-37. 3) /6id. XXXVII I-r76. dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-. Marea Neagr: Despot.'^) Po2) pp. i stpânirea numele louâ nivele '). care ar necunoscute. 923-28 pp 929-3). I^O. i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!). 945-8.pp.. 12) pp. 5) pp.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" .5 iiodax din Dobrogea. Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-). M) '. „i\'oii documente basarahene" '). 1043-57. rezultate i explicaii istoiice 21 documente '"). pp. . A) pp. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ.. 937-39. M) /aid. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii. . neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor. 105.PP. E o cercevieaa Dobrogea minuioas.I0). pp.

. apendice se dau: 66 doc.^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3. I. 14. 4) Vleni de Munte.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan.Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu. 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum.') cuprinsa erudiie a al istoricului. toat camaraderia. IV.. 7) Vleni. pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie. trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave. care în viaa a patru? viaa de astzi. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani. ^) — i 2 la Veress. cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine. 2) pp. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. 21--44. ') — in-. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale. 1-28.^)* . 5) pp. p.' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484. pp.. I9l4 (^II)„ . lui zw întrebuinarea de inedite. care tie împrti cele form literar unic. 2. 1914 167. trecutul veacuri genere. i9l4 3-17. Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474). 6) pp. Venezia e la penisula del' Italia" . se ocupa :el cu relaiile tefan. ci i intuiia autorului. II problema balcanico 1. dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. 29-7n. p. dar i pânâ^^ pp. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. publicate i in revlstz Drum drepi.!6. „In ce const rspunde. ^) „Cinci conferine despre Veneia. 3) 44.

1-33. culturale. In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus. a artei." ') —2. 1913 (in limba italian). ^)— 3. într'o caracterizare poezia popular.xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri. 163—167 DK. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei. — Anexe: 7 doc. felul. i italiene din Vene'a.''). toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp. O — -4. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. latine am avut noi Românii cu Veneia. etc. tipografia. . 5) pp. 87-114. cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau.ontlcoCo. teatrul. o cercetare despre relaiile de tot politice. prin adevrul. pictura. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. 2) pp. în ad- c ministraie. pân prin 1850. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. „Desvoltarea în externS al a Veneiei". subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume. în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le .^) \n — „Veneia i Românii" economice. de vecintate. rici. noastr i cea veneian. 33-61. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat". 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp. Fr i rile. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari. toate într'o par lumin plcut. 3) pp. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. cronic!. 03—85.237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. artârd cauzele de aezare teritorial. într'o limb literar de. i culturii veneiene. de interesante. creterea aceasta excepional a Veneiei.o frumuse deosebit 1) 4) pp. ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. al XlX-lea. „Arta. un ora unic. fcând intre istoria uneori comparaii. le- 1503). îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii. biseae palate.

ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. luptele'') i a. 213 ( 5-26. greco-rom. 52 . din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. 7) pp." împodobit cu 136 de ilustraii. acad. „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. Azia mic. fie i negru. 15-17. 208-13. scc. sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. 8) pp. munca lui cultural. Vod Brâncoveanu". condice inedite. e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii. 97-2j7.. nom. 5) pp. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. 238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. 3) pp. 6) Onaf. prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni. 1914. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). a chenarelor. XXX). XXXVII pp. iniialelor de pe documente artistic i manuscrise. care are toate aceste cri tiprite i do- cumente.. crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova. i-t. cu un sfârit aa de tragic. în pani:a i trainica forma ro- a culturii. -darurile. 27-96 4) pp. Ardeal.^) Un studiu întins. 161-177. frotispiciilor. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss.. cu TI datoria Academiei. Armenia. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc. din Bucureti. voi.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. 1) Vleni. p. Panegricul Constantin Mare. care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. 1914 2) pp. relaiile cu vecinii. 1— u. 17 9) Vleni. „Viaa i domnia lui Const. p. represinta.

2) !buCe. Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. nevoie.a dat seama de un lucru: c. toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. lui în întreaga lume a Orientului. caucaziene. Mitropolii. la urmi aa : „Const. dascli. 19 H. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. Bucureti.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. . prin oped. legitim al crora era potrivit. supuse ori lor. de odinioar. poate ridica un steag.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte". de cultur ii. ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. Radu erban. tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne. în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. al lumii româneti. Patriarhi. 51-2. pân la Mihai Viteazul. Vil. chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate. aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur". i în aceoper de cultur rsritean. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului. ci armata. a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp. vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). prin acea î:i pmânt. Constantin cel a fost Mare. Rui. îii cuprinsul mai îngust. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. el a tiut fa regiunile siriene.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice. Poloni. de . . Zrneti. asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. întâmplrii. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci. a/abe. el i. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su.

Vil! (1915). 1914. note 235-41 de lucruri pp.. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. „argintirile" lui Brânc. „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. natura. Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei . i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742). 1830. i cea a Rinului îns. ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. 97-10') . 1914. /6Îd. zice autorul —c cari în au fost tratate. de târg. Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese. 1-5. metal. p.i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. pp. a pala- tului dela Filipetii . p. „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). costumi. sfenice. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . pp. pp. 225-32. I6id. p. 249. 26i. potretebr . care face la 1672 Cameniei de cear. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. I6îd. 46.. cu fotografii. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd. fost Marea mediteran" ^). cliivot. cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. 49-53. de influene economice care se desfac din aceste schimburi. 245-9. evanghilii. p. 193. lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. o descriere. dup categorii i î..240 reninri despre lucrrile d: beanu. indice' la nume p?. Vleni. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. . si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca. — : pp. apar Fenicienii.. 4) pp. fost al famiijei Cantacuzino. religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^).. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro. Lecii inute la coala de rzboiu. centrul de schimburi maritime. . potire arata valoarea i anafornie. Bonnului i sale cunoscute. — i Dunrii. 3) Vleni. In cea dintâiu..

1) pp. pentru a româneti dafi un exemplu . Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui. dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. 4:H)7. 8) pp 14>3 9. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii.') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^). Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene". 23-14. KiU. de cultur. în apoi Romanii Arabii. politice. Normanzii. Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin. si ca stipânitori Marii"'). Veneia.. o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel. în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . ') . XlX-lea'^). (>) 4) pp. o civilizaie artistic origi14-22. 241 Cartîgiiienii. 67-139 7) pp. unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. pe care arunc asupra atâtor probleme de comer. p. „Legturile neti"^). 5-13. Bizantini. clerului. stpânirea turceasc sec. determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. 5) pp. . curentul dela junimea. viu pentru din regat. Perii. i o autonomie . Vleni. cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. et:. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. 2l('-262. sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. 3) pp.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. . 2f). 2) pp. boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . Turanii.

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. pe care statul o aâ. 9-12. elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i.. România i Bulgaria.uie existena statelor mi. pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. pentru fabricarea toate ieftine de cizme. la fel. Grecia. statelor mici. 2) Vezi pp. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. -230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor. dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -. de funii i de sape. Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6. Rzboiul mondial pus în dis ". rusisnud cu panslavismul universal. a spiritului naional". mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante.. cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. i „Grossbefrieb" . deci trebuie distruse. „duman faa concepiei adevrate. o conduce i. toate i în msur 1) PP. cari sunt as- i atotputernice". i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. a celui mai tare. naionale se ivete alta fali. .. Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia. aa magharismul moiern confund cu rismul medieval. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte". lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european. pentru noua vieaâ politic a omenirii. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei. dovezile economice economice din aceast ar. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani. distru'^^toare. evocând ideale din evul mediu. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu. Da. cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). naionale. cât de mare.i. o ajut prin toate mijloacele sale.

siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. Iar naiunile. Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. inspiraia directa i spontanee i ceiai. El poate înfrunta rzboaiele.. materiald. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei. ca individualitate. Cnltura. i o moral. al universal. de orae de cirnervoas conmediu in- tinu. confuz. mai fanai: dintre economitii. — ca lui . nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul." . totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. Aceste vetre sunt statele mici. da. intimitate i sinceritate. desvott sebite. tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma. i gânca . haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual. au dat mai puin. . de contact direct cu o clientel. ele inima unei naiuni. arta pleac toat. . în lumea acea iubire a celor de aproape.1 O poate spune ce'. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr. burile internaionale. acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. cu cât mai puternice cele cari. Dar prodace. Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice. dustrial decât la • . integral. fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. nutrete Nimic nu fr a-1 distruge. cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. chiar rassa alb. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii. le omoar cu siguran. un pentru ta- Nu. zgomotoas. sunt un rezervoriu nesecat tuturor. civilizaiile.

29=385-413. „Câteva Lvmiriri 1..— 252 boli ale cugetrii. Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. popoarele Angliei. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. veze de a stpâni Levantul prin comer i. a prestatelor bine face. apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. le introduc în organismul lor" . nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). 1915). noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor.^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin. se extrag tiri despre oraul Galai. Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566. pp. 4) pp. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile '). 2) I6id. E vorba de loan Costici. Preri Cuza etc. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor. 3. ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele. Uu sfânt român în Italia Sf. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N.''). 3) ISid. din Neapolea. Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele.pp. 1-8. despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2. O carte f. i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor. Ieremie Valahul. 1857]. 5) pp. A înghii nu însea-nn îns a distnige. Senior „La Turquie contemporaine". timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . 28=451-478. reeiitatla 1876^.'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. . în domnia Turcilor. din care. pe cari. 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. 9-23. a mistui. pe dânsele. situaia economic i politic a Moldovei -. : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie.

Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale. 8 18. ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^).. 24-28. 61 54!-505. „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600. pentru în dintre lor. interesante prin ele înele. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite. care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. dup modelul sârbesc. e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625'). 253 jertf . în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). 3) 76id. 2) Jbid. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor. 3-8. bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite. au fo^t introduse. Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal. de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii. S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. adânc omenejt! fi ca inspiraie. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". 1-2. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. 4) pp. ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte. pp. Apusul nimic ce laritate".. . Arat bilitate.^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. etc. din Balcani. stabilete ca pp. notri. 5) pp. pp.

5. 11) pp. 13j 10) pd. Va fi o mcire. 151. 26 51. 5-17. 12) pp. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. 4) pp. cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. pp. 8) Vleni. Tripolis. pe care am e: cunoscut-o mai sus. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. 18-26. pp. lui se valoarea ci-). 0L-. care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. a Staval lui rinos. 57-51. 94-111. 2) 5. porecle^'). pentru cauzele '-) . Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). 52-70. 3S-51. rscoala albanez").teIor balcanice". avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'"). 14) pp. 71-93. care s'a început rzboiul balcanic''). :^2-36. 6) pp. i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. Mitiai Gheorghe "*). Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). p. semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele''). autorul. nou.o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. lecii inute la Universitate. 1915 18-25. 7) pp. lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare. In apendice: ^). • \) pp. noul. anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. 26-3 3^ pp. pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor. probabil chiar in Moldova'). — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. notele Doinnilor cu porecle. i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?. 55-56. . pp. boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. Scopul crii. 9) pp. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin.. cu uncie notie mai de interesante.

cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. ca valoare politic. pentru c erau dou. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. Vleni. -•) Drumuri. 4) 3) pp. în care aduc faim i câtig. contopind gotic. fr participarea i esena Iui. Cetirea acestei unii cri s i înele. 112-133 134-145. tic adec bizantin. nici comer. teritonoastr ca neam. i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. asupra negusfaptului intern e i orae. lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. Cele dou drumuri de nego. 359. cu sau de frunte interes. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •').255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române. 1915 p. mrfuri. ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. 1 2) pp. cerute de necesiti comersi ciale universale. la 146-151. Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. fericit fata- geografic. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre. i foloasele foarte însemnate. (pân iTiXJ). cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti. cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. Istoria neamului nostru însui". ci i ca bogie general. . ca influen cultural. Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile.g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. existat fr aceast. dou. cu arta oriental. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. n'ar fi greco- slav.

urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. dou 3-6. negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul. limba noastr. orz. ovs. o i folosul nostru." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. 1920 [p. 23. ^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. vin dela „ucenicii slavi". dar Vezi cocoul nu. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul. ^). de oarece oul i gina din limba latin.. 9-14 14-21 5) pp. Aceast expunere poate s aib char o valoare moral.-^> In 330. care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. Rom. ar fi când meiu. raria. Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga. 3) pp.. secerea". din târgurile ai din dreapta Dunrii.. sapa. ci în as- pr critic rece. oraele ara i comercial a noastr. 4) pp. teri române. de îitrebuinare nic gari. cari „se poate face orice. Neam. entusiaste disciplinate economiei naionale. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare. tip. în pro- mari i se va putea face foarte mult. secara. osele). econoni'e i chibzuin. 21-33 . rea celor 2) pp. Bucureti. tie înc dela Romani despre grâu.

39-79 3) pp. pp. ca oraele Veneieni. Polonia. Genovezi. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini. companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor.boerii ca negustori. turile cia. 23-321 9) pp.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga. relaiile cu Ardealul. i tot penîru acelai motiv. tabla analitic a cuprinsului pp. Tur- Rusia. . influenta turceasc zare administraie organi- economic. 17 2) 127-149 . 183-231. ^) — apusene. înltur nu numai form vechia form. •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia. dar odat cu dânsa i nunîele ei. 34S— 9. de negustori levantini i." i con- i ui pstorie. care privete Ardealul de nego extern. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. al XVIl-lea. la 1600. 5) pp. Anglia. etc. breslele.»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I. pân i Armeni. comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor". judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. pân.") leg- de nego în sec.") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. 2t 4) pp.^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci. al XVlI-lea cu Ardealul. Domnii . în 1330 pân la 1540. 80-126 6) pp. loU— 181 233-82 S) pp. Turci. ctre era comerului strini". i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550).*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat. 353—50. 7) pp." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti. încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor. mulimea etc. li) pp. în dauna oamenilor de ara. 322-40.

ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. — i cele mai . In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche. In scris . fundul celor mai adânci temnii. la simindu-se bue tari. Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. a merge dup pân capt". pân vor fi oameni dânsa. am vzut o stea. dac noi am în czut. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. V-Vl. ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. c. Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex. „Adversarii treei. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. luptasem i. 1-13. Voi. mort la Zumina supt steag I strin". 2) pp. de construcie istoric. VI+46}. s dea i o traducere ungureasc.ln aceast carte o mie de ani. deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte.: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i.. micarea lui Horea (1784) '). cari s îndrzneasc. îi vor verifica ideile i. s tie odat i în limba ' lor. izvoarele istorice c s 7) Vleni. 3) pp. fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. „Azi. dac am rbdat ne durea totui. i lacrimi. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne". . ce credem despre noi în legturile cu dânii. Bogdan. prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. peste drâmturile edificiului care nostru naional. i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. 1915 pp. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \".

vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') . i impune tcere. prile nici s zic acela. cel Mare (1382)^). Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . analogie do. a doar vei gura lui. ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp. i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. lucrurilor cuvinte puine. 6-7. 3) pp. ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . am zice aici — decât în partea contemporan. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar.: 259 — artistic. se suplinete. fiindc numai a de odinioar. ce pri- Dup vete teptate. mulumiri. etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. eseniale cu toate expunerea numai tirile. 5) pp. cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm. 4) pp. 83-99. ip : toate toate actele oficiale. Din_ colo se înltur. 53-65. Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) . ambiie. 100-115. 7) pp. 6Î-82. un i e de multe ori cor. a le cari asurzesc. 14-32. concentrare. lor. 116-127. 8) pp. i cu râul. de portant. 6) pp. vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. . printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. fiecare memorandele. aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean. fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. 33-52. conductor de altfel. toate circu- lrile . rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor.

a cror activi- stearp. . Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene . 359-76. 128-56. 2) pp. 459-60. româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). negustorii din i vieaa bisericeasc ^). Vieaa econotnicâ. Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi. din rile Fgra politice -') . 1500 -) — 1560) i '). 3) pp. 237-256. 8) pp. opera de cultur a plecat din Baj. 9) pp. Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. ce s tot mai afar de aceasta. urm se dau câteva note istorice pp. 3/7-97. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. Departe de Ro- 1) pp. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->. 10) pp. . coala i crturarii de aici. micarea cultural din Ardeal. 213-236. Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge. Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . 5) pp. 6) pp. cum în Apus în- tâlnim pe în aa. au btut i au omorît. 436-50 : 7) pp. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^').. 257-78. dar alturi de Blaj i contra lui". ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. e rneti „A^'fl fost a lui Horea. 314-58. 11) pp. 279-313. 184-212. bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . din nenorocirea.. reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). Ia 12) pp. în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc.— 260 delean (c. aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. 4) pp. 398-435. 157-83.

lecii inute la Universitatea din Bucureti. aa au fost •nici i aa. apoi al Il-lea. caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^). 48 . 3. dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. 2) pp. nistra'e cu 2. >i)isericeti Vii— XV. XV— 221. 4) ctiipul fruntailor 3) pp. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. de frica unei noi rscoale. condica. — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". rscoala Horea i 1 . 1783"). departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba. in simplu.accente porului înelese. 456). pp. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi.261 •mânii liberi de dincoace. lor. clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale. iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. de sufletul (p. lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis. rP. ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . 1-17. 1. la-50 5) p. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi. Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii. lorga ne spune rscoala austriac . când fusese Ardea! la 1773. 1915. cutat se apropie. o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni. ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin.-). Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni.

care a avut multe caliti distinse. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. 10) pp. ar cea.262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. 123-139. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz . 50. mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). 51-60. 8) pp. dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. Din dorina Prin Bari.. CfCcamuC P. Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". Aceast prima zilei. aceast lume de tradiii foarte vreme". politice dintre anii 1830— 40 *'). foaia Ini respectate. 19G9 n-ro 114. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . 117-8. i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9). Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. constituîn supt ll-lea i Leopold '^) . Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) . 115. 79-96. 9) p. 3) pp. dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. care este înainte- universal. presupuind la înelegere deplin. o anumiii cultur. ''). afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp. 2) pp.om- nesc. Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. 23. aguna "^). . 5) pp. 7) p. comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^). stilul sntos. : 1. 4) pp. plecase din Blaj. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci. stilul moral. sâ o dar prsit de via înc mult I. 97-109. 2. vezi i conferina despre aguna. 6) PF» 110-23. 70-78.

13) pp. din Ardeal. 276-28 J. 174-81 7) pp. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari. I9l5 p. rom. G5bl I.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. 6) pp. mai mult prefcute. care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi. II-XV din voi. 5) pp. rom. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const. 245-54.ap. 8 ) pp. 182-201. «. 202-17. Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. II 1916 pp. 3) pp.®) agonia activismului ^) : . S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. 287-91 lumele. începutul su pân 1) p. energii elementare. 253-55. Bucureti. 11) pp. 140-13. aici tabla . II. 12) pp. acestea tot numelor lipsete. 130. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. 235-44. IV-V. — : eeasc. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop. 9) pp. Glogoveanu p. XVI ed. pline de idei originale. i urmrile zilei .263 mula gura saie „prin noi înine".^) apoi micarea însi. 4) pp. ediia româ. i din voi. 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine. din voi. fost mult mai glorioas i fecund. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. randul (1893) i urmri e sale. I. i XV. 149-73. Câteva ilustraii . 404 reproduce cap. I!. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii. 266-75. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N.^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. misiunea lui ar fi proprii. I ed. XX XIII. 1870. cap.*mpodobesc ediia frincezâ.^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii. . 2) pp. VIil-X!. il8-35. 10) pp.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou. fr ca ara-Mum acele uriae '). politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo.'-^) Amândou în acestea volume. 281-2. tip.

9) pp. ?^ 1660—1716)5). 107 (= Studii i . . ale (c. 1-2<1 I9î6. 213-16. 2 scris. introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. 1650—1735)^. organizarea lor influena româneasc asupra 1663"). 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^). 2) pp.- :^64 VI. 298-203. pp. Socecu pp. docuimente. 5-50. felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^). 212-13 8) pp. i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-). de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. (Lecii la Uni- versitate).— 14 s:ris. Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). parte la legturile Secuilor cu Moldova" '). 256-59. tj) 5) pp. 263-72.» 15) Bucureti. 7) pp. studiile istorice din anii 1916-1920. Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^). ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris. istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). 10) pp. 14) pp. In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. Buciir?t: . 1916. 103-lOT. Gobl p. 11) pp. 53-100. 258-62.. II. 13) Vleni. o. 420) '^).. 16) pp. 15) pp. 216-35. 21 acte relative Ia. 193-98. 1676 — 1750)''). 12) pp. României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). XXXI). pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . 4) pp. deei „probleme de universal în. VII-XI. 1916 p. Xl-r 179-272. 203-212. tabla numelor pp. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor. 181-193. flomniei. tip. voi. tabla documentelor pp. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). familia muntean a Buicetilor (c.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. 235-55. 3) pp. 3îl ediia Casei coalelor. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez.

In linii g. Stetoa. <M Bibliotoca p 7 . întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^). 4) rp. nou via"'-'). 21-0 101-54. tul(1875—6)''). 43-8' 7» H) 9) pp pp. tati-ro 4^)). rezistenele pe care le-am întâmpinat. mi— 3Si lyui. care adaug „dascl de acela ideal".Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. re'ativ la Lazr. 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . 8i „Sicztuct* M) Bucureti. influenele care au plecai de acolo. 7-2ti. Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p. Pievna i armistiiul i.-. „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* "). tip. pacea cfano ') . Trece apoi la e. proporiile subiectului. Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. pp 151-79 2SJ. Dup o) câteva pa- 2) pp. rodul muncii trecutului. dificultile balcanice pân la moartea lui . nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de . Ghibu. România i râz- dintre Serbia i Turcia ') .schimbm caracterul.xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^).turc (1877—8) ^) -independeni. 7. Lupa. 3) pp.311 p. sforrile pe care le-am biruit.Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete. cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag. . chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. C. dela San Ste- l tratatul din Berlin "). ^ic. cu popoarele cretine din sudul Dunrii.Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi. chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat. Gheorghe Lazâr.xtern a terii: problema cu Turcia. e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. Aa ne prezint sau cum zice autorul.. M) pp VI) t. elementele pe 'care le-am gsit. Rzboi jI ruso.. rezultatele la care am ajuns acolo"'). cu Austria i cu Rusia -).

5) pp. p. în— ivesc i sfer mai ridicat. 11-30. îndat ce. . 3-4: ii p. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. 81-93. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* . în lucruri mmc— car schiate. 5) Bucureti. în elemente de organizare. înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act.^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. dei de veche. i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete. 213. aezminte. 2) pp. dsclia ^) Sibiiu^). 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. rom. 530. de locuin i omului. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice. lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. „Leciile acestea. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural). 1916. i d via. spiritul renovator. mai ideal. 3) pp.. hran. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". i acest suflet. ne-a creat ceiace suntem ^). 31-40. cUn sec. 6) /storîa at. la felul cum istoria antic. istoria sunt. 4) pp. în 1) pp. înc nepregtite sau rtcite. care e al întregii coli ardelene. aC XVJ77~Cea. 41-79. descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice.

i am adaus: cronologic. Scu uneltele de piatr. Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. tuturor organelor. cultura care se în ele cultur. Cci . . Am jocul întrebuinând un termin. sau ulcelele lui. se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. care cuprind. dar alt istoria culturii care circul.267 -mentul aeela începe cultura. care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". un curs. c drept. 'arta. Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. în desfurare comparativ. numai ocupaie tiinifica. Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific. fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. noiunea rege. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp. forme definitive i care civilizaiei înseamn. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. noiunea de monarhie. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete. legii.') Spune istoriei. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. lefuit or ba. nu numai în toria culturii formate. lare. !istoria culturii.zice. îndat ce aceste producte. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal. s . Istoria lumii e o mcare. nu e mimai cugetare filosofic. Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem. Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor.

care a circulaf. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei. i. nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de. 3) pp. Analiseaz izvoarele istorice pentrt. 21-46. în alt laboratoriu. adec. în toat delicatea i rela-^- Dar.258 i dc-licatelâ.' noi nu e aa. e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. le s.: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate. lui. ori vei lucra vei aa. se produce acelai rezultat ce e faptul. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie.'.» de fisicâ sau chimie într'un loc. vechi. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua. atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor. La noi ca puin i cum a fost cât'gat.izaîilo:. creind mai târziu în detaliu istoria universal. 19-20. cci La ori ori face o experiene. ceiai substan.m. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos.. acolo unde în- râurete viata omenirii" . cuprinde timpul dek. 2) p 53. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte. ea „consist în o urmri un curent dela izvor. de oarece pân acum. nu de un om. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii. 1) pp.Kcaz -). un gram dintr'o substana.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr"..i s'a dai sama de întrebuinezi. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice.^Epoca vechilor civilizaii isolate" "). cutm îl principiul de în via el a. civi. vei face-o într'alt loc. odat ce-1 gâsi. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc. stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi. .

160 i. 4) rP De fapt ii reduce vezi p . o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. 5.— unele din ele i putea pp. este un fel de rezumat. s c 1) 2) o) PP 31-46. care. 21-30. i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. apar noi feluri de lupt. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. ci de curente. trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. i lumea fie animala. tene. Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil". apar 600.aa lumii de înelegem desvoltârii rslee.269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. avea oricine la îndemân. Asii ia care. orgoliu noi. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene. scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum". apo» pe Hetii. preoii trebuie cheia criticei . O poate istoric. 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). vom nu e vorba in vi'. 1600— c. o dinastie". „e etc. apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean. care va aduce desvoltarea individualitii umane. Perii. 72. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. numai o cast . Apar alii Mezii. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte". a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. apar limbii bogate în vocale. CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-).>. 47-7L'. Indienii. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne. sine a vechilor civilisaii orientali (c. apare.. 3) pp. prin interpretrile noastre anacronice.. se mic i se influeneaz reciproc. schimba pân *). drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot. de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire. era circulaiei. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor '). evieeti. de aici înainte se schi'iibâ.

care nu învioreaz. Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad. de ce anumite întipriri. 55-56 2) pp. fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman. faa rzboaielor medice" greceti. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. istorie universal a grecitâii. l('5-6. Indieni i Greci". — le fac le cunoscute i urmailor i. 5) pp. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. Omul a început s devie om. noiunea de aici. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute. Peri. timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). lor în zugrveie vieaa. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie. tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi.270 eterne. Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. 73-93. var. i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. pân la capt. când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu. 94-115. cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). în realitatea lor contemporan. Noiunea se în istoric. 4) pp 118-17. sale. „Nu ca o creiaiune spontan uman. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. . prin cuceririle 1) 3) pp. înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice.

i prin transformrile tuturor civilizaiilor. „Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). 13S. 5) pp. ni. A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. 158. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural. mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). pân i toare" Arat acum 330. 158-178.271 sale. greceasc. 2) pp. 138-157 8) pp. 137. s fie i ceiace. 1 16-137. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). 6) p. la Greci momentul când Filip. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. 3) p. în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. Singu- 1) p. îmbtrânise poporului roman. de fapt. care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. 4) p. . de original — atât acum. alt înviind form litatea unitar. 117. fiecare din acecte s pun în legtur. decât ale unui singur popor" ^). când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. 7) pp. etrusc asupra Romei.

: viaa omenirii dânsele. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. 4) p 5) 6) pp. chile i 300 dnpâ Christos'-). pstrând Roma.^'). dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17. tot pace. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare". Imperiul roman era o necesitate a timpului. Dac Roma ineneti i'n a impus lumii. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman". ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag. deosebitelor provincii. Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. s'a trecut de fapt. sceptrul. pe rând. dreptare ideal a omenirii întregi. ca izvorul drepturilor politice. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire. La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^). Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta. 179-8-. ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. atingând ia nil stat înteipeiat lumii. 1^8-J13. pe rnd. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie.IOT IS5.. o) pp i:p. în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei. '>. . „Istoria Romei z'ce educaia omenirii. pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul. care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor. "*). mal în decât c : aceasta c. o lecie de virtute.£rines i macedonean. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru. 2) rP. lui centru se deprta spre grani. fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc. 19-î. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul ''). Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. 179. „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit.^.— 272 pe aceasta baza.

\tinismu[ izolat. roman. din toamn pân frunze. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului".i aceia cari sale. etc. mai puternic decât orice armat.i ti îneleasa mai bine. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman. Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir. altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma.i->.27. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane. IDS. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. f 1 >?i!kl. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric.' d: 1) p. cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios. zilnic. în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei.an: barbari-germani. concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii. i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui. i barbarul a în- întind mâna Romanului. sclavi. i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog. . i nu pentru a-i da bani. . mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu. întinse în lumea veche. în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. cr. Un pom acela. nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter. în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului. elementele general umane i cultural '). pe sa. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si.

470) ^). 6) pd. o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. 525) i Casiodor (n.274 Imperiul roman. 346). 3-11. universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început. i Apusului 2) ''^). 24-50. 51-72. de toate aezâmintele sale. 10) pp. — Avem o splendid a activitii Sf. fa Au- de cretinism gustin (354 alii. 115-146. 7) pp. analizeaz — operile i'vieaa ^). 8) pp. de credine strigate din toate puterile sufletului" •''). literar a Sf. aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria '). lui Sf. Pavel i Sf. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. . care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" . 9) pp. 4) pp. mai strâns unite turor timpurilor" viea. î. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). Vleni. un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. care Sf. „htoria civiliza- iiinii universale'' . 9r»-115. Sf. cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte.. voi.. cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^). 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit. 5) pp. se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. scrie prezint. 73-94. 361. 147-166. analizeaz operile profunde ale Sf. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea . de soluii cutate cu desperare. 13-23. lero- nim (n. loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198. Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. ediia Casei coalelor 3) pp. Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. 1916 p. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism.

i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. cel puiu jumtate barbar. i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru. 240-1 9) pp. 3) Rp. 2) pp. opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. 276-93 II) pp. min 1) deosebit de realitate i adevrat.âU. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^). în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . care a fost un scriitor. „Viaa Sf. loan Damaschin (sec. 220-39: 6) pp. . 770—804). 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. pân la 843'-). opera istoric a (790 858). cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. vieaa de etc. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c. pp. 324-38. Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. vieaa politic cultural. Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). de fapt 5unt i. 294-3>9. i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). în repetiii. 167-185. 5) pp. epoca Carol cel Mare'') ale Sf. Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. O carte rmâne. (672—735) vremea sa'). personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). Sf. pe lâng exasperant. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec. 13) pp. care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf. ^). 700). . \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. 12) 8) pp. care reprezint i barbaria tural. pp 339. ale lui Alcuin . care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c. societatea. 257-76. 240-56. 4) pp. 310-2. care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. (735—804) privitor '"). 7) pp. 203-219. 30) pp. într'o lu- mnstiri.. ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). opoziia bizantin la Coran: Sf. 8-lca). 275 Beda. 186-202. 8)'').351-:: 1.3.

. Bulgari mediu'' ^).7-l2(i. e „plin decuvinte. 7) pp. 1791). 8) Ibid. de noiuni contemporane. pp. i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. sec.. dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^'). s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII. i sub domnia coveanu. Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol. 17=37-53. adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc. al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-). Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . 5) ist. 1-3.ii Ia câteva stuJii de aniânunte. Cretanul i închinat ''). 4) pp. „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). publicând nij-e cu lmuriri. 20=l(. 6) pp. 3) pp. beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod. care dei e o lucrare „proast". 2) pp. Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. pp. pp. 1-11. cu lmuriri. 11-18. i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. md. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . 3-17. faptelor contemporane. închinat lui Constantin ll-le?:. Caliîmachi „Sârbi. . 1-20. se urmresc aceleai aici. 18-20. „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692). dându-se i actul grecesc. i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza..276 Veni. de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^).

nici subt Pecenegi. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge. la nici o roman. ti nu erau altceva. s fi confunde. de opoziie a Bulgariei". sau exist Statul. conceptele naionale". A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. ale vieii locale. îndreptai albanez Apus. care c §i sau chinez.. prmtr'o îndelungat cultur. membri „Ro-- maniei linguistize". Goi). nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord. prin Bizan. de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. uneori pe o strict temelie naional. conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. i numai ramur dintre dânii. i al doilea. . „Pentruc. Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii. Ideia roman venit Statul. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. rostul elementului aromân i în Balcani. foarte rspândite. de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari. Cumani i Ttari. care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. i atât. steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. politicete. cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. chjnezâ deci romana. i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. Avari. râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol.

Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc. naional i modern. Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^). i cestora cu cei din Balcani. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu. 378-445.278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. rrile grele pentru un popor mic. pe cale popular.ai secundare cu privire Români. Domnilor munteni i moldoveni. de Dominus. i ea a devenit o tradiie '). galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. în trecut. i Voevodul. 424-46 . nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. Amnuntele. 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. 4) pp. sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. alt — re- sârbeasc având chiar . Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc". baz — modern pentru Statele Apusului Europei. „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie.ilor. de autocrat. altele n. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase. concepie naional echivalent cu concepia teritorial. a ideii politice romane. cnezia ar fi german (dela Konung).. luat. Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal. ' 3) pp. — 1) pp. E un caz de cristalizare politic spontanee. despre advocatul român tefan Beideman din i acte. cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). Alarele- Voevod are calitate de Domn. pp. la viaa în noastr cultural din acei ani. 17. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. conform cu împrejuîntre dumani mari i muli. 377-S9.

pp. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^). 1821. încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea. pp. .27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. 5) pp. 2) /6id. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). 1915. tânr i btrân. 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede. aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena. Cpitanului lordache. I 1906 a publicat ucrainian". Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. 23=461-483 4) p. hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea'). 5-23. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. Mihnea c aici. lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. legaturile '). in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie.. limba german voi. 3) J6id. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. Iui 13=447-459. Mihai Sturzn .Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor. afar de în istoricul ucrainian M. Ghica. s ptrund. Acesta protesteaz. supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie. zis. Se tipresc Martie acest an..lea. ^). vieaa prifapta condamnabil ale lordache. lui în grecete i românete. pp. pp. 1-4. 6) Jbid. Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii. Hrusevschi. luând parte la în onorurile i avantagiile ei". 449-50 chipurile Mriei Poujade n. „Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp.249-50) pp. 773-93. în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII.— familia lui — planul îndemnul româneasc. 389-425.

1!) pp. . pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai.arabene cu populaie rutean. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor. i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). pstrate prin prefee dela ceti . în extrase de documente.. etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze. cu crezul lui Hruei integral. c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian. reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter.19-lea ^). 18-'). 2c-6. lO) pp. 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. 7-15. Bucovina -). infUieniele . în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*). 43=795-837. 1722. ::l-25 8) pp. cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri. cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. pp pp. 1) pp. 1766). lucrat de Zaharii Mavrodi. 701-3. se cerceteaz sprijinul. lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti. 12) pp. 7) pp. pp.— 280 solid ale acestui istoric'). însemnri despre unele vechi biblioteci risipite. i relaiile 'noastre .etc. trei greceti din sec. cri cri greceti din sec 18. despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). 27-43. 9) 4) pp. reducându-le Ia adevrata lor va- loare. Daniil Filipide "). — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc. Zentralblatt Deutchland din 1907-'). tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". H) 19-21. i încheie. 5) J6id.

istorie.. frarceze (pedagogie. 1-12. 4) Jbid. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. ara Româneasc i Amla. le feudele Fgra Sepenicuiui. italiene. i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde. „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". de istorie. de filosofic. pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau. slavone. a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U.. XXXIX pp. în versuri greceti de Alex.greceti (sec. . în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-). 12-21.Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri. arat mai pe din sec. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc . însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. tiine) Donici. analiza 1) I6id. Calfoglu : în 1797. Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni. nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. 18-19). a românilor din Macedona . sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. de drept i tiine. 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui.991-941. biblioteca episcopului din Hui. 1-34 . deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^). 21. despre vieaa cultural pp. pân departe istoric. 3) pp. Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii. •2) pp. 28) „Origina noastre" '). tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc. de pe opere de gra- matic. apoi despre crile venite din Apus latineti..

A. zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici. ca materie. „Din relaiile franco-romne. dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m. Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). predând ci limba greceasc. pp.282 pieselor lui 1. 16=34-50.uzaki i soia lui Zoia. Fâtu de noutate i de pre. nu ca temeiul tuturor învturilor. o alt . tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. prsete ideia „Im- 2) pp. „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie.. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile. 1-8. care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). 1858). coal. pp. — tot din scrisorile greceti. 5) pp. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : . O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris. 1) 76i'd. XXXIX. în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. M. a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri. pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte.. 4) /6id. Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". ca obiect. — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i. din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. . de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai. aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^).. XXXIX MO.. 3) pp. 11-16. 22=91-112. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene".

tele. .- 283- periul Românesc". 3) Vlenii de Munte . de viea social. artându-i rostul astfel . spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. cart în Se simia de mult nevoia arztoare. 2) pp. s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. . 8-10. odat cu anii de refleciune. care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. 1855. cu o viteaz în- fi totul." Analizeaz cartea. s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. dela striglitilor — toarele noastre nevoi. pentruca apoi. 11-19. pe ele care Ie-a redactat Germania. cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. cri sau vocaii. 1) pp. Aceasta ne-a venit iari dela lorga. de sdit în tineretul colar care începe. vre-o doi ani. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. lui i s biruiasc. de cultur. s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu. s manifeste aple. a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor. . Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. pentru istoriografia româneasc. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze." Bruxelles. i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi. Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. de rspândit între oameni muli. cu o siguran absolut în credinele drzneal. „care pornind dela modesta noastr învtur. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte. în •^). 19-22.

trebuie descoperirea. pp. de a ne cunoate pe noi. Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. dar i interes pentru noi. de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit. naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. o iubete" — el folos tiinei care-i place. îndemnul cercetri într'un anumit sens. una care se urmreasc ce se public în striaib. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam. pentru ea „rmâne atâta teren. în ce privete fondul ori^^inal. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp.284 coleciiie lor. i anume nu numai în ce privete nevoia. . Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^). sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. 2-3. esenial i elementar. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. care se schimb aztzi aa moment la altul. fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. . lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. ideia generatoare rspândit neaprat. 17-18. se public Ia noi. rilor fn . Rmâne materialul mrunt. nu numai legtur cu noi. . care a fi semnalat fr zbav. dar si aceia. sau de pasiunile personale. orientarea folositoare la care se cere pentru alii. prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii".

Bu- covina dup al anexare . 12) pp. „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). 14) pp. se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). . despre aezarea dintâi Ruteni în . 3 acte franceze: în chestia sudiilor. de . ^erani. Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . 11) pp. fiul Iui tefan cel Mare-). 2) 25-6. 6D-1.. 4) pp. privitor (c. •cesteia. o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. 2C-24. i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). un act 'despre casa polinei (1831). 9. 58-6(1. Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^'). Moldovean i Sijn din 1) pp. 34-'). pp. 3) pp. ca cu lmuriri asupra adin lai ") . chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. . cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. 85-87. im-- portant deosebit. legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". H) pp. 57. lui Alexandru Const. ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . 6) pp. 1791). prin trei . 7) pp. 31-33. 57-8. 65-<j9. 45-56. 33-34. I. 13) pp. în Bucureti. 5) pp. m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. 26-31. note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena.Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. 73-77. 1655)"). 8) p. un act din Colomea o 1580) . 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. 2 acte bucuretene (1572. Negri (1865) •de cea '^) .

141-45. 1760)'^). 9) Anul 11 ( 916) pp. Focani (în (2 din 1664. 17-18-lea. 1 Evreii din Aloldova '^) . 2) pp. o însemnare a manuscriselor . orânduiala Iui Grigorie Alex. VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). 118-21. 89-103. fost ri- judeceasc" (1602). 165-68. 6) pp. 286 Bucureti 1 ') .. 7-8. 126-29 79-91 . — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. 15) pp. — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^. multe lmuriri despre (c. V). arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773).. — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. 11) pp. 215-226. 26-7. Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). 12) pp 14) pp. porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). unde vinde o iganc'-). 8) pp. Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). 80. 18-20. 30. 13) pp. al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec.: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') . „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. mnstirea familiei lui Sf. Lpuneanu. lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). 1) pp. 3) pp. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^). 5) pp. 114-18. care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). foaie de zestre oltean (c. ^*''). 25-26. o la socoteal de clieii Bradin sec. ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). 87-9. „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii. noble buce- vinene Frunz (1788). 1.'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. privilegiul iu'. Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. 2 scrisori din 1821 e postelnicul . o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod. ^) . 4) pp. 1748). 7) pp. 10) pp. „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838).

zapi. 83-101. — 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu. i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). .^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. despre a lui Piatra Neamului (1765. Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie. . o tire despre Asachi tiri nou despre Despot. pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. 17-lea). Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803). oastea veche (1600). Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. 125-126. 5 vechea Moldov (1836—42). (1838). de pretine i un contract de vier 1838 9). . o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). 12). lui ctc. 3) pp.— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. hârtie de sul unei domneasc Const. 5 din sec. 1785). Mitropolitul ardelean loasaî (1683). chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). marturi al gleni (1686). Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792). o po- runc domneasc de (1860)-). relaiile lui Polonia. 1676). procesul unei opincrese (1753). 141-51. apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676). scris. 2) pp. comand tean (1819). vân1783). 1801). „neamul Dingi" (c. un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729). stpâni- rea Iui în Moldova. episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. o danie rea Sf. boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. 1650. se arat petutun în trecerea Despot. oastea (1687). ferite — lar polone. o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). act vasluian (1766). Vineri din Târgovite.. Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782). scrisoare de afaceri (1799). biserica Sf. (1782). moia igneti (Tutova. bilet de trecere (1754). o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826). înainte de Domnie.liei al Mitropomuntene (1750). protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**.

Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. 48-52. . pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^). 47 (in franuzete ibuCctinuC iast. i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855. pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf. 43. târâ ârii vecine ^) . 4) pp. Gheorghe din Suceava. din partea unui General guvernator legturile . 196-202. 9) n-r 6. 77. 7) N'rii'63-4. Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp. pp.— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A.2S8 zare în inutul Neamului (1604). 181-86. 4!. miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec. o cheltuiala de nunt (c 1700). in 5) N-rii 40.Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana". Hurmuzâchetii (1834)').. XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -). Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului '').3) „Cum se face o noblee". 19l6. 10) n-r 72.=). — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp. Rosetti. 192-4. asuvire. 8) N-rii 64. un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827). 6) N-rii 44-46. ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) . — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"'). Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia". 179-80. 189-64.i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)"."^) i 1859-66 sub Cuza Vod.94-5 12) n-r 74.— O descoperire privitoare la llie Rare". 84-5. 11) n-r 91. sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia. O judecat a oUrii noastre din 1877. 9 do:.

10) n-r 112.289 multor persoane. . 3) n-r 91. 4) n-r 96-7 n) n-r 99. meritele fiecare. cari de fapt nu istoric. culturii noastre'^). în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul. cu decât prin fale. 34. pe care i ind c în acest studiu.tinuC Iai (1916) n-ro 1-5. 9) n-r 109. 111. în iluziile i) n-r 79. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" "). — — (\828'39y^). 13) N-ro 116-17. istorice puine ce noastre'). lui i România (1877)^). 8i-2. Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale.— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^). S) n-r 11) n-r 109.//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^). din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice. 111. O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor. Grecilor i Sârbilor. interesul cultural din c. î9l6 p. 12) n-r 115.e. pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern. inst.— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^). i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. la!. cât i a reginei Mria. culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •''). în limba iTancezi in ^uCe. tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^). 14) pentru studii 10. I9l6 p. arâtându-i istorice. Vleni. tiragiu aparte. — — rile noastre despre Koglniceanu"). 6) n-r 100-1. are înrudiri cu familiile de sânge ain . pot fi stabilite atent. francez i spaniol. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat. 7) n-r 104. lsând la o parte tot ceia ce în tradiie. faptele lor care cer înlarea în ranguri. 2) n-r 90. a Sârbilor Banat. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^).—/?e/fl. cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. 112. pe baza intereselor economice inexorabile. real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora.

. Vasile e din Bucovina (n. Arat la început împrejurrile i modul. 1916 p. partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst. poate s €u baz exclusiv modern". 48. 3) lai. care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti. public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. 1915. tip. Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. începând cu epoca antic "*). 122. Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. popoarele balcanice. iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. tip. 4) pp. Jbid. Vleni. trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni. 63-80. care vor adnce o armonie au la ^). 1916. 91. Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. 48-62. p. 1917. Statului. statri „Ce înseamn popoare balcanice" '). conclude. 1876). pentru ele . 3-9. Bucureti. asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea.. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. pp. 1 '^) Crimeei ^). i9l7. 10) pp. I9l6 p. Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. 103-4. o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). 81-87. 42-59. 5) pp. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. 293 sentimentale. aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. 7) pp. pentru lumea apusean. împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai.. scrise de el însui. a) pp. 5-38. 91. p. c tot trecutul ne dovedete c. pp. 8) pp. 10-47. 9) Iai. Statului.

13) pp. la pp. Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. 41-83. 1913. i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . prin Hurmuetc. Având la în- demân întins un material istoric : bogat. între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. 16) 15) pp. 7) pp. tip. pp. p. deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. 39-68. 3) pp. reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. 64-76. Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . 173. Pumnul. 6) pp. pe toate cile. 1916. 90-122.tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în '). O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) .: . 368. 69-90. 2) pp. tip. 11) pp. 43-63. „Progresul". al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai. vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. Ucraina Petru . 1917. „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). Poenaru din 1831. 32-42. epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). 1-13. . 12) pp. 3-35. 4) lai. Paris. 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). 132-UO. piedicile puse de episcopul Hacman. 10) pp. „Progresul" p. pp. 14-31. a d-lui P. ne d o expunere tiinific i solid ^) . 1917. in 5) pp. 14) pp. 97-131. 100-172. întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). 559-580. 36-99. 9) pp. pp. ^) zaki i A. 77-9(3. . al Aa ^). partea aceasta s'a''.

5) Vezi i conferina lui lorga. 9) neuista istoric. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp.poCe. 114-125. Stolnicul Cantacuzino.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. la c care stpânea absolut. ale poetului Belgia. Serbia. Iai. ci 1915 p. — Iui ^Despre cronica vici. Cost. pela 1685 (publ. Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt. 104-113. Paris" (p. despre nite afaceri ale sale intime familiare. 253-337. Dunre. 15). 3) pp. 1917 pp.a Cui Dla. Portugalia Italia. fiul lui în seam" Ia ^). Rusia. 6) pp. lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%. 7) pp. relaiilor noastre cu Frana"). „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. pp. aici Conachi'^). 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252. Dacia. 1916. III.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor. ca pân 1836. Rzboiul al arul Alexandru I-iu . 8) pp. 1-9. care mergea pân 1558. Anglia. 4) Iai. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent. i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul. 9-15.on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni. 338-367. tip. Cronica 180O înainte e plin de noutate. asupra. 2) pp. Mitropolitului în de A. „O cronic nebgat goftului Mateiu. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. E analiza cronicii Lo- Branite. . 7'arts. Conachi (1840 — 46). Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const. 22-54. 10) 75id. în momentul acesta. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. de valoare deosebit.

Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. nu întors ^) . la s:aunul Moldovei. testamentul Doamse toric". 15-17. 12J. 2>22. B. . 22-24. cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari. 293 aceasta i cea editata de par. neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). Statele înfiinata de congresul din Sârbia. 6) N-ro 45. 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat. Stol.Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ). Bobulescu {in . N-ro 4t. mollui doveneti . Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. (1748— 1785) '). -9) . pre'aii români în Rusia (sec. ..Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . nasc Ruset diferite O 776) dn . Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753). sufletul naional formaiune . Ducule pretendent . Dp. lai. care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. 3) pp. N-rele 51-2 I6îd. extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . . lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus. S) N-rele 47-50. — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^). popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . diferitele popoare în ce Europe. . 5) 7) N-rele 46-68. 1917 N-rele 44-61. 2) pp. musicani domneti . aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. 1789)3). si 6 doc. popoare^).

DleamuC .uj~Curopa. 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. 3) N-rele 58-61 n-ro 5 . N-ro 31-32. 1832) N-ro 35. universale. brut. „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). nu formata din dorina popular. Jbld. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române. 198 p. A) Iai. preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. i CLpusuC în revista englez aS. tip. spusele unui francez despre Gr. prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^). Neanul Românesc. 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. eare în prin felul cum i-a fcut d România. i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc. N-ro 30. arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. . a cerinei creia rspunde.1. Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. 53-41. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^).. în românete a acestui Românesc. Maramur i Satmar. Watson — {jfCe. se face comparaie între felul cum s'a — : . 1917 Ianuarie) scris în de lorga. ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat. lemne pentru coli (2 doc. . al XIX. de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp. mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. trad.Gânescu. „un element nou : exemfcut 1859.. No. lupt in 2) N-rele 55-57. 117. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. . a caracterului care avut din capul locului. 1917 n-ro 40-41. din Moldova 1825. transformând concepia ideal într'una material ritoare alte . fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului. Tlomnio.

Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. 6) pp.. zadarnice. 17-25. i hasarduri.. nici baza vechie anteroman. fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. au venit gata formate. având dac nu contiina. toate. 28-38. aceste podeci. Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg. 2. i -în epoca roman. 1. c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare. 4) pp.i:are-i alctuiesc. de instincte rdivergente. 295 . misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei. mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor. dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. 1-3. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv. influenele paal pale germanice.fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii. Habsburgii 2) pp. de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica". Boemia i Ungaria i operele lor ^) . trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . popoare de sânge deosebit. 3) pp. regalit- ile naionale 1) p. 5) pp.. 11-16. . le-au c . nici situaia poare. localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) . 39-52. ci numai ale unor combinaii dinastice. care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul. crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare". nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. 11-16. pentru o lung dar fatal conveniune.

slave avut. i celtice.. i: Austria nou i carte. principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel. 6) Iai. 4) pp. concepii originale. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^). iari la deosebite epoce. p. i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul. ICS-IIT. ct ar V. ci un amestec cu popoare finese. 1918. în ce priîn vete crora >i fapta. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . Aa c rasa. 7-20. 7) pp.. Peitru ca. i:3. ei formau cât de tot aa de puin un popor. radical curit de pcate trecute ale omenirii". naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. 2) pp.. c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete. german nu e pur. tip. spontaneitatea revoluionar a altor generaii. idei dela ivirea pe de scena nou. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt. oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^). 5) pp. pe vremea strmu: trilor. pe urm. obscur. ci dimpotriv. 3). . s'au supus. Neamul Românesc. 53-65. o ori contiin naional. pp. 17-iea-). 93-104. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. i o datin politic. omenire. a adus istoric.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. Germanii n'au inovat. 1) pp. formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez"). pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). 79-89. 6<5-78. iniiativa creatoare. 5) pp. i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. a unitate ei o mai discut. 3-5..

Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^).icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. au czut princip. lumii. au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c. 4) pp. 2) p.. 3) pp. a conduce". . un singur aezmânt p. 10) pp. care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei. literatur i aezminte. — „Noua rr. 52-62. 41-51 8) pp. 7) pp. V accidentale. — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck. 33-41 .* afara de regalitatea merovingianâ. lor. 80-105 6) pp. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii. Regaiitâi'. 12. 21-32. puterea de ci ai crea forma poltic original". c — — iau dela alii. 9J pp. 7) pp. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. prin care Germanii n'au cptat „libertatea. 1(^-114. I) necum 20. nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei. când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^). dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. etc.'•) pp. cum nu veniser pierit. — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti". mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. aceasta fost într'Insa. cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. 63-73. „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art. 74-S8. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. 115-121.

din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). P. la la Iai (în 1769). 10-15. 1808). pp. univer- forma prezent. Fotino Alex. Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. 1-10. 16-20. ^). familia Stamaty. sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. de scurt privire sintetic. Alexandri i . un Provensal Alexandru — . polit cetiri italiene la noi. prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . si Note polon extrase istorice Sarnick!. Ubicini în la 1848 2). Lascarev (1789-81). Lpuneanu.. — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const. 1845). 3) pp. Ro nanii i Austria (1738). 4) pp. dram de Rozie. (Iai. — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S. 2) Jbid. artându-se i limba IV. director al colii centrale din Iai (tip. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. . Elîsabeta : vrocordat (1715). un Kohary în Moldova (1737). de Alex. . Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. i spier 1770. d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. Iaii în 1770. Lochmann al Iui chirurg Sf. despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris. cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie". 1918. Govdela. Auerbach 0. despre 1848. . Sava la 1818. 21-95. Ion Callimachi. o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. un roman al lui Nicolae Vod MaSt. Varovia. .298 i un singur principu nou omenirii**. i uu strinii din Moldova (1827)^). tefan Toma. Iai. 1822). uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. Vod Basarab Domni basarabeni Alex. la trad.

o cercetare critic a tot ceia ce vede. elevilor Blcescu. Codru Drgaanu. Marmontel „Versuri" lui ^) . obiceiuri. Asachi din 1846 pentru '").^fluenele strine ') . 12) pp. 299 . individualiti. noi. 6) pp. O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. 3) pp.. „Divanul lumii" de D. — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. . traducere din francez dup ^). „Istoria Valachiei". 13947. 1914—15. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. 66-73. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. 10) Jbid. pp. 31. o jalb a sate lui lui Gh. 50-(i3. plin armonie" Lista ^). urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). 74-78 i 93-95. cu planuri de viitor. cu mustrri aprige. cu Ringala. 116. l-ie. amestecate cu discuii filozofice. Paris. un articol inedit „Serbarea Patilor" de M. — •mânâstirea Grjdenii (1721) . Cantemir. Vezi dup Drguanu i 8) pp. la ^) 1824 la 2). a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea.. . in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. la Buda Costandie episcop de Buzu (1813). . rural. 7) pp. 21-28. Mitropolitul foi Ignatie (1815). 29-30. 4) pp. 110-15. "). om foarte învat. Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). 2) pp. „Moraliceti haracteruri" lui ^). — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. oameni. 5) pp. „Pirostia Elenei". care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. 79-92. 64-66. de cltorie. 96-109. „Varia" mormâutul Const.49. lorga. tip. 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). Cantacuzino. 9) pp. perirea Americei" de . cum nu le poate da decât un suflet. a : crui oper scrisori e. panegirice înflcrate.

.."*) Avem în ] Polonia. i fica lui Mare la Alios- cova ^).. lai. n-ro 68). Rumânii iSlaviidin Austria (1848). fiomânssc. „Tighineanul" (I8?0). Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c. I9l8 n-ro 67. n-ro 19). 1739 /âid. n-ro 100.. Note 1846 i influenele noastre in Ucraina. 163-4. Basarabia Toma. unde se aflau pe la 1400. ^) 2) pp. 4. Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. /6id. din 1859 . n-rele 91-97 (i e. arat pustiul din Podolia. Anexe: un doc. Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru. Ioan Caliimachi. condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia . • 6) /6/a'. /6id. . etc. — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84. relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. în . Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571. act despre grania Prutului (fî82l)2). încercare de unire a Românilor din Austria (1548). gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. un medic francez Dr. odoarele noastre (1866) noastre (1868). Alex.— 300 evenimentele dela 1821 . din Moldova Paris (OZeamut Românesc. 1918. Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id. i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei. 1691. . '). nro. 151-62. armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. Burada despre Românii de peste Nistru. apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791. n-ro 95). din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th. doc.xtras aparte p. 71.. o poveste „Rodia" de Sevastia uu .^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina.. 1 . ofieri. stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru. 47). . Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769.. n-rele 98-103 . Muzeul Soroceanu. îupta zice autorul. întâia gramatic basarabean româneascâcle I. 16 8.

no 113).. etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S).. . originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea.SS7 (]6îd. Aurelian. n-rele 104.oi A. ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd. 1479 {\6id. întâia reprezentavie de opera in lai (IH31). 1) 76îd. despre situaia noastr. 33).. romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id. n-ro 105). cltorul german (\6id. Ardeleai din Sassebes. Aus114-15). 4) Alte note istorice Ia : p. Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri.. profund" despre Basarabia la . 114. n-ro 101) un ziar din lai. O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui.. economistul {Idid. \6îd. lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip. necunoscut a moldo-române fa de . — actele oficiale în „Andrâssy i I6id.. declaraiile lui Bismark despre Frana. O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac". \6id. n-rele 109-112 (i tiragiu aparte. n-ro 108) o votare interesant 2) /6id. . E. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. dascl in Slatina niun. ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova. „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116).301 teratiira româm^asc. din 1593. n-ro 106-R9. n-ro 110. extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844. lJ-64. Canini. 1868: navigaia pe Nistru inc din sec. 116.. n-ro 104. o carte rescu. O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul. Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id. Tucher Ion prin Moldova despre ... n-rele 117. 1862. tatl lui P. tria i Rusia la lSo7. a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812. n-ro 114... Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r. cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig. 3) /6id. probabil nu românesc. . anonim) ]6cd.. n-rele I. pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. n-ro 102. S. scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc. n ro 117). Gh. n-ro 109). tean în 1823. scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. „desvoltarea drepturilor 1857.')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". biserica din Mrgineni (jud . o profeie bulgreasc la 1. publicat de Potemchin in 1793-92. ^) spiritului în românesc în Basarabia..

nro. bucovineanul Nichifor Iliescu. Rosetti la 1859. no.. 1840. (1706. nro. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id. {96id. Gh.. 127) 1864. în Moldova la . tip. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-. Ceahlul în literatura italian (1862).. Bagdat la 1845. (1854). O comunicaie valoarea 121).. 216). Bleccu Celii (1859) I6îd. . 130. no. Domn U- Frana i medicii notri (1857-8).1855. pierdute (16/d. no. Cum am intrat în Dobrogea (I6id.. legturi cu Frana c. 302 Aliana". n-rele 13?-130. rector (1861-2) \6îd.. n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai. 126. în care spune c merge pentru . Duca. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. . 3) I6id. la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. no. etc. Bal din 1780—90. Nic. Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N. IstratI. 163). 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui . o discuie de pe (16/d. nro. Alex. no.^) — „Mihaiu Kogâlniceana.682. (I6id. . no. 118. I .^) româneti 1845. întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. 155-56) 1856 (\6id. no. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. româno-francez dac Boerebista i prof. un proîn la noi no 195). tipografii crainel la l librrii la 1865. no. n-ro 117. {96id. 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. J6id.. .. 140.. nro. prerile politice ale lui Kosuth. poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd.... 1739-40) \6id. Francesi la 1878 (lâîd. Repey. cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc. Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id. no. candidai la colae domnie în 1859. . (\6id. trsura arului Nila noi. al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). obiecte de art de pe . no... 144-45.. subt regimul înelegerii verbale. (1864). Asian i N. T.. o scrisoare a Iul Const. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy. Istoria francezului L. tiri despre vechea Basarabie (1859-64). cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id. francezi Ia noi în 1859. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. 122) coli caMoldova (1846) I5id. 120. 128). la Paris 1779 din biblioteca boierului St..^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol. no. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian. nro. 129. 138). no. nro. 119). 147). no. etc. 150.. 133). Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su.

popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României . .— „Politica Mifiaîu Viteazul". o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857). 2) 9Sid. care lipsesc între ele') i. n-rii 342-352. 7) n-ro 346. 25). 10) n-ro 349. în toate elementele ei. unit. Dup câteva cuvinte in^). i aici factori interni: clasa conductoare^). no. no 2M») „Henriada" lui Voltaire. elementele de legtur moral i materiala. neprtinitoare a libertii cretine în Orient. 9) n-ro 348. 3) n-rii 342. 96id.. : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. (96id. ranii ^). adin 1842. clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id. no. 243). care merge pe urmele unei care tradiii politice. cercetând mijlocie''^). 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo. în care cercetând faptele trecutului românesc. 11) u-ro 350. extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850. no. p. 5) n-ro 344. {J6id. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. 1) 96^. ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop. (7^iW. 6) n-ro 345. Origina ntatea brie actual".. no. carte a lui Vasile Vârnav. 28''>). sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. i s Mari. no. ranii"). Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. 313 4) n-ro 343.. vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. 8) n-ro 347. 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia.. 297-8. cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern. clasa mijlocie ^). no237). no. arat factorii interni din România veche: boierii '*). no. {96id. 1772 {96U. 294-5. 2) Jbîd. legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc. (76iVi'. de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^). n-rii 292. (tiragiu aparte. 249).') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui.

cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35. aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. apoi se închinat lui dasclul 1. româneti (1787-1817)^). unge d i listele bogate. . ale prenumeranilor la crile greceti tiprite. 6) Jbid. 304 i activ. Daciei româneti" n-ro 329. ioas gramatic.. 4) /6/d. '^). 55-57. "). vezi i »Ideia /6id. 5) Ibid. La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. pp. — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc.. Gorjan. însemnrile româneti de pe ele. pp. constat i Bicinia. al Ploetilor. tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784. pp. pe baza unor a Anei Comnena.e. pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351. 103-113 (comunicaie la Academia Român). 7) Jbid.. Ia 2) n-ro 352. „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii .47-8. aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni. Ploeti)''). „Danii româneti Mihai Vod uu . cuvântare) 3) P. Bucureti 1918 pp.oista istorica. pe traducere.. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite. i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi. prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci... „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. 65-80. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -). îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul.. Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu.. V. pp.

ca i de Italieni i Hispano-Portughezi. legturile i modul lor de traiu. i influena renaterii la no?. preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea. Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. pp. unele le sîntem premergtori. vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc. Dim. Sacea i Seslav." Clugrii. povestea liric. o imitaie Nord i de Bizdnul din sud. negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile". în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi. i la i balada împrumutat de noi. dovedesc c.. n-ro 13031. Cantemir opera lor istoric. dau o literatur 1 ) 76/d. în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 .anice din Apus. reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu. împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale. prin obâria. venit din prile noastre la ei. Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. „Ctialis". indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii. 20 . dela Frana cruciatelor". I9l9. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic. a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te. Cantacuzino. in comparaie cu popoarele rom. mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. ci numai cu tradiia odat cuindian. judeul Vlaca. în Aa Const. critica. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest. a ducatelor bizantine".xtul Apus.305 Voivodatele lui Tatu. noastr.

Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445. . vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar. Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. grania ardelean (1704—92). cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". pp. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878). Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi. despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea '). 1874). Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. „Belgun" ori2) . cultur. cu arîn Vrnav — 1) 16id. i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. Const.. Romanii din Bosnia. 170-87. 165S. pp. Ibid. ginea . tipul Grecilor din Moldova. . stilului. 3) Ibid. Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. cum astfel în acest an. Rolul frailor Renaterea româneasc ^). neamului Basaraba. Verga.. Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. 162-70. pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . Cabal- . 135-40. i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. la Spanioli F. noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit.306 româneasc. pp. astfel pe când Frana. valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci".

pp. 4) pp. 224-31. 1501. sat de vieri : Odobetii" ^). 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. Costandie . „Un vechi înainte. în în Dealul Spirei. . 1856). 1559). preoi. — i 1. 232-54 . rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei". etc. vtafi. . cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840. .. 93-200. ''). 232-35. rela- greceasc 1847) 5). vezi o analiz întins.. . pp. 5) 76id. 2) I6id. „Din scrisul nostru i despre noi" ^). . Alexandrescu dela poetul francez banul Gr. 1497. a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. financiar. — a lui 3. . pp.. nume la i nou neobinuite. pp.I6îd. danii domneti la Muntele Athos (1487. Cartellieri etc. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2. . de un real folos timp"'). adec a celor dou principate. Originea satului satului. cu observaii nou. despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. trad. etc. 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740). Zappa „Trântorul".. 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844. despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. meseriai. „Cea mai bun carte francez despre noi". pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr.^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. universal în dauna Francezilor." (Bucureti. „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex. 3) I6id. al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea. Extrase din cartea temeinic. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. importana de pe 1650 ostai. pp. plin de judecii i tiri despre vieaa economic. 1919). tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. . Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . de Dimita (Lipsea. ca i acti- i. 235-39. 201-216.

piesele teatrale. cele 2 conferine: 5) Bucureti. 239-54. pp. aceast chestie Cultura Neamului Românesc. Se cerceteaz în activitatea poetic. pe baza : date cu expansiunile etnice. n-rii 124. acum. 1) pp. i termin cu aceste din „Colonizrile îns. n-ro. cel Mare" "). sean. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru. 127- .. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. 1919. 2) Tbld..l25. pp. dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . reproduce 2 documente . dela în biserica catolic. i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). vezi tot hotare et- nice" «0/7I. 4) J6id. pp. care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia. când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact.. „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -). i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui.128. dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ. cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina. i 1919. Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^). — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris. 267-270=367-370. i 20. nu pot cari servi. „Hotare de Stat p. 3) Jbid. irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez.308 iile franceze cu Muntenia. îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ. 1856) '). 254-67=354-67. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. cunotinele.. (1461. vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid. (f 1875). tendina moral sntoas. dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip. dreptul Ia autonomii.

I9l0 3) pp. i art popular" ^). 6) Bucureti. uu 2) pp.* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. Cultura Neamului Rcmâncsc. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^). . s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie. universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''.309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. 3-31. Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti. cântec. de a se ocupa de inscripii. Ne-avându-l supt condiionate i garantate. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". 57-76. de elementele de fol:lore. 3o-j4 (foi^ 5) pp. . documente." naional. nefireti i-o i impocercetarea statului sibile. Cultura Neamului Romanesc. 79-99. p. tip.in Statului. I9l9 p 170. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. necesitatea de a i recunoate român tirbi. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V .. rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine. tip. colonitii lor pot cu atât mai pu. Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. poveti. 4) pp. clâdîr. hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea . — cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru. „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente.

Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. marii scriitori ai Rusiei. 139-151. II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. ei pentru cler i rani i I-iu ^°). ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. 2) pp. 105-122. 13) pp. soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30. delimitrile lor naionale. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. XVII-lea ^). al XlV-lea^). 6) pp. '') . desfacerea polon i încer. 11) pp. . Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon.. începuturile (c. societatea ruseasc '^). civilizaia polon i originele ei. a lui loan Bogdan". Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora. 8) pp 88-104. influenele apusene i bizantine. 46-58. îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. 125-139. 1 760) '') . societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^). crile unui stat popular rusesc ruseti. 152-165. cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". 3) pp. 4) pp. 39-46. 5-19. împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . 10) pp. 5) pp. Rom. 7) pp. 12) pp. 58-74. 1 670— c. 77-87. 30-35. în sec. pp. 310 oper. 9) pp. 166-178. de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^). i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi. amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. literatura i . a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc.).

vom pe asista cu adevrat. care s'a scris de atâia s cuprind aici. tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez ').. poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul. 2) p. în nvlirilor. în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional..Ro- fr mani i Frânei. 3) pp. se lui Ludovic al XlV-lea. 408 {=Studu . veacul al XlX-lea. Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16. prin monarhii absolute din sec XlV-lea. 1919 ediia de Academia Române). Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. In intropreioase asupra întregei opere.-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo. p. ii cercetri. i atunci la numai. a „naiuni" franceze fiecare. dar incapabil de a dup interesele sale.. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. 9-10. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni. aa II despre tio. alctuita din leciile inute la Venim sale. 8-9. Va cuta s s ceia ce va contribuie. de ce este grandios în personalitile dominante. unui popor care ea tot ce se în stpânire. Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne. elementele alctuitoare 1) Bucureti. asupra cum înelege expun lucrurile. Serviciul geografic al armatei. Eu — i în atâtea feluri. politic ei. cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". aciunea ^). Arat s deosebirea între istoria teritorial. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez. va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal. încerc ca pentru noi. istoria poporului francez. dup însemntatea lor în desvoltarea întregului.. tgad noua formaiune organic a poporului francez". de ce e plin de micare luptelor .311 la opera însemnat. zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate.

12) pp. înFrancezii. 6) pp. 18-8-219. 217-239. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat.lui formarea unui centru naional francez^).312 francez '). 263-85. publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice. înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^). Neam. de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. 15) pp. 45-6!. 77-88. care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat. 8) pp. Cult. Românesc. tip. trece ex- 1) pp. 12-28. 377-408. 2) pp. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. care se pot interpreta. poporul francez ''^). i alt cum. Bucureti. 7) pp. în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. lui Ludovic XlV-lea'"). 29-44. burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). 11) pp. 349-76. vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. de rzboiu. 329-A7. Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). 138-163. . S) pp. 3) pp. Carolingienii i începuturile poporului francez"*). Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). i dac ar fi fr îndoial. contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). 4) pp. 117 . demn la multe discuii. 18) 17) pp. 164-187. 19I9 p. -'). 236-262. Î6) pp. luptele •'^). „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). 62-76. i în traducere francez. 87-137. regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). 309-47. 13) pp. reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). 287-307. 5) pp. Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). 10) pp. 14) pp. izvoala Dup câteva cuvinte introductive. în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"').

Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat.S. a Hunilor în '^'). p. bibi. 503 studiuC Curopci suco'^cr. 10) Voi.iaCc. pân in înfiinarea Republice! Statelor. 3) 6) pp. lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. 215-18. IV pp. 13) pp. p. 27-35.i anti. p. 86-93. 502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. 5) pp. bibliografie p. . 12) pp. pt. Marco Polo. 1919 p. 1) pp. editat de Hans Helmont. 65-73. din dumanii Germaniei. a Maghiarilor ^'^). pe scurt. bibi. Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor. a Alhaniei^^). 7) pp. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). 2) pp. 489-92: bibi. 502. 4) pp. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. p. 5J1-2. aciuni engleze i olandeze cele . il) pp. stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . 3-. partea a evenimentelor din contemporan îns chiar. \'\ Bucureti. 15) pp. decderea Olandei. 433-44: bibi. IV. 8) pp. 14) pp. Bulga- rilor^^). „Welt istoria gescliic/îte" . 396-432. 494. desColumbO. chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). 9-17. 94-117. german Lipsea. p. 363-95. anglo-francez pentr. largul oceanelor (1580—1660)^). Rommilor^-). bibi. mare'').Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm''). 74-85. Mrilor î. 445-87. \ iCartea a aprut numai în 1919. 500-501. cu numeroase ilustraii. 58. ganilor^^). cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale.. 36-64. voi.hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^). 9) pp. De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"').

— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. i Balcani: un Stat albano-român. 2-11. cruciatele i Angevevului p. trecutul gariei . 11) Bucureti./za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) . 5) pp. în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. Românesc. privire lorga pentru a da la ei. întemeietori de ^) stat (IISS)"*).) 0. etc. 10) pp. BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii. La congresul de pace din Paris. p. hotra : la Congresul din Paris. 18-30. 8) pp. . Epir. i apoi ^) . îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. 37-42. pentru studiul 12) pp. Neam. '21-25. 7) pp. 4) pp. Românesc. 13) pp. al XlX-lea^). Macedonia. Un- i al României. Europei sud-orientale). pe care-1 doresc amândou naiunile i. linitea în '^) . 15-20. ed. 47-61. 2) pp. ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. ori- gina Albanezilor i ^^) . care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. 6) pp. Neam. strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. 9) pp. 43-46. Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. 7-10. 14) pp. In scurt înf- ieaz : originea lor. de Neapolea Bucureti. Cult. româneasc 75 + o hart a Macedoniei. 11-18. Cult. 62-74 . ed. lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. -i crticica . 1919. expansiunea albanez sfâritul 1) tip. 11-14. al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. 1919 pp. tip. Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). 26-36. In scurt ne informm despre . crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. adec a frailor notri Aromâni. Tesalia. francez 3) pp. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice.

apoi pe expunerea. tip. muli i cu numele. altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. Scanderberg din sec 15-lea. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. urm rostul d ei. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi''). primirea lor. 72-3. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" ''). 2) pp. Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. Neam. Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^). i . 1919. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români.^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. 55-63. 50-55. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. 3) pp. oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^). 43. n-ro 33-36 I9l9 p.i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic. 30-41. O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. 4) pp. Românesc. 8) %eamuC nomân&sc. unde se oprete beti. nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. 5) pp. 64-Gb. Cult. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic. 45-49. 67-8.315 mediu bania i statele albaneze'). cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. 7) Bucureti.] 6) pp. i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez.

17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. la 273-283. . 11 i OfC&cunuC Uomnesc. negustorii. aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat. pp.. politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. superioritile bucovinene'). din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^). note despre (18C6) i de pe cri bisericeti. 66—7. i strin ^). i diferite timpuri. observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. 215-6. 1 5) neuista istoric. — 14. e9-95..31G covina" '). opera tipografic a frailor Christidi" . pân lui în zilele noaau când scriitorii. cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec. 224-7. 1920 (VI) Bucureti pp. 221-2. 1919. care a existat totdeauna.. învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. „coala i o bogat list de prenumerani.. constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii. pp. dela origina însi a neamului^ nostru*. V'edem vieaa eranului român intelectualii. Moldova 7) Ibid. 4) Ibid. 215=6. lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. pp. n-o 22. n-ri 1919 n-ro 2C6. 243-4. 24. reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui.. Punând fa în fa dou acte. 6) Ibid.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . 3) n-ro 221 i urm. n-ro 206. influenai de curentul istoric al zilei. — 11 (comunicaie in Academia Româna). în stratele adânci. unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit. preoi. Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. dovedesc „aceea perfect unitate de via popular". ocupaia ruseasc 62—3. „Lucruri nou de danie 1) Ibid. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor.

88-91.') în Iui (1661—56).^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc. Alexandru „Liicien mmete". al XV^I-lea. 9) pp. Aaron 0847). b'serici. dela Petru Aron (6964). .. . Gr. I.317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec. stupi. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676. de P. Mandinescu. 8D-83. lui. Eliad(?). Su- (1852).^) 6 doc. Teo- dorovici (1824). cununii. Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie". care scrie partea româneasca a actului slavon'^. 5) pp. pp. 4) pp. aici. pp. 2 dela tefan cei Mare (6971. '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. — 1757). 69-74. Molnar (1800). 69. 83=86. ' '). : 6) pp. inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld. 1 dela Petru Rare (7035). „uurgii" i Evrei . Gh. la . 162-169. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ.persoane. pp.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). Rom) II) Ibid. Românii din Macedoolria noastr boierul român. I) p. toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului.. 119—21).^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite. 225-35 (comunicaie la Acad. Ai. Florian „Un romantic poet al unitii naionale-. M. Gnescu (1856). . nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . Roniulus Scrib an"" 3) pp. de discursul din 1836. 8) pp. 10) Ibid. 7) 75-80. lescu (1837).''. (1581—1798) cu sec. Muescu (1860).. pp. Creescu Cerntescu i V. despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. etc. trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. istoria universal ale sale. 2) pp. 7008). Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. 74-5. aezminte vechi din Moldova. 6 acte româneti (1807—23) despre moii. 123—4.. Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). pp. . de poeziile Istorii i I.^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). 86-88.

170—175. re- lev mâni lor unele lucruri. în o direcie sntoas. aduse. ca lare. pp. a crei „idei. care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i. ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. 3) \bld.. ^) Cercetând. care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci.318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate. diploma de nobilitare a lui Gh. 'privitoare la Ro- mediu. a E i. pp. apoi în Boemia (sec. XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi". dar interesante contra Mitropolitului. pro- babil Neofit.^) Alecu Vrcanu. cai fiorul de trecut. negustor bucuretean. se d i versuri „triviale. în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil. în câteva noi istorii izvoare apusene". izvoare apusene. 1) Ibld. încheie spucultura porumbului. pentru alctuirea unei universale. 201— 2C6. 2 acte latine dela Nicolae Petracu. vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" . luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal. Cioconeti." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu.. etc. dela Radu Vod Mihnea (1622). ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale. 2) \bid. ca element militar în loni. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. cu o interpretare în evul nou.. 193—201.. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. pp. (1818—29)..^) Aduce înainte aceast plant nou. .

1(^-117. 12) pp. in comveacul srac. 1599—1654). cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu. vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. rom. apar înc când deja înfiinat. 262-65 . 39-59. tip. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). . femei cetitoare la 1850. llx-27. ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . 8) pp. I9u9 pp. Români la 2) I6id. 3-15. 14) pp. Braov. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). MolMatei de Murano ^) i. Wavrin în ara Româneasc ^). cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor. Vleni. !JZeamuf Românesc. partea care ne privete. 4) Bucureti. care a fost pe îndreptând-o noi. 3) pp. lorga. Slobozia. apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy. '^). Minorva. peupk turc. Grazianii Verancics 1) \6îd. 75-95. 13) pp. 9) pp. 252-57. tip. 244-252. . 10) pp. în revista „Dîe ^arpatâen" II.') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec. pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. asupra noastr in ve6) pp. 96-107. et te 24.. Vezi despre influena -chime. I6îd. 7) pp. Tennstdt i Schiltberger XIV. plectând-o când e prea al cnd ne e greit. Neamului. 16-28. în trad. vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant. 269. 1920 p.. Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor.uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70.' i Slavi. pp. o conferin. 60-74. politic i social a terii ^) ..319 ftin. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . etc. note isforice rile noastre despre. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). sseasc /es ^oumaîns 1914 p. Cultut'a Neamului Românesc. Bucureti. i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). 128-43. pp. 26'>64. al — l9-lea) lui Reni. cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). Câlia. 1919 no. 275. Anadol. câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc. 11) pp. 1. 272—75. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. apusean Moldova: Sommer. 29-38. 287. Angiolello i W. Const. nume interesante din Oltenia 1857. Aa ara-Româneasc era Spaumann. Mihailov:ci. Q. 5) pp. Colibai. ^). pp. 105.

pp. Vezi 7) pp. G. producia natural a terilor. comerul. •'•) 4) pp. A. calatorul italian 1911. cltori. Ch. englezi: John Austell. Grigorie ^') . Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. armata. care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^). Wilden. cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. etc. 218-40. Possevino '). afiâ aici gite. al desvoltârii culturale a omenirii. 157-72. G) pp. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . — . Mancinelli. vieaa social i etc. boierii.. ai 1. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). Le Cier. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. '^^ Visconti. Tommaso ~') . Harebone i I. Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). vieaa. Vâ- lorga in 16. Taranovvski. '). 2) pp. 173-82. Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). Jacob Manuchio. obiceiurile dela sate Domnul. 9).j9 p. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. 200-211. Taranowski. 19. 1908. dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale.8) pp. i orae. din Î860. . i extrase din calatorul francez G. 317. 212-17. prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. Vleni. 268-285. dupâ ienî. Vleni. cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D. 3) pp. .320 A. politic. 286. o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica. pp. relative la noi de noastre''. divanul. 183-99. întrela când ele nu se afl istorice. Raguzeanul. Paul Strassburgh în Kuszewicz. de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . i cltorul sirian : Paul de. p. 241-67. 144-53.

Neam. '^) . (prolegumene Ia 3) pp. imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie. 12) pp. 180-88. 102-110. în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). 1-12. 61-73.. 48-6\ 8) pp. 126-48. 189-98. 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). insula Cipru. I. 4)pp. al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). tip. Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). 13-31. 31-47. al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. 7) pp. sec. 6) pp. a. 21) pp. în Rui. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . Bucureti. ordinea feudal''). noi instituii în Frana: Parlamentul. începutul aezmintelor anglo-normande*"). 17) pp. i care în p. 21 . sec. 149-159^ 1 14) pp. 11) pp. 1920 universal). 19) pp.'^) . ^^) i ^'). 215-25. 87-101. 9) pp. 74-86. 271 1) o istorie 2) pp. Germania sale"). 16M69.: . . modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). 226-38. 1^) PP- 5) pp. 111-25. Rom. 20) pp. 199-214. politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. 239-54. care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^). din Eurpa rsritean Poloni. 255-69.nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. ^'^). dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc.. 6) pp. \^) pp. Ungaria arpadian municipal^). revars o lu. Cult. imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). 170-179. 15) pp. desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru. 13) PP.

prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp. cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr. 1-11. despre Traco-Iliri. vieaa dela române: epoca Curte lui i Const. Caracterul civilizaiunii româneti în sec. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . urmaii lui . La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. Lang & C-ie. polon. 46-62.imperiul ttresc" ^). 7) pp. 1920 pp.lea. 9) pp. desvoitarea poporului român. 289+XVIlI. tip. greceasc. Paulin. Ruii din Chiev. dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave.. literaturii româneti '^). ^) .— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. galic. desfacerea rilor române de Ungaria. influenele bizantine i slavo-bizantine. desvoitarea : literaturii româneti în sec. 12 33. cu Ungurii. . etc. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic. influena scitic.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare. €) pp. : — 1 — sec. ed. 34-46. lor '*). XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^). Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec. 16 teazul. chestiunea Ardealului în sec. H. — Întemeierea civilizaiunii în sec. influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc. 4) pp. 122-46. 147-64.^). al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice. expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^). 3)pp. 8) pp. al 17. activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii.. 63-89. colonizai i : cu . turceasc ortodox i Românii. Româneasc". arta româneasc în sec. întemeierea Moldovei. 89-121. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai. rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^). 5) pp. fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice.322 abia de curând aprut cinlisation 'j. al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI. sarmatâ.

tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. regulamentul organic. — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. mercenari i cltori (Joppecourt. stadii sud-ost-europene. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii. in Paris. 264-89. pe care le-am Ies vzut e i ^). sub re- Cuza Vod. .\ tentativele revoluionare. I-Xll. 1018. 5) ziarul francez din 6) pp. XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). 7) pp. francezi (Le Quien. de. 199-235. etc. etc. i în Frana: Petru Cercel. ro- agitaiuni constituional. acum. tabla cronologic a Domnilor din cele . '^). propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^). al 17-ea^). dou Princi- pate pp. XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. . neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. Fourquevaux. J92() n-ro 11-12. Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec.35-5i.) în Domnii fanarioi i 1) pp. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. 236-64 4) pp. Din aceast schiare a cuprinsului. literatura mâneasc în principat. 17-25. Bucureti „C independance roumainc" . 164-199. când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor. XilI-VI tabla de materie pp. 20-31. boierilor naionale deal în i a poporului. 2) pp. al decderea . 8) PP. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. a. 55-^4. 3) pp. Note bibliografice pp. '^). pp. Francezi (Wavrin negociatori : 1444.323 Brâncoveanii '). cu multe cieri idei i apreprezin- nou. culturii Principate în sec.) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. 9) pd. 1916. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"'). evul mediu''). XVI+282. câteva capitole au aprut fnîiu .

11) Ibid. relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite. 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea'). 3) pp. 10) Ibid. 8) ^Ceamut Românesc. dou popoare înrudite pe istoric. i studiul: 249-51. 224-66. lor 2). aa ^) . apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. 120-35. 118. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^).259. 2) pp. . 194-223. de cultur.. sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. nro. nro. traducerile noa- franuzete. 75-«2. sfârit arat relaiile din conteînporan. 7) pp. Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice. Francezi''). dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur. 127. 26"' -80.. 1919 n-ro. 125. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). 262. nro. tabla numelor p. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii. ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. 5) pp.. n-rele 247. stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). 83-119 4) pp. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld. 9) Ibld-. Vezi în. 136-52. 6) pp. Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e'').. In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut. i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor. 153-93. francez pentru Unirea Principatelor. ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp.

156. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). 5) Jbid. poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine.. Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). VII.. altele. 2) I6id. dealungul veacurilor. 3) OfCeamuC fi. Istoria literaturilor romanice. 171-181. 153-4. i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi. învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. c la noi nime nu avea 1) i6id. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. 6. nro. Jbid.. lC-14. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene. 69. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale. 1920 n-rele 5+8. care trebuie s în tie. selec- ionând. n-rele 150. 10-17.omne5C. care se serpentru scriitorii notri. 158-60. Fr îndoial. 4) Jbid. n-rele 284-87.325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc.. n-rele 162-165. când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete. Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. n-rele 187-8.. .

. care se lupt pentru supremaie în inima omului. (1891). începe studii serioase s i publice câteva. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. engleze i. pp. are toate calitile cerute. nelovit de realitatea crud.i. dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii.. decât lorga. înc din tine- reâ.o de!a Ia. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. i termin cu cuvintele pe care de sigur. în cele- româneti ale lui Alexandri. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. Iai. i biruit. Veronic. germane. numai u-i Miele. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant. pe care a împrumutat.redin toati trsturile acestei personaliti. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune. II i tiini/ice. critic literar i mult apreciate universale. i rsfrângându-se toate- operile de art. cunotea direct vastele literaturi apusene. Sully-Proudhom:ne. de e istorie asupra literaturii '). Eminescu. ai îii locul iubirii de patrie. . 1890.. •'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. prin multe studii adânci personale i. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5). deasupra timpu- moderne. care reproduce cu atâta r. putea c s scrie aa de nevinovat . în Hugo. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare. lorga. venica oropsit i îavinsâ. Trim -) în vremi de dragoste. pp. i cu atât mai mult în literatur. Ie tânr. stpâni detronai lumii de sentimente. iubirea. cu suflet poetic. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. 26-33. Baudelaire. mic. altdat sora mal timente. în toate produciile literare.idrzni i delicate. zidurile cetii se rilor drâm. Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. pentru a î. Zola. nioase ale muzicei. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. 92-103 (n-rii 1-2). Bolintineanu. operile Chateaubriand. ca student la Universitate. i idolul veacului e iubirea". „In locul sentimentului religios. I.

determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s . i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific. . i zice: . a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. nu criticului împrtete". 3) pp. ca om. dar numai apropie de o oper strin. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi. cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare. a merge cercetrile. 21 {-224 (n-ro 4).apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate". geniilor literare. aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale. 26-32. Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist. el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. . pp. i epoca modern german. 33-39.5) Ibid. care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. spaniol. 2) pp. a deduce artistul din oper. francez. u îndat ce se el prizma sa original. ce produce.. pp. arate cum aceleai judeci..327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). Adevrat Proteu. pp. . 071-74U (n-rii 11-12). Germania 2) i 3). îii XlX-lea din Frana. . 4) 96id. mumificate se dau asupra operelor clasice. care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi". . englez i 1) 96id. 102-3. „Criticul are i pentru dânsul. în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. îi lapdâ la hainele gazdei. a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic. 92-U)2.. a da starea societii dup starea artistului.

Bucureti. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir. I (Evul mediul 1600) p. .. In Voi.) 2) . IV— VI din „Studii i cercetri". 400 (toate trei volume formeaz. i care.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta. tip. a semnala prile cele mai caracteristice i I. „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i." rentului artist. parte care a rmas. pp." Tot din timpul tinereei avem dela lorga. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). pentru a Ie analiza coninutul preios i. la noi în timpul din i tiin. c lorga avea ale lumii. pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate. ediia Steinberg. prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz. voi. înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le. care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns. aa co istorie a desvoltârit pe baz. Ne vom opri mai pe larg asupra lor. cea mai urm. modern. în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei. a prii originale pe care a. produs minat 1) i care s'au influenat. ci. poetic o analizeaz pe larg. Culturd Neamului Românesc. ediia Acad. 1920. care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal. . 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p. mar fazei sale „cea mai fericita". insist asupra rele ale romantismului în literatura. scoând în relief nu numai urmrile ales. Bucureti. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar.. s'au luptat între ele.a adâncit tot mai mult. toate. ca realitate sufleteasc. care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. înainte de a acelor literaturi pe care le-a. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893). asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia. s'au do- i s'au înlocuit. mai originale. Rom. 1895.

:rzimându-se una pe alta au o not comun. e un neîntrerupt ir de scriitori. 17-11 4) pp. 5) pp. 2) pp." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp. cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. de unde îi 12-lea: . — ceiace împri. »6) pp. mutaser. — religios.- nu e numai legitimat. dar e necesar astzi s se fac '). ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. . ale cror opere. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea.329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec. dup i i din cruciate. . etc. . c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. religioase. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. din ce în ce al . Villeharduin. dup brutala. apoi „coninutul comun" de idei i sentimente. care d într'un „stil dulce. 42-52. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei. 7) pp. cerceteaz lor ^). 92-104. aici „dup figurile. 105-113. venit '). d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi. i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. cruda cavalerie a vitejilor. suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste.mai clar i mai bogat. 3) pp. 12 — 13-lea''). 1-15. de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec. 78-91. 53-77. Ia un moment dat dela dânsele". dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). — la în veacul al XllI-lea. la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. biblic. . entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice.

— i timpului. care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. 154-165. de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. deci c nici nu. 167-209. Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine". toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine.. Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". lorga vice: tutindeni. ceia ce vorbete real despre realitate". 114-26. a regelui Alfons în proz.-. din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^). multele opere didactice ^. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass. . 142-53. Prin pp. 2) pp. de pretimpului. urma unor ^). Frana. 127^1. 5) pp. d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). interpretrilor rmân a mintii. 3) pp. pe care le evideniaz aici. 4) pp. ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. alegorice din Spania i opera al ific. unei literaturii peste ce a vastele cetiri. a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. nscut . care favorizat nice. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice".- 330 normale care în Italia lipsete ') . arat culturale strine i. ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante. ce cum pierdut odat cu scriitorul. decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^). cari mai mult au imitat. înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat.. : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat. peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. încât. „Alegoriile.

6) pp. Rom. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit. iubiri" ^). Anume care coboar aici toat cu natura. -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. 249-61. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec. un hohot de râs. 7) pp. copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). în Neapolea Angevinilor. al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". trivial i agresiv". aceast Marea Rsritului. 186. Ludovic.— Din literatura rsun. . in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. sunt cercetate în deosebi ^). 227-4 î. 1921 no. ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze . 8) PP- 262-!:'6. unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf.— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). sin- gurele ai vii. Operile celor din scriitori italieni. Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. 114. însuflându-i suflet din sufletul poetului. de Boccaccio „acest copil italian Parisului. ftarea' ia Acad. cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice. 198. nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. spaniol curentului 2) p. enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. 299-226 4) pp. i. între literatura cele romantice. o) pp.) 3) p. 210-218. care i era alimentat de unii prin operile ]or^). întârziat al evului mediu francez. vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i. \'12 i urm.

In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez").. ci i în Anglia. 287-298. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". care selin. care apoi literatura istoric. 3) p. mai bogat în idei i mai complicat în form". 5) pp. 299. perzist Bas- Voi. &} pp. „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular. smerit Manuel. de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. 12-22. pp. sinceritate i atrgând la sine. Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. a. II. lund dela popor o not simpl. Froissart. 4) pp. 23-34. care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". . zice: „Vechiul curent va continua de desupt. i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. limba de încânttoare simplicitate. etc în . în adâncuri. de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^). 1) 2) pp 289. ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. s.316. din clasa stpânitoare. 1-11. va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. care se zbate i strlucete. Chaitier. franceze vor putea s'o înlture. ca aceia a Evangheliei. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese. Toma de Kempis — care sub o forma. i : poezia patria". un înjem superior. pe care oamenii renaterii ^). dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou.— 332 Juan niol. influena politic i literar francez. de sus. unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i.

. haotic i caricaRabelais. . . fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. 5) pp. vieaâ rzbate a o învia i cu'). ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. 120-146. 45-63. 3) pp. Spune. 64-105 6) pp. 106-125. a cârui literatura. Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec. aceast carte este el sonalitatea lui . în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". 32-44. 78-80.. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. — e scris îns graiul poporului. 4) pp. 7) pp. „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute. 14o-65. bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*).. c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane. cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal. XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2). prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin. i tot odat . 2) pp. poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". . Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei. care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^). i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. francez din sec. care nou.

aceast poem. de o ameitoare succesiune de scene. 3) pp. Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec. dela înalt ideii. 214-32. 257-75. scriitor „de un neobinuit talent. de lupte. uurin supt toate raporturile. de toate gradele de cultur i ')• din toate erile. dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). unic a a a sentimentului. Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^). 5) pp. în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. relief. 233-56. analizeaz i apreciaz mod .. confundarea într'o expresie direct. Sunt muite judeci i condamnri^).. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane. de o elegan. cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. i niciri pân atunci mi se 4) pp.". de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). de turbat vioiciune. . care seduce pera întâiu. riei. al XVi-lea. e chiar dac nu în recheam pe urm". 7) pp. 4) pp. — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular. 276-92. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele. 6) pp. 2) pp. Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. 166-84. recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri".Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal. se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega. 185-201.. — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i... de o furioas putere de creaiune". deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului . 202-13.

" Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare. arat vieaa lui. cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega.' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice.. se vor fixa. 2) pp. o succint icoan engleze d n acea vreme'). care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor".335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii".. el. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea.. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea.^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris. pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate. care lor. studiu original. influena spaniol puternic asupra lui. 3-)2-422. literaturii.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. dac se va arta. 4) p.. 304. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte. cu — — un scriitor de un talent superior. ale condiiilor lui de creaiune literar." „El trebue priproprie. Peste o sut de pagini." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil. influenele strine. dela un capt la altul. îns nu fi fac alt- ceva decât sal. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui. prin extraordinara lui putere de a transforma. în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. scuzându-se multe.. se reunesc în Anglia. mit cât este. multiple. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei. cum este i judecat dup lui. care au provocat teatrul caracterele lui. cerut de mediu. 3C5. un „uria.. o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege. 3) pp. 293-301.. 5) p. teatrul. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor.. 302-3. .

'') om de „o adânc astzi religiositate". înseamn „a p-si o puternic i original.. etc. manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. fr trans- paren. dar a creiat „stilul de curte." din piesele Corneille sunt greite. toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. i tragediile Shakespeare. de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit. 1) p. lipsindu-i . care nu este dogmatic. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. — 14 3) pp. . Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. III. corect. dei neorâiduit i adeseori trivial. — Malheibe. pe de o parte nu por". figurile nedesprite de prolui cedeele literare. ca o sticl . „Argumentaia. \'ol.^). natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. 1. apar diferite piese teatrale. lui mistic cuprins toat tradiia englez. moralitatea lui. de un incomparabil fini.. expunere cir- cumstan ghiurile.336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. dar în care. mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire". din i contra cutrii hotrîri. 15-20.^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format. 21-34. al XVIIl-lea. ') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec. care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural. toate punctele de vedere. ters. abstract. care n'a fost un „spirit distins". îns „adevrata not eroic. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. 4) pp. 2) pp. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile. tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ. Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84).

" Scriitorii se înc'iid în italian. din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. Pela 1660 începe o tura franceza. de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana". 2) pp. ca nu viitor gsete îi sunt închise. care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. 35-49. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele. condiie esenial o valoare durabil.337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune. e unul din marile ale literaturii universale ^).ale lui fesie. i i Quevedo '). 64. 50-60. urmeaz Calderon. înir câiva poei i prozatori teri. creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale. . decât pentru ini- iai '*). închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar. . i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor. nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. 3) 4) p. . al XVlI-lea. Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. din ce în ce mai rare. cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de . jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?. Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. „Academiile" timpului.

Gongora. 8) pp . 2) pp. Spinoza. 3) pp. ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez. apoi istorio1) pp. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. un energic . loc de sam în literatura universal. care înfieaz mai mult subiecte istorice. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). forma^ .338 literaturile romanice. Arat motivele curentului de înFontaine. 4) pp. „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. senismul ^). atinge i pe Descartes. Aloliere. in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. 6) pp. devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). 93-102.. 102-110. 5) pp. Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. 7) pp. Calderon i Quevedo ®). In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. apoiopera lui Racine. studiaz i opera literar a lui Boileau^). 9) pp. 119-132. 133-Ic8. dup literatura : i Racine. romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp. care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. La Rouchefoucauli . strin asupra nesfârite de via" — Pascal. 111-118. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere. 68-72. francez va o influen mondial. 72-79. acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici. 80:89. . iar cpta florire. superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^).. înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea. 139-148.

se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^). nu In epoca dela 1600 înainte.avem. ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare.raionalist cel veacului. Intr'alt capitol . poezia epica Italiei i . armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. „filosofia" Vorbind despre ygiez. ^). cu Diderot cel cu „mintea univer- sal". „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie. lirica. ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan". mai dibaciu polemist. ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau. Beaumarchais. fabula.. Shakes. dar i în domeniul l'teraturii pure. ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit". in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni.. .339 :grafia i tiina dreptului. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. . multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). dar llitirar — s 1) pp. etc. despre „filosoîia" constructiv . Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui. cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale''). micri „e • de o mai electric scpare". cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc. care exprim lui prin activitatea vast. de care ne ocupm acum. noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor .

fr s dup fie adevr a sa. G. — starea sufleteasc ca a lumii. — receptiv în pentru orice. de un caracter natural. Ch^nier i a. aparine totui moment. 3) pp. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter. Alfieri'^). 222-3. eventual din calitile rasei sale. spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv. adugând ceva în din fondul su a persona! i. 223-29. Millevoye. ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. Goethe a lsat. Schiller în special prin Goethe. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea. Gilbert. 230-64. dar nu o studii iî direcie: 1) pp. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. curios de toate. Parmi. se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. . Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. negându-se absolut unul pe altul. care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. despre „a toate înelegtor. Gerprin mania Lessing. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^). operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. 2) p. i mre. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. A. 223. o care. dup ce druise poporului su o oper imens. de caracter individual ori naional^). V. nespus de variat. care au inundat Germania acest timp.340 curente deosebite i. Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". din motenirea sa. care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V. 4) pp. formele cugetrii artei. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. — — într'o splendit oper fr i îndoial.

mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. i :- Stendhal (=H. Delavlgne. influena englezului Byron. Carrer. : Courier i Beran^er ^). afar de cele franceze. 307-17. — percursorul romanitismului. 4) pp. 9) pp. 1) pp. 306-82. 300-3. 340-47. 278-81. 7) pp. „romanul". lirici-satirici» G. semnaleaz munca literar a lui de Maistre. 2) pp. . reprezentanii spanioli romantis. N. de Bonard. ^). etc privire O vist scurt general. 282-99. 317-35. Guti.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. 335-4 ). 1) pp. Guizol. Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). 350-65. Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. 391-397. italieni : S. V. 12) pp. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii.7. ^^). — în ai Frana. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. Hugo^) i Alfred de Musset"). 5) pp. 8) pp. concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). 6) pp. 3) pp.341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). „cel apoi mai întins Alex. Manzoni moderne" i ^). se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. 347-49. italieni Groi. poeii spanioli italieni lui "). 1 10) pp. Guerrazzi. se dau i în tra- ducere româneasc. 3H3-90. ceva despre englez închie opera Citatele de poezii. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). Pcrticari. ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. 264-78. Tommasseo. care e sufletul epocii.

de întins. ca i calitile necesare. dei nu acesta e scopul crii. pentru n'a prea fost deprins". care manice i celelalte. vorbind de relief aici. nu e de o tabl a numelor. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele. decât atunci. „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre. .342 O traducere în limba francez a acestei importante. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii. c de aceast oper. pp. 1) neulsta istoric. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. o rspândire cât aa mai larg. e necesar pentru a avea opere româneti. astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a . si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. Ea va aprea deosebit la vremea ei. — VIII. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa.istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. dac aceast lucrare. Regretabil numai. VII Bucureti. a unei table alfabetice. când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat. 1921. oper pe român. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. Cele mai nou studii istorice (1921). va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete.. a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. mai ales în ce privete amnuntele. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici. chiar i Ia în Apus. întreb. câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat. torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment.

cutând s scoat . regele Ungariei Viaa Emeric 1156). /6id. etc. Viaa ferii Iui Sf. Sf. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c.:-74. . Brusa. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela. . !>) fcut ita- 1) /5id. pp. 1717. '/. Gerard. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . cari ci ne diferite cri pisari.. nici i sporadic. i prietinul Tur- i Grecilor. cilor domn Moldovei. 4) pp. însemnri cu caracter 18-Iea. 7) lâid. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. 1848 prin Olanda. 26-62. Braov. episcop i dâ. pp. Viaa $1 Ladislau.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau". de cei la numai înseilat.. Frana. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. 55-62. In Belgia. 6) I6id. pun pe hârtie ce tiu. 3) pp. ^) cultural din sec. In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22. in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie. 1921 Martie. 27-50. pp. 5l-»>5.. Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. rp. notat modeti i puin crturari uneun patron.. incidental ori. cronica ungaro-polonâ. 67-70. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^). 2) 76id. istoria „care nu e compus. '') 1800. 8) Qa^eta ZransiCuanizi. 624>7.. prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici. la iveal ne privesc pe noi. sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^). Constantinopol. pp. nici la nu se gândesc un public. marturi ai suferinilor. cronica lui Simion de Keza.

în ara Româneasc la 1785. tip. Românesc 1921 p. Neam. altele de boieri. i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). Vleni. XVII— XIX 1) Bucureti. etc. 6-12. In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. .344 lian învat aici. 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII. despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). influena litic asupra bisericeasc i po- noastr. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd. capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^). domnie. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). comerul. 1-12. 2) pp. conprhs d Condres. 3 ale Doamnelor i. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). 9) pp. faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. 11-34. 23-49. care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii . 55. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). 5-8. 3-6. sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . Bucureti 3. colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. Cult.^ 8) pp. care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti. la Intr'o comunicaie francez Academia Român." 1 19il pp. 5) pp. danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. 37-54. 1913 pp. 7) pp.

mai mult subsumat în monarhic papal. 311. nu o varietate de naiuni. p. Neam. putea numi cu terminul. crezut mult vreme ca pierdut. ori unde are caracter. VII! (1921) pp. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. . „istoria evului mediu. 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc.345 Un studiu larg de istorie universali e voi. lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin. fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. I din „Elemente . di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". cci naiunile. i acela în între acel Imperiu care. Românesc d. spune autorul. îii sensul modern. nu în Imperiu. al XV-lea. dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . toate formele impeci în Biseric. Cult. i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. relaiile între Biseric i Imperiu. descoperit de curând. aceast toat lumea o simte nece- sar. 1921. 27-40. fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). . in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi. din care l) Bucureti. 5. obinuit. pe baza documentelor contempo- rane autentice. aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . . aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. y) p. ^). de unitate ale lumii medievale. e de fapt. moderne i contemporane Papi i împrai" '). i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. 5. nici nu exist. tip.

1921. 31-40. despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^). apoi la fcut ^biografia i . 83-94. cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). 2) pp.ai a Franei corespondent . tip. n-rele ^96-98. 159-207. 9) In Xeamue Românesc. 209. 119. 93-122. traiul vechiu. al XlX-lea". II literaturii reprodus. revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". 6) dp. Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. 3-24. Socecu. 25-92. 3) Bucureti.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). ginalitatea -trecut^). 7) pp. toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^). „Miliail ^) Koglniceanu. opera literar" partea a acestuia. modificri din „Istoria voi. 1921 nro. 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. — alege în 1919. de interesant e cea In ^). care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 5) dp. scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918''). 100-115. organizaia. 27-30. 4) pp. 1921 p. pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. cu mici româneti din sec. .

'°). fa floumaine. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. 47-8. aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. In aceast calitate i invitat chiar. i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). — 16^). ed. 1921 pp. lorga o comunicaie la Academia Român literare. n-rele 45-54 p. 116-121. franco-romn. 15-16. 41-5. în sec. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). traducere româneasc OZcamuC flomne^c. conform tradiiei Cu ocaziunea I. le) pp. izvoarele nefârite de fleteasc variat. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. (i tirigiu apart). acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^). Curierului 1-3.. in p. 26-3 6) In 31-5. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas.. La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . civilizaiei universale. Bucureti. voare greceti. La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti". prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. 17-20. 2) pd. . artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. 1821. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient. fc. 123-16. 3) pp. IX. scction n-rele. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei. in 4) pp. po- epoca omagiului i dup. 5-15. in 5 2- 7) /6id. 1921.347 pentau un învat strin. turceti ungureti. DleamuC ^omâiesc. 88-122. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. 50.8-170. 19 21 5) pp. in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 . '20. polone. i. relaiile 2.

dar orice naiune civilizat. 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. . care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz. 79-H2. neclar. ^). 157-170. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. capricioase. lorga.. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. viguros. Suflet de poet. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec. chiar când vorbete a doua sau logisme. aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. e de o originalitate care izbete. titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete.348 Domni i iile. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. s învie oameni i fapte pp. boieri moldoveni i nobili poloni. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied. provincialisme i neoexpunere. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici. al 16 pânâ la 1700 '). 126-56. de unde urmeaz. 2) pp. incai. nervos. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. pe baza actelor tiprite ^). petrecerea. lui putere de a vrji trecutul. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. în forme nou pentru a o face mai expresiv. ca de ex. cu întorsturi de fraze neobinuite. despre Gh. pp. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi.

împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte. cultural. într'o icoan cu noastr economic. chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii. 1914 32. cea mai larg convieuire între ai notri. prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. care din comoara lui nesfârit de cunotine. în ele. literar. cea mai venerabil tradiie naional.fidiu . In c triesc i ne influeneaz pe '). în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i. Ba chiar i în studii mai întinse. n'a fost întregit luminat atât de intensiv. i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili.scu. ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului. .3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". noi !" Din rspunsul p.". unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. aglomeraia de note bogate. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice. ^). bisericeasc 2) politic. prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc. la Cuvântare de la Academie a lui V. arta. Prin ea 5untem contemporanii martirilor. încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii. mire. . ele state ale Europei. ajutat de o memorie fenomenal. . Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. fcute în aceast epoc. vedem un cercettor meticulos. care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. e caracteristic. prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. negoul.349 disprute. Pârvan. i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase. social. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare.

i la pp. 7-24. 18. îi d. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". dureroas i fecund experiene de probleme. 252-59).i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea. Ca om de tiin. 120-251). Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. nu sau de bibliografie special. In ^Ctciunea mitard. p. istoria altor puncte de vedere noui. nu metod. larg. 1916 Tlomnesc Cderar. de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. 3-120. Nemilor. în alte lmuriri. Vleni. 1912) pp. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. OfCeamat flomnesc pe 1919. popoare i ri a FrancePolonilor. 1913. reproduce jurnalul su de drum. 1912. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. de manual turi. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar. de enciclopedie. Englezilor. mitar Jlomniei. pline de idei originale. ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. 25. studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp. Vleni. Bucureti. 254). Turcilor. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp. ed. Socecu. Vleni. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). Bucureti. i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. avea i procedrile potrivite spiritului su. Ruilor. : tratând cu zilor.350 armata '). alta în de infanterie. de o onestitate caracteristic ^). orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor.. ca întindere i siguran. aa fiinJ. p. fiecare putând ci experien. Jn TbuCparia cu ostaii notri". foarte important i interesant. d p. 1914 p. tip. tezele cele faceri. 11 revzut i aduI. etc. Socecu. . Legturi. tip. 19. 263-83. bogate tenit. i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse. 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. 1912 a git. 1912 p. seria 11. Materialenoî se adaug î. a Bizan- competin ului. se stabilesc necon- i. ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. 293 (ed.

dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. nu numai pentru a-l studia cu atenie.. a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. locurile i ramurile.ra. la ecea freasc de orice cercetare vecin.i reti. la omeneasc înelelipsete oricui. într'o diletant. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr. ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând. 13i:.Ca a nomitlor d nuzoj'. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca. câ astfel îl când izoleaz subiectul su. Nu pare fr însemntate. 66 pp. când îi interzice orizontul. i când metoda tot ce e mai bun. ci prin factorii deprtai. dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft. cu. Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. el poate cdea lesne în acea trufie. cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')". i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr. Se ajunge astfei.Ctu. . s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î. nu va putea face aceast grealâ. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile. 65-67. 1916 <lln 1) Ibid. dându-i aua fiecare câ ture de iubire. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare.i noi. Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil.. falsific rezultatele.35 î înainte fost. din generaie în generaie ne influeneaz. i abstracie de mediu. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern. de toate de oameni.. începând dela sine însui)". care. la acea încânttoare sfial. mai mult decât atâta.i:! (17/3- p. iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. biete ocupaii de tezei. ceilali urmrii cu adevâraf istoric.' las în umbr sau în întunerec. Cei dintâi trebue înelei filosofic. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i.

s. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor.aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î. E minunea da din a mai veche a puteriror subterane. cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni. Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani.i crbuni. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:. cuprinse în evenimente. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat. ci colaborm. tele simim în noi. cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar. suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei. pline de învturi toare .. cul czuta în adân- pmântului i arse.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem.fe.nn. a pdurilor de odinioar. Tot aa i cu evenimentele istorice. ci gsit. infinit devine din nou. istorice. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. taine. i noastre. d lumina infinit rspândit. pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi. câ le lmurim dup cunotinele le . ci alte adaug. fiindc vitalitatea din trecut. i tot . istorice în noi. element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre. In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. la prin aceia le c înelegem prin minte noastr. o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire. lumina care tezaurizat. dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani.. i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc. Nu-i ei d întreag. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con.

cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I. care o fcea crilor de tiin. 12S-14S.mare. cum nimic n'a existat. 59-62. IO. I9l9 . într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. Vleni. cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. Bucureti. dumanii si a doua zi dup II. „Istoria evului de mijloc" in U. atribue cu ''). prinde cu mintea i. pe care nu-i c putem relor. are un rost mai mare de a-1 admite. zice. direcia curentelor în care aceste evenimente se confund.eoista pedagogic 1. 3) Aici pp. cci cetire. \>S2 (n-ro 3-4) pp. Vleni. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir". „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. Cuza p. aCc Cui CuzaI9ti9 p.— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). 2) Istoria CiteraturiCor romanice. 115. nemiloas. capriciile i bolile sale . element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. crora le mare importan. zici valoarea lor real. nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^). fi i p. in revista „Ct. structura fizic. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. 23 . 1915 p. conferina instructiv detronare. 7'rocCaniau scrisori oficioase. Slavici. amestecat pe care le cu ironie. 168-9. 19. plin de insondabile taine. tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. de eroism> de buntate i de hotrâre.Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia. în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). 231^ . vezi privitor „'Mesagli. Vleni. trebuie s un manual de umanitate. Vod Vod {1659-66). învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal.

).354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii. s ele. o e în aciune numai vechiul a. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi. poate. un popor întreg nelu- trudete a crea. stabilitoare de genealogii. Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat. în ziarul . orice rol. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte.i. scriem i s predm ceea-ce trebue. închise în teriilor. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d.. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit. 11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care. o cere vremea tre- noastr pe care str. pe cale de statistice pedante.i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han.:cie dup nevoile ei. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^). scormonitoare de drepttoare de logic. texte. de înfilo- date. „Fcuscruttoare detalii. din erudiia noastr. orice. mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai. ab- fcând de nebuni i arlatani. 1920 n-ro 23S (14 Noem. Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva. dac vom rmânea pe piscurile noastre. Braov. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc.

în înc în 1913. Titmul.355 -îiu Orice subiect am trata. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. '^îndat ce trecem de domeniul. l'effondrement d'un l'humanit^. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. Dans facilement les un des plus dpoque. pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat.t împreun cu cealalt. de rdsoudre. . scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. însemnm fie i nimic. pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa. cu care se îmbogete istoria. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei.. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei. capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine. Vleni. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. nioyeti âge". într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra. ediia Ministerului de instrucie public. efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. 1913 -49. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. s-1 interpretm în sensul vremii noastre. al timpului. 2) ^ublicat. par des similitudes fallacieuses. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. cerea. de care am p. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot. tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien. de „magistra vitae". Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions. al constatrilor nou. des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. 1) Idi'd. urgents.

le doit avoir la vivacite.~ lesquels se baseroiit . faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle. historique qui est une pârtie. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique. qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. ele verifie sur Ies ouvrages de second main. qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin. et dates. Et pas un histoire universelle „erudite". maintenir ou transformer. grâce par forces. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. des trans- formations anorganiques. caractere practique. des biographies. Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant. a un monde desireux d^ja enorme. sur une analyse critique qu'il ble de refaire. des developpements et nationaux . de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs. d'autres. 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. des ^tudes cronologi- ques. est donc indispensable de donner. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. voire meme des oeuvres qui veulent influencer. Si nous ne la donnerons pas. le de I'avoir. de Ia maniere Ia plus large. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. nous repondrons sans doute: non. Ies informations sur est impossises. pernicieuse. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. besoins . recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain. l'histoire. donneront. bases lui sur un travail. m^caniques. la chaleur.2 . Mais ce n'est nullement Ie cas. figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile.ell y et. pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu . elle part des sources le des sources caracteristiques. vitaux de notre milieu.

3) Jbid. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs. em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale".. 204-8. comme mais reconnaître en «aussi. Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. preservatrice. ') Arat cum a fost privita istoria i.— meme temps le caractere opportuniste. 18-18. pr.• 357 '^aisonnements.. 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii . Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). ce deux mots. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic. —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id. 4) In „Ca grand la encicCop€die. r5-16. i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces. traiter en chaos de faits.biseri: ceasc a evului mediu imperial 2).. Pentru opera sa tiinific bogat. de Ies relations rOccident et de l'Orient. provisoire de cette organisation defensive. voisine. i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*). 2) I6id. 39-41. qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge. 5-7. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares. 7-P.. -îorga. pp. avec litaires et politiques • mouvements mienfin. Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc. dont 'de la synthese. celle des et villes. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence". 18.'' .uirz Ca 5) Aici pp. temeinic i original precum am vzut. pp. pp.

El nu e curat. supuindu-se pe rând. fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri. . linitit. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari. pp. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente. 121-132. druind. sigur ca o alb.. nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. tot aici mai sus la pp. împrumutând. unitar. Vleni. adânci care se vdete prîn mijlocul lor . 15-16. 115-50. popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar. acestor factori hotrâtori. 39-41. în pagini pline i i defectele ei '). într'o grandioas lupt tcut a pcii. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene. Iar ideile pe care ele le pot provoca. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. a celor dinsolului. — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. 7-9. Popoarele ca creaiuni necesare. 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . energia câtigat a acelui popor. din substratul a unui popor.. ne noutate concepia prin- sa istoric. unul lucrând asupra celuilalt. I6cd. organice din factorilor acelora viaa cultural. repro- pp.. legi psihologice. ' . diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri). 1911 pp. cucerind. acestor desvoltri stpânitoare. au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale.

îmbtrânete i'se face tânr. Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui. el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac. ele deaerului. se cur.. stpânete pe istoric" '). caracterul i misiunea ei special. care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. A urmri si toate aceste prefaceri. aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. frâmiând nisipurile cu altul. unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare. unitate fireasc. se înoete prin ce las din fiina porul. 359 viaa lui organic.. între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu. 133-35. lui determin putina care de a asimila. i. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. ele deschid calea vântuiilor. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. solidar. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. prunduri. EI crete prin ce câtig din afar. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume.. i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre. aceasta e misiunea de astzi a istoricului. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. el moare | învie. unitar. în fiecare clip. . în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate. are sa într'o anume vreme . din care aceste obiecte studiului su fac parte. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp.

încât pot da. . cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. de cele mai multe ori. potenri cât nu mai i slbiri. 3) pp. în 134-39. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. Dar liniile comune exist. tiina . se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. 2) pp. i de cele mai grele probleme. cu ali specialiti.360 sine. întocmai. Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce. o revoluie n*o intereseaz. Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^). ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. 139-41. fie transformri. s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su. în care noi vorbim despre noi. 144-5. gsind aiurea. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). a i i cuceriri terenurile. strmutri. aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel. O nvlire se explic prin alt nvlire. care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. Faptele istorice nu se reproduc niciodat. dac nu legi ca în alte domenii. cari nu cunosc. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. ci urmrirea acelor legturi de cultur. aa de limpezi. alt revoluie.

se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. crize i pentru fi i soluii. care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. stau îndemân. A-1 reconstitui sluji. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. o datorie fa de sine însui. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata. individuale despre sensul unui fenomen. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. Dar unde poate panice. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. revoluii i binefaceri coal. ducând cu sine fapte bune i crime. toate acestea nef ind. . dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume. rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea.361 •experiena sa variata. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. în care ideia politic. însuiri osebitoare. 146-148. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. chemarea istoricului. introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. în epocele cele mai fericite. de filozofie. excluztoare ale s prezent. anume istorica sens. dar incapabil de a i) pp. izvor. Studii de lireraturâ. nu va da altceva decât note caracteristice. de arta.

o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce.. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten.362 raiunii. parte dintr'un popor. format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane. înfiându-i viaa. cu toat superioritatea lor. echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani. naiei sale. care. Fcând du-se epoceior. învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. e dator s inând la contimporanilor studiabil". Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii. nu sânt decât manifestri ale vieii naionale. timp de secole. i hotrâtor cf literatura. este s i de tendine. zarerie. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. un idealism mai curat. împotriva cast desvârind forma pân sufletul. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec. icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc.

culturale. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase. dând tineretului ce vine dup noi exemplul" '). . în schimb a avut idei. nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. i politice. istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. ce trece în largul ocean al istoriei universale. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre. istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor.363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. i respectul tuturor genera- 1) pp. i alte domenii. Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. de nu strbate toate timpurile i. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^). pe toi. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. 148-50. cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg.

.

. istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI.. Studiile istorice anii VII.CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I. 36r .. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . IV. Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor. — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii. — Activitatea istoric din V. —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III.

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY . Mete. tefan Activitr.DR 262 I62M4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful