Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

N. lORGA .

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

. „Despre Cantacuzini". naiionalisation**. CLXIII 49 Ia tip. 46-7 luptelor p. et histoires du Passe Roumain. familia Cantacuzino".. 67-74. . p. p.. cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid. 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). 184 . XXXVI p. despre Vlad dela Despot.. 1902 23-25 p. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. XI+565 I. p. p. XXXV. Bucureti. 17 n. 49-50 Bucureti.. Studii tip. XXXIX + 223-|-6 cliee .. 324-52. 227 58. „Documente privitoare Minerva p. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid.611-33. 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid. 46 46 în „Un document ribid. 360 tip. 337-50.„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare".. Ind. Socecu.. CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu. p.513-21. 191 epe" Un act ' în Ibid. lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid. Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid. 416-30. 149-61 . p. Un proces de des. Bucureti. 49 Mihai Cantacuzino. tip. dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea . Bucureti. 285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui. 64-5 4ip. Minerva p. p.973-93.p.. Bucureti. „Documente privitoare Ia famifia Callimachi".. Stolnicul". Minerva p. 94-6 „Lucruri nou p. lui Bucureti. Bucureti. 810-12 ... XLIV+180 Minerva Minerva istorice. „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid. 48-9 Bucureti.' „Scenes „Operile p.. 136-52. rom. „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul . tip.. 233-44.. p. 4 Constantin Cantacuzino tip.

Tocilescu".62' tip. pân la CCCXX + 345 . „Prinos . i rvae. pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris. .XII „Sate i preoi din Ardeal". XXXVII nou de danie dela Mihai . Sturdza". tip. A. Bucureti.. A. Cri reti. 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare". Minerva p. la istoria Românilor*. VII cu privire Ia istoria Românilor". 61 n. 626-41. 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D.' p. XV-e siecle". V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip. XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip.. 57-59? . p. p. p. . p. Gobl p. 1-127 în .. Bucureti. Acte relative teazul (1594-1602). zapise tip.80-84 65-66 „Documente tip. Bucureti. tip. Bucureti. IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699. . Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . Bucureti. privitoare la familia Callimachi". p. Bucureti.. rzboaele Socecu. Sturdza". al ârii Româneti (1635)" în Ibid. XXVI p. p. Bucu. scoale vechi" în Ibid. Socecu p. . 15 t „Cuvinte adevrate". 55-6 „Notes et extraits III. 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui . i misiunea Academiei Române" tip. 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". p. 1132-1142 . Minerva 343 . 705-709 . XII (din lecia „Hurmuzaki"). Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. Bucureti. Bucureti. + 720 II. Minerva. Socecu. D. domneti. 435-44. lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. tip. cu note explicative.. Bucureti. Socecii. V. „Contra tânguirilor p. „Note critice interne ro- 'mâneti". 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu. I. p. 395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân".

p... p. p. 79 . „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi.' Vod (politic)".. „Câteva manuscripte i documente din 35.XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p.'. 866-73. Rusia asiatic". . „ Vlruniuri istorice din Ungaria". 1- 303-320 61 n. . de istorie roTiâneasc" p. . tip. Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid. Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note).. i rvae cu note Xl+669 111 p. G. p.'. relative Ia istoria Românilor" I. 80 n. . 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. în Ibid. 7. „Analele Acad. 122. 283 . Bucureti. II istoria Românilor". Tocilescu" Ibid.77-8 ar i strintate .88-89 88 . explicative. 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p.'. „Mruniuri 413-6. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p. „Înc ceva despre Ibid. poporul Bucu- 62 tip. documente cu domneti. în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare. ist. (dup acte des42=99-140 79-80 . 61 privire la . zapise Socecu.. IX + 655 . Socecu. 71 „Rzboiul din extremul Orient. românesc*. . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip. Bucureti. p. . . i Cri t^p. . 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid. 20=79-98. p. Japonia. t p. Minerva. i Arge". 381-83 . .. cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid.'^ „Dou reti. XXVII. 175-186.. p.". Bucureti. . ... p. Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". Socecu.. Bucureti. . coperite în arhivele sseti)". p.. p. sec.. 89-90 Costache (1763.. 84-88 1688". Ibid.'. „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti. Rom.. 10 „tefan în cel Mare. tip. China. . p. tip. . VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n. XXXVIII p. 71 Ibid . Bucureti.. . Studii VI-VII. Budapesta.

71-2 . p.. Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur. IX. din strin- tate relative la istoria Românilor".. în chipuri i icoane".. 225. Mînerva. XXXIX. secundare. atsbildungen". 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". 78-9 veche lit. 455. Bucureti VI-h222. p. tip. Minerva. Bucureti. p. XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". în Ibid. p.XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid. .. 143-6 i lmuriri p. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . p. pentru colarii clasei a II. . în Ibid. p. 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. tip. seiner Sta- Perthes. p. I. . 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p. „Observaii de cronologie lui cu privire p. II p. tip. 113-121 . I. „Contribuii Ibid. Minerva. 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. II. . . p. I. Rahmen 1550) p. Braovul i Românii. X.. Domn Româneti" I. . Domn Româneti" (1849-1856). 755 . „Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". al .. . tip.a Istoria Românilor II. . tip. 58=183-240 30=241-70 istoria . p. p. Scriitori mireni. VI+312.. din în ar Ibid i . p.. sec. .91-95 Socecu p. ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. XlV-1-402. . p. p. Bucureti. 250. Bucureti. Gotha. 156 . Bucureti. 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare". I (c. la istoria literaturii române Scriitori bisericeti. 18=183-200. II. 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". p. Buc. la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid. 746-751 epoca 72 . 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip. . XXXVIII. în Ibid.

p. sec. ist. 332 .138 . XI Documente XII p. 76-7 p. 88 n. Rom. XL. 336: l-ll i maramureene. XXIX. Minerva. în (1780-1830)'" în Ibid. ' . LXXI+203 307 p. Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip.. Bucureii. 142-3. p. „Contribuii la istoria învmântului lit. p. p.. 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid. p. familii. al XlV-lea pân astzi". în bian Hagi Pop. .. 110.. n-ro 13-16 264-270 . p. Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei.. Bucureti. tip. Bucureti. 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. p. 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc". în . XXIx'scc. LXVI+303 i XIII p. i strintate 26==33-58 138-39 . 183 . Rom. p. Bucureti. tip. 146-5.XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid. fascico'a II. p. 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri"." sec. I. VI. Bucureti tip. revista „Luceafrul". Ac. ar „Cri i Ibid. i regete documentare. 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p. scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea". Socecu. . 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad. 9:S Minerva.. . Note genealogice asupra mai multor p. XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. lit. Bucureti. XXIX sec. XXIX p." sec. 139-40 XXIX. Scrisori i inscripii ardelene tip. Minerva. 31 . . ist. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex. lit. 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor"..

91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor. 51. le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului". al al XlX-lea II . 146 157 72-3 „O . II. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p. tip. I. 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine)... 131-2 pecetea p. Socecu. 147 — . Rvaul. (bis 1451) Gotha. Perthes p. Bucureti. . istorice viaa ': . . 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". 352 „Inscripii din bisericile României**. 57 istorice diferite în „Floarea darurilor". Nsud p. „Ce carte 145 . 154 legtur cu Bucureti. . 124-31 a . II ' însemnri pp. 156 desvoltarea cultural a neamului". 195. 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I. 75. €5-82 156 I • .. dargestellt.. de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p.119. Româ. Londra. . 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip. 48 „Vechile biblioteci. XVIII partea Bucureti. Articole voi. (1821-1840). (1840-48)^ .129-32. Vleni. I". tip. învau odat . 120.. Minerva p. 89. XLI. 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . I. „Istoria Româniior pentru poporul românesc". p. 257. vremurilor p. VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note). 129- . p. p.193. . Socecu p. tip. Bucureti descoperire : Minerva. .. XV). feneile la noi" în lbid.. III. (= Studii i docu147-150 mente". 113-15. p. p. Vod Mavrogheni".. lui . 1840-48). ^ip. (1760-1830/' alegere 55-69. agrar I). „Craiova i Unirea" p. . 257-259. în „Nea- mul Românesc.I p. . 33-35. 183 p.— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". Vlenii de Munte.. 433-33 156-7 în Ibid. 70 163 Vleni. româneti" în „Floarea darurilor". . (= Studii i documente.

documente cu note II. „Trecutul unei p. Vleni. 16 (conf. II. p. 13 reedine regale: Sinaia Vleni. p. româneti i a vieii religioase a Românilor". 320 n. „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G. proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza .) . p. 160-1 . . „O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27. p. „Geschichte des osmanischen Reiches". — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense. II .162 p. p. Vleni p. Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". din veacul al XlX-lea în Berlin. 16 1909 „Istoria bisericii II. „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . Socecu. 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. Vleni. 138 „Mesagii. Vod" . p. (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen". 220 n.XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. Bucureti. explicative. -Srat). Vleni. între Români" (Râmnicul . vrjmie . Vleni." XVI. . „A cui e Dunrea? (conferin). p.lX+453 XVIII. conf. „Unirea Principatelor (1859)". Bucureti. 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". Vleni.. p. 14. Povestiri ale cronicarilor". p. Vleni. „Din faptele strbunilor. ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. .. 16 . VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". lip. Vleni. p. tip. 230 ' . 9). p. I. Vleni. 262-65 (no. 348 . de . 242-3 în Ibid. . partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor". 480 168-70 p. Le Cler din 1860. 104. Socecu. Braov.

^-'' III (bis 1640)". II (1750-1812». dup co- respondene diplomatice strine" sec. 80 . p. 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". p. 1 „Note p. p. n. p. 97-106. 72. *. în p. Vleni. 139-151. 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor".— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale". ist. 448-9. XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p.4 p. II. Gotha. Palermo. 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). I „Analele Acad. 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid. 39. „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc. . 164 n. Vleni. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc". Originea i ciclurile . „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". 218. 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" . Vleni. p.. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. în „Calendarul Ligei Cul- Vleni. Române". 140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". Codru Drguanu". Mihael Amari". p. Vleni. 1 65. 17-71 în 164 literar". 493. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni. roumaine" 191-2 . XIX 170-1 Vleni. (1700-1750) p. 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. /. 180 p. p. ei". Vleni. \ civilisation I . Bucureti. 1. . p. 213 n. 1 295-6. p. lv4-428 „învturile Vleni. „Geschichte des osmanischen Reiches. Bucureti. III. XVIII -1-350 „ Vieaa O I.

' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea.. 55=211-65 în Ibid. italiai în Turcia în Ibid. p. cel Mare i erile noastre" în Ibid. = „Rscoala Seimenilor împotriva p. Sibiiu". p. Petru . 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria. Vleni. p. în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid. 147-185 39 185 Ibid. biruitor: ... (lecii de des- i cuvântri). „Generaliti chiJere 24 ed. al 150 sec. Bucureti. voi. „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". Ac. ViIi+214. învietorul contiinei naionale ungureti p. Vleni.. 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap. IV (bis 1774)".' .. i Românii" în „An. 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc". Acad. 31=767-97 . Vleni. i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. . XV partea 1600). pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid. I — Bucureti. p. . timpul ist.. Braov. 39. Vleni. 320 n. Rom." 33 . tio.XIX 1911 Radu-Vodâ erban".. XXI p. „Studii p. Vleni p. 194-7 540. dell Italia". „Scrisori . Gotha. 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches. la Rom Academia 358 357 n. LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. . 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale". Vleni. . p. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. G5bl. p. Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid. p. „Un . \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni. 191 198-9 domneti". relazioni coli' con speciale considerazione p. privire studiile istorice" p.. .

Vleni. p. Vleni. 190 în Ibid. «Femeile în vieaa neamului nostru". 211-2 se- „Mnstirea Neamului. 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. p. +162 + IV . 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. 200 Vili 210-11 . 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A.. . 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu. 2. 199-204 [ .212-3 Vleni. 1. . 77. p.. 190 30=835-64.. al Târ- gului Frumos. Despre mns189 lui Neamului.XX 1912 „Breasla în Ibid. Ibid. blnarilor din Botoani." sec. ei". Vleni. S. chestie). Vleni p. 89 „Nevoia reînoirii '. p. Rom. 200 . . cunotinelor istorice în învmântul cundar". . legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc". Dezvoltarea i vieata ei". „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2. Vleni p. Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. „Pagini din istoria cultural: 1815 ' .'!. p. 188: Privilegiul din ai .. p. Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni. . (Istorie a p. Acad.. . pI Blineti" în „An. 40 .. noastre. p. „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid.198 „Mnstirea p. . Hurezului. Desvoltarea i vieai p. Lecii inute 274 . p. Vleni. 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist. 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri". Vleni.

. tip. Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. p. „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". XXil.) Vleni. 30—36 streini p. p.213 Orient". p. tha. 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". Constantin Bucureti. edit. V bis. ropa".*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n. 213 . 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în .218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). XXni p. atribuit Iui Dichitii. p. p. 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. Socecu. Vleni p. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715". 13 S vistelse i Bender.^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches". V214-16 leni. în revist svedez „Svensk Tidskrift". „Les Tutul" în Ibid. â Belgrad). Vleni. 217-8 „Relations entre Serbes et Roumains". 40+474. 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup.' Rumeni colle lui epoca modern". .XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice". l64-8. XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer. . p. XV Comisiunii istorice a României f 226. p. p. IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . în „Buletinul comisiunii monumen- V p. en Vleni. Stokhoim. p.214 „Den albanska Frgan" în Ibid. Vleni. p. Stok- /l3 1^ \/ . 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. Vleni. 5 . 1912. Vleni. 253-62 . negustor în Craiova" 216 (1794-1834). 20 till . (confe181 ur n. 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în .

XXII „Aciunea militar a României tip. cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p. Paris. les âge. Partea Gâbl. Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid. 413-29 les les . Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164.. Alean. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil. p. 4—343-46+1 în Ibid. 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . 350 voi. 14=347-60 în . 559-80.. 7 et 8 avril 1913. 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont. Socecu. „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile ... ." în XXXV sec.. Rom. tip. le pays roumains". ist. p. XlV-XV-lea". 11 Moldova" „Analeh Rom. p. Bucureti.. în ibid.. -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid.. împotriva sudiilor strini din p.222 „Din inuturile pierdute.. La survivance bizantine dans faites. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2. deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p.. '. 1 „Documente Bucureti. 49 355-7 . 1. „Versuri nou ale lui p. privitoare Ia istoria F^omânilor". ediia Ac. a Italiei Ibid.225 în Ibid. Paris. .. Ir'storiques. 311-19 . au troi- Deux Communications Vleni. tradii istorice în i Românilor plus în p.. 254 în Bulgaria cu ostaii notri". 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes". p.. „Ucraina moldoveneasc" sericile p.. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani". .. p. p.. 226 226 bip.. p. i p.. tip. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ. plângeri ale episcopului de p. „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad. II: XV colecia „Hurmuzaki". n. C1II+779-18I5 . clieu . 1601 — 1825. 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid.

p. Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr.. 18-863-80 ...XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni. p.. Rom.. i p. p. „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid. 447-517 „Steagul .. Topola (1811))" în Ibid. 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An. p. un geograf do- p. ist... .. în Epir" în Ibid. 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid.. — p. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid. întemeietorul . satului „Dou în Ibid inscripii p..." sec.... 230-1 în lui Mihnea p. 711-30 . p. 229-3) Caragheorghe... Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid. 12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd. p. Alexandru cel Bun". „Clopotul druit bisericii Serbiei. Ibid. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p. „Privilegiul Iui în Ibid.. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid. 20=131-150 în . 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid.. 917-21 — — .. Acad. 228-9 165-205 în . . 23S . p.. Veron.. Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea. Româneti 923-30 din c 1780 Ibid. . 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' .. 1453) Ibid. p... XXXVI p.. 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p.. • »0 hart brogean în a Terii Ibid. 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 ...228 Stoica.. i a bisericii ortodoxe" p. „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid. .. p.

„Legturile culturale între Bucovina (conferine). Vleni. . Vleni p. 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice.i" în Ibid. Vleni. 13 peuple turc". p. II problema balcanico . p. 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . 236 p. . . Vleni. 235 Turcii Marea Neagr II.. 21-3 Vleni.. Minerva p. . natura. Legturi cu i la . . 218 . 167 „Cinci conferine despre Veneia". p „Politica austriac fa ' de Serbia".. „Bu- com. p. isforice. 213 Constantin Brâncoveanu ("confe. p. Vleni. 44 236-7 Vleni p. 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). tip. Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p. monumentelor et p. Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p. An. Ac Române. (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin). Vleni. lui Vasile Lupu" . Bucureti..XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu". în „Buletinul inst. 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani. ed.. Dobrotic.. 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). 264 . XV-esiecle"..218-9 . . • „Arginturile" corn. IV VI+378. 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n. costumi. Vp. în îii Marea Neagr: : I. lui Constantin VII. . p. 145-153 174n. abitanti religione degli de Del Chiaro. p. Valachia e descrizioni del paese. Cosovo pân 1071-1118 .9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p. Vâlen'... Vleni. . • . în . cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid. ... 191-98 219 . p. mon. pentru studiul Europei sudostice" II. V228 leni..

. 247-8 . „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea". 15=229-43 Ibid. .. epoca 243 voi. 244-5 . .XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". inon.nirescu".. Bucureti. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. 235-6 fa ' . „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior". Gobl. . Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. Partea 1320-1716. „Neanul 189-204 Ibid . în ibid. „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p. 249 vieatâ a statelor mici". p. „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în . „Pilda în Ibid. 13=323-35 238-52 „Dardanelele.. istoria Românilor". 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod . . 49-54.. VIU. XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). p. p. cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p. Vleni. în „Câtîva lmuriri ibid. «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid. 205-228 Sârbii. de coala româneasc". Ac. Vleni. 17 la = 305=21 Ibid.. p. p. p. . 24 244 „Albania i România". amintiri istorice". în Ibid p. . editat de . în 29=385-413 252 Românilor".252-3 reprezentative la Români cu spe- .. XXXVII p. 15 244 „Hurmuzaki". 44-77-120 ist.. 76 bunilor Domni din trecut p. .. Buletinul corn. (lecie). Rom. în Ibîd. p. 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid. . nou .". 247 austriac „Imperialismul . rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid. 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi. Agarici. .Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova".. 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p. p. sec. XIV I: Acal. istorice. . Rom. i rus în desvoltare paralel" în p. 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . tip. . Vleni.. „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III. p.

I (pân la 1700).is de Transylvanie p. agent la Belgrad.a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. 130-40. „Politica tip. «Cri Vleni. Bucureti. legturile Secuilor cu Moldova". 264 I-iu. 253-4 254-55 Vleni. 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. I. Vleni. Hongrie". 151 . „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". Bucureti. 8 „Buletinul com. în „Buletinul comi- istorice României". 61=545-605. ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". 93. „Studii tip. 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". tip. au XV-e siecle". eu. 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric". p. p unui antice". p. extern a Regelui Carol . Sfetea p. I.supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni. . II. „Istoria rzboHiluj balcanic. 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)". XV+291 în . Acad. ' „Cel dintâm învtor de ideal . în 17 cea . II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte). . 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu. Vleni. XI+l 79-272. în n. Bucureti. p. „Acte parte siunei '. Vleni. 263 diferite". 414 et deHongrie". istorice". Bucureti. p. Vleni. ale 404 nespecialist a. 31 î. p.• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid. p. Gobl. în p. voi. tip. p. Gobl. 249 n. 11. 15 —— . l'histoire des croisades p. „Acte privitoare Caro! I". Bucureti Bucureti. „Istoria p. p. . C. 361 274-5 . comerului românesc". 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". tip- Socecu.. 219 23 ^Desvoltarea statului român". mon. I (Pân la micarea lui Horea 1748). „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl. p. 265-6 et „Histoire des Roumai. . p. Române. „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". VI+460.

43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor . în „Neamul Românesc". Rom. Bulgari p.. p.. 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid .. i Biblia dela Ni:oIae Milescu". 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". 17=35-53. Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid. p Regnault . 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An. în Ibid. ("conferine).. 34 290 balcanice". ' . p. Ac.276 . p. p. Vleni. „Latinitatea familiei regale" no.. 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu".. în „Revista istorica". 48. i . 20. popoare Vleni» 289-90 Iai. 733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-. în Ibid. ist. însamn . ... „Sârbi. (lecie) Vleni.... în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p. . p. 278-9 lui vânztorul istoria p. în ... 282-3 . în Ibid. noastre". i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid. Un scriitor .. 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki".XXVII „Studii. „Ce P. i note istorice" . i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'. „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid. în Ibid. în Ibid.. . 288 în ! drepturi naionale ' Balcani".. 279 în „Dou Ibid. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române. 116-17 . . francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu"....Neamul Românesc". XXXVIII p. sec. al elenismului în Constantin Evnomie. literar în secolul al XVIII-lea" p. do:u:nente II. contribuii bisericeasc a Românilor".. Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 ..

Do290 brogea. în Ibid. Iai.. 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor .. . p.i p.. 114-25 '. p.. clin Il-a : Partea 1716-1777. tip. 22-54 . Iai.. XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122. 293 „Cele dintâi scrieri Const. . 58 la question rurale en tip. p.. 123 .292 mânesc pe 1917". Bucureti. lai... IV. Iai Statului. p. eran: ' loan Drguanu" Ibid. p. în Ibid. (prolegomene la Neamul Românesc. 368 .XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului. lai. „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. Roumanîe. colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom. 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip..292 p. 173 „Histoire des relations russo-roumaines". . IV. tip. p. p. 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro. „Câteva scrisori ale poetului Const. i fapt german" (prolegomene tip. Conachi". voi.. p. 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor". tip. 117 294-6 „Cugetare versal). istorie universal). Progresul.. Progre- sul. no. Negruzzi" „Revista istoric". lai. Iai. p. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". p. 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". III. Iai. Gobl. Iai. . Iai. p.. Statului. 67 în 299 Moscova" 300 . p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc". lai. tip. . Autri- chienne (1775-1914). Dacia. Rom. Neam. ale Ir. no. 292 „O cronic nebgat Iai. 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip. tip. „Diferite note istorice" în „Revista istoric. Iii.. în în la istorie uni- 296-8 . .

.. Ibid. . ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric". . n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains".". V. p.. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). 104. . lupta lor. 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5. tip. 300-1 „B'jcovina i p.. . p. 323-4 Paris. p. no. Originea i însemntatea ei •actual".. în Ibii. XV+282 . tip. Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. Σi. 294-5 ' . tip. Renaterea romneisc" în p. „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice". p. no. 116 . no. : 114.304 . n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid. „Relaiile culturale greco-române" în . Ibid. 292. a 114-25. Iai. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid. Bucureti. Rom.. 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid.. .. p... 47-8 Ibid. 47. no. p. în Ibid. 106-109 301 lai.. . . literatjra româneasc" în Ibid. 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc". Neamul Românesc. 170-187 1.. „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom. la lai.XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc.. . .... . „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia". p. 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare). „Românii de peste Nistru". . Iai. 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". p. .. .. Neam. în „Neamul Românesc" lai.304 304 p. Iai 309 n. : 306-7 . p. 65-80 . .

Tesalia. 224-31 p. n-ri 130-31 „Conferine bucovinene. „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti.. 312-13 din Peninsula balcanic etc.. 117 „Istoria Româniloi Rom. i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc". tipar" (conf. Cultura Neamului Românesc". Bucureti. p.. Rom. 106 . Cult. „Medi:ii Cult. 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. .. 179 Rusia . . . Epir. (Albania. 232-54 307 p. 324 no. 344 p. 311-12 Bucureti. du peuple albanais". tip. „Expansiunea româneasc no. 9 la Acad. .) în ibid. 72-3 „Soarta faimei lui .. „Vechea noastr cooperaie" 284-87 . Rom. tip. . n-ro 262 în Ibid..XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid. Bucureti. 309 . 243-4. 32> . Cu t. Serv.. Rom.. în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156. p. în p. Bucu- Cult. .. Rom) în Ibid. 259 . i colonizatia ' strin" în Ibid. Neam. tip.' Basarabia" în Ibid. i . 246 315-16 în „Opera de 247-51.)". 314 cedonia. tip. meter de . Neam. 153-4. MaNeam.. Bucureti. p. n-ro 221-22. Neam. Cult.. ! 324 324 Rom. „Hotare de stat no. . 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". 254-67 308. rsriteni: p. n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n. 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional". p. 267-70 . i medicina trecutul româiesc". Neam.... al Armatei p. Bucureti. 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. 224-27. reti. cureti. . SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid. „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid. Polonia".. tip. p. n-ro 150. naionalizare .. Rom. tip. tefan cel Mare" în Ibid. Cult. 111+68 . n-ro 35-6. . . p. Neam. 309 10 geografic „Istoria poporului francez. la 314-15 tip. 403 "Chestia Oceanelor". 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid.

p. 317 : p.. Rom. p.. x Bucureti.318 p. . câteva noi izvoare apusene" Ibid.. 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli". 271 . p. Lang & Co. Cult. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p..Revistî istoric" VII. II ronnnice în desvoltare I i legturile p. . . Rom. I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p.' ailor '. n-ro 162-65... tip.. pân astzi) p. (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p. 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". în Ibid. Cult. Bucureti. Rom. 403 423. Neam. 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". tip.. 318 jumtatea sec al XVIl-lea"... mici". Bucureti.10-14. p. în ibid. 69-95 . 287. 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d.. 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici .. (Evul mediu) 111 319. „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation. p. 318 o „Un negustor biicuretean acum p. p. 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în . 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid. Neam. Românilor prin cltori I pân . 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova". 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid. p. Paris. p. (Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8.. tip. Cult. Cristidi în ibid..XXXI „Istoria literaturilor iloi". p. n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid. p. în Ibid. Neam.. 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid. 320-21 tip. 343 . 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid. VI. 67-70 . J Evul mediu.

. p. . in „Buletinul istoric" al .. ("cuvântare la Academia Rom. : NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în . 347 Roumanie în des Roumains". «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc". . Bucureti. .. no. în . „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". . p. de studii sud-ost europene. „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam. scriitorul. în „Gazeta Transilvaniei". 122 i urm. 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris. 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". 45-54. „Neamul Românesc". n... „Activitatea politic 347' no. 70—74 . p. 119 „Vrancea i Vrâncenii". în Ibid. tip. 1-12. 2 „Relaiile noastre cu Polonia". moderne i'contemporane. 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. în Ibid. .. 27—40 I.. no. tip. 100-115. 345 politic „Mihai Koglniceanu. et Ibid. Ac. limba francez). VIII p. . p. . 96-98. . Român.. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale.). 88-170.. Rom.347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul". . '. 347 în „Comemorarea lui Dante". no. p.. siecles". Socecu.. Cultura Neam. Rom.. Braov. în Ibid^. tip. . . .. 88-94 „Secretul culturii francezt". p. 311 Papi i împrai. omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . IX 79-82 Ibid. 209 . Toate lmuririle corpul cercetrii de fa.. 331 .348 . p. no. Martie 343-4 Bucureti. i literar a lui I- Brtianu".. p.- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid.

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

i I. în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. ca student. un istoric. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. recunoscut a Apusului. de covâritoarea personalitate a iui B. 191 1. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata. . felul. Dou concepii istorice. pp. i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai. variate ca coninut. de a ti toric al nostru toate. — — moldovean. care-i terminase sului.1. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). mai mici. când individualitatea cugettoare a lui A. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D.2— 15. trimise din strintate la revistele româneti din ar.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. admise în tiina noastr istoric. ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte. Onciul nali. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i. încât astzi a devenit cei mai mare i. i multe i. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele. D. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga. despre de aceast intrare Ia coal romantic. unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane. cuvântare Academie. P. Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate.

. Drsuperstiios. i în Iai Ia 1857). Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. IV. (|892). îndrtnic în idei. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". etc ine „ajut puin vederea.. Blcescu din Focanii-munteni la Golescu. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. Galai. 682—698. i „alte vrednice de credin" expunândule rece. care fac obositoare cetirea unui istoric modern. Dela aceast dat înainte pân la 1848. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. vorbete i de bogiile naturale ale ârii. p. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N. convingeri. i titcrare. mascarada boiereasc. cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp. Ureche. ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". I (1890). aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^). rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei. 196—220. i Cit. III. pp. scrisoare ine- 2) In ^euista nou. Bucureti. etc. 3) Orâiua soc. (^891). adevrate subiecte de nuvel". scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. Fotino. adec 1856. amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887)." In -). puin respectuos pentru proprietatea literar. Cantemir.Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. pp. tiinifice 4) lUd. 308. de viat i colorat. care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. pp. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii.. un studiu de (n.

care In 1619 plecase spre Moldova. Bissaccioni a venit numai pânâ Viena. Din cauza la morii Gratiani. 2) ne^uue hbtorlque. ca locotenent general lui în armata moldoveana. descrie nro. 1—19. original întâia a dup fuga probabil. tip. — 19 scrisori analizate. ca student la Paris. 704-26. 1368 Febr. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". izvoare istorice privitoare la biblioteca el. XLIX (1892). pp. chemat de Gapar-Vodâ Gratiani. i 1) 7bid. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat. textul italia i pp. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. IV (1893). mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. petre- Muntenia din Sept. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". soc. mai ales însui tratatul de predare.Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni. p. 571-589. pp. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^).. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654.. i ru. 3) Jbid. In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. lorga.. . ne d tiri asupra Mol- dovei. poate si din Moldova. 4) Orfuoa. pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava. 1372. tun. „Pentru negoGheorghe tefan. deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68. pp. 20-36. Paris. frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. pân în Maiu 1780. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. 1779 645—651 .

pp. 355—58 puV-VIII. 35-66. In apen- — din roman '''). 3) pp. 4) pp. în c. 5) pp. sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17. V (1894). 133— 171. unica oper roman frances. 67-81. de pela HOO. urm titlul de doctor. 9)pp. despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei). — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" ').în Sept... pp. 8) pp. acest pentru personalitatea sa moral. 7) pp. 261—64. 217—221. 10) 173—200. III" 1893. 201— 215. rp. tabla adause i corecturi pp. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. cugeta este ci de bogat. cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante. din 24 Iunie 1610 a regelui . „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. 1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. i traducere româneasc. 6) pp. influena franceza dela Italia sfâritul sec. numelor pp. ." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^). soare latin. la Milano la 1853). cu Angliei lacob I-iu IV (1893). zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea.. economica. (publ. al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). 82-132. nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. 108—111 public o scritiin.^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^). 19-34.. lorga ia la aceasta din istoria ^). Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. 11) arâiua din lai. prefa se ^). „Le Chevalier erranf. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 . care cuprinde tiri preioase privitor vieaa. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis. Jbid. t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. un roman cu 1395 de ale- goric. Paris.

prin . Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. 63. Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. V (1894) pp. 111(1895). de cuprins teologic. Minotto i lorga. ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. 1) neuue de COri&nt se Catin. prin diferiii scriitori de frunte.punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). i rs- . evul cum s'au modern i contemporan . Ibid lupta . pp. greceti. e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie. F. activitatea omenirii". care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). dobânIstoria e care s'a manifestat. de orice natur. i genesa Aci. Domnul Moldovei (27 Febr. 655-57. probabil de un regelui Henric al IV-lea. pe baza unui întins material publicat i înedit. din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585. reti. indiferent de loc i mediu. pp. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346). scris italian I.zidite regale din Dresda. a faptelor. 3—60 i adau- suri la p. întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. . în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd. un osta al Basta. se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. în 1904. 1—7. II (1894). de- compunerea sistematic. Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. fr scopuri strine de dânsa. timp..

stpân pe domeniul su con- tiinific. adevrul poveii pe care o au o interioare.care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general... în afar de sine. oameni schimbtori CU vicii deosebii. loan Laski. dâ un suflet întreg. Istoria nu tip . : dar mai presus de aceasta. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral. ceva cu mult mai important cepii nou. 1561).. toat în între- i apucturi speciale. oricine simte mai poetul Vlhu :.. ce vâresc.. va fi aceast privin. oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv. în stare s aduc în nu numai materialul inedit. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem. O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere... 104-105. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa. cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui. ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an. un erudit.. Ion Vod Cel. oper de mult munc. general d Cutai E o lizare i fericirea. c cu adevrat noul profesor. nobil ardelean despre Turci în 1495. cu atâta import ma ei general va fi mai mare. . VI (1895) pp.. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc. 1693 i. scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în .notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera. nu numai ne las mijlocuL Voi.8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva . O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde. Istoria e disciplina cea mai uman din toate. de numrul. naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. aa de tânr.. . puin lmurit. psihice a omului. Spune utilitate lecia de sjs. stracta recea figur a omului si pe oameni. linitit i frumos...

iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului. cu hotarele restrânse. dac relieful personalitii scade. judectorul. vrat Pân i câtig simul tora deprindere. sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi. dar cu sigur. iubirea precisiei. i-au fixat în struin. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. mai bun. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru. inima se face mai l:r^. ura inutilitii stilistice. tocmai fiindc relieful personalitii scade. ci dup provenien. în . dimpotriv s s mai tolerant. rsplat tutea cea ifice. 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele.-vieii. "âk se Românilor ( 895A prefa. i-l explice". toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. filosofii cetuia pru. prin capt. Omul pregtire istoric' fa de alii. Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe. „Un pe1 I. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine. ne arat proveniena actelor i felul cum public. Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune. cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii. nu cronologic. conse închid în fr brbteti. mai altruiti mai iubitori de vinse . om i sunt intolerani de via". neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor. „Mini energice.

etc.^). XXXIV— LXI. II-XXXIII i tabla alfabetica pp. 1772. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian.. în apendice din 1594—1821 ^). arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul). Parma. . . 1896 pp. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. 2) pp. tabla îngrijit i cronologica a. Veneia. i-iu. cele Cazaci. ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. ab. ruseti. LXII— XCl tabla ! erata 3—107. c înlturând-o. unde era deosebit de apreciat. c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii. Miinchen. pe de alta. Din. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. i Veneia ^). fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839. documentelor pp. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul. Dresda. faximil un ordin de plat din I— V. La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. 107—403. polone. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. în — i observaii pp. Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. pe deoparte.. Turin Weimar. 3) pp. 4) pp. chiopul. Milan. 9—104. voi. al i lui a eterii). I— LXI. Viena. c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru".10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale. III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. Ttari. XI partea 1. tabla alfabetic pp. lui analitic a cuprinsului cronologic pp. unde ieram transcriere. 1—9. nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. — 3—740 . în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg.

tUn i Cd. al 2) CLrAiua. scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. 1590) au in Acad. Paris. Iai. începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. Chiinu. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). 111—32. Focani. membri ai familiei Mircetilor. in 7 April 1897. 1585 91). Bucureti. diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin. apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul. . Scrisorile. 3) pp. dintre cele mai interesante. Articolul . Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. etc. starea apsat a rnimii.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. 10—36. William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului".11 talia Tana. IV. furitor de planuri irealizabile A. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu. locuinele româneti. : Bucureti. igani. Se reproduc prile relativ la Basarabia. membru corespondent (1574— c. despre Petru Cercel sori • Mihnea. româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. 445-57. Domnul i curtea. dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. precedat de o scurt lmurire introductiv. Rode \'\ imâne 4) lorgd. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". boieri. Mihnea Vod al Il-lea i alii. pp. clubul din Basarabia. VII (1896). 1896. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407. cu Erbiceanu CLrAiua soc. — 100. XVIII (1896) ^). pp. pota moldoveneasc. Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). Domnul de aici.

„percursor valoare". i lin. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod. Plaisance. 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu . e cldit aceast oper de istorie universal?. Tiprit sub Paris ca fasc. Genua. ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. Londra. cuprinztoare. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. ci ceva mai mult. XXVI— XXXIV. In acest. aa de întins. XI— XXV . Moiena. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere. studiu toate izvoarele istorice tiprite. cu totul excepional. al XlV-lea.. adevrat superior* a in La p. documentele cercetate de lorga Ferrara. 4) pp. logna. Munich. Lipsea. cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. Bo— Modena. Turin Aceast oper istoric. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su". vedem pe ce aparat tiinific i informativ. lui numeroase. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii". Hamburg. având parte principal în evenimentele din sec. ca. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593.- 12 vine importana lor cu totul deosebit. 3) pp. etc.. Oxford. Prin opera sa mare. de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui.-^) i crile tiprite întrebuinate'*). i a familiei Europa întreag aproape de loc. . lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris. din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). Brera. VII-Xl. Roma. 1365 — 1397) operile lui Filip. ungu- i de aici reti. erata i adausuri la pp. i Veneia. care sunt izvoare prin. al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit.. în arhivele din Ber- Dresda. ca cronicele tirceti. aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric.

. 12) pp. flomne. ist. epelu. clar i just. Marcu. un entusiasm îl mai naiv i delicios. 198-273-83. 46-55. 17) p 76. 16) p. Bogdan Constantin^). Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod '). 13. — pu- Vlad. XI.. 6) pp. voi. tefan Mâzg ^). 56-58. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene. 8) pp. aprins. Hurmuzaki. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. 19-27. împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. 5) pp. '"). II) pp. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. 515-555. Aron. 443—513 Onarere Ocad. pp. i fragment din tabla numelor pp. 35-37. llie. XIX (1897) sect. Lpunenii Petru Cazacul. Nicolae Basarab ^). 33-35. aceasta ca- Filip ca scriitor. . 13-17. pp. Un cel viguros satiric. 7) pp. Radu Mircea fiul lui ." In studiul arat.Danciu. despre lancu Sasul (1610). Despoii ^). 10) pp. I) pp. tefan. 28-33.: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec. o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. din diploma de marchis de Ialomia.Voevod '-^). 6) pp. informaii inedite.. 42-46. 59-67. stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. al XlV-lea. 75. . dup descenden. 68-70. 1—442. Nicolae Basarab (î569). 70-74. 3) 1 — 14) pp. 13) pp. 17-19. loan Bogdan"^). aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. Expune apoi vieaa pretendenilor domneti. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). Clugrul (din 1521) '^). Bogdan Sasul '^). familia Potcoav 'O. 37-42. 2) pp. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase. 9) pp. 74-5. 4) 76îd. 15) pp. al XVI-lea "'). desvoltarea gustului de cltorii". lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^). .

493-649. aproape toate în limba francez^). XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. In apendice se mai d înc 123 acte felurite. vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus. . Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. tefan Sasul. 8) pp. XLVIII. 651—694. apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. X (1897). între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. 2) pp. Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •). despre relaiile române dela 1542— c. machî p. cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur. prin tablele folositoare. despre „Boierimea valah" 1) pp. voi. LIII-VIII. l-XVI 5) pp. 5) pp. loan tefan Rzvan. loan Bogdan i peceile lui tefan. împodobesc pp. 77-82. . anexe: faximile iscliturile Aron Vod. 1—489. LXXXV. 3) pp. pân la 1846^). etc.— 14 scrisoarea lui . LXXII!. . XXXVin-LXV. LXV— VII . LXXII— LXXXIII. 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. Ipsilanti pp. LXXXIII. LV. prin notele bogate. i diferitele producte naturale ale 18-lea. 9) pp. LXXI. 7) pp. Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. prin studiul întins din prefa. aa . apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. tabla cronologic a documentelor p. LXXXII— VIII isXXXVI. al lui Alex. 4) pp. L. partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). 495-548: tabla alfabetic pp. CXXXIII.l822) ^). LXXXIX-XCVIIl. XVI-XXXVill. LX -II. In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. Surdul. LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. . asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII.

Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. foarte risipit. IX. ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. pp. care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. 444-47. lorga in Clrfiiua. 2) CUeratura i arta roman. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. organizaie. în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. despre 1) In felul adunrii. o/iciis' . firul i din cu- tiinific. Nu ci e pictorul care iea peisagiul. desemntorul tiinific. critica. Fonseca. determin strânge care soliditatea i adevrul. /6id. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. : ia Universitate e „Frumusea stil. Bucureti. când un intelectual natur de artist. prile ogoare sale constitutive. CUeratura fi român. Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. se astzi. 35—40 66-69 tiprete „Dou. . despre critica paleografic arta i filologic. i organizarea . Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. sunt din 1517—18. inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut". 1899 pp. înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. 189S. fi arborele. din lai... dup altul. numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. X (1899) pp. documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale. Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv. a subiectului. III Bucureti. 15 O alt lecie de deschidere '). 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). etc. (1898). în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. trecDt critica celelalte frumusea Iui operei". Doc. de iarb^ Pentru a istoric. III. bogat material r sim pentru sunetul f rasei". din impresie puternic. pp. piatra.

. Pentru linitit. 49—50 actul de cununie. excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. 2) pp." J J) ^p.581 al în Note. faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i.e ta '"' acestui material. vioiu. cu caracterizare bogat i îndrznea". 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. isclitura în faximile a lui 47—8. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — . "3j p'p. eroul •VB veni dela sine. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). gloria i su e'^p. pltit cu moartea. niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70. când Mihaiu ajunge Domn. In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. Jin'tecelenteie urmrite. i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general. românesc Petru chiopul.T sec. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. îi . pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou. la care nu trebuie uitate „evede similare. care ajuta înelegerea lucrului petrecut. aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-). . qe'^tâîenf. devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. lui din 1.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). pp. apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci.a terilor deU Dunre în 1593. '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893. al XVII-lea Mihai nostru. poporului din Iei s^C. îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . 1. care n'a putut trage nici un folos personal. ceasul idealelor acelora va bate. în focul care-1 spiritul Dunre. 3—36.

83 citaiile dup 5—15. tiraj Socecu. Ipsilanti. veneian 1) l ale altora. felul lor de vieaâ.. sau noastre. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p. I. fost o s demonstreze. susinute de Legrand. stantin 53—4. 1899 p. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. 1898 sem. politice. Bucureti. 53—106. sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul. ce gospodrie fceau. 3) ^uCctinuC societii geografice. 107—8. Ghica i Aîex. 108. tip. „Cultura româneasc mare sec. Alex. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 ." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. aparte. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea. 51-129 i -aceasta. — i au strbtut erile române. la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. i •ete pe cultural : deplin. sunt II pp. ce situaie politic aveau Domnii. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii. ce influen de cultur au exercitat." In ^) „Cltori. pe urm cele vei judeca singuri. note la expunere pp.. c Xenopol i Ureche. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. peste care se atern accidentele timpuri. Voiu arta cum a fost epoca fanariot. prin in expunerea clar i convingtoare. Gr. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor.17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi. 4) pp. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi . Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc. 2) pp. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat.

2) pp. Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^). 53-57. Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite. partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. 1) pp. 42-52. 30-42. 6) pp. extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). 3) pp. staroste de Bieiz. Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera .^o/nd/zc.. 47—53. 1-7. în 1759—60^). locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L.. 7) pp. 1902 p. figuri-chipuri din istoria . între anii 1682 — 89^). i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^). 10) pp.XX(189S). 4) pp. . i „o contributiune la istoria dov" '«). Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si. arhiepiscop bulgar. ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. de Sturmer în Sciences roumaine. cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"').. pp. 5S-68. aa c în într'o privin. ci din biblioteca din Gottingen. ist . Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755. sect. ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". 68-80. Bucureti. lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar.18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). 8) pp. 27—29. sale. i se- ne arat cum se tria scula boierul. secretarul propagandei din în Roma. contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20. scris dup 1757 de italian în italienete. 58 -197— 254. relativ la Moldova. 5) pp. 20—27. 9) In anaCeCe Qcacf. ' .

unde a fost asasinat în August 1601. 1700. sec.. . copitilor. 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. XX (1898) pp. studiate. sunt din'l57l— 1594. relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea'). comeitatorilor. Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. 3) 76id. însui Petru chiopul. care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris. doua din acîst d'. 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. Const. etc. cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". scris pentru Stolnicul Const. însoite de lmuriri. etc. catastihuri. lui Va- Lupu la al 3) O . 1-21. adec su dela Turda. 68-^435-502. tlmcite de Sevastos din Psalmi. de manuscrise. traductorilor. evreeti. doctorul.n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. — documente greceti. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. . ist. loan fiul lui Const. turceti cu traducere româneasc. 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632.. la pp. socoteli scrise în românete de XVl-lea — . pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. apoi chitane dela banul zino. i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. Can- O carte de fizic din ale tefan. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . Partea a ^). 3) Socoteala despre venituri 1) pp. lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. triarh. autorilor. financiar al unei de tron . XVI. Toate documentele acestea. . sect. financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599. 57— S se dâ un indice Mss.. 19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca . Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. flomâne. Antiochia (1702). acad. ai începutul sec. pp. Trapezunt la c. Brânco/eanu. în partea întâiu. al acte. (din crile tacuzino Stolnicul) .

55—58. 21—54. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. 3) Voi. o scrisoare din torii lui Brcan.. deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. 1378-82. apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. schim'area politice funcionarilor. lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. 1442-43. IV— VI) II 395 (extras din n. 1407.V\—y\\\). pp. 581 (extras III. 1402-3. p. 1446-7. care privesc administraia intern. politice ex- 1435. solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). 7—75. acestei colonii pe 1391.^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^). 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen. reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova). relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5.tMue de COrient Catui. cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV. regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600). 6 filigrane de pe hârtie pp. 1410-11. 59—66. din keuue de COrient Catin. 1437. 6) pp. 5) pp. IX+599. ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^). 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. 75—94.e siecle. în Cele volume dintâiu au de E. facsimile de scrisori româneti vechi pp. în In . 1441-2.. istoria universal. 1420-26. In volumul întaiu dup câteva introducere.20 mitrachi . 1-7. care cea mai mare parte. I. 41. Venim acuma privete. 67—63. trase 1448-49^). urmate de socotelile analisate. . din insula Cipru. 7) pp. . p. 2) pp.apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc. 1600 a lui apoi note româneti pe documente. anii comerul. . din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -). . în la o importani colecie de documente. Leroux Paris în 1899 în i 1902. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp.

96-581.8. '^).. în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. Roma-Vatican. etc. 599 se d erata. care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . apocrife.-Martie. dup isvoare. 529-42. 1-31. 59—5. etc. Si- pp. Documentele franceze. 545—597 1—301. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. 6) pp. proiecte. 1398 Febr. tabla alfabetic a numelor 9) pp. 1456-7'*).lea a Nicodim. 5) pp. 35-57. . 1399 April-Sept. 302—3. Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°). faptele 2) Povestirea preioas. 40^). i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53. din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu. de 2) pp. 10) Fp. în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. Dup câteva tiri despre tratate. lamentaii. 303-327.14391432-48. a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci. 21 ale Veneienilor. 3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. lunie-lulie. Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). i " p. 4) pp. italiene latine i ger- mane sunt din Viena. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21. 3) 31-45. clugrul pp. 1431-552). . Genovezilor. public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului. Genovei. Florena f m cea mai mare parte din Raguza. cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. Neapole. 8) pp. exortaiuni. 2) O scrisoare din . 7) pp. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci.) din 1400 1434'). în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria. contra lor^). partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^).

la p..VI. 1900 4) pp. III. a cetilor comerciale vantului" ^). apoi bibi. învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei. Ungariei i terilor din peninsula balcanic. raporturile lorga. pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. regal din — 1) pp. toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. împratului Sigismund i.. pentru a aprecia. imperial din Viena. traducere româneasc Conuorbiri Oterare. 2) pp. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns. o larg parte 'din istoria Turcilor.. 327-34.. observaiune ftun^. ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. -volume de documente. se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^). din bibi.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). 347—394 . exortaie. care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt. destul' ce precum i registrul la voi. din Munich i Dresda. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. — fcut de un »vivant" toate analizate^). 5) pp. 526. 395. 3-49. apoi Germania. s citez importana capital a acestor prerea asupra lor. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice. italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI. a autorului. 335—45 . . Veneia. c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. taSfa numeCordeCa uof. Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^). n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie. / fi 7// e Ca pp. p. apoi un proiect. a cunosRohricht. 3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900.

p. 12) Jn „Cconomia. 9) pp. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. 53—376. suri 109—117. ")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). 3) pp. i faptelor contemporane nou. O terial alt publicaie. 1-109. XL-XLIX 10) pp. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c. 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500"). etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). Bucureti. 6) pp. 119—143. în dou volumae. pp. CXVI+103.. naionat" . 3-349. urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). . Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). 4) I— XXXIX. Bucureti. iar voi. 3-140. tabla numelor i lucrurilor pp. tip. erata p. bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi. pe baza unor documente . 2) 4) pp. 145—7. scrisori in faximile passim. 173—217. 351. Socecu. pp. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. Titlul arat coninutul. XLlX+147. 224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. 1900 pp. „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. erat i adause pp. 5) Partea II. 219. 1-CXVl. 1. addenda p. 8) pp. al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). i erat pp. adautiragiu. dând ^). tabla numelor pp. 1-103. scrisori în private)^) prefaa cu note. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. 7) pp. Bistria i actele latine. 377—8. i aparte 113. h7— 173. partea 1900 pp. 1899 pp. 143—169.

tipogra- fia Eminescu. s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat . 22-3. Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. Socotelile vistieriei. cât costa drumul. unui triplu deficit. pentru cunoa: terea vieii comerciale. 4) pp. tiragiu aparte p. "^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. 1) In „Cconomia naionaid'. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). pentru rilor. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. cât costau plocoanele influeni. — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli.. ca i cea precedent. Ghica din 1776. lazareturiîor moldovene 184. Moruzi.24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. 3) pp. o parte lui Alex. 7) pp. Alex. ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. 5) pp. 23-28. Alex. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 31-42.^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. cu cheltuielile. 11) p. . Condi8) pp. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. 2) pp. nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile . i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. 42-56. . vistierie." înregistrele precedente. . spovedania unui continuu. 1812 — 13. 9) pp.'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu. neplcute noi. 754-87. Universitii din Iai i a Academiei Române. a Domnului din Moldova din 1764. Callimachi dovei sub Alex. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7. Ipsilanti "j condica de so^) din . 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. ale trupelor ce se întorc. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi. foarte amnunit i bogat tiri. 1900 4-7. 7-22. coteli Moldovei. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. 10) pp. economice din trecutul nostru. 58-75. 6) pp 28-31.

1712.).25» 1813 — 19. diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. 7) pp. 1900 p. 5) pp.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din .i Moldcva 1833. în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe . 1900. Alex. 163-70. ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23. ^^).i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776). ceva despre registrele financiare di. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc. . IV. 171-73. 1593.) '^). 116-21.. dându-se '). 13) pp. 1822—31. 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). . pp. condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23. 151-58. 4) pp. Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. 15) pp. -173-183.^)moldovene pe la 1823—26.S) din '°) . 135-49. pp. i extras aparte. 115-16. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. 103—115. 1) pp. tip. 32. i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir.^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an . 1634—36. M) pp.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr. cuprind mai mult decât spuiie aa: . 1641—42. a vis- dea Domnul Moldovei.") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r. — 135.Ghica din 1776 : — 12 . 0) pp.. 1746—7.) (1 r. dela stri i moiile boievenitur. înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19. 1763 (9 r. 12) 150-5!. 1578. 9) pp. 5-8. Socecu. ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. 158-69. „Documente geografice" titlul. 11) pp. 121 3) pp. 2) 1754. 10) pp. 87— lu3. Vistie^)- — 77. 1557. 170-1. 3—5 16) pp.

cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. 4) pp. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. Bucureti. un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. din care se . Albert Laski neanu. Zbope rowski. în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . Multe acte privitoare. Xl-XVl. tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)"). 10) pp. ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . care „Istorie" a lui Despot ^). In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . II) pp. •'). 6) 18-28 13-15. s-1 încheiat cu Moldova. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. Toma. XI— X. 28—31. La la urm împrejurimea. 7) pp. memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. 8) pp. 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei. Gobl. 3) pp. Graziani. vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^). 1900 pp. 5) pp. Despot i 2) pp. 1642 cu o mare importana geografic'). 15-18. Domnul Moldovei. 8-13. XVll-XXVl. i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. apoi analiza unor documente din 1638. la începutul Iui crii se dau scrisori. XXVl+93. 9) pp. tip. arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®). 1-20.26 7156. a scris scurta sumar a vieii variate. Documente: Istoria lui Despot. scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). care „arat mijloacele prin cari ''). 21-8i.

Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. XX (pp. regal din Dresda). „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 1. 1-27. mai valoros. 2) anaC&Ce CLcad. despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. tabla numelor pp. cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros. 1. darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. 68 n. Rom. 1. Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . 67 n. 44 n. 1. 44—51) i cronica în versuri publ. . tiani. dela care se sau puse în lumin nou" ^) . 49 n. 4) pp. 53-62. se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi. la aa : note despre Dealul. 39 nota 1. 1691 —2 1) pp. Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. 65 n. tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia). Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. nomâne. Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc .— . Sf. K. ist. bibi. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. privitoare ^). vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. 55 n. a arhivele din Constantinopol). I"^). 5) pp. 89-92. 53 n. 7 notaj i Radu Mihnea. Dove- — — bibliografia al la dete. 108. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. Ac. în ^Tezaurul" lui Papiu. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. XXI (1S99) p. sec. care a Gratiani. 82-7. 27-53. 1. c Gapar Giovanni Battista Malbi. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. cu traducere româneasc. 1. 3) pp. Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j.

In apendice Vieaa lui ^) . 2) Dela începutul sec. 1) pp. crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat. 94-1C2. 162=109-270- . al rscoalelor i rz- boaielor. 73. de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". 1700-1. dintru început'' e învat j1 lui Const. familiile al schimbrilor de Domni. lor. schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna. 98. Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri '). i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. de variate. tiri româneasc ^). ist. B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". 2) pp. erata p. 103-6. XVI-lea Mateiu Basarab. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. de nou i încât istoria noastr e de lumintor. Cantacuzino pp." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. XV-lea. 1710—11. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. Cantacuzino (1697)^). •lui 6) p. 97. Vedem erile legturile noastre. i un document 1688 ^). Române. dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. al nenorocirilor i bucuriilor. Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. al Cont. Ea e îmbogit. naterilor din domneti. XXI (1899) pp. 62-78. sect. 78-94. 94. lit6-7. isclitura în faximile a Const. 5) pp. dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri. privitoare la oastea 1698—9. 3) pp.28 Turca . nunilor. de precise informaiunile ce curg de acolo. ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce. atât de interesant. Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. 7) anafeTe acad.

3) La 1631 e inscripia de pe. 1655—60. Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. 1623—24. când acestea lip- 1602—3. celelalte dela boieri). precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^.) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod. ist. 1616—1620. Braovului. Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). 1695-6. 1605. in sesc. 1702. etc. 1749 (dela . erban Logoftul. 1658—9 (1 doc. sec. 7) anakrc acad. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. 31 -271-302 . 1673—81. 5) pp. 1609—25. a Brâncoveanu). 1692. 2) La anul 1612 se d . având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. Mihaiu. adaos p. i câteva 1664 (scrisori de boieri). i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. 1704—7. 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. al XVI-lea din sec. 1652—3. 2 scrisori din sec. dela Doamna Elena.^) . ce! românesc p. 7-1 i2. 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. la mai în importante anul respectiv. 1709. 1631-34. Hrizea pp.160.29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. Socotelile sunt din 1627 1602—7. 1699. Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp. Scrisori din Doamna Mria . urmare avem „Socotelile Sibiului"'). 1663—4. 62. 1636-38. XXI (1839) pp. 1647. 1649. 1689-90. 4) pp. care au mai puînsemntate ca a Braovului. cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. întregesc i suplinesc pe cele braovene.dar adeseori dau fapte nou. 1651. lordachi. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. de'a dela boieri). Române. 1-7. 71. — 38. 1683—87. 156-58 i . Mihnea Vod cu isclitura în faximil. 1653. 152-6. 1643. 1669-70. 161-2. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori.Româneti i a Bra- ovului. 1666.

numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui." Memoriul „Cronicele muntene" întins. zan a Cantacuzinilor. pp. meanalizându-1. testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). ist. 22-3. 160^ 303-462. care pare c nici n'ar fi existat. scris de un partilucrurile.. s ne ocupm 1. se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. Polonia la 1686^). 4) 1) 2) pp. arat 1) . Nimic despre Constantin Stolnicul. Mircea Ciobanul. oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie". 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). 7) pp. nimic despre frmântrile partidei. care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. 21-22. se:. nimic despre vizita nocturn la capigiu. 20-1. apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. 3) pp. i La p.: 30 — 14'). 26-:9. XXI (1899). 2-18. care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc. 6) pp. 5) pp. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") . privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra.a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc". din ce frânturi i. 23-26. Dou docum. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . asupra. 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc. 4) pp. slavonete . — Apendice 1 . 18 n. . ^). din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu. 29-32.

din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. 5) pp. izvoarele muntene. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. Din ordinul lui Constantin II. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp. litica i pentru pointerne ale vecinii secret. 24-36. a crui biografie o avem aici ^). ardelene. în deosebi Ludescu iste. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. cea dintâiu cronica în al Mireior pân . Cronica lui Brâncoveanu. 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ . 4) pp.31 cetilor. a felului cum el p^ supuii. ddea de mai multe prefac". cereri ci turceti. reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). lor i ca dumani ai rang mai mic. Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. i moldovene. Lucrarea aici în lizat III. p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. . 6-9. 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. un fel de „Mo- nitor Oficial". Simion Movil lui românete. 5) Cronica iui Matei 1618. Se cerceteaz cronica. dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. e anastpânii si". primiri de oaspei. cronic a domniei lui Brâncoveanu. 37-40. trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. serbri. Cronica Blenilor. când moare erban Vod. Cronica se oprete la 1688. mult superior lui Ludescu. 18-23. 43-44. — turceti. Vod Vod. 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. . 3) pp. 1-24. 2) pp. amnunte aici ^) ^). persoan mai aleas. de- plasri domneti.

dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". Memoriile apoi lui Radu Popescu. v. dând uneori sunt semnalate tiri nou. 59-60. 75-83. — „cronica anonim* e continuare a lui Const. Cronica Blceneasc. La despre \ic\a „cronicei istoric. dar i ' cu alte tendine i. i Greceanu pân E la la Oct. Cantacuzino din 1683 8) pp.32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. Cronic scris de un bucuretean. VI. 3) pp. (publ. Filipescu. p. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. dela- 4) pp. 1728. 89-100. ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct. cuprinde evenimente pânâ. V. prescurteaz. Cronica Nicolae Mavrocordat. Radu. Blceanu 1688 începe cu 1629. V. în alt spirit scris de acela. când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. când a fost scris IV. 60-66. ceeace se Radu Popescu. Filipescu. cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. lui Const. a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). inscripia de pe crucea 1. lui tiii despre Bleni ^). ^). 7) pp. reproîntreaga la ducând. 1714. Viena a lui erban. 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^). proprii lui Greceanu i Poblâceneti. 6) pp. Cronica dela Cluj. i reproduse. 95-99. 2) pp. care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. familia Bâlâceanu ^'). modific cronicele pescu. '). care aici ^). se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu. st. 86-86. Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. continua memoriile. st. 1699 pân ia 15 Sept. 66-75. 5) pp. în Magazinul V). 91 nota . cro- pp. unde se oprete. tiri despre Cronica scris pentru loan Const.. Filipescu. 91-93. 44-59.

merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!. Cpitanul pân la Constantin Basarab. din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial. afar de sfâritul dela acesta.E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. i izvoarele na- 1) pp. Compilatorul. 33 Ia 1724. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. în din amintirea sa bogat". . Cronica expediiunii Morea. X. dând i ceva nou '). Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). . 108-1 18. Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist.. pe rând. pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou. UK)-102. când povestirea conicarilor moldoveni. partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal. A doua Cronic a Cantacuzinilor. i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp. 4) pp. reprodu:ând pe Const. ne istoria noastr: Brâncoveanu. pp. . descriere a Moreii ^). 118-19. pe descrierea . care reproduce în întregime pe Lu- descu. iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). 101-2. E scris de Constantin Vtaful.. . când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. Cronica ambelor Principate. lui Schimbând forma. cronica blâceneascâ.. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII. 6) 103-118. pp. e pe fcut. 119-21. dar ea de a nici absolut origi. VIII. nal. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^). 1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775.. 114-16. un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. 7) 5) pp. scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . E o cronologie iar dela citate.o. reproduce mai totdeauna pe Ludescu. care nu a luat o apr . 3) pp. apoi pe Stoica Liidescu. reproduce.

Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale. dele 1775 înainte e o oper personal. Greceanu. aa zicân J. Cronica lai Del Chiaro. importana nici pân astzi '). Cpitanul. une ori dând tiri noua cronica bdela el. are câteva nou Mateiu Basarab. Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). 4) pp. 127-29. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). cronologia critic. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino. E o XIV. Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat.34 rative. Explicaia a subt erban Vod i Const. . Grigorie II Ghica. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. lceneascâ cea de sub solid. 121-23. 129-32. Costin trimite la Const. Cpitanul ^) c) Axintie Uri. 3) pp. §i-a pierdut XIII. cuele cderii lu' Const. „anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. Cpitanul. Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. autorul e leesc" Nicolae Costin. Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. apoi pe Ludescu. cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. Popescu. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. b) — c — :a fost. a) XV. sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. Româneti i voina acesteia 1) pp. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. care nu etc. Pentru domnia lui erban Vod. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. 2) pp. Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. pe Const. 123-27. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat.

Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene. partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino. : întregime pe Const. etc.. Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). Cronica lui Mustea. 5 mss. Cronica al tradus de Iui Aniircs. 6) La urm se d 2) 5) pp. d . dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. 139-48. 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . 1688). 132-37. 132. 4) pp. 149-60. Braov se Cronica Greceanu. din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului. Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. titlul i Oradia Mare. Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. din . acest studiu. Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica". o scrisoare a vduvei Const. Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. reproduce ^). câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp. (4 Dec. Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^). . Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). XVI. 3) Const. d) loan Neculce. 2) pp.35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- . e). al 3)137-39. oficial. XVMl-lea. i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). Bucureti.n domnii Ghiculetilor din sec. apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu. privitor eveninenteie muntene cele . unele insemnâri ov .

Oradia 3 mss. i Const. 36 rite reviste. tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. al In indicându-se cuprinsul crii. ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft. Felice dei Porri" '). titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. Buc. Buc. losafat i Varlaam". 2 mss. . titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. pp. titlul .. Buc." Se reproduce prefaa. Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss.Câpitanul 2 mss.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei.. o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April.. . titlul. pp. 2 mss. . In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft. Buc. pe loan Ocieski. 2 mss. cu o prefa original a printre idei. Buc. . Oradia mare. 17-28. . se reproduce testamentul acestuia. Buc. IV Bucureti. soare. Rinari Aliman Galea. gp. In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol. care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. Buc. . 3) 75id. ca nele rpeasc. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. Oradia Mare. 1899-900. titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. Partea a doua de Petru Rare. 1) Clteratura fi arta român. cronic a Cantacuzinilor. a lui Vlad : din un j. Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). 2) 75id. damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti. Apostol trece în fata lui gustor de pete. 140-48. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete.. face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea. Se Const. s:riitorii notrii din sec. de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one. 1 1) Cronica Moreei. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce. 138-149. : . „Studii de istorie . Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. . lui i Muntenia. s Cpitanul 2 mss.

. 34-5.. cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. 25 30. pp. petrecerea. pp. 401-4C7. terse în erile române (1768—1840). 40-41. La urm se reproduce un act de danie a '). Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri. pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud. pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. contractul foarte Pan al acestuia (Noem.. Nagni. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu. al XVIII-lea. . 30-34. i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. Meucci (1804). Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe. 2) /6îd.'^) o scrisoare italian din 1847 .'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în . contractul de cstorie a Iui G. 3) pp.. procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. 37-40. G. Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra. : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai.. „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia. . „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa. 41-42. 1785) cu boierul mare Ban. 25-42. 9) pp. Callimachi (1769J i familia acestuia. 8) pp. în Grig. '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788). 7) pp. 686-693 4) pp. 10) pp. V (19D0-1) pp. 6) pp. 3) 76id. — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*'). . . acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id. din 'Care se reproduce prefaa. mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. 35-37.

asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui. 4) pp. lin o&cFlLu. e. interne (1634-37) pp.— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". 5) Jbid. Pârvan. 2) 76id. regal din Munchen). vom ocupa acuma. ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). 177-180. 353-3. I-II pp. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc.. 1903-4. apoi 42 regete de doc. 1-46. cu dragoste de ar. laic ori bisericesc. V pp. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga. Ml. pp. 749-752. 340-351 ragiu aparte. Const. i ti3) OZoua reuist roman. pp. pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. 1) 76id. 50-53 : Doc.. i bibi. Bucureti. . note la acest studiu pp. „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene. Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. de pe p. Const. lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. 47-49. monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean.. din 27 Martie cf.. înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. 1900 pp. 53. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. prin adoptate care se re- formele folositoare. D. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. 17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^). 51 din 27 Maiu. Vod Racovi din 1756.

satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului". pp.desorideia une: lips de gradaie. organ'zat. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. Analizeaz mrirea e o i cderea . . din sgomotul faptelor dreptului. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii". Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. cu ochiul grbit al ttnrului. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor. Aduce dou exemple: . pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului. — Roma i Atena'. îmi sunt familiare. Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice". vede în numai . nu c — stau la originea puterii. o dram moral.. a unei aglomerâ-i umane. Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare.Vieaa acestor dou ceti oper de art.39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. cu acea convingere pe care la tinerii. adoptând ideile sti strine. în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate. o risipesc. cultul la pentru lucrurilor". seriozitatea cu care privete msura rete. încât am ajuns spune cândva eu însumi. limpezete armonia în spiritul meu. Confuzia izvoarelor se se desface fier. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni.i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. miragiul înegritor de altdat dispare. în seriozi- 1) Voi.. I-II (1900). absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei. nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei. un diletant dine.. „Vieaa unui popor. acestea se câtig. când prin studiu mijlocul lor 'interes. cu care. în vigoarea contiinei. cuceritoare c i împciuitoare lor. începutul vieii lor intelectuale. fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. Acum când evenimentele al acestea. — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri. nici bogia.

.^ Dar cuvânt cald i sincer. nici organizaia. nu se restaiornicete. fdeile în istoria istorice. lui unul caredevie un om ca toi oamenii. ci y«s//7/ca. linitea. cineva apare i rspândete o care se clatin. prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. Se ooate chiar propria-zis. picioare societile complicatele cldiri pe se razim. la universal" ') pune faa in faa . XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici. i zice: Ceiace tine strâns.. Ea însuînc dac avea credin. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin. tatea vieii. Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. în probitatea i aceste . tulbu- rat odat. De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate. . vei zice „De ai avea credin cât gruntele de . prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. mutar. nu e numrul. I-II pp. pân ce nu se întâmpl aceasta. social mai bine. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. apostolatul. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari. c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. ci : ea printr'însul". da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa. unul care sanctific i profit astfel. ideia. trind.. 373-76. ne asi- gura In viitorul. s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat. lupt pentru adevr i i. prin politic. • lor". mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta.^/a forma. Se poate si ca. ascultat urmat. — el pentru dânsa.40 muncii fiecruia". religioas. al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec.

. încheie: „Aa. rsrind. mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti. într'o form simpl. vezi (I9v)0) pp. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. o crim util pentru Imperiali. 2) pp. oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899. Szadeczky. GObl. care întreine viaa într'însul. Române p. s ori realizat. Socecu. Greelile . dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc. Xenopol. din amintirea trecutului fr noroc. ci. :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . care se bazeaz 1) Budureti. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc. 116. de par. noastr care nu se stinge. „spune pe scurt." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. 1900 p. IPX). tip Bucureti. care formeaz corpul lor. i) pp. ediia Acad.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa. 113-116. 3-110. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia . i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^). Canaanul Unitii desvârite a neamului. singurele fapte caracteristice. greelilor sale. alese printre cele riguros exacte. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti.4) aceast carte. Tocilescu. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. printr'un omor.Viteazul Blcescu. fcut? — sale. Isus Cliristos." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii.41 nou dreptate mai echitabil." Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. tip. ideia ce vrea e ideia realist. se sfâri Mihai Viteazul.

2) pp. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571). cronica cetilor. 6) pp. I) pp. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti. polone.. 377 79. 9) pp. 301 334. 296-3)1. marea raielelor 1550 înainte. aezarea Ttarilor în Buceag. Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui. 91-164. expediiile de 'O. informaii inedite. 23-59.42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2). tabla cuprinsului i cronolo- . 4) pp.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572). 165-95. tO) pp. 270-73 II) pp. 274-77. ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. care e terilor române. 355-76. povestirea faptelor. 334-51. 60-90. 12) pp. 243-269. etc. în sec. cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice. ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc.comercial a Se trece la celor dou ceti. Indice bibliografic pp.'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5). 8:* 5)pp. pp. 381-413. In prefa arat istoria extern politic i economic. italiene. ca i a. 3) pp. înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. 196-242."^) 0489—1759). arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^). Adaosuri preioasepp. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu.. tabla numelor pp. obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). 7) pp. 13) pp. 278-96. 12-22. fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^). ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras '). XVlI-lea. 18— 19-lea. Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^).

XCIX-CVI . 2) pp ediia Acad. i>a CXLIX-LIV . JO) pp. pp IX-XCI. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la . indice bibliografic pp. XVI-Iea. 783-842 scrisoare româneasc a lui . sec. ip. •voi. se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. 257-8.â dela mnstirea Galata .X). Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575. 415-418. . germane. regete de do:. tab'. 843 nota I se d 9) pp. 843-883. Socecu. i bibliotecile italiene. Rom pg 'S09-I-XLIV. dup 419. 7) pp. Braovului din Hurmuzaki—. care se paginilor''). apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). 1) Bucureti. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p. 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul. cu vaste informaii inedite. CLVl. 6 ilustraii care p-ivesc cele 19. regest despre Vasile Lupu (1634). al. Intercalate sunt 192. Petru chiopul. 575-779 p. ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. 4) XCl-VI. 38. 16. apoi lui muntean i moldoveana nainte. Ion Camârasnl 8) pp. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. 266. 5) pp. 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5). XVI-lea.43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. dela Petru «Cercel.Vil . tip. austriace. a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol. 3) MX. 1-572. '> cetii CLVI-h -pp.-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene. 6) pp. CVI. proveniena lor de arhive pp. 699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi. interne.a doc in mod cronologic pp. Române. 98. CVlII-CXLVlIl.

XXXIV (1900) pp... . cerând ca el i împratul Neacu din 1521 . Importana lor pentru dau întregi . pentru a cuprinse în corpul voi. ') continu în pagiscri- naie acest volum. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli.câteva epoca eliberate soane Domnilor. faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L.XI tronul din Hurmuzaki. prin acestea regete. pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor. 154-62.i Citerare.Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg.din i cuprinde 386 regete . 2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti. întrire i judecat interes politig. e totui incontestabil". Socecu. de care Se afl primite aici prea târziu. AutoruL conjecturi de istorie politic. XI din colecia Hurnazakt'. pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi. provenien ardelean. Dilocaliti. tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian.. e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa. b87-9C9. 1) Bucureti. o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare".44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi. de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. pp. vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer. câteva rânduri din Bucureti. o conspiraie de demult' ^). neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab. tabla numelor pp. ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-). 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. i la- pp. Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic. in faximile la urm: ac- Irina 17/27. adec documente de cancelaria dom„de danie. artat. „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar. 1900. 19(X) pp. Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60. ci numai mul neasc. dar înainte de 1620). l-XUV .. 27D-7X . în. dup 1613. tip.

nepotul cronica- rului (c. râvneau stpânirea Terii Româneti. V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii. loan prin- cipele Ardealului. 2) /6id. sa din pentru ocina Toceti (in.Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. : 2) Pârclabul Furdui. se studiaz. . Se amintete . 616-523. a lui 1654 ctre Ke. dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar ..C8tastivul clrailor de dajde din jud.-tl. 3) 76td. c d d un zapis el (c. pp. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. pp. din tefneti neputând plti cu bani un c. 4) 76id. 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*).. martori sunt câiva ofieri de oaste. meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc. 8 Mai 1587J care ('Cm. pp. a doua din 6 Febr. 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548... 962-9i9. 926-28. 1650J. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^). cu lmuriri asupra familiei Ureche. 1) /6id. 45 s 1) nu-i uite. pp.Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^).. Tecjciu). baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^. satul Tecuciu". doc. una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche. sub Domnul de-a- cuma. cci ara i ei sâ prpdesc ').. 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft. prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr. nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine. 1612). 1613. p.

330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept. „Relaiile nou.. în istorica din iui 1901—1905 '). „Luzruri nou epe" ^). vedem numrul în româneti din Ardeal. „spart" de Sinan Despot'' f Roman. XXXV 191. 3) I6id. 149-61.— „Un document dela Iulie 1562^. 6) pp. pp. Moldova Muntenia Studiul acea vreme. 1460 povestete „în chipul cel mai bogat. (1901). 5) I&id. „O contribuie ia istoria Mihaiu. — Activitatea din biserica Sf. f Iulie 25) -). 94-6. i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe. 391-419. 324-52. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. 285-6. .Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite.46 II. O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov... Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe. care arat c epe la . documentul din 22 Apr. Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române. 4) I6id. p. din ora. Cracovia. vitoare Ia istoria 1) 76id. 324-28. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. 1475.. 595. Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni. pp. Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab. nobilului Nicolae Blagaj. 2) I6îd. pp. pp. 1 „O mrturie nou Basarab Vod.

p.810-12. pp. 1126-32. 1123-5. Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^). 9) pp. 383-4. 5) pp. boieri.47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. 2) I5id. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?). asupra luptelor dintre '). a unor boieri munteni scrisorilor Ian. 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei. — fiul lui Radu erban. pp. 999-1039. Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i . registru (24 1792—4 1) 1805) /6id. 1001-9. pp. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept. legtura cu toate cunoscute mai înainte. 3) I6id. în 1400. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. pp. rude domneti i dregtorii **).. ilfov). Elena sta în satul Pântava (jud. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua... 8) pp. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^). 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. 6) pp. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc. . 1101-1137. i actelor "^). pp. „Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine. 7) pp. Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena. alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662.") scri- soarea Filaret (25 Sept. apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^). artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. de alt ordin cu clugrii. Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare. 10) 1101-116.. — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti. 1117-22. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. 1132-37. 473-76.

1-12 14) pp. „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). Minerva. XLlV+î8J. 7) pp. dar plastic icoana a vieii curte. lui 173-16. 3) 2) pp. în 105-15. 155-70. '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13). ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. tip. . 8) pp. ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. : i „Istoria Terii periul studii Româneti. 41-59. 5) pp. tip. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714. pp 3-37. italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român.. 1690^). 48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. Cantacuzino la 1677'^). testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el. 4) pp. a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. cronologia tabelar. 13) pp. 13-18." ') In prefaa dela -). 10) pp V-XXXiV 11) pp. 85-101.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. 51-81. pp. In prefa. se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie. n BucurcFti. XXiV-f-174. 12) pp. 6) op. care a fost scris pân la Imromâno-bulgar "). scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) . III-XXIV. Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. 1901 pp. '') . tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. XXXIV-XLiV. Minerva. 1901. 9) Bucureti. 15) pp. 19-40.

Bibi. opera capital a totul lui Constantin Stolnicul. CLIX-LXIII. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp. Minerva. milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849. tabla 335-49. 5) pp. diferite. legturile. CXLIV-CLVIII tip. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena.— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). 331-33. Acad. 6!)-179. Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i.. francese. care e o însemnat contribuie trecutului nostru. sate i alte localiti pp. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729). scurt despre cei din sec. pp. rostul lor. tip. N) pp. 36). povestire. înrudirile. privire sigur. p. etc. Gr. 1-320. Pe larg despre Cantacuzini din sec. desteri. deo(din greceti i româneti. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). Minerva. IV abc-fCLXIll. cu moderna. cuprinde italiene. V-.XLI. nemeti. se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. I9()2 7) Bucureti. latine. Rom. 10) pp. Cantacuzino. 1824"). 9) pp. care avea o alta concepie. 323 28. 4 . genere pencoloare rilor române. Veneia) din 1453 mare parte. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). 1901. indice de moii.'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino''). 2) 6V69 XL-CXLIV. . 4) pp. apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). cum se Despre Cjiitacuzini ^). 355-60. 3) Bucureti. 6) pp. de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite. 351-54. tabla cuprinsului pp. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice.

bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). zice lo'ga. . 4) pp. 6) pp. tabla cuprinsului pp. 340. Brâncovenii. 292. Se 49 de corespondene. pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". etc. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. 543-57 tabla numelor de fa559-65. 49. 52. „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^). Minerva. fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. tip. 5) Arad. 37-48. 363-422. 3) pp. tip. 204.— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. . însemntate. Creuletii. ale timpul rzboiului c. 423-542 milii pp. 32. dau mai multe table genealogice pp. 1902 1-362 se 2) pp. lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. Ghiculetii. 19J1. . 9-35. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. 206. 7) pp. e i aflat. Filipetii. acte altfel. în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). traducere sau s'au original. pp. Vaate. i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. Mavrocordaii. Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. Tribuna poporului p. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. i Cantemirii ^). se ltorie*^) i. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. XI+565.

a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului. 31. i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. mai adevrate i sincere. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie. i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i. Mihai. p. Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti. . 5-15. la muli pentru care . din inima unui suflet de poiet.51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. 1901 tip. 12-15) Bucureti. se cere credin i rugciune. 24-31. Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi". se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile. Minerva. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. . De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag. povestirea pe lui. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. ^). nici o ur. dreapt. arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) . etc. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit. ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. am scris i simit. 3) pp 15-24. 127 (= bibi. ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. 5) pp. Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. 4) pp. nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului. mai simite.127. cinstit. în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. .Neamului Românesc' 2) pp.

lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. 1073. o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip". 1C82. 1073-82.pp. i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz. ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn. parte numai. 136-52. voi. în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul. pp- 1-15.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna.^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai. 337-50. 5) pp. cel puin acum. XXXVII 136-152. 975-993. XXXVI(l902). 975-78. . ar fi sâ ne uitam- pe noi înine.67-74. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas. stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul.513-21. 4) pp. Putem naional. sâ prsim menirea noastr.513-21. Alexandru c^l Ru i Aron. i voi. 1-15. '). S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. 3) pp. 6) pp. 2) pp. ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod. cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. 416-30. (1903). 233-44.. . pp. 611-33. 611-33. 416-33. 67-74. 978-93. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit. spera. XXXVII. 337-35).

273-326. catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. din ") a!te 40 doc. istoria ca- tolicismului in principate pp. XLIX+536. pp. 9) pp. Documentele sunt însoite de numeroase note. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^). 78-225. pp. . 226-272. 1-53.'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). I. . Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi. cu pri- 1) Bucureti. III-VI. 5) pp.^) 50 doc.XXXI+1C4. dând apoi 2 acte din 1384. Socecu. generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. tot Ia catolicismul arh. 7) pp. 12) pp. 501-531 14) erata tip. mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). 327-414. /// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. —i dela Domni — — 1788). mente.^) în introJucere d o expunere nou. p.'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine. tip. IX-XXXVIII XXXIX-XLVI. i volume din impozanta colecie de doexterne. Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum. — 1847). 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). 2) 3) pp. p. pp. 4) pp. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. (din arh. Prefaa ne arat se proveniena documentelor. 54-77: 10) pp. 6) pp. . 13) 8) pp. Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692). catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. 1901. E vorba de „Studii i ducumente mânilor ').") (din 195 docuarhiva în italiene bis. 1901. 536. XLVII-LIX. '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). tabla . 21 doc. 415-447 11) pp. Bucureti. Bistriei la pp.iiui Mol- dova (1662 bis.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci. 448-61 .•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc. care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei. Soce:u.

papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în .") •(1743-180U.M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich. . '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). Istoria -). o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524). documente din 1694 — 1728. 1-8. 12) pp. I) 23 d^c. ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777).^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721. : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita.') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. 3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^). cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll. 5) pp. II) pp. blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90). 8) pp. 38-45. povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). 6) pp. 13) pp. 31-33.'*) prefaa lui Simion Dasclul. 46-59.'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. 30. LIl-LXV. ^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . 34-37. 10) pp. 12-21. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). pp 71-73 . 3) pp. LXVll-LXXXl. 60-65 15) 7) p. 1743). lui 1. Fotino. ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D. începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod. 2) pp. o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433). 66-68. cronica Tudosie Dubu. 16) pp. 74-5. 9) pp. Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540).*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). 4) pp. 22-29. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . '-) note despre Koglniceni (1780—1825). i 2 acte (1667. o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). Zapolya Muntenia Ia 1522. etc. 14) pp. 69-70..

I) pp. 5) 5) pp. 9) pp. 145-6. Aa se studiaz pe rând relaiile St. 93. 14) pp. il-XLIV. 16) pp. pp. 1803)^).^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. lSJ-1. 3'3-3C8-lO."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). 80. se 12) pp. II) pp. 4) pp. 7) pp. Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. 263-4. multe e. Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh. Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou. Socecu. dau 126-9. 13) pp. 67-8. 96-98. Stolnicul Cantacuzino (1707). '°) o incai ctrâ de Eder. 15!-2. CCCX1X4-343 10) pp.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21). Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800. CCXXViJl-CCCViii. lui 195. 313. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). 205. mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete. 84-5. i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — . l&S.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799). 224. Gh. Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). 99-lUO. 76-90. cccxvi:-xix. 200-1. LXl-CXII. 15) pp. Bucureti. Gavril Bethlen (1613—29) '-). 268. 16S. 112.xtrase de acte inedite 73. 211-12. prefa notele pag. 101-104. GH. pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor". 162-4. care se întemeiaz 2) pp. 6) pp. 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. tip. ISI. Voi. 189. 3) pp. 291-2.-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714). CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . 116-9. 1902. 106.Bocskay (1604—6) 'O). Rakoczy. . act despre de Alecu Beldiman. principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). jn XLIV-LXI CXlil-CLX. IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou. 91-2. deze utilizate în prefa. 94-96.

Gheorghe tefan. (pp. index de lucruri dela voi. tefan. e interesant s vedem 1) pp. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu. Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p. etc. 58) Constantin 114-29. . ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603. Dabija. Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. Mihai-Vodâ 3) pp. Constantin Cantemir. IV pp. Radu erban. 7) pp. 30). i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod.'. Vasile Lupu. 112). tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). Ghisbrecht dela Basta. 1055-6. isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. etc. i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. i ali boieri. etc. Gapar Gratiani. Emeric Tok5ly. apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. 250-317. Constantin erban. Hrizea vel Ban (p. IV . 4) pp. Logoft i p. 28). (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. 108-14. tabla cronologic a cuprinsului .— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . ungur loan Neme (din 1652 dO)^). 49). Mitr. 342-45. ambasadorul o- i Cops. landez Haga. i ali boieri Braovului (1638 5) — 41). P- Chirii Lukaris. Gheorghe tefan.ieltuiala Ministerului de Instrucie. (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p.. Gh. tefan Lupu. Ghica. Mateiu vel Vod i (p. trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). 1611) Vod. voi. 23). Moise Movila. româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh. 263-78. boierinai. 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. Vasile Lupu. i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. Gr. 111 i IV pp. negusturi. Rakoczy. pp. 321-26. Apaffy. 129-262.'') 97 scrisori tracu-Vod. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. Radu Vistierul (p. (p. 24). Safta vduva lui Gheorghe tefan. 2) In faximile isclituri i (pp. Gh. Constantin erban. 1902 pp. 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). 111 pp 339-41. 1-102. i nobili unguri. Duca. la voi. Mihai Viteazul. arul Alexie Mihailovici. 1-14) . 111 319. 5) pp. loan Bethlen istoricul. dela voi. erban (p. Ghica. p. biserica lor -).

adnotare. 61-150. Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. arhivele. care aduc descoperirea de izvoare nou. 57 în ce condiii lucra un ani. sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" '). i La teatrele'*). ''). lorga. 1899'' ^) . l899j tip. pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. L'independance roumaine" pp. tie s rmân i neprtinitor. legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec. „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses. 217 (extras din 4) pp. muzeele presa pot fi ''). â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. Opinions pemicicases d'un mauuais patriote. 5) pp. istoric român. Universitile. ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. . Ateneul român. L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). 219-217. sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal. 3-142. numai un obiectiv istoric al trecutului. api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru.^opiniile sincere" ale autorului. IV pp. orânduire. 191. dou studii de o extensijne 1) Voi. care bibliotecile. Bucureti. p. nu e tului. pentru copie. 6) tip.). Bucureti.H. 142-2(9. De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. „La vie inttellectuell des Roumains en terii.. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii. 2) 3) po. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi. aceast chel- tuial nu întrece. cu faim european. Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an.

A. în sfârit. etc. ^) Evreilor Mol."^) în tipurile evreieti . 54-227. critic Al doilea studiu de proporii largi.oamain. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). i evenimentele din 1821. i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. 1848. antisemitismul nostru ce . în aprarea vechimea vieii economice. 11) pp. 2) pp. Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. 213-39. crile de coal. sau. 106-201. 12) pp. Retiprit în Cuulnte adeuraie.58 mai mare. rnimea-). Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. 175-264. 10) pp. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. pp. contient. 207-12. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor". colile de ora i rurale. 281-302. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. . desvoltarea i fapar. 8) pp. etc. 4) 6) pp. despre efii liberali i D. i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). Minerva pp. 3) pp. 302-11. 265-311. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat. 7) pp. i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. cu de idei i aspiraii bine definite. pp. 5) Retiprit în Cuuînte adeurate.'-) 1) i Evreul strin aezat tip. 240-46. 1904.•') doctrina : naional proletarul . 202-206. l zice: In (unirea) i arat. rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". 189-96. educaia stu- ar i strintate. 9) pp. 'Un proces de desnatlonaCisation. 183-9. Bucureti. I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). literatura. cu calmul adevr. Sturdza i rostul cu*). un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social. Bucureti. 1902 tip. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. roumaine). vieaa social i familiar. în critic clasa de sus. ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor.

în evreilor armctâ. exclusivismul social. a reuit. 2()l-e4 . cunoaterea desvârit gsi un om de meteug. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau. Romantismul istoric a creat muli lor umflate. s se amestece. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. ci portul.s/z-/Vz/". „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. dar . ') soluiile curente i 2). 1) 2) pp. al cror glas a a- — unei direcii greite. Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit. i ce garanie ar putea prinde mai bine.. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. învai i diletani preteorii tenioi. Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul. ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. în locul creia se puie. de sigur nu spre mulumirea noastr. i când vei fi Români'de lege mosaic. aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora". Cercetarea ar instan judectoreasc. ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii.. Iar dac din în nu se poate. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific.. paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i. recensiile întinse i necesare. pe care îl munca sa obiectiv judecat. 250-61. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. cu care n'are nimeni nimic de împrit. pp. zicând:^) Pregtii-v prsind. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii. nu legea. s reprezentani.59 la noi . 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. 3) pp. anumite s condiii foa-'te aspre. au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc.. S'a ajuns faptul. fel pmântului nostru. mai ales limba care nu e mcar a voastr. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor. ar putea-o face o a limbii.

în!ocuindu-le cu altele solide. vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. 4) pp. când fr s marilor simt. faptul rmâne câ- i bun. As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om. 155). . Bucareti. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga.60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. face o recenzie poate prea întins. 2) pp. Tocilescu. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" '). XXXIV (1900) pp. i nenatural 5) . se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. care. nimiGi. 507-11. cete aseriunile nebazate. Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. 54-58. amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere. . în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee. un alb btrân de 2 mii de ani. discret. 49-54. 132-167. întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. terialului e fr sistem ^). 6) pp. nu tie grecete *) împrirea ma- c . 71-77. pp. ar s spuie cele ce au fost. 394-418. 233-4 . 44-77. zilele negre. 394-418. zilele albe. de un om i o cu talent sobru. 214. 133-36. 3) pp. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. 5) pp. 5C7-11. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. 52-3. gloria 1) Conuurbirl Citerare. Urn-.rete pagin de pagin. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. activitate de critic istoric. arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). 2C6-36. s trebuie povestit istoria trecutului nostru. i are un stil banal. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale. 222-236.

." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. dealungul . 305-12 lorga public . Cine o va scrie?'). a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare. 175-86. 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. în care prezint într'o arat defectele crii. 161. neavând informaii.. 359-62. III (1901). 735-37. 'CociCe. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid. Mircea Ciobanul) 3) . extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti. zilele-i nenumrate. pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz. 61. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. i rspunsul Bucureti. 172. 7o2-53. (190U) pp.Cum face. 474 lorga rectific . „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. i unde trebuia suprimat. pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub . 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . Minerva p. i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. 1900(1). cei legi curente. Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. 58-65. 170. n-rii 158-9.61 :' umilina din care s'au esut.scu ediia 2-a" a operelor sale. în limba francesâ. . Qr. 2) . veacurilor. 766-8. 1900. 167. O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). 1) SmntoruC. pp. %oua reuist roman. 7bid. Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp. 1933 pp. p. I. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. 718-20. 164. arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. tip. Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc.

lipsite de orice temeiu. care sunt rele. 324-32. III (lOOl) pp.. p. 369-79. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. 128.62 gâtit-o i urme în moravuri. 671-2. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900). bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu "). XXXvi (1902) pp. 7) pp. lorga face din nou o cercetare a crii. 324-32. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. 5) pp. i îndreptarea. de data aceasta mai subtil. 435-443. 1133-41 8) Ibid. cuvinte ^). 4) Conuorbiri Citerare. 326-40. 228.^) 2. .cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii.. 93-6. mânii .369-79 3) pp. fr de lucru. delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. aduce înainte familie . au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou.. XXXVII 6) pp. pp. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou. 435-44. meritoas. lui Tanoviceanu despre ce familia Bants." analiza crii. 1904 (XXXVIII) p. 626-41. Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu. greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). sub titlul „Un 1. 1132-42. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român. (1903). 130-26. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. 2) pp. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial. 183-90. rectificând aici unele greeli. aducând i dup arat Iar defectele. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice. critic dou Doamna Despinc. Ibid.

3. 4) pp. XVIl-Iea: pp. 122 n. în în aa Apus. n. 112 138 n. neoîsla ortodox român. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. acte din secolul I. 74 105 o. acte din muzeul din Cluj rom. ali cronicari. 171 în n. XXXIX. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". coala 5) din Câmpulung 1669 pp. apoi faximile din alte chipuri ale sa. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. 82 n. sec. 2. o. 2. 2. al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). n. 104 128 110 135 167 n. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. n. 163 189 n. 154 n 1-2. 192 n. 207-34. 3) pp. 3. 8. . mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. diferite XXXIX -f. 2. 2. n. 1. 2-3. n. XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. 66 1. n. ill-XXXVlII. 114 139 1. acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. 115 n. 24 n. avem lui .. 1. 103 n. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). 213-222. n. 152 1-2. pomelnicul mnstirii Govora sec. 3. n. 1. 133 162 1. Socecu. n. dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor.223: In fruntea voi. slavone al din 1563-75. 2. 1. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. pp. 175 n. i neamul su. 49 n 4. n. apoi Ludescu i de docu^). manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p. 17 p. 2-3. „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. i n. In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). 1-211. mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec. fel cum vorba la pân atunci nu publicase. 2CX) n. n. n. Bucureti. 2. X\^II-Iea 1) Bucureti. chipul Iui tip.63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici. 3. 149 2. XXVI (1902) pp. Dar sau fragmente. pp. Constantin Cpit. tabla numelor pp. 1 . ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. 1 . 3.

5-6. '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi. d i ea o po- despru Callimachi. p. i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. 222-26.. 22-51. . tip. altele despre Ttari sfâritul sec.64 Cernica tirbei. 3) pp. din veacul al I81ea pân ^). 7-21. I. aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. i nou". aproape toate din sec. 4) Bucureti. Ghighiu : greceti i Arge^ . Minerva. 5) pp. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele. 1902 pp. o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^). unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 ').. 2) pp. Minerva. 19C4. 9) 8) pp. la 1848. Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela '). (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34. 10) pp. Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. 7) pp. 19(3 PP- X. 212-3. al XVIII-iea.XXVII-f763. ). care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. CCXVyf 6G5 . voi). I. XVlI-lea'O i. pline de amnunte scurte i interesante. 62. VII-XVI. tip. versuri 66 de strofe cu cu însem. Bucureti. Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. partea cea mai mre româneti. II. 233-4. 93-62. stihuri. 6) pp.

CCXIII ^> PP. 41. Leonardi. Isînn 4k1. 16) pp. '" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092. olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819). II se '-). Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835. 1760-68). faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61). . 79-133. 4) 6) pp. LXXXIV-CXXV. din familia Callimachi i agenii Giulianii.1821) -o). 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763). 3) pp. saxone din Dresda. pp CXXVII-XXXIX. gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca.fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806. CXLVII-LIX. Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr. 7) pp. XXXII-LXXXVlll.3S7-96. 415-17.H) pp. 14) pp.^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. 42I.321.6U4 V-XXIX. ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp. si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?. 399-411. prefaa dela voi. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c. Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad.S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga.65 Callimachi. CLXI-LXXXIII. scrisori 4 .'^). 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p.")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). 42 de ambas.3-38. ")pp. 9) pp. .''3) PP. 12) pp. din bibi. XXIX-XXXVill 17) PP. Române. 15) pp. 3-76. Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc.'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp.

de Rh. numelor pp. dac nu la biruin. .gas (1797) adausuri p. 7) pp.--^ . corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. Gobl. suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-). onomastic pp. 6) pp. 134-157. lui Alex. r^oU romOna^ Callimachi. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). V (1932). tabla rare neologisme pp. 3) pp. pp. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor. muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. 561-72. de bainte ^aBerlin) 764-69) '). 231-384. i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. 4) pp. 223-28. 761 anexa . 8) pp. i doc.30 Varovia phorin. 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove. prusian — 39 extrase din corespondena A. 2) pp. 595-611. 161-220. • . expunerea. 5-86. polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". V+349 (publicat 343-52.^. 391-98. Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul. 387-554. începând cu faptele pp. s se razime care istorie Ardeal. 575-91. 369 ^). Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni.1902pp. Vod 27-33. întâiu in 9Coua C. tip. din ^) la ( 1 extrase din coresp. 441-50. 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59. 55-60). erat i dedicat 10) . 7. din Iai. ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc. m c sate i preoi din Ardeal. Bucureti. pp.. IV (l9Cl) pp. . 5) pp.

din Tlmaciului i întemeierea Banatului. ca istoric^). I9J3. Socecu. 34. 12-88. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). Trompeta Carpafilor. f^) Bucureti. din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului. Sighioarei. 3-5. bazat pe tirile tiprite i inedite '). 347-9. Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. 89-166. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. Tetru 7'. protopopii. p. 3) pp. : 67 cu Roma. 6) pp. P. dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. 20. episcopul ortodoxs vldiceasc. din banaara Haegului. 971 nota 1. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. P. 2) pp. Muntenia. 9) pp. aron. In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. Magazinul l)PP. public o not italian inedit din 17 Maiu 1769. preoii i totul certele confesionale. Buciunml. Aron i . ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici. : — Orâtiei. 5) pp. i la p. de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. 252-312. (XXXVI). tul Românii din Românii din ducatul . „Note critice ^).-262. Cohalmului. tip.. 313-346. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . lir02 166-201. cuprinsul pp. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). pp. 7) pp. . Severinului. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. Klein. Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie.

Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). 30-42. etc . de Tocilescu. 9) pp. 77-79. 66-70. 70-77. '°) Te\i\e5cu. Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. 13) pp. Cronica ItiiHuru. 11) pp. Ureche. Kogâlniceanu. voarelor istorice. 8) pp. 7) pp. biblioteci i private care cuprind documente s). Foaia soc. 3) 25-29. 14) 79-82. Q. M^V. 10) pp. 5-10. care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor. 42-51. Soleai i ale lui Alex. studii asupra limbii . Erbiceanu. artandu-se vaal doc. studiu de acela fel. . româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. V.^) cele doc. Sion Papadopollui ale lache Drghici. 1903. Toate sunt certefulescu din Gorj. despre colecii felul iz- despre arhive. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei. Romaale aceluia. interne. 11-30. despre „Arhiva româneasc" . D. Istoria i'HuAlui. A. istoric a acestuia ediia Letopiseelor. Cipariu. Ureche. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. Sturdza. Ist. Istoria '-) critic. Lâu- rian român. 10-25. 12)" pp. Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh. Academiei române^). Boliac.68 Uricariul lui Codrescu'). michisedec. 61-66. 2) pp. PP. 4) pp. Arhiva istortc a României t Tralan. lui : Traian. colaboratorii Arhivei lui despre toric . Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. La început. Menirea i în general.^) Uricariul lui Codrescu. 6) p. Leptiirariul lui Pumnul. . . 42-50. . Acte i mente istorice. episcopul Melchisedec. apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. : V. 5) In <7'nnos tui 1-11. Bucureti.^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. A. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi. Revista pt istorie i fii. 29-32.

92-96. tefan Rzvan. de folclore ') manuscrisele lui I. care dispune de mijloace materiale. române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. 3) pp. : numelor la urm la tabla pp. mai vechi ') activitatea istorica a N. 96-98. 6) pp. un înaintea documentelor. Iii— XXXIV in . 4) pp. Bucovina.. din colecia ^) editat de Academia Român. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. 1903. Frana. s s ceste cercetri arhivalice. Banul Mihalcea. mare „arlatan oriental". 8) In 5) pp. pmântului . Q. editri de cronice. analizate i apreciate Am fr a n:â aici. care cutreer Apusul. 2) pp. Comisul Leca. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. pp. . Anglia. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod. bogiilor. minind gro- solan i. i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. FI. Ungaria. Viena. 119-127. Bucureti. Densuianu. Wolfgang Vod. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). lui Toci- . coleciile" '^) privitoare *^. 9) Bucureti. D. 7) pp. 1903. 108-119 „?rinos Cui tip. Socecu. Italia în diferite orae. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. colecia de doc. îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. 101-108. cuprinde nu m'ai pp. 89-92. — Vezi Aron . Marian ^) descrierea . Constantinopol. 290-298. de documente interne i redactare de repertorii bogate. fruntea voi. Sturd^a". la contemporan. Germania. Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). Polonia. pp. ai României a studiile i colecifle . al Xll-lea. dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . Svedia i Danemarca. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). LXXXIX+1281+XXXIV. ea singur poate i e chemat întreprind anostru. Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. 99-101. i pecetea Mitropolitului Eftimie. Spania. Logoftul Teodosie.69 blicaiile istorice lescu. Raguza. biblio- Acad. opri asupra multor studii citate.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

ist. Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei "). XIV partea Dosofteiu i pp. 16=65-78. 4) pp. . Dosoftei (1625) doc. cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754. 5) pp. 3) Ibid. nomne^ sect. din '). ca culare. Cronice. 34-5. btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase. 2-4. iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). Eftimie (3 din 167! -2). 2) tiri despre banul .: 78 1567—8). dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. documente. Vod. XXVII (1904-5) pp. notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab. însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. Unele sunt de nevoie. 2) anakCc 1-2. CLcad. 18-35 (acestea 18 doc. departe istoria Românilor. unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. i Venedict (1631). sunt reproduse 1-2). Cristofor (1574). XXVIII (1906) pp. dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii.a lui urate pe pmântul nostru". Belleardi despre luptele 1) pp. memoriul ar i I-iu. mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". 25=505-529. pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: . celelalte secundare. c. 1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). strintate „Subt acest de contribuii. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 .

decursul domnit. 42=99-1 4 . nom. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. cari din vilegii. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). 6) an. româneasc Constantinopol la 1810^). Cu informaii vieaa lui largi (n. bogat. 9) Ibid. se vorarhivele sseti pricopiarii. ne-au tiat. protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. 20=79-9S. ac. Vodâ Brâncoveann. 17-23 veanu. 1-11. din câte comoar. 11-18. runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp. sect. Bibescu (18 4) pp. : 7> pp. . Din atâia vecini cari ne-au robit. XXVI! pp. Callimachi înainte de domnie 1738). 4) pp. 9-17. 19-2U. dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. Radu i tefan fii lui Const. I. ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. bogia noastr. p. ist. Saii ar- 1) 2) pp..A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') . cea mai sigur i mai putem gsi. din . muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis. H) pp."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". numai 3) pp. o scrisoare greceasca a lui Gr. 6-7. Brâncoveanu ctrâ Dim. scrisori. scris i testamentul grecesc. socoteli. MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). Tesalia. bete mrturiile istorice din Braovul '). 4-6. despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). în se d în Alex. scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). 24-5. 7-9.

apoi apoi Btrân (1413). care a strbtut aceste inuturi. Bucureti. Socecu. VI i VII din „Studii PP. Dan Vod. Români din Ardeal. Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. 9) pp. lupta pentru ^). 5) 7) 8) 9-15. Viad Dracul. tip. 4) pp. ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc. Vldu. 18-183-200. patriarhul Ieremia în erile române. ac. 122. epe regele . Moise Vod. Neagoe Basarab. Petru Cercel. Vladislav Vod. niboiuC din extremul Orient. 16—24. Lpuneanu. Braov lui '). la istoria Românilor'*. Matia. în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . loan Hunyadi. Vezi de lorga.. i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). 10) pp. In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). Radu Paisie ^). „sinodul din lai" . unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. Japonia. interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). vremea un Iui Lupu ^) . 25—37. 10—13. . S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V.sect pp. cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. . Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. Vlad Clugrul ''). Aii Pas. i Ardeal. 14—18 . Alex. Alexandru. ^usia 9lsiatic. Despot. 6) pp. cltoria lui.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". 1—9. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi. ist XXVII (1905). Petru chiopul. 3) pp. Petru Rare. 17 pân la 1762*^). pp. Aldea. care 1-7. an. i documente cu privire 2) pp. Radu dela Afumai. 1904 p. China. 25—42. schieaz vieaa lui astâmpr". scrisori domneti i boiereti din sec. 7-9. Mihnea cel Ru. nom. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). Petracu cel Bun. pp.

aa V. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. .: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. formele puin obinuite i tenie — la — . în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. redactat cu un scop cetitorului asmntor. 1903. Socecu. am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare. Al cuprinde numele de localiti i de familie. rice. Nu voiu da firete. caracteristice. ! aa de multe. folos cu privire 1) Bucureti. : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). rspândite pe paginile indice telor. servindu-li inutiliti. zapise întregi sau în regete mai mult. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". VII-t-721. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. i lipsit de orice interes. partea I. el. V-VI. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. 2) pp. Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. pe dau nici odat lturi s le fac singur. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic.

subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. 45. Durere c publicat nici de pân aztâzi. -relative la Ruset i altele ^) — Buhu. Tecuci (1 la la 1600). Dorohoi (1 1600). Suceava (3 din sec. i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. Spiridon lai. 1683). Flciu (1 din 1642). dar n'a prea avut efect. întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. de o nepreuit valoare. p. el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc." aceste indice. . Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. : Ureche. dat fiind duire cronologic. numai cu greu i cu pot întrebuina. cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. 594-611. cu rezultat favorabil. Catargiu. i Suceava (2 dine. face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c. 1671). Câmpulung 1661). (1 c. 160C) — 1671). din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). 17). 3-65. Ursachi. am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni. cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. Or1627—8). vorbete despre falsificarea.. Roman c. din 1650). la diplomei bârlâdene. numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V. 3) pp. iai (2 din 1643. i s 2) pp. 67-78.. Bârlad (2). de documente sâ le comunice. care se afl de fapt în voi. 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. ^). c. 1590). Coriatovici . încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. 563-94. Chigheciul (1). 1656). despre diferite familii boiereti . V-VIl. Iai (3 din 1600—1683). Botoani (1 sec. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. la Vaslui (1 sec. 19). Hrlu din 1653). 4) pp. Bucureti din (1 din 1669). c. 82 acele instituii i clatine .

£. 1750>. Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. 2 din (bibi.^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. despre episcopii de Râmnic. 648-78. . etc. Mitropolii. 10) pp. 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609).ximil p. lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c. ''). fa. Calea. 311. familia tirbei teli i altele . 220-1 6) pp."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820. Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). 2) pp. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. pecetea Boto- 1780 p. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i. se dau '-). Domni. 625-37. 1600. Zamoyski. dându-se Cmânstirea Râsca c. faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. Varovia din 1538). "') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. 695-700. «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. 5) pp. — 1 1739). 690-95. Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. 433-55. 15) pp. etc. 79-113. l69-2o7. 214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc. 4) pp. 337-375. 638-48. 117-166. 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. 13) pp. Stockholm (arhiv. etc. 7) pp.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. 379-430. 9) pp. statului. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. \2) pp. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. Danciu din Brâncoveni. faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . 2 din 1778. 261. o scrisoare din 1712 cu 14) pp. 3) pp. 289-333. 8) pp. ''*). — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. familia Golescu. 678-90. 211-86. in II) pp. 1780). 611-24.

erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. 11) pp. Jora. 0517—1890. 473-507. 700-705. 511-560. i numeroase acte inedite "^). 1) 441) i documente din 1682 pp. — — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. 721.84 Mihai Viteazul. 2) pp. partea Ii. c.. obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti. 1690 1795). Blceanu. 451. Pantelimon (colecia rp. 551-558. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. 5) pp. 11 documente muntene (1588 1655). VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. 705-6. 11 48 documente muntene (1601 1820). 6 documente muntene i (jud. 459-70. adausuri p. etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. ." ' 10) pp. despre oraul Hrlu. 9 documente la moia Ctina (jud. 3-70. 706-13. XI+661 i . 73-121. 7) pp. 1904. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". Miclescu.*525-51. etc. Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829). Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). familiile Paladi. 6) pp. 713-17. pp. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. 3) pp. — 1821). 12) pp. (p. tefan Oranu. 53 documente moldovene (1412 1847). documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente ''). 4) pp. tip. Bucan i altele ^). P. Buzu. erata 8) Bucureti. 8 Voi. Socecu.

l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". . încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. pp: 125-179. 5) pp. 455-521. de i un ârigradean bine crescut. 183-2C6. 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). Nu numai atât: legat în aceast condic. 3. 1430—1742^ lui i. Vod Mavrocordat. patriarhal zile. dup obiceiul de . el. îndemn i mustrare. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). care. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic. corespondene. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. amândoi Iai): 1. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi. ale Domniei. judeci. cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn.') i notele: schitul mare din Galiia. familia Cuza i altele ^). aa de vechi încât gseti. 558-62. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. Socotelile pe 1786. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). 3) pp. Domn. — rapoartele atunci. ci i Grigorie Ghica. 4) pp. 2) pp. i cu 112 acte mai vechi din . 6) pp. etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. ceart în tonul cel mai printesc. ^). nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. 413-451. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5). — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. sureturi. traduceri. 2. Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci. nu se mai poate gsi aiurea cu care. 21^13.

în 'ordine dar i am linguistic. documentele condicii. . Suceava. eli pe care lorga tolele rectific. . Mileeni. 13 armeneti. Vorone i Zahreti.Vodâ din lfrl7. 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. 592-604. pentru a pune ali la sfârit. în Ianuarie. Dragomirna. Creciotic. Rdui. face o mulime de grede unde Iliseti. Homorul. ^). am- nunte zilnice. 4) pp. mncrii i al persoanelor. iretul. 2 latiscripii neti i 2 arabe. 1) pp. 1742." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. E. Onofrei. Sf. Volov. datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". Viena. 2) pp. In o- scos deoparte. Solea. Vatra-Moldavi. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor. In observaiile generale asupra iui Kozak. Kozak. Sf. 16 româneti. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/). atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. Vama. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure. Ilie. Putna. zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. Prhui.86 Condica e publicata numai : în extras. sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu. 452-521. 4 greceti. 607—657. jertfit lsând frazeologia la o parte. Petrui. 661 un act dela Radu. I. între toric. nu Februarie. cultural am le urmat condica însi. Vll-lX. care cuprinde „133 inscripii slavone. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. adaus la p.Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. dar. venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni. cronologic. seni. 1903) a Dr. 3) pp. ReuSucevia.

pecei ale oraului Botoani 152-55. 6) pp. 4) pp.'-*) 70 doc. 12) pp. 7) pp. tio. CCXLIII 1) Bucureti.'^) 2 1482—1555). 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820). 9) 55-! 9. pp. 1904 n-ro S-25. 2) pp. 359-64. 364-5. Socecu. câmpulungene (1437—1822). 8) pp.— : . din 1674 1706). 11) pp.'"') ale monenilor din Cârlig (in. 16. Despre inutului Putna (8 doc. 269-75. 173-206. 121—51 . din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688). muntene (1472 — 1829).Η 68.") 12 relative la moia Dolniceni (in. putnene 'S). Botoânene (1723—1851). — Vasile 2. in faximil 3 13) 15) 17) 122-3. tiri despre familia Ureche (5 doc. 1656). 20) pp.'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec. 1606 — 54). moldovene (1432—1856).-^). 18. pp. — 1619— 1742) 2'^). 58-72. 365— e8. 269-T5.^) 89 cene doc. 5) pp.'"') 92 doc. din Odobetii Moldovei (1640 —1823). — 1718). Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". .^) 133 doc.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825). 16âd) -r 263. 313-36. (1635— lui : i 7 doc. 97—102 10) pp. Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). partea IU. Suceava) ''O 127 doc. Cernui. 351-56. 336-ol. Roman din Voi. 5. 102-121.'^) 89 doc. din sec. 18) pp. 168-9. 14) pp. 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. 19) pp. din analiza Cernui (2 din 1586. 72-97.-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc. 368-9. 21) pp. 3. 155-64. 275-305. gineior: . l904 pp. 3) pp.'^). Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. 21—31. în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc. a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. din 2'). 22) pp. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc. . Dorohoiu).^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). relative la moia Rotopneti (in. 8-21. pp. 18-lea. 3-8. . pp. 16) pp.

care avea relative Ia oameni. din 1658). Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). 79 (= Biblioteca nerva. 18-lea. familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. lorga „O scurt Bucureti. extrase din mss. p. Voi. r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury. . Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. Galai (2 din 1799). 61 2) Budapesta. privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'. i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. 17— 18): catehism.1656). Neam (18 din din 1726). împrejurri. cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). 1676) 1658)''). diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. Hotin (2 1581-1655). 18-lea. Iai 1604-1658). 1906 pp. nemete. cele din despre Nicolae Mavrocordat. „Cumania" a Iui Carol sec. o „Scurt descriere a Ardealului" din sec. extrase din în sec. VIII. ci cu altul. unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. extrase au uneori noutate . Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. despre Petru 67>. 359-81. cazanii. 264-70 n-rii 3) tip. 18-lea. 1904 13-16. despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^). 1904. interesante tiri despre Români (1788— 92). popular Mip. Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. Novacovici bisericeti • (?). încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. etc.88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). Minerva. Sibiu. i 1675)'. U manuscrise de diferite cri ("sec. n-ro 25). Tecuci (2 din 1661. 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591).

adaug atunci." O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^). 2) pp. I) fapte." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii. ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. srac i a recunoaterii le celor puini. fr o ediie Minerva. pentru popor iunii publice. . 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. . 7(il. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. copilria. în putecare se pstrat în scrise. care zugrvete. cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul. oameni.• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. mari ale trecutului aduc. rugciunilor sau de câteva veacuri). clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin. 1904. cci pu- terea lui se rea. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite. de care am vorbit mai sus. în ceasul de recunotin. tip. aezminte i fapte a acelui pomenete. unde arde morii. pp. cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere. mai simite i într'o limb mai poetic. Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. 62-269.

tabla analitic a cuprinsului pp. numr p. 317-50. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. 156-8. La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. 2) pp. gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. 355-72. cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre. ^). etc. 1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia. în care „gsise poporul român. erata p. pp. 3) pp. desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. 2) pp. 1474. 273-91). 374. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. 295-315. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497). i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa. rspicat i graiu. la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime. 351-3. etc.. lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. în literatur popular i panegiricul lui tefan. 241-2. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam. 3) pp. în coala literar nou. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). 1) 1) pp. de ex. moase. fr nici o trufie în faptele sale. tabla numelor lipsete. . care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari. 242-3. Note in de 378 pe pp.! 90 înaintea ochilor notrii. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-).

6Î-62. documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim. VI+273. 14-25. 220). trece apoi la povestirea vieii acestora. 6) 7) 8) pp. p. In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). tij. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv. 29-52. 11) pp. 2) I (18:4). care cât acele lucruri roman trist.9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". pp. P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^). 9) pp. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^). 321-8. dureroase. 39-40. un Domn nenorocit i familiei sale în exil. 757-50. '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. ic) pp. apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. 259-64. moldoveni^). Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. II pp. a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). 4) pp. toi. Minerva. pp. locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. Doamnele române Bucureti. 65-lUl. impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck . îndreptat i îmbogit. umanitatea unui „e un roman. 52. No. Bucureti. 12) pp.<0. Voi. tip. 725-6. 3) pp. Bucureti. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S. aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". 5) pp. l£05. . 1905. de scene mictoare. 5-13. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-). 295-9. 3-V9. 25-123.

Doamna lui Petracu cel Bun. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. 105-137 . Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou. se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele. 1550). mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. Lpuneanu. lui tefan c^l Basarab fanariot 3. Pe larg despre moda bizantin. portul moldovenesc pe timpul veche. a lui Mihai Viteazul i Radu erban. ale dovei.92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. Boboteaz. Primiri în audiente la Domni si ospee. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. juvaere. prvilor i suferinelor acestor Doamne". Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica. Ici i colo. Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. Mare. pp. Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. locuine îmbrcminte 17-lea. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. 1774 înainte). Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. trecutului Se precizeaz deose1780. petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. ale caracterelor. Despre îmbrcminte i locuin. cel Mare. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu. 18-lea. al 17). Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. beiile. apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux. lui tefan . asupra (sec. isofemeilor i lipsa de originalitate. i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. pânirii ceremonialului constantipolitan . moda bizantin 1. : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . Milita lui Neagoe.cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc.0 4.

în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. rzboi cercetarea erii de : preumblrile. 2. consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. 93 Pastile ') . evrei i bulgari din Turcia (c. Armeni. pp. sfinirea Vldicilor vântori mari. pp. sfâritul sec. în Greci i Bulgari lor aici . Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. Germania. plecarea ei. Sccrtip. 193-222 3) Bucureti. etc hramul de bisericei. petrecând în lux în i risip. care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. 18-lea în i începutul al 19-Iea. 3-27' 141-189 tip. o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". distraciile petrecerile fa. cltori. din aceiai epo:â alte . Voi. i Dinicu Golescu. Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai. alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . 1905. Socecu. 19J2 Independena român 2) pp. primirea solilor. Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. despre pribagii români . studeni români pentru plcere lanti. Nemi din Galiia. Paris : i Viena .750). apoi preceptori. pp. Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. Unguri. Domnul îmormândin Eu-) trile. ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. traini: i frumos. Se cum influena bizantin. influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. . 249 . 1680.. în- vtori de limbi. srbtori la ale curi : Sf. Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga.nilie nunile. polon. soli ageni strini. vesele . Bucureti. Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. II ^) meteug cele de cldire al Românilor. nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. curii i la boerimei noua ptrunderea . Glieorghe. misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni.

Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. 2.Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. pân la 1830. 87-109. Bucup. 113-142. reti 1904 1-VII. pp. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei. Un ora românesc: Botoani. I. ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor. însemntatea boerimei nostru .. 4) pp. N. 5) pp. i sunt adic a cea. 143-168. 6) pp.^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român. pp. 3-45 . publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. Desvolt 18—19). 49-84 3) pp. mai buni i cei religie. . de vârst parte din ce deosebiri de fire. vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. de bogie. i cum aceste hotare au fost schimbate vecini. Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. 6) Farmacia erile române. 7) i ivirea. neascâ-'naionaiâ. mî'nesc. — Ideile conductoare în ideia cretina. E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. desfurarea eveniprincipate . Ros- boerimii noastre. prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. atrgând (19C5) pp. suferin. care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). vitejie i cinste. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". desvoltarea diferitelor trepte boe^eti. Arat originea. ce are de preoi pe cei mai mari. mai presus de situaie. 173-8?. boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc.94 viaa poporului roortodox pe la 1700. 4. 3. deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881.

raguzani. mrturii sfinte cile ar.95 . pp.. cu o înelegere deosebit. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. stiri. Aceste pisanii. biserici-nin- Domni. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. rotunde. aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. Domnie i tip. ori de cuprinde în mari nenorociri.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. ori de a fost râu. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. 223-48. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. 185-220. tre- care ne este scump el de a fost bun. cutului nostru. prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. în timpurile cele mai bune. cu o iubire. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. 19 J5 pp. ce au îndeplinit pp. rmseser mn- •dac data. 317-74 (continuare). . 11. prin lespezile scrise ce acopr morminte. Minerva. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin. s'ar putea aeza. fascicola I. înalte. de v- dete i câte o clip de fericire. 1. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. leatul. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia. VI-|-312. 2) •cola Bucureti. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf. In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. fasci- 19j7.

cftoriior. recensii ptimae i etc. cumptat. am dat eu. rgaz. în aceast limb. ceva mai întins. V-Vin. Reîerindu-s. lumin potrivit. Acest plan îl urmresc. dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei. învat român . a graiului nostru. din Românimea toat. ticloi i exploatatori. Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i.. Chipurile zugrvite pe prei. — înea apoi cercettorul dialectelor. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. purile. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie. vor veni lucrtori precii. pune cale." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). România. veniciei omenett. al schimbrilor d^n cele mai preu'te. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam. si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. voiu duce la capt si aceast sarcin. mai strlucitor decât pot da astzi. i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit. bogat. — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata.. la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile. la impuntor. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873). primire bun. arat înfiarea oameni. inima din care a pornit totdeauna.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn. decalcuri. . asupra înrudirii lor. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. fotografii. ai fi cetit de atâtea ori mai bine.

Sf. jud. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. .' Trivale. Agapia din deal. Dumitru. Strjetii de sus. Constantin. Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. : Mitro- Mihieti. Viero. Dolhasca. Hârlâu tefan cel Mare si a satului). 67-102. Nicolae. (a satului. Botoani)'). Cainu/. Sf. Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. 19(5 p. i lui Socola bisericile • Botoani). lai). Dobrusa 5. cea mare). Târgovite (domneasc. Raca. 5) pp. rodniceni -). Pasrea. Galata (bis. Târgul Ocnei (Raducanu. Buzu).Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. Sf. Dâmbovia)-^). Vâleni (jud. i preioase. Dobre^ii (jui. Ilfov). Rânniciil Vâlcii. Arnota. Dimitrie). Bistria. Rteti. Cotnari (ortc^ doxâ). Comana). publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. 23-64. Troia). Corcova i lirov. Bâjeti. Dintr'un lemn. Sf. Posada i Gemenea (cruce. Cânalareti (podul jud. Nicolae). Topolnia. Brusturi (T. Ficrti (j. din bisericile i mâi orae: 1. Surpatele. Hîrteti. cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I. Roman). Bucureti. se cua. : Precista i Domneasc). ara. Siatina. Secul. Bistria. botez. Troia. Armeneti. Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera. Vineri.iia Bucov. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti). Sf. c . Moldova easâ m: (I. 2. Dragoslavele. 3) pd.97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. biserici: Stâncjti. Soveja. Mrgineni. Radu Negru Vod e o falsificare). Bisericani. . Vaslui) '). 32 tip Minerva (?) . Dolheti. polia). Nmâieti. Vlaca). din Du- mineca mare. 3-19. Botoani) Ce. Deleni (Sf. Trei ierarhi. : : Strehaia. prefa 165-215. Viforâta. Câmpulung (aci discut i se dovedete. Câmpulung (Sf. 4) pp. 2) pp. Vcreti. Plumbuita. Dealul. deosebit de bogate nâstirile inscripii. ilie. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. Stelea. Arge i Snagov bisericile Coeni (I. Vovidenia. jud. Cetâloaii (lâng ^). Govora. Horezul. 165-215. Pobrota 'bisericile Borzeti. Rucr schituri Barbu (jud. Sf. pp. 1) Rteti (1. Bacu). 3. Coziâ. Cotroceni. Cerneti (Sf. Roset. Mâr: Comana. . Râzboieni. Spiridon.

vechiu (Cuitul de argint). Ploieti Sf. Creulescu. catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. Popa Soare. : Sf. Dintr'o Colei <Theni. Mântuleasa.' Doamnei. Dumitru. Bradu. Spirei. Sf. Dumitru. A- postoli. înte dânsele aa la întâmplare II. St. Sf. Nicolae Sf. Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. Sf. Troiei. la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. lenei. Buna Pantelimon^). N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. XiU + 541 . domneasca veche. Ecaterina. Sf. Oborului nou gului. Negustori . i vechiu. Sf. Hagiului. Negustori. Brbtescu nou i Stejarului. lea Victoriei). Sf. 1550) pp. din Sârbi. sau a Doamnei).vechi. Batiste. Ceau-Radu. Nicolae Voievozi. Elefterie. 361-66. din Jignita i din elari. singurul rumnishen Volkes in marele public european. Crmidarii VerManea Brutarul. Slobozia. 3) pp. 369-72. Izvorului. XIV-402 . Sf. Cuibu cu Barz.')'— Sf. Sf. II (bis zur Gegenvart) pp. BrePopa'Rusu. Gheorghe (vechiu). Amzei. 4) pp. Sf. (i mnstirea). i din Fundenii Gherast^). Udricani. Pantelimon. Sf. Delea nou (Calist). Alb (peste Sf. Ionic. Bisericile oraul Vestire. Boteanu. Popa de sus i de jos. Icoanei Sf. Ilie (din caka Ra- hovei). Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta. Scaune vechi. ghe nou. 7. MavroPopa Rusu. Sf. — VIII. 5) Gotha. Apostoli. Plecând Românilor. Lucaci. Oetari. Perthes. Toi sfinii. Nicolae din Gorgani. Precupeii. Sf. Antim. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). Schituzoianu. tefan. Sf. Sf. german. tip. Sf. i Episcopia. QheorChiu. Curtea Sf. Radu Vodâ. Spiridon (1. Dâmbovia). Silivestru. I (bisc. Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). din vropoleos. lancu Vechiu. Mâgureanu. Dobroteasa. StaBanului. Constantin. Sf. zi. Olari. Popa Nan. pentru din Leipzig K. Tirchileti). 357-8.98 oraul Bucureti Mitropolia. lorga. Spiridon. 317-58. Mihai Vodâ. 1905. Nicolae Tabacul. Kalinderu. " —dup 239-3C6. Vinere a Heretilor. 2) fascicola p. Nicolae cel vechiu. Sf.

ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea. V-VIII. i nici aa clâlori i ^). împrirea personal a i ranii dela es'. 148-58 7) pp. 86-147 148-247 6) pp. i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. notri provincia Dacia : Româneti". 4) pp. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -"). De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. Terii meierea din Pind i din . 198-247 . „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc. judeci drepte uneori aspre ^). ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor. se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent. 158-98 8) pp. 3) pd. plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. oraele •) i '-') : româneti 1) pp. ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. cât asupra istoria vecinilor. pentru c s ').99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre. cuprinsul analitic pp. Românii la Dunre.— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. influena slavon asupra noastr. 8-85 5) pp. nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. Trece la istoria Românilor propriu zis. O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). 1-7 IX-XIV 2) pp.

prefaa. 84-90. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere. se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. 2) pp. social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). influena tele politice pân urm. influena 'greceasc darurile i alte terii. aprut cartea-). 540—41. tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. 539.") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal. 9) pp.100 Parte din urm meierea Moldovei. certele interne între pretendeni. ^) Partea din cu care încheie -opera.'*) . România sub Cuza Vod i regele Carol I . culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. tabla numelor pp. ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. al Epoca fanariot ei zbuciumat. 2(07-379. 90—110. lupia 1848 i tulburrile din acest an. V— VI analitic. 515—529. 110—121. vieaa economic. Unirea principatelor. 5) pp. început se studiaz rela- rea Domnilor tul. politic. 1—83. româneascâ-ardelean în principate. . . 7) pp. adause i rectificri la cele dou volume pp. Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. 122-206. 6) pp. 379—514. 248-402 3) dp. — . . 8) pp. trateaz luptele pentru independen. La. 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. Luptele cu Turcii. pp. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. 380—478. în Constantinopol poveri ale . . Vii— XIII cuprinsul 4) pp. care a lorga. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice. dreapt. ^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. tabla lucrurilor pp. tribu.

s'ar fi preuit. scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. 3-12. Iii (1890) pp. unde se impusese.101 nesc. moartea Ale. s'a ocupat. 2C»3-8 inc. mergând pân la cele mai mici amnunte. cuprind în cercetrile lui. 6-S. pp. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. Popovici. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. 4) pp. n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat. C. . 1893.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru. în la Sârbi. s fie cunoscute generaliti. care voi. 1894 p 192 3) pp. în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. al 1 9-lea i. . nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p.xandri) ^euista %ou. III. cu mi'. e. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german. 2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. (1894).lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. E natural. 2) Iai. ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). 13-41 Iui in p. 1 . afât de dus nici pân astzi în românete. 670-75. la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. lip. ediia araga. s Ca de student înc. de ex. Pagub c cartea de fa. 242-9.

lea (1688—1821). 153 200. 187-8. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu. execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. asprime crud opera poetic a acestui scriitor. : Autorul ine. intâiu irt s declare. 73-151 din neuista OZou. (1S91) IV. 3-605) pp. aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . 1337). premiul i subiectul de ea. publ. i încheie. XXIV (1890) pp.102 Doine. atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. publ. Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. întâJu in n-rii XXIV p. IV. 281-299 4) pp. întrebuinare a activitatea mahalalei. atât de erudit alctuit. atunci explic. a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^). Bucuseti^^ 1315. operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. 56-69. 13il. . 85-104. 188-92. critic tiinific". ca iele s : rmâie acolo. rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. Academia tixat Român primete în 1901. Multe . . ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. tabla nuirvelosr pp. . pp . „Poezia liric a Bolintineanu". VIII (1S9P). 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . 6) pp. 201-225 n-ri 6-7. tabla greelilor pp. Conuorbiri rUerare. Naum. . pe care o '^). încât toi academicianik 31-72. de astzi i viitoare" ^). intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. . din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. n-ri 8-9. banal i meschin al flanetei. i mrgritarele. intâiu fleuista 3) pp. ziarul Lupta. 244-S8. 105-132 (scris în Martie 8) pp. publ. a vieii pastele. Aa în. „doi nuveliti" D. am- 1) pp. introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. OZou. pp. A. 2) pp. 1327. 201. erat p. teatru lcrmioare '). 1892). Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric. 132-86 (publ.

CLcademiei nomâne. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc. lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai. ci prin umilire i batjocor. cci numai acestea a lui formeaz român. care ar voi s fac în . XXIII (1901) . instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. acum momentul de rsplat sau rzbunare. pp. . — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu. Bucureti. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . ~). „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete. 155-6. cari n'au a face cu neasc. îar criticile fcute. când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius '). constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. nu prin respin. în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. aceast lucrare este fal. în acest îneles.Ce. idoli ai neamului.gere a operei.. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci. în Vod ceC Cumpt. cci român. Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor. Shakcspeare. desbateri. cum ar fi spre exemplu. etc. Academia român. cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. la care venim acum. care era prea puin pentru ofensa cea mare. nu face parte din literatura român. 2) Clnale. cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. a respins lucrarea lui lorga.103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. bete de multe lucruri. 2864 pe Seneca. prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . Chiar eruditiunea din . Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred.

El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice. . are o faarte boales neexplorat de el. -).104 Tocilescu . astzi diip douzeci de ani ea poate altele. sau împreunate." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. tefânescu nu se las mai Nici de premiat. el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare. din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut . . dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld. 157.i Românilor în decursul sec. Judecata acestuia i acceptat. fr limb. . . care adun din dreapta . O asemenea lucrare nu merit fr s miei. : de aticole. . 2) 76id„ p. Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. mai c de lucrri inedite. foarte' Spre cinstea Academiei distins. Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos. menea scriere nu poate fi premiat de Academie".. care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga.. i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor. . care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea. premiul Acadecum' le scrie. Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere. stiinii zice: . 157. O asefr vre-o împrire sistematic. nici altul. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. A. este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. Xenopol." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . . D. 18-lea. Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar. plecare al lui Cantemir". Autorul a improvizat o o oper puin competent stil.. p. dar n'a compus Gr.

"') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar.. 2) Bucureti. vi rului. III -f 639. 1-43S 4) pp. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. p. adausuri. 439-550. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu. ar fi aprut aceast oper. ur aceast carte de iubire. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii.) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. îndreptri i dovezi . dac un de Domn. om luminat i de inim. I. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. 551 li. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). s tea lui lorga. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei. pp. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea. Defectele constau ei. i o cu tabla numelor. Sunt capitole întinse fr nici o tietur..— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. Alexandru Callimachi. observaii. potrivit cu scriitorii analizai.. pp. 61. 154—55. pp. i mulumit acestuia opera.. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. 1901. închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului. fr (Istoricii din Ardeal. brour '^) tip. . când moldovean.— au votat 9 1) Ibid. pentru premiere i contra 17 'membrii. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. apare în 2 volume 2) cuprinztoare. etc nici împart capitolele în paragrafe. 'documentare. In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte. Minerva. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare.

sfrâmând strlucitoarea fomiâ. de înelegere i de expresie în acelai timo. de informaie. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar.ini ale istoriei literare. mai grele sar. ara . spiritul tre-vieii înelegerea operelor.. literar a scriitorului.106 au învins. Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. timpului. evident.." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare. înelege unei epoce. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc. A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte. în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a.. O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii. îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. -aceasta e una din cele mai însemnate i. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor. i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei. a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie.. multe lucruri care ma! trebuie.. Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— . cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin. Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc. ci i de art. accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline. .

9-10 . glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui. observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice.\pui. obscenele slugilor 'de p. Spectacolul de o pomp burleasc. ai apusurilor roii. i prefaceri religioase. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. de 1-4. cursul lor. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur.107 <cge sufletul deosebit al acestor alei. formarea lor. mrunte. în pentru somnul lung de ziu. ghia i era cu cerul de diamant. de igan bare. curente — sufleteasc a unui popor. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. — spectac- olul âranjlui era marele. de se de rului erau alaiurile munc i de lupt. studiaz cineva viaa aceste curente. îl întresc In direcia pe care o aaucase. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^. lupta lor pentru întâietate. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene . pe când dus sau de ciocoiu. al linititelor amiezi de "var. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu. se va manifesta în aceasta. charaghioslâcurile domneti. absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe." senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec. sociale. al 18-sea.ai i 19-lea veche decât acestea. generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. observa cu îngrijire. apoi literatura cra poprului. era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde. influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri.

19-25. „Sânt noastre. Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului. se mrea a paci trei istorii literare din sec. resemnat. 5) pp 25-60. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^). simiri de tristee duioas. iar sunt sunt oameni. de puternica sul nopile limpezi tunetului. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. simirii cretea. cri. se întri si se meninu. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria. 1 7-lea i începutul al 18-lea. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei. fletul curat fr orchestr a furtunei. precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. ochi se de ur în rspicat. puternicul i largul curent al culturii elenice în principate. Simiri triste. i. de iriitul în ritmat. "'^ Arat curentele ivite în acest secol. rare simiri de rzbunare. al celuia fr fr de speran. 8-16.108 frunzelor agitate de vântul de scar. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit . fr- voin i t:ir fr scop.uen asupra noastr. — 1821. cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. 4-8. In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. . : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei. unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima". „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. 2) pp. când valul zarea de argint a nopii.. lung rbdtor. 3) pp. cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec. cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. al celui de pcate. pp. pp.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne. tot Crile vor-- ideile strlucesc înc. 4) pp. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18..

Trebuia s vedem izvorul. Fraza sa mai larg mai complicat. prudent. comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. a lui Ni- i colae Costin ^).. mai erudit fcut. un compilator prin vocaie. îndemn i fr exemplu. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. abdicaie i resignare. Alegerea crilor. Aceste resumarâ. cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr. deschiztor de cale în i furitor de teorii. în politic un fiu. orânduirea lor. merge pe msurat. 7«. Spontaneu. Cultura polon ni-a dat idei. pe care o analizeaz în amnunte. opera. format din* acel impuls cu aceste modele. n'are energia scurt a Ureche. "^). care l-a format i printelui. ni-a dat cunotine i forme. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. Nicolae e un pedant rece. pe care s'a simit dator s-1 imite. 4) p. iar. 2)pp. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr. Cultura greac ni-a dat material. pp. Pe cât e de simpatic cel dintâiu. mâna abia descletat de pe sabie.. Nicolae Costin n'are însemntate.109 extremitile corpului ortodox. tinii dou orae i cuprinserâ. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase. artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea. care exist între tat i i un visionar. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul ').între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are.. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei. mldierea blând a lui Miron Costin.. în greelile lui c chiar. un pasionat. 61-128. înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. 3) . Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. 59-6J. GI-212. mai binefctor al rîului. adpostir tot supui SLiItanuiui. lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia.

„vermele de carte". 210-212. 12) pp. din care nu se putea descurca. 143-5. 13) pp.. 205-10. '^) apoi a lui I. 15) pp. mini cumpnite. 4) pp. 269. 14) 214-18. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. 200-205. 17095 6) pp. 236—272.. 7) pp. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. 8) pp. •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. • 9) pp. a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^). reci vedeau numai i se forme. rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. Brancovici Bergier . Constantin Vcârescu. 92. In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. avem crturarul sec. Chlparisa '-) i ei Nicola Mute. 11) pp. 2) pp. 117. taine. 195-200. 145-57. 218—35 273-413. 10) pp. P. valoare. Roset^). 5) pp. crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. iufi al contrazicerilor îl mrunte. pisarul erudit. cu rile în clim- i volumele subioar. Trecutul eticheta. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. 16) pp. 129-43. care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp. . Da. opera unui suflet cinstit. Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. 157-170. pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^). 83-6 3) pp. pergament a venica lume vie iar si .

prin tâlc. 4) pp. el care iubea cartea lui. . bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse. pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn. 433-37. al Domavând nului fr la lui Doamn. i larg a su copii. nu odat. 414-438. cel din urm urm în lor. arme. fr adevrai prietini. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^).111 dându-le o înelegere deplina. 418-33. cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici. consideraii generale asupra litereturii religioase din sec. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. care cetete a pentru neînvatul. 2) pp.între cri i Sara. Prin cartea sfânt. etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. bine chip i aa crui a^b care-i. prin cartea de slujb. cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur.. pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se.. "'). Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. vechiul palat pustiu. pe lâng sine numai acest copilandru. 3) PP 417-S. un necrturar. 5) pp.^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea. i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii". casnicii genei al. trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim . btrânul rumân zpada". duioas din viaa simplului în trecut. împrindu-i îl timpul . 3'33. de 1) pp. fr rude.. mult cinste. pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. In marele jil fa. tlmcea slavona Scriptur. cu barba fruntea ca Domnesc. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod. O scen târzii. dup câteva al 17. care se auzia i se cetia. lecturi la lumina luminrilor. Cronica o fceau boierii pentru Domn. pentru boierime.

fr sperane roautorul:..-. pltir. zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine. 3) pp. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar. cei cu trupul sau sufletul ruinat. aceast naiuni. o chemare. tcur. care o expresie unei ei.- neti. prin originalitatea de numele de literatur o — . a patronilor.— când vrednic. cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz.112 dou tiau ori. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor. când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut. ortografice. Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei. i aceast lumin f). ca literatur. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. lumina din ochii om.. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici. zarea viitorului. 439-57. btrânii. suferir. el nu poate s i când aib. ci necontenit. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. 440 . din pensioara e bogat i Ea este." Cartea doua voi. o manifestaie de contiina. Se poate c aceast manifestare superioar. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. ele formau un cei de legtur. forma fiecruia armonie. o adevrat toat. fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi. — Acesta I legai printr'însa... Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal. n'o au bolnavii. i ei. 437—38. 4) pp. cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550. fcut traductori din i harnici tipografi. între fragmena fost binele pe care l-aj '). 2) pp. In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri". „se resignar lor. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului. a de- cu un astfel de suflet înjosit.. '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. de vitalitate.o protestare. In — Tcur. cuprindeau 1) pp.

458-61. 19) pp. Lazr Scriba. 10) pp. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. o) pp 6) pp. strlucete venic tipografiilor. Episcopul Inochentie '') . 513-15. 505-6. a simulat un credul de ce din plecat. 5(6-10. 20) pp. eic. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) . lenachi Cogâlniceanu ^). „Capul fcut cu timpul. 511-40. i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . 443-57. 442-3. 18) pp. nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. activitatea intensiv a episcopului 1) pp. Petru Depasta ^). i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). 14) pp. s vremea veche. exprim. 481-91. 461-65. tefan. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^). ulescu de Mâlâieti "-). Neculcea. in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. \2) pp. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei . Georgachi "). Neofit de Creta i Filaret '^). 9) 7) pp 468-81. a scris. *"). 3) pp. la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice. 17) pp. De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. 515-18. 518-20. 2) pp. 520-23. Amiras ^). pp 491-96. care înelase i rtcise lumea. Alex. rivalitilor de persoane. 531-35.113 numai. 16) pp. Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). le stpânea — . Vorbind de „literatura religioas din '^). de ce mai atepte ? s Ii mai lupte. Legii. s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. 11) pp. Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). 4G5-8. prela btrânee cu tinerii între cari tria. Râmnic"^). 4) pp. 511-13. 13) pp. 496-5!)l. 8) pp. De ce mai cread. 458-509. 5:4-30. sabia nujl taie". . 15) pp. d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) .

face aceste Ia observaii ochi. . nu e fal pentru dânsul: lui. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. —i aceast aa de cinstit. nu iui. artând moX/X. voi. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. cu adâncii e trecut prin unui poet. c Panegiricul e al lui Mzreanu. de farmecul timpurilor 1) pp. timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). i se se vor 535-50. ca i de lupt i de credin. care ar fi fal pentru istoric de aztzi.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. cari. — E un . a trebuit s vad o- deci. oper cinstit. departe în locuri mai puin fericite. crturar patriot. mai departe a nea- devrul un el. din — d la câteva. mine. p. Bucureti (1909) pp. ochii si orbii de prezentul. ci Nu e o minciun. aa o ^). exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul. literar vorbind. vzut lui sr mresc. lorga. fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. 2) pp. lsa stpânii. menirea ei nu este aceasta. romnefii tn sec. c tivele în Citcr. e o falsificare a adeviitor. cari i pronunate. decât ale noastre. zice d. Opera sa gloria trecutului. prin puindu-le peprin acestea în lumin. Pe urm. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. despre societatea contra creia se îndreapt. aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. . Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. IU. . nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. vrului. cum cinstit a fost mai ales aceia. tot la ce scris. 278-85. Ist. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. Y. 548-9. lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. deci o voi. o i durere. exagerându verv. oper In sincer. Argumentele aduse de O. 293 nota 2.

115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare. 1-72 2) pp. vremii. Conmen Ipsilanti.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. greceti ce seexerctâ asupra ei. Logof. Gheorghe Nacul. ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : . originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat). 8) pp. i Moldovei.-) influena consulatelor. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene. 12-15 7) pp. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. de Persany. -detalii). Letopiseul Terii Rom. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP. pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor. despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E. 73-001 PP. Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. schieaz situaia politic în Principate in acelai timp. Anaforale. -tacuzino. Atanasie Phillipide. 1-530 . 155-2700 . „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" "). apusene.. 53-72 10) 9) pp. Ursachi. Dionisie Fotino."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. o satir politic. Dimitrie Dumitrache Stolnicul. dela început în cultura noastr. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r. în relief 1774— 90.I-ni K 3) pp.10O154 11) pp. cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki. volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone.

aspr a tovarilor si de activitate. Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp. un nicar. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. dei autorul ei ar fi dorit aa. Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. 135 i un. arma strlucitoare a ar- gumentaiei. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. E mai difus. de poet. dac voii. ca incai. li aa Samuil Klein. Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. 5) PP. care „e foarte adeseori un cronicar. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb. a- l spovedi sufletul. 161-95 195-233.- 2) pp. . El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni.. fto/n. E. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. cldirii. Înaintea sa. 226. Intre autoritiile sale. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund. a fi ispitit cutului. care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu. convins. ceva din temperamentul ele visionar. izvorul de reprodus. el n'are. Erudiiunea nuntit. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire. n'are ca Maior. în el. Cânte mir i aprecierea cronicii. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. 155^1 4) pp. desbateri. mai incoherent. versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'. Cronica lui incai „na e o opera literar. de mult s'o fa:. devine din extensiv. de orice valoare" ^). ac. mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. mai btrânesc. 3) pp. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" '). dei a oferit sufletul su pentru trinicia. cu care caut punctele slabe ale adversarului.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor.

e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. rusete. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. se pricepe chiar în multe. nu tie ? Muzica apusean. pe atât acesta e de strâns în expresia sa. e o impresie ma. pe cât acela e de difus. din chemare educaie. câmp aa Sânt pri penumbrate. din pietate pentru sale.. pe multe drumuri. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. urmritorii de informaie. le Cantemir tie multe. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara. logic fisic e un . pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. pe cât saexotice. rspândîndu-se pe un vast. ce putere i siguran în judecata. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. învingând oboseala. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. plin de sev. slavonete. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur. în care rceilali. tcesc numai.! 117 tului. de coloare i de putere. fi latinete. Ce ceasc. turcete. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. o zidire i marele monument a rmas. pe atâta Ardeleanul e de contiut. de puin plantele rmâne o compilaie. incai n'are însuiri pe care acela. astronomie.e. au o activitate risipit. narator de multe ori interesant i vioiu. ar putut tot aa de bine scrie grecete. on>. Nicolae Costin îns. pentru cât va dura înc. Ce informaie judicioas i exact. Scrititorul teorii. Samnâ tot cu viaa adec înviat. în ca/e rtcesc numai. poet geografie. care înltur pe cercettori de adevâr. Comparat cu un alt compilator. altele întunecoase cu totul. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui. Dar i de lumina se face mai slab. dar întunecat. stat stpânire în AAoldova. muzica turmedicin. pe cât de medieval e Moldoveanul. Apropiat de Cantemir. ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit. ru. moart i pustie. Scrie românete. . se amestec în multe. incai e un luceafr. Orice s'ar zi.

de ori unde. n'ar scris iubiri pentru tiin. înalt. abecedare. Totui n'avem disiecta. de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet.118 . pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele . imens i imperfect. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. el. suferinele sale. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. atunci. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu. directorul. lui riei Osmanilor. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. munca pentru sa. Nu 4e-a aa e incai . note secundare.'putcrnicâ. tia o carte folositoare dar moart. nu ere un chemat. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece. ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. aceste note erau tul note de tovrie. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai. aritmetici. de acelai suflet. nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. catehisme. despre vicistudinile împsu.Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. Pe dânsul 'deprtatul. tmâie totui. sa. creatorii de via. Acesta e numai istoric. o carte învat. gloriosul. înaintea altarului vieei. a face numai cu haotice. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. trind în bun înelegere cu el. lege. Cartea lui e Cronica: gramatici. puternic. e micat de un suflet. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant. afar opera i viaa mirositoare. moarte membra Acest corp proporional. scprtorii de idei. Numai i numai istoricul neamului su. c aa era se iobagilor celor de sa. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. un suflet Însetat de tiin. not. clar. fi nici despre muzica Turcilor. amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific. Rbdarea ardeau. care a coexista câtva istoricul. de oricând.

Credea. în inim. dir. ci prin vins de entusiasm care le strbate. tratate tiinifice. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor. Aron. iar literatur loc. o micare de coal. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. cidicio-de coal. marea mulime a celorlali. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. Ni trebuiau profei pentru cei umilii. Numai cul- nare. admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. în tot luminoas. aprinde întâiu acolo. o Biblie. Th. Budai Deleanu. dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior. Dar calea aceaurma decât crturarii. el Trece : Toma Costin. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. în: limba tuturora. disertaii. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. Montan.Gli. i regretabil nici c din micarea ardelean. locul dasclului. i avurm lor. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. i lumina. I. 231-33 s lumineze mintea. nici un povestitor. Gheorghe de a Ciocotici'). 3) pp. care s'a manifestat simirea e cugetarea. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. 233-61 . Se poate din ele nu place. o carte cald. treclar.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus. — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. tur i se ful politic. nimic pentru inim. i nu ceilali. dânsa. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. când se Sânt opere care se altur una de alta. 262-69 1) 2) pp. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. In aparatul pedant al învturii sale.

nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. semn am tecii învins"^). . Stamate. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare. Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. spiritul al metoda. 7) pp. i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . vine aceasta înfiare niir. Mih. 26970. lui. Eustatiev'ci. dac avea contiina de sine în clasele culte. ^) loan Molnar. de bun sam. Crturarii luar de a gata altor neamuri. lenchi Vcrescu. Samuil Klein i Glieorghe inRoja. 4) pp. nu-i formase. Radu Tempea. care-i lumina puterile. nu de lupt. 8) pp. lit silini dintr'ânsa. 6) pp. loan Cornelii. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge. 271-319. Boiagi. pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". Amfilochie l)pp. Paul lorgovici din Banat. Leon Gheuca. forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea. 222-67. Ieromonahul Macarie. l. Vasile la Kolosi. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. elepciunea larg a dtoare spiritul. tefan Crian. 5) pp. 279-86. aris- tocratic. 320-1. 368 430. Budai Deleanu. naionalist. Diaconovici Loga. 271-321. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate. Const.'). 368-81. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. într'adevâr.^3:6-11. sec. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. un neam poetic. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam.120 De unde zilei. MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. Ins neamul acesta. lacov 2) pp. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc. • 3) pp. fini. . cai .

5) pp. 44U-43. iu) pp.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete. 483-9'. 431-40. pp. literaturii noastre . lor asupra . 443-51. 454-68.-3J. Matei Millo. Donici. Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu. etc. nu lumina cea mare de pe care culmi. 431-509. 469-83. via mal care e ceia ce se gsete '*). . ichindeal i Diaconovici Loga. mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel. i le uimete. loan Prale '^). Veniamin Costache sciii . 6) pp. crile biselui riceti ale Samuil Klein. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . ^) poezia popular româneacc a lui I. — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec.9. asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea. ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt. ") Barbu Paris Mumuleanu. 9) pp.'^) And. 13) pp. Dela dânii a venit. Barac. V. '') Al. 7) pp. 408-20. urm 18-Iea. Beldiman ^) pravilele de legi ale lui .. episcopii de Oradea Mar. 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408. i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. al — originale. 51(. 8) pp. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga. dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre. timpului cercetarea operelor literare poetice ale I.^) din format Bnat: D. etc"-). 431. tipriturile din Blaj. „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI. 11) pp. 12) 4) pp. episcopului loan Bobb. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal. Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. 491-5. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam '').^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. Budai Deleanu. vorbete de 2) pp. care atrage privirile pretutindeni fletului. Aaron.12t- de Hotin.

putere i mândrie. letopisee slavon**. a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure. 5t>2-69. Gavril Protul de Atos. a rostit el cu convingere. Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. 625-36. 603-34. 594-99. le- gate tiinific între ele. prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste. Stavrino Vistiernicul. II) pp.122 -de 1688" '): cronicii ^) . 9) pp. dar treilea rând. 5^4. Teo- d dosie Logoftul. de mânstiri. J3) pp. Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). 12) pp. în 1691. Ar putut. 531-599. . 576-94. 545-48.îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. Simion Dasclul^). neamul nostru lmurit pentru oar. a Costin ^) — originii romane"''). 8) pp. Iui Macarie. ale ^) . . 548-61. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). Dac. 617-26. s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir. 14) pp. In ar veni semnalarea pentru întâia oar. 3) pp. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. Qheorghe Palamed. „întâiu. Stoica Ludescu ^^). 4) pp. 2) pp. . fr precizie cldur. Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). 10) pp. 531-45. Cronica Buzetilor. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. 620-25.complectându-le tot prin altul. câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)]. nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. 5) pp. 6) pp. lui Eftimie. prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. T) pp. I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. ci asupra strlucitei descendene romane. 650-602. dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea. 603-616. ceia ce îngimase alii.

mai mult completarea i rectificarea. 157 i urm. 1904 tip. filologi literar. voi. 170 i urm. XXI. adausuri. ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai. pp. se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. cel din excursul I! si '). Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat. - PP. cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500". 205 i urm XX. 7) pp. 6) pp. Vin-f243 (. i urm. i dovezi documentare la cele dou" volume. 145 2) voi. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici. relativ la i' voi. 47-52. îndreptri. 5)PP. pentru voi. V-VIII. CI . II pp. celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). VW).. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem". cci în fapt ea nu teologi. esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg. 636-7. turnat într'o. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate '). I: pp.• - 12?- doveneti e nou. 3) pp. Socecu. apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. . lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti.. '^).Introducere Ia Siudir fi documenta voi. XVIII form nou. ptrunslavone. dm o parte din cap. I Istoria literaturei sec. 3-41. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii. 52-6).. apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic ').. 42-114..

scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni.Movil rite. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. lui tipri- slavone i româneti lui . din nenorociri. a tr. îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. la ele se adposti început cultura bizantin i slavon. p. Scrisul i * manuscrise inedite. 115-219. Scriptur. i i încheie „Astfel limba româneasc. 325. limpezit. care tr^). Petru Mitr. i munteni. mldiat. 219-20. Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. Minerva. împuternicit. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg. rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea. de bogat i variat. în 1829— 1840^ pp. sub influena husit. toate tiprite au fost consultate. 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. 3) Bucureti. 1907. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. 223-39. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). . înainte neîntrerupt.124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. în de acum iete. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar.îdus pri din Sf. istorie e — sufletul i tirile româneti. pp. tip. din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume. puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului". moldoveni Biseric. izvorea valul puternic. din erile române i Ardeal. al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. fr deosebire. . tabla numelor pp. Varlaam.

„Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact. pe când talentul fr îndoial. De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. de o cunoatem mai de aproape. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului.125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad". se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. peste orice msur. real s ascund mai bine ura. în locul notiei aruncate în treact. care au pretenia de a înfia curente. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. i numai la acela. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor.' ci în aceia timp.. jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis. lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare.. prerea timpului lor" '). în locul scurtelor linii diformate. . 1.. în marea micare.. prietiniilor i du- mniilor. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv. cuvinte care se uoare pentru ca unora. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin. pentru' a o aprecia drept. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei. mai întins. la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. i a icoanelor de închinare. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare. are cineva. era crescut. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului.- studiu. rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade. în care a co- laborat scriitorul". cu voie sau fr. oiicare ar fi fost. cum s'a cu Bolintineanu. cu privire la unul i la altul.

de tDt puin. ce-i luase mai mult decât se cuvenea. însufleit de iubirea frumosului. cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. de scoatere de fcut înc o mare iveal. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou.. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor. „Ea a fost ptrunztoare. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel. „Convorbiri literare" începe româneasc. de mult vreme înc. s pe un nechemat sau un usurpator. al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". luminat de principii filosofice generale". întrebtorii naivi literaturilor btrâne. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun. care. câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit. „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870.. de trecere în umbr. întâiu critica cere a îndeplinit').. biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general. prin creatorul ei Titu Maiorescu. bâjbâitorii gean dup nou. ci-1 pune pe dânsul. . de adugire In i înlturare. partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. pentruc „i cunotinele istorice. Adevrul. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete.. acetf 1) pp. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea". optind cuvinte de înduioare. Iar publicul. unde to- s s . i data aceasta oamenii începutul ilor grele. furitori de ideale limb ai literar. a fost judecat drept. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. in aceast epoc oper de fi restituie.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia. i spiritul istoric. un înger de pe pmânt. — publicul strintate. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai. senin. 2-3. sau cruia prietenii.

teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne. care îndemna la aceasta. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. 2) pp. dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic. dar lupttoare. care alenumai pe Eminescu. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise. ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi. Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte. 4-5. nu mai era iubirea de frumuse. Spipe Alexartdri. 3-4. nu se preface studiul vrjmae. de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute". i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i. lor. spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate.127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii. ce e mai ru.. pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp.^urat. aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. so:letatea în m'jlocul „dac — — . Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2).. coala evreu dac nu socialist".. ritul domnitor era acum acela de sociologie. în ').. . se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta. a crei ef strinul C. Dobrogeanu-Giierea. Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. In sese dintre scriitori aceast micare literar. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde". Dar. cari nu interesau. „O nou direcie.

activitatea Lazr i Gh. a ') scrisului desfurrii. simpl i cci era o natur practic. etc. Dascli munteni: Ef. Gh. 5-6 3>44 4) pp. prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. izvorul firesc 3) pp.^) le — I. 65-78 . cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. Potec. D. se stabilete firul sante. care înir. povestirii noastre. nici poesia rneasc. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate.^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. cci nu vise. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale. desfurate aici numai pân la 1866. coala lui lor. menit a face veraib îns nevoia. realiti bine socotite. Beldiman. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului. de târgove suri i multe lucruri. Li- machi.^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P. ori Lazr. ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. Asachi i societatea. cântecului. Se caut între atâtea îndreptri. câteva pagini. Scavinschi. 53-64 6)pp. aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el". se descopr. dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ. 1) pp. iese dela sine o îndrumare mntuitoar.-a îneleapt.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins. câtigat sigur pe cale tiinific. între aceia care a folosit. a rodit i a rmas . 45-52 5) pp. ca poiet.^) Asachi logioase . pe aceluia. Cona:hi. B. ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce. atâtea individualiti.128 exerciiu de erudiie. fr s 2) 9 29 i boerina. pe când pe crrile primejale vecinului. acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului. cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud.

Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". aproape sau pe mai departe. Era s s câîn el o uurin. a Greciei era un ineleg"tor. agresiv. Fiul moar de singur într'o csu i . vârire deosebite. dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. 67-8 cunotini i felurite. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . ') — Sau mai departe „Eiiade ra. un om foarte iste. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa. în de admirat. fr îndoial. la o vioiciune trengreasc. îi aplecare ctre ironie. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. a-i în forme pornirile despotice. mldiindu-i îns aa tige chip forma. form. înainte de a vorbi iari oamenilor". stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. o putin de a se adapta oameni i vremuri. sftosului doritor de prieteni. ideile sale form per- sonal. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. 11 aprobi foarte adeseori. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. nu-1 poi admira. n'a- 1) . pustiu. îi place mai totdeauna. autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. zbura. un om de voin. ci numai prin dibace încunjurri. fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front. care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi. N'avea îns pp. nici fond. hazul. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. Acesta era de sigur un de neatârnare. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer.129 al poesiei. înlimile unde eti singur i : trist. bun ce-i sim deosebit. pe drumuri nici neateptate. s de înfieze . tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos.

o înle întreasc aripile înc fraged?. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. 256-7. 3) pp. care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. un îndrzne. ziare i ziaritii. 101-110. trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. un pasionat un rscolitor de suflete. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^). pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. pe îi cirac. el s'a fcut vrednic de a 1) pp.ii. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni.130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir. . cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. pentru ar. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. pentru neam. de museei. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. 79-10 •. un naionalist filantropic. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. 113-320. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. 4) pp. P. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. a îndemnat pe tovarii i urmaii si. 2) pp. Totui el a cucerit vremea sa. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova. pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii.

dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor. Minerva. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). 6) pp. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I.fi cetit i de vremurile noastre. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. 321-24. 4) pp. 95-9S. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria. i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. S. 2) pp. nu chioapâtâ niciodat. desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. 325. . Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru ''). tip. p. nevinovia poetic pentru a crede în bine. 237-56. tabla cuprinsului p. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost. în sfârit.literare din fapt e 1840—48. stare aa de orb i de' puternic. G1-6G. ajurgi a-I crea. entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. 207-227. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. fcut un cuvânt de nemulumire" a . sau ele. în Barnu i Gh. 113-10. Bari i "). 3) pp. 5) Bucureti. 3-39. 1908. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". 2G7. vindu-se de cjm Lazr. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i. Negru etc. Ciîn pariu. cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. care nu se încurc. îndreptri p. s le înfrunte eroic. Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. 283-32U. cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale.

19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. Laurian. din raza soarelui. 99-112. violent. verii. Vlenii de Munte. cari sentimental. din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. i noi: Vasile Alexandri. nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^). tabla cuprinsului p. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. în acela timp. recunoteau dumnezeiasc. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. 4) pp. toi reserv ^). nu-i cum înelegeau romanticii. Nu. 7) pp. 32-60. un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic. 2) pp. le N. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere. 265-7. silina. 201-24. al XVIl-lea i al XVIll-lea. p. . din nesfârit din toate frmântrile. Ion la Ghica. Bolintineanu. dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). societi. scriitori vechi een. privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). are o înalt misiune social i moral. 348. El se suflet e preul. opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). etc. 5) pp. 227-48. 66-95. tragic. ori un capriciu personal. 51-98. 120-199. Blcescu. 248-63 6) . nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. locul cuvenit Boliac. se alege. 31.adunat cu scumptate i scos în cri. cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. nici-o înrâurire asupra societii. Reviste. din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. III^) ar 1) pp. 3) pp. din ceaa gloria. tip. 3-48. se înal. al fiecrui Acest în'accla timp. mare sau mic. i în Ardeal ''). literatura din atent în Voi. ziare. eroic. din freamtul codrilor. din firea pmântului. continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). suferinele. ci literatura cu rdcini naionale. ca'endare.

3C9-14. sau descare novela'') satira^). 304-7. 9) pp. 42-48. iubire pentru graiul tistice i ^). 581-4. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice". avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. Hadeu. 52-55.SmdnCoruC" I9l)6. sczând lexandri. 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). 8) 222-32. pp. nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta. 172-232. i 1) pp. Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. 182-5. 19-24.133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). . ivi- rea talentelor rian. 332-42. 269-77. Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. politice ale Apusului sta în i în sfârit. ar- micai acest timp de criz. ca i a nouelor romanuP). Filimon. în care va rmânea . comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci. cunoaterea nici teatrul. 235-344. admiraia pentru cuceririle culturale.Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). nou. etc. 101-129. tiprit intâiu în revista . 133-36. lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc. Odobescu. 6) pp. cultul pentru sfânta . 4) pp. i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal. societile din culturale. 317-33). . 561-o4. tinerii pribegi ar. 214-17. 7) pp. JO) pp. i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri. 288-90 5) pp. revistelor ^). 219-22. 2) pp. 3) pp. Papiu Maliterare: etc. Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti.

ceva mai vechiu. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. ce-1 lui. — el era mai în stare idilic. setti prin forme silite ale graiului. lu-meze vremea. îi un visionar* ceasurile cele mari. ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. nici spirit ales i. vom adugi. Nu numai valoare poet. în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. scriitor. i. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. zele acestui poet nou. Ro- au mai multe i credini mai puternice. acele ci. în acel cea sentimental nu-l scrisul . al el e. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. Umorul lui Eliad. nici : atins nici unul dintre contemporani. e superior .- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. Oriunde se el afla. Donici are mai mult sim al limbii. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. cu toate acestea. oricum se înfieaz mediul. decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- . îndoial. — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. cel dintâiu . nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete. Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta. politica nu-l stpânete suflet deplin. nici rsunet al unei vaste culturi. nu 1-a avut Alexanori datâ. Deci nici ideie simire puternic. Boliac. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. mai mult mldiere i familiaritate plcut. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. încunjurâ. e lesului. spiritul caustic al nici ao- celuiai poet.

a o mângâia uor pentru osteneli. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. unice noastr i puine în a- }) pp. care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. fr i îndoial o din toate oper monumental. putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. caracterizri de literatura persoane l epoci. a o îndemna pe caîe. din dezgust. în satir. a fi cel dintâiu liric în epic. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor. în sfârit. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. 131-2. pe care nu le impusese el. concepie definitiv. uimitoarele informaii de culese. în teatru. în sfârit. . aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. ori ca cruare. satiric. pe rând. . prin deertarea prin oboseal. în critic. scrisul spornic i uor al lui Alexandri.a celorlali. > puin revoluionar. pân la 1366. el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. 152-I6i. Aceast judecat oricât de aspr se pare."». Iubind pe Aîexandri. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. ci -spre a o reprezenta. i. ori. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. se iubea pe sine. din lips de caracter. în descrierea de torii. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. încetul. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. în fabul. Orginalitatea Iui mai tears. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. în fi i form" '). aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei. fzut cu struin. puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen. i rmsese pretutindeni în locul întâm. i fi inovat în vre-unul. ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. nu se mrginea la un singur domeniu literar.13 miantic. nu ca un critic aspru. Alexanscriitori. care nu erau în stare a da un lucru continuu.

pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti. 2) Ctnatete Qcademîei Române. negru. literar. avem. trecutului. grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice.17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor. care se poate. i Psaltirea dela cheia — va. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi. în de Petersburg). Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex. dou Sf. Lipsete rotacismul. ." ^).. 407-421.. U s început. ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum. din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare.. . data aceasta.135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc. Pavel. Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No.. care ca Psaltirea Scheian. — fa II. revista 3) pp. încât trecutul mort învie înaintea noastr '). cum s'a crezut la.. necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc. originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone . înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele . Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea. 18-20 pp. cu latine din Apostol.. cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic. fost un fenomen de limb aa de general. I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec. sec. 100-105. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . XXVIII (1906) pp». se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche. pstrat totdeauna.

2) pp. 74 scrisori de i regete dela 8). . apoi le ia pro- c s s : prietile cari . 17-47. Daniil de Brila (1 scris. 112-13.137 -se d împreun. 8) pp. 5) pp. 10) pp. pp. 10-17. apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic. ghelie. La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). 47-50. 4) ClnaCcCe. 9) pp. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). losif *Qrigore. aruncau bir mai mare asupra unui sat. 1-3. 19). 7) pp. 1807)-'). Sibiu. . lit.aceste I. in lui 'O PP' 51. cântreul sau despre dânsul. 113-15. 58. "dela episcopii Chesarie. joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp. XXXVIII. protosincelul i episcopul losif c. CLcademiei Romane. fa. 105-11. dela Arhimandritul Mi. 51-6. 3-10. 3) pp. sec. 183-240. Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. 6) pp. 57-S. Arge (1781—1816) dela oculistul Dr.ximiie scrisori i Molnar. isclitura Macarie i Mitr. vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). preot in Sibiu (1 scris. nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. 12) pp. Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. pp. înseamn vinte IV. Actul arat unii dintre dregtorii domneti. de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. tot neagr afar de literile care cu '). 50-1. trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III. 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . mai ales Vistierii. Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete". numai ca nu-1 poat plti i. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)"). pp. dela ieromonahul Macarie. Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803. 1920. din 1765) i acela Neofit. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). Neofit „de Hotin"'.

pariu. lui FI. loan episcopul ardelean Moga (1823—27). in faximil la urm 31. Galacteon de Râmnic (1821. „Contribuii 1) Jbid. lui: Aromânul Boiagi (1817). Grigorie Pleoianu (2 din 1829). Neofit deRâmnic (1807—38). Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822). dela Eliad (vre-o 10 din 1830. 31. 20-3J. Viaa tiinific. Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. Mitropolit Ignatie (1817). Asachi 4) Jbid. p.- Carcalechi (3 din 1818—22)^). scrisori: dela: Eliad.i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). dela egumenii mânstirilor Bistria. episcop de Râmnic (1785 89).. 6) pp. Ci- i . Poenaru. . Partenie de Arge (1790—98). arhimandr. Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. 1906. Asachi din Viena' (3 din 1826). Petera. 1801. i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii. Florian Aaron (1 din 1832). n-rii 5-9. 1804—7).. 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu. 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D. pp. P. Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. Stnioara (1790 dela din 1828). I. Antim de Râmnic 0808-13). Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. Hurez. Sadova. 1-20. egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14). Bucureti. Cipariu (3 din 1835—38). 146-9' 3) pp. isclitura lit. în p. 1833). Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^). vora. 111-15. Aaron. arhim. Fotino. sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc. Nectarie (1780—1807).- 1797—1823).. raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp. Filaret. 5) pp. 30-241-270. XXIX sec. — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795. Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). Viena i Londra. 1-9. 1832-34).. scrisori Z. Cozia. arhim. 2) pp. arhim.

1818). 5) pp. scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. fraii Glogoveanu (1822—7). Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). a sec. trec la Paris (1817-20). 5) /bld.-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22). ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX. . iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. o feti a negustorului Ion (1837—12. Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu.. doi Bâlceni. 2-23. Costache Rsti.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. — 4) pp. 34=165-198. 1 lit. fata Const. 23. 1180—1830 '). Dinc fiu Const. apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete. în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci. în sptarului Petrache (1892). Viena). 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu. colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793). avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4). pp. 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec.. Grigoracu gescu(1822). 19-lea. 26=33-5S. N. Frusînica protejata Marioarei Roset. unde învau i: D. 24-2t) 15. despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10). al 1 4-lea . pân la 2) pp. Vldioanu.ctate. 24)." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. 1821. P- XXIX. un oarecare tefan i lordache Otetelianu. E o româneasc al jum. sec. Photilas. Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu. „cunotinele.sec. din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul. pp.*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid." venit dela Roma.139 . de un moldovean.

tui puin cunoscut i studiat. al 1 8-lea. voi. 152—69. voi. mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). etc. lâ-Cea. a- urmrete baladei i fe- d . care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. I9l0. 26-34. III. 2) pp. 8—13. rom. 15—17. 10) pp. tip.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) . p. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. (1836—37). tradus toata cartea din grecete la-. 1788 de logoftul loni Chira.^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. 1-9. ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778. 5) 22-25. 13-14. pp.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. . II. 16 în la 1) pp. 4) pp. a sec. 7) pp. Vleni de Munte. Ia balada. 6) /si. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral. Cit. . 15-32. sec. -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti.") alte ocazii. 9) pp. lom. 8) pp. 18-22. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol. Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec. „Neamul Românesc". lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. 454—68 ' 7st. pp. '^^) sârbeasc. — 18) carecare au originea. d 5000 lei. 32. profesorul francez Alex. 3) pp.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum. Cit. sec 16-Cea.140 domnia Ecaterinei a ll-a.

prin alctuirea cadrului geneIn de cultur".i la mesele cârciumefugare. tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. drumurile de nego. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare". ^) — 3. \\. în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. lupte vi- ior cu gazd frumoasa.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas. încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec. i export. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp. balada nu mai fu chemat niciri. al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene. Negoul l meteugurile voi. La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti.'^) Avem o icoan. 3-7>). negustorii. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". ^) —2. mrfurile de import gustoreti. pp. 19. Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. Se pomeniau în iubiri teze. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec. publicat i Minerva. la ne apar în realitatea lor treaici cut. suferini temnie. în trecutul roiiâmsc. o misiune practic. 26= 42. III în trecutul românesc. bucuria scprii. Când e haiducii nu mai avu nici disprur. târgurile. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist. Meteugurile Români. 115-134 3) pp. 2) pp. acest senz ni se prezint expunere limpede. breslele ne- vmile.— Activitatea istoric din anii 1906-1910. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti. Rom. ^) formeaz i icoane". . 73-151 4) pp. tip. 19C6.

faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. S Voi. Bleanu. Fârceanu. de pmânt. 2) pp. (1447. semnat despre toate monedele i bani interni i externi. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec. vedem VIII. despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români. Darvari. dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte. care au avut : legtur Argetoianu. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu. Gânescu. Brâncoveanu. 207-32 243-59 . 2j5-40 3) pp. crui Manuc 1523).-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad. . Brâtianu. 4. hanuliui . ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv. Cantacuzino. Flcoianu. Bibescu. Fiiipe- i muntene. 2 tarife vamale — — -(1676. 19 :6 pp. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. tip. o scrisoare de nego (1820. care circulau în rile române i valoarea lor. Ghica. 4) dia i Bucureti. c.: 142 torice. Socecu. 1428}. LXXXl +203 5) pp. Creulescu. Ill-Vlll. Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. Filianu. Bani i msuri. Geaioglu. Deliu. Bujoreanu. 259-63 basarabeni. Cernâtescu. din acel apoi d pagini aa astzi. Buzescu. Bucanescu. Câmpineanu. Un studiu înate de noi i la noi. analitica 3 icoane tiprite 1700). tabla (c. Briloiu. cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". Comânescu. 1760): o socoteal a banilor (1813). etc. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. lui Pop din Sibiiu Bengescu. apoi despre masurile de greutate. scu. din acea „arhontologie". un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. Fruinuanu. Clinescu. Go- 1) pp. româneasc (1407 1439). Coofeanu. Belu. Drgnescu. Bucureti. de capacitate. Dudescu.3) Ori ce om competent va ti aprecia.

Prscoveanu. inedite I) dp. Samurca.:4. Jianu: Lahovari. VIII-LXXXI 2) pp. 12) 26-37. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). 25.ti Voi. 10) pp. — 40) lfran- Amiras. i cu apendice de 16 doc. i lexic pp. cu ^). i cronici. Bucureti. II) pp. onomastiv tip. Murgâseanu. Rioeanii. 7) 167-173. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în . autentic a Carol ll-lea. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. Hrisosceleu. 2 i slavon. Oteteleianu. ^JenciuIescl^ Obedeanu. 10')- 3) pp. 174-201. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^). regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender. 9) pp. 1903 p. cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. cuprinde povestiri. 18-19. "j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^). Râo expunere în koczy I-lu. 81 93 4) pp. Ralet. principele Ardealului. Sltineanu. tabla de lucruri. 8) pp. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. tirbei. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou. . asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). 4-17. scrisori în Clnj. Roseti. Vldoianu i Zâtrianu. — — — — 1 — 1834). lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-).care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. 3-77 5) pp. Socecu. 97-101 164 6) pp. Merieanu.') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836). 225. Socoleanu. Varlaam.. Haralambie."^) 48 scris. se face i : ama lui nunit^.-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832. 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. Mânu. — 143 lescii. Grâditeanu. 20. Unul dintre acesta doc.

Cea dintâiu e o compilaie. pp. • i o ediie speciala italian. astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. Socecu. Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). Socecu. care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte. 129-40. 211-25. Amândou povestirile frumoas Jimb. tip. descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. ele pot arta în acela timp ce mldiere. — Pe baza unui însemnat numr de doc. Muscalii (1677—81)''). In — zice în prefa lorga — ca rapoart. etc.. a eit p. Voi. . 1905 2) pp. 98. carte aceast istoricilor oricui. 455. care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. 41-124. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor.J5 tip. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". 19. 5) pp. 173-81. Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). 8) Bucureti. îescj. 7) pp.144 ceze. 207-13. ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. i a vechilor pp. 4) pp. nu numai înva'ilor. 3) pp. nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-). 6) pp. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i.. ce cumptare. 141-173. Bucureti. apoi luptele Românilor din sec. i filolo- adevr. 19>207. Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*'). dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea.

cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. pielrii (2 din 1645. 2) pp. — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. i indicându-se câteva articole însemprivesc. pretendeni. mori (c. sticl c. 3) PP. între cari sunt silii boieri. trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal. dintre Braov i ara Româneasc". 1643—1708). car -crue (4 din c. în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. orez postav (19 din c. 5) pp. boierinai. semnate de nego. 1644—1712). pân la 1866. i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile. 1700—9). „bucate" —oi. (2 din 1650). 114-144 4) pp. care grâne (4 boi. 5) pp. 6) pp. din ri- 1698— c. 1700). 1698-9). fiind cei ^) unde i de cine se fceau. se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. 3-7. 173 93.^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). S-113. 1700). 229-280. 7) pp. In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. sfoar (6 din 1645—96). argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-). 219-228. lân (4 din 1649). din care se public aici una . grani Câmpulung i Câmpina. 10 . 144-73. Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. 1770). constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. Vldici Domni.— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. 1708). 193-219. bumbac (2 din 1660. artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). chemai interesai prin o citaie.

9) pp. Aristarchi supt Alex. Socecu 307.. 1900.146 sosirea cumprtoa solilor munteni. 441-47 cnomastic. 4) pp.. 2 acte interne . apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. 47-97. 2) pp 298-310. 281-98. 6) pp. de prietenie i interese. cuzînu. 395-425. pp. 294 n. spionii rilor. nego. 454. — — . de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc. muntene. cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)''). Sailor din Câmpulung. 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. 3-43. pp. 12) pp. 107-8.64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre . Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. 257-61. etc. unul din 1693 PP. nscu . vil (1591) cu lmuriri 1) '3). cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) . 11) pp. ^) Româneasc^). Bucureti.ii i morii din 1834 în ara. 342-55. pp. 82-3. 426-8. 261-70. . se dau scrisori în Muntenia. adâpostirea pribegilor. 109-12. p.353-93. 452-3. în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) . jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). 270-85. Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . 429-40. tip. 98-1C6. la p. o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp. 8) pp. erata 7) p. tabla numelor geografice pp. lexic. de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). 10) pp. 448-51. de lucruri pp. . 289-90. 311-41. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . 5) PP. 13) pp.

sec. 271-2 UI) Bucufeti tip. (Bacu). — Voi. ei. II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. tiri noua despre luptele turco. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. 3) fp. Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. XXIX (I9. Moldovia. Piatra Hârja (I. 247-!4. 2(1 253-272. Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683).— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). S) pp. (Trei Erarhi. Sf. 123-27. 1850. Inscripii din Bisericile României. Tânganul. Sf. 7) pp. Mogooaia (Ilfov). 1856. 381 (=^Studu i documenta . Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^). 221-43 P.nri de pe peste o mie (1079).147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . Dunitru i o cruce de piatr). 217. 1861—2. Suceava (1. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. Câuani (Basarabia). (Sf. — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^). <î) 187-213. tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. 2) pp.\-o\ XV) . Humorul. Dumitru. acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). Târorul. Pltretl. luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). 4) pp. Socecu II p 19^:8 p. (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini). lucrurilor pp. Ilie (I. o tabl cronologic a documentelor red pp. Românii la asediul Vienei 1683. Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex. '). o scrisoare glumea etc. Gheorghe). Codreni. numelor pp. a lui Hâbâescu (c. — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . 118-22 131-183. Icani). 5) pp. i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc. Sânt Suceava).i7) pp. ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. 302-5. Nicolae Bordeie). 1660^ un privire la zapis ostesc. i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex.polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. 291-3)1. Sf. ist. Bacu t) pp.

Dolj: itoaia (cruce).' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). Sf. Mina Bica. Stolnicul. Pechaa (Podul (stâlp. Nisipuri. Mahalaua (I. Apostoli. Bercenilor. Sf. Frasin. (Oltenia). llie. Hagi lenu. Cscioare. Cârpeni. Târgovite (Sf.> Racovia. Madona 0. Bucani. jud. Atanasie. Creteti. din Subeti. 205 2) pp. Sf. Sf. Vârbila (schit). Geartolu. Prahova: Nicolae). vastian. Oborul vechi. jud. S^ Voevozi. Bâlteni (Ilfov). robanie. Gura- Dâmbovita Ocniei. loan). Ni:ulae Simuleasa. Sf. Sf. Cornâel. Srat). Dumitru. Tâslu. 87-95. — Roie. Sf. i pârgaGheorghe. Brebu. Nicolâe). Vulcana. 84 86. Brâacoveni Sf. Sf. . MKineni (R. llie. Tecuciu). (drâmat) Sf. Gorgota. igneti (TePodari. 367-71 Gâeti. Dâmboviei). loam. Sf. Câlineti. Nuce- Fusea (schit). rilor). Glodeni. Spiridon. Filip. Coheia (schit) sau Podeni noi. Târgovite). Sf. Nicolae Un^areni) Sf. leorman).148 cista.irâmântului Coofen-. (Sf. Domneasc. Vineri i Stelea). Sf. ruinata. Nicolae din Craiovla. Sf. Craiova Madona Dudu. loan. 1-35. Caracal (Toi Sfinii. bis. Târdin Srbi. Treime. jud. Sf S% Arhangheli. Gheorghe Gheorghe). Vîrîi i Bratosia Brânceni. Sf. Brneti. Hâbeni. Cregului. Au. Nicolae. ulescu. Câmpulung (Domneasc. Steni. Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). loan Se- Haralambie. Gheorghe. Mgurele.^) (Bolniei. Horaia. Filipetii de târg. Marina. Scuieni. Sf. Bsrivoetilor. Râzboieni. Bicaz. Pândele 1) pp. (Botoani). Do- Obedeanu. iNicolae din Sf. 102-104.351-361. otân'ga. S% Nicolae. Brdeti. lemn. Urlai. Sf. Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ. Rzvadul (cruce. Sf. Ludeti. Turbai (Ilfov).ta i Cosntantin i Elena. Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). Brâiduul. cea mare).' Rstoac. Mecin. : Bucov. Susaaa (mânstire). Potlogi. Medina na. 59-71. . Lazuri (cruce din— ). Vatra Dornei (Bucovina).) tul. Sf. Sf. Blenii Rumâni. CrasHomorlciu. Hlincea (lai).Giseni (Vlaca). Vcreti de Sf. Finta.. Sf. de sus Bistria. Doiceti. Corneti. Spiridon. crucea j. Postelnicul Firu. Lculee. Rzvadul de sus.' Bltit. Sf. (Dâmbovita). Apostoli. Brila (Sf. . Drajna de jos (satului i a curii) i de sus. erbeti i Cârligf (Neam). Bârnova. Împrai. . ') — Nou i vechiu. Almajii.

tefan. Giurgiu. Paraschiva. 90. Vulpe. 331 -66. Nucet. Vasile din Ttrai. Barnovschi. Sf. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis. Sava. Dancu. Mitropolia. Atanasie dela Copou. Sf. Pociova'-ite. Brtetii de sus . 4) pp. Topol- nia i Vâlcan. Ni- culae din Curchi str. 333. Buna din Ilie. TâlpMitocul Maicelor. Andrei-Atanasie. Voievozi. Mavromol i Vo vi denia) . Bucureti. Toi Sfinii. Iloaii. Mihai \od din Bucureti. Cimeaua Sf. de Rstoac. Spiridon. âisericife lauCui. Polovaci. piei. Moara de vânt. — Lungani Drgani Brezoaia. Vineri. Sf. Treime. Teodor i lic. Domnului. Sf. Bengeti. Constantin. Ocnia.Ilie). 338—45. Poiul Sf. Vcreti.145- Voineti. Sf. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Vi- neri. 1) ^). Curclari. (bis. Toma Cozma. Brbteti. Sf. (cea mare. Sf. Sf. Vestire. Slaviteti. Cânepeti. (bis. Episcopia. Sf. Haralambie.. 205-305. Gheorghe Lozonschi. Dumitru Misaiu. loan Bo- teztorul. se promite la ultimul volum de inscripii. Gheorghe. Drgneti. Sf. Miroslava (la). lazu. 40 de sfini mitru al Sf. Bldana. însemnri de pe bibi. Ziua Crucii. Scoal. Sf. Negoieti. Frumoasa. Sf. Brâneti. loan gur de aur din Bei- Sf. Sf. i dela Socola. Sf. Du- Balilor. Sf. Novaci. Nicolae cel domnesc. schitul T"ri. Sf. Sf. Sf. Pantelimon. Brboiu Nicori. Sohodol. Voievozi. Govora. Hurez. Niculae). Sf. Galai (Precista. Goliei. Sf. DuGheorghe.— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. Drgneti. 95-101. Banu. i Crucea Galata Cobia (mnstire). 2) 71-86. Vovidenia. Sf.Motru. Voievozi-Rufeni. Sf. p. Mitoc. 1937. Buneti. Sf. Paraschiva de sus. Trei Ierarhi. 104-111. Jitianul. Sf. Bistria-Cozia.niani. loan. Lazar. Greci. Sf. Cornet. Cetuia. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier. Gârdeti i tefneti (Vâlcea). Sf. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis.'^). Feredeul turcesc.3S. Aron Vod. 372. (Iai). paraclisul i de pe o marmor). Spiridon. Sf. Cluiu. Pavilionul i crucea din vie). Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . lui Târgu frumos Domneasc. Sf. Izvarna. Vasilie. lari. Timiani. 3C6— 331 . Sf. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . Ocna. Alb. Bistria. Câneni. 3) pp. pp. paraclisul EpiscoBolnia. Baot ^). Vcreti Co. Sf.

XIII. cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina"). 1) Bucureti tip. Dintr'un lemn. Cernica. 4) pp. Nu-mi decât rmâne s atept. alt prilej."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727). I XII — XIII din Studii i documente. descrierea scurt a mnstirilor. 1750. Socecu. Hurez. Arnota. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu. 3) pp. judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. insultele bunilor cititori. din Câmpulung cu ctitori. 11 + = pp.^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec. la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i. cu contriaa de bogate i variate. 8) pp. O publicaie de dou volume. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. 336. monumeniefor . inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi. '). 6 pp. 1915 pp. i formeaz Voi. XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU. ^uCeiinut corn. mei dup obiceiu. prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. 19^)6 (I/. 16 — 18-lea) . 122-3. "). pentru trecutul românesc. 7) pp. chiar numai pentru aceasta. i ardelene i maramureene. . s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi. dac nu dup cuviin.-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . 5) pp. LXVII 303.istorice. LVX-LXI LXV-LXVII .'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise. voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854). III-XV. Tismana. din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor.XII pp.J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. XXXIII— IV. 2) pp.^) is- 1808).

If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. 6) pp. 1N5-213. Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. 214-18. etc. 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. 239-68. . II) pp. 5) pp. 11 acte relaiile de nego. Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). reene (1690 — 1786)''). 219-28. 10) pp. 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. Alina (conde- scripia familiilor din 1770). 2 doalte i rinrene (1383. m- sura puterilor mele. 2(39-74. 7) pp. 229-32. Agnita. chiar i zece cri ei cât mai e timp. Amla. dine. Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil. urbariul domeniului Beiuului (1600)^). Alba-lulia (biserica ortodox din. Bseti. LIX. ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^). Beiu (ortodox i unit). 4) pp. care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)'). „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. 3) pp. Arad (catedrala). Voi. 275-96. 1776)'^). - Maieri i ora. 1680— 1847)'). Fgraului. despre 5 (1766—1841). XV— 1823) i . 3-24. Aiud. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). 36 documente amestecate (1386-1825)''). La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. 297-302. 233-38. 3-181. 9) pp. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale.— 151 la Companiei din Sibiiu (c. i Lipoveni). ca acestea. 8) pp. LVI. unit din Maieri c. I) pp. 1790 — 1827) •).

- unit). Cricior. Bobâlna. Haeg). (ort. Sf.-unit. Braov (bis. Sassebe (2 o.). Iui Bethlen).Zrneti i Zlatna (ort. Cluj (ort. Cluj). u).). din Suseni). Vii (Gura-). (u. Budila. Nadi- ul românest: (1. Drgu i (ort.). Srasu. Mrgineni (u).-unit. Sebe (in. i la parohul). Brad i bibi. (Fgraului. - (o. ort. Letca (nemeeasc i a iobagilor). (ort.). (ort. unit). i de sus.). Rucr (ort. Corbi.). u. Vad (1. Rinari. Media (o. Bistria. Nicula. Dragomireti (Maramur).). ?). Ssciori.). ebea. bibi. Ludo (o. Geoagiul de sus parohial). Gura Rîului. Hîreni (ortodox unit). Hundorf. Ileni (unit). Copcel.-unit. u. Corabia. Rod.) i vale). Haeg (unit). Blaj (biserica parochialâ. Besimbac. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62). Sibiiu (din Groap. unit). pp. Remei (mnstire). Dridif. Voivodenii-mari. Vitea de jos (1. Bucium. oimus. Ohaba. Poplaca. Voila . Ciceu. Timioara (u. limbâr. Tilica (o. Delari. Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite. Perjani. Vidra de jos (bis. i unit) 0. Sâncel Streiu. Veteni.-unit. Gelmar. cimitir). Corbi (Fgra). Ortie tridul (u. i de sus (o. Gura Sodului. Rodna. Valea Dooiicâ. un. Nicolae. ercia. u. Sad. bibi. de jos. i unit). Vldeni. u. de jos i sus (i schitul).. Fgra i (ort. Petroani (bis. nou-veche). Dob'a. u. Bungard. Lupa. Geoagiul de jos Feredeu. (Maramure). Dobârca (ort. PePor- de sus. u.). Feleac.).).). Pojorta. Sântimbru. Deva (muzeu i Feldioara biserica). gimn. u. capela gimn. Dânsu. Cetatea Calbor (ort. Lozna.).). Lisa (o. Teiu. Plosca. din de balt (orf. Suncuta. Vaida Recea. din Gruiu). unit. u).). Teleki-Recea (o. sului. Lua. catedrala. Lugoj.). (ortodox unit). Mjina. Cuna.). Vieul de jos i de sus. Lancrm. Scel. Nsud Ocna (2 o.). Poiana Xdin centru. de lemn).-unit-). Peri. Caransebe (bis. ura Turda (o. u.). Slite (bis. Turda (2 o. Sighioara Rhu.). veche). Ibafalu (ortodox. 1) (o. u. Inidoara Hurez. (bis. Hodo-Bodrog. (1. n. . egheti.). u. Ludior (o. Câmpeni (ort. Sâmbta Blaj). Ponorel ceti. Fgra). greceasc. Cuhea.152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort. 27-211. Strem. Somefalu (L Cluj).-unit.). inca veche. Ucea de jos Bistria). Valea Lupului din deal <o. (o.

2) pp. 3) pp. (= Biblioteca Steaua Ko. onomastic GobI.') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud. e un mic studiu de popularizare. 6) pp. 231-2.. ^eitscfinft. 9) n)lzanUniscfie. Munchen-Leipzig. 179-222. 5) pp. pp. despre vicisitudinile 0- pp. i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari.. XV. tip. 1906 pp. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri". 13) pp 111. 1900 pp. i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^). . varietate i bogia informaiilor . sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri. lucru. 9-30. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer.9-327 . la Bucureti 1) — spune . despre izvoarele folosite p. 336. ci din Vla- 1821)'^). 3-7. 235-66 rilor tabla numelor deia voi. 31-87. intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). 109. 267-290. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^). 3. 7) pp. nota 8) pp. care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821. „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte.ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte. 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. «losariu pP. rscoal. afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene. 291-308. Xil-XllI pp. 215-230. rostul lui în lui Tudor ''). p. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. 88-110.

p. „The byzantine empire" istorii '). celor 75 nume pp. Powles. e ci acest om. fr vre-o' individualizare. tabla cuprinsului pp. formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic. In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin ''). V-Vl. care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). Vll-Vill. ori singularisare. Altfel e un i un stricat. . Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp. E ierarhia gre. de CCmpirc bizantine. . zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. 1920. divinisarea suveranului. 1-227 împrai de . 3) pp. 2) pp. lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman. Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu". Paris. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. adoraii în adoraii sincere. translated from French by Allen H. Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin.154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. 236. care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. 231-2 Indice de . pp. .233-36. fanatismul statului. 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp. îl pe care muli tinismul — condamn. E o scurt i clar. Vin-f236. fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. 1907. cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui.

183-93. 1907. 75-77 sunt din Buletinul com. III Se dau fotografii casele egumeneti. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. înc ma: generaii. care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. XLlV+386. ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. i ni. datorie din pur- din plria lui. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. iiierar. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). 63-75 sunt d'n lorga. a tuturor generaiilor precedente. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. Apostoli i Sf. inscripiile dela schiturile Sf. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. pp. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. istorice. XIV precum i voi. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar. I. mon. i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). In se d un studiu amnunit ei. Este un drum la Bizan. 1912 p. pp. Inscripii. care venia urma urmei. 1910. II. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. 78o-7 Socecu. art i în toste celelalte. dar fapta de ieri. Cine curie râvnete !a lucruri nou. Studii i documente. pp. i tradiia 1-a împedecat dela progres. uit trecutul. Vlenii de Alunte. Roma noastr strbun. 2) : : . i. tefan i Foiorul pp. 9. ediia din Vlenii de Munte. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont. I. III-XLV. mânstirii Hurezului. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. în fiecare zi lui Dumnezeu.. afar de n-rii 3-4. unul dir mai sigure. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. dup o practic de dou milenii. inscripiile de pe p. 3) pp. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. tip. cloche.

376-81 lexic pp. 7) Bucureti. 5) pp. din 1736 749) ^) .1837) relative la familia i doc. Hurezului din anii — 1853'). 187-208. 239-84. 9) Voi. 351-62. 193-203. Bodeti Brâncoveni (3 din sec. pp. voi. •onomastic pp. ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. Minerva. 6) pp. coloane. dela Y9 documente 1746-1753). I. acte ale protopopiei acte Arge (43 doc.. 1907 tip. 211-236. 1780)^). i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. tefan. a lucrurilor pp. Constantin Vod Brancovici. (4 din 1748—1848). 287-315. Fedelecioiu schit. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. din 1625 .•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. Cmpulung Cozia 1747—68). mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc. tabla numelor pp. 365-75. sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. picturi dela Hurez. Polovraci (9 din 1750—1798). 2) pp. o 1) pp. '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora. ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. privitoare la familiile Câzânescu •^). 4) pp. 262-269. Glavacioc (2 din 18-lea). pp. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^). 65-82. 3) pp. 386. . 282-83 erat l lmuriri p. 33-35. boiereti i cele de astzi. . custuri i piatr de pe mormânt. 319-50. 8) pp. Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. 1 Trivale (schit. Govora (1702. artându-ne vechile biblioteci mnstireti. H. . 1745). 1-183. — c. (1839).

care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora. 21 Iunie 1578 . 399-4U. din p. Domnul Ro- mâneti. 2) pp.„N'am venit Paris ces. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr. 327-8. se dau lmuriri relative la ei. etc. cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume". '^j — persoane. 6) pp. filosofic. 129-31. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne. ale Drghici din Moldova. 89. O judecat din 1439 asupra 1. însemnare despre crile de nul — — geografie. 1) 1 pp. 433-55.^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". 51. note. 9) pp. 368. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger. 144. literatur. Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp. Bucureti. dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:. prenumeranii lista de 7) pp. 113-5.157 'domn. ci numai a vorbi franuzete. tiin. mort în 1752. 193—4. ^) cului al XlX-lea. 4) pp.nilor. o cei d 5) pp. istorie.-) Bibescu e din Baden.. 343.-^)— . cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare. Philelphus. 75. care intre p. tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei. 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi. 3) pp. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. Iulie — 1856 (ctre fratele su loan). Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. iui Vasile moral..'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55. 120. Bra- not dintâi la 1489. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. din prima jumtate a veaasupra lui.

.^) condiiile de via. i an . 7-12. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman.'') cauzele cri- zei financiare în XVI. ceste despre constatri generale însoite de note. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos. i orice desvoltri fie înpovrtoare. (1557-8). 24-32 5) pp. 91 3) pp. se vorbete concepia „dreptului românesc". Cluj. a Patrasului i Ciprului.. 1905 pp. V. nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC". datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut. tip Socec p. înltur orice aparat vrut de erudiie. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. Cluj) se arat . 6) pp.â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. regii sârbeti. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I. /6id. situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. sunt XVIII nici -). 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). 5-7 4) pp. '^j erile iatine. Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele. 158 O ti alegere de episcopi moldoveni. III (1935) p. româneti acolo. emigrrile înfiinarea satelor sec. 153 2) Bubureti 13-24 1907. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor". al . Dup vechiul meu obicei de a scrie.

cnezi. fr indicarea izvoarelor. nederivând din 1) un proces numai pp. din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630). româneasc 151-53. M-59 6) pp. a acestui XeamuC ^omnecc. 59-61 3) pp. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc.^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc. coninând aceleai i preri. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al . când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai. tip. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric. colea modificate i întregite. îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. :studiu. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt.') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. in 9>9l 1917 p. 163 . Iai. 41-47 5) pp. 58. 69-85 8) pp. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form. Stalului. 86-S9. tabla cuprinsului) 9) Iai. o traducere XII. pentru a-i da în prezent o rezoera .pmântului. 61-68 7) pp. 47. când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. 155-57. în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain.") i 10 regete despre Vo- evozi.^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor.159 in sudul Dunrii. 32-41 2) pp. 1917 n-rii. ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric.54 4) pp. relative la condiiile agrare române (1408-1780). cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema.

scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. O nou acestea expunere larga i temeinic. Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. 3-58. . IX-^453. cu folosirea integral' a actelor tiprite. tip. pmânt roVdit mare proprietate stpânete. la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826).160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su.. 19C9. Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). 17 sau 18). trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. a i de inter- va putea veniune energic. Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^). XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). unirea principatelor (1857-8). corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat. 2) Bucureti. altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac. 3) pp. chiar dup ar scoate la iveaiâ. un manuscris de la 1800). lmurite. totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi. Cihac. 61-70. Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). din acest serviciile pe care le-a mânesc. însemnri genealogice (1745-1846). 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). p. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. 4) pp. . — 1) pp 56-58. i se dâ. Socecu. 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). 157-177. cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite. scrisori privitoare leacuri (c. 1800). originea Dr. nu deplin a Românilor din trecut. o fosta .

(bis. Galai 1865). iSt-eae qq (I 2) pp. IO) pp. Râmnicul-Srat (mânst. Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia.' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 .-Vâlcii). ghe).Nîc'dla'e . chiliile. 3) (c.. "). Nicolae. Suceava). 18—19) din bibi. ^^^^ . un act municipal c 1 I 0600). 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85). loan). 8) pp. Olteni (bis. 347-52. Pacani (bis. PpâuilorA mnstirea Coula. 291-95. 85-96. (cu istoricul bis. 17-18). 7) pp.'') 1683J po- — 12 doc. (1636—1868) i manuscripte (sec. 223-3t). 1^1-^. paraclisul i muzeul Sinî' i 1800).«) — la moia Dolniceni (jud. nq Ms^vzu8 (: pp. 4) pp. o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c. Gheor- ghe. ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. Dumitru.Neamului Adormirii. Hui (bis. (1790—93). 99-13G.1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). Sf. Sf. O porunc a Iui Vasile Lupu (1647).161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748. lâng : (1739— c R. Sf. Botoani (bis. an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). jud. cea veche. un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. Târgu. Do'-ohoiii.'^*5i88. VoevozI. toate cu note i lmuriri.-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). 253-81. "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier. scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. f crucea ignie). Inscripii din antimise din mnstirea. Sf. 283-^'^'* -^^'^ 6) pp. lmuriri despre '") ora . Sf. catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) . cea mare. - 1 Paladi 0546— 1851). 2 acte de graiu prahovean 830— 40. Sf. acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). loIiiuiDul Eld£î pp. 1575- 136 acte despre igani (1586—1814). Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. 8 istoric 2. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. al episcopal.

Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad. 451-2. tabla numelor pp. (1824. numelor pp.^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. 5) pp. 438-47. „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . 422-37. 3-27. Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh. cele vechi ale : Slânicului Moldovei . 1909 p. . moia dorohoianâ Hiliâul . lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. Mlinescu. Bal (1857 (1856). — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. 120. om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. onomastic tabla lucrurilor pp. tip. o declaraie pentru Unire . Vlenii de Munte. atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. 60). „Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului '). — 1655). 60-97. a. carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. dela ministru Arsachi. In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. 448-50. 3) pp. glosariu pp. . unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). 2) Bucureti. Mlinescu (?) câte . 99-103. (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . la vel. 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. 37-59. Socec. o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). 365-421. cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V. 1857. 1909. 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi '). Botoani ^).162 Donici) privilegiile iiiilia . i ale alte i documente". Nicolau (1858)^). 1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. ca ministru. pp. 1C4. tabla 7) 4) pp. XVIII. 1836) . 28-36. 4 Alexandru . — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). un ale. 6) pp. p. 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V.

în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române. isprav. 29-119. 98—122. fapt. grecete a /^crodot. „Din faptele strbunilor". d din dup un manuscris traducerea romaneasc.-9. tratatul din în i Unirea. Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte. asupra coninutului di le . culegerii nu e întru nimic tirbit . neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine. 1910. cuprind vitejie. însemnri al istorice. pp. izvor contemporan. danii ^pentru Biseric. S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite. lorga din mnstirea Cosula. n'a fost o aa . 1645 dela pp. dumanii interni ai Unirii. dm .. Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . . fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. Vll-f553. alegerile pentru si Divanurile ad-lioc.)1). .16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt '). rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^).. VliI+218. într'un cuvânt. 19. liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^). Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. Vlenii de Munte. deosebit de preios pp. i a felului compus ca în cartea. luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului. fârâ note obositoare. 1 .*•*) din altele se spicuiete numai . nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a. Vleni. n-rii — 8 (i tiragiu aparte). 3-:'7. încât rostul literar . partidele din 1856—9: naional Moldova. opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor.. 2) pp. i Unirea. .

N. c pp. contemporan. despre spirator Ca Taris. R. 295-5. 1916 pp. arat de Alexandru. Costin. connobili unguri pp. fiindc i astzi pentru toi. Const. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. 'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. . Greceanj. cari scriau vare nu era osebit ^i clase. R. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române. Const. Vâcrescu. 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". M. Popescu. 19L9.164 culturalâ-naionalâ. St. nJc mici «o/nd/ze. moartea lui Tudor. compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. V — in însemn nterar. Neculce. 1. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. pp. N. Mustea. Munte. într'un graiu bine pe vechii cronicari. C- . publ.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. scriitorii de aztzi. Costin. din cari se reproduc Lucile literare: M. Gr. 448-9. decât pe noi. 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su. Cantacuzino. Filipescu. avuse dregâtoria de stolnic i. Moxaiie. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur." bunotie despre cronicarii. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. Ureche. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. lmuriri i rectificri istorice. Stolnicul descu. aici \. de ce i-a luat numele academici nomne. extras din scrisoarea lui C. 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . Cpit. Vleni. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de.

479 \Q) pd. romanuC sec..VII. începând astfel „o bibliograreligioas i moral.(1S40). ci i bibliografii interesante. 1 4) pp. 129-38 Vleni de Munte. Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei". Vil 4-431 1909. numai o simire i un adevr. Veniamin Costache (1846). Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838). I 6) pp.. 25-48 7) pp. îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni.^) Ierodiac. .') 7. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare.5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane. Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). 51-72 8) pp.16.^) 9. 1938 pp.^) asupra vântul la — 2. CU. cari cuprind n. inu* Putna 1770:^ 3—4. XVIII voi. prefaa volumului prim istoriei bisericii. 75-83 119-25 : 11) pp. 7-17 3) Reproduse se pare din 7st. Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa. Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 . la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei.^) 4. . i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite. (1835). loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519). 91-98 10) pp."^) 10. 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. Acâteva mai frumoase. III. Cuvânt d€ pomenire Mitr.)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile. : sarie la de Buzu (1846). fiica : Vornicului Constantin Roset la .Cuvânt îngroparea Mriei Roset. s asculte anumite p. Preot loan Bobulescu. 93-116 '2) 5) pp. II. Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. p. 1939 139 2) pp. âi : Petru. Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). 87-8 9) pp.

caligrafi. - . legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. ale cele în dou au avut din clipa sfâierii. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. pe drumurile pmântului. Episcopii. au înzestrat limba. Banatul. au ridicat i neti. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni. mucenici i sfini". note artistice i alte" tiri Carte acestea. teri nenorociri i fataliti:. gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. cluzitoare croilcr . cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici. oameni de Stat. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale. nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural.-. au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. spune autoriîl. neamul cu o limb literar. i vieaa lor bisericeasc s'a.. ostai. a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc. cultul de art i carte cu care sunt datori. în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi.. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova.rolurilor întinse i felurite . creia Mitrpoliii. aproape milenare. s capete „intiprirea. cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. social i na- ionala ce dria la diii. se impune. istorice. ale Bisericii".. apoi inuturile desfcute. — dând cluzit. argintari. cu o literatur sfânt. alte al- ctuiri. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. sculptori de lemn. 166 tatea a-i i chemarea li lor. fr istoriei noastre crturari. i-a fost s neateptate. ei singuri aproape toat învtura. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului.

167 •scrierea bisericii româneti. druite cu nemu- Tire. teologii timpuri". i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam. . adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. organizaia. al împrejurrilor. forma nestrmutat cinile cer. înelegerea deplin. adesea cuite ce nu se asamn. aceleai mijloace de hran. aa cum înaintea se desfur punctul cursul i . alte i vor aduce alt i alte argumente. el poate greuti. „Muli vor dori judeci. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. nu se pot afla pe alt cale. dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. in feluri Fa de adevrurile credinei. rd- • în pmânt. calea potrivit. —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. din acela p- i mânt. prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea. dar îi are i trebuie s-i aib. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. — cu de schimburi de contiin de naional. colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. jumira i viaa. când ramurile se resfir sus. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". atunci când vede acelai trunchiu. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. dei nu r/'âr mari i Hor. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. unitatea.

din familia Branccvici i episcopul p. 4) pp." '') 1) pp. pe care le-au junse în stpânirea Austriei. 28-9. 423-4. declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". 15-162. numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice. la hotarele neamului. ioan Vldicii din pp.. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite. 29. importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine.. 3-319. ale unui Român a- fr simt de neamul su. ar putea brutal. lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: .„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita. începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma.. vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^). îmbriare subjugtoare a aurului. 165-421. 431. Oricâte foloase culturale. întinse rupere fr între- pân 1-14. la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp. cuprinde „epoca româneasc". 2) pp. adaus: despre actul sinodal din 1595. lui s le îneleag i s leprevai. cuprind volumulîntâiu... 3) pp.163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine .. câteva isclituri . mari fi i netnu din April adus cel Unirea. întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^)... adec toat româneti dîn sec. 427-31. român la Ipec tabla cuprinsului pp. 6) pp. volumului în faximiie moldoveni i munteni. foloase care Atanasie. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale. un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^).

foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice. scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte. amestecai în viaa politic." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului. erata I— 11 pp. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. . — Un fond Bisericii. trebuie form practic. . 317—18. tabla numelcr pp. atext curat — vând ateliere de art. nici trei . in mod cronologic. cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor. adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. 373—4. face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine. prin voturi date partid astzi. crora trainic. O singur mnstire de femei. pentruc tea lui. ar ajunge. 377— 471. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti. 321-372. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. dou mn- model. i limb curat româneasc. acolo nu mai e nici crturrie. în folosul unor preoi vduvi.i administraia bisericeasc superioar. apoi Facultatea de teo- logie. cuprinsul pp. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive. oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. dup scaunele episcopeti din diferite voi. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei. rezervând Sinodului dogma în . materialist i sceptic.169 Ca -neri îl încheiere. nu s'ar ridica episcopi. orae sau inuturi pp. legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. i Mitropoliilor romani i catolici." ') condiie Lista Episcopilor 1) p.. nici pospodârie. dintre cele cu nume mai glorioase. de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii. uneori chiar in- -tereselor personale.." prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile.. 475—79.

a polactoruli dirr. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — . 42-27. Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c. 1760). 48-53.' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. Alexandru cel Râu. lupta cu catolicismul. igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-). 753) . amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^). 3) pp.. — 'Dou din singurul reara. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate. 127. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. 61-65. moldovean din Despot ce 1818: ^). 54-55. Petru Lpuneanu. tul greceti i ruseti. . cu note asupra uncr boieri^).i religioas-cultural-literar-artistic a acestora. 7) pp. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de '). tot mai eficace. i i clugrilor din mnstiri i muncs. I9l0. Voi. Mihnea Vod. Studii rite i 1 documente. ne de timp înfieaz : vieaa. carte de scutire de dri. 5) pp.' mazilii români la Poart:. mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^). 56-63. Socecu p. 2) pp. influenele strine slîve. tip. 1780—1826). 4) pp. moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834). 6) pp.. întregimea i loc vieaa schituri. 5) pp. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i.170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. 20-41. Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. XIX Familia 7-lea (2 documente). 3-19. etc.

171 . 1) pp. *). 331-33. 1'910 '. lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist. caracterizarea despre activitatee literar.-3) Vlenii de Munte. adugând prile cari dup Nifon. 66-71. spune.-— Un act din Botoani (1653). apoi textul învturilor. lai-Mitoc. rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). a autorului. . dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const.1-300. pribegii Polonia (1679) '). cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român. pp. Sf. pp. "7) . ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . (Roman). tiprite 1888. reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843.Moldova: Vâi atee. Sl-93. Vlll-r33i3. 75-H. 6) pp. 4) pp. ofrceti Nicolae Sf. cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). (Sf. 3) pp. rostul al ^) . Zimnicea Voievozi-vechi. Viata Nu d o ediie critic a textului. i din Sf. 1-') PP 72-4. o) pp. Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche. i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. I7-Iea: 'Dou cri din sec. Ul-Viil. Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780). 120-127 pp. =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii. 97-120. a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-). Târgovite (Domneasc). . Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). darnic ci i crturar Voievod.9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. la scriitorul condicii familia «). igneti în (Te- Calli- 14). stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod .

73-4. . . viinele" : . 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. dup afirmaiile specialitilor italieni. 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp.pentru toi . „Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete. 218 e numai aliniatul ultim dela pp. apoi aii liatul 1 .. din Rsrit". Palermo.. Românilor în chipuri? i icoane. peste noi. 1910. Se dau apoi informaii lui interefiic». la anonim a drumului dela Veneia India. 115. . . 8) n-ro 8 pp. 137 . (1910)-... 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. 119: . Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. 114 i nota de pe p. 49-83.. sunt i arta alctuirii lor. 113i 2 de pe p. : . sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul. Lado . dau la urm. tefan apoi despre- lca. capitolele: Doamnele Românilor. . 89-137: Nou i nota 1. In odoare. p. ?p. Ce dintâiu. dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^). 139-43. Braovul" i d. . p.de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p.. pe. propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. pp. nou e partea dela pp. odjdii. 19 7) pp. 124 :."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus. — Se reproduce aici I în întregime din Ist. . fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. 5) pp. 117 8: „E iari. voi. 132 : Cltoriile." . . Bucureti. nou : 1921. : .. 143-150. 10. 97-106. Michele Amari. 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp. de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene. 139-150. Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC. Bucuret 5-40. .. p. text ^). reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). p. 6) Vleni. crile bisericeti. Asupra palatului de mobiliare. c urm se public o descriere latin.

Se re- produce dintr'un dialog român-italian. mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via. Elena apoi scrisorile (1576-87). soia italianului Fabio . 19 >7 voi. cultura a sufletului adevr femeiasc.' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. pp. 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. 1907 Ia noi. pp. 115-117 ist. Milita lui Negoe. cultur a îmbogit i fcut mai fin. Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec. în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600.cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770. 137-S 5) XX voi. cultura practic. 173 lui loan postelnicul muntean. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor. pensioanele ca institute în îmvmânt . Ca tul încheiere. de carier. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". sect. maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art. Alecu. în vernante~învtoare. de i „coli de inimii.^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare. 19J5 pp. 1 pp. ale vechii noastre poezii lenache.. lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. 4) pp. care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. din a:ea a 1830.') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c. 3) OLn. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. 141-172 . 1-7 TCoarea DarunCor. 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. Mria de Man». femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului. flom. sec. femeile ca inspiratoare la . prin cultur poate fi dispreuit azi. întregime. fr note. CLc. 257 -5'^ 2) pp. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic.

. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c. 50-54.. 109-12: „Înc edat.. p. 105-121. 60-87 cu unele schimbri p. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An. avem o „lucrare nou". foarte redus. 115: francez. 107 aliniatul 1 . 175-206 2) pp.. 3) 207-14. mod acolo". apoi câteva chipuri de ale Doamne . cpetenie. 34: la 5) 47-50. l: sând restul la oparte. Chipuri De fapt numai în parte. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. 1912 p. 145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii. 3 de jos i ed. Cupa (în IbaCe. de Un singur. 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. nou e: nota dela 1661. 8) pp. i 176. pp. în prile. 105. cu descrierea lor frumoas. vorbi îndat. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^). soia iui tefan cel Mare. 54 ilustraii frumoase. monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. viaa neamului nostru. 174 „Doamna XXXII. hotarul terii. 6) pp. 55-60. 4) pp. 188-90 lipsesc. p. Ac. 9) pp. 33 rândul 4-7 „care. 69 i ed. 6'> r.. Elina Mateiu Const. Nou: la pp. în Femeile mrturii •^). 117-8: „Astfel de constatri.. [ai VasiCe. p. 7-43.. 180- 184. ale lui Simion •i Ieremia Movil. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. fapte. 10) pp. 112-3: „in adpostul.. . lorga. Rom. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. pp. 1641 . lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-).- UnaC corn. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp.. p. Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. : Fetele Lpuneafemeilor i . 91-102. 7) pp.. I p. care privesc exclusiv femeile. se reproduce o pagin din cltorul rus A.. 1570). Doamna Tudosca i fiul ei loan. are Vleni. i la p. I p. 30. pp.

istorice. 165-173. al bune nu va avea ajutorul devotat. „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). 49-76. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. XXXI! (19111) pp. Snagov.^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. 6) pp. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. Botoani). 1912 p. predica- torul lucrurilor clip. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). 3) pp. 5'J. care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. 32-34. 34-49. (I. Socola. 2) pp. istoric nou. 5) pp.1077. 3-14. face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. o confecu rin mult observaie ort. 7) pp. acad. Mnstirea dintr'un lemn. pp. ^om. Paserea.1019. ara-Româneasc Cozia. a putea Doamna Vod. lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). Rteti. Simion. . Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). 76.aton (I. ist. ignetj. Icani. Vleni. Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie '). popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). Viforîta. 4) pp. : Aga- pia. singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa". de fiecare aceleia care. i mândria de religiositate. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case. în Moldova : A. 7) an.175 maice" tul Sf. inut la congresul 1911 2). 14-32. Domnia în Moldova: a lui Ieremie. Vratec. ilustraii se dau mai puine ca ed. Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. Colintina i Cîorogârla. sec. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI.

petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. sec. regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. 1 1599) pp.'SQ. toate dela mnstirea Sucevia. XXXII (1910) pp. 1-39. La urm : 1 1749) pp. în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor. 636-40. menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul. Bucureti. . 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. tip. amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). 6) pp. (17005) anatere academiei Române. ist. fii Melania-Marghita leremie Movil. 1—29 2) pp. ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul. 2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). cinci 4) pp."') Sucevia a lui lereSimion Movil. privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). în dou volume. de disertaii. o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). Se public peste o sut de docum. familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. plane Doamna Elisaveta. 1910 (pân Neamului Românesc. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins. Constaniinopol se d nou i în valoroase. 30-1. pâi in zilele noastre) p. ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. mod cronologic. tiri despre veacul al XVII) '').^69-640. Cul224.— 176 inion : i Gavril Movila fetelor .strini rare (1601 — 1617)^). 72 la II . 18-lea (1741— 62)*^'). In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori. 31-51. Sl-. IV-f428 (dela 1599 . acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) .^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec. Istoria armatei româneti. 3) pp. Vleni.

mijloacele de istoric publicator de izvoare. Ghime. 3-37 4) pp. Oituz. 3) pp. Silistrei. ale Giurgiului. fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. Vidinului. 102-125. la cetile i steagurile moldoveneti-^). în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec. Rodna. S3-l('l. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi. s-1 iniieze cunoatere altfel .icei unor '). se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. in-IV. Bran. Soroca Tighina . e de nevoie ca critic descoperitor. grania Pocuiei-). în îneles propriu militar. 2) pp. 6) pp. Nicopolei. 41-8 V 5) pp. organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. referitoare luptele seculare româneti în i. adeseori zictoare i neclare.TuIghe. Buzu. 125-204. i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. ungureasc i polon. rostul i luptele lor în vechime.— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. social. influena strin: bizantin. Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri. e un fenomen ti. ca în orice oamenii. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei. 2(>7-35o 12 . bnene. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). Poarta Nistrului fier. Hotinul. 7) pp. Bicaz. dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti. i el mai are nevoie de fac i rzboiu. a adevrului. psurile: de Turnu-Rou. 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). ca s trile specialitilor militari.

157-172. Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. înRomânilor sec. Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. 209-221. 175-2G6. erata p. în margenile însei ale hotarelor naionale". în luptele dintre 428. lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc".. „Carpaii p. — Decderea militar a sub armata regulamentului organic ''). Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. pe Români coperta i vo:: 359-422. cuprinsul 423-27. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine. . etc. 93-154. prin sublimul sacrih'ciu al celor mici. deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului. celor trei izvoare de iilor. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec. Radu erban. despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific. ceva Tudor Vladimirescu. ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). 3) pp.. 6) pp. 4) pp. contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului. care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". 5-S9. 5) 2) pp. al . al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^).178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios ').

Perthes. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. I. Cantemir. de imens infor- maie. pp. XXXVIII (19ir)). de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. în desvolarat împrejurrile. cum ne spune i autorul.^) în care cu se — c -norocite. 2) Vod dup .')12.179 •tare istoric. iii (bis 164)). XX ':-633.-48(î Ii (bis 3) Gotha. 3S 79-l(M5. în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. Lucrrile învechite. Lucrarea aceasta tiinific. timpul lor deosebit lui de românului D. era necesar. pp. dar preioase. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). I (bis 1451). i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi. V (b s 1910 pp. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari. tip. ist. singurul în 1) a^. pp. Venin. . ci una în de sintes. •i5^8«. pp. XV1I14-. fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit. sect. Qc. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi. tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K. ca astzi. • amnunte i explicri nou. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. IV (bis. 1919. apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. aa de vast în timp i în inut. Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. 1911 pp XVli-|-4")3. Tiom. 1912). oper ale de amnunte. S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . 377i). 190S. la opera de construcie puternic. s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper. 1913 pp XX-f 479 . ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" ''). In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga.

455-4. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). 116-32. ^) în Balcani bine cu Latinii. V-XVIII tabla analitic. Politica imperial a aici ^).180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i. IV. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea. bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la. 9) pp. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). 13) 137-404. are fr ra îndoial un caracter naional". Baiazid Voi. ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii. 3-7. 4) pp. 76-1 15. anumite timpuri îns.6. care au dus înfrângerea. . La dreptul vorbind nu este noi. III. VIII-XIX. Bulgarii. XX. Sârbii. tabla analitic pp. 195-455. în timpul nostru.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). Ungariei i situaia de '^). vieaa intern lui i extern. : 12) pp. 231-341. 1) pp. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. luptele la Azia ^) . 5) pp. zice. moartea acestui Sultan (f 1475). 3-230. apoi trecerea etc. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. 3) pp. al 11-lea . 341-426. erata p. pp. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios.\ 10) pp. Soliman ocuparea -'). 437-479. 6) pp. luptele europene i asiatice în domnia. Voi. 2) pp. II. p^ XVm. 3-195. V-VII. legtur cu toat viaa otoman. 8) pp. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^). istoria o naional. erata. 11) pp. Voi. 7) pp.

5) pp. 3-211. acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). româneasc in ziaru" . influenele strine. 2) 275-512. competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. 25.20. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume. în deosebi bizantin. rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). n-ro. n-rul din Decemvrie 4-5. 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt. 6) pp. 4) pp. economic. pp. Lipsea. nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman. 3) pp. eliberarea naio'°). scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. 1908. puin îngustarea granielor sale i. face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. — . traducere „7lCincrua'\ Bucureti.. 1913. . luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. p. a Turcilor deczui i. cultural. care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. Doar învatul orientalist Brockelmann I. relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. ca lorga în opera de Critica fa. cauzele derii Imperiului rilor. 405-633. situaia poîn poarelor supuse l erile tributare. : Efenzii la pân V-^). V-XIX : tabla analitic. toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute. armata. organizaia intern. formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^).181 pretutindenea garia'). 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. negoul. 215-402.XX erata. vieaa politic. 3-272. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului. Vleni".

erata pp. . XVIII. iX-XIX. 1909. III. -).. •voi. 89-99. XX. . lui '•iraducerea rîorga. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K. pentru 1) 2) Voi. etc. din i respectul pentru naia noastr.'.. adaug lorga amnunte i '). dintre care unele sunt neîntemeiate. pp. i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. istoric. sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. Munchen. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. V-VIII. Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii. 1909. ci mai mult de sintez. i nu va mai avea. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. mzantiniscfie XcUscnrlft. vorbind de câteva voi. cuprinsul analitic pp.numelor. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla . i nu e istoria ci poporului turcesc. de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". pp. care e indispenzabil. etc. grecete a celor Berlin. 578-586. bizantine. tabla analitic pp. rspunde criticelor aduse crii sale. pp. Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . I-ll cu curec- sincer recunotin. XVIII pp. slave. VIl-XVII. privitor la istoria peninsulei balcanice. de amnunte. erata p. II. de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla .82 de Hutsma. volume de osman" 3) Studium Clpsieusz. scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. V-VI.

ediia IV. ceiace Ia alte fiin organic. i bibliografia. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. i dela început observi c sunt scrise. 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile. ed. întregit.". Minerva. conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. a crui concepie i metod de expunere e original. cercettorilor 1) Bucureti. 1919-20. continuu. înzestrat cu numeroase ilustraii. II. . 1907. împodobita — cu frumoase ilustraii. 1908. ediia V întregit. care face un serviciu foarte important istorici. Vleni. lorga face parte din aceti puini. Cartea. p. întregit. Rom. cu neobinuit. astzi desfiinate. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. p. Neam. 3) Bucureti. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^). totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. ediia II întregit. p. aceste 19C9. tip Cultura Neamului Românesc. 248. ediia IIMV Bucureti. Cartea. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc. Vleni 1912. p. întregit Bucureti intre . izvorât din arsenalul minii sale complexe. pp 315-2Cediia III Vleni. „Cult. pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. p. 307. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. 1905 Ediia ll-a Vleni. 302. Bucureti. trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. 19. 1919. »Cult. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. -). Vleni 1910. 213. ca o toare. 4) gite. peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. Neam. de un în- vat. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*).«.183 a-i lumina cu învtura sa bogat. I9l9. p. 322. 434 tip. la pp. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" ').

zw locurile. 26=35-66. XXXIII (1911). ac. 2) pp. Mare l rile noastre {1709- J 1) an. 3) pd. a druIaii (bisericile mului militar satele. Habsburgilor .:i84 V. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . pp. care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. — Extrase in- portul Anadol.. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^). 1-29. Moldova. teresante despre i obiceiurile ei". când vorbeti de Turci. — oameni etc din Moldova. . La apendice: 5 doc. pp. „ne-a pstrat în pagiie colorate. Sâ menionm câteva memorii academice. care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ . neutilizatâ decât în parte la noi. pline de acestui amnunte "necunoscute. 4) an. Ismailului. în Orient. i noutate.^) Pe temeiul unei întinse ni informaii. ist. ist. cldirile. Rsrit. •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). i vieaa de aici). 1-33. ac. XXXIII. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. 30-33. aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici. Uom. E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^).. nom. ^^etru cel Carol al Xll-lea. i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . din 1703 37. sect. afar de aceast. se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea . dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. Lucrrile istorice din 1911 — 1915. sec. „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*.

1-13. 57^71-127. 18 13-18. pp. 155-160. 2) pp. In faximiie note i scrisori româneti din 1696. XXXIII. lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . sect. Luarea Basarabiei i Moruzetii^). de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *). veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. pp. 5) pp. 1711 i planul luptei dela 3) â/z. 33=187-210. 1711. sec 147-154. unul î traducere din 1709. lor Nicolae Mavrocordat^. 129-146. XXXIII. 55-7. ist. XXXIII pp. români : Dimitrie Cantemir. sec.1831714)^). luptele ^). (?) pp. în veac.. Stolnicul j. la urm Vamia. XXXII». Brancoveanu. 147-185 I6t)-185- 7) pp. in adaus se retipresc dou documente latine. care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel. pp. aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze.omne. Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. 4) pp. ac. La urm în la dovedete veacul acest al c Const. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802).^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. 3(>-32. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab. ^'^). pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^). Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. deoarece o întâlnim. In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. 6) anaCeCe academiei 'R. 9) pp. in ist. nom. „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7. . ftom. „Negru Vod" i cântecele sale.") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei. în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). 8) pp. legenda crturreasc a lui Roman Atilla. relaiile lor cu Domnii Const. ist.. 10) Jtid.

scrie aceste câteva pagini". „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". 55= :2 11-265. lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. bordeiele de descrie acela. Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri. . Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653. o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". care se mode. în anii . scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. ale crui legturi. pe care le i o el s ajute cu cârja. petreceri pro- cedri de administraie. ist. pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi". e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. etc. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou. via. zbuciumata. XXXIII. i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise. In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. se arata cine sunt aceti meni. alte alte datini de cârmuire. cu femeile slbatice arip de puiu. aezarea i rostul în ara-Româneascâ. (l9ll) op.^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. sec. o uneltire i un interes".

3)— m. a. 2) — i unt. 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. cea din- pp. anatete acad. Romane. suma liudeior n. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791. faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90. l!9-38. care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc. 2^ pp. 5) urm. care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll. — — — în dac (pp. lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori. la 22-28. 31=767 r. chelI. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu. Nimeni n'ar ti. . Trebue aib ace-leai forme exterioare. -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar. acelai stil. acelai grad". Române).'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). de bani p3ntru o a. dreapt. pe care în puine popoare o pot avea . c aceast — comunicaie academic. ducâad trupete 1) i sufletete. acece în fiecare col din Românime. Scderea mare literar. in 4) pp. e „obiectiv. nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale. dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. 187 nia fanariot care se întorcea. ist. 1) p. viea^a de obte . sec. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu.. neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. asupra culturii din principate. 39—55.c. 1-21. . rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc. alctuit de eranl." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9. Influene i conflicte. buc. urma se dau 3) pp. Dar poporul românesc. de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz. In i luminos con- de Zamfirescu.. „cultura româneasc e una singur.

ist. Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. cu eroic îndrtnicie. CLc. fa Brnu. critica lui Titu Maiorescu perfect. a Mitropoliei i a bisericii Sf. . un steag cultural care e i al nostru". Cobuc. Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . principate dela •de 1859 înainte . ce cuprinde într'ânsa . Din vieaa monenilor vieri ai inu. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local"."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. ^om.*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani. apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti. aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti. care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri. pecetea oraului Botoani. „Breasla Blnurilor din Botoani". Fiecare document e precedat de lmuriri. 1) CLn. llie dia Botoani. de pela mijlocul sec. al 18-lea pân la concurena evreiasc. Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. în sect. o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. cealalt desfâcând 'dela originala. . ei. 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 .. Goga i Agârbiceanu. 1-34. care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui. XXXIV (l9ll) pp. Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. isclituri armeneti din 1797. •pagini din catastihul breslei (1795-800). ^) Pagini din istoria cultural : I. care evideniaz însemntatea lui.

când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. i dou '0). 5) pp. pp. 31-42. biserici pe care le zestre. Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni. .. «) pp. bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre". cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . apare harnici. 7) CtnaCeCe academici Romane. cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor . sec 9) pp. Paraschiva . 42-51. Din vânzri etc. 407-79. Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec. lo- de Români venii din Scuime. de pe mormânt. — 2. i scliimbri de moii.'^) Cupiinde: 1. 60=35-94. judeci. ist. 44-37. alte lacov Stamati.. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. 480-87. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. din foi de pede vieaa acestor gospodari cli.^). 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. 2) pp.. i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. graiul labialele schimbate. Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos. odoare i odjdii bisericeti. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. XXXIV.-)— II. 189 ta lui Scuienilor. acestor vieri din pare proverbele unui mare . 6) pp. XXXIV . al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. danii. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam. p. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti. 453-S7.ia i firea lor deosebit. ceea ce-i arat portul. 51-60. 10) pp. . 3) pp. scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id.*^). grec. 453-67. 4) pp. 1705). pân as- tzi tea numele curat mocneti. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. însemnri ^).

Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea "). Asachi.. 835-8G4XXXIV p.193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor '). Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe. dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". 749-53. : Damian Asachi. Desprelui Sandu Colea.. Qc. 5) pp. 7o9-65.. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. 3) pp. 9) pp. ist. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). inedite. sec. La urm 4 plane-tablouri sf. luptat în oastea Carol al Xll-lea. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române. coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite. 7) Clugria. sec. i despre crile tipar dar râmase ^). 8) pp. 6) pp. ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I. '^). 1031-1C42. ^). care a regele Svediei.- Românilor din Ardeal. 743-49. 10) pp. întorcandu-se acas în 1723. XXXIV.. 766-7 . nom. 34=743-767. înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. din Paris blicate. 28-30. pp. 2 acte- Asachi (1831. 4) pp. 754-58. an. XXXIV pp. ist. Se d în plan i osta al lui Sandu Colea. Banat i Bucovina. 12) Ibid. ist. i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. învtur i i si din. 5 . sec. pp.Cc CLcadcmiel nomâne. 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar.8(35-69.. Pagini cu interes. 20-28. din Calendarul pentru. ^). i Gh. 1-19. Mirtil i' Chloe. . însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^). ce planul de n'a reuit ^). pop. 30-. românesc. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. (1833)^). se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne. Almanach pentru Icoana lumii '*) .. lucrând. 2) pp.

lizate pe deplin. 2) pp. în . 8) pp. 10-40-42. i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -). de datine.^) apoi spusele unui clugr . 1911 p. 39. în 19. aduntor de zicale. nu zbovim. 3) Vlenii 6) 4) pp. de poveti. pe care uneori ^) . 5. faximil p. 11. inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. de Munte. ne ateapt peste Prut. 27: cliee despre mânstirea Comana pp. pp 23-25. 12-3. 34-6. Radu erban. 9) pp. 37-8 . 7. nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. românesc. . Basarabiei. Arat însemntatea acestui folclor pentru noi. 32-3. alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de . tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. 7) pp. 9. '^) . complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa. de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. 6) pp. atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente. ca i de interesul nostru tot mai viu". de farmece. le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory. de i ') private . scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^). Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou. 1031-40.faximil p. 31. prile care privesc domnia i luptele lui voi. cântecul neamului i. c3-39.

ci tracice latin . 4) pp. 29. 1839- 1912. asupra rului. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. I. în Român. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC. tabla numelor pp. Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. timpul cuvenit. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov.. Stefnescu et Comp. N. 2) I Arad. inscripiilor de pe morminte. pp. i a peceilor pp. „Târziu de tot Zimmermnn. etc. 779-1815 documentele. culturale. 339-51. lor. episcopi. O nostru. 1837-8. tip. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. a doua dela plus în voi. început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp. 1821-35. pp. Gobl. n-rii 218-220. s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. Traducerile ungureti pentru partea a doc. arhitipa- evoluia ei. 191 pp. 1934-38. glosariu. crilor bisericeti i legtura brodâriilor. aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice. aici in acest an. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. 191u pp. 1 Bucureti. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. V. . inut ca. Bucureti. i e s cunoatem. mentelor +775 3) 1913.. 1911 tip. tabla lucrurilor pp. i Bistria prin rich Stenner. formând 2 pri. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. onomastic pp. pp. Mi- i boieri. 1913-1933. 1939-43. Cil— III .— 192 mâine" cutului '). p.

unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. fr aib fr s originalul înaintea ochilor.. în Dac arhive. atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele. se pot atepta ori când. nu fuseser copiate. i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'. atunci. a peceilor i a altor elemente de T. ministrul de instrucie Haret." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi. în loc de t). Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii.. cât de mari. care în chip sa- erau vdit greite. a locurilor. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor.. Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. suprin- deri. lorga spune însui public aici. care toi medievitii tipresc docula mente. asemenea cercetri. Si restabilit copie era cu greeli stricau . aa de multe. pentru uniformitate.ulte ori aa de interesante. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie. a-i fi putut pzite uneori. fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile. care nu le-am suportat singur. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601. toate Pân actele la am introdus. i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie. atent toate lipsurile. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor. 13 . Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni.193 ortografia timpului. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. mai uor i cu deplin i s folos. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru.

din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite. româneti. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea. i documente. „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. ^cki. Actele slavone publi- d cate de !. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice. Bistria. 2) Vlenii de Munte. documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. „De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". i-m. a observat din nou. XII. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. o reproducere. Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. Braov. în sec. cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie. XîV — XIX. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. numai în rezu- mate duc dau în note. pre în studiul istoric al liT. Nicolaescu se dau latine date etc. XX ^. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". i forme cel sintactice proprii. Hurmunumai regete sau rezumate. d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu.194 are o tabl a lucrurilor. XI. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). p. Actele inedite latineti. Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. din care se revzute i adugite mai pretutindeni. 540. Bogdan i lui St. 1911. — pe locuii proverbiale. de o valoare nepreuit. cu privire la un punct special. 1) pp. .

615. "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er. . PP' 172-75. 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon.i 1) Române 163-4.84 185-216 p.1620 rdin arhiv. XXI. 1911 polon. nem-' eti. pp.) pp. Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa. 9^ pp. note despre trecutul românesc german din 1665 •"'). 61-145. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. 493 acte din arhivele austriace. voi. tabla numelor pp. câteva isclituri ale Grat. p. Studii i documente. etc. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti . amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. 1673)"). 182 scrisori i rapoarte italiene. din Miinchen «). pp 539-40 1.3.10.anî p. Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2)... Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665). note despre tr m 1663-4^). Copiile Ie-a fcut cu îngrijire. D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri . jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române'). *'> pp 165-171 7^ pp. Lovi "). 216-51. lucrurilor din limba Vleni. Miinchen. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ). Miinchen.195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi. franceze (din arhivele Viena. pp 149-59 4) pp. Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. 2) pp. din 161 4-. O Iu. Viena.Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a . . 3) pp. 3-57. 504. — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^). Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG. 507-37 . din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). 3.7g. de aceia ie-a tiprit.

cRomâneasc (c. a. lugrului Neofit. 1667) i lmuriri despre Miha. et:. clugri. 1832. 18-lea)." din =).bucovinean oficalâ 1 786) ). scrisori ale lui Ion relative la Alex. 3 inscripii din i.iscripie de pe mormântul Sf.0-93) . o prob de limb i Cnânu. Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^. .7. viitor Domn.— la urmaii 1^> 1739— . Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c. 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)"). despre deia Domni. cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»). averea de pcontra lui loan (sec. . 1750-1836). uneltire pp. episcopi.Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru . »Jod - . danie de igani domnet. Moruzi (1799) b r .«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari'). 1826 al Jeni Ro„Hatu. moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou . . cu multe lmuriri asupra lor • . <c -7 su 83 din c.g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828). - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i. Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu. 1846) '). Dumitracu fratele Callimachi. boieri.. nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793. supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex. Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820).n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o). Viteazul (1672) ).(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d. -^Moldova (1800) ). I.t^''nnos. (c.

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele.din — nu s încerce a seri o istorie cultural. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. etc. Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo. dup a:eea.. cutm în cler nu pe Vldici. de un cuiu pe undeva. voind din alte locuri." ') nostru. se în alti pite. ." ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural. sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume. 15. natural. mai departe alte oase i. 19. 3) p. 21-22. cci nu se potriveau cu maiest. nu numai într'un adv2- de schelet. 4) pp. 2) pp. privin. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori.. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia . odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu. Cci a ajuns s se aristocratizeze. se nioar. Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa. Ei bine . inventrii. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. i animalului ca s'o atârni col al odii. pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii. trebue s alergi în prile. animal viu într'un E tocmai ca i când. toate chile tite Dar pentru aceasta. ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur". i7.""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11.iteii istoricului. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare. eroi i din motiv pedagogic. democratizândiiistorice. —O alt tendin l) pp. care nu e decât alt via. in timpul schimba toat.205 „'nformaia istoric. ci viaa mânstireasc.

osului aflat. dac avem puin sim istoric. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr. ale vieii cluzit la de anume marginile . se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic. adec. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. Când este do: .206 în istorie e „de reconstruire total.i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea. ne putem strmuta în . te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. organice. dos. dac zute. informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase. tim. el rmâne fiindc s'a întâmplat s . s. în primitiv ale crui noi. : ! : cumentul. aveau sentimentul i de avem noi. sfoara mijloc! : i. le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. psihologia altora. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat. spiritului. foarte sigure. exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum. animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal. de câte amesteci domenii. decretând sentenios c animalul o falc.regule fixe. . de reintegrare în a vieei cu trecute. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit. singura mrturisire direct a documentului. Prin urmare. ori. râmâie. condica în legat între condici vechi fa. istoricii.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. rm'te dinte. pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie.generale dup animalul de atunci. în modesta mea prere. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii. iar restul pretare. cunoatem. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee. vaste lacune. la tot aa nu putem mrginii. tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar.

oricât de ce vine aceast suflare de via. istorice. trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi. Ne silim. 1) . s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. logicei.e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. fac. face puin Romani. cuge- acunii omeneti. exterioar. avem dreptul . Greci. a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. petrecut în timpuri deosebite. explicaia unui vechia fenoistoric. care rmâne hit nesimitor. necontenit. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie . de mu'te ori noi foarte puin documentare. furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. a!e trii. asupra fpturii de perfect în forme. zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional.. personalile tile Iep. zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure. Mai departe riei. Muli e drept. pân singur poate dâ viaa. istorice. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle. nou fenomen corespunztor. Ne putem simirii. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. triete. s apropiem altele. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. umbl pe lumea aceasta". Asirieni . 24-27. în acela cu aceea ras.207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica '). pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure. situaiile istorice. lut. care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic. va s zic. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri.. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum.

i de alt parte pietriul. care prin adevrul lor merge In inima omului. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru. 1-16. Stahl. . Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. câci oricine particip la via public i o determin. ci contiina. — XVIil-lea aici. pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat. cu aceast lecia chestie) 2). deopare ap. 1912 pp. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. credina disciplina. Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari. 272-t-II dup notele.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. Interesante sunt i asestea. în compoziia lor. care nu e atâta entusiasmul. metoda i informaia când nu le istoric. ^). 27-20. In felul acesta se reînoiete concepia. când stau sub observaia noastr" '). dar cari sunt acuma. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. urm- pp. ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale. Ea privete astzi pe oricine. Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale". 3) pp. senti- mentul idei de onoare. ori fr s mersul studiezi. Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. 2) Vlenii de Munte. cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne. care „nu d reete pentru viaa practic. Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu. „C/istumea Rinului".stenografice ale lui H. Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal.

care Lupta cele dou îii puteri mari. o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof. când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. pp 73-172. e una scdea urmrit în altor ^). la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare . de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s. în felul asesta de a istoria universal.— începând dela Cezar. pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol".209 rete deci mersul rîiilui. devine o tradiie. 173-272. cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal. ca unul dintre r) pp. cu tradiiile care au urma acestor idei. Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870'). Aceasta-i planul leciilor. dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult.— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice. epoca antic.zâ-dârni:esc. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist.-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. Iari relor s fie vorba. în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. 17-32. care la un loc ar face toat istoria universal. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". care fusese odat temeiu. (abia numelor lipsete 14 .s'â omede pe nirea în deosebite timpuri. i a ajuns cu timpul tradiie. 3) pp.— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului. când a czut în penumbra cugetrii. cu ideile de care au stpânit i condu. — rmas vreme. circ e socotit c'iiar Apus.i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt. oprindu-se Rinului. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii. intr în tratarea pe larga problemei renane. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale".

„Basarabia' i Alexandru cel Bun. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare. 35-50.. zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui .^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. Studii 2) p. se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -). al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului.. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) . 6) pp. . 23-34. dul militar al Basarabenilor.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic. 4) pp. 3) pp. • XXIV din. XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu. Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . i Documente. o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui. De aici vine totdeauna noutatea frapant. 31-82. lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" '). : c c unitar. care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii. formeaz voi.. cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec. Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec. 5) pp. cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal. 1.*^) Nogailor. aa despre: începuturile noastre naionale i politice. viaa româneasc rosturi satele. 1-22.

aminteasc deci folosul au adus neamului. pp. '^). noile condiii de proprietate rural'). Vieaa clugreasc i. s'a tntr&Buinat 171-170. 11. „Mnstirea Neamului". cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. 5) pp. 2) pp. t>8-73 pe ba:. care s i nu f'e al nostru. 83-120. ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. ce timpurile cele mai bune. i revederea i corectarea unor din Buletinul ist.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. târgurile. Bisericii. pp. în aezmânt In în local. la II pân 1870 limba (I9l3). fapt româneasc. . 4) pp. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i. 6) Vlenii de Munte. XVIII-lea voi. 120-138. c în Basarabia „nu e ogor. au Analele Academiei din Române sec. tabla numelor lipsete. Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei. monument. în lorga. sânge românesc. cunoscute mai ist.: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. privitor Neamu corn. gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent ''). legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. 1) pp. mon. 169. 1912. pentru cultur ''). înclcrile ttreti. 11 91 . 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. urm despre — care aduce anexarea. neam vechiu scriitorii Basarabia. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". noile condiii viea '). XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. 3) pp in 139-169. 1789—93. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. 1910. articole e reproducerea.

3) pp. . O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori". Vlaca..m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. al 18-lea "*). 27-31. i Suedezilor i. Aromânilor. „Portul popular românesc" surile din ^). pp. Ungurilor înainte i „ei Grecilor. Dolj. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" '). 1-27. Mehe- Banat. pp. dâ deszrierea inscrip'ile. conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui. minat e lâng Râmnicul.. . ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare". 68-89. credina.. cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur. 30-35. 1912. Dela Râmnicul Srat dini la Olt. nord cu al Rutenilor. în parte i în Oltenia Ilfov. eîc. Neam. 3. început la 1673 i ter. 4) pp. muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). 1912. serbarea unui hram conflictul între NeamtuP). Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. 5) pp. Romanai. decderea — m- nstirii in sec.212 terii. 401912. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc. In cadrul a- 1) l-ll. 32-47. nce. Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp. p. 2) pp. i în DleamuC nomnac Cit&rar. — Al doilea. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde.Vâlcii. Mitropolitul lacov imnstire si Stat. 4. în elementele de înfrumuseare. 481-97. deosebete portul nastru popular: 1. din vedem în al diferitele atitu. nerale . dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. publicat 8) fâuCetinuCcom. odoarele din sec 15 16-lea ^). Albanezilor Sailor. Buco2. la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei. Bulgarilor. s-i ajuie pe prinii nemeni.. 48-67. secularizare 'O. 1) 6) pp.

ci numai in Moldova. 401—407. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9.Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p. 207. XIII. 164-S. Citerar. despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. extrase din cartea lui Possart despre noi (1837).213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta. — c — : la Constantinopol.^z „Suensk ZidsMft'. Etolianul Petru chiopul n'a domnit. 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu. 13. contrarii Unirii Principatelor p. X'leni. IV (1902) se public: Cxtra. din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki. 1912 p. Stamati. CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii. asupra în urma sprijinului i '). Anglia. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p. scriitorul i traductorul „At1) In %e. r2O). 239. Germania. 1. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli.se. O not 1873) p. despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. TamiUa ZutuC în J. 1913 pp 253-62. pp. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol. XVIII In scurt se d 2) Stokholm. dând i alte tiri i mai vechi . din Ca noi . ^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). cum se credea pân atunci i in Muntenia. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. 64 . ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43. Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const. societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. Cum a murit Cuza dru la Vod. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ . — o tabl genealogic a acestei familii pp. 3) In revista sved. vieaa acestui ardelean cu talent.amuC Tiomânesc rQ. Stokholni .i articole de istorie scrise în limba suedez. note despre vechi zugravi in sec. tegtur cu biserica din îbCineti. grecul.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. Despre aezarea Turcilor în Europa.— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . Miiller dospre Macedoromânii (1844) p. ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr. 16'^.

cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . 1) Jbid. pp. 7) pp. pp.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^). 13) pp. Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete. 44 i 9-25. 28. 45-4}. cuprinde documente interne foarte diverse. 3 3) pp. .'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) . 5) pp. 30. 29. b) pp. un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. XXII -). In introducere se d „câteva observaii ^). . : -loan Blu ^) . 64-5. 447-56. 28-<î. 84-5 i trad. ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 27. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei. 26-7. prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare. 66-78. 4) pp. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. 1913 40+474. 50-52. 83-93. 2) Vleni.) ^) . Studii i documente. 28. . 79-80. 53-60. biserica din Prigoreni (moia lui I. J5) pp. româneasc p. 29. de pe cri bis. 25-5. contemporan). 11) pp. 8) pp. . monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^). 83-29. asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). 9) pp. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . 10) pp. aceast formaiune politic nou. 81 2. în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . ei singur Italia. Proputea tecia austriac nesuferit. 31.. 14) pp. 12) pp. 9-40.. 61-3.

32. 32. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. 174-5. biserica din Hera (1794 "'). 4) pp. — Scrisori (c. 40. tabl numelor pp. 6) pp. 31-2 169-195. cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') . 441-55 15) pp. 3 Stadii l documente. fost prefect de Galai în 1672— (din colect.— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). In prefa spune pag. 353-4 12> pp. . 143-56. 369-77. 8 acte diferite Atanasîu.*') moia Sadova a lui Const. in revista Drum drept Vleni 1913). o Moldova de sus: o (1809). o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. 213-27: despre familia Holban pp. XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. 1760)'). 381-40-2. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. 341-51. 7) pp. 231-65. 1840). Buzu ca (bibi. '^). 5) pp. 10) pp. un act dela Miron Costin. pentru tiin. 1743)^). 13) pp. o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). Cernui din 1745). •-). Corespondena I) pp. 90) — : Prahova). erata p. Gibescu) "^) . 359-63. 9) pp. 1913 p. vechii Rusii i Terilor de jos. 471. 32. s'au strecurat destule greeli de tipar. care cu toat dorina de a. Iai (Trei Ierarhi). 519. liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*). „O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. 179-202. 97-139. 3) pp. 338-9. 405-3". ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. 355-58 14) pp. Documente moldoveneti 1626 41)^). 1803)'^). 205-9. 75 moldoveneti particulare c. 260-337. Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). II) pp. din c. Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). cele dintiu 100 in 16) Vleni. 2) pp. un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). (jud. pârclab de Hotin (1658)"). rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". 33-40 (reproTus S) pp. din colecia T. 459-70. i p. a lucrurilor pp onomastic pp. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud.

1) i 2) pp. 3-112. 10) pp. în note (8). 12) pp lC-14 13) pp. Nouveaux materiaux pour Despot (8). 293-456 publicate în parte. a : 6) Vleni. -Drum drept. 193 pp. 1612). 511-17: Lembergul. a lucrurilor pp. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). in Relaiile comerciale cu pp. 7) pp. 24 38. HI-XV . O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare".(l404— 1603)^). tabla : . Aman i una 8) pp. 215-30. 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. în Doc. 231-44.— :216 polon istoria din Konigsberg. 3) pp. XXV). o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor . In prefa ni se a Iui D. :î3ate euvintele principale i necesare. Arat ce const politica imperialist'^). — . „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. Hurmuzaki XI. Agricultura noastr veche. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). 471-507.'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. 3-13. l65-2C<i. 5) pp. 245-49. 18-lea?)''). etc. „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). 2C7-I2. . I9l3 p. apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). 3S. Danzig. vocabulariu pp. 14) pp. geografice (1). unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. 115-289. Cracovia. 465-68. pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". Aman. 19 13 pp. n) Vleni. onomastic ppi 25C-53 erata p. numelor pp. 255. tabla 459 68. D. pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). privitor ocupaiile pp. întâiu 4) pp. lucrurilor numelor pp. 14-24. 9) pp. prefa.

1-107. pentru com1) • Bucureti. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^. cumptat. dar toate silinele. sigur. pp.. ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. Socecu. ca câtigui muncii s-1 aib totui. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici. 228. tabla numelor pp. Agricultorul e un om sigur i cumptat. 3) pp. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc. cadrul granielor naionale. 107-212. cci agricol are firea sa schimb necontenit. a lucrurilor p. 226-28. cu traducere . •4) V-XV. „Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. „astfel va face i politic extern. pp. grec de neam. ci el nu le schimba. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. 1913 pp. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. aci: i:'. 213-18. dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". 2) pp. teapt." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta . spre binele i asigurarea neamului. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte. 219-25 vojabulariu pp. Aceasta se cheam oportunismul cule minte. relativ Ia fapte.217 agricole i Ia bucate sunt latine. erat . fiindc tie c lucrurile sili. de aici se vede de ce lorga era contra. oameni i cuvintele strine. ') Moreea 1715" prefa. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". cel bun. dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. Nu silete.. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel. tip. întrebuinând cuminte toate oportunitile.

religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. Romani. ara btrâne pân în Româneasc. în Peninsulei balcanice. (în 10 — despre relaiile politice. i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p. 31. 1914 pp. care ne prezint. mercenarii .^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. culturale. între Serbia sec. le Mai avem câteva cunoatem. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec. care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. 2) Vleni de Mtinte. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. 3) Vleni. românesc. 1915 p Vleni. p. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre. . apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^. pleac dela vechii Traci. 218 paraie.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. 1915 . 1913 27.nii cu cultura naiona'. prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria. 3-41. etc. în s'o deosebi în Serbia. des- 1) Vleni. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i.^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . care e izvorul al iui Ben. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi". 4) de drum. „Oltenia i Serbia". luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române. restul note 37. într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. Bizantini i Turci i. legtura erni. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''..

pe care am vzut-o. 28. i bizantin Dunre. 4) n>uCCe:tin. care ci erau indispensabile. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor. 81-144 12) pp. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea. 59-60. la tefan cel Dunre 1) p. mai tate dinastic. de contiin naional erâneascâ. ") Luptele Dom- nilor notrii.. Mihai Viteazul etc. XXVI). IO) pp. 145-169 7) pp.'') '°) lui apoi la Ruii. ^^). sunt darul sârbesc. plin ^) de obser- vaii judicioase ilor.. la stpânirii vechi a Tracilor.. publicat de CCuropc sud-oricnta. 6) pp. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri. inspiraia noasni-a inspiratoare.dc Vleni. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea. a fost o comunitate politic. dela Sârbi" >• ' . înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat. Avarilor Bulgarii. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie). Hunilor. riului '^) i nou. înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric. 262 (= Studii fi documente. Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi. 21-58. al 3) p.Cc. 30. înainte de veacul al XiV-lea.'') trece la expunerea. 8) pp. 5) pp. Goilor. MO." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821. o ordine de demnitari. Mare. !I) pp.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. 11-20. 1913 p. de C institut pour (II) C6tu.^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu..„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri. 26. Sarmaa Impe- Romanilor.. Luptele pentru stpânirea 2) p. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare. timpurile cele mai vechi. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne.. 9) pp.^) Arat Oltenia câ."^ dat prin . imperiul* româno-bulgar. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului. a crturarilor religioi. cu TurciiDunrii în secol. nu le-am luat dela Bulgari. 170-191 . voi. o curte. lUlS din Belgrad. 191-C8.. pp.

care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. ni revine un rol fa de care. puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp. tabla numelor lipsete. Q cui e Dunrea? conferina. Doresc s fie o carte pular i cred c. Vleni. Ianuarie. Vleni. Trebuie s-i au fost. prin o puternic flot cuceritoare.220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. i lorga. XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp. {Siudîi {i documente. adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. IV-f 413. ce este ea. IlI-iV. . subiectul ales pentru principele Carol. în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. student al universitii. 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. 191-251 vezi 14. 1913. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. voi. lil3 pp. . In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale. „Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). trebuie s tie ce a fost. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. în anul rsboiuiui balcanic (1912-3). 19C8 p. ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. 4) pp. noi i istoria popoarelor vecine. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte. ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur. de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii.

cuprinsul pp. 2) pp. 3) pp. la dominaia „Viaa creti- i Latini. 279-3J2. 353-77 . asupra popoarelor dia Balcani etci"). dreptate. Obrenovici"). înaintare fr ca popoarele su^). 6) pp. 1914 p. — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. 53-85. 413. Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. 145-224. Pacea dela Bucureti. 5-12. puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). 29-37. c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. . Vleni. Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). 1903. ^). tabla nnmelor pp. ^). 4) pp. nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. 7) pp. 225-278. 10) pp. care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor. Serbia Imperiul bizantin. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. 411-12. 381-407. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. erat p. schimbrile dinastice din Serbia^). 5) pp. etc. tare. dar „dreapt" „garantau merit. decât lorga.221 balcanice" prin faptul . 38-52. b) pp. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace. 101-44. 1) pp. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. ceiace e cu rnult mai greu. înfrângerii" ordine. care alturi de regretatul lirecek. in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). 13-28. 9) pp.

car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. corupi. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). 7 n. 1-11. XXXV pp.. 2) pp.222 Analele istorice. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p. nou i în amnunte i. 3)pp. 6 11. se dau informaii despre nvala pctoasa. 1830). Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. 5) pp. s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. . sec. 14-31. vecliile Rui. pestrieaz. plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". 1-6. ist. ist. judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol.: ilor strini din Moldova^). curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c . 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei . «o/n. trad. ac. sec. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi. cu lor nume ruseti uneori. XXX pp. 13-91. Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). 1)^). dela advocai. expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici.e frumoase în limba noastr. urm faximil plângerea greceasc a Sturza. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova. i întreîl buinarea graiului îndatinat. în- soite cu multe informaii de folos. ci prin înecarea elementului aborigen. la. dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. numeros. aici. înlocuind num. „Din inuturile pierdute.

. Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). schia genealogic a sect. 112-15. despre un negustor moldovean 803 -1807). 33=117-158. 31-75. Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. 93-96. act Foleti (1823). 1850 — 60^). nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ. an. întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^). 2) pp. nom.>99 6) pp. U. J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). ist. ist. CuBar- un document slavon de danie (c.. pp. ac. 1864) i.7-n. ^om. o scrisoare a acestuia din urm. (1756). în text de bogate lmuriri. XXXV. — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). 5) pp. din Boto- ani '*) .— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). 76-90. 8) pp. o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71). precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^). 9'J-1<37. memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). 91 . cezul extrase din cartea veneianului II. sect. 9. 23 4) pp. act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). aspiraiile de a se unii într'un stat naional. pp. 9) O/z. familiei lamandi p. 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. 2 foi de zestre (1821). pentru biserica domneasc ^) . 7) pp. 1) pp. Qc. XXXV. la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858. in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15.

parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor. romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C . nou «"j „Bulgarie". Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. . când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i. criticate. înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . — în veacul al Vll-lea. Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. Bulgaria. fr o form stat original. . relative istoria medieval cluzii. pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai.224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic. visul grecesc al pe de alt parte. Tungea. de cum pe Mihail .— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. viea naional. Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. e) C nefiind interesa. de peste Dunre i de peste mare. o capital decât târziu direct pe Bulgari. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii". în sfârit. în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. c ridic dup cderea Imperiului bulgar o . pierzând deci opera. de sigur. fiind deosebit. . amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. cei slav. dac nu aceia o parte. dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. limba. unui Bizan înviat în toat întregimea lui i.

Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. C neatârnate. care nu e naional sârbesc. ist. 6=159-64. Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). 3) CLn. XXXV pp. ocu. dinati bulgari. se sprijin mai mult Imperiul. 117-53. in faximi! doc. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia. auxiliari nordul Dunrii a se putea . 15 . Galacteon în (1821)^)..765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). 165-1T3. C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti. nou ^). slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646). supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . 1732. au Români tradiiunea Imperiului. pp. fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . 1) ac. resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). Alex. nom. Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". c an la Dunrea pân acolo. Jbld. Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu. ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah. Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. Ghica (. drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. 154-58. — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui . pp. Const. i Grig. din sect. ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. cu uncie observaii negustorului pDpovici. — în acela timp. „Dou plângeri episcopului de Râmnic i.225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent.

Deci aflm 1) 7bid. 3) Jbid. E vorba de stpânirea Gh. 347 61 16S3. 226 lui su i a ciumei. din biserici: 1685. in plana: patriarhirul reprodus. 2) pp. în sec. tot acest doc. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului. in faximil se d 4) pp. mentul politic. aici i despi-e influena politic a Bi- pp. Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase". 2 doc. 347-360. Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. de pe patrahir sunt sunt greceti. stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri. 5) pp 350. în legtur aezrile româneti. pp. r- critean". la i nu numai noi. remarcabil prin fluiditatea ritm". . 17-lea în partea stâng a Nistrului. Ca adaus avem 1682. care par „Patrahirul lui '). 3-4. cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie.. acela timp. aflat în muzeul din Petersburg. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *).. Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. pentrn care aceasta s'a fcut în parte. 387-411. „De o mare Însemntate e toate trei. care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). catolic. Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului). care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^'). etc.. cât pentru cea ortodox. XVI-lea. 4=343-46. în Voevodatele ce se ridicau. din 6) Ibid. Iui „Ucraina moldoveneasc"^).. pp. politice.

vechikr le. 413-24 i^ 5) J6id. fn de ne^. Serbiei ".... scofând crescui a Droape Ardeal. fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt. druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin. s i se ajut. pp. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare".ne apuseana. precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române. al id. (39-91 4) Ibid.\ 18-lea-).227 ^anulu.ilor. Italiei. . politice culuirale u^ special <^pc sec.^turi cu alt lu. împrejurri din banii locuri.ie îicheie spunând din Onent numai c'.^ul culturii. o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia. 413-29. J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \.'*-'^ 2) pp. ^..ui m ei. exprim dorina Buiucliu..v . ale 1) contemporane ceva deosebite. s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean. trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa. Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important. .eaz|î i ma. pi al .Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie ')... Bulganu..amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin.re sintetic asupra influenei .. oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po. apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome.. i la. cre- mânie. urm se /6id. XXXV. reciproc. pp.. definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^).^rn'''''' n. 1-3S. lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin ...fl r .77. . '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>. . de care avem mare nevoie. pp.i „ai ales al pstli .or O pnv. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea. i .

id. de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal". 69-76. 20=131-150. i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. pp. cel Bun. cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica. 1-6. apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). 7) 7£. 8) pp.i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). 3) pp. publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^). Soliman cretin (143)). la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55. se 1700 al episcopului losif Stoica. . 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453. se arat însemntatea acestor acte^^).— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului '). o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. 151-164. inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti". 5) pp. chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c. 4) I6îd. Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). 1426 slavon cu trad. in 2) pp. pp. 76-82. Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). tefan cel aezarea de prini. 6-23.. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^). '^). pentru ostaul Oancea. . 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire. închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^). o parte din „au fost slobozii. cu consideraii asupra provenienei i 1) pp.. — Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici. româneasc). 6) pp. dela Alexandru cel Bun (15 Oct. La început sunt 3 documente Bun.

33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. care a ridicat prestigiul Srilor noastre. orânduitor al ei vieii ortodoxe. 2C6-233. Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. In sec.229 imbii lor. Vleni. CLnakk Ctcademiel Române. ca adevr îiipr- teti. O cercetare minu- ioas.. rstjrntor de Patria-hi. întâlnim câiva Evrei aezai. prin al orae numai ambulant ca negustori. rspltitor darni:. anexat de Austria. 165-205. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. .depsitor otoman. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând..xe în Va- Lupu al ambiios. gâzduitor al fruntailor sritene. cu apucaturi Mari. sec. pp. conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui". râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). al XVII. 3) 1910 pp. 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). ist. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea. '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). Studiul acesta ne dovedete precis. 4) an. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo.. e în înfiat la 1) : pp. 156-64. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160(). faximile : circularul de convocare a preoilor pp. Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>. ac. Române XXXVI. dar i fr cruare. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei. Ia 1600—1620. noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. supraveghetor de fiecare clip. Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^).

„Clopotul druit de Caragheorghc. . întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^).230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. sec. se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec. „Dou (Neam) ^). inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. din satul de pe clopot. nom. ist. tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. ctocfic ân. la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia '). XXXVI sec. 2) pp. 236. ac.xandru fiul lui tefan cel Mare. ac. «o/n. i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. 221-23. desbateri. 11. XlX-lea deci tine. pregtit s'ar de meteugul grele. pp. leni. XXXVI pp. prin darul României prie- i acest sunet. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) . cealalt dela Ale. Românului dar ardelean [loan Bota]. 2(8-16. una 163o. sect. 6) an. Ctnafek GLcademiei Romane. 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu.. 441-445 an.. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". dela Vasile Lupu (fr dat)'-). 4) 7) 5) p. ist. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. XXXVI pp. inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. Dup Ia 1) pp. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780). ac. ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. V1913 pp. pp. „Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). al i i boerii îngrcpali aid. 237-47. nom. XXXIII (1910-11) pp. ist. 447-5 17-f o plan.

de pe cri i a odoare bisericeti. Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. XV-lea '). contemporan. lîsta 2 doc. tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^). ist. Ghica Const. era alctuit 1658-9. care atunci se redacta. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. i Atos. toate -dovedesc marea munificienâ. Lulescu] e o mai veche compilaie. prilor negreite arhiduce" prin inf. cu pretenia ce cuprinde. pp p 5''9— 540 5) pp. aie Iui: Gr. 2) pp. protectorul. direct. uoar de recunoscut prin redactarea. de cri Domnilor români din cele începând cu c. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul.— 1) pp. pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr. al XV.au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. slavone.231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios. 3) pp. 1-7 . XXVI. . fluena asupra rilor noastre pân în sec. Ghica. in plan: sect. iMunte (dup Sesviodox). Mavrocordat (1753). a suirii pe tron a lui . bani. explicându-se titlul Bjlgrad" ^). Matciu Basarab. Proschinetarul Sf. Steagul Mllinea.. XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. 5(6-17. vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene.Steagul lui Mi/mea Vod -rene.c pe steag" ''). de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu. se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor.'uenta cronicei muncci . odoare. se reproduce inscripia de pe el. moii i tot ce era necesar mnstiri. în dou principate trecut. nom. 4) 9ln. pe care Ie. de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf. cu trad. rom. înlându-I îr. al in- . Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. CLc. 1380. când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase. 449-515. 447-59.de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c .

799-8r6. 9-12. La urm se d i chipul lui A\ihnea. dintre românii ardeleni. c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT. de naie i de- Toate au acela caracter moral. cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. XXXVI pp.. grec 0820-55)''). 5 acte relative la un dascl loai Cioac. at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. 2) pp. 721-30. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) . umane indife-- rente oricrei culturii. se pot împca uor- 1) P. sec. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare.. 717-20. cari au trecut: nobilimea ungureasc. 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^).ii. preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). 712-17. „Renegaii mânesc'' ideal. ist. 720-1 8) Jbid. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou. 8. 5) pp. Ele pot ceda oricui. cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. acelea pot da elemente i fr teritoriu. 7) pp. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic. apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte. preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". 12-711-730 4) pp. fiom. altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. fr. pp.. i ca o aluzie la Vasiie Mangra. . în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi. 799-803. AAihnea Turcitul. 6) pp. ^). 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) . membrii unei na- iuni pe acela care. 3) 5?/:. ac. I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -). 9) pp.232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram.

1-15. sârbi Cunia i Catecea" i . O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase. 12 Trescavia. culturale. d: sec ist XXXVI pp. 881-3. nu. în legtura lor dintre sine. . Lmuriri scurte despre Ierusalimului. relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. 5) pp. 8S1-3I5 7) pp. •^).72. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l.233 •cu oricine. Mavrocordat (1732) "*). S) pp. Qc. -aici binefacerile Domnilor munteni din di. — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). Mcteoare. nom SiC. 884-7. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei '). in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia .i Salonic ") . in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614). drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. an. Dot servi oricârii ele.iiâni . de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit. relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp. mân trilor „Oreiscul". cauze prin veciii. servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -). venii noi . „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite. lt5-lS 3) pp. fi folositoare umanitii. — Ducu dela Const. in legtura p- mântul. elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate.Alex. se îneac în dispreul public. 8C-3-SC6. i Bucovâul închinate Meteorelor : . . 9-11. popoarele tradiionaliste. în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot. pp C3i. rP «o. cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul.i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di. Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *). în legtura lor cu trecutul.:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul.

. pp. : l . a sprijinit. 1) pp. 4) pp. Stavropoleos (1728). 917-21. la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea "). UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron.. Rodos. — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul. 6) Jbid. i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor. 17 — 18). cu etc. : Apendice tria-h. bisericile din Bucureti Ghiorma. „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. no'. Lesbos. Pros. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean . traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec..sec. Dionisie din loan (1829). insulare din Chios. culturii — ''). ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena. 923-3J. 17 — 18). Bradu (1688). . loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680). 2) pp. „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine. 3) pp.. Inscripii greceti dela Sf. (în sec. bisericn Vlah-Serai „Astfel. . din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane". Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 . timp tori ai acest ora (sec. —2 privete i pe Dr..Ce. 889-99. 887-9. lui Tracia Sezopole Chalke.cademi&i «o/77d/îe. 899-9C6. : :^34 domnilor Kastoria. ist. XXXVI pp. XIV panea a. 18)^> i termin: de mai multe veacuri. o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. toate greceti ^). Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti. Duca Vod pentru mnstirea Sf. ionice. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. 906-15 5) OjiQ. Morea.te.

Marea Neagr: Despot. rezultate i explicaii istoiice 21 documente '"). pp. cu acestui (c. : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor. M) '. A) pp. i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -). 931-47. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II.23. pp.'^) Po2) pp. 12) pp. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)'').I0). Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-). neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor. i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!). 1071-91 /6id. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii.. XXXVII I-r76. asaltai de Turci. E o cercevieaa Dobrogea minuioas. Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani. I^O. I. i stpânirea numele louâ nivele ').4) /6id. 105.S-7>t. pp. 931-37. iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc. „i\'oii documente basarahene" '). 9) pp.. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ. 939-45.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" . 937-39.. privitor Luca Stroici 0598). din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în '). despre familia. . fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm '). 107i-lllS..PP. care ar necunoscute. 945-8. folosirea de inedite.'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc. 3) /6id.— Anexe: latine dncumente inedite din razim.5 iiodax din Dobrogea. pp 1(143-70 7) pp. . 923-28 pp 929-3). 5) pp. Dobrotici" «). dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-. C) pp. M) /aid. 1043-57. 10:'3-1118.') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon.pp.

1914 167. „In ce const rspunde.Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. 4) Vleni de Munte. I. 2) pp. p.^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3. Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474). care tie împrti cele form literar unic. I9l4 (^II)„ . 29-7n. toat camaraderia.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. dar i pânâ^^ pp. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). se ocupa :el cu relaiile tefan. 2. 14.' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484. p. S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale. apendice se dau: 66 doc. acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu. trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave. pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci.!6.') cuprinsa erudiie a al istoricului. pp. 6) pp. lui zw întrebuinarea de inedite. publicate i in revlstz Drum drepi. II problema balcanico 1. 7) Vleni. 3) 44. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie. ci i intuiia autorului.. 5) pp.^)* . ') — in-. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani... dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum. 1-28. cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine. i9l4 3-17. 21--44. trecutul veacuri genere. ^) — i 2 la Veress. care în viaa a patru? viaa de astzi. Venezia e la penisula del' Italia" . IV. ^) „Cinci conferine despre Veneia.

creterea aceasta excepional a Veneiei. i italiene din Vene'a. cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume. „Desvoltarea în externS al a Veneiei". un ora unic. latine am avut noi Românii cu Veneia. de interesante. o cercetare despre relaiile de tot politice. rici. 1913 (in limba italian).xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri." ') —2. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. în ad- c ministraie. fcând intre istoria uneori comparaii. într'o limb literar de. felul. 5) pp. al XlX-lea.o frumuse deosebit 1) 4) pp. culturale. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. pictura. etc. 163—167 DK. de vecintate.''). 03—85. i culturii veneiene. Fr i rile. — Anexe: 7 doc. . 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari.^) \n — „Veneia i Românii" economice. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat". biseae palate. a artei. 3) pp. pân prin 1850. noastr i cea veneian. într'o caracterizare poezia popular. ^)— 3. le- 1503). ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. cronic!. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei. O — -4. 1-33.237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. „Arta. artârd cauzele de aezare teritorial. tipografia. în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le . 87-114. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. 33-61. teatrul.ontlcoCo. îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii. In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus. toate într'o par lumin plcut. 2) pp. toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. prin adevrul. înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp.

15-17. a chenarelor. care are toate aceste cri tiprite i do- cumente. Ardeal. iniialelor de pe documente artistic i manuscrise. 161-177. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. 27-96 4) pp. Azia mic. relaiile cu vecinii. i-t. acad. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss. „Viaa i domnia lui Const. fie i negru. prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni. munca lui cultural. luptele'') i a.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. Panegricul Constantin Mare. 1914 2) pp. p. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. 8) pp. p. 17 9) Vleni. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova. e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii. 6) Onaf. din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. Armenia. 97-2j7. 1— u. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc. scc. 1914. 3) pp. cu un sfârit aa de tragic. -darurile." împodobit cu 136 de ilustraii. din Bucureti. XXXVII pp. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. frotispiciilor. 1) Vleni... în pani:a i trainica forma ro- a culturii. „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. 213 ( 5-26. represinta. sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. condice inedite. 5) pp. voi. 7) pp. cu TI datoria Academiei. 238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. nom. ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. Vod Brâncoveanu".^) Un studiu întins. greco-rom. 208-13. 52 . care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. XXX)..

Constantin cel a fost Mare. al lumii româneti. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci. prin acea î:i pmânt. Poloni. 19 H. Rui. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. el a tiut fa regiunile siriene. poate ridica un steag. legitim al crora era potrivit. aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. ci armata. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp. . Vil.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte". se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur". Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european. chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). la urmi aa : „Const. ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. Mitropolii. de odinioar. toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. îii cuprinsul mai îngust.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice. dascli. pân la Mihai Viteazul. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. de . întâmplrii. de cultur ii. în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. supuse ori lor. Bucureti. Radu erban. asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. 2) !buCe. nevoie. . a/abe. lui în întreaga lume a Orientului. Zrneti.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne. el i. caucaziene. Patriarhi. prin oped. 51-2.a dat seama de un lucru: c. i în aceoper de cultur rsritean.

Lecii inute la coala de rzboiu. p. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca. Vil! (1915). sfenice. 4) pp. potire arata valoarea i anafornie. In cea dintâiu.. potretebr . 49-53. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . 1830. „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). fost al famiijei Cantacuzino. 1914.240 reninri despre lucrrile d: beanu. Bonnului i sale cunoscute. lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. pp. dup categorii i î. costumi. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd. 193. cu fotografii.. p. „argintirile" lui Brânc. evanghilii. 46. natura.. centrul de schimburi maritime.. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. cliivot. I6îd. 97-10') . zice autorul —c cari în au fost tratate. Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese. de influene economice care se desfac din aceste schimburi. „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. de târg. Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei . i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742).. 1-5. cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. — : pp. care face la 1672 Cameniei de cear. o descriere. i cea a Rinului îns. fost Marea mediteran" ^). religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^). .i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. p. 245-9. Vleni. ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. metal. apar Fenicienii. 1914. /6Îd. note 235-41 de lucruri pp. 26i. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. a pala- tului dela Filipetii .. pp. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro. I6id. — i Dunrii. 3) Vleni. 225-32. 249. p. . indice' la nume p?. )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. pp.

o civilizaie artistic origi14-22. et:. 2) pp. ') . Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene". viu pentru din regat. Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin. o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel. boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . în apoi Romanii Arabii. . 3) pp. 5-13. 2l('-262. 241 Cartîgiiienii. KiU.. (>) 4) pp. Vleni. pe care arunc asupra atâtor probleme de comer. i o autonomie . în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. stpânirea turceasc sec. curentul dela junimea. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. 8) pp 14>3 9.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. 23-14. determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. 4:H)7. clerului. Turanii. XlX-lea'^). p. unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. . 5) pp. „Legturile neti"^). politice. Bizantini. de cultur. 1) pp. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii. Perii. pentru a româneti dafi un exemplu . Normanzii. si ca stipânitori Marii"'). 2f). 67-139 7) pp. dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. Veneia. Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui.') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^).

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

evocând ideale din evul mediu.uie existena statelor mi. pe care statul o aâ. la fel. pentru fabricarea toate ieftine de cizme. când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte". lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european. pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6. aa magharismul moiern confund cu rismul medieval.. distru'^^toare. o ajut prin toate mijloacele sale. Rzboiul mondial pus în dis ". cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. cât de mare. de funii i de sape.i. Grecia.. . a celui mai tare. dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani. a spiritului naional". Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. naionale se ivete alta fali. dovezile economice economice din aceast ar.. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu. rusisnud cu panslavismul universal. pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. „duman faa concepiei adevrate. toate i în msur 1) PP. elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i. Da. o conduce i. cari sunt as- i atotputernice". -230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. 9-12. pentru noua vieaâ politic a omenirii. i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. deci trebuie distruse. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei. cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). statelor mici. România i Bulgaria. 2) Vezi pp. i „Grossbefrieb" . Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia. naionale.

mai fanai: dintre economitii. chiar rassa alb.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma. în lumea acea iubire a celor de aproape. mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria. totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. desvott sebite. nutrete Nimic nu fr a-1 distruge. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul." . burile internaionale. zgomotoas. Iar naiunile. ca individualitate. . al universal. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr. nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul. dustrial decât la • . . sunt un rezervoriu nesecat tuturor. El poate înfrunta rzboaiele. de orae de cirnervoas conmediu in- tinu. Dar prodace. i o moral. un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. i gânca . da.. intimitate i sinceritate. le omoar cu siguran. haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual. materiald. arta pleac toat. civilizaiile. Cnltura. integral.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei. ele inima unei naiuni. — ca lui . au dat mai puin. confuz.1 O poate spune ce'. inspiraia directa i spontanee i ceiai. de contact direct cu o clientel. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii. siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. Aceste vetre sunt statele mici. cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. un pentru ta- Nu. cu cât mai puternice cele cari. Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice.

i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile ').. .^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin. 3. în domnia Turcilor. nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). le introduc în organismul lor" . reeiitatla 1876^. situaia economic i politic a Moldovei -. 2) I6id. veze de a stpâni Levantul prin comer i. din care. Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie. 9-23. pe cari. Ieremie Valahul. 3) ISid. E vorba de loan Costici.pp. despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2. Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N. 1857]. 29=385-413. noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor. 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. a prestatelor bine face. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor. 5) pp. Preri Cuza etc.— 252 boli ale cugetrii.'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . „Câteva Lvmiriri 1. O carte f. pp.''). 1-8. prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566. din Neapolea. 1915). se extrag tiri despre oraul Galai. 4) pp. ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele. A înghii nu însea-nn îns a distnige. Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. Senior „La Turquie contemporaine". a mistui. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. Uu sfânt român în Italia Sf. 28=451-478. pe dânsele. popoarele Angliei.

din Balcani. pentru în dintre lor. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor.. 1-2. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. pp. care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. 3-8. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600.. ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^). au fo^t introduse. Apusul nimic ce laritate". Arat bilitate. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625').^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. interesante prin ele înele. dup modelul sârbesc. 61 54!-505. 2) Jbid. 8 18. 253 jertf . de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii. bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite. 5) pp. pp. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite. 24-28. S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. 3) 76id. notri. Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale. stabilete ca pp. etc. Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal. ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte. . în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). 4) pp. adânc omenejt! fi ca inspiraie.

In apendice: ^). din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. care s'a început rzboiul balcanic''). cu uncie notie mai de interesante. nou. — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. 18-26. o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. 4) pp. — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor. pp. 52-70. • \) pp. semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). noul. a Staval lui rinos. pe care am e: cunoscut-o mai sus. 5-17. pp. rscoala albanez").teIor balcanice". 94-111. 12) pp. p. autorul. :^2-36. lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare. Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). pentru cauzele '-) . .5. 2) 5. 13j 10) pd. 3S-51. notele Doinnilor cu porecle. probabil chiar in Moldova'). 7) pp. 26-3 3^ pp. turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'").o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. Tripolis. care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. 71-93. lui se valoarea ci-). 0L-. 151. 8) Vleni. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). 57-51. porecle^'). semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele''). boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. Mitiai Gheorghe "*). 9) pp. 26 51. Scopul crii. Va fi o mcire. lecii inute la Universitate. 55-56. i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?.. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin. anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. 1915 18-25. 11) pp. 6) pp. pp. 14) pp.

ca valoare politic. asupra negusfaptului intern e i orae. fr participarea i esena Iui. teritonoastr ca neam. i foloasele foarte însemnate. n'ar fi greco- slav. în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. la 146-151. 1 2) pp. cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. -•) Drumuri. cu arta oriental.255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). în care aduc faim i câtig. nici comer. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •').g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. 1915 p. tic adec bizantin. 359. ca influen cultural. Vleni. existat fr aceast. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. ci i ca bogie general. contopind gotic. cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române. 112-133 134-145. cerute de necesiti comersi ciale universale. Istoria neamului nostru însui". pentru c erau dou. ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre. 4) 3) pp. Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti. Cetirea acestei unii cri s i înele. (pân iTiXJ). ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. cu sau de frunte interes. Cele dou drumuri de nego. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. mrfuri. dou. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile. lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. . fericit fata- geografic.

^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. limba noastr. Aceast expunere poate s aib char o valoare moral. 23. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga. teri române. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul. secerea". care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. 9-14 14-21 5) pp. din târgurile ai din dreapta Dunrii. orz. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare. ar fi când meiu. osele). ovs. 1920 [p. raria.. ci în as- pr critic rece. tie înc dela Romani despre grâu. de îitrebuinare nic gari. dou 3-6. negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. vin dela „ucenicii slavi".. econoni'e i chibzuin. dar Vezi cocoul nu. Neam." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc.. urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. 21-33 . Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci. sapa.-^> In 330. oraele ara i comercial a noastr. 3) pp. cari „se poate face orice. de oarece oul i gina din limba latin. ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult. rea celor 2) pp. ^). entusiaste disciplinate economiei naionale. 4) pp. tip. Rom. Bucureti. secara." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. în pro- mari i se va putea face foarte mult. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. o i folosul nostru.

comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor". cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga. 34S— 9. în dauna oamenilor de ara." i con- i ui pstorie.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi. Genovezi. etc. pân.") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. 39-79 3) pp. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor. 80-126 6) pp. al XVlI-lea cu Ardealul. 322-40. 17 2) 127-149 .^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci. turile cia. 23-321 9) pp. Turci. . înltur nu numai form vechia form. relaiile cu Ardealul. 7) pp. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini. dar odat cu dânsa i nunîele ei." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti. i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550). influenta turceasc zare administraie organi- economic. •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia. încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor.*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. de negustori levantini i. 183-231. 5) pp. mulimea etc. tabla analitic a cuprinsului pp.boerii ca negustori. loU— 181 233-82 S) pp. i tot penîru acelai motiv. breslele. al XVIl-lea. care privete Ardealul de nego extern. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. ctre era comerului strini".»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I. ca oraele Veneieni. judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. pp. Polonia. Domnii . Anglia. la 1600. li) pp. ^) — apusene.") leg- de nego în sec. pân i Armeni. câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat. 2t 4) pp. companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor. Tur- Rusia. 353—50.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. în 1330 pân la 1540.

. . a merge dup pân capt". vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne". fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. In scris . Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex. dac am rbdat ne durea totui. VI+46}. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. 1915 pp. In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche. ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \". Voi. ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. V-Vl. Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. Bogdan. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. s dea i o traducere ungureasc. cari s îndrzneasc. mort la Zumina supt steag I strin". „Azi. dac noi am în czut.: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i. 3) pp. îi vor verifica ideile i. c. s tie odat i în limba ' lor. micarea lui Horea (1784) '). i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. „Adversarii treei. pân vor fi oameni dânsa. luptasem i. deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte. de construcie istoric. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. am vzut o stea. izvoarele istorice c s 7) Vleni. peste drâmturile edificiului care nostru naional. fundul celor mai adânci temnii. i lacrimi. la simindu-se bue tari. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. 1-13.ln aceast carte o mie de ani. prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. — i cele mai . ce credem despre noi în legturile cu dânii. 2) pp.

de portant. toate circu- lrile . am zice aici — decât în partea contemporan. a doar vei gura lui. vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') . un i e de multe ori cor. vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. fiindc numai a de odinioar. 3) pp. lucrurilor cuvinte puine. analogie do. 53-65. 6-7. ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). lor. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm. 100-115. 116-127. 4) pp. etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. fiecare memorandele. a le cari asurzesc. 6Î-82. rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor. 5) pp. ce pri- Dup vete teptate. i impune tcere. 7) pp. eseniale cu toate expunerea numai tirile. i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. prile nici s zic acela. 6) pp. printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean. i cu râul. Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) . ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). conductor de altfel. . 83-99. Din_ colo se înltur. 33-52. 14-32. ambiie. care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar. fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. concentrare. 8) pp. Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . ip : toate toate actele oficiale.: 259 — artistic. se suplinete. mulumiri. cel Mare (1382)^).

opera de cultur a plecat din Baj. 184-212. 6) pp. 5) pp. 237-256. frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). din nenorocirea. aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. 128-56. 213-236. 8) pp. în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc. 3) pp. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge. din rile Fgra politice -') . ce s tot mai afar de aceasta. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->.. 3/7-97. . negustorii din i vieaa bisericeasc ^). Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi. 2) pp. 459-60. 359-76. Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene .— 260 delean (c. Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. cum în Apus în- tâlnim pe în aa. româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). 1500 -) — 1560) i '). Ia 12) pp. 436-50 : 7) pp. dar alturi de Blaj i contra lui". 11) pp. micarea cultural din Ardeal. . e rneti „A^'fl fost a lui Horea. 257-78.. 157-83. reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). 398-435. urm se dau câteva note istorice pp. ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. Departe de Ro- 1) pp. Vieaa econotnicâ. 10) pp. coala i crturarii de aici. 9) pp. a cror activi- stearp. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^'). au btut i au omorît. 279-313. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . 4) pp. 314-58.

-). dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. la-50 5) p. in simplu. iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. >i)isericeti Vii— XV. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi. 1-17. plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi. Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii. cutat se apropie. Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. 1783"). lor. 456). 4) ctiipul fruntailor 3) pp. cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni. de frica unei noi rscoale. caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^). lecii inute la Universitatea din Bucureti. ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . XV— 221. pp. lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis. 1915. rP. de sufletul (p.261 •mânii liberi de dincoace. apoi al Il-lea. când fusese Ardea! la 1773. condica. 48 . i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale.accente porului înelese. 3. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). aa au fost •nici i aa. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin. lorga ne spune rscoala austriac . 1. 2) pp. o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni. rscoala Horea i 1 . departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba. nistra'e cu 2.

19G9 n-ro 114. ar cea. 7) p. Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. aguna "^). mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). care este înainte- universal. 6) PF» 110-23. presupuind la înelegere deplin. foaia Ini respectate. 97-109. i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9).. Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) .om- nesc. 10) pp. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . care a avut multe caliti distinse. plecase din Blaj. 9) p. Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. 8) pp.262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. 23. Din dorina Prin Bari. capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. constituîn supt ll-lea i Leopold '^) . afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp. 50. stilul sntos. dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. 51-60. 70-78. aceast lume de tradiii foarte vreme". 5) pp. Aceast prima zilei. 123-139. CfCcamuC P. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci. cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". sâ o dar prsit de via înc mult I. ''). 117-8. 2) pp. 2. stilul moral. dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. vezi i conferina despre aguna. La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^). 3) pp. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz . : 1. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). . Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. 4) pp. o anumiii cultur. politice dintre anii 1830— 40 *'). 115. comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. 79-96.

9) pp. 253-55.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou.®) agonia activismului ^) : . începutul su pân 1) p. Câteva ilustraii . fost mult mai glorioas i fecund. tip. XX XIII. I!. Bucureti. I ed. 182-201. 404 reproduce cap.ap. rom. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi. «. 276-28 J.263 mula gura saie „prin noi înine".^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. 2) pp. rom. cap. VIil-X!. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const. II-XV din voi. 235-44. 140-13. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact.^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop.^) apoi micarea însi. din voi. 287-91 lumele. 12) pp. . 10) pp. G5bl I. 1870.'-^) Amândou în acestea volume. 174-81 7) pp. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari. i din voi. II.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. 149-73. politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo. II 1916 pp. 6) pp. IV-V. 11) pp. pline de idei originale. 13) pp. — : eeasc. i XV. care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843. 3) pp. 245-54. 4) pp. 281-2. fr ca ara-Mum acele uriae '). misiunea lui ar fi proprii. I9l5 p. Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. il8-35. Glogoveanu p. 8 ) pp.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. aici tabla . randul (1893) i urmri e sale. I. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii. i urmrile zilei . 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine. acestea tot numelor lipsete. 5) pp. mai mult prefcute.*mpodobesc ediia frincezâ. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N. 202-17. XVI ed. din Ardeal. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. energii elementare. ediia româ. S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. 130. 266-75.

3îl ediia Casei coalelor. 212-13 8) pp. pp. istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). ?^ 1660—1716)5). VII-XI. 1916 p. 256-59. studiile istorice din anii 1916-1920. Buciir?t: . 2 scris. 13) Vleni. 1-2<1 I9î6. 1650—1735)^. tabla numelor pp. României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). tip. 107 (= Studii i . 14) pp. felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^). 3) pp. 53-100. voi. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez. introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^). deei „probleme de universal în. tabla documentelor pp. pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . ale (c. organizarea lor influena româneasc asupra 1663"). . 11) pp. 420) '^). 4) pp. 193-98. 1676 — 1750)''). ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris.» 15) Bucureti. tj) 5) pp. Gobl p.. 258-62. docuimente. 7) pp.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. Xl-r 179-272. 216-35. 203-212. 16) pp. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). XXXI). o. 263-72. II. 103-lOT. 9) pp. 21 acte relative Ia. 10) pp.— 14 s:ris.. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor. (Lecii la Uni- versitate). 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^). flomniei. 2) pp. Socecu pp. 1916. 5-50. 213-16. 15) pp. familia muntean a Buicetilor (c. 298-203. In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. 12) pp. 181-193. parte la legturile Secuilor cu Moldova" ').- :^64 VI. i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-). 235-55.

tati-ro 4^)). mi— 3Si lyui. Lupa. tul(1875—6)''). proporiile subiectului. chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. 3) pp. dela San Ste- l tratatul din Berlin "). e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. Trece apoi la e. dificultile balcanice pân la moartea lui . . influenele care au plecai de acolo. Ghibu. M) pp VI) t.Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. cu popoarele cretine din sudul Dunrii. <M Bibliotoca p 7 . 21-0 101-54.xtern a terii: problema cu Turcia.schimbm caracterul.xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^). cu Austria i cu Rusia -). ^ic. rezistenele pe care le-am întâmpinat. sforrile pe care le-am biruit. Aa ne prezint sau cum zice autorul. Pievna i armistiiul i. România i râz- dintre Serbia i Turcia ') . Rzboi jI ruso. rodul muncii trecutului. 43-8' 7» H) 9) pp pp. C. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. Stetoa. care adaug „dascl de acela ideal". Gheorghe Lazâr. 8i „Sicztuct* M) Bucureti. nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de . 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^).turc (1877—8) ^) -independeni. 7. 7-2ti.Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete. cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag.-. terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi.311 p. „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* "). elementele pe 'care le-am gsit. pp 151-79 2SJ. pacea cfano ') . Dup o) câteva pa- 2) pp. rezultatele la care am ajuns acolo"'). In linii g. 4) rp... re'ativ la Lazr.Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p. tip. chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat. nou via"'-').

hran. în— ivesc i sfer mai ridicat. 530. i acest suflet. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). aezminte. îndat ce. i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete.. 6) /storîa at. p. dei de veche. care e al întregii coli ardelene. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. 11-30. istoria sunt. aC XVJ77~Cea. 5) pp. la felul cum istoria antic. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. 1916. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice. înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act. 3) pp. rom. dsclia ^) Sibiiu^). 41-79. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* . 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. 213. 31-40. . e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice. de locuin i omului. 3-4: ii p. 4) pp. spiritul renovator. i d via. ne-a creat ceiace suntem ^).^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. 81-93. în elemente de organizare. „Leciile acestea. lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural). în lucruri mmc— car schiate. înc nepregtite sau rtcite. 5) Bucureti. în 1) pp. se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". mai ideal. 2) pp. cUn sec.

Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. Am jocul întrebuinând un termin. îndat ce aceste producte. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. i am adaus: cronologic. c drept. Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor.') Spune istoriei. dar alt istoria culturii care circul. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. noiunea rege. Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific. în desfurare comparativ. nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete. sau ulcelele lui. care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". s . nu e mimai cugetare filosofic. Istoria lumii e o mcare. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. lefuit or ba.267 -mentul aeela începe cultura. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat. un curs. !istoria culturii. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp. nu numai în toria culturii formate. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. numai ocupaie tiinifica. cultura care se în ele cultur. Cci . tuturor organelor. noiunea de monarhie. Scu uneltele de piatr. lare.zice. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti. legii. care cuprind. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal. . se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. 'arta. forme definitive i care civilizaiei înseamn.

Kcaz -). de oarece pân acum. 3) pp.izaîilo:. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice. cutm îl principiul de în via el a. 2) p 53. cci La ori ori face o experiene. în toat delicatea i rela-^- Dar. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos. adec. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. odat ce-1 gâsi.'. Analiseaz izvoarele istorice pentrt.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr"." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi. atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor. nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de.i s'a dai sama de întrebuinezi. 1) pp. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie. se produce acelai rezultat ce e faptul. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei.258 i dc-licatelâ. civi. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi. ceiai substan. 21-46. lui. vei face-o într'alt loc. creind mai târziu în detaliu istoria universal.' noi nu e aa. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc. ea „consist în o urmri un curent dela izvor..m. e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte.» de fisicâ sau chimie într'un loc.. . i. ori vei lucra vei aa. în alt laboratoriu.: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii. care a circulaf. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua. vechi. acolo unde în- râurete viata omenirii" . pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea. 19-20. cuprinde timpul dek. le s. La noi ca puin i cum a fost cât'gat. nu de un om. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul. stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi. un gram dintr'o substana.^Epoca vechilor civilizaii isolate" ").

apar noi feluri de lupt. Apar alii Mezii. i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. preoii trebuie cheia criticei . CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-). evieeti. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. apar 600. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. sine a vechilor civilisaii orientali (c. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte". care va aduce desvoltarea individualitii umane.>. tene.. s c 1) 2) o) PP 31-46. apo» pe Hetii. 5. Perii. vom nu e vorba in vi'. 1600— c. de aici înainte se schi'iibâ. o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. „e etc. 160 i. i lumea fie animala. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor '). de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire.aa lumii de înelegem desvoltârii rslee. apar limbii bogate în vocale. care. o dinastie". 21-30. O poate istoric.. scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum". prin interpretrile noastre anacronice. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. Asii ia care. este un fel de rezumat.269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne. era circulaiei.— unele din ele i putea pp. Indienii. Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean. 4) rP De fapt ii reduce vezi p . 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). 3) pp. 47-7L'. trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot. schimba pân *). Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil". a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene. 72. numai o cast . ci de curente. apare. avea oricine la îndemân. orgoliu noi. apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. se mic i se influeneaz reciproc.

„Nu ca o creiaiune spontan uman. i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute. Noiunea se în istoric. înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice. 5) pp. pân la capt. l('5-6. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. Peri. Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. Indieni i Greci". timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi. care nu învioreaz. a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). faa rzboaielor medice" greceti. lor în zugrveie vieaa. noiunea de aici. Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad. 55-56 2) pp. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. 94-115. fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman.270 eterne. de ce anumite întipriri. cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. în realitatea lor contemporan. . când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie. sale. ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). prin cuceririle 1) 3) pp. 4) pp 118-17. Omul a început s devie om. istorie universal a grecitâii. var. — le fac le cunoscute i urmailor i. 73-93.

„Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). de fapt. . 158. 4) p. fiecare din acecte s pun în legtur. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". 158-178. s fie i ceiace. 138-157 8) pp. care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. 117. 5) pp. In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. 13S. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural.271 sale. etrusc asupra Romei. se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. îmbtrânise poporului roman. greceasc. 3) p. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. Singu- 1) p. 137. mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). la Greci momentul când Filip. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. decât ale unui singur popor" ^). „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. de original — atât acum. pân i toare" Arat acum 330. ni. alt înviind form litatea unitar. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. 6) p. 1 16-137. A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. 2) pp. în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului. i prin transformrile tuturor civilizaiilor. 7) pp.

mal în decât c : aceasta c. pe rând. Dac Roma ineneti i'n a impus lumii. ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. tot pace. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare". pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul.IOT IS5. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru. 179. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas. deosebitelor provincii. atingând ia nil stat înteipeiat lumii. . „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit. dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17.^. "*). care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor. Imperiul roman era o necesitate a timpului. 1^8-J13. sceptrul. dreptare ideal a omenirii întregi.£rines i macedonean. ca izvorul drepturilor politice. Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. „Istoria Romei z'ce educaia omenirii. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman".— 272 pe aceasta baza. ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag. o) pp i:p. 179-8-. La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^). Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta. în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei. 4) p 5) 6) pp. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul ''). chile i 300 dnpâ Christos'-). : viaa omenirii dânsele. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire. '>. 19-î. s'a trecut de fapt. o lecie de virtute. pstrând Roma. 2) rP. fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc. lui centru se deprta spre grani. pe rnd. Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie.^')..

zilnic.i->. elementele general umane i cultural '). concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios. N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman. întinse în lumea veche. altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma. pe sa. f 1 >?i!kl. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului".i ti îneleasa mai bine. . sclavi. IDS. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si. din toamn pân frunze. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. cr.\tinismu[ izolat. i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui.' d: 1) p. în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului. Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane. în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. i barbarul a în- întind mâna Romanului. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. mai puternic decât orice armat. i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog. roman. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. Un pom acela. i nu pentru a-i da bani. mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu.27.an: barbari-germani.i aceia cari sale. etc. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul. în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei. . nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind.

470) ^). fa Au- de cretinism gustin (354 alii. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea . 6) pd. 13-23. ediia Casei coalelor 3) pp. 1916 p. voi. analizeaz — operile i'vieaa ^). Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^). de toate aezâmintele sale. — Avem o splendid a activitii Sf. cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte. lero- nim (n. 9) pp. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). 51-72. 5) pp. i Apusului 2) ''^). „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198. Vleni. care Sf. „htoria civiliza- iiinii universale'' . analizeaz operile profunde ale Sf. mai strâns unite turor timpurilor" viea. 3-11. Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit. cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" . universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început. 115-146. literar a Sf.274 Imperiul roman. loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). 8) pp.. lui Sf. de credine strigate din toate puterile sufletului" •''). Pavel i Sf. 73-94. un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. 147-166. aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria '). 9r»-115. 4) pp. 24-50. scrie prezint.. 525) i Casiodor (n. 361. o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. Sf. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. 346). 7) pp. . de soluii cutate cu desperare. 10) pp. se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. î. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism.

i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). societatea. „Viaa Sf. pân la 843'-). care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. vieaa politic cultural.âU. 240-1 9) pp. 8-lca). în repetiii. 240-56. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^). 4) pp. Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. pp. ale lui Alcuin . (735—804) privitor '").3. Sf. Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c. . 8)''). 310-2. care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf. 220-39: 6) pp. vieaa de etc. 167-185. într'o lu- mnstiri. epoca Carol cel Mare'') ale Sf. 700). 275 Beda. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec.. 12) 8) pp. care a fost un scriitor. i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. ^). de fapt 5unt i. 203-219. 294-3>9. pp 339. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c. 3) Rp. 5) pp. (672—735) vremea sa'). 276-93 II) pp. loan Damaschin (sec. min 1) deosebit de realitate i adevrat. ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. 770—804). 7) pp. care reprezint i barbaria tural. 30) pp. 324-38. pe lâng exasperant. personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. 13) pp. 2) pp. în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . 257-76.351-:: 1. 186-202. opera istoric a (790 858). i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru. \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. opoziia bizantin la Coran: Sf. . Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. cel puiu jumtate barbar. O carte rmâne.

publicând nij-e cu lmuriri. . „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692). 17=37-53. de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^). se urmresc aceleai aici. beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod.276 Veni.ii Ia câteva stuJii de aniânunte. . 8) Ibid. 6) pp. dându-se i actul grecesc. 7) pp. 1-20. Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII. Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). închinat lui Constantin ll-le?:. pp. 5) ist. 1-3. 1-11. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . 18-20. 1791). i sub domnia coveanu. 4) pp. e „plin decuvinte. Caliîmachi „Sârbi. faptelor contemporane. 3-17. 11-18. de noiuni contemporane. pp. i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza. 20=l(. sec.. al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-). i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. care dei e o lucrare „proast". 2) pp. dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^').7-l2(i. i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. Cretanul i închinat ''). Bulgari mediu'' ^). md. pp. adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc.. Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol. cu lmuriri. 3) pp.

s fi confunde. chjnezâ deci romana. nici subt Pecenegi. ale vieii locale. prmtr'o îndelungat cultur. Ideia roman venit Statul. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. sau exist Statul. nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. care c §i sau chinez. i atât. conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. i al doilea. îndreptai albanez Apus. Cumani i Ttari. — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. politicete. Goi). . ti nu erau altceva. de opoziie a Bulgariei". Avari. i numai ramur dintre dânii. Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii. steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. la nici o roman. prin Bizan. cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai. uneori pe o strict temelie naional. nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord. la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. foarte rspândite. rostul elementului aromân i în Balcani. râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol. erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. „Pentruc. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. membri „Ro-- maniei linguistize". pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge. conceptele naionale". de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari..

altele n. i cestora cu cei din Balcani. Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. — 1) pp. 17. naional i modern. a ideii politice romane. 377-S9. cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). rrile grele pentru un popor mic. Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal. în trecut. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. pe cale popular. nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. cnezia ar fi german (dela Konung). E un caz de cristalizare politic spontanee. 4) pp. concepie naional echivalent cu concepia teritorial. Amnuntele. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei. ' 3) pp. alt — re- sârbeasc având chiar . Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc.278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. conform cu împrejuîntre dumani mari i muli. despre advocatul român tefan Beideman din i acte. de Dominus. i ea a devenit o tradiie ').ai secundare cu privire Români.ilor. luat. Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^). Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc".. „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie. 378-445. baz — modern pentru Statele Apusului Europei. i Voevodul. Alarele- Voevod are calitate de Domn. Domnilor munteni i moldoveni. sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. pp. la viaa în noastr cultural din acei ani. 424-46 . 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu. de autocrat.

Cpitanului lordache. pp. încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea. 23=461-483 4) p. luând parte la în onorurile i avantagiile ei". pp.249-50) pp.Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor. 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede. limba german voi. I 1906 a publicat ucrainian". Mihnea c aici. „Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp. 5-23. Se tipresc Martie acest an. lui în grecete i românete. hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea'). Iui 13=447-459. 389-425. 773-93. Ghica. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. vieaa prifapta condamnabil ale lordache. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. 1821. 2) /6id. 3) J6id. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^). i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). 449-50 chipurile Mriei Poujade n. Hrusevschi. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. 1-4.. Acesta protesteaz. ^). Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie. pp. zis. pp. s ptrund. Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-. legaturile '). aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena. 6) Jbid. supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie.lea. afar de în istoricul ucrainian M.27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. 1915.. . 5) pp. tânr i btrân. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. Mihai Sturzn . în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII.— familia lui — planul îndemnul româneasc. in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819.

Daniil Filipide "). 7-15. etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze. se cerceteaz sprijinul. i relaiile 'noastre . pp pp.19-lea ^). c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor.— 280 solid ale acestui istoric'). i încheie. infUieniele . 43=795-837. pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai. cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. . H) 19-21. lucrat de Zaharii Mavrodi. în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri. Bucovina -). cri cri greceti din sec 18. 5) J6id. lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti. i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). însemnri despre unele vechi biblioteci risipite. trei greceti din sec. 12) pp. 7) pp. 18-'). se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*).arabene cu populaie rutean. cu crezul lui Hruei integral.. 1766). 27-43. — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc. 1!) pp. ::l-25 8) pp. lO) pp. Zentralblatt Deutchland din 1907-'). 9) 4) pp. reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter. 1) pp. pp. cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. reducându-le Ia adevrata lor va- loare. pstrate prin prefee dela ceti . tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. 2c-6. în extrase de documente.etc. 701-3. tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). 1722.

de pe opere de gra- matic. 21. •2) pp. nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc . 12-21. pân departe istoric. „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. despre vieaa cultural pp. în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-).. i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde. 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui. 1-12. djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii.. italiene. a românilor din Macedona .991-941. deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^). slavone. 4) Jbid. pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau. de drept i tiine.greceti (sec. le feudele Fgra Sepenicuiui. de istorie. istorie. a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U. analiza 1) I6id. Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni. 18-19). tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc. 3) pp. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. de filosofic. în versuri greceti de Alex. 28) „Origina noastre" '). sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. tiine) Donici. arat mai pe din sec. 1-34 . frarceze (pedagogie. Calfoglu : în 1797. . biblioteca episcopului din Hui.. apoi despre crile venite din Apus latineti. XXXIX pp. Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. ara Româneasc i Amla.Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri.

în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. ca obiect. Fâtu de noutate i de pre. 5) pp. de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai. nu ca temeiul tuturor învturilor. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene". A. din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. 1) 76i'd. XXXIX MO. „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie.. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : . . Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". pp. Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i. zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici. prsete ideia „Im- 2) pp. 4) /6id. tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. pp. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile. „Din relaiile franco-romne. o alt . M. XXXIX. 1-8. predând ci limba greceasc. dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m. 11-16. — tot din scrisorile greceti.uzaki i soia lui Zoia. a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri. aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^). pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte. 22=91-112. O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris. coal. 16=34-50. ca materie.282 pieselor lui 1.. 3) pp. 1858)...

de rspândit între oameni muli. lui i s biruiasc. „care pornind dela modesta noastr învtur. s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. . 1855. Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. 3) Vlenii de Munte . cu o viteaz în- fi totul. sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. 11-19. . s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie. în •^). pentruca apoi. 1) pp. a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor. Aceasta ne-a venit iari dela lorga.- 283- periul Românesc". . 8-10. Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu." Analizeaz cartea. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. cri sau vocaii. Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. artându-i rostul astfel . dela striglitilor — toarele noastre nevoi." Bruxelles. s manifeste aple. cart în Se simia de mult nevoia arztoare. cu o siguran absolut în credinele drzneal. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. 2) pp. pentru istoriografia româneasc. de cultur. prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi. 19-22. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte. de sdit în tineretul colar care începe. vre-o doi ani. are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. tele. pe ele care Ie-a redactat Germania. s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. odat cu anii de refleciune. de viea social.

prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". 2-3. se public Ia noi. fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam. sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. dar i interes pentru noi. dar si aceia. lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. îndemnul cercetri într'un anumit sens. în ce privete fondul ori^^inal. i anume nu numai în ce privete nevoia.284 coleciiie lor. 17-18. care se schimb aztzi aa moment la altul. . Rmâne materialul mrunt. . de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit. pentru ea „rmâne atâta teren. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp. rilor fn . esenial i elementar. Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. orientarea folositoare la care se cere pentru alii. O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. nu numai legtur cu noi. una care se urmreasc ce se public în striaib. trebuie descoperirea. o iubete" — el folos tiinei care-i place. pp. de a ne cunoate pe noi. intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii". care a fi semnalat fr zbav. ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. . 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. ideia generatoare rspândit neaprat. scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^). sau de pasiunile personale.

. Negri (1865) •de cea '^) . 57. 85-87. 65-<j9. 4) pp. 13) pp. o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. despre aezarea dintâi Ruteni în . 34-'). 7) pp.Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. 9. lui Alexandru Const. „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). 3) pp. fiul Iui tefan cel Mare-). legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". Bu- covina dup al anexare . chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. H) pp. 3 acte franceze: în chestia sudiilor. 6D-1. Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . . 14) pp. pp. Moldovean i Sijn din 1) pp. i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). 33-34. prin trei . 5) pp. note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena.. 58-6(1. 45-56. 31-33. 11) pp. se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. 1791). 57-8. onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). un act 'despre casa polinei (1831). un act din Colomea o 1580) . în Bucureti. m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. 12) pp. ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . 6) pp. ^erani. de . 2 acte bucuretene (1572. 2) 25-6. im-- portant deosebit. I. 2C-24. 26-31. cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. 73-77. 1655)"). Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^'). ca cu lmuriri asupra adin lai ") . 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. privitor (c. 8) p. •cesteia.

3) pp.. o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod. foaie de zestre oltean (c. 7-8. 1748). 165-68. 1760)'^). al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec. 30. multe lmuriri despre (c. 18-20. porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). 6) pp. VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). 9) Anul 11 ( 916) pp. 25-26. 13) pp. 26-7. 87-9.: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') . lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). unde vinde o iganc'-). Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). mnstirea familiei lui Sf. 17-18-lea. E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). 114-18. târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). 141-45. — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^. 118-21. 89-103. 126-29 79-91 . 1. 7) pp.'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). 2 scrisori din 1821 e postelnicul . V). Lpuneanu. 286 Bucureti 1 ') . 8) pp. 80. orânduiala Iui Grigorie Alex. ^) . 2) pp. 4) pp. 12) pp 14) pp. „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. o însemnare a manuscriselor . „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^). fost ri- judeceasc" (1602). 15) pp. 5) pp. 10) pp. arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773). ^*''). — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). 1) pp.. noble buce- vinene Frunz (1788). o la socoteal de clieii Bradin sec. Focani (în (2 din 1664. privilegiul iu'. „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838). 1 Evreii din Aloldova '^) . 215-226. 11) pp.

o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803).^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. biserica Sf. hârtie de sul unei domneasc Const. 5 vechea Moldov (1836—42). o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). de pretine i un contract de vier 1838 9). moia igneti (Tutova. o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). zapi. episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. comand tean (1819). Mitropolitul ardelean loasaî (1683). 125-126. 1676). scrisoare de afaceri (1799). (1838). o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826). (1782). Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782). o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . marturi al gleni (1686).— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). 5 din sec. scris. ferite — lar polone. lui ctc. act vasluian (1766). protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**. 1650.liei al Mitropomuntene (1750). boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729). procesul unei opincrese (1753). o tire despre Asachi tiri nou despre Despot. 12). — 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu. stpâni- rea Iui în Moldova. despre a lui Piatra Neamului (1765. relaiile lui Polonia. chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). 17-lea). . „neamul Dingi" (c. 83-101. 1785). daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676). înainte de Domnie. vân1783). o danie rea Sf. 2) pp. Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792). Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie. 1801). se arat petutun în trecerea Despot. o po- runc domneasc de (1860)-). pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. 3) pp. bilet de trecere (1754). oastea (1687). . Vineri din Târgovite.. 141-51. oastea veche (1600). .

6) N-rii 44-46. pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf. in 5) N-rii 40.3) „Cum se face o noblee". 19l6. Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec. 47 (in franuzete ibuCctinuC iast. Gheorghe din Suceava. 7) N'rii'63-4. 4!. 8) N-rii 64. — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp. XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -). i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855.=). 181-86. un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827).2S8 zare în inutul Neamului (1604). din partea unui General guvernator legturile . Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului ''). ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) . 192-4. 77. 11) n-r 91. asuvire. 4) pp. pp. 84-5. 9 do:. 43. miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î. 179-80.— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A.i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)". 48-52. târâ ârii vecine ^) . o cheltuiala de nunt (c 1700). . Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia".. O judecat a oUrii noastre din 1877.— O descoperire privitoare la llie Rare". — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"'). 10) n-r 72.94-5 12) n-r 74. pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^). 196-202. 189-64. 9) n-r 6."^) i 1859-66 sub Cuza Vod.Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana". Hurmuzâchetii (1834)'). Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp. Rosetti.

a Sârbilor Banat. în limba iTancezi in ^uCe. 112.e. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^). 10) n-r 112. are înrudiri cu familiile de sânge ain . 3) n-r 91. 13) N-ro 116-17.— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^). 4) n-r 96-7 n) n-r 99. Vleni. tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^).— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). istorice puine ce noastre'). 111. arâtându-i istorice. 14) pentru studii 10. — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^). Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale. cu decât prin fale.—/?e/fl. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" "). 2) n-r 90. cari de fapt nu istoric. lsând la o parte tot ceia ce în tradiie. tiragiu aparte. I9l6 p. real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora. S) n-r 11) n-r 109. 7) n-r 104.//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^). 12) n-r 115. Grecilor i Sârbilor. î9l6 p. interesul cultural din c. din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice. 9) n-r 109. culturii noastre'^). . pe care i ind c în acest studiu. meritele fiecare.289 multor persoane.tinuC Iai (1916) n-ro 1-5. culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •''). 8i-2. O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor. faptele lor care cer înlarea în ranguri. — — (\828'39y^). francez i spaniol. 111. pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern. lui i România (1877)^). în iluziile i) n-r 79. cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. pot fi stabilite atent. pe baza intereselor economice inexorabile. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat. cât i a reginei Mria. inst. 6) n-r 100-1. 34. la!. — — rile noastre despre Koglniceanu"). i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul.

începând cu epoca antic "*). Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). tip. 103-4. 91. statri „Ce înseamn popoare balcanice" '). trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. 4) pp. 42-59. 48. a) pp. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. pentru ele . 3-9. Arat la început împrejurrile i modul. popoarele balcanice. scrise de el însui. Statului. 122. 3) lai. i9l7. 1915. 9) Iai. p. trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni.. 293 sentimentale. 81-87. I9l6 p. p. aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. tip. pp. 10-47. Vleni. care vor adnce o armonie au la ^). cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. Jbid. 7) pp. 5) pp. Statului. . Bucureti. împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai. 63-80. Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. 8) pp. 1917. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti. 1916. Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. 5-38. poate s €u baz exclusiv modern". 1 '^) Crimeei ^). partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst. 1876). public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. conclude. 10) pp. asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea. 1916 p. pp.. 91. c tot trecutul ne dovedete c. o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. 48-62. pentru lumea apusean. Vasile e din Bucovina (n.

Pumnul. in 5) pp. 43-63. deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în '). 32-42. 559-580. partea aceasta s'a''. întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). 1916. 1-13. O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). 173. al Aa ^). 14-31. despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) . „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). 90-122. Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . p. 13) pp. 97-131. 39-68. piedicile puse de episcopul Hacman. 6) pp. Având la în- demân întins un material istoric : bogat. 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai. 3) pp. tip. 1917. 64-76. pp.tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. 10) pp. 14) pp. Paris. Ucraina Petru . Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. 1917. ne d o expunere tiinific i solid ^) . pp. la pp. „Progresul". 16) 15) pp. 1913. 100-172. vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). 12) pp. partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. 7) pp. prin Hurmuetc. 69-90.: . ^) zaki i A. . 3-35. 41-83. 2) pp. tip. 77-9(3. „Progresul" p. a d-lui P. 368. 4) lai. reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. 9) pp. al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. 132-UO. Poenaru din 1831. . pp. 36-99. i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . pe toate cile. 11) pp.

i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul. E analiza cronicii Lo- Branite. asupra. ca pân 1836. 7) pp. 15). relaiilor noastre cu Frana"). 5) Vezi i conferina lui lorga. 4) Iai. 8) pp. 9-15. Dunre. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. „O cronic nebgat goftului Mateiu. tip. în momentul acesta. 338-367. Cost. Paris" (p. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252. lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor. Anglia. despre nite afaceri ale sale intime familiare. de valoare deosebit. Rusia. Stolnicul Cantacuzino. pela 1685 (publ.poCe. 1-9. care mergea pân 1558. 2) pp. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. 1917 pp. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. Cronica 180O înainte e plin de noutate.on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni.a Cui Dla. 1916. pp. 253-337. 6) pp. la c care stpânea absolut. 3) pp. Rzboiul al arul Alexandru I-iu . 7'arts. Portugalia Italia. Iai. III. Mitropolitului în de A. 104-113. 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9. deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp. 10) 75id. 22-54. . Dacia. Serbia. Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const. — Iui ^Despre cronica vici. aici Conachi'^). Conachi (1840 — 46). Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt. ale poetului Belgia. ci 1915 p. 114-125. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. fiul lui în seam" Ia ^). 9) neuista istoric.

mollui doveneti . Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. . extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . pre'aii români în Rusia (sec. diferitele popoare în ce Europe. — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^). musicani domneti . 2) pp. S) N-rele 47-50. . cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari.Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. nu întors ^) . 6) N-ro 45. lai. 5) 7) N-rele 46-68. 293 aceasta i cea editata de par. 22-24. 2>22. 12J. Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). .. 3) pp. popoare^). lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus. Statele înfiinata de congresul din Sârbia. popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . B. testamentul Doamse toric". (1748— 1785) '). sufletul naional formaiune . si 6 doc. . 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. N-rele 51-2 I6îd. 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat. 15-17. nasc Ruset diferite O 776) dn . la s:aunul Moldovei. I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753). N-ro 4t. Bobulescu {in . Ducule pretendent .Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. 1789)3). Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ). Dp. -9) . neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. Stol. 1917 N-rele 44-61.

prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^). în românete a acestui Românesc. Jbld. trad.. 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. N-ro 31-32. i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc.. din Moldova 1825. al XIX. brut. „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. Neanul Românesc. universale. Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. lupt in 2) N-rele 55-57. eare în prin felul cum i-a fcut d România. ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat. lemne pentru coli (2 doc. . . 3) N-rele 58-61 n-ro 5 . fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic. a caracterului care avut din capul locului. 1917 n-ro 40-41. 53-41. Tlomnio. N-ro 30. . 198 p. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^).Gânescu. arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. DleamuC .uj~Curopa. preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului. se face comparaie între felul cum s'a — : . spusele unui francez despre Gr. 117. tip. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române. Maramur i Satmar. 1917 Ianuarie) scris în de lorga. 1832) N-ro 35. A) Iai. transformând concepia ideal într'una material ritoare alte . i CLpusuC în revista englez aS. nu formata din dorina popular. de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp.1. „un element nou : exemfcut 1859. a cerinei creia rspunde. No. Watson — {jfCe.

trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. 5) pp. 4) pp. misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei. fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. 6) pp. le-au c . de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica". Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv. zadarnice. de instincte rdivergente. i hasarduri. care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. i -în epoca roman. . în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor. popoare de sânge deosebit. pentru o lung dar fatal conveniune...i:are-i alctuiesc. influenele paal pale germanice. ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. toate. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul. ci numai ale unor combinaii dinastice. 39-52. 11-16. 2. regalit- ile naionale 1) p. 28-38. aceste podeci. nici situaia poare. 3) pp. c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare.. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. 11-16. nici baza vechie anteroman. au venit gata formate. Boemia i Ungaria i operele lor ^) . 1-3. având dac nu contiina. 1.fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare". 17-25. Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. Habsburgii 2) pp. 295 . localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) . in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii.

ei formau cât de tot aa de puin un popor. în ce priîn vete crora >i fapta.. 2) pp. obscur. s'au supus. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german. 3-5. pe vremea strmu: trilor. 17-iea-). principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel. omenire. p. ct ar V. 5) pp. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. radical curit de pcate trecute ale omenirii". oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^). i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul. Peitru ca. 7) pp. i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. Neamul Românesc. spontaneitatea revoluionar a altor generaii. 3). i: Austria nou i carte. crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. pp. a unitate ei o mai discut. 4) pp. slave avut. Aa c rasa.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". tip. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . 6) Iai. concepii originale. a adus istoric. pe urm. dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. 1) pp. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^). 1918. iniiativa creatoare. c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete.. 53-65. 5) pp. i celtice. naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. . formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez").. 93-104. i o datin politic. 7-20. ICS-IIT. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt. iari la deosebite epoce. 6<5-78.. pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). idei dela ivirea pe de scena nou. german nu e pur. ci un amestec cu popoare finese. 79-89. i:3. o ori contiin naional. ci dimpotriv. Germanii n'au inovat.

12. — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii. 3) pp. nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei. 7) pp. 1(^-114. au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. — „Noua rr. — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c.'•) pp.. 33-41 . — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. 52-62.* afara de regalitatea merovingianâ. 74-S8. Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^). care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei. I) necum 20. 115-121. 63-73. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare. „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art. cum nu veniser pierit. 7) pp. 21-32. c — — iau dela alii. literatur i aezminte. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck. 80-105 6) pp. a conduce". V accidentale. cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. 9J pp. aceasta fost într'Insa. etc. prin care Germanii n'au cptat „libertatea.icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. 4) pp. 2) p. mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. lor. cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti". au czut princip. lumii. — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). puterea de ci ai crea forma poltic original". . când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^). un singur aezmânt p. 10) pp. 41-51 8) pp.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. Regaiitâi'.

4) pp. 1822). 1808). 1918. pp.298 i un singur principu nou omenirii**. uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris. Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. Ion Callimachi. Lpuneanu. Sava la 1818. prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. Lascarev (1789-81). sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. Govdela. Lochmann al Iui chirurg Sf. 3) pp. Fotino Alex. 1845). 10-15. i spier 1770. — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const. Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. un Kohary în Moldova (1737). un Provensal Alexandru — . . de Alex./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. artându-se i limba IV. Ro nanii i Austria (1738). Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . ^). despre 1848. Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. P. i uu strinii din Moldova (1827)^). i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie". Elîsabeta : vrocordat (1715). . 16-20. Alexandri i . un roman al lui Nicolae Vod MaSt. . univer- forma prezent. (Iai. — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S. uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. Vod Basarab Domni basarabeni Alex. polit cetiri italiene la noi. tefan Toma.. dram de Rozie. 21-95. Auerbach 0. 1-10. . director al colii centrale din Iai (tip. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. la trad. la la Iai (în 1769). despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. de scurt privire sintetic. din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B. Ubicini în la 1848 2). familia Stamaty. Iai. 2) Jbid. Iaii în 1770. si Note polon extrase istorice Sarnick!. Varovia.

urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). plin armonie" Lista ^). cu planuri de viitor. lorga. pp. 110-15. 50-(i3. amestecate cu discuii filozofice. „Moraliceti haracteruri" lui ^). cu mustrri aprige. o jalb a sate lui lui Gh. 10) Jbid. 5) pp.. un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). „Varia" mormâutul Const. care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. de cltorie. „Divanul lumii" de D. "). Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea. 79-92. Cantemir. 1914—15. rural.. individualiti. Paris. in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. tip. Asachi din 1846 pentru '"). — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. Marmontel „Versuri" lui ^) . O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. 9) pp. Vezi dup Drguanu i 8) pp. Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. 31. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. 13947. Codru Drgaanu. cu Ringala. l-ie. — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. noi. la ^) 1824 la 2). . Mitropolitul foi Ignatie (1815). 3) pp. „Istoria Valachiei". 299 . — •mânâstirea Grjdenii (1721) . . oameni. 12) pp. 2) pp. cum nu le poate da decât un suflet. la Buda Costandie episcop de Buzu (1813). 116.49. 66-73. 74-78 i 93-95. un articol inedit „Serbarea Patilor" de M. obiceiuri. a : crui oper scrisori e. perirea Americei" de . 4) pp. traducere din francez dup ^). 64-66. panegirice înflcrate. 29-30.^fluenele strine ') . 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. „Pirostia Elenei". om foarte învat. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. Cantacuzino. o cercetare critic a tot ceia ce vede. 96-109. elevilor Blcescu. 7) pp. . 21-28. 6) pp.

din 1859 . condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia . Muzeul Soroceanu. îupta zice autorul. apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791.. n-ro 68).— 300 evenimentele dela 1821 . . din Moldova Paris (OZeamut Românesc. gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. 1 . 4. Alex. Ioan Caliimachi.. 1739 /âid.. 163-4. 1691.^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina. act despre grania Prutului (fî82l)2). odoarele noastre (1866) noastre (1868). armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. întâia gramatic basarabean româneascâcle I. n-rele 98-103 ."*) Avem în ] Polonia. în . relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. 71. Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571. ofieri. 47). „Tighineanul" (I8?0). Burada despre Românii de peste Nistru. nro. 151-62. 16 8. o poveste „Rodia" de Sevastia uu . stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru.. unde se aflau pe la 1400. doc. n-rele 91-97 (i e. . . Basarabia Toma. Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769. '). Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c. din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th. i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84. Note 1846 i influenele noastre in Ucraina. n-ro 100. • 6) /6/a'. lai. /6id. încercare de unire a Românilor din Austria (1548). i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei. I9l8 n-ro 67. Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru... etc. fiomânssc. arat pustiul din Podolia.. Rumânii iSlaviidin Austria (1848). un medic francez Dr. 1918. /6id. Anexe: un doc. ^) 2) pp. Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id.xtras aparte p. Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. n-ro 19). — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. i fica lui Mare la Alios- cova ^). n-ro 95).

n-ro 114. 4) Alte note istorice Ia : p."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc.. profund" despre Basarabia la . economistul {Idid.oi A. 1) 76îd. „desvoltarea drepturilor 1857.. O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac". întâia reprezentavie de opera in lai (IH31). romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id.. n-ro 101) un ziar din lai. Aurelian. o carte rescu. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip. Gh. no 113). dascl in Slatina niun. despre situaia noastr. . ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd. necunoscut a moldo-române fa de .. — actele oficiale în „Andrâssy i I6id. E. . 1862. n-ro 108) o votare interesant 2) /6id.. Ardeleai din Sassebes. lJ-64. biserica din Mrgineni (jud . 33). cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig. a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812. pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. n-rele I... ^) spiritului în românesc în Basarabia.. Aus114-15).. n-ro 109). Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r. Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id. n-ro 106-R9. O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui. O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul.SS7 (]6îd. declaraiile lui Bismark despre Frana.. scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. Tucher Ion prin Moldova despre . anonim) ]6cd. n-ro 105).. probabil nu românesc.. extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844. ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova.')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". tatl lui P. \6îd. n-ro 102. n-rele 117. .301 teratiira româm^asc. 116. 1479 {\6id. 3) /6id. n-ro 110. n-ro 104. cltorul german (\6id. n-rele 104. 1868: navigaia pe Nistru inc din sec. n-rele 109-112 (i tiragiu aparte. n ro 117). 114. scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id. Canini. S. din 1593. tean în 1823. originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea. publicat de Potemchin in 1793-92. tria i Rusia la lSo7. Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri. o profeie bulgreasc la 1. \6id.. etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S). „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116).

. Ceahlul în literatura italian (1862). . rector (1861-2) \6îd. trsura arului Nila noi. (1864). {96id. Repey. subt regimul înelegerii verbale. nro.. no. bucovineanul Nichifor Iliescu. I . O comunicaie valoarea 121).^) — „Mihaiu Kogâlniceana. 163). tipografii crainel la l librrii la 1865. Nic. întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. no. 128). 1739-40) \6id. 130. no. al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). o scrisoare a Iul Const.. nro. Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id.^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-.. 216). n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. româno-francez dac Boerebista i prof. Bleccu Celii (1859) I6îd. 133).^) româneti 1845. Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N. candidai la colae domnie în 1859. 119). no. no. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian. 3) I6id. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. T.. tip. poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd.. obiecte de art de pe . 147). {96id. . no.. 138). nro. 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui . Duca. la Paris 1779 din biblioteca boierului St. cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc.. 129. 302 Aliana".. no.. (1706. la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. 122) coli caMoldova (1846) I5id. 1840. Alex. 140. no. 150. 120. etc. o discuie de pe (16/d. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy... nro. n-rele 13?-130. cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id. IstratI. (1854). 155-56) 1856 (\6id. no.. tiri despre vechea Basarabie (1859-64). pierdute (16/d. Francesi la 1878 (lâîd.. no. no. etc. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. Gh. francezi Ia noi în 1859. Bagdat la 1845. Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. Rosetti la 1859. în care spune c merge pentru . (I6id. legturi cu Frana c. un proîn la noi no 195). no.. Bal din 1780—90. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id. prerile politice ale lui Kosuth. no. Domn U- Frana i medicii notri (1857-8)...682. n-ro 117. . 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. Cum am intrat în Dobrogea (I6id. în Moldova la .. 144-45. Istoria francezului L. J6id. . . Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su. Asian i N. 126. nro. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. nro.1855. 127) 1864. (\6id. Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai. 118.

cercetând mijlocie''^). no. Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. în toate elementele ei. care merge pe urmele unei care tradiii politice. no. n-rii 342-352. no.. de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^). 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern.') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui. 2) 9Sid. no. o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857). ranii ^). popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României .. carte a lui Vasile Vârnav. neprtinitoare a libertii cretine în Orient. i aici factori interni: clasa conductoare^). ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop. 25). no. 243). 294-5.. no 2M») „Henriada" lui Voltaire. 313 4) n-ro 343. extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo. legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc. 28''>). p. i s Mari. . 297-8. (7^iW. ranii"). 1) 96^. clasa mijlocie ^).— „Politica Mifiaîu Viteazul". 10) n-ro 349. arat factorii interni din România veche: boierii '*). {J6id. (96id. elementele de legtur moral i materiala. 6) n-ro 345. no. unit. se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850. no237). n-rii 292. (tiragiu aparte. 96id. 5) n-ro 344. în care cercetând faptele trecutului românesc. (76iVi'. 1772 {96U. Origina ntatea brie actual". 7) n-ro 346. 2) Jbîd. adin 1842. 11) u-ro 350. Dup câteva cuvinte in^). vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. 9) n-ro 348. 249). no. clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id. : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. 8) n-ro 347. pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia.. 3) n-rii 342. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. care lipsesc între ele') i. {96id.

ale prenumeranilor la crile greceti tiprite. pe baza unor a Anei Comnena. însemnrile româneti de pe ele. 4) /6/d.. pp. '^). româneti (1787-1817)^). pe traducere. Bucureti 1918 pp. — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc. La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite.e. d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784. al Ploetilor. Ploeti)'').. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -)..oista istorica. 5) Ibid. 103-113 (comunicaie la Academia Român). 304 i activ. aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni. . „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii .. ioas gramatic. Daciei româneti" n-ro 329. apoi se închinat lui dasclul 1. cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban. 6) Jbid.. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35.. Ia 2) n-ro 352. i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi. tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. pp. V.47-8. „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. 65-80. cuvântare) 3) P. pp. Gorjan. "). vezi i »Ideia /6id. 7) Jbid. unge d i listele bogate. prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci. îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul. constat i Bicinia. 55-57... pp. „Danii româneti Mihai Vod uu . Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu. pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351.

în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 .xtul Apus. ca i de Italieni i Hispano-Portughezi. mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. unele le sîntem premergtori. dau o literatur 1 ) 76/d. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic. prin obâria.. favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). povestea liric. i la i balada împrumutat de noi. reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest. ci numai cu tradiia odat cuindian." Clugrii. Sacea i Seslav. dela Frana cruciatelor". o imitaie Nord i de Bizdnul din sud. Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. în Aa Const. vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc. pp. Cantemir opera lor istoric. dovedesc c. i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale. i influena renaterii la no?. judeul Vlaca.305 Voivodatele lui Tatu. preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea. legturile i modul lor de traiu. Cantacuzino. noastr. venit din prile noastre la ei. Dim. in comparaie cu popoarele rom. I9l9. n-ro 13031.anice din Apus. Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. „Ctialis". a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. a ducatelor bizantine". indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii. 20 . împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile". critica. arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te.

despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea '). înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi. 3) Ibid. Ibid. neamului Basaraba. cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445. cu arîn Vrnav — 1) 16id. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878). pp. 1874). 135-40. cultur. Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. Const.. Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. la Spanioli F. Rolul frailor Renaterea româneasc ^). 165S. pp. vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. . Romanii din Bosnia. revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. tipul Grecilor din Moldova. Verga. Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. stilului. 162-70. astfel pe când Frana. . Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. „Belgun" ori2) . valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci". cum astfel în acest an. pp. Cabal- .. ginea . 170-87.306 româneasc. grania ardelean (1704—92). i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit. renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar.

Zappa „Trântorul". plin de judecii i tiri despre vieaa economic. danii domneti la Muntele Athos (1487. despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. 5) 76id. 235-39. .. nume la i nou neobinuite. „Din scrisul nostru i despre noi" ^). etc. pp. Costandie . — a lui 3. în în Dealul Spirei. pp. „Cea mai bun carte francez despre noi". rela- greceasc 1847) 5). 93-200. cu observaii nou. pp. 1919). 1856). universal în dauna Francezilor. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. — i 1. a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. 201-216. 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844. . „Un vechi înainte. 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . trad. vezi o analiz întins. Extrase din cartea temeinic.. financiar." (Bucureti. „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex.^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. . ''). rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei". meseriai. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2. . 4) pp. tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A. importana de pe 1650 ostai. 224-31. etc. Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr. 3) I6id. cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. de Dimita (Lipsea. pp. al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea.. . . preoi. 2) I6id. 1497.I6îd. Cartellieri etc. 232-35. Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740). 1559). adec a celor dou principate. 1501. pp. . sat de vieri : Odobetii" ^). 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . ca i acti- i. . vtafi.. Alexandrescu dela poetul francez banul Gr. 232-54 . Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. Originea satului satului. de un real folos timp"').

1856) '). pp. nu pot cari servi. sean.128. dreptul Ia autonomii. vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid. i 1919. aceast chestie Cultura Neamului Românesc.. pp. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru.. 239-54. (f 1875). cunotinele. care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia. 2) Tbld. — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris. i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). pe baza : date cu expansiunile etnice. dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ. cel Mare" "). irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez.308 iile franceze cu Muntenia. cele 2 conferine: 5) Bucureti. 267-270=367-370. pp. cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". Se cerceteaz în activitatea poetic. i 20. tendina moral sntoas. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. 1) pp. cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina. dela în biserica catolic. acum. „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -). 4) J6id. vezi tot hotare et- nice" «0/7I. Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^). dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip. 254-67=354-67. 3) Jbid. piesele teatrale. „Hotare de Stat p. (1461. n-rii 124. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. 1919. reproduce 2 documente . dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . 127- . n-ro. i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui. i termin cu aceste din „Colonizrile îns.l25. când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact. îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ...

— cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^). universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''. i art popular" ^). rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine. I9l0 3) pp. Cultura Neamului Rcmâncsc.309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. . 3o-j4 (foi^ 5) pp. hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea . colonitii lor pot cu atât mai pu. uu 2) pp. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V . nefireti i-o i impocercetarea statului sibile. I9l9 p 170. Ne-avându-l supt condiionate i garantate. Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. tip. necesitatea de a i recunoate român tirbi.in Statului. 4) pp. cântec.. . s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie. 57-76. tip. de a se ocupa de inscripii. Cultura Neamului Romanesc. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. documente. p. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria.* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. 79-99. poveti." naional. 3-31. de elementele de fol:lore. Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti. clâdîr. 6) Bucureti.

13) pp.. de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^). ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. al XlV-lea^). 152-165. 2) pp. începuturile (c. 6) pp. Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora. 9) pp. 39-46. . 10) pp. delimitrile lor naionale. cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". 30-35.). ei pentru cler i rani i I-iu ^°). desfacerea polon i încer. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30. r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. societatea ruseasc '^). 7) pp. '') . 5) pp. 1 670— c. i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi. 1 760) '') . literatura i . 5-19. 105-122. Rom. 58-74. influenele apusene i bizantine. 166-178. 77-87. civilizaia polon i originele ei. Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon. a lui loan Bogdan". societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^). împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . 310 oper. 46-58. marii scriitori ai Rusiei. pp. soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc. îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. 12) pp. 139-151. XVII-lea ^). 3) pp. 125-139. 11) pp. amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. crile unui stat popular rusesc ruseti. în sec. 4) pp. 8) pp 88-104.

3) pp. politic ei. 408 {=Studu . ii cercetri. care s'a scris de atâia s cuprind aici. dup însemntatea lor în desvoltarea întregului. prin monarhii absolute din sec XlV-lea. Va cuta s s ceia ce va contribuie. unui popor care ea tot ce se în stpânire. cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez.. de ce e plin de micare luptelor . elementele alctuitoare 1) Bucureti. Eu — i în atâtea feluri.Ro- fr mani i Frânei. In intropreioase asupra întregei opere. zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate. a „naiuni" franceze fiecare. Serviciul geografic al armatei. de ce este grandios în personalitile dominante. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni. Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16. alctuita din leciile inute la Venim sale. istoria poporului francez. Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. în nvlirilor. 1919 ediia de Academia Române).. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal. veacul al XlX-lea. i atunci la numai. tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez '). se lui Ludovic al XlV-lea. aa II despre tio. dar incapabil de a dup interesele sale.311 la opera însemnat..-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo. Arat s deosebirea între istoria teritorial. adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. aciunea ^). poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul. 9-10. 8-9. încerc ca pentru noi. vom pe asista cu adevrat. 2) p. asupra cum înelege expun lucrurile. tgad noua formaiune organic a poporului francez". în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. p. Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne..

18) 17) pp. regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"'). publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice. 18-8-219. Carolingienii i începuturile poporului francez"*). poporul francez ''^). -'). 329-A7. înFrancezii. 236-262. Neam. 138-163. 287-307. care se pot interpreta. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). S) pp. 45-6!. Bucureti. Î6) pp. 19I9 p. lui Ludovic XlV-lea'"). 6) pp. 12-28. 13) pp. 8) pp. vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. 349-76. i în traducere francez. Cult. reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). 4) pp. 15) pp. 309-47. 62-76. 263-85. în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat. de rzboiu. trece ex- 1) pp. 217-239. 77-88. . 3) pp. Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). 377-408. tip. luptele •'^). 87-137. care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat. contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. 117 . burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). 14) pp.lui formarea unui centru naional francez^). 10) pp. demn la multe discuii. 11) pp. i alt cum. 7) pp. Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). 5) pp. 164-187. i dac ar fi fr îndoial. izvoala Dup câteva cuvinte introductive. 29-44. 2) pp. 12) pp.312 francez '). înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^). Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). Românesc.

chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). bibi. de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat. Rommilor^-).i anti. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). \ iCartea a aprut numai în 1919. aciuni engleze i olandeze cele . Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor.Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . voi. 3) 6) pp. 5J1-2. p. 363-95. lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. a Alhaniei^^). 36-64. a Maghiarilor ^'^). p. 489-92: bibi. Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. 27-35. 86-93.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm''). 2) pp. 94-117. din dumanii Germaniei..iaCc. partea a evenimentelor din contemporan îns chiar. 65-73. german Lipsea. . 7) pp. 433-44: bibi. 13) pp. 74-85. 5) pp. stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . pân in înfiinarea Republice! Statelor. 1) pp. 215-18. 502. „Welt istoria gescliic/îte" . bibi. 9-17. 445-87. IV pp. cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale. De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"'). 58. 4) pp. IV. 15) pp. 14) pp. mare'').S. largul oceanelor (1580—1660)^). bibliografie p. p. Marco Polo. 503 studiuC Curopci suco'^cr. \'\ Bucureti. care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români. il) pp. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. 494. 500-501. 396-432. editat de Hans Helmont. p. 1919 p. pe scurt. 502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. cu numeroase ilustraii. desColumbO. 9) pp. anglo-francez pentr. Mrilor î. 3-. 8) pp. bibi. Bulga- rilor^^). ganilor^^). a Hunilor în '^'). 12) pp. p. 10) Voi. decderea Olandei. pt.hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^).

Cult. -i crticica . etc. care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. 18-30. . 26-36. '21-25. i apoi ^) . Tesalia. 37-42. ori- gina Albanezilor i ^^) . 13) pp. privire lorga pentru a da la ei. 10) pp. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice. adec a frailor notri Aromâni. 8) pp. 2) pp. strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. 62-74 . 2-11. i Balcani: un Stat albano-român. 47-61. 6) pp. Neam. 9) pp. Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). 7-10. în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. 11) Bucureti. BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii. Cult. 43-46. Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. In scurt înf- ieaz : originea lor. Europei sud-orientale). al XlX-lea^). 14) pp. hotra : la Congresul din Paris. ed. 7) pp. francez 3) pp. 11-14. crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. La congresul de pace din Paris. lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. Epir. Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. pe care-1 doresc amândou naiunile i. 1919 pp. pentru studiul 12) pp. Românesc. 11-18. întemeietori de ^) stat (IISS)"*). Neam. ed. 5) pp. 4) pp. tip. româneasc 75 + o hart a Macedoniei. p. 15-20.— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. de Neapolea Bucureti. Un- i al României. ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). trecutul gariei . Macedonia. cruciatele i Angevevului p. In scurt ne informm despre . linitea în '^) . Românesc. expansiunea albanez sfâritul 1) tip. al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. 1919.) 0./za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) .

urm rostul d ei. i . 72-3. 5) pp. tip. oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^). 50-55. unde se oprete beti. O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic.315 mediu bania i statele albaneze'). 2) pp. Cult. 1919. apoi pe expunerea. 7) Bucureti. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. Neam. altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. 67-8. Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^). 30-41.^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. 3) pp. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi''). Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. primirea lor. Românesc. 4) pp. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români. 55-63. i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. 43. Scanderberg din sec 15-lea. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" ''). 8) %eamuC nomân&sc. 45-49. muli i cu numele. n-ro 33-36 I9l9 p. 64-Gb.i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic.] 6) pp.

superioritile bucovinene').. politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. pp. pp. . „Lucruri nou de danie 1) Ibid. — 11 (comunicaie in Academia Româna). 3) n-ro 221 i urm.. 66—7. Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. i strin ^). unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit. 11 i OfC&cunuC Uomnesc. dovedesc „aceea perfect unitate de via popular". preoi. Moldova 7) Ibid. influenai de curentul istoric al zilei. i diferite timpuri. 6) Ibid. V'edem vieaa eranului român intelectualii. 221-2. negustorii. n-ri 1919 n-ro 2C6. învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. 4) Ibid. aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat. 1920 (VI) Bucureti pp. 24. pp. 1919. e9-95. Punând fa în fa dou acte. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in. pân lui în zilele noaau când scriitorii. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor. 243-4. constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii.. observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. ocupaia ruseasc 62—3. gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^). lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. 215-6. reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui.. 17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. 215=6.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . în stratele adânci. note despre (18C6) i de pe cri bisericeti. cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec. la 273-283. opera tipografic a frailor Christidi" . care a existat totdeauna. — 14.31G covina" '). n-ro 206. 224-7. n-o 22. 1 5) neuista istoric. „coala i o bogat list de prenumerani. dela origina însi a neamului^ nostru*..

119—21). toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului. de P. cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676. Florian „Un romantic poet al unitii naionale-. Ai. 7008). pp. 8) pp. etc. 5) pp. 8D-83. 9) pp. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). ' '). 10) Ibid. 6 acte româneti (1807—23) despre moii. pp.^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld.. Roniulus Scrib an"" 3) pp. 69-74. care scrie partea româneasca a actului slavon'^. 2) pp. cununii. istoria universal ale sale. Alexandru „Liicien mmete". aezminte vechi din Moldova. '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. 4) pp. (1581—1798) cu sec..''. 83=86.. al XV^I-lea.') în Iui (1661—56). despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. : 6) pp.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). b'serici. 88-91. 1 dela Petru Rare (7035).persoane. stupi. Rom) II) Ibid.^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc.317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec. nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . 69. Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. lui. dela Petru Aron (6964). . pp. la . 123—4. pp. 2 dela tefan cei Mare (6971. de poeziile Istorii i I. aici. Românii din Macedoolria noastr boierul român. Molnar (1800). 7) 75-80.. Eliad(?). lescu (1837). de discursul din 1836. pp. Muescu (1860). 162-169. Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). Gr. I. Gnescu (1856). . Gh.^) 6 doc. Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie". Aaron 0847). Su- (1852). trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. . 86-88. Teo- dorovici (1824). M. 74-5. . Mandinescu. I) p. Creescu Cerntescu i V.^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ. — 1757). 225-35 (comunicaie la Acad. „uurgii" i Evrei .

vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. cai fiorul de trecut." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi".^) Aduce înainte aceast plant nou. ca element militar în loni. dar interesante contra Mitropolitului. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. Cioconeti. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. ca lare. diploma de nobilitare a lui Gh. pp.. dela Radu Vod Mihnea (1622). negustor bucuretean. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova. cu o interpretare în evul nou. 2 acte latine dela Nicolae Petracu. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. ^) Cercetând. . care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci. apoi în Boemia (sec. etc. 'privitoare la Ro- mediu. pp. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. pro- babil Neofit. încheie spucultura porumbului.. re- lev mâni lor unele lucruri. 3) \bld. a crei „idei. a E i.318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" . în o direcie sntoas. 1) Ibld. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate. ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale. ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu. 201— 2C6.. luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal. (1818—29). care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i. pentru alctuirea unei universale. 170—175.. pp. 2) \bid. aduse. XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea.^) Alecu Vrcanu. în câteva noi istorii izvoare apusene".. 193—201. în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil. se d i versuri „triviale. izvoare apusene.

Colibai. in comveacul srac. 4) Bucureti. Braov. pp. 5) pp.. tip. plectând-o când e prea al cnd ne e greit. asupra noastr in ve6) pp. i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). al — l9-lea) lui Reni. 14) pp. 105. 3-15. Români la 2) I6id. 12) pp. cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu. Const.319 ftin. Aa ara-Româneasc era Spaumann. 1(^-117. în trad. note isforice rile noastre despre. ^). 39-59. 9) pp. Vleni. Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor. 11) pp. vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). care a fost pe îndreptând-o noi. 272—75. 1599—1654). Bucureti. lorga. 252-57. 269. sseasc /es ^oumaîns 1914 p. 8) pp. Neamului. pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. apar înc când deja înfiinat. Wavrin în ara Româneasc ^). apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy. 29-38.uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70. 287. apusean Moldova: Sommer. femei cetitoare la 1850. 1919 no. Mihailov:ci. .. 1920 p. Cultut'a Neamului Românesc. ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . rom. I9u9 pp. Angiolello i W. 275. nume interesante din Oltenia 1857. 1. Q.') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec. 60-74. 96-107. pp. peupk turc. politic i social a terii ^) . llx-27. 26'>64. Minorva. MolMatei de Murano ^) i. pp. '^). Vezi despre influena -chime. Anadol. cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc. 13) pp. I6îd. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. tip. Tennstdt i Schiltberger XIV. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant.. o conferin. 7) pp. 244-252. 128-43. . cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor. Slobozia. 75-95. 262-65 . partea care ne privete. 16-28. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). Câlia. 10) pp. 3) pp. Grazianii Verancics 1) \6îd. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . etc. în revista „Dîe ^arpatâen" II.' i Slavi. et te 24. !JZeamuf Românesc.

dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale. A. etc. i extrase din calatorul francez G. dupâ ienî. G) pp. o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica. din Î860. Vleni. 286. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. Possevino '). 173-82. 144-53. cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. calatorul italian 1911. 212-17. 1908. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. Paul Strassburgh în Kuszewicz. '). producia natural a terilor. întrela când ele nu se afl istorice. divanul. Vleni.. ai 1. Mancinelli. armata. cltori. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). pp. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni. Raguzeanul. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. obiceiurile dela sate Domnul. Le Cier. 9). „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. . 19. cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. boierii. relative la noi de noastre''. Jacob Manuchio. Vâ- lorga in 16. 317. — . Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). 3) pp. englezi: John Austell. 268-285. i orae. politic. comerul. 200-211. •'•) 4) pp. Tommaso ~') . prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect. Taranowski. Ch. 183-99.j9 p. pp. Vezi 7) pp. Grigorie ^') . de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . G. al desvoltârii culturale a omenirii. i cltorul sirian : Paul de.8) pp. vieaa. 2) pp. vieaa social i etc. 241-67. p. . care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^). afiâ aici gite.320 A. Taranovvski. 218-40. '^^ Visconti. Wilden. 157-72. Harebone i I.

20) pp. 189-98. 126-48. Germania sale"). 21 . al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. 61-73. Rom. 1^) PP- 5) pp.nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. 1-12. 9) pp. 48-6\ 8) pp. 19) pp. 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie. 215-25. 12) pp. 13-31. imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). 111-25. 149-159^ 1 14) pp. tip. Cult. 199-214. a. ordinea feudal''). 180-88. 74-86. sec. politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. 11) pp. ^^) i ^'). din Eurpa rsritean Poloni. 239-54. în Rui. (prolegumene Ia 3) pp. 4)pp. 13) PP. Neam. 7) pp. Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^).. 31-47.. dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc. I. 1920 universal). al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . Ungaria arpadian municipal^). Bucureti. noi instituii în Frana: Parlamentul. 6) pp. ^'^). insula Cipru. desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru.'^) . în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). 17) pp. 271 1) o istorie 2) pp. \^) pp. '^) .: . 6) pp. 102-110. sec. începutul aezmintelor anglo-normande*"). imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). . 21) pp. 87-101. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . 15) pp. 255-69. revars o lu. modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). 170-179. i care în p. 226-38. 16M69.

147-64. greceasc. Ruii din Chiev. XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^).— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec. Româneasc". dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave. al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice. Lang & C-ie. urmaii lui . ^) . Paulin. cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr. La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. 89-121. chestiunea Ardealului în sec. H. 122-46. 4) pp. rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^). €) pp. turceasc ortodox i Românii. etc. 5) pp. influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc.lea. 46-62. expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^). 7) pp. prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . galic. 16 teazul. activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii. desvoitarea : literaturii româneti în sec. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic. vieaa dela române: epoca Curte lui i Const. literaturii româneti '^). al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI. polon. influenele bizantine i slavo-bizantine.imperiul ttresc" ^).. 63-89. sarmatâ.322 abia de curând aprut cinlisation 'j. — Întemeierea civilizaiunii în sec. 34-46. lor '*). 8) pp. tip. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai. cu Ungurii. 3)pp. 1-11.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare. influena scitic. 1920 pp. 9) pp. 289+XVIlI. : — 1 — sec. ..^). 12 33. desvoitarea poporului român. Caracterul civilizaiunii româneti în sec. arta româneasc în sec. fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice. ed. întemeierea Moldovei. al 17. colonizai i : cu . desfacerea rilor române de Ungaria. despre Traco-Iliri.

tabla cronologic a Domnilor din cele . francezi (Le Quien. XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). Francezi (Wavrin negociatori : 1444. Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec. '^). 17-25. '^). Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. pp. de. 9) pd. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. Fourquevaux. — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. sub re- Cuza Vod. 8) PP. 55-^4. . neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. XVI+282.323 Brâncoveanii ').) în Domnii fanarioi i 1) pp. boierilor naionale deal în i a poporului. 199-235. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii. acum. in Paris. 5) ziarul francez din 6) pp. i în Frana: Petru Cercel. regulamentul organic. al decderea . 1916. etc. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"'). XilI-VI tabla de materie pp. etc. J92() n-ro 11-12. cu multe cieri idei i apreprezin- nou. pe care le-am Ies vzut e i ^). când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor. stadii sud-ost-europene. 3) pp. 1018. XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. .\ tentativele revoluionare. Note bibliografice pp. 236-64 4) pp. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. Din aceast schiare a cuprinsului.35-5i. Bucureti „C independance roumainc" . dou Princi- pate pp. mercenari i cltori (Joppecourt. culturii Principate în sec.) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^). I-Xll. 7) pp. 264-89. 2) pp. tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. ro- agitaiuni constituional. 164-199. literatura mâneasc în principat. evul mediu''). a. 20-31. al 17-ea^). câteva capitole au aprut fnîiu .

sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur. Vezi în. relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite. francez pentru Unirea Principatelor. 9) Ibld-. 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea'). lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice. traducerile noa- franuzete. 153-93. . 83-119 4) pp. de cultur. 8) ^Ceamut Românesc. ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld. 7) pp. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii. i studiul: 249-51. 262. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^). 10) Ibid..259. 5) pp. 6) pp. i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor.. Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. tabla numelor p. 120-35. 224-66. ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp. 194-223. dou popoare înrudite pe istoric. sfârit arat relaiile din conteînporan. Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e''). In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut. 1919 n-ro. n-rele 247. lor 2). apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. 118. 75-«2. 125. aa ^) .. 127.. 2) pp. 11) Ibid. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). 136-52. nro. nro. stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). 26"' -80. Francezi''). 3) pp. nro.

4) Jbid. altele.325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc.. care se serpentru scriitorii notri.omne5C. dealungul veacurilor. poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale.. n-rele 162-165. 6. 69. care trebuie s în tie.. n-rele 187-8. învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. n-rele 150. Jbid. 156. 2) I6id. c la noi nime nu avea 1) i6id. 158-60. lC-14.. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). . 10-17. Fr îndoial.. 171-181. Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. VII. n-rele 284-87. Istoria literaturilor romanice. 153-4. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. selec- ionând. i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi. 3) OfCeamuC fi. Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene. nro. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. 5) Jbid. 1920 n-rele 5+8.

Trim -) în vremi de dragoste. are toate calitile cerute. venica oropsit i îavinsâ. înc din tine- reâ. (1891). II i tiini/ice. în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune. . „In locul sentimentului religios.i. nioase ale muzicei. Eminescu. 1890. i cu atât mai mult în literatur. i biruit. pp. i idolul veacului e iubirea". Iai. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. decât lorga.. 26-33. începe studii serioase s i publice câteva. dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare. i termin cu cuvintele pe care de sigur. care se lupt pentru supremaie în inima omului. •'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. pentru a î. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. prin multe studii adânci personale i. i rsfrângându-se toate- operile de art. care reproduce cu atâta r. Sully-Proudhom:ne. în Hugo. ca student la Universitate. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. Veronic. numai u-i Miele. Zola.redin toati trsturile acestei personaliti. lorga. critic literar i mult apreciate universale. I. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. iubirea. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant..o de!a Ia. în toate produciile literare.. zidurile cetii se rilor drâm. Baudelaire. nelovit de realitatea crud. cunotea direct vastele literaturi apusene. germane. stpâni detronai lumii de sentimente. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5). mic. 92-103 (n-rii 1-2). pe care a împrumutat. Ie tânr. engleze i. putea c s scrie aa de nevinovat . Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. operile Chateaubriand. pp. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. deasupra timpu- moderne. altdat sora mal timente. în cele- româneti ale lui Alexandri. cu suflet poetic. Bolintineanu.idrzni i delicate. de e istorie asupra literaturii '). ai îii locul iubirii de patrie.

a merge cercetrile. 92-U)2. cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare. i zice: .. englez i 1) 96id. în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. „Criticul are i pentru dânsul. a da starea societii dup starea artistului.327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). 2) pp.5) Ibid. îi lapdâ la hainele gazdei. care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi". i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian. îii XlX-lea din Frana.. 26-32. . spaniol. . Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist. mumificate se dau asupra operelor clasice.apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate". Germania 2) i 3). i epoca modern german. a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. nu criticului împrtete". el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. 3) pp. Adevrat Proteu.. care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. geniilor literare. pp. pp. arate cum aceleai judeci. u îndat ce se el prizma sa original. dar numai apropie de o oper strin. 102-3. . . 071-74U (n-rii 11-12). a deduce artistul din oper. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific. 21 {-224 (n-ro 4). ce produce. a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic. 33-39. ca om. 4) 96id. determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s . pp. francez. aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale. .

a prii originale pe care a.a adâncit tot mai mult. pentru a Ie analiza coninutul preios i. 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893). ca realitate sufleteasc. poetic o analizeaz pe larg. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate. Ne vom opri mai pe larg asupra lor. voi. i care. Bucureti. Culturd Neamului Românesc. scoând în relief nu numai urmrile ales. pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. 400 (toate trei volume formeaz. toate. cea mai urm. „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. c lorga avea ale lumii. s'au luptat între ele. la noi în timpul din i tiin.. Bucureti. care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal. ediia Steinberg. . produs minat 1) i care s'au influenat. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p. parte care a rmas. 1895. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i. care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns.. insist asupra rele ale romantismului în literatura. a semnala prile cele mai caracteristice i I. mar fazei sale „cea mai fericita". modern. . pp. s'au do- i s'au înlocuit. înainte de a acelor literaturi pe care le-a. ediia Acad. tip. aa co istorie a desvoltârit pe baz. ci. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar. 1920. asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia. înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le. prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir.) 2) ." rentului artist. Rom. mai originale. IV— VI din „Studii i cercetri". zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil. I (Evul mediul 1600) p." Tot din timpul tinereei avem dela lorga.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta. în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei. In Voi.

e un neîntrerupt ir de scriitori. care d într'un „stil dulce. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). dup brutala. cruda cavalerie a vitejilor. 53-77. Villeharduin. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea. dar e necesar astzi s se fac '). dup i i din cruciate. d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi. cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. biblic. 1-15. 5) pp. de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp. . apoi „coninutul comun" de idei i sentimente. — la în veacul al XllI-lea. 42-52. 3) pp. :rzimându-se una pe alta au o not comun. la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. venit '). — religios. . Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei. i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . . mutaser. din ce în ce al . entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice.mai clar i mai bogat. etc.- nu e numai legitimat. dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste. 78-91. ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. religioase. 17-11 4) pp. . c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. de unde îi 12-lea: . 92-104. 7) pp. deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. Ia un moment dat dela dânsele". ale cror opere. — ceiace împri.329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec. aici „dup figurile. 12 — 13-lea''). cerceteaz lor ^). »6) pp. 2) pp. 105-113.

de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. a regelui Alfons în proz.. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. unei literaturii peste ce a vastele cetiri. ce cum pierdut odat cu scriitorul. care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem. 5) pp. toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine. 3) pp. pe care le evideniaz aici. 142-53. decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^). peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar.-. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass. nscut .- 330 normale care în Italia lipsete ') . 167-209. ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine". lorga vice: tutindeni. de pretimpului. deci c nici nu. înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^). 154-165. 2) pp. cari mai mult au imitat. Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". „Alegoriile. interpretrilor rmân a mintii. ceia ce vorbete real despre realitate". ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante. alegorice din Spania i opera al ific. — i timpului. Frana. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). Prin pp. . 4) pp. încât. i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice". 114-26. arat culturale strine i. multele opere didactice ^. care favorizat nice.. urma unor ^). 127^1. : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat.

nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. i. iubiri" ^). 198. al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). \'12 i urm. ftarea' ia Acad. în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). 114. Ludovic. Anume care coboar aici toat cu natura. 227-4 î. întârziat al evului mediu francez. 249-61. Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. sin- gurele ai vii. : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice. in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze .— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). care i era alimentat de unii prin operile ]or^).— Din literatura rsun. 210-218. cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. însuflându-i suflet din sufletul poetului. .) 3) p. Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". 299-226 4) pp. enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. aceast Marea Rsritului. spaniol curentului 2) p. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec. între literatura cele romantice. de Boccaccio „acest copil italian Parisului. trivial i agresiv". scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i. Operile celor din scriitori italieni. Rom. copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). sunt cercetate în deosebi ^). se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf. 8) PP- 262-!:'6. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit. 186. în Neapolea Angevinilor. 7) pp. -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. 6) pp. un hohot de râs. o) pp. 1921 no.

II. 23-34. de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^).316. sinceritate i atrgând la sine. influena politic i literar francez. din clasa stpânitoare. pe care oamenii renaterii ^). care apoi literatura istoric. etc în . de sus. cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. zice: „Vechiul curent va continua de desupt. care se zbate i strlucete. 4) pp. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese. ca aceia a Evangheliei. s. In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez"). ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. 5) pp. Chaitier. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). pp. i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. un înjem superior. care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i. mai bogat în idei i mai complicat în form". i : poezia patria". va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou. care selin.. Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. 12-22. 299. Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. smerit Manuel. . Froissart. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". a. ci i în Anglia. Toma de Kempis — care sub o forma. „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular. în adâncuri. limba de încânttoare simplicitate. franceze vor putea s'o înlture. lund dela popor o not simpl.— 332 Juan niol. 1-11. 287-298. 3) p. &} pp. de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. 1) 2) pp 289. perzist Bas- Voi.

i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. 4) pp. care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). 32-44. Spune. i tot odat . poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". 106-125. XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2). . 78-80.. aceast carte este el sonalitatea lui . a cârui literatura. . ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*). c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane. în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^). francez din sec. 7) pp. 120-146. Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei. „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg. . haotic i caricaRabelais. care nou. 2) pp. 3) pp. cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal... fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". 64-105 6) pp. prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin. — e scris îns graiul poporului. 14o-65. 5) pp. Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec. lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. vieaâ rzbate a o învia i cu'). 45-63. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute.

Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. 202-13. de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). 6) pp. dela înalt ideii. de turbat vioiciune. care seduce pera întâiu. cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. 214-32. 2) pp. 5) pp. se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega. riei. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal.. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). 233-56. 3) pp. arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane. unic a a a sentimentului. uurin supt toate raporturile. de o furioas putere de creaiune".. de o elegan. Sunt muite judeci i condamnri^). i niciri pân atunci mi se 4) pp. — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular.". scriitor „de un neobinuit talent. analizeaz i apreciaz mod . confundarea într'o expresie direct. 257-75. de toate gradele de cultur i ')• din toate erile. 276-92.Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri". de lupte. al XVi-lea. 4) pp. . deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului . relief. aceast poem.. Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^). — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i.. 185-201.. e chiar dac nu în recheam pe urm". de o ameitoare succesiune de scene. dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. 166-84. Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec. în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele. 7) pp.

influena spaniol puternic asupra lui. 4) p.^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris. 5) p.. . cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte.. cu — — un scriitor de un talent superior. un „uria." „El trebue priproprie. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor. în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. influenele strine. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate. 293-301. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute. mit cât este. literaturii. se reunesc în Anglia.."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei. care au provocat teatrul caracterele lui.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. cum este i judecat dup lui. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui. cerut de mediu... 3-)2-422. multiple. dac se va arta. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea. 3C5. teatrul." Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare. 3) pp. Peste o sut de pagini. dela un capt la altul. care lor. ale condiiilor lui de creaiune literar. scuzându-se multe. îns nu fi fac alt- ceva decât sal. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic.. 302-3. 2) pp. se vor fixa. care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor". el. o succint icoan engleze d n acea vreme'). 304. studiu original." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil. prin extraordinara lui putere de a transforma. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea. arat vieaa lui.335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii". pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare... o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege.' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice.

corect. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. care nu este dogmatic.^). Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. toate punctele de vedere. 1) p. tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ. fr trans- paren.. abstract. 4) pp. — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec. pe de o parte nu por". 1. care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural. îns „adevrata not eroic. — Malheibe. „Argumentaia.'') om de „o adânc astzi religiositate".^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor. dar în care. \'ol. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile. 2) pp. ') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte. ca o sticl . manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. dei neorâiduit i adeseori trivial. etc.. al XVIIl-lea. moralitatea lui. toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. i tragediile Shakespeare. expunere cir- cumstan ghiurile. care n'a fost un „spirit distins". figurile nedesprite de prolui cedeele literare. lipsindu-i . de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit. — 14 3) pp. de un incomparabil fini." din piesele Corneille sunt greite. Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84). mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire". natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. ters. . 21-34. din i contra cutrii hotrîri. dar a creiat „stilul de curte. înseamn „a p-si o puternic i original.336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. lui mistic cuprins toat tradiia englez. III. 15-20. apar diferite piese teatrale.

„Academiile" timpului. e unul din marile ale literaturii universale ^). care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. . închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar. din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. 3) 4) p. . Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele. întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?. urmeaz Calderon. decât pentru ini- iai '*). i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. 64. nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de . nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". i i Quevedo '). înir câiva poei i prozatori teri. Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana".ale lui fesie. din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. . cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale. nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. 35-49. condiie esenial o valoare durabil. 2) pp. Pela 1660 începe o tura franceza." Scriitorii se înc'iid în italian.337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune. 50-60. din ce în ce mai rare. ca nu viitor gsete îi sunt închise. al XVlI-lea. jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor.

in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. 9) pp. 93-102.. 68-72. 119-132. forma^ . superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^). senismul ^). Arat motivele curentului de înFontaine. Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez. 6) pp. atinge i pe Descartes. apoiopera lui Racine. . care înfieaz mai mult subiecte istorice. Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. strin asupra nesfârite de via" — Pascal. „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). 139-148. apoi istorio1) pp. studiaz i opera literar a lui Boileau^). iar cpta florire. 72-79. francez va o influen mondial. cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . un energic . 7) pp. 111-118. 3) pp. 8) pp . romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp. acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici. 2) pp. 5) pp. Calderon i Quevedo ®). în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). loc de sam în literatura universal. In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor.338 literaturile romanice. Spinoza. Aloliere. ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. dup literatura : i Racine. 133-Ic8. La Rouchefoucauli . înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere.. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. Gongora. 4) pp. devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. 80:89. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. 102-110.

339 :grafia i tiina dreptului. nu In epoca dela 1600 înainte. lirica. Beaumarchais. armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. de care ne ocupm acum. fabula. poezia epica Italiei i . etc. Intr'alt capitol . . „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie.. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit". cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc. cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale''). dar llitirar — s 1) pp.. ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan".raionalist cel veacului. mai dibaciu polemist. in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni. despre „filosoîia" constructiv . micri „e • de o mai electric scpare". dar i în domeniul l'teraturii pure. . se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^). Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui.avem. ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. cu Diderot cel cu „mintea univer- sal". ^). ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare. care exprim lui prin activitatea vast. „filosofia" Vorbind despre ygiez. multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). Shakes. noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor .

Schiller în special prin Goethe. 230-64. Alfieri'^). care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. Ch^nier i a. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea. Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. dup ce druise poporului su o oper imens. formele cugetrii artei. V. fr s dup fie adevr a sa. . dar nu o studii iî direcie: 1) pp. curios de toate. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. care au inundat Germania acest timp. — — într'o splendit oper fr i îndoial. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^). o care. 223-29.340 curente deosebite i. negându-se absolut unul pe altul. spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. Parmi. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. eventual din calitile rasei sale. — receptiv în pentru orice. Gilbert. ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". 222-3. de un caracter natural. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. aparine totui moment. Goethe a lsat. despre „a toate înelegtor. se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. 2) p. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. din motenirea sa. i mre. nespus de variat. — starea sufleteasc ca a lumii. A. G. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. adugând ceva în din fondul su a persona! i. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter. cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V. 4) pp. care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. Gerprin mania Lessing. Millevoye. 3) pp. 223. de caracter individual ori naional^).

341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). 350-65. Guerrazzi. 3H3-90. care e sufletul epocii. Pcrticari. Manzoni moderne" i ^). se dau i în tra- ducere româneasc. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). 347-49. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. 1) pp. ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. 12) pp. 282-99.7. concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. 335-4 ). 1) pp. 340-47. V. 391-397. Delavlgne. 307-17. de Bonard. Tommasseo. ceva despre englez închie opera Citatele de poezii. 306-82. 5) pp. semnaleaz munca literar a lui de Maistre. influena englezului Byron. Carrer. al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii. Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. ^). — percursorul romanitismului. etc privire O vist scurt general. 317-35. italieni Groi. 3) pp. Hugo^) i Alfred de Musset"). reprezentanii spanioli romantis. lirici-satirici» G. 8) pp. se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. 2) pp. „romanul". Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). 1 10) pp. afar de cele franceze. ^^). pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. italieni : S. mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. 6) pp. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). Guti. — în ai Frana. „cel apoi mai întins Alex. 300-3. . : Courier i Beran^er ^). N. Guizol. 4) pp. 278-81.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. poeii spanioli italieni lui "). 9) pp. 264-78. 7) pp. i :- Stendhal (=H.

si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. . decât atunci. care manice i celelalte. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii. 1) neulsta istoric. c de aceast oper. o rspândire cât aa mai larg. mai ales în ce privete amnuntele. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat. va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete. torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment. 1921. a unei table alfabetice. dei nu acesta e scopul crii.. Regretabil numai. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici. — VIII. VII Bucureti.istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . întreb.342 O traducere în limba francez a acestei importante. e necesar pentru a avea opere româneti. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. chiar i Ia în Apus. astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a . ca i calitile necesare. câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat. Ea va aprea deosebit la vremea ei. de întins. oper pe român. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa. pentru n'a prea fost deprins". când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. nu e de o tabl a numelor. Cele mai nou studii istorice (1921). vorbind de relief aici. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. dac aceast lucrare. pp.

. cutând s scoat . Braov. 624>7. 67-70. etc. !>) fcut ita- 1) /5id. rp. ^) cultural din sec. i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^). i prietinul Tur- i Grecilor. Sf. Constantinopol. Frana. Viaa ferii Iui Sf. nici la nu se gândesc un public. 7) lâid. cronica lui Simion de Keza.:-74. Viaa $1 Ladislau. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^). cari ci ne diferite cri pisari. 26-62. prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau". In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22.. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c. '') 1800. in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie. 1921 Martie. 55-62. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . In Belgia. 27-50. Gerard. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. însemnri cu caracter 18-Iea. 2) 76id. pp. cronica ungaro-polonâ. pp. 1848 prin Olanda. Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. . 3) pp. 5l-»>5. Brusa. 8) Qa^eta ZransiCuanizi... la iveal ne privesc pe noi. 4) pp. 1717. pp. din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. nici i sporadic. regele Ungariei Viaa Emeric 1156). de cei la numai înseilat. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. pun pe hârtie ce tiu. /6id. pp. marturi ai suferinilor. . '/. istoria „care nu e compus. cilor domn Moldovei. incidental ori. 6) I6id. notat modeti i puin crturari uneun patron.. episcop i dâ.

capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^). colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). 23-49. Bucureti 3. în ara Româneasc la 1785. 3-6. 1-12. Cult. 11-34. domnie. 9) pp.344 lian învat aici. 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII.^ 8) pp. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). 5-8. despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. tip. XVII— XIX 1) Bucureti. sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . la Intr'o comunicaie francez Academia Român. 6-12. 1913 pp. 37-54. ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). Neam. In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. etc. Vleni. care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii . conprhs d Condres. 55." 1 19il pp. 3 ale Doamnelor i. altele de boieri. pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. 5) pp. influena litic asupra bisericeasc i po- noastr. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. 7) pp. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd. i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. Românesc 1921 p. 2) pp. comerul. internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). .

tip. a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. e de fapt. descoperit de curând. aceast toat lumea o simte nece- sar. p. îii sensul modern. in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. 5. y) p. 311. „istoria evului mediu. cci naiunile. relaiile între Biseric i Imperiu. I din „Elemente . fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. i acela în între acel Imperiu care. de unitate ale lumii medievale. dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. Românesc d. din care l) Bucureti. toate formele impeci în Biseric.345 Un studiu larg de istorie universali e voi. aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . obinuit. Neam. al XV-lea. crezut mult vreme ca pierdut. 1921. ^). VII! (1921) pp. nici nu exist. mai mult subsumat în monarhic papal. ori unde are caracter. putea numi cu terminul. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. . lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. pe baza documentelor contempo- rane autentice. 5. aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. 27-40. Cult. . . 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc. nu o varietate de naiuni. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi. moderne i contemporane Papi i împrai" '). fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. spune autorul. nu în Imperiu.

119. 31-40. 1921. n-rele ^96-98. 27-30.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). 9) In Xeamue Românesc. de interesant e cea In ^). „Miliail ^) Koglniceanu. 25-92. . II literaturii reprodus. 1921 nro. 5) dp. Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. 4) pp. opera literar" partea a acestuia. — alege în 1919. 3) Bucureti. Socecu. 100-115. scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918''). — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^). ginalitatea -trecut^). modificri din „Istoria voi. care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). 6) dp. 209. 159-207. 1921 p. 93-122. pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^). toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. 2) pp. apoi la fcut ^biografia i . organizaia. al XlX-lea". 3-24. revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". traiul vechiu. 83-94.ai a Franei corespondent . cu mici româneti din sec. despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. tip. pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. 7) pp.

— 16^). 50. franco-romn. in 5 2- 7) /6id. 41-5. '20. în sec. po- epoca omagiului i dup. DleamuC ^omâiesc. acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^). 15-16. in p. 5-15. artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. le) pp. aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. 1821. 116-121. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei. 88-122. 19 21 5) pp. 3) pp. 123-16. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. . i. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient. In aceast calitate i invitat chiar. La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. izvoarele nefârite de fleteasc variat. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. 2) pd. 47-8. 26-3 6) In 31-5. traducere româneasc OZcamuC flomne^c. conform tradiiei Cu ocaziunea I. scction n-rele. in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 .347 pentau un învat strin. i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). 1921 pp. voare greceti.. civilizaiei universale. '°). i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti". IX. 17-20. fa floumaine. polone. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). fc. Curierului 1-3. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas.8-170. lorga o comunicaie la Academia Român literare. (i tirigiu apart). turceti ungureti.. ed. n-rele 45-54 p. 1921. relaiile 2. La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . in 4) pp. Bucureti.

pe baza actelor tiprite ^). lui putere de a vrji trecutul. 79-H2. lorga.348 Domni i iile. s învie oameni i fapte pp. în forme nou pentru a o face mai expresiv. viguros. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete. 126-56. care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz. al 16 pânâ la 1700 '). chiar când vorbete a doua sau logisme. 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent. titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. petrecerea. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. Suflet de poet. boieri moldoveni i nobili poloni. provincialisme i neoexpunere. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. capricioase. despre Gh. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. nervos. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi. dar orice naiune civilizat. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii. i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied. neclar. de unde urmeaz. ca de ex. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. e de o originalitate care izbete. cu întorsturi de fraze neobinuite.. 2) pp. 157-170. . pp. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. ^). incai. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici.

ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului.scu. într'o icoan cu noastr economic. mire.3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". vedem un cercettor meticulos. i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. care din comoara lui nesfârit de cunotine. cultural. 1914 32. Ba chiar i în studii mai întinse.349 disprute.". . . Pârvan. în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare. bisericeasc 2) politic. cea mai venerabil tradiie naional. . fcute în aceast epoc. cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice. arta.fidiu . la Cuvântare de la Academie a lui V. prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. ^). cea mai larg convieuire între ai notri. aglomeraia de note bogate. încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii. în ele. unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii. „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc. care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. ele state ale Europei. Prin ea 5untem contemporanii martirilor. literar. încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare. Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. n'a fost întregit luminat atât de intensiv. ajutat de o memorie fenomenal. fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili. negoul. noi !" Din rspunsul p. împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte. e caracteristic. In c triesc i ne influeneaz pe '). social. i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase.

tezele cele faceri. i la pp. 19. dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp. foarte important i interesant. i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse. Nemilor. îi d. de manual turi. Socecu. In ^Ctciunea mitard. Socecu. 254). 3-120. Vleni. 11 revzut i aduI.350 armata '). : tratând cu zilor. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. alta în de infanterie. 293 (ed. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp. Materialenoî se adaug î. bogate tenit. ed. tip. nu sau de bibliografie special. 1912 p. p. 1914 p. de o onestitate caracteristic ^). 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. se stabilesc necon- i. a Bizan- competin ului. dureroas i fecund experiene de probleme. Ruilor. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". Englezilor. Vleni. p. etc. Vleni. întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. popoare i ri a FrancePolonilor. nu metod. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar. reproduce jurnalul su de drum. OfCeamat flomnesc pe 1919. d p. Jn TbuCparia cu ostaii notri". 18. Bucureti. i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. 1912. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. 120-251). Ca om de tiin. istoria altor puncte de vedere noui. orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor. seria 11. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). avea i procedrile potrivite spiritului su. ca întindere i siguran. ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. aa fiinJ. de enciclopedie. . Legturi. tip. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. fiecare putând ci experien. larg. atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. 1913. 252-59). de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. în alte lmuriri. ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. Bucureti.. pline de idei originale. Turcilor. 1912 a git. 1912) pp. 263-83. 25. 7-24. mitar Jlomniei. 1916 Tlomnesc Cderar.i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea.

locurile i ramurile. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i. cu. Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere.Ctu. de toate de oameni. ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând. mai mult decât atâta. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca. Cei dintâi trebue înelei filosofic.' las în umbr sau în întunerec. când îi interzice orizontul. 1916 <lln 1) Ibid. iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. 13i:.i:! (17/3- p. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr. într'o diletant. dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. biete ocupaii de tezei. nu numai pentru a-l studia cu atenie. la acea încânttoare sfial. la omeneasc înelelipsete oricui. 65-67. începând dela sine însui)". ci prin factorii deprtai.Ca a nomitlor d nuzoj'. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern.. care. cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')". a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. i când metoda tot ce e mai bun.35 î înainte fost.i reti. i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr. din generaie în generaie ne influeneaz. câ astfel îl când izoleaz subiectul su. la ecea freasc de orice cercetare vecin. Nu pare fr însemntate. dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin. 66 pp. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare. i abstracie de mediu. dându-i aua fiecare câ ture de iubire. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile. s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. falsific rezultatele.. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft.ra.i noi. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil. ceilali urmrii cu adevâraf istoric. el poate cdea lesne în acea trufie. Se ajunge astfei. . nu va putea face aceast grealâ.. gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î.

s. tele simim în noi. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. pline de învturi toare . o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui. ci alte adaug. i tot . cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni. puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem. taine.fe. Nu-i ei d întreag. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat. Tot aa i cu evenimentele istorice.nn. element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre. i noastre.. i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc. Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu. a pdurilor de odinioar. la prin aceia le c înelegem prin minte noastr.aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î. suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei. In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. fiindc vitalitatea din trecut. lumina care tezaurizat. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg. cul czuta în adân- pmântului i arse.i crbuni. istorice. infinit devine din nou. pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi. câ le lmurim dup cunotinele le . istorice în noi. ci colaborm. dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con. d lumina infinit rspândit.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani. ci gsit. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor. E minunea da din a mai veche a puteriror subterane. cuprinse în evenimente..

— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). plin de insondabile taine. IO. vezi privitor „'Mesagli. aCc Cui CuzaI9ti9 p. „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. Vleni. capriciile i bolile sale . tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. zici valoarea lor real. Vleni. 231^ . conferina instructiv detronare. 19. cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I. crora le mare importan. în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). zice. cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. dumanii si a doua zi dup II. 12S-14S. 59-62. amestecat pe care le cu ironie. pe care nu-i c putem relor. trebuie s un manual de umanitate. 7'rocCaniau scrisori oficioase.mare. element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. de eroism> de buntate i de hotrâre. „Istoria evului de mijloc" in U. 1915 p. Bucureti.eoista pedagogic 1. 2) Istoria CiteraturiCor romanice. direcia curentelor în care aceste evenimente se confund. are un rost mai mare de a-1 admite. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir". 115. cci cetire. \>S2 (n-ro 3-4) pp. prinde cu mintea i. într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. I9l9 . 168-9. nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^). cum nimic n'a existat. care o fcea crilor de tiin. in revista „Ct. 3) Aici pp. 23 . la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal. fi i p. învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. atribue cu ''). structura fizic. nemiloas. Vleni.Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia. Slavici. Vod Vod {1659-66). Cuza p.

11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc. un popor întreg nelu- trudete a crea. 1920 n-ro 23S (14 Noem. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care. dac vom rmânea pe piscurile noastre. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi. de înfilo- date. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit. orice rol.i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai.). Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie.354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. scriem i s predm ceea-ce trebue. Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. stabilitoare de genealogii. poate. o e în aciune numai vechiul a. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^). scormonitoare de drepttoare de logic. Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat.i. ab- fcând de nebuni i arlatani. o cere vremea tre- noastr pe care str. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d.:cie dup nevoile ei. în ziarul . s ele. pe cale de statistice pedante.. texte. „Fcuscruttoare detalii. din erudiia noastr. lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte. Braov. orice. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. închise în teriilor.

o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. de rdsoudre. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. nioyeti âge". al timpului. 2) ^ublicat. al constatrilor nou. urgents. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions. . Dans facilement les un des plus dpoque. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine. într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions. Titmul. frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot.355 -îiu Orice subiect am trata. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei. efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. ediia Ministerului de instrucie public. pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. s-1 interpretm în sensul vremii noastre. însemnm fie i nimic. Vleni. l'effondrement d'un l'humanit^. de „magistra vitae". cerea. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps. pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat. de care am p. par des similitudes fallacieuses. în înc în 1913. cu care se îmbogete istoria. 1913 -49. scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment.t împreun cu cealalt. des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. 1) Idi'd. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. '^îndat ce trecem de domeniul.. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle.

elle part des sources le des sources caracteristiques. grâce par forces. 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain. des biographies. recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. Si nous ne la donnerons pas. pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu . a un monde desireux d^ja enorme. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique. l'histoire. des ^tudes cronologi- ques.~ lesquels se baseroiit . voire meme des oeuvres qui veulent influencer. sur une analyse critique qu'il ble de refaire.ell y et. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. et dates. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. donneront. figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile. m^caniques. nous repondrons sans doute: non. qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin. faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle. qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. de Ia maniere Ia plus large. de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs.2 . aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. des trans- formations anorganiques. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. vitaux de notre milieu. le doit avoir la vivacite. besoins . d'autres. historique qui est une pârtie. est donc indispensable de donner. des developpements et nationaux . Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant. pernicieuse. le de I'avoir. maintenir ou transformer. la chaleur. bases lui sur un travail. caractere practique. Mais ce n'est nullement Ie cas. Et pas un histoire universelle „erudite". ele verifie sur Ies ouvrages de second main. Ies informations sur est impossises.

ce deux mots. pp. 7-P. 4) In „Ca grand la encicCop€die. 18. qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge. 18-18. Pentru opera sa tiinific bogat. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic. avec litaires et politiques • mouvements mienfin. 2) I6id. temeinic i original precum am vzut.biseri: ceasc a evului mediu imperial 2). dont 'de la synthese. de Ies relations rOccident et de l'Orient.'' . i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces... traiter en chaos de faits. pp. provisoire de cette organisation defensive. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen. 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii . pp.uirz Ca 5) Aici pp.. Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*). —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id. 3) Jbid. pr. Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). ') Arat cum a fost privita istoria i. em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale". Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc.. celle des et villes. voisine.• 357 '^aisonnements. comme mais reconnaître en «aussi. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence". -îorga. 39-41. i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre. 204-8. r5-16.— meme temps le caractere opportuniste. preservatrice. 5-7.

Popoarele ca creaiuni necesare. au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale. druind. 39-41. în pagini pline i i defectele ei '). unul lucrând asupra celuilalt. organice din factorilor acelora viaa cultural. . El nu e curat. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri.. fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. 1911 pp. I6cd. supuindu-se pe rând. 15-16. acestor factori hotrâtori. — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. energia câtigat a acelui popor. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene. popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar.. într'o grandioas lupt tcut a pcii. acestor desvoltri stpânitoare. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. legi psihologice. 121-132. tot aici mai sus la pp. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente. a celor dinsolului. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri). diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. pp. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor.. Iar ideile pe care ele le pot provoca. cucerind. împrumutând. 115-50. adânci care se vdete prîn mijlocul lor . 7-9. din substratul a unui popor. nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. sigur ca o alb. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari. unitar. linitit. 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . repro- pp. Vleni. ne noutate concepia prin- sa istoric. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. ' .

unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare. prunduri. el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. caracterul i misiunea ei special. solidar. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. unitate fireasc. Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui. unitar.. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. 359 viaa lui organic. frâmiând nisipurile cu altul. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. se înoete prin ce las din fiina porul. se cur.. aceasta e misiunea de astzi a istoricului. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. A urmri si toate aceste prefaceri. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas. el moare | învie. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp. ele deaerului.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac. îmbtrânete i'se face tânr. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. în fiecare clip. în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate. lui determin putina care de a asimila. i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. . Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. EI crete prin ce câtig din afar. aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. i.. are sa într'o anume vreme . ele deschid calea vântuiilor. care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre. stpânete pe istoric" '). 133-35. din care aceste obiecte studiului su fac parte.

360 sine. strmutri. Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^). aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. 144-5. tiina . ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. . în 134-39. în care noi vorbim despre noi. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. fie transformri. cu ali specialiti. 139-41. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit. o revoluie n*o intereseaz. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. Faptele istorice nu se reproduc niciodat. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. gsind aiurea. nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce. 2) pp. aa de limpezi. ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. întocmai. ci urmrirea acelor legturi de cultur. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. potenri cât nu mai i slbiri. Dar liniile comune exist. O nvlire se explic prin alt nvlire. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. de cele mai multe ori. a i i cuceriri terenurile. cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. dac nu legi ca în alte domenii. i de cele mai grele probleme. încât pot da. 3) pp. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel. alt revoluie. cari nu cunosc. s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su.

excluztoare ale s prezent. revoluii i binefaceri coal. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. anume istorica sens. . rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. 146-148. individuale despre sensul unui fenomen. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume. chemarea istoricului. însuiri osebitoare. ducând cu sine fapte bune i crime. Studii de lireraturâ. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea. în care ideia politic. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei. toate acestea nef ind. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. nu va da altceva decât note caracteristice. crize i pentru fi i soluii.361 •experiena sa variata. de arta. A-1 reconstitui sluji. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. în epocele cele mai fericite. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. o datorie fa de sine însui. stau îndemân. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. izvor. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata. dar incapabil de a i) pp. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. de filozofie. introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. Dar unde poate panice.

echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. împotriva cast desvârind forma pân sufletul.362 raiunii. un idealism mai curat. Fcând du-se epoceior. In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor. timp de secole. cu toat superioritatea lor. nu sânt decât manifestri ale vieii naionale. o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce. înfiându-i viaa. care. naiei sale. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec. parte dintr'un popor.. este s i de tendine. zarerie. e dator s inând la contimporanilor studiabil". Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. i hotrâtor cf literatura. de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane. icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc.

dând tineretului ce vine dup noi exemplul" '). nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase. când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric. i politice. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. . istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale. de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre. pe toi. 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg. i respectul tuturor genera- 1) pp. în schimb a avut idei. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. 148-50. cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. de nu strbate toate timpurile i. i alte domenii. Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli.363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^). culturale. ce trece în largul ocean al istoriei universale.

.

istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI. Studiile istorice anii VII.. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III. — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii.. Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor. 36r . — Activitatea istoric din V..CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I. IV.

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY .DR 262 I62M4. tefan Activitr. Mete.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful