Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

N. lORGA .

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

324-52... Bucureti. Studii tip. 285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui. . dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea . tip. p. p.. rom. Ind. naiionalisation**. XLIV+180 Minerva Minerva istorice. 67-74. 184 . 191 epe" Un act ' în Ibid. CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu.. Stolnicul". „Documente privitoare Ia famifia Callimachi".. despre Vlad dela Despot. 94-6 „Lucruri nou p. CLXIII 49 Ia tip. 136-52.' „Scenes „Operile p. p. XI+565 I. tip.. 46 46 în „Un document ribid. lui Bucureti. XXXVI p. 1902 23-25 p. et histoires du Passe Roumain. 46-7 luptelor p.. 17 n. p.611-33.„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare". 227 58. XXXV. familia Cantacuzino"... Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid.513-21. 49-50 Bucureti. 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). 416-30. 4 Constantin Cantacuzino tip. p.. „Despre Cantacuzini". „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul . 49 Mihai Cantacuzino. 233-44. Bucureti. p. 149-61 . cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid. „Documente privitoare Minerva p.. 810-12 .973-93. Bucureti. p. 337-50. Minerva p... Socecu..p. Un proces de des. Bucureti. 48-9 Bucureti. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid. Minerva p.. Bucureti. XXXIX + 223-|-6 cliee . 360 tip. p. lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid. 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid. 64-5 4ip.

395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân". XXVI p. 61 n. cu note explicative. Sturdza".. VII cu privire Ia istoria Românilor". „Note critice interne ro- 'mâneti". . 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D. Bucureti. privitoare la familia Callimachi". 15 t „Cuvinte adevrate". Socecii. Minerva. . I. p. Gobl p. Bucureti. XXXVII nou de danie dela Mihai . tip. 55-6 „Notes et extraits III. IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699.. „Prinos . 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui . p.. 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". i misiunea Academiei Române" tip. al ârii Româneti (1635)" în Ibid. „Contra tânguirilor p. Acte relative teazul (1594-1602).' p. D. tip. A.XII „Sate i preoi din Ardeal". Cri reti. i rvae.80-84 65-66 „Documente tip. + 720 II. Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. V. Bucureti. rzboaele Socecu. A. zapise tip. Minerva 343 . Bucureti. 1132-1142 . Bucureti. p. domneti. . 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare". XV-e siecle". Minerva p. p. tip. la istoria Românilor*. scoale vechi" în Ibid. . 626-41. p. p. Socecu p.62' tip. Bucureti. lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. Tocilescu". Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris. Bucureti.. 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu. V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip. p. 1-127 în . Socecu. 57-59? . 435-44. XII (din lecia „Hurmuzaki"). p.. Bucu. pân la CCCXX + 345 . Bucureti. 705-709 . Bucureti. XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip. Sturdza".

p. IX + 655 . coperite în arhivele sseti)". 84-88 1688". 283 . „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti. . Socecu. 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. explicative. i Arge". VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n. p.XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p. Bucureti. .88-89 88 . XXXVIII p.. Minerva. documente cu domneti. Rom. Bucureti. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare. Bucureti.'.. 80 n.. Rusia asiatic". . 89-90 Costache (1763. Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid. sec. „Câteva manuscripte i documente din 35. relative Ia istoria Românilor" I. tip..77-8 ar i strintate . 20=79-98. 122.. t p. p. . 71 Ibid . 7. p.". de istorie roTiâneasc" p. (dup acte des42=99-140 79-80 . 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid.'.. Socecu. p... Japonia. . „Înc ceva despre Ibid.. Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". Budapesta. 71 „Rzboiul din extremul Orient.. Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note). China. i Cri t^p. p. „ Vlruniuri istorice din Ungaria".'^ „Dou reti. . 61 privire la . . cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid. 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p. G.' Vod (politic)". . .'. Ibid. p. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p. în Ibid. ist. românesc*. „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi. 1- 303-320 61 n. Bucureti. tip. 79 . poporul Bucu- 62 tip.. „Mruniuri 413-6. . XXVII. . . 10 „tefan în cel Mare. zapise Socecu. . 381-83 . 866-73.'. p. 175-186. în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p. Tocilescu" Ibid. „Analele Acad. Bucureti. Studii VI-VII.. p. tip.. p. . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip... i rvae cu note Xl+669 111 p. . p. II istoria Românilor".

p. p. . 78-9 veche lit. . 143-6 i lmuriri p. ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. . 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. tip.. Gotha. Bucureti VI-h222. II. 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. p. seiner Sta- Perthes. „Contribuii Ibid. p. secundare. 156 .. . X. „Observaii de cronologie lui cu privire p. 58=183-240 30=241-70 istoria . tip. Bucureti. p. II.. . Domn Româneti" (1849-1856). XlV-1-402. Minerva.. Rahmen 1550) p. tip. p. p. 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid. I. 250. 455. p. „Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". din strin- tate relative la istoria Românilor". la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid. Bucureti. p. Bucureti. Minerva. . p. 225. XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". IX. II p.. p. din în ar Ibid i . în Ibid. 755 . XXXVIII. tip. Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur. 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip.. . 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". Mînerva.XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". tip.71-2 . al . în Ibid. atsbildungen". 18=183-200. 746-751 epoca 72 . I. Bucureti. Domn Româneti" I. p. . 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". VI+312. Buc. în Ibid. Scriitori mireni. .. p. I. la istoria literaturii române Scriitori bisericeti. pentru colarii clasei a II. sec. .91-95 Socecu p. XXXIX. Braovul i Românii. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . . p. 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. 113-121 . I (c. scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p.a Istoria Românilor II. în chipuri i icoane".. 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare".

138 . 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid. ist." sec. XXIx'scc. 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad. sec. ' . p.. Note genealogice asupra mai multor p. 88 n. VI. p. familii. I. . p. 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p. Bucureti. 9:S Minerva. Rom. lit.. în (1780-1830)'" în Ibid. 332 . XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. i strintate 26==33-58 138-39 . 110. în . Bucureti. 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri". Rom. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex." sec. Bucureti tip. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip. p. XI Documente XII p. ist. 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. . 139-40 XXIX.. 336: l-ll i maramureene. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An.. p. XXIX p. XXIX.. 76-7 p. n-ro 13-16 264-270 .. Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. Scrisori i inscripii ardelene tip.XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid. ar „Cri i Ibid. LXVI+303 i XIII p. p. 183 . tip. revista „Luceafrul". Minerva. . . Bucureti. 31 . Ac. 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc". Bucureii. i regete documentare. lit. p. fascico'a II. 146-5. „Contribuii la istoria învmântului lit. XL. Socecu. scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea".. p. LXXI+203 307 p. XXIX sec. Bucureti. Minerva. Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei. al XlV-lea pân astzi". 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor". 142-3. p. în bian Hagi Pop. tip.

— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". . Socecu. 146 157 72-3 „O . I". 257-259. . învau odat . vremurilor p. istorice viaa ': . VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note). €5-82 156 I • . 156 desvoltarea cultural a neamului".I p. 57 istorice diferite în „Floarea darurilor". tip.. lui . 129- . agrar I). 147 — . I. Perthes p. tip.. 120. p. II ' însemnri pp. (1821-1840). 51. XVIII partea Bucureti. Rvaul.. 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip. 89. p. 257. „Ce carte 145 . 33-35. p. II. de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p. . 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine).. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p... Minerva p. le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului".193. 131-2 pecetea p. 1840-48).. Bucureti descoperire : Minerva. Articole voi. 154 legtur cu Bucureti. 195. „Craiova i Unirea" p. 113-15. XLI. feneile la noi" în lbid. I. 91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor. III. Vod Mavrogheni". ^ip. Vlenii de Munte.129-32. 75. . Bucureti. „Istoria Româniior pentru poporul românesc". 352 „Inscripii din bisericile României**.. p. p. . tip. 48 „Vechile biblioteci. (1760-1830/' alegere 55-69. dargestellt. al al XlX-lea II . 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I. . (= Studii i documente. 433-33 156-7 în Ibid. Londra. Vleni. 124-31 a . 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . (1840-48)^ . Socecu p. XV). 70 163 Vleni. . (= Studii i docu147-150 mente". în „Nea- mul Românesc. 183 p.. Româ. (bis 1451) Gotha.119. . . Nsud p. româneti" în „Floarea darurilor".

documente cu note II.. Socecu. „A cui e Dunrea? (conferin). Braov. II . 16 1909 „Istoria bisericii II. Vod" . 262-65 (no. conf. p. de . din veacul al XlX-lea în Berlin. Vleni p. 14. Vleni. „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . „Din faptele strbunilor. Vleni. 230 ' . (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen". ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. p. 138 „Mesagii. Vleni. 160-1 . 480 168-70 p. p. Bucureti. 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". între Români" (Râmnicul . Vleni. . 104.. „Trecutul unei p. proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza . tip. vrjmie . 348 .) . Bucureti. — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense. p. 16 . 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. explicative. „Unirea Principatelor (1859)"." XVI. Le Cler din 1860. 242-3 în Ibid. Vleni. 16 (conf. 220 n. Vleni. Vleni. Povestiri ale cronicarilor". „Geschichte des osmanischen Reiches". 9). p. p. partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor".162 p. lip. p. româneti i a vieii religioase a Românilor". Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". Vleni. .XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G. Socecu. -Srat). p. „O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27. I. 320 n. p. II. . p.lX+453 XVIII. p. 13 reedine regale: Sinaia Vleni. VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". .

. VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. Vleni. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni. p. 218. 1 65. Gotha. 139-151.— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale". (1700-1750) p. Vleni. \ civilisation I . 72. XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p. 180 p. dup co- respondene diplomatice strine" sec. /. Bucureti. 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor". III. Vleni. II (1750-1812». „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". 1. 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" . p. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc". Codru Drguanu". . I „Analele Acad. Palermo. ist. 164 n. 448-9. în p. II. Vleni. 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid. 1 295-6. 140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". p. 17-71 în 164 literar". XVIII -1-350 „ Vieaa O I. p. Bucureti. ei". 493. Mihael Amari". p. p.. ^-'' III (bis 1640)". 1 „Note p. 80 . Originea i ciclurile . 39. p. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. *. Române". n. lv4-428 „învturile Vleni. XIX 170-1 Vleni. în „Calendarul Ligei Cul- Vleni.4 p. Vleni. roumaine" 191-2 . 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. p. 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). „Geschichte des osmanischen Reiches. p. 97-106. 213 n. „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc.

„Generaliti chiJere 24 ed. 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap. Vleni. p.. 31=767-97 .. . . italiai în Turcia în Ibid.. 39. Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid. pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid. 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches. Bucureti. XXI p. Sibiiu"." 33 . . p. p.. 191 198-9 domneti". . \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni. Braov. în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid. 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale". i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. ' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea. relazioni coli' con speciale considerazione p.XIX 1911 Radu-Vodâ erban".. timpul ist. dell Italia". Vleni p. LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". .. 194-7 540. 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc". p. p. I — Bucureti. „Un . învietorul contiinei naionale ungureti p.. 55=211-65 în Ibid. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. la Rom Academia 358 357 n. Ac. (lecii de des- i cuvântri). ViIi+214. Vleni. Vleni. Acad. „Studii p. XV partea 1600). Vleni. p. = „Rscoala Seimenilor împotriva p.' . Vleni. i Românii" în „An. 147-185 39 185 Ibid. cel Mare i erile noastre" în Ibid. 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). 320 n. privire studiile istorice" p. G5bl. Gotha. voi. IV (bis 1774)".. Petru . Rom. p. „Scrisori . biruitor: . tio. al 150 sec. Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria.

. «Femeile în vieaa neamului nostru". 199-204 [ . . p. „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. 1. p. 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu. blnarilor din Botoani. pI Blineti" în „An. 200 Vili 210-11 . 40 . 2. p. . 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. p. . p.. Vleni. legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc". Hurezului.. +162 + IV . 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid. Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni. Vleni p. Ibid. Acad. Vleni.198 „Mnstirea p. 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. 190 în Ibid.'!.212-3 Vleni. 211-2 se- „Mnstirea Neamului. Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid." sec. cunotinelor istorice în învmântul cundar". ei". Lecii inute 274 . 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri". Dezvoltarea i vieata ei". noastre. „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2..XX 1912 „Breasla în Ibid. Rom. 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist. Vleni. . 190 30=835-64. 188: Privilegiul din ai . 77. 89 „Nevoia reînoirii '.. „Pagini din istoria cultural: 1815 ' . Vleni. Vleni p. p. (Istorie a p. chestie). . p. 200 . p. S.. Despre mns189 lui Neamului.. Desvoltarea i vieai p. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A. Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. . Vleni. al Târ- gului Frumos.

217-8 „Relations entre Serbes et Roumains".) Vleni. XV Comisiunii istorice a României f 226.213 Orient". 20 till . edit. în „Buletinul comisiunii monumen- V p. XXil. Vleni. (confe181 ur n. p. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715". .218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup. 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". negustor în Craiova" 216 (1794-1834). în revist svedez „Svensk Tidskrift". p. Socecu. Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. p. 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în . p. â Belgrad). ropa". XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer. 13 S vistelse i Bender. 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n. l64-8.^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches". 253-62 .214 „Den albanska Frgan" în Ibid. Vleni p. p. XXni p.XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice". p. p. Vleni. Vleni. Vleni. V bis. Constantin Bucureti. en Vleni. p. 40+474. 1912. tip.' Rumeni colle lui epoca modern".*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . . „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". Stok- /l3 1^ \/ . p. 213 . Stokhoim. 5 . atribuit Iui Dichitii. p. IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . „Les Tutul" în Ibid. . 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în . 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. tha. V214-16 leni. 30—36 streini p.

Paris. „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile . Bucureti. 226 226 bip. 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont." în XXXV sec. Partea Gâbl. 559-80. au troi- Deux Communications Vleni... le pays roumains"... p. 413-29 les les . clieu .. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. împotriva sudiilor strini din p. p. Socecu. tip.225 în Ibid.. 1601 — 1825. Rom. tip.. C1II+779-18I5 .. p. n. 49 355-7 . 11 Moldova" „Analeh Rom. 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . p. tradii istorice în i Românilor plus în p. -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. în ibid.. '. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid. 311-19 .XXII „Aciunea militar a României tip. 254 în Bulgaria cu ostaii notri". 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes".. II: XV colecia „Hurmuzaki". a Italiei Ibid. „Versuri nou ale lui p. „Ucraina moldoveneasc" sericile p. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ. cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p. La survivance bizantine dans faites. 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid. 7 et 8 avril 1913. Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid. p. plângeri ale episcopului de p. .. ist. 14=347-60 în . Paris. Ir'storiques. 1 „Documente Bucureti. — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2. . 4—343-46+1 în Ibid. XlV-XV-lea". p. ediia Ac.. deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p.. privitoare Ia istoria F^omânilor". .. Alean. Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164. „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad. p.. i p. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil. 1. les âge.. 350 voi.222 „Din inuturile pierdute.. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani"..

Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr. Ibid. „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid.... Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid.. 20=131-150 în ... Alexandru cel Bun"." sec.. 230-1 în lui Mihnea p... 229-3) Caragheorghe. 1453) Ibid. p. p. XXXVI p. 917-21 — — . 447-517 „Steagul .. ist.. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid. 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p. p... 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 . . satului „Dou în Ibid inscripii p. Rom. 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid. 228-9 165-205 în .. i a bisericii ortodoxe" p. 23S . 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An. Româneti 923-30 din c 1780 Ibid.XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni..228 Stoica. .. în Epir" în Ibid. p.. 711-30 . p. p. p. i p... 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' . 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid.. 12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd. „Clopotul druit bisericii Serbiei.. 18-863-80 . „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid.. întemeietorul . un geograf do- p.. Topola (1811))" în Ibid. Veron. . „Privilegiul Iui în Ibid. p... Acad... p. — p. . Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea... • »0 hart brogean în a Terii Ibid...

Cosovo pân 1071-1118 . isforice.218-9 . în . 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). Vleni. costumi. ...i" în Ibid. p... XV-esiecle". „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu". Vleni. p. Valachia e descrizioni del paese.. 145-153 174n. Vleni. Vp. • . în îii Marea Neagr: : I. 191-98 219 . 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n. Ac Române. lui Vasile Lupu" . Dobrotic. • „Arginturile" corn. IV VI+378. p „Politica austriac fa ' de Serbia". An. Vleni. 235 Turcii Marea Neagr II. natura. Vleni. 21-3 Vleni. 264 . 213 Constantin Brâncoveanu ("confe. monumentelor et p. 236 p.. p. Minerva p.XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . lui Constantin VII. Bucureti. Vleni p.. cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid. Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p.9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p. 167 „Cinci conferine despre Veneia". (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin). cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani. Legturi cu i la . 218 ... în „Buletinul inst. Vâlen'. tip. p. 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). p. . „Bu- com. . abitanti religione degli de Del Chiaro. Vleni. . II problema balcanico .. 13 peuple turc". ed.. 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". mon. . pentru studiul Europei sudostice" II. . . p. . 44 236-7 Vleni p. Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p. . V228 leni.. „Legturile culturale între Bucovina (conferine). p. 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice.

. p. în Ibîd. „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea". istorice. XXXVII p. p.. . 17 la = 305=21 Ibid. Vleni. în ibid. i rus în desvoltare paralel" în p. sec. 235-6 fa ' . p.... p. Bucureti. p. Agarici. . „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III.252-3 reprezentative la Români cu spe- . 247-8 .nirescu". . 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi. Partea 1320-1716. 247 austriac „Imperialismul . XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). „Neanul 189-204 Ibid . 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod . 13=323-35 238-52 „Dardanelele. p. . (lecie). „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior". p.. 44-77-120 ist. 24 244 „Albania i România". . Rom. inon. . Ac. „Pilda în Ibid. . 15=229-43 Ibid. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . . tip. în Ibid p.Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova". amintiri istorice". în 29=385-413 252 Românilor".. 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p. Buletinul corn. p.. Vleni. . „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în . epoca 243 voi. în „Câtîva lmuriri ibid... . cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p. «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid. Rom. 249 vieatâ a statelor mici". 49-54.XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". . 205-228 Sârbii. nou . de coala româneasc". 15 244 „Hurmuzaki". rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid. editat de . 244-5 . 76 bunilor Domni din trecut p. 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid. VIU. Vleni. Gobl. Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. XIV I: Acal. istoria Românilor". p. „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p."..

p. Hongrie". „Politica tip. p. 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)". 414 et deHongrie". p. 263 diferite". 130-40.a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. 15 —— . l'histoire des croisades p. p. „Istoria p. 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. 249 n. p. ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". legturile Secuilor cu Moldova". .is de Transylvanie p. . Vleni. p. voi. au XV-e siecle". extern a Regelui Carol .supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni. 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. Române. în n. Vleni. VI+460. 151 . I. Gobl. Bucureti. „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl. 361 274-5 . 31 î. ' „Cel dintâm învtor de ideal . p. 264 I-iu. II. 253-4 254-55 Vleni. „Istoria rzboHiluj balcanic.. 11. tip. 219 23 ^Desvoltarea statului român". 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". Bucureti Bucureti. p. . ale 404 nespecialist a. «Cri Vleni. Bucureti. în p. XI+l 79-272. în „Buletinul comi- istorice României". 265-6 et „Histoire des Roumai. 93. 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu. I. I (Pân la micarea lui Horea 1748). „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". XV+291 în . Vleni. II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte). „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". tip. eu. în 17 cea . mon. 8 „Buletinul com. I (pân la 1700). Acad. 61=545-605. istorice". 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric". Vleni.• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid. „Acte parte siunei '. Bucureti. „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". „Studii tip. C. „Acte privitoare Caro! I". p. p. agent la Belgrad. Gobl. . tip- Socecu. p unui antice". comerului românesc". Sfetea p. Bucureti.

733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-.. în Ibid. al elenismului în Constantin Evnomie.. 17=35-53. p. Vleni. 278-9 lui vânztorul istoria p.. Bulgari p. 20. în „Neamul Românesc".276 . i . i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid..... noastre". p. „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid. în . Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 . Rom. însamn .. ("conferine). în „Revista istorica". p. în Ibid. în Ibid. i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'. ' .. i note istorice" .. (lecie) Vleni. în Ibid. „Latinitatea familiei regale" no. ist. i Biblia dela Ni:oIae Milescu". . 48..Neamul Românesc".. 34 290 balcanice". în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române. p. 43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor . 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki". .. XXXVIII p. „Sârbi. francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu". . 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid . Un scriitor . literar în secolul al XVIII-lea" p. Ac. 279 în „Dou Ibid. p Regnault . 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An.. 282-3 .. 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". sec.XXVII „Studii.. în Ibid.. contribuii bisericeasc a Românilor". do:u:nente II. p.. Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid.. 288 în ! drepturi naionale ' Balcani". „Ce P. 116-17 . 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu".. popoare Vleni» 289-90 Iai. ..

XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122.. 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip. Roumanîe. tip. p. în în la istorie uni- 296-8 . Iai Statului. lai. Conachi". Dacia. Neam. 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". Rom. p. clin Il-a : Partea 1716-1777. 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor . p. III. 114-25 '. . colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom. IV.i p. ale Ir. 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip. Iai. no. Progre- sul. 22-54 . Gobl. Negruzzi" „Revista istoric".. în Ibid. 292 „O cronic nebgat Iai. (prolegomene la Neamul Românesc.... 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". tip. p. Iai. „Câteva scrisori ale poetului Const.. .. Autri- chienne (1775-1914). Iai. „Diferite note istorice" în „Revista istoric. Iai. p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc". p. 67 în 299 Moscova" 300 . 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor". p. i fapt german" (prolegomene tip. 58 la question rurale en tip. Bucureti. lai. istorie universal). tip. . . 123 . Iai. p.. Statului. Progresul. Iii. voi.XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului. „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. lai. p.. eran: ' loan Drguanu" Ibid. 293 „Cele dintâi scrieri Const. 368 . p. p. 173 „Histoire des relations russo-roumaines".292 mânesc pe 1917". în Ibid. . tip. lai.292 p.. IV... no. tip. . Do290 brogea. 117 294-6 „Cugetare versal).. p. Iai.

p. „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice". tip. . . Neam. . p. în Ibii.... 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5. „Românii de peste Nistru". .. Bucureti. p. literatjra româneasc" în Ibid.. 116 . : 114. no. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid. Iai.. Iai 309 n. no. 65-80 . Iai. p. . a 114-25. . 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom. tip. n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains".. . lupta lor. 292. . p. „Relaiile culturale greco-române" în . n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid. Originea i însemntatea ei •actual". 104. : 306-7 .. . Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. 47-8 Ibid. no. V.304 .XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc.. 294-5 ' . • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid. în Ibid. . 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare). .. XV+282 . no.. 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. p. Renaterea romneisc" în p..304 304 p.. în „Neamul Românesc" lai. . Ibid. 300-1 „B'jcovina i p. la lai. p. ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric".. p.". 170-187 1. 323-4 Paris. Σi. p. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). Neamul Românesc. tip. Rom.. 47. Ibid.. 106-109 301 lai. 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc". „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia". .. ..

naionalizare . p. 324 no. Epir. 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. Neam... 32> .. în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156.. Neam. 72-3 „Soarta faimei lui . ! 324 324 Rom. p.. Neam. „Vechea noastr cooperaie" 284-87 . p. 309 10 geografic „Istoria poporului francez. Neam. rsriteni: p. p. Serv. . tip. „Expansiunea româneasc no. Cult. 267-70 . „Hotare de stat no. .. 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. 179 Rusia . tip. Bucureti. 314 cedonia. Polonia"....' Basarabia" în Ibid. Rom. . n-ro 150. Cu t. Bucureti. 153-4. i medicina trecutul româiesc". 224-31 p. Neam. . . MaNeam. Bucu- Cult. în p.. SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid.. n-ro 221-22. du peuple albanais". tip. Rom. 224-27. n-ro 262 în Ibid. al Armatei p. „Medi:ii Cult. tipar" (conf. Tesalia. 9 la Acad. Rom. . Bucureti. 254-67 308. n-ro 35-6. 312-13 din Peninsula balcanic etc. tip. 106 . n-ri 130-31 „Conferine bucovinene. 403 "Chestia Oceanelor".. i . 309 . cureti. „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti. reti.. p. „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid. 246 315-16 în „Opera de 247-51. la 314-15 tip. Cult.. . . 117 „Istoria Româniloi Rom. 311-12 Bucureti. Rom) în Ibid. n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n. tip. p.)". meter de . 243-4. tefan cel Mare" în Ibid. Bucureti.. 232-54 307 p. (Albania. . Rom. 259 .. Cultura Neamului Românesc". i colonizatia ' strin" în Ibid.) în ibid. Cult. i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc". 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". . 344 p. tip. 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid.XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid. 111+68 . 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional".

Rom. 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli". 69-95 .. 271 . II ronnnice în desvoltare I i legturile p. (Evul mediu) 111 319. (Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8. Neam...XXXI „Istoria literaturilor iloi". n-ro 162-65. Paris.. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p. tip. 318 jumtatea sec al XVIl-lea".318 p.. Bucureti. p. 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în . 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici .. tip.. .' ailor '. 403 423.10-14. p. Bucureti. 317 : p. în ibid. p. 287. 318 o „Un negustor biicuretean acum p. câteva noi izvoare apusene" Ibid. x Bucureti. p. în Ibid. 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p. p.. „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation. 343 . n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid. 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid. . 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid.. p. p. p. Rom. mici". Rom. J Evul mediu. Neam.. 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d. 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid. 320-21 tip. Neam.. Cult. 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid. în Ibid. . Cristidi în ibid.Revistî istoric" VII. p.. 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova". pân astzi) p.. Lang & Co. Cult. 67-70 . Cult. p.. tip. Românilor prin cltori I pân . I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p. 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. VI..

. i literar a lui I- Brtianu". tip. 100-115. „Activitatea politic 347' no.. 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris.. în „Gazeta Transilvaniei". 331 . . 345 politic „Mihai Koglniceanu. et Ibid. p... p. 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. Toate lmuririle corpul cercetrii de fa. de studii sud-ost europene. în Ibid. IX 79-82 Ibid.. 2 „Relaiile noastre cu Polonia". p. Rom.- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid. . în Ibid^. 1-12. VIII p. în . „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". no. p. Rom. scriitorul. 45-54. ("cuvântare la Academia Rom. Bucureti. în Ibid. p. 122 i urm. '..347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul". in „Buletinul istoric" al .. p.. .. : NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în . p. Ac. moderne i'contemporane. Cultura Neam.. . siecles".. Socecu. no. Braov. tip.. 209 . tip. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale. no. 311 Papi i împrai. 347 Roumanie în des Roumains". ..). . 27—40 I. . . 70—74 .. limba francez). 119 „Vrancea i Vrâncenii". „Neamul Românesc". . 96-98..348 . 347 în „Comemorarea lui Dante". . 88-170. p. „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam. 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". 88-94 „Secretul culturii francezt". no. Martie 343-4 Bucureti. Român. n. . omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc".

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

felul. care-i terminase sului.2— 15. admise în tiina noastr istoric. de covâritoarea personalitate a iui B.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. cuvântare Academie. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. despre de aceast intrare Ia coal romantic. ca student. unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane.1. i multe i. când individualitatea cugettoare a lui A. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga. trimise din strintate la revistele româneti din ar. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate. Onciul nali. i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). Dou concepii istorice. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele. D. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata. 191 1. încât astzi a devenit cei mai mare i. un istoric. ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D. . P. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. — — moldovean. în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. recunoscut a Apusului. i I. pp. de a ti toric al nostru toate. variate ca coninut. Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci. mai mici.

cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. etc ine „ajut puin vederea. pp. 196—220. Dela aceast dat înainte pân la 1848. aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^). i în Iai Ia 1857). 3) Orâiua soc. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii. (^891). tiinifice 4) lUd. cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp. . III.. a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". vorbete i de bogiile naturale ale ârii. Fotino. îndrtnic în idei. rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N. mascarada boiereasc. 682—698.Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. i „alte vrednice de credin" expunândule rece. pp. etc. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. Drsuperstiios. adec 1856. amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887). ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. adevrate subiecte de nuvel". Cantemir. Galai. Bucureti. un studiu de (n. care fac obositoare cetirea unui istoric modern. I (1890)." In -). convingeri. Ureche. care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". scrisoare ine- 2) In ^euista nou. care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. Blcescu din Focanii-munteni la Golescu. pp. i Cit. Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. puin respectuos pentru proprietatea literar. IV. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. i titcrare.. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. de viat i colorat. p. (|892). 308.

IV (1893). pp.. pp. izvoare istorice privitoare la biblioteca el. 1—19. chemat de Gapar-Vodâ Gratiani. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". 571-589. petre- Muntenia din Sept. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. pp. soc. mai ales însui tratatul de predare. XLIX (1892). 1779 645—651 . se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^). In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini. i 1) 7bid. pân în Maiu 1780. 704-26. 1368 Febr. 1372. Bissaccioni a venit numai pânâ Viena. ca locotenent general lui în armata moldoveana. mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. p. care In 1619 plecase spre Moldova. descrie nro. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. tip. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. poate si din Moldova. ca student la Paris.. Paris. tun.Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni. deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. original întâia a dup fuga probabil. 3) Jbid. lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68. 2) ne^uue hbtorlque.. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". textul italia i pp. i ru. . ne d tiri asupra Mol- dovei. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654. — 19 scrisori analizate. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". „Pentru negoGheorghe tefan. 20-36. pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava. 4) Orfuoa. Din cauza la morii Gratiani. lorga. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat.

rp. cu Angliei lacob I-iu IV (1893). 6) pp. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante. 201— 215. 8) pp... influena franceza dela Italia sfâritul sec. al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). un roman cu 1395 de ale- goric. 261—64. 133— 171. 217—221. 9)pp. în c. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 . „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. i traducere româneasc. cugeta este ci de bogat.. la Milano la 1853). despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. In apen- — din roman '''). zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea. 11) arâiua din lai. „Le Chevalier erranf. unica oper roman frances. din 24 Iunie 1610 a regelui . lorga ia la aceasta din istoria ^). 19-34. 108—111 public o scritiin. V (1894). prefa se ^). . economica. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei)." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^).^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^). pp. 355—58 puV-VIII. 3) pp. 5) pp. pp.. de pela HOO. 4) pp. (publ. numelor pp. urm titlul de doctor. Paris. sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17. 1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. 82-132. soare latin. 10) 173—200. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. Jbid. III" 1893. 35-66. Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. 7) pp. acest pentru personalitatea sa moral. t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" '). tabla adause i corecturi pp. care cuprinde tiri preioase privitor vieaa. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis.în Sept. 67-81.

fr scopuri strine de dânsa. se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. Ibid lupta . Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). activitatea omenirii". pp. V (1894) pp. II (1894). Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". 3—60 i adau- suri la p. a faptelor. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346). în 1904. evul cum s'au modern i contemporan . 655-57. prin diferiii scriitori de frunte. indiferent de loc i mediu. pe baza unui întins material publicat i înedit. întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. de- compunerea sistematic.punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie. 1—7. Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. 63. pp. reti. dobânIstoria e care s'a manifestat. de orice natur. i genesa Aci. timp. din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585. probabil de un regelui Henric al IV-lea. 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. de cuprins teologic. greceti. 1) neuue de COri&nt se Catin. F. . Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. i rs- . Domnul Moldovei (27 Febr. Minotto i lorga. 111(1895). scris italian I. în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd. 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. un osta al Basta..zidite regale din Dresda. acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. prin .

stracta recea figur a omului si pe oameni..notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365. dâ un suflet întreg. Istoria e disciplina cea mai uman din toate. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc.. O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde.care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via. va fi aceast privin.. Ion Vod Cel. de numrul. linitit i frumos.. nu numai ne las mijlocuL Voi. oper de mult munc. psihice a omului.. scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st. 1561). aa de tânr. nobil ardelean despre Turci în 1495. Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera. ce vâresc. O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere. 104-105. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. un erudit. cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui.. . adevrul poveii pe care o au o interioare. VI (1895) pp. ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an. în stare s aduc în nu numai materialul inedit.. ceva cu mult mai important cepii nou... oameni schimbtori CU vicii deosebii. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în . loan Laski. c cu adevrat noul profesor. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general.. toat în între- i apucturi speciale. puin lmurit. oricine simte mai poetul Vlhu :. : dar mai presus de aceasta. general d Cutai E o lizare i fericirea. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa. naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral. cu atâta import ma ei general va fi mai mare. Spune utilitate lecia de sjs. stpân pe domeniul su con- tiinific. .. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem. 1693 i. oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv.8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva . Istoria nu tip . în afar de sine..

vrat Pân i câtig simul tora deprindere. în . i-au fixat în struin. neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. judectorul. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. ci dup provenien. sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi.-vieii. dac relieful personalitii scade. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru. ura inutilitii stilistice." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. ne arat proveniena actelor i felul cum public. iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. i-l explice". inima se face mai l:r^. cu hotarele restrânse. „Mini energice. „Un pe1 I. dar cu sigur. cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale. Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune. Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe. dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului. prin capt. om i sunt intolerani de via". conse închid în fr brbteti. tocmai fiindc relieful personalitii scade. iubirea precisiei. "âk se Românilor ( 895A prefa. dimpotriv s s mai tolerant. mai altruiti mai iubitori de vinse . nu cronologic. 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele. filosofii cetuia pru. toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului. Omul pregtire istoric' fa de alii. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. mai bun. rsplat tutea cea ifice. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii.

2) pp. tabla alfabetic pp. tabla îngrijit i cronologica a. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian. Miinchen. ruseti. Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul). Parma. puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. — 3—740 . c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. în — i observaii pp. 3) pp. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. pe de alta. cele Cazaci. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul. Viena. unde era deosebit de apreciat. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. . Ttari. . LXII— XCl tabla ! erata 3—107. documentelor pp. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. II-XXXIII i tabla alfabetica pp.^). XI partea 1. ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. Turin Weimar. 1772. ab. apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. faximil un ordin de plat din I— V. 1—9.10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale. tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. 107—403. lui analitic a cuprinsului cronologic pp. Milan. nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. pe deoparte. în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg. chiopul. I— LXI. fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839. al i lui a eterii). c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru". i Veneia ^).. 1896 pp. polone. 9—104. voi. unde ieram transcriere. Dresda. XXXIV— LXI. i-iu. III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. 4) pp. în apendice din 1594—1821 ^). Din. etc. La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. Veneia.. c înlturând-o.

: Bucureti. Iai. boieri. Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. Rode \'\ imâne 4) lorgd. al 2) CLrAiua. pota moldoveneasc. Mihnea Vod al Il-lea i alii. in 7 April 1897. IV.11 talia Tana. VII (1896). Domnul i curtea. apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul. începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. Domnul de aici. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". membri ai familiei Mircetilor. cu Erbiceanu CLrAiua soc. William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului". Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. tUn i Cd. . Scrisorile. 1896. clubul din Basarabia. pp. Articolul . 1585 91). 111—32. XVIII (1896) ^). dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. — 100. starea apsat a rnimii. scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. 1590) au in Acad. Focani. despre Petru Cercel sori • Mihnea. Bucureti. precedat de o scurt lmurire introductiv. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407. Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. 3) pp. etc. pp. furitor de planuri irealizabile A. membru corespondent (1574— c. Se reproduc prile relativ la Basarabia. dintre cele mai interesante. 445-57. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). 10—36. în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. locuinele româneti. româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. Chiinu. igani. Paris. diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin.

4) pp. ci ceva mai mult. ca cronicele tirceti. pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. Bo— Modena. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere. Londra. ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. Oxford. al XlV-lea. 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp.-^) i crile tiprite întrebuinate'*). de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui. i a familiei Europa întreag aproape de loc. ca. cu totul excepional. 1365 — 1397) operile lui Filip. al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit. cuprinztoare. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu . în arhivele din Ber- Dresda. Munich. Lipsea. care sunt izvoare prin. erata i adausuri la pp. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su".. studiu toate izvoarele istorice tiprite. VII-Xl. XXVI— XXXIV. Genua. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii". din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). Tiprit sub Paris ca fasc. e cldit aceast oper de istorie universal?. ungu- i de aici reti. Prin opera sa mare. Plaisance. cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. i Veneia. 3) pp. Turin Aceast oper istoric. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). documentele cercetate de lorga Ferrara. având parte principal în evenimentele din sec. adevrat superior* a in La p. etc.- 12 vine importana lor cu totul deosebit. aa de întins. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod. Roma. In acest. Moiena. aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593. „percursor valoare". lui numeroase. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. logna. XI— XXV . lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris. Brera.. Hamburg. vedem pe ce aparat tiinific i informativ. . i lin..

XI. Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod '). Nicolae Basarab (î569). al XlV-lea. 13) pp. II) pp. pp.. voi. 3) 1 — 14) pp. tefan Mâzg ^). Clugrul (din 1521) '^). 8) pp. Radu Mircea fiul lui . 37-42. Hurmuzaki. tefan. — pu- Vlad. aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. 6) pp. 9) pp. 13. 75. 70-74. 46-55. 59-67. XIX (1897) sect. 7) pp. 17-19. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). familia Potcoav 'O. Despoii ^). Expune apoi vieaa pretendenilor domneti..Voevod '-^). ist. aceasta ca- Filip ca scriitor.. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). 42-46. '"). flomne. aprins. . . I) pp. Lpunenii Petru Cazacul. loan Bogdan"^). epelu. 28-33. 33-35." In studiul arat. dup descenden. clar i just. 13-17. pp. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. 1—442. llie. din diploma de marchis de Ialomia. 198-273-83. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase. 515-555. un entusiasm îl mai naiv i delicios. despre lancu Sasul (1610). împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. . care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec. 5) pp. 6) pp. 68-70.Danciu. 16) p. Un cel viguros satiric. stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. Bogdan Constantin^). 10) pp. Nicolae Basarab ^). 4) 76îd. Bogdan Sasul '^). o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. 56-58. i fragment din tabla numelor pp. 12) pp. informaii inedite. desvoltarea gustului de cltorii".: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. 2) pp. lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^). 74-5. 15) pp. la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. 19-27. al XVI-lea "'). 17) p 76. 443—513 Onarere Ocad. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. 35-37. Aron. Marcu. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene.

LIII-VIII. LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. XXXVin-LXV. vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus. CXXXIII. 651—694. LXXII— LXXXIII. apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. 77-82. In apendice se mai d înc 123 acte felurite.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •). l-XVI 5) pp. împodobesc pp. LV. aproape toate în limba francez^). Surdul. X (1897). 4) pp. XLVIII. despre „Boierimea valah" 1) pp. 7) pp. 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. . LXXXIII. 493-649. 9) pp. între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. L. Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. LXXXV. loan tefan Rzvan.l822) ^). XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. loan Bogdan i peceile lui tefan. prin studiul întins din prefa. 1—489.— 14 scrisoarea lui . etc. pân la 1846^). Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. . XVI-XXXVill. machî p. asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII. 2) pp. LX -II. LXXXII— VIII isXXXVI. prin notele bogate. 5) pp. tefan Sasul. 8) pp. 3) pp. LXXII!. prin tablele folositoare. anexe: faximile iscliturile Aron Vod. . Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''. partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). i diferitele producte naturale ale 18-lea. Ipsilanti pp. LXV— VII . aa . cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur. LXXXIX-XCVIIl. despre relaiile române dela 1542— c. apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. tabla cronologic a documentelor p. voi. LXXI. . 495-548: tabla alfabetic pp. LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. al lui Alex.

IX. din lai. (1898). pp. în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. critica. pp. prile ogoare sale constitutive. despre 1) In felul adunrii. III. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. fi arborele. . Nu ci e pictorul care iea peisagiul. lorga in Clrfiiua.. Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. despre critica paleografic arta i filologic. ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv. firul i din cu- tiinific. organizaie. care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. i organizarea . când un intelectual natur de artist. documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale. CUeratura fi român. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. trecDt critica celelalte frumusea Iui operei".. III Bucureti. Doc. 189S. din impresie puternic. de iarb^ Pentru a istoric. dup altul. înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. sunt din 1517—18. piatra. 35—40 66-69 tiprete „Dou. a subiectului. o/iciis' . : ia Universitate e „Frumusea stil. Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. etc. 2) CUeratura i arta roman. foarte risipit. 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). /6id. 15 O alt lecie de deschidere '). posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut". Bucureti. determin strânge care soliditatea i adevrul. numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut. în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. Fonseca. 1899 pp. 444-47. bogat material r sim pentru sunetul f rasei". inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. se astzi. X (1899) pp. desemntorul tiinific.

niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. 1. ceasul idealelor acelora va bate. cu caracterizare bogat i îndrznea". care ajuta înelegerea lucrului petrecut. qe'^tâîenf. gloria i su e'^p. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. lui din 1. eroul •VB veni dela sine. iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. vioiu. faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i. la care nu trebuie uitate „evede similare. "3j p'p. isclitura în faximile a lui 47—8. aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. . .a terilor deU Dunre în 1593. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. care n'a putut trage nici un folos personal. al XVII-lea Mihai nostru.e ta '"' acestui material. 3—36.581 al în Note. excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. îi . poporului din Iei s^C. Pentru linitit. Jin'tecelenteie urmrite.T sec. pp. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-)." J J) ^p. 49—50 actul de cununie. al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci. în focul care-1 spiritul Dunre. românesc Petru chiopul. îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . când Mihaiu ajunge Domn. deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — . 2) pp. pltit cu moartea. pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou.

sunt II pp. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 . politice. aparte. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat. al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni. Ghica i Aîex. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi . sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. stantin 53—4. pe urm cele vei judeca singuri. prin in expunerea clar i convingtoare. felul lor de vieaâ. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii... i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul.17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi. Bucureti. peste care se atern accidentele timpuri. ce gospodrie fceau. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea. 107—8. Gr. Alex. 3) ^uCctinuC societii geografice." In ^) „Cltori. 1899 p. 51-129 i -aceasta. Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. ce influen de cultur au exercitat. tiraj Socecu. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. i •ete pe cultural : deplin. tip. 83 citaiile dup 5—15. I. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. susinute de Legrand. sau noastre. ce situaie politic aveau Domnii. c Xenopol i Ureche. 4) pp. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc. la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. fost o s demonstreze. Voiu arta cum a fost epoca fanariot. 2) pp." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. veneian 1) l ale altora. 1898 sem. Ipsilanti. — i au strbtut erile române. „Cultura româneasc mare sec. 108. note la expunere pp. 53—106.

ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". 47—53. figuri-chipuri din istoria . 8) pp. sect. 1-7. în 1759—60^). Bucureti. 58 -197— 254. 2) pp. staroste de Bieiz. 68-80. ist . de Sturmer în Sciences roumaine. 27—29. 3) pp. scris dup 1757 de italian în italienete. Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera . Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^). extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). sale. . cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"'). de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L. 7) pp. 53-57. ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. 5) pp.. Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si.18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). 30-42.. 42-52. 9) In anaCeCe Qcacf. aa c în într'o privin. i se- ne arat cum se tria scula boierul. secretarul propagandei din în Roma. lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar.XX(189S). ci din biblioteca din Gottingen. la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite. arhiepiscop bulgar. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755. 20—27. 5S-68. ' . locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. i „o contributiune la istoria dov" '«). 10) pp. 4) pp.. 1902 p. 1) pp. contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20. i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^). pp. relativ la Moldova. partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. între anii 1682 — 89^).^o/nd/zc. 6) pp.

sec. XX (1898) pp. turceti cu traducere româneasc. . Const. Brânco/eanu. 68-^435-502. 57— S se dâ un indice Mss.n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. studiate. ist. tlmcite de Sevastos din Psalmi. 3) Socoteala despre venituri 1) pp. 3) 76id. tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632. carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris. 19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca . doua din acîst d'. ai începutul sec. financiar al unei de tron . 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. 1-21. acad. 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. (din crile tacuzino Stolnicul) . pp. doctorul. copitilor. XVI. traductorilor.. evreeti. sect. cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". loan fiul lui Const. comeitatorilor. al acte. XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea'). Can- O carte de fizic din ale tefan. lui Va- Lupu la al 3) O . la pp. în partea întâiu. lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. de manuscrise. Trapezunt la c. Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. autorilor.. etc. pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. apoi chitane dela banul zino. scris pentru Stolnicul Const. adec su dela Turda.. — documente greceti. catastihuri. Partea a ^). Toate documentele acestea. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. etc. unde a fost asasinat în August 1601. socoteli scrise în românete de XVl-lea — . flomâne. 1700. însui Petru chiopul. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . sunt din'l57l— 1594. . 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. triarh. i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. Antiochia (1702). care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . . Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. însoite de lmuriri. financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599.

ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^). din keuue de COrient Catin.tMue de COrient Catui.^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^).V\—y\\\). 1-7. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. 1446-7. 1402-3. istoria universal. 1407. 1442-43. 7—75. facsimile de scrisori româneti vechi pp. care cea mai mare parte. acestei colonii pe 1391.. 1600 a lui apoi note româneti pe documente. relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5. regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600). 21—54. IX+599. în In . cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV. 67—63.20 mitrachi . p. care privesc administraia intern. I. urmate de socotelile analisate. lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. 581 (extras III. 1410-11. 41. . deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. p. 1437. 5) pp. apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. o scrisoare din torii lui Brcan. 7) pp. anii comerul. în la o importani colecie de documente.. 1420-26. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp. 6 filigrane de pe hârtie pp. 6) pp. din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -).apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc.e siecle. din insula Cipru. pp. 1378-82. solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). In volumul întaiu dup câteva introducere. Leroux Paris în 1899 în i 1902. 55—58. Venim acuma privete. trase 1448-49^). . 75—94. . reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova). politice ex- 1435. 1441-2. 2) pp. . IV— VI) II 395 (extras din n. schim'area politice funcionarilor. 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen. 59—66. 3) Voi. în Cele volume dintâiu au de E.

Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). 4) pp. 2) O scrisoare din . '^). . Documentele franceze. faptele 2) Povestirea preioas. 10) Fp. a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci. Si- pp. tabla alfabetic a numelor 9) pp.. de 2) pp.lea a Nicodim. în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria. 8) pp. Roma-Vatican. 21 ale Veneienilor.8. lamentaii. 6) pp. contra lor^). Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°). Neapole. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci. 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. Genovei. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim. i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53.-Martie. 529-42. exortaiuni. etc. 59—5. din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu. etc. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. 35-57.14391432-48. în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). 302—3. 1456-7'*). . public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului. care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . 96-581. 545—597 1—301. clugrul pp.) din 1400 1434'). apocrife. dup isvoare. i " p. 40^). Dup câteva tiri despre tratate. partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^). 1399 April-Sept. cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. Genovezilor. 7) pp. lunie-lulie. 1431-552). 1398 Febr. 3) 31-45. Florena f m cea mai mare parte din Raguza. 1-31. 5) pp. 303-327. 599 se d erata. italiene latine i ger- mane sunt din Viena. 3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. proiecte. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21.

toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. s citez importana capital a acestor prerea asupra lor. ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. destul' ce precum i registrul la voi.VI. n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^).. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^). 395. 347—394 . 2) pp. -volume de documente. Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. traducere româneasc Conuorbiri Oterare. regal din — 1) pp.. 335—45 . Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice. a cunosRohricht. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. apoi bibi. o larg parte 'din istoria Turcilor. 5) pp. exortaie. III. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns. — fcut de un »vivant" toate analizate^). Ungariei i terilor din peninsula balcanic.. din Munich i Dresda. . raporturile lorga. italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI. 3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900. / fi 7// e Ca pp. a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. 1900 4) pp. a autorului. apoi un proiect. care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt. a cetilor comerciale vantului" ^). apoi Germania. pentru a aprecia. 526. p. c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. imperial din Viena. împratului Sigismund i. taSfa numeCordeCa uof. 3-49. din bibi. la p. 327-34. Veneia.. observaiune ftun^. ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei.

scrisori în private)^) prefaa cu note. p. 9) pp. 377—8. 143—169. urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). 1900 pp. al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500").. adautiragiu. h7— 173. 119—143. i erat pp. care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. XL-XLIX 10) pp. Bistria i actele latine. dând ^). iar voi. 224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. pp. 173—217. . addenda p. 1-103. etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). 8) pp. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. i faptelor contemporane nou. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. naionat" . Socecu. 1-CXVl. erat i adause pp. 3) pp. Titlul arat coninutul. XLlX+147. pe baza unor documente . Bucureti. O terial alt publicaie. tip. 1-109. 6) pp. bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi. i aparte 113. 4) I— XXXIX. 5) Partea II. scrisori in faximile passim. 3-140. 1899 pp. 7) pp. tabla numelor i lucrurilor pp. 3-349. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. în dou volumae. „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. tabla numelor pp. partea 1900 pp. 219. 351. 145—7. ")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). suri 109—117. 1. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c. Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). 2) 4) pp. 53—376. Bucureti. pp. erata p. 12) Jn „Cconomia. CXVI+103.

23-28. . cu cheltuielile. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7. 1812 — 13.'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu." înregistrele precedente. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. pentru cunoa: terea vieii comerciale. cât costau plocoanele influeni. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi. Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. ca i cea precedent. a Domnului din Moldova din 1764. vistierie. economice din trecutul nostru. 22-3. 10) pp. 7-22. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 4) pp. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. 58-75. 754-87. foarte amnunit i bogat tiri. Ghica din 1776. .24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. "^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. tipogra- fia Eminescu. 11) p. i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. 5) pp. ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. 42-56. Moruzi. Socotelile vistieriei. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat . s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. Callimachi dovei sub Alex. . tiragiu aparte p. spovedania unui continuu. 31-42. — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli. 2) pp. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. 1) In „Cconomia naionaid'.^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. ale trupelor ce se întorc. nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile . 3) pp. neplcute noi. 9) pp.. Condi8) pp. lazareturiîor moldovene 184. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). 1900 4-7. pentru rilor. 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. Ipsilanti "j condica de so^) din . Alex. Universitii din Iai i a Academiei Române. 7) pp. 6) pp 28-31. Alex. o parte lui Alex. unui triplu deficit. cât costa drumul. coteli Moldovei.

115-16. 1712. 2) 1754. 13) pp. 1634—36. Vistie^)- — 77. 1900. IV. 103—115. 5-8. 170-1.S) din '°) . 158-69. . tip.i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776).") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r. cuprind mai mult decât spuiie aa: . dându-se '). 1900 p. 1763 (9 r.Ghica din 1776 : — 12 . 10) pp. pp. 1746—7. ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23. 4) pp. 135-49. 32.^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an . Alex.i Moldcva 1833. 3—5 16) pp. ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19. M) pp. 151-58. 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). 5) pp. 121 3) pp. 1) pp.). condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. -173-183. — 135. dela stri i moiile boievenitur. Socecu. i extras aparte.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din . 7) pp. 1822—31. .) '^). 1641—42. 11) pp. ceva despre registrele financiare di.25» 1813 — 19. diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir. 12) 150-5!. 116-21. 1557. ^^). 87— lu3. 0) pp. 163-70. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc. 9) pp. a vis- dea Domnul Moldovei.^)moldovene pe la 1823—26. 171-73.. în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe . i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di.. 15) pp.) (1 r. pp. 1578. „Documente geografice" titlul.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr. Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. 1593.

Domnul Moldovei. Bucureti. i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)"). s-1 încheiat cu Moldova. scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). La la urm împrejurimea. arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®). 1900 pp. tip. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . Documente: Istoria lui Despot. 8-13. XI— X. apoi analiza unor documente din 1638. 6) 18-28 13-15. •'). cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. 9) pp. 28—31. 8) pp. In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . Despot i 2) pp. un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. 4) pp. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. Graziani. Toma. 1642 cu o mare importana geografic'). XXVl+93. la începutul Iui crii se dau scrisori. Albert Laski neanu. 1-20. Multe acte privitoare. Gobl. 7) pp. Xl-XVl. înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . 15-18. memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. care „Istorie" a lui Despot ^). Zbope rowski. a scris scurta sumar a vieii variate. 5) pp. 3) pp. II) pp.26 7156. din care se . XVll-XXVl. 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei. 21-8i. ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. 10) pp. care „arat mijloacele prin cari ''). îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^).

1-27. 5) pp. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. 1. 4) pp. tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia). . 82-7. se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi. 27-53. bibi. Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . a arhivele din Constantinopol). Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. sec. 3) pp. tiani. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. 44 n. 1. regal din Dresda). darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. 44—51) i cronica în versuri publ. privitoare ^). Sf. dela care se sau puse în lumin nou" ^) .— . tabla numelor pp. Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j. c Gapar Giovanni Battista Malbi. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. Ac. Dove- — — bibliografia al la dete. în ^Tezaurul" lui Papiu. 1. care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. XXI (1S99) p. mai valoros. I"^). 67 n. 2) anaC&Ce CLcad. „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 53-62. 1. 108. despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. 68 n. 89-92. vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. 55 n. nomâne. 1. 7 notaj i Radu Mihnea. cu traducere româneasc. 53 n. Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . 39 nota 1. 65 n. K. Rom. 49 n. 1. 1691 —2 1) pp. XX (pp. care a Gratiani. la aa : note despre Dealul. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. ist. Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc . cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros.

162=109-270- . lit6-7." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. ist. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce. 94. 1700-1. In apendice Vieaa lui ^) . 98. 2) Dela începutul sec. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri. sect. Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri '). XXI (1899) pp. Ea e îmbogit. Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. 103-6. 78-94.28 Turca . de variate. 5) pp. privitoare la oastea 1698—9. dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. i un document 1688 ^). 1) pp. de nou i încât istoria noastr e de lumintor. al nenorocirilor i bucuriilor. XV-lea. Cantacuzino (1697)^). lor. naterilor din domneti. atât de interesant. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. isclitura în faximile a Const. familiile al schimbrilor de Domni. XVI-lea Mateiu Basarab. zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. nunilor. i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). 97. Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. 62-78. dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". 73. Cantacuzino pp. dintru început'' e învat j1 lui Const. al rscoalelor i rz- boaielor. 94-1C2. 1710—11. al Cont. Vedem erile legturile noastre. Române. 3) pp. erata p. B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". 7) anafeTe acad. •lui 6) p. 2) pp. tiri româneasc ^). de precise informaiunile ce curg de acolo. schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna.

156-58 i . in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. 1658—9 (1 doc. 1605. 1689-90. 1699. 1-7. 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. 152-6. precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . erban Logoftul. Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii. — 38. lordachi. 1663—4. 2) La anul 1612 se d . 2 scrisori din sec. 1702. 1623—24. in sesc. 1652—3. având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. 1749 (dela . 1651. întregesc i suplinesc pe cele braovene. urmare avem „Socotelile Sibiului"'). Mihnea Vod cu isclitura în faximil. la mai în importante anul respectiv. 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP. 1673—81. 1683—87. 71. sec. 62. Mihaiu.dar adeseori dau fapte nou. 1616—1620.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p.Româneti i a Bra- ovului. 7) anakrc acad. Române. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. 7-1 i2. Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. adaos p. etc. cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^. 1636-38. de'a dela boieri). 1704—7. Scrisori din Doamna Mria .) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod. Hrizea pp. Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp. celelalte dela boieri).29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. dela Doamna Elena. ist. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. i câteva 1664 (scrisori de boieri). 1655—60. când acestea lip- 1602—3. a Brâncoveanu). 1653. 1692. 1695-6. i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. 1669-70. 5) pp. 4) pp.160. 1647. 1666. XXI (1839) pp. 1649. 1709. Socotelile sunt din 1627 1602—7. care au mai puînsemntate ca a Braovului. 31 -271-302 . ce! românesc p. al XVI-lea din sec.^) . 161-2. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). 1609—25. 3) La 1631 e inscripia de pe. Braovului. 1631-34. 1643.

Polonia la 1686^). 23-26. privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra. zan a Cantacuzinilor. i La p. testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). — Apendice 1 . 4) pp. ist. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . 20-1. apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. 22-3. oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie". Nimic despre Constantin Stolnicul. slavonete . care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc. numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui. nimic despre frmântrile partidei. 6) pp. Dou docum. care pare c nici n'ar fi existat. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. 26-:9. 2-18. la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. din ce frânturi i. se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. 21-22. din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu. scris de un partilucrurile. 7) pp. 29-32.." Memoriul „Cronicele muntene" întins. asupra. 4) 1) 2) pp. Mircea Ciobanul.a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc". . ^). 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc. arat 1) . pp. 5) pp. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. 18 n. : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . se:. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") . 3) pp.: 30 — 14'). 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). 160^ 303-462. nimic despre vizita nocturn la capigiu. XXI (1899). s ne ocupm 1. meanalizându-1.

amnunte aici ^) ^). trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor. 6-9. primiri de oaspei. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp. 37-40. lor i ca dumani ai rang mai mic. . din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. 5) pp. 1-24. Vod Vod. 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ .31 cetilor. i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. ddea de mai multe prefac". 5) Cronica iui Matei 1618. i moldovene. — turceti. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. 18-23. cea dintâiu cronica în al Mireior pân . când moare erban Vod. 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. 3) pp. mult superior lui Ludescu. Lucrarea aici în lizat III. Din ordinul lui Constantin II. de- plasri domneti. Se cerceteaz cronica. ardelene. izvoarele muntene. e anastpânii si". nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). litica i pentru pointerne ale vecinii secret. serbri. Cronica Blenilor. cereri ci turceti. 24-36. 43-44. Cronica se oprete la 1688. p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. cronic a domniei lui Brâncoveanu. . reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). a crui biografie o avem aici ^). a felului cum el p^ supuii. Simion Movil lui românete. un fel de „Mo- nitor Oficial". Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. Cronica lui Brâncoveanu. 4) pp. în deosebi Ludescu iste. persoan mai aleas. dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. 2) pp.

Memoriile apoi lui Radu Popescu. reproîntreaga la ducând. (publ. modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^). Cronic scris de un bucuretean. Filipescu. inscripia de pe crucea 1. 44-59. ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct. cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. i reproduse. Radu. 60-66. Blceanu 1688 începe cu 1629. 66-75. Filipescu. La despre \ic\a „cronicei istoric. modific cronicele pescu. 75-83. p. 86-86. dar i ' cu alte tendine i. cro- pp. când a fost scris IV. dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. tiri despre Cronica scris pentru loan Const. Filipescu. unde se oprete. Viena a lui erban. v. '). ^). 1728.. prescurteaz. 1714. VI. a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). 89-100. — „cronica anonim* e continuare a lui Const. cuprinde evenimente pânâ. 91 nota . dela- 4) pp. 2) pp. Cronica Nicolae Mavrocordat. în alt spirit scris de acela. continua memoriile. ceeace se Radu Popescu. care aici ^). în Magazinul V). peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. 3) pp. Cronica Blceneasc. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. dând uneori sunt semnalate tiri nou. st. 91-93. 6) pp. 95-99.32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. st. i Greceanu pân E la la Oct. 1699 pân ia 15 Sept. proprii lui Greceanu i Poblâceneti. care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. V. 5) pp. se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu. 7) pp. 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). 59-60. V. Cantacuzino din 1683 8) pp. familia Bâlâceanu ^'). când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. lui tiii despre Bleni ^). al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. Cronica dela Cluj. lui Const.

1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775. care reproduce în întregime pe Lu- descu. pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou. E o cronologie iar dela citate. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^). .E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. Compilatorul. dând i ceva nou '). 118-19. 7) 5) pp. descriere a Moreii ^). 114-16. nal. 6) 103-118. în din amintirea sa bogat". Cronica expediiunii Morea. 108-1 18. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. 119-21. ne istoria noastr: Brâncoveanu. pp. dar ea de a nici absolut origi. 101-2. reproduce mai totdeauna pe Ludescu. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII.o.. scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . . X... UK)-102. Cpitanul pân la Constantin Basarab. pe rând. e pe fcut.. Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). i izvoarele na- 1) pp. iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). cronica blâceneascâ. . A doua Cronic a Cantacuzinilor. afar de sfâritul dela acesta. VIII. Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist. Cronica ambelor Principate. care nu a luat o apr . E scris de Constantin Vtaful. i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp. pe descrierea . care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. apoi pe Stoica Liidescu. reproduce. când povestirea conicarilor moldoveni. 33 Ia 1724. merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!. când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial. 3) pp. un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. 4) pp. . pp. reprodu:ând pe Const. partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal. lui Schimbând forma.

Pentru domnia lui erban Vod. 2) pp. 127-29. Cpitanul. Greceanu. une ori dând tiri noua cronica bdela el. Româneti i voina acesteia 1) pp. pe Const. „anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. Explicaia a subt erban Vod i Const. Cronica lai Del Chiaro. 4) pp. §i-a pierdut XIII. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. Costin trimite la Const. Popescu. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). aa zicân J. autorul e leesc" Nicolae Costin. dele 1775 înainte e o oper personal. E o XIV. sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale.34 rative. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat. 3) pp. Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. apoi pe Ludescu. Cpitanul. 123-27. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. b) — c — :a fost. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. importana nici pân astzi '). care nu etc. cronologia critic. 129-32. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat. . Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. 121-23. Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. a) XV. are câteva nou Mateiu Basarab. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino. cuele cderii lu' Const. lceneascâ cea de sub solid. cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. Grigorie II Ghica. Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. Cpitanul ^) c) Axintie Uri.

: întregime pe Const. 132. 139-48. 2) pp. al 3)137-39. Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). acest studiu. . d) loan Neculce. Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene.35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- . e). Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^). d . Braov se Cronica Greceanu. Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. etc. Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica". din . unele insemnâri ov . 5 mss. 6) La urm se d 2) 5) pp. 1688). XVMl-lea. 149-60. reproduce ^). (4 Dec. Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). 132-37. 3) Const. 4) pp. oficial." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). titlul i Oradia Mare.n domnii Ghiculetilor din sec. privitor eveninenteie muntene cele . partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino. o scrisoare a vduvei Const. Bucureti. 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss.. apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu. XVI. câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp. Cronica al tradus de Iui Aniircs. dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului. i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). Cronica lui Mustea.

s:riitorii notrii din sec. . ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft. . 1) Clteratura fi arta român. i Const. titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. a lui Vlad : din un j. . ca nele rpeasc. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete. cronic a Cantacuzinilor. titlul. 2) 75id. . se reproduce testamentul acestuia. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one. soare. „Studii de istorie . Buc. pp. care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss.. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce." Se reproduce prefaa. 140-48. titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei. . Apostol trece în fata lui gustor de pete.. s Cpitanul 2 mss.. Buc. face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea. 1899-900. lui i Muntenia. 1 1) Cronica Moreei. 36 rite reviste. . 3) 75id. IV Bucureti.Câpitanul 2 mss. Buc. : . pp. 138-149. Oradia 3 mss. de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol. Felice dei Porri" '). Oradia Mare. titlul . titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. Buc. Buc. cu o prefa original a printre idei. In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft.. Buc. gp. 17-28. al In indicându-se cuprinsul crii. Oradia mare. pe loan Ocieski. o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April. 2 mss. Se Const. Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). Partea a doua de Petru Rare. Buc. losafat i Varlaam". . 2 mss. 2 mss. In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol. Rinari Aliman Galea.

Callimachi (1769J i familia acestuia. mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec. procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. 1785) cu boierul mare Ban. V (19D0-1) pp. 9) pp. 3) 76id. 3) pp. Meucci (1804).. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu. — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*').. 10) pp. contractul foarte Pan al acestuia (Noem. al XVIII-lea. . cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. 7) pp. i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. . G. petrecerea. terse în erile române (1768—1840). 8) pp. 401-4C7.. 30-34. 40-41. Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. 41-42. . 686-693 4) pp.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în . Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri.. pp. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia. în Grig. „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa.'^) o scrisoare italian din 1847 . contractul de cstorie a Iui G. . 25-42. 35-37. '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788). acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id. pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra.'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug.. 34-5. La urm se reproduce un act de danie a '). pp. 2) /6îd. Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe. 6) pp. 37-40. : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai. din 'Care se reproduce prefaa. 25 30. pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. Nagni.

prin adoptate care se re- formele folositoare. 1-46.. e. 1900 pp. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc.. . 53.. cu dragoste de ar. Bucureti. 51 din 27 Maiu.. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^). înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui. pp. 4) pp. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean. i ti3) OZoua reuist roman. 47-49. note la acest studiu pp. din 27 Martie cf. interne (1634-37) pp. I-II pp. lin o&cFlLu. 353-3. de pe p. 1903-4. Ml. 2) 76id. Const. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga. „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene. ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti. regal din Munchen). pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. Vod Racovi din 1756. 5) Jbid. 1) 76id. V pp. Pârvan. i bibi.— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". 17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu. 749-752. apoi 42 regete de doc. vom ocupa acuma. pp. lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. D. 340-351 ragiu aparte. 50-53 : Doc. laic ori bisericesc. monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare. 177-180. Const.

adoptând ideile sti strine. . nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei. miragiul înegritor de altdat dispare. a unei aglomerâ-i umane. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. cultul la pentru lucrurilor". Acum când evenimentele al acestea. o dram moral. I-II (1900). vede în numai . Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare. — Roma i Atena'. un diletant dine. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor. îmi sunt familiare. cuceritoare c i împciuitoare lor. absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii". Aduce dou exemple: . nici bogia. Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului". seriozitatea cu care privete msura rete. cu ochiul grbit al ttnrului.desorideia une: lips de gradaie.. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni. în vigoarea contiinei. îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice".. în seriozi- 1) Voi.. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri. fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. pp. cu acea convingere pe care la tinerii. limpezete armonia în spiritul meu. când prin studiu mijlocul lor 'interes. Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17.Vieaa acestor dou ceti oper de art. cu care. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. Confuzia izvoarelor se se desface fier.i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. nu c — stau la originea puterii. în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate. Analizeaz mrirea e o i cderea . începutul vieii lor intelectuale. încât am ajuns spune cândva eu însumi. din sgomotul faptelor dreptului. pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului. organ'zat.39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. „Vieaa unui popor. o risipesc. acestea se câtig.

mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta. tulbu- rat odat. pân ce nu se întâmpl aceasta.40 muncii fiecruia". prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. ascultat urmat. — el pentru dânsa. XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici. • lor".. ci y«s//7/ca. tatea vieii. fdeile în istoria istorice. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin. lui unul caredevie un om ca toi oamenii. mutar. Ea însuînc dac avea credin.. da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa. religioas. ci : ea printr'însul". nu se restaiornicete. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. la universal" ') pune faa in faa . în probitatea i aceste . cineva apare i rspândete o care se clatin. De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate. unul care sanctific i profit astfel. . c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. picioare societile complicatele cldiri pe se razim. nu e numrul. lupt pentru adevr i i. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat.. nici organizaia. Se poate si ca.^ Dar cuvânt cald i sincer. Se ooate chiar propria-zis. trind. vei zice „De ai avea credin cât gruntele de . i zice: Ceiace tine strâns. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari. 373-76. I-II pp. prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. ideia.^/a forma. linitea. social mai bine. ne asi- gura In viitorul. apostolatul. s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este. prin politic. Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec.

. s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. se sfâri Mihai Viteazul. printr'un omor. i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^). ediia Acad. 116. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. care întreine viaa într'însul. 1900 p. tip. care se bazeaz 1) Budureti. Szadeczky. noastr care nu se stinge. Greelile . Socecu. o crim util pentru Imperiali. rsrind. vezi (I9v)0) pp. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia . mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti. Isus Cliristos. GObl.41 nou dreptate mai echitabil.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa.4) aceast carte. 3-110. 113-116. ideia ce vrea e ideia realist." Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). încheie: „Aa. Române p. IPX). 2) pp." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. fcut? — sale. tip Bucureti. Xenopol. Tocilescu. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc. :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi. dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc. într'o form simpl. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti. alese printre cele riguros exacte. s ori realizat. greelilor sale. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . Canaanul Unitii desvârite a neamului. de par." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii. care formeaz corpul lor. din amintirea trecutului fr noroc. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. singurele fapte caracteristice. ci. „spune pe scurt.Viteazul Blcescu. i) pp. oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899.

fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^).. 60-90. expediiile de 'O. 91-164. tO) pp. 278-96. 381-413.'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5). ca i a.42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. Adaosuri preioasepp."^) 0489—1759). înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. 243-269. 23-59. 270-73 II) pp. ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. 9) pp. arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^). ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras '). 18— 19-lea. 6) pp. 334-51. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti. 355-76. aezarea Ttarilor în Buceag. polone. 196-242.comercial a Se trece la celor dou ceti. pp. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu.. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571). Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui. cronica cetilor. 13) pp. XVlI-lea. italiene. ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc. 4) pp. I) pp. 377 79. tabla cuprinsului i cronolo- . 274-77. In prefa arat istoria extern politic i economic. povestirea faptelor. informaii inedite. 296-3)1. 3) pp. 12) pp. etc. tabla numelor pp. 12-22. 7) pp. 165-95. 8:* 5)pp.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572). obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). 2) pp. care e terilor române. Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^). în sec. Indice bibliografic pp. 301 334. marea raielelor 1550 înainte. apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2). cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice.

699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi. interne. proveniena lor de arhive pp. care se paginilor''). Rom pg 'S09-I-XLIV. ip. 575-779 p. apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). indice bibliografic pp. 6 ilustraii care p-ivesc cele 19. 257-8. Socecu. CVI. '> cetii CLVI-h -pp. 2) pp ediia Acad. 4) XCl-VI. Ion Camârasnl 8) pp. 6) pp. tip. pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. sec.Vil . regete de do:. se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. germane. Braovului din Hurmuzaki—. 38. JO) pp. uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p. Intercalate sunt 192. 843-883. pp IX-XCI. regest despre Vasile Lupu (1634).a doc in mod cronologic pp. 843 nota I se d 9) pp. •voi. 415-418. 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul.-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene.43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. al. tab'. 3) MX. austriace.â dela mnstirea Galata . . i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). dup 419. 7) pp. CLVl. i>a CXLIX-LIV . XVI-lea. 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5). ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). XCIX-CVI . CVlII-CXLVlIl. Române. 16. Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575. 5) pp. 1) Bucureti. dela Petru «Cercel. 266. 783-842 scrisoare româneasc a lui . 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). cu vaste informaii inedite. 98. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. i bibliotecile italiene. XVI-Iea. Petru chiopul. 1-572. apoi lui muntean i moldoveana nainte. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la . a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol.X).

l-XUV . 1) Bucureti. artat. o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare". provenien ardelean. e totui incontestabil".Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg. Socecu. 1900. prin acestea regete. pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor.. dar înainte de 1620). dup 1613. Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic. XI din colecia Hurnazakt'.. Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60. 2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti.. de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. o conspiraie de demult' ^).XI tronul din Hurmuzaki. întrire i judecat interes politig. ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-). vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer.. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli. tabla numelor pp. „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar. neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab. tip. i la- pp. pp. pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi. b87-9C9. în. pentru a cuprinse în corpul voi. XXXIV (1900) pp. tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian.din i cuprinde 386 regete . 19(X) pp.44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi. 154-62. câteva rânduri din Bucureti. AutoruL conjecturi de istorie politic. ') continu în pagiscri- naie acest volum. e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa.câteva epoca eliberate soane Domnilor. adec documente de cancelaria dom„de danie. Dilocaliti. de care Se afl primite aici prea târziu. in faximile la urm: ac- Irina 17/27. Importana lor pentru dau întregi .i Citerare. faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L. 27D-7X . ci numai mul neasc. . cerând ca el i împratul Neacu din 1521 .

-tl.. 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft. 8 Mai 1587J care ('Cm. Se amintete . nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*).. loan prin- cipele Ardealului. 4) 76id.C8tastivul clrailor de dajde din jud. din tefneti neputând plti cu bani un c. cci ara i ei sâ prpdesc '). cu lmuriri asupra familiei Ureche. V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii. 926-28. p. 1) /6id. 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548. 2) /6id. martori sunt câiva ofieri de oaste. dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar . 616-523. râvneau stpânirea Terii Româneti..Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. 45 s 1) nu-i uite. : 2) Pârclabul Furdui.. nepotul cronica- rului (c. se studiaz. doc. Tecjciu).. 962-9i9. prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr. 1650J. c d d un zapis el (c. pp. satul Tecuciu". . 3) 76td. pp.Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^). una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. pp. pp. sa din pentru ocina Toceti (in. 1612). moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche. a lui 1654 ctre Ke. 1613. cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine. sub Domnul de-a- cuma. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^). baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^.. a doua din 6 Febr.

din ora. în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept. „O contribuie ia istoria Mihaiu. nobilului Nicolae Blagaj. mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe. 324-52. care arat c epe la ... 285-6. — Activitatea din biserica Sf. f Iulie 25) -). . pp. 4) I6id. „Relaiile nou. Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. 6) pp. pp. 5) I&id. O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov. vitoare Ia istoria 1) 76id. 330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). 1 „O mrturie nou Basarab Vod.— „Un document dela Iulie 1562^. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni. Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab. Moldova Muntenia Studiul acea vreme. 1475. „Luzruri nou epe" ^). Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române. 3) I6id. 2) I6îd. Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe.. documentul din 22 Apr.Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite. 324-28. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. 94-6. pp.46 II. 595. „spart" de Sinan Despot'' f Roman. 391-419. (1901).. pp. 149-61. p. 1460 povestete „în chipul cel mai bogat. în istorica din iui 1901—1905 '). Cracovia. vedem numrul în româneti din Ardeal. XXXV 191.

pp. — fiul lui Radu erban.. 1001-9. 3) I6id. Elena sta în satul Pântava (jud. legtura cu toate cunoscute mai înainte. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?).. 1132-37. pp. Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare. Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena. 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei. a unor boieri munteni scrisorilor Ian. rude domneti i dregtorii **). pp.47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. . Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^). boieri. 473-76. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. 1101-1137. 6) pp. — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti. „Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine. 1126-32. în 1400. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662. p. pp. 8) pp. 7) pp. artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. i actelor "^). de alt ordin cu clugrii. 999-1039. apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^). 383-4. 10) 1101-116. ilfov). Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i . 5) pp.. 2) I5id..810-12. pp.") scri- soarea Filaret (25 Sept. 9) pp. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc. registru (24 1792—4 1) 1805) /6id. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^). 1123-5. 1117-22. asupra luptelor dintre ').

Cantacuzino la 1677'^). '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13). tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. cronologia tabelar. italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român. fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714. a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie. Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. 13) pp. dar plastic icoana a vieii curte. 1901. In prefa. III-XXIV. Minerva. testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el. ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. 10) pp V-XXXiV 11) pp.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. 13-18. 6) op. : i „Istoria Terii periul studii Româneti. tip. 19-40. 7) pp. 41-59. care a fost scris pân la Imromâno-bulgar "). 9) Bucureti. pp. fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. 1690^). 4) pp. '') . ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). n BucurcFti.. 51-81. 5) pp. 155-70. XXiV-f-174." ') In prefaa dela -). 85-101. 1-12 14) pp. în 105-15. Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. Minerva. 48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) . pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). 12) pp. . „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). XXXIV-XLiV. tip. lui 173-16. 1901 pp. 8) pp. 3) 2) pp. 15) pp. pp 3-37. XLlV+î8J.

4) pp. Pe larg despre Cantacuzini din sec. 10) pp. cuprinde italiene. 1-320. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice. diferite.. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). V-. care e o însemnat contribuie trecutului nostru. Minerva. 3) Bucureti.'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. CLIX-LXIII. Cantacuzino. privire sigur. indice de moii. Rom. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729). 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). 6) pp. 36). Gr. Acad. Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. 323 28. . 351-54. care avea o alta concepie. Veneia) din 1453 mare parte. IV abc-fCLXIll. 9) pp. cu moderna. 1824"). Bibi. apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). opera capital a totul lui Constantin Stolnicul. de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp. pp. rostul lor. tabla cuprinsului pp. genere pencoloare rilor române. înrudirile. 6!)-179.— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. deo(din greceti i româneti. sate i alte localiti pp. al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino''). latine. a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. tip. N) pp. povestire. 1901. cum se Despre Cjiitacuzini ^). nemeti. desteri. scurt despre cei din sec. Minerva. 5) pp. studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. francese. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i. 2) 6V69 XL-CXLIV. 331-33. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). legturile. 355-60. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena.XLI. I9()2 7) Bucureti. milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849. etc. CXLIV-CLVIII tip. tabla 335-49. p. 4 .

— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. se ltorie*^) i. 9-35. 19J1. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. Ghiculetii. 32. . tip. dau mai multe table genealogice pp. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. acte altfel. 49. 7) pp. etc. generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". însemntate. Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. 292. în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). 423-542 milii pp. ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. traducere sau s'au original. 1902 1-362 se 2) pp. Filipetii. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. pp. 363-422. . i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). XI+565. zice lo'ga. e i aflat. Creuletii. Mavrocordaii. i Cantemirii ^). 3) pp. 4) pp. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. 543-57 tabla numelor de fa559-65. Brâncovenii. tabla cuprinsului pp. . lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^). povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. ale timpul rzboiului c. 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). tip. Se 49 de corespondene. 5) Arad. bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. Vaate. 340. 37-48. pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. Tribuna poporului p. 204. Minerva. 206. 52. 6) pp.

12-15) Bucureti. ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) .127.51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. la muli pentru care . nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului. 5-15. ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit. Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti. 4) pp. am scris i simit.Neamului Românesc' 2) pp. a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului. Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). nici o ur. . . sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi". plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i. 1901 tip. p. mai simite. ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. se cere credin i rugciune. povestirea pe lui. De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. Mihai. Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. Minerva. 5) pp. 127 (= bibi. ^). . din inima unui suflet de poiet. etc. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. 24-31. cinstit. — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag. i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. 3) pp 15-24. mai adevrate i sincere. dreapt. 31.

cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. 337-50. . pp. 975-78.513-21.^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai. S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn. . 1073. Alexandru c^l Ru i Aron. 1-15. parte numai.. 1073-82. 978-93. 416-33. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul. 337-35). spera. 4) pp. lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. 2) pp. o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o. 416-30. voi. 233-44. XXXVI(l902). sâ prsim menirea noastr. '). ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. 3) pp. în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul. cel puin acum.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna. ar fi sâ ne uitam- pe noi înine. apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod.67-74. Putem naional. 975-993. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. XXXVII. pp- 1-15. 611-33. 5) pp. 1C82. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit. XXXVII 136-152. 6) pp. 611-33. i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz.513-21.pp. i voi. 136-52. 67-74. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip". stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare. (1903).

4) pp. mente. p. generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). /// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. . Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum. 21 doc.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci. tip. catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. 536. 327-414. 13) 8) pp. catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. 273-326. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi.•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc. 7) pp. I.'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). 448-61 . — 1847). tot Ia catolicismul arh. pp. Bucureti. XLIX+536. III-VI. 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). Soce:u. . 9) pp. p. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^). 54-77: 10) pp. E vorba de „Studii i ducumente mânilor '). 78-225. (din arh. 415-447 11) pp. 1-53. care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei. IX-XXXVIII XXXIX-XLVI. mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. pp. 5) pp. istoria ca- tolicismului in principate pp. 2) 3) pp. pp. cu pri- 1) Bucureti. Documentele sunt însoite de numeroase note. tabla . mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). Prefaa ne arat se proveniena documentelor. dând apoi 2 acte din 1384. Bistriei la pp. 1901. XLVII-LIX. —i dela Domni — — 1788).XXXI+1C4.^) 50 doc.^) în introJucere d o expunere nou. i volume din impozanta colecie de doexterne. din ") a!te 40 doc. '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). 501-531 14) erata tip. 226-272. Socecu.'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine.") (din 195 docuarhiva în italiene bis. 6) pp. Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692). .iiui Mol- dova (1662 bis. 1901. 12) pp.

Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540). 3) pp. cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll. 8) pp. Zapolya Muntenia Ia 1522. 12) pp. 69-70. . o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90).M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich.") •(1743-180U. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777). pp 71-73 . Istoria -).'*) prefaa lui Simion Dasclul.. 10) pp. 66-68. 38-45. o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524). 16) pp. ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D. II) pp. 30.'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. 13) pp. 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod.^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721. o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). 5) pp. LIl-LXV. 74-5. 1-8. lui 1. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). 22-29.') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. ^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . 60-65 15) 7) p. cronica Tudosie Dubu. 6) pp. 34-37. : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita. 31-33. 12-21. începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). 4) pp. I) 23 d^c. 14) pp. 2) pp. 46-59. 9) pp. '-) note despre Koglniceni (1780—1825).*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). 1743). papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în . documente din 1694 — 1728. Fotino. 3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^). etc. izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433). LXVll-LXXXl. i 2 acte (1667.

care se întemeiaz 2) pp. 291-2. 16) pp. 1803)^). 80. 93. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). 13) pp. CCXXViJl-CCCViii. deze utilizate în prefa. 268. multe e. ISI. mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete. CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . 1902. pp. oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou.xtrase de acte inedite 73. Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). Gh. 96-98. i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — . 5) 5) pp. 4) pp. LXl-CXII. '°) o incai ctrâ de Eder. 162-4. II) pp. Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. Aa se studiaz pe rând relaiile St.^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. jn XLIV-LXI CXlil-CLX. 189. 16S. 6) pp.-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714). GH. 224. 263-4. Voi. pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor". 313. 205. Socecu. 106. Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800. 76-90. 15) pp. Stolnicul Cantacuzino (1707). act despre de Alecu Beldiman. se 12) pp. lui 195. Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh. Gavril Bethlen (1613—29) '-). Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). l&S. . cccxvi:-xix. CCCX1X4-343 10) pp.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799).Bocskay (1604—6) 'O). I) pp. 101-104. 3'3-3C8-lO. Rakoczy. 145-6. 84-5. 3) pp. Bucureti. 15!-2."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). 211-12. 99-lUO. principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). lSJ-1. 200-1. 116-9. 67-8. 9) pp. prefa notele pag. 14) pp. il-XLIV. 94-96. 91-2. 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. 112. 7) pp. tip. IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou. dau 126-9.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21).

dela voi. Radu Vistierul (p. Vasile Lupu. Mateiu vel Vod i (p. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. Gapar Gratiani. 108-14. etc. ambasadorul o- i Cops. tabla cronologic a cuprinsului . Ghica. ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603. 342-45. 1902 pp. (p. (pp. 321-26. Apaffy. Mitr. Gh. tefan Lupu. voi. 111 i IV pp. Constantin erban. 1-14) . Gr. Ghisbrecht dela Basta. Constantin Cantemir. biserica lor -). 4) pp. (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. arul Alexie Mihailovici.'') 97 scrisori tracu-Vod. ungur loan Neme (din 1652 dO)^). Emeric Tok5ly. e interesant s vedem 1) pp. p. 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. Vasile Lupu. Mihai-Vodâ 3) pp. Logoft i p. IV . Hrizea vel Ban (p. 23). Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p. i nobili unguri. landez Haga. P- Chirii Lukaris. isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. 7) pp. IV pp. erban (p. trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). 30). Safta vduva lui Gheorghe tefan. 111 319. boierinai. 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). 1055-6. 112).ieltuiala Ministerului de Instrucie.'.— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . Rakoczy. româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh. 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p. Duca.. Ghica. 58) Constantin 114-29. 111 pp 339-41. i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. 250-317. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu. apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. negusturi. Constantin erban. 2) In faximile isclituri i (pp. Radu erban. tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). 49). pp. 129-262. Gh. la voi. i ali boieri. Mihai Viteazul. Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. tefan. 24). i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod. 1-102. 263-78. . etc. apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. loan Bethlen istoricul. Moise Movila. etc. Gheorghe tefan. (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. Dabija. Gheorghe tefan. 28). i ali boieri Braovului (1638 5) — 41). index de lucruri dela voi. 1611) Vod. 5) pp.

numai un obiectiv istoric al trecutului. 6) tip. l899j tip. care aduc descoperirea de izvoare nou. 1899'' ^) . „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses. Ateneul român. . 61-150. sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" '). muzeele presa pot fi ''). Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. „La vie inttellectuell des Roumains en terii. IV pp. : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. tie s rmân i neprtinitor. api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru. 3-142. pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. dou studii de o extensijne 1) Voi. lorga. cu faim european. adnotare.^opiniile sincere" ale autorului. p. 5) pp. 219-217. â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an. Bucureti. legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal. ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. nu e tului. orânduire.. 2) 3) po.H. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii. 142-2(9. L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). L'independance roumaine" pp. 191. De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. arhivele. Opinions pemicicases d'un mauuais patriote. care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. care bibliotecile. Bucureti. ''). istoric român. 217 (extras din 4) pp. i La teatrele'*). 57 în ce condiii lucra un ani.). Universitile. aceast chel- tuial nu întrece. pentru copie. XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec.

rnimea-). Retiprit în Cuulnte adeuraie.'-) 1) i Evreul strin aezat tip. roumaine).oamain. 54-227. etc. i evenimentele din 1821.58 mai mare.•') doctrina : naional proletarul . 9) pp. 4) 6) pp. Minerva pp. 183-9. 12) pp. cu calmul adevr."^) în tipurile evreieti . A. 7) pp. 213-39. i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). pp. 265-311. colile de ora i rurale. 5) Retiprit în Cuuînte adeurate. i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). 10) pp. despre efii liberali i D. 1902 tip. 240-46. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat. educaia stu- ar i strintate. Bucureti. . 3) pp. 1848. crile de coal. Sturdza i rostul cu*). Bucureti. un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social. 8) pp. în sfârit. ^) Evreilor Mol. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). 1904. 11) pp. 175-264. literatura. sau. desvoltarea i fapar. critic Al doilea studiu de proporii largi. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. în aprarea vechimea vieii economice. Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. vieaa social i familiar. contient. antisemitismul nostru ce . cu de idei i aspiraii bine definite. rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". l zice: In (unirea) i arat. 'Un proces de desnatlonaCisation. 281-302. 106-201. 302-11. în critic clasa de sus. 2) pp. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor". 202-206. Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. 207-12. pp. etc. 189-96.

59 la noi . 1) 2) pp. Romantismul istoric a creat muli lor umflate. 250-61. Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul. dar . ar putea-o face o a limbii. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor. anumite s condiii foa-'te aspre. Cercetarea ar instan judectoreasc. nu legea. recensiile întinse i necesare. a reuit. al cror glas a a- — unei direcii greite. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii.. în locul creia se puie. cunoaterea desvârit gsi un om de meteug. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. cu care n'are nimeni nimic de împrit. Iar dac din în nu se poate. pp. ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii. de sigur nu spre mulumirea noastr. s reprezentani. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine. zicând:^) Pregtii-v prsind.. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. i ce garanie ar putea prinde mai bine. învai i diletani preteorii tenioi. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau.s/z-/Vz/". s se amestece. 3) pp. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific. paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i.. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. i când vei fi Români'de lege mosaic. 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. 2()l-e4 . ci portul. au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc. în evreilor armctâ.. pe care îl munca sa obiectiv judecat. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. mai ales limba care nu e mcar a voastr. ') soluiile curente i 2). Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit. aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora". fel pmântului nostru. S'a ajuns faptul. exclusivismul social.

3) pp. 214. Tocilescu. când fr s marilor simt. 4) pp. 52-3. Bucareti. activitate de critic istoric. 5C7-11. zilele albe. un alb btrân de 2 mii de ani. 233-4 . vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. Urn-. 155). amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere. întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. 54-58. i are un stil banal. terialului e fr sistem ^). faptul rmâne câ- i bun. cete aseriunile nebazate. care. s trebuie povestit istoria trecutului nostru. 507-11. se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. nu tie grecete *) împrirea ma- c . dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. 2C6-36. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" '). 222-236. de un om i o cu talent sobru. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale. 132-167. pp. XXXIV (1900) pp. . ar s spuie cele ce au fost. gloria 1) Conuurbirl Citerare. în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee. 71-77. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. face o recenzie poate prea întins.rete pagin de pagin. 2) pp. 44-77. 6) pp. în!ocuindu-le cu altele solide. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. 49-54. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. 5) pp. i nenatural 5) . nimiGi. arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). .60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga. 133-36. 394-418. zilele negre. 394-418. discret. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om.

.scu ediia 2-a" a operelor sale. I. 359-62. Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. dealungul .61 :' umilina din care s'au esut. 172. 7o2-53.Cum face. 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). 'CociCe. 58-65. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. 1933 pp. Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp. arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. 175-86. 61. 1900(1). i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. 161. a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare. (190U) pp. tip. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. 718-20. 474 lorga rectific . 7bid. 167. 164. 1) SmntoruC. 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub . Cine o va scrie?'). cei legi curente. Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc. veacurilor. i rspunsul Bucureti. pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz. 2) . în care prezint într'o arat defectele crii. p. zilele-i nenumrate. extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti. Qr. 1900. . 305-12 lorga public . „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. 170. în limba francesâ. 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. Mircea Ciobanul) 3) . pp. Minerva p. %oua reuist roman. III (1901)." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. 766-8. . pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. neavând informaii. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid. 735-37. n-rii 158-9. i unde trebuia suprimat.

7) pp. 1133-41 8) Ibid..62 gâtit-o i urme în moravuri. delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice. 128. 435-44. Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). 2) pp. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou. pp. i îndreptarea. au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou. 369-79. 1904 (XXXVIII) p. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal. Ibid. aducând i dup arat Iar defectele. critic dou Doamna Despinc. mânii . 324-32. Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu. care sunt rele.^) 2. 130-26.. fr de lucru. greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). cuvinte ^). 1132-42. XXXvi (1902) pp. lui Tanoviceanu despre ce familia Bants. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial. 326-40. bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu "). de data aceasta mai subtil. 5) pp.369-79 3) pp.. 228. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic. meritoas. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900). 183-90. XXXVII 6) pp. lipsite de orice temeiu. (1903). 671-2. sub titlul „Un 1. lorga face din nou o cercetare a crii. aduce înainte familie . III (lOOl) pp. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. 626-41. 324-32." analiza crii. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. p. 4) Conuorbiri Citerare. 435-443. .cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român. 93-6. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. rectificând aici unele greeli.

1. 122 n. 192 n. n. apoi faximile din alte chipuri ale sa. mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec. 112 138 n.63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici. 171 în n. n. n. 133 162 1. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. . 1 . 1 . pp. i n. tabla numelor pp. n. 82 n. sec. 163 189 n. acte din secolul I. n. n. o. dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor. 1. neoîsla ortodox român. 4) pp. 24 n. 3) pp. 3. 207-34. 2. X\^II-Iea 1) Bucureti. chipul Iui tip. XXXIX. pomelnicul mnstirii Govora sec. 49 n 4. pp. slavone al din 1563-75. acte din muzeul din Cluj rom. 2. XVIl-Iea: pp. Bucureti. coala 5) din Câmpulung 1669 pp. n. 154 n 1-2. manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. n. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". 2CX) n. ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. ali cronicari. 3. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. 17 p. Dar sau fragmente. 3. 1-211. 1. mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. 114 139 1. apoi Ludescu i de docu^). al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). n. „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. 3. In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). 2-3. 2. 103 n. 74 105 o. 175 n. 2-3. în în aa Apus. 104 128 110 135 167 n. 2. 2. 1. avem lui . acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. 149 2.. XXVI (1902) pp. 8. 152 1-2. 2. diferite XXXIX -f. n. i neamul su. Socecu. 213-222. 115 n. Constantin Cpit. n. ill-XXXVlII. 2. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. n. fel cum vorba la pân atunci nu publicase.223: In fruntea voi. 66 1. 3.

care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. 93-62. d i ea o po- despru Callimachi. 5-6. 233-4. 9) 8) pp. o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^). Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. versuri 66 de strofe cu cu însem. 19(3 PP- X. II. Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela '). 3) pp. 7-21. 5) pp.. 62. . CCXVyf 6G5 . 2) pp. tip. '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. 10) pp. 6) pp. i nou". 4) Bucureti.64 Cernica tirbei. al XVIII-iea. partea cea mai mre româneti. Minerva. p. I. din veacul al I81ea pân ^). Bucureti. I. stihuri. voi). 19C4. ). tip. pline de amnunte scurte i interesante. Minerva. aproape toate din sec. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi. VII-XVI. aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. 212-3. 7) pp. 22-51. 222-26. (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34. altele despre Ttari sfâritul sec. unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 '). la 1848.. Ghighiu : greceti i Arge^ . XVlI-lea'O i. Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele.XXVII-f763. 1902 pp.

S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga. saxone din Dresda. XXXII-LXXXVlll.321. 79-133. 3) pp. XXIX-XXXVill 17) PP.6U4 V-XXIX.'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763). CLXI-LXXXIII. 15) pp. 12) pp. 42I. 42 de ambas. gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca. II se '-). 1760-68). 3-76. Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835. CXLVII-LIX. '" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp. 415-17. 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p. .")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819).^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. ")pp.1821) -o).'^). Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc. CCXIII ^> PP. Leonardi.fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806. Române. 399-411.3-38. din familia Callimachi i agenii Giulianii. din bibi. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c. 14) pp. pp CXXVII-XXXIX. 7) pp. faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii. 9) pp.''3) PP. scrisori 4 . Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61). Isînn 4k1. Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr. .65 Callimachi. ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp.H) pp. prefaa dela voi. LXXXIV-CXXV. si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?. 41.3S7-96. 16) pp. 4) 6) pp.

761 anexa . i doc.--^ . 2) pp. 231-384. 6) pp. 5-86. V (1932). 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc. 595-611.1902pp. Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. tabla rare neologisme pp. 161-220. prusian — 39 extrase din corespondena A. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove. cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. 441-50. ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. • . dac nu la biruin. lui Alex. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. 575-91. începând cu faptele pp. 4) pp.30 Varovia phorin.^. IV (l9Cl) pp. 7. 55-60). i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™. de Rh. întâiu in 9Coua C. 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor. 387-554. V+349 (publicat 343-52. 5) pp. din Iai. de bainte ^aBerlin) 764-69) '). ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni. .gas (1797) adausuri p. numelor pp. r^oU romOna^ Callimachi. expunerea. erat i dedicat 10) . s se razime care istorie Ardeal. 134-157. suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-).. 391-98. tip. 223-28. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). 561-72. muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. pp. 369 ^). m c sate i preoi din Ardeal. 3) pp. 8) pp. polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". onomastic pp. Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul. pp. din ^) la ( 1 extrase din coresp. . 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. 7) pp. Vod 27-33. Gobl. Bucureti.

tip. (XXXVI). din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului. P. bazat pe tirile tiprite i inedite '). 34. episcopul ortodoxs vldiceasc.. . Buciunml. Cohalmului. f^) Bucureti. 971 nota 1. Magazinul l)PP. „Note critice ^). de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici.-262. Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie. 9) pp. In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. 7) pp. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . preoii i totul certele confesionale. 3) pp. Muntenia. Klein. Socecu. 5) pp. ca istoric^). lir02 166-201. P. din banaara Haegului. dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. : 67 cu Roma. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. public o not italian inedit din 17 Maiu 1769. Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. 252-312. pp. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). 89-166. cuprinsul pp. 12-88. 313-346. 347-9. 2) pp. i la p. protopopii. din Tlmaciului i întemeierea Banatului. 20. Trompeta Carpafilor. I9J3. Aron i . 3-5. 6) pp. Severinului. : — Orâtiei. aron. Tetru 7'. Sighioarei. p. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). tul Românii din Românii din ducatul .

Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh. artandu-se vaal doc. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. Leptiirariul lui Pumnul. istoric a acestuia ediia Letopiseelor. de Tocilescu. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi. 12)" pp. 11) pp. lui : Traian. Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. Erbiceanu. Revista pt istorie i fii. . '°) Te\i\e5cu. Academiei române^). Toate sunt certefulescu din Gorj. româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. 10) pp. Sturdza. Istoria '-) critic. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. . colaboratorii Arhivei lui despre toric . 7) pp. PP. Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). Acte i mente istorice. V. Istoria i'HuAlui. Ist. episcopul Melchisedec. . : V. 29-32. Bucureti. D. care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor.68 Uricariul lui Codrescu'). 9) pp. etc . despre „Arhiva româneasc" . voarelor istorice. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. Cronica ItiiHuru. 10-25. 5) In <7'nnos tui 1-11. 1903. Cipariu. 4) pp. Q. .^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. biblioteci i private care cuprind documente s). M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). 14) 79-82. despre colecii felul iz- despre arhive. 70-77. A. Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. 61-66. 42-51.^) cele doc. A. 13) pp. 30-42. 42-50. 2) pp. studii asupra limbii . interne. Ureche. 66-70. punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. Lâu- rian român. Arhiva istortc a României t Tralan. Romaale aceluia. Menirea i în general. Kogâlniceanu.^) Uricariul lui Codrescu. 8) pp. 77-79. Ureche. 11-30. Sion Papadopollui ale lache Drghici. studiu de acela fel. 5-10. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei. 3) 25-29. M^V. Soleai i ale lui Alex. Foaia soc. La început. michisedec. 6) p. Boliac.

române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. FI. pmântului . cuprinde nu m'ai pp. coleciile" '^) privitoare *^. Constantinopol. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). 101-108. Banul Mihalcea. mare „arlatan oriental". Spania. 9) Bucureti. minind gro- solan i. ai României a studiile i colecifle . i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. D. Raguza. Iii— XXXIV in . 6) pp. Marian ^) descrierea . Ungaria. un înaintea documentelor. tefan Rzvan. Svedia i Danemarca. analizate i apreciate Am fr a n:â aici. bogiilor. care cutreer Apusul. : numelor la urm la tabla pp. 92-96. — Vezi Aron . i pecetea Mitropolitului Eftimie. Polonia. Germania. opri asupra multor studii citate. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. LXXXIX+1281+XXXIV. Densuianu. de documente interne i redactare de repertorii bogate. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod. Bucovina. biblio- Acad. 8) In 5) pp. 4) pp. 1903. Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). la contemporan. 119-127. 290-298. pp. 99-101. Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). Sturd^a". Comisul Leca. Logoftul Teodosie. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. Wolfgang Vod. editri de cronice. pp. 1903.. din colecia ^) editat de Academia Român. care dispune de mijloace materiale. fruntea voi. 7) pp. Frana. 96-98. mai vechi ') activitatea istorica a N. 89-92.69 blicaiile istorice lescu. artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. s s ceste cercetri arhivalice. colecia de doc. al Xll-lea. 108-119 „?rinos Cui tip. Italia în diferite orae. dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . Bucureti. îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. Socecu. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. 3) pp. 2) pp. de folclore ') manuscrisele lui I. Viena. Anglia. ea singur poate i e chemat întreprind anostru. . lui Toci- . Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. Q.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

CLcad. documente. cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. 1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754. Unele sunt de nevoie. 18-35 (acestea 18 doc. i Venedict (1631). btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. 2-4. publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. XXVII (1904-5) pp. XXVIII (1906) pp. 4) pp. dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii. 2) tiri despre banul . însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. 16=65-78. c. 25=505-529. XIV partea Dosofteiu i pp. Belleardi despre luptele 1) pp.a lui urate pe pmântul nostru". strintate „Subt acest de contribuii. pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: . iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei "). Dosoftei (1625) doc. Cronice. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 . . sunt reproduse 1-2).: 78 1567—8). departe istoria Românilor. unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. din '). dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. 3) Ibid. 5) pp. celelalte secundare. 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). nomne^ sect. ist. 34-5. Vod. iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab. Cristofor (1574). ca culare. prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase. 2) anakCc 1-2. Eftimie (3 din 167! -2). memoriul ar i I-iu.

4) pp. scris i testamentul grecesc. 6) an. ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. ist. bete mrturiile istorice din Braovul '). dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. bogat. despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena. 17-23 veanu. se vorarhivele sseti pricopiarii. Vodâ Brâncoveann. Callimachi înainte de domnie 1738). . cari din vilegii. protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. H) pp. Cu informaii vieaa lui largi (n. dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. în se d în Alex. scrisori. sect. 24-5. scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). XXVI! pp. 7-9. Tesalia. Saii ar- 1) 2) pp. MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . 9) Ibid. 1-11. 42=99-1 4 . nom. socoteli. Brâncoveanu ctrâ Dim. 20=79-9S. p.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). numai 3) pp. ac. Din atâia vecini cari ne-au robit. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp. „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). 4-6. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. din . o scrisoare greceasca a lui Gr. 6-7. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. Radu i tefan fii lui Const. 19-2U."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". I. : 7> pp.A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') . Bibescu (18 4) pp. bogia noastr. decursul domnit. din câte comoar. 9-17. cea mai sigur i mai putem gsi. româneasc Constantinopol la 1810^). ne-au tiat.. 11-18. muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis.

unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. lupta pentru ^). . 25—42. an. Petru chiopul. loan Hunyadi. VI i VII din „Studii PP. 14—18 . ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc. Matia. Neagoe Basarab. scrisori domneti i boiereti din sec. 122. la istoria Românilor'*. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi. ac. pp. 1—9. Japonia. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr. Petracu cel Bun. 1904 p. patriarhul Ieremia în erile române. Petru Rare. Braov lui '). Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. apoi apoi Btrân (1413). vremea un Iui Lupu ^) . ^usia 9lsiatic. Dan Vod. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . Aii Pas. Aldea. 3) pp. cltoria lui. 18-183-200. China.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". Alexandru. Vldu. Socecu. .sect pp. 5) 7) 8) 9-15.. ist XXVII (1905). interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). 9) pp. Alex. 25—37. „sinodul din lai" . tip. i Ardeal. Moise Vod. Vezi de lorga. i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. 17 pân la 1762*^). Lpuneanu. 10—13. Români din Ardeal. care a strbtut aceste inuturi. Radu dela Afumai. Vladislav Vod. Mihnea cel Ru. In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). 4) pp. S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V. niboiuC din extremul Orient. schieaz vieaa lui astâmpr". i documente cu privire 2) pp. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. Radu Paisie ^). Viad Dracul. 10) pp. pp. 6) pp. nom. 16—24. Bucureti. Petru Cercel. Despot. Vlad Clugrul ''). care 1-7. epe regele . 7-9.

Nu voiu da firete. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. i lipsit de orice interes. pe dau nici odat lturi s le fac singur. Socecu. : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. partea I. zapise întregi sau în regete mai mult. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". Al cuprinde numele de localiti i de familie. el. caracteristice. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. redactat cu un scop cetitorului asmntor. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare. rice. aa V. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora. .: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. folos cu privire 1) Bucureti. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. V-VI. VII-t-721. 1903. 2) pp. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic. cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. servindu-li inutiliti. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii. de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). formele puin obinuite i tenie — la — . Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. rspândite pe paginile indice telor. ! aa de multe.

82 acele instituii i clatine . Durere c publicat nici de pân aztâzi. am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni.. Spiridon lai. 3) pp. 160C) — 1671). p. Bârlad (2). i Suceava (2 dine. documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. ^). Catargiu." aceste indice. 19). Ursachi. 563-94. c. face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc. Flciu (1 din 1642).. Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). 45. i s 2) pp. care se afl de fapt în voi. Câmpulung 1661). 1683). aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. vorbete despre falsificarea. Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. V-VIl. 1656). despre diferite familii boiereti . (1 c. 3-65. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. 67-78. Chigheciul (1). Hrlu din 1653). nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c. de documente sâ le comunice. numai cu greu i cu pot întrebuina. Tecuci (1 la la 1600). întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V. Roman c. c. . 17). dat fiind duire cronologic. 594-611. încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. 1590). Iai (3 din 1600—1683). -relative la Ruset i altele ^) — Buhu. din 1650). 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. de o nepreuit valoare. Suceava (3 din sec. Bucureti din (1 din 1669). la Vaslui (1 sec. i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. 4) pp. Dorohoi (1 1600). : Ureche. Coriatovici . iai (2 din 1643. cu rezultat favorabil. dar n'a prea avut efect. 1671). Or1627—8). la diplomei bârlâdene. cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. Botoani (1 sec.

2) pp.^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. £. Stockholm (arhiv. 1750>. fa. faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. despre episcopii de Râmnic.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. 611-24. ''). familia tirbei teli i altele . 10) pp."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820. familia Golescu. \2) pp. Danciu din Brâncoveni. 8) pp. etc. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. 311. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. — 1 1739). etc. 289-333. 3) pp. l69-2o7. 690-95. 261. 1780). se dau '-). . Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). 648-78. 2 din 1778. Varovia din 1538). 337-375. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. 214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc. 433-55. 4) pp. "') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c. Mitropolii. pecetea Boto- 1780 p. 15) pp. in II) pp. Domni. 1600. 638-48. Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. 79-113. 2 din (bibi. 678-90.ximil p. 5) pp. 7) pp. 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. 13) pp. Zamoyski. Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. 695-700. dându-se Cmânstirea Râsca c. 9) pp. o scrisoare din 1712 cu 14) pp. etc. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i. 220-1 6) pp. 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609). ''*). Calea. 625-37. faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. 211-86. «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. 117-166. statului. 379-430.

— — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. 713-17. documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente ''). 721. 451." ' 10) pp. 4) pp. 2) pp. 1) 441) i documente din 1682 pp.. XI+661 i . 11 documente muntene (1588 1655). obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti. etc. 11) pp. Buzu. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. 0517—1890. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). 5) pp. Socecu. 706-13. familiile Paladi. c. partea Ii. 459-70. 7) pp. Jora. erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). Blceanu. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". 551-558. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf. 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829). i numeroase acte inedite "^). Miclescu. 9 documente la moia Ctina (jud.84 Mihai Viteazul. 8 Voi. Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). 3-70. 3) pp. 73-121. 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. 6 documente muntene i (jud. 12) pp. Pantelimon (colecia rp. (p. 511-560. Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. 700-705. . erata 8) Bucureti. Bucan i altele ^).*525-51. tip. 53 documente moldovene (1412 1847). P. — 1821). pp. 6) pp. adausuri p. 473-507. despre oraul Hrlu. VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). 705-6. 11 48 documente muntene (1601 1820). volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. 1904. 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). 1690 1795). tefan Oranu.

ci i Grigorie Ghica. cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). patriarhal zile. 5) pp. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic. încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. 4) pp. Domn. — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. dup obiceiul de . aa de vechi încât gseti. 413-451.') i notele: schitul mare din Galiia. pp: 125-179. cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn. etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. judeci. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. — rapoartele atunci. traduceri. l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". ^). 183-2C6. Nu numai atât: legat în aceast condic. nu se mai poate gsi aiurea cu care. ale Domniei. 2) pp. . corespondene. nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi. îndemn i mustrare. Vod Mavrocordat. familia Cuza i altele ^). sureturi. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. 3) pp. Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). ceart în tonul cel mai printesc. i cu 112 acte mai vechi din . 455-521. el. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). 3. 21^13. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. amândoi Iai): 1. 558-62. 6) pp. Socotelile pe 1786. de i un ârigradean bine crescut. care. 1430—1742^ lui i. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5). 2.

dar. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor. Solea. Volov.Vodâ din lfrl7. Mileeni. Putna. nu Februarie. cultural am le urmat condica însi. Suceava. Vatra-Moldavi. Prhui. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. Sf. eli pe care lorga tolele rectific. E. 661 un act dela Radu. Onofrei. I. ReuSucevia. 4 greceti. In observaiile generale asupra iui Kozak.86 Condica e publicata numai : în extras. Dragomirna. 2 latiscripii neti i 2 arabe. iretul. cronologic. Sf. care cuprinde „133 inscripii slavone. .Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. pentru a pune ali la sfârit. Creciotic. am- nunte zilnice. venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni. 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/). 1903) a Dr. 1) pp. . Viena. mncrii i al persoanelor." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. 592-604. 3) pp. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure. 607—657. ^). adaus la p. 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. Vorone i Zahreti. 4) pp. jertfit lsând frazeologia la o parte. 1742. seni. Vll-lX. între toric. zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. în Ianuarie. 2) pp. Kozak. face o mulime de grede unde Iliseti. documentele condicii. Petrui. In o- scos deoparte. Homorul. 16 româneti. în 'ordine dar i am linguistic. atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. 13 armeneti. Vama. Rdui. sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". Ilie. 452-521.

368-9. 1904 n-ro S-25. 72-97. 21—31. Cernui. 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820). 21) pp. pp. din analiza Cernui (2 din 1586. 11) pp. (1635— lui : i 7 doc. 1656). 7) pp. 155-64. tio. in faximil 3 13) 15) 17) 122-3.^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). 18. 12) pp. 313-36. 22) pp. 1606 — 54). relative la moia Rotopneti (in. 173-206. 9) 55-! 9. 269-75. câmpulungene (1437—1822). 19) pp. gineior: . 8-21. 16. pp. 5) pp. 3. 5.-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825).-^). Despre inutului Putna (8 doc. Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. CCXLIII 1) Bucureti. 365— e8. 8) pp. pecei ale oraului Botoani 152-55. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc. . 97—102 10) pp. 16) pp. pp. l904 pp. din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688). 6) pp. 58-72.^) 133 doc. 18-lea. 2) pp. 18) pp. putnene 'S). 20) pp. — 1619— 1742) 2'^). 16âd) -r 263.'^) 89 doc.'-*) 70 doc. din 1674 1706). 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec.'"') 92 doc. — Vasile 2.'^) 2 1482—1555). . pp. 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. 121—51 . muntene (1472 — 1829). partea IU.") 12 relative la moia Dolniceni (in. 275-305. 4) pp. din sec. 168-9. 269-T5. 351-56. Botoânene (1723—1851). din Odobetii Moldovei (1640 —1823). Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". 364-5. a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. . 359-64. Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). 14) pp.'"') ale monenilor din Cârlig (in. Roman din Voi. din 2'). Socecu.^) 89 cene doc. moldovene (1432—1856). 3) pp. 102-121. Dorohoiu). în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc. 336-ol.'^). — 1718).'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). 3-8. Suceava) ''O 127 doc.Η 68. tiri despre familia Ureche (5 doc.— : .

359-81. al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). „Cumania" a Iui Carol sec. extrase au uneori noutate . ci cu altul. Iai 1604-1658). 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591). . Neam (18 din din 1726). Galai (2 din 1799). 18-lea. Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). cele din despre Nicolae Mavrocordat.88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). Tecuci (2 din 1661. o „Scurt descriere a Ardealului" din sec. n-ro 25). interesante tiri despre Români (1788— 92). Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'. despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^). Sibiu.1656). Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. 1906 pp. Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). Voi. 79 (= Biblioteca nerva. despre Petru 67>. cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). p. lorga „O scurt Bucureti. 1676) 1658)''). U manuscrise de diferite cri ("sec. împrejurri. încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . 18-lea. 61 2) Budapesta. i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. nemete. 18-lea. Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. 264-70 n-rii 3) tip. 1904 13-16. extrase din în sec. extrase din mss. Novacovici bisericeti • (?). VIII. Minerva. popular Mip. diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury. familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. i 1675)'. 17— 18): catehism. din 1658). Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. etc. Hotin (2 1581-1655). 1904. care avea relative Ia oameni. cazanii.

învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului. tip. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite. 62-269. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser. pp. . I) fapte. srac i a recunoaterii le celor puini. . mari ale trecutului aduc." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii. rugciunilor sau de câteva veacuri). aezminte i fapte a acelui pomenete. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. 1904. oameni. mai simite i într'o limb mai poetic. în ceasul de recunotin. unde arde morii. fr o ediie Minerva. cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul.• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. adaug atunci. 2) pp. pentru popor iunii publice." O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^). 7(il. copilria. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor. Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire. în putecare se pstrat în scrise. de care am vorbit mai sus. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. cci pu- terea lui se rea. ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere. care zugrvete.

fr nici o trufie în faptele sale. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. rspicat i graiu. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). 1) 1) pp. 2) pp. 2) pp.! 90 înaintea ochilor notrii. tabla numelor lipsete. pp. etc. 374. 295-315. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa. . în care „gsise poporul român. 351-3. 355-72. cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime. moase. tabla analitic a cuprinsului pp. Note in de 378 pe pp. care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari. de ex. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497).. ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate. numr p. în coala literar nou. i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-). 242-3. în literatur popular i panegiricul lui tefan. 273-91). desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. 3) pp. 156-8. 3) pp. La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. erata p. etc. 1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia. 317-50. cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre. ^). 1474. 241-2. la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam.

umanitatea unui „e un roman. Minerva. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-). Doamnele române Bucureti. înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. 4) pp. 5) pp. 25-123. aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". l£05. pp. 14-25. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^). ic) pp. îndreptat i îmbogit. 725-6. 295-9. '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. 5-13. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. un Domn nenorocit i familiei sale în exil. de scene mictoare. trece apoi la povestirea vieii acestora. a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim. p. moldoveni^). 3) pp. 3-V9. Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S. 6) 7) 8) pp. impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck .9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. 65-lUl. 52. care cât acele lucruri roman trist. 29-52. . apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. 757-50. VI+273. 259-64. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv. In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). tip. 9) pp. tij. 6Î-62. 11) pp. Bucureti. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". No. locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. 1905. 321-8. Bucureti. 39-40. 12) pp. II pp. Voi. toi. dureroase.<0. P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^). 220). 2) I (18:4). pp.

Pe larg despre moda bizantin. prvilor i suferinelor acestor Doamne". 1774 înainte). ale dovei. beiile. Primiri în audiente la Domni si ospee. asupra (sec. Milita lui Neagoe. trecutului Se precizeaz deose1780. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. portul moldovenesc pe timpul veche. 18-lea. Ici i colo. Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica.0 4.92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. Despre îmbrcminte i locuin. Doamna lui Petracu cel Bun. juvaere. 105-137 . al 17). cel Mare. lui tefan . portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux. pânirii ceremonialului constantipolitan . i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. a lui Mihai Viteazul i Radu erban.cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc. : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . Lpuneanu. moda bizantin 1. locuine îmbrcminte 17-lea. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. 1550). Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele. isofemeilor i lipsa de originalitate. mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. lui tefan c^l Basarab fanariot 3. tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. Mare. Boboteaz. ale caracterelor. pp. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou.

vesele . Socecu. traini: i frumos. primirea solilor. Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga. 1905. . pp. din aceiai epo:â alte . în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. Paris : i Viena . 2. polon. influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. etc hramul de bisericei. Unguri.. Armeni. plecarea ei. 93 Pastile ') . srbtori la ale curi : Sf. 18-lea în i începutul al 19-Iea. pp. în- vtori de limbi. Nemi din Galiia. petrecând în lux în i risip. despre pribagii români . Bucureti. distraciile petrecerile fa. curii i la boerimei noua ptrunderea . consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. Glieorghe. Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. 249 . soli ageni strini. cltori. 3-27' 141-189 tip. i Dinicu Golescu. alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. 19J2 Independena român 2) pp. o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. Se cum influena bizantin. care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni. ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. Domnul îmormândin Eu-) trile. studeni români pentru plcere lanti. în Greci i Bulgari lor aici . Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai. pp. Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. rzboi cercetarea erii de : preumblrile. Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. sfâritul sec. Sccrtip. evrei i bulgari din Turcia (c. Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. sfinirea Vldicilor vântori mari.750). 193-222 3) Bucureti.nilie nunile. apoi preceptori. 1680. Germania. Voi. II ^) meteug cele de cldire al Românilor.

— Ideile conductoare în ideia cretina. Desvolt 18—19). 113-142. 49-84 3) pp. care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor. CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. 6) pp. suferin. desfurarea eveniprincipate . ce are de preoi pe cei mai mari. atrgând (19C5) pp. Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. 87-109. 173-8?. Un ora românesc: Botoani. vitejie i cinste. Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. 3. 2. I. publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. neascâ-'naionaiâ. con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. 4. pân la 1830. prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. 4) pp.94 viaa poporului roortodox pe la 1700. Arat originea. mai presus de situaie. .Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. i cum aceste hotare au fost schimbate vecini. Bucup. mai buni i cei religie. 7) i ivirea. vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. pp. 3-45 . decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881. mî'nesc. pp. 143-168. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. i sunt adic a cea. însemntatea boerimei nostru . reti 1904 1-VII. 5) pp.^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român.. 6) Farmacia erile române. desvoltarea diferitelor trepte boe^eti. deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc. de bogie. N. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei. Ros- boerimii noastre. Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). de vârst parte din ce deosebiri de fire.

1. s'ar putea aeza.95 . fascicola I. aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. mrturii sfinte cile ar. biserici-nin- Domni. 185-220. de v- dete i câte o clip de fericire. 223-48. ori de a fost râu. prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. cu o iubire. pp. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia. rotunde. în timpurile cele mai bune. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. ori de cuprinde în mari nenorociri. leatul.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. Minerva.. i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi. cu o înelegere deosebit. cutului nostru. stiri. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf. ce au îndeplinit pp. In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. prin lespezile scrise ce acopr morminte. 11. 317-74 (continuare). . Domnie i tip. VI-|-312. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). 19 J5 pp. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. înalte. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. rmseser mn- •dac data. n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. raguzani. tre- care ne este scump el de a fost bun. fasci- 19j7. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. 2) •cola Bucureti. Aceste pisanii.

numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). România. din Românimea toat. fotografii. mai strlucitor decât pot da astzi." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. vor veni lucrtori precii. — înea apoi cercettorul dialectelor. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam. si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. rgaz. la impuntor. bogat.. veniciei omenett. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur. Chipurile zugrvite pe prei. Reîerindu-s. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. primire bun. ai fi cetit de atâtea ori mai bine. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i. recensii ptimae i etc. arat înfiarea oameni. inima din care a pornit totdeauna. al schimbrilor d^n cele mai preu'te. decalcuri. la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873). i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit.. asupra înrudirii lor. lumin potrivit. — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice. învat român . dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei. pune cale. V-Vin. cumptat. ticloi i exploatatori. Acest plan îl urmresc. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. în aceast limb. a graiului nostru. purile. am dat eu. Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata. cftoriior.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn. voiu duce la capt si aceast sarcin. ." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile. ceva mai întins.

Botoani) Ce. Rânniciil Vâlcii. i preioase. Ficrti (j. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. Arnota. Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti). Dumitru. (a satului.Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. 3-19. cea mare). Govora. Bucureti. . se cua. Strjetii de sus. Horezul. Constantin. Câmpulung (Sf. Sf. rodniceni -). cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I. pp. Bisericani. Pobrota 'bisericile Borzeti. Târgul Ocnei (Raducanu. Sf. Dolheti. Rteti. Coziâ. Sf. 4) pp. : Mitro- Mihieti. Radu Negru Vod e o falsificare). Pasrea. 5) pp. Roman). Dragoslavele. Vcreti. Sf. Dobre^ii (jui. Ilfov). Vlaca). Dobrusa 5. Secul.iia Bucov. Viforâta. 23-64. Dintr'un lemn.' Trivale. Soveja. Cotroceni. Agapia din deal. Nmâieti. Sf. Dolhasca. Cerneti (Sf. . Moldova easâ m: (I. 3. Bacu). Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera. 1) Rteti (1. Galata (bis. Botoani)'). . Vovidenia. Mâr: Comana. 19(5 p. Bistria. Plumbuita. Nicolae. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. jud. 67-102. Posada i Gemenea (cruce. Dealul. Brusturi (T. biserici: Stâncjti. Buzu). Bistria. Surpatele. Târgovite (domneasc. Râzboieni. Hîrteti. Spiridon. Comana). din bisericile i mâi orae: 1. Arge i Snagov bisericile Coeni (I. Siatina. 32 tip Minerva (?) . Topolnia. Dimitrie). Cotnari (ortc^ doxâ). Vaslui) '). Vâleni (jud. publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. Corcova i lirov. Cânalareti (podul jud. ara. lai). i lui Socola bisericile • Botoani). Cainu/. Bâjeti. jud. polia). 2. Viero. Rucr schituri Barbu (jud. prefa 165-215.97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. Trei ierarhi. deosebit de bogate nâstirile inscripii. din Du- mineca mare. Hârlâu tefan cel Mare si a satului). : Precista i Domneasc). ilie. : : Strehaia. Câmpulung (aci discut i se dovedete. botez. Raca. Dâmbovia)-^). Vineri. Nicolae). Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. Roset. c . Stelea. Troia. Deleni (Sf. 3) pd. Mrgineni. 2) pp. Sf. 165-215. Cetâloaii (lâng ^). Armeneti. Troia).

Ploieti Sf. Icoanei Sf. Izvorului. (i mnstirea). Oetari. Cuibu cu Barz. Sf. dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta. i din Fundenii Gherast^). german. Antim. Buna Pantelimon^). Nicolae din Gorgani. ghe nou. Ilie (din caka Ra- hovei). din vropoleos. Lucaci. 357-8. singurul rumnishen Volkes in marele public european. Olari.')'— Sf. Creulescu. din Sârbi. Perthes. 361-66. Tirchileti). Bradu. Sf. Dumitru. Precupeii. Batiste. zi. Radu Vodâ. Plecând Românilor. Bisericile oraul Vestire. Sf. înte dânsele aa la întâmplare II. Ecaterina. — VIII. Nicolae Tabacul.vechi. MavroPopa Rusu. pentru din Leipzig K. St. Troiei. Apostoli. XiU + 541 . Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. Sf. XIV-402 . Mihai Vodâ. Dâmbovia). Sf. Silivestru. Dobroteasa. Ceau-Radu. Spiridon. Slobozia. Sf. Sf. Vinere a Heretilor. Sf. Sf. Sf. II (bis zur Gegenvart) pp. Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. Ionic. I (bisc. Nicolae cel vechiu. Gheorghe (vechiu). Dintr'o Colei <Theni. Mâgureanu. i vechiu. Scaune vechi. QheorChiu. domneasca veche. " —dup 239-3C6. Popa Soare. Schituzoianu. Popa Nan. Sf. Mântuleasa. Constantin.' Doamnei. i Episcopia. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). Sf. Sf. StaBanului. Hagiului. 3) pp. vechiu (Cuitul de argint). Sf. Spirei. Boteanu. 2) fascicola p. catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. Dumitru. Sf. Negustori. Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). 4) pp. lorga. Sf. la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. Spiridon (1. Sf. 1905. Oborului nou gului. Kalinderu. Pantelimon. 317-58.98 oraul Bucureti Mitropolia. lea Victoriei). Toi sfinii. Nicolae Sf. Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. Nicolae Voievozi. lenei. din Jignita i din elari. Alb (peste Sf. 369-72. BrePopa'Rusu. Udricani. Crmidarii VerManea Brutarul. sau a Doamnei). Delea nou (Calist). Popa de sus i de jos. Curtea Sf. : Sf. A- postoli. N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. 7. Negustori . 1550) pp. Brbtescu nou i Stejarului. tip. Amzei. 5) Gotha. lancu Vechiu. Elefterie. tefan.

i nici aa clâlori i ^). plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -"). 3) pd. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor. O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). 158-98 8) pp. influena slavon asupra noastr.— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. împrirea personal a i ranii dela es'. 1-7 IX-XIV 2) pp. V-VIII. „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc. De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". notri provincia Dacia : Româneti". De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. 4) pp. Terii meierea din Pind i din . cuprinsul analitic pp. judeci drepte uneori aspre ^). ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. Românii la Dunre. 198-247 . cât asupra istoria vecinilor. In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci. 8-85 5) pp. se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent. pentru c s '). i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. oraele •) i '-') : româneti 1) pp. ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea. 148-58 7) pp. 86-147 148-247 6) pp. nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. Trece la istoria Românilor propriu zis.99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre.

^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. La. aprut cartea-). 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. certele interne între pretendeni. 5) pp. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. 9) pp. 540—41. tabla lucrurilor pp. 122-206. se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei. România sub Cuza Vod i regele Carol I . 1—83.100 Parte din urm meierea Moldovei. vieaa economic. care a lorga. al Epoca fanariot ei zbuciumat. tribu. trateaz luptele pentru independen. ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. tabla numelor pp. Luptele cu Turcii. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice. pp. 248-402 3) dp. 2(07-379. început se studiaz rela- rea Domnilor tul. 8) pp. 90—110. 84-90. Unirea principatelor. social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). adause i rectificri la cele dou volume pp. 539. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere. influena tele politice pân urm. româneascâ-ardelean în principate. — . . V— VI analitic. Vii— XIII cuprinsul 4) pp. . prefaa. influena 'greceasc darurile i alte terii. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. . 2) pp. în Constantinopol poveri ale . 7) pp.") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal. dreapt. tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. 380—478. ^) Partea din cu care încheie -opera. . culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. 379—514. 515—529. politic. 110—121. lupia 1848 i tulburrile din acest an.'*) . 6) pp.

670-75. 13-41 Iui in p.xandri) ^euista %ou. Popovici.lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. . Iii (1890) pp. 1894 p 192 3) pp. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". ediia araga. de ex. s fie cunoscute generaliti. Pagub c cartea de fa. (1894). s'ar fi preuit. 3-12. care voi. afât de dus nici pân astzi în românete. pp. i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. E natural. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). 1 . 4) pp. având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru. 2) Iai. nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. unde se impusese. în la Sârbi.101 nesc. cuprind în cercetrile lui. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. 242-9. n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat. s'a ocupat. s Ca de student înc. 1893. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). e. . cu mi'. lip. 2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. mergând pân la cele mai mici amnunte. III. Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p. 2C»3-8 inc. ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. 6-S. C. moartea Ale. al 1 9-lea i.

am- 1) pp. . IV. 187-8. publ. 1892). unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. 1327. 73-151 din neuista OZou. 85-104. Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. A. 56-69. 201-225 n-ri 6-7. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. . 153 200. ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. pp . Naum. OZou. critic tiinific". lea (1688—1821). (1S91) IV. execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. i încheie. ca iele s : rmâie acolo. 2) pp. din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. „Poezia liric a Bolintineanu". a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. tabla greelilor pp. n-ri 8-9. intâiu fleuista 3) pp. VIII (1S9P). introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu. Multe . publ. banal i meschin al flanetei. pp. atât de erudit alctuit. Conuorbiri rUerare. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^). 201. „doi nuveliti" D. XXIV (1890) pp. 6) pp. 188-92. premiul i subiectul de ea. asprime crud opera poetic a acestui scriitor. tabla nuirvelosr pp. întâJu in n-rii XXIV p. de astzi i viitoare" ^). Aa în. încât toi academicianik 31-72. 132-86 (publ. intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. 244-S8. întrebuinare a activitatea mahalalei.102 Doine. 105-132 (scris în Martie 8) pp. publ. erat p. . 13il. 281-299 4) pp. 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . . ziarul Lupta. pe care o '^). i mrgritarele. operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. Academia tixat Român primete în 1901. 3-605) pp. 1337). : Autorul ine. a vieii pastele. atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. . teatru lcrmioare '). rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. intâiu irt s declare. Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric. aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . Bucuseti^^ 1315. atunci explic.

XXIII (1901) . lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai. cum ar fi spre exemplu. nu prin respin. constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. cci român. cci numai acestea a lui formeaz român. — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu. 2864 pe Seneca. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. îar criticile fcute. nu face parte din literatura român. Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor. în Vod ceC Cumpt. instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. cari n'au a face cu neasc.Ce. idoli ai neamului. viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc. . etc. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. 2) Clnale. în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred.103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. pp. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . desbateri. aceast lucrare este fal. a respins lucrarea lui lorga. Chiar eruditiunea din . ~). Bucureti. 155-6. la care venim acum. prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . Academia român. care ar voi s fac în . care era prea puin pentru ofensa cea mare. acum momentul de rsplat sau rzbunare. bete de multe lucruri. ci prin umilire i batjocor. pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. CLcademiei nomâne. „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete.gere a operei. în acest îneles.. Shakcspeare. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci. când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius ').

-). stiinii zice: . fr limb. A. sau împreunate. Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos. tefânescu nu se las mai Nici de premiat. D. . nici altul. este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice. dar n'a compus Gr. Autorul a improvizat o o oper puin competent stil. . 157. p." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. O asefr vre-o împrire sistematic.. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea. O asemenea lucrare nu merit fr s miei. . . 18-lea.. menea scriere nu poate fi premiat de Academie". Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. : de aticole. 157. dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld. foarte' Spre cinstea Academiei distins. Judecata acestuia i acceptat. astzi diip douzeci de ani ea poate altele. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut . care adun din dreapta . mai c de lucrri inedite. . . are o faarte boales neexplorat de el. care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga. plecare al lui Cantemir". 2) 76id„ p. premiul Acadecum' le scrie. .. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare. Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar. Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere. el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin. care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. Xenopol.104 Tocilescu .i Românilor în decursul sec.

Alexandru Callimachi. i o cu tabla numelor. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. când moldovean. dac un de Domn. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei. fr (Istoricii din Ardeal.— au votat 9 1) Ibid. I. etc nici împart capitolele în paragrafe. observaii. i mulumit acestuia opera. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare. îndreptri i dovezi . adausuri.) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. 154—55. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. pp.. 551 li. 439-550. pentru premiere i contra 17 'membrii. apare în 2 volume 2) cuprinztoare. om luminat i de inim. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. vi rului. ur aceast carte de iubire. potrivit cu scriitorii analizai. ar fi aprut aceast oper."') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar. In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). pp. p. Minerva.— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea. pp. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii... 2) Bucureti. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. brour '^) tip. . Sunt capitole întinse fr nici o tietur. III -f 639.. 1901. Defectele constau ei. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. s tea lui lorga. 61. 'documentare. închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului. 1-43S 4) pp. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu.

Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar. evident.ini ale istoriei literare. înelege unei epoce. O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii. spiritul tre-vieii înelegerea operelor. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin. Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte. îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. de informaie. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare.106 au învins. timpului... cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie. accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc. mai grele sar. . literar a scriitorului. a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie. de înelegere i de expresie în acelai timo.. A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte. în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. -aceasta e una din cele mai însemnate i. ara . ci i de art. sfrâmând strlucitoarea fomiâ.. Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— . i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei. multe lucruri care ma! trebuie.. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc.

" senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec.\pui. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur. Spectacolul de o pomp burleasc. — spectac- olul âranjlui era marele. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. de igan bare.ai i 19-lea veche decât acestea. apoi literatura cra poprului. obscenele slugilor 'de p. de 1-4. observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice. al 18-sea.107 <cge sufletul deosebit al acestor alei. sociale. observa cu îngrijire. 9-10 . studiaz cineva viaa aceste curente. absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene . generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. cursul lor. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. de se de rului erau alaiurile munc i de lupt. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori. se va manifesta în aceasta. în pentru somnul lung de ziu. pe când dus sau de ciocoiu. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^. mrunte. i prefaceri religioase. charaghioslâcurile domneti. curente — sufleteasc a unui popor. îl întresc In direcia pe care o aaucase. influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor. al linititelor amiezi de "var. formarea lor. ai apusurilor roii. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. lupta lor pentru întâietate. ghia i era cu cerul de diamant. glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui. era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde.

cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. al celuia fr fr de speran. cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec. lung rbdtor. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria.108 frunzelor agitate de vântul de scar. In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului. fr- voin i t:ir fr scop. simirii cretea. 3) pp.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei.. "'^ Arat curentele ivite în acest secol. ochi se de ur în rspicat. „Sânt noastre. 8-16. simiri de tristee duioas. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form. 5) pp 25-60. când valul zarea de argint a nopii. 4-8. cri. — 1821. de iriitul în ritmat. 1 7-lea i începutul al 18-lea. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18. „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. 2) pp. precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. pp. 19-25. resemnat. Simiri triste. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit .uen asupra noastr. unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima". puternicul i largul curent al culturii elenice în principate. 4) pp. se întri si se meninu. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii.. fletul curat fr orchestr a furtunei. i. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^). se mrea a paci trei istorii literare din sec. : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei. pp. iar sunt sunt oameni. al celui de pcate. cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. de puternica sul nopile limpezi tunetului. rare simiri de rzbunare. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. . tot Crile vor-- ideile strlucesc înc.

însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are. prudent. un compilator prin vocaie. "^). artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. mâna abia descletat de pe sabie. înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. orânduirea lor. în greelile lui c chiar. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. abdicaie i resignare. Cultura polon ni-a dat idei. mai binefctor al rîului.. îndemn i fr exemplu. ni-a dat cunotine i forme. în politic un fiu. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase. tinii dou orae i cuprinserâ. Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. iar. pe care o analizeaz în amnunte. adpostir tot supui SLiItanuiui. mldierea blând a lui Miron Costin. deschiztor de cale în i furitor de teorii. cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr. Nicolae e un pedant rece. care l-a format i printelui. opera. Fraza sa mai larg mai complicat. n'are energia scurt a Ureche. Trebuia s vedem izvorul. care exist între tat i i un visionar. mai erudit fcut. alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr. GI-212. un pasionat. Cultura greac ni-a dat material. 3) . a lui Ni- i colae Costin ^). comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. merge pe msurat. Pe cât e de simpatic cel dintâiu.109 extremitile corpului ortodox.. Spontaneu. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. pe care s'a simit dator s-1 imite. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. pp.între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. Nicolae Costin n'are însemntate. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul '). lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia.. 59-6J. format din* acel impuls cu aceste modele. 61-128. Aceste resumarâ.. 4) p. 2)pp. 7«. Alegerea crilor.

Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp.. 200-205. cu rile în clim- i volumele subioar. iufi al contrazicerilor îl mrunte. pisarul erudit. din care nu se putea descurca. 17095 6) pp. despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^). crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. reci vedeau numai i se forme. 195-200. In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. Roset^). 12) pp. 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. 129-43. cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. 8) pp. 145-57. •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . 5) pp. 117. • 9) pp. Constantin Vcârescu. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. 2) pp. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. pergament a venica lume vie iar si . 236—272. pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). opera unui suflet cinstit. 11) pp. 4) pp.. taine. 15) pp. „vermele de carte". 14) 214-18. 157-170. 83-6 3) pp. 143-5. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. Da. Chlparisa '-) i ei Nicola Mute. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^). 218—35 273-413. avem crturarul sec. a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). 10) pp. 92. 16) pp. P. . în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. 210-212. mini cumpnite. 13) pp. 269. '^) apoi a lui I. 205-10. valoare. Trecutul eticheta. 7) pp. Brancovici Bergier .

bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. prin cartea de slujb. el care iubea cartea lui. Prin cartea sfânt. care cetete a pentru neînvatul. nu odat. care se auzia i se cetia. casnicii genei al. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive. 418-33. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse. fr rude.. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod.. lecturi la lumina luminrilor. Cronica o fceau boierii pentru Domn. al Domavând nului fr la lui Doamn. vechiul palat pustiu. prin tâlc. In marele jil fa. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. O scen târzii. 3'33. dup câteva al 17. cel din urm urm în lor. pentru boierime. arme. Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. 5) pp. "').între cri i Sara. pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn. 4) pp. pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se. mult cinste. pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. împrindu-i îl timpul . 433-37. tlmcea slavona Scriptur. un necrturar. cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur. 414-438. 3) PP 417-S. i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii".111 dându-le o înelegere deplina. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^). i larg a su copii. . consideraii generale asupra litereturii religioase din sec. cu barba fruntea ca Domnesc. cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici. pe lâng sine numai acest copilandru. bine chip i aa crui a^b care-i.. de 1) pp. duioas din viaa simplului în trecut. 2) pp. trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim . btrânul rumân zpada". fr adevrai prietini.^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea.

când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut. n'o au bolnavii. ortografice. In — Tcur. ele formau un cei de legtur. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. i aceast lumin f). fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi.. ci necontenit.-. cei cu trupul sau sufletul ruinat. a de- cu un astfel de suflet înjosit. el nu poate s i când aib. forma fiecruia armonie. zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine.. care o expresie unei ei." Cartea doua voi.. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. o adevrat toat. tcur. fr sperane roautorul:. i ei. Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei. 3) pp.. 439-57. lumina din ochii om. „se resignar lor.— când vrednic. aceast naiuni. Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550. o manifestaie de contiina. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici. ca literatur.. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor. fcut traductori din i harnici tipografi. între fragmena fost binele pe care l-aj '). 2) pp. o chemare.- neti. In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri". de vitalitate. '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. 440 . cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz. 437—38. — Acesta I legai printr'însa. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului. 4) pp. pltir. btrânii. din pensioara e bogat i Ea este. zarea viitorului.112 dou tiau ori. a patronilor.o protestare. Se poate c aceast manifestare superioar. cuprindeau 1) pp. suferir. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar. prin originalitatea de numele de literatur o — .

496-5!)l. 513-15. strlucete venic tipografiilor. 461-65. Georgachi "). 18) pp. le stpânea — . eic. Lazr Scriba. 458-509. 5(6-10. artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^). Alex. i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). Râmnic"^). de ce mai atepte ? s Ii mai lupte. 11) pp. prela btrânee cu tinerii între cari tria. exprim. 4G5-8. Episcopul Inochentie '') . 505-6. Amiras ^). i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . 3) pp. 442-3. a scris. 531-35. 14) pp. 520-23. rivalitilor de persoane. lenachi Cogâlniceanu ^). d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) . 515-18. s vremea veche. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. 15) pp. De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. Legii. 5:4-30. o) pp 6) pp. 4) pp. a simulat un credul de ce din plecat. 511-13. \2) pp. la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice. ulescu de Mâlâieti "-). De ce mai cread. *"). 2) pp. 458-61. tefan. sabia nujl taie". 443-57. 518-20. Neculcea. Neofit de Creta i Filaret '^). nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. Vorbind de „literatura religioas din '^). 9) 7) pp 468-81. 20) pp. in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. 17) pp. Petru Depasta ^). 16) pp. 10) pp. care înelase i rtcise lumea. 19) pp. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei . 481-91. 13) pp. .113 numai. 511-40. „Capul fcut cu timpul. 8) pp. pp 491-96. Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. activitatea intensiv a episcopului 1) pp. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) .

. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. cari. mine. a trebuit s vad o- deci. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. lsa stpânii. nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. Bucureti (1909) pp. ca i de lupt i de credin. p. din — d la câteva. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. departe în locuri mai puin fericite. ci Nu e o minciun. care ar fi fal pentru istoric de aztzi. cum cinstit a fost mai ales aceia. — E un . c tivele în Citcr. Ist. e o falsificare a adeviitor. tot la ce scris. artând moX/X. mai departe a nea- devrul un el. voi. crturar patriot. exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul. aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. 548-9. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. oper In sincer. aa o ^). IU. vzut lui sr mresc. vrului. exagerându verv. Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. menirea ei nu este aceasta. decât ale noastre. cu adâncii e trecut prin unui poet. 2) pp. . lorga. Opera sa gloria trecutului. oper cinstit. Pe urm. literar vorbind. nu e fal pentru dânsul: lui. Y. . zice d. prin puindu-le peprin acestea în lumin. despre societatea contra creia se îndreapt. timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. romnefii tn sec. deci o voi. nu iui. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. 278-85. o i durere. Argumentele aduse de O. ochii si orbii de prezentul. i se se vor 535-50. 293 nota 2. cari i pronunate. —i aceast aa de cinstit.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. de farmecul timpurilor 1) pp. face aceste Ia observaii ochi. c Panegiricul e al lui Mzreanu.

de Persany. pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r. -detalii). Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. 1-72 2) pp. Atanasie Phillipide. i Moldovei. vremii. un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : . ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP. dela început în cultura noastr. Conmen Ipsilanti. „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" "). schieaz situaia politic în Principate in acelai timp. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. Dimitrie Dumitrache Stolnicul."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. Dionisie Fotino. Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat). despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E. greceti ce seexerctâ asupra ei.I-ni K 3) pp.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. 1-530 .. Ursachi. Logof. Letopiseul Terii Rom. -tacuzino. 8) pp. 73-001 PP. Anaforale. în relief 1774— 90. 53-72 10) 9) pp. originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". 155-2700 . cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki.115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare.-) influena consulatelor. 12-15 7) pp. apusene. o satir politic.10O154 11) pp. Gheorghe Nacul. volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone.

li aa Samuil Klein. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb. dei a oferit sufletul su pentru trinicia. Înaintea sa. E. în el. mai btrânesc. apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. n'are ca Maior.. Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. E mai difus. mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). ca incai. ceva din temperamentul ele visionar. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. dei autorul ei ar fi dorit aa. mai incoherent. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni. care „e foarte adeseori un cronicar. a- l spovedi sufletul. Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. Cronica lui incai „na e o opera literar. un nicar. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire. Cânte mir i aprecierea cronicii. devine din extensiv. El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. 5) PP.- 2) pp. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" '). 226. 161-95 195-233. Erudiiunea nuntit. care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu. a fi ispitit cutului. dac voii. 155^1 4) pp. 3) pp. 135 i un. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor. fto/n. convins. Intre autoritiile sale. de orice valoare" ^). cldirii. de mult s'o fa:. . el n'are. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. arma strlucitoare a ar- gumentaiei. cu care caut punctele slabe ale adversarului. de poet. desbateri. versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'. aspr a tovarilor si de activitate. ac. izvorul de reprodus.

on>. e o impresie ma. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. urmritorii de informaie. Apropiat de Cantemir. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. nu tie ? Muzica apusean. incai e un luceafr. pe cât saexotice. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara. stat stpânire în AAoldova. Scrie românete. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. pe multe drumuri. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. Ce ceasc. logic fisic e un . le Cantemir tie multe. se pricepe chiar în multe. Dar i de lumina se face mai slab. astronomie. ru. . narator de multe ori interesant i vioiu. muzica turmedicin. din pietate pentru sale. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. incai n'are însuiri pe care acela. de puin plantele rmâne o compilaie. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui.. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. altele întunecoase cu totul. Orice s'ar zi. ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit.e. Ce informaie judicioas i exact. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur. slavonete. învingând oboseala. dar întunecat. plin de sev. e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. ce putere i siguran în judecata. pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. în care rceilali. pe cât acela e de difus. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. Comparat cu un alt compilator. o zidire i marele monument a rmas. rusete. moart i pustie. care înltur pe cercettori de adevâr. turcete. pe atâta Ardeleanul e de contiut. se amestec în multe. câmp aa Sânt pri penumbrate. tcesc numai. de coloare i de putere. Scrititorul teorii. ar putut tot aa de bine scrie grecete.! 117 tului. în ca/e rtcesc numai. Samnâ tot cu viaa adec înviat. pentru cât va dura înc. din chemare educaie. fi latinete. pe cât de medieval e Moldoveanul. Nicolae Costin îns. rspândîndu-se pe un vast. au o activitate risipit. pe atât acesta e de strâns în expresia sa. poet geografie.

de acelai suflet. scprtorii de idei. amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific.118 . nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. o carte învat. i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare. despre vicistudinile împsu. nu ere un chemat. Cartea lui e Cronica: gramatici. pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . sa. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant. de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet. moarte membra Acest corp proporional. not. c aa era se iobagilor celor de sa. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. un suflet Însetat de tiin. care a coexista câtva istoricul. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei.'putcrnicâ. creatorii de via. Totui n'avem disiecta. imens i imperfect. suferinele sale. directorul. de oricând. înalt. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. lui riei Osmanilor. aceste note erau tul note de tovrie. el. Acesta e numai istoric. de ori unde. Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele . munca pentru sa. afar opera i viaa mirositoare. e micat de un suflet. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. trind în bun înelegere cu el. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai.Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. Pe dânsul 'deprtatul. ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. tia o carte folositoare dar moart. abecedare. n'ar scris iubiri pentru tiin. Numai i numai istoricul neamului su. atunci. Rbdarea ardeau. fi nici despre muzica Turcilor. puternic. gloriosul. clar. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. note secundare. Nu 4e-a aa e incai . tmâie totui. aritmetici. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. a face numai cu haotice. lege. catehisme. înaintea altarului vieei. fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece.

pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. dir. 262-69 1) 2) pp. Ni trebuiau profei pentru cei umilii. nici un povestitor. o Biblie. marea mulime a celorlali. o carte cald. Se poate din ele nu place. Aron. dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus. când se Sânt opere care se altur una de alta. i lumina. în: limba tuturora. o micare de coal. în tot luminoas. i avurm lor. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte. care s'a manifestat simirea e cugetarea. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. el Trece : Toma Costin. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. 3) pp. treclar. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. i regretabil nici c din micarea ardelean. admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. disertaii. în inim. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. Numai cul- nare. ci prin vins de entusiasm care le strbate. nimic pentru inim. tur i se ful politic.Gli. i nu ceilali. locul dasclului. nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. Montan. tratate tiinifice. iar literatur loc. In aparatul pedant al învturii sale. Budai Deleanu. 233-61 . I. — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. Credea. cidicio-de coal. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. dânsa. Gheorghe de a Ciocotici'). — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). aprinde întâiu acolo. Dar calea aceaurma decât crturarii. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. Th. 231-33 s lumineze mintea.

Mih. • 3) pp. 26970. Amfilochie l)pp. Diaconovici Loga.^3:6-11. 279-86.120 De unde zilei. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare. sec. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam. MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. 7) pp. 222-67. . Ins neamul acesta. nu-i formase. ^) loan Molnar. semn am tecii învins"^). Stamate. i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . Radu Tempea. 6) pp. 8) pp. lenchi Vcrescu. care-i lumina puterile. aris- tocratic. Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim. 5) pp. forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea. spiritul al metoda. nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc.'). naionalist. dac avea contiina de sine în clasele culte. Leon Gheuca. un neam poetic. 271-319. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. Budai Deleanu. tefan Crian. fini. Paul lorgovici din Banat. Samuil Klein i Glieorghe inRoja. vine aceasta înfiare niir. cai . într'adevâr. nu de lupt. loan Cornelii. 4) pp. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. elepciunea larg a dtoare spiritul. Vasile la Kolosi. . lui. Const. l.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. lit silini dintr'ânsa. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge. Eustatiev'ci. lacov 2) pp. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. de bun sam. 271-321. Crturarii luar de a gata altor neamuri. Ieromonahul Macarie. 368-81. 368 430. 320-1. Boiagi.

pp. loan Prale '^). ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt. timpului cercetarea operelor literare poetice ale I.^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. 443-51. 13) pp. mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel. tipriturile din Blaj. 8) pp. episcopii de Oradea Mar. al — originale. Dela dânii a venit. via mal care e ceia ce se gsete '*). 454-68. care atrage privirile pretutindeni fletului. 408-20. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam ''). 51(. ") Barbu Paris Mumuleanu. ichindeal i Diaconovici Loga. i le uimete. Barac. 5) pp. urm 18-Iea. — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec. 431. 483-9'. Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc.^) din format Bnat: D. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . ^) poezia popular româneacc a lui I. nu lumina cea mare de pe care culmi. 6) pp. asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea.-3J.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete. crile biselui riceti ale Samuil Klein. Budai Deleanu.9. 431-40. 469-83. V.. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu. Aaron. 12) 4) pp. 9) pp. dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre. literaturii noastre . . i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal. Beldiman ^) pravilele de legi ale lui . Matei Millo. 431-509. vorbete de 2) pp. '') Al. 44U-43. 7) pp. 491-5. etc. Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga.'^) And. lor asupra . 11) pp. episcopului loan Bobb. iu) pp. „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI. 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408.12t- de Hotin. Veniamin Costache sciii . etc"-). Donici.

545-48. Cronica Buzetilor. I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. 4) pp. putere i mândrie. 625-36. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa. 2) pp. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. 10) pp. s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir. Stoica Ludescu ^^). ci asupra strlucitei descendene romane. Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. 6) pp. a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure. a Costin ^) — originii romane"''). Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). J3) pp. Simion Dasclul^). câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)]. în 1691. Gavril Protul de Atos. a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . . 548-61. 617-26. de mânstiri. ceia ce îngimase alii. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. 531-599. . Dac. le- gate tiinific între ele. 594-99. 5t>2-69. 14) pp. nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. 5^4. a rostit el cu convingere. dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea.complectându-le tot prin altul. ale ^) . Teo- d dosie Logoftul. letopisee slavon**. Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. 8) pp. Qheorghe Palamed. 650-602. 531-45. 9) pp. neamul nostru lmurit pentru oar. In ar veni semnalarea pentru întâia oar.îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. II) pp. „întâiu. prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. 576-94.122 -de 1688" '): cronicii ^) . Iui Macarie. fr precizie cldur. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). 620-25. 12) pp. 603-616. Stavrino Vistiernicul. . dar treilea rând. T) pp. 5) pp. Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. 603-34. Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). 3) pp. Ar putut. prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste. lui Eftimie.

ptrunslavone.. lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti. 1904 tip. XVIII form nou. Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat. ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai. adausuri. i urm. 636-7. CI . 145 2) voi. cci în fapt ea nu teologi. celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). cel din excursul I! si '). apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. pp. XXI. 52-6). cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500". - PP. îndreptri.. 3-41. . 6) pp. 170 i urm.. apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici. '^).. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate '). filologi literar. 5)PP. 3) pp. I Istoria literaturei sec.Introducere Ia Siudir fi documenta voi. 157 i urm.• - 12?- doveneti e nou. 205 i urm XX. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem".. mai mult completarea i rectificarea. pentru voi. turnat într'o. Socecu. 47-52. II pp. dm o parte din cap. i dovezi documentare la cele dou" volume. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii. relativ la i' voi. V-VIII. se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. Vin-f243 (. VW). I: pp. 7) pp. limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic '). esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg. 42-114. voi.

Movil rite. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg. Scrisul i * manuscrise inedite.124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. în 1829— 1840^ pp. i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. de bogat i variat. toate tiprite au fost consultate. tabla numelor pp. Minerva. din nenorociri. din erile române i Ardeal. la ele se adposti început cultura bizantin i slavon. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar. . care tr^).îdus pri din Sf. p. sub influena husit. 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. 325. Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. 115-219. Scriptur. fr deosebire. istorie e — sufletul i tirile româneti. izvorea valul puternic. i munteni. a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. în de acum iete. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). 3) Bucureti. Petru Mitr. din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume. Varlaam. puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. limpezit. împuternicit. moldoveni Biseric. a tr. tip. al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. . 223-39. îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. 219-20. înainte neîntrerupt. mldiat. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului". 1907. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni. pp. rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea. lui tipri- slavone i româneti lui . i i încheie „Astfel limba româneasc.

cum s'a cu Bolintineanu. oiicare ar fi fost.125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad". De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult..' ci în aceia timp. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei. peste orice msur. care au pretenia de a înfia curente. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin. i a icoanelor de închinare. i numai la acela. pe când talentul fr îndoial. real s ascund mai bine ura. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi.- studiu. în locul scurtelor linii diformate. în marea micare. se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. mai întins. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. cu privire la unul i la altul. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare. jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis. în care a co- laborat scriitorul". la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. pentru' a o aprecia drept. prietiniilor i du- mniilor.. cuvinte care se uoare pentru ca unora. era crescut. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. cu voie sau fr. lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor. prerea timpului lor" ').. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade. . „Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact.. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului. de o cunoatem mai de aproape. are cineva. în locul notiei aruncate în treact. 1. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv.

unde to- s s . in aceast epoc oper de fi restituie. s pe un nechemat sau un usurpator. i data aceasta oamenii începutul ilor grele. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete.. care. câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit.. „Convorbiri literare" începe româneasc. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. un înger de pe pmânt. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea". „Ea a fost ptrunztoare.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. sau cruia prietenii. însufleit de iubirea frumosului. acetf 1) pp. senin. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou. întâiu critica cere a îndeplinit'). . de tDt puin. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel. partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. pentruc „i cunotinele istorice. luminat de principii filosofice generale". ce-i luase mai mult decât se cuvenea. „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870. biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun. de trecere în umbr. Iar publicul. bâjbâitorii gean dup nou. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor. al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". i spiritul istoric. întrebtorii naivi literaturilor btrâne. de mult vreme înc. prin creatorul ei Titu Maiorescu.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia. 2-3. în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur.. optind cuvinte de înduioare. cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor. ci-1 pune pe dânsul.. furitori de ideale limb ai literar. a fost judecat drept. de scoatere de fcut înc o mare iveal. — publicul strintate. Adevrul. de adugire In i înlturare.

Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte. . nu se preface studiul vrjmae. dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social. Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2). i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde". de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute". aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. 3-4.. Dar.. care îndemna la aceasta. dar lupttoare. se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta. 4-5. teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent. so:letatea în m'jlocul „dac — — . coala evreu dac nu socialist". ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi. Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. ritul domnitor era acum acela de sociologie. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc. în '). care alenumai pe Eminescu. a crei ef strinul C. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. ce e mai ru. cari nu interesau. Spipe Alexartdri. lor. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise.. In sese dintre scriitori aceast micare literar. Dobrogeanu-Giierea. spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate. 2) pp. nu mai era iubirea de frumuse. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne.127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii.. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic.^urat. pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp. „O nou direcie.

128 exerciiu de erudiie. ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce. nici poesia rneasc. 1) pp. realiti bine socotite. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise. prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el". pe când pe crrile primejale vecinului.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins.^) Asachi logioase . se stabilete firul sante. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului. Dascli munteni: Ef. 65-78 . fr s 2) 9 29 i boerina.^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. izvorul firesc 3) pp.-a îneleapt. 5-6 3>44 4) pp. câtigat sigur pe cale tiinific. menit a face veraib îns nevoia.^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P. ca poiet. cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud. ori Lazr. cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. B. care înir. Potec. atâtea individualiti.^) le — I. Beldiman. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. simpl i cci era o natur practic. Cona:hi. desfurate aici numai pân la 1866. cântecului. acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale. pe aceluia. iese dela sine o îndrumare mntuitoar. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului. între aceia care a folosit. Li- machi. dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ. de târgove suri i multe lucruri. a ') scrisului desfurrii. Gh. cci nu vise. a rodit i a rmas . aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. etc. coala lui lor. ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. câteva pagini. Asachi i societatea. activitatea Lazr i Gh. povestirii noastre. 53-64 6)pp. D. se descopr. 45-52 5) pp. Scavinschi. Se caut între atâtea îndreptri.

11 aprobi foarte adeseori. agresiv. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . înainte de a vorbi iari oamenilor". fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front. pe drumuri nici neateptate. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. Era s s câîn el o uurin. nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. nici fond. stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. a-i în forme pornirile despotice. care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. sftosului doritor de prieteni. s de înfieze . 67-8 cunotini i felurite. fr îndoial. zbura. la o vioiciune trengreasc. tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos. mldiindu-i îns aa tige chip forma. Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". ') — Sau mai departe „Eiiade ra. Fiul moar de singur într'o csu i . o putin de a se adapta oameni i vremuri. un om de voin.129 al poesiei. hazul. nu-1 poi admira. form. Acesta era de sigur un de neatârnare. pustiu. a Greciei era un ineleg"tor. vârire deosebite. ci numai prin dibace încunjurri. în de admirat. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer. dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. aproape sau pe mai departe. N'avea îns pp. înlimile unde eti singur i : trist. îi aplecare ctre ironie. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa. autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. un om foarte iste. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. îi place mai totdeauna. bun ce-i sim deosebit. ideile sale form per- sonal. n'a- 1) . care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi.

trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^). o înle întreasc aripile înc fraged?.ii. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr. pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B. pe îi cirac. care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. el s'a fcut vrednic de a 1) pp. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. 101-110. a îndemnat pe tovarii i urmaii si. 2) pp. un îndrzne. 113-320. 3) pp. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni. un naionalist filantropic. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova.130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir. 79-10 •. pentru ar. un pasionat un rscolitor de suflete. ziare i ziaritii. cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. de museei. P. pentru neam. . 4) pp. Totui el a cucerit vremea sa. a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). 256-7.

entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. stare aa de orb i de' puternic. 113-10. 3-39. Minerva. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I. 3) pp. cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. în Barnu i Gh. 283-32U. 95-9S. p.literare din fapt e 1840—48. 1908. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". Bari i "). i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. 2G7. Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru ''). 4) pp. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost. 2) pp. îndreptri p. Ciîn pariu. tip. intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. ajurgi a-I crea. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). 237-56. s le înfrunte eroic. 5) Bucureti. vindu-se de cjm Lazr. G1-6G. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. fcut un cuvânt de nemulumire" a . 6) pp. Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i. nevinovia poetic pentru a crede în bine. cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale. 321-24. în sfârit. dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor. 325. nu chioapâtâ niciodat. . 207-227. Negru etc. tabla cuprinsului p. care nu se încurc. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria.fi cetit i de vremurile noastre. sau ele. S.

din firea pmântului. cari sentimental. III^) ar 1) pp. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). Nu. 265-7. 51-98. ori un capriciu personal. se înal. locul cuvenit Boliac. ziare. verii.adunat cu scumptate i scos în cri.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. le N. El se suflet e preul. nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. în acela timp. eroic. din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. toi reserv ^). Bolintineanu. 348. 3-48. opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). tip. Laurian. un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic. i în Ardeal ''). 4) pp. societi. continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). 2) pp. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. etc. 31. literatura din atent în Voi. Blcescu. 32-60. 3) pp. 248-63 6) . din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. p. tabla cuprinsului p. ci literatura cu rdcini naionale. nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^). 19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. Ion la Ghica. se alege. din ceaa gloria. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . din nesfârit din toate frmântrile. ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. ca'endare. 120-199. 99-112. 5) pp. din freamtul codrilor. suferinele. cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. Reviste. al fiecrui Acest în'accla timp. privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). silina. are o înalt misiune social i moral. 7) pp. mare sau mic. 201-24. de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor. din raza soarelui. tragic. violent. nu-i cum înelegeau romanticii. 66-95. 227-48. nici-o înrâurire asupra societii. . i noi: Vasile Alexandri. al XVIl-lea i al XVIll-lea. scriitori vechi een. recunoteau dumnezeiasc. Vlenii de Munte. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere.

Papiu Maliterare: etc. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc. iubire pentru graiul tistice i ^). cultul pentru sfânta . tiprit intâiu în revista .SmdnCoruC" I9l)6. 317-33). 561-o4. Hadeu. avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. i 1) pp. 2) pp. etc. tinerii pribegi ar. în care va rmânea . cunoaterea nici teatrul. societile din culturale. 42-48. 182-5. ca i a nouelor romanuP). Odobescu. 172-232. 235-344. 6) pp. lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. 19-24. 214-17. ivi- rea talentelor rian. politice ale Apusului sta în i în sfârit. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice". 3) pp. i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri. revistelor ^). pp. 101-129. comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci. Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. 332-42. 52-55. Filimon. 4) pp. 288-90 5) pp. 8) 222-32.Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). . 304-7. admiraia pentru cuceririle culturale.133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). 269-77. JO) pp. Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. 9) pp. 7) pp. ar- micai acest timp de criz. 581-4. 219-22. . 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). 133-36. sczând lexandri. i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal. nou. 3C9-14. Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti. sau descare novela'') satira^). nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta.

îndoial. Nu numai valoare poet. e lesului. nici rsunet al unei vaste culturi. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. i. al el e. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. cel dintâiu . nici spirit ales i. spiritul caustic al nici ao- celuiai poet. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. Deci nici ideie simire puternic. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. în acel cea sentimental nu-l scrisul . scriitor. Donici are mai mult sim al limbii. — el era mai în stare idilic. nu 1-a avut Alexanori datâ. mai mult mldiere i familiaritate plcut. ceva mai vechiu. nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete. zele acestui poet nou. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. Oriunde se el afla. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant. oricum se înfieaz mediul.- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. setti prin forme silite ale graiului. politica nu-l stpânete suflet deplin. lu-meze vremea. Ro- au mai multe i credini mai puternice. vom adugi. e superior . Boliac. acele ci. ce-1 lui. decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- . Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. îi un visionar* ceasurile cele mari. în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. cu toate acestea. Umorul lui Eliad. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. nici : atins nici unul dintre contemporani. încunjurâ. Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta.

el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. în sfârit. ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. în sfârit. . uimitoarele informaii de culese. din lips de caracter. nu se mrginea la un singur domeniu literar. a o îndemna pe caîe."». în fi i form" '). i rmsese pretutindeni în locul întâm. pân la 1366. caracterizri de literatura persoane l epoci. concepie definitiv. Aceast judecat oricât de aspr se pare. încetul. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. Alexanscriitori. putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. 131-2. pe care nu le impusese el. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. . aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. ci -spre a o reprezenta. în fabul. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. Orginalitatea Iui mai tears.a celorlali. aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. nu ca un critic aspru. ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. prin deertarea prin oboseal. 152-I6i. puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. > puin revoluionar. în satir. unice noastr i puine în a- }) pp. ori. fzut cu struin. se iubea pe sine. care nu erau în stare a da un lucru continuu. i. fr i îndoial o din toate oper monumental. satiric. în critic. scrisul spornic i uor al lui Alexandri. a fi cel dintâiu liric în epic. pe rând. din dezgust. i fi inovat în vre-unul. în descrierea de torii.13 miantic. în teatru. Iubind pe Aîexandri. a o mângâia uor pentru osteneli. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor. ori ca cruare.

cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic. Pavel. literar. XXVIII (1906) pp».17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor. care se poate.. negru. grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. 18-20 pp. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele . al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc. .135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. cu latine din Apostol... Lipsete rotacismul. Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea.. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice. — fa II. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi. . i Psaltirea dela cheia — va.. Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone .. 407-421. cum s'a crezut la. data aceasta. din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare. 2) Ctnatete Qcademîei Române. se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche. pstrat totdeauna. dou Sf. încât trecutul mort învie înaintea noastr '). U s început. înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti. revista 3) pp. în de Petersburg). Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No. fost un fenomen de limb aa de general. 100-105. trecutului." ^). originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc. care ca Psaltirea Scheian. I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec. nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. avem. ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum. sec.

Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. 57-S. tot neagr afar de literile care cu '). 50-1. 105-11. in lui 'O PP' 51. apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic. Neofit „de Hotin"'. de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. înseamn vinte IV. Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete". pp. XXXVIII. pp. . La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). lit. Sibiu. 1920. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). 183-240. 7) pp.137 -se d împreun. 47-50. 3-10. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . CLcademiei Romane. preot in Sibiu (1 scris. apoi le ia pro- c s s : prietile cari . 2) pp. cântreul sau despre dânsul. 10-17. 3) pp. 58. Daniil de Brila (1 scris. joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp. 10) pp. i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). numai ca nu-1 poat plti i. . sec. din 1765) i acela Neofit. isclitura Macarie i Mitr. 6) pp. 113-15. 19). 51-6. trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III. protosincelul i episcopul losif c. 4) ClnaCcCe. "dela episcopii Chesarie. 9) pp. 1807)-'). Actul arat unii dintre dregtorii domneti. Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. fa. ghelie. 1-3.aceste I. dela ieromonahul Macarie. nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. pp. 74 scrisori de i regete dela 8). 112-13. 5) pp. aruncau bir mai mare asupra unui sat. 8) pp. dela Arhimandritul Mi. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)"). 17-47. 12) pp. Arge (1781—1816) dela oculistul Dr.ximiie scrisori i Molnar. mai ales Vistierii. losif *Qrigore. Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803.

arhimandr. Hurez. Fotino. i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii. episcop de Râmnic (1785 89). Antim de Râmnic 0808-13). I. Ci- i . n-rii 5-9. 1801. Aaron.. istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp. lui FI. 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D. Asachi din Viena' (3 din 1826). Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^). 1833). Florian Aaron (1 din 1832). dela Eliad (vre-o 10 din 1830. loan episcopul ardelean Moga (1823—27). raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. in faximil la urm 31. „Contribuii 1) Jbid. 31. Poenaru. Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). pariu. 2) pp. egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14). 30-241-270. 1906. Bucureti. Mitropolit Ignatie (1817). Neofit deRâmnic (1807—38). arhim. 146-9' 3) pp. . lui: Aromânul Boiagi (1817). în p. 1-20. Viaa tiinific. isclitura lit. Galacteon de Râmnic (1821.i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). scrisori Z. Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. vora. Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. 1-9. Cipariu (3 din 1835—38). Cozia. p. Grigorie Pleoianu (2 din 1829). Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822). sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc. 1804—7). Nectarie (1780—1807). Viena i Londra. — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795. Stnioara (1790 dela din 1828). 20-3J. pp.- Carcalechi (3 din 1818—22)^). scrisori: dela: Eliad. Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. 111-15. 6) pp. Petera.- 1797—1823). arhim.. dela egumenii mânstirilor Bistria. 1832-34)... Partenie de Arge (1790—98). P. Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. 5) pp. 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu. arhim. Asachi 4) Jbid. Filaret. XXIX sec. Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). Sadova.

doi Bâlceni. Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu. ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX. al 1 4-lea . Vldioanu. E o româneasc al jum. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4).. o feti a negustorului Ion (1837—12. unde învau i: D. Costache Rsti. 5) /bld. pp. 1180—1830 ').-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22).139 . Frusînica protejata Marioarei Roset.sec. 19-lea. Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. a sec.. 1 lit. Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. Viena). în sptarului Petrache (1892). 1821. pp. de un moldovean. pân la 2) pp. scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci. sec. 23. 34=165-198. — 4) pp. Photilas. 5) pp. fraii Glogoveanu (1822—7).*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid. 26=33-5S. Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. 1818). trec la Paris (1817-20). Grigoracu gescu(1822). iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. Dinc fiu Const. 24). 2-23." venit dela Roma. Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu. fata Const. 24-2t) 15. P- XXIX. din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul. 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec. colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793). despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10). apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop. „cunotinele. un oarecare tefan i lordache Otetelianu. .ctate. N.

p. Cit. I9l0. 2) pp. de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). al 1 8-lea. 18-22. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol. 15-32. lom. voi. mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). III.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) . 7) pp. 1-9. lâ-Cea. 10) pp. II. tradus toata cartea din grecete la-. 6) /si. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778. Vleni de Munte. 152—69. . sec 16-Cea. Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. 454—68 ' 7st. 4) pp. (1836—37). care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. a sec. 1788 de logoftul loni Chira. a- urmrete baladei i fe- d . tip. 3) pp. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral. 8) pp. etc. -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti. d 5000 lei. — 18) carecare au originea. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. . Ia balada. 13-14. 32. rom. „Neamul Românesc". voi. pp. ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. Cit.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum. pp.^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. 15—17. 8—13. profesorul francez Alex. Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec. tui puin cunoscut i studiat. 9) pp. 16 în la 1) pp.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. 26-34. 5) 22-25. la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud.140 domnia Ecaterinei a ll-a.") alte ocazii. sec. '^^) sârbeasc.

115-134 3) pp. o misiune practic. suferini temnie. Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti. 3-7>). Se pomeniau în iubiri teze. Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas. în trecutul roiiâmsc. lupte vi- ior cu gazd frumoasa. acest senz ni se prezint expunere limpede. . ^) —2. Când e haiducii nu mai avu nici disprur. breslele ne- vmile. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. Rom. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare".— Activitatea istoric din anii 1906-1910. 2) pp. pp. balada nu mai fu chemat niciri. publicat i Minerva. Negoul l meteugurile voi. tip. negustorii. încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist. în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. prin alctuirea cadrului geneIn de cultur". drumurile de nego.'^) Avem o icoan. mrfurile de import gustoreti. tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. i export. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti. bucuria scprii. 73-151 4) pp. ^) — 3. al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene. târgurile. Meteugurile Români. ^) formeaz i icoane". 19C6. din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. III în trecutul românesc. 19. la ne apar în realitatea lor treaici cut. \\. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec.i la mesele cârciumefugare. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. 26= 42.

Ghica. Bucanescu. Flcoianu. Deliu. etc. o scrisoare de nego (1820. Un studiu înate de noi i la noi. Darvari. care au avut : legtur Argetoianu. tabla (c. Dudescu. Gânescu. semnat despre toate monedele i bani interni i externi. 4. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. Bujoreanu. Fiiipe- i muntene. apoi despre masurile de greutate.: 142 torice. Ill-Vlll. dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte. româneasc (1407 1439). Brâncoveanu. Comânescu. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. Fârceanu.-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad. 1428}. analitica 3 icoane tiprite 1700). Coofeanu. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu. un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. LXXXl +203 5) pp. hanuliui . 2j5-40 3) pp. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv. de pmânt. Creulescu. despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români. care circulau în rile române i valoarea lor. din acel apoi d pagini aa astzi. (1447. 1760): o socoteal a banilor (1813).3) Ori ce om competent va ti aprecia. 2 tarife vamale — — -(1676. Go- 1) pp. de capacitate. tip. lui Pop din Sibiiu Bengescu. crui Manuc 1523). Buzescu. . Filianu. Bucureti. din acea „arhontologie". vedem VIII. scu. Socecu. 19 :6 pp. Clinescu. Brâtianu. 4) dia i Bucureti. Briloiu. Fruinuanu. 2) pp. ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp. faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. 207-32 243-59 . Belu. Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). Câmpineanu. Bleanu. Cernâtescu. Drgnescu. Geaioglu. Bani i msuri. 259-63 basarabeni. cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". S Voi. Cantacuzino. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec. Bibescu. c.

8) pp. 18-19. 7) 167-173. Sltineanu. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. Ralet. informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou. 225. i lexic pp.-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832. i cronici. Socoleanu. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^). scrisori în Clnj. lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-). tirbei. principele Ardealului. "j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^). regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender. se face i : ama lui nunit^. autentic a Carol ll-lea. cu ^). 9) pp. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. 20."^) 48 scris. — 143 lescii.care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. Oteteleianu. Prscoveanu. Unul dintre acesta doc. 2 i slavon. Mânu. tabla de lucruri. — — — — 1 — 1834). 1903 p. Bucureti. Jianu: Lahovari. 25. 97-101 164 6) pp. — 40) lfran- Amiras. i cu apendice de 16 doc. Grâditeanu. cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. 10')- 3) pp.:4. Murgâseanu. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. Rioeanii. 3-77 5) pp. 12) 26-37. Merieanu. cuprinde povestiri. Vldoianu i Zâtrianu. 174-201. Hrisosceleu. 81 93 4) pp. onomastiv tip. Varlaam. 10) pp. Râo expunere în koczy I-lu. 4-17. Roseti. VIII-LXXXI 2) pp. Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. Haralambie. Socecu.') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836). 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). II) pp.ti Voi. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în .. . ^JenciuIescl^ Obedeanu. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). inedite I) dp. Samurca.

211-25. Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. 6) pp. 1905 2) pp. 7) pp. 3) pp. 455. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea. a eit p. Voi. 8) Bucureti.J5 tip. Amândou povestirile frumoas Jimb. . apoi luptele Românilor din sec. Cea dintâiu e o compilaie. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor. îescj. dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. 129-40. 207-13. — Pe baza unui însemnat numr de doc. pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-). se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). carte aceast istoricilor oricui. 5) pp. ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i.144 ceze. pp. astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. 98. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*'). 41-124. • i o ediie speciala italian. 173-81. ele pot arta în acela timp ce mldiere. Muscalii (1677—81)''). 19>207. i filolo- adevr. 141-173. 4) pp. Socecu. descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). ce cumptare. Socecu. nu numai înva'ilor. 19. care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. etc. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". In — zice în prefa lorga — ca rapoart. i a vechilor pp. tip. care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte.. Bucureti..

se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. 1698-9). 6) pp. 7) pp. 173 93. artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). 5) pp. car -crue (4 din c. 3-7. i indicându-se câteva articole însemprivesc.— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . sfoar (6 din 1645—96). pielrii (2 din 1645. 1643—1708). fiind cei ^) unde i de cine se fceau. bumbac (2 din 1660. 10 . 229-280. lân (4 din 1649). S-113. se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). din ri- 1698— c. cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. 3) PP. în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. 2) pp. vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile. dintre Braov i ara Româneasc". grani Câmpulung i Câmpina. care grâne (4 boi. 1644—1712).^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). din care se public aici una . chemai interesai prin o citaie. In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-). boierinai. 144-73. ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. 1770). 1700). mori (c. pân la 1866. mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. 219-228. Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. 193-219. semnate de nego. 114-144 4) pp. 1700). 1708). — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. sticl c. constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. orez postav (19 din c. Vldici Domni. între cari sunt silii boieri. „bucate" —oi. (2 din 1650). pretendeni. i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). 5) pp. 1700—9). trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal.

5) PP. Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . 82-3. cuzînu. 311-41. — — . cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)''). 13) pp. 429-40. în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) .ii i morii din 1834 în ara. 261-70. 8) pp. 1900. în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) . 448-51. de lucruri pp. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . 426-8. etc. 12) pp. cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). 395-425. apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. 10) pp. 109-12. 270-85. lexic. 441-47 cnomastic. 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). 9) pp. 452-3. spionii rilor. jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). tabla numelor geografice pp. Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. 281-98. 47-97. 342-55. 11) pp.353-93. de prietenie i interese.64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre . . Socecu 307. Aristarchi supt Alex. Bucureti. 6) pp. nscu . nego. ^) Româneasc^). . Sailor din Câmpulung. vil (1591) cu lmuriri 1) '3). 289-90. muntene. 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. 98-1C6. 2) pp 298-310. o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp. 454. pp. p. 107-8. la p. 257-61. adâpostirea pribegilor. de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc. pp. unul din 1693 PP. erata 7) p. 3-43.. de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). pp. tip. 4) pp. 2 acte interne . se dau scrisori în Muntenia. 294 n..146 sosirea cumprtoa solilor munteni.

II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683). (Bacu). — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^). Sf. Gheorghe). Inscripii din Bisericile României.polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. Icani). 1856.147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . 221-43 P. 271-2 UI) Bucufeti tip. Codreni. o scrisoare glumea etc. Piatra Hârja (I. <î) 187-213. i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc. — Voi. 247-!4. i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^).— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). 381 (=^Studu i documenta . Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. 1861—2. Humorul. 217. lucrurilor pp. ist. 291-3)1. Sânt Suceava). Pltretl. Târorul. Socecu II p 19^:8 p. 2(1 253-272. 302-5. 3) fp. Moldovia. tiri noua despre luptele turco. 5) pp.i7) pp. tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. Nicolae Bordeie). 1850.\-o\ XV) . (Sf. 4) pp. sec. (Trei Erarhi. 1660^ un privire la zapis ostesc. Sf. '). Ilie (I. Tânganul. Câuani (Basarabia). S) pp. Bacu t) pp. ei. (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini). Sf. XXIX (I9. 7) pp. a lui Hâbâescu (c. Suceava (1. 123-27. 118-22 131-183. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. numelor pp. ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. o tabl cronologic a documentelor red pp. Dumitru. 2) pp. Dunitru i o cruce de piatr). Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex.nri de pe peste o mie (1079). acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). Românii la asediul Vienei 1683. Mogooaia (Ilfov).

Cârpeni. Sf. Sf. 367-71 Gâeti. . vastian.Giseni (Vlaca). Au. robanie. lemn. Bicaz. Hlincea (lai). (Dâmbovita). Medina na. Prahova: Nicolae). Dâmboviei). Sf. Hagi lenu. Filip. Brdeti. Brneti. loan. Tecuciu). jud. jud. Târgovite). 84 86. Apostoli. Cscioare. Frasin. Rzvadul (cruce. Brâacoveni Sf. Râzboieni. Susaaa (mânstire). Gheorghe Gheorghe). Hâbeni. Pândele 1) pp. Glodeni. Vatra Dornei (Bucovina). Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ. llie.148 cista.> Racovia. Lculee. 102-104. bis. Treime. Srat). Sf. CrasHomorlciu. Creteti. S% Nicolae. (drâmat) Sf. Sf. Brâiduul. Dolj: itoaia (cruce). Nicolae Un^areni) Sf. Drajna de jos (satului i a curii) i de sus.' Bltit. Turbai (Ilfov). Câlineti. Madona 0. Lazuri (cruce din— ). (Oltenia). Nisipuri. Almajii. Finta. ruinata.irâmântului Coofen-. Bucani. cea mare). ulescu. Nicolâe). loan Se- Haralambie. de sus Bistria. Nicolae. Caracal (Toi Sfinii.' Rstoac. Sf. — Roie.. loam. rilor). Urlai. Sf. Pechaa (Podul (stâlp. Mecin. igneti (TePodari. Vârbila (schit). Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). Apostoli. . Bercenilor. Tâslu. Cregului. Doiceti. Sf. ') — Nou i vechiu. Spiridon.^) (Bolniei. Oborul vechi. Sf. Horaia. Stolnicul. . 205 2) pp. Do- Obedeanu. Rzvadul de sus. Sf. Bsrivoetilor. Cornâel. Sf. Sf. Nicolae din Craiovla. Coheia (schit) sau Podeni noi. Vcreti de Sf. i pârgaGheorghe. 87-95. Vineri i Stelea). Postelnicul Firu.351-361. MKineni (R. Sf. Dumitru. Gura- Dâmbovita Ocniei. Câmpulung (Domneasc. Potlogi. Mgurele. otân'ga. Ni:ulae Simuleasa. crucea j. Sf. Sf S% Arhangheli. Geartolu. Gheorghe. Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). leorman). Sf. 1-35. llie. Spiridon. Scuieni. (Sf. din Subeti. Ludeti. Târgovite (Sf. erbeti i Cârligf (Neam). Nuce- Fusea (schit). Brila (Sf.ta i Cosntantin i Elena. : Bucov. iNicolae din Sf. (Botoani). Împrai. S^ Voevozi.) tul. jud. Sf. Blenii Rumâni. Marina. Sf. Mina Bica. Sf. loan). Gorgota. Sf. Craiova Madona Dudu. Bâlteni (Ilfov). Brebu. Steni. . Târdin Srbi. Vîrîi i Bratosia Brânceni. Corneti. Atanasie. Domneasc. Sf. Bârnova. Vulcana. Mahalaua (I. Filipetii de târg.' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). 59-71.

Negoieti. — Lungani Drgani Brezoaia. Pantelimon. Gârdeti i tefneti (Vâlcea). Sf. lui Târgu frumos Domneasc. 3) pp. 331 -66. i dela Socola. Sf. (Iai). Voievozi. Trei Ierarhi. Bldana. Sf. Bengeti. se promite la ultimul volum de inscripii. loan. paraclisul EpiscoBolnia. Bistria-Cozia. pp. Iloaii. Paraschiva. 372. 3C6— 331 . Timiani. Sf. Sf. Sf. Bistria. TâlpMitocul Maicelor. 90. Vasile din Ttrai. Brâneti. loan Bo- teztorul. DuGheorghe. Cimeaua Sf. Brbteti. Sf. Drgneti. Cornet. Sava. 338—45. Vcreti Co. Pavilionul i crucea din vie). âisericife lauCui. Vcreti. Lazar. Sf. Ocnia. Sf. Sf. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier.145- Voineti. Spiridon. Sf.Motru. Andrei-Atanasie. Vestire. Sf. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis. Jitianul. Treime. Sf. Nucet. Sf. Vi- neri. tefan. Sf. p. Sf. Mavromol i Vo vi denia) . Baot ^). lari. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . Sf. Govora. Sf. Voievozi. Galai (Precista. Domnului. 2) 71-86. Sf. schitul T"ri. loan gur de aur din Bei- Sf. Buneti. Vasilie. Teodor i lic. Slaviteti. Polovaci. Vineri. Frumoasa. Dancu. Alb. Goliei. Ziua Crucii. Haralambie. Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . Aron Vod. paraclisul i de pe o marmor). Bucureti. Izvarna. Pociova'-ite. Spiridon. Sf. Sf. Brboiu Nicori. 95-101. Sf. Moara de vânt. Sf. Niculae). Brtetii de sus . Hurez. Sf. Feredeul turcesc. 1) ^). Mitropolia.niani. Sf. Gheorghe Lozonschi. însemnri de pe bibi. Gheorghe. piei. (bis. Ni- culae din Curchi str. Cânepeti. Ocna. Miroslava (la). Episcopia. Toi Sfinii. Banu. Vovidenia.Ilie).'^). 1937. Sf. Topol- nia i Vâlcan. (bis. 40 de sfini mitru al Sf. Toma Cozma. Giurgiu. Dumitru Misaiu. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis. Sohodol. de Rstoac. Drgneti. Poiul Sf. Câneni. Novaci.— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. Cluiu. Vulpe. i Crucea Galata Cobia (mnstire). lazu. Cetuia. 104-111. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Atanasie dela Copou. Voievozi-Rufeni. 333. Greci. Constantin. Barnovschi. 4) pp. 205-305.. Curclari. Sf. Mitoc. Buna din Ilie. Sf. Nicolae cel domnesc.3S. Scoal. Sf. Paraschiva de sus. Du- Balilor. Sf. Mihai \od din Bucureti. (cea mare.

Dintr'un lemn. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854).^) is- 1808). 1750. Hurez.XII pp. mei dup obiceiu. XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor. din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri. 1915 pp. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i. Cernica. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm. cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina"). 11 + = pp. s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi.'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise. "). din Câmpulung cu ctitori. pentru trecutul românesc. voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. 3) pp. 5) pp. 8) pp. 7) pp. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727). 16 — 18-lea) . Arnota. monumeniefor . I XII — XIII din Studii i documente. prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici.J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. alt prilej." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. descrierea scurt a mnstirilor. Socecu. cu contriaa de bogate i variate."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. i formeaz Voi. 4) pp. 122-3. . judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. dac nu dup cuviin. III-XV. chiar numai pentru aceasta. insultele bunilor cititori. inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi.istorice. 19^)6 (I/. 2) pp. LXVII 303. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu. Tismana. '). ^uCeiinut corn. XIII.-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . 336. LVX-LXI LXV-LXVII . i ardelene i maramureene. XXXIII— IV. O publicaie de dou volume.^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec. Nu-mi decât rmâne s atept. 1) Bucureti tip. 6 pp.

36 documente amestecate (1386-1825)''). I) pp. care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". Voi. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale. i Lipoveni). Alina (conde- scripia familiilor din 1770). Aiud. 297-302. II) pp. Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^). reene (1690 — 1786)''). Agnita. dine. 233-38. 229-32. 8) pp. urbariul domeniului Beiuului (1600)^). 9) pp. 3-24. 219-28. 11 acte relaiile de nego. LIX. 1N5-213. m- sura puterilor mele. 3) pp. LVI. Beiu (ortodox i unit). La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. Alba-lulia (biserica ortodox din. 5) pp. If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. 10) pp. - Maieri i ora. 2 doalte i rinrene (1383. 2(39-74. 7) pp. Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). 6) pp. Fgraului.— 151 la Companiei din Sibiiu (c. 275-96. ca acestea. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. Amla. despre 5 (1766—1841). 1790 — 1827) •). ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. 1680— 1847)'). cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)'). — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. Arad (catedrala). i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil. XV— 1823) i . . etc. 1776)'^). 214-18. 3-181. unit din Maieri c. Bseti. 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). 4) pp. chiar i zece cri ei cât mai e timp. 239-68.

Bungard. Media (o. Câmpeni (ort. Ucea de jos Bistria). din Gruiu). din de balt (orf. Teleki-Recea (o. Cluj). ura Turda (o. u. Petroani (bis. Sighioara Rhu. Gelmar. Lugoj. (ort. Sibiiu (din Groap. Hodo-Bodrog. Cetatea Calbor (ort. Slite (bis. de lemn).152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort. Remei (mnstire). Budila. Mrgineni (u). sului. Teiu.). Inidoara Hurez. Besimbac. Ibafalu (ortodox. greceasc. limbâr. Fgra). Sad. Peri. Fgra i (ort. Bistria. Voila . Sântimbru. Feleac. 1) (o.). Nsud Ocna (2 o. Haeg (unit). Vldeni. Sâncel Streiu. PePor- de sus. Drgu i (ort. un. Cluj (ort.). Poiana Xdin centru. (ort. Dridif. Ludior (o. veche).). Ssciori.-unit.). Scel. (Fgraului. u. Blaj (biserica parochialâ. u. pp. Cricior.). Ortie tridul (u. 27-211.Zrneti i Zlatna (ort. Nadi- ul românest: (1.-unit-). capela gimn. Vii (Gura-). catedrala. i de sus (o. ebea. nou-veche). Iui Bethlen). Veteni. Haeg).-unit. i la parohul).).-unit. Sâmbta Blaj).). i unit). Ponorel ceti. Srasu. Geoagiul de sus parohial). (1. ?). Ohaba. Rod.). i unit) 0.). Ileni (unit).). - (o. Dob'a. unit). u. bibi.). Gura Rîului. unit. (ortodox unit). Corbi.. Bucium. Hîreni (ortodox unit). u. oimus. Brad i bibi. (ort. de jos. Tilica (o.). Mjina. u. (bis. Valea Dooiicâ.). Lupa. gimn. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62). Perjani. inca veche.).). cimitir). i de sus. ort. Ludo (o.) i vale). Corbi (Fgra). . Nicula. Turda (2 o. u. Hundorf. Geoagiul de jos Feredeu. Sebe (in. u). Vidra de jos (bis. Cuna. Sf. Dragomireti (Maramur). egheti. Valea Lupului din deal <o. Poplaca. Vad (1. Gura Sodului.). Copcel. Timioara (u.). Deva (muzeu i Feldioara biserica). bibi. Lisa (o. Lua. Dânsu. Rinari.-unit. u. Nicolae. n. Strem. unit). Lozna. Plosca. Vitea de jos (1. Braov (bis.). Lancrm. u. (o. Cuhea. Voivodenii-mari. (u.-unit. Rodna. de jos i sus (i schitul). Caransebe (bis. Vieul de jos i de sus. Suncuta. ercia. Corabia. din Suseni). Rucr (ort. Somefalu (L Cluj). u). (Maramure). Delari. Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite. Letca (nemeeasc i a iobagilor).). Vaida Recea. u.). Dobârca (ort.).- unit). Sassebe (2 o. Bobâlna. Ciceu. Pojorta.

afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul. 179-222. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. 88-110. nota 8) pp. 215-230. 9) n)lzanUniscfie. „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte. 3-7. rscoal. XV. i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari. 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. 231-2. 1900 pp. sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer. 2) pp. despre vicisitudinile 0- pp. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^). 13) pp 111.. 267-290. care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821.. 9-30. ci din Vla- 1821)'^). «losariu pP. 3. varietate i bogia informaiilor . e un mic studiu de popularizare. 1906 pp. intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). la Bucureti 1) — spune . 291-308. 336. (= Biblioteca Steaua Ko.ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte. onomastic GobI. . 5) pp. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri".') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud. rostul lui în lui Tudor ''). Munchen-Leipzig. pp.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene.9-327 . tip. Xil-XllI pp. 109. lucru. i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^). 6) pp. p. despre izvoarele folosite p. 7) pp. 31-87. ^eitscfinft. 235-66 rilor tabla numelor deia voi. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. 3) pp.

formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic. 1907. 1-227 împrai de . care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). V-Vl. tabla cuprinsului pp. E ierarhia gre. 2) pp. lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman.233-36. 236. de CCmpirc bizantine. 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp. ori singularisare. Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu". e ci acest om. adoraii în adoraii sincere. Altfel e un i un stricat. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. Vin-f236. . fr vre-o' individualizare. 3) pp.154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. . pp. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin ''). 1920. Powles. translated from French by Allen H. „The byzantine empire" istorii '). divinisarea suveranului. Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin. Vll-Vill. Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri. fanatismul statului. 231-2 Indice de . al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. . fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. E o scurt i clar. zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. Paris. p. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp. cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui. care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. îl pe care muli tinismul — condamn. Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). celor 75 nume pp.

pp. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. 1910. pp. II. I. ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. înc ma: generaii. Roma noastr strbun. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. XLlV+386. Apostoli i Sf. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. în fiecare zi lui Dumnezeu. care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. 75-77 sunt din Buletinul com. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). XIV precum i voi. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. datorie din pur- din plria lui. 1907. cloche. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat. pp. inscripiile de pe p. istorice. 9. I. III Se dau fotografii casele egumeneti. uit trecutul. 183-93. III-XLV. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont. ediia din Vlenii de Munte. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. Cine curie râvnete !a lucruri nou. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. Vlenii de Alunte. despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. tip. 1912 p. 78o-7 Socecu. Inscripii. care venia urma urmei. dup o practic de dou milenii. art i în toste celelalte. i ni. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. In se d un studiu amnunit ei.. afar de n-rii 3-4. iiierar. a tuturor generaiilor precedente. tefan i Foiorul pp. unul dir mai sigure. mânstirii Hurezului. dar fapta de ieri. 63-75 sunt d'n lorga. 3) pp. Este un drum la Bizan. 2) : : . i. Studii i documente. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). mon. i tradiia 1-a împedecat dela progres. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar. inscripiile dela schiturile Sf.

•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. 8) pp. 282-83 erat l lmuriri p. Constantin Vod Brancovici. 193-203. 9) Voi. sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. . 1745). 2) pp. . 3) pp.1837) relative la familia i doc. artându-ne vechile biblioteci mnstireti. Fedelecioiu schit. 211-236. 239-84. 4) pp. 262-269. mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. (4 din 1748—1848). 1907 tip. — c. coloane. 1780)^). 351-62. 365-75. 187-208. boiereti i cele de astzi. 1-183. documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc. Hurezului din anii — 1853'). ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. din 1736 749) ^) . . 319-50. 33-35. Govora (1702. 7) Bucureti. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). 386. custuri i piatr de pe mormânt. Polovraci (9 din 1750—1798). Cmpulung Cozia 1747—68). ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. tefan. 376-81 lexic pp. (1839). I. Glavacioc (2 din 18-lea). dela Y9 documente 1746-1753). acte ale protopopiei acte Arge (43 doc. H. o 1) pp. a lucrurilor pp. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^). tabla numelor pp. •onomastic pp. '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora. Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. voi. 5) pp. 65-82. din 1625 . Bodeti Brâncoveni (3 din sec. 1 Trivale (schit. picturi dela Hurez. Minerva.. pp. câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. privitoare la familiile Câzânescu •^). 287-315. pp. 6) pp.

Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. 2) pp. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne.nilor. Domnul Ro- mâneti. filosofic. prenumeranii lista de 7) pp. din prima jumtate a veaasupra lui.^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". O judecat din 1439 asupra 1. literatur. 327-8. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. 3) pp.'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55. mort în 1752. istorie. Bucureti. 144. tiin. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger. 51. cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare. RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei. care intre p. însemnare despre crile de nul — — geografie. ^) cului al XlX-lea.-^)— . ci numai a vorbi franuzete.157 'domn. Iulie — 1856 (ctre fratele su loan).-) Bibescu e din Baden. 4) pp. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi. Bra- not dintâi la 1489. 399-4U. Philelphus. 6) pp. 129-31. o cei d 5) pp. 1) 1 pp. '^j — persoane. 89. 75. cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume". 113-5. 21 Iunie 1578 .„N'am venit Paris ces. 9) pp. se dau lmuriri relative la ei. care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora. 120. 343. note. din p. 433-55. iui Vasile moral. dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:. etc. 368. ale Drghici din Moldova. Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp. tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr.. 193—4..

cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. 24-32 5) pp. /6id.^) condiiile de via. nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC". 6) pp. tip Socec p. 7-12. înltur orice aparat vrut de erudiie. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. 1905 pp. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos.â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". 91 3) pp. situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. se vorbete concepia „dreptului românesc". i orice desvoltri fie înpovrtoare. româneti acolo. 158 O ti alegere de episcopi moldoveni.'') cauzele cri- zei financiare în XVI. Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele. Dup vechiul meu obicei de a scrie.. ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut. . '^j erile iatine. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman. Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. sunt XVIII nici -). regii sârbeti. al . V. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. 5-7 4) pp. 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). i an . a Patrasului i Ciprului. Cluj. emigrrile înfiinarea satelor sec. ceste despre constatri generale însoite de note. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor". Cluj) se arat . (1557-8). III (1935) p. 153 2) Bubureti 13-24 1907. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I.

Stalului. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt. când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai. cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema. 61-68 7) pp. nederivând din 1) un proces numai pp. tip.54 4) pp. relative la condiiile agrare române (1408-1780). a acestui XeamuC ^omnecc. :studiu. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor. româneasc 151-53. când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. M-59 6) pp. 41-47 5) pp.^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. Iai.159 in sudul Dunrii. apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric. 47. tabla cuprinsului) 9) Iai. în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain. 163 . îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. 69-85 8) pp. pentru a-i da în prezent o rezoera . din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630). 86-S9. in 9>9l 1917 p. o traducere XII. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al . cnezi. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc. fr indicarea izvoarelor. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric.') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. colea modificate i întregite.pmântului. 1917 n-rii. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form. 59-61 3) pp. 155-57. 32-41 2) pp. 58. coninând aceleai i preri.") i 10 regete despre Vo- evozi.^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc.

originea Dr. totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi. 3-58. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac. Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). IX-^453. nu deplin a Românilor din trecut. i se dâ. altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. chiar dup ar scoate la iveaiâ. o fosta . însemnri genealogice (1745-1846). . 1800). trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. 61-70. Socecu. 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). 4) pp. pmânt roVdit mare proprietate stpânete. un manuscris de la 1800). Cihac. — 1) pp 56-58. tip. Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. cu folosirea integral' a actelor tiprite. la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826). 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite. lmurite. Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). O nou acestea expunere larga i temeinic. scrisori privitoare leacuri (c. unirea principatelor (1857-8). 157-177. 19C9. 17 sau 18). din acest serviciile pe care le-a mânesc.. a i de inter- va putea veniune energic. XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat. scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. 3) pp. 2) Bucureti. . V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^).160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. p.

Neamului Adormirii. cea veche. o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c.'^*5i88. 8) pp. Târgu. cea mare. Sf. 2 acte de graiu prahovean 830— 40. "). ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. (1790—93). ghe). (bis. 1^1-^. toate cu note i lmuriri.-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). Sf. Botoani (bis. loIiiuiDul Eld£î pp. 223-3t). Nicolae. Inscripii din antimise din mnstirea. 3) (c.'') 1683J po- — 12 doc. IO) pp. Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia. Gheor- ghe. 4) pp. Dumitru. Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. VoevozI. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85).1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). Sf. acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). al episcopal.' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 .161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748. "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier. Sf. 8 istoric 2. ^^^^ .. loan).«) — la moia Dolniceni (jud. 17-18). Sf. iSt-eae qq (I 2) pp. lâng : (1739— c R. 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'. Olteni (bis. lmuriri despre '") ora . 7) pp. 291-95. an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). (cu istoricul bis. chiliile. - 1 Paladi 0546— 1851). 99-13G. 283-^'^'* -^^'^ 6) pp. (1636—1868) i manuscripte (sec. 1575- 136 acte despre igani (1586—1814). Hui (bis. nq Ms^vzu8 (: pp. un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. f crucea ignie). 347-52. Suceava). Do'-ohoiii.-Vâlcii). O porunc a Iui Vasile Lupu (1647).Nîc'dla'e . Sf. catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) . Pacani (bis. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. paraclisul i muzeul Sinî' i 1800). Galai 1865). scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. 253-81. 18—19) din bibi. PpâuilorA mnstirea Coula. un act municipal c 1 I 0600). 85-96. jud. Râmnicul-Srat (mânst.

dela ministru Arsachi. 3-27. (1824. Socec. 438-47. unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). 1909. 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi '). numelor pp. Mlinescu (?) câte . 6) pp. cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V. o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). 37-59. . (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . a. 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V. p. 5) pp. om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. pp. In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. 60-97. carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. 1836) . 2) Bucureti. 120. „Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului '). tabla numelor pp. moia dorohoianâ Hiliâul . la vel. Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad. 60). 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. tip. „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . 1857. XVIII. 365-421. glosariu pp. Vlenii de Munte. — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh. 1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. 3) pp. un ale. Nicolau (1858)^). 422-37. ca ministru. Bal (1857 (1856). — 1655).^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. 1C4. 451-2. 1909 p. 28-36. Botoani ^).162 Donici) privilegiile iiiilia . onomastic tabla lucrurilor pp. — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. 99-103. o declaraie pentru Unire . 448-50. Mlinescu. . tabla 7) 4) pp. i ale alte i documente". atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. cele vechi ale : Slânicului Moldovei . 4 Alexandru .

dumanii interni ai Unirii.. neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine. Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^). Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. asupra coninutului di le . partidele din 1856—9: naional Moldova. Vll-f553. danii ^pentru Biseric. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. d din dup un manuscris traducerea romaneasc. liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^). 3-:'7. nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a. culegerii nu e întru nimic tirbit . 98—122.. cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite. Vleni. „Din faptele strbunilor".*•*) din altele se spicuiete numai . fârâ note obositoare. însemnri al istorice. 29-119. pp. — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP. VliI+218. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. Vlenii de Munte. izvor contemporan. Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. cuprind vitejie. dm . rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor. alegerile pentru si Divanurile ad-lioc. isprav. n-rii — 8 (i tiragiu aparte). lorga din mnstirea Cosula. într'un cuvânt. în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române.-9. Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte. 2) pp. 1910.)1). 19. i a felului compus ca în cartea. fapt. . S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. n'a fost o aa .16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt '). grecete a /^crodot. i Unirea. . . deosebit de preios pp. încât rostul literar . tratatul din în i Unirea.. 1 . 1645 dela pp. luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului.

connobili unguri pp. 19L9.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române. 295-5. moartea lui Tudor. N. St. N. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de. 1916 pp. Ureche. 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP. Stolnicul descu. din cari se reproduc Lucile literare: M. Vleni. Filipescu. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. C- . Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. lmuriri i rectificri istorice. . Greceanj. Mustea. arat de Alexandru. M. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. Const. Vâcrescu." bunotie despre cronicarii. V — in însemn nterar. într'un graiu bine pe vechii cronicari. Popescu. compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. publ. nJc mici «o/nd/ze. contemporan. Munte. c pp. Const. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. Moxaiie. de ce i-a luat numele academici nomne. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur. Costin. R. 1. avuse dregâtoria de stolnic i. extras din scrisoarea lui C. cari scriau vare nu era osebit ^i clase. fiindc i astzi pentru toi. pp. Neculce. Gr. 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. aici \. Costin. Cantacuzino. 'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. Cpit. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. scriitorii de aztzi. despre spirator Ca Taris.164 culturalâ-naionalâ. 448-9. decât pe noi. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . R.

7-17 3) Reproduse se pare din 7st. Vil 4-431 1909. 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. : sarie la de Buzu (1846). loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519). i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite. prefaa volumului prim istoriei bisericii. p. 1938 pp. (1835). Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). s asculte anumite p.^) 9. 93-116 '2) 5) pp. 129-38 Vleni de Munte.. romanuC sec. I 6) pp.(1S40). Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 .5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane.^) 4. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare. II. XVIII voi. ci i bibliografii interesante. . 75-83 119-25 : 11) pp. Cuvânt d€ pomenire Mitr. inu* Putna 1770:^ 3—4. 87-8 9) pp. 1939 139 2) pp. fiica : Vornicului Constantin Roset la . 1 4) pp. Preot loan Bobulescu. Veniamin Costache (1846).^) asupra vântul la — 2.') 7. la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei.)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile.Cuvânt îngroparea Mriei Roset. III.^) Ierodiac. Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. âi : Petru. Acâteva mai frumoase. .VII. Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). 51-72 8) pp. Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838).16. începând astfel „o bibliograreligioas i moral. îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni. Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa."^) 10. 479 \Q) pd. 25-48 7) pp. numai o simire i un adevr.. CU. Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei". cari cuprind n. 91-98 10) pp.

In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova. creia Mitrpoliii. apoi inuturile desfcute. se impune.. alte al- ctuiri. cluzitoare croilcr . 166 tatea a-i i chemarea li lor. neamul cu o limb literar. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. ale Bisericii". nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului. social i na- ionala ce dria la diii. aproape milenare.. cultul de art i carte cu care sunt datori. cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici. argintari. fr istoriei noastre crturari. i-a fost s neateptate. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. Episcopii. cu o literatur sfânt. caligrafi. — dând cluzit. - . istorice. în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi. teri nenorociri i fataliti:. mucenici i sfini". legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. pe drumurile pmântului. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. ei singuri aproape toat învtura.. spune autoriîl. oameni de Stat. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. i vieaa lor bisericeasc s'a. cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. au ridicat i neti. au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. Banatul. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc. ostai. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri.rolurilor întinse i felurite . a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni.-. au înzestrat limba. Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale. s capete „intiprirea. sculptori de lemn. note artistice i alte" tiri Carte acestea. ale cele în dou au avut din clipa sfâierii.

prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. druite cu nemu- Tire.167 •scrierea bisericii româneti. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. jumira i viaa. când ramurile se resfir sus. rd- • în pmânt. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. înelegerea deplin. atunci când vede acelai trunchiu. adesea cuite ce nu se asamn. alte i vor aduce alt i alte argumente. forma nestrmutat cinile cer. al împrejurrilor. el poate greuti. „Muli vor dori judeci. i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. aa cum înaintea se desfur punctul cursul i . nu se pot afla pe alt cale. dei nu r/'âr mari i Hor. doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam. aceleai mijloace de hran. calea potrivit. teologii timpuri". dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. unitatea. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. in feluri Fa de adevrurile credinei. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. — cu de schimburi de contiin de naional. i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. dar îi are i trebuie s-i aib. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare. adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. din acela p- i mânt. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. . organizaia.

lui s le îneleag i s leprevai.. foloase care Atanasie. întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700. român la Ipec tabla cuprinsului pp. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite. 165-421. adec toat româneti dîn sec.. 29. 15-162. volumului în faximiie moldoveni i munteni. cuprinde „epoca româneasc".163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine . un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^). 423-4. vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^)... 6) pp. declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". 28-9.„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita. la hotarele neamului." '') 1) pp.. îmbriare subjugtoare a aurului. la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^). 3) pp. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale. câteva isclituri . Oricâte foloase culturale. ale unui Român a- fr simt de neamul su. ar putea brutal. începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma. 3-319. adaus: despre actul sinodal din 1595. cuprind volumulîntâiu.... numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice. ioan Vldicii din pp. 4) pp. 431. importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine. întinse rupere fr între- pân 1-14. lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: . 2) pp. pe care le-au junse în stpânirea Austriei. 427-31. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei. mari fi i netnu din April adus cel Unirea. din familia Branccvici i episcopul p.

i administraia bisericeasc superioar. ar ajunge. face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti. prin voturi date partid astzi. dou mn- model. foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac." prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei.. 317—18. în folosul unor preoi vduvi. acolo nu mai e nici crturrie. 475—79. trebuie form practic. atext curat — vând ateliere de art. tabla numelcr pp. legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. nu s'ar ridica episcopi. oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale. crora trainic. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. i Mitropoliilor romani i catolici. O singur mnstire de femei. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic. . apoi Facultatea de teo- logie. uneori chiar in- -tereselor personale... de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii." ') condiie Lista Episcopilor 1) p. orae sau inuturi pp. nici pospodârie. — Un fond Bisericii. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului. dup scaunele episcopeti din diferite voi. cuprinsul pp. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. rezervând Sinodului dogma în . scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte. 373—4.169 Ca -neri îl încheiere. in mod cronologic. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine. 321-372. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. 377— 471. amestecai în viaa politic. pentruc tea lui. . dintre cele cu nume mai glorioase. erata I— 11 pp. i limb curat româneasc. materialist i sceptic. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile. nici trei . cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor.

— 'Dou din singurul reara. Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. 56-63. tip. igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-). Alexandru cel Râu. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox. 1780—1826). Mihnea Vod. Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule. 20-41. influenele strine slîve.' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. Socecu p. 127. 5) pp. cu note asupra uncr boieri^). 3) pp. moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834). XIX Familia 7-lea (2 documente). i i clugrilor din mnstiri i muncs. întregimea i loc vieaa schituri. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — . 2) pp. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. tot mai eficace. 42-27. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate. lupta cu catolicismul. etc. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c. tul greceti i ruseti. Studii rite i 1 documente. amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. Petru Lpuneanu. carte de scutire de dri. a polactoruli dirr. mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^).. 3-19. 1760).. 48-53. . moldovean din Despot ce 1818: ^). Voi. 7) pp. 753) . 4) pp. 54-55. 5) pp. I9l0. ne de timp înfieaz : vieaa.170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. 6) pp. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de '). probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^).i religioas-cultural-literar-artistic a acestora. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i. 61-65.' mazilii români la Poart:.

1-') PP 72-4. dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). 1'910 '. pp. Ul-Viil. Zimnicea Voievozi-vechi. Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. Sf. I7-Iea: 'Dou cri din sec. cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român. 3) pp. . spune. reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843.1-300. igneti în (Te- Calli- 14). pribegii Polonia (1679) '). (Sf. rostul al ^) . lai-Mitoc. ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist.9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. i din Sf. Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780).Moldova: Vâi atee. Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). 75-H. 1) pp. cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). pp. ofrceti Nicolae Sf. . "7) . 6) pp. Sl-93. a autorului. 66-71. stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod . darnic ci i crturar Voievod. la scriitorul condicii familia «). i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. 120-127 pp. — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const. =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii. a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-). 331-33. o) pp. 4) pp. adugând prile cari dup Nifon. Viata Nu d o ediie critic a textului. (Roman).171 . tiprite 1888. apoi textul învturilor. caracterizarea despre activitatee literar. rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). 97-120.-— Un act din Botoani (1653).-3) Vlenii de Munte. Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche. *). Vlll-r33i3. Târgovite (Domneasc).

text ^). dup afirmaiile specialitilor italieni. Palermo. odjdii. fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. p. 5) pp. .. : . In odoare. 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. „Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete.. 139-43. 132 : Cltoriile. 218 e numai aliniatul ultim dela pp. — Se reproduce aici I în întregime din Ist. 73-4."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus.de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p. Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. 139-150. Michele Amari. voi. 97-106. Braovul" i d. apoi aii liatul 1 . .. 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp. . pp. tefan apoi despre- lca. Bucuret 5-40. p. . pe.. capitolele: Doamnele Românilor. 6) Vleni. p. nou e partea dela pp. reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). Se dau apoi informaii lui interefiic». 115.. Românilor în chipuri? i icoane. 19 7) pp. 113i 2 de pe p. 89-137: Nou i nota 1. 10.. nou : 1921. crile bisericeti. : . sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul. 124 :. de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene. . propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. Ce dintâiu. viinele" : . Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC. 8) n-ro 8 pp. . Lado .. p. 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp. . Bucureti. 119: . la anonim a drumului dela Veneia India. 137 . ?p. Asupra palatului de mobiliare. c urm se public o descriere latin. 49-83. 143-150.. sunt i arta alctuirii lor.pentru toi . dau la urm. ." . din Rsrit". 114 i nota de pe p. 117 8: „E iari. . peste noi. (1910)-. 1910. dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^).

pensioanele ca institute în îmvmânt . 115-117 ist. mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via. flom.') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c. 1907 Ia noi. de carier. Mria de Man». lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. soia italianului Fabio . sec. de i „coli de inimii. din a:ea a 1830. cultura a sufletului adevr femeiasc.^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare. 3) OLn. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor. 257 -5'^ 2) pp. Ca tul încheiere. care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. sect. 1-7 TCoarea DarunCor. Milita lui Negoe. femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului. 141-172 . în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. 19J5 pp. cultur a îmbogit i fcut mai fin. Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. 173 lui loan postelnicul muntean. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850. ale vechii noastre poezii lenache. femeile ca inspiratoare la .cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770.' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. 19 >7 voi. în vernante~învtoare. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux. CLc. 137-S 5) XX voi. 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. 4) pp. 1 pp. Elena apoi scrisorile (1576-87).. Se re- produce dintr'un dialog român-italian. prin cultur poate fi dispreuit azi. Alecu. cultura practic. maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art. fr note. pp. întregime. pp.

145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii.. 7) pp. 9) pp. care privesc exclusiv femeile. soia iui tefan cel Mare. 180- 184. 115: francez. are Vleni.- UnaC corn. 117-8: „Astfel de constatri.. p. avem o „lucrare nou". 1641 . 55-60. 54 ilustraii frumoase. I p. lorga. 30. 105-121. viaa neamului nostru. Elina Mateiu Const.. vorbi îndat. lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-). l: sând restul la oparte. p.. 6'> r. 7-43. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An... cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^). . p. Doamna Tudosca i fiul ei loan. 1912 p. i 176. 50-54. 3) 207-14. Chipuri De fapt numai în parte. Cupa (în IbaCe. 10) pp. 109-12: „Înc edat. monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. 4) pp. 175-206 2) pp. pp. 105. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp. ale lui Simion •i Ieremia Movil. 34: la 5) 47-50. de Un singur. 3 de jos i ed. apoi câteva chipuri de ale Doamne .. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. Nou: la pp. [ai VasiCe. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. se reproduce o pagin din cltorul rus A. 91-102.. Rom. : Fetele Lpuneafemeilor i . 107 aliniatul 1 . 69 i ed. cu descrierea lor frumoas. cpetenie. 8) pp. 33 rândul 4-7 „care.. foarte redus. Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. în prile. p. i la p. 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. în Femeile mrturii •^)... 6) pp. fapte. Ac. 188-90 lipsesc. 112-3: „in adpostul. pp. 174 „Doamna XXXII. pp. 1570). hotarul terii. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). mod acolo". 60-87 cu unele schimbri p. I p. nou e: nota dela 1661.

ignetj. 76. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. Vleni. 2) pp. XXXI! (19111) pp. Rteti. Mnstirea dintr'un lemn. istorice. în Moldova : A.1077. pp. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. 7) an. Viforîta. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case. singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa".^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. Vratec. Domnia în Moldova: a lui Ieremie. 3-14. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice. 5'J. Simion. ilustraii se dau mai puine ca ed. face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. 34-49. 165-173. 4) pp. al bune nu va avea ajutorul devotat. Paserea. 49-76. popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). de fiecare aceleia care. Snagov. Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). ist. Colintina i Cîorogârla.175 maice" tul Sf. Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie '). acad. Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. 5) pp.1019. Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). ^om. o confecu rin mult observaie ort. Icani. istoric nou. predica- torul lucrurilor clip. 14-32. 7) pp.aton (I. 6) pp. sec. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). ara-Româneasc Cozia. : Aga- pia. (I. a putea Doamna Vod. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI. lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). inut la congresul 1911 2). care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. Socola. . Botoani). 1912 p. 32-34. i mândria de religiositate. 3) pp.

strini rare (1601 — 1617)^). acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) . de disertaii. menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul. sec. cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec.'SQ. Istoria armatei româneti. 31-51. în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor. XXXII (1910) pp. IV-f428 (dela 1599 . 1—29 2) pp. 2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). fii Melania-Marghita leremie Movil. 3) pp. 72 la II . familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. (17005) anatere academiei Române. pâi in zilele noastre) p. în dou volume. Cul224. 1-39. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins. privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . mod cronologic. o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). Vleni. . tiri despre veacul al XVII) ''). Bucureti. 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. Constaniinopol se d nou i în valoroase. In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori. ist. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). 1910 (pân Neamului Românesc. 6) pp. Se public peste o sut de docum. Sl-. La urm : 1 1749) pp. plane Doamna Elisaveta.^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . 1 1599) pp. ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. 18-lea (1741— 62)*^'). cinci 4) pp. 636-40. toate dela mnstirea Sucevia."') Sucevia a lui lereSimion Movil. regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei.^69-640.— 176 inion : i Gavril Movila fetelor . tip. 30-1. ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul.

la cetile i steagurile moldoveneti-^). S3-l('l. a adevrului. Nicopolei. 2) pp. grania Pocuiei-). i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). in-IV. 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). Rodna. s-1 iniieze cunoatere altfel . psurile: de Turnu-Rou. Poarta Nistrului fier. ungureasc i polon. ca s trile specialitilor militari. i el mai are nevoie de fac i rzboiu. 6) pp. 3) pp. se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. social. adeseori zictoare i neclare. 2(>7-35o 12 . dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti. datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi. influena strin: bizantin. Buzu. organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. 102-125. ale Giurgiului. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei. 125-204. Oituz. ca în orice oamenii.— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. în îneles propriu militar. Silistrei.icei unor '). Soroca Tighina . Ghime. 41-8 V 5) pp. Bicaz. referitoare luptele seculare româneti în i. fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. 3-37 4) pp. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. 7) pp. mijloacele de istoric publicator de izvoare. Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. Vidinului. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. e un fenomen ti. în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. bnene. Hotinul. rostul i luptele lor în vechime. Bran.TuIghe. e de nevoie ca critic descoperitor. i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri.

157-172. Radu erban. în luptele dintre 428. ceva Tudor Vladimirescu. cuprinsul 423-27.. în margenile însei ale hotarelor naionale". celor trei izvoare de iilor. lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc". 209-221. s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific. 3) pp. înRomânilor sec. Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. 93-154. ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. etc. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec. — Decderea militar a sub armata regulamentului organic ''). 5) 2) pp. contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului. deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului. al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^). 6) pp. al . cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. prin sublimul sacrih'ciu al celor mici..178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios '). despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. 4) pp. . Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. pe Români coperta i vo:: 359-422. Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". 5-S9. „Carpaii p. serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. 175-2G6. erata p.

')12. 2) Vod dup . i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. tip. ca astzi. dar preioase. în desvolarat împrejurrile. XXXVIII (19ir)). Qc. sect. apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K.^) în care cu se — c -norocite. pp. în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. • amnunte i explicri nou. de imens infor- maie. era necesar.179 •tare istoric. XV1I14-. Lucrarea aceasta tiinific. de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi. 1919. Tiom. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. iii (bis 164)). . •i5^8«. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". Perthes. V (b s 1910 pp. oper ale de amnunte. 190S. fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent. tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. Lucrrile învechite.-48(î Ii (bis 3) Gotha. S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. I. pp. Venin. la opera de construcie puternic. 3S 79-l(M5. Cantemir. In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga. 377i). pp. pp. aa de vast în timp i în inut. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari. 1911 pp XVli-|-4")3. care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" ''). I (bis 1451). cum ne spune i autorul. 1912). XX ':-633. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi. 1913 pp XX-f 479 . s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper. ist. timpul lor deosebit lui de românului D. singurul în 1) a^. ci una în de sintes. IV (bis.

moartea acestui Sultan (f 1475). apoi trecerea etc. al 11-lea .180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^). Bulgarii. legtur cu toat viaa otoman. în timpul nostru. luptele europene i asiatice în domnia. Baiazid Voi. : 12) pp. are fr ra îndoial un caracter naional". ^) în Balcani bine cu Latinii. care au dus înfrângerea. 6) pp. 13) 137-404. 116-32. p^ XVm. II. 195-455. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea. V-VII. bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la. c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios. . 7) pp. 1) pp. pp. 4) pp.6. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). 5) pp.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). Voi. tabla analitic pp. 3-230. erata p. vieaa intern lui i extern.\ 10) pp. Sârbii. 3-7. 3-195. anumite timpuri îns. 455-4. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. III. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). 2) pp. zice. luptele la Azia ^) . Politica imperial a aici ^). 341-426. XX. 76-1 15. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). VIII-XIX. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. 231-341. toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. 11) pp. istoria o naional. 8) pp. erata. Ungariei i situaia de '^). La dreptul vorbind nu este noi. IV. 9) pp. 437-479. V-XVIII tabla analitic. Voi. 3) pp. Soliman ocuparea -'). ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii.

1908. rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). p. 4) pp. face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. V-XIX : tabla analitic. CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. n-ro.XX erata. nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman. 25. traducere „7lCincrua'\ Bucureti. 3-211. în deosebi bizantin. 5) pp. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. a Turcilor deczui i. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului.. Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. Lipsea. Vleni".181 pretutindenea garia'). 3) pp. toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute. 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt. 405-633. organizaia intern. 3-272. n-rul din Decemvrie 4-5. acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). : Efenzii la pân V-^). negoul. eliberarea naio'°). româneasc in ziaru" . care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. influenele strine. cultural. armata. competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. . formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^). pp. ca lorga în opera de Critica fa. 2) 275-512. situaia poîn poarelor supuse l erile tributare. scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. Doar învatul orientalist Brockelmann I. 6) pp. economic. vieaa politic. puin îngustarea granielor sale i. 215-402. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume. 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. — . 1913. cauzele derii Imperiului rilor.20.

i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. XVIII pp.82 de Hutsma.numelor. XX. pentru 1) 2) Voi. istoric.. 89-99. care e indispenzabil. sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus. lui '•iraducerea rîorga. i nu e istoria ci poporului turcesc. pp. cuprinsul analitic pp. iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. rspunde criticelor aduse crii sale.. V-VI. slave. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). II. . 578-586. scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. iX-XIX. privitor la istoria peninsulei balcanice. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. III. . bizantine. 1909. grecete a celor Berlin. de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla . mzantiniscfie XcUscnrlft. ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. i nu va mai avea. V-VIII. erata p. •voi. etc. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. de amnunte. volume de osman" 3) Studium Clpsieusz. 1909. erata pp.'. de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". pp. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. pp. I-ll cu curec- sincer recunotin. ci mai mult de sintez. din i respectul pentru naia noastr. tabla analitic pp. Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K. XVIII. adaug lorga amnunte i '). dintre care unele sunt neîntemeiate. etc. Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii. Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . vorbind de câteva voi. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla . VIl-XVII. -). Munchen.

conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. ediia II întregit. ceiace Ia alte fiin organic.183 a-i lumina cu învtura sa bogat. 307. ca o toare. întregit Bucureti intre . -). p. Minerva. 1905 Ediia ll-a Vleni. a crui concepie i metod de expunere e original. Rom. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^). aceste 19C9. întregit. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*). 1908. continuu. Neam. Bucureti. p. p.«. Cartea. totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. întregit. ed. p. astzi desfiinate. p. 302. i dela început observi c sunt scrise. 1907. Neam. Vleni. lorga face parte din aceti puini. împodobita — cu frumoase ilustraii. 1919. 213. la pp. 3) Bucureti. ediia V întregit. 322. înzestrat cu numeroase ilustraii. cercettorilor 1) Bucureti. 248. . cu neobinuit. »Cult. ediia IV. tip Cultura Neamului Românesc. care face un serviciu foarte important istorici. Vleni 1912. p. „Cult. Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" '). pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. 1919-20. 4) gite.". I9l9. Vleni 1910. 434 tip. Cartea. ediia IIMV Bucureti. pp 315-2Cediia III Vleni. 19. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc. izvorât din arsenalul minii sale complexe. i bibliografia. II. de un în- vat.

. — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^). aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici. pline de acestui amnunte "necunoscute. i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. din 1703 37. „ne-a pstrat în pagiie colorate.:i84 V. în Orient. — Extrase in- portul Anadol. 30-33. 1-33. i vieaa de aici). . Sâ menionm câteva memorii academice. sect. Rsrit. Lucrrile istorice din 1911 — 1915. 26=35-66. pp. nom. priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. ist. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^). Ismailului. afar de aceast. XXXIII. Uom. La apendice: 5 doc. •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). XXXIII (1911). 1-29. ist. ^^etru cel Carol al Xll-lea. 3) pd.. pp. zw locurile. ac. neutilizatâ decât în parte la noi. dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. teresante despre i obiceiurile ei". 4) an. „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . Habsburgilor . i noutate. când vorbeti de Turci. care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. — oameni etc din Moldova.^) Pe temeiul unei întinse ni informaii. cldirile. se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea . care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ . 2) pp. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . ac. E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". sec. Moldova. Mare l rile noastre {1709- J 1) an. a druIaii (bisericile mului militar satele.

In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. La urm în la dovedete veacul acest al c Const. (?) pp. lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . 129-146. care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel. Brancoveanu. 147-185 I6t)-185- 7) pp. 8) pp. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802). in adaus se retipresc dou documente latine. la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. 57^71-127. în veac. luptele ^). lor Nicolae Mavrocordat^. 18 13-18. la urm Vamia. In faximiie note i scrisori româneti din 1696. ist. 1-13. 3(>-32. 9) pp. Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. relaiile lor cu Domnii Const. 155-160. sec 147-154. XXXII». 1711. pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^). aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze. ac. pp. 4) pp. ist. ftom. Luarea Basarabiei i Moruzetii^). în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). legenda crturreasc a lui Roman Atilla. Stolnicul j. apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *).1831714)^). 6) anaCeCe academiei 'R. români : Dimitrie Cantemir. XXXIII. sect. Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). 1711 i planul luptei dela 3) â/z. in ist. veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. ^'^). 5) pp. unul î traducere din 1709. „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7.^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). .") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei. pp. pp. sec. nom. „Negru Vod" i cântecele sale. deoarece o întâlnim. 2) pp.. 55-7..omne. XXXIII pp. XXXIII. 33=187-210. 10) Jtid. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab.

In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. petreceri pro- cedri de administraie. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". via. Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. ist. sec. în anii . Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române. Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. cu femeile slbatice arip de puiu. o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac. când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653. i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise. o uneltire i un interes". lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi". De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. scrie aceste câteva pagini". alte alte datini de cârmuire. care se mode. e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. aezarea i rostul în ara-Româneascâ. Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. 55= :2 11-265. . zbuciumata. se arata cine sunt aceti meni. etc. XXXIII.^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). bordeiele de descrie acela. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri. (l9ll) op. pe care le i o el s ajute cu cârja. ale crui legturi. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou.

buc. alctuit de eranl. Dar poporul românesc. 1-21. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc. cea din- pp. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll. dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. „cultura româneasc e una singur.. .. lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori. 1) p. Influene i conflicte. pe care în puine popoare o pot avea . a. Trebue aib ace-leai forme exterioare. c aceast — comunicaie academic. asupra culturii din principate. In i luminos con- de Zamfirescu. care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte. Romane. ist.c. — — — în dac (pp. 2^ pp. 31=767 r. urma se dau 3) pp. acelai stil. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu. faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90. neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791. 2) — i unt. dreapt. suma liudeior n. anatete acad. la 22-28. 39—55." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9. 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. acece în fiecare col din Românime. 5) urm. e „obiectiv. acelai grad". care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc. rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. de bani p3ntru o a. . in 4) pp. de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz. l!9-38. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu. Nimeni n'ar ti. viea^a de obte . Scderea mare literar. Române). sec. 187 nia fanariot care se întorcea. chelI. -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar.3)— m. ducâad trupete 1) i sufletete.'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale.

a Mitropoliei i a bisericii Sf. CLc. Cobuc. un steag cultural care e i al nostru". . care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . 1-34. care evideniaz însemntatea lui. . pecetea oraului Botoani. principate dela •de 1859 înainte . XXXIV (l9ll) pp. critica lui Titu Maiorescu perfect. 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 . ist. 1) CLn. Fiecare document e precedat de lmuriri. o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri. „Breasla Blnurilor din Botoani". aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti.. fa Brnu. în sect."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. •pagini din catastihul breslei (1795-800).*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani. ce cuprinde într'ânsa . ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui. de pela mijlocul sec. Din vieaa monenilor vieri ai inu. care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. al 18-lea pân la concurena evreiasc. ei. cealalt desfâcând 'dela originala. cu eroic îndrtnicie. llie dia Botoani. isclituri armeneti din 1797. ^om. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local". ^) Pagini din istoria cultural : I. Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. Goga i Agârbiceanu. apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti.

2) pp. 6) pp. pp.*^). Paraschiva .ia i firea lor deosebit. apare harnici. 407-79. 453-67. Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos. 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. 189 ta lui Scuienilor. ceea ce-i arat portul. 480-87. 4) pp. . al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti. bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre". 7) CtnaCeCe academici Romane. 60=35-94. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. «) pp. 51-60. Din vânzri etc. lo- de Români venii din Scuime. p. sec 9) pp. cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . 453-S7. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. 10) pp. XXXIV. Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni. pân as- tzi tea numele curat mocneti. alte lacov Stamati. scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id. danii. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. de pe mormânt. însemnri ^). acestor vieri din pare proverbele unui mare .-)— II. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. ist.. 1705). i dou '0). grec. . 5) pp. din foi de pede vieaa acestor gospodari cli. graiul labialele schimbate.^). Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec. cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor . 31-42. 3) pp..'^) Cupiinde: 1. 42-51. când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. odoare i odjdii bisericeti. i scliimbri de moii.. XXXIV . biserici pe care le zestre. 44-37. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam. judeci. — 2.

4) pp. din Calendarul pentru. sec. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. 30-. însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^). învtur i i si din. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). 8) pp. La urm 4 plane-tablouri sf.. 5) pp.8(35-69. 6) pp. i Gh. ist. 2) pp. 835-8G4XXXIV p. 766-7 . Mirtil i' Chloe. coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite.. întorcandu-se acas în 1723. i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea "). Desprelui Sandu Colea. 1-19. lucrând. i despre crile tipar dar râmase ^). ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române. 743-49. 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess. '^). pp. care a regele Svediei. XXXIV pp.. 1031-1C42. sec. 7) Clugria. Se d în plan i osta al lui Sandu Colea.. 9) pp. 28-30. ce planul de n'a reuit ^).Cc CLcadcmiel nomâne. 10) pp. 749-53. românesc.. : Damian Asachi. dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". inedite. 5 . Almanach pentru Icoana lumii '*) . Qc. sec. 7o9-65. 2 acte- Asachi (1831. 20-28. 12) Ibid. ist. 754-58.- Românilor din Ardeal. . an. Banat i Bucovina..193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor '). pp. 3) pp. din Paris blicate. pop. ist. luptat în oastea Carol al Xll-lea. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. ^). nom. XXXIV. Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe. 34=743-767. Pagini cu interes. ^). Asachi. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar. se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. (1833)^). biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne.

inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. 34-6. c3-39. de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. de i ') private . nu zbovim. 3) Vlenii 6) 4) pp.faximil p. de farmece. scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^). 27: cliee despre mânstirea Comana pp. '^) . ca i de interesul nostru tot mai viu". 37-8 . pe care uneori ^) . Basarabiei. 1911 p. alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de . de poveti. prile care privesc domnia i luptele lui voi. ne ateapt peste Prut. 5. în . 11. tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci. în 19. lizate pe deplin. nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. 32-3. 7) pp. românesc. 7. 9. complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). 31. Radu erban. de Munte. faximil p. Arat însemntatea acestui folclor pentru noi. atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente.^) apoi spusele unui clugr . 2) pp. 10-40-42. de datine. 9) pp. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. 12-3. 1031-40. publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa. cântecul neamului i. i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -). 8) pp.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou. aduntor de zicale. 39. 6) pp. pp 23-25. . le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory.

inscripiilor de pe morminte. Gobl. tip. n-rii 218-220. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. mentelor +775 3) 1913.. 29. început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. onomastic pp. Mi- i boieri. formând 2 pri. 2) I Arad. 339-51. în Român. i Bistria prin rich Stenner. crilor bisericeti i legtura brodâriilor. episcopi. timpul cuvenit. lor. N. inut ca. pp. 1911 tip. I. p. 191 pp. . i a peceilor pp. V. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). 1913-1933. tabla lucrurilor pp. tabla numelor pp. 4) pp. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. 1839- 1912. 779-1815 documentele. 1934-38. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. aici in acest an. i e s cunoatem. 1821-35. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ. 191u pp. 1939-43. „Târziu de tot Zimmermnn. tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. Bucureti. 1837-8. arhitipa- evoluia ei. aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice. Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. a doua dela plus în voi. O nostru. pp. asupra rului. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp.. Stefnescu et Comp. Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. pp. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov. ci tracice latin . etc. s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. Cil— III . 1 Bucureti. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. Traducerile ungureti pentru partea a doc. culturale.— 192 mâine" cutului '). glosariu.

193 ortografia timpului. Si restabilit copie era cu greeli stricau . atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze. Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru. i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie.. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601.ulte ori aa de interesante. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. care toi medievitii tipresc docula mente. atunci. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni. în loc de t). pentru uniformitate. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor. a peceilor i a altor elemente de T.. cât de mari. neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile. care nu le-am suportat singur. atent toate lipsurile. în Dac arhive. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor. Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". a-i fi putut pzite uneori. a locurilor. toate Pân actele la am introdus. nu fuseser copiate.. unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. suprin- deri. i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'. fr aib fr s originalul înaintea ochilor. aa de multe. care în chip sa- erau vdit greite. Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. asemenea cercetri. se pot atepta ori când. ministrul de instrucie Haret. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele. 13 . fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi. mai uor i cu deplin i s folos. lorga spune însui public aici.

cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. i forme cel sintactice proprii. în sec. româneti. Bistria. Actele inedite latineti.194 are o tabl a lucrurilor. Actele slavone publi- d cate de !. „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. 1911. Bogdan i lui St. un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". XI. p. i-m. XX ^. a observat din nou. o reproducere. „De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. . Hurmunumai regete sau rezumate. XII. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. i documente. Braov. pre în studiul istoric al liT. 1) pp. din care se revzute i adugite mai pretutindeni. numai în rezu- mate duc dau în note. — pe locuii proverbiale. ^cki. Nicolaescu se dau latine date etc. 540. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice. Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. de o valoare nepreuit. d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu. din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite. 2) Vlenii de Munte. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". XîV — XIX. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". cu privire la un punct special. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea.

Viena. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti . 3) pp. pp 149-59 4) pp. 493 acte din arhivele austriace. jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670. lucrurilor din limba Vleni. XXI.3. franceze (din arhivele Viena. câteva isclituri ale Grat. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ). 1911 polon. amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române'). Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG. 504. de aceia ie-a tiprit. .i 1) Române 163-4.195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi. 615. "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er. O Iu.84 185-216 p. 182 scrisori i rapoarte italiene. Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665).) pp. pp. 2) pp.. din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). Miinchen. Studii i documente.anî p. *'> pp 165-171 7^ pp. pp 539-40 1.1620 rdin arhiv. din Miinchen «). note despre tr m 1663-4^). note despre trecutul românesc german din 1665 •"'). Lovi "). 1673)"). Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2). voi. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. PP' 172-75. 507-37 . — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^). 3. etc. Miinchen. 9^ pp.Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a . D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri . 3-57. nem-' eti. 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon. Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa. p.7g.10. tabla numelor pp. din 161 4-. 61-145. 216-51. Copiile Ie-a fcut cu îngrijire. ..

" din =). despre deia Domni.t^''nnos. viitor Domn.— la urmaii 1^> 1739— . Dumitracu fratele Callimachi.Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru .n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o). cRomâneasc (c. Viteazul (1672) ).bucovinean oficalâ 1 786) ). averea de pcontra lui loan (sec. 3 inscripii din i. a. supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex. nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793. 1750-1836). episcopi. I. lugrului Neofit. »Jod - . boieri..7. - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i. 1667) i lmuriri despre Miha. Moruzi (1799) b r . moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou . cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»). . (c. -^Moldova (1800) ). 1846) ').«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari'). et:. 1832. cu multe lmuriri asupra lor • .(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d. . Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820). 18-lea). 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)").g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828). o prob de limb i Cnânu. scrisori ale lui Ion relative la Alex. <c -7 su 83 din c.0-93) . Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^.iscripie de pe mormântul Sf. Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c. . danie de igani domnet. 1826 al Jeni Ro„Hatu. uneltire pp. Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu. clugri.

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

" ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural. democratizândiiistorice. odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu. ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele.din — nu s încerce a seri o istorie cultural. ci viaa mânstireasc. de un cuiu pe undeva. pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. Ei bine . inventrii. trebue s alergi în prile. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. dup a:eea. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia . se nioar. etc. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur". nu numai într'un adv2- de schelet. in timpul schimba toat. 19. 3) p.. cutm în cler nu pe Vldici. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. natural. privin. sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume. Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. 4) pp.205 „'nformaia istoric. voind din alte locuri. ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare. cci nu se potriveau cu maiest. 2) pp. mai departe alte oase i. toate chile tite Dar pentru aceasta.. 15." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa.""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11. ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi. care nu e decât alt via. socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori. Cci a ajuns s se aristocratizeze. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii." ') nostru. . Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo. animal viu într'un E tocmai ca i când. eroi i din motiv pedagogic. 21-22.iteii istoricului. i animalului ca s'o atârni col al odii. se în alti pite. —O alt tendin l) pp. i7.

aveau sentimentul i de avem noi. te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr. sfoara mijloc! : i. în modesta mea prere. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii. pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie. decretând sentenios c animalul o falc. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee. tim. . adec. le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul. foarte sigure. organice. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. ne putem strmuta în . psihologia altora. exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. condica în legat între condici vechi fa. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit. vaste lacune. dos. rm'te dinte. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat. dac zute. la tot aa nu putem mrginii.i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. istoricii. Prin urmare. s.206 în istorie e „de reconstruire total. ale vieii cluzit la de anume marginile . animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal. Când este do: . tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar. în primitiv ale crui noi. spiritului. osului aflat. dac avem puin sim istoric.regule fixe. informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase. de câte amesteci domenii. iar restul pretare. : ! : cumentul. ori. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. râmâie. singura mrturisire direct a documentului. cunoatem. el rmâne fiindc s'a întâmplat s .generale dup animalul de atunci. de reintegrare în a vieei cu trecute.

a!e trii. cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. cuge- acunii omeneti. care rmâne hit nesimitor. lut. face puin Romani. Asirieni . avem dreptul . istorice. explicaia unui vechia fenoistoric.207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica '). exterioar. situaiile istorice. pân singur poate dâ viaa. trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi. umbl pe lumea aceasta".. s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. de mu'te ori noi foarte puin documentare. petrecut în timpuri deosebite. Ne silim. 1) . Ne putem simirii. necontenit. personalile tile Iep. asupra fpturii de perfect în forme. a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. 24-27. va s zic. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri. Muli e drept.. Greci. în acela cu aceea ras. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie . triete. pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum. care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic. istorice. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. fac. zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional. zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure. oricât de ce vine aceast suflare de via.e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. Mai departe riei. logicei. s apropiem altele. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. nou fenomen corespunztor.

ci contiina. deopare ap. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru.stenografice ale lui H. dar cari sunt acuma. pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat. 3) pp. Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. 272-t-II dup notele. ori fr s mersul studiezi. care „nu d reete pentru viaa practic. metoda i informaia când nu le istoric. 1912 pp. . credina disciplina. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale. cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa. cu aceast lecia chestie) 2). urm- pp. Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale". ^). care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu. care nu e atâta entusiasmul. Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal. în compoziia lor. câci oricine particip la via public i o determin. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. Stahl. 2) Vlenii de Munte. 27-20. Interesante sunt i asestea. senti- mentul idei de onoare. — XVIil-lea aici. Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari. „C/istumea Rinului". care prin adevrul lor merge In inima omului. Ea privete astzi pe oricine.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. i de alt parte pietriul. Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. când stau sub observaia noastr" '). In felul acesta se reînoiete concepia. 1-16. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne.

e una scdea urmrit în altor ^). (abia numelor lipsete 14 . o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof.— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice. în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. i a ajuns cu timpul tradiie. 3) pp. Iari relor s fie vorba. intr în tratarea pe larga problemei renane. devine o tradiie. ca unul dintre r) pp.— începând dela Cezar. cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal.s'â omede pe nirea în deosebite timpuri. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii. care la un loc ar face toat istoria universal. — rmas vreme. care Lupta cele dou îii puteri mari. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist.zâ-dârni:esc. când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. care fusese odat temeiu. la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare . oprindu-se Rinului. pp 73-172. când a czut în penumbra cugetrii.209 rete deci mersul rîiilui. cu ideile de care au stpânit i condu. pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol". epoca antic. de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale". dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult.i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt. 173-272. circ e socotit c'iiar Apus.— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului. cu tradiiile care au urma acestor idei. Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870'). Aceasta-i planul leciilor. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". în felul asesta de a istoria universal.-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. 17-32. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc.

De aici vine totdeauna noutatea frapant. 4) pp. Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc. 23-34. încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare. viaa româneasc rosturi satele.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i. 1-22. care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii. 31-82. XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu. lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" '). 3) pp. zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui . Studii 2) p.^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului. 35-50.*^) Nogailor.. o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. 5) pp. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui. aa despre: începuturile noastre naionale i politice. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) . i Documente. 1. cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal. formeaz voi. „Basarabia' i Alexandru cel Bun. se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -).. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. dul militar al Basarabenilor.. cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec. 6) pp. • XXIV din. : c c unitar. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . . Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec.

fapt româneasc. legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. 5) pp. pp. care s i nu f'e al nostru. pentru cultur ''). înclcrile ttreti. 1912. sânge românesc. urm despre — care aduce anexarea. 120-138. 11. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. 1910. 83-120. articole e reproducerea. 4) pp. mon. au Analele Academiei din Române sec. noile condiii viea '). 169. 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. aminteasc deci folosul au adus neamului. 2) pp. 11 91 . 6) Vlenii de Munte. cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. s'a tntr&Buinat 171-170. . cunoscute mai ist. ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. c în Basarabia „nu e ogor. '^). XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. pp. neam vechiu scriitorii Basarabia. „Mnstirea Neamului".: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. Bisericii. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i. privitor Neamu corn. la II pân 1870 limba (I9l3). 1789—93. târgurile. tabla numelor lipsete. Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei. t>8-73 pe ba:. monument. în lorga. în aezmânt In în local.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. i revederea i corectarea unor din Buletinul ist. 3) pp in 139-169. Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent ''). Vieaa clugreasc i. 1) pp. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". noile condiii de proprietate rural'). ce timpurile cele mai bune. XVIII-lea voi.

481-97. decderea — m- nstirii in sec. Dolj. p. Neam. Vlaca.. 30-35. Albanezilor Sailor. dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare". s-i ajuie pe prinii nemeni. serbarea unui hram conflictul între NeamtuP). pp. . Aromânilor. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" '). dâ deszrierea inscrip'ile. eîc. muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . Ungurilor înainte i „ei Grecilor. O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. 32-47. 48-67. 1912.m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. 1912. Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. 401912. Buco2. la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei.. ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). . le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori". ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur. Romanai.212 terii. 3. publicat 8) fâuCetinuCcom. 2) pp. Bulgarilor. 3) pp. 1-27. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc. nce. din vedem în al diferitele atitu.. minat e lâng Râmnicul. 4) pp. In cadrul a- 1) l-ll. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte. Dela Râmnicul Srat dini la Olt. 27-31. în elementele de înfrumuseare. Mehe- Banat. odoarele din sec 15 16-lea ^). secularizare 'O. Mitropolitul lacov imnstire si Stat. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde. început la 1673 i ter. i Suedezilor i. 1) 6) pp. conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui.Vâlcii. 4. dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. nerale . 5) pp. 68-89. al 18-lea "*). deosebete portul nastru popular: 1. credina.. în parte i în Oltenia Ilfov. Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp. „Portul popular românesc" surile din ^). — Al doilea. pp. i în DleamuC nomnac Cit&rar. nord cu al Rutenilor.

3) In revista sved. IV (1902) se public: Cxtra. 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p. tegtur cu biserica din îbCineti. Stamati. TamiUa ZutuC în J. despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. XVIII In scurt se d 2) Stokholm. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ . Etolianul Petru chiopul n'a domnit. 164-S. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. Despre aezarea Turcilor în Europa. r2O).amuC Tiomânesc rQ. 401—407. 13. 16'^. despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. 64 . asupra în urma sprijinului i '). 1. O not 1873) p. 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki.se. E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. X'leni. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9. Anglia. ci numai in Moldova. scriitorul i traductorul „At1) In %e.Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. din Ca noi . 1912 p. vieaa acestui ardelean cu talent.^z „Suensk ZidsMft'.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. Cum a murit Cuza dru la Vod. — c — : la Constantinopol. contrarii Unirii Principatelor p. ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr. Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli. 207. Stokholni . grecul. CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii. pp. societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43.213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. 1913 pp 253-62. Citerar. ^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). extrase din cartea lui Possart despre noi (1837). 239. Miiller dospre Macedoromânii (1844) p.— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. cum se credea pân atunci i in Muntenia. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana. dând i alte tiri i mai vechi . Germania.i articole de istorie scrise în limba suedez. XIII. note despre vechi zugravi in sec. — o tabl genealogic a acestei familii pp.

: -loan Blu ^) . în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . ei singur Italia. 64-5. b) pp. 28. . 10) pp. 9-40. 44 i 9-25. . 26-7. 13) pp. 2) Vleni. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei. 83-93. 81 2. 53-60.) ^) . prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare. pp. 25-5. 79-80. 45-4}. 9) pp. 11) pp. . 1) Jbid. 4) pp. aceast formaiune politic nou. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . Proputea tecia austriac nesuferit. Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete. 28. 7) pp. în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. 1913 40+474. 83-29. ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 5) pp. In introducere se d „câteva observaii ^). de pe cri bis. 50-52. 29.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^). 8) pp. XXII -). un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. 29. 27. româneasc p. 14) pp. cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . J5) pp. contemporan). 28-<î. Studii i documente. 447-56. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). 66-78.. biserica din Prigoreni (moia lui I. .'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) . 61-3. 3 3) pp.. pp. 84-5 i trad. cuprinde documente interne foarte diverse. 30. 12) pp. monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^). asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). 31.

XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. '^). 33-40 (reproTus S) pp. 6) pp. 13) pp. in revista Drum drept Vleni 1913). 381-40-2. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. 369-77. 90) — : Prahova). 1743)^). 260-337. 31-2 169-195. ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. 213-27: despre familia Holban pp. 3 Stadii l documente. fost prefect de Galai în 1672— (din colect. pârclab de Hotin (1658)"). 1840). 341-51. i p. 174-5. s'au strecurat destule greeli de tipar. 3) pp. 32. 5) pp. liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*). 179-202. un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). 459-70. 143-56. Documente moldoveneti 1626 41)^). Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). Iai (Trei Ierarhi). o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). pentru tiin. 338-9. 75 moldoveneti particulare c. 2) pp. din c. 205-9. 355-58 14) pp. 231-65. Gibescu) "^) . II) pp. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud. o Moldova de sus: o (1809). erata p. .— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). 40. biserica din Hera (1794 "'). un act dela Miron Costin. 7) pp. (jud. 97-139. „O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. 441-55 15) pp. 519. o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. 359-63. cele dintiu 100 in 16) Vleni. •-).*') moia Sadova a lui Const. 353-4 12> pp. Cernui din 1745). 4) pp. din colecia T. 1760)'). cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') . Corespondena I) pp. 9) pp. 405-3". 1913 p. tabl numelor pp. 471. 1803)'^). Buzu ca (bibi. — Scrisori (c. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. In prefa spune pag. care cu toat dorina de a. 32. 8 acte diferite Atanasîu. vechii Rusii i Terilor de jos. 32. rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". a lucrurilor pp onomastic pp. 10) pp.

215-30. l65-2C<i. XXV). Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. 3-13. Aman. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). Agricultura noastr veche.'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. a : 6) Vleni. In prefa ni se a Iui D. I9l3 p. 471-507. 9) pp. geografice (1). 14) pp. unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). Aman i una 8) pp. 7) pp. 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. 511-17: Lembergul. n) Vleni. D. 1) i 2) pp. tabla 459 68. 3S. 2C7-I2.— :216 polon istoria din Konigsberg.(l404— 1603)^). vocabulariu pp. 193 pp. . HI-XV . etc. prefa. 18-lea?)''). pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). 14-24. pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". 24 38. -Drum drept. 231-44. o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor . Danzig. 3) pp. Hurmuzaki XI. tabla : . apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. Arat ce const politica imperialist'^). în Doc. lucrurilor numelor pp. „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. numelor pp. 12) pp lC-14 13) pp. O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare". privitor ocupaiile pp. in Relaiile comerciale cu pp. Nouveaux materiaux pour Despot (8). — . 5) pp. 3-112. :î3ate euvintele principale i necesare. întâiu 4) pp. 1612). onomastic ppi 25C-53 erata p. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). 465-68. 255. 115-289. în note (8). 245-49. a lucrurilor pp. 10) pp. „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). Cracovia. 19 13 pp. 293-456 publicate în parte.

dar toate silinele. 2) pp. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional.217 agricole i Ia bucate sunt latine. 107-212. grec de neam. dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. teapt. fiindc tie c lucrurile sili. Aceasta se cheam oportunismul cule minte. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta . cci agricol are firea sa schimb necontenit. tabla numelor pp. ca câtigui muncii s-1 aib totui. relativ Ia fapte. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. 219-25 vojabulariu pp. ci el nu le schimba. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc. pentru com1) • Bucureti. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici. „Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^.. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. tip. întrebuinând cuminte toate oportunitile. Agricultorul e un om sigur i cumptat. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte. aci: i:'. erat . ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. „astfel va face i politic extern. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. 1913 pp. sigur. pp. Socecu. ') Moreea 1715" prefa. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. 1-107. •4) V-XV. cu traducere . cumptat. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel. 226-28. 213-18. spre binele i asigurarea neamului. apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. 228." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. a lucrurilor p. pp.. de aici se vede de ce lorga era contra. cel bun. dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". oameni i cuvintele strine. 3) pp. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". cadrul granielor naionale. Nu silete.

4) de drum. legtura erni.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. ara btrâne pân în Româneasc. Romani. apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. între Serbia sec.^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale. românesc. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . 1914 pp. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre. 1915 . 1915 p Vleni. 2) Vleni de Mtinte.. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi". în Peninsulei balcanice. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. p. 3-41. mercenarii . i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p. restul note 37. le Mai avem câteva cunoatem. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. în s'o deosebi în Serbia. 1913 27. . luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i.^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. Bizantini i Turci i. des- 1) Vleni. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^. (în 10 — despre relaiile politice. care e izvorul al iui Ben. „Oltenia i Serbia". 3) Vleni. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec.nii cu cultura naiona'. 218 paraie. pleac dela vechii Traci. etc. 31. prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria. culturale. care ne prezint.

. XXVI). 170-191 . 28. pe care am vzut-o. o ordine de demnitari.'') '°) lui apoi la Ruii.„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri. înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat. MO. riului '^) i nou. de contiin naional erâneascâ. 26. 21-58. 1913 p. ") Luptele Dom- nilor notrii. care ci erau indispensabile. mai tate dinastic. la stpânirii vechi a Tracilor. 262 (= Studii fi documente. Goilor. ^^). sunt darul sârbesc. Avarilor Bulgarii. nu le-am luat dela Bulgari. la tefan cel Dunre 1) p. inspiraia noasni-a inspiratoare. 30. 11-20. Sarmaa Impe- Romanilor. 4) n>uCCe:tin. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri. 6) pp.. lUlS din Belgrad. a crturarilor religioi. plin ^) de obser- vaii judicioase ilor. !I) pp. al 3) p. dela Sârbi" >• ' . Luptele pentru stpânirea 2) p. voi. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne.. Mihai Viteazul etc. 8) pp..Cc. pp. Hunilor. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor."^ dat prin . o curte. 59-60. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni. 191-C8. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. IO) pp. Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821.. timpurile cele mai vechi. Mare. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie).. i bizantin Dunre. înainte de veacul al XiV-lea. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului. 9) pp. imperiul* româno-bulgar.dc Vleni. 5) pp. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea.. cu TurciiDunrii în secol.'') trece la expunerea. înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste. a fost o comunitate politic.^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu. 81-144 12) pp.^) Arat Oltenia câ. 145-169 7) pp. publicat de CCuropc sud-oricnta. de C institut pour (II) C6tu. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea.

dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. Vleni. puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp. 4) pp. trebuie s tie ce a fost. ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. lil3 pp. 1913. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. noi i istoria popoarelor vecine. ce este ea. student al universitii. tabla numelor lipsete. IlI-iV. i lorga. prin o puternic flot cuceritoare. . Vleni.220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale. 191-251 vezi 14. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. „Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp. de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii. 19C8 p. IV-f 413. Q cui e Dunrea? conferina. 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur. ni revine un rol fa de care. adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). Ianuarie. voi. în anul rsboiuiui balcanic (1912-3). subiectul ales pentru principele Carol. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte. care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. Doresc s fie o carte pular i cred c. ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". . Trebuie s-i au fost. în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. {Siudîi {i documente.

înaintare fr ca popoarele su^). 13-28. 1914 p. 381-407. b) pp. 2) pp. ceiace e cu rnult mai greu. înfrângerii" ordine. Vleni. 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace. 1) pp. decât lorga. 53-85. 353-77 . care alturi de regretatul lirecek. Serbia Imperiul bizantin. 9) pp. 6) pp. 411-12. — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. erat p. Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). 38-52. Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. 3) pp. 4) pp. ^). Pacea dela Bucureti. tare. etc.221 balcanice" prin faptul . schimbrile dinastice din Serbia^). asupra popoarelor dia Balcani etci"). tabla nnmelor pp. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. ^). puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor. e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. dreptate. 101-44. 5-12. 10) pp. Obrenovici"). 413. 5) pp. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). 279-3J2. 29-37. Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. 225-278. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. la dominaia „Viaa creti- i Latini. 1903. . nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). 145-224. cuprinsul pp. dar „dreapt" „garantau merit. Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). 7) pp.

aici.. ac. ci prin înecarea elementului aborigen.222 Analele istorice. 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. se dau informaii despre nvala pctoasa. 3)pp. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. i întreîl buinarea graiului îndatinat. în- soite cu multe informaii de folos. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. „Din inuturile pierdute. dela advocai. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova.e frumoase în limba noastr. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. corupi. foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi. ist. plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici. . sec. sec. 1-11. la. urm faximil plângerea greceasc a Sturza. ist. 5) pp. car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. cu lor nume ruseti uneori. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). pestrieaz. numeros. Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea. 13-91. trad. 1830). s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. vecliile Rui. i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c .: ilor strini din Moldova^). înlocuind num. greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol. nou i în amnunte i. «o/n. 1-6. 7 n. XXXV pp. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei . XXX pp. Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). 6 11. 2) pp. 1)^). 14-31.

2) pp. Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. 93-96. 33=117-158. ist. Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). pp. CuBar- un document slavon de danie (c. nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ. 8) pp. U. la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. 9) O/z. 76-90. — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). 1) pp. „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). 112-15. schia genealogic a sect. . 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858. ac. o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71). 7) pp. sect. XXXV. 5) pp. familiei lamandi p.. 9'J-1<37. despre un negustor moldovean 803 -1807). 91 . o scrisoare a acestuia din urm. aspiraiile de a se unii într'un stat naional. act Foleti (1823).>99 6) pp. (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^). (1756). nom. pentru biserica domneasc ^) . ist. pp.— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). 9.7-n. Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. 1864) i. Qc. cezul extrase din cartea veneianului II. 23 4) pp. act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). an. în text de bogate lmuriri. ^om. 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. 2 foi de zestre (1821). in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15. memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). 31-75. J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). 1850 — 60^). din Boto- ani '*) . precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^). întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. XXXV.

c ridic dup cderea Imperiului bulgar o . . în sfârit.224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic. amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. dac nu aceia o parte. o capital decât târziu direct pe Bulgari. Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". e) C nefiind interesa. fiind deosebit. . de peste Dunre i de peste mare. criticate. Tungea. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm. dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai. Bulgaria. ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. fr o form stat original. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. . Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi. de cum pe Mihail . pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . unui Bizan înviat în toat întregimea lui i. romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C . de sigur. d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii".— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. pierzând deci opera. nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor. înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . nou «"j „Bulgarie". în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. cei slav. limba. parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . — în veacul al Vll-lea. Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. visul grecesc al pe de alt parte. sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i. viea naional. relative istoria medieval cluzii.

Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. 117-53. c an la Dunrea pân acolo. Const. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia. nom. C neatârnate. — în acela timp. 1732. 165-1T3. Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". 6=159-64. drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah. din sect. Ghica (. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent. nou ^). — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. pp. fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . pp. slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646).765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). dinati bulgari. 1) ac. auxiliari nordul Dunrii a se putea . resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu. supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui . Alex. Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). Jbld. „Dou plângeri episcopului de Râmnic i. Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. au Români tradiiunea Imperiului. XXXV pp. ist. cu uncie observaii negustorului pDpovici. 154-58. ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. care nu e naional sârbesc. Galacteon în (1821)^). in faximi! doc. 15 . C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti. se sprijin mai mult Imperiul. 3) CLn.. ocu.225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. i Grig.

. catolic. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase".. 17-lea în partea stâng a Nistrului. contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. Iui „Ucraina moldoveneasc"^).. 3-4. Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. 2 doc. „De o mare Însemntate e toate trei. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. in faximil se d 4) pp. deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului). r- critean". mentul politic. . la i nu numai noi. 347 61 16S3. Deci aflm 1) 7bid. din biserici: 1685. in plana: patriarhirul reprodus. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *). în sec. 3) Jbid. 347-360. 5) pp 350. stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri. Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). cât pentru cea ortodox. Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. remarcabil prin fluiditatea ritm". 4=343-46. aici i despi-e influena politic a Bi- pp. în legtur aezrile româneti. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului. XVI-lea. cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie. din 6) Ibid. tot acest doc. 2) pp. E vorba de stpânirea Gh. Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. care par „Patrahirul lui '). 387-411. care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^'). pentrn care aceasta s'a fcut în parte. pp. pp. care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). 226 lui su i a ciumei. în Voevodatele ce se ridicau. aflat în muzeul din Petersburg. etc. dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i.. politice. acela timp. Ca adaus avem 1682. de pe patrahir sunt sunt greceti.

oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po. 413-24 i^ 5) J6id.. Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important. lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin .i „ai ales al pstli .'*-'^ 2) pp.fl r .^ul culturii.. i la. fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt.. pp. (39-91 4) Ibid..v . vechikr le. ^.. politice culuirale u^ special <^pc sec. .. reciproc..^turi cu alt lu. 1-3S. urm se /6id.^rn'''''' n. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea. Bulganu.. pp. druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin.eaz|î i ma. '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>. o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia. pi al . exprim dorina Buiucliu. J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare". împrejurri din banii locuri.227 ^anulu. pp... trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa.amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin.re sintetic asupra influenei .Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie '). 413-29. Italiei.ilor. al id.\ 18-lea-).ne apuseana. apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome. cre- mânie. Serbiei ".or O pnv. s i se ajut. definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^)..77. XXXV. ale 1) contemporane ceva deosebite. de care avem mare nevoie.. i .ie îicheie spunând din Onent numai c'. . s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean. scofând crescui a Droape Ardeal. . precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române.. .ui m ei. fn de ne^.

româneasc).. i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^). Soliman cretin (143)). 151-164. cu consideraii asupra provenienei i 1) pp. cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). pp. 1426 slavon cu trad. in 2) pp. 69-76. 20=131-150. 3) pp. 4) I6îd. i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar.id.. pentru ostaul Oancea. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti". pp. 8) pp. 1-6. .— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului ').i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453. . Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica. Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). dela Alexandru cel Bun (15 Oct. La început sunt 3 documente Bun. 6) pp. 6-23. chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c. Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). 5) pp. de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal". tefan cel aezarea de prini. publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^). 7) 7£. la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^). se arat însemntatea acestor acte^^). Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. — Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici. se 1700 al episcopului losif Stoica. o parte din „au fost slobozii. 76-82. cel Bun. 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire. '^).

prin al orae numai ambulant ca negustori. 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). al XVII. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. rspltitor darni:. gâzduitor al fruntailor sritene.. Vleni. O cercetare minu- ioas. 3) 1910 pp. . In sec.. conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui". Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160(). Ia 1600—1620. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo. sec. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând. 165-205. Române XXXVI.xe în Va- Lupu al ambiios. întâlnim câiva Evrei aezai. CLnakk Ctcademiel Române. '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). 33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. 4) an. 2C6-233. dar i fr cruare. ist. supraveghetor de fiecare clip. Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. Studiul acesta ne dovedete precis. anexat de Austria. e în înfiat la 1) : pp. faximile : circularul de convocare a preoilor pp.depsitor otoman. ac. orânduitor al ei vieii ortodoxe.. pp. 156-64. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea. ca adevr îiipr- teti. „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^). râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. care a ridicat prestigiul Srilor noastre. care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei. cu apucaturi Mari.229 imbii lor. rstjrntor de Patria-hi. Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>.

„Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). sec. 441-445 an. «o/n. Ctnafek GLcademiei Romane. leni. XXXVI pp. 237-47. al i i boerii îngrcpali aid. una 163o. 4) 7) 5) p. ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. Dup Ia 1) pp. ist. ac. 221-23. ctocfic ân. vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780). tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. ac. situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). . 236. din satul de pe clopot. nom. dela Vasile Lupu (fr dat)'-). V1913 pp. la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia ').230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. ist. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. 2) pp. ac. nom. pp. „Clopotul druit de Caragheorghc. prin darul României prie- i acest sunet. XXXIII (1910-11) pp.. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) . 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». 11.xandru fiul lui tefan cel Mare. 447-5 17-f o plan. Românului dar ardelean [loan Bota]. se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec. 6) an. „Dou (Neam) ^). XXXVI pp. ist. XXXVI sec. inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. XlX-lea deci tine. inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. cealalt dela Ale. 2(8-16. i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^). pregtit s'ar de meteugul grele. sect. pp. desbateri..

1-7 . când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase. 447-59. Ghica. al XV. toate -dovedesc marea munificienâ. pp p 5''9— 540 5) pp. direct. in plan: sect. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul. se reproduce inscripia de pe el.'uenta cronicei muncci . înlându-I îr. i Atos. 1380. de cri Domnilor români din cele începând cu c. Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. Matciu Basarab. era alctuit 1658-9. 5(6-17. Steagul Mllinea. al in- . Lulescu] e o mai veche compilaie. care atunci se redacta. se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor. aie Iui: Gr. cu pretenia ce cuprinde. CLc. ist. bani. lîsta 2 doc. XXVI. moii i tot ce era necesar mnstiri. a suirii pe tron a lui . vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene. Ghica Const. de pe cri i a odoare bisericeti. fluena asupra rilor noastre pân în sec. Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. explicându-se titlul Bjlgrad" ^).de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c .Steagul lui Mi/mea Vod -rene. XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. prilor negreite arhiduce" prin inf. 3) pp. XV-lea '). de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). protectorul. 4) 9ln. Proschinetarul Sf. Mavrocordat (1753). uoar de recunoscut prin redactarea. . slavone.231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios. nom. de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf.. cu trad.c pe steag" ''). iMunte (dup Sesviodox). 2) pp. lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu.au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. odoare. pe care Ie. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. contemporan. rom. în dou principate trecut. pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr.— 1) pp. tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^). 449-515.

. at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic. 12-711-730 4) pp. c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT. membrii unei na- iuni pe acela care. I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -).. preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. 6) pp. 9-12. apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte. dintre românii ardeleni. 717-20. de naie i de- Toate au acela caracter moral. ac. fr.. preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. 5) pp. pp. — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi. „Renegaii mânesc'' ideal. 720-1 8) Jbid. sec. 2) pp. Ele pot ceda oricui. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) . 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). 799-8r6. 3) 5?/:. umane indife-- rente oricrei culturii. grec 0820-55)''). 5 acte relative la un dascl loai Cioac. AAihnea Turcitul. 799-803. La urm se d i chipul lui A\ihnea. XXXVI pp. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare. 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^).232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram. 7) pp. se pot împca uor- 1) P. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou. fiom. ^). acelea pot da elemente i fr teritoriu. în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. 9) pp. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) . i ca o aluzie la Vasiie Mangra.ii. cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. 721-30. cari au trecut: nobilimea ungureasc. ist.. 712-17. 8.

cauze prin veciii. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita. 8S1-3I5 7) pp. -aici binefacerile Domnilor munteni din di. cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul. — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot. „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite. S) pp.i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di.:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul. •^). Lmuriri scurte despre Ierusalimului. Mcteoare. nom SiC. 1-15. drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *). d: sec ist XXXVI pp. 884-7. — Ducu dela Const. servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -).iiâni . în legtura lor dintre sine. pp C3i. 5) pp. venii noi . mân trilor „Oreiscul". an. relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. se îneac în dispreul public. sârbi Cunia i Catecea" i . în legtura lor cu trecutul. nu. 881-3.72. lt5-lS 3) pp. 8C-3-SC6. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei ').233 •cu oricine.i Salonic ") . i Bucovâul închinate Meteorelor : . culturale. fi folositoare umanitii. in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro. relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp. Dot servi oricârii ele. Qc. popoarele tradiionaliste. . 9-11. . elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate. 12 Trescavia. in legtura p- mântul. de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit. Mavrocordat (1732) "*).Alex. rP «o. O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia . in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614).

. . : :^34 domnilor Kastoria. insulare din Chios. Dionisie din loan (1829). a sprijinit. no'. XXXVI pp. Inscripii greceti dela Sf. pp. act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec.. loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680). 17 — 18). — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul. Duca Vod pentru mnstirea Sf. Lesbos. timp tori ai acest ora (sec. 917-21.cademi&i «o/77d/îe. cu etc. UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron. Rodos. toate greceti ^). 17 — 18).sec. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean . Morea.. ionice. 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti. XIV panea a.. Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea "). 899-9C6. bisericn Vlah-Serai „Astfel. i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor. —2 privete i pe Dr.. 889-99. Bradu (1688). o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. : l . „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine. 1) pp. 887-9. lui Tracia Sezopole Chalke. pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. Pros. bisericile din Bucureti Ghiorma. 18)^> i termin: de mai multe veacuri. ist.te. traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . : Apendice tria-h. 2) pp. din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane".Ce. 3) pp. ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena. „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. 923-3J. 6) Jbid. culturii — ''). . 906-15 5) OjiQ. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. (în sec. 4) pp. Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 . Stavropoleos (1728).

din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în ').S-7>t.. . care ar necunoscute.5 iiodax din Dobrogea. „i\'oii documente basarahene" '). 9) pp. 105. I. 923-28 pp 929-3).pp. 3) /6id. A) pp. 1043-57. rezultate i explicaii istoiice 21 documente '").'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc. dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-. Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani. XXXVII I-r76.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" . : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor.. 937-39.— Anexe: latine dncumente inedite din razim. pp 1(143-70 7) pp.4) /6id. 939-45. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)'').'^) Po2) pp. M) /aid. 931-47. asaltai de Turci.PP. Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-). 10:'3-1118. 931-37.. pp. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ. Marea Neagr: Despot. 5) pp. . iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc. folosirea de inedite. 12) pp. i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -).') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon. pp. C) pp. i stpânirea numele louâ nivele '). M) '. privitor Luca Stroici 0598). neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor. I^O. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II. E o cercevieaa Dobrogea minuioas. 945-8. pp. despre familia. Dobrotici" «).23. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii. cu acestui (c.I0). fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm '). 107i-lllS. 1071-91 /6id.. i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!).

^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3. IV. ^) — i 2 la Veress. Venezia e la penisula del' Italia" . 7) Vleni. 3) 44.^)* . dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. 14. 2) pp.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan. II problema balcanico 1. 6) pp. toat camaraderia. I9l4 (^II)„ . „In ce const rspunde.. 2.. trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani. I. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474). dar i pânâ^^ pp. 1-28. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu. pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci. cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine. Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad.') cuprinsa erudiie a al istoricului. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. ') — in-..Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale. ci i intuiia autorului. lui zw întrebuinarea de inedite. care în viaa a patru? viaa de astzi.!6. 4) Vleni de Munte. 5) pp. care tie împrti cele form literar unic. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie. apendice se dau: 66 doc. trecutul veacuri genere.' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484. p. ^) „Cinci conferine despre Veneia. se ocupa :el cu relaiile tefan. p. pp. 29-7n. 1914 167. i9l4 3-17. 21--44. publicate i in revlstz Drum drepi. 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum.

2) pp. In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus. într'o limb literar de. etc. culturale. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat". 5) pp. o cercetare despre relaiile de tot politice.''). numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume. rici. subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii. le- 1503). 1913 (in limba italian). 3) pp. toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. pân prin 1850. creterea aceasta excepional a Veneiei. latine am avut noi Românii cu Veneia.237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. ^)— 3. i italiene din Vene'a. înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp. 1-33. teatrul. de vecintate. al XlX-lea. prin adevrul. un ora unic. cronic!. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei." ') —2. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari. tipografia. 87-114. în ad- c ministraie. 03—85. Fr i rile. 33-61. fcând intre istoria uneori comparaii. i culturii veneiene. noastr i cea veneian. pictura.o frumuse deosebit 1) 4) pp. cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau.xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri. — Anexe: 7 doc. „Arta. „Desvoltarea în externS al a Veneiei". felul. biseae palate. toate într'o par lumin plcut. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. de interesante. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. . 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp. în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le . O — -4.^) \n — „Veneia i Românii" economice. într'o caracterizare poezia popular. artârd cauzele de aezare teritorial. 163—167 DK.ontlcoCo. a artei.

iniialelor de pe documente artistic i manuscrise. XXXVII pp. voi. 15-17. 17 9) Vleni.. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). p. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. 1914. 27-96 4) pp. prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni. 208-13. acad. greco-rom. 238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. 1914 2) pp. în pani:a i trainica forma ro- a culturii. Panegricul Constantin Mare. 1— u. 213 ( 5-26. „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. scc. Vod Brâncoveanu". 8) pp. 3) pp. -darurile. „Viaa i domnia lui Const. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. frotispiciilor." împodobit cu 136 de ilustraii. 52 . e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii. din Bucureti.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. 161-177. munca lui cultural. din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova.. represinta. Ardeal. Azia mic. XXX).. Armenia. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss.^) Un studiu întins. nom. 5) pp. i-t. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. condice inedite. ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. 6) Onaf. luptele'') i a. relaiile cu vecinii. cu TI datoria Academiei. 7) pp. fie i negru. cu un sfârit aa de tragic. p. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc. 97-2j7. sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. 1) Vleni. a chenarelor. care are toate aceste cri tiprite i do- cumente.

toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. el a tiut fa regiunile siriene. de cultur ii. Patriarhi. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne. lui în întreaga lume a Orientului. legitim al crora era potrivit. prin acea î:i pmânt. îii cuprinsul mai îngust.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su. de odinioar. asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. caucaziene. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. 2) !buCe. întâmplrii. în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. i în aceoper de cultur rsritean. el i. . chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte". pân la Mihai Viteazul.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. Bucureti. de . aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. a/abe. Constantin cel a fost Mare. . Vil. supuse ori lor. ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. 19 H. Mitropolii. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. Zrneti. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. 51-2. a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp. ci armata. Radu erban. la urmi aa : „Const. vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european. Poloni. Rui. poate ridica un steag. al lumii româneti. se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur". nevoie. prin oped.a dat seama de un lucru: c. Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). dascli.

p. ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. Vil! (1915). In cea dintâiu. natura. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca. dup categorii i î.. pp. — i Dunrii. I6îd. 1914. 1914. — : pp. note 235-41 de lucruri pp. indice' la nume p?. 3) Vleni. 193. 225-32. cliivot. pp.240 reninri despre lucrrile d: beanu. 46. sfenice. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. 249. . . i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742). apar Fenicienii. o descriere. evanghilii. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro.. Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese. centrul de schimburi maritime. potretebr . pp. a pala- tului dela Filipetii . potire arata valoarea i anafornie... în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . Lecii inute la coala de rzboiu.. fost Marea mediteran" ^). 49-53. p. fost al famiijei Cantacuzino. costumi. I6id. lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. p. religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^). zice autorul —c cari în au fost tratate. de influene economice care se desfac din aceste schimburi. cu fotografii. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. 1830. Bonnului i sale cunoscute. „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). 97-10') . Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei . 1-5. 26i.. 245-9. i cea a Rinului îns. „argintirile" lui Brânc. care face la 1672 Cameniei de cear. „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. 4) pp.i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. /6Îd. de târg. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd. metal. Vleni. p.

„Legturile neti"^). o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel. ') . în apoi Romanii Arabii. pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. 8) pp 14>3 9. cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. 2) pp. politice. 2f). de cultur. Turanii. unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. pentru a româneti dafi un exemplu . Bizantini. boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . Veneia. 5) pp. si ca stipânitori Marii"'). Vleni. viu pentru din regat. 5-13. o civilizaie artistic origi14-22.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin.') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^). KiU. 3) pp. Normanzii. în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . pe care arunc asupra atâtor probleme de comer. dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. curentul dela junimea. . clerului.. (>) 4) pp. sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. 241 Cartîgiiienii. XlX-lea'^). Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene". i o autonomie . stpânirea turceasc sec. . 23-14. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii. Perii. 1) pp. 4:H)7. Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui. 67-139 7) pp. p. et:. 2l('-262.

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. o ajut prin toate mijloacele sale. deci trebuie distruse. a spiritului naional". i „Grossbefrieb" . naionale se ivete alta fali. Da. cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia.. la fel. i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. rusisnud cu panslavismul universal. lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european.. . toate i în msur 1) PP. -230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor.. dovezile economice economice din aceast ar. cari sunt as- i atotputernice". aa magharismul moiern confund cu rismul medieval. cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei.uie existena statelor mi. distru'^^toare. Grecia. pentru noua vieaâ politic a omenirii. pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. Rzboiul mondial pus în dis ". „duman faa concepiei adevrate. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani. 9-12. o conduce i. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6. România i Bulgaria. statelor mici. când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte". elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i. pentru fabricarea toate ieftine de cizme.i. de funii i de sape. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -. a celui mai tare. Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. pe care statul o aâ. naionale. evocând ideale din evul mediu. 2) Vezi pp. mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante. cât de mare.

materiald. mai fanai: dintre economitii. al universal. . Aceste vetre sunt statele mici. i o moral. cu cât mai puternice cele cari. ca individualitate. Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. inspiraia directa i spontanee i ceiai. sunt un rezervoriu nesecat tuturor. haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual. nutrete Nimic nu fr a-1 distruge. mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. . fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. chiar rassa alb.1 O poate spune ce'. Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice. de orae de cirnervoas conmediu in- tinu.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei. Iar naiunile. desvott sebite. da. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. zgomotoas. acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . civilizaiile. tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ. siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. în lumea acea iubire a celor de aproape. burile internaionale. cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. dustrial decât la • . un pentru ta- Nu. i gânca .. El poate înfrunta rzboaiele. de contact direct cu o clientel." . integral. au dat mai puin. intimitate i sinceritate. nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria. le omoar cu siguran. ele inima unei naiuni. Cnltura. Dar prodace. arta pleac toat. confuz. — ca lui .

Uu sfânt român în Italia Sf. le introduc în organismul lor" . „Câteva Lvmiriri 1. a prestatelor bine face. se extrag tiri despre oraul Galai. 5) pp. .. 3. Senior „La Turquie contemporaine". 3) ISid. 28=451-478. 1857]. în domnia Turcilor. din Neapolea.— 252 boli ale cugetrii.'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor. Ieremie Valahul. timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). pe dânsele. A înghii nu însea-nn îns a distnige. 4) pp. pe cari. Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. din care. prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566.^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin. E vorba de loan Costici. Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. 29=385-413. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N. 2) I6id. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile '). ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele. O carte f. Preri Cuza etc. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. 1915). noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor. apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. situaia economic i politic a Moldovei -.pp. despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2. Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor. reeiitatla 1876^. : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie. 9-23.''). 1-8. veze de a stpâni Levantul prin comer i. pp. popoarele Angliei. 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. a mistui.

e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625'). 5) pp. 253 jertf . superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal. care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. . bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite.. în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. pp. Apusul nimic ce laritate". etc. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". interesante prin ele înele. 8 18. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. notri. 4) pp. adânc omenejt! fi ca inspiraie. 3) 76id. de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii. stabilete ca pp.. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. pp. S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. 1-2. Arat bilitate. ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte. pentru în dintre lor. „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite.^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. din Balcani. ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^). 61 54!-505. 3-8. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor. au fo^t introduse. 24-28. Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale. dup modelul sârbesc. 2) Jbid.

boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. 55-56. noul. pp. :^2-36. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. 52-70. care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. 14) pp. 1915 18-25. 57-51. o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. 2) 5. avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). Va fi o mcire. porecle^'). 26-3 3^ pp. semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?. 3S-51. autorul.teIor balcanice". a Staval lui rinos. lecii inute la Universitate. pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor. Mitiai Gheorghe "*). lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare. 26 51. — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. lui se valoarea ci-). notele Doinnilor cu porecle. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin.. pe care am e: cunoscut-o mai sus.5. Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). 12) pp. probabil chiar in Moldova'). rscoala albanez"). . 6) pp. Scopul crii. cu uncie notie mai de interesante. nou. pp. 94-111. pp. • \) pp. care s'a început rzboiul balcanic''). 71-93. semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele'').o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'"). p. 9) pp. 18-26. 11) pp. 13j 10) pd. In apendice: ^). 8) Vleni. 4) pp. Tripolis. 0L-. anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. 151. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. 5-17. pentru cauzele '-) . 7) pp.

fr participarea i esena Iui. lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •'). ca influen cultural. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. cu arta oriental. nici comer. asupra negusfaptului intern e i orae. ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre.255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). ci i ca bogie general. . 112-133 134-145. mrfuri. n'ar fi greco- slav. în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. cu sau de frunte interes. contopind gotic. tic adec bizantin. existat fr aceast. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti. ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. ca valoare politic. fericit fata- geografic. i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. Cele dou drumuri de nego. -•) Drumuri. 4) 3) pp. i foloasele foarte însemnate. pentru c erau dou. cerute de necesiti comersi ciale universale. 1915 p. Istoria neamului nostru însui". în care aduc faim i câtig. 359. Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile. Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. la 146-151. cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. 1 2) pp. ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. (pân iTiXJ). Vleni. dou. Cetirea acestei unii cri s i înele. In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române.g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. teritonoastr ca neam.

^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. rea celor 2) pp. 9-14 14-21 5) pp. Neam. sapa. 3) pp. Rom. din târgurile ai din dreapta Dunrii. 1920 [p. Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc. orz. Aceast expunere poate s aib char o valoare moral.. dar Vezi cocoul nu. cari „se poate face orice.-^> In 330.. o i folosul nostru. în pro- mari i se va putea face foarte mult. econoni'e i chibzuin." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. ovs. de îitrebuinare nic gari. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare. tie înc dela Romani despre grâu. Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. vin dela „ucenicii slavi". urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. Bucureti. oraele ara i comercial a noastr. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga.. care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. 21-33 . 4) pp. secerea". dou 3-6. osele). negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul. ar fi când meiu.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. ci în as- pr critic rece. de oarece oul i gina din limba latin. secara. limba noastr. ^). ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult. teri române. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. entusiaste disciplinate economiei naionale. raria. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul. 23. tip.

Anglia." i con- i ui pstorie. dar odat cu dânsa i nunîele ei. . influenta turceasc zare administraie organi- economic. al XVIl-lea. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor. Polonia. loU— 181 233-82 S) pp. 23-321 9) pp. ^) — apusene. i tot penîru acelai motiv. 183-231. în dauna oamenilor de ara.*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. 17 2) 127-149 .") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. tabla analitic a cuprinsului pp. comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor". 353—50. •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia. de negustori levantini i. 39-79 3) pp." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti. pp. încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor. cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga. Turci. pân i Armeni. 34S— 9.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi. Tur- Rusia.") leg- de nego în sec. etc. li) pp. 5) pp. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini. companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor. breslele. al XVlI-lea cu Ardealul. relaiile cu Ardealul. înltur nu numai form vechia form. la 1600. care privete Ardealul de nego extern. judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. în 1330 pân la 1540.^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550). turile cia. mulimea etc. Domnii . Genovezi. 80-126 6) pp. 7) pp.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. 2t 4) pp. ctre era comerului strini". 322-40.»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I. câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat.boerii ca negustori. pân. ca oraele Veneieni.

2) pp.. Bogdan. Voi. V-Vl. — i cele mai . fundul celor mai adânci temnii. dac am rbdat ne durea totui. ce credem despre noi în legturile cu dânii. 1915 pp. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez. ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. VI+46}. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. 3) pp. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. s dea i o traducere ungureasc. cari s îndrzneasc. deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte.ln aceast carte o mie de ani. . s tie odat i în limba ' lor. am vzut o stea. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \". micarea lui Horea (1784) '). izvoarele istorice c s 7) Vleni. In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. a merge dup pân capt". i lacrimi. c. peste drâmturile edificiului care nostru naional. mort la Zumina supt steag I strin".: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i. 1-13. fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. de construcie istoric. dac noi am în czut. luptasem i. „Adversarii treei. Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex. pân vor fi oameni dânsa. îi vor verifica ideile i. „Azi. In scris . la simindu-se bue tari. ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne".

conductor de altfel. cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm. i cu râul. Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor. 14-32. toate circu- lrile . 53-65. i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). i impune tcere. 116-127. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. ce pri- Dup vete teptate. concentrare. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar. 100-115. lucrurilor cuvinte puine. care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. se suplinete. a doar vei gura lui. analogie do. 3) pp. cel Mare (1382)^). am zice aici — decât în partea contemporan. ip : toate toate actele oficiale. vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. mulumiri. ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. Din_ colo se înltur. 33-52. de portant. . prile nici s zic acela. etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . 8) pp. ambiie. Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp. 6Î-82. 5) pp. fiindc numai a de odinioar. aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean.: 259 — artistic. fiecare memorandele. un i e de multe ori cor. Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. eseniale cu toate expunerea numai tirile. 4) pp. 6-7. a le cari asurzesc. 83-99. printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. 7) pp. ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . 6) pp. lor. Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) . vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') .

ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. negustorii din i vieaa bisericeasc ^). 4) pp. 9) pp. 184-212. aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. 1500 -) — 1560) i '). micarea cultural din Ardeal. 157-83. 3/7-97. coala i crturarii de aici. 436-50 : 7) pp. 3) pp. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. 314-58. e rneti „A^'fl fost a lui Horea. Ia 12) pp. . 213-236. urm se dau câteva note istorice pp. 8) pp. Vieaa econotnicâ. 128-56. 11) pp. din nenorocirea. în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc. Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene . opera de cultur a plecat din Baj. ce s tot mai afar de aceasta. Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi.— 260 delean (c. bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . 459-60. Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . 6) pp. 237-256. româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). 359-76. 279-313. 398-435. 257-78. reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). dar alturi de Blaj i contra lui". . Departe de Ro- 1) pp. a cror activi- stearp. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^'). 5) pp.. 10) pp. 2) pp.. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. din rile Fgra politice -') . Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge. au btut i au omorît. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->. cum în Apus în- tâlnim pe în aa.

de frica unei noi rscoale. 2) pp. 1915. condica. rP. dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. cutat se apropie. ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin. 48 . la-50 5) p. 1783"). Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. in simplu. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi. lor. Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii. 1. departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba. ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis.accente porului înelese. o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni.261 •mânii liberi de dincoace. apoi al Il-lea. când fusese Ardea! la 1773. aa au fost •nici i aa. XV— 221. de sufletul (p. caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^). clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. 3. pp. plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi. 4) ctiipul fruntailor 3) pp. i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale.-). 456). lecii inute la Universitatea din Bucureti. >i)isericeti Vii— XV. dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. 1-17. lorga ne spune rscoala austriac . rscoala Horea i 1 . nistra'e cu 2.

cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp. sâ o dar prsit de via înc mult I. i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9). plecase din Blaj. aceast lume de tradiii foarte vreme". dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. stilul moral. 3) pp. vezi i conferina despre aguna. stilul sntos. care a avut multe caliti distinse. 19G9 n-ro 114. 10) pp.262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. aguna "^). 70-78. Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) . 97-109. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz . 50. 2.om- nesc. Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. 9) p. Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci. 4) pp. 6) PF» 110-23. 5) pp. foaia Ini respectate. 7) p. dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. 23. ar cea. 8) pp. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). care este înainte- universal. La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^). ''). presupuind la înelegere deplin. 79-96. : 1.. 51-60. CfCcamuC P. politice dintre anii 1830— 40 *'). o anumiii cultur. Aceast prima zilei. 123-139. constituîn supt ll-lea i Leopold '^) . 2) pp. . 115. Din dorina Prin Bari. comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. 117-8.

care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843.^) apoi micarea însi. 13) pp. din voi.'-^) Amândou în acestea volume. mai mult prefcute. 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine. 182-201. 276-28 J. — : eeasc. energii elementare. 253-55. 2) pp. 202-17. 1870. începutul su pân 1) p. i urmrile zilei .^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii. 404 reproduce cap. i din voi. 6) pp. I9l5 p. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const. misiunea lui ar fi proprii. XVI ed.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. I ed. IV-V. . 5) pp. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari. XX XIII. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. cap. 140-13. Glogoveanu p. 281-2. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact. acestea tot numelor lipsete.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou. aici tabla . 287-91 lumele. rom. fr ca ara-Mum acele uriae '). II-XV din voi. politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo. 9) pp. din Ardeal. Câteva ilustraii . 130. 3) pp. Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. 12) pp. 266-75.*mpodobesc ediia frincezâ. II 1916 pp. i XV. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi. «. 8 ) pp. 174-81 7) pp. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N. 11) pp. tip. 235-44.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. il8-35. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii. randul (1893) i urmri e sale. Bucureti.263 mula gura saie „prin noi înine".^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. 10) pp. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop.ap. G5bl I. I. 245-54. 149-73. rom. II. I!. 4) pp. ediia româ. pline de idei originale. fost mult mai glorioas i fecund. VIil-X!.®) agonia activismului ^) : .

tj) 5) pp. Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^). pp. Socecu pp. Xl-r 179-272. tabla numelor pp. studiile istorice din anii 1916-1920. introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. 1676 — 1750)''). 3) pp. XXXI). 213-16. voi.— 14 s:ris. 256-59. tabla documentelor pp. In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. 2 scris. tip. 13) Vleni. ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris. 7) pp. 203-212.. flomniei. (Lecii la Uni- versitate). pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . 258-62. 1650—1735)^. 2) pp. ale (c. 103-lOT. 4) pp. VII-XI. felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^). României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). 1916. 12) pp.. 181-193. 14) pp. 11) pp. 21 acte relative Ia. 212-13 8) pp.- :^64 VI. II. Buciir?t: . 263-72. docuimente. 193-98. ?^ 1660—1716)5). organizarea lor influena româneasc asupra 1663"). parte la legturile Secuilor cu Moldova" '). 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^). 107 (= Studii i . de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. deei „probleme de universal în. 1-2<1 I9î6. familia muntean a Buicetilor (c.» 15) Bucureti. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor. Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-). 216-35. 15) pp. 16) pp. istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). 10) pp. 5-50.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. 235-55. 53-100. 3îl ediia Casei coalelor. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). 9) pp. Gobl p. 1916 p. . 298-203. 420) '^). o.

. rezistenele pe care le-am întâmpinat. 7. Stetoa. rodul muncii trecutului..Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. tip. proporiile subiectului. tul(1875—6)''). sforrile pe care le-am biruit.xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^).schimbm caracterul. Trece apoi la e. <M Bibliotoca p 7 . Lupa. Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p. elementele pe 'care le-am gsit. Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. In linii g. care adaug „dascl de acela ideal". M) pp VI) t. Ghibu. cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag. cu popoarele cretine din sudul Dunrii. 7-2ti. chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat. pacea cfano ') . chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. ^ic. 21-0 101-54. influenele care au plecai de acolo. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. Pievna i armistiiul i. întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^).311 p. Aa ne prezint sau cum zice autorul. 43-8' 7» H) 9) pp pp.Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete.-. dificultile balcanice pân la moartea lui . 4) rp.Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). pp 151-79 2SJ.. cu Austria i cu Rusia -). România i râz- dintre Serbia i Turcia ') . 8i „Sicztuct* M) Bucureti. tati-ro 4^)).turc (1877—8) ^) -independeni. Dup o) câteva pa- 2) pp. rezultatele la care am ajuns acolo"'). Gheorghe Lazâr.xtern a terii: problema cu Turcia. 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . mi— 3Si lyui. Rzboi jI ruso. dela San Ste- l tratatul din Berlin "). re'ativ la Lazr. C. nou via"'-'). terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi. 3) pp. nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de . „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* ").

se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act. 530. aezminte. . 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. ne-a creat ceiace suntem ^). i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete. 5) pp. care e al întregii coli ardelene. „Leciile acestea. îndat ce. istoria sunt. 1916. înc nepregtite sau rtcite. în elemente de organizare. în lucruri mmc— car schiate. 213. aC XVJ77~Cea. în 1) pp.^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. 31-40. la felul cum istoria antic. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* . 4) pp. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). spiritul renovator. mai ideal. 81-93. cUn sec. e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. 6) /storîa at. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). i d via. 3) pp. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural).. descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice. 11-30. 3-4: ii p. rom. 5) Bucureti. p. necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. de locuin i omului. 2) pp. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. dsclia ^) Sibiiu^). dei de veche. în— ivesc i sfer mai ridicat. 41-79. hran. i acest suflet.

nu numai în toria culturii formate. 'arta. s . !istoria culturii. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat. c drept. Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. Scu uneltele de piatr. i am adaus: cronologic. Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor. Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific. fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. nu e mimai cugetare filosofic. în desfurare comparativ. Istoria lumii e o mcare. cultura care se în ele cultur. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. Am jocul întrebuinând un termin. tuturor organelor. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. care cuprind. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. îndat ce aceste producte. noiunea de monarhie. dar alt istoria culturii care circul. forme definitive i care civilizaiei înseamn. lare. se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. numai ocupaie tiinifica.zice. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. un curs. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal.') Spune istoriei. care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". legii. Cci . Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem. noiunea rege. sau ulcelele lui. . nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp.267 -mentul aeela începe cultura. lefuit or ba. Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti.

creind mai târziu în detaliu istoria universal.258 i dc-licatelâ.'. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. civi. vei face-o într'alt loc. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei. 1) pp. 21-46. odat ce-1 gâsi.^Epoca vechilor civilizaii isolate" "). e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. ceiai substan. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos. La noi ca puin i cum a fost cât'gat. pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea. 19-20. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie. atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor. Analiseaz izvoarele istorice pentrt. adec. ea „consist în o urmri un curent dela izvor. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul.m.. cuprinde timpul dek. i.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr". un gram dintr'o substana. vechi." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi. lui. nu de un om. ori vei lucra vei aa.» de fisicâ sau chimie într'un loc. 2) p 53. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice. le s. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte.: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate. în toat delicatea i rela-^- Dar. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii. cci La ori ori face o experiene. de oarece pân acum. se produce acelai rezultat ce e faptul. stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi.' noi nu e aa. . acolo unde în- râurete viata omenirii" .Kcaz -). cutm îl principiul de în via el a. nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de. 3) pp. în alt laboratoriu.i s'a dai sama de întrebuinezi. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii. care a circulaf..izaîilo:.

care va aduce desvoltarea individualitii umane. o dinastie". apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne. apar 600. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene. 47-7L'. orgoliu noi. se mic i se influeneaz reciproc. 5. scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum". 160 i. este un fel de rezumat. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte". Perii. Asii ia care. apare. ci de curente. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. schimba pân *). 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). 4) rP De fapt ii reduce vezi p . 1600— c. 3) pp. apar noi feluri de lupt. i lumea fie animala. de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire. era circulaiei. Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean. care. tene. prin interpretrile noastre anacronice. de aici înainte se schi'iibâ.aa lumii de înelegem desvoltârii rslee. apo» pe Hetii.— unele din ele i putea pp. Apar alii Mezii.269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot.. evieeti. apar limbii bogate în vocale. CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-). preoii trebuie cheia criticei . 21-30.. Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil". vom nu e vorba in vi'. 72. „e etc. avea oricine la îndemân. numai o cast . O poate istoric. Indienii. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor '). trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. s c 1) 2) o) PP 31-46.>. sine a vechilor civilisaii orientali (c.

cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. faa rzboaielor medice" greceti. l('5-6. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. Omul a început s devie om. noiunea de aici. de ce anumite întipriri. tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi. Peri. în realitatea lor contemporan. ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). prin cuceririle 1) 3) pp. var. i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. — le fac le cunoscute i urmailor i. 4) pp 118-17. 5) pp. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute.270 eterne. fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman. lor în zugrveie vieaa. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. sale. timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). Noiunea se în istoric. „Nu ca o creiaiune spontan uman. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie. când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu. 73-93. istorie universal a grecitâii. înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice. pân la capt. 94-115. care nu învioreaz. . Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. Indieni i Greci". 55-56 2) pp.

s fie i ceiace. In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. 2) pp.271 sale. 138-157 8) pp. pân i toare" Arat acum 330. decât ale unui singur popor" ^). 158. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. Singu- 1) p. îmbtrânise poporului roman. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. 137. mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). etrusc asupra Romei. 1 16-137. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. alt înviind form litatea unitar. ni. care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. greceasc. 13S. . cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural. i prin transformrile tuturor civilizaiilor. 7) pp. 3) p. când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". de fapt. 4) p. 6) p. 117. fiecare din acecte s pun în legtur. A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). „Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. 5) pp. la Greci momentul când Filip. de original — atât acum. 158-178.

"*). Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta. care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor. Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. atingând ia nil stat înteipeiat lumii. 4) p 5) 6) pp. '>. 1^8-J13. 179-8-. 2) rP. pstrând Roma. deosebitelor provincii. mal în decât c : aceasta c. pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire. 19-î.^'). pe rând. chile i 300 dnpâ Christos'-).^. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul ''). în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei. ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. : viaa omenirii dânsele. fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman". tot pace. dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17. s'a trecut de fapt. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie. „Istoria Romei z'ce educaia omenirii.— 272 pe aceasta baza. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas. o lecie de virtute. Imperiul roman era o necesitate a timpului. lui centru se deprta spre grani. sceptrul. o) pp i:p. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. 179. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare".IOT IS5. ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag. Dac Roma ineneti i'n a impus lumii.. La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^). pe rnd.£rines i macedonean. . Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit. ca izvorul drepturilor politice. dreptare ideal a omenirii întregi.

altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului". Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu. zilnic. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane.' d: 1) p. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind.an: barbari-germani. etc. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios.i ti îneleasa mai bine. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric. întinse în lumea veche. din toamn pân frunze.i aceia cari sale. mai puternic decât orice armat. .27. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si. i barbarul a în- întind mâna Romanului. i nu pentru a-i da bani. elementele general umane i cultural '). i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui. cr. Un pom acela. nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman. IDS. i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog.i->. roman. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. . în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. sclavi. în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului. pe sa.\tinismu[ izolat. f 1 >?i!kl. concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii. cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul. în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei.

de credine strigate din toate puterile sufletului" •''). 51-72. 5) pp. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism. loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. i Apusului 2) ''^). analizeaz operile profunde ale Sf. voi. î. cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^). 525) i Casiodor (n. 1916 p. 470) ^). Pavel i Sf. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea . care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" ... aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria '). 13-23. Sf.274 Imperiul roman. 147-166. o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. „htoria civiliza- iiinii universale'' . scrie prezint. 7) pp. 24-50. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. analizeaz — operile i'vieaa ^). cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). ediia Casei coalelor 3) pp. de soluii cutate cu desperare. fa Au- de cretinism gustin (354 alii. 115-146. Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. . 9r»-115. literar a Sf. cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte. universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început. 9) pp. de toate aezâmintele sale. 6) pd. 73-94. 4) pp. 8) pp. 361. 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit. mai strâns unite turor timpurilor" viea. — Avem o splendid a activitii Sf. 10) pp. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. lui Sf. Vleni. 3-11. care Sf. lero- nim (n. 346). Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198.

5) pp. 7) pp. cel puiu jumtate barbar. 186-202. 8)''). loan Damaschin (sec. 276-93 II) pp. ale lui Alcuin . care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. 8-lca). min 1) deosebit de realitate i adevrat.3. pân la 843'-). cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. care reprezint i barbaria tural. . 13) pp. epoca Carol cel Mare'') ale Sf. Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. într'o lu- mnstiri. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec. 220-39: 6) pp. pe lâng exasperant. (672—735) vremea sa'). . Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). Sf. care a fost un scriitor. Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. în repetiii. ^). în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . opoziia bizantin la Coran: Sf. 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. pp. 240-56. pp 339. 770—804). ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). „Viaa Sf. personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). societatea. 30) pp. care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf. i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru.351-:: 1. 2) pp.. de fapt 5unt i. i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. O carte rmâne. 257-76. i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). 700). 3) Rp. 275 Beda. 294-3>9. 4) pp. care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c.âU. 324-38. vieaa de etc. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^). (735—804) privitor '"). opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c. opera istoric a (790 858). 12) 8) pp. 167-185. 310-2. vieaa politic cultural. 203-219. 240-1 9) pp.

4) pp. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . dându-se i actul grecesc. care dei e o lucrare „proast". adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc. Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod. s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII. i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. pp. de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^). . i sub domnia coveanu. 1-20.ii Ia câteva stuJii de aniânunte.. dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^'). md. 18-20. Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. 20=l(. publicând nij-e cu lmuriri. închinat lui Constantin ll-le?:. se urmresc aceleai aici. cu lmuriri. faptelor contemporane. de noiuni contemporane.7-l2(i. Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol.276 Veni. 1791). 3) pp. pp. . al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-). „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). 7) pp. 2) pp. 1-11. Cretanul i închinat ''). 11-18. Bulgari mediu'' ^). 3-17. „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692). e „plin decuvinte. sec. pp. 5) ist.. Caliîmachi „Sârbi. 6) pp. 8) Ibid. i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza. 1-3. 17=37-53.

care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. Avari. la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. nici subt Pecenegi. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. îndreptai albanez Apus. rostul elementului aromân i în Balcani. prmtr'o îndelungat cultur. chjnezâ deci romana. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. Ideia roman venit Statul. s fi confunde. i atât. i numai ramur dintre dânii. erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord.. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. Cumani i Ttari. i al doilea. „Pentruc. uneori pe o strict temelie naional. membri „Ro-- maniei linguistize". — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. foarte rspândite. sau exist Statul. de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari. steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. ti nu erau altceva. nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai. prin Bizan. ale vieii locale. Goi). Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii. politicete. care c §i sau chinez. A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. la nici o roman. conceptele naionale". . conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. de opoziie a Bulgariei". râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol. pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge.

i Voevodul. cnezia ar fi german (dela Konung). Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. naional i modern. E un caz de cristalizare politic spontanee. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc". în trecut. — 1) pp. cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). Domnilor munteni i moldoveni. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase. de autocrat. i cestora cu cei din Balcani.. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. luat. la viaa în noastr cultural din acei ani. 378-445. concepie naional echivalent cu concepia teritorial. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). conform cu împrejuîntre dumani mari i muli. ' 3) pp. nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. pe cale popular. Alarele- Voevod are calitate de Domn. 17. Amnuntele. 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. pp. sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei. despre advocatul român tefan Beideman din i acte.ai secundare cu privire Români. alt — re- sârbeasc având chiar . 424-46 . „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie. Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^). Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal. a ideii politice romane.278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. rrile grele pentru un popor mic. altele n.ilor. 4) pp. 377-S9. galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. i ea a devenit o tradiie '). de Dominus. baz — modern pentru Statele Apusului Europei. Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc.

1915. 5-23. 5) pp.249-50) pp. pp. 773-93. pp. 389-425. „Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp. Acesta protesteaz. zis. lui în grecete i românete. Ghica. Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-. 449-50 chipurile Mriei Poujade n. 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede. Se tipresc Martie acest an. I 1906 a publicat ucrainian". 3) J6id. pp.. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie. ^). supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie. tânr i btrân. 2) /6id.27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^).lea. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. Mihnea c aici. Cpitanului lordache. hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea'). limba german voi. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea.. .— familia lui — planul îndemnul româneasc. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii. în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819. Mihai Sturzn . 1-4. aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena. legaturile '). 6) Jbid. vieaa prifapta condamnabil ale lordache. s ptrund. pp. 23=461-483 4) p. lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. 1821.Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor. luând parte la în onorurile i avantagiile ei". Iui 13=447-459. afar de în istoricul ucrainian M. Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). Hrusevschi.

Daniil Filipide "). i încheie. 2c-6. pp pp. în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). 7-15. cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. 701-3. despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor. 5) J6id. 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. 1) pp. 7) pp. se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*). ::l-25 8) pp. i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). Zentralblatt Deutchland din 1907-'). 1!) pp. lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti. tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". cri cri greceti din sec 18. 1766). 9) 4) pp. cu crezul lui Hruei integral. 1722.— 280 solid ale acestui istoric'). trei greceti din sec. H) 19-21. pp. infUieniele .. Bucovina -).etc. c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian. pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai. se cerceteaz sprijinul. 12) pp. însemnri despre unele vechi biblioteci risipite.arabene cu populaie rutean. cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. pstrate prin prefee dela ceti . reducându-le Ia adevrata lor va- loare. reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter. i relaiile 'noastre . . lO) pp. 18-'). — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc. etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze. 43=795-837. tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. în extrase de documente.19-lea ^). 27-43. lucrat de Zaharii Mavrodi.

XXXIX pp. despre vieaa cultural pp. 28) „Origina noastre" '). însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. le feudele Fgra Sepenicuiui. pân departe istoric. istorie.. 21. italiene. analiza 1) I6id. 4) Jbid. tiine) Donici.Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni. a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U. în versuri greceti de Alex. culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri. tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc. 18-19). în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-). nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. 1-34 . apoi despre crile venite din Apus latineti. 3) pp. de pe opere de gra- matic. pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. a românilor din Macedona .. Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. de filosofic. 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui. frarceze (pedagogie. „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". •2) pp. 1-12. biblioteca episcopului din Hui. i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde. deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^).. slavone. ara Româneasc i Amla. de istorie. 12-21. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc .991-941. Calfoglu : în 1797. . de drept i tiine. sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. arat mai pe din sec.greceti (sec. djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii.

1-8. pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte. de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai.. ca materie. predând ci limba greceasc. O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris.. tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene". 16=34-50. — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i. 1858). a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri. prsete ideia „Im- 2) pp.. 3) pp. 1) 76i'd. care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici.. din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. — tot din scrisorile greceti. aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^). dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m. 22=91-112. o alt . în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. coal. 5) pp. „Din relaiile franco-romne. ca obiect.uzaki i soia lui Zoia. 11-16.282 pieselor lui 1. . A. Fâtu de noutate i de pre. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : . pp. „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie. Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). M. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile. nu ca temeiul tuturor învturilor. XXXIX MO. 4) /6id. Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". pp. XXXIX.

Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . cu o viteaz în- fi totul." Bruxelles. . a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor. tele. Aceasta ne-a venit iari dela lorga. i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi. de cultur. de rspândit între oameni muli. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte. pentruca apoi. Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. de viea social. 1) pp. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. pe ele care Ie-a redactat Germania. cri sau vocaii. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. lui i s biruiasc. 3) Vlenii de Munte . pentru istoriografia româneasc. de sdit în tineretul colar care începe. cu o siguran absolut în credinele drzneal. s manifeste aple. „care pornind dela modesta noastr învtur. care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. . s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. cart în Se simia de mult nevoia arztoare. sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. dela striglitilor — toarele noastre nevoi. 8-10. Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu. se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze. 19-22. are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . artându-i rostul astfel . 2) pp. odat cu anii de refleciune. s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. ." Analizeaz cartea. prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). 11-19.- 283- periul Românesc". vre-o doi ani. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie. 1855. spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. în •^).

ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. nu numai legtur cu noi. lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. . . care se schimb aztzi aa moment la altul. ideia generatoare rspândit neaprat. una care se urmreasc ce se public în striaib. rilor fn .284 coleciiie lor. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. esenial i elementar. dar i interes pentru noi. sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. pentru ea „rmâne atâta teren. care a fi semnalat fr zbav. . 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam. Rmâne materialul mrunt. Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". trebuie descoperirea. sau de pasiunile personale. 17-18. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp. prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii". fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit. dar si aceia. îndemnul cercetri într'un anumit sens. scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^). o iubete" — el folos tiinei care-i place. i anume nu numai în ce privete nevoia. O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. orientarea folositoare la care se cere pentru alii. în ce privete fondul ori^^inal. pp. de a ne cunoate pe noi. Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. se public Ia noi. naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. 2-3.

•cesteia. note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena.. fiul Iui tefan cel Mare-). 85-87. „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). în Bucureti. prin trei . Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . 2 acte bucuretene (1572. un act 'despre casa polinei (1831). ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. ^erani. de . onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). 6D-1. 14) pp. 11) pp. m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. Moldovean i Sijn din 1) pp. Bu- covina dup al anexare . 3) pp. im-- portant deosebit. 73-77. 26-31. Negri (1865) •de cea '^) . pp. 57-8. ca cu lmuriri asupra adin lai ") . 12) pp. 31-33. o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. 4) pp. 5) pp. 7) pp. H) pp. 33-34. Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^').Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. privitor (c. 1791). 3 acte franceze: în chestia sudiilor. lui Alexandru Const. . chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. 8) p. 58-6(1. . despre aezarea dintâi Ruteni în . 1655)"). 57. 2C-24. 45-56. 65-<j9. un act din Colomea o 1580) . 2) 25-6. 34-'). legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". 6) pp. cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. I. 13) pp. 9.

Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). 18-20. 7) pp. E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. 9) Anul 11 ( 916) pp. Lpuneanu. 30. 80. 2) pp. târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). noble buce- vinene Frunz (1788). orânduiala Iui Grigorie Alex. arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773). 118-21.. Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). multe lmuriri despre (c. „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838). 26-7. unde vinde o iganc'-). ^*''). mnstirea familiei lui Sf. 7-8. — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. 4) pp.: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') .'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^). 141-45. „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii. 2 scrisori din 1821 e postelnicul . 286 Bucureti 1 ') . o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod. Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). V). 114-18. ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). ^) . o însemnare a manuscriselor . — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^. 1) pp. 11) pp. 6) pp. care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). 8) pp. 5) pp. Focani (în (2 din 1664. lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). 89-103. porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec. 1760)'^). privilegiul iu'. 215-226. 10) pp. fost ri- judeceasc" (1602).. foaie de zestre oltean (c. — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. 13) pp. 87-9. 3) pp. 165-68. 12) pp 14) pp. o la socoteal de clieii Bradin sec. 25-26. 1748). 17-18-lea. 126-29 79-91 . 1 Evreii din Aloldova '^) . VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). 1. 15) pp.

— 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu. marturi al gleni (1686). Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie. Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803). înainte de Domnie. 125-126. o tire despre Asachi tiri nou despre Despot. 12). 3) pp. protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**. o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. vân1783). 1785). un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729).^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. Vineri din Târgovite. 1650. o danie rea Sf. oastea (1687).— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. biserica Sf. pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. relaiile lui Polonia. . act vasluian (1766). de pretine i un contract de vier 1838 9). ferite — lar polone. Mitropolitul ardelean loasaî (1683). . 83-101. ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). 17-lea). 2) pp. comand tean (1819). o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826).. lui ctc.liei al Mitropomuntene (1750). o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). (1838). se arat petutun în trecerea Despot. scris. 5 vechea Moldov (1836—42). o po- runc domneasc de (1860)-). (1782). stpâni- rea Iui în Moldova. bilet de trecere (1754). despre a lui Piatra Neamului (1765. i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). procesul unei opincrese (1753). daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). scrisoare de afaceri (1799). apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676). 1676). o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . moia igneti (Tutova. 1801). hârtie de sul unei domneasc Const. . zapi. 5 din sec. oastea veche (1600). „neamul Dingi" (c. 141-51. Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782). Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792).

=). 43. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec. Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. târâ ârii vecine ^) . Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului ''). Gheorghe din Suceava. 11) n-r 91. 84-5. 7) N'rii'63-4. XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -).3) „Cum se face o noblee". 4) pp.2S8 zare în inutul Neamului (1604). pp.Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana". pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^). 9) n-r 6. un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827). 4!. O judecat a oUrii noastre din 1877.— O descoperire privitoare la llie Rare"."^) i 1859-66 sub Cuza Vod. i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855. miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î. din partea unui General guvernator legturile . Rosetti. 8) N-rii 64. — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp. 48-52. — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"'). 192-4. o cheltuiala de nunt (c 1700). ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) . 6) N-rii 44-46. 77. 10) n-r 72. asuvire.— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A. 9 do:. Hurmuzâchetii (1834)'). . 181-86. Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp..i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)". 196-202. 189-64. 179-80. pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf. 47 (in franuzete ibuCctinuC iast. sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia. Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia". 19l6.94-5 12) n-r 74. in 5) N-rii 40.

8i-2. pe baza intereselor economice inexorabile. 9) n-r 109. are înrudiri cu familiile de sânge ain . interesul cultural din c. tiragiu aparte. din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" "). faptele lor care cer înlarea în ranguri. cari de fapt nu istoric. în limba iTancezi in ^uCe.289 multor persoane. culturii noastre'^). real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora. Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale. — — rile noastre despre Koglniceanu"). S) n-r 11) n-r 109. .— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^).—/?e/fl. pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern. 111. cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. Vleni. tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^). meritele fiecare. Grecilor i Sârbilor. — — (\828'39y^). lui i România (1877)^). 34. francez i spaniol. i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. 111. pot fi stabilite atent.e. la!. 112. istorice puine ce noastre'). 4) n-r 96-7 n) n-r 99. lsând la o parte tot ceia ce în tradiie. 10) n-r 112. în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul. O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor. inst. a Sârbilor Banat. cât i a reginei Mria. pe care i ind c în acest studiu. 2) n-r 90. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat. culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •''). 14) pentru studii 10.— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). cu decât prin fale. 7) n-r 104. 13) N-ro 116-17. I9l6 p. î9l6 p. în iluziile i) n-r 79. 12) n-r 115. 3) n-r 91. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^). 6) n-r 100-1. arâtându-i istorice. — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^).//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^).tinuC Iai (1916) n-ro 1-5.

conclude. care vor adnce o armonie au la ^). 42-59. Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. 293 sentimentale. tip. p. 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti.. I9l6 p. 1876). împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai. 10-47. 9) Iai. 1917. 63-80. 81-87. Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . pp. 1916. 1 '^) Crimeei ^). pentru ele . Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). Statului. 48. 91. iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. tip. trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni. trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. pentru lumea apusean. asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea. Jbid. statri „Ce înseamn popoare balcanice" '). 1916 p. 3-9. . pp. scrise de el însui. Vleni. popoarele balcanice. începând cu epoca antic "*). partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst.. 5-38. Statului. a) pp. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. 7) pp. i9l7. Arat la început împrejurrile i modul. 103-4. Bucureti. o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). 10) pp. 91. 8) pp. 3) lai. Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). 48-62. poate s €u baz exclusiv modern". aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. 5) pp. cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. 1915. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. 122. c tot trecutul ne dovedete c. Vasile e din Bucovina (n. p. care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). 4) pp.

reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. 43-63. 4) lai. 9) pp. 97-131. 13) pp. „Progresul" p. piedicile puse de episcopul Hacman. 3-35. la pp. 10) pp. . 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai. 1917. 1913. prin Hurmuetc. 1-13. 64-76. pp. Pumnul. 90-122. 14-31. 41-83. 11) pp. a d-lui P. O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. 1916. 14) pp. întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). 173. pp. Ucraina Petru . Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . 100-172. între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. al Aa ^). 69-90. 2) pp. 132-UO.tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. 36-99. p. tip. i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . 77-9(3. despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) . ^) zaki i A. Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. „Progresul". 3) pp.: . epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). Având la în- demân întins un material istoric : bogat. 32-42. 16) 15) pp. 368. tip. ne d o expunere tiinific i solid ^) . Poenaru din 1831. pp. „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). 39-68. 559-580. vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. pe toate cile. cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în '). deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. 12) pp. al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. 7) pp. partea aceasta s'a''. in 5) pp. . 6) pp. 1917. Paris.

104-113. 3) pp. pela 1685 (publ. relaiilor noastre cu Frana"). „O cronic nebgat goftului Mateiu. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. 1917 pp. 114-125. despre nite afaceri ale sale intime familiare. Anglia. 15). Rzboiul al arul Alexandru I-iu .poCe. . ci 1915 p. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent. 9) neuista istoric. aici Conachi'^). deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp. Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt. Mitropolitului în de A. fiul lui în seam" Ia ^).on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni. Cost.a Cui Dla. de valoare deosebit. ale poetului Belgia. 6) pp. lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%. care mergea pân 1558. ca pân 1836. 8) pp. Cronica 180O înainte e plin de noutate. Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). 253-337. 1916. 7'arts. i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul. III. pp. 7) pp. 2) pp. 22-54. tip. Dunre.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor. asupra. 1-9. 338-367. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. în momentul acesta. Paris" (p. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252. Rusia. Conachi (1840 — 46). 10) 75id. — Iui ^Despre cronica vici. Dacia. 5) Vezi i conferina lui lorga. 4) Iai. „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. Stolnicul Cantacuzino.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. la c care stpânea absolut. Serbia. 9-15. Portugalia Italia. Iai. E analiza cronicii Lo- Branite. 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9.

1917 N-rele 44-61. nu întors ^) . popoare^). cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari. Statele înfiinata de congresul din Sârbia. B. N-rele 51-2 I6îd. 15-17. sufletul naional formaiune . nasc Ruset diferite O 776) dn . Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753).Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. 2>22. . 12J. (1748— 1785) '). Stol. principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. musicani domneti . 1789)3). 293 aceasta i cea editata de par. 22-24.. -9) . N-ro 4t. lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus. 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat. 3) pp. lai. S) N-rele 47-50. 5) 7) N-rele 46-68. si 6 doc. extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . 6) N-ro 45. 2) pp. Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ). mollui doveneti . care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. . pre'aii români în Rusia (sec. popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . testamentul Doamse toric". Ducule pretendent . Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. la s:aunul Moldovei. diferitele popoare în ce Europe. Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. . neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. Bobulescu {in . — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^).Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. . Dp.

eare în prin felul cum i-a fcut d România.Gânescu. 198 p. i CLpusuC în revista englez aS. 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. 53-41. a caracterului care avut din capul locului. brut. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. tip. din Moldova 1825. DleamuC . Tlomnio. Neanul Românesc. a cerinei creia rspunde. 1832) N-ro 35. Maramur i Satmar. Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. transformând concepia ideal într'una material ritoare alte . de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp. fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic. 1917 n-ro 40-41. prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^). ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat. Watson — {jfCe. spusele unui francez despre Gr.. No. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^). A) Iai. „un element nou : exemfcut 1859. 1917 Ianuarie) scris în de lorga. i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc. 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. în românete a acestui Românesc. Jbld. N-ro 30. universale. lupt in 2) N-rele 55-57. trad. N-ro 31-32. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române.. nu formata din dorina popular. 117.1. . . al XIX. lemne pentru coli (2 doc. se face comparaie între felul cum s'a — : .uj~Curopa. arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului. . „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. 3) N-rele 58-61 n-ro 5 .

Boemia i Ungaria i operele lor ^) . ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv.fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg.. 11-16. nici baza vechie anteroman. i hasarduri. au venit gata formate. 1. nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) . toate. 295 . 2. nici situaia poare. 1-3. aceste podeci. 28-38. zadarnice.i:are-i alctuiesc.. le-au c . 11-16. în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. influenele paal pale germanice. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. regalit- ile naionale 1) p. de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica". c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare. 3) pp. 4) pp. Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. i -în epoca roman. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul.. având dac nu contiina. . crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare". fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. 5) pp. misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei. de instincte rdivergente. ci numai ale unor combinaii dinastice. popoare de sânge deosebit. 6) pp. Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. 39-52. dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. pentru o lung dar fatal conveniune. mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor. Habsburgii 2) pp. trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . 17-25.

o ori contiin naional. 1918. slave avut. radical curit de pcate trecute ale omenirii". german nu e pur. omenire. ICS-IIT.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". iniiativa creatoare. pp. obscur. i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . 4) pp. p. formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez"). în ce priîn vete crora >i fapta. 6) Iai. iari la deosebite epoce. Germanii n'au inovat. 5) pp. 3). 5) pp. 3-5. ct ar V. concepii originale. 93-104. 17-iea-).. c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete. i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul. dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. . tip. 7-20. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt. a unitate ei o mai discut. ci un amestec cu popoare finese. 79-89. 2) pp. idei dela ivirea pe de scena nou.. 7) pp. Aa c rasa. naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. ei formau cât de tot aa de puin un popor. i o datin politic. pe urm. 1) pp. i: Austria nou i carte. spontaneitatea revoluionar a altor generaii. Neamul Românesc. Peitru ca. a adus istoric.. ci dimpotriv. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. i:3. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^).. 6<5-78. oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^). principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel. s'au supus. 53-65. pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). pe vremea strmu: trilor. i celtice.

115-121. aceasta fost într'Insa. 3) pp. puterea de ci ai crea forma poltic original". mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. . literatur i aezminte. „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art. — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. 4) pp. 10) pp. 52-62. 41-51 8) pp.'•) pp. etc.* afara de regalitatea merovingianâ. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). a conduce". c — — iau dela alii. 9J pp. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c. un singur aezmânt p. 12. Regaiitâi'. care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei. când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^). 21-32. cum nu veniser pierit.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. — „Noua rr. 7) pp. V accidentale. Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^). — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). 1(^-114. prin care Germanii n'au cptat „libertatea. cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti". 7) pp. 80-105 6) pp. 33-41 . I) necum 20. — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck.. lumii. nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare. — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii. 2) p. lor.icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. 63-73. cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. au czut princip. 74-S8.

Alexandri i . uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. director al colii centrale din Iai (tip. (Iai. . uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris. tefan Toma. Fotino Alex. 21-95. Lochmann al Iui chirurg Sf. Sava la 1818. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. 10-15. din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B. 4) pp. Elîsabeta : vrocordat (1715)./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). Iaii în 1770. familia Stamaty. si Note polon extrase istorice Sarnick!. i spier 1770. . prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. univer- forma prezent. 16-20. dram de Rozie. despre 1848. Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. .298 i un singur principu nou omenirii**. Iai. 1822). ^). de scurt privire sintetic. i uu strinii din Moldova (1827)^). la trad. de Alex. Govdela. Ro nanii i Austria (1738). un Kohary în Moldova (1737). 1918. Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . Lpuneanu. pp. Ion Callimachi. — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S.. Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. Auerbach 0. un roman al lui Nicolae Vod MaSt. Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. 3) pp. 2) Jbid. . d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. Lascarev (1789-81). — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const. 1845). o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. Ubicini în la 1848 2). P. cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie". un Provensal Alexandru — . polit cetiri italiene la noi. 1808). i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. la la Iai (în 1769). 1-10. Varovia. artându-se i limba IV. Vod Basarab Domni basarabeni Alex.

10) Jbid. Marmontel „Versuri" lui ^) . o cercetare critic a tot ceia ce vede. "). 110-15. 3) pp. Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. Paris... 9) pp. obiceiuri. Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). 74-78 i 93-95. un articol inedit „Serbarea Patilor" de M. „Divanul lumii" de D. 5) pp. 66-73. cu Ringala. l-ie. Cantemir. 64-66. individualiti. 31. oameni. un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). 13947. la Buda Costandie episcop de Buzu (1813). — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. o jalb a sate lui lui Gh. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. perirea Americei" de . Cantacuzino. „Istoria Valachiei". cum nu le poate da decât un suflet. cu mustrri aprige. panegirice înflcrate. in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. 2) pp. Codru Drgaanu. Vezi dup Drguanu i 8) pp. O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. . urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). — •mânâstirea Grjdenii (1721) . . 29-30. a : crui oper scrisori e. 79-92. 96-109. om foarte învat. noi. 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. „Moraliceti haracteruri" lui ^). „Varia" mormâutul Const. rural. 299 . . 1914—15. elevilor Blcescu. tip.^fluenele strine ') . cu planuri de viitor. 50-(i3. traducere din francez dup ^). Mitropolitul foi Ignatie (1815). 12) pp. pp. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. 6) pp. — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. de cltorie. amestecate cu discuii filozofice. 116. 21-28. 4) pp. a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea.49. care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. „Pirostia Elenei". 7) pp. Asachi din 1846 pentru '"). lorga. plin armonie" Lista ^). la ^) 1824 la 2).

/6id.— 300 evenimentele dela 1821 . 1 . '). fiomânssc. . Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. în . Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769. din Moldova Paris (OZeamut Românesc. Anexe: un doc. arat pustiul din Podolia. încercare de unire a Românilor din Austria (1548). Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571. 1691. întâia gramatic basarabean româneascâcle I. din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th.. 47). Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru. 1739 /âid. apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791. Burada despre Românii de peste Nistru. I9l8 n-ro 67. unde se aflau pe la 1400. 71. un medic francez Dr. /6id. 151-62. Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id. ofieri. Alex. . Ioan Caliimachi. . n-ro 19). Basarabia Toma.. „Tighineanul" (I8?0). din 1859 . i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei. i fica lui Mare la Alios- cova ^). lai. Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c. 4. n-ro 95)... ^) 2) pp.. 1918. etc.xtras aparte p. • 6) /6/a'. Note 1846 i influenele noastre in Ucraina.. i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84. stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru.. îupta zice autorul. — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. nro. gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. act despre grania Prutului (fî82l)2). Rumânii iSlaviidin Austria (1848). n-ro 100. 16 8. condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia . n-ro 68).^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina. relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. odoarele noastre (1866) noastre (1868). n-rele 91-97 (i e. 163-4. o poveste „Rodia" de Sevastia uu . Muzeul Soroceanu."*) Avem în ] Polonia. n-rele 98-103 . doc.

probabil nu românesc. 1862.. \6id. . 114..')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". S. tria i Rusia la lSo7. n-ro 106-R9. . Aurelian. 1) 76îd. necunoscut a moldo-române fa de . n-ro 109). romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id. originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea. no 113). scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id. etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S).oi A. n-ro 102. „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116). n-rele 104. tean în 1823. lJ-64.. — actele oficiale în „Andrâssy i I6id. cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig. n-ro 104. cltorul german (\6id.. n-ro 105).301 teratiira româm^asc. 33). n-ro 114.. 116. ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd. 3) /6id. economistul {Idid.. 1868: navigaia pe Nistru inc din sec.. extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844. profund" despre Basarabia la . n-ro 110. despre situaia noastr. Tucher Ion prin Moldova despre . n-ro 108) o votare interesant 2) /6id. O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul. O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac". tatl lui P."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc. declaraiile lui Bismark despre Frana. 4) Alte note istorice Ia : p. anonim) ]6cd.SS7 (]6îd.. publicat de Potemchin in 1793-92. Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id. scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. Aus114-15). n-ro 101) un ziar din lai. dascl in Slatina niun. biserica din Mrgineni (jud . „desvoltarea drepturilor 1857.. întâia reprezentavie de opera in lai (IH31). n-rele 109-112 (i tiragiu aparte. 1479 {\6id. E. ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova. n-rele 117. din 1593. ^) spiritului în românesc în Basarabia. Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri. o carte rescu. O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui. \6îd. n ro 117). Canini. pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812.. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip. Gh.. Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r. o profeie bulgreasc la 1.. Ardeleai din Sassebes.. n-rele I. .

682. 302 Aliana". O comunicaie valoarea 121). 155-56) 1856 (\6id. 1840. .^) româneti 1845. no. subt regimul înelegerii verbale. Alex. cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc.. Nic. no.. francezi Ia noi în 1859. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy. o discuie de pe (16/d.. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. 144-45. etc. 126. în care spune c merge pentru . no. 133). obiecte de art de pe . româno-francez dac Boerebista i prof. 118. nro. Istoria francezului L. nro. 163). etc. no. no. prerile politice ale lui Kosuth.. Bagdat la 1845. (\6id. .. poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd. la Paris 1779 din biblioteca boierului St.. nro. rector (1861-2) \6îd. o scrisoare a Iul Const. 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui . Gh. no. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id. J6id. n-ro 117. 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. 140. 119). tipografii crainel la l librrii la 1865.1855. Asian i N. n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. nro. . Bal din 1780—90. Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N.... 120. 216). 3) I6id. Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id. cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id. IstratI. tiri despre vechea Basarabie (1859-64). . {96id. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. 130. tip. no. T. no.. 122) coli caMoldova (1846) I5id. I .. nro. Cum am intrat în Dobrogea (I6id... nro... trsura arului Nila noi. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-. candidai la colae domnie în 1859. . Repey. Ceahlul în literatura italian (1862).^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol. Bleccu Celii (1859) I6îd. 127) 1864. (1706. no. {96id. 1739-40) \6id. 138). Rosetti la 1859. n-rele 13?-130. 129. Domn U- Frana i medicii notri (1857-8). no. no. un proîn la noi no 195). legturi cu Frana c. în Moldova la . bucovineanul Nichifor Iliescu. Francesi la 1878 (lâîd. Duca... Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. no. Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su. 128). no. (1854). la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai. 150. întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. pierdute (16/d.^) — „Mihaiu Kogâlniceana. (1864). al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). (I6id. 147)..

arat factorii interni din România veche: boierii '*). cercetând mijlocie''^). 3) n-rii 342. 1772 {96U. 294-5. carte a lui Vasile Vârnav. 7) n-ro 346. sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. (96id. {J6id. i s Mari. 1) 96^. neprtinitoare a libertii cretine în Orient. {96id. adin 1842. unit. (7^iW. popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României . ranii ^). care lipsesc între ele') i. p. clasa mijlocie ^). extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. în toate elementele ei. 297-8. : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. care merge pe urmele unei care tradiii politice. no 2M») „Henriada" lui Voltaire.. 2) Jbîd. (76iVi'. no.— „Politica Mifiaîu Viteazul". 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). no. Dup câteva cuvinte in^). 249). no.') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui. Origina ntatea brie actual". 11) u-ro 350. no. n-rii 342-352. . 25). 243). 5) n-ro 344. no.. i aici factori interni: clasa conductoare^). se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850. no237). (tiragiu aparte. 2) 9Sid. 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo. o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857). legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc. 6) n-ro 345. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. elementele de legtur moral i materiala. 10) n-ro 349. vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. 28''>). ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop.. în care cercetând faptele trecutului românesc. n-rii 292. de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^). clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id. no. 96id. pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia. Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. 313 4) n-ro 343. 9) n-ro 348. ranii").. cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern. 8) n-ro 347. no.

i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi. pe traducere. al Ploetilor. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -). „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci. Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu. Gorjan. 5) Ibid. — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc. d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784. cuvântare) 3) P. Ploeti)'')..oista istorica. ioas gramatic. . româneti (1787-1817)^). „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii .e. aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni. „Danii româneti Mihai Vod uu .. pp. Daciei româneti" n-ro 329. ")... pp. 103-113 (comunicaie la Academia Român).. cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban. apoi se închinat lui dasclul 1. constat i Bicinia. V. Bucureti 1918 pp. 7) Jbid.. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35. ale prenumeranilor la crile greceti tiprite. tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. pp. pe baza unor a Anei Comnena. 6) Jbid. unge d i listele bogate.. '^). 4) /6/d. pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351. aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. 55-57. însemnrile româneti de pe ele. 65-80.47-8. îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul. vezi i »Ideia /6id. 304 i activ. pp. Ia 2) n-ro 352..

" Clugrii. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. I9l9. mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. venit din prile noastre la ei. Sacea i Seslav. dela Frana cruciatelor". „Ctialis". ci numai cu tradiia odat cuindian.xtul Apus. Cantacuzino. în Aa Const. in comparaie cu popoarele rom. dau o literatur 1 ) 76/d. împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". i la i balada împrumutat de noi.anice din Apus. povestea liric. dovedesc c. noastr. prin obâria. i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale. ca i de Italieni i Hispano-Portughezi. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest.305 Voivodatele lui Tatu. judeul Vlaca.. a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. i influena renaterii la no?. a ducatelor bizantine". Cantemir opera lor istoric. în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 . Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii. preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea. Dim. 20 . unele le sîntem premergtori. Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile". favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc. arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic. în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi. legturile i modul lor de traiu. o imitaie Nord i de Bizdnul din sud. pp. critica. n-ro 13031. reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu.

Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi.306 româneasc. noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit. 162-70. Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. 165S. Ibid. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878). Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. Verga. despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea ').. cum astfel în acest an. grania ardelean (1704—92). Const. 135-40. . ginea . Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. neamului Basaraba. pp. la Spanioli F. Cabal- . „Belgun" ori2) . revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. . Rolul frailor Renaterea româneasc ^).. stilului. cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". 170-87. înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci". cultur. 1874). Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445. pp. vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . pp. tipul Grecilor din Moldova. Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. cu arîn Vrnav — 1) 16id. Romanii din Bosnia. 3) Ibid. astfel pe când Frana. i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar.

vezi o analiz întins. Alexandrescu dela poetul francez banul Gr. Cartellieri etc.. nume la i nou neobinuite. — i 1. . etc. 1497." (Bucureti. pp. — a lui 3. pp. 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr. trad. al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea. financiar. danii domneti la Muntele Athos (1487. sat de vieri : Odobetii" ^). Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740). 232-54 . Zappa „Trântorul".I6îd. . 3) I6id. 1919). de un real folos timp"'). Costandie . pp. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. cu observaii nou. . 232-35. 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844. ''). . ca i acti- i. rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei". tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A. 4) pp. „Un vechi înainte. 235-39. preoi.. . . 224-31. „Din scrisul nostru i despre noi" ^). 1501. 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. Extrase din cartea temeinic. 5) 76id. 201-216. importana de pe 1650 ostai. pp. despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. de Dimita (Lipsea. . „Cea mai bun carte francez despre noi".. în în Dealul Spirei. druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . universal în dauna Francezilor. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. 1856). adec a celor dou principate. meseriai.. Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. rela- greceasc 1847) 5). cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840.^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. pp. plin de judecii i tiri despre vieaa economic. Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. 1559). „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex. . 2) I6id. 93-200. etc. Originea satului satului. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2. vtafi.

1856) '). vezi tot hotare et- nice" «0/7I. reproduce 2 documente . cel Mare" ").128. 2) Tbld. care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia. dreptul Ia autonomii. i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui.l25. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^). cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". sean. 254-67=354-67. tendina moral sntoas. Se cerceteaz în activitatea poetic. i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez. (1461. piesele teatrale. „Hotare de Stat p. pp. — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris. i termin cu aceste din „Colonizrile îns. 3) Jbid. 4) J6id.308 iile franceze cu Muntenia. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru. i 1919.. pp. nu pot cari servi.. 239-54. 267-270=367-370.. acum. (f 1875). n-ro.. aceast chestie Cultura Neamului Românesc. 1) pp. cele 2 conferine: 5) Bucureti. cunotinele. 1919. i 20. dela în biserica catolic. dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact. 127- . îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ. „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -). pp. vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid. dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ. n-rii 124. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. pe baza : date cu expansiunile etnice. cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina. dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip.

* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. i art popular" ^). Cultura Neamului Rcmâncsc. de elementele de fol:lore. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria. tip.. poveti. 6) Bucureti. Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti. s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie. necesitatea de a i recunoate român tirbi. . de a se ocupa de inscripii. 79-99.in Statului. hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea .309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. I9l0 3) pp. 3o-j4 (foi^ 5) pp. . 57-76. universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''. clâdîr. Cultura Neamului Romanesc. nefireti i-o i impocercetarea statului sibile. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V . tip. — cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru. rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine. uu 2) pp." naional. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". cântec. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. Ne-avându-l supt condiionate i garantate. Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. I9l9 p 170. documente. 4) pp.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^). 3-31. colonitii lor pot cu atât mai pu. „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente. p.

influenele apusene i bizantine. Rom. începuturile (c. a lui loan Bogdan". 11) pp. 125-139. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30.. amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. 4) pp. delimitrile lor naionale. XVII-lea ^). împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . 166-178. desfacerea polon i încer. al XlV-lea^). societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^). Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. 105-122. '') . în sec. 30-35. 58-74. 7) pp. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi. . de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^). marii scriitori ai Rusiei. 8) pp 88-104. îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. 39-46. 46-58. 12) pp. 5-19. 3) pp.). 1 670— c. 152-165. 13) pp. 6) pp. soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. 310 oper. 5) pp. 2) pp. crile unui stat popular rusesc ruseti. literatura i . Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon. 77-87. influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. societatea ruseasc '^). civilizaia polon i originele ei. Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora. 10) pp. cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". 1 760) '') . a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc. 139-151. 9) pp. ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). pp. r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. ei pentru cler i rani i I-iu ^°).

vom pe asista cu adevrat. veacul al XlX-lea. de ce e plin de micare luptelor .. Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16.311 la opera însemnat. Va cuta s s ceia ce va contribuie. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal. dup însemntatea lor în desvoltarea întregului. Eu — i în atâtea feluri.Ro- fr mani i Frânei. se lui Ludovic al XlV-lea. 3) pp. poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul. Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne. 2) p. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni. de ce este grandios în personalitile dominante. elementele alctuitoare 1) Bucureti. a „naiuni" franceze fiecare. în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional. istoria poporului francez.. ii cercetri. i atunci la numai. prin monarhii absolute din sec XlV-lea. 8-9. tgad noua formaiune organic a poporului francez". tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez '). 408 {=Studu . Serviciul geografic al armatei. adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez.-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. încerc ca pentru noi. asupra cum înelege expun lucrurile. p. dar incapabil de a dup interesele sale. politic ei. Arat s deosebirea între istoria teritorial. alctuita din leciile inute la Venim sale. In intropreioase asupra întregei opere. care s'a scris de atâia s cuprind aici.. aciunea ^). zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate. aa II despre tio. 1919 ediia de Academia Române). în nvlirilor.. 9-10. unui popor care ea tot ce se în stpânire.

reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). 12) pp. i dac ar fi fr îndoial. 12-28. luptele •'^). 309-47. 45-6!. 8) pp. care se pot interpreta. 263-85. Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). poporul francez ''^). 287-307. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat. 29-44. vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. 2) pp. de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). Românesc. tip. 377-408. 349-76. în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. de rzboiu. Neam. 11) pp. 18) 17) pp. 6) pp. în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"'). -'). 164-187. 62-76. 3) pp. Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat. 19I9 p. 4) pp. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). 117 . 15) pp. . 10) pp. burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). 77-88. Bucureti. publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice. 217-239. trece ex- 1) pp.lui formarea unui centru naional francez^). demn la multe discuii. S) pp. 7) pp. 13) pp. contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). izvoala Dup câteva cuvinte introductive. i în traducere francez. Carolingienii i începuturile poporului francez"*). Cult. înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^).312 francez '). lui Ludovic XlV-lea'"). 87-137. 14) pp. înFrancezii. „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). i alt cum. Î6) pp. 5) pp. 138-163. 18-8-219. 329-A7. c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. 236-262.

502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. . lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. 13) pp. chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). 2) pp. 502. Marco Polo. 27-35. stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . anglo-francez pentr. 58. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. mare''). 489-92: bibi. largul oceanelor (1580—1660)^). 5) pp. il) pp. p. a Hunilor în '^'). 1) pp. a Alhaniei^^). decderea Olandei. 3-. bibliografie p.Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . 10) Voi. de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat. 396-432. ganilor^^). 15) pp. Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor. Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. 500-501. 8) pp. Rommilor^-). Bulga- rilor^^). 503 studiuC Curopci suco'^cr. 94-117. \'\ Bucureti. aciuni engleze i olandeze cele . p. „Welt istoria gescliic/îte" . 74-85. pân in înfiinarea Republice! Statelor. 363-95. Mrilor î. 14) pp. 494. bibi. IV. \ iCartea a aprut numai în 1919. IV pp. 9-17. 86-93. 36-64. care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români. 215-18. cu numeroase ilustraii. editat de Hans Helmont. 7) pp.. 65-73. 4) pp. p. cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale. desColumbO. p.hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^). din dumanii Germaniei. 445-87. bibi. german Lipsea. pe scurt. pt.S. voi. 3) 6) pp. partea a evenimentelor din contemporan îns chiar.iaCc.i anti. bibi. a Maghiarilor ^'^). 5J1-2. 9) pp. p. 433-44: bibi. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"'). 12) pp. 1919 p.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm'').

/za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) . francez 3) pp. 6) pp.) 0. ori- gina Albanezilor i ^^) . Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice. întemeietori de ^) stat (IISS)"*). expansiunea albanez sfâritul 1) tip. 11) Bucureti. linitea în '^) . de Neapolea Bucureti. lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. i apoi ^) . Un- i al României. care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. hotra : la Congresul din Paris. 62-74 . în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. p. In scurt ne informm despre . 5) pp. Tesalia. Neam. Românesc. 11-14. 37-42. Epir. 9) pp. 47-61. al XlX-lea^). 18-30. Cult. crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. 2) pp. ed. cruciatele i Angevevului p. 13) pp. româneasc 75 + o hart a Macedoniei.— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii. Cult. 1919. i Balcani: un Stat albano-român. Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. 1919 pp. Neam. 7-10. Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. ed. etc. trecutul gariei . al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. Macedonia. Românesc. 4) pp. 7) pp. îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. '21-25. adec a frailor notri Aromâni. . ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). In scurt înf- ieaz : originea lor. pe care-1 doresc amândou naiunile i. La congresul de pace din Paris. 2-11. Europei sud-orientale). -i crticica . 14) pp. pentru studiul 12) pp. 11-18. 10) pp. 15-20. 43-46. 8) pp. strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. 26-36. privire lorga pentru a da la ei. tip.

oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^). 5) pp. 3) pp. nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. 43. Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^). altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români. 67-8. n-ro 33-36 I9l9 p. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi''). apoi pe expunerea. Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. tip. 50-55. muli i cu numele. i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez. 55-63. O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. 8) %eamuC nomân&sc.315 mediu bania i statele albaneze').] 6) pp. Cult.^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. primirea lor. 2) pp. 64-Gb. urm rostul d ei. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" ''). 7) Bucureti. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic. i . 4) pp. 30-41.i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic. Scanderberg din sec 15-lea. Românesc. 45-49. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. 1919. 72-3. unde se oprete beti. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. Neam.

negustorii. care a existat totdeauna. 1920 (VI) Bucureti pp. pp. pp. 1 5) neuista istoric. cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec.. 24. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in. n-ri 1919 n-ro 2C6. Moldova 7) Ibid.. 1919. pân lui în zilele noaau când scriitorii. Punând fa în fa dou acte. n-o 22. „Lucruri nou de danie 1) Ibid. Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. n-ro 206. — 11 (comunicaie in Academia Româna).. opera tipografic a frailor Christidi" . aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat.. din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^). ocupaia ruseasc 62—3. unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit. constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii. 11 i OfC&cunuC Uomnesc. 66—7.. reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui. la 273-283. note despre (18C6) i de pe cri bisericeti. 221-2. e9-95. influenai de curentul istoric al zilei. — 14. „coala i o bogat list de prenumerani. 6) Ibid. i strin ^). în stratele adânci. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . 243-4. 215-6. superioritile bucovinene'). . 3) n-ro 221 i urm. gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. 17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. i diferite timpuri. pp. 4) Ibid. observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. dela origina însi a neamului^ nostru*. politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. 224-7. dovedesc „aceea perfect unitate de via popular".31G covina" '). învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. 215=6. lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. V'edem vieaa eranului român intelectualii. preoi.

7) 75-80. 8D-83. 225-35 (comunicaie la Acad. 8) pp. Românii din Macedoolria noastr boierul român. Muescu (1860). 10) Ibid. 74-5. etc.317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec.^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc. . '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. stupi. . lui. Creescu Cerntescu i V. 6 acte româneti (1807—23) despre moii. 162-169. Roniulus Scrib an"" 3) pp. cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676.. Gh.^) 6 doc. nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . la .^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). I) p. ' '). : 6) pp. — 1757). Mandinescu. de poeziile Istorii i I. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ. 69. 2) pp.''. Alexandru „Liicien mmete". Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. Molnar (1800). pp.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). 2 dela tefan cei Mare (6971. „uurgii" i Evrei . pp. Teo- dorovici (1824). 9) pp. cununii. pp. Ai. . al XV^I-lea. de P. pp. dela Petru Aron (6964). Su- (1852). Eliad(?). care scrie partea româneasca a actului slavon'^.. Florian „Un romantic poet al unitii naionale-. aezminte vechi din Moldova. b'serici. trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. Gr. 83=86. pp.') în Iui (1661—56).. 5) pp. 7008). (1581—1798) cu sec. Gnescu (1856). toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld. I. de discursul din 1836. 88-91. M. Aaron 0847). 123—4. Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie". Rom) II) Ibid. 119—21). despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. 1 dela Petru Rare (7035). istoria universal ale sale. Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). lescu (1837). . 86-88. aici.persoane.. 69-74.^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite. 4) pp.

ca element militar în loni." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi". diploma de nobilitare a lui Gh.. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova. negustor bucuretean. 193—201. pp. ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate.. în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu. cai fiorul de trecut. luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal. Cioconeti. vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. . în o direcie sntoas. pp. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. 'privitoare la Ro- mediu. pro- babil Neofit.^) Aduce înainte aceast plant nou. (1818—29). care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci. 1) Ibld. se d i versuri „triviale. ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri.. dar interesante contra Mitropolitului. izvoare apusene.. pentru alctuirea unei universale. 3) \bld. 2 acte latine dela Nicolae Petracu. a E i. ca lare. XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea. 170—175. în câteva noi istorii izvoare apusene". pp. încheie spucultura porumbului. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. aduse. dela Radu Vod Mihnea (1622)..^) Alecu Vrcanu. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" . care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i. cu o interpretare în evul nou. a crei „idei. apoi în Boemia (sec. etc. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. ^) Cercetând. re- lev mâni lor unele lucruri. 2) \bid. 201— 2C6.318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase.

note isforice rile noastre despre. Anadol. Bucureti. 96-107. I9u9 pp.' i Slavi. MolMatei de Murano ^) i. Mihailov:ci. în revista „Dîe ^arpatâen" II. sseasc /es ^oumaîns 1914 p. 1920 p. Neamului. femei cetitoare la 1850. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. . 8) pp.. i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). 272—75. 9) pp. 13) pp. . 287. 5) pp. !JZeamuf Românesc. 1919 no.319 ftin. tip. 128-43. ^). tip. llx-27. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). etc. 12) pp. 1. nume interesante din Oltenia 1857. Aa ara-Româneasc era Spaumann. 75-95. care a fost pe îndreptând-o noi. cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor. 3-15. vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant. politic i social a terii ^) . pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. 262-65 . 14) pp. Braov. lorga. 1599—1654). 16-28. 275. peupk turc. Grazianii Verancics 1) \6îd. pp. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . pp. apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy. 244-252. Câlia. 26'>64. I6îd. cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu.. Slobozia.uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70. al — l9-lea) lui Reni. partea care ne privete. Români la 2) I6id. în trad. ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . Wavrin în ara Româneasc ^). asupra noastr in ve6) pp. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). Angiolello i W. plectând-o când e prea al cnd ne e greit. pp. vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. Colibai. 60-74. 10) pp. rom. Q. 11) pp. et te 24. Cultut'a Neamului Românesc. Minorva. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc. in comveacul srac. 1(^-117. 4) Bucureti. 269. Vezi despre influena -chime. '^). o conferin. Tennstdt i Schiltberger XIV. apusean Moldova: Sommer. 29-38. 105. 39-59. Const. Vleni. apar înc când deja înfiinat. 252-57. Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor. 7) pp.') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec. 3) pp..

183-99. obiceiurile dela sate Domnul. relative la noi de noastre''. 212-17. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O. boierii. 144-53. 317.j9 p. 3) pp. „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D. A. divanul. G. 157-72. etc. armata. englezi: John Austell. de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . dupâ ienî. Harebone i I. . cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. Vleni. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). calatorul italian 1911. p. care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^).320 A. politic. Raguzeanul. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale. Wilden. afiâ aici gite. cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. Vleni. G) pp. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. din Î860. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni. Grigorie ^') . Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). ai 1.. i cltorul sirian : Paul de. al desvoltârii culturale a omenirii. i extrase din calatorul francez G. 241-67. Mancinelli. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. 19. întrela când ele nu se afl istorice. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). Le Cier. Possevino '). 9). 218-40. pp. 200-211. •'•) 4) pp. Tommaso ~') . 268-285. '). — . 1908. . 173-82. comerul. vieaa social i etc. Ch. 286. Vezi 7) pp. '^^ Visconti. cltori. Paul Strassburgh în Kuszewicz. vieaa. Vâ- lorga in 16. 2) pp. producia natural a terilor. Jacob Manuchio. i orae. Taranowski.8) pp. pp. Taranovvski. o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica.

'^) . 74-86. '^) . 271 1) o istorie 2) pp. 31-47.. 102-110. 170-179. 17) pp. 61-73. 1^) PP- 5) pp.: . Rom. 149-159^ 1 14) pp. i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie.. 6) pp. 111-25. începutul aezmintelor anglo-normande*"). 180-88. Cult. 215-25. 19) pp. \^) pp. sec. în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). Bucureti. 199-214.nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. 1920 universal). Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). (prolegumene Ia 3) pp. sec. 126-48. desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru. Germania sale"). 226-38. 239-54. Neam. imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . a. Ungaria arpadian municipal^). 11) pp. revars o lu. din Eurpa rsritean Poloni. i care în p. dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc. 21 . 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). 48-6\ 8) pp. 255-69. al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. . al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). 16M69. 4)pp. 87-101. 12) pp. tip. 6) pp. I. 15) pp. 189-98. în Rui. noi instituii în Frana: Parlamentul. care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^). 20) pp. 1-12. 13-31. politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. 21) pp. ^^) i ^'). 9) pp. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . 7) pp. 13) PP. ordinea feudal''). insula Cipru. ^'^).

34-46. literaturii româneti '^). urmaii lui . turceasc ortodox i Românii. XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^). rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^).imperiul ttresc" ^). ^) .. 63-89. cu Ungurii. desfacerea rilor române de Ungaria. etc. 46-62.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare. 1-11. dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave. influena scitic. arta româneasc în sec. al 17. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic. greceasc. Ruii din Chiev. Româneasc". fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . 1920 pp. al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice.lea. 147-64. : — 1 — sec. întemeierea Moldovei. 9) pp. desvoitarea : literaturii româneti în sec. influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc. €) pp. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai. sarmatâ. lor '*). expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^). influenele bizantine i slavo-bizantine.^). cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr.. Paulin. H. Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec.322 abia de curând aprut cinlisation 'j. 7) pp. La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI. 4) pp. ed. 89-121. 122-46.— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. 16 teazul. polon. 3)pp. Lang & C-ie. colonizai i : cu . tip. Caracterul civilizaiunii româneti în sec. galic. 12 33. — Întemeierea civilizaiunii în sec. desvoitarea poporului român. activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii. vieaa dela române: epoca Curte lui i Const. chestiunea Ardealului în sec. . 289+XVIlI. prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp. 8) pp. 5) pp. despre Traco-Iliri.

regulamentul organic. a. 1018. acum. Bucureti „C independance roumainc" . 8) PP. propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^). literatura mâneasc în principat.35-5i. cu multe cieri idei i apreprezin- nou. i în Frana: Petru Cercel. dou Princi- pate pp.) în Domnii fanarioi i 1) pp. 1916. 5) ziarul francez din 6) pp. 20-31. '^). . 55-^4. 2) pp. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii.) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. pe care le-am Ies vzut e i ^). 3) pp. francezi (Le Quien. 236-64 4) pp. etc. 9) pd. XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. . 264-89. 199-235. XVI+282. boierilor naionale deal în i a poporului. 17-25. de. stadii sud-ost-europene. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. J92() n-ro 11-12. I-Xll. '^). al decderea . sub re- Cuza Vod. Francezi (Wavrin negociatori : 1444. al 17-ea^).323 Brâncoveanii '). culturii Principate în sec. 7) pp. Fourquevaux.\ tentativele revoluionare. — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. mercenari i cltori (Joppecourt. Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. XilI-VI tabla de materie pp. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. in Paris. ro- agitaiuni constituional. Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec. tabla cronologic a Domnilor din cele . 164-199. etc. evul mediu''). când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor. câteva capitole au aprut fnîiu . Din aceast schiare a cuprinsului. pp. Note bibliografice pp. neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"').

6) pp. 194-223. sfârit arat relaiile din conteînporan. dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld. i studiul: 249-51. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). 127. 75-«2. i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor. Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. nro. 224-66. apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. Vezi în. 8) ^Ceamut Românesc. dou popoare înrudite pe istoric. nro.. 26"' -80. 11) Ibid. 118. . 136-52. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^). 120-35. aa ^) . francez pentru Unirea Principatelor. 5) pp. 3) pp. Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e''). lor 2).259. sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. 83-119 4) pp. relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite. 9) Ibld-. lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice. ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp. In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut. 7) pp. 262. stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). 125. 1919 n-ro. de cultur... 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea').. Francezi''). traducerile noa- franuzete. 153-93. tabla numelor p. 10) Ibid. n-rele 247. nro. 2) pp. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii.

dealungul veacurilor.. care trebuie s în tie. poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine. 6. 171-181. altele. VII. 1920 n-rele 5+8. Jbid. 10-17. n-rele 284-87. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). 153-4.. învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. 3) OfCeamuC fi. 5) Jbid. Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. . i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi. 69. c la noi nime nu avea 1) i6id. când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale.325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc. n-rele 162-165. nro. lC-14. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. 158-60. 4) Jbid. Fr îndoial.. 156. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). n-rele 187-8. care se serpentru scriitorii notri. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete. 2) I6id. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene..omne5C. Istoria literaturilor romanice. n-rele 150. selec- ionând..

redin toati trsturile acestei personaliti. venica oropsit i îavinsâ. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. i rsfrângându-se toate- operile de art. nioase ale muzicei. . începe studii serioase s i publice câteva. 26-33. decât lorga.. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. înc din tine- reâ. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. iubirea. critic literar i mult apreciate universale.i. Baudelaire. în cele- româneti ale lui Alexandri. 92-103 (n-rii 1-2). putea c s scrie aa de nevinovat . în Hugo. ai îii locul iubirii de patrie. care reproduce cu atâta r. i cu atât mai mult în literatur. Veronic. Eminescu. cunotea direct vastele literaturi apusene. mic. pp. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. II i tiini/ice. I.idrzni i delicate. Sully-Proudhom:ne. pentru a î. numai u-i Miele. i termin cu cuvintele pe care de sigur. germane. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant. deasupra timpu- moderne. cu suflet poetic.o de!a Ia. de e istorie asupra literaturii '). pp. ca student la Universitate. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare. 1890.. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii. Trim -) în vremi de dragoste. i biruit. Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. (1891). în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune. „In locul sentimentului religios. engleze i. Iai. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. prin multe studii adânci personale i.. Ie tânr. are toate calitile cerute. în toate produciile literare. pe care a împrumutat. Zola. lorga. altdat sora mal timente. stpâni detronai lumii de sentimente. •'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. Bolintineanu. operile Chateaubriand. i idolul veacului e iubirea". care se lupt pentru supremaie în inima omului. zidurile cetii se rilor drâm. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5). nelovit de realitatea crud.

071-74U (n-rii 11-12). dar numai apropie de o oper strin. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific. 33-39.. 102-3. ce produce. . 21 {-224 (n-ro 4). . în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. a da starea societii dup starea artistului. a deduce artistul din oper. aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale. cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare. . „Criticul are i pentru dânsul.5) Ibid. englez i 1) 96id. 2) pp. geniilor literare. a merge cercetrile. Germania 2) i 3). ca om. mumificate se dau asupra operelor clasice. arate cum aceleai judeci. u îndat ce se el prizma sa original. a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic. 4) 96id. 26-32. a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi.. i zice: . care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. pp.. . pp. 92-U)2.327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). îi lapdâ la hainele gazdei. i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian. . nu criticului împrtete". Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist. determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s . Adevrat Proteu. pp. care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi".apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate". spaniol. îii XlX-lea din Frana. francez. 3) pp. i epoca modern german.

înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le. mar fazei sale „cea mai fericita". 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p. zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil.. 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. 1895. în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei. produs minat 1) i care s'au influenat. pp. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar. 1920. asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia. înainte de a acelor literaturi pe care le-a. IV— VI din „Studii i cercetri". . aa co istorie a desvoltârit pe baz. ediia Steinberg. tip.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta. ci. Bucureti. modern. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893). In Voi. care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. c lorga avea ale lumii." rentului artist. i care. Bucureti. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i. I (Evul mediul 1600) p." Tot din timpul tinereei avem dela lorga. 400 (toate trei volume formeaz. cea mai urm. ediia Acad. poetic o analizeaz pe larg. ca realitate sufleteasc. mai originale. prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz. care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns. a prii originale pe care a. Ne vom opri mai pe larg asupra lor. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir. pentru a Ie analiza coninutul preios i.a adâncit tot mai mult. la noi în timpul din i tiin. s'au do- i s'au înlocuit. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). toate. Rom. parte care a rmas. insist asupra rele ale romantismului în literatura. Culturd Neamului Românesc. „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. scoând în relief nu numai urmrile ales.. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate.) 2) . . pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). voi. s'au luptat între ele. a semnala prile cele mai caracteristice i I. care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal.

. dar e necesar astzi s se fac '). i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . — religios. d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi.329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec. 105-113. dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). cruda cavalerie a vitejilor. suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste. »6) pp. — ceiace împri. dup brutala. din ce în ce al . aici „dup figurile. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. ale cror opere. 92-104. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). venit '). cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. de unde îi 12-lea: . ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec.- nu e numai legitimat. e un neîntrerupt ir de scriitori. dup i i din cruciate. religioase. 12 — 13-lea''). la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. care d într'un „stil dulce. c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea. 3) pp. etc. . Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei.mai clar i mai bogat. entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice. ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. 17-11 4) pp." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp. 1-15. . apoi „coninutul comun" de idei i sentimente. 53-77. :rzimându-se una pe alta au o not comun. 2) pp. Villeharduin. 5) pp. 78-91. mutaser. deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. biblic. Ia un moment dat dela dânsele". 7) pp. — la în veacul al XllI-lea. cerceteaz lor ^). 42-52. .

a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. 127^1. pe care le evideniaz aici. 142-53. lorga vice: tutindeni. cari mai mult au imitat. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice". înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat.- 330 normale care în Italia lipsete ') . : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat. unei literaturii peste ce a vastele cetiri. peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. . Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". 154-165. urma unor ^). 4) pp. de pretimpului. deci c nici nu.. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. care favorizat nice. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass. a regelui Alfons în proz. ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). nscut . d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar. i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante. multele opere didactice ^. alegorice din Spania i opera al ific. 3) pp. Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine". „Alegoriile. ce cum pierdut odat cu scriitorul. 2) pp. ceia ce vorbete real despre realitate". încât. decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^). Prin pp. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^).-. din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem. de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. Frana. 167-209.. toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine. arat culturale strine i. interpretrilor rmân a mintii. 5) pp. 114-26. — i timpului.

7) pp. ftarea' ia Acad. vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. aceast Marea Rsritului. Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. i. între literatura cele romantice. 198. : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice.— Din literatura rsun. în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). o) pp. sunt cercetate în deosebi ^). cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. Rom. scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i.— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). \'12 i urm. care i era alimentat de unii prin operile ]or^). trivial i agresiv". 249-61. se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit. unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". 6) pp. însuflându-i suflet din sufletul poetului. 210-218. Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf. în Neapolea Angevinilor. sin- gurele ai vii. -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. 1921 no. in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. Ludovic.) 3) p. copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). Operile celor din scriitori italieni. iubiri" ^). 114. Anume care coboar aici toat cu natura. al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze . de Boccaccio „acest copil italian Parisului. nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. 186. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec. 227-4 î. spaniol curentului 2) p. 299-226 4) pp. întârziat al evului mediu francez. enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. 8) PP- 262-!:'6. un hohot de râs. .

perzist Bas- Voi. i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. smerit Manuel. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). a. care apoi literatura istoric. In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez"). 3) p.316. sinceritate i atrgând la sine. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese. care selin. în adâncuri. i : poezia patria". Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. . 4) pp. II. va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. Froissart. Toma de Kempis — care sub o forma.— 332 Juan niol. de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^). 299. lund dela popor o not simpl. ca aceia a Evangheliei. 1) 2) pp 289. cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. de sus. pp. „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular. ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. ci i în Anglia. &} pp.. din clasa stpânitoare. 287-298. care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". care se zbate i strlucete. Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. Chaitier. influena politic i literar francez. unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i. 5) pp. 1-11. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". s. etc în . mai bogat în idei i mai complicat în form". limba de încânttoare simplicitate. dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou. 23-34. pe care oamenii renaterii ^). un înjem superior. de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. zice: „Vechiul curent va continua de desupt. franceze vor putea s'o înlture. 12-22.

. vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^). 7) pp. Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec.. ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane.. lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. 78-80. . „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg. 45-63.. 64-105 6) pp. i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). 106-125. 2) pp. 3) pp. 4) pp. prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute. Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei. haotic i caricaRabelais. 32-44. 14o-65. 120-146. i tot odat . aceast carte este el sonalitatea lui . care nou. a cârui literatura. XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2). . cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". francez din sec. poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". — e scris îns graiul poporului. fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. Spune. bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*). 5) pp. vieaâ rzbate a o învia i cu').

care seduce pera întâiu. 214-32. confundarea într'o expresie direct.. e chiar dac nu în recheam pe urm". 6) pp. aceast poem. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele. în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. de o furioas putere de creaiune".". relief. 202-13. se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega. dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec. al XVi-lea. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal. 185-201. de lupte. Sunt muite judeci i condamnri^).Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. de o elegan. . recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri". de o ameitoare succesiune de scene. i niciri pân atunci mi se 4) pp. arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. 7) pp. de turbat vioiciune. Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^).. dela înalt ideii.. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). 3) pp. 233-56. deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului . analizeaz i apreciaz mod . 2) pp. 276-92. cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. riei. de toate gradele de cultur i ')• din toate erile.. unic a a a sentimentului. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane.. — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular. 4) pp. de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i. 257-75. uurin supt toate raporturile. Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. 166-84. scriitor „de un neobinuit talent. 5) pp.

. scuzându-se multe." Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare. 3-)2-422. cu — — un scriitor de un talent superior. 5) p.. dac se va arta. cum este i judecat dup lui. care au provocat teatrul caracterele lui." „El trebue priproprie. se vor fixa. care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor". influena spaniol puternic asupra lui. îns nu fi fac alt- ceva decât sal. studiu original. cerut de mediu. cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega. influenele strine. el.. arat vieaa lui. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic.. 2) pp. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. 4) p. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea. un „uria. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor. o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea. în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. 302-3. ." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei. mit cât este. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte. 3) pp. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute.^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui. 293-301. care lor. dela un capt la altul. 3C5. literaturii.335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii"... o succint icoan engleze d n acea vreme'). ale condiiilor lui de creaiune literar.. Peste o sut de pagini. teatrul.. se reunesc în Anglia.' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice. 304. multiple. pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare. prin extraordinara lui putere de a transforma.

care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. 2) pp. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile. dar a creiat „stilul de curte. — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec. ters. \'ol. apar diferite piese teatrale. de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit. fr trans- paren. al XVIIl-lea. care nu este dogmatic.^). Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. ') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte. toate punctele de vedere. — Malheibe. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. lui mistic cuprins toat tradiia englez. înseamn „a p-si o puternic i original. natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire". 1.'') om de „o adânc astzi religiositate". îns „adevrata not eroic. 15-20. III. manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. figurile nedesprite de prolui cedeele literare. . Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84). lipsindu-i . pe de o parte nu por"." din piesele Corneille sunt greite. dar în care. dei neorâiduit i adeseori trivial. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format. i tragediile Shakespeare.336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. — 14 3) pp. corect. „Argumentaia. ca o sticl . 4) pp. de un incomparabil fini. etc. din i contra cutrii hotrîri. 21-34. 1) p. moralitatea lui. expunere cir- cumstan ghiurile. abstract.^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor. tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ.. care n'a fost un „spirit distins"..

" Scriitorii se înc'iid în italian. .ale lui fesie. 35-49. al XVlI-lea. ca nu viitor gsete îi sunt închise. Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana". cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. urmeaz Calderon. 2) pp. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele.337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune. jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". i i Quevedo '). e unul din marile ale literaturii universale ^). nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?. nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". . 3) 4) p. Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. „Academiile" timpului. . din ce în ce mai rare. creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale. Pela 1660 începe o tura franceza. înir câiva poei i prozatori teri. i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar. nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de . decât pentru ini- iai '*). din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor. 64. condiie esenial o valoare durabil. 50-60.

senismul ^). 8) pp . forma^ . loc de sam în literatura universal. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. 93-102. 2) pp. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). 80:89. strin asupra nesfârite de via" — Pascal. un energic . 5) pp. 3) pp. 72-79. Aloliere. 4) pp. apoi istorio1) pp. înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea.. La Rouchefoucauli . Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez. cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . Arat motivele curentului de înFontaine. romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp. 133-Ic8. 102-110. ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. iar cpta florire. 68-72. apoiopera lui Racine. superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^). 9) pp. . Calderon i Quevedo ®). Spinoza. care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor. devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). francez va o influen mondial. studiaz i opera literar a lui Boileau^). care înfieaz mai mult subiecte istorice. Gongora. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. 111-118. 6) pp..338 literaturile romanice. dup literatura : i Racine. Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. 139-148. atinge i pe Descartes. 7) pp. „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. 119-132. acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici.

nu In epoca dela 1600 înainte. fabula. micri „e • de o mai electric scpare". Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui.. etc. ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare. Shakes. ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. . mai dibaciu polemist. de care ne ocupm acum. ^). cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc. cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale''). dar llitirar — s 1) pp.avem. multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit". noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor . „filosofia" Vorbind despre ygiez. se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^). despre „filosoîia" constructiv .339 :grafia i tiina dreptului. . in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie. dar i în domeniul l'teraturii pure. ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau.raionalist cel veacului. cu Diderot cel cu „mintea univer- sal". Intr'alt capitol .. lirica. care exprim lui prin activitatea vast. Beaumarchais. ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan". poezia epica Italiei i .

Goethe a lsat. 4) pp. — receptiv în pentru orice. Millevoye. nespus de variat. fr s dup fie adevr a sa. 3) pp. . adugând ceva în din fondul su a persona! i. Gerprin mania Lessing. formele cugetrii artei. 223. care au inundat Germania acest timp. — — într'o splendit oper fr i îndoial. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. — starea sufleteasc ca a lumii. o care. Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". despre „a toate înelegtor. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^). i mre. operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. negându-se absolut unul pe altul. aparine totui moment. Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea. Alfieri'^). 222-3. care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. 2) p. Ch^nier i a. Gilbert. cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V. V. din motenirea sa. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. dup ce druise poporului su o oper imens. eventual din calitile rasei sale. se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. de caracter individual ori naional^). Parmi. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. 223-29. Schiller în special prin Goethe. 230-64. care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. A. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. dar nu o studii iî direcie: 1) pp. G.340 curente deosebite i. ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. de un caracter natural. curios de toate. spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv.

poeii spanioli italieni lui "). : Courier i Beran^er ^). Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. 7) pp. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). 1 10) pp. concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). 391-397.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. se dau i în tra- ducere româneasc. 2) pp. N. 306-82.341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). afar de cele franceze. Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. 335-4 ). ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. 350-65. reprezentanii spanioli romantis. i :- Stendhal (=H. 1) pp. 282-99. italieni : S. „cel apoi mai întins Alex. etc privire O vist scurt general. 1) pp. 12) pp. 340-47. 6) pp. Hugo^) i Alfred de Musset"). Pcrticari. 317-35. V. „romanul". Guerrazzi. 8) pp. Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). Guizol. 4) pp. Delavlgne. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. ^). Guti. care e sufletul epocii. Tommasseo. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. 307-17. se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. 300-3. 278-81. 3) pp. — percursorul romanitismului.7. ceva despre englez închie opera Citatele de poezii. pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. 9) pp. Manzoni moderne" i ^). — în ai Frana. 264-78. al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii. italieni Groi. lirici-satirici» G. ^^). 347-49. influena englezului Byron. Carrer. de Bonard. semnaleaz munca literar a lui de Maistre. 3H3-90. . 5) pp.

1) neulsta istoric.342 O traducere în limba francez a acestei importante. pp. o rspândire cât aa mai larg. câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat. Ea va aprea deosebit la vremea ei. va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete. 1921. e necesar pentru a avea opere româneti. c de aceast oper. a unei table alfabetice. Cele mai nou studii istorice (1921). Regretabil numai. dac aceast lucrare. VII Bucureti. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat. nu e de o tabl a numelor. vorbind de relief aici. chiar i Ia în Apus. pentru n'a prea fost deprins". torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment. chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre. decât atunci. care manice i celelalte. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele. — VIII. de întins. „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . ca i calitile necesare. . când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. oper pe român. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici.istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa. si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. mai ales în ce privete amnuntele. a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. dei nu acesta e scopul crii. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii.. întreb. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a .

8) Qa^eta ZransiCuanizi.:-74.. ^) cultural din sec. din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. 4) pp. Gerard. 26-62. 1921 Martie. Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. regele Ungariei Viaa Emeric 1156). i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^). 6) I6id. 67-70. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. cutând s scoat . /6id. pp. Frana. Brusa. 5l-»>5. Viaa ferii Iui Sf. incidental ori. . 55-62... nici la nu se gândesc un public. Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^). marturi ai suferinilor. sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. cronica ungaro-polonâ. episcop i dâ. pun pe hârtie ce tiu. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela. 3) pp. etc. cilor domn Moldovei. 1717. 7) lâid. notat modeti i puin crturari uneun patron. in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie. cronica lui Simion de Keza. 27-50. însemnri cu caracter 18-Iea. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". 624>7. 2) 76id. Viaa $1 Ladislau. Sf.. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. . nici i sporadic.. '') 1800. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . istoria „care nu e compus. la iveal ne privesc pe noi. !>) fcut ita- 1) /5id. de cei la numai înseilat. rp.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau". prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici. Braov. i prietinul Tur- i Grecilor. In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22. '/. pp. In Belgia. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c. pp. cari ci ne diferite cri pisari. Constantinopol. 1848 prin Olanda. pp.

danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. 1-12. în ara Româneasc la 1785. 2) pp. 11-34. la Intr'o comunicaie francez Academia Român. internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . 5-8. 7) pp. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII. 3-6. Bucureti 3. conprhs d Condres. capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^). influena litic asupra bisericeasc i po- noastr. tip." 1 19il pp. 5) pp. altele de boieri. 3 ale Doamnelor i. etc. 55. colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. 6-12. Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. . i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. Neam. care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti.344 lian învat aici. domnie. 23-49. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. XVII— XIX 1) Bucureti. 1913 pp. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd. Cult.^ 8) pp. ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). 37-54. Românesc 1921 p. 9) pp. care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii . Vleni. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. comerul.

p. pe baza documentelor contempo- rane autentice. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. ori unde are caracter. al XV-lea. fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. Românesc d. ^). e de fapt. 5. îii sensul modern. din care l) Bucureti. I din „Elemente . a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". tip. i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. nu în Imperiu. lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. Neam. i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. de unitate ale lumii medievale. Cult. aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi. nici nu exist. 5. aceast toat lumea o simte nece- sar. y) p. mai mult subsumat în monarhic papal. . relaiile între Biseric i Imperiu. 311. 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc. descoperit de curând. crezut mult vreme ca pierdut. cci naiunile. putea numi cu terminul. nu o varietate de naiuni. 27-40. . toate formele impeci în Biseric. fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. . obinuit. spune autorul. VII! (1921) pp. moderne i contemporane Papi i împrai" '). i acela în între acel Imperiu care. iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin.345 Un studiu larg de istorie universali e voi. aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . „istoria evului mediu. 1921.

7) pp. 2) pp. modificri din „Istoria voi. traiul vechiu. revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". 93-122. — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^).ai a Franei corespondent . 159-207. 6) dp. 209. 31-40. 1921 p. de interesant e cea In ^). scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918''). 119.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). tip. ginalitatea -trecut^). pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. 25-92. 1921. . Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. 3) Bucureti. 27-30. 4) pp. 100-115. cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. 1921 nro. 3-24. cu mici româneti din sec. n-rele ^96-98. opera literar" partea a acestuia. 83-94. pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^). 9) In Xeamue Românesc. organizaia. „Miliail ^) Koglniceanu. apoi la fcut ^biografia i . Socecu. — alege în 1919. al XlX-lea". despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. II literaturii reprodus. toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. 5) dp.

17-20. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). voare greceti. traducere româneasc OZcamuC flomne^c. 116-121. (i tirigiu apart). prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. IX. La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. — 16^). 26-3 6) In 31-5. turceti ungureti. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. în sec. in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 . po- epoca omagiului i dup. lorga o comunicaie la Academia Român literare. Bucureti. in 4) pp. . La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . 3) pp. 88-122. 47-8. 2) pd. In aceast calitate i invitat chiar. scction n-rele..347 pentau un învat strin. acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^). conform tradiiei Cu ocaziunea I. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient. DleamuC ^omâiesc. franco-romn. i. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei. izvoarele nefârite de fleteasc variat. 50. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. relaiile 2. Curierului 1-3. aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. 1821. 41-5.8-170. 1921 pp. polone. in 5 2- 7) /6id. 1921.. '°). fc. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. 123-16. i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). n-rele 45-54 p. 15-16. '20. fa floumaine. ed. i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti". 5-15. in p. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas. artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. le) pp. civilizaiei universale. 19 21 5) pp.

. lui putere de a vrji trecutul. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. nervos. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec. neclar. în forme nou pentru a o face mai expresiv. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. e de o originalitate care izbete. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete. s învie oameni i fapte pp. boieri moldoveni i nobili poloni. chiar când vorbete a doua sau logisme. pp. de unde urmeaz. dar orice naiune civilizat. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. viguros. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii. lorga. despre Gh. care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz. 126-56. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. capricioase. Suflet de poet.348 Domni i iile. aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. incai. provincialisme i neoexpunere. ca de ex. pe baza actelor tiprite ^). i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied. petrecerea. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. al 16 pânâ la 1700 ').. 157-170. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi. ^). 79-H2. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. cu întorsturi de fraze neobinuite. 2) pp.

Ba chiar i în studii mai întinse. Pârvan. literar. social. arta. unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. mire. fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili. . ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului. noi !" Din rspunsul p. fcute în aceast epoc. e caracteristic. ele state ale Europei. prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. . împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte. ajutat de o memorie fenomenal. prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. negoul. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. cea mai venerabil tradiie naional.3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. Prin ea 5untem contemporanii martirilor. care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. . prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. ^). bisericeasc 2) politic.scu.". cultural. In c triesc i ne influeneaz pe '). aglomeraia de note bogate. vedem un cercettor meticulos. n'a fost întregit luminat atât de intensiv.349 disprute. i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase. în ele.fidiu . „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare. care din comoara lui nesfârit de cunotine. Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii. în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i. cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice. la Cuvântare de la Academie a lui V. N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc. cea mai larg convieuire între ai notri. i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. 1914 32. într'o icoan cu noastr economic. încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare.

etc. aa fiinJ.i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea. p. Turcilor. istoria altor puncte de vedere noui. bogate tenit. Bucureti. 7-24. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. 11 revzut i aduI. 18. pline de idei originale. p. 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. 293 (ed. ca întindere i siguran. Ca om de tiin. de enciclopedie. a Bizan- competin ului. Bucureti. Vleni. popoare i ri a FrancePolonilor. 25. 1912 p. Vleni. Englezilor. 254). 1912) pp. tip. studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. alta în de infanterie. Nemilor.. fiecare putând ci experien. 19. Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. seria 11. în alte lmuriri. îi d. 252-59). 3-120. . orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor. Vleni. de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. tip. Ruilor. 1912. reproduce jurnalul su de drum. In ^Ctciunea mitard. 263-83. 1913. se stabilesc necon- i. dureroas i fecund experiene de probleme. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp. mitar Jlomniei. : tratând cu zilor. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). nu sau de bibliografie special. ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. de manual turi. foarte important i interesant. Socecu. tezele cele faceri. OfCeamat flomnesc pe 1919. 1914 p. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp. i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse.350 armata '). Legturi. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar. 1916 Tlomnesc Cderar. Socecu. de o onestitate caracteristic ^). ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. i la pp. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. Materialenoî se adaug î. ed. 120-251). larg. avea i procedrile potrivite spiritului su. d p. i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. Jn TbuCparia cu ostaii notri". nu metod. 1912 a git.

la omeneasc înelelipsete oricui. când îi interzice orizontul. falsific rezultatele. dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin.. a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil. într'o diletant. i când metoda tot ce e mai bun. s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere.i noi. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i. Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern. cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')". el poate cdea lesne în acea trufie. câ astfel îl când izoleaz subiectul su.35 î înainte fost. care.i reti. mai mult decât atâta. dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. la ecea freasc de orice cercetare vecin. ceilali urmrii cu adevâraf istoric.. din generaie în generaie ne influeneaz. iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca. ci prin factorii deprtai. locurile i ramurile.Ca a nomitlor d nuzoj'. . 1916 <lln 1) Ibid. biete ocupaii de tezei. i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr.ra. ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând.i:! (17/3- p. de toate de oameni.Ctu.. nu va putea face aceast grealâ. gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î. Cei dintâi trebue înelei filosofic. dându-i aua fiecare câ ture de iubire. începând dela sine însui)". i abstracie de mediu. Nu pare fr însemntate. nu numai pentru a-l studia cu atenie. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft. la acea încânttoare sfial. 66 pp. 13i:. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare. 65-67.' las în umbr sau în întunerec. cu. Se ajunge astfei.

puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem. ci gsit. suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei.aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î..s. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. i tot . E minunea da din a mai veche a puteriror subterane.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani. tele simim în noi. o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire. a pdurilor de odinioar. dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani. ci colaborm. lumina care tezaurizat. i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc. Tot aa i cu evenimentele istorice.nn. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:. infinit devine din nou. fiindc vitalitatea din trecut. la prin aceia le c înelegem prin minte noastr. câ le lmurim dup cunotinele le . cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar. pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi. cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat.. Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu.i crbuni. Nu-i ei d întreag. cul czuta în adân- pmântului i arse. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor. istorice în noi. istorice. i noastre. cuprinse în evenimente. d lumina infinit rspândit. pline de învturi toare . ci alte adaug. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre.fe.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui. taine. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg.

element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. are un rost mai mare de a-1 admite. 168-9. în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). conferina instructiv detronare. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir". Vleni. vezi privitor „'Mesagli. învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. capriciile i bolile sale . structura fizic. 59-62. „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. de eroism> de buntate i de hotrâre. pe care nu-i c putem relor. 1915 p. Slavici. Vleni. 3) Aici pp. crora le mare importan. nemiloas. IO. fi i p. Vod Vod {1659-66). prinde cu mintea i. care o fcea crilor de tiin. într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. „Istoria evului de mijloc" in U. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. Bucureti. cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. plin de insondabile taine. 231^ . I9l9 .Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia. amestecat pe care le cu ironie. cci cetire.mare. cum nimic n'a existat. 23 . direcia curentelor în care aceste evenimente se confund. zice. tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. atribue cu ''). Vleni. 115. cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I.— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). aCc Cui CuzaI9ti9 p. \>S2 (n-ro 3-4) pp. 19.eoista pedagogic 1. 12S-14S. in revista „Ct. trebuie s un manual de umanitate. 2) Istoria CiteraturiCor romanice. dumanii si a doua zi dup II. 7'rocCaniau scrisori oficioase. la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal. zici valoarea lor real. Cuza p. nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^).

din erudiia noastr. Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie. de înfilo- date. „Fcuscruttoare detalii. scriem i s predm ceea-ce trebue. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. scormonitoare de drepttoare de logic. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi. ab- fcând de nebuni i arlatani.. orice rol. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. s ele.). stabilitoare de genealogii. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc. texte. orice. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat. dac vom rmânea pe piscurile noastre.:cie dup nevoile ei. 1920 n-ro 23S (14 Noem. mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai.354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. în ziarul . poate. un popor întreg nelu- trudete a crea. închise în teriilor. Braov. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^).i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han. lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d. Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva.i. pe cale de statistice pedante. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care. o cere vremea tre- noastr pe care str. 11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc. o e în aciune numai vechiul a. Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8.

Dans facilement les un des plus dpoque. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. în înc în 1913. l'effondrement d'un l'humanit^. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). de rdsoudre. par des similitudes fallacieuses. nioyeti âge". frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot.t împreun cu cealalt. de care am p. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. cu care se îmbogete istoria. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine. Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. 1913 -49. . într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra. o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei. efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions. însemnm fie i nimic. urgents. al timpului. des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. ediia Ministerului de instrucie public. pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa. al constatrilor nou.355 -îiu Orice subiect am trata. scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. '^îndat ce trecem de domeniul. 1) Idi'd. Titmul. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat. de „magistra vitae". s-1 interpretm în sensul vremii noastre. tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien.. cerea. capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment. 2) ^ublicat. Vleni. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions.

pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu . maintenir ou transformer. des developpements et nationaux . qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. des trans- formations anorganiques. d'autres. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. la chaleur.~ lesquels se baseroiit . est donc indispensable de donner. Et pas un histoire universelle „erudite". des biographies. le doit avoir la vivacite. donneront. besoins . figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile. des ^tudes cronologi- ques. a un monde desireux d^ja enorme. le de I'avoir. voire meme des oeuvres qui veulent influencer. Si nous ne la donnerons pas. Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant. pernicieuse. grâce par forces. m^caniques. et dates. elle part des sources le des sources caracteristiques. 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain. qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin. Mais ce n'est nullement Ie cas. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. caractere practique.ell y et. l'histoire. historique qui est une pârtie. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique. Ies informations sur est impossises. nous repondrons sans doute: non. sur une analyse critique qu'il ble de refaire. de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs.2 . faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle. ele verifie sur Ies ouvrages de second main. bases lui sur un travail. aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. vitaux de notre milieu. recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. de Ia maniere Ia plus large.

2) I6id. Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc. celle des et villes. avec litaires et politiques • mouvements mienfin. temeinic i original precum am vzut.biseri: ceasc a evului mediu imperial 2). pp. r5-16.uirz Ca 5) Aici pp. pp. —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id. comme mais reconnaître en «aussi. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs. 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii . dont 'de la synthese. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen.'' .— meme temps le caractere opportuniste. ') Arat cum a fost privita istoria i. Pentru opera sa tiinific bogat. 39-41. ce deux mots... de Ies relations rOccident et de l'Orient. 4) In „Ca grand la encicCop€die. -îorga. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins. Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces. 5-7. 18. 7-P. pp. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*). voisine. 204-8. em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale". qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge. 3) Jbid. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic. i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre. preservatrice. traiter en chaos de faits.• 357 '^aisonnements. Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). 18-18. provisoire de cette organisation defensive. pr.. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence"..

tot aici mai sus la pp. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente. 121-132. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. din substratul a unui popor. sigur ca o alb. I6cd. 7-9. 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii. 115-50. Iar ideile pe care ele le pot provoca. diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor. acestor desvoltri stpânitoare. cucerind. ' . fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri). unitar. . druind. în pagini pline i i defectele ei '). 39-41. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene. a celor dinsolului. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. 1911 pp. energia câtigat a acelui popor. unul lucrând asupra celuilalt. 15-16.. acestor factori hotrâtori. legi psihologice. ne noutate concepia prin- sa istoric. Popoarele ca creaiuni necesare. organice din factorilor acelora viaa cultural. pp. într'o grandioas lupt tcut a pcii.. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari. Vleni.. — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. linitit. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri. adânci care se vdete prîn mijlocul lor . popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar. împrumutând. supuindu-se pe rând. repro- pp. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. El nu e curat.

caracterul i misiunea ei special. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate.. aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. ele deschid calea vântuiilor. lui determin putina care de a asimila. aceasta e misiunea de astzi a istoricului.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac. Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu.. Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. unitate fireasc. el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. stpânete pe istoric" '). între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. în fiecare clip. se înoete prin ce las din fiina porul. are sa într'o anume vreme . i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre.. 359 viaa lui organic. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. el moare | învie. unitar. . care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. i. îmbtrânete i'se face tânr. solidar. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp. prunduri. frâmiând nisipurile cu altul. 133-35. din care aceste obiecte studiului su fac parte. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare. se cur. ele deaerului. A urmri si toate aceste prefaceri. EI crete prin ce câtig din afar. care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas.

Faptele istorice nu se reproduc niciodat. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. Dar liniile comune exist. cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. gsind aiurea. în care noi vorbim despre noi. 3) pp. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). ci urmrirea acelor legturi de cultur. în 134-39. aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. potenri cât nu mai i slbiri. dac nu legi ca în alte domenii. 144-5. Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce.360 sine. ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. . i de cele mai grele probleme. cu ali specialiti. nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. 2) pp. 139-41. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. alt revoluie. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. tiina . s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit. cari nu cunosc. de cele mai multe ori. întocmai. ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. strmutri. a i i cuceriri terenurile. O nvlire se explic prin alt nvlire. încât pot da. fie transformri. o revoluie n*o intereseaz. aa de limpezi. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^).

Studii de lireraturâ. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. chemarea istoricului. care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. însuiri osebitoare.361 •experiena sa variata. în epocele cele mai fericite. ducând cu sine fapte bune i crime. nu va da altceva decât note caracteristice. o datorie fa de sine însui. dar incapabil de a i) pp. excluztoare ale s prezent. introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. revoluii i binefaceri coal. dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. în care ideia politic. anume istorica sens. . crize i pentru fi i soluii. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. stau îndemân. de filozofie. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. A-1 reconstitui sluji. 146-148. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei. Dar unde poate panice. de arta. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. izvor. toate acestea nef ind. rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi. individuale despre sensul unui fenomen.

societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane. parte dintr'un popor. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie.362 raiunii. înfiându-i viaa. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. e dator s inând la contimporanilor studiabil". nu sânt decât manifestri ale vieii naionale. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. naiei sale. timp de secole. In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor. împotriva cast desvârind forma pân sufletul. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani. format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. Fcând du-se epoceior. zarerie. este s i de tendine. care. un idealism mai curat. icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. i hotrâtor cf literatura. Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii. o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce.. cu toat superioritatea lor. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc.

un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg. i respectul tuturor genera- 1) pp. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre. 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^). istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor. cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. . i politice. de nu strbate toate timpurile i. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase.363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. pe toi. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. dând tineretului ce vine dup noi exemplul" '). culturale. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. în schimb a avut idei. 148-50. nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. ce trece în largul ocean al istoriei universale. istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale. i alte domenii. Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli. când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric.

.

. —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III. IV.CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I. — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . 36r . Studiile istorice anii VII.. — Activitatea istoric din V. istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI. Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor..

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

Mete.tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY . tefan Activitr.DR 262 I62M4.