Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

lORGA .N.

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

Bucureti. 337-50. 191 epe" Un act ' în Ibid.. 416-30. Bucureti. Bucureti. Studii tip.. Minerva p. Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid. familia Cantacuzino".. 227 58. CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu. 4 Constantin Cantacuzino tip. p.' „Scenes „Operile p. p. 46-7 luptelor p. 49 Mihai Cantacuzino. 136-52.„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare". lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid. tip... XXXIX + 223-|-6 cliee . Bucureti. p. „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid. lui Bucureti. „Documente privitoare Ia famifia Callimachi". p. 67-74. XXXV. 184 . Socecu. cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid.611-33. „Despre Cantacuzini". rom. naiionalisation**. XLIV+180 Minerva Minerva istorice. 233-44.. 324-52. 49-50 Bucureti. CLXIII 49 Ia tip.. Un proces de des.. 1902 23-25 p. 285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui. p. et histoires du Passe Roumain..973-93. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. 64-5 4ip. „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul .p.. 149-61 . XXXVI p. 46 46 în „Un document ribid. 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). XI+565 I. 17 n. p. 810-12 .. p. p. despre Vlad dela Despot. ...513-21. „Documente privitoare Minerva p. Minerva p. 360 tip. Stolnicul". Ind. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid. 94-6 „Lucruri nou p.. Bucureti. tip. 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid.. 48-9 Bucureti. dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea .

1-127 în . A.. Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . Bucureti. . tip. XV-e siecle". A. p. Bucu. rzboaele Socecu. Minerva 343 . la istoria Românilor*. Bucureti. „Prinos . . Bucureti. IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699. 61 n. p. 626-41. Socecu. V. domneti. 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu. cu note explicative. 57-59? ..62' tip.' p. Acte relative teazul (1594-1602). Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. i misiunea Academiei Române" tip. p. Socecii. al ârii Româneti (1635)" în Ibid. p. 55-6 „Notes et extraits III. V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip.80-84 65-66 „Documente tip. D.. 705-709 . scoale vechi" în Ibid. p. Bucureti. zapise tip. 395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân". Bucureti. 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui . Tocilescu". Bucureti. 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". Bucureti. + 720 II. Sturdza". Minerva. VII cu privire Ia istoria Românilor". Gobl p. p. 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D. Minerva p. Cri reti. Socecu p. p. „Note critice interne ro- 'mâneti". I. i rvae. XXVI p. lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. 1132-1142 . XII (din lecia „Hurmuzaki"). 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare". p. Bucureti. . tip. „Contra tânguirilor p. pân la CCCXX + 345 . XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip. . 15 t „Cuvinte adevrate".. Sturdza". XXXVII nou de danie dela Mihai . pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris. Bucureti. tip. privitoare la familia Callimachi"..XII „Sate i preoi din Ardeal". 435-44.

. p. 89-90 Costache (1763. . 71 Ibid . p. p.'. IX + 655 . p. . p.' Vod (politic)". p. XXXVIII p. Studii VI-VII. p. „Mruniuri 413-6.. Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". Socecu.'. 80 n. Tocilescu" Ibid. „Câteva manuscripte i documente din 35. 866-73.. 84-88 1688". de istorie roTiâneasc" p. Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note). . explicative. . zapise Socecu. tip. Rusia asiatic". 1- 303-320 61 n. „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti. t p.'^ „Dou reti. „ Vlruniuri istorice din Ungaria". Bucureti. .77-8 ar i strintate . 10 „tefan în cel Mare.. . 20=79-98. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare.. în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p. Bucureti. i rvae cu note Xl+669 111 p. . Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid. .'. . 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. Bucureti. sec. „Înc ceva despre Ibid. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p. II istoria Românilor"... Ibid. Bucureti.. tip.. (dup acte des42=99-140 79-80 ... documente cu domneti. 122. Budapesta.'.". 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid. „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi... 71 „Rzboiul din extremul Orient. p.. Minerva. p. i Arge". . românesc*. relative Ia istoria Românilor" I. 79 . . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip. tip.88-89 88 . Japonia. . „Analele Acad. VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n. G. Socecu.. 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p. Rom. i Cri t^p.XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p. . în Ibid. 61 privire la . poporul Bucu- 62 tip. p. China. cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid. . 7. XXVII. ist. 381-83 .. 175-186. 283 . p. Bucureti. coperite în arhivele sseti)".

p. p. p. . în chipuri i icoane". 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". X. p. Braovul i Românii. „Observaii de cronologie lui cu privire p. Minerva. XXXIX. 143-6 i lmuriri p. la istoria literaturii române Scriitori bisericeti.. din strin- tate relative la istoria Românilor". I (c. 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid.. p. Minerva. tip. . 78-9 veche lit. scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p.71-2 . II. Domn Româneti" (1849-1856). 58=183-240 30=241-70 istoria . ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. . . p. II p. 746-751 epoca 72 . XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". Bucureti.91-95 Socecu p. p. Gotha. 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. pentru colarii clasei a II. al . tip. în Ibid. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . p. . 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare". 113-121 . . „Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". tip. Bucureti. tip. 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip. secundare. 225. . Rahmen 1550) p.. 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". VI+312. 250. p. Bucureti. 455. atsbildungen".XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". în Ibid.. din în ar Ibid i . 755 . XXXVIII. în Ibid. 18=183-200. p. p. Scriitori mireni. p. p. p. 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid. XlV-1-402. . ..a Istoria Românilor II. 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. tip.. IX. Mînerva. seiner Sta- Perthes. I. Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur. Buc. I. Bucureti VI-h222. . sec. Bucureti.. I. „Contribuii Ibid. . Domn Româneti" I. II.. 156 .

lit. XL.. 139-40 XXIX. revista „Luceafrul". Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. ist. 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor". XXIX p. Scrisori i inscripii ardelene tip. ar „Cri i Ibid. 336: l-ll i maramureene. VI. p. 146-5. 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc". Minerva. Note genealogice asupra mai multor p. 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. Bucureti. 142-3. i strintate 26==33-58 138-39 . al XlV-lea pân astzi". XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. i regete documentare. 88 n." sec. 183 . în (1780-1830)'" în Ibid. 110. lit. Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei. XXIX. .. Bucureti. p. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip. n-ro 13-16 264-270 .. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An. Ac. Rom.XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid. p. Bucureti tip. 31 . familii. 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad. în bian Hagi Pop. XI Documente XII p. . ist. tip. în . p. scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea". Bucureti. 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p." sec. XXIX sec. Bucureii. 332 . ' . 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri". tip. p. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex. Socecu. LXXI+203 307 p. p.. 9:S Minerva. LXVI+303 i XIII p. Minerva. sec.138 . p. 76-7 p. 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid. p. I.. XXIx'scc. fascico'a II. Rom. Bucureti.. . . „Contribuii la istoria învmântului lit. p..

Româ.I p. (1821-1840). 75. (= Studii i docu147-150 mente". III. I". Londra. învau odat .. I. „Ce carte 145 . 48 „Vechile biblioteci. . româneti" în „Floarea darurilor". 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . 131-2 pecetea p.193. în „Nea- mul Românesc. p. 183 p. 70 163 Vleni. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p. 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip. Vod Mavrogheni". (bis 1451) Gotha. 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I.119. 33-35. „Istoria Româniior pentru poporul românesc". 433-33 156-7 în Ibid. XV). XVIII partea Bucureti. agrar I). lui . Vleni.. Perthes p. €5-82 156 I • . . p. XLI. 120. 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine). 129- . 146 157 72-3 „O . I.. . feneile la noi" în lbid. tip. . Socecu p. (= Studii i documente. Rvaul.129-32. II ' însemnri pp. II. dargestellt. (1840-48)^ . 352 „Inscripii din bisericile României**. de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p. 89. Minerva p. 124-31 a . .. 257.. 195. . . le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului".. 156 desvoltarea cultural a neamului". tip. Nsud p. „Craiova i Unirea" p. (1760-1830/' alegere 55-69. 57 istorice diferite în „Floarea darurilor". 1840-48). al al XlX-lea II . Bucureti. 51. p. vremurilor p. 147 — . . 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". 154 legtur cu Bucureti. p. 91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor. ^ip. . istorice viaa ': .— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". p. Socecu. Articole voi. 257-259. 113-15. tip. Vlenii de Munte.. Bucureti descoperire : Minerva.. VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note)..

„O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27." XVI. Socecu. 262-65 (no. 9). Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen". p. „Unirea Principatelor (1859)". proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza . Vleni. partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor". Vleni. p. I. Vleni. Bucureti. 320 n. . Vleni. p. 230 ' . . 138 „Mesagii. tip. din veacul al XlX-lea în Berlin. lip. II. p.) . Vleni. Le Cler din 1860. 220 n. -Srat). 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". p. . explicative. p. 16 1909 „Istoria bisericii II. — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense. p. conf. „Din faptele strbunilor. p. 16 . „Trecutul unei p. 348 . „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . Vleni. „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G. 14. II .lX+453 XVIII. Vod" . VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". 16 (conf.162 p. de . 13 reedine regale: Sinaia Vleni. p. vrjmie . Vleni. Povestiri ale cronicarilor". 480 168-70 p. p. documente cu note II. Vleni. Bucureti. 242-3 în Ibid. . româneti i a vieii religioase a Românilor". 160-1 .. Socecu.XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. „A cui e Dunrea? (conferin). p. Braov. 104. Vleni p.. „Geschichte des osmanischen Reiches". ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. între Români" (Râmnicul .

XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p. III. 218. p. 180 p. p. roumaine" 191-2 . „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). n. Vleni. I „Analele Acad. p. p. 39. lv4-428 „învturile Vleni. Originea i ciclurile . 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" . 164 n. XIX 170-1 Vleni. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. 97-106. dup co- respondene diplomatice strine" sec. 1 65. Bucureti. „Geschichte des osmanischen Reiches. Vleni. 1 295-6. \ civilisation I . ist. Române". 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". p. 213 n. în „Calendarul Ligei Cul- Vleni. . 493. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc". 448-9.— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale".. 139-151. 1. 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid. p. 1 „Note p. Mihael Amari". p. 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. 17-71 în 164 literar". II (1750-1812». 140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". XVIII -1-350 „ Vieaa O I. Vleni. VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. ^-'' III (bis 1640)". *. ei". Codru Drguanu". p. Vleni. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni.4 p. Palermo. în p. Bucureti. Gotha. (1700-1750) p. „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc. 80 . p. Vleni. 72. 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor". . II. /.

p. voi. Vleni. Sibiiu". i Românii" în „An. \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni. (lecii de des- i cuvântri). „Generaliti chiJere 24 ed. privire studiile istorice" p. Vleni. 31=767-97 . Vleni. . p. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches. . timpul ist. Gotha. 55=211-65 în Ibid... Vleni p. 147-185 39 185 Ibid. 320 n. p. cel Mare i erile noastre" în Ibid. IV (bis 1774)".. p. învietorul contiinei naionale ungureti p. p. Ac. Acad. XV partea 1600).XIX 1911 Radu-Vodâ erban". 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale". „Scrisori . biruitor: . XXI p. LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. p. „Studii p. 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap. dell Italia". Petru . „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". la Rom Academia 358 357 n." 33 . p. ViIi+214. al 150 sec. G5bl. Vleni. . 194-7 540. 39.. pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid.' ... 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc". în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid. tio. 191 198-9 domneti". ' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea. . I — Bucureti. „Un . relazioni coli' con speciale considerazione p.. Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid. Vleni.. = „Rscoala Seimenilor împotriva p. i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. italiai în Turcia în Ibid. Rom. Braov. Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria. 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). Bucureti. .

. 200 Vili 210-11 .. 190 în Ibid. . 211-2 se- „Mnstirea Neamului. Vleni. S. 199-204 [ . 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri".'!. legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc". cunotinelor istorice în învmântul cundar". 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid. Vleni. Rom. Vleni. Despre mns189 lui Neamului.. noastre. p. p. „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. 190 30=835-64. Lecii inute 274 . chestie). p. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A.XX 1912 „Breasla în Ibid. Vleni.. Dezvoltarea i vieata ei". 1.212-3 Vleni.. Vleni.. blnarilor din Botoani. 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni." sec. (Istorie a p. . 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. al Târ- gului Frumos. Acad. p. «Femeile în vieaa neamului nostru". . 200 . Ibid. 89 „Nevoia reînoirii '. . 188: Privilegiul din ai . 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu. Vleni p. „Pagini din istoria cultural: 1815 ' . . Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid. „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2. Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. Vleni p.. . p. 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist. Desvoltarea i vieai p. 40 . ei". 77. p. p. +162 + IV . p.198 „Mnstirea p. Hurezului. 2. pI Blineti" în „An.

20 till . ropa". XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer. . p. 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". â Belgrad). atribuit Iui Dichitii. 5 . 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. p.XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice". V bis. 30—36 streini p.218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în . 213 . (confe181 ur n. Stokhoim.^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches". „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". Socecu. în „Buletinul comisiunii monumen- V p.*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . p. XV Comisiunii istorice a României f 226. Vleni. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715". Stok- /l3 1^ \/ . 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. 253-62 . Vleni p. 13 S vistelse i Bender.) Vleni. Vleni. p.' Rumeni colle lui epoca modern". p. 1912. p. tip. Vleni. XXil. 40+474. Vleni. p.213 Orient". Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. . IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . en Vleni. 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n. . l64-8. p. negustor în Craiova" 216 (1794-1834). p. edit. 217-8 „Relations entre Serbes et Roumains". 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în . „Les Tutul" în Ibid. tha. Constantin Bucureti.214 „Den albanska Frgan" în Ibid. 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup. V214-16 leni. p. în revist svedez „Svensk Tidskrift". XXni p.

559-80. le pays roumains". — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2. 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont. împotriva sudiilor strini din p. 7 et 8 avril 1913. 311-19 . '.. p.. p. tradii istorice în i Românilor plus în p.. Paris. p. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani". 350 voi. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid. ediia Ac. n. . Ir'storiques. C1II+779-18I5 . 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . 14=347-60 în . 413-29 les les . 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes". „Versuri nou ale lui p.. 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid. tip. „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. Paris. p. -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. „Ucraina moldoveneasc" sericile p. Rom. clieu . au troi- Deux Communications Vleni. 4—343-46+1 în Ibid. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil. 49 355-7 . „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile . privitoare Ia istoria F^omânilor". 1601 — 1825. Partea Gâbl. a Italiei Ibid. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ.. cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p. p... i p. plângeri ale episcopului de p.. II: XV colecia „Hurmuzaki"... les âge. 11 Moldova" „Analeh Rom.. în ibid.." în XXXV sec... La survivance bizantine dans faites.225 în Ibid..XXII „Aciunea militar a României tip. XlV-XV-lea". 1 „Documente Bucureti. Bucureti.. 1. Alean. . . p.222 „Din inuturile pierdute. deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p. Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164. tip. ist.. Socecu. 254 în Bulgaria cu ostaii notri". 226 226 bip.. p. Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid.

• »0 hart brogean în a Terii Ibid.. 228-9 165-205 în . i a bisericii ortodoxe" p. .. 1453) Ibid.... p. satului „Dou în Ibid inscripii p. „Privilegiul Iui în Ibid. „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid. 23S . i p. 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid.. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid. 230-1 în lui Mihnea p. 20=131-150 în . în Epir" în Ibid. p. întemeietorul .. Alexandru cel Bun". — p... . 917-21 — — ........ 447-517 „Steagul . 12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd..... p. Rom. p.228 Stoica. 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' .. ist. Acad. p.XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni. Ibid.. „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid... p. XXXVI p. p. Topola (1811))" în Ibid. 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p. 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid. ." sec. Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid.. p. 711-30 . p. 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 .. 18-863-80 .. Româneti 923-30 din c 1780 Ibid. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p. 229-3) Caragheorghe... Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea.. un geograf do- p.. Veron. „Clopotul druit bisericii Serbiei. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid. 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An. Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr. .

218 . Bucureti.. 264 . în „Buletinul inst. 191-98 219 . în . . p. 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). Vleni p. în îii Marea Neagr: : I. Vp. IV VI+378. Cosovo pân 1071-1118 . V228 leni. Minerva p... . p. . 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice. • „Arginturile" corn.i" în Ibid. 44 236-7 Vleni p. Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p. p „Politica austriac fa ' de Serbia". Vleni. mon. p. Vleni. 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n. 167 „Cinci conferine despre Veneia". „Bu- com. . Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p. „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu". . ed. 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). 236 p. cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid. 145-153 174n. 21-3 Vleni. Ac Române. . lui Constantin VII. 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). Vleni. p. Dobrotic.. 235 Turcii Marea Neagr II.. . Vleni. p. lui Vasile Lupu" . 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . II problema balcanico . (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin). • . 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". Vleni. monumentelor et p. 213 Constantin Brâncoveanu ("confe.. 13 peuple turc". XV-esiecle".218-9 . pentru studiul Europei sudostice" II.. cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani. Valachia e descrizioni del paese. „Legturile culturale între Bucovina (conferine).9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p. .... Vâlen'. abitanti religione degli de Del Chiaro. Vleni. costumi. tip.. natura.XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . p. isforice. An. p. Legturi cu i la .. .

Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova". „Pilda în Ibid. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. 247-8 . cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p. 247 austriac „Imperialismul . 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod . . istoria Românilor". de coala româneasc". XIV I: Acal. XXXVII p. (lecie). „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p.. 15=229-43 Ibid.. . 235-6 fa ' . VIU. . rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid. ... istorice.252-3 reprezentative la Români cu spe- . „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior". 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi. editat de . Bucureti. . .. în Ibid p. p.. Vleni.. Buletinul corn.nirescu". .. 24 244 „Albania i România". Agarici. Rom. în ibid. Gobl. nou . p. 13=323-35 238-52 „Dardanelele. 76 bunilor Domni din trecut p. „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în . amintiri istorice". „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III. Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. 249 vieatâ a statelor mici". 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid. . Rom. i rus în desvoltare paralel" în p. 44-77-120 ist. p. „Neanul 189-204 Ibid . Vleni. Partea 1320-1716. p. epoca 243 voi. 17 la = 305=21 Ibid. p. tip. p. sec. 15 244 „Hurmuzaki". 244-5 . XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). inon. 205-228 Sârbii.".. .. 49-54. Ac. . în „Câtîva lmuriri ibid. . în 29=385-413 252 Românilor". „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea". în Ibîd.XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid. 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . p.. 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p. Vleni. p. p.

tip- Socecu.. 11. extern a Regelui Carol . „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". istorice". 263 diferite". 249 n. Gobl. „Acte parte siunei '. 253-4 254-55 Vleni. 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric". 361 274-5 .• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid. p unui antice". 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. în 17 cea . comerului românesc". p. Bucureti. 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". p. eu. Vleni. ' „Cel dintâm învtor de ideal . 219 23 ^Desvoltarea statului român". «Cri Vleni. p. 8 „Buletinul com. Bucureti Bucureti. 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu.a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. Gobl. p. în p. I (pân la 1700). Bucureti. au XV-e siecle". VI+460. l'histoire des croisades p. Vleni. p.supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni. p. 151 . p. ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". ale 404 nespecialist a. 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. . Acad. . „Studii tip. I. Vleni. „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". „Istoria rzboHiluj balcanic. Hongrie". „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". voi. I (Pân la micarea lui Horea 1748). în n. în „Buletinul comi- istorice României". „Acte privitoare Caro! I". tip. . agent la Belgrad. „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl. 265-6 et „Histoire des Roumai. XV+291 în . 31 î. Bucureti. 264 I-iu.is de Transylvanie p. XI+l 79-272. p. 61=545-605. C. Vleni. 93. 130-40. 15 —— . 414 et deHongrie". 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)". Române. p. „Istoria p. mon. Bucureti. tip. II. „Politica tip. II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte). legturile Secuilor cu Moldova". Sfetea p. p. . I.

Rom.. în Ibid. i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid.. Un scriitor . 288 în ! drepturi naionale ' Balcani". p.XXVII „Studii. 279 în „Dou Ibid. al elenismului în Constantin Evnomie. Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid. 733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-. p. literar în secolul al XVIII-lea" p.. 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki". în Ibid. în .. 17=35-53. i .276 . 116-17 . în Ibid. însamn . „Ce P.. Ac. . noastre". în Ibid. 278-9 lui vânztorul istoria p. 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid . sec.. 48. p.. ist.. francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu". do:u:nente II... 282-3 . XXXVIII p. . ' . ("conferine).. i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'. . p. i Biblia dela Ni:oIae Milescu". p Regnault . 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An. contribuii bisericeasc a Românilor". i note istorice" .... 34 290 balcanice". p. Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 . 43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor . Vleni. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române. 20. Bulgari p. în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p.. . „Latinitatea familiei regale" no. 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu". în „Revista istorica".Neamul Românesc"... popoare Vleni» 289-90 Iai.. în Ibid... „Sârbi. (lecie) Vleni.. „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid. în „Neamul Românesc".

lai. Progre- sul. Do290 brogea. 292 „O cronic nebgat Iai. Roumanîe. (prolegomene la Neamul Românesc.. tip. istorie universal). lai. III.. .292 mânesc pe 1917". Progresul.. p. p. Iii. tip.i p. p. . „Câteva scrisori ale poetului Const. Iai. no. în în la istorie uni- 296-8 . eran: ' loan Drguanu" Ibid. IV. 117 294-6 „Cugetare versal). Iai. în Ibid. Rom. tip. Iai. . voi. 67 în 299 Moscova" 300 . 293 „Cele dintâi scrieri Const. Statului.. Iai... Iai. p. IV. p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc". . „Diferite note istorice" în „Revista istoric. p. în Ibid. Bucureti.. Negruzzi" „Revista istoric". p. clin Il-a : Partea 1716-1777. no...292 p. ale Ir. lai. Iai Statului. Gobl. p. 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip. 58 la question rurale en tip. 173 „Histoire des relations russo-roumaines". 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". 114-25 '. tip. 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip.. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". Conachi". XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122. p. Autri- chienne (1775-1914). „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. p. . colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom. tip. Dacia. 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro. Iai. Neam. p. p. 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor". i fapt german" (prolegomene tip. 22-54 . . 123 . 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor .. 368 . lai...XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului.

. : 114. n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains". 106-109 301 lai.. „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice". Neamul Românesc. Σi. p. 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5. no. . .. . 292. 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare). no. .. Rom. p. ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric". p. 294-5 ' .. p.304 304 p. 323-4 Paris. Neam. 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. în Ibid. „Relaiile culturale greco-române" în .. Bucureti. XV+282 ... la lai. a 114-25. . . V.... 116 . Originea i însemntatea ei •actual".XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc. Iai. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid. „Românii de peste Nistru".304 .. Renaterea romneisc" în p... : 306-7 . Ibid.. tip. 104. . în Ibii. Iai. p. . Iai 309 n. p. . „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia".. 47.".. Ibid. p. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). 300-1 „B'jcovina i p. „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom. .. n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid. în „Neamul Românesc" lai.. Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. 65-80 . no. 47-8 Ibid. literatjra româneasc" în Ibid. 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". . p. • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid. . . tip. tip. lupta lor. 170-187 1. 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc". p. no.

Neam. „Hotare de stat no. 246 315-16 în „Opera de 247-51. tip. cureti. Rom. 344 p. ! 324 324 Rom. p.. 72-3 „Soarta faimei lui . „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti. „Medi:ii Cult. 312-13 din Peninsula balcanic etc. Cult. i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc".. Bucureti. n-ro 262 în Ibid. Neam.. . Bucureti. . reti. în p.XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid. SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid.. meter de . n-ro 35-6. „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid. 309 . i . naionalizare . „Expansiunea româneasc no. . 32> . 9 la Acad. . 309 10 geografic „Istoria poporului francez. Bucureti. Bucu- Cult. . tip. (Albania. 267-70 . 259 . ... la 314-15 tip. tefan cel Mare" în Ibid.. p. 179 Rusia . 403 "Chestia Oceanelor". 106 . tipar" (conf.. 232-54 307 p. . „Vechea noastr cooperaie" 284-87 .) în ibid. tip.. n-ro 221-22. Bucureti. Neam. i colonizatia ' strin" în Ibid. Rom. 314 cedonia. du peuple albanais".. Cult. p. Rom) în Ibid. . n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n. 111+68 . tip. tip. 117 „Istoria Româniloi Rom. i medicina trecutul româiesc".)". Neam. Rom. 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. al Armatei p.. p. p. . Epir. p.. Cu t. .. n-ro 150.. rsriteni: p. Tesalia. Serv. Cultura Neamului Românesc". 324 no.' Basarabia" în Ibid. 311-12 Bucureti. 243-4. 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid. Polonia". 153-4. 224-27. 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". tip. 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional". MaNeam.. 224-31 p. 254-67 308. n-ri 130-31 „Conferine bucovinene. 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156. Rom. Cult. Neam..

287.. Rom. Rom. mici". în Ibid. p. 403 423. 317 : p. . 318 o „Un negustor biicuretean acum p.. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p. p.318 p. 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici . Bucureti. 343 . Românilor prin cltori I pân . p. 67-70 . Lang & Co. p.. Cult. 271 . tip.. I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p. „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid.XXXI „Istoria literaturilor iloi". p. (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p... Cult. .. tip. n-ro 162-65. pân astzi) p. Neam. „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation.. Neam. 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid. 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d. p. 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în . p. p. Paris... Bucureti. II ronnnice în desvoltare I i legturile p.. VI. .' ailor '. câteva noi izvoare apusene" Ibid.Revistî istoric" VII. 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid. 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid. tip. în Ibid.. 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". 320-21 tip. Rom. Cristidi în ibid. J Evul mediu. 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. (Evul mediu) 111 319. 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli". x Bucureti. Neam.. Cult. 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova". 69-95 .10-14. (Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8.. p.. p. 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid. 318 jumtatea sec al XVIl-lea". în ibid.

. no. 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". tip. în Ibid. Ac. tip. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale.. Rom. 2 „Relaiile noastre cu Polonia".. . 27—40 I. . in „Buletinul istoric" al . 70—74 .. . no. Bucureti. 347 în „Comemorarea lui Dante". 345 politic „Mihai Koglniceanu. . .. Cultura Neam. scriitorul. 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. p. „Activitatea politic 347' no. de studii sud-ost europene. în Ibid^.348 . 331 . p. IX 79-82 Ibid. . 1-12. în Ibid. „Neamul Românesc".. . et Ibid.). Braov. moderne i'contemporane.. limba francez). p. VIII p. Rom. 119 „Vrancea i Vrâncenii". p. «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc". 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris. „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". în „Gazeta Transilvaniei". . Toate lmuririle corpul cercetrii de fa. p. Martie 343-4 Bucureti. . 45-54..... 311 Papi i împrai. „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam. n.. 209 . Socecu. 347 Roumanie în des Roumains". Român. p. p. ("cuvântare la Academia Rom. 100-115. . no. tip. ... i literar a lui I- Brtianu". no. 96-98. 122 i urm. 88-94 „Secretul culturii francezt".347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul". '. : NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în . p..- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid. siecles". 88-170. omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . în . .

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

cuvântare Academie. P. Dou concepii istorice. în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata. variate ca coninut. — — moldovean. ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. trimise din strintate la revistele româneti din ar. 191 1. felul. încât astzi a devenit cei mai mare i. despre de aceast intrare Ia coal romantic. ca student.2— 15. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate. de covâritoarea personalitate a iui B. mai mici. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i.1. i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai. care-i terminase sului. de a ti toric al nostru toate. D. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. Onciul nali. admise în tiina noastr istoric. unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane. . Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele. i I. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). pp. când individualitatea cugettoare a lui A. un istoric. i multe i. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D. recunoscut a Apusului. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga.

de viat i colorat. pp. i „alte vrednice de credin" expunândule rece. III. a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. vorbete i de bogiile naturale ale ârii. scrisoare ine- 2) In ^euista nou. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. Dela aceast dat înainte pân la 1848. cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp.. adevrate subiecte de nuvel". 3) Orâiua soc. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. (^891). convingeri. Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^). p. un studiu de (n. Ureche. i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". i titcrare. tiinifice 4) lUd." In -). îndrtnic în idei. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii. puin respectuos pentru proprietatea literar. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887). I (1890). adec 1856. 682—698. 308. pp. ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. i Cit. Galai. Fotino. etc ine „ajut puin vederea.Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. (|892). care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. pp. . 196—220. rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei. care fac obositoare cetirea unui istoric modern. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. IV.. Drsuperstiios. mascarada boiereasc. Blcescu din Focanii-munteni la Golescu. etc. Bucureti. i în Iai Ia 1857). Cantemir.

pân în Maiu 1780. pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava. ne d tiri asupra Mol- dovei. XLIX (1892). chemat de Gapar-Vodâ Gratiani. original întâia a dup fuga probabil. 4) Orfuoa. 3) Jbid.. tun. tip. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". i 1) 7bid. frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68.Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni. mai ales însui tratatul de predare. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". „Pentru negoGheorghe tefan. descrie nro. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". 1—19. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. pp.. Bissaccioni a venit numai pânâ Viena.. se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^). mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. pp. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654. petre- Muntenia din Sept. 571-589. deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini. pp. 20-36. lorga. izvoare istorice privitoare la biblioteca el. p. i ru. IV (1893). 2) ne^uue hbtorlque. ca locotenent general lui în armata moldoveana. . 1779 645—651 . textul italia i pp. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. 1368 Febr. 704-26. Din cauza la morii Gratiani. soc. Paris. ca student la Paris. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat. care In 1619 plecase spre Moldova. 1372. poate si din Moldova. — 19 scrisori analizate.

In apen- — din roman '''). Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. „Le Chevalier erranf. al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). influena franceza dela Italia sfâritul sec. lorga ia la aceasta din istoria ^). soare latin. 6) pp. 9)pp. pp. numelor pp. zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea. 217—221. la Milano la 1853). 10) 173—200. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 . economica. despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. care cuprinde tiri preioase privitor vieaa. t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. Jbid. . 19-34. nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. 3) pp.. 8) pp. unica oper roman frances. 67-81." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^). — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" '). i traducere româneasc. 35-66. un roman cu 1395 de ale- goric. în c. Paris. tabla adause i corecturi pp. 201— 215. III" 1893. 261—64. pp. 4) pp. 108—111 public o scritiin.. 5) pp. (publ. prefa se ^). 11) arâiua din lai. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. din 24 Iunie 1610 a regelui .. de pela HOO. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante. sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17. cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. urm titlul de doctor. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis. V (1894).^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^).în Sept. 355—58 puV-VIII. rp. 133— 171.. 82-132. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei). cugeta este ci de bogat. 1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. acest pentru personalitatea sa moral. cu Angliei lacob I-iu IV (1893). 7) pp.

punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd. din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346).zidite regale din Dresda. Minotto i lorga. . 63. acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. 1—7. Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. evul cum s'au modern i contemporan . de- compunerea sistematic. indiferent de loc i mediu. scris italian I. se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. prin diferiii scriitori de frunte. i rs- . probabil de un regelui Henric al IV-lea. un osta al Basta. greceti. timp. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. reti. Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. dobânIstoria e care s'a manifestat. e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie. II (1894). 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. F. prin . Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". de cuprins teologic. fr scopuri strine de dânsa. Ibid lupta . întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. a faptelor. 655-57. i genesa Aci. 3—60 i adau- suri la p. pe baza unui întins material publicat i înedit. V (1894) pp. 1) neuue de COri&nt se Catin. pp. 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. în 1904. 111(1895). de orice natur. Domnul Moldovei (27 Febr. pp.. activitatea omenirii".

în afar de sine.. stpân pe domeniul su con- tiinific. stracta recea figur a omului si pe oameni. un erudit.. oricine simte mai poetul Vlhu :. Istoria e disciplina cea mai uman din toate. oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv. oameni schimbtori CU vicii deosebii. O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde. linitit i frumos.. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral. ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an. oper de mult munc.notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365. ce vâresc. : dar mai presus de aceasta. cu atâta import ma ei general va fi mai mare.. 1693 i. scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st. naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. VI (1895) pp. nu numai ne las mijlocuL Voi. Ion Vod Cel. loan Laski. puin lmurit. de numrul. O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere.. dâ un suflet întreg. va fi aceast privin.. nobil ardelean despre Turci în 1495. . .. 1561). psihice a omului. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în . în stare s aduc în nu numai materialul inedit. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. 104-105. Istoria nu tip . toat în între- i apucturi speciale. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa. adevrul poveii pe care o au o interioare.8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva . cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui... Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera. c cu adevrat noul profesor. aa de tânr.care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc.. general d Cutai E o lizare i fericirea. ceva cu mult mai important cepii nou.. Spune utilitate lecia de sjs.. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem.

iubirea precisiei. ne arat proveniena actelor i felul cum public. Omul pregtire istoric' fa de alii. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii. 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe.-vieii. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. filosofii cetuia pru. mai bun. dimpotriv s s mai tolerant. rsplat tutea cea ifice. neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. ura inutilitii stilistice. mai altruiti mai iubitori de vinse . ci dup provenien. conse închid în fr brbteti. cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale. vrat Pân i câtig simul tora deprindere. „Mini energice. nu cronologic. dac relieful personalitii scade. iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. i-au fixat în struin. Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune. „Un pe1 I. cu hotarele restrânse. toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului. prin capt. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine. dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului. în . sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi. dar cu sigur. cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor. om i sunt intolerani de via". tocmai fiindc relieful personalitii scade. i-l explice"." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. judectorul." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. "âk se Românilor ( 895A prefa. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru. inima se face mai l:r^.

în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg.. 1896 pp.. .^). ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. 1—9. Dresda. Viena. al i lui a eterii). c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru". tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. ruseti. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. 4) pp. cele Cazaci. 9—104. i Veneia ^). La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. Veneia. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian. etc. Parma. Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. pe deoparte. nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. lui analitic a cuprinsului cronologic pp. Din. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. în apendice din 1594—1821 ^). documentelor pp. apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. în — i observaii pp. i-iu. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. polone. 2) pp. Milan. voi. . III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. 107—403. c înlturând-o. 3) pp. Turin Weimar. II-XXXIII i tabla alfabetica pp. Miinchen. c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii. puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. XI partea 1. fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839. LXII— XCl tabla ! erata 3—107. XXXIV— LXI. tabla îngrijit i cronologica a. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. faximil un ordin de plat din I— V. Ttari. unde ieram transcriere.10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale. 1772. arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul). timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul. pe de alta. chiopul. I— LXI. ab. unde era deosebit de apreciat. tabla alfabetic pp. — 3—740 .

dintre cele mai interesante. despre Petru Cercel sori • Mihnea. furitor de planuri irealizabile A. Rode \'\ imâne 4) lorgd. IV. in 7 April 1897. 1585 91). igani. tUn i Cd. Chiinu. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". pp. : Bucureti. 1590) au in Acad. Scrisorile. Se reproduc prile relativ la Basarabia. Paris. Mihnea Vod al Il-lea i alii. Domnul de aici. 3) pp. cu Erbiceanu CLrAiua soc. in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). 111—32. câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. . societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. — 100. clubul din Basarabia. pota moldoveneasc. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu. etc. pp. începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. 10—36. scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. precedat de o scurt lmurire introductiv. în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. XVIII (1896) ^).11 talia Tana.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). Domnul i curtea. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407. Bucureti. William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului". româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. Articolul . membru corespondent (1574— c. locuinele româneti. Focani. VII (1896). Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul. Iai. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). boieri. 1896. Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. al 2) CLrAiua. diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin. membri ai familiei Mircetilor. starea apsat a rnimii. 445-57.

3) pp. aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric.. Lipsea. 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp. logna. cu totul excepional. Turin Aceast oper istoric. VII-Xl. Roma. cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. Genua. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu .-^) i crile tiprite întrebuinate'*). Moiena. lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris. i lin. XI— XXV . erata i adausuri la pp. i Veneia. ca. al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit.- 12 vine importana lor cu totul deosebit. cuprinztoare. XXVI— XXXIV. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. studiu toate izvoarele istorice tiprite. Tiprit sub Paris ca fasc. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. ungu- i de aici reti. Bo— Modena. Londra. vedem pe ce aparat tiinific i informativ. documentele cercetate de lorga Ferrara. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su". 1365 — 1397) operile lui Filip. 4) pp. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593. i a familiei Europa întreag aproape de loc. din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). care sunt izvoare prin. lui numeroase. de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod. Plaisance. e cldit aceast oper de istorie universal?. ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). In acest. . Oxford. adevrat superior* a in La p. al XlV-lea. aa de întins. ca cronicele tirceti. Brera. ci ceva mai mult. pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. având parte principal în evenimentele din sec. „percursor valoare". Hamburg.. în arhivele din Ber- Dresda. Prin opera sa mare.. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere. Munich. etc. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii".

împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. 17-19. Lpunenii Petru Cazacul. Nicolae Basarab (î569). informaii inedite. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase... 12) pp. clar i just. 13. 68-70. 5) pp. '"). Bogdan Constantin^). 10) pp. XI. 6) pp. stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. . XIX (1897) sect. 3) 1 — 14) pp. al XlV-lea. un entusiasm îl mai naiv i delicios. pp. Clugrul (din 1521) '^). 19-27. 28-33. 1—442. 42-46.Voevod '-^). 4) 76îd. 56-58. i fragment din tabla numelor pp. 35-37. al XVI-lea "'). 13) pp. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. 15) pp. II) pp. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene. 74-5. tefan Mâzg ^). epelu. Marcu. aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. aprins. flomne. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). llie. 16) p. 46-55. Nicolae Basarab ^). 7) pp. 9) pp. 198-273-83. 2) pp. tefan. desvoltarea gustului de cltorii". — pu- Vlad. Expune apoi vieaa pretendenilor domneti. . 70-74. voi. dup descenden. aceasta ca- Filip ca scriitor. . 443—513 Onarere Ocad. din diploma de marchis de Ialomia. care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec. 37-42. 13-17. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. despre lancu Sasul (1610). Hurmuzaki. Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod '). Bogdan Sasul '^)." In studiul arat.: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. 59-67. pp.. Despoii ^). familia Potcoav 'O. ist. 33-35. I) pp. 75. 515-555. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. loan Bogdan"^). 17) p 76. Aron. 8) pp.Danciu. Radu Mircea fiul lui . lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^). 6) pp. Un cel viguros satiric.

LX -II. loan Bogdan i peceile lui tefan. al lui Alex. apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus. partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). LV. tabla cronologic a documentelor p. . 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. împodobesc pp. L. pân la 1846^). LXXXIII. între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. . LXXXV. . LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. prin tablele folositoare. LXV— VII . prin studiul întins din prefa. 2) pp. LXXXIX-XCVIIl. tefan Sasul. cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur. 1—489. etc. 5) pp. LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. X (1897). 9) pp. Surdul. XLVIII. Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. Ipsilanti pp. l-XVI 5) pp.— 14 scrisoarea lui . In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''. i diferitele producte naturale ale 18-lea. 493-649. 8) pp. LIII-VIII. despre „Boierimea valah" 1) pp. loan tefan Rzvan. . voi. CXXXIII. 495-548: tabla alfabetic pp. LXXII!. 3) pp. machî p. 77-82. LXXII— LXXXIII. XXXVin-LXV. anexe: faximile iscliturile Aron Vod. LXXXII— VIII isXXXVI. 4) pp. XVI-XXXVill. aproape toate în limba francez^). 651—694. LXXI. asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII. In apendice se mai d înc 123 acte felurite. despre relaiile române dela 1542— c. Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. aa .l822) ^). prin notele bogate. 7) pp.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •).

foarte risipit. lorga in Clrfiiua. Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. sunt din 1517—18. de iarb^ Pentru a istoric. posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut".. dup altul. III Bucureti. bogat material r sim pentru sunetul f rasei". etc. piatra. numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut. i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. 2) CUeratura i arta roman. 189S. IX. Fonseca. determin strânge care soliditatea i adevrul. 15 O alt lecie de deschidere '). desemntorul tiinific. inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. i organizarea . 35—40 66-69 tiprete „Dou. X (1899) pp. Nu ci e pictorul care iea peisagiul. unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale. Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. organizaie. din impresie puternic. înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. 1899 pp. Bucureti. CUeratura fi român. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. din lai.. Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv. trecDt critica celelalte frumusea Iui operei". : ia Universitate e „Frumusea stil. critica. /6id. III. pp. Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. . a subiectului. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. Doc. când un intelectual natur de artist. documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". 444-47. Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. fi arborele. (1898). despre critica paleografic arta i filologic. prile ogoare sale constitutive. ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". despre 1) In felul adunrii. 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). o/iciis' . se astzi. pp. firul i din cu- tiinific.

niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci. cu caracterizare bogat i îndrznea". poporului din Iei s^C. . isclitura în faximile a lui 47—8. îi . excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. care n'a putut trage nici un folos personal. deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). Pentru linitit. devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-). "3j p'p. în focul care-1 spiritul Dunre. aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. care ajuta înelegerea lucrului petrecut. In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. qe'^tâîenf. ceasul idealelor acelora va bate. când Mihaiu ajunge Domn. îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . al XVII-lea Mihai nostru. vioiu. pp. pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. 49—50 actul de cununie.581 al în Note. 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. pltit cu moartea. lui din 1. '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893. românesc Petru chiopul. . la care nu trebuie uitate „evede similare. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — . gloria i su e'^p.a terilor deU Dunre în 1593. 3—36. iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. Jin'tecelenteie urmrite. 1." J J) ^p. 2) pp. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i.T sec. eroul •VB veni dela sine.e ta '"' acestui material.

fost o s demonstreze. c Xenopol i Ureche. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea. 1899 p. tiraj Socecu. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. tip. stantin 53—4. 108. Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor. politice. 107—8. 3) ^uCctinuC societii geografice. peste care se atern accidentele timpuri. ce influen de cultur au exercitat. ce situaie politic aveau Domnii. Ghica i Aîex. — i au strbtut erile române. note la expunere pp. sau noastre. Bucureti. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii.17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi." In ^) „Cltori. pe urm cele vei judeca singuri. i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul. sunt II pp. 4) pp.. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc. al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 . sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. 2) pp. Gr. Alex. Voiu arta cum a fost epoca fanariot. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p. 51-129 i -aceasta. veneian 1) l ale altora. I. i •ete pe cultural : deplin. 53—106. „Cultura româneasc mare sec. susinute de Legrand. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi ." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. 83 citaiile dup 5—15. felul lor de vieaâ. la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. aparte. 1898 sem.. Ipsilanti. prin in expunerea clar i convingtoare. ce gospodrie fceau.

ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L.. aa c în într'o privin. 42-52. 2) pp. lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar. relativ la Moldova. 27—29. la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite. ' . ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". arhiepiscop bulgar. Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si. 20—27. figuri-chipuri din istoria . 9) In anaCeCe Qcacf. i se- ne arat cum se tria scula boierul. scris dup 1757 de italian în italienete. sale. între anii 1682 — 89^). secretarul propagandei din în Roma. în 1759—60^). 68-80. Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. 53-57. pp. Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera . partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. sect.. 7) pp. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755.XX(189S). locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. 6) pp. staroste de Bieiz. 1-7. 30-42. 8) pp.18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). i „o contributiune la istoria dov" '«). 4) pp. 1) pp. contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20.. i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^). 47—53. 5) pp. 5S-68. cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"').^o/nd/zc. Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^). ist . 58 -197— 254. Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. de Sturmer în Sciences roumaine. . Bucureti. 10) pp. extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). 3) pp. 1902 p. ci din biblioteca din Gottingen.

adec su dela Turda. Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. însoite de lmuriri. la pp. 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. XX (1898) pp. studiate. sect. în partea întâiu. pp. doctorul. unde a fost asasinat în August 1601. relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. 1-21. al acte. . etc. XVI. sunt din'l57l— 1594. apoi chitane dela banul zino. 57— S se dâ un indice Mss..n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. Can- O carte de fizic din ale tefan. ai începutul sec. sec. Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. comeitatorilor. 3) 76id. acad. traductorilor. carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris. socoteli scrise în românete de XVl-lea — . turceti cu traducere româneasc. ist. — documente greceti. XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea'). tlmcite de Sevastos din Psalmi.. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. Partea a ^). tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632. loan fiul lui Const. lui Va- Lupu la al 3) O . Const. 1700. Brânco/eanu. . triarh. i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. doua din acîst d'. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . însui Petru chiopul. Antiochia (1702). evreeti. copitilor. care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. Trapezunt la c.. (din crile tacuzino Stolnicul) . flomâne. pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. financiar al unei de tron . 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. scris pentru Stolnicul Const. cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". 3) Socoteala despre venituri 1) pp. de manuscrise. financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599. Toate documentele acestea. etc. . 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. catastihuri. autorilor. 68-^435-502. 19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca .

I. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp. . 7) pp. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. 1407. regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600). 1442-43. Venim acuma privete. lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. 5) pp. acestei colonii pe 1391. 55—58. 7—75. deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. p. politice ex- 1435. 1420-26. 1441-2. reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova). 3) Voi. 1378-82. Leroux Paris în 1899 în i 1902. 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. o scrisoare din torii lui Brcan. IX+599. 1402-3. facsimile de scrisori româneti vechi pp. 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen. 59—66.^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^). solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). IV— VI) II 395 (extras din n. schim'area politice funcionarilor. ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^). 1437. în In . 6 filigrane de pe hârtie pp. 1410-11. din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -). care privesc administraia intern.e siecle. trase 1448-49^). In volumul întaiu dup câteva introducere. 1600 a lui apoi note româneti pe documente.apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc. anii comerul. . relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5. 2) pp.20 mitrachi . 1446-7. în Cele volume dintâiu au de E. cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV. . din keuue de COrient Catin. 21—54.. istoria universal. în la o importani colecie de documente. care cea mai mare parte.tMue de COrient Catui. urmate de socotelile analisate. din insula Cipru. 67—63. pp. 75—94. p. 581 (extras III. 41. 6) pp. ..V\—y\\\). apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. 1-7.

96-581. 21 ale Veneienilor. . partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^). 7) pp. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. exortaiuni. Documentele franceze. 3) 31-45. 5) pp.8. 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. 3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. 35-57. 1-31. contra lor^). care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . de 2) pp.lea a Nicodim. în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). clugrul pp. a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21. 545—597 1—301. Dup câteva tiri despre tratate. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci. 2) O scrisoare din . . 599 se d erata.) din 1400 1434'). 1431-552). Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). Neapole. proiecte. Genovei. etc. cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. etc. 302—3. lamentaii. în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. 59—5. Roma-Vatican. 1399 April-Sept. 8) pp. italiene latine i ger- mane sunt din Viena. în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria.. Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°). 4) pp. 1398 Febr. lunie-lulie. '^). 529-42. 303-327. tabla alfabetic a numelor 9) pp. Si- pp.-Martie. 10) Fp. din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu. Florena f m cea mai mare parte din Raguza. public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului. i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53. 40^). faptele 2) Povestirea preioas. 1456-7'*).14391432-48. dup isvoare. apocrife. i " p. Genovezilor. 6) pp. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim.

3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900. raporturile lorga. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice.VI. apoi bibi. 347—394 . ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei. 335—45 . c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. . destul' ce precum i registrul la voi. din bibi. o larg parte 'din istoria Turcilor.. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. s citez importana capital a acestor prerea asupra lor. taSfa numeCordeCa uof. Veneia. împratului Sigismund i. regal din — 1) pp. imperial din Viena. italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI. 1900 4) pp. 5) pp.. Ungariei i terilor din peninsula balcanic. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^). apoi un proiect. care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt. — fcut de un »vivant" toate analizate^). observaiune ftun^. se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^). -volume de documente. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns. apoi Germania. p. Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie. / fi 7// e Ca pp. pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. 395.. învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. a cetilor comerciale vantului" ^). III. pentru a aprecia. Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. 327-34.. exortaie. 526. toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. a cunosRohricht. a autorului. traducere româneasc Conuorbiri Oterare.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). 2) pp. din Munich i Dresda. 3-49. a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. la p.

naionat" . h7— 173. 6) pp. „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. scrisori în private)^) prefaa cu note. CXVI+103. i erat pp. . Titlul arat coninutul. i aparte 113. 12) Jn „Cconomia. 53—376. 4) I— XXXIX. dând ^).. 1-109. XLlX+147. 1899 pp. care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. 5) Partea II. erata p. p. 143—169. pp. urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). 3-349. tabla numelor i lucrurilor pp. 1900 pp. în dou volumae. 8) pp. 145—7. etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi. Bucureti. tabla numelor pp. adautiragiu. 219. 7) pp. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. 9) pp. Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). 173—217. 1-CXVl. partea 1900 pp. pe baza unor documente . suri 109—117. Socecu. erat i adause pp. 1. 1-103. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. Bistria i actele latine. addenda p. 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500"). O terial alt publicaie. 351. pp. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c. XL-XLIX 10) pp. 3) pp. 119—143. al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). iar voi. 224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. i faptelor contemporane nou. 377—8. tip. scrisori in faximile passim. 3-140. Bucureti. ")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). 2) 4) pp.

22-3. foarte amnunit i bogat tiri. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7. coteli Moldovei. a Domnului din Moldova din 1764. 42-56. nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile . i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. Universitii din Iai i a Academiei Române. 2) pp. economice din trecutul nostru. 7) pp. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. pentru rilor. 10) pp. 9) pp. Alex. ca i cea precedent. Socotelile vistieriei. 3) pp. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. Ghica din 1776. Ipsilanti "j condica de so^) din . 31-42. Callimachi dovei sub Alex. . 1812 — 13. 1900 4-7. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). lazareturiîor moldovene 184. "^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. o parte lui Alex. 11) p. 6) pp 28-31. cât costau plocoanele influeni. 23-28. . 1) In „Cconomia naionaid'. 5) pp.^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. Alex. Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi. pentru cunoa: terea vieii comerciale. s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli. tiragiu aparte p.. Condi8) pp. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 7-22." înregistrele precedente. ale trupelor ce se întorc. unui triplu deficit.24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. tipogra- fia Eminescu. . ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. cu cheltuielile. 4) pp. Moruzi. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat . cât costa drumul. neplcute noi. spovedania unui continuu. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. vistierie. 58-75.'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu. 754-87.

1712. 5) pp. -173-183.^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an . ^^). 1578. Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. Alex. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir.") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r. 135-49. 151-58. 1634—36. pp.25» 1813 — 19. 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). 116-21.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din . 1900 p.. . 1822—31. ceva despre registrele financiare di.i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776).i Moldcva 1833. 5-8. 32.S) din '°) . 103—115. IV. 7) pp. 3—5 16) pp. pp. M) pp. 171-73. . 163-70. înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19. dându-se '). 1) pp. 1763 (9 r. Socecu. cuprind mai mult decât spuiie aa: . 15) pp. Vistie^)- — 77.) '^). 4) pp. i extras aparte.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr. ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23. 1557.) (1 r. 115-16. 0) pp. 1746—7. 1593. „Documente geografice" titlul. a vis- dea Domnul Moldovei. 87— lu3. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc.Ghica din 1776 : — 12 . tip. în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe .). — 135. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. 12) 150-5!. i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di. 1641—42. ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. 10) pp. 1900. 170-1. condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23. dela stri i moiile boievenitur. 2) 1754. 11) pp. 121 3) pp. 9) pp. 13) pp. diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. 158-69.^)moldovene pe la 1823—26..

4) pp. tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)"). înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). Domnul Moldovei. Albert Laski neanu. 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei. In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. Gobl. 28—31. apoi analiza unor documente din 1638. 5) pp. •'). a scris scurta sumar a vieii variate. Xl-XVl. XI— X. care „Istorie" a lui Despot ^). 8-13. 6) 18-28 13-15. îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. Documente: Istoria lui Despot. un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . 7) pp. 1642 cu o mare importana geografic'). i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. Despot i 2) pp. 9) pp. XXVl+93. ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. tip. 10) pp.26 7156. Bucureti. din care se . II) pp. Zbope rowski. memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. la începutul Iui crii se dau scrisori. 15-18. Toma. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. Multe acte privitoare. Graziani. care „arat mijloacele prin cari ''). 21-8i. XVll-XXVl. 8) pp. 3) pp. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. s-1 încheiat cu Moldova. 1900 pp. vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^). 1-20. La la urm împrejurimea. arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®).

mai valoros. cu traducere româneasc. despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros. 68 n. 53 n. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. 44—51) i cronica în versuri publ. 1691 —2 1) pp. 3) pp. Ac. tabla numelor pp. XXI (1S99) p. 82-7. 7 notaj i Radu Mihnea. Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . c Gapar Giovanni Battista Malbi. Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc . tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia). 1. Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. 53-62. 44 n. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. 39 nota 1. 5) pp. 1-27. sec. dela care se sau puse în lumin nou" ^) . 1. . 89-92. 65 n. 2) anaC&Ce CLcad. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. XX (pp. bibi. I"^). la aa : note despre Dealul. Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. 67 n. a arhivele din Constantinopol). Rom. nomâne. 108. care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. 4) pp. tiani. Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . 27-53. ist. regal din Dresda). „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 1. 55 n. 1. 1. Dove- — — bibliografia al la dete. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. privitoare ^). vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. în ^Tezaurul" lui Papiu. 49 n. Sf. 1. K. se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi.— . care a Gratiani.

XV-lea. 2) pp. Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. 2) Dela începutul sec. al nenorocirilor i bucuriilor. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". lor. •lui 6) p. 103-6. 97. Vedem erile legturile noastre. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri. de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. erata p. 94-1C2. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. 3) pp. 94. al Cont. sect. lit6-7. i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). 98. dintru început'' e învat j1 lui Const. dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. isclitura în faximile a Const. i un document 1688 ^). Cantacuzino pp. nunilor. Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri '). Române. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. In apendice Vieaa lui ^) . XXI (1899) pp. Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. ist. dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. Ea e îmbogit. 62-78. de nou i încât istoria noastr e de lumintor. ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce. privitoare la oastea 1698—9. 1700-1. 162=109-270- . 5) pp." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. 1710—11. tiri româneasc ^). 73. XVI-lea Mateiu Basarab. al rscoalelor i rz- boaielor. 1) pp. 7) anafeTe acad. de precise informaiunile ce curg de acolo. 78-94. B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna. Cantacuzino (1697)^).28 Turca . de variate. naterilor din domneti. familiile al schimbrilor de Domni. atât de interesant. crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat.

29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. ce! românesc p.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p. in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. lordachi. 1683—87. Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp. 1609—25.) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod. 1649. 31 -271-302 . având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). 1605. Socotelile sunt din 1627 1602—7. 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori. Mihaiu. a Brâncoveanu).dar adeseori dau fapte nou. 1749 (dela . 1623—24. Mihnea Vod cu isclitura în faximil. cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. urmare avem „Socotelile Sibiului"'). 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. 1666. erban Logoftul. 7) anakrc acad. celelalte dela boieri). XXI (1839) pp. 71. 1658—9 (1 doc. i câteva 1664 (scrisori de boieri). al XVI-lea din sec. i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. 1651. 1695-6. ist.Româneti i a Bra- ovului. care au mai puînsemntate ca a Braovului. 1669-70. 1689-90.160. in sesc. 152-6. protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^. 1-7. de'a dela boieri). precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). 1647. sec. Braovului. etc. 1653. 1673—81. 1699. 1643. 1702. 7-1 i2. 4) pp. 161-2. Române. 2) La anul 1612 se d . la mai în importante anul respectiv. Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. 1709. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. întregesc i suplinesc pe cele braovene. 1655—60. Scrisori din Doamna Mria . Hrizea pp. 1652—3. când acestea lip- 1602—3. adaos p. dela Doamna Elena. Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . 2 scrisori din sec. 3) La 1631 e inscripia de pe. Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii. 1692. 1616—1620. 1663—4. 62. — 38. 1636-38.^) . 1631-34. 156-58 i . 1704—7. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. 5) pp.

nimic despre frmântrile partidei. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") . 29-32. numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui. 22-3. 5) pp. — Apendice 1 . : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . se:. 23-26. 3) pp. Dou docum. 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc.. 21-22. ist. testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). Mircea Ciobanul." Memoriul „Cronicele muntene" întins. privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra. i La p. 4) 1) 2) pp. 26-:9. care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. 7) pp. Polonia la 1686^). XXI (1899). slavonete . 4) pp. din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu. 2-18. meanalizându-1. zan a Cantacuzinilor. din ce frânturi i. scris de un partilucrurile. se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. asupra. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. 20-1. s ne ocupm 1. nimic despre vizita nocturn la capigiu. ^).: 30 — 14'). 160^ 303-462. care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc. 6) pp. la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. . pp. 18 n. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . arat 1) . apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie". Nimic despre Constantin Stolnicul. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. care pare c nici n'ar fi existat.a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc".

. Se cerceteaz cronica. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp. 43-44. un fel de „Mo- nitor Oficial". 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. e anastpânii si". Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. serbri. — turceti.31 cetilor. a felului cum el p^ supuii. amnunte aici ^) ^). Cronica se oprete la 1688. 1-24. mult superior lui Ludescu. i moldovene. 3) pp. 24-36. 4) pp. 6-9. 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. Simion Movil lui românete. a crui biografie o avem aici ^). primiri de oaspei. 37-40. Din ordinul lui Constantin II. Lucrarea aici în lizat III. 18-23. izvoarele muntene. cea dintâiu cronica în al Mireior pân . 5) Cronica iui Matei 1618. ardelene. persoan mai aleas. din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. Vod Vod. de- plasri domneti. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. cronic a domniei lui Brâncoveanu. i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ . când moare erban Vod. dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. cereri ci turceti. Cronica lui Brâncoveanu. 2) pp. i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. 5) pp. Cronica Blenilor. în deosebi Ludescu iste. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). lor i ca dumani ai rang mai mic. . p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). litica i pentru pointerne ale vecinii secret. ddea de mai multe prefac".

dând uneori sunt semnalate tiri nou. VI. v. al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. i reproduse. 7) pp. st. inscripia de pe crucea 1. a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). modific cronicele pescu. 44-59. La despre \ic\a „cronicei istoric. 3) pp. 1714. Viena a lui erban. unde se oprete.32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. 89-100. 2) pp. peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. Blceanu 1688 începe cu 1629. Cronica Nicolae Mavrocordat. 91-93. cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. în Magazinul V). care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. 1699 pân ia 15 Sept. tiri despre Cronica scris pentru loan Const. modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^). proprii lui Greceanu i Poblâceneti. dar i ' cu alte tendine i. Memoriile apoi lui Radu Popescu. Radu. ceeace se Radu Popescu. V. cro- pp. st. Cronic scris de un bucuretean. 5) pp. (publ. când a fost scris IV. i Greceanu pân E la la Oct. Cantacuzino din 1683 8) pp. în alt spirit scris de acela. 86-86. ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct.. 1728. 75-83. 59-60. lui tiii despre Bleni ^). 95-99. care aici ^). — „cronica anonim* e continuare a lui Const. '). se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu. ^). Cronica dela Cluj. p. dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". 6) pp. 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). Filipescu. V. Cronica Blceneasc. 91 nota . cuprinde evenimente pânâ. 66-75. lui Const. Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. continua memoriile. familia Bâlâceanu ^'). dela- 4) pp. Filipescu. prescurteaz. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. Filipescu. reproîntreaga la ducând. 60-66.

. 3) pp.. Cronica expediiunii Morea. care reproduce în întregime pe Lu- descu. reprodu:ând pe Const. 114-16. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^). cronica blâceneascâ. UK)-102. dar ea de a nici absolut origi.o. descriere a Moreii ^).. în din amintirea sa bogat". Cpitanul pân la Constantin Basarab. pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou. când povestirea conicarilor moldoveni. merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!. i izvoarele na- 1) pp. dând i ceva nou ').E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). 118-19. pe descrierea . A doua Cronic a Cantacuzinilor. . pp. partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal. E scris de Constantin Vtaful. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII. afar de sfâritul dela acesta. 119-21. 33 Ia 1724. reproduce mai totdeauna pe Ludescu. pp. iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp. reproduce. 108-1 18. 1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775. pe rând. X. lui Schimbând forma. 101-2.. ne istoria noastr: Brâncoveanu. 6) 103-118. care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. VIII. . din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial. e pe fcut. Compilatorul. 4) pp. scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . care nu a luat o apr . nal. Cronica ambelor Principate.. . un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. apoi pe Stoica Liidescu. E o cronologie iar dela citate. 7) 5) pp.

lceneascâ cea de sub solid. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). Cpitanul ^) c) Axintie Uri.34 rative. pe Const. Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. 3) pp. cronologia critic. 127-29. 2) pp. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat. Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat. Pentru domnia lui erban Vod. 129-32. Cpitanul. Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale. Grigorie II Ghica. sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. 4) pp. Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. Cpitanul. aa zicân J. Cronica lai Del Chiaro. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino. b) — c — :a fost. cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. Popescu. Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. 123-27. autorul e leesc" Nicolae Costin. une ori dând tiri noua cronica bdela el. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. Explicaia a subt erban Vod i Const. 121-23. a) XV. importana nici pân astzi '). Româneti i voina acesteia 1) pp. cuele cderii lu' Const. „anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. Costin trimite la Const. . E o XIV. Greceanu. §i-a pierdut XIII. apoi pe Ludescu. are câteva nou Mateiu Basarab. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. dele 1775 înainte e o oper personal. Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). care nu etc.

Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica". dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino.n domnii Ghiculetilor din sec. (4 Dec. 149-60. : întregime pe Const. oficial. d) loan Neculce. e). Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. 2) pp.35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- . titlul i Oradia Mare. o scrisoare a vduvei Const. i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). Bucureti. Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). reproduce ^)." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss. 132-37. Cronica lui Mustea. Cronica al tradus de Iui Aniircs. privitor eveninenteie muntene cele . Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). 139-48. 3) Const. 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). d . Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. 1688). etc. 5 mss. 4) pp. 6) La urm se d 2) 5) pp. Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene. câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp. unele insemnâri ov . XVI. apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu. acest studiu. Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^). 132. din .. . al 3)137-39. Braov se Cronica Greceanu. din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului. XVMl-lea.

o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. Rinari Aliman Galea. lui i Muntenia. titlul . „Studii de istorie . gp. In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol.. soare. Buc. . Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). Buc. cu o prefa original a printre idei. 138-149. Felice dei Porri" '). Buc. 2 mss." Se reproduce prefaa. . 17-28.. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce. pp.Câpitanul 2 mss. Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss. 3) 75id. 2 mss. 2) 75id. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete. titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. ca nele rpeasc. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one. Apostol trece în fata lui gustor de pete. titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. 1899-900. 2 mss. Partea a doua de Petru Rare. pp. de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft. a lui Vlad : din un j. 36 rite reviste. cronic a Cantacuzinilor. Buc. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei. Buc. face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea.. IV Bucureti. Buc. losafat i Varlaam". i Const. Oradia Mare. In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft. 140-48. . al In indicându-se cuprinsul crii. titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. s Cpitanul 2 mss. . care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole. Oradia 3 mss. se reproduce testamentul acestuia. : .. Oradia mare. pe loan Ocieski. . damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti. 1 1) Cronica Moreei. tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. Buc. titlul. s:riitorii notrii din sec. Se Const. 1) Clteratura fi arta român. Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. . .

. mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. 30-34.'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug. . Nagni. petrecerea. . 401-4C7. 8) pp. 9) pp. 25-42.. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia. 40-41. . G. 3) pp. 3) 76id. pp. La urm se reproduce un act de danie a '). pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud. 25 30.'^) o scrisoare italian din 1847 . 6) pp. 10) pp. Callimachi (1769J i familia acestuia.. 34-5. Meucci (1804). Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri. : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în . terse în erile române (1768—1840). „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa. al XVIII-lea. 1785) cu boierul mare Ban. contractul de cstorie a Iui G. — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*').. 37-40. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu. „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec.. din 'Care se reproduce prefaa. procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. 686-693 4) pp. în Grig. V (19D0-1) pp. i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. 7) pp. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra. Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. 2) /6îd. cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. . acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id. pp. 35-37. Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe. contractul foarte Pan al acestuia (Noem. 41-42. '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788).

. 353-3. 340-351 ragiu aparte. monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. 4) pp. de pe p.. i bibi. 47-49. 53. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc. pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. interne (1634-37) pp. vom ocupa acuma.— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". prin adoptate care se re- formele folositoare. 177-180. 1900 pp.. din 27 Martie cf. pp. e. Ml. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti. Const. 5) Jbid. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean. înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. D. regal din Munchen). apoi 42 regete de doc.. Vod Racovi din 1756. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. Pârvan. V pp. 1-46. . „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene. i ti3) OZoua reuist roman. Const. Bucureti. 50-53 : Doc. I-II pp. 51 din 27 Maiu. 1) 76id. 1903-4. laic ori bisericesc. cu dragoste de ar. 749-752. note la acest studiu pp. Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^). asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga. ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). 2) 76id. pp. 17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu. lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. lin o&cFlLu.

încât am ajuns spune cândva eu însumi. cu care. în seriozi- 1) Voi. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii". seriozitatea cu care privete msura rete. acestea se câtig. îmi sunt familiare. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. miragiul înegritor de altdat dispare. vede în numai . limpezete armonia în spiritul meu.desorideia une: lips de gradaie. adoptând ideile sti strine. pp.. fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. în vigoarea contiinei. nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei. I-II (1900). Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei.39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. o dram moral. cuceritoare c i împciuitoare lor. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. din sgomotul faptelor dreptului. un diletant dine. cu ochiul grbit al ttnrului. „Vieaa unui popor. Acum când evenimentele al acestea. satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului". Analizeaz mrirea e o i cderea . nu c — stau la originea puterii. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor.Vieaa acestor dou ceti oper de art. Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17. . cultul la pentru lucrurilor". — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri. o risipesc. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. nici bogia.i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. Aduce dou exemple: . pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului.. îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice". în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate. începutul vieii lor intelectuale. când prin studiu mijlocul lor 'interes. Confuzia izvoarelor se se desface fier. a unei aglomerâ-i umane. cu acea convingere pe care la tinerii. organ'zat. Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare.. — Roma i Atena'.

trind. apostolatul. mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta. lui unul caredevie un om ca toi oamenii.^/a forma. s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este.. tatea vieii. prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. Ea însuînc dac avea credin. tulbu- rat odat. mutar. 373-76. nu e numrul. ci y«s//7/ca. pân ce nu se întâmpl aceasta. XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec. ci : ea printr'însul".^ Dar cuvânt cald i sincer. nici organizaia. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat. Se poate si ca. unul care sanctific i profit astfel.. picioare societile complicatele cldiri pe se razim. i zice: Ceiace tine strâns. nu se restaiornicete. • lor". Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. la universal" ') pune faa in faa . Se ooate chiar propria-zis. — el pentru dânsa. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari. ne asi- gura In viitorul. c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. ascultat urmat. în probitatea i aceste . al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. . linitea. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. lupt pentru adevr i i. I-II pp.40 muncii fiecruia". cineva apare i rspândete o care se clatin. prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. vei zice „De ai avea credin cât gruntele de . da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa. XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici. social mai bine. prin politic. ideia. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin.. religioas. fdeile în istoria istorice. De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate.

într'o form simpl.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa. GObl." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. Socecu. de par. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti. încheie: „Aa.Viteazul Blcescu. 116. Greelile . vezi (I9v)0) pp. greelilor sale. se sfâri Mihai Viteazul. o crim util pentru Imperiali. fcut? — sale. din amintirea trecutului fr noroc. care întreine viaa într'însul. „spune pe scurt. Szadeczky. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc. ci. 113-116. oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899. dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc. i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^). s ori realizat. s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. 2) pp. mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti. :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi. care formeaz corpul lor. care se bazeaz 1) Budureti. printr'un omor. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. IPX)." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii.41 nou dreptate mai echitabil. alese printre cele riguros exacte. Xenopol. tip. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia .4) aceast carte. 3-110. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . singurele fapte caracteristice. ideia ce vrea e ideia realist. 1900 p. Isus Cliristos. rsrind. Tocilescu." Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). noastr care nu se stinge. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. ediia Acad. Române p. i) pp. tip Bucureti. Canaanul Unitii desvârite a neamului. .

42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. 91-164. 8:* 5)pp. tabla numelor pp. 7) pp. ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^). 377 79. 274-77. 278-96.comercial a Se trece la celor dou ceti. ca i a. cronica cetilor. 18— 19-lea. 196-242. marea raielelor 1550 înainte. 301 334. 381-413. 6) pp. etc. înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. 270-73 II) pp. ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras '). Adaosuri preioasepp. fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^). italiene. In prefa arat istoria extern politic i economic. 296-3)1. 13) pp. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti.. în sec."^) 0489—1759). tO) pp.'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5). 12-22. expediiile de 'O.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572). I) pp. 165-95. povestirea faptelor. polone. 2) pp. 60-90. 9) pp. 3) pp. care e terilor române. 243-269. obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). 12) pp. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu. cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice. 4) pp. Indice bibliografic pp. tabla cuprinsului i cronolo- . 334-51. 355-76. informaii inedite. 23-59. apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2). Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui. XVlI-lea. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571).. aezarea Ttarilor în Buceag. ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc. Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^). pp.

interne. proveniena lor de arhive pp. 3) MX. pp IX-XCI. ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). regete de do:. apoi lui muntean i moldoveana nainte. regest despre Vasile Lupu (1634). al. Intercalate sunt 192. CLVl. 843 nota I se d 9) pp. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. germane. JO) pp. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p. CVlII-CXLVlIl. 16. 1) Bucureti. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la . 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). dup 419. . Române. tab'. 2) pp ediia Acad. dela Petru «Cercel. pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. austriace. Ion Camârasnl 8) pp. 415-418. '> cetii CLVI-h -pp. Braovului din Hurmuzaki—. tip. 843-883. 98. 38. XVI-Iea. 257-8. sec. 783-842 scrisoare româneasc a lui . i bibliotecile italiene.Vil . 6) pp.43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. Petru chiopul. XVI-lea. XCIX-CVI . se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. Rom pg 'S09-I-XLIV. Socecu. 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5).X). i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). 6 ilustraii care p-ivesc cele 19. 266.â dela mnstirea Galata . indice bibliografic pp. cu vaste informaii inedite. i>a CXLIX-LIV . 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul. 575-779 p. •voi.-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene. a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol. Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575. apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). CVI.a doc in mod cronologic pp. 7) pp. 5) pp. ip. care se paginilor''). 1-572. 4) XCl-VI. 699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi.

tip. e totui incontestabil". 1900. 2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti. o conspiraie de demult' ^). dup 1613. prin acestea regete. i la- pp. Dilocaliti. Importana lor pentru dau întregi .i Citerare. neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab. pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi. tabla numelor pp. Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic.44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi. faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli. 154-62. AutoruL conjecturi de istorie politic. 27D-7X .. o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare". ') continu în pagiscri- naie acest volum. artat. . în. Socecu. XI din colecia Hurnazakt'. l-XUV . provenien ardelean. adec documente de cancelaria dom„de danie. in faximile la urm: ac- Irina 17/27. cerând ca el i împratul Neacu din 1521 . 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. b87-9C9. XXXIV (1900) pp. pentru a cuprinse în corpul voi. întrire i judecat interes politig. pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor.XI tronul din Hurmuzaki. câteva rânduri din Bucureti. de care Se afl primite aici prea târziu.. dar înainte de 1620).din i cuprinde 386 regete .. pp. vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer. e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa.câteva epoca eliberate soane Domnilor.. „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar. tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian.Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg. ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-). de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60. ci numai mul neasc. 19(X) pp. 1) Bucureti.

-tl. 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft.Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^). 1650J. : 2) Pârclabul Furdui. sa din pentru ocina Toceti (in. 962-9i9. 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548. sub Domnul de-a- cuma. dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar . râvneau stpânirea Terii Româneti. meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc.. baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^. Tecjciu). din tefneti neputând plti cu bani un c.. se studiaz. V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii. p. 1) /6id. loan prin- cipele Ardealului. 3) 76td. Se amintete . a lui 1654 ctre Ke. 1613. nepotul cronica- rului (c. cu lmuriri asupra familiei Ureche. prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr. 1612). 2) /6id.. nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine. 926-28. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^). 8 Mai 1587J care ('Cm. cci ara i ei sâ prpdesc '). doc. a doua din 6 Febr. satul Tecuciu". pp. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. 4) 76id. pp... 45 s 1) nu-i uite.Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. pp. pp. 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*). martori sunt câiva ofieri de oaste. . c d d un zapis el (c.. 616-523. moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche.C8tastivul clrailor de dajde din jud.

Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni. XXXV 191. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. f Iulie 25) -). i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. „O contribuie ia istoria Mihaiu. vitoare Ia istoria 1) 76id. 149-61.. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. nobilului Nicolae Blagaj. pp. 6) pp. 4) I6id. — Activitatea din biserica Sf. care arat c epe la . 3) I6id. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. 285-6. documentul din 22 Apr. Cracovia. p. (1901). „Luzruri nou epe" ^). Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române.. 5) I&id. . mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe. 2) I6îd. Moldova Muntenia Studiul acea vreme. 330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). 1460 povestete „în chipul cel mai bogat. 324-52. vedem numrul în româneti din Ardeal. pp. „Relaiile nou.— „Un document dela Iulie 1562^.Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite.46 II. „spart" de Sinan Despot'' f Roman. 94-6. Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab. 1 „O mrturie nou Basarab Vod. în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept. Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit. O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov. 595. Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe. pp. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. 1475. pp. 324-28. din ora... în istorica din iui 1901—1905 '). 391-419.

registru (24 1792—4 1) 1805) /6id.. Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena. 1101-1137. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?). Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^). boieri. 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept. p. în 1400. asupra luptelor dintre '). pp. pp. 1001-9. 1123-5. apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^).. „Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine. 8) pp. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. i actelor "^). — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti. ilfov). pp. artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. de alt ordin cu clugrii. — fiul lui Radu erban. 999-1039. Elena sta în satul Pântava (jud.. 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei.810-12. 1126-32. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. 1117-22. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua. 3) I6id. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc.47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. 9) pp. pp. 1132-37. 10) 1101-116. 473-76. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^).. 6) pp. 2) I5id. pp. 7) pp.") scri- soarea Filaret (25 Sept. rude domneti i dregtorii **). alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662. . Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i . 5) pp. a unor boieri munteni scrisorilor Ian. legtura cu toate cunoscute mai înainte. 383-4. Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare.

XLlV+î8J. 6) op. pp. cronologia tabelar. pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. 3) 2) pp. 12) pp. n BucurcFti. '') . 4) pp. lui 173-16. tip. III-XXIV. „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). 5) pp. testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el.. 41-59. se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie. tip. Minerva. 155-70. ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) . italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român. Minerva.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. dar plastic icoana a vieii curte. Cantacuzino la 1677'^). 85-101. pp 3-37. XXiV-f-174. . In prefa. 51-81. 48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. 1901 pp. 15) pp. ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. : i „Istoria Terii periul studii Româneti. Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. 19-40. 1901. 13-18. 1-12 14) pp. 7) pp. '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13)." ') In prefaa dela -). 13) pp. 1690^). 9) Bucureti. 10) pp V-XXXiV 11) pp. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). XXXIV-XLiV. tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714. care a fost scris pân la Imromâno-bulgar "). 8) pp. în 105-15.

genere pencoloare rilor române. de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite. francese. Acad. nemeti. . Pe larg despre Cantacuzini din sec. 6) pp. cu moderna. a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. 4) pp. latine. 1-320. 5) pp. 323 28. Minerva. Gr. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i. care e o însemnat contribuie trecutului nostru. studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. tabla cuprinsului pp. care avea o alta concepie. N) pp. privire sigur. 3) Bucureti. cuprinde italiene. rostul lor. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena. scurt despre cei din sec. 351-54. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). 1824"). pp. p. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). 36). se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. Cantacuzino. Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp.XLI. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice. 331-33..'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. povestire. al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino''). 9) pp. I9()2 7) Bucureti. Veneia) din 1453 mare parte. sate i alte localiti pp. IV abc-fCLXIll. 355-60. Rom. opera capital a totul lui Constantin Stolnicul. CLIX-LXIII. deo(din greceti i româneti. diferite. etc. 1901. milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849. Minerva. 6!)-179. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729).— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). 4 . indice de moii. tabla 335-49. CXLIV-CLVIII tip. desteri. 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). tip. 2) 6V69 XL-CXLIV. Bibi. legturile. 10) pp. V-. cum se Despre Cjiitacuzini ^). înrudirile.

bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. .— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. 1902 1-362 se 2) pp. Ghiculetii. Filipetii. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). 204. 49. zice lo'ga. 19J1. 340. dau mai multe table genealogice pp. . povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. Mavrocordaii. traducere sau s'au original. 9-35. XI+565. Vaate. 3) pp. 206. 543-57 tabla numelor de fa559-65. 363-422. lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. ale timpul rzboiului c. acte altfel. tip. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. pp. se ltorie*^) i. Minerva. 52. însemntate. 6) pp. 5) Arad. 292. 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). etc. generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". 423-542 milii pp. i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. Se 49 de corespondene. 7) pp. Creuletii. 4) pp. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. Brâncovenii. ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. 32. e i aflat. pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. 37-48. în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). tabla cuprinsului pp. tip. . fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. i Cantemirii ^). Tribuna poporului p. „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^).

arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) . povestirea pe lui. 1901 tip. se cere credin i rugciune. 12-15) Bucureti. 5) pp. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. Mihai.127. 31. mai adevrate i sincere. Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag. ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. mai simite. cinstit. Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit. dreapt. din inima unui suflet de poiet. Minerva. nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului. etc. spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i.Neamului Românesc' 2) pp.51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. 24-31. ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile. 3) pp 15-24. De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. . nici o ur. ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. ^). i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. 4) pp. am scris i simit. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. p. 127 (= bibi. 5-15. se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi". la muli pentru care . i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. . în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. . ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie. a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului.

XXXVI(l902). 1C82. i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz. XXXVII.513-21. 1073. 611-33.. Alexandru c^l Ru i Aron. cel puin acum. cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. pp- 1-15. ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. 337-50. 1073-82. 233-44. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas. 1-15.pp. ar fi sâ ne uitam- pe noi înine. Putem naional. 3) pp. pp. 416-33.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna. XXXVII 136-152.67-74. 975-78. spera. 6) pp. 337-35). 975-993. 611-33. 67-74. . apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod. sâ prsim menirea noastr. voi. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip". stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul. (1903). o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o. 5) pp.^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. '). . 136-52. ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn. i voi.513-21. S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. 4) pp. lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. 978-93. parte numai. 416-30. în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul. 2) pp.

/// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). 327-414. Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692). —i dela Domni — — 1788). XLVII-LIX. p.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci. i volume din impozanta colecie de doexterne. (din arh. 1901.^) în introJucere d o expunere nou. . 501-531 14) erata tip. 536. istoria ca- tolicismului in principate pp. 226-272. Bucureti. . Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum. Documentele sunt însoite de numeroase note. care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei. I. — 1847). din ") a!te 40 doc. Soce:u. Socecu. 78-225. 9) pp. 13) 8) pp. tip. 6) pp. 1901. 7) pp. III-VI. Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi. catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. . p. cu pri- 1) Bucureti. 1-53.•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc.iiui Mol- dova (1662 bis. Bistriei la pp.") (din 195 docuarhiva în italiene bis.^) 50 doc. pp. 21 doc. 2) 3) pp. 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). dând apoi 2 acte din 1384. 448-61 . tot Ia catolicismul arh. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^). pp.'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). 415-447 11) pp. XLIX+536. 273-326.'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine. 54-77: 10) pp. 4) pp. pp. E vorba de „Studii i ducumente mânilor '). IX-XXXVIII XXXIX-XLVI. mente. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. 12) pp. tabla . Prefaa ne arat se proveniena documentelor. 5) pp.XXXI+1C4.

3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^). o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). 5) pp. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). ^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . 30. izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433). ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D. 10) pp. 6) pp. 74-5. 8) pp. 31-33. 13) pp.'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. . 22-29.'*) prefaa lui Simion Dasclul. : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita. 12) pp. i 2 acte (1667. 3) pp. cronica Tudosie Dubu. cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll.^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721. '-) note despre Koglniceni (1780—1825).") •(1743-180U. etc.M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich. pp 71-73 . 34-37. 38-45. 12-21. 16) pp. documente din 1694 — 1728. I) 23 d^c. Fotino. 4) pp. 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod. Istoria -). 66-68. 9) pp. începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). 46-59.. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). 1-8. 1743). '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90). 14) pp.') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. LXVll-LXXXl. 60-65 15) 7) p. 2) pp. lui 1. papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în .*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). 69-70. ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777). o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524). LIl-LXV. II) pp. Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540). Zapolya Muntenia Ia 1522.

205. cccxvi:-xix. 263-4. oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou. Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). 106.-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714). se 12) pp. Gavril Bethlen (1613—29) '-). I) pp. tip. ISI. 93. 3'3-3C8-lO. 224. . mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete. dau 126-9. l&S.xtrase de acte inedite 73. principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh. 291-2. deze utilizate în prefa. 116-9. 313. GH. 211-12. 80. 76-90. 15!-2.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799). 16) pp. lSJ-1. IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou. 1803)^). Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). 4) pp. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). 200-1. CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . 6) pp. Gh. 13) pp.Bocskay (1604—6) 'O). Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. 3) pp. multe e. II) pp. '°) o incai ctrâ de Eder. 84-5. Voi.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21). lui 195. Socecu. Bucureti. 145-6. 9) pp. care se întemeiaz 2) pp. 99-lUO. 14) pp. pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor". LXl-CXII. CCXXViJl-CCCViii. 16S. 15) pp. Rakoczy. 101-104. 5) 5) pp. 1902. CCCX1X4-343 10) pp. 189. Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800. il-XLIV. 91-2. 94-96. act despre de Alecu Beldiman. i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — . jn XLIV-LXI CXlil-CLX. prefa notele pag. 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. 112. 96-98. Aa se studiaz pe rând relaiile St. 7) pp.^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. Stolnicul Cantacuzino (1707). 67-8. 162-4. 268."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). pp.

24). index de lucruri dela voi. (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p. Hrizea vel Ban (p. i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. 2) In faximile isclituri i (pp. Constantin erban. ungur loan Neme (din 1652 dO)^). tefan. Vasile Lupu. Radu erban. i nobili unguri. Gapar Gratiani. arul Alexie Mihailovici.'') 97 scrisori tracu-Vod. etc. ambasadorul o- i Cops. e interesant s vedem 1) pp.'. Ghisbrecht dela Basta. biserica lor -). româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh. IV . Logoft i p. 1902 pp. Constantin erban. 263-78. negusturi. (pp. boierinai. 111 i IV pp. Mitr. (p. Moise Movila. Duca. tefan Lupu. Gheorghe tefan. Ghica. 129-262. 58) Constantin 114-29. pp. 7) pp. Gheorghe tefan. etc. loan Bethlen istoricul. Ghica. Radu Vistierul (p. Emeric Tok5ly. 4) pp. dela voi. Gr. . 1-14) . 49). 5) pp. 23). Mateiu vel Vod i (p. Safta vduva lui Gheorghe tefan. 112). Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. Vasile Lupu. 1055-6. Gh. 28). Mihai Viteazul. 250-317. trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). Gh. i ali boieri. etc. la voi. Apaffy. IV pp. voi. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu.ieltuiala Ministerului de Instrucie. P- Chirii Lukaris. tabla cronologic a cuprinsului . 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603. 1-102.— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . 108-14. erban (p. 321-26. 30). landez Haga. i ali boieri Braovului (1638 5) — 41). tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). Dabija. 111 pp 339-41. Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p. Rakoczy. Constantin Cantemir. (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. p. 111 319.. 1611) Vod. 342-45. apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. Mihai-Vodâ 3) pp.

arhivele.^opiniile sincere" ale autorului. . p. care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. numai un obiectiv istoric al trecutului. 191. L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi. XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec. 61-150. 1899'' ^) .). cu faim european. â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. IV pp. Bucureti. 3-142. 217 (extras din 4) pp. care bibliotecile. Ateneul român. 5) pp. orânduire. lorga. Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an. nu e tului. api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru. ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. 6) tip. 57 în ce condiii lucra un ani. 142-2(9. ''). Bucureti. tie s rmân i neprtinitor. pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. i La teatrele'*). pentru copie. l899j tip. dou studii de o extensijne 1) Voi. muzeele presa pot fi ''). „La vie inttellectuell des Roumains en terii. 219-217. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. L'independance roumaine" pp. istoric român.. Opinions pemicicases d'un mauuais patriote. 2) 3) po. legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii. adnotare.H. aceast chel- tuial nu întrece. Universitile. care aduc descoperirea de izvoare nou. sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal. sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" ').

colile de ora i rurale. 175-264. Retiprit în Cuulnte adeuraie. Bucureti. cu de idei i aspiraii bine definite. critic Al doilea studiu de proporii largi. 207-12. i evenimentele din 1821. în aprarea vechimea vieii economice. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. 1848. literatura. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor".oamain. l zice: In (unirea) i arat. .•') doctrina : naional proletarul . 12) pp. cu calmul adevr. Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. educaia stu- ar i strintate. 10) pp."^) în tipurile evreieti . crile de coal. 54-227. 5) Retiprit în Cuuînte adeurate. 189-96. 8) pp. 240-46. în sfârit. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat. etc. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. 4) 6) pp. ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor. desvoltarea i fapar. pp. 'Un proces de desnatlonaCisation. un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social. contient. etc. 302-11. roumaine). 2) pp. 1904. rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. 106-201. A.'-) 1) i Evreul strin aezat tip. vieaa social i familiar. 11) pp. sau. pp. în critic clasa de sus. 3) pp. 7) pp. 281-302. rnimea-). 265-311. Sturdza i rostul cu*). antisemitismul nostru ce . ^) Evreilor Mol. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). Minerva pp. 1902 tip.58 mai mare. despre efii liberali i D. 213-39. i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. Bucureti. 202-206. 9) pp. 183-9.

s se amestece. ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. recensiile întinse i necesare. 250-61. de sigur nu spre mulumirea noastr. 1) 2) pp. Romantismul istoric a creat muli lor umflate. ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. exclusivismul social. i când vei fi Români'de lege mosaic. învai i diletani preteorii tenioi. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul. al cror glas a a- — unei direcii greite. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific. au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc. s reprezentani. „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. ar putea-o face o a limbii. ci portul. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. fel pmântului nostru. ') soluiile curente i 2).59 la noi . zicând:^) Pregtii-v prsind.. 2()l-e4 .. mai ales limba care nu e mcar a voastr. nu legea. în evreilor armctâ. S'a ajuns faptul. 3) pp. a reuit.. pp..s/z-/Vz/". aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora". paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor. anumite s condiii foa-'te aspre. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. i ce garanie ar putea prinde mai bine. Cercetarea ar instan judectoreasc. cunoaterea desvârit gsi un om de meteug. pe care îl munca sa obiectiv judecat. dar . Iar dac din în nu se poate. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine. cu care n'are nimeni nimic de împrit. în locul creia se puie. Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit.

233-4 . cete aseriunile nebazate. 214. 155). . activitate de critic istoric. ar s spuie cele ce au fost. zilele albe. XXXIV (1900) pp. 394-418. i nenatural 5) . As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om. 49-54. vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. s trebuie povestit istoria trecutului nostru. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. 52-3. 222-236. 71-77. 54-58. un alb btrân de 2 mii de ani. amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere. 132-167. Urn-. 3) pp. dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. care. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. 5C7-11. Bucareti. în!ocuindu-le cu altele solide. 6) pp. . întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. 5) pp. terialului e fr sistem ^). în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee.60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. face o recenzie poate prea întins. gloria 1) Conuurbirl Citerare. faptul rmâne câ- i bun. 2) pp. 394-418. de un om i o cu talent sobru. i are un stil banal. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" '). arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). 4) pp. pp. se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga.rete pagin de pagin. 2C6-36. când fr s marilor simt. nu tie grecete *) împrirea ma- c . Tocilescu. 44-77. Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. nimiGi. discret. 133-36. 507-11. zilele negre. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale.

O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare. veacurilor. . Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc. 2) . arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. Cine o va scrie?'). în care prezint într'o arat defectele crii. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. Minerva p. 'CociCe. 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub . 766-8. 58-65. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. I. 1933 pp. 161. pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. 175-86. Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. neavând informaii. zilele-i nenumrate. în limba francesâ.61 :' umilina din care s'au esut.scu ediia 2-a" a operelor sale. III (1901).Cum face. i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. 735-37. 359-62. cei legi curente. 474 lorga rectific ." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. 172. 167. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid. O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz. . „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. pp. 164.. 7bid. i rspunsul Bucureti. 1) SmntoruC. i unde trebuia suprimat. (190U) pp. 1900(1). tip. 1900. 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . 305-12 lorga public . 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. p. care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. 61. Qr. 718-20. Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp. Mircea Ciobanul) 3) . 170. dealungul . 7o2-53. %oua reuist roman. n-rii 158-9. extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti.

Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). 93-6. lorga face din nou o cercetare a crii. 228. 7) pp. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900).cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii. aduce înainte familie . 435-443. 324-32. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. 324-32. aducând i dup arat Iar defectele. rectificând aici unele greeli. 5) pp. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. meritoas. 1133-41 8) Ibid. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român.369-79 3) pp. 326-40. 435-44. 626-41.. Ibid. critic dou Doamna Despinc. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice.^) 2. sub titlul „Un 1. 128. mânii . pp. 130-26. cuvinte ^). . Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu.. 671-2. greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). 369-79. XXXVII 6) pp. i îndreptarea. (1903). de data aceasta mai subtil. au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou. care sunt rele. III (lOOl) pp. 4) Conuorbiri Citerare. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal. delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal. 183-90." analiza crii. bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu ").62 gâtit-o i urme în moravuri. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. p. lipsite de orice temeiu. 1904 (XXXVIII) p. XXXvi (1902) pp. 1132-42. lui Tanoviceanu despre ce familia Bants. 2) pp. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial. fr de lucru.. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic.

în în aa Apus. 66 1. 1. 104 128 110 135 167 n. 2. n. pp. Socecu. 3) pp. 74 105 o. avem lui . Bucureti. 2. n.. 133 162 1. fel cum vorba la pân atunci nu publicase. 49 n 4. 1. XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). 24 n. sec. 2. 207-34. diferite XXXIX -f. 115 n. 2. tabla numelor pp. 114 139 1. 82 n. „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. 213-222.63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici.223: In fruntea voi. mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. n. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. n. slavone al din 1563-75. 2. 175 n. acte din secolul I. n. 2. 154 n 1-2. mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec. 192 n. pp. i neamul su. 149 2. 152 1-2. 2-3. . 2. acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. Constantin Cpit. XVIl-Iea: pp. o. Dar sau fragmente. X\^II-Iea 1) Bucureti. 3. n. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. 103 n. 1 . chipul Iui tip. 3. 8. n. pomelnicul mnstirii Govora sec. manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p. apoi faximile din alte chipuri ale sa. n. 1 . 171 în n. neoîsla ortodox român. 3. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor. 2CX) n. apoi Ludescu i de docu^). 17 p. 163 189 n. ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. 112 138 n. In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). XXVI (1902) pp. n. 1. 2-3. i n. coala 5) din Câmpulung 1669 pp. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. 3. acte din muzeul din Cluj rom. ill-XXXVlII. 1-211. 4) pp. 122 n. n. XXXIX. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). n. 3. 1. n. ali cronicari.

5-6. (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34. aproape toate din sec. versuri 66 de strofe cu cu însem. care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. II. partea cea mai mre româneti. 7) pp. 19(3 PP- X. voi). din veacul al I81ea pân ^). Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. 222-26. 233-4. tip. CCXVyf 6G5 . aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. 5) pp. . 1902 pp. i nou". Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela '). i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. d i ea o po- despru Callimachi. 7-21. '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele. ). Bucureti. 62. 212-3. p. I. la 1848. I. 10) pp. 3) pp. XVlI-lea'O i. VII-XVI. 2) pp. Minerva.XXVII-f763.. unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 '). 9) 8) pp. 6) pp. 4) Bucureti. altele despre Ttari sfâritul sec. 22-51. pline de amnunte scurte i interesante. Minerva. 93-62. stihuri. 19C4. Ghighiu : greceti i Arge^ . o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^). tip. al XVIII-iea.64 Cernica tirbei. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi..

'" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092.''3) PP.321. Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc.H) pp. Române. 12) pp.65 Callimachi. 9) pp. ")pp. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp. 3-76. scrisori 4 .^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819). II se '-). 1760-68). faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii. 79-133.S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga. CCXIII ^> PP. XXIX-XXXVill 17) PP.3-38. CXLVII-LIX. prefaa dela voi. si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?. CLXI-LXXXIII. 415-17. Isînn 4k1. gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca. 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p. 42I. XXXII-LXXXVlll.3S7-96. 41. Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835. .6U4 V-XXIX.fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806.1821) -o).")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). Leonardi. 15) pp. 16) pp.'^). Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad. Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr.'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763). 399-411. . 3) pp. 4) 6) pp. din familia Callimachi i agenii Giulianii. 42 de ambas. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c. LXXXIV-CXXV. din bibi. saxone din Dresda. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61). 14) pp. 7) pp. pp CXXVII-XXXIX. ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp.

din Iai.--^ . începând cu faptele pp. 391-98. 231-384.gas (1797) adausuri p. pp. m c sate i preoi din Ardeal. . din ^) la ( 1 extrase din coresp. dac nu la biruin. polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove.1902pp. Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59. i doc. întâiu in 9Coua C. 161-220. Bucureti. 575-91. i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. 4) pp. s se razime care istorie Ardeal. 3) pp. suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-). • .. 2) pp. de Rh. tabla rare neologisme pp. 55-60). 761 anexa . ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. 6) pp. ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). expunerea. 387-554. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. 5) pp. de bainte ^aBerlin) 764-69) '). 595-611. V+349 (publicat 343-52. 7. r^oU romOna^ Callimachi. tip. IV (l9Cl) pp. erat i dedicat 10) .30 Varovia phorin. pp. Gobl. lui Alex. muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. 441-50. prusian — 39 extrase din corespondena A. 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. 134-157. cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™. 561-72. Vod 27-33. 8) pp. numelor pp. 223-28. V (1932). 7) pp. onomastic pp. 369 ^). . 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc.^. 5-86.

347-9. In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. preoii i totul certele confesionale. Klein. din banaara Haegului. Tetru 7'. ca istoric^). Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie..-262. i la p. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. 313-346. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). P. dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. 12-88. Muntenia. Socecu. 5) pp. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). 252-312. 34. I9J3. tul Românii din Românii din ducatul . f^) Bucureti. P. Buciunml. protopopii. Severinului. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . public o not italian inedit din 17 Maiu 1769. 3-5. din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului. : 67 cu Roma. . 971 nota 1. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. 9) pp. Magazinul l)PP. 20. tip. p. 6) pp. pp. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. 2) pp. lir02 166-201. Aron i . bazat pe tirile tiprite i inedite '). de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. aron. ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. episcopul ortodoxs vldiceasc. Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. Trompeta Carpafilor. „Note critice ^). 7) pp. 89-166. : — Orâtiei. 3) pp. (XXXVI). Cohalmului. din Tlmaciului i întemeierea Banatului. cuprinsul pp. Sighioarei.

5) In <7'nnos tui 1-11. . apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. Leptiirariul lui Pumnul. Sturdza. Lâu- rian român. Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh. Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). Ureche. Istoria i'HuAlui. 42-50. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. 1903. 11-30. Ureche. istoric a acestuia ediia Letopiseelor. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi. artandu-se vaal doc. punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. voarelor istorice. 42-51. Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. Bucureti. 61-66. Kogâlniceanu. 10-25. Arhiva istortc a României t Tralan. 70-77. Ist. Acte i mente istorice. La început. 3) 25-29. Revista pt istorie i fii. Toate sunt certefulescu din Gorj. studiu de acela fel. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei. A. studii asupra limbii . Romaale aceluia. 4) pp. care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor. 13) pp. michisedec. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. Boliac.^) Uricariul lui Codrescu. lui : Traian. Sion Papadopollui ale lache Drghici. . despre colecii felul iz- despre arhive. româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. 5-10. Academiei române^). . Foaia soc. interne. 12)" pp. M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. A. 9) pp. : V. 11) pp. Cronica ItiiHuru. Cipariu. 2) pp. Soleai i ale lui Alex.^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. episcopul Melchisedec. de Tocilescu. 29-32. 10) pp. 77-79. PP.^) cele doc. etc . 66-70. biblioteci i private care cuprind documente s). V. 6) p. despre „Arhiva româneasc" . Q. 7) pp. 14) 79-82. Erbiceanu. 8) pp. '°) Te\i\e5cu. Menirea i în general. . 30-42. Istoria '-) critic. M^V. D.68 Uricariul lui Codrescu'). colaboratorii Arhivei lui despre toric .

69 blicaiile istorice lescu. 1903. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. : numelor la urm la tabla pp. artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). LXXXIX+1281+XXXIV. care cutreer Apusul. bogiilor. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. D. Socecu. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). Spania. dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . . Ungaria.. pp. de folclore ') manuscrisele lui I. Bucovina. i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. pp. opri asupra multor studii citate. îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. 290-298. 6) pp. FI. al Xll-lea. Comisul Leca. coleciile" '^) privitoare *^. Iii— XXXIV in . Banul Mihalcea. Q. ea singur poate i e chemat întreprind anostru. 92-96. Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. Polonia. Sturd^a". tefan Rzvan. minind gro- solan i. 89-92. Marian ^) descrierea . analizate i apreciate Am fr a n:â aici. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). 8) In 5) pp. pmântului . mai vechi ') activitatea istorica a N. Densuianu. fruntea voi. 2) pp. editri de cronice. un înaintea documentelor. cuprinde nu m'ai pp. Viena. care dispune de mijloace materiale. lui Toci- . Constantinopol. de documente interne i redactare de repertorii bogate. 4) pp. colecia de doc. Italia în diferite orae. 96-98. 3) pp. Raguza. s s ceste cercetri arhivalice. biblio- Acad. i pecetea Mitropolitului Eftimie. 99-101. din colecia ^) editat de Academia Român. Svedia i Danemarca. mare „arlatan oriental". române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. Anglia. 1903. 7) pp. Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. Germania. — Vezi Aron . Logoftul Teodosie. 101-108. 108-119 „?rinos Cui tip. Wolfgang Vod. ai României a studiile i colecifle . 9) Bucureti. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod. Frana. la contemporan. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. Bucureti. 119-127.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

3) Ibid.a lui urate pe pmântul nostru". Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei "). Eftimie (3 din 167! -2). însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. XIV partea Dosofteiu i pp. memoriul ar i I-iu. 4) pp. 2) tiri despre banul . din '). sunt reproduse 1-2). mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. 25=505-529. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: . departe istoria Românilor. 5) pp. celelalte secundare. Cristofor (1574). dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754. Dosoftei (1625) doc. btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 . ist. . 2-4. iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. 16=65-78. 1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). Vod. XXVIII (1906) pp. Cronice. XXVII (1904-5) pp. 2) anakCc 1-2. 34-5. 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. strintate „Subt acest de contribuii. Belleardi despre luptele 1) pp. CLcad. nomne^ sect. i Venedict (1631). dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii. ca culare. documente. c. prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase.: 78 1567—8). 18-35 (acestea 18 doc. Unele sunt de nevoie.

runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . bogat. 24-5. o scrisoare greceasca a lui Gr. Tesalia. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. 4-6.A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') . decursul domnit.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena. în se d în Alex. Vodâ Brâncoveann. 7-9. scrisori. 1-11. 4) pp. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp. dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. româneasc Constantinopol la 1810^). 11-18. dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. Bibescu (18 4) pp. cari din vilegii. 42=99-1 4 . socoteli. cea mai sigur i mai putem gsi. din câte comoar. 6) an. numai 3) pp. XXVI! pp. 20=79-9S. bete mrturiile istorice din Braovul '). protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. : 7> pp. ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. I. 9) Ibid. . ne-au tiat. scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). nom. 19-2U. scris i testamentul grecesc. din . MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). Callimachi înainte de domnie 1738).. 6-7. sect. muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis. H) pp. Radu i tefan fii lui Const. 9-17."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). se vorarhivele sseti pricopiarii. ist. 17-23 veanu. ac. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. p. Brâncoveanu ctrâ Dim. bogia noastr. Cu informaii vieaa lui largi (n. Saii ar- 1) 2) pp. Din atâia vecini cari ne-au robit.

care a strbtut aceste inuturi. tip. Despot. loan Hunyadi. Dan Vod. apoi apoi Btrân (1413). 10) pp.sect pp. China. ^usia 9lsiatic. 9) pp. Petracu cel Bun. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr.. Mihnea cel Ru. 16—24. S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V. niboiuC din extremul Orient. „sinodul din lai" . 4) pp. Braov lui '). . care 1-7. 5) 7) 8) 9-15. epe regele . Viad Dracul.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". Aldea. Japonia. 17 pân la 1762*^). lupta pentru ^). i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). la istoria Românilor'*. Radu dela Afumai. vremea un Iui Lupu ^) . pp. Bucureti. 14—18 . Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. 122. Vladislav Vod. an. Alex. schieaz vieaa lui astâmpr". 25—37. Alexandru. Lpuneanu. In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). 18-183-200. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi. 1—9. Moise Vod. patriarhul Ieremia în erile române. Matia. unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. ac. cltoria lui. Români din Ardeal. Aii Pas. Petru Cercel. 7-9. 10—13. VI i VII din „Studii PP. Petru Rare. Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. Radu Paisie ^). 3) pp. i Ardeal. i documente cu privire 2) pp. 1904 p. Socecu. Petru chiopul. interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). Neagoe Basarab. pp. scrisori domneti i boiereti din sec. . Vldu. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc. în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. Vezi de lorga. Vlad Clugrul ''). 25—42. nom. ist XXVII (1905). 6) pp.

partea I. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. aa V. cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. Nu voiu da firete. am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. rice. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. caracteristice. 2) pp. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. 1903. pe dau nici odat lturi s le fac singur. folos cu privire 1) Bucureti. ! aa de multe. . rspândite pe paginile indice telor. doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare. V-VI. Al cuprinde numele de localiti i de familie. zapise întregi sau în regete mai mult. am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii. Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. formele puin obinuite i tenie — la — . : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. i lipsit de orice interes. Socecu. redactat cu un scop cetitorului asmntor. servindu-li inutiliti. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". VII-t-721. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora.: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). el.

563-94. la diplomei bârlâdene. V-VIl. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. dar n'a prea avut efect. 67-78.. Iai (3 din 1600—1683). de o nepreuit valoare. documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. Botoani (1 sec. despre diferite familii boiereti . face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). 19). de documente sâ le comunice. 17)." aceste indice. numai cu greu i cu pot întrebuina. 1683). Dorohoi (1 1600). 3) pp. din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). : Ureche. Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. 1590). 45. încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. Roman c. care se afl de fapt în voi. i s 2) pp. Chigheciul (1). 594-611. 82 acele instituii i clatine . cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. Bârlad (2). Spiridon lai. Coriatovici . Hrlu din 1653). cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. Durere c publicat nici de pân aztâzi. cu rezultat favorabil. 160C) — 1671). numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V. Flciu (1 din 1642). -relative la Ruset i altele ^) — Buhu. c. la Vaslui (1 sec. din 1650). c. subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc.. i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. i Suceava (2 dine. întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. iai (2 din 1643. 1656). Or1627—8). am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni. 4) pp. Câmpulung 1661). Tecuci (1 la la 1600). Suceava (3 din sec. 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. Ursachi. 3-65. aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. Bucureti din (1 din 1669). p. Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. Catargiu. ^). 1671). (1 c. vorbete despre falsificarea. . dat fiind duire cronologic. nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c.

Domni. . £. Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. Calea. etc. faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . se dau '-). "') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. Mitropolii. fa. 261. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c. Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). 117-166. Varovia din 1538). familia tirbei teli i altele . 311. 690-95. 79-113. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. 9) pp. despre episcopii de Râmnic. familia Golescu. 3) pp. 337-375. 2 din 1778. 13) pp. — 1 1739). Stockholm (arhiv.^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609). 214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc.ximil p. Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. etc. 289-333. 1780). 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. 15) pp. — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. 5) pp. l69-2o7. 678-90. ''). 2) pp. Danciu din Brâncoveni. pecetea Boto- 1780 p. 220-1 6) pp. etc. 4) pp. 695-700. 638-48. 433-55. statului. 625-37. \2) pp. 611-24. 379-430. Zamoyski. 10) pp."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820. ''*). 211-86. 648-78. 1600. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. 8) pp. o scrisoare din 1712 cu 14) pp. 2 din (bibi. 7) pp.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. 1750>. in II) pp. faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. dându-se Cmânstirea Râsca c.

pp.*525-51. P. 1690 1795). 11 48 documente muntene (1601 1820). c. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. 4) pp. 705-6. 7) pp. Jora. 1) 441) i documente din 1682 pp. adausuri p. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". 511-560. erata 8) Bucureti." ' 10) pp. 706-13. VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). 2) pp. volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente ''). Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. 11 documente muntene (1588 1655). 473-507. (p. 713-17. obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti.. Blceanu. Miclescu. 6 documente muntene i (jud. 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. 451. XI+661 i . 73-121. despre oraul Hrlu. 12) pp. . etc. i numeroase acte inedite "^). Pantelimon (colecia rp. 5) pp. 9 documente la moia Ctina (jud. 6) pp. Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). tip. 0517—1890. erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. 1904. — — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829). partea Ii. tefan Oranu. 459-70. 700-705.84 Mihai Viteazul. Socecu. condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). — 1821). Bucan i altele ^). etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). 53 documente moldovene (1412 1847). 11) pp. 721. 551-558. 3-70. familiile Paladi. 8 Voi. Buzu. 3) pp.

familia Cuza i altele ^). 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). — rapoartele atunci. nu se mai poate gsi aiurea cu care. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. 4) pp. 2) pp. 6) pp. Vod Mavrocordat. sureturi.') i notele: schitul mare din Galiia. ale Domniei. el. încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. 558-62. Domn.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). traduceri. judeci. stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. corespondene. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia. 3) pp. . cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn. etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. ^). 2. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5). 1430—1742^ lui i. 3. i cu 112 acte mai vechi din . ceart în tonul cel mai printesc. 455-521. aa de vechi încât gseti. dup obiceiul de . 21^13. pp: 125-179. care. nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. 413-451. — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. patriarhal zile. Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci. amândoi Iai): 1. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". Nu numai atât: legat în aceast condic. Socotelile pe 1786. de i un ârigradean bine crescut. 183-2C6. 5) pp. ci i Grigorie Ghica. îndemn i mustrare.

. în Ianuarie. am- nunte zilnice. Dragomirna. adaus la p. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. . nu Februarie.Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni.Vodâ din lfrl7. cultural am le urmat condica însi. mncrii i al persoanelor. 661 un act dela Radu. dar." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. Putna. Vama. Onofrei. In observaiile generale asupra iui Kozak. Petrui. 607—657. 1742. iretul. cronologic. 592-604. pentru a pune ali la sfârit. 13 armeneti. In o- scos deoparte. documentele condicii. 2) pp. eli pe care lorga tolele rectific. Suceava. Ilie. ReuSucevia. jertfit lsând frazeologia la o parte. 1903) a Dr. Vatra-Moldavi.86 Condica e publicata numai : în extras. Kozak. Prhui. Vll-lX. Homorul. zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". Sf. 4 greceti. I. sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). 452-521. 1) pp. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/). în 'ordine dar i am linguistic. Mileeni. Vorone i Zahreti. 4) pp. care cuprinde „133 inscripii slavone. ^). Rdui. 3) pp. 16 româneti. Sf. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor. Viena. 2 latiscripii neti i 2 arabe. atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. între toric. E. 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu. face o mulime de grede unde Iliseti. Volov. seni. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure. Creciotic. Solea.

72-97.^) 133 doc. pp. muntene (1472 — 1829). pecei ale oraului Botoani 152-55.'^). 351-56. 1904 n-ro S-25. 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec. 2) pp. — 1718). 21—31. l904 pp. 18. 275-305. (1635— lui : i 7 doc. Suceava) ''O 127 doc. gineior: . 21) pp. tiri despre familia Ureche (5 doc. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc.'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). 269-75.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825). 16. Botoânene (1723—1851). — Vasile 2. 16) pp.— : . în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc. Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". 6) pp. partea IU.'^) 89 doc. 9) 55-! 9. 102-121. CCXLIII 1) Bucureti. . . câmpulungene (1437—1822).'"') ale monenilor din Cârlig (in. 12) pp. 22) pp. pp. pp. Dorohoiu). 4) pp. 8) pp. tio.-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc. 7) pp. relative la moia Rotopneti (in. putnene 'S). 16âd) -r 263. 336-ol. 18-lea. Roman din Voi. 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. 368-9. 3-8. Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). 5. 5) pp. moldovene (1432—1856). 121—51 . 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820). 19) pp. din analiza Cernui (2 din 1586. din 2'). 8-21. 359-64. 173-206. 1656).'"') 92 doc. in faximil 3 13) 15) 17) 122-3. 14) pp. Cernui. din 1674 1706). Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. Despre inutului Putna (8 doc. 168-9. — 1619— 1742) 2'^).Η 68. 364-5.^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688).") 12 relative la moia Dolniceni (in. 365— e8.^) 89 cene doc.'^) 2 1482—1555). 18) pp. 97—102 10) pp. din sec. 20) pp. 313-36. a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. 3) pp. din Odobetii Moldovei (1640 —1823). . Socecu. 269-T5. 1606 — 54). 3. pp. 11) pp.'-*) 70 doc. 58-72.-^). 155-64.

extrase din în sec. etc. cele din despre Nicolae Mavrocordat. extrase au uneori noutate . al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. împrejurri. i 1675)'. care avea relative Ia oameni. nemete.88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). Minerva. încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . 18-lea. Tecuci (2 din 1661. Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. 1904 13-16. diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. 61 2) Budapesta. 1906 pp. popular Mip. despre Petru 67>. 18-lea. 1676) 1658)''). Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. . privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'. 1904. 18-lea. VIII. Hotin (2 1581-1655). lorga „O scurt Bucureti. Iai 1604-1658). Neam (18 din din 1726). Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. extrase din mss. Voi. r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury. Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. ci cu altul. p. o „Scurt descriere a Ardealului" din sec.1656). Galai (2 din 1799). cazanii. Novacovici bisericeti • (?). U manuscrise de diferite cri ("sec. n-ro 25). cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591). familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. din 1658). 79 (= Biblioteca nerva. 17— 18): catehism. Sibiu. 264-70 n-rii 3) tip. „Cumania" a Iui Carol sec. interesante tiri despre Români (1788— 92). 359-81. despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^).

srac i a recunoaterii le celor puini.• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. pentru popor iunii publice. tip. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite. pp. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. rugciunilor sau de câteva veacuri). în ceasul de recunotin. în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser. Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire. învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului." O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^). cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere. oameni. cci pu- terea lui se rea. în putecare se pstrat în scrise. clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. 2) pp. mari ale trecutului aduc. 7(il. adaug atunci. 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. de care am vorbit mai sus. . aezminte i fapte a acelui pomenete. 1904. mai simite i într'o limb mai poetic. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). I) fapte. fr o ediie Minerva. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. 62-269. unde arde morii. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. . care zugrvete. cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul. copilria." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii.

gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. etc. etc. în literatur popular i panegiricul lui tefan. ^). Note in de 378 pe pp.. 156-8. tabla numelor lipsete. ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate. în coala literar nou. 3) pp. în care „gsise poporul român. lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). 374. 241-2. tabla analitic a cuprinsului pp. la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. moase. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. 2) pp. cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497). pp. 351-3. erata p. 1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia. de ex. care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari.! 90 înaintea ochilor notrii. 1) 1) pp. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-). cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. 317-50. 2) pp. La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. 242-3. 1474. 355-72. 273-91). numr p. 3) pp. 295-315. i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. . fr nici o trufie în faptele sale. desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. rspicat i graiu.

dureroase. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-). '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. toi. 11) pp. 14-25.<0. 5-13. . 65-lUl. P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^).9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. Bucureti. îndreptat i îmbogit. înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. 4) pp. Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S. moldoveni^). impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck . 757-50. Minerva. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. care cât acele lucruri roman trist. VI+273. 25-123. 3) pp. 725-6. ic) pp. tip. 52. locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. tij. 12) pp. No. apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. 321-8. 1905. aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". 5) pp. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^). 29-52. un Domn nenorocit i familiei sale în exil. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv. 259-64. a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). pp. Voi. 2) I (18:4). Doamnele române Bucureti. 39-40. 9) pp. Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. 295-9. 220). 6Î-62. documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim. II pp. In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). pp. 3-V9. de scene mictoare. umanitatea unui „e un roman. 6) 7) 8) pp. trece apoi la povestirea vieii acestora. Bucureti. l£05. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". p.

ale caracterelor. 105-137 .92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. pp. 1550).cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc. Lpuneanu. Pe larg despre moda bizantin. apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux. juvaere.0 4. a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. Despre îmbrcminte i locuin. a lui Mihai Viteazul i Radu erban. 18-lea. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu. ale dovei. Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. moda bizantin 1. Ici i colo. lui tefan c^l Basarab fanariot 3. i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. cel Mare. Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. Doamna lui Petracu cel Bun. Mare. Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou. 1774 înainte). asupra (sec. Milita lui Neagoe. Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica. se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare. al 17). prvilor i suferinelor acestor Doamne". Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. portul moldovenesc pe timpul veche. trecutului Se precizeaz deose1780. pânirii ceremonialului constantipolitan . : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele. isofemeilor i lipsa de originalitate. beiile. Primiri în audiente la Domni si ospee. Boboteaz. locuine îmbrcminte 17-lea. lui tefan .

Bucureti. . alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . pp. primirea solilor. Armeni. pp. Glieorghe. misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni.nilie nunile. curii i la boerimei noua ptrunderea . Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. studeni români pentru plcere lanti. 1680. cltori. Se cum influena bizantin. influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. 193-222 3) Bucureti. Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. din aceiai epo:â alte . 249 . Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. distraciile petrecerile fa. în- vtori de limbi. Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai. apoi preceptori. plecarea ei. evrei i bulgari din Turcia (c. srbtori la ale curi : Sf. ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga.. polon. rzboi cercetarea erii de : preumblrile. Domnul îmormândin Eu-) trile. Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. 3-27' 141-189 tip. petrecând în lux în i risip. sfinirea Vldicilor vântori mari. soli ageni strini. 2. pp. etc hramul de bisericei. traini: i frumos. 18-lea în i începutul al 19-Iea. Sccrtip. 93 Pastile ') . II ^) meteug cele de cldire al Românilor. Socecu. o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". Paris : i Viena . sfâritul sec. în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. vesele . Unguri. despre pribagii români . Nemi din Galiia.750). Voi. 1905. consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. Germania. în Greci i Bulgari lor aici . care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. i Dinicu Golescu. 19J2 Independena român 2) pp.

. 5) pp.. deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. pp. prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. 7) i ivirea. E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881. pân la 1830. desvoltarea diferitelor trepte boe^eti. de vârst parte din ce deosebiri de fire. însemntatea boerimei nostru . neascâ-'naionaiâ. 87-109. 6) pp. vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. 49-84 3) pp. ce are de preoi pe cei mai mari. Desvolt 18—19). desfurarea eveniprincipate . atrgând (19C5) pp. 113-142. Bucup. Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. — Ideile conductoare în ideia cretina. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei. Arat originea. boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. pp. publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. de bogie. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. 143-168. Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). Un ora românesc: Botoani. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc. I. reti 1904 1-VII. mai buni i cei religie.^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român. 6) Farmacia erile române. 4. 3-45 . i sunt adic a cea. mî'nesc. 173-8?. 2. suferin. 4) pp. CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). vitejie i cinste.94 viaa poporului roortodox pe la 1700. N. i cum aceste hotare au fost schimbate vecini. 3. con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. mai presus de situaie. Ros- boerimii noastre.Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor.

prin lespezile scrise ce acopr morminte. 185-220. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf. 11. 1. ori de a fost râu. leatul. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin. 19 J5 pp. aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. înalte. lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. 2) •cola Bucureti. cutului nostru. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. Aceste pisanii. . Minerva. de v- dete i câte o clip de fericire. în timpurile cele mai bune.. s'ar putea aeza. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. fascicola I. pp. cu o înelegere deosebit. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. mrturii sfinte cile ar. tre- care ne este scump el de a fost bun.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. 317-74 (continuare). In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. biserici-nin- Domni. cu o iubire. raguzani. rmseser mn- •dac data. n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. VI-|-312. fasci- 19j7. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. rotunde. ori de cuprinde în mari nenorociri. stiri. 223-48. ce au îndeplinit pp.95 . i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. Domnie i tip.

purile. veniciei omenett. lumin potrivit. asupra înrudirii lor." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873). voiu duce la capt si aceast sarcin.. recensii ptimae i etc.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i. numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). a graiului nostru. Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele. vor veni lucrtori precii.. ai fi cetit de atâtea ori mai bine. si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit. România. inima din care a pornit totdeauna. Chipurile zugrvite pe prei. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur. — înea apoi cercettorul dialectelor. cftoriior. — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. primire bun. am dat eu. i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. din Românimea toat. cumptat. pune cale. decalcuri. V-Vin. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam. ceva mai întins. . fotografii. arat înfiarea oameni. bogat. al schimbrilor d^n cele mai preu'te. rgaz. Reîerindu-s. mai strlucitor decât pot da astzi. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. la impuntor.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn. Acest plan îl urmresc. în aceast limb. învat român . la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru. dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile. ticloi i exploatatori.

. Bisericani. Soveja. ara. Câmpulung (Sf. pp. Horezul. Trei ierarhi. Mrgineni. Viero. : : Strehaia.iia Bucov. Armeneti. 1) Rteti (1. Ilfov). : Mitro- Mihieti. Dimitrie). Nicolae. Pobrota 'bisericile Borzeti. Sf. 3-19. din bisericile i mâi orae: 1. Dolheti. Raca. Nmâieti. Constantin. Troia). Vlaca). Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera.Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. 32 tip Minerva (?) . Târgovite (domneasc. Posada i Gemenea (cruce. se cua. Bacu). Nicolae). Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. 19(5 p. Cetâloaii (lâng ^). Buzu). Dâmbovia)-^). Câmpulung (aci discut i se dovedete. Vineri. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. Bucureti. cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I. Râzboieni. Pasrea. (a satului. Deleni (Sf. Troia. Mâr: Comana. Brusturi (T. Sf. . Botoani) Ce. Vovidenia. Agapia din deal. Hîrteti. 2. Moldova easâ m: (I. Cotroceni. i preioase. Bistria. Plumbuita. c . Sf. Dealul. Dumitru. Siatina. Spiridon. Roset. Strjetii de sus. Radu Negru Vod e o falsificare). jud. jud. Galata (bis. Bâjeti. 165-215. Dragoslavele. polia). 2) pp. Vcreti. Corcova i lirov. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. Comana). Dobrusa 5. biserici: Stâncjti. Sf. 3) pd. prefa 165-215. deosebit de bogate nâstirile inscripii. Topolnia. Dintr'un lemn. 67-102. cea mare). Cerneti (Sf. Botoani)'). Coziâ.' Trivale. Govora. 4) pp. Dolhasca. Roman). Cotnari (ortc^ doxâ). publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. Secul. Cânalareti (podul jud. Sf. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti). Vâleni (jud. Târgul Ocnei (Raducanu.97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. Rânniciil Vâlcii. Bistria. rodniceni -). Rucr schituri Barbu (jud. 23-64. botez. Cainu/. Arnota. Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. 3. Viforâta. Surpatele. . Ficrti (j. i lui Socola bisericile • Botoani). Sf. Dobre^ii (jui. Stelea. ilie. lai). Hârlâu tefan cel Mare si a satului). Vaslui) '). Arge i Snagov bisericile Coeni (I. din Du- mineca mare. : Precista i Domneasc). Rteti. 5) pp.

Delea nou (Calist). MavroPopa Rusu. Batiste. domneasca veche. Apostoli. zi. Plecând Românilor. Sf. Nicolae Tabacul. Dintr'o Colei <Theni. Dâmbovia). Sf. lea Victoriei). Popa Soare. Sf. Nicolae cel vechiu. sau a Doamnei). XIV-402 . Slobozia. XiU + 541 . Sf. Lucaci. Creulescu. Spiridon. QheorChiu. Amzei. Precupeii. Nicolae Sf. Sf. Sf. Sf. I (bisc. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). Dumitru. 5) Gotha. 317-58. Sf. la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. Sf.98 oraul Bucureti Mitropolia. Tirchileti). StaBanului. Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. Perthes. Spirei. Nicolae Voievozi. Brbtescu nou i Stejarului. 361-66. i vechiu. Sf. Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). Udricani. i din Fundenii Gherast^). Constantin. Sf. Buna Pantelimon^). St. A- postoli. Vinere a Heretilor. Nicolae din Gorgani. Dobroteasa. : Sf. Popa Nan. Negustori. german. dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta. Toi sfinii. Crmidarii VerManea Brutarul. Olari. din Sârbi. Mihai Vodâ. 2) fascicola p. înte dânsele aa la întâmplare II.vechi. Mâgureanu. ghe nou. 3) pp. din Jignita i din elari. tip. Hagiului. Sf. Mântuleasa. Sf. Sf. Radu Vodâ. 4) pp. Izvorului. lenei. BrePopa'Rusu. Cuibu cu Barz. II (bis zur Gegenvart) pp. Schituzoianu. Ceau-Radu.' Doamnei. pentru din Leipzig K. Gheorghe (vechiu). Bisericile oraul Vestire. Negustori . Ilie (din caka Ra- hovei). 1905. lorga. din vropoleos. Antim. Curtea Sf. lancu Vechiu. singurul rumnishen Volkes in marele public european. (i mnstirea). Spiridon (1. 357-8. Pantelimon. i Episcopia. Dumitru. 1550) pp. — VIII. Kalinderu. Ecaterina. Oetari. Sf. Icoanei Sf. N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. Sf. tefan. Boteanu. Scaune vechi. Ionic.')'— Sf. Popa de sus i de jos. Elefterie. " —dup 239-3C6. Alb (peste Sf. 7. Sf. vechiu (Cuitul de argint). Silivestru. Troiei. Ploieti Sf. catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. Bradu. 369-72. Oborului nou gului.

oraele •) i '-') : româneti 1) pp. plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. pentru c s '). se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent. 1-7 IX-XIV 2) pp. i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. V-VIII.— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". Trece la istoria Românilor propriu zis.99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor. cât asupra istoria vecinilor. notri provincia Dacia : Româneti". 148-58 7) pp. 3) pd. Terii meierea din Pind i din . ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. influena slavon asupra noastr. „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc. 8-85 5) pp. nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. 86-147 148-247 6) pp. cuprinsul analitic pp. judeci drepte uneori aspre ^). Românii la Dunre. De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. i nici aa clâlori i ^). O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). împrirea personal a i ranii dela es'. 158-98 8) pp. ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. 4) pp. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -"). 198-247 . In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci. In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea.

început se studiaz rela- rea Domnilor tul. Vii— XIII cuprinsul 4) pp. al Epoca fanariot ei zbuciumat. 122-206.100 Parte din urm meierea Moldovei. Luptele cu Turcii. 1—83. . adause i rectificri la cele dou volume pp.") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal.'*) . tribu. care a lorga. tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). influena 'greceasc darurile i alte terii. 515—529. La. politic. V— VI analitic. Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. prefaa. 379—514. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. Unirea principatelor. . . certele interne între pretendeni. tabla lucrurilor pp. tabla numelor pp. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice. 539. dreapt. pp. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. 8) pp. 248-402 3) dp. ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. 90—110. influena tele politice pân urm. 380—478. 7) pp. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere. . aprut cartea-). ^) Partea din cu care încheie -opera. vieaa economic. ^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. româneascâ-ardelean în principate. trateaz luptele pentru independen. România sub Cuza Vod i regele Carol I . 5) pp. 2(07-379. 6) pp. 2) pp. — . 84-90. 9) pp. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. lupia 1848 i tulburrile din acest an. în Constantinopol poveri ale . 110—121. 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. 540—41. se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei.

influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). III. afât de dus nici pân astzi în românete. scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p. 6-S. 1894 p 192 3) pp. Pagub c cartea de fa. 1 . în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. cuprind în cercetrile lui. C.101 nesc. 3-12. ediia araga. pp. cu mi'. 2) Iai. i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. 670-75. e. E natural. 2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. s Ca de student înc. în la Sârbi. având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru. s'ar fi preuit. al 1 9-lea i. 2C»3-8 inc. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). Popovici. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. 242-9. Iii (1890) pp. la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. . 4) pp.xandri) ^euista %ou. s fie cunoscute generaliti.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. (1894). ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. care voi. lip. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german. de ex. moartea Ale. . 13-41 Iui in p. unde se impusese. s'a ocupat. n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat. 1893.lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. mergând pân la cele mai mici amnunte.

132-86 (publ. de astzi i viitoare" ^). asprime crud opera poetic a acestui scriitor. i încheie. Aa în. intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. Academia tixat Român primete în 1901. introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. 2) pp. . 188-92. 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . publ. 56-69. critic tiinific". aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . OZou. premiul i subiectul de ea. . 6) pp. . din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. 201-225 n-ri 6-7. ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. 187-8. a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. Multe . ca iele s : rmâie acolo. 1327. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. întâJu in n-rii XXIV p. erat p. 105-132 (scris în Martie 8) pp. încât toi academicianik 31-72. atunci explic. unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. n-ri 8-9. 73-151 din neuista OZou. i mrgritarele. am- 1) pp. „Poezia liric a Bolintineanu". IV. (1S91) IV. operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. Naum. 201. Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. intâiu fleuista 3) pp. . VIII (1S9P).102 Doine. ziarul Lupta. publ. 153 200. 13il. 85-104. 281-299 4) pp. 244-S8. publ. pp . rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. atât de erudit alctuit. tabla greelilor pp. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu. întrebuinare a activitatea mahalalei. „doi nuveliti" D. Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric. 1892). a vieii pastele. XXIV (1890) pp. banal i meschin al flanetei. pe care o '^). : Autorul ine. lea (1688—1821). 3-605) pp. Bucuseti^^ 1315. pp. 1337). atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^). intâiu irt s declare. teatru lcrmioare '). execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. Conuorbiri rUerare. . A. tabla nuirvelosr pp.

când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius '). 2864 pe Seneca. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci. desbateri.103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. Shakcspeare. etc. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai.gere a operei.Ce. acum momentul de rsplat sau rzbunare. nu prin respin.. a respins lucrarea lui lorga. cum ar fi spre exemplu. ~). prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. îar criticile fcute. în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. cci român. cci numai acestea a lui formeaz român. cari n'au a face cu neasc. care era prea puin pentru ofensa cea mare. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . care ar voi s fac în . Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred. Academia român. în acest îneles. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc. în Vod ceC Cumpt. Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor. instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. pp. constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. XXIII (1901) . CLcademiei nomâne. bete de multe lucruri. Chiar eruditiunea din . nu face parte din literatura român. „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete. 2) Clnale. ci prin umilire i batjocor. aceast lucrare este fal. 155-6. cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. la care venim acum. . idoli ai neamului. cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu. Bucureti.

O asemenea lucrare nu merit fr s miei. 2) 76id„ p. Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar. astzi diip douzeci de ani ea poate altele. menea scriere nu poate fi premiat de Academie". . A. nici altul. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare. tefânescu nu se las mai Nici de premiat. care adun din dreapta . plecare al lui Cantemir". . care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. -)." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. . i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor. care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga.i Românilor în decursul sec. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea. 157. sau împreunate. Xenopol. . dar n'a compus Gr. Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere. el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin. Judecata acestuia i acceptat. Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld. . premiul Acadecum' le scrie. din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut .. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. mai c de lucrri inedite. : de aticole.. . are o faarte boales neexplorat de el. Autorul a improvizat o o oper puin competent stil. O asefr vre-o împrire sistematic.104 Tocilescu .. Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos. 18-lea. p. D." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . foarte' Spre cinstea Academiei distins. stiinii zice: . 157. este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice. fr limb. .

) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. p. pp. închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. 439-550. etc nici împart capitolele în paragrafe. Sunt capitole întinse fr nici o tietur. 61. ur aceast carte de iubire. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). 2) Bucureti.. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. când moldovean. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii. Defectele constau ei. brour '^) tip. ar fi aprut aceast oper. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu. Minerva.— au votat 9 1) Ibid. potrivit cu scriitorii analizai. i mulumit acestuia opera. dac un de Domn. III -f 639. I.. 154—55. Alexandru Callimachi. pentru premiere i contra 17 'membrii.— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. vi rului."') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar. In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte.. i o cu tabla numelor. pp. s tea lui lorga. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. fr (Istoricii din Ardeal. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. îndreptri i dovezi . . 1-43S 4) pp. 'documentare.. apare în 2 volume 2) cuprinztoare. pp. om luminat i de inim. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. adausuri. observaii. 551 li. 1901.

a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie. -aceasta e una din cele mai însemnate i. literar a scriitorului. ara . O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii. multe lucruri care ma! trebuie. Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— ...ini ale istoriei literare.. timpului. accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline. cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie. spiritul tre-vieii înelegerea operelor. sfrâmând strlucitoarea fomiâ. i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar.106 au învins. îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare. ci i de art. . A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte.. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc. evident. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte.. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. de înelegere i de expresie în acelai timo. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc. Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru. în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. înelege unei epoce. de informaie. mai grele sar. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin.

generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. apoi literatura cra poprului. formarea lor. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^. observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice. observa cu îngrijire. i prefaceri religioase.ai i 19-lea veche decât acestea. charaghioslâcurile domneti. de igan bare. al 18-sea. cursul lor. ai apusurilor roii. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori. ghia i era cu cerul de diamant. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri.\pui. de 1-4.107 <cge sufletul deosebit al acestor alei. Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. curente — sufleteasc a unui popor. sociale. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu. influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor. de se de rului erau alaiurile munc i de lupt. — spectac- olul âranjlui era marele. în pentru somnul lung de ziu. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. Spectacolul de o pomp burleasc. era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. studiaz cineva viaa aceste curente. se va manifesta în aceasta. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene ." senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec. glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui. lupta lor pentru întâietate. mrunte. obscenele slugilor 'de p. al linititelor amiezi de "var. îl întresc In direcia pe care o aaucase. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur. 9-10 . absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe. pe când dus sau de ciocoiu.

3) pp. unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima". : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei. „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. când valul zarea de argint a nopii. 5) pp 25-60. puternicul i largul curent al culturii elenice în principate. 4) pp. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^). 19-25.. pp. cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec.uen asupra noastr. se mrea a paci trei istorii literare din sec.108 frunzelor agitate de vântul de scar. . fr- voin i t:ir fr scop. "'^ Arat curentele ivite în acest secol. resemnat. 8-16. simiri de tristee duioas. rare simiri de rzbunare. de iriitul în ritmat. fletul curat fr orchestr a furtunei. cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar. se întri si se meninu. 2) pp. al celui de pcate. — 1821. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. i. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18. cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. ochi se de ur în rspicat. iar sunt sunt oameni. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria. cri. de puternica sul nopile limpezi tunetului.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne.. tot Crile vor-- ideile strlucesc înc. pp. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului. precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit . simirii cretea. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii. In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. „Sânt noastre. 4-8. 1 7-lea i începutul al 18-lea. al celuia fr fr de speran. lung rbdtor. Simiri triste.

alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr. 4) p. 61-128. mai erudit fcut. lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia. 59-6J. Spontaneu. ni-a dat cunotine i forme. mai binefctor al rîului. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are. pe care s'a simit dator s-1 imite. Nicolae e un pedant rece. a lui Ni- i colae Costin ^). Cultura greac ni-a dat material. merge pe msurat. îndemn i fr exemplu. 7«. deschiztor de cale în i furitor de teorii.între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. care l-a format i printelui. GI-212.109 extremitile corpului ortodox. Fraza sa mai larg mai complicat. n'are energia scurt a Ureche.. tinii dou orae i cuprinserâ. Trebuia s vedem izvorul. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul '). Nicolae Costin n'are însemntate. abdicaie i resignare. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. Alegerea crilor. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. opera. în politic un fiu. mâna abia descletat de pe sabie. Cultura polon ni-a dat idei. adpostir tot supui SLiItanuiui.. prudent. iar. Pe cât e de simpatic cel dintâiu. "^). 2)pp. Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase.. un pasionat. pe care o analizeaz în amnunte. mldierea blând a lui Miron Costin. comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. care exist între tat i i un visionar. un compilator prin vocaie. pp. format din* acel impuls cu aceste modele. Aceste resumarâ. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei. în greelile lui c chiar. orânduirea lor. 3) . înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr. artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea..

• 9) pp. 143-5. în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. 218—35 273-413. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. 17095 6) pp. Chlparisa '-) i ei Nicola Mute.. 5) pp. 12) pp. 117. 129-43. cu rile în clim- i volumele subioar. 200-205. 92. valoare. P. Trecutul eticheta. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. 269. pisarul erudit. '^) apoi a lui I. 11) pp. reci vedeau numai i se forme. 16) pp. despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^). 236—272. târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. 145-57. opera unui suflet cinstit. Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). 10) pp. Constantin Vcârescu. 205-10. •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . Brancovici Bergier . pergament a venica lume vie iar si . Da. 2) pp. 83-6 3) pp. 7) pp. 14) 214-18. 8) pp. 13) pp. a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). 210-212. o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). din care nu se putea descurca. „vermele de carte". Roset^). rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^). In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. . 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. taine. avem crturarul sec. mini cumpnite. 15) pp.. crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. iufi al contrazicerilor îl mrunte. 195-200. care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp. 157-170. 4) pp.

Prin cartea sfânt. fr adevrai prietini. prin cartea de slujb. un necrturar. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^). 418-33. fr rude. care cetete a pentru neînvatul. 3'33. duioas din viaa simplului în trecut. împrindu-i îl timpul . 4) pp. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse.^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea. bine chip i aa crui a^b care-i. cel din urm urm în lor. Cronica o fceau boierii pentru Domn.. pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se. In marele jil fa. "'). O scen târzii. cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici. i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii". dup câteva al 17. arme. de 1) pp. pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn. pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. mult cinste. lecturi la lumina luminrilor. vechiul palat pustiu... pentru boierime. btrânul rumân zpada". prin tâlc. 433-37. pe lâng sine numai acest copilandru. al Domavând nului fr la lui Doamn. Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. i larg a su copii. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive. . tlmcea slavona Scriptur. 3) PP 417-S. 2) pp. 5) pp. etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod. trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim . casnicii genei al. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. cu barba fruntea ca Domnesc. consideraii generale asupra litereturii religioase din sec.111 dându-le o înelegere deplina. el care iubea cartea lui. nu odat. cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur. bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. 414-438.între cri i Sara. care se auzia i se cetia.

" Cartea doua voi. zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine. — Acesta I legai printr'însa. care o expresie unei ei. In — Tcur. cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550. 439-57.. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. o chemare. Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal. ortografice. o manifestaie de contiina. aceast naiuni. prin originalitatea de numele de literatur o — . In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri".. btrânii. suferir. zarea viitorului.. 2) pp. fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi. din pensioara e bogat i Ea este. Se poate c aceast manifestare superioar. fcut traductori din i harnici tipografi. i ei. ca literatur. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. a patronilor. între fragmena fost binele pe care l-aj '). '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici. fr sperane roautorul:. de vitalitate. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor. 4) pp.-. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului. pltir. tcur. 437—38. „se resignar lor. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. el nu poate s i când aib. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor. ele formau un cei de legtur.— când vrednic. cei cu trupul sau sufletul ruinat.o protestare.- neti. cuprindeau 1) pp. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar. a de- cu un astfel de suflet înjosit.112 dou tiau ori. când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut. o adevrat toat. lumina din ochii om. ci necontenit. 3) pp... n'o au bolnavii. forma fiecruia armonie. i aceast lumin f). Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei. 440 . cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz.

De ce mai cread. 20) pp. 3) pp. „Capul fcut cu timpul. sabia nujl taie". 10) pp. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. exprim. 13) pp. Neculcea. activitatea intensiv a episcopului 1) pp. a scris. s vremea veche. 14) pp. 19) pp. Episcopul Inochentie '') . strlucete venic tipografiilor. 8) pp. i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). \2) pp. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei . 496-5!)l. 2) pp. lenachi Cogâlniceanu ^). 17) pp. nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. 4G5-8. 5:4-30. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. 16) pp. a simulat un credul de ce din plecat. de ce mai atepte ? s Ii mai lupte. ulescu de Mâlâieti "-). rivalitilor de persoane. Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). 4) pp. 511-40. 461-65. 481-91. 515-18. 15) pp. 18) pp. Legii. 458-61. prela btrânee cu tinerii între cari tria. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) . d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) . 442-3. Georgachi "). 9) 7) pp 468-81. 531-35. 443-57. Neofit de Creta i Filaret '^). 458-509. Lazr Scriba. Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). . Râmnic"^). le stpânea — . De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. 5(6-10. Vorbind de „literatura religioas din '^). tefan. care înelase i rtcise lumea. Amiras ^). i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . 518-20. 505-6. *"). 511-13. artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^).113 numai. Petru Depasta ^). eic. 520-23. o) pp 6) pp. pp 491-96. s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. 11) pp. la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice. Alex. 513-15.

lsa stpânii. menirea ei nu este aceasta. Bucureti (1909) pp. 2) pp. exagerându verv. lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. oper cinstit. decât ale noastre. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul. nu e fal pentru dânsul: lui. aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. ca i de lupt i de credin. o i durere. 278-85. i se se vor 535-50. oper In sincer. face aceste Ia observaii ochi. literar vorbind. fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. p. lorga. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. care ar fi fal pentru istoric de aztzi. —i aceast aa de cinstit. . Ist. cum cinstit a fost mai ales aceia. cari. departe în locuri mai puin fericite. aa o ^). timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). vzut lui sr mresc. mine. prin puindu-le peprin acestea în lumin. e o falsificare a adeviitor. Y. de farmecul timpurilor 1) pp. mai departe a nea- devrul un el. nu iui. a trebuit s vad o- deci. vrului. voi. artând moX/X. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. Argumentele aduse de O. cari i pronunate. Pe urm. . IU. 293 nota 2. deci o voi. 548-9. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. ochii si orbii de prezentul. nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. c tivele în Citcr. . romnefii tn sec. zice d. ci Nu e o minciun. despre societatea contra creia se îndreapt. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. — E un . din — d la câteva. tot la ce scris. cu adâncii e trecut prin unui poet. crturar patriot.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. Opera sa gloria trecutului. c Panegiricul e al lui Mzreanu.

volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone. un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : . vremii. Gheorghe Nacul.. Dionisie Fotino. 1-72 2) pp. Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat). în relief 1774— 90. -detalii). cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki. o satir politic. despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E. -tacuzino. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r. Letopiseul Terii Rom. 12-15 7) pp."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. Ursachi. Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. 155-2700 .I-ni K 3) pp. „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" "). Anaforale. 73-001 PP. schieaz situaia politic în Principate in acelai timp. dela început în cultura noastr. greceti ce seexerctâ asupra ei. 8) pp.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. Logof. Dimitrie Dumitrache Stolnicul. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene. 1-530 .10O154 11) pp. pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor. de Persany. i Moldovei. Atanasie Phillipide. originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". apusene. Conmen Ipsilanti.115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. 53-72 10) 9) pp. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP.-) influena consulatelor.

izvorul de reprodus. care „e foarte adeseori un cronicar. 161-95 195-233. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. un nicar.- 2) pp. fto/n. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. 226.. mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. mai btrânesc. E mai difus. a- l spovedi sufletul. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" '). versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund. Intre autoritiile sale. 155^1 4) pp. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni. ac. Cânte mir i aprecierea cronicii. Înaintea sa. arma strlucitoare a ar- gumentaiei. dei autorul ei ar fi dorit aa. apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. Erudiiunea nuntit. ca incai. dei a oferit sufletul su pentru trinicia. Cronica lui incai „na e o opera literar. a fi ispitit cutului. în el. ceva din temperamentul ele visionar. li aa Samuil Klein. El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. 3) pp. mai incoherent. de poet. devine din extensiv. cu care caut punctele slabe ale adversarului. 5) PP. 135 i un. Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire. E. . Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp. el n'are. desbateri. dac voii. de orice valoare" ^). Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). cldirii. convins. n'are ca Maior. care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu. de mult s'o fa:. aspr a tovarilor si de activitate.

logic fisic e un . ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit. tcesc numai. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. Apropiat de Cantemir. on>. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara. Scrititorul teorii. Ce ceasc. turcete. astronomie. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. Ce informaie judicioas i exact. narator de multe ori interesant i vioiu. Orice s'ar zi. din chemare educaie. ar putut tot aa de bine scrie grecete. de coloare i de putere. nu tie ? Muzica apusean. . e o impresie ma. pe cât saexotice. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui. fi latinete. învingând oboseala. în care rceilali. rspândîndu-se pe un vast. pe atât acesta e de strâns în expresia sa. pe cât de medieval e Moldoveanul. incai n'are însuiri pe care acela. pe atâta Ardeleanul e de contiut. slavonete. rusete. pentru cât va dura înc. e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. dar întunecat. altele întunecoase cu totul. Samnâ tot cu viaa adec înviat. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. muzica turmedicin. pe multe drumuri. stat stpânire în AAoldova. Nicolae Costin îns. poet geografie. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. plin de sev.! 117 tului. o zidire i marele monument a rmas.. incai e un luceafr. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. le Cantemir tie multe. în ca/e rtcesc numai. pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. urmritorii de informaie. care înltur pe cercettori de adevâr. câmp aa Sânt pri penumbrate. se pricepe chiar în multe. moart i pustie. au o activitate risipit. de puin plantele rmâne o compilaie. ce putere i siguran în judecata. ru. se amestec în multe.e. pe cât acela e de difus. Dar i de lumina se face mai slab. Comparat cu un alt compilator. din pietate pentru sale. Scrie românete. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur.

afar opera i viaa mirositoare. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. c aa era se iobagilor celor de sa. sa. Totui n'avem disiecta. tia o carte folositoare dar moart. gloriosul. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu. înaintea altarului vieei. o carte învat. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. moarte membra Acest corp proporional. lege.118 . atunci. puternic. nu ere un chemat. imens i imperfect. directorul. pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . munca pentru sa. ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet. Rbdarea ardeau. despre vicistudinile împsu. care a coexista câtva istoricul. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai. fi nici despre muzica Turcilor. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. aritmetici. înalt. Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele . de oricând. Nu 4e-a aa e incai . Cartea lui e Cronica: gramatici. suferinele sale. trind în bun înelegere cu el. el. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant.'putcrnicâ. lui riei Osmanilor. catehisme. abecedare. aceste note erau tul note de tovrie. e micat de un suflet. un suflet Însetat de tiin. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. Numai i numai istoricul neamului su. de acelai suflet. Acesta e numai istoric.Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. tmâie totui. nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific. note secundare. de ori unde. n'ar scris iubiri pentru tiin. clar. fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. creatorii de via. not. i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare. a face numai cu haotice. scprtorii de idei. Pe dânsul 'deprtatul.

admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. tratate tiinifice. iar literatur loc. In aparatul pedant al învturii sale. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. nici un povestitor. Credea. tur i se ful politic. o micare de coal. i avurm lor. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. nimic pentru inim. cidicio-de coal. în inim. 233-61 . — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. 231-33 s lumineze mintea. Se poate din ele nu place. Th. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor. care s'a manifestat simirea e cugetarea. Numai cul- nare. Dar calea aceaurma decât crturarii.Gli. i lumina. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. Ni trebuiau profei pentru cei umilii. — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. i nu ceilali. treclar. dânsa. dir. o Biblie. 3) pp. o carte cald. disertaii. Budai Deleanu. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. Aron. I. când se Sânt opere care se altur una de alta. în: limba tuturora. Gheorghe de a Ciocotici'). ci prin vins de entusiasm care le strbate. el Trece : Toma Costin. marea mulime a celorlali. în tot luminoas.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. locul dasclului. Montan. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. i regretabil nici c din micarea ardelean.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. 262-69 1) 2) pp. nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. aprinde întâiu acolo.

Samuil Klein i Glieorghe inRoja.120 De unde zilei. lacov 2) pp. Boiagi. vine aceasta înfiare niir. Radu Tempea. semn am tecii învins"^). MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc. forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea. • 3) pp.^3:6-11. 4) pp.'). cai . 368-81. spiritul al metoda. l. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. 320-1. Stamate. un neam poetic. Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim. 8) pp. 271-321. Vasile la Kolosi. Const. Leon Gheuca. ^) loan Molnar. Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate. 5) pp. pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . lui. într'adevâr. . Budai Deleanu. Crturarii luar de a gata altor neamuri. . sec. tefan Crian. 279-86. lit silini dintr'ânsa. 26970. lenchi Vcrescu. Eustatiev'ci. Amfilochie l)pp. nu-i formase. de bun sam. Mih. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam. 271-319. nu de lupt. dac avea contiina de sine în clasele culte. naionalist. loan Cornelii. 6) pp. Ins neamul acesta. fini. 368 430. Paul lorgovici din Banat. 7) pp. Ieromonahul Macarie. 222-67. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge. elepciunea larg a dtoare spiritul.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. aris- tocratic. Diaconovici Loga. care-i lumina puterile. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare.

'^) And. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga. nu lumina cea mare de pe care culmi. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . 9) pp. . etc"-).12t- de Hotin.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete. — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec. episcopului loan Bobb. 51(. i le uimete. 443-51. 12) 4) pp. etc. i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu. al — originale. 8) pp. lor asupra . 431-509. 469-83. 44U-43. Veniamin Costache sciii . Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. loan Prale '^). Aaron.. Matei Millo. literaturii noastre . pp. 431-40. Budai Deleanu. 431.^) din format Bnat: D.^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea. 13) pp. ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt. 483-9'. 7) pp. episcopii de Oradea Mar. 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408. dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre. 11) pp. via mal care e ceia ce se gsete '*). tipriturile din Blaj.-3J. 6) pp. crile biselui riceti ale Samuil Klein. 454-68. Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc. '') Al. 5) pp. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam ''). Donici. care atrage privirile pretutindeni fletului. V. iu) pp. urm 18-Iea. Barac. Dela dânii a venit. vorbete de 2) pp. mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel.9. Beldiman ^) pravilele de legi ale lui . „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI. 408-20. ^) poezia popular româneacc a lui I. ichindeal i Diaconovici Loga. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal. ") Barbu Paris Mumuleanu. 491-5. timpului cercetarea operelor literare poetice ale I.

îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. Dac. dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea. 5) pp. s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir. Teo- d dosie Logoftul. 12) pp. Ar putut.complectându-le tot prin altul. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. ci asupra strlucitei descendene romane. 531-45. 10) pp. . Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. ale ^) . Cronica Buzetilor. 576-94. 14) pp. In ar veni semnalarea pentru întâia oar. Simion Dasclul^). 531-599. 5^4. 545-48. „întâiu. fr precizie cldur. câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)]. de mânstiri. I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. 5t>2-69. Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure. Qheorghe Palamed. 9) pp. 625-36. 6) pp. dar treilea rând. J3) pp. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa.122 -de 1688" '): cronicii ^) . prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste. Stoica Ludescu ^^). nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. 603-616. 650-602. 603-34. II) pp. 4) pp. putere i mândrie. ceia ce îngimase alii. T) pp. Gavril Protul de Atos. a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . letopisee slavon**. . 2) pp. . 548-61. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. lui Eftimie. Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). Stavrino Vistiernicul. 3) pp. în 1691. 594-99. Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. 8) pp. a rostit el cu convingere. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). Iui Macarie. le- gate tiinific între ele. 617-26. a Costin ^) — originii romane"''). 620-25. prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. neamul nostru lmurit pentru oar.

apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici. cel din excursul I! si '). 6) pp.. dm o parte din cap. lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti. XXI. ptrunslavone. 157 i urm. VW). 42-114. adausuri. V-VIII. pp. filologi literar.. I Istoria literaturei sec. cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500". i dovezi documentare la cele dou" volume. 7) pp. mai mult completarea i rectificarea. apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. .. 636-7. 145 2) voi. 170 i urm. 5)PP. ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai.Introducere Ia Siudir fi documenta voi. 1904 tip.. voi. 47-52. II pp. '^). - PP. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem". XVIII form nou. îndreptri. 3-41. esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg.. Vin-f243 (. 52-6). se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). Socecu. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii. I: pp. i urm.• - 12?- doveneti e nou. 3) pp. CI . relativ la i' voi. turnat într'o. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate '). 205 i urm XX. cci în fapt ea nu teologi. limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic '). pentru voi. Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat.

rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea. toate tiprite au fost consultate. a tr. lui tipri- slavone i româneti lui . de bogat i variat. 325.Movil rite. al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. care tr^). îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. Petru Mitr. din nenorociri. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului". împuternicit. tip. 3) Bucureti. p. i munteni. sub influena husit. 115-219. 219-20. Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar. moldoveni Biseric. izvorea valul puternic. limpezit. . i i încheie „Astfel limba româneasc. Scrisul i * manuscrise inedite. istorie e — sufletul i tirile româneti. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). înainte neîntrerupt. scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni. fr deosebire.124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. tabla numelor pp. a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. . pp. din erile române i Ardeal. în de acum iete.îdus pri din Sf. 223-39. Varlaam. Minerva. mldiat. i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. în 1829— 1840^ pp. la ele se adposti început cultura bizantin i slavon. 1907. Scriptur. din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume.

- studiu.. peste orice msur. cu privire la unul i la altul.. în locul notiei aruncate în treact. cum s'a cu Bolintineanu. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor. cuvinte care se uoare pentru ca unora.. în marea micare. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi. „Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact. jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis. i a icoanelor de închinare. De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. . pe când talentul fr îndoial. prerea timpului lor" ').' ci în aceia timp. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului. rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei. în care a co- laborat scriitorul". care au pretenia de a înfia curente. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv. se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. prietiniilor i du- mniilor. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului.. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare. de o cunoatem mai de aproape. în locul scurtelor linii diformate. era crescut. real s ascund mai bine ura. pentru' a o aprecia drept. oiicare ar fi fost. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin.125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad". mai întins. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare. are cineva. i numai la acela. cu voie sau fr. 1.

a fost judecat drept. „Convorbiri literare" începe româneasc. acetf 1) pp. întâiu critica cere a îndeplinit'). „Ea a fost ptrunztoare. Adevrul. de adugire In i înlturare.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor. „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870. prin creatorul ei Titu Maiorescu. care. 2-3.. . în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun... optind cuvinte de înduioare. de tDt puin. ci-1 pune pe dânsul. un înger de pe pmânt. partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. senin.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur. — publicul strintate. pentruc „i cunotinele istorice. i data aceasta oamenii începutul ilor grele. in aceast epoc oper de fi restituie. cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor. i spiritul istoric. de trecere în umbr. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou. al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". sau cruia prietenii. unde to- s s . s pe un nechemat sau un usurpator. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai.. bâjbâitorii gean dup nou. de mult vreme înc. biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general. ce-i luase mai mult decât se cuvenea. însufleit de iubirea frumosului. furitori de ideale limb ai literar. luminat de principii filosofice generale". câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete. de scoatere de fcut înc o mare iveal. Iar publicul. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea". întrebtorii naivi literaturilor btrâne.

i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i. ce e mai ru. nu mai era iubirea de frumuse. nu se preface studiul vrjmae.. a crei ef strinul C. teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent. dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc.. 2) pp. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. 3-4. coala evreu dac nu socialist". se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta. în '). aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute". In sese dintre scriitori aceast micare literar. ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi.. ritul domnitor era acum acela de sociologie. lor. Dobrogeanu-Giierea. Dar. dar lupttoare. spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate. care alenumai pe Eminescu. .. Spipe Alexartdri. pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp.^urat. 4-5. Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2). Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte.127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii. so:letatea în m'jlocul „dac — — . cari nu interesau. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne. „O nou direcie. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic. care îndemna la aceasta. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde".

acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg. Se caut între atâtea îndreptri. se stabilete firul sante. desfurate aici numai pân la 1866. a rodit i a rmas . se descopr. povestirii noastre. pe aceluia.128 exerciiu de erudiie. nici poesia rneasc. între aceia care a folosit. etc. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale. pe când pe crrile primejale vecinului. D. cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. câteva pagini. Potec. aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. 45-52 5) pp. Asachi i societatea. ca poiet. ori Lazr. a ') scrisului desfurrii. izvorul firesc 3) pp. prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. Li- machi.-a îneleapt. Cona:hi. ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. iese dela sine o îndrumare mntuitoar. câtigat sigur pe cale tiinific. activitatea Lazr i Gh. fr s 2) 9 29 i boerina. Gh. de târgove suri i multe lucruri.^) le — I. menit a face veraib îns nevoia. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise. dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ.^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce. 53-64 6)pp. realiti bine socotite. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului. 1) pp. atâtea individualiti. 65-78 . timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el". simpl i cci era o natur practic. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului.^) Asachi logioase . B.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins. cci nu vise.^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P. cântecului. cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud. Beldiman. care înir. coala lui lor. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate. 5-6 3>44 4) pp. Dascli munteni: Ef. Scavinschi.

Fiul moar de singur într'o csu i . în de admirat. 11 aprobi foarte adeseori. îi aplecare ctre ironie. înlimile unde eti singur i : trist.129 al poesiei. la o vioiciune trengreasc. hazul. vârire deosebite. a Greciei era un ineleg"tor. a-i în forme pornirile despotice. s de înfieze . ci numai prin dibace încunjurri. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . form. nu-1 poi admira. pustiu. tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos. bun ce-i sim deosebit. care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi. Era s s câîn el o uurin. fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front. Acesta era de sigur un de neatârnare. agresiv. 67-8 cunotini i felurite. aproape sau pe mai departe. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. n'a- 1) . Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". nici fond. un om de voin. N'avea îns pp. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. fr îndoial. ') — Sau mai departe „Eiiade ra. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. o putin de a se adapta oameni i vremuri. zbura. pe drumuri nici neateptate. îi place mai totdeauna. dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa. mldiindu-i îns aa tige chip forma. sftosului doritor de prieteni. stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. înainte de a vorbi iari oamenilor". un om foarte iste. ideile sale form per- sonal.

o înle întreasc aripile înc fraged?. cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. pentru neam. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. un îndrzne. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. Totui el a cucerit vremea sa. 2) pp. de museei. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^). un pasionat un rscolitor de suflete. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr.ii. . trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. 3) pp. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. P. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. a îndemnat pe tovarii i urmaii si. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni. un naionalist filantropic. el s'a fcut vrednic de a 1) pp. pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. 79-10 •.130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. ziare i ziaritii. 113-320. 4) pp. pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. 101-110. pe îi cirac. pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. pentru ar. 256-7.

Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. sau ele. 6) pp. tip. vindu-se de cjm Lazr. Bari i "). 283-32U. 113-10. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria. cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale. stare aa de orb i de' puternic. 2G7. S. în Barnu i Gh. 207-227. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I. în sfârit.fi cetit i de vremurile noastre. 1908. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". tabla cuprinsului p. 237-56. desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. îndreptri p. 321-24. ajurgi a-I crea. care nu se încurc. Ciîn pariu. 5) Bucureti. entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. s le înfrunte eroic. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. Negru etc. . 2) pp. p. cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. Minerva. 3-39. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). 4) pp. i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. 325. nu chioapâtâ niciodat. fcut un cuvânt de nemulumire" a . 3) pp. nevinovia poetic pentru a crede în bine. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i. 95-9S. G1-6G. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost. dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor.literare din fapt e 1840—48. Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru '').

de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor. din nesfârit din toate frmântrile. în acela timp. 51-98. mare sau mic. Blcescu. al XVIl-lea i al XVIll-lea. Laurian. 248-63 6) . tip. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . nu-i cum înelegeau romanticii. 5) pp. 66-95. El se suflet e preul. cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. etc. din freamtul codrilor.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic. din ceaa gloria. III^) ar 1) pp. tabla cuprinsului p. din raza soarelui. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. 227-48. Nu. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. scriitori vechi een. eroic. nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. 7) pp. continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). Bolintineanu. . 4) pp. 99-112. 31. verii. 2) pp. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. nici-o înrâurire asupra societii. tragic. ci literatura cu rdcini naionale. recunoteau dumnezeiasc. nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^).adunat cu scumptate i scos în cri. din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. 120-199. toi reserv ^). are o înalt misiune social i moral. literatura din atent în Voi. 265-7. 32-60. violent. Ion la Ghica. 348. dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). locul cuvenit Boliac. Reviste. privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). ca'endare. se alege. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere. cari sentimental. al fiecrui Acest în'accla timp. 19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. societi. ziare. din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. le N. i în Ardeal ''). suferinele. 201-24. se înal. Vlenii de Munte. silina. p. din firea pmântului. 3-48. ori un capriciu personal. i noi: Vasile Alexandri. 3) pp.

101-129. 42-48. ca i a nouelor romanuP). 317-33). i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal. . 2) pp. societile din culturale. i 1) pp. 561-o4. cultul pentru sfânta . 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). admiraia pentru cuceririle culturale. lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. ar- micai acest timp de criz. Filimon. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc. 133-36. 9) pp. cunoaterea nici teatrul. 3) pp.133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). Odobescu. ivi- rea talentelor rian. 172-232. 52-55. . i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri. 288-90 5) pp. 235-344. etc. 8) 222-32. 3C9-14. în care va rmânea . sau descare novela'') satira^). 4) pp. 304-7. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice". comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci.SmdnCoruC" I9l)6. avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. JO) pp. Papiu Maliterare: etc. nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta. 19-24. 7) pp. Hadeu. nou. 332-42. Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. revistelor ^).Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. 269-77. 581-4. sczând lexandri. Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti. tiprit intâiu în revista . 219-22. iubire pentru graiul tistice i ^). 182-5. 6) pp. 214-17. pp. tinerii pribegi ar. politice ale Apusului sta în i în sfârit.

spiritul caustic al nici ao- celuiai poet. în acel cea sentimental nu-l scrisul . în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. mai mult mldiere i familiaritate plcut. vom adugi. nici : atins nici unul dintre contemporani. îndoial. e lesului. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. nici rsunet al unei vaste culturi. Nu numai valoare poet. oricum se înfieaz mediul. scriitor. ce-1 lui. cel dintâiu . i. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. politica nu-l stpânete suflet deplin.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. îi un visionar* ceasurile cele mari. al el e.- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. lu-meze vremea. zele acestui poet nou. decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- . e superior . Oriunde se el afla. încunjurâ. ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. cu toate acestea. — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. Umorul lui Eliad. Deci nici ideie simire puternic. acele ci. Donici are mai mult sim al limbii. Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei. nu 1-a avut Alexanori datâ. nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. Ro- au mai multe i credini mai puternice. nici spirit ales i. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. ceva mai vechiu. Boliac. — el era mai în stare idilic. setti prin forme silite ale graiului.

. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. 131-2. nu ca un critic aspru. 152-I6i. aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor.a celorlali. a fi cel dintâiu liric în epic. aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. ori ca cruare. i rmsese pretutindeni în locul întâm."». în critic. pân la 1366. ci -spre a o reprezenta. în descrierea de torii. el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. scrisul spornic i uor al lui Alexandri. caracterizri de literatura persoane l epoci. în teatru.13 miantic. ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. Alexanscriitori. a o mângâia uor pentru osteneli. se iubea pe sine. care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. pe care nu le impusese el. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. care nu erau în stare a da un lucru continuu. fr i îndoial o din toate oper monumental. a o îndemna pe caîe. nu se mrginea la un singur domeniu literar. în sfârit. . ori. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. Iubind pe Aîexandri. Aceast judecat oricât de aspr se pare. Orginalitatea Iui mai tears. în satir. uimitoarele informaii de culese. în fabul. din dezgust. > puin revoluionar. în fi i form" '). fzut cu struin. ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. prin deertarea prin oboseal. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. în sfârit. aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. satiric. din lips de caracter. pe rând. unice noastr i puine în a- }) pp. i fi inovat în vre-unul. încetul. puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen. concepie definitiv. i.

407-421. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele . Pavel.135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi. . 2) Ctnatete Qcademîei Române. care ca Psaltirea Scheian. trecutului.17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor.. Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No. pstrat totdeauna. . se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche. — fa II. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone . sec. cum s'a crezut la. Lipsete rotacismul. 100-105. U s început." ^). care se poate. fost un fenomen de limb aa de general. necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc. negru. Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea. încât trecutul mort învie înaintea noastr '). Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex. pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti. al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc. dou Sf. literar. grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. cu latine din Apostol. avem. din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare. înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. 18-20 pp. originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic.. ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum.. XXVIII (1906) pp». data aceasta. nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec. în de Petersburg).. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . i Psaltirea dela cheia — va.. revista 3) pp..

Neofit „de Hotin"'. ghelie. 4) ClnaCcCe. 183-240. pp. pp. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. numai ca nu-1 poat plti i. protosincelul i episcopul losif c. 1920. 19). 8) pp. La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). 51-6. 74 scrisori de i regete dela 8). Arge (1781—1816) dela oculistul Dr. in lui 'O PP' 51. 7) pp. 17-47. lit. 1807)-'). trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III. preot in Sibiu (1 scris. CLcademiei Romane. i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). aruncau bir mai mare asupra unui sat. 5) pp. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . cântreul sau despre dânsul. sec. din 1765) i acela Neofit. 12) pp. 2) pp. 113-15. joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp. Daniil de Brila (1 scris. 58. dela ieromonahul Macarie. 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . 6) pp. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)").137 -se d împreun. 112-13. 3) pp. "dela episcopii Chesarie. 57-S. 3-10. fa. apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic. isclitura Macarie i Mitr. vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). 47-50. 105-11. Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. Sibiu. 10-17. . de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. apoi le ia pro- c s s : prietile cari . tot neagr afar de literile care cu '). losif *Qrigore. . dela Arhimandritul Mi. 10) pp. pp. Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. înseamn vinte IV. mai ales Vistierii. 1-3. Actul arat unii dintre dregtorii domneti. 9) pp. Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803.ximiie scrisori i Molnar. 50-1. XXXVIII. Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete".aceste I.

Nectarie (1780—1807). XXIX sec. episcop de Râmnic (1785 89). Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. scrisori: dela: Eliad. I. arhimandr. Cozia. Hurez. Viaa tiinific. Sadova. Bucureti. dela Eliad (vre-o 10 din 1830. 30-241-270. Cipariu (3 din 1835—38). Filaret. raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. Mitropolit Ignatie (1817). 111-15. egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14). Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795. Grigorie Pleoianu (2 din 1829).i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). 6) pp.- 1797—1823). istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp.. i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii. pp. 1801. scrisori Z. vora. pariu.- Carcalechi (3 din 1818—22)^).. isclitura lit. lui: Aromânul Boiagi (1817). 1804—7). arhim. 20-3J. 2) pp. in faximil la urm 31. 1-9. Aaron. arhim. Antim de Râmnic 0808-13). în p. Ci- i . 5) pp. P. Stnioara (1790 dela din 1828). Asachi din Viena' (3 din 1826). Galacteon de Râmnic (1821. Neofit deRâmnic (1807—38). p. Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^). . Fotino. Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. Viena i Londra. Partenie de Arge (1790—98). 1832-34). Asachi 4) Jbid. dela egumenii mânstirilor Bistria. Florian Aaron (1 din 1832). n-rii 5-9.. lui FI.. 31. 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D. Poenaru. Petera. Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). 1906. 1833). „Contribuii 1) Jbid. loan episcopul ardelean Moga (1823—27). 146-9' 3) pp. sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc. Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822). 1-20. arhim. 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu.

24). N. 24-2t) 15. 26=33-5S. Vldioanu. pân la 2) pp. 34=165-198. Photilas. 23. pp. apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete. P- XXIX. Grigoracu gescu(1822). Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu. colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793). un oarecare tefan i lordache Otetelianu. Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10). o feti a negustorului Ion (1837—12. scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. în sptarului Petrache (1892). doi Bâlceni. 2-23. sec. 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec. ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX.ctate.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. Frusînica protejata Marioarei Roset. în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci. iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. 1180—1830 '). 1821. „cunotinele. E o româneasc al jum. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4). al 1 4-lea .139 .*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid. 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu.-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22). 1 lit. Dinc fiu Const. . avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop. Viena). unde învau i: D... trec la Paris (1817-20). Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu. 1818). 5) pp. 5) /bld." venit dela Roma. 19-lea.sec. Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. fata Const. Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul. de un moldovean." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. — 4) pp. fraii Glogoveanu (1822—7). pp. Costache Rsti. a sec.

care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. . -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti. 15—17. 4) pp. lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. 6) /si.") alte ocazii.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) . 8—13. la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud. lom. d 5000 lei. tip. III. al 1 8-lea. sec. I9l0. pp. 2) pp. voi. voi. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778. 10) pp. . mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). p. 8) pp. 454—68 ' 7st. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec. 13-14. 26-34. tui puin cunoscut i studiat. II. 152—69. a- urmrete baladei i fe- d . ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. Cit. rom.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). „Neamul Românesc". Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. 18-22. 15-32. Vleni de Munte. lâ-Cea. pp. profesorul francez Alex. 1788 de logoftul loni Chira. Ia balada. tradus toata cartea din grecete la-. 7) pp. '^^) sârbeasc. etc. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol.^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. (1836—37). Cit.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum. sec 16-Cea. 32. 16 în la 1) pp. 5) 22-25. a sec. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral. — 18) carecare au originea. 9) pp. 1-9.140 domnia Ecaterinei a ll-a. 3) pp.

Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. 73-151 4) pp. Când e haiducii nu mai avu nici disprur. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. 26= 42. Meteugurile Români.'^) Avem o icoan. publicat i Minerva. . mrfurile de import gustoreti.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene. breslele ne- vmile. în trecutul roiiâmsc. 3-7>). 2) pp. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". balada nu mai fu chemat niciri. acest senz ni se prezint expunere limpede. prin alctuirea cadrului geneIn de cultur". Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas. încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec. lupte vi- ior cu gazd frumoasa. o misiune practic. bucuria scprii. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti.i la mesele cârciumefugare. pp. \\. III în trecutul românesc. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec. La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare". la ne apar în realitatea lor treaici cut. din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. suferini temnie. 19. Se pomeniau în iubiri teze. ^) — 3. 19C6. drumurile de nego. ^) formeaz i icoane". tip. în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. 115-134 3) pp. i export. Rom.— Activitatea istoric din anii 1906-1910. ^) —2. tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. negustorii. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist. Negoul l meteugurile voi. târgurile. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp.

cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". tip. Fiiipe- i muntene. Dudescu. Socecu. Bucureti.-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad. Cantacuzino. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv. hanuliui . Belu. faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. 4) dia i Bucureti. scu. analitica 3 icoane tiprite 1700). crui Manuc 1523). 2) pp. care au avut : legtur Argetoianu. Deliu. semnat despre toate monedele i bani interni i externi. din acea „arhontologie". vedem VIII. Cernâtescu. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec. 207-32 243-59 . Darvari. apoi despre masurile de greutate. care circulau în rile române i valoarea lor. 259-63 basarabeni. S Voi. 4. Câmpineanu. Go- 1) pp. Bibescu. Bucanescu. tabla (c. Bani i msuri. LXXXl +203 5) pp. Clinescu. Creulescu. Brâtianu. lui Pop din Sibiiu Bengescu. 19 :6 pp. de pmânt. un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. Geaioglu. despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români.3) Ori ce om competent va ti aprecia. Gânescu. . ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp. Drgnescu. 1428}. 2 tarife vamale — — -(1676. Un studiu înate de noi i la noi. Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). Fârceanu. al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. (1447. Brâncoveanu. dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte. Ill-Vlll. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. 1760): o socoteal a banilor (1813).: 142 torice. o scrisoare de nego (1820. 2j5-40 3) pp. Flcoianu. Filianu. Ghica. Bleanu. Fruinuanu. din acel apoi d pagini aa astzi. etc. de capacitate. Bujoreanu. româneasc (1407 1439). Buzescu. c. Comânescu. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu. Briloiu. Coofeanu.

i cronici. Socecu. principele Ardealului. Râo expunere în koczy I-lu. cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. Rioeanii. — 40) lfran- Amiras. 81 93 4) pp.-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832. Murgâseanu. Ralet. 25.') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836). 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. tirbei. Sltineanu. i lexic pp. 4-17. autentic a Carol ll-lea. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. — — — — 1 — 1834). ^JenciuIescl^ Obedeanu. Grâditeanu. Jianu: Lahovari. se face i : ama lui nunit^. Haralambie. II) pp. Bucureti. inedite I) dp. Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. 2 i slavon. cuprinde povestiri. cu ^). Mânu. Roseti. VIII-LXXXI 2) pp. 18-19.:4. scrisori în Clnj. lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-). Merieanu. Prscoveanu. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. 8) pp. 12) 26-37."^) 48 scris. . 10')- 3) pp. 9) pp. Vldoianu i Zâtrianu. 174-201. Oteteleianu. "j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^). Varlaam. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou. tabla de lucruri. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^). regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender. Socoleanu. — 143 lescii. onomastiv tip..care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). Unul dintre acesta doc. 3-77 5) pp. 10) pp. 225. 7) 167-173. 1903 p. 97-101 164 6) pp.ti Voi. 20. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în . Hrisosceleu. i cu apendice de 16 doc. Samurca.

care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. 211-25. pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-). 7) pp. 207-13. 129-40.. Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. Amândou povestirile frumoas Jimb. Cea dintâiu e o compilaie. Socecu. Muscalii (1677—81)''). Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*'). astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. 41-124.144 ceze. se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). pp. Bucureti. nu numai înva'ilor. ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. Voi. — Pe baza unui însemnat numr de doc. . care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte. 19. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). carte aceast istoricilor oricui. 3) pp. etc. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea. descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. 8) Bucureti. • i o ediie speciala italian. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. i a vechilor pp. 19>207. 141-173. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". tip. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor.J5 tip. 5) pp. ele pot arta în acela timp ce mldiere. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i. 1905 2) pp. 6) pp. Socecu. i filolo- adevr. a eit p.. apoi luptele Românilor din sec. 455. 173-81. dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. 98. 4) pp. Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. ce cumptare. îescj. In — zice în prefa lorga — ca rapoart.

constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal. i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). 5) pp. între cari sunt silii boieri. 173 93. care grâne (4 boi. 5) pp.— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . semnate de nego. mori (c. 3) PP. In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. 2) pp. (2 din 1650). din ri- 1698— c. fiind cei ^) unde i de cine se fceau. 1644—1712). sfoar (6 din 1645—96). argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-). artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). 1698-9). orez postav (19 din c. — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. pretendeni. 193-219. car -crue (4 din c. 219-228. sticl c. 3-7. pielrii (2 din 1645. boierinai. 114-144 4) pp. vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile. se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. 1700). „bucate" —oi. 1643—1708). lân (4 din 1649). 229-280. 7) pp. 6) pp. grani Câmpulung i Câmpina. i indicându-se câteva articole însemprivesc. ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. S-113. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). bumbac (2 din 1660. 144-73. din care se public aici una . în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. 1700—9). Vldici Domni.^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). 1700). cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. dintre Braov i ara Româneasc". chemai interesai prin o citaie. 1708). 10 . 1770). pân la 1866.

erata 7) p. unul din 1693 PP. 1900. de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). 109-12. 429-40. 261-70. pp. 6) pp. tip. muntene.. 2) pp 298-310.ii i morii din 1834 în ara. Sailor din Câmpulung. . cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)''). 2 acte interne . 3-43. 10) pp. 311-41. Bucureti. de prietenie i interese. 12) pp. lexic. Socecu 307. la p. cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). 107-8. apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. 426-8. 448-51. în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) . tabla numelor geografice pp. o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp. 395-425. 281-98. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . 452-3. nscu . 5) PP.64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre . Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. 98-1C6. 11) pp. — — . jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). 294 n. 8) pp.146 sosirea cumprtoa solilor munteni. ^) Româneasc^). 270-85. pp. de lucruri pp. 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). 4) pp. 441-47 cnomastic. de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc.353-93. 82-3. Aristarchi supt Alex. cuzînu.. adâpostirea pribegilor. vil (1591) cu lmuriri 1) '3). 289-90. . 47-97. 342-55. se dau scrisori în Muntenia. 257-61. 454. 9) pp. 13) pp. nego. etc. Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. spionii rilor. pp. în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) . p.

Ilie (I. Nicolae Bordeie). tiri noua despre luptele turco. Suceava (1.polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. 221-43 P. 123-27. Mogooaia (Ilfov). 217. numelor pp. — Voi. Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex. a lui Hâbâescu (c. Dunitru i o cruce de piatr). <î) 187-213. Dumitru. S) pp. 1850. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. Inscripii din Bisericile României. Sf. Humorul. 1856. (Trei Erarhi. sec.nri de pe peste o mie (1079). Socecu II p 19^:8 p. Târorul. 2) pp. 7) pp. (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini). Tânganul. Sânt Suceava). Codreni. 1861—2. 302-5. ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^). — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . Sf. 3) fp. Bacu t) pp. 1660^ un privire la zapis ostesc.— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). 118-22 131-183. (Sf. ei. 271-2 UI) Bucufeti tip. ist. Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. 381 (=^Studu i documenta . Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^). 247-!4. Câuani (Basarabia). 5) pp.\-o\ XV) . II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. Gheorghe). lucrurilor pp. Piatra Hârja (I. 291-3)1. Icani). luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). Pltretl. Sf. tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc. XXIX (I9. 4) pp. 2(1 253-272. acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). Moldovia.i7) pp. Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683). o scrisoare glumea etc. o tabl cronologic a documentelor red pp. ').147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . (Bacu). Românii la asediul Vienei 1683.

leorman). Cârpeni. de sus Bistria. Hagi lenu. Almajii. Horaia. Mgurele. Rzvadul de sus. Ni:ulae Simuleasa. Apostoli. 87-95. ') — Nou i vechiu. Nicolae. 367-71 Gâeti. Vcreti de Sf. Nisipuri. Drajna de jos (satului i a curii) i de sus. Vatra Dornei (Bucovina). Stolnicul. Dumitru. Bucani. Srat). Hâbeni. Nicolâe). Gheorghe. Sf. Tâslu.ta i Cosntantin i Elena.' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). jud. Sf. Postelnicul Firu. 1-35. Vineri i Stelea). Sf.. (Sf. Ludeti. Sf. Glodeni. Sf. . Gorgota. Mina Bica. Gura- Dâmbovita Ocniei. din Subeti. Bercenilor. Do- Obedeanu.> Racovia. Spiridon. (drâmat) Sf. Au. Pechaa (Podul (stâlp. Sf. Turbai (Ilfov). loam. . Treime. Corneti. otân'ga. Sf S% Arhangheli. Târdin Srbi. Brâiduul. Filip. i pârgaGheorghe.' Rstoac. Dâmboviei). Târgovite (Sf. Împrai. Potlogi. Brâacoveni Sf. Craiova Madona Dudu. Filipetii de târg. Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). Caracal (Toi Sfinii. Sf. Brebu. : Bucov. Scuieni. Apostoli. Steni. Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ. CrasHomorlciu. Madona 0.Giseni (Vlaca). Hlincea (lai).irâmântului Coofen-. Brdeti. Bâlteni (Ilfov). — Roie. Nicolae Un^areni) Sf. Mahalaua (I. igneti (TePodari. robanie. ruinata. Bicaz. Cscioare. 84 86. Lazuri (cruce din— ). Sf. Sf.' Bltit. Sf. Brneti. 205 2) pp. loan Se- Haralambie. Doiceti. Dolj: itoaia (cruce). Sf. (Botoani). Vîrîi i Bratosia Brânceni. Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). Câmpulung (Domneasc. Sf. loan. Pândele 1) pp. Susaaa (mânstire). Marina. Frasin. iNicolae din Sf. Câlineti. Lculee. Domneasc. Oborul vechi. bis. Sf. lemn. Sf. Geartolu. Prahova: Nicolae). S% Nicolae. crucea j. Bsrivoetilor. Vârbila (schit). 59-71. Coheia (schit) sau Podeni noi. Sf. Mecin. ulescu. Sf. 102-104.) tul. Râzboieni. Vulcana. Sf. Medina na. Finta. cea mare). Cornâel. Rzvadul (cruce. Nicolae din Craiovla. Bârnova.351-361. rilor).^) (Bolniei.148 cista. Atanasie. erbeti i Cârligf (Neam). Spiridon. . jud. Târgovite). (Dâmbovita). Nuce- Fusea (schit). Cregului. jud. Sf. Brila (Sf. Sf. Tecuciu). llie. MKineni (R. loan). Creteti. . vastian. Urlai. Sf. Gheorghe Gheorghe). (Oltenia). Blenii Rumâni. llie. S^ Voevozi.

Motru. Mitoc. Bistria. 205-305. (bis. schitul T"ri. 4) pp. Timiani. Sf. Izvarna. tefan. Sf. Gheorghe. Sf. Sf. Sf. loan. 338—45. Mavromol i Vo vi denia) . Topol- nia i Vâlcan. loan gur de aur din Bei- Sf. 333. Voievozi. Sf. Sf. 95-101. Bldana. Trei Ierarhi. Banu. Treime. Poiul Sf. Brtetii de sus . lari. Domnului. 3C6— 331 . (cea mare. Frumoasa. Sava. Vulpe. Sf. Sf. Bucureti. 331 -66. (bis. Aron Vod. Constantin. Paraschiva de sus. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier. Sf. 40 de sfini mitru al Sf. însemnri de pe bibi. Curclari. Iloaii. Sf. 1937. Vcreti. — Lungani Drgani Brezoaia. Cimeaua Sf. 2) 71-86. Lazar. Galai (Precista. Episcopia. Ocnia. Pociova'-ite. Vineri. Toma Cozma. Miroslava (la). DuGheorghe. Atanasie dela Copou. Greci. Spiridon. Dumitru Misaiu. Slaviteti. Dancu. Ni- culae din Curchi str. Bengeti. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis. Sf. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . 104-111. pp. Voievozi. Spiridon. Sf. Nicolae cel domnesc. Buneti. lui Târgu frumos Domneasc. Pavilionul i crucea din vie). 3) pp. Sf. paraclisul EpiscoBolnia. Sf. Brbteti. Jitianul. Cetuia. Mitropolia. Brâneti. Negoieti. Sf. Barnovschi. Vcreti Co. Pantelimon. Toi Sfinii. Sf. Câneni. Drgneti. 1) ^). Cluiu. Sf. i Crucea Galata Cobia (mnstire). Baot ^).— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. Sf. de Rstoac. Teodor i lic. Gârdeti i tefneti (Vâlcea). Sf. 372. Sohodol. Sf. Giurgiu. Sf. Ziua Crucii. Scoal.. Vasilie. Sf. Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . Sf.145- Voineti. p. Govora. Sf. Sf. Alb. Drgneti. Voievozi-Rufeni. Polovaci. loan Bo- teztorul. Vi- neri. Cornet. Haralambie. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Brboiu Nicori. Andrei-Atanasie.3S. 90. (Iai). Mihai \od din Bucureti. Bistria-Cozia. Nucet. Vasile din Ttrai. piei. i dela Socola. Du- Balilor. Sf. lazu. Sf.niani. Ocna. Gheorghe Lozonschi.'^). Niculae). Sf. paraclisul i de pe o marmor). Moara de vânt. Novaci. Cânepeti. TâlpMitocul Maicelor. Paraschiva. Buna din Ilie. âisericife lauCui. Vestire. Feredeul turcesc.Ilie). Goliei. se promite la ultimul volum de inscripii. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis. Hurez. Vovidenia. Sf.

chiar numai pentru aceasta. voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. XIII. inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi.'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise. 7) pp. ^uCeiinut corn. Tismana. i formeaz Voi. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. O publicaie de dou volume. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu. prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici. i ardelene i maramureene. alt prilej. 5) pp. XXXIII— IV.^) is- 1808). III-XV. Cernica. 19^)6 (I/." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. . Hurez. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854). XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU.J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. monumeniefor . insultele bunilor cititori. la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i. judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri. 3) pp. 11 + = pp. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. ').^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec.istorice. Nu-mi decât rmâne s atept. pentru trecutul românesc. LVX-LXI LXV-LXVII .-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . "). 2) pp. descrierea scurt a mnstirilor. mei dup obiceiu. 8) pp. 6 pp. Socecu. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm. 1750. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727). 336. 122-3. I XII — XIII din Studii i documente.XII pp. 4) pp. LXVII 303. 16 — 18-lea) . Arnota. s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi. cu contriaa de bogate i variate. dac nu dup cuviin. 1) Bucureti tip. Dintr'un lemn. din Câmpulung cu ctitori. 1915 pp. cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina").

275-96. I) pp. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale. 5) pp. 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)').— 151 la Companiei din Sibiiu (c. Arad (catedrala). Fgraului. . 214-18. Alina (conde- scripia familiilor din 1770). 11 acte relaiile de nego. 239-68. Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. 36 documente amestecate (1386-1825)''). Agnita. LVI. Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). 4) pp. 233-38. 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). i Lipoveni). i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil. - Maieri i ora. 219-28. 1790 — 1827) •). 8) pp. reene (1690 — 1786)''). 2 doalte i rinrene (1383. etc. 7) pp. 6) pp. 1776)'^). XV— 1823) i . — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^). 3-24. 297-302. chiar i zece cri ei cât mai e timp. 10) pp. care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. 3) pp. „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. II) pp. urbariul domeniului Beiuului (1600)^). Aiud. 3-181. LIX. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). 1680— 1847)'). m- sura puterilor mele. Amla. 1N5-213. Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. 229-32. If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. Bseti. La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. 2(39-74. Alba-lulia (biserica ortodox din. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. ca acestea. unit din Maieri c. despre 5 (1766—1841). Voi. Beiu (ortodox i unit). 9) pp. dine.

Cricior. ercia. (Maramure). Voila . (ort. Poiana Xdin centru. Câmpeni (ort. Strem. Valea Dooiicâ. Ileni (unit). Perjani. u.). pp. Bungard. u). 27-211.) i vale). Slite (bis.Zrneti i Zlatna (ort. unit. Haeg (unit). Nicolae. Hundorf. Besimbac. Lua. Suncuta. Rodna.). catedrala. greceasc. u. (ort. n.). PePor- de sus. Vii (Gura-). sului. i de sus (o. 1) (o. Caransebe (bis. Plosca. Veteni. . Poplaca. Somefalu (L Cluj). Nadi- ul românest: (1. Dragomireti (Maramur). Deva (muzeu i Feldioara biserica). inca veche. u).). Sâmbta Blaj). Rucr (ort. Sântimbru. Turda (2 o.). Iui Bethlen). Ohaba. Media (o. de lemn). i unit). cimitir). veche). Cluj (ort.). de jos. u. de jos i sus (i schitul). Bobâlna. limbâr. Sibiiu (din Groap. Vad (1.). (u. Cetatea Calbor (ort. Delari. Teleki-Recea (o.-unit. Teiu. Dobârca (ort. Haeg). Ucea de jos Bistria). Lupa. u. Cuna. Nicula. Ponorel ceti. Copcel. Corabia. Hîreni (ortodox unit). din Gruiu). egheti.). Vitea de jos (1. Drgu i (ort. Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite.-unit. Cluj). i unit) 0. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62). Timioara (u. Fgra). Sad. Peri. Corbi. Ludior (o. u. Vldeni. Gelmar.152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort. u. Inidoara Hurez. Sighioara Rhu. Ibafalu (ortodox. Vieul de jos i de sus. Rinari. (1. Sassebe (2 o. Geoagiul de sus parohial). gimn. Dridif. Remei (mnstire). un.-unit-). Gura Rîului.- unit). Budila. capela gimn. u. (bis. u. Vaida Recea. Rod.-unit. (o. Ludo (o. u.). Bistria. Lancrm. Fgra i (ort. din de balt (orf.). Srasu. Sf. Valea Lupului din deal <o. Dânsu. Scel. Sâncel Streiu. Nsud Ocna (2 o. ?). Mjina. u. (Fgraului. Tilica (o. Geoagiul de jos Feredeu. Blaj (biserica parochialâ. Cuhea. Pojorta. unit).). ebea. Hodo-Bodrog. Feleac. Lisa (o. Voivodenii-mari. Petroani (bis.). Lozna.-unit. i la parohul). Sebe (in.). i de sus.).). unit).). Corbi (Fgra).). Mrgineni (u). Letca (nemeeasc i a iobagilor). Lugoj. Dob'a. ura Turda (o. Ssciori. bibi. bibi. (ortodox unit). Gura Sodului. Vidra de jos (bis. Bucium. ort.).).). Braov (bis. nou-veche).). Ciceu. din Suseni).. oimus. (ort. - (o. Brad i bibi. Ortie tridul (u.-unit.).

9-327 . Munchen-Leipzig. 3) pp. 231-2. p. despre izvoarele folosite p.') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud. sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri.. 291-308. e un mic studiu de popularizare. 3.ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte. 1900 pp. rostul lui în lui Tudor ''). lucru. 6) pp. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri". onomastic GobI. i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. 88-110. ci din Vla- 1821)'^). intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). 7) pp.. 9-30.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene. care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821. 179-222. i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^). 215-230. 13) pp 111. despre vicisitudinile 0- pp. . ^eitscfinft. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer. 109. la Bucureti 1) — spune . 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. 31-87. pp. 3-7. afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul. 9) n)lzanUniscfie. (= Biblioteca Steaua Ko. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^). 2) pp. XV. «losariu pP. Xil-XllI pp. 336. „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte. 1906 pp. tip. rscoal. nota 8) pp. 267-290. varietate i bogia informaiilor . 235-66 rilor tabla numelor deia voi. 5) pp.

1920. Powles. pp. 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp. 231-2 Indice de . Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin. V-Vl. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. p.233-36. In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu". zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin ''). fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. 1-227 împrai de . . E ierarhia gre. ori singularisare. Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri. Paris. Vin-f236. lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman. 2) pp. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. 236. îl pe care muli tinismul — condamn. Vll-Vill. divinisarea suveranului. formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic.154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. 3) pp. E o scurt i clar. care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). fanatismul statului. cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui. de CCmpirc bizantine. fr vre-o' individualizare. adoraii în adoraii sincere. e ci acest om. al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. celor 75 nume pp. translated from French by Allen H. Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp. 1907. „The byzantine empire" istorii '). . Altfel e un i un stricat. . care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. tabla cuprinsului pp.

tip. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). a tuturor generaiilor precedente. In se d un studiu amnunit ei. XLlV+386. mânstirii Hurezului. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). afar de n-rii 3-4. istorice. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. 3) pp. 75-77 sunt din Buletinul com. unul dir mai sigure. 9. cloche. Cine curie râvnete !a lucruri nou. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. uit trecutul. care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. pp. XIV precum i voi. 78o-7 Socecu. datorie din pur- din plria lui. mon. Apostoli i Sf. i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. iiierar. II. 1912 p. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. III-XLV. 183-93. despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. I. pp. I. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. i tradiia 1-a împedecat dela progres. 1910. dup o practic de dou milenii.. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. pp. inscripiile de pe p. art i în toste celelalte. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. III Se dau fotografii casele egumeneti. tefan i Foiorul pp. 63-75 sunt d'n lorga. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. care venia urma urmei. Este un drum la Bizan. Roma noastr strbun. Inscripii. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. 2) : : . i. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. inscripiile dela schiturile Sf. ediia din Vlenii de Munte. în fiecare zi lui Dumnezeu. Vlenii de Alunte. Studii i documente. ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. dar fapta de ieri. 1907. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. i ni. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont. înc ma: generaii. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar.

1 Trivale (schit. 1780)^).. din 1625 . Glavacioc (2 din 18-lea). 282-83 erat l lmuriri p. 239-84. coloane. 1907 tip. documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc.•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. . Minerva. Hurezului din anii — 1853'). o 1) pp. 211-236. 319-50. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^). •onomastic pp. 187-208. .1837) relative la familia i doc. 5) pp. 3) pp. Govora (1702. 351-62. ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. 2) pp. Fedelecioiu schit. artându-ne vechile biblioteci mnstireti. mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). boiereti i cele de astzi. ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. 4) pp. privitoare la familiile Câzânescu •^). ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. custuri i piatr de pe mormânt. picturi dela Hurez. pp. . tabla numelor pp. (4 din 1748—1848). tefan. 262-269. Constantin Vod Brancovici. sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. acte ale protopopiei acte Arge (43 doc. (1839). 65-82. 365-75. pp. 386. 8) pp. din 1736 749) ^) . I. 6) pp. Bodeti Brâncoveni (3 din sec. Polovraci (9 din 1750—1798). — c. i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). 1745). voi. 7) Bucureti. 287-315. 376-81 lexic pp. 33-35. 193-203. dela Y9 documente 1746-1753). 1-183. '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. a lucrurilor pp. Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. Cmpulung Cozia 1747—68). 9) Voi. H.

O judecat din 1439 asupra 1. tiin. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne. 75. 2) pp. note. istorie. 343.'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55. care intre p. însemnare despre crile de nul — — geografie. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr. 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi. Iulie — 1856 (ctre fratele su loan). Bucureti. dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:. literatur. RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei. 129-31. Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. 193—4. etc. 6) pp. 89. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare. din prima jumtate a veaasupra lui. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. 51. 113-5. Philelphus.„N'am venit Paris ces. filosofic. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. ci numai a vorbi franuzete. ^) cului al XlX-lea.. 327-8. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger.^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp.. mort în 1752. 144. 4) pp. care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora. o cei d 5) pp.157 'domn. tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. Domnul Ro- mâneti.-) Bibescu e din Baden. 399-4U. '^j — persoane. 433-55.nilor. ale Drghici din Moldova. 3) pp.-^)— . 120. din p. se dau lmuriri relative la ei. iui Vasile moral. cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume". 9) pp. prenumeranii lista de 7) pp. Bra- not dintâi la 1489. 21 Iunie 1578 . 368. 1) 1 pp.

5-7 4) pp. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I.â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC". i orice desvoltri fie înpovrtoare. situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. Cluj) se arat . Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele. „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". 6) pp. Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. (1557-8). emigrrile înfiinarea satelor sec. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. i an . 1905 pp. sunt XVIII nici -). regii sârbeti. datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. înltur orice aparat vrut de erudiie. 158 O ti alegere de episcopi moldoveni.'') cauzele cri- zei financiare în XVI. 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). ceste despre constatri generale însoite de note. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman. tip Socec p. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos. româneti acolo. Dup vechiul meu obicei de a scrie. /6id. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor". ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut. se vorbete concepia „dreptului românesc". . III (1935) p. cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. a Patrasului i Ciprului. 153 2) Bubureti 13-24 1907. V.^) condiiile de via. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. 7-12. 91 3) pp. '^j erile iatine. 24-32 5) pp. al . Cluj..

din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630). când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai.54 4) pp. 47. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor. o traducere XII. 69-85 8) pp. 61-68 7) pp. 58. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric. Stalului. coninând aceleai i preri. 163 . 86-S9. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form. colea modificate i întregite.') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. in 9>9l 1917 p. :studiu.^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. relative la condiiile agrare române (1408-1780). nederivând din 1) un proces numai pp. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al . Iai. 41-47 5) pp. 32-41 2) pp.159 in sudul Dunrii.pmântului. româneasc 151-53. ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric. M-59 6) pp.") i 10 regete despre Vo- evozi. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt. a acestui XeamuC ^omnecc.^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc. pentru a-i da în prezent o rezoera . cnezi. 59-61 3) pp. îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. 1917 n-rii. în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain. cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc. fr indicarea izvoarelor. 155-57. tabla cuprinsului) 9) Iai. tip.

XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). . Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat. cu folosirea integral' a actelor tiprite.. 157-177. chiar dup ar scoate la iveaiâ. . la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826). trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. tip. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac. 19C9. originea Dr. — 1) pp 56-58. 2) Bucureti. a i de inter- va putea veniune energic. 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). un manuscris de la 1800). p. Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. Cihac. IX-^453. unirea principatelor (1857-8). lmurite. 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). însemnri genealogice (1745-1846). 61-70. din acest serviciile pe care le-a mânesc. nu deplin a Românilor din trecut. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. 4) pp. 1800). O nou acestea expunere larga i temeinic. totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi. cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. Socecu. o fosta .160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su. 17 sau 18). ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite. pmânt roVdit mare proprietate stpânete. i se dâ. altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^). Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. 3) pp. Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). scrisori privitoare leacuri (c. 3-58.

IO) pp. scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. cea mare. 7) pp. 4) pp. "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier. al episcopal. PpâuilorA mnstirea Coula.-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). Sf. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85).'') 1683J po- — 12 doc. iSt-eae qq (I 2) pp. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. Botoani (bis.Nîc'dla'e . Olteni (bis.161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748.1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). Galai 1865). (cu istoricul bis. 1575- 136 acte despre igani (1586—1814). acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). Suceava). - 1 Paladi 0546— 1851). lmuriri despre '") ora . 99-13G.. Râmnicul-Srat (mânst. loan). O porunc a Iui Vasile Lupu (1647). 291-95. 347-52. Târgu. Sf. Nicolae. ghe). Sf.'^*5i88. 85-96. (bis. un act municipal c 1 I 0600). catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) .-Vâlcii). cea veche. Sf. Dumitru. chiliile. Pacani (bis. un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. jud. (1790—93). 8) pp. Gheor- ghe. Hui (bis. (1636—1868) i manuscripte (sec. ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. Sf. 283-^'^'* -^^'^ 6) pp.' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 . lâng : (1739— c R. an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). Do'-ohoiii. o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c. 18—19) din bibi. Inscripii din antimise din mnstirea. nq Ms^vzu8 (: pp. 17-18). 1^1-^. loIiiuiDul Eld£î pp. 8 istoric 2. VoevozI. Sf. toate cu note i lmuriri. 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'. f crucea ignie). Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia.«) — la moia Dolniceni (jud. ^^^^ . 223-3t). 2 acte de graiu prahovean 830— 40.Neamului Adormirii. "). 253-81. paraclisul i muzeul Sinî' i 1800). 3) (c.

1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. 422-37. 37-59. In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). tabla 7) 4) pp. 1857. ca ministru. 448-50. 6) pp. 4 Alexandru . 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. i ale alte i documente".^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. 1C4. 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V.162 Donici) privilegiile iiiilia . 120. lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. glosariu pp. atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. 451-2. (1824. 60-97. 99-103. cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V. Socec. Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad. un ale. 1909 p. dela ministru Arsachi. . onomastic tabla lucrurilor pp. „Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului '). 28-36. la vel. 2) Bucureti. carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. 3) pp. tip. 365-421. o declaraie pentru Unire . (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. 1909. o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). a. . tabla numelor pp. Bal (1857 (1856). Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh. unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). p. — 1655). moia dorohoianâ Hiliâul . Mlinescu. Mlinescu (?) câte . XVIII. 5) pp. 438-47. 1836) . Botoani ^). Vlenii de Munte. numelor pp. 60). 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi '). Nicolau (1858)^). cele vechi ale : Slânicului Moldovei . 3-27. — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. pp.

Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^). . luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului. 3-:'7. într'un cuvânt. 2) pp. fârâ note obositoare. dm . partidele din 1856—9: naional Moldova. Vleni. cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite. izvor contemporan.. n-rii — 8 (i tiragiu aparte). nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a.. S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. 1645 dela pp. 29-119. lorga din mnstirea Cosula.)1). i a felului compus ca în cartea. fapt.*•*) din altele se spicuiete numai . 1 . grecete a /^crodot. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. i Unirea. n'a fost o aa . Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. cuprind vitejie. neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine. isprav. Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte. . deosebit de preios pp. tratatul din în i Unirea. „Din faptele strbunilor". . Vll-f553. însemnri al istorice. asupra coninutului di le . 1910. fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. culegerii nu e întru nimic tirbit .. încât rostul literar . pp. opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor. Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . danii ^pentru Biseric. rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. alegerile pentru si Divanurile ad-lioc. dumanii interni ai Unirii.-9. d din dup un manuscris traducerea romaneasc.16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt '). — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP. VliI+218. 19. Vlenii de Munte. 98—122. liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^). în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române.

Filipescu. 1. Vleni. Const. 1916 pp. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. c pp. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". cari scriau vare nu era osebit ^i clase. R. Costin. Moxaiie. St. pp. Popescu.164 culturalâ-naionalâ. lmuriri i rectificri istorice. Neculce. într'un graiu bine pe vechii cronicari. Stolnicul descu. fiindc i astzi pentru toi. Const. Cpit. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. Vâcrescu. 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. decât pe noi. V — in însemn nterar. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. Costin. Greceanj. 448-9. Munte. M. avuse dregâtoria de stolnic i. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur. despre spirator Ca Taris. scriitorii de aztzi. contemporan. Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. Cantacuzino. din cari se reproduc Lucile literare: M. publ. aici \. Gr.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. moartea lui Tudor. connobili unguri pp. Mustea. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP." bunotie despre cronicarii. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. de ce i-a luat numele academici nomne. Ureche. C- . 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. . N. 19L9. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de. 'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. extras din scrisoarea lui C. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su. compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. R. 295-5. arat de Alexandru. N. nJc mici «o/nd/ze.

Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). Cuvânt d€ pomenire Mitr. 1 4) pp. 75-83 119-25 : 11) pp. I 6) pp. 51-72 8) pp. i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite. 129-38 Vleni de Munte. Acâteva mai frumoase. cari cuprind n. 479 \Q) pd.)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile. începând astfel „o bibliograreligioas i moral. Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni.^) asupra vântul la — 2. fiica : Vornicului Constantin Roset la .^) 4. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare. loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519).^) Ierodiac. 87-8 9) pp. Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). Vil 4-431 1909. Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 . 25-48 7) pp. romanuC sec. XVIII voi. 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. . III. CU. 91-98 10) pp. la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei.Cuvânt îngroparea Mriei Roset. 1939 139 2) pp.. 93-116 '2) 5) pp.') 7. s asculte anumite p. . inu* Putna 1770:^ 3—4. 1938 pp.(1S40). Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa.5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane. 7-17 3) Reproduse se pare din 7st.VII. Veniamin Costache (1846). (1835). ci i bibliografii interesante. numai o simire i un adevr.16. II. p. âi : Petru. Preot loan Bobulescu. Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei".^) 9. prefaa volumului prim istoriei bisericii. Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838)."^) 10. : sarie la de Buzu (1846)..

gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri. nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. i vieaa lor bisericeasc s'a. social i na- ionala ce dria la diii. sculptori de lemn. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc.-. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. aproape milenare.rolurilor întinse i felurite .. cultul de art i carte cu care sunt datori.. neamul cu o limb literar. spune autoriîl. cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici. Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale. ale cele în dou au avut din clipa sfâierii. apoi inuturile desfcute. în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi. In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova. argintari. creia Mitrpoliii. ale Bisericii". Banatul. pe drumurile pmântului. cluzitoare croilcr . ei singuri aproape toat învtura. s capete „intiprirea. istorice. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni. mucenici i sfini". — dând cluzit. caligrafi. oameni de Stat. alte al- ctuiri. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. 166 tatea a-i i chemarea li lor. teri nenorociri i fataliti:.. a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. cu o literatur sfânt. au înzestrat limba. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. se impune. note artistice i alte" tiri Carte acestea. au ridicat i neti. legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului. ostai. fr istoriei noastre crturari. - . Episcopii. i-a fost s neateptate.

dar îi are i trebuie s-i aib. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. — cu de schimburi de contiin de naional. aa cum înaintea se desfur punctul cursul i . prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. in feluri Fa de adevrurile credinei. dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. druite cu nemu- Tire. dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. calea potrivit. alte i vor aduce alt i alte argumente. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. aceleai mijloace de hran. înelegerea deplin. nu se pot afla pe alt cale. al împrejurrilor. când ramurile se resfir sus. . doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam. jumira i viaa. forma nestrmutat cinile cer. atunci când vede acelai trunchiu.167 •scrierea bisericii româneti. adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. din acela p- i mânt. adesea cuite ce nu se asamn. el poate greuti. teologii timpuri". unitatea. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. „Muli vor dori judeci. organizaia. dei nu r/'âr mari i Hor. rd- • în pmânt. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare.

român la Ipec tabla cuprinsului pp. îmbriare subjugtoare a aurului. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^). 6) pp. ioan Vldicii din pp. 28-9. 2) pp. 431. declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700. 427-31. pe care le-au junse în stpânirea Austriei. Oricâte foloase culturale.. câteva isclituri . 3-319.. cuprind volumulîntâiu. adaus: despre actul sinodal din 1595. 4) pp. începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma. foloase care Atanasie.. vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^)..„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita.. numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice. întinse rupere fr între- pân 1-14. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite. ale unui Român a- fr simt de neamul su. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale.163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine . volumului în faximiie moldoveni i munteni. lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: .... 29. lui s le îneleag i s leprevai. ar putea brutal." '') 1) pp. cuprinde „epoca româneasc". adec toat româneti dîn sec. un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^). 3) pp. din familia Branccvici i episcopul p. la hotarele neamului. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei. 423-4. 165-421. mari fi i netnu din April adus cel Unirea. la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp. 15-162. importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine.

" prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive.169 Ca -neri îl încheiere. foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice. face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice. cuprinsul pp. cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor. orae sau inuturi pp. scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. prin voturi date partid astzi. oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului. i Mitropoliilor romani i catolici. acolo nu mai e nici crturrie. nici pospodârie.. de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. 317—18. erata I— 11 pp. O singur mnstire de femei.. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic. amestecai în viaa politic. 377— 471. rezervând Sinodului dogma în . . tabla numelcr pp. i limb curat româneasc. dou mn- model. trebuie form practic." ') condiie Lista Episcopilor 1) p. atext curat — vând ateliere de art. — Un fond Bisericii.i administraia bisericeasc superioar. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile. 321-372. dintre cele cu nume mai glorioase. crora trainic. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti. adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. . apoi Facultatea de teo- logie. pentruc tea lui. materialist i sceptic. nici trei . legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. in mod cronologic. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei. 475—79. dup scaunele episcopeti din diferite voi.. în folosul unor preoi vduvi. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. ar ajunge. 373—4. nu s'ar ridica episcopi. uneori chiar in- -tereselor personale.

amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. i i clugrilor din mnstiri i muncs. cu note asupra uncr boieri^). etc. XIX Familia 7-lea (2 documente). 20-41. 48-53. Petru Lpuneanu. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i. întregimea i loc vieaa schituri. 1760). tul greceti i ruseti. Alexandru cel Râu. tot mai eficace. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c. moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834). carte de scutire de dri. 3-19. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de '). probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^). Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. lupta cu catolicismul. 42-27. influenele strine slîve. . a polactoruli dirr.. 5) pp. — 'Dou din singurul reara. tip. 56-63. 127. Voi. I9l0. Mihnea Vod.i religioas-cultural-literar-artistic a acestora. 54-55. 2) pp. 753) . Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox.170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. 7) pp. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate. ne de timp înfieaz : vieaa. 1780—1826). 5) pp. 4) pp.' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. Studii rite i 1 documente. moldovean din Despot ce 1818: ^). igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-). Socecu p. mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^).. 61-65. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — .' mazilii români la Poart:. 3) pp. 6) pp.

apoi textul învturilor.171 . 3) pp. cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român.1-300. (Roman). tiprite 1888.-3) Vlenii de Munte. caracterizarea despre activitatee literar. =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii. dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). 331-33. rostul al ^) . 1'910 '. 1) pp. pribegii Polonia (1679) '). 120-127 pp. Vlll-r33i3. Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). o) pp. pp. 4) pp. Viata Nu d o ediie critic a textului.9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. lai-Mitoc. i din Sf. — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const. Târgovite (Domneasc). spune. cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). 75-H. lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist. (Sf. 6) pp. 97-120. . i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. Sl-93.-— Un act din Botoani (1653). darnic ci i crturar Voievod. ofrceti Nicolae Sf. . Zimnicea Voievozi-vechi. stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod . la scriitorul condicii familia «). Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. a autorului. 66-71. I7-Iea: 'Dou cri din sec. Ul-Viil. Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780). 1-') PP 72-4. igneti în (Te- Calli- 14). adugând prile cari dup Nifon. ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-).Moldova: Vâi atee. "7) . reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843. Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche. *). pp. Sf.

de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene. . 5) pp.. Bucureti. 143-150.pentru toi . crile bisericeti. apoi aii liatul 1 . — Se reproduce aici I în întregime din Ist. 218 e numai aliniatul ultim dela pp. . . Românilor în chipuri? i icoane. capitolele: Doamnele Românilor. nou : 1921. viinele" : ." . 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp. 10... propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. : . Lado . p. Braovul" i d. 114 i nota de pe p. . tefan apoi despre- lca. c urm se public o descriere latin. 19 7) pp. 8) n-ro 8 pp. 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. Bucuret 5-40. 132 : Cltoriile. Se dau apoi informaii lui interefiic». odjdii. 89-137: Nou i nota 1. 1910. p. dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^). „Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete. nou e partea dela pp. 137 . pp. 49-83. sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul. p. 115. fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. In odoare. dau la urm..de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p. pe. sunt i arta alctuirii lor. . ?p. : . Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC. text ^). dup afirmaiile specialitilor italieni. 6) Vleni. . 73-4. peste noi. 124 :. Michele Amari. Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. Ce dintâiu. 139-150. . Asupra palatului de mobiliare.. (1910)-. 117 8: „E iari.. 97-106... 113i 2 de pe p. 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp. voi. p."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus. Palermo. 139-43. din Rsrit". . reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. la anonim a drumului dela Veneia India. . 119: .

flom. Elena apoi scrisorile (1576-87).') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c. Se re- produce dintr'un dialog român-italian. 141-172 .^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare. de carier. 1907 Ia noi. în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600. 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. pensioanele ca institute în îmvmânt . femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului.cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770. 173 lui loan postelnicul muntean. Ca tul încheiere. cultura practic. cultur a îmbogit i fcut mai fin. prin cultur poate fi dispreuit azi. Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. fr note. întregime. maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art. 3) OLn. mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via. 115-117 ist. cultura a sufletului adevr femeiasc. sect.' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor. 1-7 TCoarea DarunCor. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux. pp. femeile ca inspiratoare la . soia italianului Fabio . de i „coli de inimii. 19 >7 voi. 1 pp. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850. pp. lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. Mria de Man». Milita lui Negoe. 257 -5'^ 2) pp. 137-S 5) XX voi. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic. 19J5 pp. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". sec.. în vernante~învtoare. ale vechii noastre poezii lenache. din a:ea a 1830. CLc. 4) pp. Alecu.

. 105. fapte.. vorbi îndat. pp. 117-8: „Astfel de constatri. 54 ilustraii frumoase. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. l: sând restul la oparte. hotarul terii. . 7) pp. 109-12: „Înc edat. p. Ac. Elina Mateiu Const. [ai VasiCe. cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. 4) pp. 1912 p. 180- 184. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). are Vleni. i 176. Chipuri De fapt numai în parte.. nou e: nota dela 1661. 6'> r. se reproduce o pagin din cltorul rus A. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An. 107 aliniatul 1 .- UnaC corn. în prile. cpetenie. de Un singur.. 1641 . Nou: la pp.. 3) 207-14. cu descrierea lor frumoas. mod acolo". 3 de jos i ed. 105-121. I p. soia iui tefan cel Mare. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c. Cupa (în IbaCe. 33 rândul 4-7 „care. avem o „lucrare nou". : Fetele Lpuneafemeilor i .. monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. 7-43. care privesc exclusiv femeile. lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-).. 6) pp. 60-87 cu unele schimbri p. 174 „Doamna XXXII. 112-3: „in adpostul. 1570). p.. pp. 145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii. în Femeile mrturii •^). Rom.. 10) pp. p. p. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. 30. lorga. I p. 55-60.. 9) pp. viaa neamului nostru. 50-54. 34: la 5) 47-50. 115: francez. apoi câteva chipuri de ale Doamne . 188-90 lipsesc. Doamna Tudosca i fiul ei loan. pp. 91-102. 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^). ale lui Simion •i Ieremia Movil. 69 i ed. Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. i la p. 8) pp. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp. foarte redus. 175-206 2) pp..

(I. inut la congresul 1911 2). singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa". ara-Româneasc Cozia. în Moldova : A. ^om. pp. 165-173.1077. 14-32. Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie ').175 maice" tul Sf. : Aga- pia. Socola. ignetj. Mnstirea dintr'un lemn. o confecu rin mult observaie ort. Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). de fiecare aceleia care. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. Botoani). face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. ilustraii se dau mai puine ca ed. Vleni. acad. Domnia în Moldova: a lui Ieremie.^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. sec. 7) an. Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. . istorice. Simion. Rteti. ist. a putea Doamna Vod. Paserea. 6) pp. XXXI! (19111) pp. Vratec. istoric nou. Colintina i Cîorogârla. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). 3-14. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. 5'J. Viforîta. Icani. Snagov.aton (I. 49-76.1019. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI. lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). al bune nu va avea ajutorul devotat. „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). 32-34. 34-49. 7) pp. popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). 3) pp. 5) pp. 76. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case. 1912 p. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice. 2) pp. 4) pp. Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). i mândria de religiositate. predica- torul lucrurilor clip.

cinci 4) pp. toate dela mnstirea Sucevia. 3) pp. Vleni. 18-lea (1741— 62)*^'). Istoria armatei româneti. amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . Bucureti. 1910 (pân Neamului Românesc. 1 1599) pp. IV-f428 (dela 1599 . La urm : 1 1749) pp. Constaniinopol se d nou i în valoroase. ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul. pâi in zilele noastre) p. (17005) anatere academiei Române. XXXII (1910) pp. 636-40."') Sucevia a lui lereSimion Movil. ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. fii Melania-Marghita leremie Movil. este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. 6) pp. In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori.strini rare (1601 — 1617)^). 30-1.'SQ. o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). Sl-. 1-39. în dou volume. 2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). Cul224.— 176 inion : i Gavril Movila fetelor . . privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). 1—29 2) pp. ist.^69-640. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins. Se public peste o sut de docum. tiri despre veacul al XVII) ''). cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec. menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul. 72 la II . plane Doamna Elisaveta. familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. mod cronologic. sec. în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor. Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei.^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . 31-51. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. de disertaii. tip. acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) .

e de nevoie ca critic descoperitor. ungureasc i polon. ca în orice oamenii. 3-37 4) pp. Rodna. Soroca Tighina . Hotinul. Vidinului. a adevrului. rostul i luptele lor în vechime. Ghime. Bran. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. în îneles propriu militar. 7) pp. 102-125. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. e un fenomen ti. Bicaz.— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. ca s trile specialitilor militari. 3) pp. fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. S3-l('l. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri. 125-204. i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. in-IV. Nicopolei. adeseori zictoare i neclare. Poarta Nistrului fier. 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). la cetile i steagurile moldoveneti-^). grania Pocuiei-). i el mai are nevoie de fac i rzboiu. în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec. 41-8 V 5) pp. social. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei. se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti. 6) pp. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). s-1 iniieze cunoatere altfel . Oituz. 2(>7-35o 12 . bnene. mijloacele de istoric publicator de izvoare. psurile: de Turnu-Rou. organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. referitoare luptele seculare româneti în i. ale Giurgiului. datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi. 2) pp. Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. Silistrei. Buzu.TuIghe.icei unor '). influena strin: bizantin.

ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. 4) pp. despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^). 5) 2) pp. înRomânilor sec. . 5-S9. Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). al .. „Carpaii p. în luptele dintre 428. pe Români coperta i vo:: 359-422. lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc". 157-172. 3) pp. cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. Radu erban. prin sublimul sacrih'ciu al celor mici. contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului. Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. în margenile însei ale hotarelor naionale".178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios '). care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". 6) pp. ceva Tudor Vladimirescu. 175-2G6. Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. etc. celor trei izvoare de iilor. cuprinsul 423-27. deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului. 93-154. erata p. serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine. — Decderea militar a sub armata regulamentului organic '').. s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific. 209-221. dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec.

iii (bis 164)).-48(î Ii (bis 3) Gotha. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. pp. I (bis 1451). V (b s 1910 pp. dar preioase. cum ne spune i autorul. 1919.')12. ci una în de sintes. ist. 190S. la opera de construcie puternic. timpul lor deosebit lui de românului D. singurul în 1) a^. ca astzi. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. I. Perthes. în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. . 1913 pp XX-f 479 . S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. în desvolarat împrejurrile. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi. s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper. In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga. apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. 1911 pp XVli-|-4")3. Venin. fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent. tip. Tiom. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". •i5^8«. care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). 377i). 3S 79-l(M5. de imens infor- maie. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit. i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. XX ':-633. ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" ''). XXXVIII (19ir)). pp.179 •tare istoric. IV (bis. Lucrrile învechite. era necesar. tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. XV1I14-. Qc. 2) Vod dup . aa de vast în timp i în inut. Lucrarea aceasta tiinific. de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. • amnunte i explicri nou. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari. Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K. oper ale de amnunte. pp.^) în care cu se — c -norocite. Cantemir. 1912). sect. pp. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi.

\ 10) pp. 3-195. care au dus înfrângerea. tabla analitic pp. Baiazid Voi. 231-341. toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. are fr ra îndoial un caracter naional".6. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). moartea acestui Sultan (f 1475). 13) 137-404. anumite timpuri îns. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). erata. Sârbii. 3-230. al 11-lea . XX. 341-426. luptele europene i asiatice în domnia. 76-1 15. Ungariei i situaia de '^). luptele la Azia ^) . erata p. 2) pp. zice. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. 3) pp. Voi. Bulgarii. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la. La dreptul vorbind nu este noi. VIII-XIX. ^) în Balcani bine cu Latinii. 1) pp. : 12) pp. II. 6) pp. III. Soliman ocuparea -'). V-XVIII tabla analitic. p^ XVm.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). 7) pp. 455-4.180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i. legtur cu toat viaa otoman. 437-479. 3-7. în timpul nostru. . apoi trecerea etc. vieaa intern lui i extern. istoria o naional. ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. IV. 116-32. V-VII. Voi. 9) pp. pp. 4) pp. 5) pp. 11) pp. 195-455. c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^). Politica imperial a aici ^). 8) pp.

acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). 1908. eliberarea naio'°). puin îngustarea granielor sale i. influenele strine. 3-272.XX erata. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. — . a Turcilor deczui i. CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. româneasc in ziaru" . în deosebi bizantin. relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. organizaia intern. toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute. armata. : Efenzii la pân V-^). cauzele derii Imperiului rilor. Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. 25. 2) 275-512. traducere „7lCincrua'\ Bucureti. n-rul din Decemvrie 4-5. negoul. economic. competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. situaia poîn poarelor supuse l erile tributare.181 pretutindenea garia'). p. 1913. Doar învatul orientalist Brockelmann I. cultural. V-XIX : tabla analitic. vieaa politic. Vleni". luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt. 405-633. 5) pp. 4) pp. 3-211. nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman. 6) pp. n-ro. rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). Lipsea. 215-402. pp. formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^). 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume. .20.. care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. ca lorga în opera de Critica fa. 3) pp. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului.

82 de Hutsma. ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. 1909.. Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii. volume de osman" 3) Studium Clpsieusz. rspunde criticelor aduse crii sale. XVIII pp. Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K. etc. etc. VIl-XVII. III. istoric. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. V-VI. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla . vorbind de câteva voi. 1909. adaug lorga amnunte i '). cuprinsul analitic pp. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. tabla analitic pp. de amnunte. Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla . pentru 1) 2) Voi. 578-586. II.numelor. . dintre care unele sunt neîntemeiate. V-VIII.. erata pp. iX-XIX. mzantiniscfie XcUscnrlft. pp. uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. XVIII. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. erata p. 89-99. privitor la istoria peninsulei balcanice. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). •voi. lui '•iraducerea rîorga. I-ll cu curec- sincer recunotin. pp. i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. din i respectul pentru naia noastr. care e indispenzabil. pp. -). sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus. ci mai mult de sintez. Munchen. bizantine. de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". grecete a celor Berlin. .'. XX. i nu va mai avea. scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. i nu e istoria ci poporului turcesc. slave.

Cartea. Rom. i bibliografia. Vleni.«. i dela început observi c sunt scrise. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile. Cartea. ediia II întregit.". 1919-20. p. de un în- vat. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. 434 tip. 1907. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*). 1905 Ediia ll-a Vleni. I9l9. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. 322. p. 302. care face un serviciu foarte important istorici. Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" '). întregit. »Cult. înzestrat cu numeroase ilustraii. 4) gite. totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. ceiace Ia alte fiin organic. Minerva. peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. Neam. p. trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. ca o toare. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. astzi desfiinate. întregit Bucureti intre . Vleni 1912. 213. aceste 19C9. împodobita — cu frumoase ilustraii. Vleni 1910. izvorât din arsenalul minii sale complexe. ediia IV. -). cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. tip Cultura Neamului Românesc. Bucureti. p. întregit. pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . Neam. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^).183 a-i lumina cu învtura sa bogat. 1908. continuu. p. pp 315-2Cediia III Vleni. . la pp. cercettorilor 1) Bucureti. II. ediia IIMV Bucureti. ediia V întregit. cu neobinuit. 248. a crui concepie i metod de expunere e original. „Cult. lorga face parte din aceti puini. 3) Bucureti. conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. 307. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc. 1919. p. ed. 19.

26=35-66. 3) pd. — oameni etc din Moldova. afar de aceast. — Extrase in- portul Anadol. 4) an. cldirile. XXXIII. E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". a druIaii (bisericile mului militar satele. ac. Rsrit. Habsburgilor . .. pp. dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. teresante despre i obiceiurile ei".. sec. pline de acestui amnunte "necunoscute. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. XXXIII (1911). care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^). priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. Sâ menionm câteva memorii academice. neutilizatâ decât în parte la noi. din 1703 37. când vorbeti de Turci. Moldova. La apendice: 5 doc. Ismailului. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. i vieaa de aici). sect. Uom. Lucrrile istorice din 1911 — 1915. care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ . ^^etru cel Carol al Xll-lea. în Orient.^) Pe temeiul unei întinse ni informaii. 1-33. „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*. i noutate. ist. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . ist. 2) pp. 30-33. „ne-a pstrat în pagiie colorate. ac. aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici.:i84 V. 1-29. zw locurile. nom. se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea . — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^). •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). Mare l rile noastre {1709- J 1) an. pp.

care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel. 155-160. 1711. 9) pp. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802). pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^). unul î traducere din 1709. în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab. Luarea Basarabiei i Moruzetii^). români : Dimitrie Cantemir. XXXIII. apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *). 5) pp. Stolnicul j.. in adaus se retipresc dou documente latine. sect. sec 147-154. relaiile lor cu Domnii Const. 129-146. „Negru Vod" i cântecele sale. nom. in ist. ftom. 33=187-210. 1711 i planul luptei dela 3) â/z.1831714)^). 3(>-32. XXXIII pp. pp. 8) pp. deoarece o întâlnim. Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. în veac. 2) pp. ist. La urm în la dovedete veacul acest al c Const. . 55-7. lor Nicolae Mavrocordat^. la urm Vamia. 6) anaCeCe academiei 'R. ist. la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. ac. In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. sec. pp. de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . In faximiie note i scrisori româneti din 1696. 57^71-127. 10) Jtid. XXXII». ^'^).") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei. 147-185 I6t)-185- 7) pp. XXXIII.^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). 1-13. 18 13-18. aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze. „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7. legenda crturreasc a lui Roman Atilla. pp.. 4) pp. luptele ^). Brancoveanu.omne. (?) pp.

când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790. ale crui legturi. . pe care le i o el s ajute cu cârja. i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise. ist. alte alte datini de cârmuire. etc. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române. în anii . petreceri pro- cedri de administraie. De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. scrie aceste câteva pagini". o uneltire i un interes". lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. se arata cine sunt aceti meni.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653. 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou. zbuciumata. cu femeile slbatice arip de puiu.^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac. pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi". Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. sec. scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. XXXIII. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri. „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". care se mode. bordeiele de descrie acela. (l9ll) op. aezarea i rostul în ara-Româneascâ. In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. 55= :2 11-265. via.

l!9-38. care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc. 187 nia fanariot care se întorcea. 2^ pp. dreapt. Scderea mare literar. — — — în dac (pp. sec. Române). dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz. 31=767 r. c aceast — comunicaie academic. Dar poporul românesc. 1-21. Nimeni n'ar ti. chelI. care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte. „cultura româneasc e una singur. alctuit de eranl. la 22-28. asupra culturii din principate. 1) p. faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90. acelai stil. . -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar.. 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. ist.3)— m. 5) urm. a. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu. Trebue aib ace-leai forme exterioare. 39—55. anatete acad. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9. in 4) pp. de bani p3ntru o a.. acece în fiecare col din Românime. urma se dau 3) pp. pe care în puine popoare o pot avea . buc. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791. cea din- pp. nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc.c. suma liudeior n. neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu.'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). e „obiectiv. In i luminos con- de Zamfirescu. Romane. lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori. ducâad trupete 1) i sufletete. viea^a de obte . rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. 2) — i unt. acelai grad". Influene i conflicte. .

^om. 1-34. aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti. ist. al 18-lea pân la concurena evreiasc. ce cuprinde într'ânsa . care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. care evideniaz însemntatea lui. ei."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui. •pagini din catastihul breslei (1795-800). Din vieaa monenilor vieri ai inu. al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". în sect. 1) CLn. Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 . XXXIV (l9ll) pp. llie dia Botoani. CLc. ^) Pagini din istoria cultural : I. Cobuc. „Breasla Blnurilor din Botoani". Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local". . critica lui Titu Maiorescu perfect. cealalt desfâcând 'dela originala. Goga i Agârbiceanu. Fiecare document e precedat de lmuriri. apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti. Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. . fa Brnu. cu eroic îndrtnicie. principate dela •de 1859 înainte . Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. a Mitropoliei i a bisericii Sf. de pela mijlocul sec. pecetea oraului Botoani. isclituri armeneti din 1797. un steag cultural care e i al nostru". o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri.*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani..

pân as- tzi tea numele curat mocneti. 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. de pe mormânt. XXXIV. Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni.. 60=35-94. biserici pe care le zestre. grec. 6) pp. 453-S7. 453-67. Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec. 407-79. XXXIV .ia i firea lor deosebit. din foi de pede vieaa acestor gospodari cli. pp. bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre". alte lacov Stamati. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. 7) CtnaCeCe academici Romane. i scliimbri de moii.^). — 2.'^) Cupiinde: 1. p.. ist. i dou '0). sec 9) pp. când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . 31-42. 4) pp. graiul labialele schimbate. danii. lo- de Români venii din Scuime. 480-87. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam. 3) pp. . Paraschiva . 42-51. Din vânzri etc. 1705). «) pp. 5) pp. odoare i odjdii bisericeti. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. acestor vieri din pare proverbele unui mare . al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti. scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id.*^).. 10) pp.-)— II. i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. 44-37. ceea ce-i arat portul. cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor . apare harnici. 2) pp. însemnri ^). 51-60. judeci. . 189 ta lui Scuienilor.

28-30. românesc. pp. 4) pp.. ce planul de n'a reuit ^).. învtur i i si din. biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne. 34=743-767. însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^). inedite.. pp.193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor ').8(35-69. Pagini cu interes. Qc. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. Desprelui Sandu Colea. pop.. sec. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar. ^). i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. 10) pp. XXXIV pp. nom. ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române. 5) pp. 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess. 9) pp. 754-58. se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . Asachi. 8) pp. înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. 835-8G4XXXIV p. XXXIV. luptat în oastea Carol al Xll-lea. din Paris blicate. : Damian Asachi. ist. Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea "). 749-53. 7o9-65. ist. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). 1-19. 743-49. ^). Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe.. Banat i Bucovina..- Românilor din Ardeal. 766-7 .Cc CLcadcmiel nomâne. 5 . . coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite. lucrând. 2 acte- Asachi (1831. '^). întorcandu-se acas în 1723. 30-. sec. Almanach pentru Icoana lumii '*) . 20-28. care a regele Svediei. 7) Clugria. 2) pp. sec. 6) pp. ist. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. 3) pp. 12) Ibid. Mirtil i' Chloe. (1833)^). i despre crile tipar dar râmase ^). La urm 4 plane-tablouri sf. 1031-1C42. i Gh. Se d în plan i osta al lui Sandu Colea. din Calendarul pentru. dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". an.

ne ateapt peste Prut. de poveti. 6) pp. pp 23-25. 34-6. le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory. cântecul neamului i. c3-39. 31.faximil p. 12-3. Basarabiei. 32-3.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou. 9) pp. de farmece. 2) pp. scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^). 11. complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). faximil p. 39. de i ') private . pe care uneori ^) . Radu erban. 10-40-42. . 8) pp. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. lizate pe deplin. 9. '^) . atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente. tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. 1031-40. alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de .^) apoi spusele unui clugr . de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. în 19. 37-8 . 7. Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci. publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa. 1911 p. 5. ca i de interesul nostru tot mai viu". i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -). Arat însemntatea acestui folclor pentru noi. în . terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. nu zbovim. de Munte. 27: cliee despre mânstirea Comana pp. prile care privesc domnia i luptele lui voi. românesc. aduntor de zicale. 7) pp. de datine. 3) Vlenii 6) 4) pp.

29. 1821-35. inscripiilor de pe morminte. 1934-38. aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice. în Român. i a peceilor pp.. 4) pp. episcopi. N. Stefnescu et Comp. tabla lucrurilor pp. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. „Târziu de tot Zimmermnn. i e s cunoatem. mentelor +775 3) 1913. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp. I. aici in acest an. 191 pp. inut ca. pp. ci tracice latin . . tabla numelor pp. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. formând 2 pri. 1839- 1912. Gobl. onomastic pp. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov. glosariu. arhitipa- evoluia ei. Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. 1837-8. s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. 779-1815 documentele. pp. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ. Mi- i boieri. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. n-rii 218-220. 1 Bucureti. p. V. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. tip. O nostru. crilor bisericeti i legtura brodâriilor. 1939-43. 1913-1933. i Bistria prin rich Stenner. Bucureti. 1911 tip. culturale. lor.— 192 mâine" cutului '). Cil— III . început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. 2) I Arad. Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. etc. 339-51. 191u pp. tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). a doua dela plus în voi. Traducerile ungureti pentru partea a doc. timpul cuvenit. pp.. asupra rului.

a-i fi putut pzite uneori. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie. neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile. Si restabilit copie era cu greeli stricau . cât de mari. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze. a peceilor i a altor elemente de T. Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni. care toi medievitii tipresc docula mente. fr aib fr s originalul înaintea ochilor. Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii. care nu le-am suportat singur.. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601. aa de multe. unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor.193 ortografia timpului. în loc de t). i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'. în Dac arhive. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor. asemenea cercetri. atent toate lipsurile.. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. suprin- deri. pentru uniformitate." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi. Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. nu fuseser copiate.ulte ori aa de interesante. in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele. atunci. toate Pân actele la am introdus.. ministrul de instrucie Haret. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru. 13 . Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. a locurilor. mai uor i cu deplin i s folos. i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie. care în chip sa- erau vdit greite. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". se pot atepta ori când. lorga spune însui public aici.

. XX ^. i documente. „De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. Hurmunumai regete sau rezumate. de o valoare nepreuit. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. Actele slavone publi- d cate de !. pre în studiul istoric al liT. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii. XîV — XIX. cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus. XII. 540. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". Actele inedite latineti. Braov. Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. ^cki. i forme cel sintactice proprii. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie. Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. Bogdan i lui St. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. în sec. 1911. i-m. Nicolaescu se dau latine date etc. „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite. o reproducere. a observat din nou. 1) pp. numai în rezu- mate duc dau în note. 2) Vlenii de Munte. un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". din care se revzute i adugite mai pretutindeni. Bistria. cu privire la un punct special.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. — pe locuii proverbiale. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice.194 are o tabl a lucrurilor. XI. p. româneti. d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu.

Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. *'> pp 165-171 7^ pp. O Iu. lucrurilor din limba Vleni. 9^ pp.Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a . 3) pp. p.84 185-216 p. 61-145. . D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri . voi.195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi.10. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. 504. .i 1) Române 163-4. din Miinchen «). note despre tr m 1663-4^). 507-37 . 1673)"). din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon. tabla numelor pp. Copiile Ie-a fcut cu îngrijire.1620 rdin arhiv. 2) pp. 182 scrisori i rapoarte italiene. "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er.7g. 493 acte din arhivele austriace. din 161 4-. — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^). note despre trecutul românesc german din 1665 •"'). etc. jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670.. nem-' eti. Viena. PP' 172-75. Studii i documente. amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. câteva isclituri ale Grat. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti .. Miinchen. Miinchen. Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2).anî p.) pp. XXI. Lovi "). Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române'). 3-57. pp 539-40 1. 216-51.3. 615. 3. pp 149-59 4) pp. Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665). 1911 polon. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ). franceze (din arhivele Viena. de aceia ie-a tiprit. pp. Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa.

Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c. 1826 al Jeni Ro„Hatu. moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou . 3 inscripii din i. 1846) ').7. despre deia Domni. 1667) i lmuriri despre Miha. 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)"). danie de igani domnet. . . I. »Jod - . . Moruzi (1799) b r .n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o). clugri. boieri. viitor Domn. 1832. 18-lea).bucovinean oficalâ 1 786) ). cu multe lmuriri asupra lor • . lugrului Neofit. Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820).t^''nnos. cRomâneasc (c. et:. scrisori ale lui Ion relative la Alex. a. Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu.(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d. -^Moldova (1800) ). Dumitracu fratele Callimachi." din =). o prob de limb i Cnânu. nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793. (c. - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i.g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828). Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^. cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»).«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari').0-93) . episcopi. 1750-1836). uneltire pp. averea de pcontra lui loan (sec.iscripie de pe mormântul Sf..— la urmaii 1^> 1739— . Viteazul (1672) ). <c -7 su 83 din c.Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru . supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex.

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

privin. Cci a ajuns s se aristocratizeze. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii. dup a:eea. i animalului ca s'o atârni col al odii. etc. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. i7." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa.""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. cutm în cler nu pe Vldici. care nu e decât alt via. voind din alte locuri. pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. natural. . cci nu se potriveau cu maiest. animal viu într'un E tocmai ca i când. eroi i din motiv pedagogic. trebue s alergi în prile. 2) pp.205 „'nformaia istoric. se nioar. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur". ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi. 21-22. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia . ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare." ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural. Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo. ci viaa mânstireasc. inventrii. 19.iteii istoricului.. toate chile tite Dar pentru aceasta. socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori. sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume. mai departe alte oase i. 3) p. 15. democratizândiiistorice. de un cuiu pe undeva. —O alt tendin l) pp. Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. 4) pp. ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. in timpul schimba toat. Ei bine .din — nu s încerce a seri o istorie cultural. se în alti pite." ') nostru. nu numai într'un adv2- de schelet. odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu..

tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar. adec. vaste lacune. exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum.206 în istorie e „de reconstruire total. se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic.regule fixe. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr. cunoatem. te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. Când este do: . spiritului. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii. rm'te dinte. dac avem puin sim istoric. condica în legat între condici vechi fa. animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. sfoara mijloc! : i. de câte amesteci domenii. le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat. organice. Prin urmare. s. în primitiv ale crui noi. aveau sentimentul i de avem noi. informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. psihologia altora. ale vieii cluzit la de anume marginile . iar restul pretare. dos. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat. istoricii. ne putem strmuta în . decretând sentenios c animalul o falc. dac zute. singura mrturisire direct a documentului.i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. foarte sigure. de reintegrare în a vieei cu trecute. ori. osului aflat. . el rmâne fiindc s'a întâmplat s . pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie. râmâie. tim. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. în modesta mea prere. : ! : cumentul.generale dup animalul de atunci. la tot aa nu putem mrginii. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit.

fac. face puin Romani. petrecut în timpuri deosebite. Ne silim. logicei.. care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. oricât de ce vine aceast suflare de via. zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure. Muli e drept. avem dreptul . 1) . cuge- acunii omeneti. nou fenomen corespunztor. explicaia unui vechia fenoistoric. furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. pân singur poate dâ viaa. personalile tile Iep. exterioar. triete. situaiile istorice. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri. lut. istorice. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. care rmâne hit nesimitor.e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure. a!e trii. s apropiem altele. de mu'te ori noi foarte puin documentare. istorice. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum. trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi. în acela cu aceea ras. s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. Greci.. Ne putem simirii. necontenit. 24-27. Asirieni . zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional. asupra fpturii de perfect în forme. a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie .207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica '). va s zic. cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle. umbl pe lumea aceasta". Mai departe riei.

Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale. care nu e atâta entusiasmul. câci oricine particip la via public i o determin. dar cari sunt acuma. metoda i informaia când nu le istoric. urm- pp. 27-20. care „nu d reete pentru viaa practic. i de alt parte pietriul. Stahl. deopare ap. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. 1912 pp. care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu. In felul acesta se reînoiete concepia. ci contiina. ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. ori fr s mersul studiezi. senti- mentul idei de onoare. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal. când stau sub observaia noastr" '). Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale". 272-t-II dup notele. 2) Vlenii de Munte. cu aceast lecia chestie) 2). credina disciplina. 3) pp. Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne. Interesante sunt i asestea. . pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat.stenografice ale lui H.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. — XVIil-lea aici. Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. care prin adevrul lor merge In inima omului. Ea privete astzi pe oricine. „C/istumea Rinului". în compoziia lor. ^). Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa. 1-16.

i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt.s'â omede pe nirea în deosebite timpuri.209 rete deci mersul rîiilui. — rmas vreme. 173-272.— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice. pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol". când a czut în penumbra cugetrii. Iari relor s fie vorba. i a ajuns cu timpul tradiie. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. care la un loc ar face toat istoria universal.-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc. pp 73-172. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii. în felul asesta de a istoria universal. de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s. e una scdea urmrit în altor ^). oprindu-se Rinului. cu tradiiile care au urma acestor idei. în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. care Lupta cele dou îii puteri mari. devine o tradiie. la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare . Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870').zâ-dârni:esc.— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului. intr în tratarea pe larga problemei renane. 3) pp. ca unul dintre r) pp. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist. Aceasta-i planul leciilor. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale". epoca antic. dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult. 17-32. (abia numelor lipsete 14 . circ e socotit c'iiar Apus. care fusese odat temeiu.— începând dela Cezar. când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. cu ideile de care au stpânit i condu. cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal. o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof.

încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare. cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal. se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -). formeaz voi.*^) Nogailor. 35-50. 5) pp. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp. 1. • XXIV din. XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu.. . 4) pp. 23-34.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i. Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc. 3) pp. Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic. lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" '). o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. Studii 2) p. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane. De aici vine totdeauna noutatea frapant. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui .. : c c unitar. aa despre: începuturile noastre naionale i politice. viaa româneasc rosturi satele. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii.^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. dul militar al Basarabenilor.. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) . cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec. al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului. 31-82. 6) pp. i Documente. „Basarabia' i Alexandru cel Bun. 1-22.

în lorga. 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. 11. 5) pp. articole e reproducerea. cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. fapt româneasc. 6) Vlenii de Munte. 4) pp. în aezmânt In în local. pp. tabla numelor lipsete. neam vechiu scriitorii Basarabia. pentru cultur ''). 2) pp. 120-138. „Mnstirea Neamului". Vieaa clugreasc i. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". 1789—93. 11 91 . au Analele Academiei din Române sec. la II pân 1870 limba (I9l3). . t>8-73 pe ba:. 83-120. târgurile. pp. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. XVIII-lea voi. mon. ce timpurile cele mai bune.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. noile condiii viea '). Bisericii. noile condiii de proprietate rural'). Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. înclcrile ttreti. 169. aminteasc deci folosul au adus neamului. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i. cunoscute mai ist. 1912. c în Basarabia „nu e ogor. gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent ''). 1) pp. 3) pp in 139-169. legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. monument. urm despre — care aduce anexarea. s'a tntr&Buinat 171-170. ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. care s i nu f'e al nostru. privitor Neamu corn. sânge românesc. 1910. i revederea i corectarea unor din Buletinul ist. '^).: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei.

. decderea — m- nstirii in sec. Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. In cadrul a- 1) l-ll. conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui. serbarea unui hram conflictul între NeamtuP). secularizare 'O. 2) pp. pp.212 terii. 3. 1912. i Suedezilor i. Bulgarilor. 401912. 68-89. Mehe- Banat. le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori". al 18-lea "*). Dela Râmnicul Srat dini la Olt. 1-27. în elementele de înfrumuseare. i în DleamuC nomnac Cit&rar. 5) pp. început la 1673 i ter... credina. publicat 8) fâuCetinuCcom. O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. eîc. odoarele din sec 15 16-lea ^). „Portul popular românesc" surile din ^). din vedem în al diferitele atitu. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" '). Buco2. . 30-35... 481-97. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc. nce. ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). 4) pp. Albanezilor Sailor. pp. cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur. Vlaca. 4. deosebete portul nastru popular: 1.m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. s-i ajuie pe prinii nemeni. dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. Romanai. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte. muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . 3) pp. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde. la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei.Vâlcii. dâ deszrierea inscrip'ile. Dolj. minat e lâng Râmnicul. Aromânilor. 48-67. Ungurilor înainte i „ei Grecilor. Mitropolitul lacov imnstire si Stat. nerale . ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). 32-47. în parte i în Oltenia Ilfov. 1) 6) pp. nord cu al Rutenilor. Neam. 1912. Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp. p. 27-31. dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare". — Al doilea.

64 .Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii. — o tabl genealogic a acestei familii pp. 164-S. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. Anglia. societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. 1912 p. XVIII In scurt se d 2) Stokholm. ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43. pp. 16'^. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana. din Ca noi . Etolianul Petru chiopul n'a domnit. Cum a murit Cuza dru la Vod.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli. 1. X'leni. — c — : la Constantinopol. 239. despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. 401—407. note despre vechi zugravi in sec. IV (1902) se public: Cxtra. ^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). Citerar. r2O). asupra în urma sprijinului i '). ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr. 13. O not 1873) p. contrarii Unirii Principatelor p. 3) In revista sved. Stokholni . TamiUa ZutuC în J. Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const. cum se credea pân atunci i in Muntenia.i articole de istorie scrise în limba suedez. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9. tegtur cu biserica din îbCineti. Germania. dând i alte tiri i mai vechi . extrase din cartea lui Possart despre noi (1837).— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. 207. vieaa acestui ardelean cu talent. ci numai in Moldova. 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p. scriitorul i traductorul „At1) In %e. Miiller dospre Macedoromânii (1844) p. E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol. grecul. Despre aezarea Turcilor în Europa.se.amuC Tiomânesc rQ. din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki. 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu. 1913 pp 253-62. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . XIII.^z „Suensk ZidsMft'. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ . Stamati.213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta.

29. 28. 25-5. . 8) pp. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . 9) pp. Studii i documente. 79-80. 29. 26-7. Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete. 28. : -loan Blu ^) . XXII -). 83-93. 1) Jbid. un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. aceast formaiune politic nou. 27. cuprinde documente interne foarte diverse. 28-<î.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^). 14) pp. 84-5 i trad. prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare. 4) pp. 50-52. pp. româneasc p. 10) pp. asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). . 2) Vleni. în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). 12) pp. 53-60. în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . 7) pp. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei. contemporan). 3 3) pp. 31. 61-3. J5) pp. Proputea tecia austriac nesuferit. biserica din Prigoreni (moia lui I.) ^) . .'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) .. 66-78. 45-4}. 13) pp. pp. 5) pp. 81 2. cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . ei singur Italia. . ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 1913 40+474. 447-56. 44 i 9-25. In introducere se d „câteva observaii ^). 11) pp. de pe cri bis. 9-40. 64-5. 83-29.. monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^). b) pp. 30.

213-27: despre familia Holban pp. cele dintiu 100 in 16) Vleni. 1840). In prefa spune pag. Documente moldoveneti 1626 41)^). XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. 143-56. 174-5. 260-337. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud. liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*). 32. pentru tiin. in revista Drum drept Vleni 1913). 3) pp. din colecia T. 5) pp. (jud. 459-70. 2) pp. 32. vechii Rusii i Terilor de jos. 90) — : Prahova). un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). 8 acte diferite Atanasîu. 9) pp. 231-65. 441-55 15) pp. 369-77. •-). erata p. cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') . 341-51. 40. Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). 1743)^). ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. '^). 1913 p. un act dela Miron Costin. „O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. care cu toat dorina de a. rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". tabl numelor pp. s'au strecurat destule greeli de tipar. 381-40-2. Cernui din 1745). biserica din Hera (1794 "'). 75 moldoveneti particulare c. 32. Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). 4) pp. 355-58 14) pp. II) pp. 471. Corespondena I) pp. 31-2 169-195. 6) pp. a lucrurilor pp onomastic pp. — Scrisori (c. 97-139. 13) pp. o Moldova de sus: o (1809). 33-40 (reproTus S) pp. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. 1760)'). 7) pp. 353-4 12> pp. 3 Stadii l documente. pârclab de Hotin (1658)"). i p. 205-9. 10) pp. 359-63. 338-9. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. . o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). fost prefect de Galai în 1672— (din colect. 519.— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). Buzu ca (bibi. din c. 179-202. Gibescu) "^) .*') moia Sadova a lui Const. 1803)'^). o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. 405-3". Iai (Trei Ierarhi).

XXV). Arat ce const politica imperialist'^). 511-17: Lembergul. O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare".'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. numelor pp. prefa. 5) pp. apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. 7) pp. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). 293-456 publicate în parte. Aman i una 8) pp. etc. tabla 459 68. 2C7-I2. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). tabla : . In prefa ni se a Iui D. pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". geografice (1). onomastic ppi 25C-53 erata p. „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. 3-112. 245-49. — . 1612). 14) pp. a lucrurilor pp.— :216 polon istoria din Konigsberg. n) Vleni. D. 465-68. 14-24. privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). 115-289. întâiu 4) pp. 471-507. I9l3 p. 3) pp. Agricultura noastr veche. 10) pp. în note (8). 3S. HI-XV . privitor ocupaiile pp. Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. Danzig. Cracovia. Hurmuzaki XI. 18-lea?)''). Nouveaux materiaux pour Despot (8). :î3ate euvintele principale i necesare. 1) i 2) pp. vocabulariu pp. 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. 9) pp. a : 6) Vleni. în Doc. 24 38. 231-44. 193 pp. 3-13. -Drum drept. Aman. 215-30. in Relaiile comerciale cu pp. 12) pp lC-14 13) pp. lucrurilor numelor pp. 19 13 pp. 255.(l404— 1603)^). unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). . l65-2C<i. o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor .

226-28. ci el nu le schimba. 228. Nu silete. întrebuinând cuminte toate oportunitile." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. cci agricol are firea sa schimb necontenit. 2) pp. 219-25 vojabulariu pp. teapt. 107-212. tabla numelor pp. Agricultorul e un om sigur i cumptat. ') Moreea 1715" prefa. 3) pp. Aceasta se cheam oportunismul cule minte. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional. 213-18. 1913 pp. pp. dar toate silinele. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^. ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. „astfel va face i politic extern. •4) V-XV. ca câtigui muncii s-1 aib totui. dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". tip. grec de neam.. oameni i cuvintele strine. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici. cel bun. 1-107. de aici se vede de ce lorga era contra.217 agricole i Ia bucate sunt latine. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. spre binele i asigurarea neamului. erat . cadrul granielor naionale. aci: i:'. cumptat. pp. Socecu. dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. cu traducere . pentru com1) • Bucureti. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". „Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti.. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. fiindc tie c lucrurile sili. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta . sigur. relativ Ia fapte. a lucrurilor p.

care ne prezint. 1915 .^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi". Romani. ara btrâne pân în Româneasc. 31. etc. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre. le Mai avem câteva cunoatem. 1913 27. în s'o deosebi în Serbia. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''. 2) Vleni de Mtinte. p. legtura erni. (în 10 — despre relaiile politice. i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec. într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . care e izvorul al iui Ben.nii cu cultura naiona'.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. Bizantini i Turci i. 4) de drum. 218 paraie. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. românesc. apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. „Oltenia i Serbia". 1915 p Vleni. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i. 1914 pp. 3-41. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^. des- 1) Vleni. între Serbia sec. religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. mercenarii . luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române. . „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. restul note 37. 3) Vleni.. culturale. pleac dela vechii Traci. prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria.^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale. în Peninsulei balcanice.

nu le-am luat dela Bulgari. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni.. o curte. 8) pp. Luptele pentru stpânirea 2) p.. 262 (= Studii fi documente.^) Arat Oltenia câ. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare."^ dat prin . al 3) p.'') trece la expunerea. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea. 26. mai tate dinastic. 81-144 12) pp.. Sarmaa Impe- Romanilor. la tefan cel Dunre 1) p. Goilor. 30. 191-C8. MO.'') '°) lui apoi la Ruii. 145-169 7) pp. de C institut pour (II) C6tu. înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste. timpurile cele mai vechi.. 9) pp.. Mihai Viteazul etc. i bizantin Dunre." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului. 1913 p. plin ^) de obser- vaii judicioase ilor. Avarilor Bulgarii. IO) pp. 11-20. pe care am vzut-o. dela Sârbi" >• ' .dc Vleni. a fost o comunitate politic. Mare. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor. 6) pp. la stpânirii vechi a Tracilor. sunt darul sârbesc. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea.Cc. 4) n>uCCe:tin. care ci erau indispensabile. XXVI). publicat de CCuropc sud-oricnta. voi. 170-191 . imperiul* româno-bulgar. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric. ") Luptele Dom- nilor notrii. de contiin naional erâneascâ. !I) pp. 5) pp. a crturarilor religioi. 28. cu TurciiDunrii în secol. ^^). 21-58. Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi. o ordine de demnitari. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie). inspiraia noasni-a inspiratoare. 59-60.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. riului '^) i nou. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri. înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat. pp.^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu. înainte de veacul al XiV-lea.. lUlS din Belgrad.„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri.. Hunilor.

Q cui e Dunrea? conferina. Ianuarie. „Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur. 4) pp. Vleni. IV-f 413. {Siudîi {i documente. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. . ni revine un rol fa de care. dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. Vleni. ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". IlI-iV. lil3 pp. voi. In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale. tabla numelor lipsete. adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. prin o puternic flot cuceritoare. noi i istoria popoarelor vecine. 191-251 vezi 14. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte. în anul rsboiuiui balcanic (1912-3). puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp. trebuie s tie ce a fost. i lorga. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp.220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. ce este ea. 1913. student al universitii. Doresc s fie o carte pular i cred c. 19C8 p. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. subiectul ales pentru principele Carol. Trebuie s-i au fost. .

asupra popoarelor dia Balcani etci"). Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). 29-37. 411-12. Pacea dela Bucureti.221 balcanice" prin faptul . cuprinsul pp. 3) pp. 38-52. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. 353-77 . 1914 p. 7) pp. decât lorga. care alturi de regretatul lirecek. Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). schimbrile dinastice din Serbia^). etc. b) pp. in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. ceiace e cu rnult mai greu. 2) pp. tabla nnmelor pp. 5-12. nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. dar „dreapt" „garantau merit. 101-44. . 1903. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace. dreptate. c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. 381-407. Vleni. înaintare fr ca popoarele su^). 13-28. 413. înfrângerii" ordine. Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. 145-224. care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor. 279-3J2. Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. 5) pp. Obrenovici"). 10) pp. — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. 9) pp. la dominaia „Viaa creti- i Latini. tare. 225-278. 4) pp. 6) pp. 53-85. e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). Serbia Imperiul bizantin. 1) pp. ^). erat p. ^).

«o/n.. expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici.e frumoase în limba noastr. aici. „Din inuturile pierdute. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . sec. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol. înlocuind num. corupi. s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. 1-6. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei . XXX pp. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. numeros. XXXV pp. ist. nou i în amnunte i.: ilor strini din Moldova^). 3)pp. în- soite cu multe informaii de folos. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). 7 n.222 Analele istorice. pestrieaz. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova. sec. la. urm faximil plângerea greceasc a Sturza. ci prin înecarea elementului aborigen. 1-11. ac. dela advocai. car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. 14-31. se dau informaii despre nvala pctoasa. . Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). 2) pp. foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi. 1830). Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea. dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. vecliile Rui. i întreîl buinarea graiului îndatinat. 5) pp. judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. 13-91. 1)^). i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". trad. 6 11. cu lor nume ruseti uneori. curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c . ist. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p.

Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71). 2 foi de zestre (1821). 23 4) pp. aspiraiile de a se unii într'un stat naional. ist. act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). în text de bogate lmuriri. CuBar- un document slavon de danie (c. — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). XXXV. 91 .>99 6) pp. nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ. nom. „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^). 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. 9'J-1<37. la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. schia genealogic a sect. 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858.7-n. ac. 76-90. 7) pp. J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). ist. ^om. cezul extrase din cartea veneianului II. 33=117-158. 1864) i. an.— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). U. 8) pp. pentru biserica domneasc ^) . XXXV. in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15. Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). pp. (1756). o scrisoare a acestuia din urm. . familiei lamandi p. 1) pp. 112-15. 9. 5) pp. 2) pp.. despre un negustor moldovean 803 -1807). memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). din Boto- ani '*) . 9) O/z. 1850 — 60^). Qc. pp. act Foleti (1823). (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^). întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. 31-75. sect. 93-96.

. viea naional. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii". Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi. fiind deosebit. pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai. a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. criticate. Bulgaria. parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . e) C nefiind interesa. Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". dac nu aceia o parte. fr o form stat original. — în veacul al Vll-lea. nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor.224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic. Tungea. de peste Dunre i de peste mare. cei slav. visul grecesc al pe de alt parte. pierzând deci opera. . romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C . relative istoria medieval cluzii. datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i. politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. . o capital decât târziu direct pe Bulgari. pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . nou «"j „Bulgarie". ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. unui Bizan înviat în toat întregimea lui i. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm.— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. de sigur. în sfârit. Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. c ridic dup cderea Imperiului bulgar o . când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". limba. amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. de cum pe Mihail .

„Dou plângeri episcopului de Râmnic i. nou ^). din sect. ocu. auxiliari nordul Dunrii a se putea . — în acela timp. Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah. C neatârnate. nom. supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . Alex. au Români tradiiunea Imperiului. C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti. Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. 117-53. pp. Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). in faximi! doc. drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu. dinati bulgari. Const. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia. se sprijin mai mult Imperiul. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent. slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646). pp. XXXV pp. fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . 3) CLn. 165-1T3. 1732. c an la Dunrea pân acolo. Galacteon în (1821)^). 1) ac. care nu e naional sârbesc. lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui .225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. ist..765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). 154-58. — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. 6=159-64. Jbld. cu uncie observaii negustorului pDpovici. Ghica (. Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". 15 . i Grig.

care par „Patrahirul lui '). in faximil se d 4) pp. din 6) Ibid. 347-360. pp. „De o mare Însemntate e toate trei. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *). stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri. XVI-lea.. contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. 3-4. etc. remarcabil prin fluiditatea ritm". mentul politic. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului. cât pentru cea ortodox. aici i despi-e influena politic a Bi- pp.. r- critean". dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase". Deci aflm 1) 7bid. pentrn care aceasta s'a fcut în parte. 2 doc. 2) pp. politice. Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. 226 lui su i a ciumei. în legtur aezrile româneti. pp. 3) Jbid. la i nu numai noi. din biserici: 1685.. în sec. 347 61 16S3. 5) pp 350. Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. 387-411. Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului). cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie. acela timp. Ca adaus avem 1682. Iui „Ucraina moldoveneasc"^). Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i. E vorba de stpânirea Gh. în Voevodatele ce se ridicau. in plana: patriarhirul reprodus.. de pe patrahir sunt sunt greceti. aflat în muzeul din Petersburg. care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^'). . tot acest doc. 17-lea în partea stâng a Nistrului. catolic. 4=343-46.

\ 18-lea-).. pp. de care avem mare nevoie.. cre- mânie. pi al . Serbiei ". XXXV. fn de ne^. ale 1) contemporane ceva deosebite.or O pnv.... s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean..re sintetic asupra influenei . urm se /6id. reciproc.^turi cu alt lu. i .. .. definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^). al id. i la.. o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia.ui m ei.^rn'''''' n. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea. politice culuirale u^ special <^pc sec.ne apuseana. Italiei. druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin. pp.227 ^anulu. (39-91 4) Ibid.ilor.^ul culturii. trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa.Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie '). . exprim dorina Buiucliu.. fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt.. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare". Bulganu..fl r . '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>.i „ai ales al pstli . scofând crescui a Droape Ardeal. împrejurri din banii locuri.v . J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \.. apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome. vechikr le.amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin. .eaz|î i ma. precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române. 413-24 i^ 5) J6id. 1-3S. Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important.77. 413-29. ^. . pp. lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin . s i se ajut.'*-'^ 2) pp.ie îicheie spunând din Onent numai c'. oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po.

la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55. — Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici.. cu consideraii asupra provenienei i 1) pp. 76-82. 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^). . cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. 20=131-150. 6-23. se 1700 al episcopului losif Stoica. de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal". inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar. '^). 151-164.i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). se arat însemntatea acestor acte^^). 4) I6îd. 6) pp. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti". . dela Alexandru cel Bun (15 Oct. 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453.. o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. 7) 7£. 3) pp. La început sunt 3 documente Bun. pp. 69-76. Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). 5) pp. pentru ostaul Oancea. Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica.— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului '). româneasc). tefan cel aezarea de prini. publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^).id. apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). 1-6. o parte din „au fost slobozii. Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). in 2) pp. chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c. Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. 1426 slavon cu trad. închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^). i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). cel Bun. 8) pp. i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. Soliman cretin (143)). pp.

. ist. '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui". Ia 1600—1620. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). Vleni. Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>. ca adevr îiipr- teti. O cercetare minu- ioas. pp. In sec. Studiul acesta ne dovedete precis. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea. „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^). faximile : circularul de convocare a preoilor pp. ac.depsitor otoman. 2C6-233. Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei. noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. gâzduitor al fruntailor sritene. 156-64. supraveghetor de fiecare clip. rspltitor darni:..229 imbii lor. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând. 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). dar i fr cruare. prin al orae numai ambulant ca negustori. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160(). Române XXXVI.xe în Va- Lupu al ambiios. rstjrntor de Patria-hi. întâlnim câiva Evrei aezai. al XVII. 4) an.. care a ridicat prestigiul Srilor noastre. Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. sec. cu apucaturi Mari. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. anexat de Austria. 3) 1910 pp. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo.. CLnakk Ctcademiel Române. e în înfiat la 1) : pp. orânduitor al ei vieii ortodoxe. 33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. 165-205.

desbateri. se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec. 441-445 an. 4) 7) 5) p. ist. una 163o. ist. la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia '). „Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). 2(8-16. XlX-lea deci tine. XXXVI sec. inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. „Dou (Neam) ^). 6) an. Ctnafek GLcademiei Romane. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». ctocfic ân. al i i boerii îngrcpali aid. ist. „Clopotul druit de Caragheorghc. . situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). pp. 11. vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780). 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu. i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. 221-23. tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. XXXVI pp. leni. nom. nom. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". ac. pp.230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. 2) pp.. din satul de pe clopot. Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. Dup Ia 1) pp. XXXVI pp. inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. 447-5 17-f o plan. dela Vasile Lupu (fr dat)'-).. V1913 pp. «o/n. ac. ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. pregtit s'ar de meteugul grele. cealalt dela Ale. 236. sec. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. 237-47. Românului dar ardelean [loan Bota]. ac. întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^). XXXIII (1910-11) pp. sect.xandru fiul lui tefan cel Mare. prin darul României prie- i acest sunet. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) .

lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu. bani. CLc. al in- . Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. 1-7 . direct. protectorul. cu trad.Steagul lui Mi/mea Vod -rene. care atunci se redacta. nom. de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). Lulescu] e o mai veche compilaie. pe care Ie.— 1) pp. se reproduce inscripia de pe el. odoare. 447-59. Steagul Mllinea. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul. contemporan.'uenta cronicei muncci . tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^). vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene. XV-lea '). iMunte (dup Sesviodox).c pe steag" ''). Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. aie Iui: Gr. 1380. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. moii i tot ce era necesar mnstiri. Proschinetarul Sf. în dou principate trecut. prilor negreite arhiduce" prin inf.au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. . fluena asupra rilor noastre pân în sec. Mavrocordat (1753). ist. 3) pp. lîsta 2 doc. era alctuit 1658-9. Matciu Basarab. slavone. a suirii pe tron a lui . de cri Domnilor români din cele începând cu c. 449-515. 4) 9ln. al XV. pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr.231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios.. uoar de recunoscut prin redactarea. i Atos. Ghica. 2) pp. când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase. cu pretenia ce cuprinde. pp p 5''9— 540 5) pp. de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf.de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c . in plan: sect. XXVI. 5(6-17. înlându-I îr. explicându-se titlul Bjlgrad" ^). rom. de pe cri i a odoare bisericeti. toate -dovedesc marea munificienâ. se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor. Ghica Const.

XXXVI pp. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) . 712-17. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou.232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram. 3) 5?/:. cari au trecut: nobilimea ungureasc. 2) pp. sec. 721-30. 8. cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. 799-803. preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". 799-8r6. membrii unei na- iuni pe acela care. umane indife-- rente oricrei culturii. acelea pot da elemente i fr teritoriu. ^). 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^)..ii. i ca o aluzie la Vasiie Mangra. pp. 720-1 8) Jbid. 5 acte relative la un dascl loai Cioac.. preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). ist. 9) pp. de naie i de- Toate au acela caracter moral. c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT. altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. Ele pot ceda oricui. dintre românii ardeleni. „Renegaii mânesc'' ideal. 6) pp. în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. . 7) pp. 717-20. se pot împca uor- 1) P. 12-711-730 4) pp. ac. — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare. 5) pp. 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -). grec 0820-55)''). fr. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic.. cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. 9-12. La urm se d i chipul lui A\ihnea. fiom. : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) . at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. AAihnea Turcitul.

nu. . Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *). în legtura lor cu trecutul. relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. . an. nom SiC. Dot servi oricârii ele. in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614). — Ducu dela Const. -aici binefacerile Domnilor munteni din di. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei '). cauze prin veciii. d: sec ist XXXVI pp.Alex. 881-3. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l. 12 Trescavia. lt5-lS 3) pp.72.i Salonic ") . 8S1-3I5 7) pp. popoarele tradiionaliste. Lmuriri scurte despre Ierusalimului. venii noi . culturale.:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul. i Bucovâul închinate Meteorelor : . 884-7. de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit. in legtura p- mântul.233 •cu oricine. servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -). Qc. „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite. fi folositoare umanitii. mân trilor „Oreiscul". 8C-3-SC6. — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). 9-11. elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate. sârbi Cunia i Catecea" i . Mcteoare. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia . drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita. S) pp. relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp. cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul. 1-15. 5) pp.i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di.iiâni . •^). în legtura lor dintre sine. pp C3i. O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase. rP «o. Mavrocordat (1732) "*). în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot. se îneac în dispreul public. in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro.

17 — 18).. o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. bisericile din Bucureti Ghiorma. —2 privete i pe Dr.sec. 1) pp. Lesbos. timp tori ai acest ora (sec.. . : l . insulare din Chios.. a sprijinit. — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul.te. 906-15 5) OjiQ. loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680). Rodos. 889-99. din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane". pp. no'. XIV panea a. bisericn Vlah-Serai „Astfel. ist. Stavropoleos (1728). 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti. i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor.cademi&i «o/77d/îe. : Apendice tria-h. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean . ionice. toate greceti ^). Duca Vod pentru mnstirea Sf.. 2) pp. Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 . UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron. culturii — ''). XXXVI pp. Dionisie din loan (1829). act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec. (în sec. traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. 899-9C6. cu etc. 923-3J. : :^34 domnilor Kastoria.. Inscripii greceti dela Sf.Ce. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. 17 — 18). 3) pp. Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. 6) Jbid. Pros. . „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine. Bradu (1688). 18)^> i termin: de mai multe veacuri. 887-9. lui Tracia Sezopole Chalke. Morea. 4) pp. ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena. 917-21. la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea ").

pp. C) pp. Dobrotici" «).pp. 12) pp. despre familia. 9) pp. 10:'3-1118. iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc.') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon. 3) /6id. neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor.'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc.I0).S-7>t. 105. XXXVII I-r76. care ar necunoscute. M) /aid. A) pp. 107i-lllS.PP. rezultate i explicaii istoiice 21 documente '"). 939-45.5 iiodax din Dobrogea. E o cercevieaa Dobrogea minuioas. Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani.4) /6id. 1043-57.. 937-39. i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -). . 5) pp.. folosirea de inedite. Marea Neagr: Despot. dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-. . i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!). i stpânirea numele louâ nivele '). 931-47. 1071-91 /6id. I^O. cu acestui (c. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)''). pp. : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor. 931-37. fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm ').23. pp.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" .. privitor Luca Stroici 0598).— Anexe: latine dncumente inedite din razim. M) '. Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-). I..'^) Po2) pp. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II. „i\'oii documente basarahene" '). asaltai de Turci. din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în '). 945-8. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii. 923-28 pp 929-3). pp 1(143-70 7) pp.

trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. ') — in-. 2. Venezia e la penisula del' Italia" .' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484.. IV. i9l4 3-17. 4) Vleni de Munte.') cuprinsa erudiie a al istoricului. dar i pânâ^^ pp. Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad. dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. 3) 44. ^) — i 2 la Veress. toat camaraderia. care în viaa a patru? viaa de astzi. I9l4 (^II)„ .Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. 1-28. 29-7n. 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum. 14. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). 5) pp. p. pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci. publicate i in revlstz Drum drepi. I. acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu. 6) pp. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. trecutul veacuri genere. 21--44.^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3.. S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474).!6. pp. II problema balcanico 1. 2) pp. care tie împrti cele form literar unic. se ocupa :el cu relaiile tefan. „In ce const rspunde. 7) Vleni.^)* . cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine. lui zw întrebuinarea de inedite.. ^) „Cinci conferine despre Veneia. apendice se dau: 66 doc. p. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani. 1914 167. ci i intuiia autorului.

o frumuse deosebit 1) 4) pp.237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. le- 1503). . noastr i cea veneian. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat". biseae palate. un ora unic. O — -4. creterea aceasta excepional a Veneiei. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. de vecintate. în ad- c ministraie. teatrul. fcând intre istoria uneori comparaii. rici. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei. în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le . ^)— 3. 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp. i italiene din Vene'a. etc. ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. 1913 (in limba italian). 5) pp. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. 33-61. într'o caracterizare poezia popular. tipografia. a artei. cronic!. Fr i rile. pictura. 1-33. latine am avut noi Românii cu Veneia. numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume. înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp.''). cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau. „Desvoltarea în externS al a Veneiei".^) \n — „Veneia i Românii" economice. 87-114.ontlcoCo. al XlX-lea. 2) pp. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. culturale. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. pân prin 1850. subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. prin adevrul. felul. In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus. 3) pp. 163—167 DK. toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. i culturii veneiene. artârd cauzele de aezare teritorial. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. într'o limb literar de.xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri. o cercetare despre relaiile de tot politice. îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii." ') —2. „Arta. 03—85. — Anexe: 7 doc. toate într'o par lumin plcut. de interesante.

. represinta. luptele'') i a. 161-177. Vod Brâncoveanu". „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. Ardeal. 97-2j7. i-t. p. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss. 3) pp. cu TI datoria Academiei. care are toate aceste cri tiprite i do- cumente. din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. Panegricul Constantin Mare. 15-17. 208-13.^) Un studiu întins. a chenarelor. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. 1— u. acad. care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. voi. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. 5) pp. fie i negru. 6) Onaf. XXXVII pp. e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii.. greco-rom. Armenia. 238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. munca lui cultural. cu un sfârit aa de tragic. 52 . Azia mic. 213 ( 5-26. frotispiciilor. „Viaa i domnia lui Const.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. condice inedite. din Bucureti. XXX). prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni.. sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. p. relaiile cu vecinii." împodobit cu 136 de ilustraii. crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova. în pani:a i trainica forma ro- a culturii. 1) Vleni. 7) pp. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). -darurile. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc. 1914. ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. iniialelor de pe documente artistic i manuscrise. 17 9) Vleni. scc. 27-96 4) pp. 8) pp. nom. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. 1914 2) pp.

i în aceoper de cultur rsritean. de . aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. 19 H. lui în întreaga lume a Orientului. întâmplrii. Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. de odinioar. legitim al crora era potrivit. el i. în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. Constantin cel a fost Mare. Patriarhi. tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne. a/abe. 51-2. Radu erban. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. Zrneti. nevoie. al lumii româneti.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). prin acea î:i pmânt. ci armata. el a tiut fa regiunile siriene. supuse ori lor. Poloni. 2) !buCe.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. îii cuprinsul mai îngust. dascli. Rui. Mitropolii. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. Bucureti. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su. pân la Mihai Viteazul. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci. prin oped. caucaziene. Vil. . vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte". de cultur ii. poate ridica un steag. ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur".a dat seama de un lucru: c. . asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. la urmi aa : „Const. a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp.

26i. pp. 1914. „argintirile" lui Brânc. potire arata valoarea i anafornie. 249. 225-32. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. metal. 1830. In cea dintâiu. note 235-41 de lucruri pp.. — i Dunrii. cu fotografii. sfenice. lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. 46. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. 4) pp. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. centrul de schimburi maritime. I6id. Vil! (1915). „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. 97-10') . zice autorul —c cari în au fost tratate.... i cea a Rinului îns. a pala- tului dela Filipetii . Vleni.. cliivot. si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca. care face la 1672 Cameniei de cear. 49-53. Lecii inute la coala de rzboiu. natura. „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). costumi. )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. fost Marea mediteran" ^). de târg. p. . Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese. p. o descriere. religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^). indice' la nume p?. apar Fenicienii. 193. în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . evanghilii. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd. de influene economice care se desfac din aceste schimburi. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. 1914. potretebr .i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro. p. 3) Vleni. pp.240 reninri despre lucrrile d: beanu. Bonnului i sale cunoscute. fost al famiijei Cantacuzino. Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei . — : pp. . I6îd. pp.. 245-9. /6Îd. p. ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742). cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. 1-5. dup categorii i î.

Vleni. 5-13. Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui. pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. curentul dela junimea. unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . 1) pp. 8) pp 14>3 9. (>) 4) pp. o civilizaie artistic origi14-22. pentru a româneti dafi un exemplu . clerului. 241 Cartîgiiienii. stpânirea turceasc sec. 3) pp. „Legturile neti"^). în apoi Romanii Arabii. 67-139 7) pp. o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel.. 2) pp. et:. Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene". Veneia.') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^). boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. Normanzii. de cultur. Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin. 4:H)7. KiU. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii. pe care arunc asupra atâtor probleme de comer. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. Perii. dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. si ca stipânitori Marii"'). 2f). Turanii. XlX-lea'^). Bizantini. cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. politice. 23-14. determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. 2l('-262.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. p. ') . . . 5) pp. viu pentru din regat. i o autonomie .

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i. evocând ideale din evul mediu. pentru fabricarea toate ieftine de cizme.. cât de mare. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6. lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european. pentru noua vieaâ politic a omenirii. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu.i. i „Grossbefrieb" . cari sunt as- i atotputernice". a celui mai tare. naionale se ivete alta fali. 9-12. aa magharismul moiern confund cu rismul medieval. statelor mici. cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. 2) Vezi pp. o ajut prin toate mijloacele sale.uie existena statelor mi. toate i în msur 1) PP. Grecia. Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. -230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor. la fel. pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. . de funii i de sape. „duman faa concepiei adevrate. distru'^^toare. rusisnud cu panslavismul universal. pe care statul o aâ. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. România i Bulgaria. o conduce i. Da. a spiritului naional". Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia. naionale. Rzboiul mondial pus în dis ". dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani. mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante.. când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte".. deci trebuie distruse. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei. i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. dovezile economice economice din aceast ar.

integral. de orae de cirnervoas conmediu in- tinu. de contact direct cu o clientel. au dat mai puin. al universal. . un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. în lumea acea iubire a celor de aproape. i o moral. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei. Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice. da. Cnltura.1 O poate spune ce'. chiar rassa alb. haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr. i gânca . El poate înfrunta rzboaiele. mai fanai: dintre economitii. Dar prodace. . burile internaionale.. nutrete Nimic nu fr a-1 distruge. — ca lui . cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. un pentru ta- Nu. civilizaiile.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma. siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. sunt un rezervoriu nesecat tuturor. tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ. Iar naiunile. confuz. dustrial decât la • . Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. le omoar cu siguran. zgomotoas. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii. ele inima unei naiuni. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria. mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. desvott sebite. fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. ca individualitate. acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . cu cât mai puternice cele cari." . materiald. Aceste vetre sunt statele mici. arta pleac toat. inspiraia directa i spontanee i ceiai. totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. intimitate i sinceritate. nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul.

ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele. timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele. nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). 9-23. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N. din care.^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin. „Câteva Lvmiriri 1. se extrag tiri despre oraul Galai. 2) I6id. i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor.— 252 boli ale cugetrii. A înghii nu însea-nn îns a distnige. Senior „La Turquie contemporaine". .'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. 5) pp. apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. Ieremie Valahul. 1915). 3) ISid. prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566.pp.. despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2. popoarele Angliei. situaia economic i politic a Moldovei -. 28=451-478. Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor. 4) pp. : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie. veze de a stpâni Levantul prin comer i. a mistui. 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. 1-8. 1857]. din Neapolea. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor. Preri Cuza etc. Uu sfânt român în Italia Sf. pe cari. E vorba de loan Costici. Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. a prestatelor bine face. 29=385-413.''). reeiitatla 1876^. pp. în domnia Turcilor. O carte f. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile '). 3. pe dânsele. le introduc în organismul lor" .

stabilete ca pp. 8 18. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. pp. 3-8. 3) 76id. etc. 5) pp. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor. în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). Apusul nimic ce laritate". pentru în dintre lor. au fo^t introduse.. superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal. 2) Jbid. de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii. notri. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite. Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale.^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. 4) pp. pp. 24-28. dup modelul sârbesc. Arat bilitate. 253 jertf . „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite. din Balcani. interesante prin ele înele.. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625'). ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^). ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte. . adânc omenejt! fi ca inspiraie. 1-2. 61 54!-505.

Va fi o mcire. 94-111. 13j 10) pd. 52-70. :^2-36. 1915 18-25. nou. 26-3 3^ pp. Mitiai Gheorghe "*). 6) pp. a Staval lui rinos. autorul.. — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). • \) pp. pentru cauzele '-) . 4) pp. pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor. 71-93. 57-51. semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). 7) pp. pp. turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'").o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. . pe care am e: cunoscut-o mai sus. i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin. Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. cu uncie notie mai de interesante. — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. 0L-. o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. 8) Vleni. 2) 5. 151. boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. porecle^'). Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). 12) pp. cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. Tripolis. Scopul crii. 55-56. noul. p. 18-26. pp. 11) pp. lecii inute la Universitate. care s'a început rzboiul balcanic''). 5-17. pp. In apendice: ^). 3S-51. 26 51. rscoala albanez"). probabil chiar in Moldova'). 14) pp. care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. notele Doinnilor cu porecle. 9) pp.teIor balcanice". semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele''). anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare.5. lui se valoarea ci-).

în care aduc faim i câtig. In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române. Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. 359. -•) Drumuri. i foloasele foarte însemnate. fr participarea i esena Iui. în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. cerute de necesiti comersi ciale universale. i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. cu arta oriental. fericit fata- geografic. contopind gotic. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. Cetirea acestei unii cri s i înele. pentru c erau dou. cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. ci i ca bogie general.g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. 1915 p. ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. . mrfuri. 1 2) pp. existat fr aceast. ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. 4) 3) pp. la 146-151. cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. Istoria neamului nostru însui". tic adec bizantin. ca influen cultural. teritonoastr ca neam. cu sau de frunte interes. Cele dou drumuri de nego. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •'). (pân iTiXJ). lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. 112-133 134-145. dou. n'ar fi greco- slav. Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. ca valoare politic. nici comer. cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti.255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre. Vleni. asupra negusfaptului intern e i orae.

^).-^> In 330. Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci. orz. 9-14 14-21 5) pp. de îitrebuinare nic gari. tie înc dela Romani despre grâu. care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. oraele ara i comercial a noastr. din târgurile ai din dreapta Dunrii. 1920 [p. econoni'e i chibzuin." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. teri române.. 3) pp. Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc. 4) pp. sapa. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul. o i folosul nostru. negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. ^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. Rom. cari „se poate face orice. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga. Neam. secerea". ci în as- pr critic rece. tip. osele). ovs. de oarece oul i gina din limba latin. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare. entusiaste disciplinate economiei naionale.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. ar fi când meiu. rea celor 2) pp. dar Vezi cocoul nu. secara. 23. Bucureti. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. în pro- mari i se va putea face foarte mult.. ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult. raria. vin dela „ucenicii slavi". Aceast expunere poate s aib char o valoare moral. limba noastr. dou 3-6.. 21-33 .

Polonia. al XVlI-lea cu Ardealul. câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat. . care privete Ardealul de nego extern. •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550). judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. în dauna oamenilor de ara. influenta turceasc zare administraie organi- economic. 5) pp. 322-40. li) pp. 2t 4) pp.") leg- de nego în sec. relaiile cu Ardealul. loU— 181 233-82 S) pp. la 1600. breslele.*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. în 1330 pân la 1540. 353—50. tabla analitic a cuprinsului pp. de negustori levantini i. ^) — apusene. 23-321 9) pp.^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci. pp. comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor"." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti. mulimea etc. companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor. 80-126 6) pp. Turci. 7) pp. turile cia. cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga.»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I." i con- i ui pstorie. încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor. Tur- Rusia. pân. dar odat cu dânsa i nunîele ei. etc. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. i tot penîru acelai motiv.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi.boerii ca negustori. Genovezi. 183-231. Anglia. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini. 39-79 3) pp. ctre era comerului strini". înltur nu numai form vechia form. pân i Armeni. al XVIl-lea. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor. 34S— 9. Domnii . 17 2) 127-149 .") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. ca oraele Veneieni.

. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \". am vzut o stea. izvoarele istorice c s 7) Vleni. s tie odat i în limba ' lor. 1915 pp. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. 2) pp. In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche. dac noi am în czut. ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. a merge dup pân capt". dac am rbdat ne durea totui..ln aceast carte o mie de ani. VI+46}. pân vor fi oameni dânsa. Voi. V-Vl. prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. îi vor verifica ideile i. Bogdan. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne". ce credem despre noi în legturile cu dânii. de construcie istoric. 3) pp. — i cele mai . la simindu-se bue tari. deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte. micarea lui Horea (1784) '). fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez. ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. mort la Zumina supt steag I strin". i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. „Adversarii treei. Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. s dea i o traducere ungureasc. c. In scris . peste drâmturile edificiului care nostru naional.: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i. Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex. 1-13. luptasem i. „Azi. fundul celor mai adânci temnii. i lacrimi. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. cari s îndrzneasc.

ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . 8) pp. ip : toate toate actele oficiale. Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp. a le cari asurzesc. toate circu- lrile . . Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. concentrare. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. i impune tcere. 5) pp. aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean. i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). analogie do. 83-99. 100-115. 4) pp. 3) pp. am zice aici — decât în partea contemporan. ambiie. cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm. lucrurilor cuvinte puine. vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') . fiecare memorandele. conductor de altfel. prile nici s zic acela. fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. un i e de multe ori cor. Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . 6) pp. eseniale cu toate expunerea numai tirile. mulumiri. 6-7. i cu râul. de portant. printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor. care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. 7) pp. ce pri- Dup vete teptate. vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. Din_ colo se înltur. 33-52. ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) . 6Î-82. fiindc numai a de odinioar. lor. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar. cel Mare (1382)^). se suplinete. 14-32. etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . 53-65.: 259 — artistic. i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. 116-127. a doar vei gura lui.

urm se dau câteva note istorice pp. Ia 12) pp. cum în Apus în- tâlnim pe în aa. Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. a cror activi- stearp. 2) pp. aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. negustorii din i vieaa bisericeasc ^). 5) pp. opera de cultur a plecat din Baj. 4) pp. 8) pp. ce s tot mai afar de aceasta. . au btut i au omorît. micarea cultural din Ardeal. Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge. e rneti „A^'fl fost a lui Horea. 184-212. bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . 314-58. Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi. 213-236. din nenorocirea. 1500 -) — 1560) i ').. dar alturi de Blaj i contra lui". Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene . 359-76.. 3) pp. 157-83. 9) pp. 279-313. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->. 11) pp. frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). Departe de Ro- 1) pp. 436-50 : 7) pp. 3/7-97. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^'). în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc. 237-256. 6) pp. 398-435.— 260 delean (c. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. 128-56. Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . 257-78. din rile Fgra politice -') . româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. . Vieaa econotnicâ. 459-60. 10) pp. coala i crturarii de aici.

lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis. clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale. 4) ctiipul fruntailor 3) pp. la-50 5) p. dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi. 1-17. in simplu. caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^). rP. plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. când fusese Ardea! la 1773. de sufletul (p. 1915. 48 . XV— 221. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). rscoala Horea i 1 . condica. de frica unei noi rscoale. 1783"). o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni. pp. departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba. apoi al Il-lea. lorga ne spune rscoala austriac . 1. >i)isericeti Vii— XV. — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . 2) pp. 3.accente porului înelese. nistra'e cu 2. lor. lecii inute la Universitatea din Bucureti. 456). cutat se apropie.-). Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii. aa au fost •nici i aa. dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni.261 •mânii liberi de dincoace.

Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". care este înainte- universal. 50. aceast lume de tradiii foarte vreme". Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. care a avut multe caliti distinse. dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. 23. CfCcamuC P. politice dintre anii 1830— 40 *'). o anumiii cultur. 123-139. stilul moral. La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^). : 1. 2. comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. . sâ o dar prsit de via înc mult I. 7) p.om- nesc. plecase din Blaj. 6) PF» 110-23. 8) pp.262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. 115. mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). 3) pp. Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) . i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9). 2) pp. presupuind la înelegere deplin. 5) pp. 117-8. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. 9) p. 70-78. 97-109. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci. 79-96. Aceast prima zilei. stilul sntos. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). constituîn supt ll-lea i Leopold '^) . 19G9 n-ro 114. 10) pp. afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp.. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz . Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. foaia Ini respectate. ''). 4) pp. vezi i conferina despre aguna. 51-60. ar cea. aguna "^). Din dorina Prin Bari.

. 12) pp. S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. 4) pp. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N. II-XV din voi. 202-17. II. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari. 1870. energii elementare. 174-81 7) pp. Câteva ilustraii . tip. I9l5 p.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou. 276-28 J. misiunea lui ar fi proprii.ap. 404 reproduce cap. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const. 6) pp. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact. il8-35. 266-75. începutul su pân 1) p. din Ardeal. rom. Glogoveanu p. 5) pp.®) agonia activismului ^) : . XVI ed. fr ca ara-Mum acele uriae '). 8 ) pp. i urmrile zilei . 3) pp. G5bl I.^) apoi micarea însi. 140-13. XX XIII.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. 281-2. mai mult prefcute. 253-55. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop. I ed. 9) pp. — : eeasc.263 mula gura saie „prin noi înine". IV-V. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. randul (1893) i urmri e sale. rom. acestea tot numelor lipsete. «. i XV. 245-54. 13) pp. ediia româ.'-^) Amândou în acestea volume. 130. 287-91 lumele. care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843. VIil-X!. 149-73.*mpodobesc ediia frincezâ. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi. fost mult mai glorioas i fecund. Bucureti. Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. I. 11) pp. cap. pline de idei originale. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii. I!. politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo.^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. din voi. 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine.^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. i din voi. aici tabla . 182-201. 10) pp. 235-44. 2) pp. II 1916 pp.

420) '^). 12) pp. .. 216-35. docuimente. 256-59. 298-203. Xl-r 179-272. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez. flomniei. Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). 13) Vleni. 16) pp. pp. 107 (= Studii i . 10) pp. 3îl ediia Casei coalelor. deei „probleme de universal în. 212-13 8) pp. voi. 235-55. tabla documentelor pp. Gobl p. 1-2<1 I9î6. i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-). parte la legturile Secuilor cu Moldova" '). tj) 5) pp. 263-72. pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . studiile istorice din anii 1916-1920. organizarea lor influena româneasc asupra 1663").— 14 s:ris. Socecu pp. ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris.. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor. ?^ 1660—1716)5). 4) pp. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). 9) pp. de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. 213-16. XXXI).» 15) Bucureti. 258-62. VII-XI. 181-193. II. introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. ale (c.- :^64 VI. 1916 p. 5-50.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. (Lecii la Uni- versitate). familia muntean a Buicetilor (c. 15) pp. 1676 — 1750)''). Buciir?t: . 14) pp. 203-212. tabla numelor pp. 1650—1735)^. felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^). 2) pp. 3) pp. tip. 21 acte relative Ia. 193-98. In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. 103-lOT. 53-100. 7) pp. 2 scris. 11) pp. 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^). o. 1916. istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^).

Rzboi jI ruso. cu Austria i cu Rusia -).. rezistenele pe care le-am întâmpinat. dela San Ste- l tratatul din Berlin "). 7-2ti. tul(1875—6)''). 3) pp.Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). proporiile subiectului. chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. rodul muncii trecutului. Dup o) câteva pa- 2) pp. sforrile pe care le-am biruit.-. Trece apoi la e. 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . In linii g. chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat. pacea cfano ') . 8i „Sicztuct* M) Bucureti. nou via"'-').311 p. „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* "). Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p. care adaug „dascl de acela ideal".Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. Gheorghe Lazâr. Aa ne prezint sau cum zice autorul. Pievna i armistiiul i. <M Bibliotoca p 7 . M) pp VI) t. pp 151-79 2SJ. elementele pe 'care le-am gsit. cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag. dificultile balcanice pân la moartea lui . terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi. 21-0 101-54. Ghibu..turc (1877—8) ^) -independeni. e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. 43-8' 7» H) 9) pp pp. Stetoa. nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de .xtern a terii: problema cu Turcia. rezultatele la care am ajuns acolo"').xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^). Lupa.schimbm caracterul. mi— 3Si lyui. tati-ro 4^)). Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. România i râz- dintre Serbia i Turcia ') . re'ativ la Lazr. întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^).Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete. 7. influenele care au plecai de acolo. . tip. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. cu popoarele cretine din sudul Dunrii. C. ^ic. 4) rp.

aezminte. 530. p. îndat ce. care e al întregii coli ardelene. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. 2) pp. 5) pp.^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). . în 1) pp. rom. în lucruri mmc— car schiate.. 1916. 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. i d via. 81-93. istoria sunt. cUn sec. aC XVJ77~Cea. 31-40. de locuin i omului. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* . descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice. spiritul renovator. la felul cum istoria antic. 3) pp. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural). ne-a creat ceiace suntem ^). dei de veche. necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. mai ideal. înc nepregtite sau rtcite. se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act. 41-79. în— ivesc i sfer mai ridicat. 3-4: ii p. 6) /storîa at. lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). în elemente de organizare. hran. 213. „Leciile acestea. 4) pp. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice. dsclia ^) Sibiiu^). i acest suflet. 11-30. i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. 5) Bucureti.

s . lare. dar alt istoria culturii care circul. Am jocul întrebuinând un termin. noiunea de monarhie. se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp. nu numai în toria culturii formate. lefuit or ba. fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. !istoria culturii. 'arta.zice. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. cultura care se în ele cultur. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. tuturor organelor. care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". în desfurare comparativ. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. forme definitive i care civilizaiei înseamn. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal.267 -mentul aeela începe cultura. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat. Istoria lumii e o mcare. noiunea rege. i am adaus: cronologic. care cuprind. Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. legii. Scu uneltele de piatr. sau ulcelele lui. Cci . Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific. îndat ce aceste producte.') Spune istoriei. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti. Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. numai ocupaie tiinifica. un curs. c drept. Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. . nu e mimai cugetare filosofic. Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete.

de oarece pân acum. atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor. acolo unde în- râurete viata omenirii" . La noi ca puin i cum a fost cât'gat. în toat delicatea i rela-^- Dar. un gram dintr'o substana. ea „consist în o urmri un curent dela izvor.. lui. e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. în alt laboratoriu. civi.i s'a dai sama de întrebuinezi. cuprinde timpul dek. cci La ori ori face o experiene. 19-20.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr".'.m. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi.izaîilo:.258 i dc-licatelâ.' noi nu e aa. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc. odat ce-1 gâsi. 21-46.: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate.^Epoca vechilor civilizaii isolate" "). nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de. stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi. ceiai substan. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice. cutm îl principiul de în via el a. 2) p 53.Kcaz -). nu de un om. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii. ori vei lucra vei aa. i. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua. vechi. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. vei face-o într'alt loc. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte. care a circulaf. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie. le s.» de fisicâ sau chimie într'un loc. pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea.. creind mai târziu în detaliu istoria universal. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos. se produce acelai rezultat ce e faptul. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei. 3) pp. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii. Analiseaz izvoarele istorice pentrt. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi. 1) pp. adec. .

apare. Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil".269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. 21-30. Asii ia care. este un fel de rezumat. trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. se mic i se influeneaz reciproc. o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. apo» pe Hetii. era circulaiei. drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot. vom nu e vorba in vi'. de aici înainte se schi'iibâ.aa lumii de înelegem desvoltârii rslee. s c 1) 2) o) PP 31-46. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte". 4) rP De fapt ii reduce vezi p . i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. Indienii. apar limbii bogate în vocale. orgoliu noi. Perii. CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-). care va aduce desvoltarea individualitii umane. apar 600. avea oricine la îndemân. prin interpretrile noastre anacronice. tene. 160 i. schimba pân *). 1600— c. Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean. 3) pp. numai o cast . 47-7L'. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. i lumea fie animala.>.. preoii trebuie cheia criticei . 5. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. ci de curente. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene. „e etc. care. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. evieeti. 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. Apar alii Mezii.. O poate istoric. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor '). o dinastie". sine a vechilor civilisaii orientali (c. scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum".— unele din ele i putea pp. apar noi feluri de lupt. 72. de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire.

fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman. Noiunea se în istoric. pân la capt. 5) pp. cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. în realitatea lor contemporan. 55-56 2) pp. . a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). de ce anumite întipriri. timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). var. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. — le fac le cunoscute i urmailor i. 4) pp 118-17. noiunea de aici. 73-93. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. l('5-6. istorie universal a grecitâii. când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu. Omul a început s devie om. Indieni i Greci". tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi. care nu învioreaz. prin cuceririle 1) 3) pp.270 eterne. înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice. faa rzboaielor medice" greceti. sale. Peri. „Nu ca o creiaiune spontan uman. lor în zugrveie vieaa. i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie. 94-115. Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad.

mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). i prin transformrile tuturor civilizaiilor. . 1 16-137. de original — atât acum. 2) pp. la Greci momentul când Filip. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. 137. 4) p. s fie i ceiace. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". Singu- 1) p. A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. de fapt. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. 158. In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. 7) pp. ni. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural. 3) p. îmbtrânise poporului roman. 158-178. cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului.271 sale. „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. 13S. se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). decât ale unui singur popor" ^). 138-157 8) pp. pân i toare" Arat acum 330. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. alt înviind form litatea unitar. în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. „Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). fiecare din acecte s pun în legtur. 5) pp. etrusc asupra Romei. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). greceasc. 6) p. 117.

„Istoria Romei z'ce educaia omenirii. Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. o) pp i:p. dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17. 1^8-J13. pe rând. . chile i 300 dnpâ Christos'-). sceptrul. „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul '').IOT IS5. 4) p 5) 6) pp.^'). mal în decât c : aceasta c. 2) rP. 19-î. "*). La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^). Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc.. dreptare ideal a omenirii întregi. atingând ia nil stat înteipeiat lumii. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru.^. tot pace. Dac Roma ineneti i'n a impus lumii. pe rnd. Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie. 179. s'a trecut de fapt. lui centru se deprta spre grani. pstrând Roma. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas. '>. o lecie de virtute. în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei.£rines i macedonean. ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman". : viaa omenirii dânsele. deosebitelor provincii. 179-8-.— 272 pe aceasta baza. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire. Imperiul roman era o necesitate a timpului. ca izvorul drepturilor politice. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare". care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor.

i nu pentru a-i da bani. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. Un pom acela. întinse în lumea veche. în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. i barbarul a în- întind mâna Romanului. roman. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind. nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter. Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir. i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui. sclavi.i aceia cari sale. cr.an: barbari-germani. IDS. .i ti îneleasa mai bine. N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul.i->. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane. din toamn pân frunze. altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman. în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios. mai puternic decât orice armat. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului". în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului.' d: 1) p. pe sa. concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. . mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu. elementele general umane i cultural '). i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog. f 1 >?i!kl. zilnic. etc.27.\tinismu[ izolat.

115-146. o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. analizeaz operile profunde ale Sf. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism. 9) pp. ediia Casei coalelor 3) pp. 5) pp. 6) pd. Sf. 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit. 147-166. loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). 4) pp. 51-72. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea . cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). 1916 p. — Avem o splendid a activitii Sf. lui Sf.274 Imperiul roman. 470) ^). „htoria civiliza- iiinii universale'' . universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început. 9r»-115. un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. 361. 7) pp. 8) pp. 10) pp. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. 24-50. cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^). se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. Pavel i Sf. mai strâns unite turor timpurilor" viea. care Sf. de toate aezâmintele sale. literar a Sf. care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" . fa Au- de cretinism gustin (354 alii. voi. analizeaz — operile i'vieaa ^). 13-23. 3-11. . cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte. aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria '). de soluii cutate cu desperare.. Vleni. î. scrie prezint. 346). lero- nim (n. de credine strigate din toate puterile sufletului" •'').. 525) i Casiodor (n. 73-94. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. i Apusului 2) ''^). „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198.

i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. pe lâng exasperant. care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c. 30) pp. care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf. pp 339. care reprezint i barbaria tural. 310-2. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec. .âU. personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). opoziia bizantin la Coran: Sf. vieaa de etc. care a fost un scriitor. 7) pp. 275 Beda. 294-3>9. 8)''). ale lui Alcuin . 3) Rp. în repetiii. 13) pp. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c.. i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). min 1) deosebit de realitate i adevrat. Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. 700). 276-93 II) pp. 2) pp. 770—804).351-:: 1. O carte rmâne. loan Damaschin (sec. epoca Carol cel Mare'') ale Sf. pân la 843'-). 203-219. ^). (735—804) privitor '"). opera istoric a (790 858). 5) pp. cel puiu jumtate barbar. Sf. i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru. ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. 4) pp. pp.3. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^). . 12) 8) pp. vieaa politic cultural. opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. de fapt 5unt i. „Viaa Sf. 324-38. 240-56. 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. 240-1 9) pp. societatea. 8-lca). 186-202. într'o lu- mnstiri. 167-185. Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). 257-76. 220-39: 6) pp. (672—735) vremea sa').

1791).. de noiuni contemporane. 4) pp. Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol. Caliîmachi „Sârbi. 11-18. beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod. 3) pp. . de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^). i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. 20=l(.ii Ia câteva stuJii de aniânunte. 17=37-53. pp. „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692). Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. pp. 1-20. 6) pp. i sub domnia coveanu. închinat lui Constantin ll-le?:. faptelor contemporane. 1-3. „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII.276 Veni. 7) pp.. Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . md. i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. 1-11.7-l2(i. al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-). pp. 3-17. publicând nij-e cu lmuriri. Bulgari mediu'' ^). se urmresc aceleai aici. e „plin decuvinte. . 8) Ibid. adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc. sec. 5) ist. Cretanul i închinat ''). 18-20. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza. cu lmuriri. dându-se i actul grecesc. care dei e o lucrare „proast". dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^'). 2) pp.

i al doilea. nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord. de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari. steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. conceptele naionale". prin Bizan. A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. s fi confunde. care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. i numai ramur dintre dânii. politicete. ti nu erau altceva. de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai. la nici o roman. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. uneori pe o strict temelie naional. prmtr'o îndelungat cultur. îndreptai albanez Apus. rostul elementului aromân i în Balcani. ale vieii locale. pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge. care c §i sau chinez. chjnezâ deci romana. cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. nici subt Pecenegi. i atât. Cumani i Ttari. membri „Ro-- maniei linguistize". „Pentruc. la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. sau exist Statul. foarte rspândite. Ideia roman venit Statul. Goi).. râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. . Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii. Avari. erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. de opoziie a Bulgariei".

galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. despre advocatul român tefan Beideman din i acte. Alarele- Voevod are calitate de Domn. 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu. a ideii politice romane. i cestora cu cei din Balcani. Amnuntele. altele n. 378-445.ai secundare cu privire Români. 377-S9. alt — re- sârbeasc având chiar . 424-46 . la viaa în noastr cultural din acei ani. i Voevodul. concepie naional echivalent cu concepia teritorial. de autocrat. de Dominus. sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. cnezia ar fi german (dela Konung).278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. rrile grele pentru un popor mic. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc. cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). baz — modern pentru Statele Apusului Europei. i ea a devenit o tradiie ').ilor. pp. luat. pe cale popular. „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie. ' 3) pp. Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal. — 1) pp. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^). naional i modern. E un caz de cristalizare politic spontanee. în trecut. Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc". 17. nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. Domnilor munteni i moldoveni. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). 4) pp. conform cu împrejuîntre dumani mari i muli.. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase.

pp. afar de în istoricul ucrainian M. 23=461-483 4) p. . 2) /6id. Acesta protesteaz. Mihai Sturzn . Iui 13=447-459. limba german voi. hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea'). 6) Jbid. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii.249-50) pp.. „Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp.lea. pp. în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII. pp. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie.27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. legaturile '). tânr i btrân. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. zis.. I 1906 a publicat ucrainian". s ptrund. 1915. 1821. vieaa prifapta condamnabil ale lordache. 5) pp. Mihnea c aici. in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819. luând parte la în onorurile i avantagiile ei". lui în grecete i românete. supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie. ^). 3) J6id. i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. pp. Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. Hrusevschi. încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea. Cpitanului lordache. 449-50 chipurile Mriei Poujade n. 1-4. 5-23. Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-. Ghica.— familia lui — planul îndemnul româneasc.Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor. aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^). 773-93. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. Se tipresc Martie acest an. 389-425.

c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian. trei greceti din sec. lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti. cu crezul lui Hruei integral.etc. 2c-6. se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*). i încheie. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor. în extrase de documente. lucrat de Zaharii Mavrodi. despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). . 701-3. — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc. etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze. Zentralblatt Deutchland din 1907-'). cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. 1!) pp. 12) pp. 9) 4) pp. reducându-le Ia adevrata lor va- loare. i relaiile 'noastre . 18-'). 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. H) 19-21.. 5) J6id. pp pp. se cerceteaz sprijinul. tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. 43=795-837. 27-43. pstrate prin prefee dela ceti .19-lea ^). pp. 7-15. ::l-25 8) pp. 7) pp. 1722. i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri. 1766).arabene cu populaie rutean. pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai. Bucovina -). tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". cri cri greceti din sec 18. în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter. infUieniele . 1) pp. lO) pp. Daniil Filipide ").— 280 solid ale acestui istoric'). însemnri despre unele vechi biblioteci risipite.

în versuri greceti de Alex. nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. XXXIX pp.991-941. 1-12. a românilor din Macedona . ara Româneasc i Amla. . biblioteca episcopului din Hui. italiene. culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri. de filosofic. deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^). „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui. apoi despre crile venite din Apus latineti. 4) Jbid. •2) pp. 28) „Origina noastre" '). i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc .greceti (sec. tiine) Donici. despre vieaa cultural pp. de istorie. a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U. Calfoglu : în 1797. de drept i tiine. sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. 1-34 . pân departe istoric. 12-21. Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. 21. arat mai pe din sec. 3) pp. tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc.. analiza 1) I6id. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii. Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni. le feudele Fgra Sepenicuiui. însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau.. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. istorie. de pe opere de gra- matic.. în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-). frarceze (pedagogie. 18-19).Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. slavone.

O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris. „Din relaiile franco-romne. 5) pp. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : . dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m.. ca obiect. M. Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). Fâtu de noutate i de pre. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene".. 1) 76i'd. predând ci limba greceasc. 1-8. zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici. 11-16. nu ca temeiul tuturor învturilor. XXXIX MO. 16=34-50. care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). XXXIX.uzaki i soia lui Zoia. „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie. din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. 4) /6id. de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai. pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte. coal. aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^). 1858). 3) pp. pp. o alt . — tot din scrisorile greceti. Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. pp. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile.. ca materie.. — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i. a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri. A.282 pieselor lui 1. în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. . 22=91-112. prsete ideia „Im- 2) pp.

s manifeste aple. 19-22. s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. artându-i rostul astfel . . cu o siguran absolut în credinele drzneal. 8-10." Analizeaz cartea. se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze. „care pornind dela modesta noastr învtur. Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . Aceasta ne-a venit iari dela lorga. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte. 1855. cri sau vocaii. 11-19. spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. vre-o doi ani. cu o viteaz în- fi totul. pentruca apoi. odat cu anii de refleciune. de rspândit între oameni muli. 1) pp. care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu. cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. pentru istoriografia româneasc. de sdit în tineretul colar care începe. . s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie." Bruxelles. are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . pe ele care Ie-a redactat Germania. de viea social. prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). 3) Vlenii de Munte .- 283- periul Românesc". tele. Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. în •^). cart în Se simia de mult nevoia arztoare. sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. . a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor. 2) pp. de cultur. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. dela striglitilor — toarele noastre nevoi. lui i s biruiasc. i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi.

una care se urmreasc ce se public în striaib. scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^). de a ne cunoate pe noi. sau de pasiunile personale. Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". . naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). dar si aceia. . care a fi semnalat fr zbav. 17-18. în ce privete fondul ori^^inal. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. care se schimb aztzi aa moment la altul. ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii". esenial i elementar. se public Ia noi. O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. trebuie descoperirea. rilor fn . orientarea folositoare la care se cere pentru alii. lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. pentru ea „rmâne atâta teren.284 coleciiie lor. nu numai legtur cu noi. îndemnul cercetri într'un anumit sens. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam. 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp. i anume nu numai în ce privete nevoia. ideia generatoare rspândit neaprat. o iubete" — el folos tiinei care-i place. . 2-3. pp. Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. dar i interes pentru noi. Rmâne materialul mrunt. de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit.

note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena. 26-31. 3) pp. 13) pp. . ^erani. 45-56. o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. 1655)"). 6D-1. I.. 3 acte franceze: în chestia sudiilor. ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . 14) pp. 73-77. im-- portant deosebit. în Bucureti. lui Alexandru Const. un act 'despre casa polinei (1831). 34-'). m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. 4) pp. 9. privitor (c. 2C-24. Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^'). 5) pp. legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". 2) 25-6. un act din Colomea o 1580) . 58-6(1. onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. pp. cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. 33-34. 1791). chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. ca cu lmuriri asupra adin lai ") . prin trei . 57. de . „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). 57-8. Negri (1865) •de cea '^) . •cesteia. 2 acte bucuretene (1572.Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. 11) pp. despre aezarea dintâi Ruteni în . Moldovean i Sijn din 1) pp. 7) pp. i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). H) pp. 65-<j9. 12) pp. Bu- covina dup al anexare . 8) p. 6) pp. 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. 85-87. . fiul Iui tefan cel Mare-). 31-33.

3) pp.. 12) pp 14) pp. — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. 1 Evreii din Aloldova '^) . 80. 17-18-lea. 6) pp. — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^. 4) pp. orânduiala Iui Grigorie Alex. 114-18. foaie de zestre oltean (c. Focani (în (2 din 1664. „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^). 89-103. 1748). 7-8. 30. al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec. 2 scrisori din 1821 e postelnicul . 25-26. 8) pp. o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod. 11) pp. noble buce- vinene Frunz (1788).: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') . 141-45. multe lmuriri despre (c.'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. 1760)'^). târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). 286 Bucureti 1 ') . 2) pp. ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). 165-68. 10) pp. unde vinde o iganc'-). 15) pp. VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). V). arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773). 9) Anul 11 ( 916) pp. porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). privilegiul iu'. 5) pp. — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. mnstirea familiei lui Sf. Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). 215-226. Lpuneanu. E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. 87-9. Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). 7) pp. 118-21. ^*''). „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii. 18-20. ^) . lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838). 1) pp. fost ri- judeceasc" (1602). care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). 26-7. 13) pp. o la socoteal de clieii Bradin sec. 1. 126-29 79-91 .. o însemnare a manuscriselor .

act vasluian (1766).— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. despre a lui Piatra Neamului (1765. 83-101. ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782). Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803). o danie rea Sf. 17-lea). protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**. Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. biserica Sf. chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). Mitropolitul ardelean loasaî (1683). zapi. . daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). procesul unei opincrese (1753).^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). . bilet de trecere (1754). „neamul Dingi" (c. 1785). comand tean (1819). stpâni- rea Iui în Moldova. 2) pp. hârtie de sul unei domneasc Const. vân1783). o po- runc domneasc de (1860)-). de pretine i un contract de vier 1838 9). relaiile lui Polonia. o tire despre Asachi tiri nou despre Despot. un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729). ferite — lar polone. o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . 141-51. 1650. scris. .. boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676). o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). — 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu. i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). (1782). 1676). Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie. marturi al gleni (1686). oastea (1687). (1838). scrisoare de afaceri (1799). lui ctc. o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). 5 din sec. 12). episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792). 125-126. înainte de Domnie. 3) pp. Vineri din Târgovite. oastea veche (1600).liei al Mitropomuntene (1750). 1801). moia igneti (Tutova. 5 vechea Moldov (1836—42). se arat petutun în trecerea Despot. o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826).

179-80. Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia". pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf. 77.3) „Cum se face o noblee". pp. — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp.— O descoperire privitoare la llie Rare". miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î.— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A. 196-202. i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855. 10) n-r 72. . 181-86. 43.."^) i 1859-66 sub Cuza Vod. 47 (in franuzete ibuCctinuC iast. 11) n-r 91. Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp.Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana". 48-52. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec.94-5 12) n-r 74. 4) pp.i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)". 8) N-rii 64. un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827). sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia. asuvire. 6) N-rii 44-46. 19l6. Gheorghe din Suceava. — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"'). 4!. o cheltuiala de nunt (c 1700). Rosetti. pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^).=). 189-64. O judecat a oUrii noastre din 1877. 9 do:. 9) n-r 6. in 5) N-rii 40. ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) .2S8 zare în inutul Neamului (1604). târâ ârii vecine ^) . din partea unui General guvernator legturile . XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -). Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului ''). Hurmuzâchetii (1834)'). Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. 84-5. 7) N'rii'63-4. 192-4.

faptele lor care cer înlarea în ranguri. inst. lsând la o parte tot ceia ce în tradiie. — — (\828'39y^). tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^). 13) N-ro 116-17. — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^). 10) n-r 112. a Sârbilor Banat. . la!. 2) n-r 90. 4) n-r 96-7 n) n-r 99. 112. 12) n-r 115. I9l6 p. interesul cultural din c. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat. î9l6 p. i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. pot fi stabilite atent. culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •''). din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice.289 multor persoane. — — rile noastre despre Koglniceanu"). 6) n-r 100-1. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" ").tinuC Iai (1916) n-ro 1-5. 7) n-r 104. pe baza intereselor economice inexorabile. S) n-r 11) n-r 109. cu decât prin fale. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^). cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. Vleni. lui i România (1877)^). 3) n-r 91. 8i-2.//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^). în limba iTancezi in ^uCe.— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^). arâtându-i istorice. O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor.— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale. pe care i ind c în acest studiu. culturii noastre'^). istorice puine ce noastre'). Grecilor i Sârbilor. tiragiu aparte. 34.—/?e/fl. are înrudiri cu familiile de sânge ain . 111. cât i a reginei Mria. real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora. în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul. cari de fapt nu istoric. pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern. în iluziile i) n-r 79. 9) n-r 109. meritele fiecare. 14) pentru studii 10. 111. francez i spaniol.e.

politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. c tot trecutul ne dovedete c. conclude. Vleni. partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst. iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. poate s €u baz exclusiv modern". 293 sentimentale. 63-80. Jbid. începând cu epoca antic "*). public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. Arat la început împrejurrile i modul. Bucureti. Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. 5) pp. 122. Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea. care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). pentru ele . 103-4. o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). 48-62. 81-87. 10-47. 9) Iai. 1917. Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). 1916 p. 3-9. Statului. pentru lumea apusean. I9l6 p. p. cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. 1915. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. 91. Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. 5-38. 3) lai. pp. scrise de el însui. 48. 4) pp.. p. 1916. popoarele balcanice. cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). a) pp. Statului. pp. Vasile e din Bucovina (n. 10) pp. statri „Ce înseamn popoare balcanice" ').. 7) pp. care vor adnce o armonie au la ^). trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni. 8) pp. i9l7. tip. 1876). trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai. 1 '^) Crimeei ^). 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti. 42-59. tip. 91. .

13) pp. al Aa ^). 1-13. partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. 64-76. 36-99. 559-580. tip. Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. 32-42. 77-9(3. Pumnul. 1913. 14-31. 2) pp. a d-lui P. . 1917. despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) . 4) lai. 6) pp. pp. Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . 3) pp. tip. epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. „Progresul". 90-122. piedicile puse de episcopul Hacman. 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). Având la în- demân întins un material istoric : bogat. între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). 173. 39-68. Poenaru din 1831. reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în ').tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. prin Hurmuetc. 3-35. pp. partea aceasta s'a''. „Progresul" p. 132-UO. 100-172. 7) pp. la pp. 12) pp. deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). 69-90. ne d o expunere tiinific i solid ^) . p. 97-131. 10) pp. 11) pp. 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai.: . 1916. întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). Ucraina Petru . 9) pp. Paris. pe toate cile. vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. 14) pp. O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. . in 5) pp. 1917. ^) zaki i A. 43-63. i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . 16) 15) pp. 41-83. 368. pp.

22-54. Dacia. Rusia. Stolnicul Cantacuzino. care mergea pân 1558. — Iui ^Despre cronica vici. 1917 pp.a Cui Dla. III. ci 1915 p. în momentul acesta. lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%. pp.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor. de valoare deosebit. 2) pp. Cost. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent. 10) 75id. Mitropolitului în de A. 6) pp. . 7'arts. relaiilor noastre cu Frana").poCe. 4) Iai. ca pân 1836. 8) pp. 104-113. pela 1685 (publ. 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9. 7) pp. Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt. la c care stpânea absolut. Paris" (p. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul. 114-125. 5) Vezi i conferina lui lorga. 15). Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const. ale poetului Belgia. deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp. aici Conachi'^). Dunre.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. asupra. „O cronic nebgat goftului Mateiu. Portugalia Italia. fiul lui în seam" Ia ^). „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. Serbia. 1916. despre nite afaceri ale sale intime familiare. tip. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). 1-9.on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252. Cronica 180O înainte e plin de noutate. E analiza cronicii Lo- Branite. 9) neuista istoric. 253-337. 9-15. 3) pp. Conachi (1840 — 46). Anglia. Iai. 338-367. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. Rzboiul al arul Alexandru I-iu .

1917 N-rele 44-61. S) N-rele 47-50. 2) pp. neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari. -9) . Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . nasc Ruset diferite O 776) dn . Stol. lai. la s:aunul Moldovei. Statele înfiinata de congresul din Sârbia. testamentul Doamse toric". Dp. Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753). N-rele 51-2 I6îd. . 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat. si 6 doc.Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . 2>22. . N-ro 4t. 6) N-ro 45. 3) pp.. Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). sufletul naional formaiune . 22-24. 293 aceasta i cea editata de par.Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus. 12J. popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . (1748— 1785) '). I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^). Bobulescu {in . diferitele popoare în ce Europe. 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. 5) 7) N-rele 46-68. principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. musicani domneti . Ducule pretendent . 1789)3). pre'aii români în Rusia (sec. aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. mollui doveneti . . B. 15-17. popoare^). . nu întors ^) . Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ).

preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. Watson — {jfCe. din Moldova 1825.Gânescu. Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. în românete a acestui Românesc. „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). se face comparaie între felul cum s'a — : . brut. fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic. 117. No. A) Iai. lupt in 2) N-rele 55-57. „un element nou : exemfcut 1859. tip. Neanul Românesc. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului. al XIX. a caracterului care avut din capul locului.. Jbld. ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^). spusele unui francez despre Gr. universale.uj~Curopa. i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc. transformând concepia ideal într'una material ritoare alte . prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^). i CLpusuC în revista englez aS. trad. Tlomnio. 53-41. DleamuC . 3) N-rele 58-61 n-ro 5 . N-ro 31-32. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române. 1917 n-ro 40-41.. N-ro 30. arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. 1832) N-ro 35. nu formata din dorina popular. . Maramur i Satmar.1. de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp. a cerinei creia rspunde. 1917 Ianuarie) scris în de lorga. . lemne pentru coli (2 doc. 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. eare în prin felul cum i-a fcut d România. 198 p. .

nici baza vechie anteroman.i:are-i alctuiesc. 295 . mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor. Habsburgii 2) pp. toate. 28-38. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. 39-52. 11-16. 6) pp. 1. regalit- ile naionale 1) p. le-au c . Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. au venit gata formate. popoare de sânge deosebit. 3) pp. Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg. ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. de instincte rdivergente. nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. ci numai ale unor combinaii dinastice. i hasarduri. 2. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv. i -în epoca roman. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul. c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare. dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. aceste podeci. în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) . 17-25. influenele paal pale germanice.fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica".. zadarnice. 4) pp. având dac nu contiina. in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii. .. 1-3. trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . Boemia i Ungaria i operele lor ^) . misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei.. 5) pp. crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare". nici situaia poare. care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. pentru o lung dar fatal conveniune. 11-16.

formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez"). ICS-IIT. 5) pp. i o datin politic. Peitru ca. dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^). s'au supus.. i: Austria nou i carte. 79-89. Aa c rasa. 93-104. spontaneitatea revoluionar a altor generaii. 1918. crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. a unitate ei o mai discut.. ci un amestec cu popoare finese. i:3. 3-5. a adus istoric. oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^). pp. 7) pp. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt. 17-iea-).. pe vremea strmu: trilor. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. concepii originale. p. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul. omenire. principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel. . c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". ei formau cât de tot aa de puin un popor. tip. 6<5-78. 2) pp. idei dela ivirea pe de scena nou. 4) pp. în ce priîn vete crora >i fapta. iari la deosebite epoce. 5) pp. german nu e pur. o ori contiin naional. 3). obscur. 6) Iai. Germanii n'au inovat. iniiativa creatoare. i celtice. ct ar V. 53-65. pe urm. naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. 1) pp. 7-20.. Neamul Românesc. ci dimpotriv. slave avut. radical curit de pcate trecute ale omenirii".

literatur i aezminte. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. — „Noua rr. cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti".* afara de regalitatea merovingianâ. 33-41 . 80-105 6) pp. 74-S8.'•) pp. nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei. — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. cum nu veniser pierit. 10) pp.. c — — iau dela alii. 63-73. au czut princip. 1(^-114. 7) pp. dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^). mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. I) necum 20. 4) pp. — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). puterea de ci ai crea forma poltic original". cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. 7) pp. un singur aezmânt p. a conduce". . 9J pp. 41-51 8) pp. lor. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare. 3) pp. lumii. 115-121. Regaiitâi'. aceasta fost într'Insa. V accidentale. 52-62. 12. — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck. — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^).icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art. etc. — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii. 2) p. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). prin care Germanii n'au cptat „libertatea. 21-32. care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei.

tefan Toma. Elîsabeta : vrocordat (1715). — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S. (Iai. Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. familia Stamaty. P. 1918. Fotino Alex. Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie". 3) pp. Govdela. i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. la la Iai (în 1769). uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. 2) Jbid. 1822). 1-10. Iai. de Alex. i spier 1770. Auerbach 0. 1808). 21-95. pp. Ion Callimachi. despre 1848. la trad. Alexandri i . . un roman al lui Nicolae Vod MaSt. din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B. si Note polon extrase istorice Sarnick!./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). Sava la 1818. artându-se i limba IV. . sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. Varovia. 16-20. uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris. director al colii centrale din Iai (tip. un Kohary în Moldova (1737). ^). de scurt privire sintetic. 4) pp. . Iaii în 1770. d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. 1845). Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. univer- forma prezent. — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const. Vod Basarab Domni basarabeni Alex. .298 i un singur principu nou omenirii**. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. un Provensal Alexandru — . Lochmann al Iui chirurg Sf. i uu strinii din Moldova (1827)^). 10-15. prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. dram de Rozie. Lascarev (1789-81). Lpuneanu. o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. polit cetiri italiene la noi. Ro nanii i Austria (1738). Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . Ubicini în la 1848 2)..

66-73. ")... un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). Marmontel „Versuri" lui ^) . pp. cu planuri de viitor. care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. 7) pp. individualiti.49. amestecate cu discuii filozofice. la ^) 1824 la 2). traducere din francez dup ^). un articol inedit „Serbarea Patilor" de M. plin armonie" Lista ^). „Pirostia Elenei". in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. . a : crui oper scrisori e. — •mânâstirea Grjdenii (1721) . 31. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. Asachi din 1846 pentru '"). tip. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. cum nu le poate da decât un suflet. o jalb a sate lui lui Gh. 110-15. Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. 13947. om foarte învat. elevilor Blcescu. oameni. Cantacuzino. 10) Jbid. 116. „Istoria Valachiei". . o cercetare critic a tot ceia ce vede. rural. perirea Americei" de . 64-66. l-ie. lorga. Paris. noi. 96-109. 3) pp. „Divanul lumii" de D. 6) pp. „Varia" mormâutul Const. 1914—15. 74-78 i 93-95. de cltorie. 50-(i3. urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). 299 . Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. 2) pp. obiceiuri. Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. Vezi dup Drguanu i 8) pp. 79-92. 21-28. cu mustrri aprige. 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea.^fluenele strine ') . panegirice înflcrate. „Moraliceti haracteruri" lui ^). 12) pp. cu Ringala. — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. . la Buda Costandie episcop de Buzu (1813). Codru Drgaanu. 9) pp. 29-30. Cantemir. — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. Mitropolitul foi Ignatie (1815). 5) pp. 4) pp.

n-rele 91-97 (i e.. unde se aflau pe la 1400. stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru. din 1859 . din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th.. în . Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id. armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. . o poveste „Rodia" de Sevastia uu . etc. 71. fiomânssc. 163-4.. 47). întâia gramatic basarabean româneascâcle I. 1 . 1918. 4. act despre grania Prutului (fî82l)2). Muzeul Soroceanu. relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. nro. îupta zice autorul. Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru. i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84.. condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia . „Tighineanul" (I8?0)..xtras aparte p. Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c. Note 1846 i influenele noastre in Ucraina. 1739 /âid.^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina. i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei. Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571.. • 6) /6/a'. arat pustiul din Podolia."*) Avem în ] Polonia. Anexe: un doc. Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769. /6id. apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791. încercare de unire a Românilor din Austria (1548). ^) 2) pp. n-ro 19). lai. din Moldova Paris (OZeamut Românesc..— 300 evenimentele dela 1821 . Burada despre Românii de peste Nistru. Rumânii iSlaviidin Austria (1848). gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. 16 8. '). ofieri. odoarele noastre (1866) noastre (1868). . doc. 1691. Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. . — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. i fica lui Mare la Alios- cova ^). n-rele 98-103 . n-ro 95). un medic francez Dr. 151-62. /6id. Ioan Caliimachi. n-ro 68). I9l8 n-ro 67. Basarabia Toma. Alex. n-ro 100.

extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844. n-ro 101) un ziar din lai. Aus114-15). tria i Rusia la lSo7.. o carte rescu. . întâia reprezentavie de opera in lai (IH31). lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip. tean în 1823. dascl in Slatina niun. lJ-64. 1479 {\6id. 33). — actele oficiale în „Andrâssy i I6id. Ardeleai din Sassebes. Aurelian. o profeie bulgreasc la 1."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc. Gh. Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri. no 113). originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea. a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812. O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui. n ro 117). 1868: navigaia pe Nistru inc din sec. Canini. n-rele 109-112 (i tiragiu aparte.. etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S). „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116). n-ro 106-R9. publicat de Potemchin in 1793-92. scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig. „desvoltarea drepturilor 1857. n-ro 114. Tucher Ion prin Moldova despre . economistul {Idid.. n-ro 102. .301 teratiira româm^asc.')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". n-ro 109). . 116... \6îd. declaraiile lui Bismark despre Frana. n-rele I. despre situaia noastr. n-ro 110. pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. 4) Alte note istorice Ia : p.. tatl lui P.. O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac". romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id.. 1862. n-ro 105). 3) /6id. ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova. Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r.. probabil nu românesc. n-ro 104. O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul.SS7 (]6îd. 114. cltorul german (\6id. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd. ^) spiritului în românesc în Basarabia. \6id.oi A. E.. n-rele 117. profund" despre Basarabia la . anonim) ]6cd. din 1593. biserica din Mrgineni (jud . Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id. n-ro 108) o votare interesant 2) /6id. necunoscut a moldo-române fa de .. S. n-rele 104.. scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id. 1) 76îd..

.. 1739-40) \6id. candidai la colae domnie în 1859. 3) I6id. 216). Gh.. no. bucovineanul Nichifor Iliescu. nro. . (I6id. Bagdat la 1845. 126. 133). no. tiri despre vechea Basarabie (1859-64).. . etc. Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N.... {96id. (\6id. Istoria francezului L. 122) coli caMoldova (1846) I5id. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. etc. trsura arului Nila noi. 144-45. 118. Bal din 1780—90. n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. nro. rector (1861-2) \6îd. no. la Paris 1779 din biblioteca boierului St. Bleccu Celii (1859) I6îd. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. . 1840. 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui . cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc. n-rele 13?-130. (1854). (1706. Repey. Cum am intrat în Dobrogea (I6id. no. subt regimul înelegerii verbale.^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id. Ceahlul în literatura italian (1862). 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. n-ro 117. Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id. Nic. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. 302 Aliana". T. o scrisoare a Iul Const. la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. 127) 1864. al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). nro. Alex.. tip. 150. legturi cu Frana c.^) — „Mihaiu Kogâlniceana... francezi Ia noi în 1859. IstratI. Francesi la 1878 (lâîd. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian.1855. {96id. Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. un proîn la noi no 195). no. 130. nro. pierdute (16/d. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy.. prerile politice ale lui Kosuth... no.682. no. 163). Duca.^) româneti 1845. o discuie de pe (16/d. Rosetti la 1859. 138). 147). 119). obiecte de art de pe .. Domn U- Frana i medicii notri (1857-8). 140. (1864). cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id.. no. no. . nro.. no. întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. Asian i N. poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd. româno-francez dac Boerebista i prof. în Moldova la . 128). 129. no. 155-56) 1856 (\6id. no.. 120. J6id. O comunicaie valoarea 121). I . Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai. . tipografii crainel la l librrii la 1865. Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su. no. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-.. în care spune c merge pentru . nro.

Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. 25). no. n-rii 292. clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id. care lipsesc între ele') i. adin 1842.— „Politica Mifiaîu Viteazul". 5) n-ro 344. care merge pe urmele unei care tradiii politice. no.. unit. ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop. no. {96id. 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). 294-5. ranii ^). popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României . legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc. o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857). de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^).. {J6id. sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. (76iVi'. i aici factori interni: clasa conductoare^). no. 249). no. 9) n-ro 348. neprtinitoare a libertii cretine în Orient. extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. cercetând mijlocie''^). 2) Jbîd. no. p. no 2M») „Henriada" lui Voltaire. 297-8. vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. Dup câteva cuvinte in^). clasa mijlocie ^). n-rii 342-352. arat factorii interni din România veche: boierii '*). elementele de legtur moral i materiala. (tiragiu aparte. no237). 7) n-ro 346. 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo. în toate elementele ei. 1772 {96U. cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern.. 28''>). no. 2) 9Sid. 313 4) n-ro 343. pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia. în care cercetând faptele trecutului românesc. : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. 8) n-ro 347. 243). 3) n-rii 342. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. 10) n-ro 349. (96id. carte a lui Vasile Vârnav. se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850. i s Mari. 96id.. 1) 96^. ranii"). 6) n-ro 345.') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui. 11) u-ro 350. . Origina ntatea brie actual". (7^iW.

47-8. constat i Bicinia.. Ia 2) n-ro 352. aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35. pe traducere. ").. Daciei româneti" n-ro 329. „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii .. al Ploetilor. vezi i »Ideia /6id. pp. româneti (1787-1817)^). 65-80. 6) Jbid. Bucureti 1918 pp. cuvântare) 3) P. unge d i listele bogate.. pp... 4) /6/d. ioas gramatic. La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. Gorjan. apoi se închinat lui dasclul 1. pp. 103-113 (comunicaie la Academia Român).. 5) Ibid. pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351. d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784. V. îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul. tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni. pp. Ploeti)''). cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban.oista istorica. — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc. Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu. „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. 304 i activ. pe baza unor a Anei Comnena. „Danii româneti Mihai Vod uu . însemnrile româneti de pe ele. 55-57.e. 7) Jbid. '^). . prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -). i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite. ale prenumeranilor la crile greceti tiprite..

noastr. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. dovedesc c. 20 . legturile i modul lor de traiu. povestea liric. Sacea i Seslav. Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. ca i de Italieni i Hispano-Portughezi. in comparaie cu popoarele rom. dela Frana cruciatelor". Cantemir opera lor istoric.305 Voivodatele lui Tatu. venit din prile noastre la ei. a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic.anice din Apus. a ducatelor bizantine". Dim. favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest. mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. i influena renaterii la no?. dau o literatur 1 ) 76/d. ci numai cu tradiia odat cuindian. Cantacuzino. prin obâria. judeul Vlaca. în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 . „Ctialis". în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi. o imitaie Nord i de Bizdnul din sud. împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc. n-ro 13031. indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii.. negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile". unele le sîntem premergtori. i la i balada împrumutat de noi. arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te. în Aa Const. preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea. i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale.xtul Apus. pp. I9l9. critica." Clugrii. reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu.

Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. pp. 170-87. Romanii din Bosnia. 165S. vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. . astfel pe când Frana. Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar. pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci". neamului Basaraba. Verga. cultur. grania ardelean (1704—92). „Belgun" ori2) . cum astfel în acest an. cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea '). Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. Rolul frailor Renaterea româneasc ^).. 3) Ibid. 162-70. Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi. Const. pp. i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445. . stilului. renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. la Spanioli F. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878).306 româneasc. 135-40. cu arîn Vrnav — 1) 16id. revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. tipul Grecilor din Moldova. Ibid. ginea .. 1874). pp. noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit. Cabal- .

despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. meseriai. sat de vieri : Odobetii" ^). . Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740). importana de pe 1650 ostai. 1501. 1559). 201-216. pp. trad." (Bucureti. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. financiar. pp. „Un vechi înainte. 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844. 224-31. universal în dauna Francezilor. rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei". pp. . . . Costandie . . 1856). Originea satului satului. druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . cu observaii nou.^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. 2) I6id. pp. Cartellieri etc. rela- greceasc 1847) 5).. preoi. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. .. „Cea mai bun carte francez despre noi". 232-35. de Dimita (Lipsea. a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. adec a celor dou principate. 1497. 3) I6id. în în Dealul Spirei. 5) 76id. 93-200. . ca i acti- i. cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840. Extrase din cartea temeinic. etc. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2. pp.. de un real folos timp"'). nume la i nou neobinuite. etc. ''). 4) pp. al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea. „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex. Alexandrescu dela poetul francez banul Gr. Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. 1919). pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr.. despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. vtafi. — i 1. danii domneti la Muntele Athos (1487. „Din scrisul nostru i despre noi" ^). 235-39. . vezi o analiz întins.I6îd. Zappa „Trântorul". 232-54 . plin de judecii i tiri despre vieaa economic. — a lui 3. tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A.

1856) '). îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ. 1) pp. cel Mare" "). reproduce 2 documente . pe baza : date cu expansiunile etnice. i 20. tendina moral sntoas. cunotinele. dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip. (f 1875). vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid..128. 3) Jbid. pp. i 1919. 4) J6id. cele 2 conferine: 5) Bucureti.. sean. „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -). dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ. Se cerceteaz în activitatea poetic. nu pot cari servi.. 267-270=367-370. acum. (1461. 1919. „Hotare de Stat p. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina.308 iile franceze cu Muntenia. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru. pp. dela în biserica catolic. care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia.l25. 2) Tbld. i termin cu aceste din „Colonizrile îns. aceast chestie Cultura Neamului Românesc. i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui. — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris. pp. dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . dreptul Ia autonomii. n-rii 124. vezi tot hotare et- nice" «0/7I. piesele teatrale.. 239-54. cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". n-ro. Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^). 254-67=354-67. i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). 127- . irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez. când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact.

— cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru. . 6) Bucureti. hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea .. 3-31. 4) pp. I9l9 p 170. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^). 57-76. clâdîr. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria." naional. . cântec. I9l0 3) pp. Cultura Neamului Rcmâncsc. necesitatea de a i recunoate român tirbi.309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine. „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente. p. tip. documente. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". poveti. 79-99. 3o-j4 (foi^ 5) pp. de elementele de fol:lore. s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie.* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. i art popular" ^). Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. uu 2) pp. de a se ocupa de inscripii. nefireti i-o i impocercetarea statului sibile. Cultura Neamului Romanesc. Ne-avându-l supt condiionate i garantate. tip. universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V .in Statului. colonitii lor pot cu atât mai pu.

105-122. XVII-lea ^). cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". al XlV-lea^). 5) pp. 125-139. crile unui stat popular rusesc ruseti. 46-58. 12) pp. a lui loan Bogdan". Rom. desfacerea polon i încer. 4) pp. '') . 39-46. 8) pp 88-104. ei pentru cler i rani i I-iu ^°). amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. începuturile (c. 2) pp. 7) pp. în sec. societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^). soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. 13) pp. Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon. 9) pp. a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc. 310 oper. pp. delimitrile lor naionale. ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). 152-165. 6) pp. 1 670— c. îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30. 11) pp.). civilizaia polon i originele ei. r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. . 5-19. 58-74. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. 3) pp.. marii scriitori ai Rusiei. influenele apusene i bizantine. 10) pp. 30-35. 77-87. împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . 1 760) '') . Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. 139-151. 166-178. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. literatura i . i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi. de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^). societatea ruseasc '^). Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora.

Arat s deosebirea între istoria teritorial. cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. prin monarhii absolute din sec XlV-lea. dar incapabil de a dup interesele sale. In intropreioase asupra întregei opere. p. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez. aa II despre tio. de ce este grandios în personalitile dominante. veacul al XlX-lea.Ro- fr mani i Frânei. 408 {=Studu . Va cuta s s ceia ce va contribuie. dup însemntatea lor în desvoltarea întregului. care s'a scris de atâia s cuprind aici.. în nvlirilor. vom pe asista cu adevrat. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16. 3) pp. zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate. 1919 ediia de Academia Române). adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. 8-9. unui popor care ea tot ce se în stpânire. aciunea ^). politic ei.. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni. în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. i atunci la numai. tgad noua formaiune organic a poporului francez". de ce e plin de micare luptelor . Eu — i în atâtea feluri. Serviciul geografic al armatei. 9-10. istoria poporului francez. se lui Ludovic al XlV-lea. elementele alctuitoare 1) Bucureti. Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne. asupra cum înelege expun lucrurile. va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal. 2) p.-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo.. a „naiuni" franceze fiecare..311 la opera însemnat. ii cercetri. încerc ca pentru noi. alctuita din leciile inute la Venim sale. poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul. tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez ').

19I9 p. 2) pp. înFrancezii. lui Ludovic XlV-lea'"). 11) pp. 18) 17) pp. -'). 4) pp. 8) pp. Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). Neam. Î6) pp. 12-28. trece ex- 1) pp. 309-47. 14) pp. Cult. 3) pp. 117 . i alt cum. 6) pp. 15) pp. contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). 18-8-219. Românesc. burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. luptele •'^). 62-76. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat. care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat. demn la multe discuii. publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice. . în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. 29-44.lui formarea unui centru naional francez^). 164-187. în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"'). 377-408. Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. 7) pp. 12) pp. S) pp. 236-262. 263-85. reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). poporul francez ''^).312 francez '). 138-163. 87-137. 287-307. 5) pp. 329-A7. izvoala Dup câteva cuvinte introductive. regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). 77-88. 217-239. care se pot interpreta. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). Carolingienii i începuturile poporului francez"*). 45-6!. tip. i dac ar fi fr îndoial. 349-76. c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. 13) pp. Bucureti. de rzboiu. i în traducere francez. înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^). „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). 10) pp.

german Lipsea. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). 86-93.Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . 9-17. IV pp. „Welt istoria gescliic/îte" . 500-501. editat de Hans Helmont. p.iaCc. 503 studiuC Curopci suco'^cr. de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat. desColumbO. IV. 4) pp. .hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^). 1919 p. 494. 396-432. Bulga- rilor^^). 65-73. chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). 9) pp. Mrilor î. 215-18. 3-. 502. Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. 58. Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor. 8) pp. ganilor^^). anglo-francez pentr. 1) pp. 27-35. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români. cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale. pt. \'\ Bucureti. 363-95. pe scurt. partea a evenimentelor din contemporan îns chiar. a Alhaniei^^). a Maghiarilor ^'^). 2) pp. 12) pp. a Hunilor în '^'). p. bibi. decderea Olandei. din dumanii Germaniei. bibi. Marco Polo.i anti. lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. largul oceanelor (1580—1660)^). p. 3) 6) pp. 36-64.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm''). 74-85. 13) pp..S. 14) pp. 489-92: bibi. bibi. pân in înfiinarea Republice! Statelor. il) pp. 433-44: bibi. stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . mare''). 5) pp. Rommilor^-). p. 502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"'). p. aciuni engleze i olandeze cele . 15) pp. 7) pp. cu numeroase ilustraii. \ iCartea a aprut numai în 1919. 445-87. 94-117. voi. 10) Voi. 5J1-2. bibliografie p.

— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. pentru studiul 12) pp. în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. 7-10. trecutul gariei . 4) pp. Cult. -i crticica . Cult. româneasc 75 + o hart a Macedoniei. La congresul de pace din Paris. In scurt ne informm despre . 7) pp. 2) pp. pe care-1 doresc amândou naiunile i. 43-46. Neam. ed. al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. hotra : la Congresul din Paris. expansiunea albanez sfâritul 1) tip. Un- i al României. '21-25. In scurt înf- ieaz : originea lor. Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. 1919. francez 3) pp. de Neapolea Bucureti. care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. 9) pp. ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). 15-20. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice. 37-42. . al XlX-lea^). 10) pp. 1919 pp. 2-11. îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. Neam. întemeietori de ^) stat (IISS)"*). Românesc. 11) Bucureti. adec a frailor notri Aromâni. cruciatele i Angevevului p. privire lorga pentru a da la ei./za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) . Românesc. Macedonia. i apoi ^) . 6) pp. p. apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. 8) pp. lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. tip. 11-14. i Balcani: un Stat albano-român. linitea în '^) . 14) pp.) 0. Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. Epir. Tesalia. 47-61. Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). ed. 13) pp. Europei sud-orientale). etc. 18-30. BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii. crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. ori- gina Albanezilor i ^^) . 5) pp. 11-18. 26-36. 62-74 .

Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^).i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic. 3) pp. muli i cu numele. i . O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. tip. 30-41. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic. cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. Scanderberg din sec 15-lea. Românesc. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" ''). 45-49. Neam. 7) Bucureti. altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români. 55-63. apoi pe expunerea. nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. primirea lor. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. n-ro 33-36 I9l9 p. 5) pp. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. 4) pp. 1919. urm rostul d ei. 8) %eamuC nomân&sc. unde se oprete beti. 67-8. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^).315 mediu bania i statele albaneze').^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. 2) pp. 72-3.] 6) pp. i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez. 43. 50-55. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi''). 64-Gb. Cult.

politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. pp. din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^).. 243-4. pp. . i strin ^). 17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. pp. reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui. Moldova 7) Ibid. „Lucruri nou de danie 1) Ibid. 3) n-ro 221 i urm. note despre (18C6) i de pe cri bisericeti. unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit. care a existat totdeauna. superioritile bucovinene'). n-ri 1919 n-ro 2C6. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor. 1919. preoi. constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in. învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. n-ro 206. 6) Ibid. 215=6. i diferite timpuri. 11 i OfC&cunuC Uomnesc.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . la 273-283. 221-2. în stratele adânci. cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec. e9-95. Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. Punând fa în fa dou acte. opera tipografic a frailor Christidi" . aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat. ocupaia ruseasc 62—3. 1920 (VI) Bucureti pp..31G covina" '). „coala i o bogat list de prenumerani. — 14... dovedesc „aceea perfect unitate de via popular". lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. 215-6. observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. influenai de curentul istoric al zilei. dela origina însi a neamului^ nostru*. 224-7. 66—7. pân lui în zilele noaau când scriitorii. V'edem vieaa eranului român intelectualii. 24.. 1 5) neuista istoric. 4) Ibid. n-o 22. negustorii. — 11 (comunicaie in Academia Româna).

10) Ibid. 7008). pp. lui. Eliad(?).. (1581—1798) cu sec. 8) pp. 6 acte româneti (1807—23) despre moii.. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ. Alexandru „Liicien mmete".317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec. Mandinescu. Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie". de poeziile Istorii i I. 225-35 (comunicaie la Acad. istoria universal ale sale. pp. 74-5.^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc.^) 6 doc. Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). Gr. trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. 86-88. toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului. Muescu (1860). Ai. Românii din Macedoolria noastr boierul român.''. Creescu Cerntescu i V. Rom) II) Ibid. Gh. — 1757). 4) pp. la . 162-169.') în Iui (1661—56). aezminte vechi din Moldova. etc.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). de P. cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676. : 6) pp. aici. M. b'serici. 9) pp.. dela Petru Aron (6964). Su- (1852). nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . 2 dela tefan cei Mare (6971. 2) pp.^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). pp. 88-91. . I. stupi. 119—21). '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. al XV^I-lea. Molnar (1800). cununii. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). 69-74. 83=86. care scrie partea româneasca a actului slavon'^. 69. ' '). Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. 1 dela Petru Rare (7035). . de discursul din 1836. Roniulus Scrib an"" 3) pp. „uurgii" i Evrei . despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. Florian „Un romantic poet al unitii naionale-.persoane. 8D-83. pp. Teo- dorovici (1824). 123—4. 5) pp. pp. inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld.^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite. I) p.. Aaron 0847). Gnescu (1856). . . lescu (1837). 7) 75-80.

. în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil.. luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal.^) Aduce înainte aceast plant nou. ca lare. etc. care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci.. apoi în Boemia (sec. a E i. încheie spucultura porumbului. pp. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri. negustor bucuretean. aduse. ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale.." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu. izvoare apusene. . (1818—29). pro- babil Neofit. 2 acte latine dela Nicolae Petracu. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate. cai fiorul de trecut. pp. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. 'privitoare la Ro- mediu. 193—201. dar interesante contra Mitropolitului. 1) Ibld. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova. cu o interpretare în evul nou. ^) Cercetând. care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i. pp. vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" ." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi". re- lev mâni lor unele lucruri. 3) \bld.318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase. în o direcie sntoas. ca element militar în loni.^) Alecu Vrcanu. dela Radu Vod Mihnea (1622). în câteva noi istorii izvoare apusene". a crei „idei. diploma de nobilitare a lui Gh. Cioconeti. XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. 170—175. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. pentru alctuirea unei universale. se d i versuri „triviale.. 201— 2C6. 2) \bid.

partea care ne privete. Bucureti. apar înc când deja înfiinat. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). Aa ara-Româneasc era Spaumann. Angiolello i W. 4) Bucureti. câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc. 14) pp. Grazianii Verancics 1) \6îd. cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). MolMatei de Murano ^) i. peupk turc. tip. plectând-o când e prea al cnd ne e greit. 252-57. etc. . llx-27. politic i social a terii ^) .. Neamului. ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . Q. femei cetitoare la 1850. ^). 3) pp. nume interesante din Oltenia 1857.319 ftin. I6îd. Wavrin în ara Româneasc ^). Slobozia. pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu. vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. apusean Moldova: Sommer. . 9) pp. Câlia. 1599—1654). pp. 60-74. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . '^). Cultut'a Neamului Românesc.uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70. rom. 10) pp. 5) pp. Colibai. 96-107.' i Slavi. 1(^-117. 3-15. 26'>64. 29-38. 128-43. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). Const. apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy. sseasc /es ^oumaîns 1914 p. 244-252. asupra noastr in ve6) pp. 272—75. in comveacul srac. vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant. o conferin. 39-59. 269. Vezi despre influena -chime. pp. 105. cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor. i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). în trad. 16-28. Tennstdt i Schiltberger XIV. lorga. 287. 275. Vleni. Mihailov:ci. 1919 no. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. 1920 p. note isforice rile noastre despre..') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec.. 13) pp. 11) pp. pp. care a fost pe îndreptând-o noi. 75-95. al — l9-lea) lui Reni. Anadol. în revista „Dîe ^arpatâen" II. Minorva. Români la 2) I6id. et te 24. !JZeamuf Românesc. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). Braov. 7) pp. 1. 262-65 . 12) pp. I9u9 pp. Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor. tip. 8) pp.

care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^). . din Î860. 200-211. cltori. Jacob Manuchio. Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). Vleni. dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale. i cltorul sirian : Paul de. '). 157-72. Harebone i I. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. boierii. Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). vieaa social i etc. Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. producia natural a terilor. Grigorie ^') . •'•) 4) pp. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . afiâ aici gite. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. Possevino '). obiceiurile dela sate Domnul. „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. pp. — . Vezi 7) pp.j9 p. o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica. de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . Le Cier. 317. pp. întrela când ele nu se afl istorice. G) pp. 19. prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect. al desvoltârii culturale a omenirii. 212-17. Taranowski. 173-82. Vleni. relative la noi de noastre''. dupâ ienî. Mancinelli. Taranovvski. i orae. G. ai 1. Paul Strassburgh în Kuszewicz. vieaa. Tommaso ~') . 2) pp. 268-285. p. calatorul italian 1911. cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. . divanul. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). 1908. politic. Ch. Wilden. i extrase din calatorul francez G. A. Raguzeanul. 241-67. 9). comerul. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O.8) pp. englezi: John Austell. Vâ- lorga in 16. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni.320 A. 286. 218-40. '^^ Visconti. 144-53.. armata. etc. 183-99. 3) pp.

desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru. care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^). 13-31. 6) pp. 6) pp. 21) pp. 149-159^ 1 14) pp. 1^) PP- 5) pp. 13) PP. 199-214. 15) pp. 9) pp. Neam. a. '^) .. 87-101. 1-12. 180-88. sec. Rom. imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). revars o lu. Bucureti. 226-38. i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie.'^) . . (prolegumene Ia 3) pp. Ungaria arpadian municipal^). din Eurpa rsritean Poloni. \^) pp. în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). 4)pp.: . 170-179. 102-110. — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . Germania sale"). Cult. 11) pp. 126-48. 1920 universal). 17) pp. începutul aezmintelor anglo-normande*"). 12) pp. 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). în Rui. 21 .nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. 111-25. 255-69. dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc. al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. 20) pp. i care în p. modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). ordinea feudal''). 16M69. 61-73. imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. insula Cipru. 189-98. Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). ^^) i ^'). 7) pp. 271 1) o istorie 2) pp. sec. ^'^).. tip. noi instituii în Frana: Parlamentul. 215-25. 74-86. 239-54. 19) pp. al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). 48-6\ 8) pp. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . 31-47. I.

activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii. 46-62.— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. 8) pp. arta româneasc în sec. greceasc. tip.lea. desvoitarea : literaturii româneti în sec. rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^). 9) pp. influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc. 1-11. Lang & C-ie. 1920 pp.. . Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec. H. chestiunea Ardealului în sec. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai.. întemeierea Moldovei. colonizai i : cu . desvoitarea poporului român. 34-46. 89-121. literaturii româneti '^). lor '*). 122-46. 5) pp. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic. 147-64. desfacerea rilor române de Ungaria. Româneasc". La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. turceasc ortodox i Românii. Caracterul civilizaiunii româneti în sec. etc. 4) pp. Ruii din Chiev. 63-89. fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice. €) pp. al 17. — Întemeierea civilizaiunii în sec.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare.^). : — 1 — sec. influenele bizantine i slavo-bizantine. Paulin.322 abia de curând aprut cinlisation 'j. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave. polon. prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp. ed. XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^). al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice. cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr. 7) pp. 12 33. 3)pp. vieaa dela române: epoca Curte lui i Const.imperiul ttresc" ^). cu Ungurii. 289+XVIlI. ^) . al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI. despre Traco-Iliri. 16 teazul. urmaii lui . galic. influena scitic. sarmatâ. expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^).

. de. stadii sud-ost-europene. Bucureti „C independance roumainc" . 3) pp. mercenari i cltori (Joppecourt.) în Domnii fanarioi i 1) pp. propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^). 17-25. culturii Principate în sec. pe care le-am Ies vzut e i ^). neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. 164-199. evul mediu''). XilI-VI tabla de materie pp. 199-235. regulamentul organic. sub re- Cuza Vod. al decderea . dou Princi- pate pp. J92() n-ro 11-12. a. XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). 1916. 5) ziarul francez din 6) pp. 55-^4.323 Brâncoveanii '). când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor. Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. Francezi (Wavrin negociatori : 1444. acum. Din aceast schiare a cuprinsului. literatura mâneasc în principat. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. al 17-ea^). 264-89. boierilor naionale deal în i a poporului. francezi (Le Quien.35-5i. Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec. etc. 20-31. 1018. 2) pp. câteva capitole au aprut fnîiu . Note bibliografice pp. cu multe cieri idei i apreprezin- nou. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"').\ tentativele revoluionare. I-Xll. in Paris. '^). i în Frana: Petru Cercel. XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. Fourquevaux. tabla cronologic a Domnilor din cele . 7) pp. 236-64 4) pp. etc. — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii. ro- agitaiuni constituional. '^). 8) PP. pp. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. 9) pd.) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. . XVI+282.

. Vezi în. 120-35. aa ^) . 6) pp. dou popoare înrudite pe istoric. 153-93. n-rele 247. 3) pp. francez pentru Unirea Principatelor. i studiul: 249-51. 127. 118. 125. 7) pp. de cultur. 9) Ibld-. 8) ^Ceamut Românesc. 11) Ibid. sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp. tabla numelor p. lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice. dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur. Francezi''). lor 2). traducerile noa- franuzete.. 83-119 4) pp. apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. 5) pp.. 75-«2. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^). 10) Ibid. stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut. 224-66. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii. nro. sfârit arat relaiile din conteînporan. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld.259. i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor. nro. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea'). 2) pp. 136-52. 194-223. 1919 n-ro. 262.. nro. Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e''). relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite. . ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. 26"' -80.

5) Jbid. Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. VII.. 156. care trebuie s în tie. Fr îndoial. lC-14. 158-60. n-rele 187-8.omne5C.. poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine. 4) Jbid. 1920 n-rele 5+8. c la noi nime nu avea 1) i6id. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene. 153-4. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). nro. 2) I6id. i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi. 69. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. n-rele 150. când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. 6. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale. 10-17. dealungul veacurilor.325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc.. Istoria literaturilor romanice. Jbid.. n-rele 284-87. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete. n-rele 162-165. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. 171-181. 3) OfCeamuC fi. selec- ionând. altele. . învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. care se serpentru scriitorii notri..

lorga. (1891). înc din tine- reâ. i biruit. pentru a î. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. Bolintineanu. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5). . stpâni detronai lumii de sentimente. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare.idrzni i delicate. venica oropsit i îavinsâ. 26-33. i termin cu cuvintele pe care de sigur. i cu atât mai mult în literatur. Trim -) în vremi de dragoste. i idolul veacului e iubirea". zidurile cetii se rilor drâm. ai îii locul iubirii de patrie.o de!a Ia. Iai. Eminescu. Ie tânr. care se lupt pentru supremaie în inima omului. critic literar i mult apreciate universale.. decât lorga. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant. i rsfrângându-se toate- operile de art. mic. dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. numai u-i Miele.i. II i tiini/ice. deasupra timpu- moderne. nioase ale muzicei. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. care reproduce cu atâta r. de e istorie asupra literaturii '). I. ca student la Universitate. engleze i. începe studii serioase s i publice câteva. cunotea direct vastele literaturi apusene. Veronic.. altdat sora mal timente. Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. 92-103 (n-rii 1-2). operile Chateaubriand. în toate produciile literare. 1890. prin multe studii adânci personale i. Baudelaire. putea c s scrie aa de nevinovat . are toate calitile cerute. „In locul sentimentului religios. în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune.. iubirea. nelovit de realitatea crud. •'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. în cele- româneti ale lui Alexandri. pp. Zola. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. cu suflet poetic.redin toati trsturile acestei personaliti. germane. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. în Hugo. pe care a împrumutat. pp. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. Sully-Proudhom:ne.

33-39. 92-U)2. 102-3. 4) 96id. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi. 21 {-224 (n-ro 4). a da starea societii dup starea artistului. pp. mumificate se dau asupra operelor clasice. Germania 2) i 3). . i epoca modern german. în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. spaniol. 071-74U (n-rii 11-12). u îndat ce se el prizma sa original. ce produce. „Criticul are i pentru dânsul. geniilor literare. care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale. dar numai apropie de o oper strin. . . Adevrat Proteu. pp. îii XlX-lea din Frana. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific.apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate". 2) pp. care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi". . nu criticului împrtete". a deduce artistul din oper. îi lapdâ la hainele gazdei. cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare. el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. a merge cercetrile. englez i 1) 96id. Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist. . ca om. 26-32. pp. i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian.. i zice: .327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s . 3) pp. arate cum aceleai judeci...5) Ibid. francez. a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic.

Ne vom opri mai pe larg asupra lor. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate. pentru a Ie analiza coninutul preios i. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir. Bucureti. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893). modern." rentului artist. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar. mar fazei sale „cea mai fericita". 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. IV— VI din „Studii i cercetri"." Tot din timpul tinereei avem dela lorga. pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). produs minat 1) i care s'au influenat. Culturd Neamului Românesc.. înainte de a acelor literaturi pe care le-a. parte care a rmas. s'au luptat între ele. zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil. în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei. c lorga avea ale lumii. aa co istorie a desvoltârit pe baz. care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns. insist asupra rele ale romantismului în literatura. . 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta.. scoând în relief nu numai urmrile ales. ediia Steinberg. a semnala prile cele mai caracteristice i I. asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia.) 2) . I (Evul mediul 1600) p. In Voi. pp. înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le. la noi în timpul din i tiin. 1895. ca realitate sufleteasc. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i. care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. tip. Rom. i care. 400 (toate trei volume formeaz. care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal.a adâncit tot mai mult. ci. „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). . cea mai urm. ediia Acad. 1920. a prii originale pe care a. mai originale. voi. poetic o analizeaz pe larg. Bucureti. prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz. toate. s'au do- i s'au înlocuit.

mai clar i mai bogat.329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea. ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec. dup i i din cruciate. dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. dup brutala. de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec. :rzimându-se una pe alta au o not comun. la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. . 92-104. 5) pp. ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. religioase. ale cror opere. din ce în ce al . 3) pp. . 17-11 4) pp. . cerceteaz lor ^). dar e necesar astzi s se fac '). 7) pp. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei. 78-91. venit '). »6) pp. de unde îi 12-lea: . — religios. mutaser. — la în veacul al XllI-lea. care d într'un „stil dulce. d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi. 1-15. deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. e un neîntrerupt ir de scriitori. aici „dup figurile. 2) pp. — ceiace împri. Ia un moment dat dela dânsele". etc. biblic. apoi „coninutul comun" de idei i sentimente.- nu e numai legitimat. 105-113. entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice. i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . cruda cavalerie a vitejilor. . Villeharduin. 42-52." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp. suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste. 53-77. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. 12 — 13-lea'').

de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. nscut .. 2) pp. 167-209. ceia ce vorbete real despre realitate". peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante. deci c nici nu. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^). decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^).-. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. „Alegoriile. ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. alegorice din Spania i opera al ific. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice". a regelui Alfons în proz. 114-26. de pretimpului. multele opere didactice ^. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). 5) pp. — i timpului. urma unor ^). 154-165. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass. încât. 3) pp.- 330 normale care în Italia lipsete ') . care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem. ce cum pierdut odat cu scriitorul. lorga vice: tutindeni. unei literaturii peste ce a vastele cetiri. a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. 4) pp. cari mai mult au imitat. Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". 127^1. Prin pp. 142-53. toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine. : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat. pe care le evideniaz aici. interpretrilor rmân a mintii. . înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat. i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. Frana. Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine". care favorizat nice. d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar. arat culturale strine i..

ftarea' ia Acad. Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". însuflându-i suflet din sufletul poetului. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit. între literatura cele romantice. 299-226 4) pp. 198. Operile celor din scriitori italieni. spaniol curentului 2) p. iubiri" ^). se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. aceast Marea Rsritului. al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf.— Din literatura rsun. întârziat al evului mediu francez. Ludovic. în Neapolea Angevinilor. 6) pp. o) pp. un hohot de râs. 114. vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. 7) pp. trivial i agresiv".) 3) p. 8) PP- 262-!:'6.— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). i. ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze . cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i. Rom. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec. 1921 no. Anume care coboar aici toat cu natura. enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. care i era alimentat de unii prin operile ]or^). . -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". \'12 i urm. de Boccaccio „acest copil italian Parisului. în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). 249-61. copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). sunt cercetate în deosebi ^). in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. 227-4 î. al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. 210-218. : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice. sin- gurele ai vii. 186.

cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. &} pp. i : poezia patria". de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. ca aceia a Evangheliei. va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. . de sus. Froissart. care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez"). franceze vor putea s'o înlture. i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. 1) 2) pp 289. un înjem superior. sinceritate i atrgând la sine. mai bogat în idei i mai complicat în form". pe care oamenii renaterii ^). care selin. ci i în Anglia. ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. a. 5) pp. dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou. influena politic i literar francez. zice: „Vechiul curent va continua de desupt. Chaitier. pp. smerit Manuel. etc în . limba de încânttoare simplicitate. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". 4) pp. 1-11. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). 299. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese.316. 287-298. din clasa stpânitoare.— 332 Juan niol. care se zbate i strlucete. Toma de Kempis — care sub o forma. Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. 12-22. lund dela popor o not simpl. perzist Bas- Voi. s. unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i. II. în adâncuri. care apoi literatura istoric. 3) p. 23-34.. de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^). „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular.

cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal. francez din sec.. ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^). vieaâ rzbate a o învia i cu'). poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin. i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". . 106-125. — e scris îns graiul poporului. c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute. i tot odat . 3) pp. . Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec. 78-80. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. 5) pp. 120-146.. 2) pp. a cârui literatura. . 32-44. în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2). fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg. 64-105 6) pp. care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). 14o-65. 45-63. lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. care nou.. aceast carte este el sonalitatea lui . Spune. Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei. bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*). haotic i caricaRabelais. 7) pp. 4) pp.

confundarea într'o expresie direct. de lupte. i niciri pân atunci mi se 4) pp. relief. cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. 257-75. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane. de o furioas putere de creaiune". care seduce pera întâiu.". 6) pp. al XVi-lea. 166-84. 5) pp. analizeaz i apreciaz mod . .. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele. în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega.. 2) pp.Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. 7) pp. dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. 3) pp. recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri". Sunt muite judeci i condamnri^). 202-13. riei. 233-56. — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular. dela înalt ideii. aceast poem. 214-32. scriitor „de un neobinuit talent. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec. 4) pp. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal.. de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). 276-92. Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^). de o elegan. de turbat vioiciune. de o ameitoare succesiune de scene. deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului . — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i. Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. uurin supt toate raporturile.. e chiar dac nu în recheam pe urm". unic a a a sentimentului.. 185-201. de toate gradele de cultur i ')• din toate erile.

. studiu original. ale condiiilor lui de creaiune literar." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil.. care lor.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. 2) pp. arat vieaa lui. scuzându-se multe. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte. o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege. influena spaniol puternic asupra lui. literaturii." Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare. cerut de mediu. dac se va arta. cu — — un scriitor de un talent superior. 5) p. el." „El trebue priproprie. . mit cât este.' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice.. prin extraordinara lui putere de a transforma. cum este i judecat dup lui.. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic. influenele strine. Peste o sut de pagini. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui. pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare. în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. un „uria. 4) p. 3C5."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor. îns nu fi fac alt- ceva decât sal.. cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega.335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii". 293-301.. 302-3. care au provocat teatrul caracterele lui.. 3-)2-422. teatrul. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute.. 304. se reunesc în Anglia. 3) pp. se vor fixa. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea. o succint icoan engleze d n acea vreme'). dela un capt la altul. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate. care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor". multiple.^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris.

toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. lipsindu-i . care nu este dogmatic.. 21-34. ca o sticl . Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84). corect. care n'a fost un „spirit distins". etc. abstract. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. expunere cir- cumstan ghiurile.336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. fr trans- paren. „Argumentaia. 1) p. dar în care. apar diferite piese teatrale. de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit. . 1. manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. 2) pp. moralitatea lui. ters." din piesele Corneille sunt greite. de un incomparabil fini. mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire". III. \'ol. îns „adevrata not eroic. înseamn „a p-si o puternic i original. dar a creiat „stilul de curte. dei neorâiduit i adeseori trivial. natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ. ') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte.^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor.^). 15-20. — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec.. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. — 14 3) pp. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. figurile nedesprite de prolui cedeele literare. 4) pp. al XVIIl-lea. — Malheibe. i tragediile Shakespeare. din i contra cutrii hotrîri. toate punctele de vedere. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format.'') om de „o adânc astzi religiositate". pe de o parte nu por". lui mistic cuprins toat tradiia englez. care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural.

ale lui fesie. . i i Quevedo '). jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". „Academiile" timpului.337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune. cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. 50-60. decât pentru ini- iai '*). condiie esenial o valoare durabil. ca nu viitor gsete îi sunt închise. Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. . din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. urmeaz Calderon. înir câiva poei i prozatori teri. 2) pp. nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de . astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele. 3) 4) p. Pela 1660 începe o tura franceza. întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?. creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale. e unul din marile ale literaturii universale ^). 64. nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". 35-49. al XVlI-lea. . de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana". din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. din ce în ce mai rare. i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar." Scriitorii se înc'iid în italian.

68-72. superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^). atinge i pe Descartes. In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor. Aloliere. care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. 7) pp. francez va o influen mondial. 93-102. 5) pp. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. 72-79. un energic . apoiopera lui Racine. in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). 139-148. 119-132. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. dup literatura : i Racine. 6) pp. 2) pp. „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. 133-Ic8. 102-110. 9) pp. 111-118. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere.. strin asupra nesfârite de via" — Pascal. apoi istorio1) pp. La Rouchefoucauli . devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. forma^ . în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). 80:89. acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici. Calderon i Quevedo ®). senismul ^).. 4) pp. loc de sam în literatura universal. romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp. 8) pp . Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez.338 literaturile romanice. . ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. Gongora. iar cpta florire. Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. 3) pp. studiaz i opera literar a lui Boileau^). cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . Spinoza. care înfieaz mai mult subiecte istorice. Arat motivele curentului de înFontaine. înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea.

multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. nu In epoca dela 1600 înainte. Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui. cu Diderot cel cu „mintea univer- sal". cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale''). mai dibaciu polemist.. care exprim lui prin activitatea vast. dar llitirar — s 1) pp. „filosofia" Vorbind despre ygiez. ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau. se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^). . lirica. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit".raionalist cel veacului. despre „filosoîia" constructiv .avem.339 :grafia i tiina dreptului. Shakes. de care ne ocupm acum. noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor . cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc. ^). Intr'alt capitol . micri „e • de o mai electric scpare". ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare.. etc. dar i în domeniul l'teraturii pure. in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni. fabula. poezia epica Italiei i . ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan". armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. Beaumarchais. .

se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. care au inundat Germania acest timp. de un caracter natural. eventual din calitile rasei sale. ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. Alfieri'^). Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. o care. aparine totui moment. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. — starea sufleteasc ca a lumii. fr s dup fie adevr a sa. V. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. dar nu o studii iî direcie: 1) pp. 4) pp. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. 223. i mre. de caracter individual ori naional^). formele cugetrii artei. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^). A. G. 223-29. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. Parmi. Goethe a lsat. nespus de variat. cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V.340 curente deosebite i. Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". din motenirea sa. curios de toate. — receptiv în pentru orice. 2) p. operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. Ch^nier i a. adugând ceva în din fondul su a persona! i. care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea. . dup ce druise poporului su o oper imens. 230-64. — — într'o splendit oper fr i îndoial. negându-se absolut unul pe altul. Millevoye. Gerprin mania Lessing. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. 3) pp. 222-3. spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. despre „a toate înelegtor. Gilbert. Schiller în special prin Goethe.

5) pp. mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. 306-82. — percursorul romanitismului. Manzoni moderne" i ^). 1) pp. 1 10) pp. etc privire O vist scurt general. 8) pp. 12) pp. 350-65. . „romanul". concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). Guizol. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. care e sufletul epocii. 307-17. ceva despre englez închie opera Citatele de poezii. 300-3. Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. italieni Groi. ^). 2) pp. Carrer. de Bonard. poeii spanioli italieni lui "). italieni : S. Hugo^) i Alfred de Musset"). 1) pp. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). 4) pp. lirici-satirici» G. al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii. Tommasseo. se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. 317-35. N. Guerrazzi. 6) pp. pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). 340-47. 282-99. 347-49. ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. semnaleaz munca literar a lui de Maistre. se dau i în tra- ducere româneasc. V. influena englezului Byron. Delavlgne. Guti. „cel apoi mai întins Alex. 3) pp.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. 278-81. 335-4 ). 264-78. 391-397.341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). : Courier i Beran^er ^).7. 9) pp. ^^). 3H3-90. 7) pp. afar de cele franceze. Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. reprezentanii spanioli romantis. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). — în ai Frana. Pcrticari. i :- Stendhal (=H.

c de aceast oper. oper pe român.istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. — VIII. VII Bucureti. chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre. 1921. . va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete. vorbind de relief aici. Ea va aprea deosebit la vremea ei. dac aceast lucrare. 1) neulsta istoric. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. a unei table alfabetice. decât atunci. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii. dei nu acesta e scopul crii. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat. Cele mai nou studii istorice (1921). torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment. pp. când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . care manice i celelalte. de întins. nu e de o tabl a numelor. mai ales în ce privete amnuntele.. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat. ca i calitile necesare.342 O traducere în limba francez a acestei importante. întreb. pentru n'a prea fost deprins". chiar i Ia în Apus. astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a . o rspândire cât aa mai larg. e necesar pentru a avea opere româneti. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. Regretabil numai.

din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. !>) fcut ita- 1) /5id. i prietinul Tur- i Grecilor. 67-70.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau". 624>7. Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. notat modeti i puin crturari uneun patron. însemnri cu caracter 18-Iea. rp. 27-50. prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici. istoria „care nu e compus. nici la nu se gândesc un public. cilor domn Moldovei. pp. In Belgia. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. Viaa $1 Ladislau.. Gerard. Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^). 26-62. pun pe hârtie ce tiu. Braov.. in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie. Brusa. 1921 Martie. sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. Frana.. '/. nici i sporadic. 3) pp. incidental ori. Constantinopol. i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^). episcop i dâ. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela. 1848 prin Olanda. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. de cei la numai înseilat. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . . etc. cutând s scoat . 6) I6id. cronica lui Simion de Keza. pp. /6id. ^) cultural din sec. regele Ungariei Viaa Emeric 1156). Sf. In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22. cronica ungaro-polonâ. cari ci ne diferite cri pisari.:-74. 5l-»>5. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". . 7) lâid. 8) Qa^eta ZransiCuanizi.. 55-62. marturi ai suferinilor. 1717. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c. 4) pp. 2) 76id. '') 1800. pp. la iveal ne privesc pe noi.. Viaa ferii Iui Sf. pp.

344 lian învat aici. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. 55. 11-34. Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. 6-12.^ 8) pp. 2) pp. comerul. 9) pp. Bucureti 3. în ara Româneasc la 1785. altele de boieri. faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti. tip. 1913 pp. XVII— XIX 1) Bucureti. ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. 1-12. internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). etc. Românesc 1921 p. capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^). . 23-49. Vleni. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. influena litic asupra bisericeasc i po- noastr. Cult. Neam. 7) pp." 1 19il pp. domnie. 5) pp. 3 ale Doamnelor i. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). conprhs d Condres. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd. care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii . 37-54. 5-8. la Intr'o comunicaie francez Academia Român. sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII. 3-6.

aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin. descoperit de curând. de unitate ale lumii medievale. mai mult subsumat în monarhic papal. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. 27-40. al XV-lea. pe baza documentelor contempo- rane autentice. fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. nu o varietate de naiuni. nu în Imperiu. . ori unde are caracter. 5. tip. din care l) Bucureti. i acela în între acel Imperiu care. p. Românesc d. ^). di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. aceast toat lumea o simte nece- sar. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi. toate formele impeci în Biseric. VII! (1921) pp. in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. „istoria evului mediu. fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). obinuit. a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". spune autorul. moderne i contemporane Papi i împrai" '). Cult. dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . e de fapt. 5. nici nu exist. relaiile între Biseric i Imperiu. . . lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc. I din „Elemente .345 Un studiu larg de istorie universali e voi. 1921. i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. îii sensul modern. y) p. aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. crezut mult vreme ca pierdut. 311. putea numi cu terminul. cci naiunile. Neam.

pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. 93-122. 83-94. — alege în 1919. apoi la fcut ^biografia i . cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). „Miliail ^) Koglniceanu. II literaturii reprodus. de interesant e cea In ^). Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. 25-92. care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 2) pp. 119. opera literar" partea a acestuia. 6) dp.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^). pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^). revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". 5) dp. despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. ginalitatea -trecut^). 1921 nro. al XlX-lea". 100-115. cu mici româneti din sec. 3-24. 209. 9) In Xeamue Românesc. 1921 p.ai a Franei corespondent . 1921. tip. modificri din „Istoria voi. 4) pp. . n-rele ^96-98. 3) Bucureti. 159-207. organizaia. scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918''). 27-30. Socecu. traiul vechiu. 7) pp. 31-40.

prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. 15-16. 123-16. . 19 21 5) pp. In aceast calitate i invitat chiar. fa floumaine. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). 88-122. 116-121. 50. La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . le) pp.8-170. scction n-rele. 41-5. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei. in 5 2- 7) /6id. IX. izvoarele nefârite de fleteasc variat. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas. in 4) pp.. Bucureti. — 16^). '20. 47-8. (i tirigiu apart). po- epoca omagiului i dup. lorga o comunicaie la Academia Român literare. fc. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. în sec. civilizaiei universale. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. 26-3 6) In 31-5.. traducere româneasc OZcamuC flomne^c. aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. ed. 1821. i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti". 17-20. La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). in p. 2) pd. '°). in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 . 5-15. relaiile 2. franco-romn. voare greceti. polone. artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. DleamuC ^omâiesc. acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^). i. 1921 pp. 1921. Curierului 1-3. 3) pp.347 pentau un învat strin. n-rele 45-54 p. conform tradiiei Cu ocaziunea I. turceti ungureti. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient.

cu întorsturi de fraze neobinuite. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. neclar. nervos. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. incai. provincialisme i neoexpunere. lorga. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. viguros. de unde urmeaz. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. capricioase. care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz. i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied. chiar când vorbete a doua sau logisme. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. pe baza actelor tiprite ^). ^). titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii. al 16 pânâ la 1700 '). boieri moldoveni i nobili poloni. despre Gh. în forme nou pentru a o face mai expresiv. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi.. 126-56. 79-H2. pp. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. 2) pp. Suflet de poet. lui putere de a vrji trecutul. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. 157-170. s învie oameni i fapte pp. . e de o originalitate care izbete. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici.348 Domni i iile. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete. petrecerea. 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. dar orice naiune civilizat. ca de ex. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec.

aglomeraia de note bogate. unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii. . care din comoara lui nesfârit de cunotine. încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare. într'o icoan cu noastr economic. „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . vedem un cercettor meticulos. prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. în ele. ele state ale Europei. la Cuvântare de la Academie a lui V. Pârvan. cultural.349 disprute. .3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". In c triesc i ne influeneaz pe ').". care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. . i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii. prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc. ^). Ba chiar i în studii mai întinse.scu. împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte. bisericeasc 2) politic. mire. chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. noi !" Din rspunsul p. fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili. n'a fost întregit luminat atât de intensiv. arta. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare. prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. fcute în aceast epoc. ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului. negoul. 1914 32. cea mai larg convieuire între ai notri. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. literar. cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice.fidiu . i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase. în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i. Prin ea 5untem contemporanii martirilor. Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. ajutat de o memorie fenomenal. i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. e caracteristic. social. cea mai venerabil tradiie naional.

reproduce jurnalul su de drum. 3-120. Vleni. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse. seria 11. nu metod. alta în de infanterie. îi d. pline de idei originale. 7-24. Vleni. 1912 p. foarte important i interesant. studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. : tratând cu zilor. etc. mitar Jlomniei. tip. avea i procedrile potrivite spiritului su. 18. dureroas i fecund experiene de probleme. 1914 p. 120-251). de manual turi. Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. se stabilesc necon- i. ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. de enciclopedie. 1912) pp. ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. aa fiinJ. 19. 1916 Tlomnesc Cderar. Ca om de tiin. 1912 a git. fiecare putând ci experien. Bucureti. Socecu. In ^Ctciunea mitard. popoare i ri a FrancePolonilor. bogate tenit. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. p. 252-59). ed. i la pp. Ruilor. istoria altor puncte de vedere noui. d p. 254). Bucureti. larg. 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. 1912. 293 (ed. Jn TbuCparia cu ostaii notri". nu sau de bibliografie special. Socecu. ca întindere i siguran. i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. Vleni. întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. p. OfCeamat flomnesc pe 1919. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. Nemilor. 263-83. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar. orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor. Legturi. 11 revzut i aduI. în alte lmuriri. de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. .350 armata '). atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. 25. Turcilor. a Bizan- competin ului. tezele cele faceri. 1913.. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). Englezilor. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. tip. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp.i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea. Materialenoî se adaug î. de o onestitate caracteristic ^). dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp.

nu va putea face aceast grealâ. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern. dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin. biete ocupaii de tezei.' las în umbr sau în întunerec.Ca a nomitlor d nuzoj'. Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere. Nu pare fr însemntate. gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î. el poate cdea lesne în acea trufie. la ecea freasc de orice cercetare vecin. la acea încânttoare sfial. cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')". falsific rezultatele. 66 pp. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr.ra. ceilali urmrii cu adevâraf istoric.. când îi interzice orizontul. s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). 65-67. nu numai pentru a-l studia cu atenie. iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. mai mult decât atâta.i noi.35 î înainte fost. cu. câ astfel îl când izoleaz subiectul su. ci prin factorii deprtai. i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr. a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. de toate de oameni. la omeneasc înelelipsete oricui. locurile i ramurile.i reti.i:! (17/3- p. din generaie în generaie ne influeneaz. începând dela sine însui)". ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft. într'o diletant. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i. care. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca. Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare. 13i:.. i când metoda tot ce e mai bun. Se ajunge astfei. i abstracie de mediu.. . dându-i aua fiecare câ ture de iubire. Cei dintâi trebue înelei filosofic. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil.Ctu. 1916 <lln 1) Ibid.

la prin aceia le c înelegem prin minte noastr. pline de învturi toare . suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei. ci alte adaug. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat. ci colaborm.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire. cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con. cul czuta în adân- pmântului i arse.i crbuni. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar. infinit devine din nou. taine. pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi. E minunea da din a mai veche a puteriror subterane. istorice. ci gsit.nn. cuprinse în evenimente. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor. puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem.. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:. câ le lmurim dup cunotinele le . Tot aa i cu evenimentele istorice. a pdurilor de odinioar.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani. istorice în noi. In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg.s. Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu. dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani. lumina care tezaurizat. Nu-i ei d întreag. i noastre. i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc. fiindc vitalitatea din trecut. tele simim în noi..aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î. i tot .fe. d lumina infinit rspândit. element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre.

în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). Vleni. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. conferina instructiv detronare. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir". atribue cu ''). învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. structura fizic. in revista „Ct. la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal.Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia.eoista pedagogic 1. plin de insondabile taine. nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^). aCc Cui CuzaI9ti9 p. \>S2 (n-ro 3-4) pp. cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. 3) Aici pp. I9l9 . Vod Vod {1659-66). direcia curentelor în care aceste evenimente se confund. care o fcea crilor de tiin. amestecat pe care le cu ironie. tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. 59-62. pe care nu-i c putem relor. cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I. Vleni. de eroism> de buntate i de hotrâre. 115. Cuza p. Vleni. „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. 168-9. Bucureti. prinde cu mintea i. 12S-14S.— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). Slavici.mare. fi i p. cci cetire. 23 . 1915 p. 231^ . cum nimic n'a existat. capriciile i bolile sale . „Istoria evului de mijloc" in U. zici valoarea lor real. vezi privitor „'Mesagli. trebuie s un manual de umanitate. 19. crora le mare importan. zice. are un rost mai mare de a-1 admite. nemiloas. 2) Istoria CiteraturiCor romanice. dumanii si a doua zi dup II. într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. 7'rocCaniau scrisori oficioase. IO.

scormonitoare de drepttoare de logic. mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc. 1920 n-ro 23S (14 Noem. un popor întreg nelu- trudete a crea. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8. lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte. Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie. Braov. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii. de înfilo- date. o e în aciune numai vechiul a. „Fcuscruttoare detalii. în ziarul . Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva.i. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit. dac vom rmânea pe piscurile noastre. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat. pe cale de statistice pedante. închise în teriilor.:cie dup nevoile ei. ab- fcând de nebuni i arlatani. o cere vremea tre- noastr pe care str.. s ele.). poate. Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. 11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc. scriem i s predm ceea-ce trebue. din erudiia noastr.354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. texte. orice. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^). stabilitoare de genealogii.i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han. orice rol.

capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment. . pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat. urgents. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei. nioyeti âge". par des similitudes fallacieuses. cu care se îmbogete istoria. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions. de care am p. efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa. al constatrilor nou.. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle. Titmul. într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra. 1913 -49. al timpului. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. de rdsoudre. ediia Ministerului de instrucie public. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. Vleni. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. s-1 interpretm în sensul vremii noastre. însemnm fie i nimic. 2) ^ublicat. des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. l'effondrement d'un l'humanit^. cerea. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. Dans facilement les un des plus dpoque.355 -îiu Orice subiect am trata. 1) Idi'd. Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine.t împreun cu cealalt. frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot. '^îndat ce trecem de domeniul. de „magistra vitae". în înc în 1913. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei. tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions.

de Ia maniere Ia plus large. et dates. faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle. pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu .ell y et. besoins . des developpements et nationaux . caractere practique. Et pas un histoire universelle „erudite". vitaux de notre milieu. donneront. elle part des sources le des sources caracteristiques. sur une analyse critique qu'il ble de refaire. m^caniques. est donc indispensable de donner. voire meme des oeuvres qui veulent influencer. Si nous ne la donnerons pas. Ies informations sur est impossises. le de I'avoir. grâce par forces. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. d'autres. de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs. figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile. a un monde desireux d^ja enorme. Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant. la chaleur. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. Mais ce n'est nullement Ie cas. des ^tudes cronologi- ques. des trans- formations anorganiques.2 . qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin. maintenir ou transformer. des biographies. le doit avoir la vivacite. 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. ele verifie sur Ies ouvrages de second main. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. historique qui est une pârtie. aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. pernicieuse. bases lui sur un travail. l'histoire. nous repondrons sans doute: non. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique.~ lesquels se baseroiit . un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain.

em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale". Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. temeinic i original precum am vzut. 18-18. ce deux mots. Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence".biseri: ceasc a evului mediu imperial 2). traiter en chaos de faits.. 3) Jbid. 7-P. -îorga. pp. pr. voisine.. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares. avec litaires et politiques • mouvements mienfin.. comme mais reconnaître en «aussi. 4) In „Ca grand la encicCop€die. dont 'de la synthese. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic. i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*). ') Arat cum a fost privita istoria i.— meme temps le caractere opportuniste.'' . qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge. 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii . provisoire de cette organisation defensive.• 357 '^aisonnements. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs. celle des et villes.. pp. preservatrice. de Ies relations rOccident et de l'Orient. 2) I6id. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins. Pentru opera sa tiinific bogat. pp. 18. r5-16. 5-7. Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). 39-41.uirz Ca 5) Aici pp. —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id. 204-8. i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen.

într'o grandioas lupt tcut a pcii. organice din factorilor acelora viaa cultural. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar. tot aici mai sus la pp. acestor desvoltri stpânitoare. El nu e curat. unitar. ' . fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. I6cd. energia câtigat a acelui popor. în pagini pline i i defectele ei '). druind. — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. 15-16. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente. sigur ca o alb. unul lucrând asupra celuilalt. 115-50. pp. cucerind. împrumutând.. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri. linitit. 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . legi psihologice. adânci care se vdete prîn mijlocul lor . Popoarele ca creaiuni necesare. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor. 7-9. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene. Vleni.. diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. repro- pp. au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale. Iar ideile pe care ele le pot provoca. . supuindu-se pe rând. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. acestor factori hotrâtori. 39-41. 1911 pp. a celor dinsolului. nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii. ne noutate concepia prin- sa istoric. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri).. 121-132. din substratul a unui popor.

îmbtrânete i'se face tânr. ele deschid calea vântuiilor. Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. solidar. care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp. aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare. unitate fireasc.. A urmri si toate aceste prefaceri. caracterul i misiunea ei special. i. lui determin putina care de a asimila. în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate. aceasta e misiunea de astzi a istoricului. EI crete prin ce câtig din afar. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. are sa într'o anume vreme . care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas. . Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui. i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. unitar.. stpânete pe istoric" '). el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. în fiecare clip. ele deaerului. prunduri. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu.. frâmiând nisipurile cu altul.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. din care aceste obiecte studiului su fac parte. între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre. 359 viaa lui organic. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. 133-35. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume. se cur. se înoete prin ce las din fiina porul. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. el moare | învie.

ci urmrirea acelor legturi de cultur. în 134-39. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. aa de limpezi. Faptele istorice nu se reproduc niciodat. 2) pp. întocmai. o revoluie n*o intereseaz. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. încât pot da. Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. de cele mai multe ori. se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. fie transformri. O nvlire se explic prin alt nvlire. Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^). nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. cu ali specialiti. potenri cât nu mai i slbiri. dac nu legi ca în alte domenii. 139-41. 3) pp. alt revoluie. cari nu cunosc. în care noi vorbim despre noi. a i i cuceriri terenurile. ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. gsind aiurea. Dar liniile comune exist. . 144-5. strmutri. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel.360 sine. i de cele mai grele probleme. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. tiina .

Studii de lireraturâ. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei. nu va da altceva decât note caracteristice. se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume. . care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. excluztoare ale s prezent. Dar unde poate panice. anume istorica sens. de arta. stau îndemân. însuiri osebitoare. în care ideia politic. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi. revoluii i binefaceri coal. în epocele cele mai fericite. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. dar incapabil de a i) pp. dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. individuale despre sensul unui fenomen. o datorie fa de sine însui. crize i pentru fi i soluii. A-1 reconstitui sluji. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. toate acestea nef ind. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea. 146-148.361 •experiena sa variata. de filozofie. izvor. chemarea istoricului. ducând cu sine fapte bune i crime.

362 raiunii. un idealism mai curat. împotriva cast desvârind forma pân sufletul. zarerie. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. naiei sale. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie. înfiându-i viaa. o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce. cu toat superioritatea lor. icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. care. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc. In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor. de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane. i hotrâtor cf literatura. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec. Fcând du-se epoceior. echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. nu sânt decât manifestri ale vieii naionale.. timp de secole. parte dintr'un popor. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. este s i de tendine. e dator s inând la contimporanilor studiabil". Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii.

i respectul tuturor genera- 1) pp. i politice. culturale. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric. în schimb a avut idei. un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. dând tineretului ce vine dup noi exemplul" '). ce trece în largul ocean al istoriei universale. istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. . de nu strbate toate timpurile i. Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli. pe toi. 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. i alte domenii. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase. 148-50.363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^).

.

CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I.. — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . IV... istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI. Studiile istorice anii VII. Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor. — Activitatea istoric din V. —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III. 36r .

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

Mete.DR 262 I62M4.tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY . tefan Activitr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful