P. 1
Activitatea Istorica a Lui Nicolae Iorga

Activitatea Istorica a Lui Nicolae Iorga

|Views: 361|Likes:
Published by Lengua Rumana Chile

More info:

Published by: Lengua Rumana Chile on Oct 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2013

pdf

text

original

Purchasecl for the

LIBRARY of the

UNIVERSITY OF TORONTO
fro)u tJie

KATHLEEN MADILL BEQUEST

Digitized by the Internet Archive
in

2010 with funding from
University of Toronto

http://www.archive.org/details/activitateaistorOOmete

tefan !Ketc
TICembru corespondent

aCCLcademlel Tlomne

CLctluitatea istoric
a
tul

DClcota^ Jorga

bucureti

CditurcL

TaueC Suru
Victoriei. 65

Cafea

19Z1

ia

/^B K
,^

lum

/t

^

AUG 16

1966

1107840

N. lORGA .

.

p R e r

fl

T A

Pentru a avea o icoan complet asupra activitii uriae a tui Nicolae lorga (nscut la 5 Iunie st. v. I87I, în Botoani), ar trebui mai scriu cel puin înc un volum, în

s

care

s

înfiez munca
n'a fost

intelectual

aa

de

fecund

în

mai

multe domenii.

Unde

mnâtor de

i despre ce n'a scris acest om idei i lumin în toate prile l
i
fin,

genial, so-

pentru toi.

Cltor

pasionat pentru a cunoate tot cuprinsul
literar

rii

scle

l

ale altora, critic literar ascuit

drumtorul unui curent

dus la

condu :torul i înbiruin, oratorul cu

eloquena tumultoas care antreneaz masele, educator cetenesc prin moralitate i cultur intensiv, omul politic cu
superioare concepii sociale i de Stat, care a luptat mai mult ca oricine pentru înfptuirea idealului naional astzi îndeplinit, suflet de poet l de credin fanaticy nebiruit
nici în cele la

mai cumplite vijelii ale vieei, energic potenat maximum, pe care nici cele mai grozave obstacole ale

vieii n'o poate frânge, cugettorul

ptrunztor i

origina!,

care va deschide largi perspective cugetrii umane, Românul

l

patriotul pentru care nici o jertf, oricare ar fi,

nuc prea

mare, numai neamul

i

tara sase pstreze

omul

datoriei,

legalitii

i

exactitii

is pân la

înfloreasc,

exagerare,

gata de ajutor imediat patru orice suferin omeneasc, respectuos pentru alii, lupttor team pentru dreptate i democrat sincer. Toate acestea ar trebui înfiate cu cunotin larg pensuflet dezinteresat, cinstit, milos,

fr

IV
tru a

cunoate

în

întregime vieaa

i

activitatea

celei

mai

universale personaliti din vieaa

noastr.

i

poate se va

^fla învatul, care

s

îndrzneasc

s fac

acest lucra ori-

cât de greu ar fi

el.

Din partea mea am fcut ceva cu mult mai redus.
Cartea de

fa
s

are numai o

simpl

i modest

pretenie

de

a folosi cercettorilor trecutului nostru

c

Na

m

i altor

popoare.

sfiesc

orice

om

onest va recunoate ce

recunosc cel dintâiu lipsurile crii, munc intensiv

i

cred
va-

i

riat se cere pentru a cerceta toat activitatea istoric a lui /orga, cu totul excepional, i mrturisesc, dac ai fi avut mai mult timp liber i, ai lucra în alte condiii, decât lucrez, i care sunt mai mult acelea în care sunt nevoit

s

ca grele,

ai

fi prezentat cartea cu totul altfel.

ediie nu îndrznesc
Activitatea istoric

s

vorbesc, oricâte prefaceri

De o a doua ai aduce
or-

crii, cunoscând setea de carte a

intelectualilor notri.

am
fost

prezintat-o mai totdeauna în

dine cronologic, pentru a se vedea

dezvoltarea

i

ramifi-

carea

ei

divers.

Am
iar

silit

uneori

s

prescurtez

darea

de

seam i

analiza unor

mai amnunit,

cri, care meritau de sigur, una pe altele le am dat mai pe larg dei

puteau fi mai scurte. Acestea din urm cred nu scad cercetarea mea, decât atunci când n'am semnalat unele luTabla numelor i cruri, care trebuiau inute în eviden.
lucrurilor va

c

veni

în ajutorul

îndreptrii unor scderi din

cartea aceasta.

Bucureti, 15 Iunie 1921.

tefan DILctc

^IPLIOQRflrifl
1899-90
.Iubirea în literatura

moderna"
în Ibid..

în

„Arhiva societii
.
. .

tiin.

ifice

i

literare",

I,

Iai, n-ro 5, pp.

„Manolache Drgiiici"

509-529 n-ro 6 pp. 682-693

326
.

.

4

1890
„Vasile Alexandri" în „Revista
6-8, pp. 201-9, 242-9, 293-9

nou",

III,

Bucureti,

n-rii.

lOi-2
Veronica
Miele

„încercri

de

critic

tiinific:

i

Ion

Creang"
244-58

în

„Convorbiri literare" XXIV, Bucureti, pp. 56-69,

102

1890-91
„Pesimismul
II

la

artist"

în

„Arh. soc. tiinifice
'

i

literare",

n-ro 1-2, pp. 26-39. 92-103
„Critica literar

326-7
n-rii

i

anticii", în Ibid.,
în

n-ro 4pp. 213 24 327

„începuturile

romantismului",

Ibid.,

11-12

pp.

671-740.

327-8

1891
„Pot
n-ri
tul

D. A. Naum",

în ziarul

„Lupta",

VIII

Bucureti,
102
6-7,

1315, 1321,

1327, 1337
în

„Neculai Blcescu"

„Revista

nou"

(IV) n

rii

pp.

:20!-25
„Neculai Filimon", în
Ibid.,
lui

102
n-rii

8-9, pp. 281-299
în Ibid.,

.

.

102
2

„O
,p.

scrisoare inedit a

N. Bâlcescu"

n-ro 8-9,

353-355

4

n.

VI

1892
„Sfârâitul veacului
al

XVIII- lea în
în

rile române
lit.

dup

c^

carte
111,

anonim

de cltorie"

„Arhiva soc.

i

tiinifice,

p.

196-220, 308

4

„Maiolino Bisaccioni
Ibid.,

i Rsboaiele

civile din

Moldova"

în

p.

645-51, 704-26

5
de Philippe de Maizieres (Notice de TArsenal), în „Revue. historio-

„Un
sur
le

collection de lettres
nr.

499 de

la

bibi.

que", XLIX, Paris p. 1-36

„Schie din

literatura

româneasca",

(fr

an),

Iai,

I.

p.

202;

II,'

p.

192
carte de
istoria

101-2
evului de mijloc (de
în
I.

„O
1

nou

Slavici).

Studiu de

pedagogie gimnazial", Bucureti, n-rii 3-4, p. 128-148

„Revista pedagogic",

1893
„Thomas
III

Marquis

de

Saluces".
la

Etude

historique

et

litteraire avec une introduction sur

poiitique de ses prede-

cesseurs et un appendice de textes. Paris, Impr. H. Bouillant, 6 p. Vlll-f223
^

„Cltoriile
soc. tiinifice

lui

Domenico
literare",

Sestini în

Muntenia"
Britanici
.

în

i

IV, p.
I-iu,

571-89
regele

„Arhiva 5-6

„O

scrisoare

a

Iui

lacov

relative la
.
.

afacerile

Moldovei"

în Ibid, p.

108-111

.

.

.

6

n.

1

1894
„Scrieri gramaticale

i

didactice ale

lui

Petru Cercel Voe.

vodul Munteniei

în

Ibid.,

V (261-64 (=511-514)
Calimach, Domnul
Ibid.,

.

.

6-7

„Dou

scrisori

între loan

Moldovei

i
11

ambasadorul englez

Mitchell (1763)" în

V

p.

-335-58

6

n.

„O
I,

familie

domneasc
p.

în

exil (Petru chiopul) în „Vatra",

Bucureti,

725-6, 757-69; (continuare) 11(1895) p. 7-8,
91
în

39-40, 259-64, 295-9, 321-28

„Un

projet relatif a Ia conquete de Ierusalim"
II

„Reyue

d'Orient latin", Paris,

n-ro 2 p.

1-7

......••
i

7

„Despre concepia actual a de deschidere la Universitate,

istoriei
I

geneza ei", (Lecie Noemvrie) Bucureti p. 327-

VI[

1895
general a studiilor istorice" (Lecie de 'deschidere la Universitate), Bucureti p. 20 8 9 „Scrisori ale unei familii domneti din Muntenia i Moldova
„Despre
utilitatea

în veacul al

XVI-lea"

în

„Arhiva soc. tiinifice

i

literare",
II
n.

VI, p. 111-132

4
8

„Notie
„Basta
edit.
libr.

istorice" în Ibid., VI, p.

104-5
la

i
Ig.

Miha; Viteazul" (conferin
Hertz, p.

Ateneu), Bucureti

63
la

7
Istoria

„Acte

i

fragmente cu privire

Românilor",
în
8^^
.

I,

Bu.

cureti, Imprimeria statului, pp. 400-[-LXI+ab

„Un

lettre

apocryphe sur
III,

la

bataille

de Smyrne"

în

910 „Revue
7
n.
1

'-d'Orient latin,

Paris p. 5

„Amintiri din

Italia.

Giosue Carduci", Bucureti,

p.

1-60 328

1896
„Un auteur de
Ibid.,

projets

de croisades

:

Antoine-Marini",

în II

JV, p. 445-457

„Acte

i

fragmente

cu
p.

privire Ia istoria

Românilor",

11,

Bucureti, Impr.

statului,

740-hXCI+ab
la

10
croisade au XlV-e
.

„Philippe de M^zi^res 1327-1405 et
silele", Paris, tip.

Durând,

„Un

viaggio

da

12-3 XXXV-i-555 în 8"^ Venezia alia Tana" în „Nouvo Archivio
p.
.
.

Veneto", Veneia, XI part
„Contribuiuni
secolului
al
la

I

p.

1-9
în

10-11

jumtate a istoria XVI-lea„ în „Analele Academiei române", secia
Munteniei
a doua

istoric, XVIII p.

1-112
în

II-2

„Un cltor
„Arh.

englez

rile româneti
literare",
VII,

înainte de eterie"

în

soc. tiinifice

i

p.

10-36

11

1897
„Acte
cureti,

i

fragmente
statului,

relative la istoria
p.

Românilor",

111,

Bu10
Ac.

liiip.

I07+V

în 8°

„Pretendeni domneti

în secolul ai

XVI-Iea"

în

„An.,

13-14 Rom.", sec. ist. XIX, p. 193-275 „Documente privitoare la istoria Românilor", Rapoarte consulare prusiene din lai i Bucureti (1763-1844) (== Hurmu.zaki,

X), Bucureti ediia Ac.

Rom.

p.

CXXXl 1+694

.

.

14

VIII

1898
„CâMtori, ambasadori l misionari în rile noastre i asupra' rilor noastre* în „Buletinul geografic", sem. II, Bucureti, ... 17-8 p. 511-129 i deosebit, 1899 tip. Socecu, p. 83 „Dou documente din arhivele raguzene relative la un sol trimis la Veneia de Bisarab Neagoe" în Arhiva soc. tiinifice 15 n. i literare, IX, p. 66-69
l

„Frumuseea în scrierea istoriei" român", III, Bucureti, p. 35-40

în

„Literatur

i

arta

„Cum

se scrie istoria"' în

Ibid.

p.

444-47

15 15-6
încoace"

„Lupta Românilor cu
„Cultura

Turcii dela Mihai Viteazul

(conferin dela Ateneu), Bucureti,

român

supt

50 fanarioi, (conferin
p.

«16
la

Ateneu),
17

Bucureti
mânilor",

58 „Manuscripte
p.
1

din biblioteci strine relative la istoria
în

Ro18-19

memoriu

„An. Ac. Rom.", sec.

ist.

XX p. 58=
.

197-254

„Docjmente nou în mare part 3 româneti relative la Petru, chiopul i Mihai Viteazul în An. Ac. Rom., sec. ist., XX, 19-23 p. 63=435-502
'
.

.

1899
„Notes
et extraits

pour servir â
I

l'histoire

des croisades au

XV-e
neti

siecle",

Paris,

p.

531

;

I!

p.

IX-f 600.
p.

....
.

20-21

„Documente româneti

din arhivele Bistriei" (scrisori
tip.

dom.

i

private),

I,

Bucureti,

Socecu,

CXVI-i-103
Albe",

23

„Studii istorice asupra
p. 410, editura

Chiliei

i Cetii

Bucureti,

Academiei Române
biblioteci
în

41-2
la istoria

„Manuscripte din
nilor",
p.
Il-Iea

strine relative

Româ.

memoriu

„An. Acad. Rom."

sec.
'.

ist.
.

108
„Socotelile Braovului

XXI, 27-8

i scrisori ctre Sfat
în

în sec. al

XVIIl-lea"

în

„An. Ac. Rom." sec.
„Socotelile Sibiiului"

ist.

XX!, p. 162=109-270 „An. Acad. Rom." sec.
'
.

p.

32=-271-302
„Cronice muntene din secolul alXVII-lea",
I-ul

28 9 ist. XXI^ 29-30
.

^An. Ac. Rom." sec.

ist.

XXI, p.

memoriu în 160=303-462 ... 30-35

„O

scrisoare a

lui

Le Quien

ctre Nicolae

Vod

Mavro-

IX
'cordat" în „Arhiva soc. tiin.
„Studii de istorie

i

lit."

X,

las', p.

132-134

.

I5n.

I

i

de

istorie literar" în „Literatura

i
. .

arta

român", Bucureti,
„Meteri din
Bucureti,
p.
alte

IV, p.

17-28,
în

133-149, 401-407
Ibid,,

.

36-7
.

vremuri"

IV, p.

636-693

37
57

„Qpinions sinceres. La vie intelectuelle de Roumains en 1899",

217

tip.

L'independance roumaine"

1900
„Opinions pernicieuses: une
'p.

mauvais patriote",

Bucureti'

57 „Documente româneti din arhivele Bistriei (Scrisori domneti i private)", II, Bucureti, p, XLlX+147 23 „Documente geografice" (extras din „Buletinul geografic",
tip.

198,

L'independance roumaine

.ÎV),

Bucureti, p. 32

25-6

„Relaiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul", Bu^.i:ureti,

p.

114

23
celor
.

„O scurt istorie a lui Mihai Viteazul în amintirea -'Svârite acum trei sute de ani". Bucureti, p. 116.
.

.41
61

„Frederic
reti, p. 62,
„Sludii
^-(Cei
4).

Dame i
tip.

istoria

Român'ei contemporane". Bucuîn

Minerva
istoriei

asupra
ani

Românilor
lui

secolul al XVII-lea"

dintâi

din

Domnia
.

Vasile

Lupu),

Bucureti^

53

-

38
servir

„Nouveaux materaux pour
Basilikos l'Heraclide dit
le

â

l'histoire

de Jacques

Despote, prince deMoldavie", Bu-

cureti, p. XXVI-}-93

tip.

Mmerva
la

26-7
Românilor"
XI
(din

„Documente privitoare
-la

istoria
al

co-

-lecia Hurmuzaki), Acte din sec.

XVI-lea relative mai ales

Domnia i vieaa

lui

Petru

Vod
.

chiopul",
'

Bucureti,

p.

CLVI+909+XL1V,

tip.

Socecu

.

.

43

„Regete de documente mai mult
'înelegerea documentelor interne

interne pentru a servi la

i

strine ce formeaz voi.

XI din Htrmuzaki", Bucureti,
„Strini oaspei
^,

p.

25, tip.

Socecu

44

ai

Principatelor în secolul al XVlII-lea" în
V, p. 25-42
în
Ibid.,

Literatura

i

arta

român

„Un testament

din sec. al XVII-lea"

V, p.

37 177-180 37-8
.
.

„O
.,

manifestaie de

cunotin"

în Ibid.,
în

Moralitatea

i armonia

istoriei"

38 V, p. 749-52 .Noua revist român".

X
I-II,

p.

14-17
340-351

39-40'
^

„Cum
î;i

face Gr. G. Tocilescu „ediia a doua" a operelor sale"
1-11,

ibid.,

p.

61 n.

1

«Dou
în ibid.,

hotrîri
l-Il,

domneti
353-55

tiprite

din

secolul al XVIlI-lea"

p.

„Ideile în istoria

universal"
la

în

Ibid.,
:

I-II,

p.

373-76.

.

38 40-4

„Un
cel"
în

pretendent

tronul

muntean

Dumitracu-Vod Cerp.

„Omagiu
se

lui

Titu Maiorescu", Bucureti,

154-62

.

45

„Cum
lor

pred

istoria în

coalele noastre (Istoria Români-

de Gr. G, Tocilescu)" în „Convorbiri literare", XXXIV, Bucureti, p. 42-77, 132-167, 206-36, 394-418, 507-511. 60 i o conspiraie de demult'' în Ibid., p. „Un vechiu
.

rva

270-73

45-6

„Un
p.

mnunchiu de
scrisori

vechi

documente româneti"
ale
lui

în

Ibid.,

616-23

46
româneti 926-28
Gheorghe tefan
'

„Dou

Vod"
.
.

în Ibid., p.

.

.

46
46

„Lupta pentru stpânirea Vidinului
lui

în
în

1365-63
Ibid.,

i

politica
.

Vladislav

Vod fa

de Unguri"

p.

962-99.

1901
„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul

cureti,

tip.

Minerva,
în

p.

127

românesc", Bu50-2
Mihai Popovici
. .
.

„Cltoriile

Rusia ale preotului

bnean

... 50 tip. Tribuna poporului p. 48. „Documente privitoare la Constantin Vod Brâncoveanu. Domnia i sfâritul lui" Bucureti, p. XXIV +177. ... 48 Studii i documente cu privire la istoria Românilor", I-II. Propaganda catolic în principatele române. Socotelile Bistriei.
(1770)**, Arad,
.

Acte relative
tip.

la istoria cultului

catolic în principate.

Bucureti^,

Socecu,

p.

XLIX-r-536;
Istoria

despre cronicari.

Fragmente de sârbeasc, Bucureti,
III.

cronici
tip.

i

tiri

Socecu, p.

LXXXI+104
„Istoria literaturii
tip.

53-55

române

în secolul al XVIII-lea",

Bucureti,,

i

Minerva I, p. 552, II, p. III + 640; tabla numelor cu acte lmuriri întregit, Bucureti, tip. Minerva, p. 61. 102-123
.

„Studiile

lui

ineanu
în

despre influenele orientale exercitate
III-IV,.

asupra noastr"

„Noua revist român", Bucureti,
269-79

p. 58-65, 130-36, 228, 324-32,

.......

61 -Zr

XXXV. CLXIII 49 Ia tip..p. 416-30. p.. 227 58. 360 tip. „Despre Cantacuzini".„o contribuie la istoria Iui Mihai Viteazul" în „Convorbiri iliterare". 4 Constantin Cantacuzino tip. despre Vlad dela Despot.611-33. 1902 23-25 p. p. Petru Rare i 391-419 politica sa fa ' de Poloni" Ibid.. Studii tip. familia Cantacuzino"... Un proces de des.. Ind. p. 191 epe" Un act ' în Ibid. XI+565 I. 52 1072-1082 „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i economice" ("extras din „Economia naional"). 337-50. 999-1009-1101-1137 Filaret al Il-lea" 47 1902 „Istoria lui Mihai Viteazul" în Ibid. CCXV + 605 „Istoria Domnilor rii Româneti" de Constantin Cpitanul 63 iFilipescu. 149-61 . 94-6 „Lucruri nou p. Socecu. 46-7 luptelor p. p. „Documente privitoare Ia famifia Callimachi".' „Scenes „Operile p.. românesc din 1600 XXXV 46 în „O mrturie Ibid. 49 Mihai Cantacuzino. tip.. dintre Dan al Il-lea 383-4 Mircea . „Genealogia Cantacuzinilor" de Banul ... Bucureti. cu Turcii" în j 47 47 „Cu privire 473-76 la luptele Ibid. et histoires du Passe Roumain. 324-52. XXXIX + 223-|-6 cliee .. lui „O nou mrturie asupra Radu Praznaglava" în Ibid. 64-5 4ip... 47 în „Viaa unui Mitropolit de alt dat: Lid. 285-6 nou asupra luptei lui Basarab cu Ungurii" 46 „Relaiile Moldovei cu Polonia dup documente în noui. rom. „Mama Iui Constantin Vod Basarab" în Ibid. p. 184 . 46 46 în „Un document ribid. Bucureti. Bucureti. Stolnicul". p. Bucureti. Bucureti. naiionalisation**. 136-52. tip. „Documente privitoare Minerva p. 67-74.. p.. XLIV+180 Minerva Minerva istorice. 233-44. p. Minerva p. Minerva p. 49-50 Bucureti. XXXVI p. lui Bucureti. 810-12 .513-21. 48-9 Bucureti.973-93. . 17 n.

705-709 . + 720 II. Bucureti. Rolul lui * i tiprirea izvoarelor relative Ia istoria în . Acte relative teazul (1594-1602).62' tip. p. Socecu p. V-j- 349 „Studii 66-7 i documente relative tip. 1-127 în . . 34 Ia 67-8 co- „Documente privitoare la Istoria Românilor". „Note critice interne ro- 'mâneti". scoale vechi" în Ibid. Minerva p. 61 n. I. „Contra tânguirilor p. Sturdza". Bucureti. 57-59? . „Prinos . pân la CCCXX + 345 . Bucureti.. lui Mihai Vi- XC+128I + 69-70 XXXIV „Despre adunarea Românilor. rzboaele Socecu. Tocilescu". pour servlr â Tbistoire des croisadesau 21-2 Paris.80-84 65-66 „Documente tip. Gobl p. 55-6 „Notes et extraits III. 68-69 lui „Note cu privire la loan Mihail Cigala" „Prinos D. Minerva 343 . 626-41. Bucureti. VII cu privire Ia istoria Românilor". Bucureti.. Socecii. p. p. Vod" în „Con70 71 „Braga Voevod" (Vlad) p. A. domneti. Bucureti. Bucureti. . XV-e siecle". Socecu. 1132-1142 . privitoare la familia Callimachi". p. XXXVII nou de danie dela Mihai . V. 1043-44 „Manifestri noui ale \ unei lui .' p. i rvae.. XII (din lecia „Hurmuzaki"). 290-300 69 „Un act ardelean vorbiri literare".XII „Sate i preoi din Ardeal". tip. la istoria Românilor*. cu note explicative. Minerva. Bucureti. tip. . 435-44.. tip. zapise tip. p. D. Bucureti. Bucu. i misiunea Academiei Române" tip. p. p. XXXVIIl + 770 asupra culegerilor de documente tip.. IV Le- gturile Principatelor române cu Ardealul dela 1601 1699. 207-334 63-4 1903 „Studii i documente Socecu. Cri reti. p. 395 în „Biserica „Manuscriptele mânstirei Cernica otodox ro- mân". al ârii Româneti (1635)" în Ibid. Sturdza". . 15 t „Cuvinte adevrate". XXVI p. A.

China. Minerva 64 „Istoria lui tefan Mare pentru cu note). II istoria Românilor". 1- 303-320 61 n. ist. „Analele Acad. Bucureti.'. .. de istorie roTiâneasc" p. p.. „Câteva manuscripte i documente din 35. . . . . . în Ibid.. „ Vlruniuri istorice din Ungaria". Bucureti. Mihai Viteazul i Mitropolia Ardealului" p.. p. p. i Cri t^p. 1 „Manifestri noui ale unei scoale literare. în 71 în „Ceva 550-565 nou despre p. 71 „Rzboiul din extremul Orient. „Vieata lui Alexandru Vod Callimachi. 89-90 Costache (1763.. Studii VI-VII. i rvae cu note Xl+669 111 p. Bucureti. 122. 7. Bucureti. IX + 655 . 10 „tefan în cel Mare.. 175-186. poporul Bucu- 62 tip. p..'. Minerva 375 „Viaa i faptele Mitropolitului Veniamin 1846)". 84-88 1688".. Budapesta.' Vod (politic)". tip. Unirea Vlad-epe i tefan Principatelor" cel Mare" Ibid. Socecu. 866-73. p.". . 283 .88-89 88 . . biblioteci de mnstiri: Ghighiu cel tip.. XXVII.77-8 ar i strintate . . p. „Istoria literaturii religioase a Românilor vechi" pân în Ia Bucureti.XIII 1904 „Corespondejia lui tirbei Minerva p. „Înc ceva despre Ibid. XXXVIII p. Tocilescu" Ibid. p. p. zapise Socecu. „Mruniuri 413-6.. 80 n. 61 privire la . Bucureti. . 79 „Îndreptri i întregiri Ia istoria în Românilor p.'^ „Dou reti. Minerva. . . .. cu prilejul descoperirii testamentului su" în 16=65-78 78 Moldovei Domnul Ibid. Ibid. p. . tip... românesc*. 79 .'. 71 Ibid . Japonia. 20=79-98.. 128 „Ultimul plagiat a! lui Gr. Socecu.'. . (dup acte des42=99-140 79-80 . VIII + 243 61 în 123-4 „Convorbiri n. Rusia asiatic". p. G. t p.. relative Ia istoria Românilor" I. coperite în arhivele sseti)". sec. tip. 381-83 . p. 71 „Ceva nou despre 748-49 mama lui tefan ' cel Mare" în în Ibid. Rom. documente cu domneti. explicative. i Arge".

„Istoria universal sau istoria lumii dup cderea imperiului roman de Apus 476-1648". 755 .XIV „Nichifor Dasclul exarh patriarhal i legturile lui noastre (1580—1599)". II p.71-2 . tip. Bucureti. . IX. limb româneasc 17-99-115 136 în veacul XVlII-lea" . II. 113-121 .91-95 Socecu p. p. pentru colarii clasei a II. al . 455. XllI+541 98-9 „Trei chipuri din veacul al XVII-lea: O nepoat a lui Lpuneanu cumnata lui Mihai-Viteazul începutul lui Socol din Corneni" în „Convorbiri literare". 26=505-529 „Câteva documente de cea mai <secolul al XV-Iea) în Ibid. p. 156 . VI+312.. 225. secundare. ârii 74-5 „Câteva manuscripte i documente II. 250. sec. Domn Româneti" (1849-1856). 78-9 veche lit. 24=323-46 74-5 1905 „Viaa i domnia lui Barbu Dimitrie Stirbey. XlV-1-402. p. din strin- tate relative la istoria Românilor". . Buc. Gotha. . X. Bucureti VI-h222. XXXVIII. . seiner Sta- Perthes. la istoria literaturii române Scriitori bisericeti. 95-97 „Wârturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei -74 Vod". Minerva. I (c. din în ar Ibid i . Scriitori mireni. Mînerva. p.. scrisori Scrisori i documente cu privire la i cronici p. p. în chipuri i icoane". .. . XXXIX. I.a Istoria Românilor II.. p.. în Ibid. Domn Româneti" I. tip. 58=183-240 30=241-70 istoria . p.. tip. 18=183-200. „Observaii de cronologie lui cu privire p. p. 223 in 183 „Qeschichte des rumânischen Volkes tip.. p. . Bucureti. p. . 108-1-22 plane' „Inscripii din bisericile României". 143-6 i lmuriri p. Minerva. tip. atsbildungen". . „Contribuii Ibid. Socecu „Oameni i fapte din trecutul românesc" Bucur. în Ibid. la Moldova în Alexandru cel Bun" în Ibid. tip. Bucureti. Bucureti. 137-8 138 Românilor" : „Studii Povestiri. 123 91 „Pomenirea iui ^tefan cel Mare". 746-751 epoca 72 . Rahmen 1550) p.. II. . p. Braovul i Românii. p. p. în Ibid. . I. I. 80 al Terii cu rile „Vieaa i domnia lui Barbu Dimitrie tirbey. p.

scriitori români din veacurile XVlll-XIX-lea". i strintate 26==33-58 138-39 . Rom. Mânstrirea Hurezului: XLV+386 ei. familii. Ac.. XIV Hârtii din arhiva desvoltarea i viaa lumii mnstirii Hurezului. ist. p. p. p. Vodâ Ghica Domn i Caimacam al rii Româneti" în „An. 31 . n-ro 13-16 264-270 .XV 1906 „Negustori i breslai bucureteni din epoca Unirii" in ibid. sec... 153 „Negoul i meteugurile în trecutul românesc"." sec.. Minerva. Bucureti. i regete documentare. ' . 58=317-374 cu privire la „St'jdiii i documente istoria Românilor". lit. în bian Hagi Pop. Scrisori i inscripii ardelene tip. Bucureii. Bucureti tip. p. . Note genealogice asupra mai multor p. în . XXIX. XL. 88 n. 20=256-272 147 „Contribuii la istoria literaturii române la începutul secolului al XIX: Scriitorii greci cu un adao3 la scriitori bisericeti" în Ibid. p.. 263 141-2 „Un boier oltean la Karlsbad în 1797: Cltoria lui Barbu tirbey în Apus" în „Analele Acad. XXIx'scc. I. 9:S Minerva. Rom. Bucureti. Bucureti. p. Socecu. p. 155-6 în „Istoria vremurile mai nou de la Ludovic p. 139-40 XXIX. 142-3. 17-215-23I „Câteva frâme din din corespondena lui Alex. Socecu „Scurta privire 150-153 asupra vieii neamului nrstru" p. 110. revista „Luceafrul".. 332 . „Contribuii la istoria învmântului lit.138 . 300-303 73 „Domnul Tudor" din Vladimiri". 336: l-ll i maramureene. p. ist. 146-5. 2 1907 „Inscripii din bisericile Româniîi" tip. . p. fascico'a II. 183 . XXIX p. . LXXI+203 307 p. VI." sec. 34=165-198 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor" Vili Scrisori de boieri i negustori olteni ctrâ casa de nego si. ar „Cri i Ibid. al XlV-lea pân astzi".. în (1780-1830)'" în Ibid. tip. 76-7 p. Minerva. tip. XXIX sec. Bucureti. . LXVI+303 i XIII p. lit. XI Documente XII p.

124-31 a . 1840-48). 91 158-9 1908 româneti i a vieii religioase a Româ165-8 nilor. . 154 legtur cu Bucureti.. 120. 131-2 pecetea p. 48 „Vechile biblioteci. Socecu p. 147 — . III. 257. „Ce carte 145 . 57 istorice diferite în „Floarea darurilor". agrar I). Româ. tip. 193-203 262-69 în ""^ „The Byzantine Empire". (= Studii i docu147-150 mente". VII-|-431 „Viaa lui Mihai Viteazul" povestit de un om din acele vremuri (cu note). 113-15.. 146 157 72-3 „O . în „Nea- mul Românesc. 156 desvoltarea cultural a neamului".. Londra. p. 195. (1821-1840). al al XlX-lea II .. p.— XVI „Oraele noi oltene i în mai ales Craiova pe pragul „Convorbiri literare". 325 cu privire la „Constatrii nilor" lip. XX-i-481 179-82 în „Istoria literaturii române din veacul a p. Bucureti descoperire : Minerva.119. 183 p.. Nsud p. feneile la noi" în lbid. 352 „Inscripii din bisericile României**. 89. I. 236 „Istoria literaturii române din veacul al XIX I. lui . tip. . 381 „Qeschichte des osmanischen Reiches" Nach der Quellen „Istoria bisericii . româneti" în „Floarea darurilor". ^ip. Minerva p. Vlenii de Munte. învau odat . 75. dargestellt.193. XLI.. 129- . 257-259. „Craiova i Unirea" p. . XVIII partea Bucureti. Bucureti. (= Studii i documente. (1760-1830/' alegere 55-69. Rvaul. 70 163 Vleni. II. (1840-48)^ . Vod Mavrogheni". p. p. I. XV). de episcopi moldoveni (1557-8)" V Cluj p. 33-35. vremurilor p. Socecu. Vleni. tip. 51. istorice viaa ': . 153-6 în revista 158 „Ceva despre Ardealul românesc" (conferine). .129-32. II ' însemnri pp. 433-33 156-7 în Ibid. Articole voi. Perthes p. le- gtur „O cu desvoltarea cultural neamului". .. .. „Istoria Româniior pentru poporul românesc". . p.. I". €5-82 156 I • . . .I p. (bis 1451) Gotha.

p. 242-3 în Ibid. Povestiri ale cronicarilor". — îhren Wechselbeziehungen whrenddesMittelalters in „Studium Lipsiense. Vleni. p. Vleni. p. „Trecutul unei p. Vleni. proclamaii 164-5 i scrisori oficiale ale lui Cuza . 220 n. 348 . Vod" . Le Cler din 1860. Vleni. 89-99 „Istoria literaturii 182 române a legtur 132-35 cu desvoltarea cultural neamului (1848-66)". I. 320 n. Vleni. II . -Srat).) ." XVI. p. Bucureti. II.162 p. . . Vleni p. Bucureti. „Unirea Principatelor (1859)". vrjmie . p. 480 168-70 p. de . VIII+218 163-4 (din veacul al „Cuvântri de înmormântare i pomenire XVII pân la 1840)". documente cu note II. din veacul al XlX-lea în Berlin. 119 „Studii Diferite 162-3 i documente cu privire la istoria Românilor. (1538) XVIII 18(J /" -f453 „Einiges Allgemeines iiber den siebenbiirgisch-deutschen „Einfluss auf das rumnische Volk in ltere Zeit" în revista „Die Karpathen".. 138 „Mesagii. „Geschichte des osmanischen Reiches". „Der lateinische Westen und der byzantinische Osten in . explicative. 16 1909 „Istoria bisericii II. p. 160-1 . p. p. . Vleni. „Din faptele strbunilor. „A cui e Dunrea? (conferin). p. 13 reedine regale: Sinaia Vleni. p. ia Glieorghe T^râncoveanu (1673) p. Vleni. partea „Scrisori i alte acte privitoare la Unirea Principatelor". Braov. 16 . Socecu. conf.. 16 (conf. Ehrengabe KarI Lamprecht dargebraclit". „O mare reform veche „Un vechiu vad (bisericeasc)" 1725-27. p.lX+453 XVIII. româneti i a vieii religioase a Românilor". 104. între Români" (Râmnicul . Socecu. 230 ' . tip. . lip. 262-65 (no. 14. 9). Vleni.XVII „ o interesant descoperire istoric cu privire în ibid. „Un martor strin al pcatelor noastre: cltorul francez: G.

Vleni. 218. ei". 139-151. Vleni. p. „Istoria armatei româneti (pân !a 1599)". 213 n. /. 16 dup detronare" 19 „Cltoriile unui ardelean de p. III. Palermo. Gotha. p. 80 . Vleni. Codru Drguanu". . \ civilisation I . n. „Note istorice" în „Calendarul Neamul Românesc".4 p. *. ist. 17-71 în 164 literar". 59-=10l9-l 177 + 175-6 „Studii i documente relative la istoria Românilor". p. p. XVIII -1-350 „ Vieaa O I. Vleni. XX+480 „Cenni sulle relazioni tra I'Abissina e l'Europa catolica nei secoli XIV XV con itinerario p. lv4-428 „învturile Vleni. „Balada de secolo 139-150 XV" în „Publicazione 172 popular 32 româneasc. VllI-f-334 171-2 XVIlI-lea în în „tiri despre veacul rile noastre p. 130 „tefan cel Mare i mnstirea Neamului" în „Buletinul 172 comisiunii monumentelor istori:e. 1 295-6. Bucureti. 72=569-640 176 „Doamna 5 stanpe lui Ieremia Vod" în Ibid. ^-'' III (bis 1640)". 97-106. în p. (1700-1750) p. istorice" „Neamul Românesc a doua Vleni. p. 1 „Note p. II (1750-1812». dup co- respondene diplomatice strine" sec. 176-8 lui Neagoe Basarab ctre al fiul su Teodosie". p. Române". 1. 164 n. în „Calendarul Ligei Cul- Vleni. roumaine" 191-2 . . p. II. Bucureti.— XVIII „Viaa româneasc a Ardealului" turale". Mihael Amari". 448-9. 2l3n 1 1 femeilor în trecutul românesc" . 662-3 zi „Cuza Vod i dumanii si (conferin). 180 p. I „Analele Acad. p. p. 1 65. Vleni.. Originea i ciclurile . 39. „Geschichte des osmanischen Reiches. 493. 140-1 „Les elements originauK de l'ancienne „Revue de Roumanie". 72. XIX 170-1 Vleni.

biruitor: . în 184-5 57—71-127+4 stampe „Câteva note despre cronicele i tradiia noastr istoric" 185 Ibid. cel Mare i erile noastre" în Ibid. al 150 sec. Acad... i Moldova 26=35-60 în rz184 boiului cu Polonia" al Xll-Iea. Vleni. voi. XXI p. XXXIII 184 „Un cltor „Carol p. 615 „Românii din Ardeal Ia 1780 dup un cltor italian (Seîn stini)" „Calendarul Ligii Culturale". Rom. „Un . LXXVlII-|-775 192-4 XX i documente cu privire la istoria Românilor. p. XV partea 1600). p. Petru . 191 198-9 domneti". Bucureti. privire studiile istorice" p. ViIi+214. Braov. „Studii p. p. 18=129-46 ' „Alte lmuriri despre veacul al XVlII-lea dup în izvoare ap. 9 / „Geschichte des osmanischen Reiches.. dell Italia". Vleni p. . Sibiiu". 176 la 197-8 „Dou concepii cu istorice" (cuvântare de intrare Român). 55=211-65 în Ibid. 194-7 540. IV (bis 1774)". pusene : Luarea Basarabiei i Moruzetii" Ibid. p. timpul ist. 31=767-97 ... relazioni coli' con speciale considerazione p. Vleni. I — Bucureti. Vleni.. p.XIX 1911 Radu-Vodâ erban". (lecii de des- i cuvântri). învietorul contiinei naionale ungureti p. Gotha. p. „Documente privitoare la istoria Românilor" în colecia (1358 „Hurmuzaki". tio. . Vleni. 39. . G5bl. „Generaliti chiJere 24 ed. ' 6 „Francisc Rakoczy ll-lea. „Scrisori . . \/j ^' XVIlI-!-512 180-1 „Breve storia dei Rumeni.. Vleni. p. Ac. = „Rscoala Seimenilor împotriva p.. Iui Matei Basarab" în 24=187-210 „Ceva despre ocupaiunea austriac în anii 85-6 1789 — 91" în Ibid.' ." 33 . 320 n. 186-7 „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româ187-8 neasc". la Rom Academia 358 357 n. 147-185 39 185 Ibid. italiai în Turcia în Ibid. i Românii" în „An. Act3 i scrisori din arhivele oraelor ardelene Bistria. .

190 în Ibid. Vleni. „Pagini din istoria cultural: 1815 ' . Despre mns189 lui Neamului. Desvoltarea i vieai p. . p. 211-2 se- „Mnstirea Neamului. . 200 Vili 210-11 . Catastihul i actele ei" XXXIV 34 1. S. noastre. p. al Târ- gului Frumos. 2. Din viaa monenilor vieri cuienilor" în Ibid. Acad. Ibid. 77. . Rom.XX 1912 „Breasla în Ibid. 40 . legcoala de rs208-9 în „Portul popular românesc". Vleni. „Un ofier român oastea lui Carol al Xll-lea" 5=865-69 190 „Însemntatea inuturilor de peste Prut pentrn istoria Românilor i pentru folclorul românesc" în Ibid. Principele Carol cursurile din 49 Vleni) Vleni.. (Istorie a p. Vleni. p.. . 190 30=835-64. 76 în „însemntatea Românilor P- istora universal" la (Trei leci pentru A. . 25=743-67 „Politica Austriei fa în de Unire" în Ibid.'!. chestie). 35-453-87 Gheorghe Asachi ca tipograf din 1847 în i editor dup „catalogul" Ibid p. p. pI Blineti" în „An. p. 188: Privilegiul din ai . . blnarilor din Botoani. Dezvoltarea i vieata ei"..198 „Mnstirea p. +162 + IV . . 89 „Nevoia reînoirii '. 200 . 199-204 [ . Lecii inute 274 .212-3 Vleni. Vleni.. p." sec. ei". 1. Vleni p. 60=35-94 + 2 stampe inutului S- 188-9 ist. cunotinelor istorice în învmântul cundar". p. p. 43 (conferin) „RoIlI tradiiei în creterea femeilor 204-8 române" (conferin)' 174' Vleni. Vleni. Hurezului. „Contribuii tirea în la istoria bisericii 2. 12=1031-42 190-1 „Basarabia noastr" „Scrisori Pe boeri".. «Femeile în vieaa neamului nostru". Vleni p. 174-5 „Chestiunea Rinului" Europei apusene la tur cu aceast boiu..

atribuit Iui Dichitii. Constantin Bucureti. 216-7 33 „Cronica expediiei Turcilor în Moreea 1715". Vleni. 30—36 streini p. edit. l64-8. .' Rumeni colle lui epoca modern". XV Comisiunii istorice a României f 226. XXil. 8 y' „Orsakerna det ottomanska Riketsuttrngande Eup. p. p. p.) Vleni. 40+474. 220-21 în V „Relazîoni dei Venezia (1504)" publicaiune de omagiu Monticolo" 237 n. p. p.213 Orient". Stok- /l3 1^ \/ . 262 statelor 219-20 „Istoria balcanice în . Vleni. en Vleni.*237-9 Roumains ct Ie nouvel dtat de choses 19 XII : . 1912. Stokhoim. p. 34 „En grekisk Kronika om KarI holm p. tip. 213 . 5 . V bis. 27 „Chestiunea Dunrii" (Istorie a Europei rsritene în . . p. tha. IV 160-207 „Familia Tâutul în pre neamul legtur 212 „Neamul Ro213 i din Blineti i Desîn 1 . p. în revist svedez „Svensk Tidskrift". Socecu. „Note de cltori despre Români" cu biserica mânesc literar". Vleni. (confe181 ur n. ropa". în „Buletinul comisiunii monumen- V p.^ 1913 „Geschichte des osmanischen Reiches". â Belgrad). 13 S vistelse i Bender. Vleni. V214-16 leni. XXni p. „Les Tutul" în Ibid. Go281 XX+634 faite Les causes dela catastrophe de l'Empire ottoman" rence 19 Noem. p.XXI „Schitul Fedelescioiu" telor istorice". p.218 leg- tur cu lV-f4l3 aceasti chestie). 519: „Corespondena lui Dimitrie Aman. 447-56 „Studii i documente cu privire la istoria Românilor". . negustor în Craiova" 216 (1794-1834). Vleni p. 253-62 .214 „Den albanska Frgan" în Ibid. 217-8 „Relations entre Serbes et Roumains". 20 till . XV+255 „Politica extern a popoarelor agricole" (confer.

. p. tradii istorice în i Românilor plus în p. ist. 7 et 8 avril 1913. p. La survivance bizantine dans faites. -sieme congres internaional d'^tudes a Londres. 1. „Ucraina moldoveneasc" sericile p. p.. C1II+779-18I5 . Ir'storiques. Paris. XlV-XV-lea". 226 226 bip. 23-93-115 „Notele unui istoric cu privire Ia 223 evenimentele din Balcani". p.222 „Din inuturile pierdute. a Italiei Ibid. le pays roumains". Socecu. 42 = 117-158 lenchi Vâcrescu ' 223-5 „Doj în Ibid. 49 355-7 .. .. 4—343-46+1 în Ibid. împotriva sudiilor strini din p. i p. tip. 1601 — 1825. '. .. 11 Moldova" „Analeh Rom. „Condiiile de politic general în care s'au întemeiat româneti din veacurile . II: XV colecia „Hurmuzaki". 350 voi. p. Râmnic Galacteon (1821) 6=159-164. au troi- Deux Communications Vleni.XXII „Aciunea militar a României tip. 10=175-184 Iui Alexandru cel dintâiu chip cel Bjn : 76 de Domn român" în Ibid. 254 în Bulgaria cu ostaii notri".. „Barbu tirbei ca educator" în Ibid. Alean. 559-80.. ediia Ac. 14=347-60 în . Boieri Basarabia în i rzei Bucovina în Ibid. deux Napoleon" în „Revue des ^tudes NapoIII p. cele dintâi ^decenii dup anexare" 13-91 222-23 „Câieva tiri p.. privitoare Ia istoria F^omânilor". Rom. tip. p. 413-29 les les . plângeri ale episcopului de p. Paris.. 9=165-173 „Patrahirul 225-6 . les âge. .. 1 „Documente Bucureti.. Bucureti... p.. clieu . n.. Partea Gâbl. 311-19 . „Plângerea Iui loan Sandu Sturza în Vod Acad.225 în Ibid.. în ibid. 227 roumaines les „Notes sur concernant publications recentes ieoniennes". — „Les bases necessaires d'une nouvelle histoire du moyen 2. „Versuri nou ale lui p... 192-4 din „Les premieres relations entre d'Angleterre et Ie Pays roumains du Danube (1427-1611)" în „Melanges d'histoire Charle Bemont. nou privitoare la istoria Românilor" în Ibil." în XXXV sec. 25=387-411 225-7 Balcani : „Dou IbiJ.

917-21 — — .. 20=131-150 în . p. 38 Mohamed al 69-91 act 227 Il-lea pentru Pera (1 Iunie p. 711-30 ... 23S . 237-47 230 nou gsite Ia mnstirea Bistria (Neanr)"' 441-45 230 ' ." sec. Orient" în „Fundaiunile Domnilor români 233 881-915 233-34 ^ Un act „Oaspei balcanici Ia noi în secolul al XlX-lea. 799-806 232-33 în „Fundaiunile religioase ale Domnilor români Ibid. Veron. .. — p.XXIII 1914 „Pagini despre Serbia de astzi" (conferin) Vleni. 234-5 în „Nou documente basarabene" 931-47 . p. i p. p.. „Clopotul druit bisericii Serbiei. Fiu^ românesc de la începtorul culturii bulgare Dr. „Ceva despre episcopul maramurean losif Câteva fragmente de vechi cazanii româneti" 151-164 „Istoria Evreilor în erile noastre" în Ibid. 230-1 în lui Mihnea p.. i a bisericii ortodoxe" p.... în Epir" în Ibid.. p.. Acad. 18-863-80 .. satului „Dou în Ibid inscripii p. Alexandru cel Bun". .. Rom. „Muntele Athos i * legturile cu rile noastre" ' în Ibid.. XXXVI p. . 234 lui Milenco Stoicovici în Oltenia" în Ibid.. Ibid.. 228-9 165-205 în . 447-517 „Steagul . Româneti 923-30 din c 1780 Ibid.. 229-3) Caragheorghe. un geograf do- p. Topola (1811))" în Ibid.. p.. întemeietorul . 12=229-40 la istoria 23! -2 „Contribuii documentare XlX-Iea" în'ibd. Vod Radu muzeul Olteniei istoric din Bel- grad" î Ibid... ist... „Privilegiul Iui în Ibid. • »0 hart brogean în a Terii Ibid.. 227-8 dela „Ostai dela Prut cu un p... 1453) Ibid. ... 50 218 „Armenii i Românii: o paralel istoric" în „An. p. 229 tu- „Vasile Lupu ca urmtor 206-36 de al împrailor de Rsrit telarea Patriarhiei de Constantinopol în Ibid. p.. p..228 Stoica.. i al în veacul ai 232 roiviâ- „Renegaii nesc" în în trecutul terilor noastre neamului lliid. p.

. 236 p. „Bu- com. Bucureti.. Minerva p. IV VI+378. • „Arginturile" corn. . XV-esiecle". Vleni.... 191-98 219 . Vleni p. . Vleni.. • .. 26 i Principatele române" 241 Roumains et Ie 319 n. . Vleni. Vleni. Vleni. tip. . ed. V228 leni. . pentru studiul Europei sudostice" II. Legturi cu i la . isforice. 50 218 „Quelques mots sur Ies relations entre Ies . (conferine) 37 «Oltenia i Serbia" conferin). cea 235 „Venezia e la peninsula de Balcani. 24 Pagini despre Serbia de astzi (conferin). . cu cretinii din Balcani dela lupta dela dela Nicopoie (1393-96)" în ibid.. Valachia e descrizioni del paese. p „Politica austriac fa ' de Serbia".i" în Ibid. p. mon. 52 e ritalia (conferine inute în Veneia). II problema balcanico . An. . natura. abitanti religione degli de Del Chiaro. . 1915 „Tapier-ile letinul Doamnei Tndoîca a istorice. lui Vasile Lupu" . Dobrotic. 31 „Quelques observations sur la communaut^ politique entre Roumains et Serbes a Tepoque plus ancienne". în „Buletinul inst. Vleni. . Cosovo pân 1071-1118 . p.XXIV „Veneia 1043-70 „Veneia . p. lui Constantin VII. 44 236-7 Vleni p. „Viata i domnia lui Constantin Vod Brâncovcanu". Ac Române. Vp. 145-153 174n.9 V „Notes 351 extraits pour servir â l'histoire des croisades au p. 167 „Cinci conferine despre Veneia". Brâncoveanu" 97-105 della riti în „Buletinul 239-40 con la „Istoria delle moderne revoluzioni p.218-9 . p. „Legturile culturale între Bucovina (conferine). p. costumi.. 21-3 Vleni. Valoarea politic a lui 238-9 rin\ Vleni p. în . p. 249 240 240-1 „Chestiunea Mrii mediterane (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie). 13 peuple turc".. 235 Turcii Marea Neagr II. Vâlen'.. 218 . 213 Constantin Brâncoveanu ("confe. 264 . monumentelor et p. p.. în îii Marea Neagr: : I.

. 246 Brâncoveanu i scopurile Academiei Române" Ibid in p. amintiri istorice". .. p.. editat de . epoca 243 voi. Rom. istoria Românilor".. . în ibid.XXV „Potretele în lui Constintin Brâncoveanu i ale faniliai sale". „Privilegiile angilor dela Corespondena româneasc 249 p.. . «Opera de istoric a regelui Carol" Ibid. Vleni. p. . 44-77-120 ist. 247-8 . 247 austriac „Imperialismul . 24 244 „Albania i România". 205-228 Sârbii. nou .. rzeii Flcieni i V^sluieni în Ibid. „Documente greceti privitoare din colecta i social a Olteniei Vleni XXVI + 423 la în . i rus în desvoltare paralel" în p. în Ibid p. . 240 „Situaia agrar economica lui Tudor Vladi. Agarici. „Desvoltarea ideie uniti ' politice a 100 Românior". în Ibîd.. XLVIlI + 776 242 3 „Ce est2 un monument istoric" (conferin). cu privire la istoria 28=451-478 „Faze sufleteti i cri p.. 18=161-177 13^ 10=178-88 246-7 p. XIV I: Acal. 15 244 „Hurmuzaki". p. „Pilda în Ibid. în 29=385-413 252 Românilor". p..". 76 bunilor Domni din trecut p. 244-5 . de coala româneasc". 40=121-160 Constantin în „Activitatea cultural a Vod .. Origina legturilor cu desvoltrii lor" în te- al „An. Gobl.nirescu". tip. XXXVII p. „Veneia i Marea Neagr fan cel Mare i mediul politic : III. 249 vieatâ a statelor mici". Partea 1320-1716. în „Câtîva lmuriri ibid. . istorice. (lecie). inon. sec. Rom. p. 13=323-35 238-52 „Dardanelele. Ac.. . Vleni. 235-6 fa ' . 245-7 din anii „Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu lui 1814- 15" în Ibid. 17 la = 305=21 Ibid. p. p.Din legturile noastre cu a Voevozilor de Cladova". p. 49-54. p. VIU. . 15=229-43 Ibid. Buletinul corn. Bucureti. Vleni. 245-63 Târgu-Ocna" în 249 . . . „Câteva „Dreptul tiri despre coTierul nostru în veacurile al XVII i XVlIl-lea".252-3 reprezentative la Români cu spe- . . „Neanul 189-204 Ibid .

eu. Hongrie". 61=545-605. Române. Bucureti. II. VI+460. 130-40. tip.a româneti a din Ardeal privitoare 245 n 3 mai mare p. agent la Belgrad. ale 404 nespecialist a. 213 reprezentative în 263-74 viaa omenirii". 15 —— . legturile Secuilor cu Moldova". „Acte privitoare Caro! I". în n. „Istoria rzboHiluj balcanic. p. 264 la politica Memoriile Iui Vâieni. p. I. Bucureti. 249 n. Bucureti Bucureti. în p. Bucureti. p unui antice". „Alexandriei" cu Mihai Viteazul". l'histoire des croisades p. „Histoire des Roumains de Transylvanie Gobl. 264 I-iu. 31 î. Gobl. p. Vleni. voi. p.• XXVI ciala privire Ia legturile Ibid.. comerului românesc". 1916 V "Notes et extraits pour servir â VI. 3 i I note istorice i documente al Ill-lea în „Revista istoric". Vleni. . p. II (Dela micarea Iui 258-63 Horea inainte). I. „Studii tip. „Politica tip. 93. mon. Vleni. „Partea lui Vleni Napoleon 283-86 Unirea Principatelor". în 17 cea . 359 255-57 „Stema Moldovei pe clopotnia din Todireni (Burdujeni)". 263 diferite". istorice".is de Transylvanie p. 107 extern a României supt regele Teodor Vcrescu. Acad. p. tip- Socecu. au XV-e siecle". Vleni. „Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria". „Istoria p. Gobl.supra 263 n 13 istoriei „Observaii Vleni. I (pân la 1700). 253-4 254-55 Vleni. 11. 8 „Buletinul com. C. XV+291 în . XI+l 79-272. 414 et deHongrie". ' „Cel dintâm învtor de ideal . Bucureti. . . ediia Casei Scoalelor 264-5 naional Gheorghe Lazar". p. . tip. extern a Regelui Carol . 265-6 et „Histoire des Roumai. în „Buletinul comi- istorice României". 219 23 ^Desvoltarea statului român". Sfetea p. 151 . „Acte parte siunei '. p. I (Pân la micarea lui Horea 1748). 361 274-5 . p. «Cri Vleni. p.

48. în Ibid.Neamul Românesc".... XXXVIII p. p Regnault .. 282-3 . „In legtur cu Biblia dela 1688 în Ibid.... p. 34 290 balcanice". în Ibid. — Cu 16=34-50 282 „Din relaiile franco-române. i viaa social româneasc subt 281-2 XXXIX p'... i note istorice" . sec. i Români 20=107-126 Peninsulu balcanic 276-8 în veacul al „Amnunte 377-445 „lordache în Ibid. 21=921-4! 281 „Alte note despre cultura vechiul regim". 279 în „Dou Ibid. în 1667 a lui 276 e/ul mediu" p. în . 23=461-83 279 „Legturile Românilor cu Ruii Apuseni „Ucrainian" în i cu teritoriul zis Ibid .. i Biblia dela Ni:oIae Milescu". (lecie) Vleni. Bulgari p. 733-93 279-80 „Ceva mai „Originea muit despre viaa noastr cultural în Ibid-.. Un scriitor . . „Ce P. ist. „Sârbi. noastre". 43=795-837 i senswl direciilor politice în trecutul 280 rilor . al elenismului în Constantin Evnomie. 17=35-53. i . ("conferine).276 . . . ... p. însamn . p. francez despre si Elias Români i un scriitor român în Frana 22=91-112 Grigorie Gnescu". ' . 13 = 447-459 Ia Tudor Vladimirescu". popoare Vleni» 289-90 Iai.XXVII „Studii. „Latinitatea familiei regale" no. 20.. 278-9 lui vânztorul istoria p. 116-17 . în „Revista istorica".. Vleni. în Ibid. p.... 34' Moldova subt vechiul Hurnote asupra familiei „Un reprezentant regim: muzaki". în „Neamul Românesc".. Vleni „Articole i note istorice" în Iai „Iluzii 286 88 . contribuii bisericeasc a Românilor". 289 „Câteva tiri nou relative Ia legturile noastre cu biseric constantinopoltan în a doua jumtate a secolului al XVII-lea" în „An. do:u:nente II. literar în secolul al XVIII-lea" p.. Ac. în Ibid. Olimpiotul din istoria noastr l XIX" în Ibid. 288 în ! drepturi naionale ' Balcani". în Ibid.. p. Rom.

p. IV. Roumanîe. III. p. Progre- sul. 292 „O cronic nebgat Iai.... în în la istorie uni- 296-8 . tip. ale Ir. 368 .. . 21-95 298-9 Codru „Un 96-109 în scriitor . 67 în 299 Moscova" 300 . p. Iai. IV. Dacia. 58 la question rurale en tip. clin Il-a : Partea 1716-1777. (prolegomene la Neamul Românesc. . Iai. 114-25 '. Conachi". Do290 brogea.XXVIII 1917 „D^veloppement de Statului.. Neam. Iai.. 44-61 „Nea293-4 I9IS „Originea i desvoltarea statului austriac" tip. 293 „Cele dintâi scrieri Const. Statului. lai.i p..292 p. în Ibid.. Iai.. p. p.. Iai. 159-60 XIV „Documente greceti privitoare Ia istoria Românilor".. eran: ' loan Drguanu" Ibid. 291-2 „Legturile cu aliaii notri" în „Calendarul Neamului Ro.. în Ibid. „Despre cronica Gheorghe Brancovici" 9-15 292 „Principiul naional: originea i desvoltarea lui" în mul Românesc. p. voi. istorie universal). . lai. 173 „Histoire des relations russo-roumaines". 22-54 . Negruzzi" „Revista istoric". p. 123 . . no. p.. p. „Diferite note istorice" în „Revista istoric. i fapt german" (prolegomene tip. Iai Statului. 91 „Histoire des Roumains de Bucovine de tip. no. tip. Rom. în seam" în 1-9 lui „Revist Istoric". Gobl. p. lai. tip. colecia „Hurmuzaki" editat de Academia Rom. XXVIH-779243 la 1288 „Droits nationaux et politiques des Roumains dans l'anexion 122. 290-1 291 „Histoire de relations anglo-roumaines". „Câteva scrisori ale poetului Const. Progresul. p. tip. Bucureti. Autri- chienne (1775-1914). Iai.292 mânesc pe 1917". p- „Oaspei rui în Moldova i oaspei moldoveni „Neamul Românesc". tip. lai. Iii. 117 294-6 „Cugetare versal). . .

XXiX Lmuriri pentru a-i ajuta în Neamul Românesc. lupta lor.. p. Σi. no. 300-1 „B'jcovina i p. . tip. p. no. . p. . . a 114-25. 300 „Note i însemnri istorice diferite" în „Neamul Românesc".. : 306-7 . . Bucureti.". Iai. no. Ibid. 106-109 301 lai.. XV+282 . p.. „Românii de peste Nistru". 329 „România care a fost i România care trebue fie" în Ibid. 294-5 ' . • popoa305-6 304-4 103-113 „Mihnea teni" în Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor mun306 Ibid. V. . la lai.. în Ibid. 292. 26-35 „Danii româneti în Cipru" în Ibid. 170-187 1..... . p. . Academia Român 303 „Politica Iui Mihai Viteazul. Rom. 135-39 301-2 în „Mihail Koglniceanu" (comunicaie Iai). Ibid.. ' — s 1919 „Sftuitorul bizantin iiisie al lui Mihai Viteazul : Mitropolitul Dio- Ral! Paleologul" în „Revista istoric". Neam. . p. no. în Ibii. . . 104. . : 114. p..304 . tip. 116 . p. 3 „Un poet bucovinean Vasile Bumbac" în „Neamul Românesc". tip. în „Neamul Românesc" lai.. 47. „Andrâssy 33 301 în i Aliana" „Neamul Rom.. „Relaiile culturale greco-române" în .. Originea i însemntatea ei •actual". Iai. n-ro 98-103 300 „Muntele nostru în literatura româneasc" în Ibid... n-rii 342-352 303-4 „Histoire des relations entce la France et Ies Roumains". 162-70 „O foaie de popuUrizare ig"enic Rolul frailor Vârnav în i economic la 1844-5. 65-80 . Renaterea romneisc" în p. Iai 309 n. . 47-8 Ibid.. „Continuitatea spiritului românesc în Basarabia". literatjra româneasc" în Ibid. „Cele dintâi cristalizri de Stat ale Românilor" „Locul Românilor în desoltarea vieii sufleteti relor romantice". p..304 304 p. Neamul Românesc. 323-4 Paris. . 25 303 „Ideia Daciei româneti" (cuvântare).

p. 158-60 s'a 325 în „Ce schimbat Bucovina" în Ibid. 309 10 geografic „Istoria poporului francez. Neam. SOT „Din scrisul nostru despre noi" în ibid.' Basarabia" în Ibid. 324 no. 72-3 „Soarta faimei lui .. p. p. Rom.. 259 . tefan cel Mare" în Ibid. tip.XXX „Un sat de vieri: Odobetii" în Ibid. Neam. . Polonia". n-ro 150. în p. .. n-ro 262 în Ibid. reti. Serv. „Hotare de stat no. „Medi:ii Cult. ! 324 324 Rom. du peuple albanais". „Scurta Istorie a Slavilor Bucureti. Rom. Bucureti. . 246 315-16 în „Opera de 247-51. . . al Armatei p. Cult.. i . 179 Rusia .. tip. 344 p. p. Bucureti. .. în 315 1859" în 315 31G Mihai Viteazul" (conferina) Ibid n-ro 273-83 „Vechiul 156. Neam. n-ro 35-6.. . meter de . 224-27.. tip.)". 308 Bu- „Drepturile Românilor asupra teritcrului lor naional". tipar" (conf. i colonizatia ' strin" în Ibid. (Albania. 32> . „Un educator francez: Antoniu Roques" „Unchiul lui în Ibid. 106 . rsriteni: p. la 314-15 tip. naionalizare .. Neam.) în ibid. 311-12 Bucureti. 309 .. Cult. 75 et „Breve histoire de i'Albanie tip. Epir. Rom) în Ibid. i hotare etnice" în 124 308-^ 20 „Neamul Românesc". 314 cedonia. Bucureti. 267-70 . 312-13 din Peninsula balcanic etc. i medicina trecutul româiesc". Cu t. tip. . n-ri 130-31 „Conferine bucovinene. 128 „Roiul Românilor în latinitate" în Ibid. n-ro „Comemorarea lui Mihai Viteazul" (cuvântare 324 n.. 111+68 . „Vechea noastr cooperaie" 284-87 .. 153-4. Cult. 254-67 308. 243-4.. MaNeam. 9 la Acad. .. n-ro 221-22. Rom.. „Expansiunea româneasc no. p. tip. Bucureti. Bucu- Cult. 117 „Istoria Româniloi Rom. Tesalia. . 224-31 p. Cultura Neamului Românesc". cureti.. 43 „Sate i oameni din Dobrogea româneasc „Neamul Românesc". Neam. 232-54 307 p. 403 "Chestia Oceanelor". p. Rom. tip.

. 318 o „Un negustor biicuretean acum p.XXXI „Istoria literaturilor iloi". 271 . 320-21 tip. VI. „Vechimea porumbului „Românii 193-201 în noi" în Ibid. 26—62 343 "^43 „Lupta lui Mihai Racovi cu boierii rebeli".. . Bucureti. Neam. p. „Histoire de Rr>umains et de leur civilisation. n-ro 69 325 „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân 325 astzi" în îbid. mici". Rom. . 171-81 „Note despre Unirea româneasc" în „Revista istoric". 67-70 . p. 225-36 „Un romantic poet al unitii naionale în Ibid. în Ibid. 16-7 325 „Comemorarea lui Cuza Vod" în Ib:d. p. Bucureti. x Bucureti. „Istoria terii prin cei ungureti 1-22 i trecutul Ro nânil ir" 342-3 p. câteva noi izvoare apusene" Ibid. 201-206 „Istoria sut de la ani" în Ibid. p. pân astzi) p. 318 jumtatea sec al XVIl-lea". 317 : p. p.. tip.. Rom.10-14. II ronnnice în desvoltare I i legturile p... Cristidi în ibid. 69-95 . în ibid. 289+XVIlI 321-3 1921 „Cele ma! vechi cronici . tip.. tip. 403 423. 318-9 „Desvoltarea aezmintelor politice i sociale în Eur )pa". (Epoca mo328-42 1920 „Desvoltarea politicei externe a poporului românesc* în ^Neamul Românesc" n-ro 5-8. 162-69 la Romulus Scriban" 317-8 170-5 în . Neam. Cult. 316 316-7 în „Lucien Repey i cele „Istorii Universale" ro- mânete" în Ibid. p. Neam.Revistî istoric" VII. (Epoca modern dela 1600 dern pân Ia 1600) p.. (Evul mediu) 111 319.. Lang & Co. 343 . Românilor prin cltori I pân .. p. Rom. Paris. n-ro 162-65... 287. în Ibid. Cult. Cult. p. J Evul mediu...' ailor '. 11-14 „Luciuri nou gsite în Basarabia dintâi în Ibid.. I-ll 316 tipografic a f „coala i opera p.318 p. . p. p. 62—57 „Nichifor Theotokis i Moldova".

: NOT Ia studiile din Bibliografie sunt date în . p.. p. i literar a lui I- Brtianu". „Neamul Românesc". 1-12. . . Cultura Neam. '. Martie 343-4 Bucureti. 345-6- „Elemente de unitate ale lumii medievale. no. «Latinitatea în Balcani i Românii din Macedonia" mul Românesc". de studii sud-ost europene. et Ibid... în Ibid. tip. .. 343^ „Cltoria Iui Spallanzani în ara Româneasc". „Activitatea politic 347' no. limba francez).. Ac.. în Ibid^. n. 116-121 „Introduction â Tetude de Ia Paris. . . 311 Papi i împrai. în . tip. 27—40 I.347 20 „Leon Sapieha (în i Mihai Viteazul". Rom. no. Braov.. în „Gazeta Transilvaniei". p.. siecles". p. 100-115. VIII p. 345 politic „Mihai Koglniceanu. „L'epitre de Phjlippe de Me2ieres â son 344 neveu". 70—74 .348 . p. Toate lmuririle corpul cercetrii de fa. ... IX 79-82 Ibid. 119 „Vrancea i Vrâncenii". 88-94 „Secretul culturii francezt". tip. .).. 2 „Relaiile noastre cu Polonia". Bucureti. . p. ("cuvântare la Academia Rom. 347 în „Comemorarea lui Dante". 88-170. . Rom.. no. 209 . . Socecu. scriitorul.. „Roumains et Grecs au cours de Cultura Neam. . 122 i urm. în Ibid. p. Român. moderne i'contemporane.- XXXII „însemnrile unui pribeag" în ibid. 96-98. 55 „Nouvelles notes sur în Ies relations 344 entre Roumains]et Grecs" „Buletinul Inst. . in „Buletinul istoric" al . no.. 45-54. 347 Roumanie în des Roumains". p.. omul i RomânuT' 346 „Nea346 346 . 331 .

ACTIVITATEA ISTORIC A LUI NICOLAE lORGA .

.

admise în tiina noastr istoric. cuvântare Academie. felul. despre de aceast intrare Ia coal romantic. D. Hadeu i de ucenicii si mrunei '). i multe i. Onciul nali. încât astzi a devenit cei mai mare i. ca student. pleca spre marile centre de cultur ale istorice Aputot si is- unde i. unul dintre mai mari istorici ai Europei contemporane. i admirat de toat lumea tiinific In:â la Iai. studiile cu distincie la Univer- sitatea din Iai. — mergând pân la cele mai i mai tânr ca aceti din urm. ca i prin felul cum aceste aceste des- coperiri erau interpretate i prin obiectivitatea i critica se- ver mici aplicat în domeniul amnunte. de a ti toric al nostru toate. pp. mai mici. Nicolae lorga studii istorice începuse s publice înmulea necontenit cu altele. trimise din strintate la revistele româneti din ar. — — moldovean. — studii istorice din anii 1890—1900 era dominata.1.2— 15. un istoric. când tinerii cu solide cunojtiine i metod strict tiin- ific: D.a acumulat atâtea cunotine hrnite apoi încontinuu i de cu o lcomie caracteristic cel unic. de covâritoarea personalitate a iui B. când individualitatea cugettoare a lui A. Bogdan se iveau ca cercettori origi- impunându-se prin noutatea lucrurilor descoperite de cea mai mare însemntate. 191 1. care-i terminase sului. i I. variate ca coninut. Dou concepii istorice. P. Xenopol cucerea prin perspectiva larg a ideilor sale adânci. . în In timpul ei când istoriofyrafia româneasca faza romantic. pe care le 1) Vezi aprecierile iui torga. recunoscut a Apusului.

Ureche. (|892). a familiei i crii acestuia „Istoria Moldovei'^ prit toric. i titcrare. „Istoric inteligent cetarea i compararea isvoarelor cu — zice lorga — în certoate c — deseori — e cronicarul plin ori auzit într'un într'o limb frumoas. Dela aceast dat înainte pân la 1848. care fac obositoare cetirea unui istoric modern. Galai. III. mascarada boiereasc. îndrtnic în idei. Cantemir.Aa analiz publica în revista „Arhiva" ') din Iai. 3) Orâiua soc. puin respectuos pentru proprietatea literar.. Bucureti. pp. IV. e omul secolului al XVIII-lea prin sentimente i aspiraii." In -). care cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui tânr ata- at rus los. avem cronicarul care a acte trit vremea i povestete faptele în felul luiNeculcea. Ne prezint pe Drghici ca om tirile istorice pân care în cartea sa întrebuineaz la 1774 dup D. 196—220. p. Blcescu din Focanii-munteni la Golescu. (^891). I (1890). Christian Struwe ^) „bun observator i cercettor neobosit". convingeri. Sunt zoade care ar putea ghici e „prtinitor fi i în povestire. cel 1) CLrfiLua societii tiinifice. cu multe amnunte preioase pentru cunoaterea evenimentelor revoluionare din acest timp. Fotino. rzi- mat pe documente folosul tiinei nenumrate i inându-se întru toate în de dânsele i în dauna imaginaiei. tiinifice 4) lUd. adec 1856. scriind cele ce le-a vzut st'l bogat în icoane i lipsit de marele numr de idei ab- stracte. 682—698. Drsuperstiios. i într'un grad mai slab i neînfrânta lupt cu nevoiaaeranului". . 308. cartea de stil bepi- trânului Postelnic ofere buci admirabile. pp. i Cit. pp. 353—55 public o dit a 25 Iunie 1848 ctr lui N.. vorbete i de bogiile naturale ale ârii. ridicând puin nourul i aceasta în locurile cele mai interesante pentru noi. amnunit asupra lui Manolache Drghici j802(tiis- t 1887). de viat i colorat. adevrate subiecte de nuvel". aceea revist avem „Sfâritul veiculai al XVIII-lea în rile române dup o anonim carte de cltorie ^). un studiu de (n. scrisoare ine- 2) In ^euista nou. i „alte vrednice de credin" expunândule rece. etc. i în Iai Ia 1857). care a trecut în Principatelor 1792—4 prin diferitele orae ale române: Iai. etc ine „ajut puin vederea.

— 19 scrisori analizate. 704-26. 1779 645—651 . 1372. pentru împrejurrile dela reprodus între lui Suceava. Din cauza la morii Gratiani.. ca student la Paris. lui un manifest al regelui Petru din 1366 i câteva bulle ale papii Urban ai V-lea re- feritoare la evenimentele din 1366 — 68. lui pentru viaa vie din Moldova trimiterea Vasile Lupu în Camenia i la Con- stantinopole. ca locotenent general lui în armata moldoveana. XLIX (1892). mai ales însui tratatul de predare. i ru. tun. petre- Muntenia din Sept. . pp. frag- [traducerea româneasc promis nu ajutor desigur. ne d tiri asupra Mol- dovei. manuscrisul de scrisori dela Arsenalului trei 499 i îl analizeaz acest manuscris care cuprinde lui discursuri ale Filip din 1366 — 72. i 1) 7bid.. ^) note generale despre acei care au publicat de Phi~ despre apoi Filip i. care In 1619 plecase spre Moldova. ^n cartea sa în Veneia ai la 1654. Bissaccioni a venit numai pânâ Viena. care sunt „luate din izvoare vrednice de dela unii corespondeni cierile i intrigile lui credin". tip. deosebit de preioase pentru vieaa Maizieres (1364-72). 1—19. soc. lorga. pp. descrie nro. textul italia i pp. pp. când orice mentul ce s'a dat] — va lui reproducem — îi speran de un de restaurare a încetat. 2) ne^uue hbtorlque. chemat de Gapar-Vodâ Gratiani. p. se eluci- i "deaz prin ele multe chestiuni relative la prinii si i rela- tiunile sale ^). poate si din Moldova. mai ales dau amnunte interesante pentru o perioad puin cunoscut a vieii sale din Sept. original întâia a dup fuga probabil.. 4) Orfuoa. Paris. 571-589. izvoare istorice privitoare la biblioteca el. IV (1893). 20-36. într'o face cercetri arhivalice lettres i d revist cu renume „i/ne collections de lippe de Maizieres". 1368 Febr. mare pentru viitorul storic al Vasile Lupu". „Pentru negoGheorghe tefan. pân în Maiu 1780. 3) Jbid. In „Cltoriile lui lui Domenico Sestini în Muntenia" italian ^) se dâ <eva lmuriri despre viaa clugrului 'Cerea în Sestini.Studiul „Maiolino Bissaccioni" i „Rzboaiele civile din Moldova" ') dâ câteva tiri despre italianul Bissaccioni.

217—221. (publ. pp. un roman cu 1395 de ale- goric. care cuprinde tiri preioase privitor vieaa. din 24 Iunie 1610 a regelui . 82-132. „Le Chevalier erranf. 10) 173—200. 11) arâiua din lai. 1356— t 1416) la din aceast familie ^0 . acest pentru personalitatea sa moral.^) despre Toma Il-lea luces (1340 76) ^). 1780 venind pe Sestini Dunre în delaViena. urm titlul de doctor. se atrage aten- iune cârtii — reproducând lui unele pasagii mai interesante. unica oper roman frances. pp. nu numai felul mai ales pentru de a i a simi sa al lui Toma. — asupra: în- „Cltoiie Valachia i Moldova" '). prefa se ^). i traducere româneasc. 7) pp. In apen- — din roman '''). 5) pp. 8) pp. social i politic a terilor române studii Dup Berlin în petrecerea de câiva ani la în adânci i cu oriParis. lorga ia la aceasta din istoria ^). soare latin. 108—111 public o scritiin... rp. „Scrieri gramaticale e i didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei \^^) 1) vorba de o gramatic i dou tra- In CLrfiiua soc. 3) pp. 6) pp.. cuteza din marquis de Saluces In universal medieval „Thomas E un temeinic studiu istoric i literar. cu Angliei lacob I-iu IV (1893). t ctre regele Poloniei Sigismund despre români din Moldova. numelor pp. . de pela HOO. 201— 215. cugeta este ci de bogat. Jbid. în c. zonturi largi Universitile principale ale Apusului: i Lipsea. la Milano la 1853). V (1894). despre tinerea lui — i a politicei i Frederic de Sa-Toma al IlI-lea (n. tabla adause i corecturi pp. economica. al XlV-lea i lupta Monasterolo titlu (1391 — 96)^). 4) pp.în Sept. 355—58 puV-VIII. III" 1893. 9)pp.. Paris. influena franceza dela Italia sfâritul sec." rar^) artând i domnia dice se dau prile inedite In Se analizeaz apoi toat aceast oper litelui Toma (1396 1416)^). 35-66. 67-81. scris în Toma pentru de Saluces „e un izvor deosebit evenimentele din domnia sa. sprijinul dat: de el principilor în 2) Tiprit 1-17. Opera se aeaz între cele mai importante din acest gen. 19-34. 133— 171. 261—64. vorbete despre izvoarele întrebuinate In introducere se în i va- loarea lor trateaz despre originea casei' a vecinilor de Saluces (ora sale nordul Italiei).

F. Domnul Moldovei (27 Febr.. 3) Bibliografia se d în note bogate din josul pag. evul cum s'au modern i contemporan . unde îi deschide cursul în care dela început Noemvrie cu aceast erudiia sa pune în eviden profund i ei. probabil de un regelui Henric al IV-lea. Lecia aceasta e o s'a adevrat i „istorie a istoriei". Ibid lupta . se d aceiai vreme explicarea i îndreptirea" Mihai Viteazul" inut la Ateneul român (1895) expune limpede i critic vieaa lui Basta i re aiile acestuia cu Mihai Viteazul. Smirni comparând-o în nota deia început cu cea publicat in 1837 de Michelet în limba frances. 1—7. greceti. e numit profesor 1 la Universitatea din Buculecie. 63. de orice natur. pp. în deosebi se întrebuineaz cronica scris Conferina „Basta de Ferd. i genesa Aci. i rs- . prin diferiii scriitori de frunte. reti. „Un liza conquete de 'Ierusalun\^) in e ana- unui proiect inedit de cruciat. Donno !ui i dup notele lui Ciro Spontoni. timp. 655-57.punsul acestuia celui dintâiu (13 April 1760). în 1904. Cairo la 20 Noadresat emvrie 1609. 1) neuue de COri&nt se Catin. o scrisoare latin 1—5 d apocrif despre deia (1346). pe baza unui întins material publicat i înedit. Minotto i lorga. care ne arat „cum a elemen- format ea din reunirea i închegarea înceat în telor ce o compun i -). V (1894) pp. . II (1894). de cuprins teologic. un osta al Basta. pp. 2) Vezi aprecierea elogioas a acestei lecii de Xenopol in CCrhiua din Iai. prin . 111(1895). indiferent de loc i mediu. activitatea omenirii". acestei definiii Urmrete îneles în apoi fiecare din terminii anticitate. din manuscrisele bibliotecii compuse de Petru V^odâ Cercel înainte de projet relatif la 1585. a faptelor. scris italian I. întins: Concepia actual a istoriei finete astfel istoria: dite metodic. ^) blic: 2 scrisori francese loan : una a ambasadorului englez Mitchel ctre 1760) Teodor Callimachi. 3—60 i adau- suri la p. de- compunerea sistematic. dobânIstoria e care s'a manifestat. fr scopuri strine de dânsa.zidite regale din Dresda.

ce vâresc. cunoate abdânsa o preocup cu anumite virtui. Ion Vod Cel. nu numai ne las mijlocuL Voi... ne- gocierile lui Brâncoveanu cu Polonii primvara an.8 Tot în revista Arhiva ') din Iai dâ câteva . scara de asemenea determinat de însuirile utilitate pe care st. cu atâta import ma ei general va fi mai mare. oamenii trecutul în Istoria gimea 1) lor expresiv. naterea lui Bogdan fiul lui tefan cel Mare în 1475. general d Cutai E o lizare i fericirea. O nou litatea lecie de deschidere la Universitate: „Despre uti-- general a tot e studiilor istorice'* (1895) deplin vine s nou înt- reasc mai mult convingere. Spune utilitate lecia de sjs.notie istorice"' cu cuprins variat: Filip de M^zieres despre Români pela 1365.. ocupaii care o des- Cu cât o disciplin va fi mai potrivit pentru acest scop. : dar mai presus de aceasta.. adevrul poveii pe care o au o interioare.. psihice a omului. Istoria e disciplina cea mai uman din toate. 104-105... linitit i frumos. 1693 i.. aceast sarcin de estetic ni moacti-- ral. loan Laski. Ran- gul deci al istoriei printre cunotinele în utile din punct de ve- dere general. oameni schimbtori CU vicii deosebii... . 1561). în afar de sine. ceva cu mult mai important cepii nou. va fi aceast privin. în stare s aduc în nu numai materialul inedit. de numrul. oper de mult munc. lupta între Despot i Lpuneanu (18 Noem. Istoria nu tip .care c numai acele tiine ajut scopul principal al vieii Dup goana furtunoas a fericirii mult sau mai în via. un erudit. dâ un suflet întreg. de delicat atenie aceast în tine însui linitea rea- a echilibrului sufletesc. nobil ardelean despre Turci în 1495. puin lmurit. VI (1895) pp. aa de tânr. Sânt vitâi ale sufletului care ajut ei opera. oricine simte mai poetul Vlhu :. stpân pe domeniul su con- tiinific.. toat în între- i apucturi speciale. stracta recea figur a omului si pe oameni.. i de însemntatea \irtuilor morale mijlocite de dânsa. c cu adevrat noul profesor. Cumplit fiul lui tefniâ cu fata marealului „Bachaoli" în . O disc'plin tiinific influeneaz asupra sufletului prin cu- prinsul su i ' prin metoda sa cu care deprinde. .

cu vederea adeartistul crescut într'o astfel de coal cuvintelor. „Un pe1 I. i-au fixat în struin. filosofii cetuia pru. cu puterea elojvent a încrederii în sine i cugetrile sale. Deprins cu varietatea adevrurilor de sufragiu a timpurilor trectoare spectator micat. 'onestitii tiinSunt necalculabile urmrile bune ale acestei : de rare între ele.-vieii. tocmai fiindc relieful personalitii scade. ci dup provenien. sub titlul Acte i fragmente cu privire la Istoria ale Europe! : In voi. istoricului Munca personal a „d sufletului alturi cu vir- mare a rbdrii. mai altruiti mai iubitori de vinse . rsplat tutea cea ifice. "âk se Românilor ( 895A prefa. iubirea precisiei. neasc filosofii prin care s Nu exist disciplin ome- ne facem mai asociabili. istoricul înelege prea mult pentru a osândi prea ascat? apr cldirilo'r ridi- l caut cu percepia ginile i urmrile. inima se face mai l:r^. Omul pregtire istoric' fa de alii. dar experient al nruirilor de sisteme ^i de credine. judectorul. pe lâng c virtui aa toate felurile de onestitate sunt legate omul politic. iubirea penal- tru expresia ce i larg i acopere ideia." Citeaz câteva 'preri ale bine informat prezint pe ale sale. „Mini energice. prin capt. om i sunt intolerani de via". dar o lrgete viitorului presimirea fr prin imensa perspectiv a trecutului. toate ramurile de activi- tate omeneasc beneficiaz de o a lucrului." Familiarisarea cu trecutul face pe istoric faptului de dânii i le cu toate dibciile logice. vrat Pân i câtig simul tora deprindere. ' el restabileasc relaiile lui ori- s c biruinele frecvente ale celor cari i-au limitele posibilitii intele i le-au atins prin printr'o mrgenit câmpul. Ceractivitate <:ettorii îi cresc energia mai mult rodi- toare în domenii determinate. conse închid în fr brbteti. i-l explice". Studiul istoriei ni arkt nu trebue renunm la orice aciune. nu cronologic. Din materialul imens adunat din bogate biblioteci i arhive apusene public noua sa colecie documente externe. cu hotarele restrânse. dac relieful personalitii scade. ne arat proveniena actelor i felul cum public. dar cu sigur. aa de utile pentru cunoaterea trecutului nostru. dimpotriv s s mai tolerant. mai bun. în . ura inutilitii stilistice.

1896 pp. tab'a analitic a cuprinsului cronologic pp. Partea I cuprinde 112 documente din biblioteca i arhivele 11-a :. în apendice din arhivele 1260— 1497)' i bibliotecile din Niirnberg. în — i observaii pp. unde ieram transcriere. arhivul secret regal din Berlin relative la corespondena ambasadorilor prusieni la stantinopol (pentru tot timpul).^). LXII— XCl tabla ! erata 3—107. chiopul. polone. Parma. Milan. timp la Colaboraia nu înceteaz în acest diferite reviste strine. c a greala nu era de fi modificat câtui de puin înelesul bun sau ru". Miinchen. La început se dau 2 chipuri de Domni ai Moldovei sau ai Munteniei' în costum de audien la Sultan i de reedin. 1772. faximil un ordin de plat din I— V. 4) pp. 3) pp. Turin Weimar. c am fost foarte zgârcit în împodobirea cu sic a liniilor sâ se prezinte cu lipsa de punctuaie cu totul neînsemnate i folositoare crii.. II-XXXIII i tabla alfabetica pp. Viena. Veneia. ab. Mr-turisesc c am schimbat punctuaia i am adaus-o unde nu' iera. pe deoparte. 2) pp. Volumul al II lea din Acte i continuarea celor din voi. tabla alfabetic pp. In fruntea acestei fascicole se d chipul chiopul. voi. XXXIV— LXI. puind aceast plictisitoare particul numai cu totul sigur. i Veneia ^). al i lui a eterii). — 3—740 . lui analitic a cuprinsului cronologic pp. . III de Acte i fragmente (1897) avem numai o fascicol cu 94 documente (din 1367—1507. apoi câteva din ar- Sobieski din 1526 — 1768. 107—403. documentelor pp. i-iu. 9—104. nEiionale din Paris pe anii 1383 — c. în apendice din 1594—1821 ^). fragmente (1896) cuprinde 1389 docutot din Berlin: mente din 1678—1839. cele Cazaci. XI partea 1.10 dantism prea rspândit face ca multe publicaii de documente- i particularitile graficedoar pentru conjecturi paleografice asupra greelilor ale manuscriseler originale.. Dresda. 1—9. ruseti. Din. ') iar partea a 578 acte din biblioteca regal i pachetele Moldova-Muntenia. I— LXI. c înlturând-o. Ttari. i Petersburg (pe prese Convremea rzboaielor cu Turcii hivul radziwillian. tabla îngrijit i cronologica a. etc. Aa în revista italian Venezia'- Nouvo Archivio Veneto^) tiprete „Un viaggio da 1) pp. tefan Vod fiul lui Petrii 5 Maiu 1590 al lui Petrui 5) Voi. . unde era deosebit de apreciat. pe de alta.

William Macmichael în Decemvrie prin 1817 i Ianuarie 1818 Moldova i ara Româneasc i „cuprinde amnunte de observaie fin i inteligent asupra strilor noastre la aceast epoc de agonie a fanariotismului". Se reproduc prile relativ la Basarabia. starea apsat a rnimii. Avem aici o povestire bogat în amnunte nou -i a domniei lui Jl-lea numit „Turcul" Alexandru Mircea (1568 77) i Mihnea (1577 83. câteva am- d nunte nou privitor la aventurierul italfan. cu Erbiceanu CLrAiua soc. 1590) au in Acad. igani. despre Petru Cercel sori • Mihnea. româneti in- e descrierea cltoriei fcut de englezul Dr. dintre cele mai interesante. Domnul i curtea. dela sora acesteia JDoa-nna Ecaterina. Chiinu. cu amnunte intime despre traiul lunei familii domneti nu avem în trecutul nostru mai vechiu. Prin studiul „Contribuiuni la istoria Munteniei în a doua jumtate a secolului alXVI-lea". pp. Articolul . membri ai familiei Mircetilor. IV. XVIII (1896) ^). in 7 April 1897. Mihnea Vod al Il-lea i alii. membru corespondent (1574— c. — 100. : Bucureti. 3) pp. VII (1896). 445-57. în deosebi ctr Marioara Adorna din Veneia. Bucureti. care e reproducere a unei descrieri anonime de cltorie dela Veneia Ia Tana între anii 1404 — 1407. societii tUnificc lorga e ales fi tttcrarc. pp. începe lorga colaboraia sa fecund i prodigioas în Analele Academiei Române voi. Iai. precedat de o scurt lmurire introductiv. Domnul de aici. pota moldoveneasc. etc. 111—32. 1896. al 2) CLrAiua. furitor de planuri irealizabile A. Marini (1445 — 68) întrebuinându-se în erile literatura tiprit. tUn i Cd. locuinele româneti. diferii 1) i ctr «co«e de rOrient 1 faiin. Focani. Scrisorile. apoi se vorbete — — — despre fiii i fetele lui Mircea Ciobanul. Rode \'\ imâne 4) lorgd. Astfel de -scrisori despre vieaa casnic. boieri. clubul din Basarabia.11 talia Tana.nainte de eterie" „Un cltor englez ^). in articolul „Unauteur de projets de croisades Antoine Marini' '). scrisori din acestea fost Opt in publicate colaboraie <1895) pp. 10—36. In text i în note se dau 35 de scriprivate din 1574 95 în grecete i italienete cu tradu- i Radu — cerea lor sunt dela româneasc ''). . Paris. 1585 91).

. i lin. Oxford. pe lâng inedite din arhivele Veneiei se întrebuineaz. e cldit aceast oper de istorie universal?. VII-Xl. Turin Aceast oper istoric. cuprinztoare.. 3) pp. Genua. având parte principal în evenimentele din sec. adevrat superior* a in La p. 1365 — 1397) operile lui Filip. documentele cercetate de lorga Ferrara. al XlV-lea. etc. i în deosebi figura lui' Filip de Mezieres e luminat din toate punctele de vedere. nefolosite pân atunci în istoriografia noastr '). ne înfieaz cu amnunte o parte însemnat din istoria apusan a sec. al prosei francese" dat i ca „om politic de înalt O' care „a direciuni în secolul su". Munich.. din istoria medieval- XlV-e„Pliilippe de Mezieres 1427—1405 et la croisade siecle" (1896) ^). Bo— Modena. aa de întins. In acest. ci ceva mai mult. Roma. care sunt izvoare prin. „percursor valoare". lorga îi câtig nu numai titlul de elev diplomat Apusului al colii de înalte studii din Paris. de curând lui Filip el n'a fost cunoscut lui.- 12 vine importana lor cu totul deosebit.-^) i crile tiprite întrebuinate'*). Moiena. cltoriile i pân Toat vieaa toate evenimente în care acest 1) „om cu . Plaisance. vedem pe ce aparat tiinific i informativ. erata i adausuri la pp. cipale pentru istoria vieii i ideilor sale apoi manuscriseleParis. lui numeroase. dreptate prin aceast so„omagiir- i vast de recunotin" lid In pe care o închin ca Monod. i Veneia. cci aumblat: dela Norvegia pân la malurile Dunrii". Hamburg. 111 — 12 avem 2) studii învoiala „Doamnei" Visa cu Marioara în din 10 August colii 1593. cu totul excepional. 111 se d erata i unele adausuri 110 din apendice pp. studiu toate izvoarele istorice tiprite. aprecierea în i stima statornic i sincer a marilor istorici ai rândul crora intra pe lucrare istoric. Se înir în ordinea cronologic a compuvestitului romanist frances Gavril „introducerea bibliografic" nerii (c. ungu- i de aici reti. logna. XI— XXV . i a familiei Europa întreag aproape de loc. Lipsea. ca cronicele tirceti. publicaiile de înalte- auspiciile ministrului de instrucie public frances pp XXXV+555. . 4) pp. Londra. Tiprit sub Paris ca fasc. în arhivele din Ber- Dresda. XXVI— XXXIV. al XlV-lea în legtur cu cruciatele în Rsrit. ca. Brera. Prin opera sa mare.

informaii inedite. 70-74. 33-35. tefan. 8) pp.Voevod '-^). Bogdan Sasul '^). dup descenden. Hurmuzaki. XI. Lpunenii Petru Cazacul. — pu- Vlad. Radu Mircea fiul lui . 3) 1 — 14) pp. 6) pp. Despoii ^). despre lancu Sasul (1610). 68-70. II) pp. 56-58. ^) din parte s'au pierdut cci de fapt acesta e un „scriitor care o — — foarte fecund în idei oiiginaie i între cei spirit mai bine înzestrai o imaginaie din sec. 443—513 Onarere Ocad. I) pp.. Nicolae Basarab (î569). 46-55. 5) pp. aprins. 17) p 76. pp. 74-5. 6) pp. din diploma de marchis de Ialomia. care explic ilor la scaunul i ajjt numrul mare al terilor al pretenden- româneti în sec. 2) pp. Intâiu avem pretendenii neindentificablli: lani. 17-19..Danciu. 13-17. . 13) pp. desvoltarea gustului de cltorii". Nicolae Basarab ^). împrejurrile politice : „legarea Orientului musulman i anexelor sale cretine de Apus. 35-37. 13.: 13 luat parte sunt cercetate cu mult ateniune i cunotine de cauze O» Sunt analizate operile literare ale lui Filip. XIX (1897) sect. Expune apoi vieaa pretendenilor domneti. 15) pp. Aron. la care vom veni îndat p? lâng cunoaterea deplin a izvoarelor tiprite. aflarea la dispoziiune acelor minunata mijloace de nvlire: Haiducii i Cazacii. 59-67. schismatici din apoi cosmopolitisarea vieii europene. clar i just. i fragment din tabla numelor pp. aceasta ca- Filip ca scriitor. 19-27. 10) pp. lonacu i fiii lui Bogdan ^^) apoi tefan Bogdan '^). 1—442. i o inscripie despre : mama a lui lui Aroi loan Vod din 1594 Se dau 4 acte o scrisoare Bogdan (1599). 28-33. llie. deosebit domnesc pe baza unei blicate în de preioase. Bogdan Constantin^). 198-273-83. 42-46. '"). stabilirea de relaiuni selii între papalitatea dorit de pro- i dou Rsrit. 515-555." In studiul arat. flomne. 12) pp. epelu. 4) 76îd. familia Potcoav 'O. al XVI-lea "'). al XlV-lea. ist. pp. loan Bogdan"^). 75. un entusiasm îl mai naiv i delicios. 16) p. Marcu. o minte foarte dreapta comunicativ sub racterizeaz pe stilul i cumptata. 7) pp. Clugrul (din 1521) '^). Un cel viguros satiric. Mihnea i Dan '') apoi Bdica Voevod '). tefan Mâzg ^). . . 9) pp. într'o introducere „Pretendeni domneti în secolul al XVI-lea ^). 37-42. voi..

împodobesc pp. 2) pp. L. . vo- lum se deosebete de toate cele publicate mai înainte de Academie prin felul cum e compus. prin studiul întins din prefa. . LXXXIX-XCVIIl. 651—694. apoi lmuriri asupra rapoartelor din acest volum i clituri dela diferii consuli pp. X (1897). între care multe i româneti interne (1813—29)^) i studiul întins a consulului Kreuchely (c. 5) pp. 9) pp. pân la 1846^). In prefa ni se d o larg expunere a diferitelor chestiuni din trecutul nostru. partidul naional în din Muntenia i partidele rusofile erile române pân la 1821 ^)\ partidele din Muntenia i gruprile politice din Mol- dova dela 1822—1834 5). LV. anexe: faximile iscliturile Aron Vod. l-XVI 5) pp. voi. apoi la un tablou genealogic pentru a servi denilor domneti identificarea preten- din secolul al XVl-lea. machî p. prin tablele folositoare. LXV— VII . Surdul. LXXXII chipul lui Scarlat Vod Calli. Bogdan Bogdan i ale partisanilor lui tefan Mâzg. etc. aa . prin notele bogate. loan Bogdan i peceile lui tefan.: Mihail Bocignoli din Raguza despre luptele lui Vlad In epe în cu Turcii i despre ara Româneasc lui (1524) •). 8) pp. 495-548: tabla alfabetic pp. tabla cronologic a documentelor p. LXXII— LXXXIII.— 14 scrisoarea lui . cu informaiune totdeauna relaiile Prusiei cu erile nou i sigur. despre „Boierimea valah" 1) pp. aproape toate în limba francez^). LXXI. tefan Sasul. 3) pp. Academia din lai Român îi i în Bucureti general în public rapoartele consulare prusiene numit i cumonumentala colecie colecia noscut sub Harmazaki — — „Documente Acest privitoare la istoria Românilor''. Ipsilanti pp. LIII-VIII. al lui Alex. LXXXIII. XCIX— CXXX lista ilustraiilor p CXXX erata p. despre relaiile române dela 1542— c. 7) pp. 1800^) comerciale cu strintatea principatelor în sec. LX -II. Se public 603 rapoarte dela diferii consuli din anii 1 763 1844. LXXXV. loan tefan Rzvan. i diferitele producte naturale ale 18-lea. LXXXII— VIII isXXXVI. XXXVin-LXV. XLVIII. XVI-XXXVill. 77-82. 4) pp. LXXXVII i un chip al lui Ipsilanti Domn al Terilor române (1774—97) e în fruntea volumului bibliografia tuturor crilor folosite Ia prefaa pp. . . CXXXIII. LXXII!.l822) ^). In apendice se mai d înc 123 acte felurite. asupra ilustraiilor cari-1 LXV-LXXII. 493-649. 1—489.

Solul e medicul Domnului muntea leronim Matievich. numai astfel va ti istoricul s : zugrveasc demnitatea vieaâ disprut. se astzi. i organizarea . Doc.. firul i din cu- tiinific. 2) CUeratura i arta roman.. în care mulumete lui Nicolae Vod Mavrocordat pentru opera „De d trimis prin Dr. o/iciis' . Nu ci e pictorul care iea peisagiul. dup altul. 189S. Calitile talentul stilului sunt i generalitatea. despre critica paleografic arta i filologic. documente din arfiiueCe raguzene reCatiue Ca un soC trimis Ca Veneia de îbasarab aC JJJ OZeagoe". 444-47. a subiectului. Pentru a scrie frumos o istorie „trebue talent i anume compus din din fantasie reprolexic ductiv. : ia Universitate e „Frumusea stil. inteligen i putere de vede sensat'a munc lui pentru a scrie istorie: „Eruditul n'are subiectul ca o înaintea bucat de vieat trecut. Fonseca. bogat material r sim pentru sunetul f rasei". ludând cu entusiasm cartea i numind pe autorul ei „ un mare prin". i i înfrumuseeaz opera fidel o istoricului având fantasie literar i viziunea trecutului. pp. sunt din 1517—18. X (1899) pp. 15 O alt lecie de deschidere '). posed sim istoric i iubire trebue o eruditul e gata pentru trecut". Se inirâ i ali soli o scnsoare moldoveni la Veneia. Bucureti. III. /6id. determin strânge care soliditatea i adevrul. Arat cum se aduna jn apoi materialul istoric cum stilul. critica. care riozitate desemneaz pentru scopuri tiinifice frunza. CUeratura fi român. El vede numai probleme de pe rând unul i straturi de lucrat. când un intelectual natur de artist. înfieaz nu-i deosebirea între istoric i eruditul care are sim istoric. piatra. prile ogoare sale constitutive. . trecDt critica celelalte frumusea Iui operei". pp. fi arborele. despre 1) In felul adunrii. III Bucureti. 35—40 66-69 tiprete „Dou. IX. 1899 pp. din lai. ci aceasta subiectul se sfarm pentru dânsul în critic. în scrierea istoriei în care spune câ „într'o opera istoric Cele sunt patru elemente dlntâiu material. organizaie. având îns o alt form de expunere e vorba aici de adunarea materialului istoric. lorga in Clrfiiua. etc. (1898). 132-34 se din Paris a predicatorului frances de Quien (din 13 Noemvrie 1724). din impresie puternic. desemntorul tiinific. foarte risipit. de iarb^ Pentru a istoric. Lecia „Cam se scrie istoria ?" ^) cuprinde aproape aceleai idei ca cea precedent. unde nu vezi ierbii amnuntele arborelui i firele decât ca elemente ale visiunii generale.

faptele concomitente proiecteaz apoi lumina lor asupra-i. al XVII-lea trebue de fcut parte lui slWsie pe Turci.e ta '"' acestui material. când Mihaiu ajunge Domn. pltit cu moartea. lui din •vftejia artând i cauzele de al ce nu '). vioiu. pentru „Dou conferine" inute fe Ateneu în ^^*îîi c cuprind unele vederi nou. cea dintâiu „Luptele Românilor cu o cu Turcii dela Mihaiu ^Ifeazni încoace" analizeaz. care n'a putut trage nici un folos personal. care ajuta înelegerea lucrului petrecut. 2) pp. In schimb urmaii sec lui XVII-lea s'au împrtit larg i în cu folos din orient o si- Mîhaiu. eroul •VB veni dela sine. spusele unui trimis papal despre Ro- d: mâni la 1565 i alte tiri din 1638—70. excepional — având cum nu avuseser ba indirect puterea Ardealului se datorete tot lui ia al Polo- fî'mi. 36—47 Mhaiyiteazul i Gheorghe Basta p. în focul care-1 spiritul Dunre. înfieaz creiazâ „prm fcntasie" comunicându-1 altora într'un '„sobru. cu caracterizare bogat i îndrznea". Pentru linitit.581 al în Note. isclitura în faximile a lui 47—8. în veacul l XVIIMea am perdut acest rol de conducere Orient-). Jin'tecelenteie urmrite. gloria i su e'^p.dke odihni ideal aaional) ? De ce se inventm trectt un erou pentru/marile ideale ale neamului nostru (Mihai n'a avut un Când •'). aprinsese iei reabilitase brbia Iui su. ceasul idealelor acelora va bate. 1. îl i or^i-antâ'nu poate exista aîn "noii în sine siîi — . îtiie politfdâ âi'^ i notri înainte îft — cultural . . "3j p'p.a terilor deU Dunre în 1593. al XVII-lea Mihai nostru. . pp. i încheie aa: „In frumoasa noastr situaie Mihai Viteazul. deosebit ptrundere i Cufloiin terâztif a lucrurilor situaia politic a Terii Româneti i Vi- în general. devra — care fr Rzimat pe o facultate aceste adevruri istoricul a- de comprehesiune larg faptul. '^"T^e' oprim puin i asupra celor 1893." J J) ^p. lui din 1. românesc Petru chiopul.T sec. iei a- trâsese privirile Râsritenilor asupra Ia noastr prin e destul. niiflentele dupâ munca aceasta urmeaz opera art: expunerea. apoi situaia creiat de el în urma din ac- ihmn sale rzboinice. la care nu trebuie uitate „evede similare. 49—50 actul de cununie. 3—36. qe'^tâîenf. poporului din Iei s^C. îi .

sau noastre. Azi cultura româneasc are un rol : a meninea. pe urm cele vei judeca singuri. i •ete pe cultural : deplin. s fac figuri stimabile din stigmatizaii manualelor. c nici epoca fanariot a fost intens viea de ara din bisericeasc i româneasc vrednic de toat aten- iunea •lor. ce gospodrie fceau. al XVIII-lea ne-a pregtit pentru a înelege vorbele pro- feilor ardeleni. felul lor de vieaâ. 3) ^uCctinuC societii geografice." ') Pune fa în fa concepiile vechi fantastice i nou reu- bazate exclusiv pe documente originale-contemporane. c Xenopol i Ureche. fost o s demonstreze. sunt II pp. ce situaie politic aveau Domnii. Alex." In ^) „Cltori. 2) pp. lorga public descrierea Terii Româneti la 1316 de 2 . 1899 p. Voiu arta cum a fost epoca fanariot.17 A doua: de istorie „Cultura literai — român supt Fanarioi" zice autorul — e o conferina sâ prezint : „Voiu cuta civilizaia principatelor supt Fanarioi.. Autorul spune însui pân la un punct oarecare prerile exprimate aici au fost p. 4) pp. i c Domnii nu au pe aa de haini fa sum s'a crezut nedreptul. Gr. Bucureti. Râcanu (in teza 1887) i mai conciliant de pp. prin in expunerea clar i convingtoare.. 1898 sem. 53—106. ce influen de cultur au exercitat. stantin 53—4. Ipsilanti. — i au strbtut erile române. tip. tiraj Socecu. voiu prezenta boierii timpului i ara acelor vremi . la început se dau isllâiiturile lui: Nicolae l ConMavrocordat. ambasadori ^) i misionari în erile noastre asupra Terilor noastre" se public dau i note asupra acestora — descrierile cari cltorilor. aparte. care au scris numai despre erile Aa: cltoria prin Moldova în 1612 — 13 a agentului Tommaso Alberti ^) din cltoria baiului Giambat. 83 citaiile dup 5—15. peste care se atern accidentele timpuri. 108. note la expunere pp. acea unitate de contiin etnic care precede i pregtete o nou formaie politic. „Cultura româneasc mare sec. susinute de Legrand. Ghica i Aîex. 51-129 i -aceasta. politice. pe deasupra hotarelor artificiale i provizorii. I. sâ dau impresia acelor Am intenia s reabilitez pe Fanarioi. veneian 1) l ale altora. în Am sarcina de adevr tiina mea i sunt om s'o împlinesc. 107—8.

1902 p. relative unele noastr din a 2-a jumtate a veadin cltoria la 1755. 4) pp. 1-7. extrase din explicaii scrisorile veneiala Pietro Businello (1746)2). Gramatica n-i e numai o în curiozitate ea „dâ ici-colo câte un element lexical necunoscut sau precizeaz înelesul unui cuvânt czut desuetudine zilele. figuri-chipuri din istoria . 5) pp. contra Mapasse ei ^Istoires du 15-20. ' . sect. 58 -197— 254. i se- ne arat cum se tria scula boierul. ist .XX(189S). 30-42. ci din biblioteca din Gottingen. 8) pp. Bucureti Ia 1702 de doctorul loan Comnen 2) Opera . de Sturmer în Sciences roumaine. 2) pp. Bucureti. scris dup 1757 de italian în italienete. între anii 1682 — 89^). 10) pp. 42-52. i lui urm prelucrarea de un misionar oarecare a raportului Marco Bandini din 1646 despre Moldova"^) i a episcopului Bogdan Baksich despre ara Româneasc din 1640^). 27—29. Românilor din Viena) foste 14 manuscrise greceti (din ale lui imperial din odat Constantin Brâncoveanu i I) fiilor si. 53-57. 3) pp. secretarul propagandei din în Roma. partea privitoare la Moldova din cltoria cnntelui Potocki. 9) In anaCeCe Qcacf. aa c în într'o privin.. 5S-68. 47—53. ale cuirea lui Nicolae Mavrocordat i ale unor boieri: Tl- celor în scris 4 evanghelii de Teofilact. staroste de Bieiz. Urmeaz extrase de note i e moravurilor vechea Iu Molistoria lmuriri privitoare bibi. 1) pp. la Iai vieaa de la toate cum cum pornea la vizite. în 1759—60^). ce vorbea cu cunotinele cum petrecea mas în 1770". 6) pp. relativ la Moldova. arhiepiscop bulgar. locurile relative la erile noastre din raportul lui Urbano Cerri. cului al XVIl-lea-0 a contelui Ierzy August Mniszech i 2 scrisori ale lui Mateiu Vod Ghica (din 1755—6)"'). 68-80. pp. Memoriul întâiu din „Manuscripte din biblioteci strine re^). sale. i „o contributiune la istoria dov" '«).18 tista Donato se d doscrierea alaiului la Poa-t al lui Gheorghe- Duca nului Vod din Iunie IbSl'). 7) pp..^o/nd/zc. .. 20—27. de polemic a împratului loan VI Cantacuzino cltorul neam L. lative la istoria Românilor" cuprinde analiza unei gramatici româneti un literar.

19 tiomedanilor si'e tlmcit Moldovei de Meletie Sirigiul din porunca . tlmcit la de Cunalis Critupolos ia i scris de de Iui Grigorie 1632. 1-21. Brânco/eanu. financiar a Ardealului din 2) Catagrafia Noemvrie 1599. scris pentru Stolnicul Const. studiate. apoi chitane dela banul zino. financiar al unei de tron .. acad. 12) 13) Slujba pentru Grigorie Decapolitul al de Mitropolitul Mateiu Mirelor. XX (1898) pp. 68-^435-502. doctorul. ai începutul sec. etc. i duse Ia riale: 1) Viena unde au fost descoperite în arhivele impePropunerile împratului Rudolf ctr Mihaiu Vod. pp. 7) Vieaa Împratului teoretic al Cantacuzino de loan Comnen. relative la „Documente nou în mare parte româneti '^) Petru chiopul l Mihiiu Viteazbl' avem. unde a fost asasinat în August 1601. XVII 14) Ermologion din secolul In XVII-lea'). Tratat despre suflet de Cremonius 11) Sfaturi ctre împratul Justinian de Agapet. Antiochia (1702). socoteli scrise în românete de XVl-lea — . etc. 57— S se dâ un indice Mss. însoite de lmuriri. (din crile tacuzino Stolnicul) . sect. . catastihuri.. pictorilor iprietarilor i pro- 2) anaCcCe. la pp. triarh. . lui Va- Lupu la al 3) O . 1700. loan fiul lui Const. 3) Socoteala despre venituri 1) pp. cine împrumut banii i cu ce avantagii i ga- ranii". autorilor. 5) Comentar 6) Apocalips Gheorghe beizadelei Coressi din Constantinopol. . Partea a ^). turceti cu traducere româneasc. lmuriri despre haraciul moldovenesc la sfâritul sec. „Epitomen" 10) pa- Atanasie de . ist. Cantacuzino 8) O expunere din medicin de Nicolae Keramcus c 1680. Toate documentele acestea. flomâne. sec. însui Petru chiopul.n memoriu cuprinde apte docuarhiva lui mente româneti duplicate din cortul Mihaiu Viteazul. evreeti. Const. tlmcite de Sevastos din Psalmi. i cheltueli a vistiernicului al Dual 8—55. Trapezunt la c. care lani Cantacudobândiri „arat i mecanismul . copitilor. al acte. doua din acîst d'. — documente greceti. traductorilor. carte tlmcita de ieremie CaIui cavela vârsta de 38 ani 4) Condica de legi a Mateiu preotul Vlastaris.. XVI. comeitatorilor. 3) 76id. sunt din'l57l— 1594. adec su dela Turda. Can- O carte de fizic din ale tefan. de manuscrise. în partea întâiu.

1441-2. cele E vorba de servir ase volume fost editate trei de „Notes et extraifs poiir trei Vhistoire des croisades au XV. anii comerul. 581 (extras III. . 6) pp.^) iar cele din urm de Academia cuvinte de Român 1915-16^). 59—66. 1410-11. . regele Poloniei (1600) 5) Instruciunile lui Mihaiu ctr solii si din Praga(1600). 1-7.apendice": a lui Un document din 1564 pentru darul din natur Petru Vod ara Româneasc. Venim acuma privete. 55—58. 4) Rspunsul lui Mihaiu câtrâ. 41. din insula Cipru. acestei colonii pe 1391.e siecle. 6 filigrane de pe hârtie pp. în Cele volume dintâiu au de E. 1442-43.20 mitrachi . IX+599. 1407. facsimile de scrisori româneti vechi pp. schim'area politice funcionarilor. Leroux Paris în 1899 în i 1902.tMue de COrient Catui. solul împratului Rudolf (1600) i 7) Rspunsul lui Rudolf dat solilor lui Mihaiu (1600)'). în la o importani colecie de documente. 6) r^spunsul lui Mihaiu ctr do:torul Pezzen. deosebit de armatei lui Mihaiu în preioas pentru cunoaterea compunerii 1600. apoi socotelile genoveze din Pera (din aceia arhiv) cu vecinii în anii relative la re^'X laiile politice ale coloniei 1390-92. . lmuriri asupra coloniei genoveze din Famagouste. In volumul întaiu dup câteva introducere. urmate de socotelile analisate. care cea mai mare parte. i — Documentele luptele precedate de câteva lmuriri — în nu- mr deosebit de mare i important pentru i alte relaii 1) pp. 46 tabla documentelor în ordine cronologica i erata pp. politice ex- 1435. 1600 a lui apoi note româneti pe documente. relaiile coloniei i multe alte legturi din 1374-5. trase 1448-49^). ne vorbete de colonia genovez din Caffa Crimei^).. IV— VI) II 395 (extras din n. reproducând socotelile acestei colonii (din arhiva de stat din Genova). 1437. I. 3) Voi. 1378-82. 1402-3. 67—63. 21—54. p. 5) pp. în In . p. din keuue de COrient Catin. pp.. o scrisoare din torii lui Brcan. 1420-26. care privesc administraia intern. istoria universal.V\—y\\\). . 75—94. 7) pp. 7—75. 2) pp. din Ardealul care se vede c dreg- Mihaiu Vod în cucerit foloseau limba ro- mâneasc în actele administrative date de dânii i o scriso^rea lui Vscan Ora ctr un igan pentru rescumprare (1606) -). 1446-7.

3) su cardinalul lulien Cesarini (f la Vama) Roma. Volumul telile al doilea cuprinde registre de socoteli aa: soco- „dela chambre apostolique" pe an/i 1418-21. apocrife. 35-57. 2) O scrisoare din . exortaiuni. 6) pp. Nicolae Sagundino în 1453-4 despre tot Turcilor: 4) Neapole '°). a clericului din Sommern Acela din 1453 despre scrie la !a luarea Constantinopodespre Turci. lunie-lulie. cari privesc cruciatele din secolul al XV-lea i 1. 599 se d erata. 10) Fp. 303-327. 1431-552). Documentele franceze. 529-42. tabla alfabetic a numelor 9) pp. 1456 i Povestire despre strmutarea relicviilor din Constantinopol în 1454 de Paul Petriboni sfânt: lui b) Apocrife a cror scop al era de a apiinde zelul cretinilor lui i a câtiga pentru cauza rzboiu- 1) O scrisoare din în 1445 ctr papa Eugen pe IV. 1-31. dup isvoare. 96-581. Genovei. Roma-Vatican. . lamentaii. în general ale cretinilor cu Turcii (din arhivele Veneiei. Volumul al treilea continu publicarea documentelor politice din 1436-1453^). 1398 Febr. 1456-7'*). 1399 April-Sept. magistru ordul Ospitalierilor din Ierusalim. 7) pp.8. 40^). i " p. 59—5. . italiene latine i ger- mane sunt din Viena. 545—597 1—301. 4) pp. în din 1412-1453 i o not despre negustorul francez Bertrand Mignaneili de Sienne cu descrierea acestuia despre campania lui Timurleng în Siria. 3) 31-45. 8) pp. etc. lovit despre pedeapsa dumnezeiasc. Dup câteva tiri despre tratate. clugrul pp. etc.. proiecte. i socotelile regelui In Alfons de Neapole 1450-53. Neapole. Si- pp. Genovezilor. 21 ale Veneienilor. de 2) pp. partea a doua a acestui documente politice din 1395-1453^). 5) pp. '^).-Martie. în 1416 „bogat în detalii exacte volum sunt apendice documente i pitoreti" ^). care a profanatorul 1449 a clugrului Ieronim ctr episcopul Oradiei mari din Ungaria despre Conversaiunea unui Soudan pedepsit de Dumnezeu 3) O povestire miracu- Soudan . faptele 2) Povestirea preioas. Florena f m cea mai mare parte din Raguza.lea a Nicodim. 302—3. loas a 1) lurii Constantinopolului prin Turci. contra lor^). din socotelile „des Camarlinghi" Florena anii: 1396-7 Aprilanii Maiu.) din 1400 1434').14391432-48. public mai multe din acestea: a) Tratate: Cuvântare a lui Pogi^io Bracciolini despre prietinul Henri de iului.

Veneia. ca crui prim lucrare mai mare Phillippe de Mezieres a fost salutat de lumea tiinific cu bucurie i cu recunotin. 3) OlCUtfieXCungen des in /nsiituts fiLr ocsterreichisc^e in C^cscAic/ilsfors- Viena 1900. la p. din Munich i Dresda. a -apusului cu rsritul în secolul al XIV i XV-Iea. III. împratului Sigismund i. a cunosRohricht. Ungariei i terilor din peninsula balcanic. 395. — fcut de un »vivant" toate analizate^). a cetilor comerciale vantului" ^). italiene i Le- Volumul patrulea d în prefa în câteva explicri acest asupra în provenienei actelor ce se tipresc urmtoare V din — volum i cele VI. s citez importana capital a acestor prerea asupra lor.. se bazeaz pe aceste documente aa de numeroase ^). care cretinii contribuiau Ia organizarea al arat cum rzboiului sfânt. i de cel mai mare folos pentru E de cutului ajuns. pentru a aprecia. din bibi. traducere româneasc Conuorbiri Oterare. 347—394 .. comunicate -alturat cele II mai multe în extracte. raporturile lorga. 3-49. 526.. 335—45 . apoi bibi. imperial din Viena. o larg parte 'din istoria Turcilor. toate inedite din arhina ducilor de Candia Italia. c) Lamen- apte plângeri în versuri scrise în urma c- Constantinopolului în 1453. 2) pp. regal din — 1) pp.22 mion ctre abatele Marcu de Ferara taii: Analiseazâ derii în 1454'). pe baza unor studii întinse unei a cunotine perfecte a existente. . Fiecare pagin de Ia aceste trei volume e supra încrcat tiina is- de note bogate toric. 5) pp.. O privire cât de superficial asupra materialelor arhivalice. p. -volume de documente. a autorului. învat german Reinhold care zice : „Dela Karl Hopf. 1900 4) pp. apoi un proiect. destul' ce precum i registrul la voi. taSfa numeCordeCa uof. observaiune ftun^. exortaie. 327-34. apoi Germania. ne arat asupra în bogie de detaliuri nou ni se d al aici istoriei Germaniei. / fi 7// e Ca pp.VI. Actele în mare parte privesc relaiile comerciale cu Levantul i. n'a mai tratat nimenea cu atâta îngrijire arhivalice literaturii i i cu atâta temeinicie. Dup lmuririle din prefa urmeaz: 30 de extrase i note de acte din 1340 1452 ^).

suri 109—117. adautiragiu. 1. 7) pp. etc inedite din — felul ale cu satele din jur Moldovei cu oraul ssesc Bistria i de pe la 1404 pân la leQS*"). i faptelor contemporane nou. Bucureti. XL-XLIX 10) pp. prefaa din partea a doua se ocup de fiecare scrisoare în româneasc i slavon special din ambele volume. 1-671 ^) se public aici scrisori româneti (în (c. în dou volumae. bogate lmuriri asupra oamenilor apoi întregete expunerea din voi.. urmând apoi 158 In scrisori româneti (c 1590— c 1650)''). erata p. . care cuprinde un ma- inedit extraordinar de preios i nou atât pentru limba. cât i pentru istoria Românilor e „Documente româneti din (Scrisori arhivele Bistriei" In — întrebuinând relaiile de tot partea întâia se povestete domneti i amnunit. 9) pp. O terial alt publicaie. 219. 12) Jn „Cconomia. Socecu. p. 377—8. 145—7. iar voi. pp. al aselea 228 extrase din acte anilor 1476 — pe anii 1501— 1547 ^) i în apendice 8 acte din 1396—1503^). pp. Titlul arat coninutul. 23 22 acte relative 1454—75')la anul 1453 i 301 acte i registre din Volumul cinci cuprinde 370 extrase i note din documentele 1500"). ")• „Relaiile comerciale Terilor noastre cu Lembergul" (Regete i documente din arhivele oraului Lemberg) '-). 4) I— XXXIX. 173—217. Î600 — 1781)"^) i 22 scrisori slavone 1517—1620 regete fcute de ale Ion Bogdan). 1-109. tip. 1-CXVl. 224 din a evenimentelor dela 1521 — 1. CXVI+103. partea 1900 pp. 119—143. tabla numelor pp. 6) pp. 1899 pp. tabla numelor i lucrurilor pp. dând ^). 2) 4) pp. Bistria i actele latine. addenda p. Bucureti. scrisori în private)^) prefaa cu note. pe baza unor documente . 143—169. 1900 pp. naionat" . i erat pp. 5) Partea II. h7— 173. 8) pp. scrisori in faximile passim. 1-103. „Documente i cercetri asupra istoriei financiare i eco- — 1) pp. 3) pp. Regestele i documentele din 1414 1602 sunt însoite de numeroase lmuriri i note folositoare. 3-349. 3-140. 53—376. erat i adause pp. i aparte 113. XLlX+147. 351.

"^) locuiete cronicele care ne lipsesc pentru acest timp 1774 ca •e i a condica lui dm 1805 —6 — 1821. Alex. — cele de venituri numai — ale unei singure dregtorii" ^) condica de venituri în i cheltuieli. 22-3. Socotelile vistieriei.^) „Sama Vistieriei" a aceluias'Domn al Moldovei Gr. . 7-22. ca i cea precedent. 6) pp 28-31. Condica de venituri a hatmanului loan Sturdza din 1757 „e singura con- Fanarioi.. Universitii din Iai i a Academiei Române. o parte lui Alex. vistierie. pe care cu noiunile fale ce avem despre f^). nu l-ar fi ateptat desigur cetitorii dic care se dea socotelile . Callimachi dovei sub Alex. private a e lui Scarlat Caliimachi din 1806 — 7. i atât de interesante pentru ale curie- ambasadorilor ce circul. 754-87.'') condica moldoveana din 1792 „are o important deosebit: în adevr ea cuprinde •socoteli din vremuri de dup râzboiu. 11) p. coteli Moldovei. foarte amnunit i bogat tiri. cu cheltuielile. fanarioi din 1786 subt Vod Mavrocordat . a Domnului din Moldova din 1764. ^) un hrisov despre lefile tuturor dregtorilor de stat moldoveni din 1777. 2) din 1795—98 sub al 1802—4 ale Terii Româneti i MolMoruzi i Const. neplcute noi." înregistrele precedente. 9) pp. ale trupelor ce se întorc. 42-56. s — judecm sigur — c întâia oar suntem ctre Turcii nu dup spusele unuia sau cât costa Domnia. cât costau plocoanele influeni. 1900 4-7. cât costa drumul. . 10) pp. Alex. pentru rilor. 7) pp. i iari pentru întâia oar avem mrturisirile din partea unui Domn asupra resultatului bnesc ultim al unei întreprinderi princiare. Condi8) pp. tipogra- fia Eminescu. economice din trecutul nostru. Ipsilanti "j condica de so^) din . Cuprinde a) Registre de socoteli oficioase sub Alex. 1) In „Cconomia naionaid'. unui triplu deficit. 2) pp. 4) pp. cealalt a '•) Scarlat Caliimachi al Moldin dovei. 58-75. . pentru cunoa: terea vieii comerciale. 3) pp. lazareturiîor moldovene 184. 23-28. 5) pp. spovedania unui continuu. 56— SS •cele financiare din acest volum se afl în bibi. tiragiu aparte p.24 nomice a principatelor romane" ') e o carte care îi are în- semntatea sa special. Ghica din 1776. Condica altuia nespus de preioas „pentru m msur. 31-42. Moruzi. 1812 — 13.

1641—42. 13) pp. 10) pp.25» 1813 — 19. 5) pp. 87— lu3. ^> socoteli din notele Vistierului Ilie Koglniceanu din 1818 23. -173-183. ceva despre registrele financiare di. 32.. condica veniturilor i cheltuelilor vistieriei în 1822—23.") 13 rvae din muntene din anii 1761 (3 r.^) cheltuielile socoteala dijmirifului Oltenia 1778 i vistieriei pe acest pe 1811 an .Ghica din 1776 : — 12 . 5-8. 1900 p. M) pp. 103—115. 171-73. IV.). 9) pp. în care pune impozit extraordinar pe boieri tieriei lui 1822 Ion ^) Condica de cheltuieli i Sandu Sturdza din Moldova pe . a vis- dea Domnul Moldovei. 1593. pp. 1763 (9 r. 2) 1754. 1712.'^) „veniturile i cheltuielile Vistieriei Valachiei" riei Domnului o alt condic a Moldovei Gr.urri de scrisoarea cea mai veche despre fixarea hotarului aici 'V moldovenesc din 1593 a lui Aron Vod ctre Bistrieni '*^) un registru cu 32 acte de hotrnicie a Moldovei cu Ardealul din . ^) — — — condica pentru banii împrumutai reti. tip. 1746—7. dându-se '). 12) 150-5!. 0) pp. Laski despre petrecerea sa în Moldova i unele împre. 170-1. .^)moldovene pe la 1823—26. Socecu.i amândou rile române hotare (1558 furnituri 23 regete i afaceri privitoare la afaceri de nego i regeste relative la afaceri mai mult politice — 1776). i extras aparte. 1822—31. 158-69. diferite lmuriri în deosebi asupra ciumei- din acest tiinp Norma 1818 i darea lefilor dregtorilor moldoveni din dela Casa rsurilor din 1816 18. cuprind mai mult decât spuiie aa: . 151-58. 115-16. 1634—36.S) din '°) . înlefilor — semnarea cltorilor i mrfurilor la carantin în 1817 18i ordinele trimise de Vistierie la diferitele inuturi 1818 19. Alex.. 1900. Vistie^)- — 77. 1) pp. o scrisoare din 1639 a cltorului polon leroniir. 11) pp. 135-49.i Moldcva 1833. 24 (1569 — 1787) i 16(1536 — 1786) ^3). dela stri i moiile boievenitur. ara Româneasc 1820 — 21 b) o însemnare de cheltuieli a Vistierului socotelile vistieriei moldovean tefan Luca în 1705. 7) pp.) '^). 116-21. ^^). 15) pp. 121 3) pp. 14) In JbuCctinuC ^co^raflc. „Documente geografice" titlul. 1557. 3—5 16) pp. pp.) (1 r. 1578. i din 1767 — Porunci de turceti din veacul : al XVl-lea ctre Domnii privitoare la hotare di. — 135. 163-70. 4) pp. .

Multe acte privitoare. La la urm împrejurimea. 6) 18-28 13-15. îii Cholm de trupele ruseti i Cartea frances „Nouveaux materlaux pour servir a toire l'his- de Jacques Basilikos L'Heraclide dit le Despot prince de Moldavie" ^) îi are însemntatea sa deosebit prin noutatea documentelor din ea. care „Istorie" a lui Despot ^). Graziani. Albert Laski neanu. XXVl+93. din care se . care „arat mijloacele prin cari ''). In corespondenei din acest prefa voluma se ^) . s-1 încheiat cu Moldova. înfaxitnile iscliturile la- tine ale Despot de pe 6 . 23 scrisori de ale lui Despot cu Sigismund regele lui Poloniei.26 7156. 5) pp. 1900 pp. 9) pp. 4) pp. vede câ 2 acte Vod Mircea era prietin al catolicismului despre stpânirea unor Râjnovenii din 1592 i dela Mihai Viteazul din 1600^). ducele Albert de Prusia i de ale Martin Alex. •'). 28—31. tip. chipul cucerirea ce- lui Vod Ipsilanti i retragerea Turcilor austriace. II) pp. cari privesc la Lpui fapte alte persoane polone I) pp. i foloasele ce le-ar aduce causei cretine" tratat fi act din 1708 „singurul cunoscut pân acuma e pe care ara Româneasc hotare care. 15-18. memoriu mâneti de Nicolae de Porta s'ar putea cuceri italian asupra Terii Ro1697 (cn note despre acesta) ctre ministru austriac Kinski. 3) pp. Zbope rowski. un tratat de se dau fr a fixa tot hotarul sa ocupa de partea con- testat i contraversat din acest hotar" dou hri cu stampe din 1788: Iaii i Alex. 1642 cu o mare importana geografic'). arat felul i proveniena lui d apoi o cercetare foarte Despot®). Domnul Moldovei. XI— X. scurta descriere a 1574 de Alexandru cardinalul terilor române la Commendone muni de la -). 10) pp. Bucureti. tefan i alte diferite persoane Despot (1557-63)"). 7) pp. interesante i tragice a urmeaz biografia lui Antoine M. 1-20. în italienete (din arhivele Vaticanului) scris la 1565 7 de Gra- — ziani ''^) . a scris scurta sumar a vieii variate. Toma. la începutul Iui crii se dau scrisori. 8-13. Despot i 2) pp. Gobl. XVll-XXVl. 8) pp. Xl-XVl. 21-8i. Documente: Istoria lui Despot. apoi analiza unor documente din 1638.

. 1691 —2 1) pp. dela care se sau puse în lumin nou" ^) . 5) pp. despre Radu erban domnia lui Radu erban (p. 67 n. 44—51) i cronica în versuri publ. 39 nota 1. tradus d n italienete de lacob Tarsia Veneia).— . 1. se atrage ateniunea asupra înistoria semntii cronicelor turceti pentru Românilor lui i se d 59 extrase cu note din cronica turceasc a (în Hassan Vegihi. 68 n. 65 n. 27-53. Toate documen- tele sunt din arhivele din Konigsberg din Prusia. mai valoros. tabla numelor pp. I"^). darea de seam din Marsigli ctre curtea din Viena despre lucrurile otoman cu lmuriri preioase asupra politicei lui Brâncoveanu scrisoarea din 1694 a Stolnicului Const. K. 1-27. privitoare ^). vieaa Mateiu în egumen în mnstirea despre cronica versuri a acestui cleric. 4) pp. „MaCel de nuscripte din biblioteci strine la istoria Românilar" doilea lui '^) aie un al cuprins Mirelor. 53-62. 7 notaj i Radu Mihnea. Sf. pe baza izvoarelor domnia i revolta lui Gratiprete aici un act din Bulgaria (1619) i biografia iialian a Iui Montalbano despre Qaspar Gratiani (din bibi. 1. 1. c Gapar Giovanni Battista Malbi. 82-7. Marsigli Bologna i re- laiile acestuia cu ara Româneasc . 89-92. acelai cu secretarul Gratiani numit Moitalbano. 49 n. a arhivele din Constantinopol). regal din Dresda). sec. 1. care a Gratiani. 108. Ac. 3) pp. cronicele lor pe apoi o nou cronic grelui ceasc Mirelor în pros. 2) anaC&Ce CLcad. pe care „Anonimul" de-a Mateiu în- i Const. la aa : note despre Dealul. Domnul Moldovei fi 61 9 lui scris biografia e lui — 20j. Rom. Dove- — — bibliografia al la dete. Cantacuzino ctre Marsigli cu informaiuni i tiri politice din din Imperiul . 53 n. cu traducere româneasc. 55 n. Se arat legtura dintre aceast cronic i „Acolutia" publicat în An. tiani. Mria în din la evenimentele din erile române din 1638 Vieaa a lui lui Ludovic Ferd. Am vzut al mai în sus coninutul memoriului întâiu din . care e „plin de lucruri nou tiprite se spune despre persoana. 44 n. XXI (1S99) p. 27 din aceast vreme se dau în notele cârtii '). 1. 1. în ^Tezaurul" lui Papiu. ist. nomâne. Filipescu au cuprins-o tregul la epoca din 1609 (din — 1618. XX (pp. bibi.

1710—11. Brâncoveanu din Moiitalbano 1695. Cantacuzino Stolnicul lui Extrase din corespondena italian a Marsigli privitoare la noi i o scrisoare a ctr : Const. Intr'o cercetare adâncit analiseaz „Istoriei diferitele preri. 162=109-270- . dup na- tura izvoarelor istorice în 4 perioade: 1) Din cele mai vechi timpuri la pân în se:. naterilor din domneti. Ea e îmbogit. 73. erata p. de nou i încât istoria noastr e de lumintor. 5) pp. i dovedete deplin c autorul Terii Româneti -). B'âncoveanu dat boierilor ce-1 fcuser Domn In „Socotelile Braovului '^) i scrisori româneti ctr Sfat în secolul al XVII-lea". de comer zilnice între oraele ardelene rilor i i schimburile mrfurilor. tiri româneasc ^). privitoare la oastea 1698—9. 78-94. Cantacuzino (1697)^). dintru început'' e învat j1 lui Const. sect. schimbat' adeseori prin cunoaterea i coloare totdeauna. Pân la pân la „epoca Faconvenia dela Akkerman (1826) i 4) pp. 1700-1. zice despre acestea din urm „Sunt atât de multe. lit6-7. 98. 7) anafeTe acad. 2) Dela începutul sec. Vedem erile legturile noastre. dup lui Fantuzzi un dialog grecesc scris din îndemnul din lui Const. XV-lea. de precise informaiunile ce curg de acolo. 94-1C2." — economice terilor în noastre la le diferite Relaii e române cu Braovul îndeosebi împarte dup pân caiacterul pe care l-au luat ele i. •lui 6) p. 94. XXI (1899) pp. isclitura în faximile a Const. ist. atât de interesant. al nenorocirilor i bucuriilor. In apendice Vieaa lui ^) . XVI-lea Mateiu Basarab. 103-6. 62-78.28 Turca . crescut ca viaa Avem acolo rsunetul imediat. nunilor. 97. 1) pp. 3) pp. ne putem da vedem mergerile negustoseama de natura erile i intensitatea vieii epoce. familiile al schimbrilor de Domni. Cantacuzino pp. dup ce fixeaz însemntatea i deosebirea izvoarelor istorice raguzene fa de cele din oraele : sseti ardelene. al Cont. de variate. 2) pp. lor. 3) Dela Mateiu 4) narioilor". Române. al rscoalelor i rz- boaielor. i un document 1688 ^). Cantacuzino rspunde la întrebrile Iji Marsigli (1694) dând o scurt privire asupra terilor române i dou liste ale Domnilor îlin aceste dou teri ').

1689-90. sec. 71. 1652—3. dela Doamna Elena. 1-7. 1695-6. la mai în importante anul respectiv. 1643. XXI (1839) pp. in sesc. Mihaiu. 1623—24.dar adeseori dau fapte nou. 1666. 1636-38. 1605. 1704—7. 1663—4.crucea lui Leon Vod din curtea bisericii Slobozia din Bucureti p.^) . protopopi In i Mitropolitul Daniil din 1708 — chei 1737^. ce! românesc p. 1658—9 (1 doc. Hrizea pp. al XVI-lea din sec. Socotelile sunt din 1627 1602—7. 2) La anul 1612 se d . 1669-70. 1649. Barbu Vâcrescu) al XVII-lea vierici . 3) La 1631 e inscripia de pe. i câteva 1664 (scrisori de boieri). Mihnea Vod cu isclitura în faximil. când acestea lip- 1602—3. socoteli i scrisori la lui domneti i boiereti împreun 1717 (dela 1672—1710 *). întregesc i suplinesc pe cele braovene. 2 scrisori din sec. Pe lâng avem i un numr însemnat de scrisori i regete relative la raporturile noastre anii: cu Braovul. adaos p. 23 la 1626 inscripia româneasc de pe mormântul lui Radu Mihnea p. 152-6. Române. 7-1 i2. 1609—25. 5) pp. urmare avem „Socotelile Sibiului"'). lordachi. precum i felul izvoarelor care socotelile Urmeaz cronologic lumineaz aceste epoci '). 1631-34. 1653. din 1645 6 (scridela Mateiu Basarab se —3 — boieri. Scrisori din Doamna Mria . Se arata la fiecare perioada împrejurrile i situaiunea Terii. dintâiu tratat i tratatul Iui Radu Mihnea cu Braovul. dela scrisori boieri i slujbai moldoveni Sf. Tomâ toi Cantacuzini Radu i erban Greceanu i 6) pp. celelalte dela boieri). a Brâncoveanu). 4) pp. Braovului. ist. i munteni i ^) din arhiva bisericii Nicolae din de'a boieri. 1651. 1692.29 întoarcerea boierilor pribegi dela Braov. având înainte din însemnarea faptelor întrebuinare atent. erban Logoftul. 1673—81. 1647. 1709. 161-2. in faximile isclituri ale lui: Constantin Vod Brâncoveanu i soia sa Mria. de'a dela boieri). 1749 (dela . — 38. 1616—1620.Româneti i a Bra- ovului. de ^) de pela 1642 scrisori 1644 avem 10 sori 1 dau câteva scrisori. 7) anakrc acad. etc.160. 1702.) 1649^ 1651 ("6 scrisori dela Mateiu Vod. 1655—60. 1699. cu deosebi a cronicelor socoteli sseti aici privitoare trecutul nostru. 31 -271-302 . care au mai puînsemntate ca a Braovului. 1683—87. 62. 156-58 i . 1713 Ni s'au pstrat din anii: 1) PP.

29-32. 8) CLnakk CLcadcmici fiomânc. care pare c nici n'ar fi existat. Polonia la 1686^). se Dup caracterisarea dreapt a „cronica lecat acestui Domn. 6) pp.a alctuit compilatorul lui „Anonimul Cantacuzinesc". meanalizându-1. 22-3. cronicelor muntene din secolul fcând el atâta lu- min rit ce privete autorii i valoarea lor deosebit. 3) pp. se:. Dou docum. ist. care prezint cu totul altfel de cum se tiau din izvoarele cunoscute: „Scaunul domnesc. pp. asupra. 18 n. ^). care e cel dintâiu studia definitive ptrunztor i cu în rezultate al nou i XVlI-lea. 7) pp. apoi din cronica acestuia i urmailor Cronica traduse de compilator PP. nimic despre frmântrile partidei. 1 se dau în regest 7 documente româ- neti—slavone domneti din arhiva Bruchenthal din Sibiu (diii' 1650 — 1717). numit descNeagoe Bu- pân la la Mare patriarhului Nifon ssrise de Gavri preotul din Atos 3) Analele dela pân lui. 23-26. : opera sa dela erban Vod" Radu cel Din „Analele" 2) „Vieaa . nimic despre vizita nocturn la capigiu. din ce frânturi i. i La p. Nimic despre Constantin Stolnicul.. ceva mai pe larg despre lai Cuprinde: Cronica erban Vod. 2-18. 20-1. scris de un partilucrurile. privesc Mitropolia din Bâlgrarf 3 biserica lui româneasc din Fgra. arat 1) . oferit lui tefan Cantecuzino e refuzat de acesta i trebue o ameninare cu Ttarii pentru a-1 face ssesupue „fr voie". — Apendice 1 . testa- Radu erban din Viena la 1620^): în apendice 11 tiri despre corespondena vizirului Soliman Paa (1685-7) dus la Viena i însemntatea ei pentru politica lui erban Cantacuzino ^). 4) 1) 2) pp. 26-:9. XXI (1899). 160^ 303-462. zan a Cantacuzinilor." Memoriul „Cronicele muntene" întins. o scrisoare a lui erban Cantacuzino ctrâ scrisori i regete privitoare Ia expediia 1 1 Marele Vizir ^) mentul . la intrigile lui erban Vod o scrisoare latineasc de cea mai mare însemntate. 4) pp. 5) pp. Mircea Ciobanul. 6 scrisori din 1686 privitor cu Imperialii *") .: 30 — 14'). 21-22. slavonete . s ne ocupm 1. . din 4 April 1714 din Bucureti^) despre cderea lui Constantin Brâncov?aiu.

1-24. 6) Însemnri pentru domnia lui 7) Tradiiunea i ceva notie istorice dela la lui 1618 — 29. a felului cum el p^ supuii. un fel de „Mo- nitor Oficial". 8) Cronica oficial pentru doijinia Leon-\'odâ . trecut se d — au Boierii din familia Blenilor —a crei cutat i un ei^ o care ar putea scrie o cronic în sensul Cantacuzinilor. în deosebi Ludescu iste. 2) pp. cereri ci turceti. i moldovene. 4) pp. Stabilete c autorul acestei cronice anonime a Cantacuzinilor e Logoftul Stoica Ludescu -). 5) Cronica iui Matei 1618. 43-44. orale — — dela Constantin Basarab înainte 1) pp.31 cetilor. Logoftul Sitiion 10) Vieaa lui Constantin Basarab. Se cerceteaz cronica. scriind o continu Radu Greceanu cronica lui Stoica Ludescu. 11) Notie sau o cronic a familiei Cantacuzinilor (dela Radu Mihnea pân de a Grigorie Ghica 9) Cronica Mateiu Basarab scris probabil Vodj. 24-36. când moare erban Vod. p2ntru cunoaterea simimentelor considera lui Domnului. 6-9. Cronica Blenilor. mult superior lui Ludescu. reproducând în memoriul de fa[ ici colea pri inedite sau mai complete de cât cele cunoscute '). Cronica lui Brâncoveanu. Cronica se oprete la 1688. persoan mai aleas. a crui biografie o avem aici ^). amnunte aici ^) ^). nu numat pentru istoria a terii i pentru istoria de curte : biruri. dar i au aflat boier de pe Constantin Cpitanul Filipescu. izvoarele muntene. . Cronica interioar „e un izvor de cpetenie. 37-40. . de- plasri domneti. — turceti. 12) Dela 1664 înainte corripilatorul povestete faptele din amintire sau izvoare orale. Vod Vod. Lucrarea aici în lizat III. Din ordinul lui Constantin II. 3) pp. Simion Movil lui românete. 5) pp. cea dintâiu cronica în al Mireior pân . i cu un oarecare sim al formei" povestete evenimentele din 1688 pân la Pati 1713 i. lor i ca dumani ai rang mai mic. e anastpânii si". din care se vd clar ideile i sentimentele lui lui care controla foarte îi scrupulus opera ori s'o Greceanu i „la nevoie. 18-23. ddea de mai multe prefac". litica i pentru pointerne ale vecinii secret. primiri de oaspei. ardelene. i i Greceanu „scris cu îngrijire i respect pentru adevr. cronic a domniei lui Brâncoveanu. serbri.

Cronica Nicolae Mavrocordat. când sunt inedite Cronica aoare: ceasta „austrofil" care boier VII. în alt spirit scris de acela. 1714. tiri despre Cronica scris pentru loan Const. prescurteaz. V. 91 nota . Cantacuzino din 1683 8) pp. '). st. dând uneori sunt semnalate tiri nou. 91-93.. peti analiza Radu Hrizea din Poanonime" dela 1638 înainte dovedind. cuprinde evenimente pânâ. lui Const. 6) pp. continua memoriile. Radu. Memoriile apoi lui Radu Popescu. dup cercetarelui minuioasâ: cum sunt persoanele tratate în cronic el „persoana legturi". i Greceanu pân E la la Oct. 1728. 86-86. ceeace se Radu Popescu. 3) pp. familia Bâlâceanu ^'). Cronica Blceneasc. Filipescu. 44-59. Cronic scris de un bucuretean. inscripia de pe crucea 1. 1699 pân ia 15 Sept. a fost scris între 1724—29 de un anonim ^). 59-60. Filipescu. care aici ^). modific cronicele pescu. dar i ' cu alte tendine i. — „cronica anonim* e continuare a lui Const.32 mai ales la — care au fost întrebuinate de Constantin Filipescu- alctuirea operei sale aa dela de vioaie i preioas. cro- pp. La despre \ic\a „cronicei istoric. V. 5) pp. p. al martor 1) evenimentelor din Dovezile lui urm. Cronica dela Cluj. Viena a lui erban. 89-100. lui tiii despre Bleni ^). Filipescu. i reproduse. 7) pp. (publ. 1699^ de aici înainte e proprie iui ''). cu foarte mici deosebiri de lui form" oper a iar dela pân 1724. st. unde se oprete. ambele pentru timpul diir i c> 9 Oct. 2) pp. 66-75. VI. v. 60-66. ^). se- i familiile cu care a avut i cum asamn povestirea din aceast „cronic anonim" cu cronica cunoscut a lui Radu Popescu. 75-83. în Magazinul V). Giurescu pentru a atribui lui nica Radu Popescu nu infirma paternitatea Const. proprii lui Greceanu i Poblâceneti. modificându-le dela 1699 pân vede din cercetarea cronicii -^). când a fost scris IV. i e scris de Radu Popescu un cunosctor de latinete Cronica reproduce pe Ludescu ' turcete. Blceanu 1688 începe cu 1629. care îm- brieaz la evenimentele „desclecarea" Munteniei pâuâ început se dau câteva 1683. 95-99. dela- 4) pp. reproîntreaga la ducând.

. partea a doua cuprinde campaniei i are un interes de istorie universal. 101-2. reproduce. când povestirea conicarilor moldoveni. Cronica expediiunii Morea. iar dela 1714 înainte pe Radu f-'opescii oficial ^). descriere a Moreii ^). E o cronologie iar dela citate. lui Schimbând forma. 7) 5) pp.. care a luat parte Partea întâiu e cea mai preioas pentru Iui aceast expediiune din 1715. care reproduce în întregime pe Lu- descu. 4) pp. . VIII. . 118-19. e pe fcut. i a drumului care dace tantinopol în peninsul" Istoria Terii Româneti de Fotino 2) pp. 114-16. în din amintirea sa bogat". dând i ceva nou '). când aceia a „anonimului" Ludescu pentru ara Româneasc. 1733 din cronicile mai sus la iar dela 1768 e singura cronic muntean evenimentelor din 1775. X. Analizâidu-se cro- d întregime numai locurile cu fapte nou 1688 Ocritic?!. dar ea de a nici absolut origi. i e se aceast oprete cu poves- pân la dat pân tirea Opera scris dup "*) 1788 de cu Banul Mihail Cantacuzino a crui trecut se d împreun cunoaterea temeinic a cronicii ^). merge în pân la retragerea Moise Movil în la Polonia ")• X!.. 6) 103-118. pp. cronica blâceneascâ. care nu a luat o apr . apoi pe Stoica Liidescu. Cronica de sub Grigorie II G/iica (1733—5). scurt aa c „povestirea evenimentelor are marele merit . 33 Ia 1724. pp. Cronica ambelor Principate. reproduce mai totdeauna pe Ludescu. Compilatorul. pe rând. A doua Cronic a Cantacuzinilor. . 3) pp. un izvor de cpetenie o excelent pentru rzboiul veneto turc din 1715 i i la amConsei nunit XII. pe care-l înlocuete cu ulterioare fi ceva nou. un partid politic sum de tiri nou scrise ce nu ni s'au pstrat sau mai curând nica se IX. 108-1 18. i izvoarele na- 1) pp. 119-21.o. Cpitanul pân la Constantin Basarab.E povestete pe larg osnda a care autonil vzut. din îndemnul Domnului scrie o cronic oficial. afar de sfâritul dela acesta. E scris de Constantin Vtaful. ne istoria noastr: Brâncoveanu. UK)-102. pe descrierea . nal... reprodu:ând pe Const. Un oarecare „Logoft" antiinavrocordatist.

Cronica latin a tovarului lai Antide Româneti descriere „de cea mai mare importan" a Terii însemnri relative la Domni dela Antonie cuprinde diferite Vod pân clugrul italian „cronic" se obDel Monte i-i scris la 1688. 3) pp. impresiunea curii i persoanei lui erban Cantapstreaz câteva cuzino aici e mai deplin i adevrat. autorul e leesc" Nicolae Costin. une ori dând tiri noua cronica bdela el. care nu etc. apoi pe Ludescu. folosite împreun în faa Iui Ludescu Româneti in cronicele moldovene. Cronica acestuia 1661€ „un bogat izvor" pentru istoria Terii Româneti dela timp de 36 de ani o aflm în fptui 1711. Costin trimite la Const. Pân la Antonie Vod la po- tiri vestirea e foarte încurcat. §i-a pierdut XIII. a) XV. 127-29. Cele dou lucrri istorice se completeaz i trebue •^). b) — c — :a fost. Fotino pentru partea veche a cârtii sale întrebuineaz cronice turceti. sub tutela Terii determina evenimentele din ara sor. „anecdote foarte interesante i caracteristice" dela contem- cea porani auzite. cuele cderii lu' Const. Cpitanul. Cpitanul ^) c) Axintie Uri. In aceast serv acelai plâns i blâstâm ce resun în cronica Iui Const. Sunt tiri aici care nu se afl într'alt loc: mai bun expunerea despre cearta cu Curuii lui Th5koly dup 1690. Explicaia a subt erban Vod i Const. pe Const. 2) pp. Popescu.34 rative. 121-23. lceneascâ cea de sub solid. importana nici pân astzi '). Brâncoveanu foarte pe tean Vod importana interne vorbesc larg. mazilirea lui se arat aici mai precis ca oriunde. 123-27. mai ales acelea despre care izvoarele puin: intrigile i legturile cu strintatea. . Greceanu. dele 1775 înainte e o oper personal. are câteva nou Mateiu Basarab. 129-32. E o XIV. In general sunt semnalate toate faptele din ei -). cr:nica lui Del Chiaro i i Dunod. Pentru domnia lui erban Vod. Cpitanul. cronologia critic. Istoria Terii Miron Costin folosete pentru istoria muntean „cronograful la erban Cantacuzino. 4) pp. Româneti i voina acesteia 1) pp. Brâncoveanu Moldova i informaîuni orale. aa zicân J. Grigorie II Ghica. Cronica lai Del Chiaro.

Drâghici Cantacuzino Sptarul (f 1688) i su Constantin din biserica din Comana"*). Filipescu In apendice se dau câteva documente relativ la un act dela Const. Braov se Cronica Greceanu. Cpitanul ctre Iui ju„Is- Braovului (16 Octombre 1696). Câteva tiri despre aceast cronic antigreceascâ. 6) La urm se d 2) 5) pp. Mustea e un Iui Mihai Vod Ra- covit bogat ale ^). unele insemnâri ov . Oricare istoric literar competent înelege ce contribuie im- portant i nou al a fost la toria literaturii noscut tzi cu —i tot la româneti atunci aa de modest i ru cucrui valoare se menine întru toate pân as- — apariia Iui acest studiu pentru is- progresul tiinific*^).35 cariiil în cro:iica sa 1711—15 avem numai câteva veanu i tefan Cantacuzino ') la — oficial — ziar al 1 ji Nicolae Mavrocordat tiri palide despre Brânco- . reproduce ^). câteva studii Venim i articole de amnunte prin dife- l)pp. i inscripia de pe mormintele lui ConRadu erban (f fiului 1620). privitor eveninenteie muntene cele .n domnii Ghiculetilor din sec. 1688). din Bucureti i Braînsemnri despre cronica din Scheiul Braovului. 149-60. titlul i Oradia Mare. XVMl-lea. 2) pp.. al 3)137-39. Cronica privitor acestuia e cea mai de valoare dintre cele moldovene evenimentele muntene. Acest „ziar precis i Iui stpânirilor la Mihail Racoviâ a doua Ia oar i trei a Ghica". un catalog descriptiv in nice muntene întrebuinate 9 mss. 4) pp. Filipescu Brâncoveanu dele familia lui Iui Const. oficial. 139-48. d . 132-37. dând multe tiri el nou „cu atât mai Terii Româneti. 1) Manuscriselor de croCorpul brâncovenesc . 3) Const. Cronica al tradus de Iui Aniircs. partea inedit din toria Terii Tomâneti" (Predoslovia -|- 1 capitoi) a stantin Cantacuzino." Se semnaleaz aici tirile nou pentru istoria munteanâ -). 132. Cronica lui Mustea. acest studiu. . e). d) loan Neculce. etc. Bucureti. XVI. (4 Dec. 5 mss. : întregime pe Const. o scrisoare a vduvei Const. din . apoi vin cele relative la Muntenia i în preioase cu cât n'a cunoscut nici o cronic a deosebi privitor ' la cderea Iui izvor esenial pentrucâ reproduce spusele Brâncoveanu.

lui i Muntenia. 140-48. face autorului ei un loc luî Boulescu „plin de XVllI-lea. „Studii de istorie . Actele sunt pentru a le arta noutatea lor informativ tele în povestire legtur cunoscute 2). ." Se reproduce prefaa. cronic a Cantacuzinilor. In temnia aceasta a logoftul Vlad Boulescu de „Viaa Sft. . Vod Basarab prin care asigur d pe care Hrizea al Il-leâ Sptarul voia Ardeal la Rinari. cu o prefa original a printre idei. Buc. . Buc.v/ de istorie literar' ') cu- privire asupra soartei famiprind: în partea întâia o scurta Cantacuzino dup 1716 i vorbete de un casliei lui tefan amestecat i el în procesul complotului— connic al familiei. 17-28. care trece prin Ardeal 14—20 Martie 1531 e în Nicopole. Partea a doua de Petru Rare. Buc. tradus din italienete: la 1764 la - i se reproduce. ca nele rpeasc. In lui: lui 1642) i urmaii actul din 1655 al ultima parte despre Banul Hrizea (f soia Gherghina i fiul Apostol. Felice dei Porri" '). losafat i Varlaam". o scria scrie ambasad cu petrecerii Ocieski în Constantinopol lui in 4—19 April. 3) 75id. dup acte se vorbete de Ocuparea Pocuiei Regele polon Sigismund trimite la Poart arhivele po'one.Câpitanul 2 mss. Oradia mare.. 36 rite reviste. Apostol trece în fata lui gustor de pete. care în reEva e soia dasclului din acestei familii averile ei. pp. .. titlul 9) i însemnri 10) A 2-a nica ambelor principate. 2 mss. 2 mss. gp.. Oradia Mare. s Cpitanul 2 mss. de unde care se reproduce aici ca i jurnalul de sol. se reproduce testamentul acestuia. soare. 1) Clteratura fi arta român. îm- preun cu alt scrisoare a din Constantinopol analizate în dou cu al- anexe din 19 April 1531. . Bucureti-Braov titlul 4) Corpul mavrocordatesc 4 mss. titlul 5) Cronica bâlâceneasc însemnri de mare. : . ca i o alt traducere din 1764 „Viaa Sft. 1763: „Viaa lui Scanderbeg" din care i o istorie universal din nemete. Se Const. i Const. Buc. 2) 75id. 138-149. Buc. s:riitorii notrii din sec. Oradia 3 mss. Buc. titlul. al In indicându-se cuprinsul crii.. titlul si însemnri 6) Cronica din Cluj. . 1899-900. titlul . a lui Vlad : din un j. pe loan Ocieski. damnat apoi de temnia pe viaa în castelul din Milan Mlieti. Rinari Aliman Galea. Buc. titlul i U5-7) 7) Cronica evenimente în eriie române din 1738-1777 (pp. tit'ul 8) Croalctuit de „anonimi" Cronica lui Grigorie II Ghi'ca. 2 mss. pp. IV Bucureti. . 1 1) Cronica Moreei.

Nagni din Iai (1769) Toate actele inedite întrebuinate în catolice din Iai. 1785) cu boierul mare Ban. pe baza mai multor acte regesteazâ aici dela preoii i stenii din Rinari— se — dar In rilor actele lui zadarnic. G. . Hrizea vel Clucer din 1653 cu lmuriri. al XVIII-lea: scrisoare din 1709 a Toma Cantacuzino câtr judele Bra. . 401-4C7.^) profesorul frances Ledoulx de Sainte Croix(l778) Moldova în . 25 30. al XVIII-lea. 34-5.. cari zugrvesc mânstirea munromâni i interesant Filipescu. pentru refacerea mânst'rii Poiana (jud. 9) pp. Meucci (1804). 40-41. procesele vestitului grec Rhigas ara Româneasc secretarul lui '^) procesul medicului Lockmann. 7) pp. în Grig. acest studiu sunt din arhiva bisericii „Un 1) testament din secolul al XVII-lea'\ reproduce testa- /6id. 35-37. „Strini oaspei ne ai principatelor în secolul al XVIII-lea" ^) prezint în : vieaa. 6) pp. pp. 25-42. . : tean Blceti fcut de Dumitrache biv vel Clucer ( 81 6— 1 9) tefan Postelnicul zugrvete biserica catolic din Iai.'^) o scrisoare italian din 1847 . contractul foarte Pan al acestuia (Noem. — — a tânrului boier Vasilie Florescu i în anex '*'). 10) pp. 3) pp. Callimachi (1769J i familia acestuia.. 41-42. „Meteri din de zidiri alte vremuri" -) avem în tiri asupra meteo în ara-Româneasca lui sec... i 1 tiri despre un manual de pictur din sec. . Prahova) un act dela zidarul Manolache din Iai (1755) pentru facerea a 5 dughene dou contracte ale unor zugravi loan i Gheorghe. V (19D0-1) pp. pp.. La urm se reproduce un act de danie a ').'') o scrisoare a chirurgului flo- Rathkeal rentin Moldova cu lmuriri care petrecuse Aug. 2) /6îd. contractul de cstorie a Iui G. 686-693 4) pp. Nagni. '') aventura conjugal a baronului loan de Herbert (1788). 3) 76id. terse în erile române (1768—1840). 37-40. 37 peite rânduri (1755—84) -tru intervine în moiile întinse ale socrului ara Româneasca pensu. petrecerea. mai muli ani în Moldova ^) alte persoana strine. ovului pentru preios zidari i un „stiucatur" despre arhitectul sas din Sibiiu loan Raithner fl782) în Muntenia. din 'Care se reproduce prefaa. 30-34. 8) pp.

. prin adoptate care se re- formele folositoare. interne (1634-37) pp. înc i acordate terilor române de ctr acela an 1802. V pp. întrebuinând pe lâng corespondena polon din Konigsberg baza i acte interne inedite ^). Const. 1900 pp. 177-180. i bibi. 51 din 27 Maiu. monument de Clmb Citerar în Conuordirl Cîterare. ci „struitoarelor plângeri patriotice i rugmintelor mictoare ale boierilor români în de pe acea vreme" ^). 1-46. 340-351 ragiu aparte. I-II pp. Bucureti. 17 se dâ isclitura în" facsimile a Hatmanului Gavril i Nicolae Catargiu.. 50-53 : Doc. e o scrisoare din Maiu 1802 a boierilor moldoveni. Nic Vod — In aceia „Noua revist român" apar în: de care ne dou lecii la Universitatea din Bucureti. Deci nu Rusiei se datorete hatierifurile date de Turci celor dou teri române. e. laic ori bisericesc. i ti3) OZoua reuist roman. D.. 2) 76id. note la acest studiu pp. adresat ctr o persoan propun Turci" in- fluent dela curtea arului rusesc. 47-49. 4) pp. de pe p. Pârvan. 1) 76id. prin care fixeaz drepturile unui proprietar de moie. „Stadii asupra istoriei Românilor în secolul al XVlI-lea ^) trateaz „cei dintâiu ani din domnia 37)" pe lui Vasile Lupu (1634 corespondenei olandez din Constantinopol (din arhiva Statului din Haga.. asuCealalt de la pra eranilor liberi aezai pe pi-iântul lui. „Dou hotrîri domneti din secolul al XVIl-lea' cu ^) sunt tiprituri administrative moldovene. lin o&cFlLu. prin care se „înltur cu blâstm napastea tradiional de 2 vedre la 10 dela vdrrit" i fixeaz vadra legal dup vadra muntean. 1903-4. Ml.— 38 mentul din lui — Apostol igara lmuriri —o rud a lui Petru Vod i chiopul 1625 cu el ')• asupra coninutului persoanelor din amintite în „O manifestaie ae contiin o boierilor moldoveni „vremuri rele". lmuriri : una de la Mavrocordat din 1742. 5) Jbid. pp. regal din Munchen). cu dragoste de ar. 353-3. pp. Const. din 27 Martie cf. Vod Racovi din 1756. pe care ambasadorul fie rusesc „le fcu s. 53. 749-752. . vom ocupa acuma. apoi 42 regete de doc.

organ'zat. o risipesc.desorideia une: lips de gradaie. Acum când evenimentele al acestea. în seriozi- 1) Voi. cu acea convingere pe care la tinerii. din sgomotul faptelor dreptului. nu le determin nici întinderea pmântului nici numrul poporaiei. începutul vieii lor intelectuale. încât am ajuns spune cândva eu însumi. cultul la pentru lucrurilor". fr prtenire — ideal — fr în al epocelor disprute. deosebesc biruina unei moraliti superioare moralitii". . — Continu în aa Am : a le întâlnit de atâtea ori aceste lucruri. nu c — stau la originea puterii.i alege intele respectul le i vigoarea cu care realitatea le urmi în- adân:. adoptând ideile sti strine. „Vieaa unui popor. Analizeaz mrirea e o i cderea .39 In „^Moralitatea i armonia istoriei" ') spune câ istorie un obser- vator superficial. absena unei inte înltura artistice superioare a istoriei.. îmi sunt familiare. un diletant dine.. vede în numai .. acestea se câtig. i devin oarecum un contemporan fr în pasiuni. Arat dintre clase se petrece acela lucru ca i lupta dintre popoare. când prin studiu mijlocul lor 'interes. a unei aglomerâ-i umane. nici bogia. Gustul i contiina noastr sunt deopotriv împcate când vedem pe rând ridicarea meritat. — Roma i Atena'. îndreptit dominaie i cderea just a aceîn lupta stor dou stpâne ale umanitii antice". limpezete armonia în spiritul meu. pp. în vigoarea contiinei. succesul Iui în lunga lupt tcut a naiilor. I-II (1900). o dram moral. Confuzia izvoarelor se se desface fier. satisfacere a contiinei tragi-comedia vulgar sau crud a hazardului". seriozitatea cu care privete msura rete. cu care. o- frumusei i nimeni n'ar putea descoperi un element moral. cuceritoare c i împciuitoare lor. Aceste idei •cheie aplic apoi trecutul poporului nostru „Puterea noastr st 14-17. pe care triesc Ie abteam cu ochiul distrat diletantului.Vieaa acestor dou ceti oper de art. în cari i în cderea triumful omului de credeam mor pentru dreptate. cu ochiul grbit al ttnrului. cetatea de art i cetatea de fora hecatombele învinilor. Izvorul acestei puteri e vieaa moral traiul. Aduce dou exemple: . miragiul înegritor de altdat dispare.

la universal" ') pune faa in faa . trind. picioare societile complicatele cldiri pe se razim. în probitatea i aceste . De vei muntelui 's se mite i muntele se va mica" vei avea dreptate. • lor".. prin care societatea se- c s fie anunat înainte de vre-ne i ca evanghelistul s moar i înainte de â prsi el pustiul în el care nu e îneles. lui unul caredevie un om ca toi oamenii. da Cci nu lupttete puterile a celui ce se lupt pentru dânsa. linitea. S'a întâmplat de încheie i lupta: când e cu acel care deschiJe o lupt nu se dreptate capt o întrupare mai ceiace nu o deplin. ci : ea printr'însul". XVlU-lea Aduce exemplu ideile oamenilor mari din sec. XX cele 1 dou concepii importante i totul susineau nevoile miteriale susineau cari c care au dat natere la opere istorice care unn discuii aprige între istorici. Se poate si ca. social mai bine. ascultat urmat. mai poate fi sanctificat printr un multe ori aceasta. lupt pentru adevr i i. fdeile în istoria istorice. < f câ atunci când din ce ce mai muli îi dau într'un în seam edificiu c triesc intr'o form îmbtrânit i uzat. i zice: Ceiace tine strâns.. religioas.^ Dar cuvânt cald i sincer. tatea vieii. nici organizaia. prin care munca se aceast Evanghelie rspltete mai drept. nu se restaiornicete. al europene spre o» cari au schimbat bazele societii omeneti 1) Voi. mutar. Tradiia i vieata popoarelor în o evolueaz: „i • latâ *. pân ce nu se întâmpl aceasta.40 muncii fiecruia". tulbu- rat odat. apostolatul. între i ce:lal) vine dela lumina oamenilor mari.^/a forma. unul care sanctific i profit astfel. — el pentru dânsa. c i i nici interesele obscure ale mulimii care ele domin în totul în desvoltarea popoarelor. . Se ooate chiar propria-zis.. ideia. 373-76. nu e numrul. Ea însuînc dac avea credin. I-II pp. t aierul intelectual al mpului nou formul: care misterul se desleag organizeaz i se cârmuiete mai înelept. cineva apare i rspândete o care se clatin. ci y«s//7/ca. ne asi- gura In viitorul. s moar într'însul s primete prin tcerea ceiace este. prin politic. vei zice „De ai avea credin cât gruntele de .

Române p.Viteazul Blcescu. 3-110.4) aceast carte. Canaanul Unitii desvârite a neamului. 116. singurele fapte caracteristice. GObl. de par. Greelile . ideia ce vrea e ideia realist. se sfâri Mihai Viteazul. a lui XXXIV ! 416-23 recenzia superficial Xenopol 419 re- ativ Ia . încheie: „Aa. 2) pp. „spune pe scurt. vezi (I9v)0) pp. care întreine viaa într'însul." Se indic izvoarele narative Studii istorice i documentele folosite la lucrare ^) asupra Chiliei i Celâii Albe" *•). alese printre cele riguros exacte. Xenopol. oper premiat de Academia român cu premiul de lOOO lei în 1899. Isus Cliristos. tip.41 nou dreptate mai echitabil. IPX). rsrind. . printr'un omor." Viteazul în amintirea celor ') „Scurta istorie a vârite acum lui Miliai si a trei sute de ani" e o povestire popular luptelor lim- pede i fr lui note în josul paginelor a vieii. Socecu. 1900 p. a sfâritului Mihai Viteazul bazat pe multe acte inedite i pe cunotina perfect a izvoarelor tiprite. s ori realizat. care formeaz corpul lor. fcut? — sale. dintre care multe streine pentru întâia oar se întrebuineaz în istoriografia ro- mâneasc. ediia Acad. i a pltit Iui el cu nenorocirea cu preul vieii iar gloria e gloria dumnezeiesc stâlp îndreapt paii poporului tuturor silinelor ^). o crim util pentru Imperiali. greelilor sale. Monografia aceasta era fac parte : La urm se dau câteva informaii — s din „Istoria Românilor" unde nu . i) pp.le-a — pe victima talentelor ca fi care cine nu le-ar sa. mare i „i lumea a devenit iNu e împria materie brut fie ce ne încunjoar pretutindeni în socie- tile omeneti. într'o form simpl. tip Bucureti. :E ce dintâiu carte de tiin istoric Ia noi. Tocilescu. nostn ctr ultimile scopuri ale româneti. împria lui unui potentat tare a fost cucerit prin cuvântul lui. 113-116. care se bazeaz 1) Budureti. din amintirea trecutului fr noroc. ci. i rspunsul ia lui lorga in Conuorbiri Rtcrarc." i aprecieri asupra celor ce-au scris despre Mihaiu. s'a prezentat — destinat pentru expoziia din Paris. Szadeczky. noastr care nu se stinge.

91-164. 2) pp. ca i prin bogia mare de dovezi se istoria din proiecteaz o nou lumin asupra multor pri planul lucrrii. tO) pp. 3) pp. ca i a.'') sub Istoricul acestor ceti dela aici în 1538 5). fcut de Skupiewski (1539— 79^ '^). ca i scriitorilor mai noi despre i i sp'jsele izvoarelor antice despre inutul Dunrii de jos acestor la si i ce- Tyras '). 274-77. 12-22. marea raielelor 1550 înainte. 4) pp. I) pp. doveni în Cetatea Alb (1374—1484) i în Chilia (1465—84) regete din arhivele Genovei Documente 44 diferite acte t i Cetatea de balt i se : i Lembergului (1431—1571). 9) pp. 60-90. polone. 334-51. obiceiul i viaa cetilor în sec al i guvernul Ttarilor i comerul ^). arat stpânirea moldoveneasc asupra acestor dou cetii din urm ^).42 pe cunoaterea i întrebuinarea tuturor izvoarelor româneti^ parte petrecutul ungare. italiene. 7) pp.. 165-95. care e terilor române. tabla numelor pp. cucerire moldo-polone în Basarabia dlnile politice. informaii inedite. In prefa arat istoria extern politic i economic. 270-73 II) pp. Indice bibliografic pp. apoi trecutul roman Alexandru Sever pân tatea cetii dela Împratul pânirea acestora la Dunre aezarea Genovezilor i stMarea Neagr 2). Apen icele II cuprinde: Numele guvernatorilor genovezi în Chilia (1381—1403) mol^). 23-59. Domnilor Terilor române asupra Chiliei i Cetii Albe pân Turci i forla Alexandru cel Bun ^) i urmailor lui.. 301 334. vicistu- pro- vinciei sub stpânirea acestora In apendicele întâiu se în- ltur prerea greit c tefan derii Chiliei i Cetii Albe ar fi cel Mare în schimbul pier- primit cetile ardelene Ciceu. povestirea faptelor."^) 0489—1759). ^^) 8 documente polone cu traducerea româneasc. 377 79. expediiile de 'O. 296-3)1.comercial a Se trece la celor dou ceti. Prin felul acestor publicate i de în bun a privi deosebit dou ceti. 8:* 5)pp. aezarea Ttarilor în Buceag.") 43 documente 5 acte din arhiva Cracoviei din arhiva din K5nigsberg (1414-1572). 6) pp. XVlI-lea. 381-413. tabla cuprinsului i cronolo- . 13) pp. etc. 18— 19-lea. 196-242. în sec. înfiând Chilia prerile humanitilor Cetatea Alb. pp. 278-96. 12) pp. 355-76. 243-269. cronica cetilor. Adaosuri preioasepp.

ip. 98. 38. Petru chiopul. 1 act din Florena despre tierea Iui Potcoav (12* Iulie J578). Intercalate sunt 192. germane. fruntea voi e Petru dup chiopul cu isclituri familia o fres. dela Petru «Cercel. . 843 nota I se d 9) pp.-») urmeaz lmuriri privi- toare Ia arhivele delene. i cuprinde acte relative ')• mai ales la domnia linii i viea[a lui Petru Vodâ chiopul In prefa dela se studiaz în munteni 1545-59 2). Ion Camârasnl 8) pp. apendicele Socotelile •socotelile Sibiului din 1521 — 1598'^). 257-8.â dela mnstirea Galata . 843-883.Vil . 16. 1-572. XVI-lea. 2) pp ediia Acad. tab'. se rectific public întrebuinarea unei sau indic în josul la i se complecteaz tirile privitoare pretendenii domneti din sec. al. Socecu. i bibliotecile italiene. 1551—1601 ^) i Toate sunt un neprefelul. pe faptele domnilor din cele i lâng acestea române din dou teri jumtatea a doua a sec. ar- române din care sunt culese documentele publicate în volumul de fa '^). 783-842 scrisoare româneasc a lui . 3) MX. care se paginilor''). CVlII-CXLVlIl. pp IX-XCI. cu vaste informaii inedite. 699 documente din 1517—1606') apendicele 257 acte din 1528—1612 III ' din din arhivele im- -periale din iar Viena II: »)— ca întregire la voi. CLVl. uit tezaur de informaii precise de tot gic a documentelor «rata p. apoi lui muntean i moldoveana nainte. 415-418. 1) Bucureti. JO) pp. Addenda de extrase din cartea ambasadorului David Ungnad pe 1575. proveniena lor de arhive pp. 266. interne. 575-779 p. indice bibliografic pp. 10 extrase polone (din arhiva afaceri KOnigsberg) :privitoare Domni i I: Urmeaz în prefeei întinse: moldovene (1542— 1669) <5).a doc in mod cronologic pp. regest despre Vasile Lupu (1634). 4) XCl-VI. i>a CXLIX-LIV . Rom pg 'S09-I-XLIV. isclitura Iui Mih^nea Vod 1591 la .43 „Bocuniente privitoare la istoria Ronunilor'\ formeaz XI din colecia Hurmuzaki a Acad. 5) pp. sec. XCIX-CVI . tip. 6) pp.X). 6 ilustraii care p-ivesc cele 19. Române. CVI. a familiei generale stpânirea Domnilor pe larg vieaa i domnia a Petru chiopul dela 1559 în- se înfieaz pribegiei sale în Tirol. Braovului din Hurmuzaki—. 7) pp. '> cetii CLVI-h -pp. •voi. austriace. dup 419. XVI-Iea. regete de do:. tabla iscliturilor in CLV 1584 i ilustraiilor cuprinse In text erata p.

ne înfieaz burg în Polonia între anii 1602 — 12-). 1900.. tabla numelor pp. pentru a cuprinse în corpul voi. prin acestea regete.. „t/n vechiu soare rva i nu cu critic i istorie literar. XXXIV (1900) pp. .. în. o întrerupere de zece ani lorga începe din nou colaboraia la revista „Convorbiri literare". tul secret de cununie a lui Petru chiopul cu Doamna Ian. pe care Ie fcuse înc recunoate cuprind i greMircetilor.44 „Regete de documente pentru a servi la mult interne (1526-1626}' documeatelor strine ce forînelegerea mai meaz sori se voi. neputând i c s Arhivele Statului dup i câteva scrisori fi le fcuse în grab.. pp. 1) Bucureti. l-XUV . Socecu. artat. tip. vieaa nenorocit a acestui închisoarea din Marieni fiu al lui Petru Vod Cercel în Cercer. Aceasta nu prezint un nomenclatur de persocial sau juridic. e o scri- româneasc de tânguire a boierilor „filogermani" persecutai i nemulumii ctre Radu erban din Viena (scrisa. de care Se afl primite aici prea târziu.i Citerare. b87-9C9. i la- pp. Importana lor pentru dau întregi . ') continu în pagiscri- naie acest volum. câteva rânduri din Bucureti. 2) In „Omagiu du Zitu Dlcuor€^cu'\ Bucureti. de data aceasta cu! Dup studii i articole istorice. o conspiraie de demult' ^). 154-62. e totui incontestabil". întrire i judecat interes politig.câteva epoca eliberate soane Domnilor. 1591) i un inventar din 1594 al lui Petru Vod. anii 1891—3 pentru o ibtorie a controleze din nou cu originalele din le eli. 19(X) pp. in faximile la urm: ac- Irina 17/27. ci numai mul neasc. faximile se d : 2 isclituri de ale tinete i 3) Conuori>L. AutoruL conjecturi de istorie politic. Dumitracu o scrisoare greceasc lui in grecete 159-60. XI din colecia Hurnazakt'. adec documente de cancelaria dom„de danie.Un pretendent la muntean: Dumitracu Vod pe baza celor 21 scrisori inedite din: pretendent: arhiva din Konigsberg. dar înainte de 1620).XI tronul din Hurmuzaki. cerând ca el i împratul Neacu din 1521 . pentru stabilirea itinerariului pentru eventualele vanului ce-i încunjura i le ddea sfaturi. dup 1613. provenien ardelean. 27D-7X . Dilocaliti.din i cuprinde 386 regete .

a doua din 6 Febr. 3) 76td.. prietenul devotat al Turcilor „Un mcnimchia de Actul domnesc al vechi documente lui Radu româneti' -) cuprinde Mihnea din 3 Febr.. baza documen- telor nou publicate în reviste ungureti ^. nepotul cronica- rului (c. sub Domnul de-a- cuma.-tl. p.C8tastivul clrailor de dajde din jud. Tecjciu). 2) /6id. a lui 1654 ctre Ke.. una e din April 1653 i vestete ajutorul dat de Rakoczi. 332 d o nota româneasc contemporan de pe un muntean din 1548. 45 s 1) nu-i uite. 1650J. 962-9i9. moiilor i lucrurilor lui Niculae Ureche. se studiaz. meny despre intenia Cazacilor de dau i câteva tiri asupra venirii Scaunul domnesc. 427 public o scrisoare din Rozno a luî tefan de Rozgon ctrâ o comites Zichy (fr an) relativ la luptele Iui Dan al ll-Iea cu Radu Cap deert (^Praznaglava*). 1613. satul Tecuciu". dâruete al satul Burueneti Pârvul pentru biruina sa asupra Cazacilor Romanj pârclabului de Soroca A) Un inventar . râvneau stpânirea Terii Româneti. nvli în Ardeal se în Gheorghe tefan . 926-28. pp. c d d un zapis el (c. cu lmuriri asupra familiei Ureche.. pp. : 2) Pârclabul Furdui. V'ladislav legturile i luptele Voievodului muntean si din sudul Dunrii: Bulgarii i din nord Ungurii.. probabil din timpul 3) Act domnesc de-'a lui Dabija sau Duca Vod Petru chiopul (Iai. 1612). 8 Mai 1587J care ('Cm. doc. 1) /6id. „Dou scrisori româneti ale lui Glieorghe tefan^). 5) Docu- ment (4 Maiu 1637) despre o cumprtur de ocin a lui Pâtraco Ciogolea fost Logoft. sa din pentru ocina Toceti (in. pp. pp. cu multe inând cu seam vecinii cari de toate amnunte i cunotine. Se amintete .. cci ara i ei sâ prpdesc '). 616-523. martori sunt câiva ofieri de oaste. .Szzadok"' (1900) i Tortenelmi Tar (1898) tirile anterioare. din tefneti neputând plti cu bani un c. 4) 76id.Lupta pentru stpânirea Vidinului în lui 1365—9 Pe i politica Vladislav Voafa de Unguri'^). loan prin- cipele Ardealului.

în anonim ctrâ toamna anului 1475 în a luat parte ca oaste nvlirea o Bosnia i s în- ir i isprvile lui sângeroase otirii din tire italian (23 Sept. 1475. nobilului Nicolae Blagaj. Moldova Muntenia Studiul acea vreme. Basarab Vod cu Ungurii" E diploma de rsplat cu moii din 9 Dec. pp. 6) pp. pp. f Iulie 25) -). . Konigsberg i Danzig i despre reinstituiuni. Cracovia.. 391-419. documentul din 22 Apr. Petru Rare rici i Moldovei cu Polonia dup documente de Poloni" ^) era politica sa fa destinat pentru Analele Academiei ai Române. „Un act românesc din 1600'' privesc amândou satul Vârtop din judeul Paa anul \ 1 Neamu. „O contribuie ia istoria Mihaiu. p. în istorica din iui 1901—1905 '). 595. Se arat cine-i acest Dan i nvlirile în Ardeal ale lui epe. „Relaiile nou. 324-52. pp.Viteazul" Se dau inscripii Nicolae din Târgovite. „spart" de Sinan Despot'' f Roman.. 1460 povestete „în chipul cel mai bogat.46 II. din ora. mai precis i mai mulumitor" tierea capului lui Dan din partea lui epe. O scrisoare din 2 Martie 1460 a pretendentului Dan ctrâ credincioii lui pentru cruarea negustorilor din Braov.. 3) I6id. vitoare Ia istoria 1) 76id. — Activitatea din biserica Sf. publicarea Analele acestei despre izvoarele priLa început avem o not Românilor (adunate de lorga din arhivele din Lemberg. 94-6. 4) I6id. „Luzruri nou epe" ^). Avem aici trei do- cumente latineti cu traducere româneasc de importane deosebit. pp.— „Un document dela Iulie 1562^. dar membrii isto- Academiei suprai — tim nici de ce *") — n'au în voit s accepte nici cetirea în Academie. 2) I6îd. care arat c epe la . Se dau lui aici în di- plom multe amnunte asupra despre Vlad biruinei Basarab. XXXV 191. (1901). 330 a lui Carol Robert dat pentru vitejia dovedit în lupta cu asupra luptei lui ^). 1 „O mrturie nou Basarab Vod.. vedem numrul în româneti din Ardeal. i ef de a treia e scrisoarea Papa din 1476. 285-6. 5) I&id. 324-28. 149-61.

„Cu privire la luptele 'a Mir cea cu în Turcii" se discut tirile privitoare In data luptei dela Rovine. 1126-32. Se am'ntete aici i de Serghie fost „ — Elena. i actelor "^). 1123-5. Elena sta în satul Pântava (jud. pp. 9) pp. 2) I5id. fosta soie a Logoftului Neagoe din episcop de Muncaciu în ara Ungureasc. — fiul lui Radu erban. de alt ordin cu clugrii.. legtura cu toate cunoscute mai înainte. în 1400. 1001-9. p. ctr Nemi i Rui cuprinse în iar la urm Sept. Dup se de scrisori inedite ale acestui lui vldic muntean lui arat relaiile religioase i . alor Vod cu o Basarab" Pe baza ara Româneasc i lup„Mama lui Constantin dou documente din 1662. 473-76. boierii din ar i prelaii strini ^) apoi corespondena politic cu Domni. . boieri. asupra luptelor dintre ').. rude domneti i dregtorii **). pp. apoi cele privitor campania turceasc din 1397 lui tele Mircea cu Turcii ^). 5) pp. Urmeaz apoi studiul despre poiitica Petru Rare fat în de Poloni din 1527 — 1546 tirile pe baza izvoarelor polone noua. artând motivele demisiei sale ca AAitropolit. 7) pp. 383-4. Se vorbete i d"espre cei doi Iui Domni (Lcust i Cornea) „O nou mrturie Radu Praznaglava" Sigismund vitejile care au fost între domniile Rare. 1101-1137. registru (24 1792—4 1) 1805) /6id. Dan al ll-lea i E diploma din 7 Iulie 1427 a regelui prin care rspltete pe în Ladislau Blagaj pentru în sale dovedite expediia din 1427 lui ara Româ'^) neasc pentru Dan. 1792) ctr patriarhul din Con- stantinopol. pp. 671 tie lorga semnaleaz scrisoarea din 6 prin in Marcare 1453 a regelui ungar Ladislau ctr loan Capistrano la struie se înfiineze o Moldovei. Viaa unui Mitropolit de alt dat : Filaret registrul al I!-lea" ^). 3) I6id. 1117-22. Se d memorabilul arz lui al boierimii muntene din 1793 (?). 8) pp. s mnstire a Minoriilor Chilia hotarul 4) J6id. 1132-37.") scri- soarea Filaret (25 Sept. pp. 6) pp.810-12. ^) aflm lista aici cererea cuminte i patriotic (din 10 Maiu 1791) '^).47 laiile lui Bogdan Vodâ cu lui Polonii. — 1665 dovedete c Constantin Basarab e vduv Târgovite fiica popii Constantin din Bucureti... pp. ilfov). a unor boieri munteni scrisorilor Ian. 10) 1101-116. 999-1039.

XXiV-f-174. fruntea crii medalia comemorativ a Brân- coveanu dup Del Chiaro. tip. 41-59. pp 3-37. Se public: interesantul carnet de al studentului Constantin Cantacuzino în 1665 69 '^) — — testamentul lui Dona Pepano pe baza scris de Const. lui 173-16. cronologia tabelar. '') 28 corespondene brâncoveneti cu Imperialii din arhiva de baza izvoarelor tiprite stat din Dresda la (1711 — 13)." ') In prefaa dela -). a guvernrii i a terii pe Se public apoi documente cari privesc misiunea saxon din 1693 la Brâncoveanu. „Cronologia tabelar" la 1215 — 1666 d irul i Domnilor munteni de documentelor dintre lui inscripiilor în care unele s'au pierdut^'). 1901 pp. . care a fost scris pân la Imromâno-bulgar "). ^) 37 extrase din în corespon- dena olandez (1689 veanu. 12) pp. tip. 6) op. 15) pp. scrisoarea ctre Marsigli soana lui "^) . '') . 13-18.") i despre împrirea averii lui fetelor sale i 2 documente dela Constantin Brâncoveanu din 1688. n BucurcFti. în 105-15. Cantacuzino la 1677'^). Minerva. pe baza corespondenei inedite bavareze i saxone din Viena. 19-40. III-XXIV. fiilor Constantinopol ca traducerea acte românete Brânco- — 1714.. 1-12 14) pp. XXXIV-XLiV. 5) pp. Vod Brâncoveanu se dâ o scurta. „Operile lui Constantin Cantacuzino" ^). In prefa. testamentul lui Dona Pepano i tantin ceva despre el. 3) 2) pp. 1690^). se arat 1688 activitatea politic a la lui Constantin Stolnicul dela pân 1716 i despre familia i per- continu cu lmuriri asupra operelor lui Consziarul de cltorie. 9) Bucureti. tacuzino Stolnicul la „rspunsul Constantin CanMarsigli" întrebrile generalului italian (1694) e nilor din o scurt privire asupra terilor române cu irul Domamândou erile ^^) i în urm „Istoria Terii Ro. 8) pp. 1901. pp. italian e i genoveze din Constantinopol i a actelor dela Academia Român. ^) 22 acte relative la cderea i moartea lui Brâncoveanu (1712—1714). 51-81. XLlV+î8J. 13) pp. dar plastic icoana a vieii curte. 48 la „Documente privitoare la Constantin domnia i sfâritul lui. 155-70. 85-101. Minerva. : i „Istoria Terii periul studii Româneti. 4) pp. 10) pp V-XXXiV 11) pp. 7) pp.

323 28. se trece lor în lor vieaa Iinperiul bizantin în i turcesc''). Minerva. Cantacuzino pline în de noutate i arhivele Viena. I9()2 7) Bucureti. scurt despre cei din sec. Se înl- tur la la început originea fantastic a Cantacuzinilor. 2) 6V69 XL-CXLIV. 1-320. 5) pp. diferite. 6) pp. Rom. IV abc-fCLXIll. care avea o alta concepie. tabla cuprinsului pp. înrudirile.— — 49 iiiâneti pânâ la Atllla '). CXLIV-CLVIII tip. nemeti. 10) pp. 4 . studii lui istorice bazate în parte pe •documente inedite din arhiva Gr. Gr. 1824"). sate i alte localiti pp. p. a vieii Cantacuzinilor în cele dou apar la teri române. indice de famili i cronologic dup o imprire oarecare pp pcrîoanc pp.. pp. 331-33. Pe larg despre Cantacuzini din sec. pre cum trebuie scris istoria unul popor sau vede limpede din „predoslovia" crii sale ''). desteri. 17'') i în linii 1 generale numai foarte pe *'). cuprinde italiene. genere pencoloare rilor române. apoi 11 extrase din ra: porturile trimisului bavarez la Viena Stroyberer la ctr elector despre împratul austriac (1688—89) ''). tabla 335-49. care e o însemnat contribuie trecutului nostru. etc. V-. povestire. 1901. tip.XLI. se arat desaici clecarea se pe 1600 ara Româneasc. latine. Minerva. al 18 9-lea 175 documente „Documente privitoare i regete la familia Cantacuzino''). opera capital a totul lui Constantin Stolnicul. Veneia) din 1453 mare parte. 3) Bucureti. 9) pp. care de atâtea ori a avut un rol holâ- rîtor în desfurarea evenimentelor istorice. . de înainte d apoi o scurt i concis rzimat pe multe tiri inedite.'") „Genealogia Cita :uzinilor'' de Banul Mihai Cantacusoliile lui erban Cantacuzino 1) pp. foarte de sebit pentru tru istoria : de o în valoare trecutul familiei Cantacuzino i. 351-54. rostul lor. indice de moii. 355-60. privire sigur. cu moderna. Cantacuzino. milii mai ales aceast cunoaterea pentruc trateaz vieaa unei fatoate în pân la 1849. cum se Despre Cjiitacuzini ^). 4) pp. deo(din greceti i româneti. i cinci inscripii de pe mormintele Cantacuzinilor din biserica de la Cotroceni (1585—1729). N) pp. legturile. Acad. 6!)-179. francese. CLIX-LXIII. Bibi. 36).

6) pp. Ediia lui îorga provzut cu numeroase 1 e mult note de 1 lmuriri preioase. generalul Mihai Gantacuzino i-a dat toat osteneala s-1 urmreasc". zice lo'ga. e „fârâ fndoialâ la un repertoriu i în în general la sigur cu privire neamul cruia consacrat i nu ni restul boierimii în muntene. în d ziarul su de c- anexe o hotrâre a unui sinod din 1768 des- pre patimile bisericei ortodoxe din Ardeal Mihail din i o petiie a popii 1771 ^). pe lâng de mare ar fi aceasta cuprinde. Creuletii. Mavrocordaii. 9-35. 7) pp. 206. Tribuna poporului p. i Cantemirii ^). „Cltoriile povici {mo— 1) în Rusia ale preotului ^). 52. Se 49 de corespondene. tip. tabla cuprinsului pp. 1902 1-362 se 2) pp. dau mai multe table genealogice pp. Implinindu-se 300 de ani dela moartea lui Mihai Viteazul^ lorga public o nou „Istoria lui Mihai Viteazul pentru po- 1) Bucureti. 32.— 50 zino ')• Aceast bogat e îi genealogie. 3) pp. ^) ca o „întregire neaprat i esenial" munteni : d în a Genealogiei. ca inedit apar zinii aici genealogia familiilor înrudite cu Cantacu- Vcretii. 4) pp. fiecare volum e împodobit cu frumoasa stem a Cantacuzinilor. 292. Filipetii. care pstrat Ori unde putut gsi adevrul. se ltorie*^) i. 340. 423-542 milii pp. pp. etc. . 49. . e i aflat. Genealogia a mai fost publicat de Boliac în Buciumul cu unele greeli. i astzi acest ziar e greu de întrebuinat superioar celei dintâiu. 37-48. ale timpul rzboiului c. 43 (extras din ziarul „Tri- buna poporului"). traducere sau s'au original. 363-422. 5) Arad. acte altfel. Ghiculetii. Povestete trecutul familiei dela 341 - 787 -). însemntate. bnean despre întâlnirea Mihail Po~ Mihail lui în Dup o introducere PoRusia. 543-57 tabla numelor de fa559-65. lui Pârvu i Mihai Gantacuzino cu Ruii din acest timp lui i alte acte interne (1769 1775) extrase din condica greceasc a Mihai Banul Gantacuzino. Minerva. XI+565. 19J1. Brâncovenii. tip. . povici preot în Sânt Mcluul mare i cu arhiereii din principatele române. 204. Vaate.

cinstit. plecate din mintea cuprinztoare a unui învat i. Minerva. se cere credin i rugciune. c minunea s poate i c pentru a o vedea iari svârit.127. Iar rugciunea omeneasc cea mai primit de Dumnezeu e vieaa harnic. 3) pp 15-24. 4) pp. . i mai ales de aceia cari vor ti s îneleag i sâ voiasc din nou. etc. cum e cartea de Iui fa Ia împlinii ea celor trei veacuri dela asasi- narea Miha'. populara a Mioero ediie noua s'a dat în 1919 in Bucureti tip „Cult. sufletul Cine lipsete dela adunare strin cu de noi". la muli pentru care . 1901 tip. ^). . a mediului i vecinilor cucerirea Ardealului. ci pentru ca s se tie de urmaii din toate :timpurile.51 porul românesc" 9- De sigur câ Ia noi nu s'a scris paeini calde. în cldirea minunat pe care nimic n'o poate drâma. Mihai. ce Nu fiindc aceasta-i era gândul am mini? — nici pentru ca mi- nunea s rmâie. — Paginile — de acestea „pomenesc pe omul trimis de Dumnezeu care acuma 300 de ani a venit pe ca pmânt ca s fac un singur trup din România întreag. Dup câteva padini duioase despre risipirea elementului românesc sub diferite stpâniri strine. De vor avea-o i de-ar ti acei foarte chema virtute ocapete muli dintre situaia Românilor cine eraMihai. povestirea pe lui. 24-31. se pot întâlni cu gândul sub bolta înalt a celei mai biserici : m- înlat-o braul viteaz i mintea chibzuit a strmoilor. ca s comemoreze amintirea unui strlucft erou naional. nici o ur. dreapt. am scris i simit. Aici trebuie s ne adunm i a ne cât de adeseori pentru a ne închina cui se cuvine împrti cu sfânta împrtire e a gloriei româneti. mai adevrate i sincere. nici o ntrecuno^tiinâ: a trecu- ree aceia pe care a iului.Neamului Românesc' 2) pp. 5-15. 12-15) Bucureti. spune ce ne poate ei uni: „Dac nici un Io: nu-i adun pe fraii rzlei. 31. arat trece -dând o caracterisare strlucit a larg a faptelor lui lui 4) . p. 5) pp. Ceasul nostru ar fi venit atunci" -) zugrvete plastic din diferite inuturi înainte de Mihai^). ceia ce în alte timpuri se s'o meneasc. din inima unui suflet de poiet. . 127 (= bibi. i încheia cu aceste cuvinte înltoare: 1) vei No. mai simite.

337-50. voi.513-21.67-74. cu acte inedite — cel dintâiu an din domnia lui Vod i oamenilor rscoala împotriva în Turcilor'')- Pagub la c cel Mihai aceast dintâiu istorie atât de bogat informaii i judeci nou asupra l evenimentelor de atunci s'a oprit al Ijî an de domnie Mihaiu. 1C82. revista „Convorbiri literare" Dup o in- troducere clduroas.52 „A-I uita pe dânsul acum întâiu i întotdeauna. 67-74. XXXVI(l902). XXXVII 136-152. Alexandru c^l Ru i Aron. 5) pp. Cci pe aceste : doj temelii se sprijin mrirea tainic a unui neam cutului i contiina datoriei clip". lorga se hotrete se deie- m'ee de prezintase într'o acum o oper întins cu „Istorie a lui tot aparatul tiinific necesar. 1073. . sâ prsim menirea noastr. . în care se vorbete istorice privitoare la Mihai Viteazul.^) i despre izvoarele la ajunge •^) povestirea amnunit din asupra lui familiei lui Mihai.pp. i ajungerea Mihaiu ca Domn —i e înfiat pe larg:^) capitolul ultim ce se public trateaz. parte numai. 233-44. (1903). XXXVII. 136-52. 978-93. 6) pp. cel puin acum. 3) pp. amintirea totdeauna vie a tretoi îndeplinite de i în fiecare Ca unul care era stpân pe unul care avea sufletul figuri toate cunotinele necesare. pp- 1-15. 1073-82. 416-33.. i voi. pp. 416-30.513-21. 975-993. împrejurrile dela aici lui lui Poart i legturile noastre cu Turcii (întrebuinând inedite i acte turceti' Constantinopol) ^) domnia tefan Surdul. 1-15. 611-33. ca un prinos de recunotini pentru Domnul român ? c 1) Voi. Putem naional. dup îndeplinirea idealului aceast oper va fi continuat i sfârit. apoi la schimbarea domnie a dela Mihnea Vod. spera. 4) pp. 337-35). stite zilei ce trece înal mai sus de nevoile i caut s zreasc în deprtrile Sâ aducem sufletului su darul muncii noastre cin- i folositoare. 975-78. '). 611-33. S-1 avem înaintea de câte ori gândul ni se cele mici ale viitorului. 2) pp. o nou în Mihai Viteazul" pe în care a i publicat-o. ca înelegtor i mintea ptrunztoare- pentru a zugrvi care de lesul dou ori tuturora istorie universal i ca unul limb poetic i pe înepe marele Domn. ar fi sâ ne uitam- pe noi înine.

tot Ia catolicismul arh. pp. mânstirii Râmnic) pentru catolicismul din Muntenia (1715 1822)'-^). 78-225. dând apoi 2 acte din 1384. (din arh. —i dela Domni — — 1788). 415-447 11) pp. E vorba de „Studii i ducumente mânilor '). 2) 3) pp. Soce:u. XLIX+536. p. tabla . 7) pp.") (din 195 docuarhiva în italiene bis. 1403 epitafe ale bisericii catolice din i 3 inscripii Hui^). 6) pp. 493-5:kj numelor pentru socotelile tabla numelor pentru documentele privitoare 463-492. 1901.iiui Mol- dova (1662 bis. 226-272. . care a ajuns pânâ acum la vre-o i fr care astzi nu se mai poate scrie istoria ro- mâneasc în întregimea ei. 536. pp. p. 273-326.^) 50 doc. 5) pp. 327-414. 448-61 . 4) pp.•') (din arhiva episcopeascâ a la catolice din Bucureti) relative catolicismul din ara Româneasc (1692— 1841) din ara Româneasc (din lung) din 1300 i 109 doc. mânstirii catolice din Câmpu- — 1820. Bucureti. generaliti merge pânâ în veacul al XlX-lea^). . Socecu. Volumul / // formeaz cu privire la istoria Rounul — i acela i de volum. Bistriei la pp. /// din foarte importante tiri nou asupra istoriei muntene. pp. mente. '2) (din diferite arhive) in aceia cato- (1447— 1840). catolice din Iai) privitoare la istoria catolicism. 12) pp. 54-77: 10) pp. I. 9) pp. — 1847). i volume din impozanta colecie de doexterne. III-VI. 501-531 14) erata tip. tip. IX-XXXVIII XXXIX-XLVI. Documentele sunt însoite de numeroase note. cu pri- 1) Bucureti.— 53 S vedem cele dintâi cumente interne treizeci.'^) extrase din socotelile bisericii catolice din Iai (1678 latine. 21 doc.^) în introJucere d o expunere nou. Prefaa ne arat se proveniena documentelor.XXXI+1C4. 1-53. Stadii i documente "•) se dau în prefa In voi. istoria ca- tolicismului in principate pp. XLVII-LIX. In cu resultate trainice amnunte a rspândirii catolicismului în iar de aici înainte rile române pân la 1500^).'°) privitor 92 extrase din corespondena conla sular chestie lice austriac catolicismul din erile române (1782—1829). . 1901. 13) 8) pp. catabla cronologic a tuturor documentelor dup pitole pp. din ") a!te 40 doc. Urmeaz documentele : extrase latine din socotelile oraului ssesc Bistria din Ardeal (1524—1692).

13) pp. 22-29. 1681) lui Vasile Dmian i continuarea memodespre bnria lui Dabija Vod.. 3) pp. documente din 1694 — 1728. 4) pp. Istoria -). 9) pp. II) pp. blceneasc 2 acte relative povestirea la cronicarul Dumitrachi Stolnicul Iui morii Ghica Vodâ '*^) de la (1788—90). 74-5. : Documente iacevic extrase din „chronica serbica despotae Georgii latine reddita. 14) pp. Tranquillus Andronic lui i Domnii romani (1540). cronicarul Manolachi regete pentru vîeaa i pp l-Lll. 66-68. Brankovic e codice serbico operante Franc Pe- (1392— 1618) . . 34-37. 10) pp. 30. 46-59. izvoare sârbeti — Ragu/ei de lacob Luca Excursuri i în Orbini dup Dania lui lui Alexandru Vodâ ctr mânstirea Zografului (1433).") •(1743-180U. i 2 acte (1667. 16) pp. '5) 3 acte relative Persiano (1787—1802). LIl-LXV. cronica Tudosie Dubu. I) 23 d^c. Zapolya Muntenia Ia 1522.') genealogia Iui Vasile Lupu:®) extrase din Letopiseul prescurtat din 1721 24. 31-33.M lejul publicrii cronicii lui Pejacevich. 3 acte dela Vlad Dracul în (1432—41). o intervenie a negustorii raguzani în Radu Paisie (1537). 1743).'*) prefaa lui Simion Dasclul.'°) relative la familia o descriere 16 acte Terii Româneti. pp 71-73 . papa Piu al Il-lea Expediia lupta cu Turcii la Turnu Rou despre Vlad epe în . 12-21. 8) pp. Fotino. începând cu lupta dela ') Velbujd (1330) Turcitul (1595). ^*) Mitropolitul muntean Grigorie CI 777). 2) pp. 38-45. 69-70.^) — locuri puin cunoscute din cronica Iui Neculce i 2 acte rea '3) lative Ia acest cronicar (din 1721.*^) „cum îmbla veleturile la o sam de întâmplri (1699—1739). 6) pp. 3 acte despre ara Româneasc (1538) i lacob Lucari ^). ^) i întregirea lor de un anonim i 6 riilor lui Radu Popescu . LXVll-LXXXl. 5) pp. lui 1. povestirea versuri a Mihai Beheim despre Vlad Dracul în lupta dela Varna (1444). o datorie a lui Neagoe dispre Basarab Gritti ctr Sai (1524). '-) note despre Koglniceni (1780—1825). 12) pp. 60-65 15) 7) p. o scrisoare a lui Vlad Vodâ tiri despre (1533). 1-8. etc. ale pân la 1535: apoi scrisoarea în lui Mihnea sârbeti tiri despre Români: izvoarele „Istoriei Genealogiei Brancovicetilor în i : în ale Daciei" de D.

16S. 76-90. 7) pp. il-XLIV. 224. Rakoczy. Stolnicul Cantacuzino (1707). Gavril Bathory — „Nota preliminar" "^) spune mare parte din actele acestui volum sunt din arhiva de stat din Budapesta. 263-4. I) pp. lui 195. CCCX1X4-343 10) pp. 91-2. 6) pp. 94-96.xtrase de acte inedite 73. 200-1. 313. GH. principi ardeleni Basta (1601—4) (1607— 13>"). '°) o incai ctrâ de Eder. dau 126-9. mentele i studiile Vorbete despre documentele olani pe toate docutiprite în ungurete i ssete. 14) pp. 5) 5) pp. tip. 96-98. 116-9. Bucureti. Engel (1804) i si alte 3 scrisori ctrâ Engel Thorwchter ^) Fiitsch (1800. Rakoczy I-iu (1630— 48) '3). Socecu.^) o scrisoare a scrisoare a tot lui iui Const. 15!-2. CCXXViJl-CCCViii. 9) pp. 84-5.') 2) note despre domnia 1 Callimachi act (1819— 21). 189.Bocskay (1604—6) 'O). 268.— — 55 Iui lui lenache \'âcârescu (1245 Scarlat 1799). Rakoczy Il-lea (1648-58)'^) i urmailor acestuia foarte pe scurt (1660 1699)'^). act despre de Alecu Beldiman. lSJ-1. principatelor Ardealul în vremea urmtorilor stpâni i ^). cccxvi:-xix. 226-29' (2 scrisori ale Doamnei Elena Mateiu Basarab ctre Rakoczy din 1633) 258. 13) pp. IV din Sfudii i documente se are o prefaa întins i bogat ale > în inforinaiuni nou. CLX-CCXXVllI CCXXVIII-CCCVI! in . 145-6. 67-8. 211-12. prefa notele pag. Gh. 112. 93. care se întemeiaz 2) pp. 106. Gavril Bethlen (1613—29) '-). 16) pp. Voi. II) pp. 291-2. 205. deze utilizate în prefa. jn XLIV-LXI CXlil-CLX. 99-lUO. Fondurile arhiva episcopului neunit Dionisie Novacovici i documente pri: c vitoare Ia Gh. LXl-CXII. 1803)^). l&S. oprindu-mâ apot fi supra punctelor mai speciale izvoare numai când atunci Ie ele luminate uneori nou. 1902. ISI. Aa se studiaz pe rând relaiile St. . 15) pp. pe cu : care i reproducem a doua parte a textelor".-^) despre desfiinarea vâcâritului tefan Cantacuzino (1714). 101-104. 162-4. multe e. 3'3-3C8-lO. pp."*) raportul cu criptografe a capuchehaiei muntene lenachiPorphyritacâtrâ erban "Cantacuzino (1632). 4) pp. 3) pp. se 12) pp. 80. i ocup în de legturile politice al terilor în noastre linii cu Ardealul „numai prin în generale — tot veacul XVil-lea zice autorul — .

Vasile Lupu. 2) In faximile isclituri i (pp. 326-37 la documentelor: erata i adause unde i se dau mai multe acte inedite interne pp. 4) pp. 58) Constantin 114-29. Gapar Gratiani. boierinai. Apaffy. biserica lor -). Moise Movila. 5) pp. Gheorghe tefan.. Mateiu vel Vod i (p. Rakoczy. Ghica. Mihai Viteazul. i ali boieri. i acte care privesc istoria Românilor din Ardeal. 1-102. tabla Lpdatu ia numelor dela voi. 28). IV . Hrizea vel Ban (p. Logoft i p. 1611) Vod. 49). trei descrieri de lupte dela Braov i oplea (1655). etc. Radu Vistierul (p. 111 i IV pp. Radu erban. 342-45. 6) i Mihai i erban Cantacuzino 62). 30 in Blgrad Mihnea- 27-8) Gheorghe tefan (p. 111 pp 339-41. 111 319. Continuarea ziarului Iul Neme (1663-63) se dâ de Conuorâiri (îterare. ungur loan Neme (din 1652 dO)^). p. i nobili unguri. 7) pp. 250-317. Emeric Tok5ly. Constantin <Zantacuzino Postelnicul (p. landez Haga.'') 97 scrisori tracu-Vod. dela voi. Mitr. tabla cronologic a cuprinsului . (din Acte explicative arhiva capitolului i doveditoare : 7 scrisori româneti dela exilul 1630 — 35. 30). . româneti (1598 pân la 1 767) ') cu coninut foarte variat acte domneti dela Gh.ieltuiala Ministerului de Instrucie. Constantin erban. etc. 263-78. etc. index de lucruri dela voi. 23). voi.— 56 Docomente: 96 documente aproape toate . i cu pentruc colecia de „Stadii i documente* se tiprete c'. 1-14) . Gheorghe tefan. erban (p. P- Chirii Lukaris. 24). 1902 pp. Ghisbrecht dela Basta. tefan. Safta vduva lui Gheorghe tefan. Constantin erban. (p. Constantin Cantemir. ambasadorul o- i Cops. 112). apoi dela Cantacuzino Mateiu Bssarab. IV pp. 321-26. tracu alte 15 documente din 1602—1665 Moldova (1654). (pp. Duca. 1055-6. 108-14. arul Alexie Mihailovici. ^) din Alba lulia) diferite lui persoane din 14 acte relative la Gheorghe tefan (1603. (pomelnicul Mitropoliilor din Bâlgrad) ca i cea munteanâ. negusturi. isclitura lui : diferite însemnri ale lui Mihai Viteazul Moise Movil (p. apoi socotelile Mediaului (1622) i Cohalmului dela Pe- (1658-65). i ziarul nobilului izvor de orânduiala birului din Vod.'. Vasile Lupu. Dabija. Istratie din cronica lui Stoica Ludescu. Gh. loan Bethlen istoricul. pp. Gh. e interesant s vedem 1) pp. Ghica. Gr. 129-262. Mihai-Vodâ 3) pp. tefan Lupu. i ali boieri Braovului (1638 5) — 41). la voi.

sau pentru redactarea studiilor din Prefee suma de 50 lei de coal.H. cu faim european. 219-217. Ateneul român. IV pp. . adnotare. 1899'' ^) . muzeele presa pot fi ''). istoric român. : acum dou-zeci de nimic i care durere nu s'au schimbat întru pân astzi. L'independance roumaine ziarul „L'independance roumaine"). pân 1868 cu scopul relativement â de a idees la rectifica. ci i al îi prezen- i dac i uneori spune lucruri care pe atâia aceia ustur. 6) tip. care aduc descoperirea de izvoare nou. 3-142. „dans d'une pârtie de mes lecteurs de prejuges vains fausses. numai un obiectiv istoric al trecutului. L'independance roumaine" pp.^opiniile sincere" ale autorului. orânduire. 5) pp. i La teatrele'*).. clDac îns Statui român ar putea asigura profesorilor universitari mai mult de cât hrana zilnic. tie s rmân i neprtinitor. â detruire des politique qu'ont faite jadis nos peres et nos grands-peres" In ziarul „Epoca" tiprete CCCXIX. 191. sau nirea unei averi personale a dac m'ai gsi în stpârenuna firete i la aceast ' plat" '). ''). api m'carea folositoare terii literar i tiinific care i urm propune câteva soluii prin fie acestea i trebue In s i neamului nostru. p. 61-150. l899j tip. 217 (extras din 4) pp.). dou studii de o extensijne 1) Voi. 57 în ce condiii lucra un ani. i aceti bani îi gsesc mai totdeauna întrebuinarea în torii de studii. Partis politiqiies en teva explicri despre Roumaine al an. Bucureti. De înfiam cuprinde cu drep- mai jos câteva studii de istorie contemporan. Iat ce ne spune lorga în privina aceasta in s declar c în ce m privete pe mine. care bibliotecile. Opinions pemicicases d'un mauuais patriote. care critic aspru principale ale i tate instituiuniie deajuns chemarea lor nu-i cunos: în naional i social: Academia român. legtur cu memoriile Logoftului Nicolae uu *'). Bucureti. nu e tului. arhivele. pentru copie. aceast chel- tuial nu întrece. 142-2(9. XlX-e siecle public dând câ- formaiunea 18-lea l'esprit i evoluiunea la partidelor politice dela sfâritul sec. „La vie inttellectuell des Roumains en terii. lorga. 2) 3) po. Universitile.

265-311. 106-201. Sturdza i rostul cu*). desvoltarea i fapar. în sfârit. L'lndependatice roumaine (extras din ziarnl L'Ind. un interese partid tare cu sori de durat în viitor trebuie s prezinte una din dou i : sau o clas social. 2) pp.oamain. 12) pp. arat legturile ai lui cu partidului : Brtianu tatl ^). cu de idei i aspiraii bine definite. i Epoca e cel privitor la „Chestia evreiasc din România''^). Minerva pp. o tradiie istoric deosebit de veche i trind puternic în mâinile oamenilor". colile de ora i rurale. i de fapt partidul liberal nimic de acestea nu reprezint. despre efii liberali i D.'-) 1) i Evreul strin aezat tip. 183-9. 281-302. l zice: In (unirea) i arat. pp. Sckn&s et ^istolres de Tassâ 'R. 1902 tip. I8f»9 tele iui pentru 1877 (rzboiul pentru neatârnare). 213-39. etc. sau un avânt la ne- obinuit de puternic pentru aducerea îndeplinire a cror s trebuiasc silinele mai multor generaii aprinse de entu- siasm i râvna dezinteresat. cugetarea în Arat const dova ce curente au determinat chestia aceasta în claselor noastre conductoare. cu calmul adevr. 9) pp. în aprarea vechimea vieii economice. educaia stu- ar i strintate. i evenimentele din 1821. i prigonirile evreieti:") clasa evreiasc de sus. 4) 6) pp. 189-96. Retiprit în Cuulnte adeuraie. vieaa social i familiar. ^) Evreilor Mol. 11) pp. 7) pp. critic Al doilea studiu de proporii largi. A. etc."^) în tipurile evreieti . rentului tinerilor liberali „Un denilor proces de desnationalisation" „studii independente ale unul cugettor în izolat". ^) credina Evreilor sraci despre poporul nostru ^^) emigrarea Evreilor din România i rostul lor. literatura. 240-46.58 mai mare. în critic clasa de sus. Bucureti.•') doctrina : naional proletarul . sau. 1904. 8) pp. 302-11. 202-206. 1848. 'Un proces de desnatlonaCisation. 10) pp. pp. 3) pp. 175-264. Bucureti. Aa e ce! despre „Partidul liberal" ') în care i obiectivitate necesar. . roumaine). 54-227. rnimea-). 5) Retiprit în Cuuînte adeurate. contient. i d la urm mai multe soluiuni pentru a a societii remedia aceast obiectiv în ziarul stare bolnav româneti contemporane. crile de coal. 207-12. antisemitismul nostru ce .

pe care îl munca sa obiectiv judecat. Numai o nou generaie de o istorici cu sim critic i metod muit — strict tiinific. i când vei fi Români'de lege mosaic.59 la noi . de sigur nu spre mulumirea noastr. cunoaterea desvârit gsi un om de meteug. au înlocuit crile s'a cheltuit în d c despre care se fceau.. ') soluiile curente i 2). Mult talent i vigoare tine- reasc la la aceast lupt pentru a pune pe fiecare locul. 250-61. în locul creia se puie. Senatului trebuie Împmântenirea Evreilor prin îndoitul vot al Camerei i prsit. Romantismul istoric a creat muli lor umflate.. în evreilor armctâ. Iar dac din în nu se poate. Cercetarea ar instan judectoreasc.. cu care n'are nimeni nimic de împrit. S'a ajuns faptul. 3) pp. înmormânteze i ai dup ultimii crâncen ofensiv tiinific. ci portul. anumite s condiii foa-'te aspre. 1) 2) pp. -Asmnai-v din ce în mâni chestia evreiasc d ro- în în ce cu noi. ai ei bine vei ceiace suntei: locuitori nesuprai ce Exclud rea dânii. prerile brbailor de stat La sfârit soluiile proprii. ce condiii economice se afl terii — aceasta pentru buna în- fiare i pentru sntatea tuturor. „Trebue ne gândim Ia s s a ne îngrijim de alctuiri religioase tries:. recensiile întinse i necesare. s se amestece. paguba Împrejurrile au resolvit altcum aceast chestie nenorocit pentru noi i. cari cu operile care s'au sfârmat strbtute de atâtea stânca îndat ce s'au lovit de adevrului. 2()l-e4 . exclusivismul social.s/z-/Vz/". au inundat i au dominat mult timp chiar istoriografia româ- neasc. vei în fi cpta statul întregimea însuirilor drepturile ce sunt asigurate nostru Românilor.. s reprezentani. pp. fel pmântului nostru. dar . nu legea. cât de aspre voii: câteva generaii în ar. al cror glas a a- — unei direcii greite. mai ales limba care nu e mcar a voastr. zicând:^) Pregtii-v prsind. 246-51 m gândesc Ia recensiile tiiniilce. ar putea-o face o a limbii. aa în cât în minunata noastr administraie n'ar avea tuturora". învai i diletani preteorii tenioi. i ce garanie ar putea prinde mai bine. a reuit. rzimatâ pe vaste i temeinice cu- notine.

49-54. 2) pp. ar s spuie cele ce au fost. arat cunoate toate izvoarele i le încurc 2) compileaz i plagiaz dela unul i altul ^). 6) pp. 4) pp. om de o superioar cultur isteric i cu un fin sim critic. care. gloria 1) Conuurbirl Citerare. nimiGi. 5) pp. . 222-236. Oplnions pernicceuses d'un mcuiuaîs patriote. As s prinde spuie a:ele lucruri sfinte ca î cum poporul nostru ar fi un singur om. activitate de critic istoric. 44-77. cete aseriunile nebazate. un alb btrân de 2 mii de ani. care s porneasc blând i mari sau a linitit s tonul expunerii sale numai atunci. se scrie artând cum trebuie confus i umflat „Copii ascult bucuroi poun manual de iitorie naional: vetile btrânilor: în tonul unei astfel de poveti btrâne Încheie. 233-4 . 507-11. de un om simplu i cinstit în ideile i sentiridice la mentele sale. care oricât ironie crud i uneori preri subiective ar tigat fi fr amestecat în discuiile avute. 52-3. 214. 5C7-11. discret. vezi despre plagiatul lui Tocilescu i 1900 lorga. 132-167. în!ocuindu-le cu altele solide. . când fr s marilor simt. Urn-.rete pagin de pagin. face o recenzie poate prea întins. faptul rmâne câ- i bun. 2C6-36. 71-77. 54-58. terialului e fr sistem ^). pp. zilele albe. Tocilescu. i nenatural 5) . zilele negre. i are un stil banal. întregul s'a tulburat su suflet s'a înfiorat de mândrie sau de jale. dureri trirea cu mintea a faptelor ale neamului su. S In vedem aceast „Cum se pred istoria în coalele pentru noastre" '). de un om i o cu talent sobru. 3) pp. în senintatea purificatoare asupra umanelor sale btrânee. întreTocilescu nu buinând chiar i acte inedite (p. nu tie grecete *) împrirea ma- c .60 cu vederi i informaii nou a regretatului refan Orâanu. 394-418. i Unul dintre cei care au contribuit mai mult la regenerarea istoriografiei e purificarea vieii tiinifice în domeniul îndoial lorga. 133-36. amnunit i judicioas asupra secundare de manualului „Istoria Românilor" colile expunere. s trebuie povestit istoria trecutului nostru. 394-418. 155). Bucareti. XXXIV (1900) pp.

474 lorga rectific . Vezi despre aceste (II) cri i ce spune lorga pp. . cei legi curente. i rspunsul Bucureti. 58-65. arat toate greelile le-a pstrat afar de c vre-o cruri 10. 7bid. 175-86. 1900(1). . Cine o va scrie?'). a adaus ceva inscripia dela Cetatea birl Citerare. dealungul . 170. 61. în limba francesâ. 359-62. 766-8. III (1901). extrase din ziarul «o/nd/i/a Bucureti. 303-320 lorga punând textele epigrafice fa in fa cum Tocilescu tot cartea In Conuorarat precis sa „Monumente . I. O asemenea crticica ar linii fi o biblie i ar face mai mult pentru noi decât zece de drum de fier sau o sut de ce nsii. Mircea Ciobanul) 3) . 718-20." noaîn 4 perioade: l)Pân la mijlocul sec. zilele-i nenumrate. (190U) pp. %oua reuist roman. 1) SmntoruC. 172. tip. O alt recensie cu proporii mai mari e cea despre „Istoria României contsmporane de Freieric Dame'' '^). 305-12 lorga public .Cum face. i unde trebuia suprimat. Alb a panului Hrman in din 1478 XXXVIII (1904) pp. 1900. just la calomniile Iui Tanoviceanu Jun 2) Bucureti. a suprimat unele luanalizeaz apoi prefaa cerii Ibid. neavând informaii. 16-lea (în Moldova sub Petru chiopul i Muntenia sub . 735-37.. Minerva p.61 :' umilina din care s'au esut. p. 161. pregtirea necesar pentru a zugrvi vremile contempo- rane cu toat obiectivitatea In recenzia „Studiile lui i cunotina de ineana despre cauz. veacurilor. Oricine îi poat^ închipui ce impresie mai ales c au fcut aceste re- lovia în reputaia mai îndrtnici în i tiinific a unuia dintre autoritari reprezentani ai curentului ro- mantic istoriografia româneasc. care în strintate ne lumin fal prin aceti „filo-români" necu- nosctori nici ai oamenilor i faptelor din trecut. 167. i sculpturale* a plagiat din diferite manuale strine fr s în i dicionare mrturiseasc. în care prezint într'o arat defectele crii. pp. „Influenele o- rientale' exercitate linii stre asupra noastr'^) fixeaz la început în generale influena bizantin turceasc asupra erilo. 164. 7o2-53. pentru c am îmbo- 11 1) In %oua reuist român. 2) . 1933 pp.scu ediia 2-a" a operelor sale. 'CociCe. Qr. „Refleciile vesele ale unui cumprtor decepionat" — o critica cu mult ironie despre ilustraiile cârtii. 1821—31 i mas elemente de limb la Pân la 4) pân moartea lui Mihai Viteazul zice: Pan la Fanarioi Din influena turceasc au r- care sunt bune. n-rii 158-9.

. Trece la fr curiozitate a inteligenei i fr sete de ideal. aduce înainte familie .62 gâtit-o i urme în moravuri. 1133-41 8) Ibid. fiindc ne iubire fac- i pân astzi un popor fr rânduial. sub titlul „Un 1. tânâr învat român" ^) avem recensia dreapt. XXXvi (1902) pp. iari lmuriri nou i acte inedite despre aceast în •") i urm critic studiul aici. III (lOOl) pp. rectificând aici unele greeli. evidenând c n'a întrebuinat toate izvoarele istorice pentru a orientale i c explicarea în îmbogi lista de cuvinte turceti dat cuvintelor nu e totdeauna exact juste relativ la i complet. p. i îndreptarea. 130-26. 93-6.369-79 3) pp. i semnaleaz mai pe crii : greelile î' din voca- lipsurile faptele istorice greite -) alt 3 cuvintele bular litoare In in la ordinea alfabetic. bogate tiri necunoscute lui Tanoviceanu "). aducând i dup arat Iar defectele. .. lipsite de orice temeiu. 671-2. dând multe studii a!e lui lonescu Gion informaiuni nou despre Sârbi i relaiile acestora cu Ro1. ale Brbulescu din cartea „Cercetri istorico-fililogice" (1900). 4) Conuorbiri Citerare. discut cu amprivitor la episcopia de Milcov e nunte c scrisoarea din l9C6 fal. lui Tanoviceanu despre ce familia Bants. 2) pp. 369-79. 324-32. Sima Stolniceasa (soia lui Stroie Buzescu). cuvinte ^)." analiza crii. tiinifice face apoi observaii povestirta istoric din carte care multe chestiuni n'a folosit resultatele nou. lorga face din nou o cercetare a crii. au contribuit mult la curirea atmosferei româneasc din vremea mai nou. 1132-42. critic dou Doamna Despinc. 324-32. fr de lucru. delâturând într'un articol „Cum rspunde rspuns ale când ti lauzi" ') toate afirmaiile din larg toate ineanu. Dup ineami lui rspunsurile necuviincioase i neîntemeiate ale lui- âineanu. 1904 (XXXVIII) p. 183-90.cari Am grafia crezut folositor s aduc înainte acestea recensii. XXXVII 6) pp.^) 2. 7) pp.. 626-41. (1903). 5) pp. mânii . de data aceasta mai subtil. 128. meritoas. tiinifice în istorio- 1) ^Coua reulst român. care sunt rele. greeli i explicaii neîndestii- „Manifestri nou ale unei scoale vechi" : ^). Ibid. cu mult lui ironie despre teoriile tiinifice. pp. 435-443. 326-40. 228. 435-44.

mnstiri —i Avem câteva vieaa de lmuclugboierul Ia începutul sec.63 lorga tiprete o ediie noi nou se a unei cronici. 104 128 110 135 167 n. 3. a list am se mai gsit manuscripte târzii d la sfâritul prefeii din ele am cules unele îndreptri i întregiri". i neamul su. apoi Ludescu i de docu^). 207-34. 115 n. 114 139 1. n. 149 2. slavone al din 1563-75. 3. In prefa dup ') cronicii: baz singurul manuscript complect. 2. 2. 82 n. n. Constantin Cpit. n. n. 3) pp. 3. 4) pp. 2. Bucureti. 1. 2-3. 163 189 n. 17 p. n. dela dânsul adoptându-i am adec i împrumutat felul i aspectul grafic al de scriere a cuvintelor. avem lui . 2CX) n. acte din muzeul din Cluj rom. 2. înzestrat cu bogate note de lmurire sigur. — trece la povestirea lucrurilor nou despre Consaici tantin Cpitanul -). în în aa Apus. chipul Iui tip. X\^II-Iea 1) Bucureti. XXVI (1902) pp. 171 în n. XVIl-Iea: pp. n. 1. n. XXXIX. Socecu. cu deplin încredere de orice note se arat greelile aa c se poate întrebuina fapt în om i de tiin. manuscriptele întrebuinate cu unele note de pe ele p.223: In fruntea voi. 3. sec. apoi faximile din alte chipuri ale sa. n. 103 n. 2-3. . acel — întrebuinat cror „Am luat de Blcescu i cronicii. 175 n. 213-222. diferite XXXIX -f. 112 138 n. 24 n. o. 192 n. decât E de „Istoria Domnilor istoria mnntean dela alctuit de Constantin ce spune cum a alctuit aceasta ediie a ca rii Româneti cuprinzând liceput pân la 1688" compilat i Cpitanul Filipescu. fel cum vorba la pân atunci nu publicase. al publicându-se i vre-o 40 documente din al 17-lea pân la începutul celui de ^). „Manuscriptele mnstirii Cernica" riri introductive asupra acestei rilor de aici — cldit 1902. 2.. ali cronicari. 2. 1. pp. 8. n. i n. acte din secolul I. 49 n 4. 154 n 1-2. ce-i luat cci de din i se întregesc lipsurile cronicii pe baza izvoarelor mai nou. neoîsla ortodox român. 2. 1 . 1. mai multe isclituri dela persoane din familia 2) pp. 1 . 133 162 1. 74 105 o. pp. n. tabla numelor pp. 122 n. coala 5) din Câmpulung 1669 pp. XlX-lea Urmeaz Cea dintâiu cronica: dela Radu Negru (1290) pân la 1688 cronic editat în mod tiinific. 66 1. ill-XXXVlII. n. n. 3. pomelnicul mnstirii Govora sec. In note se dâ ui foarte mare numr mente româneti i slavone inedite începând cu anul 1469 ^). 1-211. Dar sau fragmente. 152 1-2.

II. al XVIII-iea. 62. tip. 2) pp. Unele cuprind analele la contemporane dela 1782—1821 pruncilor dela '). 3) pp. i apoi aceluia c c din izvoarele pe care pol) în cunoscuse predecesorul meu (Xenoace'e aceste studii cuprind uneori i alte tiri sau le izvoare trebue puie primeasc o alt interpretare. Ghighiu : greceti i Arge^ . d i ea o po- despru Callimachi. I. partea cea mai mre româneti. 7-21. pline de amnunte scurte i interesante. dup care urmeaz titlul la 255 manuscrisecu înseninrile de pe ele. tip.64 Cernica tirbei. versuri 66 de strofe cu cu însem. 1902 pp. XVlI-lea'O i. unele greceti în Publicaie de documente dou volume impozante ce ur- meaz mâne In e un omagiu de recunotin ctr Alexandru Caîli- machi prin munificena cruia a aprut în Istoria literaturii ro- secolul al XVIII-lea (2 '). 5-6. CCXVyf 6G5 . 5) pp. (1652— 1840) coninut bisericesc ^) 11 : Manuscriptele mnstirii dela Arge- sunt 34. Bucureti. voi).. p. la 1848. . 19C4. 10) pp. aproape toate din sec. din veacul al I81ea pân ^). '°) apoi începtorul famili-i: Teodor s c s 1) pp. altele despre Ttari sfâritul sec.XXVII-f763. ). Câteva informaii despre schitul Ghighiu dela Ploieti ^) se înir 27 de tiprituri româneti i nate lmuriri asupra lor ^) apoi 39 de mânuse ise românetibisericeti dela 1686—1865. Minerva. care precede documentele „nu da lmuriri ci asupra ele- mentelor din vestire istoric care se alctuete colecia. 9) 8) pp. 7) pp. 233-4. 93-62. 22-51. VII-XVI. stihuri. 6) pp. I. aceasta se datorete pe de din ce se tiprete astzi reiese întregiri o parte faptului anume i îndreptri de o mare însemntate. 4) Bucureti. Studiaz trecutul i imporunele lucruri într'o lumin tana Câmpulungului. 222-26.. Minerva. Documente privitoare la familia Callimachi se mulumete — prefaa bogat din zice autorul — a voi. 19(3 PP- X. o instrucie pentru dascli întru învtura Dou biblioteci de mnstiri 1820—30^). 212-3. i nou".

41. . XXXII-LXXXVlll. 9 rapoarte de ambasad saxone (1767— 1812) «) 9 de am basadâ englez (1763). Potocki cerceteaz ramura care n'a domnit relaiile Moldovei cu Polonia pri-i i La Roche (1758-69)"') doc.fi Vod Callimachi '«) ^^-"^ 1813-16 din cea din 1806. CCXIII ^> PP. Române. XXX^i^'f^'""'^^'' 2) pp. Teodor Callimachi (1756- in ^' ''^''*' ^'''^''"' româneti pentru domnia Moldova (1710-1835. 15) pp.6U4 V-XXIX. Leonardi. Extrase din partea istoric inedit a operei lui Fr.S (!807=?o!'l8T2" dm dm '"' ^^^^'^^ ^^"•"-^•• Documentele sunt mai toate inedite din arhivele olandeze Haga. 14) pp. 12) pp. 9) pp. prefaa dela voi. 42I. din familia Callimachi i agenii Giulianii.3S7-96. si Documente în acest volum: '""^^^'^ 169 regete din intern-^" privitoare la familia Callimachi "^^ (1692-1857 P' arhiva 1"' lui fa- ' TTjr\~ î^^?. '" ^^^^^^^^ ^^^'^ româneti 1092. LXXXIV-CXXV. 1760-68). Isînn 4k1. scrisori 4 . saxone din Dresda. gorie loan Callimachi (1761-64 i ^'^ (1715-57) ^ in^n i urmaii G I767-69) •) hnVoriP 3) Alexandru ('l79r'99)^o^'"^!''r''^'^^ '°'""^''" loan Ca. 5) pp ^ ^^- ^-^L-^^^"C\L-\L\'i/ CLXXXV-CCXII : adause p. II se '-). 16) pp. XXIX-XXXVill 17) PP. 3) pp. 42 de ambas. ^ a Grigorie Scarlat 1716 pp. din bibi. 415-17.65 Callimachi.H) pp.''3) PP. ') terzimaiiul loan Callimadii Teodor Callimachi ca domn (1768-61).'-') 14 extrase din corespondena consular austriac din Bucureti (1806-22) ra poarte consulare franceze din lai ^52 din 1806-1818) si dm Bucureti (I2 din 1806. 4) 6) pp. 7) pp. Muzeului Czartoryski Cracovia i din coleciile Acad.^?^ r l Lallimachilor In ^°''- '"' ^^'''lui din domnia ^^^â Callimachi (1745. CXLVII-LIX. 3-76. ")pp.")-'^ acte pentru numirea lui Gavril Callimachi ca Mitropolit al Saloni• 246 - "'''''"'''' îvQo^l??^'" '799) -). pp CXXVII-XXXIX. faximil de act grecesc 1757 p LWWll! -^AAMii. losif Sulzer: Geschichte des transalpinischen Daciens (faptele din c.'^). .1821) -o). 79-133. 399-411. olandez (l758-"95) rapoarte de consuli austriac! (1795-1819).3-38. CLXI-LXXXIII.321.

polone '^ a familiei)^) i 5 J^ '^/l". cruia mi-am închinat chem rspltire i când buciumul lui Horea rzbunare. 161-220. lui Alex.--^ . muzeului Czartoarhivele imperiale din Viena Cracovia) ^)-249 doc. . i doc. 5-86. 7. 575-91. 3) pp. tip. ''% familia Callimachi (1761-68) Bistria privitoare la mtermoldo-polone în limba franceza ctrâ "f- Cernâu. din ^) la ( 1 extrase din coresp. V (1932). 369 ^). r^oU romOna^ Callimachi. pp. i regete relative la familia Cal- (1710—1835 din arhiva statului. 55-60). 66 Callimachi limachilor ') — 202 doc. ce- pân teasc fac parte' simt mândru mul din care de Dup ce arat necesitatea scrierii unei istoni. prusian — 39 extrase din corespondena A. erat i dedicat 10) . întâiu in 9Coua C. 231-384. expunerea. IV (l9Cl) pp. Gobl. 561-72. pp. 761 anexa . 7) pp. de bainte ^aBerlin) 764-69) '). . suedez din olandeza (1796-807)^^) 1812)-). 5) pp. tabla rare neologisme pp. corespondene rvski nretul polon Giuliani (1741 trimisului — 18''1)^) — 36 extrase din corespondena regala din Varovia Benoit (1768-9 din ™.1902pp. 8) pp. 661-727 a lucrurilor PP 3??-f 9 pp 615-59.^. începând cu faptele pp. trece e cea dintâiu Ia i izvoarele pe care trebuie povestirea faptic a evenimentelor. numelor pp. 223-28. Autorul zice în bordeiele „Cine vrea în prefa csuele Românilor din i : «aele i la târgurile Ardealului atâta dragoste pentru rândurile acestea scrise cu tot strduinele^ i pentru neaadevrul. 1) dm bisericeasc tiinific a Românilor al 15-lea pân la Unirea din sec. Bucureti. 441-50.. m c sate i preoi din Ardeal. 751-55 cuvinte obsolete i reda harta Moldove. Vod 27-33. celor prin care de vrednicia noastr teptarea viitorului care atârn O carte închinata „preoilor i învtorilor din România m ae „bate M s preoi din Ardeal" vad cum se tria ^o). 595-611. s se razime care istorie Ardeal. ambasador danez la" (1758-69 din bibi. 391-98. 2) pp. dac nu la biruin. Constantinopol (1741 i 60 din cea — se pstreaz neamul de peste muni. V+349 (publicat 343-52. 134-157. din Iai. • . 387-554.gas (1797) adausuri p. 6) pp. 4) pp.30 Varovia phorin. de Rh. onomastic pp.

lir02 166-201. 9) pp. p. 34. f^) Bucureti.-262. In „epilogul" crii discut pe larg preri ridicate de Bunea în Vechile episcopii româneti. Severinului. din scaunele sseti ara Bârsei cheiul Braovului. 12-88. i întregete i rectific unele lucruri spuse în cartea de relativ la istjria bisericii din Ardeal în sec al mr (din arhiva statului din Budaîntreaga expunere se utilizeaz un nu- — fa 15— 17-lea'). 313-346. 6) pp. public o not italian inedit din 17 Maiu 1769. Buciunml. Tetru 7'. preoii i totul certele confesionale. 2) apoi o cercetare meinic a Unirii cu Roma i îinprejurârile în care s'a Maramure i întemeierea i Âmla. . prin care reprezentantul austriac la 4) In Coaoorbiri Clterare. Socecu. dâ o caracterizare dreapt i original a acestui Vldic. — curtea e cu nou i buineaz pesta)*^). 2) pp. 347-9. Cetatea Lotrului i a Fgra te- pân fcut la moartea lui Atanasie Pataki. 5) pp. „Note critice ^). episcopul ortodoxs vldiceasc. Magazinul l)PP. P. Klein. ca istoric^). 252-312. : — Orâtiei. 89-166. 953-57 lorga vorbind despre cartea lui Bunea. I9J3. Cohalmului. Poart fugit in cere acesteia arestarea i extrdarea clugrului Sofronie. Trompeta Carpafilor. 3-5. din banaara Haegului. tip. In partea a doua a crii avem situaia so-a!â i politic a Românilor d^ pe pmânturile nobililor. din Tlmaciului i întemeierea Banatului. pp. aron. bazat pe tirile tiprite i inedite '). 7) pp. mânetr asupra culegerilor de documente interne roAtrage ateniunea asupra marei importane a dola cumentelor interne privitoare analizeaz ziarul i critic publicaiile cunoaterea trecutului'nostru de documente interne. urmaii acestuia episcopii luptele religioase^) ale timpuluf . protopopii.. cuprinsul pp. Bistriei Sibiului-Selitenii Moldovei. de un interes deosebit prin faptul bogata coresponden i diferite acte lui c se între- din arhiva episcopeascâ a Dionisie la Dealtcum important de acte inedite. ^) primesc lmuriri preioase D:oni3ie ->) uKima parte Românilor din acest studiu Novacovici. Muntenia. : 67 cu Roma. tul Românii din Românii din ducatul . 3) pp. Aron i . (XXXVI). 20. P. i la p. 971 nota 1. Sighioarei.

'°) Te\i\e5cu. A. Kogâlniceanu. Toate sunt certefulescu din Gorj. V. despre colecii felul iz- despre arhive. Cronica Romanului Mitropoliei Moldovei. . Ureche. Moldovei de Manopublic a lui Laurian Gh. Romaale aceluia. artandu-se vaal doc. Cipariu. Menirea i în general. Lâu- rian român. istoric a acestuia ediia Letopiseelor. Acte i mente istorice. 14) 79-82.^) Uricariul lui Codrescu. La început. Istoria i'HuAlui. Boliac. studiu de acela fel. Soleai i ale lui Alex. M^V. ca i interne nisnvil:') alte publicaii cu doc. 77-79. M//-a/i Coshn i Ist Românilor (nni multe volume). . . 10-25.^) cele doc. de Tocilescu. 10) pp. 42-50. voarelor istorice. : V. A. 66-70. 11) pp. Revista pt istorie i fii. 2) pp. Q. 8) pp. 1903. 61-66. etc . studii asupra limbii .^') publicaiile istorice Columna Hajdeu i revistele lui istorice Arhiva. i Tesaurul de monuactivitatea istoric a lui Uarian Papiu i Caliimachi. Condica Voroneului i Orest Popescu = ale lui FI. 5-10. Academiei române^). 11-30. Arhiva Instruciunea fragnente i Arhiva. michisedec. biblioteci i private care cuprind documente s). episcopul Melchisedec. 7) pp. 6) p. româneti de •/) bucovinene publicate de Wickenhauser Marian. colaboratorii Arhivei lui despre toric . care e îns privete mai mult documentele externe relor relative la „Despre adunarea l tiprirea izvoamisiunea istoria Românilor. Intr apoi a lui în cercetarea faptelor: activitatea '). Ureche. despre „Arhiva româneasc" . 4) pp. apoi Colaima Im Traian Haideu ziarul i revista CavenU den btrâni. 12)" pp. 13) pp. Foaia soc. activitatea istoiic a ^) Blcescu lui publicaiile istorice ale Florian i Magazinul isAaron i Tr. ardelean i publicaiile ei istorice româneti '^) „Asociaia '') Academia român i pu- 1) FP. Sion Papadopollui ale lache Drghici. Leptiirariul lui Pumnul. Sturdza. punct de vedere - cetate din loarea i alt Un scderile acestor publicaii. 30-42. Bucureti. 70-77. Arhiva istortc a României t Tralan. D. 3) 25-29. PP. 42-51. . 9) pp. Cronica ItiiHuru. interne.68 Uricariul lui Codrescu'). 29-32. 5) In <7'nnos tui 1-11. lui : Traian. Istoria '-) critic. Ist. Erbiceanu.

s s ceste cercetri arhivalice. biblio- Acad. la „Note cu privire acte inedite din loan Mihail Cigala" lui ^). dialectelor tecii oamenilor de ') erl i astzi . — Vezi Aron . Ptracu fiul lui Mihai Viteazul. Logoftul Teodosie. analizate i apreciate Am fr a n:â aici. Polonia. bogiilor. Viena. . ai României a studiile i colecifle . LXXXIX+1281+XXXIV. Socecu. minind gro- solan i. de folclore ') manuscrisele lui I. care dispune de mijloace materiale. 6) pp. pp. de a coleciona i edita multe documente din diferite arhive ale pei : Euro- Moscva. 108-119 „?rinos Cui tip. care cutreer Apusul. ca în urma acestora se scrie marea i trainica oper a istoriei Românilor pân la cele mai mici amnunte'). 290-298. Marian ^) descrierea . Densuianu. 92-96. 1903. 99-101. editri de cronice. opri asupra multor studii citate. Italia în diferite orae. Ungaria. 4) pp. 89-92. 8) In 5) pp. a crui aventur se lmurete Hurmuzaki 1) Volumul de proporii neobinuite. cuprinde nu m'ai pp. pmântului . Germania. Bucovina. fruntea voi. un înaintea documentelor.69 blicaiile istorice lescu. Fixeaz menirea Academiei în aceast privin. îlurmuzaki dat numai numele autorilor sau revistelor. 3) pp. tabloul lui Francken: Iui : Mihai Viteazul curtea lui Rudolf apoi isclituri de ale Vod. Anglia. lui Toci- . Raguza. 9) Bucureti. române activitatea istoric i ediiile nou Bogdan istoria ale cronicelor. din colecia ^) editat de Academia Român. 101-108. artând ce s'au publicat din aceste arhive vitor la trecutul din Ardeal. Aici se d trei 1591-4 ale Cigala (=Petracu-Vod). : numelor la urm la tabla pp. Constantinopol. de documente interne i redactare de repertorii bogate. Bucureti. Wolfgang Vod. i ce se mai poate afla în ele pri- Academia. Svedia i Danemarca.. i pecetea Mitropolitului Eftimie. colecia de doc. Comisul Leca. Banul Mihalcea. 1903. 7) pp. Sturd^a". mai vechi ') activitatea istorica a N. Iii— XXXIV in . 96-98. ea singur poate i e chemat întreprind anostru. la contemporan. FI. coleciile" '^) privitoare *^. mare „arlatan oriental". Spania. Dumitru Vel vornic i Mihai Vod. D. pp. 119-127. 2) pp. Q. tefan Rzvan. Frana. al Xll-lea.

70

puin de 1872 de acte externe
muirea
altele
:

privitoare la rzboaiele

i

cârîntre

lui

Mihaiu-Viteazul din

1594

— 1602.

Aflm

aici
Ia

scrisorile, rapoartele,

conceptele privitoare
eliii

Mihaiu
Giurgiu

Vod
în

din

corespondena arhidu
;

Maximilian

din arhivele

din Innsbruck

din Italia

:

povestirea expediiei

dela

1595 (din

bibi.

Marcian

din Veneia), apoi scrisori

ctre

deosebii protectori

i

prietini ale

episcopului

Speziano (din

Ambroziana dela Milan)

i

multe altele din acela timp

i

în
:

legtur cu aceleai fapte; din arhivele imperiale din Viena Polonica i Ragusina fondurile vestite Hungarica, Turcica,
altele

;

din arhivele de

deczky, Erdely es

rzboiu din Viena. Din cartea lui SzaMihaly Vajda lorteneU (Timioara, 1893)

numai a:tele vieneze i cele ungureti din Bistria se public. scrisorile ambasadorului Cornazzani din arhiTot din Italia însemnri de ale învatului francez Bongars vele Neapolei, acte din Cracovia (bibi. muz. Czatoryski); din Varovia (bibi.
:
;

Majoratului Zamoyski), documente latine;
nului Jurkovitsch din

rapoartele raguza:

arhivele din Gratz

acte din

arhivele

sseti

din Ardeal

i

ceva din corespondena nunciilor papali

din arhivele Vaticanului;

bucile de o importan secundar
în

i

subsidiar le-am pus

note"

^^zice

autorul

Note mai

în-

tinse

voie de ele

nu se gsesc decât puine, când era o neaprat note mai mici sunt în josul paginelor.
;

ne-

Fr
Iui

cunoaterea

i

întrebuinarea asidu

pân

în

amnunte
a domniei

a acestui volum nu se pDate astzi scrie o

istorie

Mihai Viteazul peste Români.

S

însemnm înc

câteva contribuii istorice din o revisi:

„Un nou

act ardelean de danie dela Mihai
care

Vod,
satul

')

din 21

Martie 1600 (Blgrad), prin

druiete
boieri.

Morreti
întâiu

Logoftului Pravul, cerut
Ungurii

i

de ali

Vorbete despre
actul,

divanul domnesc, familia boierilor care

iscles:

i

apoi

fa

de
al

alte
lui

danie

Se arat elementele deosebitoare acte date de Mihai. Se semnaleaz un act de Nicolae Vod din 1600, domn adevrat al MiinRomânii.
1168:

rectificare A\n Conuorbtri titerare, 1903 p.

Ce-au fcut Irimia
XII p.

tocmea(l)",
faximile.
1)

fcut

de

lorga

pentru Hurmuzaki

437

în

673^

Conuorbiri Citerare, XXXVII (1903) pp. 705-709.

7!
îi dâ titiul de stâpânitor a! Ardealului ,,Braga Voevod' al Terii Româneti (1535) ') Dupâ ce .aduce înainte mai multe tiri, din izvoarele sseti despre \'lad Vintilâ Vod, dovedete printr'o noti de pe un Mineslavon, numele de familie a lui Vlad.' fost jude de Slatina" era Braga.

teniei, iar tatlui sâu

c

Jnc

ceva despre Vlad

epe i tefan

cet

Mare"

'-}

câteva extrase

di „Chronicon

Sunt
••

dm mnstirea austriac Melk, privitor la 1461) i tefan cel Mare (1474, 1476).
„Ceva nou
nn,
relative la

Mellicense", scris de

c lunari

Vlad Tepes(145fi'
^j

despre

Unirea Principatelor"

cuprinde

13

scrisori particulare în traducere

unele lucruri dedesubt.

româneasc, însoite de lâmuevenimente însemnate din 1853—1865, artând
^)

„Ceva nou despre mama lui tefan cel Mare" scripia din 1492 de pe mormântul dela mânstirea
a

e

in-

mama lui tefan cel Mare munrl— „Mruniuri de istorie româneasc"
Oltea,
lui

Doamnei

Pobrata

cu
'^)
:

câteva lâ])

Câteva
rela-

-tiri din scrisorile

Antioh Cantemir (din

1737—39)
:

tive la tatl

su

Dimitrie

otoman, muzica turceasc relaiile lui Antioh cu Voltaire ^y 2) Genealogia lui Nicolae Mavrocordat dup un pomelnic din 1715 cu unele informaii nou privitoare la soiile Domnilor")3) Un „mic principe moldovean" în „Hiperion" al lui Longfellow. Probabil acest principe e unul din Sturza, pe care 1-a cunoscut în
fii

i i

crile acestuia

Istoria Imperiului

lui

Mihai

Vod

înfiându-1 ca un

tip ridicol

în

Apus marele poet american, numitul su roman ^).
:

„Trei chipuri din veucul al XVIIf-lea" ^) cuprinde ^:t din 1611 prin care Ana nepoat de fiic a lui

1)

Un

Alex. Lâ-

puneanu

vinde

moia Bobuleti

(jud.

Dorohoiu)

i

câteva

1) /6id., pp.

1043—5

2) I6id.

XXXVIII, pp. 281-3.
5) /6id., pp.
7) pp.

3) /5id, pp. 550—565.
4) I6id., pp. 748-6. 6) pp. 866-71.

865-73
Basarab (1534,1538)
(1512) 16ia..

871-2.

8) pp. 872—3; câteva tiri despre Laiot -catolicismul în principate i moartea

nou

lui

Vldu-Vod

»PP.

413-16.

9) 76îd„

XXXIX

(1905) pp. 113-121.

72
lmuriri despre fetele
lui

Lâpuneanu
lui

;

')

;

2)

Act din

1600'

(Bâlgrad) prin care fetele
stuia

Ivan Vorni:ul

i

nepotul ace-

tefan druiesc
'nici

satul

Rzvadul mnstirii Golgota. Se
de danie,

dau
n'au

din actul tiri despre persoanele

can de fapt

urm

în

F/ola
Radu

nrin care

Viteazul, cum se rectific pe o înrudire cu Mihai 1600-10 darurilor (rniV) ; 3) Act din sus lui Soco, Postelnicul druiete Rzvadul de

un înainta,

rud
cel

Observaiii

Corneni poate, a cunoscutului Socol din la Moldova in epoca cronologice cu privire
Bun'),

).

lut

Alexandru

Dei

Gh. Popovici

i

D.

Oncul au
lui

anul în numite, susinut în recentele studii în 1 Martie, lorga xandru cel Bun se începea

c

epoca
în

Ale-

studiul de

fat

documentele contemporane cerceteaz cu ateniune deosebit, „i în 1 Martie, cci într'o can-

scris

îndat

dup

publicarea studiilor celor doi

învai,

i

celarie

fix, ci fienu poate fi vorba de norm de unde venise. era deprinderea în ara care data cum de Septemvrie, dac scriitorul era Deci dup anul de la 1 dup anul dela 1 Ianuarie dac peste Dunre sau muntean, dm Gadin 1 Martie dac era Rus era Polon, dup acela vorbesc de A lumoldovene care

zice

c

anul se 'începea

aa

de

nou

litia

xând u

Martie.-- lorga Bun anul nu se obinuete dela î mult^ pentru acest studiu, scris mai de observ în not, documente, cândGh. Popovici in ziarul Dublicarea în Studii i deplin prin un actteutomcEpoca din 7 Iulie 1905 doveaete
cel

i

Podolia". In analele

c

c

nu se socotete anul dela

1

Martie:

Am
în

socotit

c

ob-

servaiile din articolul

meu

pot
îl

s

reprezinte

i dup
aceast

aceasta revist,
10
Iulie

oareckre interes, i de aceia alctuirea a schimba nimic din

tipresc
lui"

fr

(nota

dm

^^Omele

nou

mai ales Craiova pe pragul însemnat a {1760-1830)--). Se urmrete vieaa
oltene

l

vremurilor
sa-

acte ce avem. Felul telor-orae oltene pe temeiul puinelor cea mai fireasc de a cum se face ni se spune astfel: Calea clae aceia ae urmri strbate în traiul lor de toate zilele

"TT^^TT^^I^
i^

2) pp.

il7-2a

746-51. nn 120-21 Calendaru. 56-69, 146-57; reprodus i în XLI (1907) pp. 5) 76';^ 33-54. 19C8, pp. revistei „damuri", Craiova,
4) /6/d., pp.

73
Jirea bisericilor, din ele, legând
ceia ce se poate
afla

de fiecare asemenea zidire

despre

oameni
in

i
Fiind

împrejurri. Scurte

notie despre dregtorii, ce stau
se încearc în paginile ce

adogi. Aceasta documente puine nu se poate da vieaa intern a acestor orae, n'avem nici o singur carte dela judeul i prgarii vreunuia din cele 5 orae. E vorba de Cerne, Târgu-Jiu, Râmnicul- Vâlcii i Caele se pot

urmeaz".

racal

')

i

pe larg despre Craiova
al

în sec.

18-lea

i

la

înce-

putul celui

XlX-lea

-).

„Negustorii

i

breslaii

biicureteni

din epoca

Unirii"

^).

Un

act (din Februarie

1858)

de

mulumire ctre noul
negustori,
cari

ales

prefect al poliiei Bucuretilor Colonel C. Caragea din partea
ultimelor bresle de

meteugari i

isclesc cu

numele
Alte

lor,

mai totdeauna strine.

volume cuprinztoare de documente privesc fapte contempo'-an i sunt de cel mai mare folos pentru cunoaterea acestei epoci nou. Corespondena lui tirbei Vod ^). Volumul l-iu cuprinde

dou

i oameni

din epoca

importante

corespondena politic a Domnului român cu diferite persoane a timpului. In prefac avem câteva consideraii 56. generale asupra Iui tirbei Vod i domnia lui din 1849

Însemn persoanele

cu
:

care

s'a

corespondat,

numrul

co-

respondenei
(11
din

din

i anul 1849— 54); 5)
6)
;

Alex.

Caragiorgevitch,

prinul Serbiei

Grigorie

Vod

Ghica

al

(66

— 55) din 1849 — 56)
1849

De
^)
;

Philippsborn

agent muntean

Moldovei (75 la Viena

locot.-feldmareal contele Coronini, co-

mandant
Dr. Weil pentru

austriac în

ara Româneasc
din

(42 din 1854—56)^);
'°);

i

Baronul de Zedlitz (27 din 1856—7)^); memorii

strintate
(4 din

(U
;

Frana

(104 din
I)

1854—9) 1849—53) '^)

")

coresponden cu 1850—55) '•); Rusia Turcia (196 din 1849-56) '^).
1853—57)
;

Prusia (5 din

pp.

56—67.

2) pp.

67—69—146—57.

3) I6id.,

(1906) pp. 300-303. 4) Bucureti, tid. Minerva, 19U4 pp. IX+655.
5) pp. 7) pp.
1-14.

XL

6) pp. 7-l(X).

103-163, 251-60

8) pp.

167-211.

-9) pp. 215-247.

10) pp, 260-333
12)

II) pp. 337-52.

pp. 355-63.

13) PP. 367-46(5.

44) pp, 469-622; tabla cuprinsului corespondenelor pp. 625-655.

74
acestui prim volum din „Corespondena lui tirbea „Mrturii istorice privitoare la viaa i domnia lui tirbei-Vod" '). Coninutul e foarte variat: 130 corespondene consulare franceze din Bucureti (1849—51) ^); 38 extrase din

Ca urmare

Vod" avem

ziare despre tirbei

Vod

(1849
")

— 51)^). — Afaceri
;

politice:,

despre complotul
dela 1848

— 51

uu
;

(1852)

12
la

acte

despre emigranii
obiecte
al
lui

•^)

6 acte relative

cumprarea unor
memoriu
'')
;

din Viena pentru noul teatru (1851

— 56)'');
unei
linii

tirbet

Vod

în

chestia spitalului Pantelimon (1856)

8 acte

privitoare la planul de

întemeierea unei
lucrare
a

bnci

în

principate

(1847—50)^); plan de
afaceri

ferate (1856)

i

de întemeiere a unei burse (1840)

^)

6 acte despie deosebite

de administraie în 1853— 55 ''^); 68 acte financiare i bugetare (1848 54) ") 18 acte relative la serviciul carantinelor (1850—53) '^): 59 acte privitoare la persoana lur tirbei Vod (1819—59) '^) cuvântarea marelui Logoft Barbu

;

;

tirbei despre lucrrile departamentelor Logofeiei trebilor bisericeti (16

Noembrie 1834)
Carol
în

'"*)

;

4
1

scrisori

tirbei câtrâ Paharnicul Clinescu,

ctr

prinul

1866

'^).

ctr

româneti ale luii Sadyk Paa i 1
acesta e din

Materialul

Biblioteca Academiei
acte sunt din arhiva

Române i
lui

din alte fonduri strine, câteva-

tirbei.

Pe baza
mai sus,

materialului vast publicat în cele

dou
i
Terii

volume de-

i

pe
lui
'").

altul

inedit

studiaz deosebit

pe larg „Vieaa

i

domnia (1849-56)
1)

Barbu

tirbei,
câteva

Domn

al

Româneti'

Dup

cuvinte

de introducere se

po—

Bucureti,

tip.

Minerva, 1905

p. 755.

2) pp. 3-232.

3) pp. 235-310.

4) pp. 813-20. 6) pp. 336-47.
8) pp. 361-403.
10) pp.

5) pp. 321-35.

7) pp. 351-57. 9) pp. 407-18.
11) pp.

421-24

426-599.

12) pp. 603-3J.
14) pp. 673-94.

13) pp. 641-70.

15) pp. 697-700

;

tabla

cuprinsului

pp. 701-20;

tabla numelor

de

persoane
16) In voi.

i

locuri la cele 2

volume pp. 721-747;
sec.
ist.

tabla îucrurilor \s.

2 voi. pp. 749-53.

OnaCck academieu Române,
p.

XXVIII

1811)

i

XXVII (1904-5) 323-46 Barbu tirbei (1 Sept. 2 acte care privesc aeest testament din acela an. 7bid.,,
:,

1-156.

testamentul

Vornicului

XXVII

p. 347-52.

;

75
vestete pe larg trecutul familiei i tinerea lui Barbu tirbei de a fi Domn a avut mai multe

slujbe înalteVornic, mare logoft bisericesc, ctc, pe care toate le-a purtat cu demnitate i înelepciune '). însuirile acestea i le-a pstrat l ca Domn. Se analizeaz toat activitatea lui ca Domn pe terenul politic, cultural, economic, etc. S'a ocupat acest Domn cu exproprierea 2), starea coalelor de sate i secundare organizarea învmântului 3), situaia bisericii, seminariilor ^)

care înainte

învmântul
^),

din

iMoldova

•^),

divanurile
lui

ad

hoc

i

admi-

nistraia
-intrigile

despre

orae

'),

vizitele

tirbei

opoziia contra lui ^), literatura i ziarele "^)' timpului evenimentele externe i influena lor suprtoare asupra eriî Româneti i ocupaia ruseasc "), i câteva tiri despre tirbei

i

prin

tar

»)

dup
In

domnie

'^j.

„excursurile"

era îndreptat
ministrative

crii vedem mai amnunit în ce direcii munca lui tirbei Vod Inoiri i anchete ad(1850—55), Biblioteca i Muzeul (1849-56) '^)
:

bursierii în Constantinopol, Paris,

Viena
'5)
;

i Roma

(1850-57)'-')'

lerul
•din

i

seminariile

(1849-56)

Colegiul din Bucureti

i
în

Craiova;

industria;

literatura

instructiv

i

didactic-

lucrri de edilitate sau publice; relaiile cu Turcii
timpul ocupaiei
litice,

i Ruii

(1848-51); ocupaia austriac, partidele popensionate, reparaiile de mnstiri, coli în genere:
superioare,
'6).

primare,
-teatrul
stirile

_
la

de

fete,

comerciale

i

veterinare
la
lui

i

Anexe: 18 acte (1834-36) privitoare

mnBarbu

închinate
în

i

la
Iui

coli, profesori subt ministerul

tirbei

domnia

cu privire

tirbei

Vod Ghica Vod dup domnie
Alex.
2) pp.

'^)

;

8

scrisori inediie

(din

1866)

'»).

1) PP. 323-46.

1-7.

3) pp. 7-25. 5) pp. 29-31.
7) pp. 42-47. 9) pp. 49-53.

4) pp. 26-2><.

6) pp. 30-42.

8) pp. 47-9.
10) pp. 53-56
12) pp. 79-86.

n)
13)

pp. 55-79.

pp 87-93.
132-49.

14) pp. 93-99.

15) pp. 99-lu3.

16) pp.

103-131.

17) pp.
18) pp.

150-56; în
p. 300.

J910

Ia

Vleni lorga dâ o
in

nou
Ia
. .

edific

a
:

accstu

:studiu

de

La povestire

n.
1
;

ed.

II

e

ceva nou
1855
.

pp. 6(>3

„Lege

... plânge",

p.

pp. 77-8:

La

Germania"

i

pp.

76

Dup
vitoare

aceste publicaii de documente
la

i

studii adâncite pri-

tirbei

Vod

nimeni nu era mai competent ca lorga^

pentru a ne prezint pe acest

Domn

prin însuirile

lui

distinse

ca o pild vie pentru cei de aztzi.

Prin o comunicaie sinîn

tetic

la

Academie

:

Barba tirbei ca educator O

câteva

pagini condensate ne
al

d o caracterizare splendid,
adevr
.
.

ca educator

neamului

i

al

oricui

„prin hrnicie, modestie" a Domnului,
în cuvinte,

care a fost

„un mrturisitor de
în

un fptuitor

de lucruri adevrate
în

fapt,

.

realist în fapte

i

idealist

tendine".

Concepiile

acestea

dou,
e

care

se pare

c
le

se

exclud, sau nu prea

merg împreun,
:

interesant

cum

îm-

pac

lorga vorbind de tirbei

„Idealistul

poate

s

rmâie
dac-i

numai un romantic,

un vistor,

un

prevztor

poate,

lipsesc acele însuiri de vedere

neted a

timpului,

de gcire

a mijloacelor potrivite, de onestitate personal, prin care toate

rîre într'o

s-i fie lsate libere pentru binele public i de hotnecrutoare munc. Dar realistul nu poate avea valoarea moral, chiar când opere întregi iese din mâna lui
energiile

dibace,

i

cele

decât atunci când este în sufletul lui care întrece mai însemnate din operile sale îndeplinite. Acest ele-

ment

trebuie
la

s

fie

mai
la

presus
clasa

de
din

orice

grij privitoare

la

persoana,

partidul,

care face parte creatorul

de realiti. El nu poate primi
întâiu,

decât umanitatea

i

în

rândul

partea cea mai
:

scump
^).

dintr'ânsa pentru oricine simte
le-a

cum

trebuie

ara i neamul". Acestea

avut

înaintea

ochilor

si tirbei

Vod
tiri

Despre o
vrednic

rud

de aproape sau chiar tat
într'un

al

acestui

Domn
la
^).

cptm
în

studiu:
lui

„Un

boier oltean

Karlsbad

1796—91. Cltoria
Cantacuzino
:

Barba tirbei în Apus
tirbei

Dup
al lui

Constantin

la

1667, Barbu

e al

199—205. Acte nou aici „actul despre mânstirile închinate din 1833 Barbu tirbei ctr Kiselef pp. 275-5; i cuvântarea din Septemvrie 1834 a marelui Logoft bisericesc Barbu tirbei pp. 276-82 tabla numelor pp. 285-300 i erat p. 303. 1) CLnaCeCe CLcademiei Române, sec. ist. XXXV (1914-3). pp. 10^
:

::=.

175-184.
2) pp.

1-8; an3}<;e

:

însemnrile franceze ale

lui

tirbei

pe cartea>
17 =.

lui

Alex. Sturdza pp. 9-10.

3) CLnaCet&

CLcademieî

Române

sect.

ist.

XXIX

(19C6), pp.

215-231.

^

77
doilea,

care ne-a lsat tiri despre
din

cltoria
se

Ini

în

Apus. Se

arat vieaa acestuia
sori, dintre cele
la

urin
lui

')

i

d

apo'

cele

27

scri-

mai interesant?, despre cltoria
aici.

lui

tirbei

Karlsbad

i

petrecerea

Scrisorile

sunt

scrise din

Lipsea. Praga, Viena, Pesta

i

Karlsbad ctre soia sa

i c-

tr Hagi Pop dinSibiiu^). Sunt preioase pentru c vedem cum judeca un boier oltean lumea apusean i
presie i-a lsat

din ele

ce imsa.

i

ce 1-a interesat în deosebi în

cltoria
Iulie

In

edina solemn
„ocrotitor

a Academiei române

din 2
lui

]904„
cel

pentru serbarea de 400 de ani dela

moartea

tefan
sale
cel

Mare

i

mândrie a Românimii din timpurile

i

din toate timpurile", a

fcut comunicarea

:

„tefan
^).

Miliai Viteazul

i
:

Mitropolia Ardealului"

Dup

ce

Mare înir

episcopii ardeleni

loan de Caffa, Macarie de Galai
cel

i Marcu

de Feleac înainte de tefan
temeiat o

Mare, spune

c

acesta a în-

mnstire i
:

episcopie în satul

su

Ciceu i, pe baza actelor
Ilarie,

nou

dovedete,

Vad de pe domeniul c în Vad au
Tarasie

rezidat cinci episcopi

Varlaam,

Anastasie,

i

Gheorghe de Ocna.
Sângiordz, Pavel
Eftimie,
îl

Ali pstori
Mihai

calvini sunt:
;

Gheorghe de
Spiridon,

i
i

Tordai

iar

ortodoxi:

Ghenadie

loan de Prislop pe care

Mihai Viteazul
el,

face Mitropolit în

Mnstirea
se

ridicat

de

în

Blgrad,

cum
tului
in

se vede lmurit din însemnrile slavone

ale

A\itropoii-

Petru

Movil— care

i

reproduc

în

trad.

româneasc

ce privete întemeierea Mitropoliei din Alba

lulia

— scrise
i
ales

dup

„letopiseul

muntenesc
martori

(al

lui

Teodosie. Logoftul)

auzind dela muli
dela Hrizea
al

vrednici

de
iar

credin i mai
^).

Vistiernicul

de atunci,

acum Logoft mare

Terii
In

Româneti i

dela Dragomir mare Pitar
latine

apendice se dau 18 documente

i ungureti

din

1523

— 1631,

care privesc pe episcopii: Ilarion (2 din

1523,

1526), Anastasie (1529), Tarasie (1546),

Gheorghe de
1)

Ocn

Gheorghe (1550), Gheorghe de Sânghiordz (3 din (1562),
2) pp. 5-16.

pp. 1-5, 16-17.

anaCere academiei Române, sec. ist. XXXIV (l9(t4), p 35; o ediie documentele dela urm s'a dat. tip. Mincrva, Bucureti,
3)

fr

19()4 p. 45.

4) pp.

3-17.

3) Ibid. 34-5. notie gsite un în — lorga — aduc numr cursul cercetrilor mele. ca culare. CLcad. i Venedict (1631). iar unele ajunse la s din ele vor se uite prea de un interes mai slab. unele mai zice titlu care privesc de aproape sau însemnate. Memoriul al Il-lea din aceast 1) O scrisoare Vod ctre alu al Iui 3) necunoscut din Dabija 1656 . Unele sunt de nevoie. Cronice. XXVII (1904-5) pp. înfieaz întovrite de atâtea lmuriri câte se vad rostul i preul lor. iscâliturile episcopilor apoi i în HurmuVenedict zaki. sunt reproduse 1-2). pentru schimbrile Domnilor i despre întâmplrile rzboinice desfpublicaie^) cuprinde: .: 78 1567—8). departe istoria Românilor. dau lmuriri lui 1715-1-1792) episcop de Brila (dela triarh al Constantinopolei în 1743 înainte) i pa- 1754. dup asupra cât s pân a- — Se combina i prevedâ ea vieii se pare neCalinic (n. documente. 2) anakCc 1-2. mai priceput specialist n'ar avea dreptul s resping tie 1 in- fCmaia nou tunci i dup trebnic". 2-4. prin biblioteci publice sau parti- cunotina mea prin împrejurri priîncioase. 25=505-529. cari nu ies la lumin pe deN'ici plin decât în cel anumite legturi pentru cuvântul cât poate î prin anumite apropieri. XIV partea Dosofteiu i pp. Cristofor (1574). dar nu trebuie s c i în fiecare izvor nou ce se tiprete se cuprind atâtea atâtea tiri i indicaii. strintate „Subt acest de contribuii. publicându-se apoi însemale nrile biografice i istorice acestuia în grecete (din „veti despre 1694 rile — 1789) de pe un „Testament vechiu" tiprit. Gheorghe tefan ^) procancelarul Suediei ").a lui urate pe pmântul nostru". . 1 Pavel Tordesi (3 din 1569—70). c. 4) pp. memoriul ar i I-iu. 1526 relativ la mnstirea româneasc de lâng Bistria relative la istoria Câteva manuscripte si documente din Românilor" ^). din '). 5) pp. însemnnoi cuprind lucruri foarte diferite. Belleardi despre luptele 1) pp. 18-35 (acestea 18 doc. ist. Dosoftei (1625) doc. Eftimie (3 din 167! -2). nomne^ sect. 2) tiri despre banul . celelalte secundare. btut dup modelul banului polon tiri din memoriile contelui Alex. Vod. 16=65-78. XXVIII (1906) pp.

20=79-9S. Brâncoveanu ctrâ Dim. se vorarhivele sseti pricopiarii. din câte comoar. dar „aceast mrturie strin e o vorbrea ars. româneasc Constantinopol la 1810^). „Viaa cil lui prilejul Alexandru-Vod Callunachi Domn al Moldovei descoperirii testamentului sâu^'). ne-au tiat. 24-5. 17-23 veanu. : 7> pp. scrisori. protocoale i cauza vitregimei vremii nu ni s'a pstrat în întregime. decursul domnit. dovei 6) tiri nou (extrase din mss-ul ungurului con- temporan Gavril Kolikovits) privitoare la nvlirile germane 1716 17. 11-18. nom. . Saii ar- 1) 2) pp. scurt fratelui Domn ducere Grigorie (1761 — 64) su i în a tatlui su loan Teodor Calcu tra10 Ianuarie limachi (1753 — 61) i la Iai'). p. Cu informaii vieaa lui largi (n. Vodâ Brâncoveann. numai 3) pp. H) pp. runci turceti din ambasadorul suedez la Constantinopol -) 5) Doua po1723 ctre Ali!iai Vod Racoviâ al Mol^) . scris i testamentul grecesc. Callimachi înainte de domnie 1738). ist. Tesalia. secretarul trâ lui 4) O scrisoare a An- Nicolae Mavrocordat din 1744 ca. bogia noastr. din . 1-11. 4) pp. Din atâia vecini cari ne-au robit. In tele „îndreptri despre întregiri la istoria Românilor dup : ac- descoperite în arhivele sseti. 7-9. cari din vilegii. 6-7. în se d în Alex. socoteli. 9) Ibid. ne-au ne-au pus la bir i ne-au stors sau cules câtig mereu din pp. sect."^) 7) tiri despre biblioteca în erile române la Braov a Iui Grigorie Brâncoveanu „alctuit cu mult cunotin literar i cu mult înelepciune". Radu i tefan fii lui Const. MoldovaBasarabia i ara Româneasc'). ac. bete mrturiile istorice din Braovul '). 6) an. bogat.. muntean condus de lui Sptarul lordachi Cantacuzino tonio Epis. 19-2U. 9-17. peceile Iui Grigorie i Safta Brâncoîn faximile 5) pp.! (1795—99) i apoi în dup a domnie Constantinopol (+1821). Bibescu (18 4) pp. 4-6. I. cea mai sigur i mai putem gsi. 42=99-1 4 . o scrisoare greceasca a lui Gr. XXVI! pp. despre proprietarii crilor i însemnrile de pe ele se d „prenumeranii" unei cri greceti din 1819: din Viena.A — 79 dela Segedin din 1686 ale contingentului ') .

Lpuneanu. Bucureti. . i Ardeal. pp. pp. în Polonia rile lui ca erile noastre (1580 — 1599)'') Nichifor „om dibaciu i fr . Japonia. 3) pp. loan Hunyadi.. cu istoria Braaovului i în genere cu Ardealul. 18-183-200. aduce înainte mai multe tiri cel nou des- pre peceile Mircea (1368). Matia. Alexandru fiul Iui tefan cel Mare. apoi apoi Btrân (1413). Petru chiopul. VI i VII din „Studii PP. patriarhul Ieremia în erile române. 7-9. 5) 7) 8) 9-15. 25—42. Petru Cercel. Petracu cel Bun. Moise Vod. tip. i tiri despre Nicolae Milescu Sptarul. interogatorul luat dela oarecare lani i dela Nichifor dasclul în 14 Martie 1594'^). Alexandru. Români din Ardeal. 6) pp. relaiile noastre cu biserica din Ipec i Ochrida propaganda catolic la noi. vremea un Iui Lupu ^) . 25—37. Radu dela Afumai. Vldu. ortodoxie a lui Nichifor mort în temnia din Marienburg Ia Anexele cuprind 3 scrisori greceti relative stantinopol: Ieremie (2) sile raporturile patriarhilor din ConVa- i Partenie (i) din latinesc. Alex. care a strbtut aceste inuturi. 1904 p. 122. 16—24. Radu cel Frumos relaiile Braovului cu Moldova i tefan cel Mare Basarab cel Tânr. 14—18 . cltoria lui. 10—13. nom. scrisori domneti i boiereti din sec. Radu Paisie ^). la istoria Românilor'*. schieaz vieaa lui astâmpr". Aldea. epe regele . Braov lui '). ac. Aii Pas. i documente cu privire 2) pp. 4) pp. unde se descrie situaia acestor teri l ceva despre trecutul lor. lupta pentru ^). Petru Rare.: 80 deleni s'au pltit prin acest mare serviciu : transmiterea pânâ astzi a suferinelor actele din i faptelor publicat din acestea izvoare de Amintete ce s'a Români i Sai i revizuind noastre". In studiul „Nicliifor dasclul exarh patriarhal i legtuVlad ^). 17 pân la 1762*^). Toate lucrurile nou ce se dau în acest memoriu sunt în legtur cu Domnii citai. Vlad Clugrul ''). 10) pp. niboiuC din extremul Orient. S 1) ne oprim asupra celor trei volume: V. Vladislav Vod. ist XXVII (1905). Vezi de lorga. China. Viad Dracul. . Socecu. 1—9. Despot. Dan Vod. 9) pp. „sinodul din lai" .sect pp. Neagoe Basarab. care 1-7. Mihnea cel Ru. an. i Vlaicu Vod despre Radu Pasnaglava ^). ^usia 9lsiatic.

caracteristice. lsându-i pe s i mture ce e zadarnic". V-VI. : s aminte Ia în originalul pe care-1 aveam supt ochi. folos cu privire 1) Bucureti. zapise întregi sau în regete mai mult. VII-t-721. Nu voiu da firete. prefaa acestui volum ne spune felul cum tiprete aici documentele ^) „Am cutat nu lipsesc regestul alctuit pe larg. rspândite pe paginile indice telor. de orice putea fi vrednic de luare i rvae In Voi '). Al cuprinde numele de localiti i de familie. de puin cunoscut i cuprind mii de cri dom- neti. Mai mult decât atâta nu se putea cere unui om fi cuminte. celor dou volume Un întâiu va da îns o list cronologic general ce sunt : a tuturor ac- care fac parte împrite în publicaie dup coleciile din se va arta i dac e un document domprecum nesc sau un zapis. va prezint toate numirile de instituii i la datine alte în el se va da definiia fiecreia unde se pot tip. ! aa de multe. redactat cu un scop cetitorului asmntor. 1903. i am de osteneala strbaterii a întorsturilor cruat fras în- cremenite. cuprinsul folositoare tot documentelor care nu sunt dintre acelea pentru care o astfel de fi : munc i nu voi cheltuial de spaiu toate poate aa înira numele. partea I. el. . servindu-li inutiliti. apoi continu: „La care nu m urm se în vor da mai multe indice. în Am orice lsat la o parte tot ce e stereotip i se gsete act din aceia vreme. prere de ru toat partea Dar am dat fabula cules atât afacerea povestit în am numele isto- cât i cele neobinuite care pot s foloseasc cu cercetele- torului istoric sau filologic. 2) pp. am eliminat fr nici o necaracteristic ^actului. Socecu. aa V. pe dau nici odat lturi s le fac singur. care tie al s-i preuiascâ timpul i nu crede c poate abusa de altora. i se va trimite pula blicaii cpta lmuriri de pp. am adunat scumptate mentele pri/itoare vieaa general a terii.: 81 •au o importan capitala pentru istoria culturii româneti în trecut. notele de istorie a cror urmrire a si fost scopul mieu de cpecultural n'am uitat cuvintele rare. rice. i lipsit de orice interes. formele puin obinuite i tenie — la — . doilea indice va Iar al treilea i din ce regiune e fiecare.

-relative la Ruset i altele ^) — Buhu.. 3) pp. Lpuna (1 din heiu (2 din 1580. numrul lor de mii i lipsa de orîn- Voi josul V. Suceava (3 din sec. Spiridon din lai (1427 — 1803)^) din i informaii îmbeulgate despre: biserica Sf. de o nepreuit valoare. aa încât cele documente rmân i pe mai departe care trei volume (V-VIl)se o comoar nesecat mult osteneal de informaii. V-VIl. care se afl de fapt în voi. Coriatovici . Tecuci (1 la la 1600). 4) pp. vorbete despre falsificarea. Flciu (1 din 1642). Hrlu din 1653). Ursachi. încât a fost nevoit se adreseze fiecruia în deosebi i. : Ureche. Catargiu. Iai (3 din 1600—1683). 67-78. i Suceava (2 dine. ^). cci a primit dela ei mai multe colecii spre publicare. dat fiind duire cronologic. am cutat s nu am s'au documente din cât se poate mai multe regiuni. subscrierea lui Cantemir biv Serdar din 1681 5) pp. 1590). i a actului din 1374 a lui luga Vod despre oBucureti despre familia Dudescu Bârlad : raul (1 Floci (1 din 1637^. face cât Pentru a-i mai complet i pentru a putea îmbria '). . 160C) — 1671). Roman c. 594-611." aceste indice. nui (1 din (4 din 1681 — 1704) din c. din Moldova (1 i Muntenia (1 Cotnari (2). 563-94. Bucureti din (1 din 1669). 17) ^) i note explicative aceste orae: se Baia se dau înc 2" scrisori germane. 3-65. Dorohoi (1 1600). 1671). 45. i s 2) pp. despre diferite familii boiereti . c. 82 acele instituii i clatine . din 1650). Bârlad (2). (1 c.. la Vaslui (1 sec. dar n'a prea avut efect. Dorohci^ 155 documente 1) In ziarul „Cpoca" din 1903 lorga face un apel câtrâ proprietari. Câmpulung 1661). el va fi astfel cea dintâiu încercare- a unui dicionar cultural al trecutului românesc. cu rezultat favorabil. numai cu greu i cu pot întrebuina. 1656). Spiridon lai. 19). c. la diplomei bârlâdene. 17). întreaga via a neamului nostru de pretutindenea. Or1627—8). 1683). Durere c publicat nici de pân aztâzi. Chigheciul (1). documente Cer- vieaa oraelor: Baia-Cotnari (2 din 1591. de documente sâ le comunice. p. cuprinde din : 296 regete arhivele de documente cu note în paginelor instituiei Sft. iai (2 din 1643. Botoani (1 sec.

214 documente «din 1428—1842) '3) i note cu acte inedite la Bistria (3 din n47 — 53) etc. ''). 92 documente muntene (din arhiva Constantin Basarab Brâncoveanu) din 1446—1830 ') i note Uii — alte acte inedite — cu acte inedite : Testamentul italian a Mriei ^'l lui •(1609). 13) pp. 79-113. 1600.83 :i regete ale Mitropoliei din Iai 0433—1834) ') i note •asupra diferitelor familii boiereti. 261. 379-430. ''*).^) i i oltene cu note (arhiva Barbu tirbei^ din — lmuriri despre cronicarul Teodosie Logo- ftul. 1500— 1822>^) i note cu acte inedite. in II) pp. 220-1 6) pp. dându-se Cmânstirea Râsca c. l69-2o7. 3) pp. fa. 638-48. faximile: isclitura viitorilor Domni : Coastantin . — ^) Petru Vodâ 190 docu- mente anilor relative mai ales la Alex. etc. familia Golescu. 2 din 1778. 289-333. . Stockholm (arhiv. — 1 1739). 1780). faximil o scrisoare din 1651 •-anilor din p. 211-86. 648-78. 611-24. Cluj (^biblioteca muzeul ardelean. «Cernui (arhiva Tribunalului i Delegaiei terii. Zamoyski. Varovia din 1538). 678-90. Calea. Mitropolii. \2) pp. Bibescu din 1575 I) — 59 documente muntene cu note (colecia — 1838) i note cu acte despre familia '^) pp. 9) pp. Domni. familia tirbei teli i altele . 15) pp. o scrisoare din 1712 cu 14) pp. 5) pp. 337-375. 695-700. 10) pp. 7) pp. statului.ximil p. 8) pp. 2 din (bibi. 2) pp. 690-95."^) i la note: istoria Botodin i privilegiile acestui târg 1820. etc. ") publicat al care se arat deosebirea anatefter „cel Condica vechiu Aricescu acest mai manual funcionarului fiscal" i. 625-37. despre episcopii de Râmnic. £. Lemberg (fundaia Baworowsk (8 din 1463 1756). 117-166. Danciu din Brâncoveni. 4) pp. 433-55. etc. 311. pecetea Boto- 1780 p. etc^^) 126 documente mai ales muntene i oltene (c. 1750>. Callimachi) din Botoani i împrejurimi (colecia 1487—1838. "') — i carte de porunci în a lui Constantin Vod de Brâncoveanu scris în i soco1695 cuprinde între acte din 1673—1722. — 145 do- cumente muntene 1540 1826. se dau '-). lmuriri despre mai multe familii boiereti muntene — Documente -româneti din arhive strine: Bistria (10 din 1633— c.

partea Ii. i numeroase acte inedite "^). 9 documente la moia Ctina (jud. 233 documente relative la moiile ibneti i Gneti ale lui P. familiile Paladi. 551-558. pp. Poieni (29 din 1502—1813)^) i diferite note la aceste documente. 1) 441) i documente din 1682 pp. volumul e- inchinat „amintirii iubite a lui 9) pp. 706-13. erata 8) Bucureti.84 Mihai Viteazul. XI+661 i . — — — moldovene Roman 1485 7 documente la satul Petreti (jud. 713-17. tefan Oranu. 73-121. — 1821). Miclescu. 6 documente muntene i (jud. 700-705. 459-70. 451. 11 48 documente muntene (1601 1820). c. 0517—1890. 473-507. Socecu. Jora. etc. 11) pp. 705-6. VI ^) cuprinde : documente' relative Ia moiile regelui 1616—1851). erban Postelnic i Mateiu Aga 1630 a lui erban Cantacuzino p. 7) pp. . tip. 6 documente mai mult ardelene (1668 1754). 1904. 3-70. 1690 1795). obiceiul Domnilor de a drui locuri domneti. adausuri p. 721. 11 documente muntene (1588 1655). Bucan i altele ^). Pantelimon (colecia rp. Carp Carol: Brotenii (34 din : — (1467 — 1841) 'O i '^). 53 documente moldovene (1412 1847)." ' 10) pp. 3) pp. Slobozia-Zorleni (154 din 1522—1837. 5) pp. P.*525-51. condic a mnstirii Matei Ghica) din 15). etc parochiei lui ')• — 18 documente latine din registrele catolice câteva registre de mori moldovene (1789 1838) i botezai din aceast vreme ^) cu litere ^). 18 documente cu privire la moia cumente diverse — — — — — — Do- erpenia-ipini Dorohoiu din 1639 1829).. — i italiene i i la- note despre crile tine la i manuscrisele (Evanghelie) 1749 (biblioteca seminarului catolic Bucureti^ extrase dintr'o — 91 documente muntene sf. 2) pp. 8 Voi. 6) pp. Blceanu. 12) pp. diferite note despre familiile boiereti din Moldova Documentele citate „ne arat în ce chip s'a format din deosebite fâii rzeti marea moie a Sloboziei-Zorlenilor de lâng Bârlad i cele dela ibneti i Gneti". 4) pp. 511-560. (p. Buzu. despre oraul Hrlu. colonel 1514 — 1799 "*) i : lmuriri despre actul de hotrnicie (1514 despre familia Fierati. documente mai ales la domnia lui loan Sandu Sturdza (1804-25)*') i notele la aceste documente '').

familia Cuza i altele ^). 2) pp. de i un ârigradean bine crescut. 3. cutare act d— într'o slujbailor ctr Domn.') i notele: schitul mare din Galiia. tria cu ziua i n'avea patim pentru nici un fel de condici— de ale stpânitorilor mai vechi. etc aceasta: ceia ce — reforma fiscal a acestui In prefa ne spune ce cuprinde condica tot felul de acte de administraie. dup obiceiul de . corespondene. Vod Mavrocordat. 1430—1742^ lui i.85 196 documente diferite moldoveneti dela diferite persoane (1438—1850). el. judeci. stteau legtur nemijlocit cutare altul cuprinde pe câteva rspunsurile de care se s'au sfaturi. 2. care. Câteva registre de socoteli Mavrocordai 0784—5). 558-62. patriarhal zile. 15 scrisori în italienete ale ArmeCon- stantin Mavrocordat (1740—42). Socotelile —7 cu note în josul paginelor Constantin ginalul anii Condica de porunci. 3) pp. traduceri. încât ni cine tie ce jus'a transmis în slove din vechile legere mai întins zile ale neamului nostru. 4) pp. ^). sureturi. ceart în tonul cel mai printesc. foarte multe foi pe care s'au însemnat mare numr din poruncile acestuia. 413-451. din — un cri de ale de dunzi strvechi hrisoave ca ale lui Alexandru cel Bun. Nu numai atât: legat în aceast condic. — inedite (din arhiva Statului din Alexandru loan pe 1806 Vod moldovene Analogon fcut între i Alexandru Constantin Vod. Socotelile pe 1786. aduse Ia cunotina Domnului prin decat i rpede prinse în condic. îndemn i mustrare. aa de vechi încât gseti. i cu 112 acte mai vechi din . cheltuieli Vod Mavrocordat al Moldovei din 1741 2 a'lui — (ori- în biblioteca Academiei =) Române) cu 1590 acte din 1729— 1742 Roman °). nu numai neasemnat de preioase pagini de izvoare de socoteli ale secolului al XVlI-lca. ale Domniei. 183-2C6. 6) pp. — rapoartele atunci. l din din care se i nu exist o cupoat rsri mai mult via i lumin I) decât aceast înfoiat i venerabil crulie". ci i Grigorie Ghica. note bogate despre cuprinsul condicei nilor din i : privilegul (1827). Domn. pp: 125-179. 455-521. 5) pp. 21^13. nu se mai poate gsi aiurea cu care. din care se strvede nemrgi- nita curiozitate de om învat a lui Const. amândoi Iai): 1. .

86 Condica e publicata numai : în extras. mnstirilor i bisericilor s'au cules inscripiile: Arbure. mncrii i al persoanelor. 4) pp. face o mulime de grede unde Iliseti. atunci când ele n'ar servit decât s mrturi- seasc fa i nu de urmai. ^). 1742. Solea. Petrui. adaus la p. Mileeni. ReuSucevia. Volov. Homorul. 661 un act dela Radu. Vama. Vll-lX.Jiu j din 1833") sunt „pline de originalitate colorat a vieii 1501 — -locale din acest unghiu ferit la de infiltraii'strine : nume. . 2 latiscripii neti i 2 arabe. 13 armeneti. 1741 la îngduit unui Armean c s'a rupt mâna un igan. Dragomirna. 592-604. în 'ordine dar i am linguistic. pentru a pune ali la sfârit. Vorone i Zahreti. 16 româneti. 4 greceti. venite dela Domni decât alctuitorul Aici am in- ele pstrat datele pentru prere de ru i desigur c îi aveau folosul le-am înlturat cetitorii fr fr fi pagub pentru ca teligeni. dând copioase întregiri în stiri legtur cu trecutul acestor sate. iretul. . 3) pp. oprindu-se la fiecare din capi- cu numele satelor. Creciotic. Prhui. jertfit lsând frazeologia la o parte. zice lorga „N'am : nimic din ce avea interes supt aceste rânduire trei raporturi politic. In observaiile generale asupra iui Kozak. Sf. In o- scos deoparte. E. seni. 2) pp. 452-521." Kozak nefiind grafiei în curent cu desvoltarea istorio- româneti din Ie ultimul timp. Sf. Vatra-Moldavi. datine" i urm se dau la acestea note ex- plicative La sfâritul crii e un „Excurs" asupra culegerei de inmoldoveneti din Bucovina {„Die Jnschriften aus der Bukovina". 1) pp. documentele condicii. 607—657. sau s'a s cumpere mae de oaie pentru coarde nu în de vioar la în i '). I. Onofrei.Vodâ din lfrl7. Putna. Suceava. Ilie. am- nunte zilnice. între toric. Kozak. se d 2 altele se vorbete i de începutul anului isacte nemeti inedite din 1432-3 despre Domnii- frai: llie i tefan/). care cuprinde „133 inscripii slavone. în Ianuarie. Rdui. eli pe care lorga tolele rectific. cronologic. 1903) a Dr. nu Februarie. dar. cultural am le urmat condica însi. Viena. 21 22 Cele 320 acte muntene din muzeul Gorjului (Târgu.

-) 25 acte râmri(1713— 1835) 2) 75 doc. — 1619— 1742) 2'^). din Odobetii Moldovei (1640 —1823). tiri despre familia Ureche (5 doc.'-*) 70 doc. a fiomniCor ziarul (= 7s torta fiteraturii refîgioasc pan i Ca. putnene 'S). 269-T5. relative la moia Rotopneti (in. pp. 4) pp. din 2'). 364-5.^) 5 acte din Casa obtii din Bârlad (1774—1825). Roman din Voi. pecei ale oraului Botoani 152-55.'"') 92 doc. l904 pp. . tio. 16) pp. 16. 18. 351-56.-^).Η 68. Botoânene (1723—1851). Suceava) ''O 127 doc. 368-9. 155-64. 313-36. Documentele ramurii Cânta i a Canta:uzinilor moldoveni 1) Caiet de împrire a moiilor (1678— 1752) '5) i 2) Documente 1817)'") diferite (1481 — 1840). 102-121. 365— e8. 269-75. 8) pp. 18-lea. 21—31.") 12 relative la moia Dolniceni (in. 275-305. 18) pp. partea IU. 5) pp. în argeene (1741— 1834) lmuriri La sfârit note se dau i doc. 3-8. 3.^) 89 cene doc. din privitoare la Mitropolitul 0634— 1688). pp. câmpulungene (1437—1822). Despre inutului Putna (8 doc. Ciubrciu (2 din in i critica aceasta a cârtii Iui Kozak s'a publicat „Defteptarea". 3) pp. 359-64. din analiza Cernui (2 din 1586. Socecu. moldovene (1432—1856). muntene (1472 — 1829). . 7) pp. pp.'^) 2 1482—1555). Dorohoiu). 72-97. — Vasile 2. 22) pp. asupra fiica lui 1 Toderaco Cantacuzino i Doamna Ruxanda Lup'j (16 doc. (1635— lui : i 7 doc. 14) pp. 9) 55-! 9.'^) 89 doc.'-) 8 acte muntene i moldovene (1629—1821). 12) pp. 168-9. 2) pp. — 1718). 1904 n-ro S-25. 173-206. 87 VIP) cuprinde documente diverse cu note în josul pa10 din Mehedini (1582—1820). 8-21.'^).— : . 1656). 5. 336-ol. 121—51 .^) \8 din judeul Râmnicul Srat (1734—1813). in faximil 3 13) 15) 17) 122-3.^) 133 doc. 1606 — 54). 97—102 10) pp. Acte privitoare orae: Bacu i (1 doc. 58-72. 16âd) -r 263. 6) pp. Cernui. 21) pp. pp. 15 acte Varlaam i urmaul su Dosofteiu la — cârmuirea 4. CCXLIII 1) Bucureti. gineior: .'"') ale monenilor din Cârlig (in. 19) pp. din 1674 1706). 31—55 se d aici în note o list de manuscrise i cârii rare din sec. 11) pp. 20) pp. . din sec.

etc. 61 2) Budapesta. 359-81. despre Petru 67>. Neam (18 din din 1726).88 Dorohoiu (2 din 1589 1592) Cotnari (7 din 1568-1719). 79 (= Biblioteca nerva. Galai (2 din 1799). 17— 18): catehism. nemete. . cele din despre Nicolae Mavrocordat. Voi. familii i V— s dea „istoria culturii româneti sau mai bine i. popular Mip. care avea relative Ia oameni. diferitele zis tabloul is- toric al acestei culturi" indice n'a mai aprut cu acest coninut. cazanii. interesante tiri despre Români (1788— 92). Sibiu. 18-lea. r«x tot H t ae (extras din revista „Cuceafdrury. Roman (4 din 1597- Scheia (2 din 1608-1646). VIII. Novacovici bisericeti • (?). din 1658). Lpuna (3 din (1 1616—1773)! Orheiu 1752) (2 din 1607. Hotin (2 1581-1655).1656). extrase au uneori noutate . 'solii români i turci în Ardeal Wagc^opul (1591). Sunt note i în deosebi documente culese din diferite arhive ale Ungariei. încltoria lui von Gotze în ara Româneasc istoria Rosemnri despre o culegere de izvoare relative Ia mânilor cu unele lucruri nou . privire asupra vieii neamului nostru" in £uceafa~ rut'. 18-lea. p. 1676) 1658)''). lorga „O scurt Bucureti. Iai 1604-1658). 1904. n-ro 25). „Cumania" a Iui Carol sec. extrase din mss. cri de rug- Moldovei (1552tiri despre pretendentul Aron al ciuni etc (1553-4). 18-lea. Veniamin Cos- O brour de comemorare a marelui pp. 1904 13-16. Suceava (3 din Trotu (3 din 1546— 1649^ ^ VII dau tiri foarte bogate Notele explicative dela voi. Minerva. Mrturisiri istorice culese din Ungaria^). i scrisori particulare în a- ^ceast chestie. despre o istorie a rilor române in latinete ^Viaa i faptele tachi (176S—1846) 1 Mitropolitului Moldovei ^). 1906 pp. împrejurri. extrase din în sec. Eder despre Românii din Ardeal în 1796 i din sec. Tecuci (2 din 1661. i 1675)'. 264-70 n-rii 3) tip. unit Rednic (1767) din Budapesta: O scrisoare a episcopului una ctre D. o „Scurt descriere a Ardealului" din sec. al I8-Iea din ner relative Ia Români (1456-1786). ci cu altul. U manuscrise de diferite cri ("sec.

7(il. srac i a recunoaterii le celor puini.• 89 pre- Mitropolit scris cu iiuilt cldur i evlavie chiar. oameni. 1904. cci rar s'a povestit trecutul nostru pagini mai sincere. care zugrvete. . unde arde morii. care pun în lumin tot pân — — — în mai strlucitoare distinsa personalitate a Domnului ci Moldovei i o oper i de art. 374 ediia cu note note s'a tiprit pe cheltuiala Ministerului instruc3) pp. copilria." In aceste pagini limpezi ne apar deplin cumai de sfânt notin prinii. I) fapte. mari ale trecutului aduc." O dela lui alt carte scris cu moartea celui prilejul aniversrii de 400 de e ani fa tefan avem cel Mare mai mare Domn al Moldovei pentru poporul românesc" Ola „Istoria Dup pre- o scurt privire dintre cele mai plastice despre ara Moldovei tefan cel Mare^). în lumin fcliilor de pome- înaintea atâtora cari ii pân atunci sau nu tiau nimic des- pre acei oameni sau se face uitaser. bazat pe Cartea nu e numai o oper tiinific obiectiv. în putecare se pstrat în scrise. lupte aa de fidel încât pare c se petrec Bucureti. mai simite i într'o limb mai poetic. cu fraza vioaie colorat decât în cartea de fa sau în cea despre Mihai Viteazul. i poporul întreg pentru care ani comemoraia (i nu pentru mortul de câiva procesiilor. . 62-269. ca dânsul n'a i care în om cârja i i mai bun decât inut mâini episcop român. întrebuinarea unui cunotina tuturor izvoarelor tiprite i pe numr bogat de documente inedite. care în a:ela timp e i istoria tuturor evenimentelor politice din ara Româneasc i erile vecine cu care tefan a purtat rsboaie^). Dar înaintea lor chipurile numai lumina nire. în ceasul de recunotin. tip. fr o ediie Minerva. se simte într'adevr trind mai în clipele puternic la i cuvântrilor. învie trecutul cu adevrat prin vraja poetic a autorului. in fa ele spune adevrul c: Comemoraiile nu învie scot din colul lor de nemurire. cci pu- terea lui se rea. urmat de o povestire întins a domniei lui tefan cel Mare. adaug atunci. pentru popor iunii publice. 2) pp. aezminte i fapte a acelui pomenete. pp. rugciunilor sau de câteva veacuri). de care am vorbit mai sus. clugria iui i pstoria de episcop „un Mitropolit a Veniamin.

etc. pp. desvoitarea tiin i prznui oamenii nepreuit valoare pentru eduo care coprin laboreaz într'un i întrirea contiinii naionale. care i se par c vin Se arat la urm amintirea lui tefan cel mare la cronicari. cea mai curat i mai deplin icoan a sufletului d su: cinstit fr cu cruzime. Note in de 378 pe pp. erata p. apoi o privire general asupra Moldovei pân la Se 1859 dela moartea Iui tefan cel Mare. 1) 1) pp. 351-3. rspicat i graiu. numr p. etc. nu învatul zilelor noastre aib din Moldova (1497). ^). La „anexe" se public 3 documente din Konigsberg i Veprintr'însul de aiurea i de mai sus" "*)• — neia relative la tefan cel Mare (1451. descrierea înalt') luptei dela Podul i Dumbrava Roie-). 156-8. în literatur popular i panegiricul lui tefan. 3) pp. i a se atinge de dânsul e cea mai niertat fapt de hoie ce se poate svâri într'un ceas blestemat" ^). lmuriri a- supra jlustriilor din volum 373. 295-315. la mod eficace i cu resultate trainice rs- pândirea lor cât mai larg în masele poporului român. 317-50. în care „gsise poporul român. 1476)^) scrise pentru a Crile acestea de notri mari din trecut au caia. gospodar i iubitor al lucrurilor fru- i harnic. de ex. cari vor clca : c s pmântul Adâncurile muncit al terii noastre.! 90 înaintea ochilor notrii. 241-2. 242-3. . ca s ni stâng neamul li codrilor i râpelor s nu ajung pentru a cu- prinde trupurile sfrâmate. i astfel de ieir ticloas în vecii vecilor toi oamenii nedrepi i lacomi. 1474. 273-91).. 3) pp. 2) pp. tabla numelor lipsete. în msur rbdtor fâr s uite i viteaz strjnic în mânie i senin în iertare. fr nici o trufie în faptele sale. 374. 2) pp. moase. i buruienele pustiului s se ridice pe mormintele lor! Cci pmântul e acelui care 1-a lucrat din neam în neam. Prin cuvintele ce urmeaz un vechiu cronicar cu adânc iubire de vorbete pare Aa ieir Polonii ara sa. 355-72. în coala literar nou. tabla analitic a cuprinsului pp.

3) pp. 1905. 2) I (18:4). 5) pp. apoi expunerea se desfoar în toat întinderea ei plin de coloare. de scene mictoare. 25-123. 14-25. 295-9. '°) inscripiilor însoite de numeroase lmuriri ''O. 12) pp. Bucureti. No. Aceasta se compune la din studiile — în cea mai mare parte conferine inute „Societatea femeilor române" „Istoria — publicate l sub titlul sem- nificativ: Românilor 1) în chipuri icoane". a unei familii domneti române cu boierii i curtenii care-1 însoesc pe Petru chiopul d în acest ultim adpost al zilelor sale chinuite i fr nici un noroc ^). moldoveni^). 3-V9. care cât acele lucruri roman trist. documentele aproape toate sunt private i a ne arat vieaa intim. tij. 725-6. Alcalay (=„Biblioteca pentru (1S95) 7-S.<0. 4) pp. pp. p. VI+273. Minerva. trece apoi la povestirea vieii acestora. 29-52. 6Î-62. 52. 9) pp. 259-64. Voi. 757-50. Vorbete dup câteva generaliti 1) 123. In scurt ni se domnia în cele dou ri româneti a lui Petru chiopul ^). ic) pp. cu atât mai mult mictor cu au fost" ^). aa cum se eaz aici „el rspunde Dup câteva lmuriri toric i felul îl tim astzi". 65-lUl.9P „Oameni chiopul în l fapte în trecutul românesc" ') e retiprirea unui Iui articol lung din revista Vatra^) despre exilul F^etru Vod înfi- Tirol. 321-8. l£05. II pp. 39-40. 220). 5-13. venic al Domnilor munteni i acelor dela 1822 înainte")'-). 6) 7) 8) pp. impresionante asupra materialului isîmprejurrilor în care a fost copiat în arhivele adevrului cât din Innsbruck . un Domn nenorocit i familiei sale în exil. Doamnele române Bucureti. pp. toi. ce-o revars asupra vieii culturale i sociale din trecutul nostru aa de slab cunoscut. locul fa- arat pe baza de odihn narioi 2. tip. Bucureti. . umanitatea unui „e un roman. 11) pp. Venim tru la publicaia care nu se poate preui îndeajuns pen- lumina intensiv. dureroase. înfiând vieaa în exil cu toate nevoile în Tirolul muntos i îndeprtat. îndreptat i îmbogit. P) cuprinde: „Mormintele Domnilor notrr^).

pânirii ceremonialului constantipolitan . petrecerilor sau al rostului pe care-1 aveau la curtea semnat : la curtea afacerilor. Lpuneanu. locuine îmbrcminte 17-lea. Ici i colo.cele dintâiu Doamne ale Moltolice din ara Româneasc. juvaere. Doamnele Movetilor i cele strine 16— 17-Ica. portului brbtesc i femeiesc i asupra cldirilor noastre. al 17). Primiri în audiente la Domni si ospee. beiile. lui tefan . 18-lea. Se trateaz despre Doamnele muntene pân la Neagoe Basarab Doamnele ca. Doamnele lut Alexandru cel Bun i urmailor lui. cel Mare. Pe larg despre moda bizantin. Vedem cele dintâi de forme via social in erile noastre: praznicele. bizantin nou turceasc 16—18) i apusean nou (c. Despre îmbrcminte i locuin. isofemeilor i lipsa de originalitate. ale dovei. apoi între vieaa so- european nou cial larea româneasc i cea bizantin caraterizat prin lux. mod i i ungureasc i polon mobile cea în sec. asupra (sec. Elena lui Petru Rare i fetele ei: Chiajna lui Mircea Ciobanul i Ruxanda lui Alex. ale caracterelor. Doamna lui Petracu cel Bun.0 4. Viaa social a birea între vieaa social i cea cultural. Milita lui Neagoe. 1774 înainte). a lui Constantin Brâncoveanu veacul al i ceva despre doamnele din epoca XlX-lea. a lui Mateiu în amândou erile române din sec. i i Vasile Lupu i altor Domni din sec. lui tefan c^l Basarab fanariot 3. Mare. Scurtele observaii ge- nerale sunt urmate de artarea celor patru înrâuriri: bizantin apusean (pân c. tofele întrebuinate în vechea în îmbrc- minte (sec. : scene din viaa dela curile domneti Mihnea . moda bizantin 1. 105-137 . prvilor i suferinelor acestor Doamne". Boboteaz. pp. trecutului Se precizeaz deose1780. 1550). se prind dela sine în vii aceast is- bttur de idei florile strlucitoare. portul moldovenesc pe timpul veche. a lui Mihai Viteazul i Radu erban. Turcitul din în Muntenia i Petru chiopul din Moldova vremea lui Matei Basarab i Vasile Lupu.92 „întâiu vedere despre Doamnele române din dou puncte de puin înnu mai din acel al originii lor i apoi din acela. moda orien- care începe pela tal nou dela 1700. Serbrile mari anuale în epoca stAnul Nou.

în- vtori de limbi. 3-27' 141-189 tip. i Dinicu Golescu. pp. 2. soli ageni strini. 1905. o co- moar arat în de tin i o nepreuit motenire de frumusee". 93 Pastile ') . Germania. Paris : i Viena .nilie nunile. Voi. nes ei l^îstoires du 'T'assi routnain. plecarea ei. pp. studeni români pentru plcere lanti. etc hramul de bisericei. curii i la boerimei noua ptrunderea . Nvlirea strinilor dup 1774: î meteri germani i Evreii din Polonia. consuli în i ali cltori fiii la noi înainte i dup cltori Ipsi- 1800. distraciile petrecerile fa. Influenele principat întraltul se observ i se releveaz imporsrbtori în trecut s 1) Ve2i despre acestea i ce spune lorga. sfinirea Vldicilor vântori mari. vesele . apoi preceptori. Se cum influena bizantin. Românii cu erii strintate i strini în rile româneti. petrecând în lux în i risip.750). traini: i frumos. evrei i bulgari din Turcia (c. 193-222 3) Bucureti. Glieorghe. 249 . Sccrtip. Certimpuri ceteaz pe larg mai vechi pân pela 1750 arhitectura bisericilor i mnstirilor româneti din cele dou principate. Domnul îmormândin Eu-) trile. 1680. 19J2 Independena român 2) pp. Ardeal i viaa pretendeni domneti prin erile apusene i Turcia. alaiurile cu ocaziunea urcârei pe tron a Domnilor . cltori. ardelean a ptruns felul de cldire a rilor române i cum noi am tiut aa fericit de arhitectonic dintr'un prefacem aceste influene într'un adevrat stil românesc artistic. Unguri. Arata pân la 1700 târgurile i oraele i Polonia noastre a strinilor: Sai.. polon. pp. din aceiai epo:â alte . Nemi din Galiia. . srbtori la ale curi : Sf. Socecu. II ^) meteug cele de cldire al Românilor. Bucureti. influen turceasc asupra obiceiurilor sociale ropa 5. primirea solilor. Constata durere copleirea oraelor din partea stiinilor dumani i aezarea aezarea boeri:iiei la Paris. Armeni. rzboi cercetarea erii de : preumblrile. sfâritul sec. care „sunt pentru noi un izvor de mândrie. în strintate lui Alexandru Vod boerul Dudescu Vechiul din. în Greci i Bulgari lor aici . misionari catolici în erile românete meteugari i negustori rameni. despre pribagii români . 18-lea în i începutul al 19-Iea.

5) pp. neascâ-'naionaiâ. E o scurt poveste a Oraului Botoani or 1. Pe baza purisipitele inelor tiri culese din diferite cute se i documente cunos- arat ce la doctorii se întrebuinau în trecut farmaciilor noi*"). I. Ros- boerimii noastre. Un ora românesc: Botoani. i cum aceste hotare au fost schimbate vecini. N. de bogie.Schimbrile timp în ce privete numele i sarcinilor în i prîn imitarea dati- nelor turceti. 6) Farmacia erile române. 173-8?. ce are de preoi pe cei mai mari. Arat originea. vieii sufleteti pân la înfieaz tarea a goporului nostru în în cadrul ideilor i sentimentelor dominate ale timpului tul pân în prezenf^) 5. însemntatea boerimei nostru . de vârst parte din ce deosebiri de fire. pp. CLcte l publicat cu note ca prefa i la Dr. 4) pp. 3. vitejie i cinste. 6) pp.94 viaa poporului roortodox pe la 1700. 113-142. prefcut în ideie româapoi latin-romanâ (sec. boerimei attribuiile — unificat dela un — prin înmulirea ^) pe lâng cea mare. publicat i în ConuorSirl Literare XXXXIX 397-124 2. E vorba aici de ho- — tarele Terilor române în la începutul lor. 2. i sunt adic a cea. Desvolt 18—19). deveniiâ de ani slujit din trecutul nostru. pp. 49-84 3) pp. mai presus de situaie. rând pe rând i pe care le-am „Ideile cu mult munc. 7) i ivirea. 143-168. reti 1904 1-VII. con- ductoare — zice autorul — au darul sfânt de a apropria ori : i a de înfri pe oameni. ele se poate zice c fac viaa religioas a popoarelor. Desvoltarea mai luminai oameni din fiecare generaie. 3-45 . mî'nesc. desfurarea eveniprincipate . Bucup. Angelescu fragmente den trecutuC 7armaclei %riCor flomâne. mentelor atribuie trecutului din cele dou ce avea fiecare boer apoi boerimea mic ivite „de în munc mijlocul i câtig". care ne-au cluzit în decursul celor 600tantalor'). atrgând (19C5) pp. desvoltarea diferitelor trepte boe^eti..^) desvol- lrgirea i îngustarea aeestor hotare Viaa sufleteasc a poporului român. suferin. . mai buni i cei religie. decursul vremii prin presiunea dumanilor 1881. 87-109. ^) hotarului ferii Româneti si Moldovei. — Ideile conductoare în ideia cretina. 4. pân la 1830.

317-74 (continuare). raguzani. . lorga a adunat o sumedenie de de nepreuita valoare de prin diferite lcauri public voi. de v- dete i câte o clip de fericire. pp. n'ar fi în aceast privin Botoani sau cea dela Vineri din Botoani. mrturii sfinte cile ar. i un i cealalt s'a desfurat trecutului în cnrs de veacuri i pân dup anul 1830 datinele neatinse. s'ar putea aeza. I pe care în volumul I : Inscripii din biseri- României In •ri'e prefaa dela ara! halul în care se afiâ mânâstinici i bisericile din ar i pe care nu se pune o grij. prin lespezile scrise ce acopr morminte. (1475-1712) extrase din diferite pu: blicai pp. stiri. In ara Româneasc frumusea neîntrecut a maiusculelor Renaterii. fascicola I. în timpurile cele mai bune. ori de a fost râu. înalte. i nici pe ce conin ele ca izvoare pentru cunoaterea trecu- tului nostru dintre cele gritoare biserici i mnstiri spate în — i zice autorul — vrednice de credin. tre- care ne este scump el de a fost bun. Asemenea pisanii au cci ele lmuresc asupra 1) o înalt tuturor însemntate pentru oamenilor 13 scrisori istorie. miestru împodobite a fost împrumutat din Veneia pe calea tipriturilor ce s'au fcut puin timp unor în dup Italie 1500 cu meteri de acolo sârbi. „In se pstreaz îns în prin 5lovele aur i în argint. ori de cuprinde în mari nenorociri. 11.a:eiiiinea asupra faptelor mai însemnate petrecute în acest ora. Ia anexe se dau: domneti-boereti din cele dou principate în românete negustori. biserici-nin- Domni. 185-220. 223-48. Domnie i tip. 1. cutului nostru. Aceste pisanii.95 .. 2) •cola Bucureti. cu o iubire. In Moldova s'a desvoltat o întreag caligrafie lapi- dar cirilic înrâurit de literile gotice ale Sailor din Ardeal l Germanilor din Galiia. Minerva. In ') cltoriile sale prin istorice le ^). aceast scriere s'a fcut totdeauna cu o evlavie. 5au pe calea sptori de piatr acea cari tiau cum se lucreaz scris înoitoare a artei. rmseser mn- •dac data. VI-|-312. leatul. fasci- 19j7. rotunde. 19 J5 pp. cu o înelegere deosebit. ce au îndeplinit pp. 12 chipuri-iiustraii cule boereti. prin pomelnice spate ori prin piatra cu slove aezat deasupra uilor — amintirea ori piatr la altare. stirea Anumite inscripii din Icoanei dela Sf.

primire bun. la impuntor. — din i îmbrcmintea acestor scrise aceste inscripii In sfârit limba în care sunt prilejuri vremea când se obinuiete întrebuinarea i la marginile solemne i pentru scopuri socotite ca venice. dac voiu avea mcar o parte din norocul cel mare pe care-1 au atâia lenei. iile! Deci m'am hotrît a ivit tipri inscrip- Pe încetul din acest plan acela de a da o co- lecie cât se poate mai complect a inscripiilor din toat i." cete ale limbii poate gsi lmuriri adune inscripiile.: 96 în trecutul nostru o sarcin însemnata. din Românimea toat. asupra înrudirii lor.Apoi va va veni un învat demn i cari vor veni solemn. în aceast limb. ai fi cetit de atâtea ori mai bine. . rgaz. decalcuri. Acest plan îl urmresc. mai strlucitor decât pot da astzi. recensii ptimae i etc. bogat. i asupra atâtor întâmplri din viaa lor. — înea apoi cercettorul dialectelor. fotografii. vor veni lucrtori precii. veniciei omenett. ticloi i exploatatori. arat înfiarea oameni. e un îndreptar nestrmutat pentru toate timvie. Reîerindu-s. la împrejurrile grele cum a adunat inscripiile lorga observ „Fr îndoial c având alte mijloace i împrejurri de lucru. inima din care a pornit totdeauna. voiu duce la capt si aceast sarcin. am dat eu. Chipurile zugrvite pe prei. a graiului nostru. V-Vin. pune cale. cumptat. Aa s'a a trebuit îns s m mulumesc cu ce puteam." Cu gândul injurioase la multele polemici avute. In s c Tocilescu (1887) i Muceleanu (1873). al schimbrilor d^n cele mai preu'te. Se vor arta atunci toate greelile i scderile mele.. România. — un lorga adaug aceste rânduri semnificative pentru : starea su- fleteasc amrât aezmânt cu ce de cultur. numai In vara anului 1904 a început multe din ele erau necunoscute sau dup ce s'a convins greit cunotina lor în publicaiile lui Melchisedec (1885). si uitându-se numai dou lucruri: munca mea necrutoare Dumnezeu îi va ierta poate. despre crile a unui sale — â la Tanoviceanu. purile.. eu îi iert dinainte" ')• 1) Prefaa pp. lumin potrivit. învat român . ceva mai întins. cftoriior. asupra ceasului morii lor asupra dregâtoriilor ce-au dobândit.

.' Trivale. Dolhasca. Moldova easâ m: (I. Viforâta. Coziâ. (a satului. Bisericile din oraul Botoani: Ospenia. lai). Dobrusa 5. Vovidenia. 67-102. 32 tip Minerva (?) . 165-215. Cotnari (ortc^ doxâ). publicate i aparte sub: Jnscrlpu botoanenc cu o ce-o cunoatem despre Botoani. Trei ierarhi. : : Strehaia. Cetâloaii (lâng ^). Dobre^ii (jui. cu ad- nstirile : uimâtoarelor sate Todireni (din BurdujeniA Pâpâui (I. Vâleni (jud. Cerneti (Sf. i preioase. Bucureti. : Mitro- Mihieti. Sf. Câmpulung (Sf. Buzu). Ilfov). Vcreti. Sf. cea mare). 2) pp. Plumbuita.97 Volumul conine aproape o mie (944) de notaiun. pp. botez. Pobrota 'bisericile Borzeti. Sf. ara. Târgovite (domneasc. i lui Socola bisericile • Botoani). Dumitru. 3) pd. Nicolae. Strjetii de sus. Hârlâu tefan cel Mare si a satului). Mrgineni. Râzboieni. Constantin. Ficrti (j. Troia).Româneasc: mânstirile Ciolanul (bis. Sf. 23-64. . Vaslui) '). rodniceni -). Hîrteti. Dâmbovia)-^). 5) pp. Vineri. ilie. . Dolheti. Rucr schituri Barbu (jud. Roset. Botoani) Ce. Bistria. schituri: erbnejti i 'Cheorghe. Radu Negru Vod e o falsificare). Rteti. se cua. Dealul. Bisericani. Dimitrie). Raca. Bacu). Siatina. deosebit de bogate nâstirile inscripii. Govora. Armeneti. Vlaca). 3. Bistria. polia). Rânniciil Vâlcii.iia Bucov. Corcova i lirov. Dintr'un lemn. Topolnia. jud. Spiridon. Nmâieti. Târgul Ocnei (Raducanu. Surpatele. Galata (bis. Botoani)'). din bisericile i mâi orae: 1. Posada i Gemenea (cruce. Stelea. jud. c . 3-19. Cotroceni. 19(5 p. Nicolae). din Du- mineca mare. : Precista i Domneasc). Deleni (Sf. Agapia din deal. Cainu/. Sf. Bâjeti. Cânalareti (podul jud. Baia (Pefu Rare) Neam)] i H)-* Pantelimon. Soveja. Mâr: Comana. Comana). 1) Rteti (1. Secul. Arnota. Nico'ae i Moldova muntoas: mnstirile Miera. Viero. Câmpulung (aci discut i se dovedete. Arge i Snagov bisericile Coeni (I. Pasrea. Brusturi (T. Sf. Dragoslavele. 2. Roman). 4) pp. biserici: Stâncjti. tuia Plopeni i Frumoasa (iui. Troia. prefa 165-215. Horezul. : 4) Oltenia mnstiri Mamul (Lungeti).

Buna Pantelimon^). Mihai Vodâ. I (bisc. Izvorului. 361-66. Spiridon (1. Spiridon. Ecaterina. Radu Vodâ. Batiste. Sf. Perthes. (i mnstirea). Sf. domneasca veche. Amzei. Sf. i Episcopia. Sf. Vinere a Heretilor. Sf. 4) pp. Slobozia. Mâgureanu. Cuibu cu Barz. i din Fundenii Gherast^). din vropoleos. N'avem lupte i un pomelnic de Domni i boeri. 5) Gotha. Plecând Românilor. Sf. Gheorghe (vechiu). StaBanului. Dâmbovia). Crmidarii VerManea Brutarul.98 oraul Bucureti Mitropolia. Tirchileti). QheorChiu. Ploieti Sf. 357-8. Sf. Dobroteasa. Ceau-Radu. dela concepia de a deosebire Societii^ germai bine pregtit pentru aceasta. ghe nou. Dumitru. Ilie (din caka Ra- hovei). zi. sau a Doamnei). lancu Vechiu. Sf. tip. Sf. 3) pp. Precupeii. GeschicWe des Rahmen seiner Staatsbildungen în dou volume ^). MavroPopa Rusu. Brbtescu nou i Stejarului. Sf. Antim. Apostoli. tefan. Curtea Sf. Nicolae din Gorgani. 1550) pp. Sf. Popa Nan. vechiu (Cuitul de argint). la invitaia de savantul istoric mane pentru istoria universal condus în l. " —dup 239-3C6. Creulescu. Spirei. catastifuri de aici poveti din trecut legate 1) pp. Mântuleasa. Dumitru. BrePopa'Rusu. 2) fascicola p. Schituzoianu. 7. Bradu. Elefterie. i vechiu. St. Lamprecht (f 1915) scrie fr de inut înfia unitar toat istoria i timp. lenei. Pantelimon. 317-58. din Jignita i din elari. Oborului nou gului. înte dânsele aa la întâmplare II. Nicolae Tabacul. Olari. — VIII. XiU + 541 . singurul rumnishen Volkes in marele public european. : Sf. Colintina (dela Teiu 6 Bisericile din : Apostoli). Ionic. Bisericile din oraul Buzu 3): Prsita. Sf. Toi sfinii. Nicolae cel vechiu. Troiei. Sf. Constantin. Sf. german. Nicolae Sf. Scaune vechi. II (bis zur Gegenvart) pp. Hagiului. Bisericile oraul Vestire. lorga. Silivestru. Delea nou (Calist). Boteanu. lea Victoriei). Alb (peste Sf.')'— Sf. 369-72. Sf. 1905. Kalinderu.' Doamnei. Popa Soare. A- postoli. Lucaci. Sf. Nicolae Voievozi. Dintr'o Colei <Theni. pentru din Leipzig K. Alb (ca- Nicolae (din Flmânda. Oetari. Icoanei Sf. XIV-402 . Sf. Popa de sus i de jos. din Sârbi. Udricani.vechi. Negustori . Negustori.

V-VIII. In capitolul întâiu „Românii tesalieni i dacosmesici ai rsritului pân la întetraci. „Mai întâi am vroit s zugrvesc — zice în prefa — desvoltarea neamului românesc. 198-247 . 3) pd. 4) pp. plugarii Românilor satele din Aluntenia vedem în pagini pline de via aezai. In pove- a intiebuinat numai documente contemporane vrednice de toat credina. ci am privit neamul însui ca o fiin vie i i-am urmrit desvoltarea. i nici aa clâlori i ^). oraele •) i '-') : româneti 1) pp.99 vechiul obicei - ci apropiat stire de adevr icoana cât se poate mai îmbelugata a viei poporului românesc din vi toat"- timpurile deJa începutul su pân în zilele noastre. 8-85 5) pp. influena slavon asupra noastr. notri provincia Dacia : Româneti". i nu simpatie i antipatie pentru unii sau alii. Terii meierea din Pind i din . ^) care pân atunci nu s'a învrednicit de ao ateniune. Trece la istoria Românilor propriu zis. De oameni cei 'mari sau mici am cei dou numai cât au ajutat aceast desvoltare de mii de ani. De un tea interes care în român proape Pstorii de o originalitate cu totul deosebit e parprivete viaa economic i sufeteasc a poporului vechime". pentru c s '). 148-58 7) pp. Imperiul româno-bulgar i înfiinarea Terii Româneti -"). nu prin oameni lui mai mult sau mai puini mari. O alt „introducere" etnografic-istoric ne o icoan clar despre strmoii istoriei scurt despre izvoarele d i barbarii pân la apariia istoric a poporului român^). cât asupra istoria vecinilor. 86-147 148-247 6) pp. 158-98 8) pp. cu înrâuririle ce ei acestea au avut asupra Românilor. 1-7 IX-XIV 2) pp. împrirea personal a i ranii dela es'. judeci drepte uneori aspre ^). cuprinsul analitic pp. se i poat cele ce au avut pentru întrebuina universal a aceste culturii Dup lmuriri avem o introducere bibliografic Românilor dela cronicari pân în prezent.— Al doilea am cutat zugrvesc aceast vorbit s desvoltare în legtur cu popoarele vecine. ne înfiazâ originea Românilor Carpai i împrirea lor viaa oraelor dela Dunre. Românii la Dunre.

în Constantinopol poveri ale . dreapt.100 Parte din urm meierea Moldovei. . prefaa. pp. influena 'greceasc darurile i alte terii. e cea dintâi care ne în- fieaz etnice. tabla numelor pp. tabla lucrurilor pp. adause i rectificri la cele dou volume pp. ca un lui neam unitar în tatea lui toat vieaa lui popular i deci cu credina în unisosit. Opera aceasta istoric de o înalt valoare tiinific ca concepie i informaie soliJâ i larg. 380—478. 122-206. 84-90. tabîa cronologic a Domnilor din ara Româneasc i Moldova pp. trateaz luptele pentru independen. 2(07-379. 529—539 lmuriri pentru rostirea cuvintelor româneti p. . influena tele politice pân urm. tribu. care i E tot cea dintâi trecutul oper româ- de sintez a îmbrieaz 1) pp. ^) i rzboaiele lui ^) cele din urm toat lupte poli- tice ale partidului 1 — naional i activitatea e prezintatâ literar în din sec. al Epoca fanariot ei zbuciumat. lupia 1848 i tulburrile din acest an. 6) pp. care a lorga. — . 248-402 3) dp. La. Serbia eranilor '') Mihai V^iteazul 7-lea. 2) pp. vieaa economic. 8) pp. certele interne între pretendeni. înaintea lumei apusene în cadrul granielor noastre fr deosebire de hotarele politice efemere.") — realitatea Dezvoltarea cultural i luptele rneti în Ardeal. 9) pp. Luptele cu Turcii. 5) pp. început se studiaz rela- rea Domnilor tul. înteorganizarea veche a principatelor i cea fcut de Mircea i Alexandru cel Bun. Unirea principatelor. politic. aprut cartea-). social i cultural în timpul nostru a tuturor Românilor 9). 540—41. 7) pp. 110—121. 539. . ^) Partea din cu care încheie -opera. V— VI analitic. româneascâ-ardelean în principate. culmea puterii statului românesc rzboinic sub tefan cel Mare i decderea terilor române dup pân moartea acestui erou ')• Voi la anul iile II cuprinde istoria noastr de pe la 1559 înainte când a Românilor cu Turcii raiaua turceasc pe pmântul românesc aezarea Ttarilor în Basarabia alegerea i institui. . 90—110.'*) . 515—529. 379—514. România sub Cuza Vod i regele Carol I . se : ocup cu situa- ia actual a poporului român situaia ârânimei. Vii— XIII cuprinsul 4) pp. 1—83.

2C»3-8 inc. 670-75. influena acesteia din urm asupra româneti poetice ^). n'a ceiace lui fost tra- la alte naii nu „Istoria întâmplat. 1 . care voi.lte cunotina perfect a tuturor izvoarelor tiprite i inedite. (1894). unde se impusese. cu mi'. istorie în i cu studii serioase întinse literar care vdesc i cunotine i îndrzadorai ai neal judecarea operelor literare a unor '). ca un istoric cu o concepie aa de profund i vast ca a lui lorga. în cartea Jirecek Sârbilor" a aprut sârbete acela timp când originalul se tiprea în limba german.xandri) ^euista %ou. al 1 9-lea i. 13-41 Iui in p. 2i'2 public lorga 1! în revista Vatra. 2) Iai. s'ar fi preuit. . 1893. scriitori epocii lor Aceste studii din cate mai târziu în diferite reviste au fost strânse i publi- dou volumae: merit I Schie din în literatura ro- mâneasc In ^). în la Sârbi. 6-S. Popovici. Iii (1890) pp.101 nesc. s Ca de student înc. pp. la prefaa ni se în d câteva lmuriri relativ la cultura neogreac i francez 18-lea erile române sfâritul secolului al i încep. mergând pân la cele mai mici amnunte. 1894 p 192 3) pp. nu numai cu critica literar a ci operelor vremii sale. C. de ex. i istoria literaturii româneti în toat întinderea ei secular. s'a ocupat.xplic i tonul fal al biorafiei i lipsa de cercetri -mai personale i serioase asupra vie'i poetului". afât de dus nici pân astzi în românete. III. Urmeaz apoi o cercetare lite"i opera lui rar mai larg despre Vasile Alexandri ca om literaturii "') • 1) Un studiu despre I poetu! Grigorie Alexandrescu p. ediia araga. Pagub c cartea de fa. e. cuprind în cercetrile lui. 242-9. s fie cunoscute generaliti. moartea Ale. 4) pp. . lip. în toat varietatea ei statornic i toat adâncimea i înelegerea ei intim. E natural. — Studii de istorie literar i Istoria literaturii române pân Ia 1856. 3-12. 13 nola in 1 zice: „timpul publicrii (îndat dupi 2(i2 9. având o metod nou i judeci proprii asu- pra evenimentelor i oamenilor din trecutul nostru.

. pp . premiul i subiectul de ea. atât de strlucit în caracterizri i nunte nou. legendele lui 5 O ^) II analiz detailat i ^). A. c nu mai crede „stef" aa ceva credina d-e îns tonul foarte al celor ce urmeaz. teatru lcrmioare '). i încheie. . unde un s alturea cu» ^)_ o carte de buctrie. aa : „l auzul când te apropii de opera înlat . întâJu in n-rii XXIV p. : Autorul ine. publ. 1337). 132-86 (publ. încât toi academicianik 31-72. 244-S8. Aa în. 188-92. a celor- a poetului asamn: „Ai vzut splendid elzevir Ie vre-odat ex- poziia un buchinist. intâiu irt s declare. banal i meschin al flanetei. execut cu dup/ ce cerceteaz cu ateniune tot scrisul în acest gen. ori un trepetnic ? Studiile tot opera lui Naum" ele nu se oprir la scriitorii contemporani. 3-605) pp. intâiu Conuorbiri Citcrare^ 7) pp. (1S91) IV. Naum. lea (1688—1821). întrebuinare a activitatea mahalalei. intâiu fleuista 3) pp. erat p. XXIV (1890) pp. atât de erudit alctuit. . asprime crud opera poetic a acestui scriitor. am- 1) pp. Bucuseti^^ 1315. Analizeaz apoi a lui Ion Creang ^) i Veronica Miele literar Nicolae Gane i Ion Slavici ') i. 61-84 cu ticol aceast not caracteristih „încercare de in dup 4 ani: Acest ar- se chiema odat . 85-104. „doi nuveliti" D. . i mrgritarele. rmâi în trâznit la lui din poeziile Bolinticalitate- neanu au fost puse în ar fi de în „Dorul" : muzic i dorit. ca iele s : rmâie acolo. 13il. pe care o '^). introduse aceast pentru spre onoarea gustului nostru zilnic literar. din partea unui anonim o voluminoasa oper manuscris: Istoria literaturii româneti în secolul al XVIII. pp. 281-299 4) pp.102 Doine. Conuorbiri rUerare. VIII (1S9P). 56-69. 73-151 din neuista OZou. Opera aceasta era atât de exact i bogat îi informatiune istoric. publ. 1892). publ. 201. n-ri 8-9. de astzi i viitoare" ^). 187-8. 6) pp. critic tiinific". „Poezia liric a Bolintineanu". 201-225 n-ri 6-7. ziarul Lupta. literar la cî erau mai mult îndreptate spre trecutul mai vechiu. Multe . IV. 1327. Academia tixat Român primete în 1901. tabla greelilor pp. . OZou. 105-132 (scris în Martie 8) pp. operelor Necular Bâlcescu In i în ale lui Neculai Filimon lui voi. atunci explic. a vieii pastele. 153 200. tabla nuirvelosr pp. 2) pp.

constitue o pagin neagr pentru onoarea Academiei. care ar voi s fac în .103 ttiau c o astfel de lucrare numai neastâmpratul tânr pro- fesor universitar N. — Un alt stâlp al 1) Aa cita fcuse însui Hadeu. lor fi stpânii atotputernici critici de atunci. Concluziunea este c aceast lucrare nu merit s fie premiat materialul adunat într'însa ar putea servi puin pentru scriitor.. cci român. Academia român. Autorul pune strini în literatura neasc i uit bu:i literare de valoare mare cum este Panegericul lui tefan cel Mare. ~). lat în ce cuvinte neateptate se ai situaiei : exprim zice : ilutrii rposai. XXIII (1901) . care era prea puin pentru ofensa cea mare. Chiar eruditiunea din .gere a operei. . CLcademiei nomâne. „Descripie Moldaviae" deci Can- îemir e scris în latinete. bete de multe lucruri. etc. în rposatele despre aceast carte scrierile buit s Hadeu „Autorul ar tre- numai examineze numai fcute în literatura scrierile limba fcute în limba român. Dar fiindc acest s se ridice în contra cruditii fale a moravurilor deczi'te îa clasa intelectual sdrobind piedestalul putred. 2) Clnale. cire prin munca lor dureroas fac s âneasc din stânca rigrid a tiinei apa vie a unui adevr nou. cea mai preioas i original pân astzi din ziit opere de tiin s'au prezentat la vre-un premiu al Academiei. desbateri. Shakcspeare. acum momentul de rsplat sau rzbunare. în acest îneles. în Vod ceC Cumpt. instituie menit sprijineasc i rsplteasc silinele tuturor sosise s s acelor. Bucureti.Ce. cum ar fi spre exemplu. pe care se rzimau aiâia btrâni romantici. 2864 pe Seneca. când un cita c autorul vor- literatura istoric româromân ar româr pe Confu:ius '). îar criticile fcute. lorga e în stare tânr a avut îndrzneala i obrznicia s dea. nu prin respin. Un mare defect în aceast lucrare este stilul care în general e foarte neîngrijit . 155-6. cci numai acestea a lui formeaz român. la care venim acum. a respins lucrarea lui lorga. nu face parte din literatura român. pp. aceast lucrare este fal. cari n'au a face cu neasc. viitor istoria literaturii acelei epoce" Ion etc. ci prin umilire i batjocor. prin o seiie de articole drepte i crude în ziarul francez „L'Independance roumaine" . idoli ai neamului.

104 Tocilescu . care resum tot ce se tie pân literare a asupra desvoltr. astzi diip douzeci de ani ea poate altele." »)— Nicolae complet nettin despre punctul deAutorul e în aa: . O asemenea lucrare nu merit fr s miei. este oper de cea „Lucrarea ce ni se prezint spre premiere acuma: mai mare valoare. Ar fi o grealâ ca lonescu se exprim premieze o asemenea scriere. . Cunotinele nu a rmas gat cunotin istoria literar. 157.. care c totui s'a aflat un obiectiv membru i fi cu cumpt a apre- ciat drept importana crii Iul lorga. Forma îngrijit îi lipsete cu totuH Academia trebuie sâ deprind pe oameni scrierii de fa Academia s a^ugeta drept i frumos. A. Xenopol. Judecata acestuia i acceptat. p. 157. D. . el nimic autorului sunt cele mai întinse cu putin. 2) 76id„ p. . din care ne întreg de documente din cele mai interesante d i un volum de privitoare la utilizat Tot ce lui s'a scris este cunoscut . i din stânga fapte mai unul lângle scrie repede mult sau maî puin însemnate de modul se preocupe nici de legtura lor. sau împreunate. Autorul a improvizat o o oper puin competent stil. premiul Acadecum' le scrie. : de aticole. . are o faarte boales neexplorat de el. -). fr limb. vrul trainic patima personal sau i una i alta Aprecierile acestea aa c c i al doilea în ce împrejurri la nenorocite era condamnat al s lucreze un istoric român începutul secolului XX-lea. i erudiiunea este în adevr uria Poate c cetirea fie sâ unei scrieri bazate pe informaiuni aât de multiple tezaur nesecat obositoare. El între zice: reproducând pasagiile frumoase i caracteristice.. dar n'a compus Gr. puneau mai presus de adespuneau n'au cetit cartea.i Românilor în decursul sec. menea scriere nu poate fi premiat de Academie". Scrierea i se pare „lucrarea unui gazetar. foarte' Spre cinstea Academiei distins. plecare al lui Cantemir". care adun din dreapta . . ." Lucrarea este numai grmdire de fapte' serie - fr cei ce le de nedrepte dovedesc. stiinii zice: . 18-lea. dar în orice caz este un cam pentrui 1) 76ld. mai c de lucrri inedite. nici altul. tefânescu nu se las mai Nici de premiat. .. O asefr vre-o împrire sistematic.

1-43S 4) pp."') Cu toat recomandaia clduroas a lui Xenopol i Sturdza chiar. Sunt capitole întinse fr nici o tietur. i o cu tabla numelor. Academia a respins dela premiul de 5000 de lei car- vieii româiieii. adausuri. ur aceast carte de iubire. îndreptri i dovezi . dac un de Domn. pp. Dimitrie Cantemir"^) i „Epoca la lui Chesarie de Râmnic^). 1901. Ce era mai — treaz o cutului i scrierea psvaloare. In prefaa cu gândul prin cele pe- trecute observ: „Nu voiu deschide recriminaii idei perso- nale o carte. 'documentare. vi rului.) 105 ce vrea cunoasc una clin bogatele materii tratate Este o lucrare fundamental asupra epocei literare tratate i cunoaterea trecutului nostru se va îmbogi cu un tot cel s mare riei adaos de mate- pre. I. fr (Istoricii din Ardeal.. apare în 2 volume 2) cuprinztoare. mai ales în Autorul nu tie ce vrea voia de a mai odihni mintea. nu ar fi luat asupra sa cheltuiala tipaboier tie Dumnezeu. III -f 639.. Toate aceste defecte se pot uor' îndrepta netgduit asupra tre- Ar fi cea mai mare pierdere i o adevrat crim ca aceast lucrare nu vad lumina zilei. observaii. 551 li. 61. 2) Bucureti. pentru premiere i contra 17 'membrii... când moldovean. . brour '^) tip. precum asupra încercrilor de istorie universal a Românilor. 154—55. Alexandru Callimachi. etc nici împart capitolele în paragrafe. om luminat i de inim. p.— Stilul autorilor este trecut cu vederea decât ca s un popas. i mulumit acestuia opera.— au votat 9 1) Ibid. Defectele constau ei. Minerva. mai ales într'o carte l m împrirea orânduirea s zic necam obonatural sitoare la cetit. închinate aceluia care pltea spesele mari ale tiVoi /cuprinde epoca Iui parului. constituind una din lucrrile cele mai însemnate ce s'au scris în timpul din urma ceea ce de sigur este o lips în istoria literaturii. 439-550. care urmrete desvoltarea unor în înalte i nobile i nu voiu amesteca pp. pp. ar fi aprut aceast oper. s tea lui lorga. Une ori se revine de dou ori asjpra In locuri deosebite. pp. potrivit cu scriitorii analizai.

. literar a scriitorului. Pe când istoria l'terar ne ajut pentru a îrte— . de înelegere i de expresie în acelai timo. de informaie. timpului. Biograful literar trebuie ce a în s aib talent literar. ara . . -aceasta e una din cele mai însemnate i. metoda urmat : i greutile de învins pentru o scrie aceasta oper „O istorie a literaturii care cuprinde viaa oamenilor" pstrat în form trainic a scrisului este nu numai o deli-cat oper de tiin. Viaa trebue întrevzut bue cari trezit prin din elementele moarte. O istorie literar fixeaz bibliografiile în în micarea de ideij- a epocei i pune crei legtur cugetarea le unuia cu gândirea ge- neral a turii.. s poat da prin puterea de comunicaie- a imaginilor din mintea sa i altora noiunea pe care i-a fâ- cut-o despre acei oameni. multe lucruri care ma! trebuie. i ca dup i in- ptruns i îneles sufletele celor ce nu mai artei sânt decât amintirea pe care au lsat-o a sufletului lor sculptat în i în partea superioar sau în tim marmura stânca durabil a tiinei. evident. personal în care acest spirit se îmbrac la aleii minii djntr" acea epoc. îi dai cu atât mai mult cu cât cei ce credeau seama mai bine decât oricine câ ei sunt invini. a suplini prin intuiie cât imaginaia mal trebuie. înelege unei epoce. Istoria literar nu se poate studia ale culmi studiaz cu deosebire în operile fr culi umaniIstoria^ viaa tural tatea scriitorilor.. în cultural caut spiritul cea literar elementele necesare pentru a. accidentele literare trebue acelorele mai- au produs operile la întrebuinate i le ales pentru a ajunge realizarea priceperii 'depline.ini ale istoriei literare. A desîn face ideile i sentimentele ce stpânesc o carte.106 au învins. cea literar cerceteaz cele- mai manifestri ale acestui proces de civilizaie. Istoria literar i cu cultural nu e acelai lucru." In „introducere" c ' ^ arat astfel cerinele unei istorii literare. mai grele sar.. a pune legtur cu acele care rezult din activitatea prin omeneasc nesuplinitoare. ci i de art. pentru a desvâri pentru sine i pentru alii o personalitate omeneasc.. spiritul tre-vieii înelegerea operelor. Istoria culceia înt'o se ocup ce a realizat în civilizaie dintr'un înalte timp. sfrâmând strlucitoarea fomiâ.

Boierul auzia pestrefurilor turceti cântate de meteri cu papuci i lui eranul mângâiat fn aspra munc fr rsfreamtul plat de J) pd. de igan bare. al linititelor amiezi de "var. apoi literatura cra poprului. curente — sufleteasc a unui popor. studiaz cineva viaa aceste curente. observând direciile curentele care stpânesc acea epoc Int eagâ Evenimentele ^strine politice. era închis pentru plinlui cu fierestruici rotunde. îl întresc In direcia pe care o aaucase. 9-10 . — spectac- olul âranjlui era marele. generale legturile Tot turarilor în introducere schieaz linii intre literatura i greceasc i româneasc. cugetarea ^nele i le simirea lui în persoa- pe care le r rezum mai bine ') §i exprim în forma f- de moarte a In literaturii. i fiindc în spirit slbesc sâu îl îndreapt aiurea se manifest mai deplin de cât ori unde literatur. ranul cerul liber al lui Îi ducea viaa sub cilor Dumnezeu. obscenele slugilor 'de p. cursul lor. —e i care aduc repeistoria literaturii studiat toat cea în n^. glasul ciocâriii salutând ivirea soarelui. mrunte. absorbirea lor de altele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe. în faa muncare boiejocuri înltori de legau amintiri suflet sau a câmpurilor mnoase. fcând aici o paralel clasic între ^iia boerului :„ i eranului în aceste cuvinte de o inusee lacelor. formarea lor. de se de rului erau alaiurile munc i de lupt. al 18-sea. observa cu îngrijire. lupta lor pentru întâietate. Pe când boerul se înfunda Jn rar fruumbra rcoroas a ia- potrivit butca ^de supiori. eternul spectacol divin al trândviilor rsrituri. în pentru somnul lung de ziu. charaghioslâcurile domneti.\pui. al serilor misterioase i al clarelor nopi de iarn cu pmântul de muzica -antene . Spectacolul de o pomp burleasc.ai i 19-lea veche decât acestea. de 1-4.107 <cge sufletul deosebit al acestor alei. ai apusurilor roii. pentru cine va •Studiind determinate de acele influene. ghia i era cu cerul de diamant. i prefaceri religioase. pe când dus sau de ciocoiu. sociale." senzul acestor idei i dup curente — trile de fapte inevitabile din sec. influene lucreaz acest asupra spiritului îl unui popor. se va manifesta în aceasta.

se întri si se meninu. pentru a 1) fi aruncat apoi cu for pân 16-18. "'^ Arat curentele ivite în acest secol. tot Crile vor-- ideile strlucesc înc. „Sânt noastre. — 1821. 1720—30 i 178—93 cultural bes:. misterioasa prefacere a gândului trec- Se fcea astfel poesia. .. al celui de pcate. cu un aparat vast de cunotiine pân la sfâritul sec. 8-16. al celuia fr fr de speran. cât vreme va fi „slbticie" i curat în aceast tar. rare simiri de rzbunare. 2) pp. Dup tr de aceste lmuriri introductive necesare i originale fapt în tratarea larg a subiectului.uen asupra noastr. de iriitul în ritmat. 19-25. dominat de glasub cerurile dumnezeieti se deteptau în suda rsplat. de puternica sul nopile limpezi tunetului. ochi se de ur în rspicat. puternicul i largul curent al culturii elenice în principate.108 frunzelor agitate de vântul de scar. i. Simiri triste. fletul curat fr orchestr a furtunei. suna în fluerul tcerea i în sufletul naiv se svâria. Valoarea curentul grecesc o resum aa: „Astfel se form. pp. 1 7-lea i începutul al 18-lea. precum^ fcuse înainte i precum se va face cât vreme aceiai oameni vor duce aceiai via. pp. 5) pp 25-60. cum orae nu poate mcar din care ai stpânit întotdeauna sufletul poporului au fost acelea s nostru ori nenorocit . : In desprindule prin anii toat aceast activitate literarâidei.^) împrirea în trei eîn cuvânt care rmâne. cu o oarecare slbire cel ctre al sfârit. fr- voin i t:ir fr scop. 3) pp. când valul zarea de argint a nopii. 4) pp. „Influena polon^) cât i cea greceasc^) e studiat dela începutul ei în funciune de inf. de- rsuflarea prelung i trist a câmpiilor ale verii. In Bucureti i lai se refugia sângele mai preios crelai tintii rsritene. simiri de tristee duioas. unele sus de pe firmamentul iiealelor oim^nii intereseaz spiritul i mic in- inima". lung rbdtor. 4-8. iar sunt sunt oameni. cri. când nu-1 mai putea cuprinde pieptul îndepierdeau ei. se mrea a paci trei istorii literare din sec. simirii cretea.. resemnat. simiri pe care ghiftuitul locuitor al curilor le îneleag. 18-Iea i caracterizeaz cele- generaii dintre anii 1688 ^).

Cultura polon ni-a dat idei.109 extremitile corpului ortodox.. mândru urme strine: iar politica sa e fcut toat din iertare. 2)pp.. mldierea blând a lui Miron Costin. Ins româneasc s'a fcu supt influena acestei vechi literaturi înviate cu banii pmântul nostru. 59-6J.. cultura neamului entusiast su Miron e un ambiios. ilor ce cetise nici dup lui fraza cr- i studiase. pp. el n'ar fi dat nimic Punându-1 în comparaie cu Ureche i Miron scade ca scriitor i mai mult Nicolae Costin: „Pentru fr criticul literar. artând tatl ia într'o caracterizare : splendid deosedeosebire birea. adpostir tot supui SLiItanuiui. Aceste resumarâ. Spontaneu. Alegerea crilor.între el i su Miron „Nu se poate o mai mare decât ac un poitt. un pasionat.. "^). 4) p. tinii dou orae i cuprinserâ. Cultura greac ni-a dat material. îndemn i fr exemplu. merge pe msurat. In orice împrejurri Mîron Costin ar fi fost cineva^ pe când Nicolae Costin datorete totul al- tora: coalei. Pe cât e de simpatic cel dintâiu. ceva notri i pe din ideile mari ale Apusului" In capitolul '). care exist între tat i i un visionar. deschiztor de cale în i furitor de teorii. ni-a dat cunotine i forme. înainte de a urmri cursul tot mai limpede" mai rpede. alctuirea formei se Aceasta nu era cultura noastr. în greelile lui c chiar. un compilator prin vocaie. format din* acel impuls cu aceste modele. 3) . orânduirea lor. care l-a format i printelui. cultura ce era mândru luminat între cre- dei era gloria noastr. dup 1) Dup lupttorul cu poietul visionar cu pp. Nicolae e un pedant rece. mâna abia descletat de pe sabie. mai erudit fcut. Nicolae Costin n'are însemntate. însuirile pe care pe atât acesta de-al doilea nu atrage nici prin le are. prudent. GI-212. pe care s'a simit dator s-1 imite. 7«. iar. Fraza sa mai larg mai complicat. pe care o analizeaz în amnunte. opera. mai binefctor al rîului. comiastice vieaa i Il-lea „marile compilaii de cronici. a lui Ni- i colae Costin ^). abdicaie i resignare. în politic un fiu. 61-128. Trebuia s vedem izvorul. lucrri engenealogice"-) se studiaz pe larg toai familia. n'are energia scurt a Ureche.

despre care d puin iari nou ale lui Nicolae cronica familiei Blceanu "^). 5) pp. 110 jTiâna pe fruntea-i larga de întrevzâtor brâu al viitorului. 2) pp. 8) pp.. 14) 214-18. 143-5. taine. cercetri apar novici cu istoria lor universal^) i Mihail Moxa i i Gh. 117. 12) pp. iufi al contrazicerilor îl mrunte. P. 145-57. Da. 4) pp. valoare. 92. 13) pp. din care nu se putea descurca. pisarul erudit. In dou capitole cerceteaz cu aceia erudiie cronicile lui N. rnai unei simpl i mai fermecîn toare în naivitatea din povestirile asupra trecutului românesc. care corespunde istoriei tuturor evenimentelor din acel timp. 10) pp. Chlparisa '-) i ei Nicola Mute. 7) pp. •^) trece apoi la Axentie Uricariul'') lui i tefan '') analizeaz '') opera istoric . pentru prezent n'avea nici — iar viitorul nu putea sâ-l in cadrul acestei vad" '). 129-43. Un studiu de extensiune neobinuit e cel despre Dimii re Cantemir '*') din aceast carte. 11) pp. Roset^). Trecutul eticheta. 195-200. o list greac a Domnilor Terii Româneti i Istoria otiri n Morea de Constantin Vtaful"). 269. reci vedeau numai i se forme. pergament a venica lume vie iar si .. în care arat toat domnia i scrierile acestui erudit principe. 205-10. 17095 6) pp. opera unui suflet cinstit. care bunul ^im locui natural i înelepciunea câtigat ajungem s poat în- pe deplin însuirile ce se capt prin coal i prin o întins t aleas lectur" '^). 210-212. mini cumpnite. Cercetarea de fa e de sigur cea în mai bur i mai adâncit asiipra operei marelui Domn. • 9) pp. 16) pp. Brancovici Bergier . 218—35 273-413. Constantin Vcârescu. In inima de acestui erudit nu ochii sun lui nimic din litere marea. Neculce ^*) a crui cronic e „cea mai colorat. '^) apoi a lui I. 83-6 3) pp. . crile crua au ptruns 1) pân în cele mai subtile pp. avem crturarul sec. cu rile în clim- i volumele subioar. a ^) Constantin la Stolnicul Cantacuzino i Radu Popescu nu las o parte cronicele de mai informaii ''). 236—272. 157-170. „vermele de carte". târia nu idei i sen- timente inteligena fr aripi în nestrbtutul un interes. 15) pp. 200-205.

care cetete a pentru neînvatul. vechiul palat pustiu. nu odat. Prin cartea sfânt. 5) pp. de 1) pp. care se auzia i se cetia. pentru boierime. prin cartea de slujb. 4) pp.111 dându-le o înelegere deplina.. O scen târzii. 3'33. semna aa de minte luminat era atât de superioar minii naive.. el care iubea cartea lui. Carte bisericeasc se traducea pentru toat lumea. ctând în umbra nopi genialului la Ia înalt dânsul. împrindu-i îl timpul . 414-438. "'). 418-33. cetia cuvintele Sfântului loan Gur aceste de aur.între cri i Sara. prin tâlc. etc^) între curentul î aceast paralel frumoas „mai interesant înalt. 3) PP 417-S. i simia lâng „istoriile dureros glumele fcute asupra „prostiei" fiul — — sttea Sfânta aa îi de tânr ori i îi tatl aa de din btrân — '-i cetia celor ori vechii". bisericesc i cel laic singurul original": „Cel din a fost mai face mai cel de al doilea mai adânc. 433-37. vechia înelepciune \enic crilor In „literatura religioas în epoca lui Cantemir"^). pe care ni-l dâ lorga despre Cantemir tatl i fiul : „E in totdeauna lâng btrânul Domn.^) scoate în relief :"*) importana diferii cea mare cultural a lui Ivireanul : despre traductori închie cu i prelucrtori mruni i Teodor Corbea. pe lâng sine numai acest copilandru. lecturi la lumina luminrilor. tlmcea slavona Scriptur. al Domavând nului fr la lui Doamn. In marele jil fa. i larg a su copii. . cellalt mi-a adus un folos imediat mat mari sau mici. 2) pp. dup câteva al 17. duioas din viaa simplului în trecut. Cronica o fceau boierii pentru Domn. fr rude. cu barba fruntea ca Domnesc. un necrturar. consideraii generale asupra litereturii religioase din sec. cel din urm urm în lor. mult cinste. E interesant acest tablou sugestiv prin eare ptrundem aivea viaa veacurilor a Duse. bine chip i aa crui a^b care-i. btrânul rumân zpada".. trece la analiza operelor religioase ale Mitropolitului Teodosie i episcopului Mitrofan de Hui Antim . pentru clerul vldicilor i clugrilor ma! înv- ai. arme. pentru umMul preot de sat care o cetia i pentru erbul care o auzia cetindu-se. — precum târziu afl peitorii lui Brâncoveanu sttea pân lâng Constantin Vod. fr adevrai prietini. casnicii genei al.

o manifestaie de contiina. 4) pp. din pensioara e bogat i Ea este. 437—38. care o expresie unei ei. In lite- i aproape mane prin ei fr amintiri".— când vrednic.. 3) pp. prin originalitatea de numele de literatur o — . zilnic s'a introdus în în gândirea fie- cruia ordine. Se poate c aceast manifestare superioar. el nu poate s i când aib.o protestare. lumina din ochii om.. cuprindeau 1) pp. forma fiecruia armonie. nu mai plânse ale nici o duioie pentru trecut apostolii de odinioar. de vitalitate. între fragmena fost binele pe care l-aj '). o adevrat toat. o chemare.112 dou tiau ori. btrânii. fcut traductori din i harnici tipografi. aceast naiuni. fâgduial de desvoltare prosperitate pentru poporul care e în stare s'o i de aib Când un privirile lui popor nu-i triete decât ziua de astzi. — ratur mult vreme nu nici se mai auzi nici. a de- cu un astfel de suflet înjosit.. Aa zice: „Cci o literatur nu triete numai din existena cetitorilor lauda reprezentanilor ei. ortografice. ca literatur.-. '') capitolul „influenele contemporan" ptrunztoare împrejurrile care au fcut cultura i explic s scad în acest timp literatura. limba care fusese a celor dintâiu tiprituri religioase. 439-57. în scrisul celor ce s scrie norme i fel fiind scrise într'o limb comun tuturor Românilor. cei cu trupul sau sufletul ruinat. — Acesta I legai printr'însa. cuprinde „epoca lui Chesarie de mai Râmnic"-) In dintre ani 1730 pân la 1770 — 80 i e de puin importan în pagini ca cea precedent l ca cea care urmeaz. n'o au bolnavii. Românii din acest caz erau un popor „fr i ideal. ci necontenit. In — Tcur. nu mai rsuna cuvinte le ctre viitor. „se resignar lor. de putere creia n'aveau contiin tele rzlee umilii ale neamului.. când se uit râvnitoare sau pline de prere de ru nu urmresc n'mic zice vieiii în nu în trecut. fr sperane roautorul:. i ei. a patronilor. 2) pp. suferir. ele formau un cei de legtur." Cartea doua voi.. rzboaiele amintirea originii astJel zice cronicari nii-i : mai înclzea. zarea viitorului.- neti. tcur. resum în însuirile fectele e ca strlucirea ochilor. i aceast lumin f). pltir. 440 . cror copiau urmaii pentru cunotinele ce 439-550.

511-40. 461-65. 4) pp. vederea tuturora" Arat cele In apoi desvoltarea l folosul colilor din - dou principate pentru cultura româneasc •^) a timpului aceast perioad analizeaz scrierile istorice ale „epigonilor palizi" în grecete i românete. Lazr Scriba. Episcopul Inochentie '') . 11) pp. o) pp 6) pp. Amiras ^). Georgachi "). 5:4-30. Neofit de Creta i Filaret '^). tefan. 531-35. De ce mai cread. . de ce mai atepte ? s Ii mai lupte. Râmnic"^). nu mai credea nimeni erau nite profei mincinoi. *"). \2) pp. a simulat un credul de ce din plecat. 515-18. ulescu de Mâlâieti "-). Vorbind de „literatura religioas din '^). 20) pp. le stpânea — . pp 491-96. strlucete venic tipografiilor. care înelase i rtcise lumea. apoi : cerceteaz activitatea literar — traducerile de Mitropoliii uicrârile tipografiei din '^) . 442-3. 443-57. 511-13. a scris. eic. 4G5-8. 3) pp. prela btrânee cu tinerii între cari tria. 458-509. 15) pp. Neculcea. 513-15. Alex. Mitropolitul lacov PutneanviP'^) nalizeaz în amnunte întreaga oper literar a lui Vartolomei .113 numai. 14) pp. 13) pp. 18) pp. loan Cânta Condica de obiceiuri vechi si nou afLogof. exprim. Legii. De aceasta sczuse l'teratura piin îii sufletul necniuUr. 5(6-10. rivalitilor de persoane. 19) pp. 17) pp. s sufletul dela muntele pe care se câtigurilor coborâr dduse pentru prini tablele ilicite. sabia nujl taie". 9) 7) pp 468-81. 520-23. i nu ai pentru sufletul ce cuvântului . activitatea intensiv a episcopului 1) pp. Petru Depasta ^). in acei propâ- vâduitori de mândrie i de încredere. 10) pp. 458-61. 8) pp. d câteva consideraii de ordin general asupra curentelor religioase pe teren literar aceast epoc '^) . artând valoarea lor aa despre: Chesarie Daponte ^). 481-91. 16) pp. 505-6. la trivialitatea intrigilor mici pentru scopuri nevrednice. 2) pp. 518-20. Alitropolitul Grigorie aChesarie de Râmnic'''). 496-5!)l. s vremea veche. Matei F^rcanu ") i VHad Bo„istoriografia din -'). lenachi Cogâlniceanu ^). i cu dânsul sczu i care acest suflet se '). „Capul fcut cu timpul.

exagerându verv. . aa i a trebuit cu- cu sufletul de clugr cinstit. de farmecul timpurilor 1) pp. 278-85. din — d la câteva. tot la ce scris. artând moX/X. deci o voi. departe în locuri mai puin fericite. Ea trebu'e sâ provoace ura torilor contra unor rele care în lumea Kicrurilor nu sunt atât poate chiar atât de firea de evidente realitatea ochi. . — E un . ochii si orbii de prezentul. a trebuit s vad o- deci. menirea ei nu este aceasta. romnefii tn sec. timpului fârâ întâiul cleric cugettor su" '). cari i pronunate. Bucureti (1909) pp. care ar fi fal pentru istoric de aztzi. i se se vor 535-50. ca i de lupt i de credin. prin puindu-le peprin acestea în lumin. lsa stpânii. 2) pp. 293 nota 2. o lmurire a o prevedere a adevratului dac nu se vDr pune piedeci desvoltrii junsurilor combtute. Argumentele aduse de O. lmuriri privitoare turile le : la felul cum a fost alctuit cartea literatura i legnoastr cei are cu anumite opere tiinific vor ceti i zice »Mântuiu cu un gând pretinesc carte. juste r alegând punctele mai bttoare le deosebind indignare- neajunsurile mai ridicule sau mai levolttoare. 11^ prefaa pe care — oper de adevr" la care venim acum. IU. oper In sincer. Densuianu fn Viaa Xour lui tefan cel Mare nia n'au nici o valoare. c Panegiricul e al lui Mzreanu.114 Mzâreanul îndoial Ia care „a fost in ceia ce privete originalitatea- spiritului. nu iui. cum cinstit a fost mai ales aceia. voi. vzut lui sr mresc. cu adâncii e trecut prin unui poet. aa o ^). face aceste Ia observaii ochi. Privitor coopera satiric de un »mare merit istoric i literar" despre clasa dominant grecorespondena între do: strini — — român „Satira din secolul al 18-lea. lorga. oper cinstit. —i aceast aa de cinstit. literar vorbind. fecunditatea inteligenii i al înâlimea vederilor. o i durere. nu e fal pentru dânsul: lui. Dar tabloul lui adevr mai adevrat decât aMzreanu. . 548-9. Y. c tivele în Citcr. Opera sa gloria trecutului. ci Nu e o minciun. nu d un tablou complect de rece i tiinific Dar ceti- exactitate. exprimat cu vorbele puternice care în- tresc adevrul. crturar patriot. despre societatea contra creia se îndreapt. mine. vrului. mai departe a nea- devrul un el. e o falsificare a adeviitor. Ist. decât ale noastre. zice d. Pe urm. p. cari.

10O154 11) pp.I-ni K 3) pp. Logof. de Persany. 8) pp. un jurnal al cltoriei la costantinopol ^) scriitorii din ara : . despre istorioo valoare mai sczut aa amnunte Româneasc: E. o satir politic. Dionisie Fotino. 12-15 7) pp. „coala de renovate a istoric lor din Ardeal" "). Gheorghe Nacul. 1790— 1810 1810— caracteristica acestor perioade i ptrundere apusene. -tacuzino. în relief 1774— 90."i curentul ardelean i marea lui înrâurire pentru pro- cultural mic i Vedem deci. Alecu Beldjman (cu o bibliografie bogat).. schieaz situaia politic în Principate in acelai timp. cam tears i de despre operele istorice i scriitori din Moldova Varnava Kedzierki. precum •observ i Xenopol „conine o analiz mai mult intern a ') PP. 73-001 PP.-) influena consulatelor. Dragomanilor i vel secretarilor strini asupra culturi româneti care se europeniseazâ tot mai mult/') face o împrire a acestei epoce perioade ale culturi româneti: în trei 21 scoând cultuni r. apusene. greceti ce seexerctâ asupra ei. volumul cupnnde „epoca lolul intre întâi acesta aproape întreg ip Maior 1774—1821' capi i influene" ^) cele dou face o comparaie epoce de mai înainte i cea de tând acum ar- curentele externe: polone. Dimitrie Dumitrache Stolnicul. originea i folosul aceV culturii U Ni grafia se d influena lor asupra o cer:etare cu multe propriu zise". 53-72 10) 9) pp. 1-72 2) pp. Anaforale. stihuiri asupra lui Grigore Vod Ghica i boierilor Cuza i Bogdan. dela început în cultura noastr. Conmen Ipsilanti. Letopiseul Terii Rom.8 4) pp 5) pp 8-12 15-53 6) pp. i Moldovei.115 vor surprinde urmrind ca i mine :mm i ispititoarele visuri mrire pentru cire poporul Iui Petru despre curente de lu') nostru trebuie s triasc" -') Pentru figura dominatoare. ei urmrile urmrete pirea noastr ce direcii se tor direcii în deosebi franceze în principatele române acupra sufletului i micri literare româneti. pân ale în mici i dou descrieri Princi- patelor. Pitarul Hristachi Mihai Can(aceti doi analizai Enchia Vâcrescu Dionisie Eclesiarluil '9. Atanasie Phillipide. vremii. 1-530 . -detalii). 155-2700 . Ursachi.

un nicar. al cror bun rost fixeaz desvoltarea sufleteasc a neamului nostru. desbateri. cldirii. de orice valoare" ^). dei a oferit sufletul su pentru trinicia. Dar tocmai deii aceia mai simpatic decât ceilali doi. Cronica lui incai „na e o opera literar. izvorul de reprodus. 226. 155^1 4) pp. în el. de mult s'o fa:. Cânte mir i aprecierea cronicii. intensiv i bazat pe acest studiu amcaracterizri exacte i frumos alctuite nunit autorul ne scriitoriilor ardeleni. 3) pp. 161-95 195-233. Înainte dâ câteva lmuriri asupra a cronicii din cheiul Bra- ovului. E. Intre autoritiile sale. mai incoherent. el n'are. li aa Samuil Klein. cu care caut punctele slabe ale adversarului. i glasul su blând ascultm totdeauna mai bucuros decât vorca tare. Merit comparaia cu totul original între s fie semnalat 1) 1901 pp. licrirea de lumin autentic ce tremur în^ fund. fto/n. a- l spovedi sufletul. care „e foarte adeseori un cronicar. care a fcut farmecul si nenorocirea unchiului 'su Inoceniu. El n'are noiunea clar a izvor i ptrunde ascunde capacitatea de înelegere sufleteasc pentru a prin litera scris i a zri frâma de adevr ce se nici în ea. dac voii. ca incai. de poet. apoi Gheorghe incai'^) a crui „spirit cu totul onest i iubire pentru frumuseea povestirii nu mergea prea departe. . versale lipsite aici gsim dese ori citate istorii uni- incai i Nicolae Costin i Dim'. aspr a tovarilor si de activitate. 135 i un. Erudiiunea nuntit. i interesant crode amintirile tre- place a sta de vorb.. convins. talentul unui literar iipsindu-i cu desvârire.- 2) pp. mai btrânesc. mnstirii trei Prislop i a lui Mihai Popovici din a Bnat r) apoi intr în cercetarea pe corifei larg activitii îl mîn noase a celor ardeleni. E mai difus. 5) PP.116 cetire a lor deplin i amâptrundere a lor. ac. Dar sufletul n'a tiut s-1 fixeze prin farmecele poeOn. în marea lui lupt zadarnic pentru cinstea lui i pentru cinstea naiunii r"^). a fi ispitit cutului. Înaintea sa. devine din extensiv. dei autorul ei ar fi dorit aa. ceva din temperamentul ele visionar. dovedind o o deplnâ precum i d ale marilor opere ale scriitorilor ardeleni" '). n'are ca Maior. arma strlucitoare a ar- gumentaiei.

e o impresie ma. în care ele au trit în lumina dogoritoare a soarelui. Cronica incai aa mn de puin cj istoria. muzica turmedicin. Ce informaie judicioas i exact. uscate i pstrate în rafturile numerotate ale unei farmacii. poet geografie.e. din pietate pentru sale. turcete. incai n'are însuiri pe care acela. pe atâta Ardeleanul e de contiut. logic fisic e un . ce concisie în form Pe cât Logoftul e de zpcit. de puin plantele rmâne o compilaie. Samnâ tot cu viaa adec înviat.! 117 tului. on>. astronomie. narator de multe ori interesant i vioiu. moart i pustie. cu pdurea ecuatorial care le-a produs. pentru suferinele pentru sfintele sforri desinteresate ale unei epoce adlui mirabile. Scrie românete. dar întunecat. rspândîndu-se pe un vast. Orice s'ar zi. altele întunecoase cu totul. expediii i consilii de muscleti lui Raza activitii Cantemir e deci mult mai îiotins. nu tie ? Muzica apusean. se pricepe chiar în multe. le Cantemir tie multe. care înltur pe cercettori de adevâr. pe atât de modern e ! incai lui Dar a-i compara. Apropiat de Cantemir. dttor de canoane i alctuitor de opere de erudiie. Scrititorul teorii. Nicolae Costin îns. în care rceilali. . pe cât de medieval e Moldoveanul. Dar i de lumina se face mai slab. ar fi s alturi bîiguitura mica toare. tcesc numai. e inegal omul politic e distras sau împedecat de Total jl proJuce un efect mai mare. Are toate calitile sau din i defectele spiritelor care. se amestec în multe. Ce ceasc. în ca/e rtcesc numai. câmp aa Sânt pri penumbrate. plin de sev. slavonete. urmritorii de informaie. din chemare educaie. ar putut tot aa de bine scrie grecete. de coloare i de putere. pletete în jurul i activitatea aceasta politice prodigioas se îmla unei activiti însemnate: întregi Constantinopol. ru. pe multe drumuri. pe atât acesta e de strâns în expresia sa. a copilului cu vorba rspicat omuavea matur. incai e un luceafr. ce putere i siguran în judecata. Comparat cu un alt compilator. rusete. învingând oboseala. stat stpânire în AAoldova. au o activitate risipit. pe cât saexotice.. o zidire i marele monument a rmas. pe cât acela e de difus. fi latinete. pentru cât va dura înc.

de aceia acest martir i acest fanatic a fcut o carte tocmai poet. clar. Cartea lui e Cronica: gramatici. eternul îl interesa un lucru: neamul su neam român. note secundare. not. afar opera i viaa mirositoare. înalt. o carte învat. despre vicistudinile împsu. catehisme. el. lui riei Osmanilor. de acelai suflet. creatorii de via. i "îemir aici st înc o deosebire : o deosebire foarte mare. dominate cu to- pe nota de cpetenie a incai. Nu 4e-a aa e incai . de oricând. care a coexista câtva istoricul. Pe dânsul 'deprtatul. e micat de un suflet. înaintea altarului vieei.Un suflet de curiositate pasionat pentru orice. acestea : fcut altcineva timp cu funcionarul. de ori unde. Can- iubea tiina pentru tiin i se numai târziu.'putcrnicâ. dar fiecare bucat luat în deosebi nu rezist tot- deauna cercetri. un suflet de sentimentalitate lacom i absor- •-'oant. c aa era se iobagilor celor de sa. aceste note erau tul note de tovrie.118 . pri ale lumii pie- dar nu cântecul tainic prin care ele se reunesc . ci pentru c putea mândri neamul umilit al tolerailor. Rbdarea ardeau. n'ar scris iubiri pentru tiin. a face numai cu haotice. Se pasionase pentru tiina aceasta a istoriei. i c tocmai pentru c la zvâcnirile — Tece. abecedare. amestecar elemente Si chiar si onate activitatea sa tiinific. suferinele sale. fi nici despre muzica Turcilor. tia o carte folositoare dar moart. Numai i numai istoricul neamului su. gloriosul. trind în bun înelegere cu el. nici nici •despre antichitile Chirghisilor. un suflet Însetat de tiin. sa. Acesta e numai istoric. atunci. Sân- ::gerându-i palmele adunase din cele patru Tîrele . scprtorii de idei. nu pentru nscut cu un temperament de cercettor. imens i imperfect. tmâie totui. în duioia pasi- i prerile de râu ale în exilului. un istoric inimei sale nu rspundea o satisfacie complicat a inteligenii aceia pe care o au deschiztorii de cale. nu ere un chemat. aritmetici. directorul. munca pentru sa. moarte membra Acest corp proporional. lege. puternic. dela Roma Romul pân la Românii împratului Francisc i ai Sultanului. fiindc istoric amândoi luptau pentru acelai scop naional. Totui n'avem disiecta.

nici un — Nici un numai filologi i o evanghelie a inimii forma poeziei. Montan. marea mulime a celorlali. în inim. tratate tiinifice. dânsa. în: limba tuturora. treclar. belug exegei pentru erudii: nici cei mândri de înelegerea istoric în poet. dela contiina naional a crora atârn du- elese pentru ca admiraia s rata i puterea naiunilor. Gheorghe de a Ciocotici'). Se poate din ele nu place. care s'a manifestat simirea e cugetarea. în tot luminoas. tur i se ful politic. de sigur— munca cu astfel de mângâiere a fcut o — i-i va carte. a neamului n'a eit o istorie pe înelesul tuturora. i regretabil nici c din micarea ardelean. cidicio-de coal. disertaii. i nu ceilali. încheiere cu aceast : stranic e caracterizare isforiografiei în ardelene „Aceasta ce era mai istoriografia nalt în ardelean. Dar calea aceaurma decât crturarii. admir întâiu pentru a se înelege operele care trebuie pe- urm acestea fac parte din întâiu în- sta nu o pot se manifeste. c fiecare la nu atrage sub la lectur i nu exist cercettorilor. I. Th. Numai cul- nare. 233-61 . In aparatul pedant al învturii sale. nici un povestitor. pentru ca pe urm cu vârcurat al flcrilor sale pp. dar ca tainic ele prefac ochii capt un sens î : superior. i avurm lor. dir. cu inima mare buia neamului-copil o mam bun i pricepe. o micare de coal. Credea. o Biblie.Gli. — fi i o pregtise numai pentru acela care va fi se vie" '). Ni trebuiau profei pentru cei umilii. locul dasclului. ce era mai cald în propagatorilor regenerrii naionale a Românilor. 231-33 s lumineze mintea. 3) pp. Ea suflarea ne înzice frumoas nu prin calitatea operelor. Aron. o carte cald. rea apropiat de a învcelului! i n'a avut-o pe aceasta i toate aceste lucruri frumoase au trecut mai mult pe dea- supra. aprinde întâiu acolo. i lumina. Budai Deleanu. când se Sânt opere care se altur una de alta.11^^ dela sine fost dulce i formeaz templul. ci prin vins de entusiasm care le strbate. — cri în sensul superior al cuvân- tului—de Tot pentru cap. nimic pentru inim.— la Petru Maior 2) i pe urm Ia câteva lucrri istorice modeste i nume obscure Supplex libellus. 262-69 1) 2) pp. el Trece : Toma Costin. iar literatur loc.

Se arat rostul tipriturilor din Sibiu i Buda. 368 430.^3:6-11. . forma de expresie a al secolului cosmopo- de civilizaie XVlU-lea.ârui a scrierii ardelene într'o traiul •epoca totui când sufletul nu era mulâmit cu trecea când vântul cald al aspiraiilor peste inima tu- un neam înclinat ctre înctre sentimentele limpezi i simple. lacov 2) pp. Vasile la Kolosi. MitroMoldova: Mitropoliii losif •Gavril Callimachi. Leon Gheuca. Mih. 368-81. l. : Râmniceanu hiereilor politul i Zilot Românul/') etc.'). dac avea contiina de sine în clasele culte. naionalist. Budai Deleanu. ^) loan Molnar. pentru nevoile culturile care steag i nu o temelie de viat". într'adevâr. 8) pp. tefan Crian. Diaconovici Loga. 279-86. Ieromonahul Macarie. Intr'un alt capitol") analizeaz cronologic operile : filologice gramaticale ale scriitorilor Dim. Teodorici '') urm iari „în o caracterisare general deosebit de frumoas asupra acestei activiti filologice a crei subiect a fost limba româneasc în ea s'a vzut curcubul vremurilor mai bune. de bun sam. 7) pp. 320-1. Stamate. 4) pp. vine aceasta înfiare niir. în acel numele ei s'au dat luptele de redeteptare. lit silini dintr'ânsa. 222-67. 6) pp. • 3) pp. Radu Tempea. care-i lumina puterile. Boiagi. o cultur der vat prin lungi i rbturora ? Neamul era. fini. fcute pentru onoare sânt un unui întâmpl cu neam. nu-i putuse forma înc o cultur râzimat pe aceast contiin. Ins neamul acesta. 5) pp. Eustatiev'ci. Amfilochie l)pp. 26970. spiritul al metoda. aris- tocratic. a ce'or din Dionisie Lupu/) de Arge. lui. lenchi Vcrescu. 271-319. Const. Analiseazâ literatura religioas din aceast epoc ') a ar- munteni : Filaret de Râmnic. Aici a fost nenorocirea culturile — cci aa se Improvizate. 271-321. . cai . semn am tecii învins"^). sec. loan Cornelii. nu-i formase. Samuil Klein i Glieorghe inRoja. nu de lupt. Paul lorgovici din Banat.120 De unde zilei. un neam poetic. i a Biblioromâneti a lui Carcalechi în relaiile culturale ale ArNaum dealului cu erile române apoi istoricii de tranziie . Crturarii luar de a gata altor neamuri. elepciunea larg a dtoare spiritul.

vorbete de 2) pp. nu lumina cea mare de pe care culmi.12t- de Hotin.^) din format Bnat: D. Donici. '') Al. 5) pp. etc"-). care atrage privirile pretutindeni fletului. 491-5. Barac. Aaron. episcopii de Oradea Mar. rusete în i franuzete i analiza scrierilor influena lui . Lazr lizând opera lor cultural literar ara Româneasc. 6) pp. 483-9'. 1" mai adaug din cele câteva despre vechile cronice româneti dou principate scrise înainte de secolul In al „excursul pp 382-408. 431-509. episcopului loan Bobb.^) i sfârete cu cuvintele: „i oltariul neamului" s*a în adevr. 12) 4) pp.9.. 431. i le uimete. Dela dânii a venit. via mal care e ceia ce se gsete '*). 454-68. asupra literaturii româneti „excursuri" 18-lea. 11) pp. ale lui lenchi-Alecu i Nicolae Vcrescu. crile biselui riceti ale Samuil Klein. 408-20. iu) pp. 8) pp. anacu rezultate aa de^bine- fâcâtoare pentru neam ''). literaturii noastre . ") Barbu Paris Mumuleanu.-tristic i tiin i genuri literare" ^) arat traducerile din grecete. V. etc. i prin munca struitoare i obscur a a- cestor umili traductori i prelucrtori de cri pentru biselor ric i coal. lor asupra . mai înalt i mai bun In Nou omeneasc" „influena apusan în literatura bel. 51(. ci lumina strbate a su- — i destinuiete fiina fiecruia c exist o sfânt. — din aa de bogat în in- care am reprodus din sec. Matei Millo. 7) pp. timpului cercetarea operelor literare poetice ale I. pp. 469-83. Budai Deleanu.'^) And. 443-51. tipriturile din Blaj. 13) pp. „cronicele moldovene înainte 1) 3) XCl-VI. Dup formaii ce încheie întinsa sa expunere nou i judeci la pe cele mai distinse. ^) poezia popular româneacc a lui I. . Veniamin Costache sciii . loan Prale '^). dela colaboraia har- nic de inteligeni mediocre.-3J. 431-40. al — originale. i clugrului Paisie Velicov- ') a celor din Ardeal. ichindeal i Diaconovici Loga. Beldiman ^) pravilele de legi ale lui . 9) pp. 44U-43. i Costache Conachi Capitolul din urm înfieaz i „triumful spiritului nou" prin în Asachi în Moldova i Ga. urm 18-Iea.

Cronica Buzetilor. lui Eftimie. I) studiul adâncit din excursul I despre cronicile mol- pp. 545-48. 9) pp. le- gate tiinific între ele. 603-34. . Ar putut. 8) pp. 576-94. nu asupra exodul medieval înfurat în legende fr glorie. Stavrino Vistiernicul. Stoica Ludescu ^^). . „întâiu. ci asupra strlucitei descendene romane. 12) pp. ale ^) .complectându-le tot prin altul. Miron „prin acest elev inteligent al colilor polone. a crei însemntate st: vechile c a prefcut pe românete unul . câci asupra — btrâneelor sale el îi mântuise sufletul ridicând ctre Dumnezeu rugciunea acestei fapte bune fa de neamul su" '^)]. 617-26. Gavril Protul de Atos. prin acest cetitor neobosit scriitor "întâia i cu dragoste. ceia ce îngimase alii. 548-61. In ar veni semnalarea pentru întâia oar. 620-25. 4) pp. Teo- d dosie Logoftul. . 531-45. dar treilea rând. 14) pp. J3) pp. letopisee slavon**. Tudosie Dubu i Vasile Dmian ^). s nu-i îng- du-asc timpul de rugciune slujitorii lui Cantemir.122 -de 1688" '): cronicii ^) . 603-616. 5^4. 3) pp. Dac.îsaia de Slatina Nicolae Brzeski cronica Ureche. prin acest cugettor s'a i cu forma limpede. ceia ce sprijineau predecesorii pe câteva argumente el schiate. a Costin ^) — originii romane"''). neamul nostru lmurit pentru oar. Iui Macarie. Mateiu al Mirelor i Udrite Nsturel '0. cercetarea „cronicelor muntme înainte de Excursul 11 1688" ^°) ca ale lui: Mihail Moxa. 594-99. a rostit el cu convingere. a întemeiat-o pe un sistem de fi dovezi sigure. 10) pp. 625-36. T) pp. 5) pp. c i ce poate trage pentru istoria Molal dovei din întrebuinarea scriitorilor poloni. Constantin Cpitanul Filipescu '^) i Radu Greceanu ^^). Ceia ce au întrevzut alii s'a rsfrânt deplin în vechii si de entusiast. în 1691. Analizeaz i o istorie româneasc de un anonim a Craii Ungureti^). de mânstiri. Qheorghe Palamed. 5t>2-69. 650-602. II) pp. Simion Dasclul^). 2) pp. 6) pp. fr precizie cldur. dând contemporanilor a descoperit folosul ce cuprindea în ele se al doilea. 531-599. putere i mândrie.

cel din excursul I! si '). 7) pp. 47-52. XVIII form nou.. se i o analiz subtil a crilor bisericeti îp. 205 i urm XX. celor spuse în 2 memorii în Analele Academiei '> cu care mai înainte am fcut cunotin pe larg In excursul III ni se ceva despre alctuitorii de condici^ e muntene cronicele- d diferite m secolul al XVIII-lea ''). cci în fapt ea nu teologi. i urm. Socecu. 170 i urm. relativ la i' voi. apare apoi dup patru an" nJstona literaturii religioase a Românilor pen la 1688" *) In prefa autorul ne lmurete de ce literatura religioas din' timpul vechiu trebuie are numai un interes grafi. dm o parte din cap. Vin-f243 (. I Istoria literaturei sec. filologi literar.• - 12?- doveneti e nou. începute aceste cercetri cu rezultate aa de strlucite era firesc nu se puteau opri aici. îndreptri. i dovezi documentare la cele dou" volume. I: pp. voi. In veacul al XVI-Iea ne apar tipriturile d micri religioase populare din secolul al - vone derea I româneti culturii sla- din ara Româneasc i Ardeal i dec- începuturile scrierii m secolul al Neagoe Vod Basarab ca scriitor si româneti în principate '). VW). adausuri. V-VIII. 3) pp. pp.. - PP. 42-114. turnat într'o. i biblio- un interes cu mult mai înalt: sufletesc ional i na- care ne atrage i ne stpânete Intrând în meritul chestîunii. 636-7. 157 i urm. '^). apoi micarea husit? întâia rspândirea leveaz faptul datoresc c Români: pentru oar ni se rese cele dintâi cri bisericeti în românete acestei lo-lea. Vedem cum 17-lea cultura slavon dispare treptat. mai mult completarea i rectificarea. 145 2) voi. XXI. limba noastr din secolul al 15-lea i din punct d'^ vedere filologic ').Introducere Ia Siudir fi documenta voi. lista excursurilor l documentelor preioase din adausuri p 61 4) Bucureti. 3-41. II pp. . 52-6). ârofum aparte cuprinde: tab'a numelor pp 1-4(5 observai. ci trebuiau se întind s^ înainte de 1688 i dup 1821 pentru a ne da toat c s istor^' literaturii româneti „întiprit de aceleai acelai sistem"... 6) pp. ptrunslavone. CI . cultura slavon la ei Români între l dup câteva generaliti] vedem pân la 1500".. pentru voi. esut dup idei Aa stâpânitoare si cunoscut pe sczut pentru larg. 1904 tip. 5)PP.

lui tipri- slavone i româneti lui . puse stpânire pe Stat iritr'un timp când. istorie e — sufletul i tirile româneti. toate tiprite au fost consultate. 3) Bucureti. împuternicit. 219-20. care tr^). pp. în de acum iete. din erile române i Ardeal. în i influena lucrrile literare ale Nicolae Milescu Sptarul. sub influena husit. a tr. tip. din care Volumul P) cuprinde vieaa literar cultural dela 1) legtur cu desvoltarea cultural pân acum a aprut mmial trei volume. al Cronicii împreun cu viaa strbunilor. Locaurile acestea sfinte ne In apar ca centre ale ortodoxismului întreg. Minerva. a fost un reului pela pop de prin prile Maramu- i cu literar prin traduceri 1430—50 i nu Corei dela 1560. i munteni. mldiat. Scrisul i * manuscrise inedite. limpezit. la ele se adposti început cultura bizantin i slavon. rezultate care câtigarea atâtor i aprecieri nou i trainice din românesc e artat Cel dintâi care aici cu mult mai vechiu de cum se credea. 1907. Scriptur. 115-219. pentru a scoate din ele lumina necesar înfirii toate limpede a trecutului nostru ca i un numr însemnat au servit la de documente cartea de fat. — „Istoria literaturii româneeti în veacul al înainte dela 1821 — XÎX-lea a neamului". din nenorociri.îdus pri din Sf. tabla numelor pp. 223-39. Varlaam. moldoveni Biseric. i bnesc prin al munca harnic a clugrilor cuvioi i cu ajutorul cartea Domnilor români s rspândea cu Venim la prisos i lumina mângâietoare de suflete în tot Orientul ortodox. de bogat i variat.Movil rite. Petru Mitr. fr deosebire. înainte neîntrerupt. Mitropolitul Dosofteiu timpul lui i cele tip: Constantin Vod Brâncoveanu '). . i i încheie „Astfel limba româneasc. . Vieaa cultural i cronici din mânstiri e prezentat mult înelegere i cldur. în 1829— 1840^ pp.124 zind limba româneasc turile în vieaa de stat i biseric. izvorea valul puternic. 241-2 cu 3 'dela Mitropolitul Luca. p. îndreptri i adausuri documente inedite moldovene (1665—83) i 1 muntean 2) pp. scriitorilor prin lucrul de trei veacuri al ardeleni. lor" întreaga aceast cldit pe o informaie deosebite crile literar. 325.

' ci în aceia timp.- studiu.125 adec in în „epoca lai Asachi se i Eliad". 1. mcar o vrednic de apreciare prevestire a acestuia. . lmuriri generale interesante a- 5upra cuprinsului aceia trebuie întregei opere i s a idejlor cluzitoare. real s ascund mai bine ura.. prerea timpului lor" '). în locul notiei aruncate în treact. Pân pe 1860—70 noi n'am avut o critic serioas talent i neprtinitoare. i a icoanelor de închinare. drepti pe nimeni i de a nu încrca pe nimeni cu laude ce nu se cuvin. In locul simpatiilor zilnice ale literaturii cu- i antipatiilor. prietiniilor i du- mniilor. oiicare ar fi fost. care domineazâ prin personalitatea lor micarea intelectual a ni „introducere" d timpului. a caricaturilor de graiu ptima ori a bietelor icoane terse care se pun în circulaie ca figuri literare ajunse în domeniul istoriei. la sau se dedea talent fcut unor oaneni 1) cari n'aveau decât spor scris ori dibcie în a îni- p. are cineva. pe când talentul fr îndoial. cu privire la unul i la altul. i numai la acela. „Muli oameni de în au fost cu în totul tre- cui cu vederea sau abia atini <'ilegeau treact. de o cunoatem mai de aproape. Cci scopul ce-1 urmrete „e acela i de a descoperi. Ne spune c: „Printr'o lucrare istoric. hotrî l descrie curentele cele mari care stpânesc o literatur. dintr'un astfel foarte dac nu adevrul decvârit i definitiv. peste orice msur. Atunci partea fiecruia ia dela sine locul ce se cade. în marea micare. Adevratul istoric literar are grija neaprat de a nu neînd. în care a co- laborat scriitorul". De prtenire într'o asemenea oper nu poate fi vorba. cu voie sau fr. pentru' a o aprecia drept. rzboaielor trectoare i crdiilor care nu in ma' mult. mai întins.. care au pretenia de a înfia curente. supt înrâurirea strii <le lucruri a momentului. cuvinte care se uoare pentru ca unora.. în locul scurtelor linii diformate. jnchinatâ dezvoltrii literaturii unui popor în epoca cea mâi nou se capt nu numai un folos literar i tiinific propriu zis.. cum s'a cu Bolintineanu. se câtig i punctele de vedere ceie adevrate pentru judecarea fenomenelor rente. era crescut.

întrebtorii naivi literaturilor btrâne. de mult vreme înc. optind cuvinte de înduioare. de trecere în umbr. 2-3. in aceast epoc oper de fi restituie. i nu pietatea lipseau în cercul literar cel nou. câiva tineri cari nu zburtciser prin ade vârst urmriau alt aduc în discuie pe un oropsit. însufleit de iubirea frumosului. „Ea a fost ptrunztoare. „Convorbiri literare" începe româneasc. acetf 1) pp. partisanii politici i ali care nu era potrivit interesai îi aruncaser o hain su mrea e la pentru umerii si. — publicul strintate. i data aceasta oamenii începutul ilor grele. în aprecierea activitii unor pe fiecare scriitor în mijlocul vremii sale înainte de a se hotrî asupra lui. a fost judecat drept. sentinele Scriitorii rmas i vor rmânea". ce-i luase mai mult decât se cuvenea. senin. i spiritul istoric. care.. Frumosul stteau în scaun de piatr ca zei aprigi^ care era dun.126 prumuta fraza sau fptura de vers czuta la îndemâna tuturora. bâjbâitorii gean dup nou. apostolii ce mergeau prin întunerec spre slaba de aur a zorilor. prin creatorul ei Titu Maiorescu. s pe un nechemat sau un usurpator. câteva femei cu aplecare pentru lucrurile intelectuale. de scoatere de fcut înc o mare iveal. biet începtor în vremuri nelmurite înaintea nemiloaselor principii de filosofic estetic sau de filosofic general. luminat de principii filosofice generale". sau cruia prietenii.. al multelor ispite de rtcire ce se întâmpin aici fr pe lume". cunosctor al neajunsurilor t slbiciunilor. de tDt puin. „Aproape toat generaia nou „au din preajma anilor 1870. . ci-1 pune pe dânsul. un înger de pe pmânt. câiva oameni din societatea înalt cari nu se credeau înjosii prin cetirea în româ- nete. lei generaiei precedente n'au fost îne- i au fost ru judecai. Iar publicul. Adevrul. Publicul priceput lipsia „sentinele rmâneau putin de apel. pentruc „i cunotinele istorice.anul sentimentului epoce i care strmuta pe lâng cari nu se put^a furia.. cesta nu era în stare puie la locul cear schimbarea judecii unui neindreptit varii lor literatur. de adugire In i înlturare. întâiu critica cere a îndeplinit'). furitori de ideale limb ai literar.. unde to- s s .

4-5.127 •scriitori vrednici de toata veneraia rmâneau înc al în lumina noas- trist a nerecunotinii. pentru înalilor i adânc serios al româneti într'un renului cugetrii i formei literare simplu 1) pp. precum „Junimitii" se cutau legturile unui scriitor nou cu creia trise.. care alenumai pe Eminescu. care vrea s eze mai valorile intelectuale dintr'o ar pentru atingerea unor scopuri de prefacere aa cum s'ar economic i social universal. 3-4. „O nou direcie. coala evreu dac nu socialist". i se supunea numai literatura de aici unei metode abstracte azi sau de ieri i. In sese dintre scriitori aceast micare literar. so:letatea în m'jlocul „dac — — .. cari nu interesau.. nu mai era iubirea de frumuse. dar lupttoare.^urat. Nu mai e vorba de o din fa revoluie. nu se preface studiul vrjmae. ci planuri politice izvorîte din mila pentru suferina oamenilor sraci de oriunde". în '). 2) pp. Peste vre-o zece ani apare „o nou coaiâ era filosofic. care îndemna la aceasta. . dauna înelegerii tuturor feno- menelor ce au urmat" social. a crei ef strinul C. lor. Cu spirit i sim i simire istoric se ur- mrete surilor întreaga înaintare a scrisului românesc modern. Dar. de o negare a valorilor sânt înelei generaiile trecute". Spipe Alexartdri. ceiace era un început de dei motivele erau altele Inelegefe istoric nu se aplic aceiai procedare scriitorilor mai vechi. ritul domnitor era acum acela de sociologie. ce e mai ru. teratura trecut i de de liscliimb punctul de vedere cea prezent. Punctul de plecare tre literaturii rmânea înc îne.. se înelege înrâurirea fireasc a vremurilor deosebite i neajunate- neaprate ale împrejurrilor ceasta. întocîntrebuina lucrtorii nemulumii dintr'o fai bric unde nu s'au introdus cele „opt ceasuri" de munc. Dobrogeanu-Giierea. Toi scriitorii i apreciai dup valoarea aminte. aprig i de socioîntrebuin- logie i intolerant. Continuitatea i dezvoltarea literaturii româneti nu erau recunoscute mai mult decât scopul firesc ctre care ea trebuie s tind" 2). spre toi „merge o privire de o duioas luare de evla- vioas curiozitate.

de târgove suri i multe lucruri. povestirii noastre. simpl i cci era o natur practic. a rodit i a rmas . 5-6 3>44 4) pp. Asachi i societatea. cluzitor pe deasupra rtcirilor intereadar nevrednice de laud. nici poesia rneasc. între aceia care a folosit. Gh. D. Li- machi. i se deosebete uor c ceast via magna care duce printre mormintele fruntailor gândului.'') dând aceast caracteri- unic care era stpânul vremii literare: la „E- nu prinse entusiasmul de aprins. menit a face veraib îns nevoia. activitatea Lazr i Gh.-a îneleapt. a ') scrisului desfurrii. fr s 2) 9 29 i boerina. cci nu vise. 53-64 6)pp. coala lui lor. timp de o sut de românesc i a ideilor cu- prinse în el". Se caut între atâtea îndreptri. aceia care rspunde veciiiului drum pe care a mers totdeauna literatu. se descopr. iese dela sine o îndrumare mntuitoar.128 exerciiu de erudiie. câtigat sigur pe cale tiinific. Cona:hi. în care se capt statornicirea a cât mai multe fapte precise.^) le — I. Potec.^) Asachi logioase . ci era de loc o pornit ctre nu om de dulce. Scavinschi. pe când pe crrile primejale vecinului. ca poiet. desfurate aici numai pân la 1866. B. "*) — a Revoluia dela 1821 i coala cea nou. dioase strbat blriile Dintr'o constatare i buruienile veninoase istonc neîniDielnicâ. Dascli munteni: Ef. 45-52 5) pp. 65-78 . ani din pân s citat dea înelegerea epoca modern. câteva pagini. acelea care au tiut sau au simit mcar de unde vin i încotro trebuie s mearg. care înir. pe aceluia. e aceea care trece pe trâmul sfinit al vieii neamului. realiti bine socotite.^ Deci scopul crii e ca „pe temeiul lucrurilor tiprite astzi. Eliad i cele dintâi îndru- mrii zare liad fire ale sale. prile eseniale care ne cum judec autorul eveniment?le literare din veacul al 19-lea. izvorul firesc 3) pp. se stabilete firul sante. atâtea individualiti. cu apricieri se pare prea e„stihuitori" : Alumuleanu. 1) pp. ori Lazr. Beldiman. etc. cântecului. Dup aceast introducere sobr începe larga expunere a din cele Am dovedesc felul faptelor literale culturale despre : Sfâritul culturii greceti în Principate.^) poeii mruni: lancu Vcrescu i P.

o putin de a se adapta oameni i vremuri. Acesta era de sigur un de neatârnare. zbura. hazul. încât pentru sine fmblânzeasc suprarea sau pe toi cei bucuroi de glum. stare s:riitor mucalit patimile smerite cari i i viclean. un îndemânatic i mai un harnic pecetea originalitate a sufletului su era mult . un om foarte iste. Sufletul Iui i sufletul învtorului erau cu desera menit bleîtemului". mldiindu-i îns aa tige chip forma. s de înfieze . care nici cu oficiositatea ceremonioas a Asachi. repede înelegtor al lucrurilor celor tot mai ceia deosebite. înlimile unde eti singur i : trist. îi place mai totdeauna. Era s s câîn el o uurin. dar spre care se ridi:â aleii pentru a-i curai cu sufletul. N'avea îns pp. a Greciei era un ineleg"tor. intorstur de într'o spirit mucalit plcea boer. n'a- 1) . tul ugubea cât cuteza care s vorbeasc de-a drepjos. i tânrul Eliad nu în s se tânguiascâ „anii ascuns de lume polcovnicului i s s predice m s triasc de sat. pe drumuri nici neateptate. fr s solide tie încotro se va îndrepta discuia i care pot lua ori:e poziii fr a le ataca pe front. sftosului doritor de prieteni. ideile sale form per- sonal. un om de voin. 11 aprobi foarte adeseori. vârire deosebite. Era unul dintre aceia pot avea totieauna ultimul cuvânt. nu-1 poi admira. la o vioiciune trengreasc. nici fond. înainte de a vorbi iari oamenilor". ci numai prin dibace încunjurri. autodidact chemat a prinde pe în i a-i îmbrca însui trecea înainte. ') — Sau mai departe „Eiiade ra. aproape sau pe mai departe. în oricrui în stare nu se credea mai pre în era s spue adevrul fa. Fiul moar de singur într'o csu i . care nu a lui semna om nici cu asprimea hoIui trât Lazr. bun ce-i sim deosebit. îi aplecare ctre ironie.129 al poesiei. dar la tia todeauna multe drumuri ca scopul su i caut ale st de vorb aniile hazlii izbuteasc pârându-se numai cu tovarii despre întâmplrile zilei despre pcine s s ajung c tie cui. 67-8 cunotini i felurite. form. fiindc salt mult ca s poat i nu-i plac. nu i-e drag nici odat prea fiindc prea i-e nici în drag el lui însui i. a-i în forme pornirile despotice. fr îndoial. pustiu. în de admirat. agresiv.

pierzându-se pe crri unde nimeni nu era dispus s-1 urmreasc. 256-7. o înle întreasc aripile înc fraged?. pentru ar. spre soarele venic al largi fru- Toat activitatea sa dup 1835 inim fa de oameni. prin tineri i : literatur nou cai-e reprezentat „nu e nici poei cu talent real Cârlova. P. cci era doar în esetura sa intim im om al veacului al XVIll-lea. pe îi cirac. vea nici adevrata simire pentru ori ce ar fi pentru frumuseâ. nehotârît asupra drumului mai urmeze i asupra chemrii ce poate ^e trebuia aib. Totui el a cucerit vremea sa. un îndrzne.ii.130 vea nici un înalt ideal spre care sâ-i ie ochii îndrepn'a- tai în orice încurcturi ale vieii i primejdii ale : luir. nedestoinic ce se ni-1 arat astfel: mic de fa de schimbrile fireti toat viaa noastr. 2) pp. Ni se d Mumuleanu i moldoveneti In Dinicu Golescu ^) i înoirea colilor muntene i ^). pentru neam. un naionalist filantropic. 79-10 •. 3) pp. âneasc scormonind pmântul in locul unde fcuse odat fceau în s s s ap i din care acum frmânta un noroiu netrebnic" '). a îndemnat pe tovarii i urmaii si. care bucuros de un singur popor cu singur suflet i o limba unic. trind buna stare a crua pe cei mai slabi decât dânsul. a li pregti în un bun cuib cald în fr via sale întreprinderi care : s se pre- plcea s gteasc pentru încercrile i furtunile de afar nu putea patroneze fr s ajute în adevr i nici o durere s fie mai mare pentru dânsul de cât s vad' pe ucenic. 1830—40^) avem o minuioas i traductorii. el s'a fcut vrednic de a 1) pp. pe care n'o putea da i pe care nu se dovedi în stare n'a înâls'o îneleag la alii. pe care nici odat at-o în rânduri sau în versuri care se tremure de durere sau de bucurie. pe epitropistul su zburându-i alturi pe planurile aer ale înlimilor cugetului. turm nu era cerca marile a tuturor jn s automatic i pstor. ziare i ziaritii. de museei. cartea a Il-a pentru anii cercetare relativ la traducerile leatru. 4) pp. 113-320. un pasionat un rscolitor de suflete. . 101-110. dar oprindu-se îndelung în poziii acum câtigate. apoi o analiza a ideilor de reforme ale lui B.

desvârita egalitate cu sine ÎFisui în acea cujninte limb bun în care nu se rtcesc icoane nou i din care nu pornesc strinici gte râsul zguduitoare. 325. 6) pp. 283-32U. p. când de a vremii prin „epoca lui A^ihail Kogâlniceanu". 113-10. tip. prin însuiri care au fost pe numai ale iui: un sim perfect al ritmului. i zice iorga : „Kogâlniceanu înelege c fiecare 1) pp. cci în adevr el a fost acela care a proclamat întâiu cu toat convingere ideia unitii culturale a tuturor Românilor peste graniele vremelnice. 2G7. Bari i "). vindu-se de cjm Lazr. s le înfrunte eroic. dela care scriitori n'avem : noui în Ardeal dintâi foi I. ajurgi a-I crea.fi cetit i de vremurile noastre. 3) pp. nevinovia poetic pentru a crede în bine. Aceast minte enciclopedic i-a dat mai întâiu seam despre rostul social i moral al 'iteraturii unui popor 199-207. 3-39. 4) pp. în Barnu i Gh. intelectual personalitatea genial a acestuia domineaz vieaa sufleteti. 2) pp. Aici marile lui însuiri pentru întâia oar se arat în toat extensiunea sa rolul important ce 1-a avut Kogâlniceanu în îndrumarea sufleteasc a neamului nostru ''). 1908. o stpânire deplin pe acea atunci srac limb abstract i banal a lui i. Ciîn pariu. cele româneti Ardea' Volumul II ^') ne prezint evenimentele cui turale. tabla cuprinsului p. 321-24. politic având ca temeiu prin care se poate realiza unire munca neprihnit i credina dârz a tuturora i în fiecare clip. precum nu rsun râsul âgalric sau „un adevSrai de batjocura"'). . dasclii ardeleni în principate i critica aspr a vieii de aici prin i mare \ acei dascli care „n'aveau cultura istoric trebuitoare pentru a înelege cât de încet i de greu îi nici schimb orientarea de ce se cere încât sâ fi cultur i viaa moral un nici popor. stare aa de orb i de' puternic.literare din fapt e 1840—48. 207-227. Minerva. Condiiile culturale româneti din Ardeal' i Ungaria. îndreptri p. Negru etc. 237-56. poet" ^) Grigorie Alexandrescu i novelistul Cost. entusiasmul s naional care ar fost în strinici înlture orice piedeci. sau ele. G1-6G. în sfârit. fcut un cuvânt de nemulumire" a . 5) Bucureti. care nu se încurc. nu chioapâtâ niciodat. S. 95-9S.

suferinele. se înal. svârit prin artistul divinizat i lipsit de orice rspundere. din ceaa gloria. din nesfârit din toate frmântrile. 2) pp. i în Ardeal ''). dup prin- meritele i ostenelile lor sufleteti Nici munca literar a a scriitorilor pentru pregtirea revoluiilor din 1848 în cipatele române^). din floarea a|bâ a primtoamnelor i ^^erul iernilor. în acela timp. un joc copilresc de art distracie corect de uoar ori un mijloc de predic. al fiecrui Acest în'accla timp. 99-112. recunoteau dumnezeiasc. verii. Ion la Ghica. societi. Tot ce ajut propirea cultural i literar a poporului evinostru în acest timp e . 32-60. locul cuvenit Boliac. El se suflet e preul. Laurian. 66-95. 348. ajutând la vdirea însuirilor superioare ale omenirii i. p. tragic. se alege. 3-48. din firea pmântului. violent. Nu. nu-i cum înelegeau romanticii. ci din adâncul zcerii lor sprijin dup dânii. al XVIl-lea i al XVIll-lea. Bolintineanu. literatura din atent în Voi. 7) pp. Blcescu. 51-98. 248-63 6) . opera politic a emidela 1848 pân granilor i scrisul lor*^). 201-24. . ori un capriciu personal. scriitori vechi een. 227-48. din ei i triesc la lumin a urmailor ce au venit popor. cari astfel rsfarea n'au murit întregi. ca'endare. privind-o ca o emanaie lucrând pentru fericirea ei" '). tip. 3) pp. cari sentimental. 5) pp. 31. III^) ar 1) pp. continu expunerea dela 1848—66 despre anul 1848 i urmrile sale în literatur'). nici scrisul Românilor din din principate la foile ardelene^). ci literatura cu rdcini naionale. 120-199. etc. din raza soarelui. eroic.132 popor are sufletul sâu format în sute i mii de ani. Vlenii de Munte. nu rmân fr o cercetare aceast istorie a literaturii româneti. ziare. 265-7. Reviste. de multele amintiri îngrmdite pe urma morilor. le N. silina. nici-o înrâurire asupra societii. toi reserv ^). i noi: Vasile Alexandri.adunat cu scumptate i scos în cri. tabla cuprinsului p. 4) pp. se împoAceasta nu mai e prin urmare o dobete prin societate. are o înalt misiune social i moral. cum fusese pentru veacurile vdete îns i literatur. 19o9 „Neamului Românesc" 8) pp. din freamtul codrilor. mare sau mic.

sczând lexandri. admiraia pentru cuceririle culturale. tiprit intâiu în revista . 182-5. sau descare novela'') satira^). nici vieaa literar Bucovina i Ardeal în '°) din epoca aceasta. societile din culturale. tinerii pribegi ar. 8) 222-32. . 235-344. avântul ctre marea Revoluie mântuitoare. 4) pp. 304-7. pp. Pretutindeni mersul general urmrete de aproape vieaa literar din acest timp a scriitorilor mai vechi din cele dou genuri epoci precedente. cunoaterea nici teatrul. 581-4. 3) pp. 691-3 sub titlu! „/nceputurife romanufui nostru ^1650-64). în care va rmânea . Ia — româneasc sunt scoase în lumin msura ce au contribuit progresul ge- neral al culturii româneti. 2) pp. ivi- rea talentelor rian. 219-22. i ziarelor cu polemicile lor acerbe crile de toate coal. nou. . 3C9-14. 561-o4. i iat ce cuvinte miestrite îi exprim prerea Ca inspiraie : „Dinputere tre scriitorii români mai tineri erau muli cari aveau însuiri superioare acelora ale lui Alexandri.Poesie care e menit a la fruntea nebiruitului asalt al naiun'i Nu sunt lsate o parte nici ^). 133-36. Papiu Maliterare: etc. politice ale Apusului sta în i în sfârit. Dup gei al o cercetare subtil literare i o ptrundere adânc a lui între- opere poeziei. aa de fecund a Alexandri „acel rege venic tânr i ferice". Filimon. 9) pp. ca i a nouelor romanuP). Hadeu. 288-90 5) pp.SmdnCoruC" I9l)6. etc. Odobescu. 52-55. 214-17. 101-129. 19-24. 172-232. 317-33). 332-42. reabiliteaz pe unii scriitoii uitai preuiica: prins fie Depreanu^) i Creeanu „un poet cu- în sufletul în su toate sentimentele de care trebuiau sâ : dorul de românesc. cultul pentru sfânta . 269-77.133 tia Unirea ') i desvoltarea acesteia în epoca în Unirii i supt a! Domnia literaturii lui Cuza Vodâ^). revistelor ^). ar- micai acest timp de criz. lorga ne d în cartea de fa o caracterisare magistral a acestuia. 7) pp. iubire pentru graiul tistice i ^). 42-48. i 1) pp. comparaie cu contemporanii si scriitori pe arat în ce const totui regalitatea sa literar în Ain- discutabil atunci. JO) pp. 6) pp.

ori idei versul lui elastic nu cheam critica prin greeli de ritm. spiritul caustic al nici ao- celuiai poet. într'un sens care cine s s rmâie neschimbat. nu 1-a avut Alexanori datâ. decât ori- A fost sentimental^ uor rc^- . vom adugi. e lesului. — el era mai în stare idilic. oricum se înfieaz mediul. Deci nici ideie simire puternic. Apoi tocmai pentruc personalitatea lui nu era hotrât în deajuns. Ro- au mai multe i credini mai puternice. ceva mai vechiu. ce-1 lui. cu toate lipsurile unei prose adesea lâncede turi i legn'o dibace ce-i dau uneori o pe poesia poate ajunge. scriitor. acele ci. Nu numai valoare poet. rpete destul pentru a-l face s-i prseasc timp. nici rsunet al unei vaste culturi.scriitor în toat întregimea îne- Contemporanii nu se înelau când proclamau aceasta. cel dintâiu . îndoial. lu-meze vremea. Intâiu el e mai mult decât toi ceilali. nici spirit ales i. mai tuturor nici închipuire — care fr lipsete. pe care nu 1-a nu vine niciodat pe bupoetic. nu prsete aceast calitate de cpetenie a Viaa soîn cial nu-1 vlitoare ale unui turi ameete. Donici are mai mult sim al limbii. cu toate acestea. politica nu-l stpânete suflet deplin. setti prin forme silite ale graiului.- poetic în fr îndoial lui c Grigorie Alexandrescu. nici : atins nici unul dintre contemporani. zele acestui poet nou. al el e. mai mult mldiere i familiaritate plcut. pentruc un sistem de idei nu însufleea scrisul su^ pentruc nu-i recunotea chemarea de a înnpi. în acel cea sentimental nu-l scrisul . i. scriitorilor notri din acel timp — nu fr care de altmintrelea deosebesc mai ales pe Alexandri. cel dintâiu scriitorcel dintâiu nostru de pe atunci. Oriunde se el afla. încunjurâ. Cultura era Asachi nemsurat mai mare i mai adevrat decât a tânrului' laureat prin voina naiei. lui Regalitatea literar a Alexandri se datorete mai multor însuiri ale lui. lui Negruzzi nu împarte cu nimeni discreia elegant. e superior . — c între altele i se fiindc el era un suflet prea superficial ca o în credin era s i poat înrdcina adânc lupta i pentru comod ca s-1 târasc în vârtejul ei slbatec. în politica aa de nla- cum joc e totdeauna când interesele mari popor sunt datoria i nimeni nu se poate da în dela lui. Boliac. Umorul lui Eliad. îi un visionar* ceasurile cele mari.

pe care nu le impusese el. pe care tiuse a dri prinde cu o minunat în receptivitate. în fabul. pe rând. 131-2. — prin fr s — Iar pentruc într'însul se le adunau însuirile literaturii tinere. îmbrieaa în fr i deosebire de inut. 152-I6i. ca un singuratec mulmit cu intimitatea bogtai i original a sufletului su. Am strbtut deci în linii generale cele ase volume de „Istorie a literaturii româneti" i. puterea lui poetic mai slab pe de un singur gen. . putu transmite unei ci nou generaii de nu numai influena sa. în fi i form" '). aranjate cu prile dibcie artistului care vrea s deie ceva trainic i art proprie eruditului i i frumos. se iubea pe sine. i rmsese pretutindeni în locul întâm. a fi cel dintâiu liric în epic. pân la 1366. el se întâlnea pe rând în toate aceste domenii. în sfârit. fzut cu struin. în teatru. Aceast judecat oricât de aspr se pare. nu se mrginea la un singur domeniu literar.a celorlali. prin deertarea prin oboseal. concepie definitiv. fr i îndoial o din toate oper monumental. satiric. din lips de caracter."». încetul. Alexanscriitori. în sfârit. care se juca elegant cu versul ce venea totdeauna oricât la chemarea lui de aeas. ci -spre a o reprezenta. din dezgust. vezi aici „-Mexandri i poezia popular" pp. uimitoarele informaii de culese. aceast clas boiereasc i mai bun i mai rea dezât reputaia ei. nu ca un critic aspru. precum cerea so- cietatea în mijlocul un îndrepttor fr creia tria. a o mângâia uor pentru osteneli. ori.13 miantic. în critic. Orginalitatea Iui mai tears. ori ca cruare. în satir. > puin revoluionar. care nu erau în stare a da un lucru continuu. Iubind pe Aîexandri. scrisul spornic i uor al lui Alexandri. el ajunse pe Tiu-i legau via fr în cl- dispariia treptat a celor mai btrâni. . i fi inovat în vre-unul. aici am vzut metoda tot tiinific urmat felul de autor. a o îndemna pe caîe. unice noastr i puine în a- }) pp. caracterizri de literatura persoane l epoci. i. ea e adevrat ce privete valoarea literar a lui Alexandri i desigur va o întreag tradiie. în descrierea de torii. ideile cvieaa spiritual-literar luzitoare ale operii care a tuturor Românilor.

din Biblia pagini de cea mai veche nu-i mai Câteva traducere a unei Evanghelii învtoare. cu latine din Apostol.135 cest cari fel se vor afla chiar i în bogata literatur universal^ vdesc al c autorul nu e numai un intuitiv sigur i iubitor un spirit înzestrat cu un foarte pasionat fin gust artistic. . se s constate c cea dintâiu e cu mult mai veche. ci i s Istoria literaturii prin memoriile ce româneti câtig însemnate urmeaz acum. negru.. data aceasta. Pucariu damuri 1911 (VI) Craiova No. necu- noscute scripte „deosebirea cea mare fa de cele mai vechi e manu- româneti gsite pân acuma c Apostolul nostru slavon în d textul slavon amestecat cu traducerea româneasc.. dou Sf.. U s început.17=99—115 cu faximile în text i 4 plane a documentelor.. i Psaltirea dela cheia — va. Pavel. revista 3) pp. întrebuinate XlX-lea: contribuii noi unele în voi. în de Petersburg). 2) Ctnatete Qcademîei Române. încât trecutul mort învie înaintea noastr '). literar.. — fa II. fost un fenomen de limb aa de general. nu fi: dat fiind vdita vechime a manuscrisului nostru. 18-20 pp. trecutului. grupe de pân la vre-o 10 cuvinte. în rândul întâiu Neamul (se reproduce originalul cu chirilice. 100-105. XXVIII (1906) pp». . Textul slavon cu traducerea Vezi nou? româneasc 1) i în aprecierile frumoase asupra acestor 6 volufne de Sex. pstrat totdeauna. care ca Psaltirea Scheian. avem. cu o cultur literar universal i cu un alesne dea pagini clasice într'o limbtalent literar care-l ajut poetic. pagini întregi i câteva frânturi din un Apostol epistolele ." ^). al XV-lea i XVI-lea)^) cuprind limb româneasc. a Apostolului dela trebui Comparând scrisoarea de pe paginile acestea cu cea Vorone . Pentruca îns cetitorul sau slujbaul bisericesc s poat de face lesne deosebirea. Lipsete rotacismul. sec. 407-421.. înaintea noastr unul dinacele manuscripte de scrisoare desvârit. cum s'a crezut la. final e Cuvintele nu sunt desprite unele de . care se poate. I privitor la secolul al „Câteva documente de cea mai veche (sec. originalul tra- ducerea e scris cu in rou fa care se desface altele . pe care le ddeawîn a doua jumtate a veacului al XV-lea cele mai bune Cred deci c m- nstiri moldoveneti.

preot in Sibiu (1 scris. . CLcademiei Romane. lit. ghelie. apoi le ia pro- c s s : prietile cari . 3-10.aceste I. 6) pp. 17-47. 47-50. cântreul sau despre dânsul. i testament din 1 796— 7) extrase de ale episcopului Chesarie de 20 scrisori i Râmnic (1778— 79) i *^) . apoi despre episcopii: Chesarie de Râmnic. 9) pp. înseamn vinte IV. 58. 4) ClnaCcCe. i activitatea din 1821—25) sorile Moise Fulea (1 din 1815) '2). isclitura Macarie i Mitr. XXXVIII. tot neagr afar de literile care cu '). 183-240. mai ales Vistierii. 51-6. 50-1. 7) pp. 5) pp. protosincelul i episcopul losif c. 3) pp. dela ieromonahul Macarie. din 1765) i acela Neofit.137 -se d împreun. 105-11. numai ca nu-1 poat plti i. 10) pp. 10-17. tropoliei Nicodim dela Constandie Bistria (1 Greceanu (5 din 1803—11) "^) egumenul din 1804)").ximiie scrisori i Molnar. fa. de aici la încretau cunoatem apoi nite slujbai noi cresttorii. trecerea dela o limb a e la alta — româneti de pe un Mineu slavon lui glin III. La început se •dau câteva informaii despre familia Hagi Pop din Sibiiu '^). 19). Filologii consider documente mai nou decât le crede autorul cf. 12) pp. 113-15. sec. nu ca Ia cealalt restul manuscrisului e cu cerneala rou textul român. Molnar (3din el 1812—14)' i 2 privitoare la (1803. aruncau bir mai mare asupra unui sat. . Sibiu. joate scriacestea privesc vieaa cultural i literar din acel timp i _ lui (18 1) pp. 74 scrisori de i regete dela 8). Actul arat unii dintre dregtorii domneti. 2) pp. dela Arhimandritul Mi. Câteva cu1492 (?) 2) _ O porunc domneasc al Mihai Viteazul din 1600 ca dintâiu „Domn :scris în Ardealului care cel act istoric de stat românete". 1807)-'). Arge (1781—1816) dela oculistul Dr. "dela episcopii Chesarie. pp. losif *Qrigore. 1-3. 7 dela episcopul Filaret de Râmnic (1780-90) ^) . Pucariu Istoria Mtcratur ii romaneti. 1920. Neofit „de Hotin"'. vechiu cunoscut Contribuii la istoria literaturii române în veacul ol X VlII-lea :i XlX-lea— Partea I: Scriitori bisericeti^). 57-S. pp. 8) pp. rboj cisla satelor i jurmântul pe evan^). in lui 'O PP' 51. 112-13. pp. Daniil de Brila (1 scris.

6) pp. lui FI. Grigorie Pleoianu (2 din 1829). 1832-34). . I. raportul francez din 1831 în traducere româneasc s'a: publicat de lorga. Viena i Londra. lui: Aromânul Boiagi (1817). Aaron. Hurez. „Contribuii 1) Jbid. Viaa tiinific. 31. n-rii 5-9.- 1797—1823). Cipariu (3 din 1835—38). scrisori Z.i Bob Blaj (1822) i preoii ardeleni (1817—21)'^). 1833). dela egumenii mânstirilor Bistria. 1-9. i acestea privesc vieaa cultural literar a timpuhii. loan episcopul ardelean Moga (1823—27). arhim. P.. Antim de Râmnic 0808-13). Galacteon de Râmnic (1821. Nectarie (1780—1807). 1801. XXIX sec. 20-3J.- Carcalechi (3 din 1818—22)^). 5) pp. Menorial al IlI-lea: Scriitori greci cu un adaus despre scriitorii bisericeti *). 1906. Goap o dela* a ela preoii de Vasile mir (1755 — 1822). Cozia. egumenul Meletie dela^ — Arge (1800 — 14). Stnioara (1790 dela din 1828). in faximil la urm 31. dela Eliad (vre-o 10 din 1830. Petera. Asachi 4) Jbid. Fotino.. scrisori: dela: Eliad. arhimandr. Bucureti. Cuprinde tiri despre: dasclul grecesc Lambru Photiades i elevul su Zamfirache Poppentru cunoaterea vieii culturale bisericeti din din Sibiu (1799—1804). 30-241-270. Filaret. episcop de Râmnic (1785 89). — Scrisori dela clerici munteni: Mitropolit Do- softeiu Filitis (1795.. Asachi din Viena' (3 din 1826). Partea II: Scriitori mireni^) cuprinde lmuriri mai' multe scrisori de ale bursierilor români: loan Pandeli. 138 în legtura cu Ardealul i în deosebi cu casa de nego cu a lui" Hagi Pop din Sibiu. 111-15. istoria învniântalai în ar i în ^tri- pp. Poenaru. 146-9' 3) pp. arhim. isclitura lit. Avem aici preiosul raport francez al lui Poenaru despre vieaa economic englez din 1881 -) dela Gh. Florian Aaron (1 din 1832). pp. Dionisie Daciei Fotino i crile Istoria i Erotocrit (scrisori din- 1818 — 19)^).. arhim. 2) pp. vora. Mitropolit Ignatie (1817). Doroteiu de Arge : (43 scrisori din. 1804—7). în p. Ci- i . 9-30 faximil scrisori greceti dela Boiagi i D. Poe-naru ( 824—3 1 ) sau de ale altora privitor la ei în timpul studiilor 1 lor la Paris. Partenie de Arge (1790—98). 1-20. Sadova. p. Neofit deRâmnic (1807—38). pariu. sunt aici iari contribuii folositoare ara Româneasc i Ardeal în acea epoc.

sec. 1180—1830 '). Grigoracu gescu(1822). doi Bâlceni. Costache fiul fiul lui Nic Ben- în Viena (1803. în XVll-lea a „întrebrilor din cuvintele Iui Panaghiot filosoful cu 13 pispeci. 18-lea modele i idealele europene dela i dela începutul sec. Viena). 5) pp. Dinc fiu Const. pp. unde învau i: D. o feti a negustorului Ion (1837—12. 3) Pe 'lâng aceste scrisori cari ne dau atâtea tiri interesante despre învmântul vechiu. 23. 5) /bld. 34=165-198. din prin care se vede cum au ptruns noi învmânt sfâritul.lea?) ne prezint încercrile de unire între biserica Apusului pân în veacul al XV-lea. în sptarului Petrache (1892). 26=33-5S.139 . Photilas.*"0 apoi prefaa dela o istorie a Rusiei dela început Ibid. Românii la coal — lui Gheorghe Fi- îipescu. de un moldovean." Barbu tirbei cere la 1780 dela Hagi Pop un dascl de franuzete. fata Const. Brâiloiu (1803 trece la un al clucerului Argeto- o fat a acestuia cu 2 nepoate ale lui Pan Costescu la closter. fraii Glogoveanu (1822—7). Varlaam nepotul lui „cioslerul Ursulinelor" (1802—6). avem altele despre comande de cri i litere nego pentru tipografie (1791 Pop. un oarecare tefan i lordache Otetelianu. . 24-2t) 15. 2-23. colari Boierul oltean s — munteni fiul la colile din Sibiu: Hamza fiul Iui Ilincei Jianu(l793). al 1 4-lea . N. — 4) pp. 1818). Cum la arata i titlul sunt tiri noua : scrisori din arhiva familiei Hagi Pop din Sibiu. 1821. scriere de — 1) '^) pomelic religioas greceasc din sec. trec la Paris (1817-20). Vldioanu.. iar Gheorghe Drugânescu Ia 1809 unul care cânte la clavir. Costache Rsti. ") scriitori — 1832) din Apus prin Casa de Cri i In scurt ritului i români din veacurile al X VlI—XiX. Frusînica protejata Marioarei Roset. 1 lit. Costache ianu (1807) i Blu •nepot Smarandei Briloiu (Î822— 4).ctate. „cunotinele. 19-lea. pân la 2) pp. pp. apoi public o Rs- traducere întâia din slavonete. E o româneasc al jum. despre Antonie Stamatopol dasclul viitorilor Domni ai terii: Gheorghe Bibescu i Barbu tirbei (1803—10)." venit dela Roma.. 24). a sec. sec.-) colari pentru nego si mela teuguri Cluj (1790) i la Viena (1821— 22). P- XXIX.

Ultimele balade — zice — „se cânmedijl (sec. Cit. 15—17. Ia balada. ^) Lucruri nou despre Gheorghe Contumaia Turnu Rou i protococomunal din Avrig din 1823. a sec. la îndemnul egumenului Inochentie dda mnstirea Pângrai (jud.') — oprindu- Neam) i (1592 câteva note se asupra vechilor testamente tiprite — 1811) d un^ formular cu câteva sfaturi pentru facerea testamentelor în a 2-a jum. 32. . 15-32. p. 7) pp. „Neamul Românesc". profesorul francez Alex. care arat lucrurile aduse lul Scrisori: din Bucureti i împrirea averii lui între frai. I9l0. III. ^) dela Eliad una (184U câtrâ Mihalache Ghica fratele lui Alexendru Vod ctre care adreseaz trei (1857) din Constanti- Lazr : Certificatul dela — nopol. 9) pp. pp. tor la literatura aa de bogat i Dup câteva priviri de ordin general despre poesia popo: ral.^) Un studiu de istorie literar neasc Originea i ciclurile ei : i Balada popular româcare împreun cu prile privito- semnalate mai sus^) . 6) /si. 4) pp. 16 în la 1) pp. II. Cit. 2) pp. mai multe creia Bucureti Vaillant (1857) ctre: tiri relative la coala din Bâr- Costache Conachi e ^). 18-22. etc. 1-9. 8) pp. sec.^)' o caracterizare frumoas a baladei împarte baladele în diferite cicluri dup cuprinsul lor i caut s le analiseze. -') rtând istoricete cauzele i s'au produs diferitele lor Influenta balade româneti. . 5) 22-25. voi.140 domnia Ecaterinei a ll-a. rom. '^^) sârbeasc. de pe manuscrisul acestei cri (1791 — 1827). lâ-Cea. 13-14. 454—68 ' 7st.sunt cele dintâiu studii serioase popular româneasc. — 18) carecare au originea. tui puin cunoscut i studiat. tip. (1836—37). 10) pp. 152—69. 3) pp. lom. 26-34.") alte ocazii. începând dela tefan venirea din lului cel ospeele domneti sau Mare pân la 1778. voi. d 5000 lei. Vleni de Munte. al 1 8-lea. 1788 de logoftul loni Chira. Apus la Sârbi i de aici la noi a cum au fost adunate la noi baladele de Alexandri. a- urmrete baladei i fe- d . tradus toata cartea din grecete la-. lad pentru înfiinarea în Vodu Ghica. arat pe baza izvoarelor istorice cum se cântau cântecele de vitejie. 8—13. pp. sec 16-Cea.

^) —2. 19. 73-151 4) pp. pp. tirile multe variate i rzleite prin nudin „Ist. mrfurile de import gustoreti. în chipuri meroase documente întâia i izvoare istorice se înfieaz ce ni pentru cer- oar. drumurile de nego. publicat i Minerva. Rom. cuprinse „cu privire a întregului câmp de s'au cetare". acest senz ni se prezint expunere limpede. 263 in Conuorbiri Literare l!)5-2><3 XL (19*6) pp. negustorii. în trecutul roiiâmsc. Se pomeniau în iubiri teze. din care am Cuprinde: 1) Meteugul de pictur i sculptur vzut dou. balada nu mai fu chemat niciri. suferini temnie. Ea se pierde odat cu ultimul viteaz biruitor peste poteri. breslele ne- vmile. si- bazat pe adunarea 1) tuturor t riior din feluritelor izvoare Bucureti. prin alctuirea cadrului geneIn de cultur". ^) formeaz i icoane". 3-7>). bucuria scprii. al 19-20-lea sub înrâuirea aitei apusene. încheie cei cu caracterizarea lucrrilor religioase pe care artitii naivi ai noi în i Românilor: Grigorescu i Smigeischi le-au dat sec. Când e haiducii nu mai avu nici disprur. . ^) — 3. târgurile. 19C6. i export. la ne apar în realitatea lor treaici cut. trat i legate „între dânseie lucrrile ps- i orânduite „într'o singur desvoltare i aceast într'o desvol- îare e ral lmurit faptele prin adugirea. 26= 42. Meteugurile Români.141 Iau la ospeele haiduceti din cod u sa'. o misiune practic. Negoul l meteugurile voi.'^) Avem o icoan.i la mesele cârciumefugare. \\. tistice bine : înlnuite pictura despre sculptura vechile în ramuri ar- ale noastre i trecutul nostru. III în trecutul românesc. 2) pp.— Activitatea istoric din anii 1906-1910. lupte vi- ior cu gazd frumoasa. cilor rzbuntor asuDra Gre- i cuceritor de inimi tinere". tip. La în- ceput ne a d o ptrunztoare caracterizare a artei bizantine i celei vechi româneti. sintetic din care vedem comerul ini extern al rilor române pân în sec. 115-134 3) pp. Negoul în trecutul românesc^ O tern expunere luminoas.

Cantacuzino. nepreuita lor valoare pentru cunoaterea vieii culturale-sociale din trecutul nostru. Bujoreanu. faximiie privilegii de nego moldovene muntene (1511. Gânescu. hanuliui . Bucureti. Socecu. 4.-) 3 privilegii de ramuri de art bisericeasc (1778 nego în trad. — Urmeaz însemnrile alfabetic asupra urmtoarelor 55 de familii boereti cu casa de nego a BMâceanu.: 142 torice. Belu. care circulau în rile române i valoarea lor. Darvari. '>) 6 scrisori româneti (din arhiv.3) Ori ce om competent va ti aprecia. LXXXl +203 5) pp. scu. cu neamul pstrat mijloacele pân lipsete înc de obinuit informaie ale istorice în iiini ordine oltene trecutului nostru". 259-63 basarabeni. Brâncoveanu. . 1428}. tabla (c. de pmânt. româneasc (1407 1439). Ill-Vlll. Clinescu. 207-32 243-59 . Deliu. ^) cuprinsul câtorva volume din „Studii i docu- mente" aprute marelui 18-lea în acest timp. Fârceanu. In prefa Hagi la început vorbete despre familia negustor Constantin Pop din Sibiu în sec. tip. analitica 3 icoane tiprite 1700). vedem VIII. semnat despre toate monedele i bani interni i externi. Flcoianu. 4) dia i Bucureti. o scrisoare de nego (1820. din acea „arhontologie". Hagi in apendice se dau : — i despre diferitele fabrici înfiin- Const Pop din Sibiu) cu privire ia vechea zugrveal i alte 1815). Comânescu. 2) pp. Bani i msuri. Buzescu. Fiiipe- i muntene. Coofeanu. Bucanescu. Filianu. Dudescu. S Voi. apoi despre masurile de greutate. Un studiu înate de noi i la noi. Briloiu. Brâtianu. 19 :6 pp. un popas de : ilustraii a cuprinsului pp. Cernâtescu. Bleanu. din acel apoi d pagini aa astzi. Ghica. 1760): o socoteal a banilor (1813). Creulescu. (1447. etc. Fruinuanu. despre toate meteugurile necesare i practicate de a lungul veacurilor de Români. Go- 1) pp. de capacitate. c. Drgnescu. care au avut : legtur Argetoianu. Câmpineanu. dup cetirea acestei cri i a celor dou de mai înainte. Bibescu. 2 tarife vamale — — -(1676. 2j5-40 3) pp. Geaioglu. al ^) i în partea întâi a veacului urmtor. lui Pop din Sibiiu Bengescu. „nobiliar** al Olteniei de bogat în boeri ce i din boerinai. crui Manuc 1523).

"j privesc viaa cultural a Terii Ro- i legturile de nego cu Ardealul IX^).:4. Prscoveanu. 25. II) pp. Socoleanu. Vldoianu i Zâtrianu. i cu apendice de 16 doc. — — — — 1 — 1834).ti Voi. regele Suediei în tim- pul ederii sale în Turcia" în italienete Ia Bender. i cronici. asupra venirii urmeaz o pentru solii lui Domnie carte de trecere 1638 a de lui Lupu ardeleni'-^). autentic a Carol ll-lea. — 40) lfran- Amiras. i lexic pp. Socecu. Samurca. tirbei. Bucureti. principele Ardealului. ."^) 48 scris. Hrisosceleu. 3-77 5) pp. Jianu: Lahovari.care se public — Mateiu Basarab ctre Gh. ^JenciuIescl^ Obedeanu. Varlaam. 7) 167-173. — de secretarul de cancelarie Carol de Alex» e însoit de lorga cu foarte bogate note de muriri în italienete. tabla de lucruri. 81 93 4) pp. Oteteleianu. lui cunoscut i rupt din „Condica" nedescoperit al pân acum scris (c 1739 al lui '-). 10) pp. greceti ardelean din Iunie Petru Banffy "). Râo expunere în koczy I-lu. Rioeanii. greceti e cel mai vechiu act AAitropoliei „Istoria de din desprenie Suceava. 10')- 3) pp. inedite I) dp.. — 143 lescii. 1903 p. 4-17. Murgâseanu. Ralet. VIII-LXXXI 2) pp. cu ^). 20. Aflându-se aici mai multe scrisori româneti ca scrisoarea din 1632 a lui ^. 8) pp. se face i : ama lui nunit^. Vod Racovia al apoi Moldovei pentru doc. 5) ca i cele 48 diverse (1712-1823) mâne. scrisori în Clnj. o scri- soare a pribegilor munteni din vremea o carte scutire din nobilul 1 Duca 1707 a lui Mihai Vod (1747) "^).-') Cele 198 de scrisox-i istorice ( 1 787— 832. cu schimbarea episcopilor legtur moldoveni de Mihai Viteazul i siIulie — 1600 în nodul din lai. 225. Mânu. 18-19. Unul dintre acesta doc. 12) 26-37. 9) pp. Haralambie. 174-201. Roseti. 97-101 164 6) pp. Sltineanu. cuprinde povestiri. onomastiv tip. Merieanu. informaii Mateiu din ca i asupra Vasile celor ce nou. Grâditeanu. 2 i slavon. de strini (1781 de negustori (1733— Documente româneti : — în .') 558 scrisori de boeri munteni aproape toate regete sau intregi din 1750 1835 însoite ici colea de câte o lmurire necesar în note ^) 105 scrisori 1836).

ele pot arta în acela timp ce mldiere. care a rmas pân ceti astzi limba poporului notele dela ar. . a eit p. 6) pp. 3) pp. descoperite se Grigorie Ghica îmbogete cunoa- terea expediiilor din : 1663—4. Socecu. a doua e expunerea retragerii nenorocite din 1657 a os- tailor lui G!i. 19>207. 19. cu Cazacii i Dintre cele XVII-lea. apoi luptele Românilor din sec. ce cumptare. 5) pp. Socecu. 211-25. In — zice în prefa lorga — ca rapoart. care 1) semne de transcriere latin semne nu se îneleg deobte. 1905 2) pp. 455. 98. i filolo- adevr. Bucureti. cea de s doua o tlmcire dup loan Ke- meny "). nu numai înva'ilor. i a vechilor pp.. 185-89: tabla numelor i lucrurilor pp. tip. 7) pp. 41-124. Muscalii (1677—81)''). 141-173. astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de dorete sâ cunoasc trecutul i prin graiul su însui. pe care le-a fcut din porunc i Gheorghe Duca în Unturceasca Domnii Neuhusel i Lewenz garia nordic pentru asediul cetâihr : { Ersekujvâr i Leva)'-).144 ceze. ce scurtime pllnâ de îneles avea limba noastr de ooricine dinioar. Ca înlturat s poat oricine am împuinat i am unele buchi. nemeti i olanJeze (1713 — 1715) '). Voi. X se public sub titlul Braovul i Românii^) i cua prinde scrisorile româneti din arhiva orâneasc care se Braosâ vului cu o cercetare asupra lucrurilor la „Am voit poat folosi gilor.J5 tip. 8) Bucureti. Cea dintâiu e o compilaie. dou povestiri istorice româneti lui si atribuite e cu probabilitatea Nicolae Sptarul Midin cele una o povestire a Imprâ'ei turceti mai ^) vechi timpuri pân la Sultanul Mohamed al Il-lea (1648 — 87) duse i. se povastete campaniile Domnilor români împotriva Polonilor în anii 1672 — 76^). pp. 4) pp. etc. Racoczy Il-lea din Polonia unde se „au o foarte s se rzboiasc*').. 129-40. plin de întorsturi interesante i de cuvinte vechi i de altele care nu se întâmpinase pân acuma". Tot cu sprijinul unor acte inedite olandeze. — Pe baza unui însemnat numr de doc. îescj. 173-81. carte aceast istoricilor oricui. • i o ediie speciala italian. 207-13. Amândou povestirile frumoas Jimb.

5) pp. constat câteva din isprvile „hoilor" sau oamenilor ri. 1700—9). în „legturile la cu dregtorii de hotare" se ispravnicii dela lmurete ce rost aveau etc. semnate de nego. trecui în cuprind o povestire scurt despre „pribegii" Ardeal. pân la 1866. 1644—1712). ca trecerea pe între Saii vecini (2 din 1) 1695—1825)^) aici pp. 10 . se (24 scrisori din 1644— 1759) ^j. 3-7. 1708). 2) pp. din care se public aici una . 229-280. Braov goului detrimentul Sibiului — Urmeaz scrisorile povestirea nedela Braovului 1860. 1700).^) arat ^) ce-i „oprirea" i când ori i cum se aplica fa de vinovai sau mai de în ne- vinovai (26 din 1645—1708). boierinai. „bucate" —oi. 219-228. 1643—1708). S-113. 114-144 4) pp. chemai interesai prin o citaie. mruniuri dau determinau „afaceri de hotare" se sante lmuriri asupra garii" — împrejurrilor 'ganii care „fu- i s treac se dintr'o ar multe într'alta (19 din c. i despre îinpreju- Trile cari în au contribuit Ia ridicaraa comerciala a oraului '). In valerilor teutoni i a Sailor îii Ardeal. din ri- 1698— c. 5) pp. cu ara Româneasc'â i Moldova mai le 1368— c. 7) pp. mori (c. 193-219. grani Câmpulung i Câmpina. 1770).— 145 introducere se spune pe scurt ceva despre aezarea Ca- . i indicându-se câteva articole însemprivesc. lân (4 din 1649). — Românii (c 1644) „peteare" In — (13 din 1644 (7 din intere- flori. car -crue (4 din c. pielrii (2 din 1645. 144-73. (2 din 1650). se publica ca la: vinuri (10 scrisori din i 1651 — 1727). 173 93. 3) PP. pretendeni. fiind cei ^) unde i de cine se fceau. 1700). Vldici Domni. sfoar (6 din 1645—96). dintre Braov i ara Româneasc". vede (21 din 1644—1778) felul „judecile desbâtute" se cum se fceau judecile. argintrii i lucrri de metal 1644 — 1709)-). orez postav (19 din c. artându-se „Legturile politice dela 1395 i felul cum erau urmrii de dre- gtorii dela grani (9 din 1653—1766)"). sticl c. 1698-9). 6) pp. care grâne (4 boi. bumbac (2 din 1660. treac de evenimentele grele s Carpaii i s se aeze se arat apoi i alte legturi cu Braovul. între cari sunt silii boieri.

pp. 12) pp.353-93. unul din 1693 PP. 289-90. etc. 6) pp.. 236 documente moldoveneti (1502— 1834) 47 documente din"inutul Romanului (1573—1801) însoite cu ") o note '°). 261-70. Voi XI ') cuprinde : Rapoartele' capuchehaielei muntene Nic. 270-85. vil (1591) cu lmuriri 1) '3). cele 5 scrisori tratatul lui Radu Mihnea cu româneti ale lui Aii Paa '). 311-41. 429-40. 2) pp 298-310. ^) Româneasc^). 281-98. Aristarchi supt Alex. 448-51. de lucruri pp. 4) pp. Sailor din Câmpulung. folosul acestor legturi darurile sseti Domnilor . 47-97. de conveniene muntene i moldovene (1644 Braovului" se vorbete despre in capitolul' „Supuii cutul — tre- „cheilor i cheienilor" i relaiile lor cu ara Româ- neascVetc. 5) PP. erata 7) p. de veti politice: cea din 1521 a lui Neacu Braovenii (1612). 257-61. tip. Bucureti. se dau scrisori în Muntenia. 452-3. 8) pp. pp. 294 n. de prietenie i interese. 395-425. 98-1C6. apoi „Braovenii negustori din principate" afacerile lor pân la 1800. adâpostirea pribegilor. cuzînu. — — . o ctitorie în Moreia a lui Vasile pp. . nscu . în „bârsanii pstori" se urmrete vieaa pân la 1800^ oierilor notri din cele mai îndeprtate vremuri români (25 din dându-se i privilegiile acestora dela Domnii 1544—1765) 5-) . nego. 10) pp. la p. 109-12. Vod Ghica( 1835) despre tarifa vamal . în pân pe la 1800 (24 10 acte scrisori din 1695—1819)3):- „stenii inutului" cu (din vieata grea din satele româneti din 1693-1761) se vede ara Bârsei pân la re- voluia lui Horia ^) . Socecu 307. 342-55. spionii rilor. 426-8. jWaghiaroglu (1613) sori diferite (1658-96) apoi 14 scrisori i înc 7 scridomneti i boiereti 1708)2). 107-8. 3 se îndreapt cele din Despre Cânta3) pp. 1900. 9) pp. 13) pp.ii i morii din 1834 în ara. 441-47 cnomastic. muntene. 454. .64 documente muntene (1545—1837) cu note '-) o scrisoare italian a pretendentului Bogdan Sasul (1607) Ieremie A\oviitor Domn scrisoare polon a vornicului note despre .. pp.146 sosirea cumprtoa solilor munteni. 2 acte interne . p. 82-3. tabla numelor geografice pp. 3-43. 11) pp. lexic. cari prin privilegiile domneti cu înaintau pretutindeni cu folos (19 din 1696—1734)'').

118-22 131-183. 302-5. o scrisoare glumea etc. XXIX (I9. Bacu t) pp.147 Lupii i Ion originea albaneza a acfstuia ') . (Ilfov) Glogova i Crainici (Mehedini). 2) pp. Suceava (1. <î) 187-213. Sânt Suceava). ist. Sf.— Memoriile de reforme ale boierilor români munteni i moldoveni din 1821 i lmuriri asupra lor ^). 247-!4. Codreni.\-o\ XV) . 291-3)1. 271-2 UI) Bucufeti tip. 9) ClnaCete Clcademiei nomne. i 12 scrisori ale Uomnilor munteni: Alex. Humorul. 1856. Ghica i Gheorghe Bibescu 0841 :pân la 1846) ^). 3) fp. acte cu lmuriri privitoare Bibescu (1794—1824)^). 1850. luptele din 1685—88 apoi 10 documente din 1689—93^). lucrurilor pp. 5) pp. tiri noua despre luptele turco. Moldovia. Mogooaia (Ilfov). 221-43 P. Inscripii din Bisericile României. Sf. — Muratovici din Polonia despre Mihai Viteazul împrejurrile rzboinice din 1684. 1660^ un privire la zapis ostesc. Dunitru i o cruce de piatr). 7) pp. 1861—2. ei. Târorul. Câuani (Basarabia). Cazacii i Moldovenii în Bugeac(1683). Tânganul. 4) pp. Pltretl. 123-27.i7) pp. Ilie (I. 217. Piatra Hârja (I. tabla •cu priuîrc Ca istoria Românifor. Icani). '). 2(1 253-272.nri de pe peste o mie (1079). (Bacu). (Sf. S) pp. sec. 381 (=^Studu i documenta . Vod frâme din corespondena lui Domn i Caimacam al Terii Româneti" „Câteva diferite acte Alex. ^) Vod Ghica suntvre-o2l de preioase care privesc polince din istoria evenimentelor noastre 1839-41. Dumitru. a lui Hâbâescu (c. — i Discursuri plâzmuite cu loan Vod cel Cumplit un armean '<1602) ^). Socecu II p 19^:8 p. (Trei Erarhi. o tabl cronologic a documentelor red pp. numelor pp. Românii la asediul Vienei 1683.polone i turcogemiane (documente i povestire): luptele din 1673. Sf. II '") ci cuprinde nu în- numai inscripii seT. Gheorghe). i numeroase crile bisericeti din bisericele acestor sate i orae: Gherghia (Domneasc. Roman 'Piatra (episcopia i biblioteca Precisti\ cheia Roman (Pre- Neam 113-P. — Un Voievod necunoscut în din ara Româla neasc (=Ardeâl Gheorghe 1499) 'O . Nicolae Bordeie). — Voi.

Nicolae din Craiovla. Mgurele. Sf. Sf. Bâlteni (Ilfov). 205 2) pp. Horaia. Vineri i Stelea). Sf.351-361. Steni. Treime. Stolnicul.' Cremi:ovschi (mnstire în Bulgaria). jud. jud. Lazuri (cruce din— ). Urlai. Apostoli. igneti (TePodari.Giseni (Vlaca). Drajna de jos (satului i a curii) i de sus. Sf.^) (Bolniei. Marina. . 367-71 Gâeti. Lculee. Mahalaua (I. loan). Prahova: Nicolae). . Bicaz. llie. Sf. Târgovite (Sf. de sus Bistria. Curteti mânstirea dintr'un (mânstirea i Bâlia). Câlineti. ulescu. Cscioare. Sf. Hagi lenu.irâmântului Coofen-. Nisipuri. Sf. Gura- Dâmbovita Ocniei. Potlogi. Geartolu. Rzvadul (cruce. Spiridon. Almajii. Blenii Rumâni. Sf. (drâmat) Sf. Gheorghe. Vîrîi i Bratosia Brânceni. Sf. Sf. Corneti. S% Nicolae. loan.) tul. Sf. MKineni (R. crucea j. bis. loan Se- Haralambie. Brdeti. Glodeni.' Bltit. Bucani. jud. Brila (Sf. Brâacoveni Sf. Tâslu. Tecuciu). Doiceti. Au. 59-71. i pârgaGheorghe. Târdin Srbi. S^ Voevozi. Do- Obedeanu. Sf. din Subeti. Sf. rilor). Mina Bica. Târgovite). Împrai. Bsrivoetilor. Ludeti. Dumitru.148 cista. Apostoli. llie. Scuieni. Filipetii de târg. Craiova Madona Dudu.ta i Cosntantin i Elena. Pechaa (Podul (stâlp. loam. Râzboieni. Caracal (Toi Sfinii. Vcreti de Sf. Madona 0. Cârpeni. Nicolae. Domneasc. 84 86. Bârnova. Nuce- Fusea (schit). Rzvadul de sus. Dâmboviei). Câmpulung (Domneasc. Creteti. Sf S% Arhangheli. Sf. Srat). Sf. vastian. 1-35. Dolj: itoaia (cruce). (Botoani). . . (Dâmbovita). Sf. otân'ga. 87-95. leorman). Oborul vechi. Cregului. (Sf. Brneti. Pândele 1) pp. Finta. Vatra Dornei (Bucovina). Sf. Frasin. Vârbila (schit). Spiridon. ruinata. Postelnicul Firu. Brebu. Nicolâe). robanie. erbeti i Cârligf (Neam). Filip. Nicolae Un^areni) Sf. Gorgota. Mecin. (Oltenia). Susaaa (mânstire). Sf. : Bucov. Hâbeni. Brâiduul. Sf. Vulcana. iNicolae din Sf. Bercenilor. Sf. Hlincea (lai). Ni:ulae Simuleasa. Turbai (Ilfov).' Rstoac. Ploe:i-)ri Zamfira ("cea mare i cimitirului). Cornâel. Atanasie. 102-104. CrasHomorlciu. lemn..> Racovia. — Roie. Coheia (schit) sau Podeni noi. Medina na. cea mare). Gheorghe Gheorghe). ') — Nou i vechiu. Vlenii de mante (mâ- Dobrovaul nstiieâ.

Sf. Ziua Crucii. Vestire. Sf. Andrei-Atanasie. Sf. Sf. Gheorghe Lozonschi. Cetuia. tefan. Sf. Buna din Ilie. Brbteti. Sf. Spiridon.niani. paraclisul i de pe o marmor). 1937. Episcopia. Vineri. Voievozi. Mihai \od din Bucureti. Baot ^). Trei Ierarhi. Sf. Negoieti. Vovidenia. Sf. (cea mare. Sf. Jitianul. Frumoasa. Polovaci. Alb. Moara de vânt. 3) pp.3S. Govora. lazu. Cluiu. lari. Sf. âisericife lauCui. Vcreti. Miroslava (la). Bucureti. Treime. Du- Balilor. TâlpMitocul Maicelor. Mitoc. Gheorghe. Domnului. Poiul Sf. Cânepeti. 372. Teodor i lic. Toi Sfinii. Drgneti. Sf. Sf. Hurez. Sf. Sf. 3C6— 331 . Sf. 1) ^). piei. Sf. Brâneti. Spiridon. Mavromol i Vo vi denia) . Sf. Ocna. Voievozi. 4) pp. 113—261 l deosebit sub titlul: Inscripii fi însemnri de pr . Ocnia. Feredeul turcesc. Aron Vod. Sf. Brtetii de sus . Giurgiu. Drgneti. Galai (Precista. i dela Socola. Scoal. loan. 331 -66. schitul T"ri. tabla numelor lipsete la amândou volumele. Atanasie dela Copou. Toma Cozma. i Crucea Galata Cobia (mnstire). Goliei. Nicolae cel domnesc. — Lungani Drgani Brezoaia. Sf. Vasile din Ttrai. crile din Episcopiei din urmtoarele sate : Baia de fier. Pantelimon. Sf. erat p 381 in frun- un clieu de pe o piatr sepulcral din bis. Bistria-Cozia. Sf. Sf.Ilie). Dancu. 104-111. p. loan gur de aur din Bei- Sf. Sf. Haralambie. Sava.. pp. Paraschiva. 95-101. Topol- nia i Vâlcan. Izvarna. Greci. paraclisul EpiscoBolnia. (bis. Viforâta i Dealul (mnstiri) ')• Iai (bis. Brboiu Nicori. Voievozi-Rufeni. Constantin. Niculae). 333. Vcreti Co. Sohodol. Sf. Bengeti. Barnovschi. Pociova'-ite. Sf. 205-305. 2) 71-86. de Rstoac. Vezi extrase din cartea lai Vailtea volumului . Curclari. Sf.145- Voineti. Sf. Pavilionul i crucea din vie). Nucet. Iloaii. Dumitru Misaiu. Novaci. se promite la ultimul volum de inscripii. DuGheorghe. Vulpe. Vasilie. Gârdeti i tefneti (Vâlcea).'^). loan Bo- teztorul. Vi- neri. Sf. Cimeaua Sf. Buneti. Câneni. lui Târgu frumos Domneasc. Slaviteti. Bldana. însemnri de pe bibi. Paraschiva de sus. 338—45. Mitropolia. (Iai).— /?â/72/z/a// Vâlcii (Maici mitru. Sf. Sf. Timiani. 40 de sfini mitru al Sf. Banu.Motru. Lazar. (bis. Cornet. 90. Ni- culae din Curchi str. Bistria.

cu contriaa de bogate i variate. chiar numai pentru aceasta. ci inedite ce se public în i pe toat informata tiprit dar neîntrebuinat studiile noastre istorice. 1750. I XII — XIII din Studii i documente.^) is- 1808). din arhiva protopopiei neunite a Fgraului i studii din alte locuri.J50 In prefaa ocupându-se de recenziile fcute voi. a Argeului cu vechi elemente de art disprute pe urm. 3) pp. XXVII— XXXII XXXVII-LV • XIX-XXIU. descrierea scurt a mnstirilor. prefa ni se d : o serie de mrunte întemeiate în n£)utatea lor nu numai pe acte aici. "). din Câmpulung cu ctitori. Dintr'un lemn. Tismana. insultele bunilor cititori. la ei au iz- s reconstitue mai bine unele inscripii i. pentru trecutul românesc. 336. . 4) pp. monumeniefor . voiu da aa cum au fost fixate de acel care le-a vzut dup mine i. i formeaz Voi. Dup aceast prefa urmeaz: documente privitoare : iant „La Roumaine" (Paris 1844) date de lorga inscripia de pe mormântul francezului Fontanes dela biserica catolic din Târgovite (1727). cu anse de a ceti mai bine (ca general Nsturel în revista „Albina").XII pp." buii însemntatea covâritoare a acestor inscripii. Cernica. inscripii care în parte cuprinde i inscripii e Scrisori voi. dac nu dup cuviin. 19^)6 (I/. Socecu. mei dup obiceiu. LVX-LXI LXV-LXVII . '). Nu-mi decât rmâne s atept. 8) pp. 2) pp. LXVII 303. 1 zice : „Nu tgduiesc butit le c în condiiile favorabile lucrurilor. 1915 pp. XIII. ^uCeiinut corn. Hurez. (= XII) conine un numr In considerabil de scrisori •din arhiva Grecilor din Sibiu.^) stpânirea 'de imoii ara-Româneascâ Haegani (sec."^) despre acte rinrene •îoria bisericii Românilor din '') Maramur 347 (1391 — c. 1) Bucureti tip. 16 — 18-lea) . i ardelene i maramureene. 7) pp.istorice. 6 pp. s'a i rmâne ca învaii artat i în prefaa voi. O publicaie de dou volume. Aa Despre •compania Grecilor Sibiului i crile companiei în (1636-1854).-) •despre comunitatea ortodox a Românilor din Fgra (1 G43a unor . Arnota. 5) pp. 122-3. judece I s foiosindu-se de ele în cercetrile lor. XXXIII— IV. 11 + = pp.'') protopopiatul Hunedoarei despre antimise. III-XV. alt prilej.

239-68. 1N5-213. 233-38. 275-96. urbariul domeniului Beiuului (1600)^). ale din arhiva ehului pielarilor din alte Fgra I4 acte fâgârâene (1820—43)'^). Becleanul Bistriei iBerivoiul 2) pp. unit din Maieri c. cunu- i înmormântrile din parohia maramureanâ Ciuleti niile (1755—1781)'). i 3 acte haegane (din cu arhiva nobil. Arad (catedrala). 3-24. 10) pp. 297-302. LIX. Apoldul de jos (biserica lemn cea al nou i unit). — 13 documente maramu- Registrul despre botezurile. . XV— 1823) i . II) pp. LVI. - Maieri i ora. biblioteca Ar fi poate de datoria „Asociaiei" asemenea materiale. If ( XIII) conine inscripii toria prin Ardeal din August — Octombrie prefa i însemnri culese 1905. 11 acte relaiile de nego. i Lipoveni). 3-181. Voi. 52 (1510—1834) expuse la exposiia din Sibiiu ") apoi inscripiile de pe crile bisericeti i din bisericile urmtoarelor 150 sate: Abrud (biserica unit i ortodox) Abrud-sat. I) pp. Beiu (ortodox i unit). 1680— 1847)'). etc. chiar i zece cri ei cât mai e timp. 4) pp. 27 antimise aflate în Ardeal (1682-1844)'"). 2 doalte i rinrene (1383. 214-18. Amla. Bseti. m- sura puterilor mele. ca acestea. 1776)'^). 6) pp. reene (1690 — 1786)'').— 151 la Companiei din Sibiiu (c. care s'ar concentra în din Sibiiu i ar pregti munca editorului". La început se tiprituri d 16 manuscripte Csec. 8) pp. Budai din Deva) relaiile mâneasc (1633 cumente — 1768) ara Ro- arhiva vicarului unit documente haegane (din din Haeg. 7) pp. 3) pp. 2(39-74. 229-32. Alba-lulia (biserica ortodox din. despre 5 (1766—1841). 1790 — 1827) •). „Pe cât mi-a îngduit timpul i mijloacele bneti — zice în — am cutat iari s'ar s vd in toate bisericile mai vechi i am copiat din ele. Fgraului. 36 documente amestecate (1386-1825)''). Agnita. 219-28. Arpaul de mare (or-- jos (biserica ortodox i unit). 5) pp. Alina (conde- scripia familiilor din 1770). ca în cl- i docu- mentele din volumul precedent. Aiud. 9) pp. Sînt încredinat îns c putea scoate din câte biserici au Românii în erile Coroanei ungureti. 72 documente fâgârâene (1772—1831)-). dine.

din de balt (orf.). gimn. u. Brad i bibi.-unit. Vaida Recea. u. Haeg). Ssciori. Ponorel ceti. Lisa (o. catedrala. Cluj (ort. veche). Vidra de jos (bis.).). - (o. Mrgineni (u). Cluj). (bis. Bucium. Ileni (unit). Budila. u. i la parohul). u). Srasu. (Fgraului. PePor- de sus. Veteni. Corbi. Inidoara Hurez. Valea Dooiicâ. Sâmbta Blaj). Caransebe (bis. Nicula. de jos i sus (i schitul). Dânsu. sului. (u.). ebea.). u. din Gruiu). Ohaba. (Maramure). Remei (mnstire). Nadi- ul românest: (1. n. conscripia familiilor din satele districtului Braov 1760—62).Zrneti i Zlatna (ort. Vieul de jos i de sus. Besimbac.). Corabia.). Lozna. i unit). Plosca. Geoagiul de jos Feredeu. Hundorf. Sad. Rod. Slite (bis. Gelmar.). Valea Lupului din deal <o. ercia. (ort. unit).). capela gimn. Cricior. Sâncel Streiu. Voila . Timioara (u. Nsud Ocna (2 o. Pojorta. Bungard.).-unit. . Ortie tridul (u. Copcel. unit). Câmpeni (ort. de lemn). (ortodox unit). i de sus (o. Poiana Xdin centru. i unit) 0. Teiu. Sassebe (2 o. Poplaca. Drgu i (ort. Gura Sodului.).). Haeg (unit).152 todoxâ Boholt i unita) i mic (ort. Delari. Peri. u.). Sighioara Rhu. Lupa. Strem. Vii (Gura-). u. i de sus. Braov (bis. Rodna. Sebe (in. Teleki-Recea (o. u. Iui Bethlen). un.) i vale). (ort. unit. Lancrm. bibi. Fgra i (ort. Deva (muzeu i Feldioara biserica). Sântimbru. Vad (1. 1) (o. Somefalu (L Cluj).). limbâr. (o. Vitea de jos (1. pp. u).).).-unit. Feleac. Bistria. u. Letca (nemeeasc i a iobagilor). Dobârca (ort.). Nicolae. Corbi (Fgra). Cuhea. (ort. Dragomireti (Maramur). oimus.). Geoagiul de sus parohial). Hîreni (ortodox unit). Ibafalu (ortodox. Blaj (biserica parochialâ. Petroani (bis. Lugoj. ort. 27-211.-unit. Sibiiu (din Groap. Lua. Rinari. Mjina.-unit-).). u. Fgra). Ludior (o.-unit. Perjani. Sf. Dridif. inca veche. Voivodenii-mari. (1. Ludo (o. u. Turda (2 o. Suncuta.- unit). Dob'a. greceasc. Rucr (ort. egheti. Hodo-Bodrog. Vldeni. Gura Rîului. ?). Media (o. Cetatea Calbor (ort. nou-veche). din Suseni). bibi. Cuna. Ucea de jos Bistria).). Bobâlna.). cimitir). Tilica (o. Geoagiu- Gherla (biserica episcopiei Grdite. ura Turda (o. de jos. Scel.). Ciceu..

onomastic GobI. Munchen-Leipzig. 267-290. „Lotins et Grecs d^ Orient et i'etablissement Turcs en Eu- rope (1342—62/ ^) e un studiu de amnunte.9-327 . 31-87. 7) pp. 9) n)lzanUniscfie. pp. la Bucureti 1) — spune . 88-110.. ci din Vla- 1821)'^). care nu numai din ce se tia i din un mare numr de tiri inedite din corespondena consulului austriac din Bucureti pentru 1821.') un a:i despre Chiherul de jos (1737 din jud. 9-30. 1906 pp. 5) pp. 235-66 rilor tabla numelor deia voi. afar de acelea pe le-a putut avea însui autorul. despre izvoarele folosite p. i cultural a Românilor ni le arde- aceste dou volume sunt indispensabile prin ofer. 336. tip. i din scrisorile negustoreti mai ales oltene „Am inut s scot la iveal i unele legturi lui fr In de care nu se poate înelege fapta anumite judeci cu privire la Tudor i se sta- bilesc oameni i împrejurri". XV. varietate i bogia informaiilor .. despre vieaa bisericeasc supt episcopul Dionisie Novacovici (1751—67. despre vicisitudinile 0- pp. 215-230. 1 scrisoare despre Gheorghe Buitul student la propanda istoria fide din Pentru leni bisericeasc Roma (1619^). intrarea în Bucureti i înelegerea cu boieri ''). i datoria de recunotin acest senz ne prezint începuturile modeste ale s fat de ei ^). 3-7. 3. p.ocale ce al „Un aprtor dimiri (1780 e alctuit — iraJlor" : „Domnul Tudor" înainte. nota 8) pp. 3) pp. . (= Biblioteca Steaua Ko.153 O tele conscripie din timpul episcopului Dionisie Novacovici 4'm 1761 despre familiile i preoii unii ardelene. 2) pp. 231-2. Xil-XllI pp. 6) pp. rscoal. 32S-35 în- dreptri 4) Bucureti. 13) pp 111. 179-222. lucru. sori i ortodoxi din salocurile i ctitorii mânâstirii Mur-Turda) ^) — 154 scri. 1900 pp. e un mic studiu de popularizare. ^eitscfinft. 109. i scderea i moartea eroului Tudor '') dup ce în steie în fruntea prefa ne vorbete despre oamenii menii popoarelor sau evenimentelor mari. care nu bazat pe iz- voarele tiprite. rostul lui în lui Tudor ''). «losariu pP. 291-308.

p. pp. 1907. Altfel e un i un stricat. al crui venerat în •simbol ciuda tuturor injuriilor i asasinatelor. tabla cuprinsului pp. e ci acest om. 2) pp. 1920. fiind înainte întrebuinai ca ostai mercenari de Imperiul bizantin. lorga zice — „e fr s în tie ce înseamn : Bzancelei întâiu ideia roman.233-36.154 rientului cretin în legtur «u Turcii pân la aezarea lor definitiv în Europa. Bizantinismul e o în credin: credina desvârit i adânc toi sfinii Dumnezeu i în si. fr vre-o' individualizare. . 1-227 împrai de . 4) l^istoire Cronologia bibliografia critic pp. 231-2 Indice de . cred locul c e la su s reproduc caracterizarea sintetic a bizantinism jlui. . divinisarea suveranului. 236. „The byzantine empire" istorii '). care se iea de picioare i se arunc pe fereastr ca un'simplu rege Serbiei. V-Vl. Urmeaz cu alte povestirea dela 400 pân la 1453 a vieii a legcer- politice-culturale turilor economice popoare a Imperiului bizantin influena lui i asupra lor. Vll-Vill. Dar ele au rost atâta vreme cât e tiran a- cest om al „Sfântul Imperiu". Fiind vorba aici de istoria imperiului bizantin. E o scurt i clar. i credina aceasta „Cristului" exprim potrivit cu tipicul. ori singularisare. fanatismul statului. Paris. îl pe care muli tinismul — condamn. care are la baz cunotina i înelegerea deplin a trecutului i rostului acestui Imperiu în Istoria universal ^). Powles. Cei cari astzi sunt cretinii imagi- naiei lor romanice mearg în capelele catolice unde plutete the 1) Lcndra. E ierarhia gre. translated from French by Allen H. 228-30 Constantinopol (474-1453) pp. de CCmpirc bizantine. In prefa arat cum necesitatea unei a Imperiului bizantin i felul aceasta e fcut i de autor-). zi pân la cel din urm din aceia cari se se îngrmdesc pe cu sutele. 3) pp. . Vin-f236. adoraii în adoraii sincere. formula mai perfecte discipline omeneti fr i viaa politic. Omagiile ce se aduc nu sunt linguiri. Marele bizantinolog francez Charl Diehl declar aceast carte este una dintre cele mai bune istorii a imsetare c periului Bizantin ''). celor 75 nume pp.

ediia din Vlenii de Munte. 183-93. 2) : : . 3) pp. i tradiia 1-a împedecat dela progres. XLlV+386. Studii i documente. pp. i. istoria culturii drumul prin Aceasta-i originalitatea româneti" '). care nu uit pe e Bizantinismul o tradiie: în si cu minunile-i sigure. I. mon. Cine curie râvnete !a lucruri nou. cloche. *ca i vieaa proprietile i i despre egumenii sfân- tului lca ^). i ni. I. istorice. 1910. afar de n-rii 3-4. pp. tefan i Foiorul pp. mânstirii Hurezului. pp. Vlenii de Alunte. 155 duhul Sfirtilor terere înamorate de tinerea. in- Noi suntem pstrtori i de o desvoltare teresant ai civilizaiei bizantine. tip. -) cuprinde hârtii din arhiva din a protopopiei Argeului. numai haina i plria de mult fapta cine de altei ieri. Apostoli i Sf. 1907. i importana cea mare a bizanti- nismului în desvoltarea istoriei universale. inscripiile dela schiturile Sf. inscripiile de pe p. datorie din pur- din plria lui. a tuturor generaiilor precedente. în din a boierilor Brâncoveni i a altor neamuri gsite introducere ni casele proprietii din Brâncoveni. III Se dau fotografii casele egumeneti. Ioc s sau simt o înalt închintoare tarea un închintor fr via mai la înelegere a- b'zantinismului. cine cine salut cu bu- inovaia ce apare orizont. Este un drum la Bizan. Roma noastr strbun. ai Tradiia l-a ferit de desrdcinare. dup o practic de dou milenii. frumusea ferina „Mântuitorului" isu-- i nu se pasioneaz în zadar de Bi- zan. XIV precum i voi. unul dir mai sigure. în fiecare zi lui Dumnezeu. II. i din cele bizantinismul e ultimii însi vechea noastr capabili superioar. Inscripii. Religia bizantin e a btrânei care dimineaa îi cetete ceaslovul înaintea icoanelor luminate de candela venic ft care tie ce se cuvine. 63-75 sunt d'n lorga. despre Mnstirea înzestrarea Hurezului: desvoltarea ei. art i în toste celelalte. Badea i Apostol îngrijitorii cldirii. i pentru noi cel mai firesc i mai comod. 9. dar fapta de ieri. III-XLV. care venia urma urmei. In se d un studiu amnunit ei. înc ma: generaii. 1912 p. numele e su face tot atâta caz ca de în pasrea împiat.. 78: MânsiirccL J^urezutui: desuoarea i uiaa el reproduce in întregime prefaa farâ note din Studii i documente XIV. uit trecutul. 75-77 sunt din Buletinul com. 78o-7 Socecu. pecetea egumenului Hrisant 1) DZeamut fiomânesc Bucureti. iiierar.

. Constantin Vod Brancovici. Glavacioc (2 din 18-lea). 1 Trivale (schit. — c. •onomastic pp. ^) Vod Ghica acestui stabilete adevrul c portretul nou descoperit e a schitul Sf. 65-82. H. 1-183. boiereti i cele de astzi. Cmpulung Cozia 1747—68). Minerva. 319-50. din 1736 749) ^) . mnstiri: Arge 2 din 1722—1848). dela Y9 documente 1746-1753). 9) Voi. 2) pp. Govora (1702. Hurezului din anii — 1853'). 7) Bucureti. acte ale protopopiei acte Arge (43 doc.•156 Urmeaz: 1689 193 acte relative apoi acte la mnstirea deosebite (schit. 5) pp. coloane. ^) mitrie Cantemlr lmuriri despre cartea turceasc de muoamenii pan d — zic oriental a latin lui Cantemir acestui i despre un dicionar greco- din biblioteca principe învat din 1693 i se reproduce înc frumos de tnr al lui un portret domnesc al lui Grigorie Matei un nou chip Dimitrie. o 1) pp. din 1625 . Fedelecioiu schit. i Stoienescu (67 din 1680 — 1769)''). Polovraci (9 din 1750—1798). . I.1837) relative la familia i doc. 1780)^). privitoare la familiile Câzânescu •^). 33-35. Brâncovenilor (16 din 1634 — 1806)^). 365-75. Vechile biblioteci româneti sau ce se cetia S semnalm odinioar în erile noastre" e o expuuere interesant despre vieata roastr cultural în trecut. 3) pp. artându-ne vechile biblioteci mnstireti. 1745). documente amestecate cu coniniît foarte diferit (58 doc. 239-84. pp. 351-62. 6) pp. 4) pp. 187-208. custuri i piatr de pe mormânt. voi. câte note i articole de interes istoric din „Floarea darurilor''. a crei valoare literar voi arârevista îa-o într'alt loc. tefan. pp. 386. tabla numelor pp. 282-83 erat l lmuriri p. (1839).. 1907 tip. . (4 din 1748—1848). sfini dela Hurez i arhimandritul loan împodobesc broura. 193-203. ce cri cuprin„Craiova si Unirea" e prodeau i ce soarte au avut. picturi dela Hurez. a lucrurilor pp. '^) — priu zis o expunere despre Oltenia în vechime i în deosebi vremuri despre trecutul Craiovei din cela mai îndeprtate astzi : rostul ce 1-a avut în decursul veacurilor prin Veti nou despre Disi de frunte acest ora. 376-81 lexic pp. Bodeti Brâncoveni (3 din sec. 262-269. 287-315. 211-236. 8) pp.

dou Alecu Koglniceanu — scrisori dela Paris din fratele lui Mihail — ctre 1847 tatl su care dovedesc ce preri juste aveau limbii tinerii din acel timp despre întrebuinarea la francese la noi:. Philelphus.-^)— . 120. din p. Bucureti.„N'am venit Paris ces. tierea lui i druirea unui Mineiu slavon în 1492 mnstirii Adormirii din Iai de Logoftul loan Tautul p. despre proclam obâria noastr roman ion Vod Potcoav in Lemberg In a humanistului Fr. care intre p. care a trecut prin O îi scrisoare politic a lui Wod 1424 i-1 numete ora. Din dezbaterile adunrii munacel —7 se extrag câteva tiri mai Interesante cu privire Ia diferite timp. 89. 399-4U. etc. Domnul Ro- mâneti. 129-31. 5) înc odat: trece prin ara Româneasc în 1353 ce se cetia pe vremuri la noi. Se reproduce cu unele lmuriri nece- saie cuvintele de apreciere frumoase din 1511 ale sultanului Terii Baiazid al ^) Il-lea despre Radu cel Mare. 1) 1 pp. însemnare despre crile de nul — — geografie. mort în 1752. ca un Frana lua numai ideile i lucrurile bune a unei naii atât s învm i de luminat tul slobod. 144. moravuri i cultura din „Preri vechi asupra Francomaniei'\ Sunt exale trase cu lmuriri din lui llie. din prima jumtate a veaasupra lui. '^j — persoane. se dau lmuriri relative la ei. ale Drghici din Moldova. O judecat din 1439 asupra 1. ci numai a vorbi franuzete. cu câteva tiri — Vechi dez- bateri de lene din adunri 1846 legiuitoare.'') Un strvechiu cltor pe la noi e Frederic Chreuzpeck care 55..^) — „O veste însemnat din trecu- nostru cel vechiu". 75. 193—4. 21 Iunie 1578 . 113-5. ^) cului al XlX-lea.157 'domn. 51. la ofer în scrisoare serviciile pentru a lucra întemeierea României moderne.-) Bibescu e din Baden. istorie. Se ovul i Iai la o gramatic greceasc din 1818 8) pp. note. Iulie — 1856 (ctre fratele su loan). RomDom- O tire a italianului florentin Torcello despre muntean care poate scoate la rzboiu pân Ia 15000 câJârei. 6) pp. filosofic. tiin. 2) pp. o cei d 5) pp. 3) pp. Bra- not dintâi la 1489. 343. literatur. 4) pp. 327-8. prenumeranii lista de 7) pp.. 9) pp. 433-55. 368. iui Vasile moral. ') — Cât el e de vechia în adevr Iasul? Rspunde cu extrasul din descrierea calatorului bavarez Schiltla berger. cari sunt „printre cei mai viteji oameni din lume".nilor.

datâ pierdute a proba în Am ca liniile generale s nu nici o- din vedere. Exemplele nu sunt îmulite pentru nici fond acela lucru. puncte de vedere pe care le-am putut lsa la o parte. III (1935) p. 6) pp. Ele lucruri în general nu sunt înfiate când e vorba de trola In cunoscute sau care se pot con- uor". 153-6 (i tiraglu aparte) 1) revista o veche însemnare (3^April/j707) cu privire la Mitropolia ardelean a Mitropolitului Atanasie (despre situaia grea material). „Aceste pagini — zice îu îns un sistem închis „Constatri". (1557-8). . înltur orice aparat vrut de erudiie. al . 5-7 4) pp. româneti acolo. sunt XVIII nici -). 158 O ti alegere de episcopi moldoveni. a Patrasului i Ciprului. Ori ce cititor competent poate colabora la dânsele. agrar a Românilor subt din despre cel din Athos. regii sârbeti. cu privire la Un studiu nou e „Constatri istorice agrar a Românilor i politica agrar ( viaa- a Terilor Bomâneti prefa — nu Studiu i documente. V. Cluj.^) condiiile de via. /6id.â din biserica din satiiK c Vod Lpuneanu Rdui. Cluj) se arat . '^j erile iatine. vânzarea pmânturilor i muncii în lor- ranului veacul al fr moie ^) schimbrile agrare în erile române XVIII-lea. 91 3) pp. în îiy acest scopi celor • an într'un sobor inut cu patru episcopi alege de epide Anastasie Roman.. i an . i orice desvoltri fie înpovrtoare. emigrrile înfiinarea satelor sec. ceste despre constatri generale însoite de note. V Dupâ o ro- slavon de pe un Liturghier slavon Alexandru Pata (I. Eftimie de locul: rposai tot în acel Macarie de Roman i Gheor- ghe de Rdui. 7-12. 153 2) Bubureti 13-24 1907. ele îngdue a se înltura pri ce s'ar dovedi greite i a se adugi informaii pe care nu le-am avut.'') cauzele cri- zei financiare în XVI. 1905 pp. nemulumirea ranilor i emigrrile „^uauC". situaia satelor în româneti subt Polonia si regii unguri i în erile române. Dup vechiul meu obicei de a scrie. 24-32 5) pp. tip Socec p. se vorbete concepia „dreptului românesc".

69-85 8) pp. când chestiunea impropietririi eranilor ajunse din nou pe tribuna parlamentului din Iai. ci nite interese consacrate de o lung evoluie istoric. ^) totul ici sau „UscocHor" Studiul idei acesta cu sub alt form. 59-61 3) pp. coninând aceleai i preri. 155-57. tabla cuprinsului) 9) Iai.^) •masurile <iâugirile tru i regulamentului organic (1834-46> cu aîndreptrile lui '^) msurile de administraie pen. in 9>9l 1917 p.") i 10 regete despre Vo- evozi. 58. 1917 n-rii. 86-S9. c admite de el însui câ trebuie respectate unui drept asupra istoric. 32-41 2) pp. 47. apare în limba francez sub Rotimanle" politic ^) titlul „Developpement de strajnicului la qaestion rurale en în timpul rzboiu pentru unitatea a tuturor Românilor. colea modificate i întregite. 61-68 7) pp. când aliai nevoe de a atrage din nou ateniunea nu atât a strinilor cât mai ales a factorilor notrii hotrâtori asupra vieii agrare din trecut. trebuie s plece dela pune aztzi proprincipiu pe care îl stabilesc cercetrile istorice dreptului ancestral al eranului la pmânt. Iai. româneasc 151-53.pmântului. o traducere XII.54 4) pp. M-59 6) pp. Trebuie deci înlturat tot atât hotrît nici cel al . pentru a-i da în prezent o rezoera . :studiu.^) schimbarea strii eranilor din erile legislaia „eliberarea" streine-^) i aerar a iui Barbu tirbei i Grigore Ghica In i înproprietrirea din 1 1864/') apendice erile din se dau 35 doc.') agrare ale lcomia boerilor dup proprietate. ajutarea ranilor i micarea fruntailor români pentru eranilor. fr indicarea izvoarelor. a acestui XeamuC ^omnecc. pe cu toate care nu 1-a prsit niciodat în gândul lui. 163 .159 in sudul Dunrii. cnezi. luie cuminte în i mulumitoare pentru clasa rneasc. Stalului. tip. îi pusese nedejdea de a salva Dup ce expune pe scurt chestiunea agrar se din cele mai în- vechi timpuri pân în prezent. 41-47 5) pp. relative la condiiile agrare române (1408-1780). în care acel moment grozav toi ira de dumanul hain. cheie cu cuvintele de adevr : : „Aa cum singurul principiul el blema. nederivând din 1) un proces numai pp. din Bosnia harambai i agi ai Românilor i Croaia 0563-1630).

157-177. IX-^453. cu condiia ca însui eranul partea ce chiar prin formele la care va fi supus moderne. 61-70. din acest serviciile pe care le-a mânesc. Mavrocordat câtrâ lenchiâ Vâcârescu 2 acte relative lui (1782). o fosta .160 din teoria sentimental câ orice om are drept sâ cear posi- numai fiindc ea a fost a bilitatea de a exercita o profesiune societatea ar avea datoria printelui i în împrejurri pe care s le creeze în folosul su. Socecu. — 1) pp 56-58. O nou acestea expunere larga i temeinic. fragment dintr'un al versuri de de retoric (sec. moie a Mihaî Viteazul: Barca din Dolj (1642. la toate cele de sus se dau moldoveneti (73 din 1448—1869) i Apoi do1826). corespunde nevoilor culturii supraveghiere Aici începe un rol imparial de la s fie obligat.. cu folosirea integral' a actelor tiprite. V 32 acte botonene i muntene (45 din 1591 documente unele lmuriri ^). . 3) pp. lmurite. 17 sau 18). Trebuie adus timp de o s i pe un teritoriu destul de întins sâ reia experiena economic se arat însufleit. p. chiar dup ar scoate la iveaiâ. a i de inter- va putea veniune energic. i se dâ. Dar spre a valorifica spiritul nou de care se moderne. scripe o icoan de la mnstirea Cldrusani (c. nu deplin a Românilor din trecut. însemnri genealogice (1745-1846). totul nou în ce privete vieaa agrara Studii rite i documente 3 voi. Cihac. un manuscris de la 1800). 19C9. altele cu^ multe lucruri lsate în penumbr. o poriune care nu cumpnete se îngduiejumtate de veac. 1800). tip. 4) pp. . pmânt roVdit mare proprietate stpânete. 1851) lui un memoriu de avocat tratat Mihaiu Kogâlniceanu (? 1847). originea Dr. unirea principatelor (1857-8). trebuie ce nu este necesar unei exploatri tot s întoarc eran. 3-58. Prin reforma electoral acest Stat nevoie abtuturor Românilor i o via morala e de o fi a solut" '). 2 sori franceze ale lui Alexandri ale familiei si Baot (1861). ca i dou studii sintetice ale lui lorga cu a acelor multe inedite. XVI ^) cuprinde acte foarte felu- aa: Chemarea lui Constantin Vod la Olteni (1737). 2) Bucureti. scrisori privitoare leacuri (c.

Sf. scrisori par- de alt natur cj coninut (sec. Nicolae. lâng : (1739— c R. 8) pp. Gheorei) : mnstirea Vorona bolnia.' 9>^plr'^9^-34S'^^* 11) Sb^fhT- ^^^-^^ ^^ ^^ (^ <^ •-'""^* -*» '''^^'^^ ^ 11 . 18—19) din bibi. Hui (bis. 17-18). Sf. f crucea ignie). "^^'^^ '--- Miscellanea: 5 scrisori ale altora lui lenachi KogâlnîceVriij'^^'are diatele marelui vistier. IO) pp. un act municipal c 1 I 0600). ale familiei moldovenJ — melnicul românesc cu lmuriri 5) — inscripii i mnstirii Bisericani (1551însemnri din: Bucureti. Dumitru. 85-96. ghe). Gheor- ghe. Inscripii din antimise din mnstirea. an- — timise din bisericile ticulare sau româneti 0635-1786). jud. iSt-eae qq (I 2) pp.-Vâlcii). (1790—93). 4) pp. 3) (c. Do'-ohoiii. Sf. chiliile. Râmnicul-Srat (mânst. acestei mnstiri (acum în parte la Casa Bisericii). toate cu note i lmuriri. Pacani (bis. o prefa al a Iii oraului Piatra (1818) (c. Sf. (cu istoricul bis.'^*5i88.161 rohoene privitoare mai mult Ia familia Cânânâu (1748. Catastiful i Baot (i note despre aceast rea averii 1) lui Neculai Donici famiiie. Sf. 1575- 136 acte despre igani (1586—1814). VoevozI. (1636—1868) i manuscripte (sec.-') Notie: o scrisoare botuneanî Daponte (1777). nq Ms^vzu8 (: pp. 1721— 49) împri(1719—99 î nbfe^'desfire^ fk" 3) 5) pp. Galai 1865).Nîc'dla'e . Sf. Suceava). loIiiuiDul Eld£î pp. Botoani (bis. O porunc a Iui Vasile Lupu (1647). 2 acte de graiu prahovean 830— 40. 99-13G. 291-95. lmuriri despre '") ora . ^^^^ . loan). un catastif de dajde al oraului cu informaii asupra acestui ora. 7) pp. "). al episcopal. 283-^'^'* -^^'^ 6) pp. 223-3t). PpâuilorA mnstirea Coula.1844) '> 6 acte despre vechea noastr otire (1711 1801). paraclisul i muzeul Sinî' i 1800). cea veche. (bis. 1^1-^..Neamului Adormirii. catastihul de plat a unui osta român în oastea polon (dup 650) V tiprituri •') — 1 16 acte privitoare 1759) .'') 1683J po- — 12 doc. 17 acte din Florena la epoca lui tefan cel Mare (1475—85). 253-81. Târgu. - 1 Paladi 0546— 1851). 7 scrisori din Rusia ale pribeagului IlieAbaza (1721— 22)'. 8 istoric 2.«) — la moia Dolniceni (jud. cea mare. Olteni (bis. 347-52.

422-37. 99-103. (1735—1836) Alexandra Buhu (1 din 1699) din . la vel. — Cuvânt i Galai (1857 — 8) înmormântarea lui D. tip. „Unirea Principatelor (1859)" povestit Românilor cu a 50 de ani dela întemeierea Statului '). o declaraie pentru Unire . 120. numelor pp. 451-2. dela ministru Arsachi. 3-27. Ralet (1858) „Deputatul i alegtorul" pies de Gh. unele de deosebit ca cel despre relaiile trdtoare o ale imporMitro- politului Sofronie : Miclescu cu Ruii -l (1860)^). — 1655). i ale alte i documente". Bal (1857 (1856). cuprinde scrisori în privitoare Unirea principatelor tiprite amintirea semicentenarului din 1909 2): 6 scrisori din 1856—7 c- lugrului Vârnav ctre V. 28-36. Mlinescu. lejul împlinirii român din E o expunere însrcinarea secii Iai a „Ligii Culturale" scurt cu multe observaii nou a trecutului nostru. ca ministru. In introducere vorbete de trecutul celor dou Teri Româneti pân ia 1848. . 60-97. onomastic tabla lucrurilor pp. atrgând în deosebi ateniunea asupra relaiilor între 1) pp. 19 scrisori diferite (1859—66) din cores- pondena tan lui V. 37-59. 1857. 1909 p. (1824. moia dorohoianâ Hiliâul . pp. glosariu pp. Mlinescu (?) câte . a. 1909. „Studii acte unui preot (1783) moia (1580 1722 — 1809) . 1 despre rscoala dio (1866) un memoriu românesc de V. 448-50. — Scrisori Iai irancese 6 ale consulului rus Giers (1853—9). cele vechi ale : Slânicului Moldovei .^ntru scutirea i alte moii vecine (9 inscnpii din Iai. 1 dela cai- inacamul dela Toderiâ S. . 2) Bucureti. Botoani ^). Vlenii de Munte. 4 Alexandru . 5 acte despre sate sate din inutul Dorohoiu i oldan Vornicul Dobrova i Lecanii Noi ').162 Donici) privilegiile iiiilia . o poezie politic a lui Alexandri (1848) dela Costachi Gherghel din Dorohoiu (1864— 5) i o pri- îndatorire de Deputat la Divanul adhoc din Moldova''). Socec. Mlinescu i note despre acetia un memoriu din 1857 împotriva : lui Mihaiu Ia Vod Sturdza 3 scrisori din inuturile Bârlad. 5) pp. 1836) . 3) pp. 6) pp. tabla numelor pp. un ale. carte a episcopului Leon de Dolniceni Roman p. 60). 365-421. tabla 7) 4) pp. 1C4. XVIII. om 3 de stat englez (1858) telegrama pentru nimicirea gerilor din scris. p. 438-47. Nicolau (1858)^).

în evenimente importante sunt pentru a face s treac contiina pturilor al cât mai largi- acest fapt istoric aa de însemnat Unirii celor dou ert române. liberal-revoluionar din Muntenia Unirii într'o ^). asupra coninutului di le .. 1910. n-rii — 8 (i tiragiu aparte). — i provincialismele Cred c am dat în O 3) PP. cum s'a i prefaa câteva rânJuri la „Fragmentele pe care alte dm Am explicite. Vleni. danii ^pentru Biseric. Se va înelege deci pentruce Ureche e reprodus în mare parte Nu cred s fi lsat la — si pentru ce cronica lui Mihai Viteazul e dat întreag . într'un cuvânt. i Unirea. 29-119. 3-:'7. dm .. 98—122. culegerii nu e întru nimic tirbit .-9. alegerile pentru si Divanurile ad-lioc. încât rostul literar . Nici un scriitor de frunte lsat la din acei cari ni-au dat parte. neamului nostru crederea i anume în în acele care pot crete în- noastr noi înine. 19. tratatul din în i Unirea.*•*) din altele se spicuiete numai . VliI+218. izvor contemporan. fcut Iui probabil de Eustrajie Logoftul 19C9. însemnri al istorice. publicat i in XeamuC Românesc pentru popor. . 1645 dela pp. pp. cuprind vitejie. . d din dup un manuscris traducerea romaneasc. . Pentru a ne informa — aici Povestiri ale cronicarilor ^). grecete a /^crodot. dumanii interni ai Unirii. nu sunt luate întâmplare culegeri cutat s dm pri prile ce istoria însi a. 1 . Vll-f553.)1). n'a fost o aa .16? principatelor române i influena unuia asupra la Ia celuilalt ').. 2) pp. deosebit de preios pp. „Din faptele strbunilor". lorga din mnstirea Cosula. fârâ note obositoare. luând din fiecare cronicar ceia ce se potrivea mai bine cu acest scop o parte din mrturiile trecutului nostru nimic din triumfurile i faptele bune ale neamului. Vleni 4) Aceasta e „cronica Buzetilor" (1593-16. fapt. isprav. apoi mai pe larg epoca pânâ i ideia Unirii lui scriitorii 1859 despre: revoluia deia 1848timpului. S'au pstrat toate arhaismele dar nu în felul de a scrie cuvintele. rzboiul Crimeii i urmParis rile pentru Unire. partidele din 1856—9: naional Moldova. i a felului compus ca în cartea. opera Conferinei dela Paris îndeplinirea Toate aceste limb clar i pe redate înelesul tuturor. Vlenii de Munte.

N. nJc mici «o/nd/ze. despre spirator Ca Taris. M. 1. Neculce. R. Dionisie Eclesiarhul i Maiorul 1. Cantacuzino. c pp. Stolnicul descu. R. Ureche. N. într'un graiu bine pe vechii cronicari. din cari se reproduc Lucile literare: M. în lai 1841 (vezi i anateCe 1—34) PP. . V — in însemn nterar. Gr.'se incai i din Gavril protul Povestirea începe dela Romani i se termin cu Atosului. Moxaiie. Munte. capete pentru^ a tri în viitor trebuie poporul nostru dup s contiina trecutului su. 19L9. publ. compiotnl lui Orsini în contra lui Napoleon amestecul lui Brâtianu în Cu priuire Ca suirea pe tron a Cui CLCexandru al Ill-lea p. St. decât pe noi. expunerea începe pân în zilele noastre scoând în strmoii notri Traci iveal la i influenele strâme asupra noastr timpurile mai vechi. 295-5. despre „Viaa public lorga o conferin deosebit de limpede care arat continuitatea legturilor de ardeaCuCui" în In — cultur. Costin. — reproduc pri i din cari aa cronologic al Domnilor din cele dou Teri româneti. Guggsberg tean câteva note despre i cstoria ei prin nepoata Chiajnei lui Mircea Ciobanul Ceva despre Ion Jbrtianu. de religie i chiar politice între Românii cu din Ardeal i cei Homâni rile române. de ce i-a luat numele academici nomne. moartea lui Tudor. Popescu.164 culturalâ-naionalâ. Costin. 448-9. 493 Lpuneanu înainte de domnie se numea Petru i pusneanu. C- . fiindc i astzi pentru toi. Mustea. lmuriri i rectificri istorice. aici \. Zamfira fiica lui I<ian postelnicul i logoft mun- câteva note l articole isterice din DCeamuC nomVlenii de. Pe fiecare pagin în note se dau expli-i iru de cuvinte vechi. connobili unguri pp. 652-3 /^rdeal cu Trandafirescu. avuse dregâtoria de stolnic i. Vâcrescu. 17-71 româneasc a din „CaCendaruC OZeamuCui Romanesc". Filipescu. contemporan. 'Urmai 'Unguri ai Cui tefan ccCMare. Vleni. 1916 pp. de acela timp o carte colara i o carte poporul înelege mai cultur popular chiar. pp. scriitorii de aztzi. 1909 Cea dintiu idcie a 9lcadede sunt extrase din cartea francez a lui Emil Kohiy : - - . cari scriau vare nu era osebit ^i clase. uneori vrednic cartea poate fi utilizat ca un izvor de toata credina cetitorilor 9- c „Cuvântri de 16 1) înmormântare retiprite i pomnîre' din veacul al pân la 1857 i întovrite cu note. extras din scrisoarea lui C. arat de Alexandru." bunotie despre cronicarii. Greceanj. Cpit. Const. Voi- Urmeaz lenchi ]iescu. Const.

fiica : Vornicului Constantin Roset la .VII. I 6) pp. (1835). 1 4) pp.5 'prefa spune parea sau câ dâ câteva cuvântri vechi inute la îngropomenirea diferitelor persoane. 75-83 119-25 : 11) pp. Acâteva mai frumoase. s asculte anumite p. prefaa volumului prim istoriei bisericii. XVIII voi.^) 9.') 7. Preot loan Bobulescu. 93-116 '2) 5) pp. Eliacî I: Cuvânt de pomenire pentru i pentru vornicul Mihai Mânu : Cuvânt la desgroparea oaselor Logoftului Filip din Vlenii de munte (c 1838).)") la moartea Sptarului Venim In „Istoria bisericii româneti '^) si a vieii religioase '-) a Românilor'' în dou volume felul lespectabile. îndeletniciri potrivit cu demni- 1) Vleni. cari cuprind n.(1S40). 1939 139 2) pp.^) 4. Cuvântarea lui Neagoe Vod Basarab Astfel cuprinde doua a oaselor mamei sale Neaga i a copiilor ia îngroparea lege • 1 . Vil 4-431 1909. Veniamin Costache la Bucu-kreti de protosincelul Dionisie Romano (1846). Dup câteva pagini de apreciere mânstirii Putna i Vortolomei Mazareanoa. la ne arat însemntatea cunoaa alctuit aceast ca-te : terii cum ei. âi : Petru. III. 1938 pp."^) 10. 91-98 10) pp. inu* Putna 1770:^ 3—4. p. 479 \Q) pd. 25-48 7) pp. romanuC sec.Cuvânt îngroparea Mriei Roset. Neofit Scriban -Mlhail Cuvânt Cantacuzino-Pacani (1857). 129-38 Vleni de Munte. CU.^) asupra vântul la — 2. Cuvânt d€ pomenire Mitr. 7-17 3) Reproduse se pare din 7st. 6) 6 Cuvânt improvizat la înmormântarea Mitr. 87-8 9) pp.. începând astfel „o bibliograreligioas i moral.. 51-72 8) pp. d cu- de pomenire al acestuia pentru tefan cel Mare. : sarie la de Buzu (1846).^) Ierodiac.16. numai o simire i un adevr. i greutile folositor tru ca ei ivite scrierea Zice Nimic nu poate fi mai pen- pentru preoii notri s înlture anume ispite. loan i Anghelina la mânstirea de Arge (dup clduroas ^) 1519). Veniamin Costache (1846). Naniescu Cuvânt pentru pomenire a episcopului Cheosif Grigore Ghica (1834) •fiul Vod su. ci i bibliografii interesante. . II. Ea poate folosi orcui e înstare a -fie preui frumusea tormei unit cu înlimea inspiraiei". .

cluzitoare croilcr . legtura strâns ce trebuie s pstreze cu poporul. - . pe drumurile pmântului. sculptori de lemn. cerut de ministru ma'â cultelor mai de mult dar înainte de a scrie trebuia mare numr de mnstiri i biserici.. 166 tatea a-i i chemarea li lor. cu o literatur sfânt. aproape milenare. i vieaa lor bisericeasc s'a. spune autoriîl. ei singuri aproape toat învtura. cultul de art i carte cu care sunt datori.-. cu* în cursul o art în legtur cu gustul fi i nevoilor lui. a-i desface ochii dela mai sus toate ramurile gospodriei româînghiit de dânsul. care ar avea dreptul îndat ce vor mânurma bunele tra-- decât privelitea unei viei organizate. oameni de Stat. s capete „intiprirea. „O alt alte greutate consta în caracterul însui al subiectului. argintari.rolurilor întinse i felurite . neamul cu o limb literar. apoi inuturile desfcute. mucenici i sfini". în prile ungureti n'au avut trector cu organiza- a face decât anume puncte ia politic a Românilor liberi. gsit deci în alt cadru i subt alte înrâuriri. au înzestrat limba. se impune. In • conditi s'a desvoltat biserica Muntean prin de cea din Mol-- dova. iea asupra-i cu respectul cuvenit trebuie pentru a înelege ideile i ale cu silina tesi. au ridicat i neti. fr istoriei noastre crturari. caligrafi. în Toate aceste desvoltri deosebite cu greu se pot cuprinde una singur din punct de vedere bisericesc. cari vad „un foarte aveau s-i dea lmuriri geografice. — dând cluzit. ale Bisericii". nimic nu poate fi mai priincios pentri ^ face sâ îneleag marea misiune cultural. au au sprijinit Statul fr s se lase a neamul cer. teri nenorociri i fataliti:. Banatul. iar la 1 700 serveste înc o form bisericeasc. legtur cu interesele i i datinele stitelor cuceri- toare i pe urm Ardealul. Egumenii i aa de a-deseori i smeriii clugri ori umilii preoi de mir au da1 poporului.. note artistice i alte" tiri Carte acestea. ale cele în dou au avut din clipa sfâierii. ostai. Episcopii.. social i na- ionala ce dria la diii. istorice. creia Mitrpoliii. a Biserici unite cu Roma i îndreptat mai adeseaori dumnete fa de vechea Bise-- ric ortodox a Românilor de peste muni. i-a fost s neateptate. Când îns un fiinei mirean care pune temeiu înainte de toate pe rosturile naionale. alte al- ctuiri.

al împrejurrilor. i când tie c în aceiai clip dup aceleai flori rramurile cele mal îndeprtate vor avea aceleai legi i i vor *da aceleai roade". adevrat •riceasc ^'îate legtura strâns. teologii timpuri". dei nu r/'âr mari i Hor. Istoria bisea — — fr înaintea ochi- care nu se poate scrie niciodat o carte — din Romanilor const ideilor. alte i vor aduce alt i alte argumente. jumira i viaa. unitatea. prin Sfini Prini i prin teolog'ii celor dintâiu Pe bazu acestei concepii e scris cartea. când ramurile se resfir sus. Istoricul se d deoparte sau de cealalt. dar „ele cel ce a prins o ai nu pot avea insa aceiai valoare pentru viaa i o urmrete fr principiu lui decât constatri: ideilor tâlîl rbdtoare. organizaia. din acela p- i mânt. de micri tot în domeniul pe teren cultural prinsul neamului. in feluri Fa de adevrurile credinei. . el poate greuti. druite cu nemu- Tire. aceleai mijloace de hran. doctrinei Un con- întâmpin de acel între rigiditatea relativitatea primirii ei Bisericii neam.167 •scrierea bisericii româneti. aa cum înaintea se desfur punctul cursul i . atunci când vede acelai trunchiu. dar îi are i trebuie s-i aib. — cu de schimburi de contiin de naional. adesea cuite ce nu se asamn. el nu va inea atâta socoteal de aceast dezbinare. — vede acest între altele conflict nu c din acest conflict tocmai se desface o i pentru aceia form particular a care intete vieii. su i de vedere are flict i neamul se care d Bisericii un caracter naional. înelegerea deplin. „Muli vor dori judeci. —i exist în aceast cali- necontenitul joc de înrâuriri culturale. dup cum se deosebesc i în felul de credin închinare. forma nestrmutat cinile cer. pe care la el trebuie s'o zugrveasc. i fiina dumnezeiasc venic din care ele pornesc dup învtura revelat cuprins în crih? sfinte i lmurit prin apostoli. când are cineva numai viaa bisericeasc istoriei gâsi. 'dintre în condiii sufleteti naionale a legturilor acelora oameni ca rspunztoare. nu se pot afla pe alt cale. colaborare cu- inta religioas osebitoare în E urmrirea pe baza suflete vii în hotare naionale. rd- • în pmânt. fr de care primire însi : ideia el naionale dispare. calea potrivit.

pe care le-au junse în stpânirea Austriei. întinse rupere fr între- pân 1-14. din familia Branccvici i episcopul p. cuprinde „epoca româneasc". 423-4. 165-421. îmbriare subjugtoare a aurului. 427-31.163 Aceast prefa e urmat de o introducere adâncit i lim- pede despre începuturile vieii dintâi orânduiri bisericefi la noi cretine . la începutul erat inedite de ale arhiereilor 5) pp. întemeierii In pe larg a desvoitrii Principatelor trei bisericii româneti 1700. român la Ipec tabla cuprinsului pp. 15-162. declaraia 1701 e desigur tunci de mai înjositor act public svârit în pân a- un Vldic românesc". mari fi i netnu din April adus cel Unirea.. vremea pela române pân la împrind expunerea 1560") epoci din care dou: Epoca slavon pân la l i Epoca slavo-românâ pân Volumul Il-lea 1700^).. 431. importan cum apreciaz autorul oricine fapta vldicului Atanasie „Va recunoate dup cetirea acestui act autentic în care se oglindete sufletul josnic al unui om fr demnitate i fr ruine. adec toat româneti dîn sec.. cuprind volumulîntâiu. Oricâte foloase culturale.. 2) pp. 6) pp. Ia Dunre i la cele- ') apoi trece din povestirea. al unui arhiereu uittor Pe toate datoriile i jurmintele sale.. numai câiva iniiai tiau i înelegeau c aceast sgomotoas petrecere se serbeaz pe ruina unei vechi organizaii bisericeti i pe rmiele sfâ- iate ale trupului Biserici româneti unice. un eveniment de extraordinar în desvoltarea bisericii i e interesant ^). 29. lui Iar privitor la instalaia Atanasie din 251unie fi Bâlgrad zice: . câteva isclituri . foloase care Atanasie. ar putea brutal. nici întrebuinat una pe n'a fost aa de rui- noas i de gduite. ioan Vldicii din pp.. adaus: despre actul sinodal din 1595. 18 19 pân la data apaistoria bisericii Românilor din riiei crii^)." '') 1) pp. la hotarele neamului. volumului în faximiie moldoveni i munteni. începe acest volum cu Unirea — Ardeal cu Roma.. 4) pp. lui s le îneleag i s leprevai. 28-9. c între deosebitele forme de unire neamurile cu biserica Romei. ale unui Român a- fr simt de neamul su.„pe când eroul zilei îi va oprit privirea la strlucita. 3) pp.. 3-319.

nici trei . în folosul unor preoi vduvi. i limb curat româneasc. condus în spirit bisericesc le de arhierei i Tipografia material crilor bisericeti. foti profesori al i ele- mente cunoscute izvoare mult în luptele politice. 475—79. orae sau inuturi pp. 321-372. dou mn- model." prin înfptuirea ridica acestor reforme salutare i din zdrenele umilinii i din ruinelor sale de astzi. am folosi mai mult de cât cu toate paraginele de astzi. oglindete mai strlucitor moralitaesenial a vieii lui de Stat i naionale. Nici intr'un caz dintre preoii trii mediul laic.169 Ca -neri îl încheiere.i administraia bisericeasc superioar. erata I— 11 pp. Episcopii nu mai po cu veni din mnstiri. trebuie form practic. uneori chiar in- -tereselor personale. bine organi- zate i cuprinzând ele seminariile. in mod cronologic." stare Bisericii unui Stat se Aceasta trebue s se fac. râvn pentru Biseric stiri i sim în al chemrii ei. cu mai bogate decât al Casei Bisericii de astzi. pentruc tea lui. — Un fond Bisericii. amestecai în viaa politic. . face acestea constatri : dureroase ale i propii- bune pentru Biseric Felul de alegere episcopilor supune fluctuaiunilor i intereselor politice.. 377— 471. legai unui prin interesele fa- miliei lor din preoie. materialist i sceptic. acolo nu mai e nici crturrie." ') condiie Lista Episcopilor 1) p. cuprinsul pp. O singur mnstire de femei. rezervând Sinodului dogma în . dintre cele cu nume mai glorioase. ar avea s suporte toate cheltuelile clerului. adevrate pepiniere de episcopi i arhierei. dup scaunele episcopeti din diferite voi. nici pospodârie. tabla numelcr pp. Grija monumentelor bisericeti date unei Comisiuni permanente de oameni cu comnecepraful în petin deplin i Numai sare „s'ar putea cu puteri executive. cu o conducere care s fac a se simi voina arhiereilor.. . 317—18. 373—4.. de tutela epitropiilor de enoriai tot Preoii tea fi — scpai — ar pu- consultai în ce privete pri din gospodria bise- ricii. i Mitropoliilor romani i catolici. nu s'ar ridica episcopi. apoi Facultatea de teo- logie. atext curat — vând ateliere de art. crora trainic. scoându-1 de sub tutela Ministrului de Culte. prin voturi date partid astzi. ar ajunge. ale altui partid de potrivit cu interesele mâine.

cu note asupra uncr boieri^). 4) pp. . Studii rite i 1 documente. tul greceti i ruseti. 20-41. Socoteli de vistierie relative la mnstirile maici dir i 1) Bucureti. O dovad a prdciuniior din 1821 de oamenii lui Tudor i de Turci — . tip. : ') cuprinde documente felu- despre: o Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1 dii:. carte de scutire de dri. I9l0. 3) pp. moldovean din Despot ce 1818: ^). 3-19. în mersul Bisericii din ve-- chiul regat. 1760). Matei Millo (1 din 1840) — Rducanu Tgule. a polactoruli dirr. 753) . 7) pp. gistru de scutelnici Curii — epoca fanariot — : file ai în în Româneasc covnicului (c. — din hârtiile unei familii de mahalagii bucureteni (1803—42) de ').' secolul al 1 hotarul Dorohoiului din neam vechiu de rzeti: Balamovici (6 din 1436. legtura strâns între bi- • româneti din inuturile subjugate i cea din princibisericii româneti din Arpate. Socecu p.. etc. probabil i la Aron Vod al Moldovei (1591—95) dup crticica contemporan a solului Wratislaw ^). XIX Familia 7-lea (2 documente). tot mai eficace. 56-63. igani molIstoria unei moii doro-doveni în Basarabia (1839)-).' mazilii români la Poart:. 127. mai ales la Câteva acte din Veneia vremea lui Vod privitoare prin la negustorii- — cretani i peroi umblau Note interesante privitoare Moldova (1563— 157 U ^).170 E de ajuns sâ spun c aceast oper bazat pe ei toate dofap- cumentele publicate bisericeasc în tele arhiereilor i pe unele inedite. 5) pp.. rostul bisericii noastre în Orien-- ortodox. 54-55. Petru Lpuneanu. influenele strine slîve.i religioas-cultural-literar-artistic a acestora. 2) pp. Mihnea Vod. întregimea i loc vieaa schituri. O deosebit ateniune se deal i pe scurt celei din Bucovina i. 6) pp. ne de timp înfieaz : vieaa. 1780—1826). Alexandru cel Râu. Voi. 48-53. 61-65. 5) pp. lupta cu catolicismul. amestecului foarte dusericile d ntor al Statului. 42-27. i i clugrilor din mnstiri i muncs. — 'Dou din singurul reara. moie hotinean Cruhlicul i un — hoiene Dumenii f33 documente i regete din 1580 — 1834).

a autorului. o) pp. 75-H. 97-120. Câteva in- — — i însemnri din bisericile din : Ogretin (Prahova) cea veche. tiprite 1888. lai-Mitoc. reproduce „cum lipsesc ediia lui din 1843. =^originea lui Neagoe i reproduce bisericii. pribegii Polonia (1679) ').9) lmurirea cuvintelor mai vechi cunoscute pp. Tecuciu Gheorghe i Precista) i (Sf. Tzigaras — — despre sa i unele împrejurri contempocuciu) lui Împrai). caracterizarea despre activitatee literar. Zimnicea Voievozi-vechi. rostul al ^) . apoi textul învturilor. spune. 331-33. adugând prile cari dup Nifon. pp. Paraschiva din Stri 1561 Chiojd (i documente chiojdene — 1780).Moldova: Vâi atee. 1) pp. lui Neagoc se Vod de Basarab din ctre ^) fiul se su arat I In „câteva cuvinte introducere" Ist. i cea pentru cldiri de biserici i danii a acestui evlavios. 3) pp. pp. Sl-93. 1-') PP 72-4. darnic ci i crturar Voievod. *). (Roman). 120-127 pp. Târgovite (Domneasc). 4) pp. dela mct- Dutul veacului al XVl-lea ^). cel Acte veneiene relative la Cumplit (1574)^). la scriitorul condicii familia «). a patriarhului de Ierusalim Hrisant Un dicionar latin grec-frances Notar i Psalmii lui Con-). Sf. .-3) Vlenii de Munte. 66-71. ofrceti Nicolae Sf.171 .1-300. . i din Sf. rane (1783-1818) „învturile Teodosie '^). 6) pp. Viata Nu d o ediie critic a textului. — Condica de menziluri a Scarlat Vod ne arat vechilor pote Moldova machi (1812 — i i sistemul financiar i gospodresc menzilarilor urm se dau note de cminarul Const. "7) . 1'910 '. Vlll-r33i3.-— Un act din Botoani (1653). igneti în (Te- Calli- 14). (Sf. ordonan moldoveni (1801) a Iui Agapia (1817— 19) ^X O Alexandru Vod al Moldovei — uu pentru a înltura în pribegiile pentru biruri nedrepte . cari ne dovedesc cultura ale unui Unneaz r^i preocuprile intelectuale Domn român. I7-Iea: 'Dou cri din sec. Ul-Viil. stantin Stolnicul Cantacuzino rscoala scripii lui Ion Vod .

fiul lui Alexandru cel Bun egumenii acestui sfânt Neamului" ') neMuatei. sunt i arta alctuirii lor. Se dau apoi informaii lui interefiic». 8) n-ro 8 pp. Iii 1) JbuCctlnuC Comisiunu monumcnt&Cor Istorice. 89-137: Nou i nota 1. 73-4. Bucureti. viinele" : . . sante Doamna Velica iubita Mihai Viteazul. p. 6) Vleni. nou : 1921. 119: . „Viaa femeilor în trecutul românesc" '^) Putând fi întrebuinat ca o carte de citire i studiu pentru colile de fete. 143-150. . 218 e numai aliniatul ultim dela pp. : . propoziia ultim din aliniatul intâiu de pe p. dau la urm. 39-40: despreDoamnele fanariote Maria. 19 7) pp.. 124 :. 117 8: „E iari. . . p.. dup afirmaiile specialitilor italieni. la anonim a drumului dela Veneia India. . 10. apoi aii liatul 1 . 172 studiul In „tefan cel Mare i Mnstirea dâ tiri despre ctitorii mnstirii: Petru al i tefan cel Mare. 97-106. ?p..de sigur dumani" p 120 „De o sut timp" p. text ^). . peste noi. de o extrem im- portant prin faptul conine cuvinte se arabe i abisiniene. p. 1910.. 114 i nota de pe p. odjdii. 139-43. nou e partea dela pp. capitolele: Doamnele Românilor. . 132 : Cltoriile. Asupra palatului de mobiliare. Lado . 113i 2 de pe p. pp. Românilor în chipuri? i icoane.. Ce dintâiu. 49-83. Palermo." . . In odoare. p. reproduse fotografii deo-- sebit de frumos executate Studiul „Cenni italian la sulle relazioni cattolica nei secoli XIV— XV" tra l'Abissinia e l' Europacalaîn din ^) publicaiune note omagiala a învatului tori Mihail Amari cuprinde dup privitoare relaiile între Abisinia la i Europa catolic secolul al 14 — 15-lea''). dau lmuriri asupra» descrierii i cuvintelor ^). — Se reproduce aici I în întregime din Ist. 2) Notele se 3) Publicazione 4) pp. crile bisericeti. c urm se public o descriere latin. Braovul" i d. 5) pp. 121 ochilor si" „Cu atâtea p e: 9) pp. 139-150. . 115. Bucuret 5-40. 137 .. voi. pe. (1910)-. tefan apoi despre- lca."^) Despre pe mbrcminte i locuin ^) i via social a trecutului '') care le-am despre analizat mai sus. din Rsrit".pentru toi . Michele Amari. : .. Vezi i articolul lui lorga DocunncCe strine în eriCe româneti in revista OrizontuC..

Alecu. 19J5 pp. i alte coli pentru fete epoca Regulamendiferiilor tului organic. Elena apoi scrisorile (1576-87). Mria de Man».' doamnei Ecaterina din Muntenia cultura doamnelor i a jupâneselor de boeri în lui Petru Rare i ale greceti 17-l8-lea. pensioanele ca institute în îmvmânt . 1907 Ia noi. în vernante~învtoare. 19 >7 voi.') Un studiu pe care nu — mai înainte ') e romunew^c.^up a lui tefan ce l-am relevat în aici pân dei fusese publicat Femeile cultura i literatura Mare. al Chiajna lui Mircea Ciobanul. Milita lui Negoe. Se re- produce dintr'un dialog român-italian. soia italianului Fabio . 1 pp. maT veche femeia obosit anilor ales prin literatur i in art. 41-45 Vezi i Cojorbirl Lit&rarz. pp. întregime. CLc. în care dup câteva gene aliti se arat Doamnele cu învtura pân la 1600. pp. lor folositor pentruc femeiile cu adevrat s-i aib rosîn viaa poporului nostru. 115-117 ist. cultur a îmbogit i fcut mai fin. apoi de costerui din Sibiu i Lemberg femeile traductoare înainte de 1850. femeile în literatura fete dela în romantic a po- ei coli de 1864 înainte i partea nou a feme- ilor scriitoare vieaa neamului. 3) OLn. ale vechii noastre poezii lenache. 129-45 : Ce carte învau odat femeile 6) pp. de i „coli de inimii. 4) pp. 1-7 TCoarea DarunCor. 141-172 . fr note. 257 -5'^ 2) pp. de carier. fixeaz pentru ede coli: coli de cultur în ducaia meserii lor patru feluii lux. mama '') unor pe în cari e chemat cele a-i pregti ziduri pentru via. cultura practic. flom. 173 lui loan postelnicul muntean. 137-S 5) XX voi. Ca tul încheiere. stpân adevrat Se reproduce între patru ale casei sale". care numit adevr mângâietoare copii brbatului de lupte. II studiul 1) publicat întâiu in 7iO0Lrea Darurilor. femeile ca inspiratoare la . Genga i lui sor cea cu Zamfira ') apoi despre lui ficile Chiajnei i ale ^) Mir- Ciobanul i cele ale Alexandru Lâpuneanu. cultura a sufletului adevr femeiasc. din a:ea a 1830. sec. prin cultur poate fi dispreuit azi. sect..cunoscut O scene din viaa social din iai pela 1770. Nicolae i lancu Vcârescu i Co19-lea prin gu- nachii învmântul fetelor la începutul tec.

: Fetele Lpuneafemeilor i . în prile. 7) pp. apoi câteva chipuri de ale Doamne . 1570). se reproduce o pagin din cltorul rus A. 112-3: „in adpostul.. foarte redus. viaa neamului nostru. 91-102. 1641 .. 54 ilustraii frumoase. . 3) 207-14. l: sând restul la oparte. [ai VasiCe. în Femeile mrturii •^). p. vorbi îndat. care privesc exclusiv femeile. p. 180- 184. pp.. 33 rândul 4-7 „care.- UnaC corn.. 7-43.. 60-87 cu unele schimbri p. p. 105-121. 117-8: „Astfel de constatri. i 176. 4) pp.. 6'> r. 1912 p. 34: la 5) 47-50. 55-60. Elina Mateiu Const. Zaplieriire Doamnei Zadosca a istorice. Chiajnei lui Mircea Ciobanul^) i Doamna Veliteratura : Doamna (în Ieremie Vod ') în îmbrcmintea trecutul nostru^) i Femeile ^). pp. soia iui tefan cel Mare.. I p. dela Doamnele lui Ecaterina lui A- iexandru Vod lui (c.. 188-90 lipsesc. pp. 10) pp. 9) pp. de Un singur. Basarab (1649) apoi testa- i Marica Constantin Brâncoveanu (1717): lui mentul jupânesei muntene Safta Stolnicul Canta- cuzino (1719) cu note despre familia i rudele Cantacuzineti însemnare despre crile din biblioteca francez a Mriei Cantacuzino din fiica lui Moldova (c. ale lui Simion •i Ieremia Movil. 50-54.. Nou: la pp. Aa: i Doamnele Românilor (în între- gime) nului lica ^) în ^). avem o „lucrare nou". mod acolo". cpetenie. 69 i ed. cci se reproduce cuprinsul crii precedente Viaa femeilor. I p. are Vleni. 145-153) ne — d descrierea i a lui Vasile Lupii. Cupa (în IbaCe. 3 de jos i ed. 174 „Doamna XXXII. 6) pp. Doamna Tudosca i fiul ei loan. 109-12: „Înc edat. 30. lordachi Cantacuzino Logoftul (1730)-). Ac. 8) pp. Demidov despre acestea dou din urm — 1915 pp. fapte. lorga. 175-206 2) pp. neasc întregime) lui — Nou cultura i româ- Ecaterina Alexandru Vod numai capitolele Doamna Munteanul '°) i „Mnstirile de e 1) pp. nou e: nota dela 1661. 105.. 1820) i foaia de zestre a Balaei datine. hotarul terii. cu descrierea lor frumoas. 115: francez.. 107 aliniatul 1 . Chipuri De fapt numai în parte. i la p. Rom. despre care vom Ir anexe avem scrisori întins Pespre lui Erimie Vod ') : din An. monamenteCor de pe morcu fotografii a perdelelor adevrat oper de art mintele Mriei de Mangup. p.

32-34.aton (I. (I. Vratec. lucrurilor de mân^^) i marele practice-gospodreti"). Simion. 76. Mnstirea dintr'un lemn. popor i deosebi pentru educaia Analizeaz ale nevoile esenarta cu iale ale societii româneti adec rol în rosturile femeilor în trecut pe pe baza documentelor: religiozitatea'). al bune nu va avea ajutorul devotat. ilustraii se dau mai puine ca ed. i Alexandru Movil i ara Româneasc: a lui SiI. „Societii început în naionale a femeilor ron->âne" din La lmurete ce valoare are tradiia pentru un lui ^). 49-76. în Moldova : A. Icani. Pleo aplicare de toata când dela aceste constatri femeilor"^). 34-49. acad. care i de cârmuire a un singur fr din suflet s fie sufletul tradiiunii noastre. 3) pp. . 165-173. : Aga- pia. Viforîta. 1912 p. a putea Doamna Vod. pp. 6) pp. Colintina i Cîorogârla. Snagov. fi i pentru aceia toate silinile brbailor vor ca zadarnice.^) Avein aici o expunere rzi- mat i de pe folos'rea cea mai atent a tuturor izvoarelor tiprite atâtea ori inedite privitor la Mihail. 4) pp. Vleni. face frumusea i plin de adevr dureros cari sunt datoare la rostul de astzi al s învie aceast tradiie folosi- toare. 5) pp.175 maice" tul Sf. ist. Botoani). de fiecare aceleia care. Rteti. Se arata vieaa din ele i unele Doamne ale terii ajunse clugrie '). ara-Româneasc Cozia. 7) an. atâta vreme cât în cea mai bogat i în cea mai srac case.1019. istorice. lai (schi- Paraschiva) Adam în Tutova). Gârcina Neamului: Rolul tradiiei în creterea femeilor la Români. Socola. inut la congresul 1911 2). 7) pp. ignetj. 5'J.1077. singur în stare a începe opera de reunire a puterilor noastre slbite spre a putea resista astzi mâine puterile cele mari care lui lereinia ni stau în i fa". 2) pp. de art gospodriei „pentru a da unei societi suflet. Constantin în tefan 1) Tomî (1595—1616). sec. Domnia în Moldova: a lui Ieremie. Paserea. 14-32. îndreptându-i brbatul i îndrumâne du-i birui fiul. i mândria de religiositate. istoric nou. 3-14. XXXI! (19111) pp. ^om. predica- torul lucrurilor clip. o confecu rin mult observaie ort.

regete i în întregime unele cu traducere româneasc zice lorga am dar „în loc de a le întovri de n-ote •crezut fac mai bine. pâi in zilele noastre) p. 1—29 2) pp. privitoare Ia erile române în veacul a! XVIII-lea (1700—1812). ale Elisavetei i ajungerea seraiul Sultanului mnstirea mie Vod. ist. 18-lea (1741— 62)*^'). mod cronologic. o porunc a Doamnei Elisaveta (I6t8). 31-51.strini rare (1601 — 1617)^). Istoria armatei româneti. amestecul nobilii i ei afacerile moldovene . 7) :<ura II (175!)— 1812) pp. sec. XXXII (1910) pp. în dou volume. acte inedite privitoare la luptele penrru dup Scaun ale Moviletilor (1606— 1616) . 1 1599) pp. cari îi pot afla mai lesne — La anexe 6 scrisori latine i nemeti fdin arhiva Braovului) relativ Ia unele întâmplri din erile noastre din sec. 2) vduva lui lancu Vod gete Sasul (1583— 1583). menit — — — c s-i arate noutatea sau fost altfel o culegere folosul. Se public peste o sut de docum. . Sl-. 1-39. Bucureti. tiri despre veacul al XVII) '').^69-640. La urm : 1 1749) pp. (17005) anatere academiei Române. Cul224.'SQ. în terile noastre dup cores- date în pondene diplomatice strine Pe baza corespondenelor.— 176 inion : i Gavril Movila fetelor . este o oper cerut i necesar pentru 1) istoriografia noastr modern "). tip. 1910 (pân Neamului Românesc. cinci 4) pp."') Sucevia a lui lereSimion Movil. 6) pp. plane Doamna Elisaveta. 30-1. petrecerea Elisaveta Moviletilor lui în Polonia. toate dela mnstirea Sucevia. precedând fiecare informaie de câteva rânduri în text sau chiar de expunere mai întins.^) 38 redocumente Interne inedite i dup publicaiuni . Ana i Bogin dan lui — 39 apendice: 5 acte inedite relative la petrecerea în Polonia a Mriei. cstoria intrigile în Doamnei lui guroaic ca i a în Simion despre — cu lui leremie— de neam unpoloni. Vleni. 72 la II . 3) pp. ale trimiilor Saxoniei i Olandiei la o mulime de informaii de tot felul. Constaniinopol se d nou i în valoroase. 636-40. IV-f428 (dela 1599 . familia toata a lui leremie Movil i cutia cu prul Doamnei Elisaveta. In acest chip ceea ce ar fi de documente se preface într'un ir mic cetitori. fii Melania-Marghita leremie Movil. de disertaii.

Soroca Tighina . ca s trile specialitilor militari.— 177 De •de fapt aici se face deplina luininâ în cronici iiaosul de expuneri contra- i documente externe i la interne. la cetile i steagurile moldoveneti-^). 2(>7-35o 12 . fa l —s „Pentruca ofierul vedere — zice cerceîn pre- cerceteze din punctul de istoricul în al artei faptele Tâzboinice. Nicopolei. bnene. Cartea aceasta nu e o' istorie a otirii inâneti. aveau la rol deosebit în rzboaie: Vadurile: Isaccei. Ne arat elementele alctuitoare ale sistemului militar românesc. datina osteas': a Românilor: Voevozii cei vechi. psurile: de Turnu-Rou. adeseori zictoare i neclare. teme care strategice ori tactice" Intâiu ne înfieaz un condiiile naturale vechi statornice. referitoare luptele seculare româneti în i. în îneles propriu militar. 102-125. Bicaz. i i un el trebuie pus în legtur cu atâtea lucruri pe care specialistul le tiina rzboiului n'are de unde Totui fr i ele nu se poate da alta dect care ar corespunde doar cri. i Polonii în Toate luptele moldovene i muntene din tefan cel Mare (1457—1504) sunt pe larg stuRzboaiele mun'diate i otirea contemporan a Moldovei'') 6-lea l nimicirea otirii moltene i moldovene în veacul al dovene de Lpuneanu luptele czceti din Moldova (1572— timpul lui 1 : — 15-lea 91)") 1) i o analiz Întins a luptelor Iui Mihai Viteazul i a pp. Rodna. 2) pp. Hotinul. 3-37 4) pp. 6) pp. 125-204. se merge uneori pân la cele mai mici amnunte înlocuiasc prero- ciziunea faptelor. Oituz. ungureasc i polon. grania Pocuiei-). ale Giurgiului. ca în orice oamenii. s-1 iniieze cunoatere altfel . in-IV.icei unor '). mijloacele de istoric publicator de izvoare. Bran. : Dunrea i Brila i vrsarea lalomiei. e un fenomen ti. 3) pp. 13 — 15 i cu Turcii pân sec al pe 14 1450^). organizarea veciie a otirii româ- neti din Moldova. Buzu. ale Moldovenilor cu Ungurii ''). Vidinului. S3-l('l. e de nevoie ca critic descoperitor. influena strin: bizantin. social. rostul i luptele lor în vechime. Ghime. dezvoltarea organizrii militare voie- vodale a erii-Româneti.TuIghe. în Luptele Muntenilor cu Ungurii sec. Poarta Nistrului fier. Silistrei. 7) pp. 41-8 V 5) pp. a adevrului. i el mai are nevoie de fac i rzboiu.

4) pp. dintâiu soldat din lume" acest soldat o merit —i s avem astfel — Cu „cer — cum cea dintâiu armat din lume. Renaterea militar cheie cartea cu recomandare „cui poate înelege. al i7-lea' rzboaie ale otirii româneti sub steag propriu 55^). cuprinsul 423-27. înRomânilor sec. lumului e steagul românesc din „Vitejia muzeul din Dresda cu inscripia dreapt s biruiasc". serie de conferine inute- desbrcat pe urm în de toate elementele de atracie a unei conferine.. despre desvoltarea otirii româneti dup regulament i. „Carpaii p. ajutoare Trupe româneti ca Turcilor- — diferite rzboaie în (1655— 91) XVII-lea ') *). — Decderea militar a sub armata regulamentului organic ''). în margenile însei ale hotarelor naionale". ceva Tudor Vladimirescu. Fiind vorba de rzboaiele armatei româneti în trecut în- semn i memoriul 1) pp. 157-172. erata p. 93-154. 3) pp. 5) 2) pp. 209-221. . pe Români coperta i vo:: 359-422. întrebuinarea Darabanilor i Sei- menilor i în ultimele (1637 — luptele româneti în partea întâiu a sec. în luptele dintre 428. prin sublimul sacrih'ciu al celor mici. Volumul al Il-lea începe cu „rzboaiele cu mercenari aleDomnilor Mihai Viteazul. al . s'au prefcut într'o care atât în faza întâiu cât oper tiinific. Cucerirea Ardealului i luptele date aici în ^). deschiderea-^ cultul tradi- via ale oricrei armate : democraia militar i vom educaia putea sufletului. etc. 175-2G6.. 5-S9. Ofierii biruit au scos atâta avânt sufletesc încât vitejia dreapt a i idealul nostru naional s'a împlinit. Radu erban. celor trei izvoare de iilor. care în scoat din aceste pagini gprefa contribuie cât de neînsemnat pentru aprarea rei i îndeplinirea idealului supt steagul de veche glorie pe care strDoresc ca ofierii s moii scriau „Vitejia dreapt s biruiasc". Cartea aceasta izvorât din o pentru militari. cea mai puternic garanie de existen pentru România stabilit. 6) pp.178 tovarilor si de lupt (1594—99) încheie volumul aai preios '). contribuit i cea de a doua a nemsurat de mult zice : la înfptuirea dorinei autorului.

în care psurile Carpailor au vzut trecând otirea ungureasc în rilo române. Cantemir. tru — pregtit penpentru o astfel de oper i prin lucrrile sale anterioare de istorie societate universal-rsritean. XXXVIII (19ir)). I. 377i). s Europa dintre învai dea o aa de cuprinztoare oper. care e Geschic/ite des osmanischen Reiches în 5 ' volume nu e o '''). Se constat cele dou zeci de nvliri ungureti sunt „totdeauna neUnguri'. 1911 pp XVli-|-4")3. I (bis 1451). Venin. aa de vast în timp i în inut. ist. Lamprecht n'a greit adresându-se pentru Turcilor stare Voi. 190S. S3-4 se reproduce 2 miniaturi contemporane despre lupta lui " „chronicon pictum cu Carol Robert (1330) Basarab XX . timpul lor deosebit lui de românului D. pp. dar preioase. dac nu s'ar fi adugit împrejurri de politica general mai tare decât noi. sunt „totdeauna încununate cu -izbând i cari. Lucrrile învechite. Deci marea r: german scrierea „Allgemeine Staatsgeschichte" sioric istoriei în condus de învatul scrierea K. de zugrvire vioaie i colorat a oamenilor i faptelor din acest Rsrit.-48(î Ii (bis 3) Gotha. apoi ale Hammer progre- i •s Zinkeisen despre istoria Osmanilor. i pentru a îndeplini aceast munc extraordinar nu era mai chemat de a o face decât lorga. la opera de construcie puternic. cele treizeci de nvliri ale noastre în Ardeal. fie înlocuite prin o oper care s corespund tot sului tiinific i vederilor nou dominatoare în istorie de prenimeni zent.^) în care cu se — c -norocite. XX ':-633. oper ale de amnunte. 1913 pp XX-f 479 . era necesar. V (b s 1910 pp. • amnunte i explicri nou. iii (bis 164)). Tiom. 1912). IV (bis. Lucrarea aceasta tiinific. i cea de aici în Ardeal între anii 1272 76 *i 1789. pp.179 •tare istoric. ne-ar fi dat de mult vreme Ardealul" ''). cum ne spune i autorul. singurul în 1) a^. ca astzi. de imens infor- maie. de ptrundere subtil în tainele vipii orientale. când nu e la mijloc cauza cretiniiâii iar i aliana cu vre-unul din partidele boiereti dela noi". XV1I14-. 2) Vod dup . ci una în de sintes. In prefa ne arat cum a fost tratat istoria oslui lorga.')12. •i5^8«. pp. Perthes. 1919. sect. în desvolarat împrejurrile. tip. . Qc. pp. 3S 79-l(M5.

VIII-XIX. Sârbii. vieaa intern lui i extern. la '^) ne zugrvete epoca rzboaielor veziri ofensive pânS Ia 1699 prin marii Koprili. 4) pp. Soliman ocuparea -'). care au dus înfrângerea. i urm o icoan prins despre situaia cultural riului osman "^). 195-455. 3) pp.180 man pân acum de Hammer i Zinkeisen i. p^ XVm. are fr ra îndoial un caracter naional". V-XVIII tabla analitic. 3-195. Baiazid Voi. 5) pp. erata. La dreptul vorbind nu este noi. toatft povestirea trecutului turcesc în op în întreag La început avem statului în istoria veche a rassei turceti i formarea Europa. pp. relaiile cu puterile > tulburri interne — Decderea al europene seminiei osmane sub sultanif Selim z\ Il-lea i Murad Imperiu IlI-Iea i clasa conductoare a renegailor în de atu:ici ") i. XX. 455-4. 3-7. bdliduci ai lumii — — pe care-1 pune alturi de ne apare Imperiul turcesc cei formar mai mari dela cucerirea Constantinopolului pân la.6. II. 7) pp. moartea acestui Sultan (f 1475).\ 10) pp. 231-341. Voi. erata p. V-VII. zice. în cea dintâiu epoc a Impe- In toat mreia de Alohamed al Il-lea. Voi. luptele europene i asiatice în domnia. tabla analitic pp. 1) pp. luptele la Azia ^) . 437-479. 9) pp. 2) pp. în timpul nostru. Ungariei i situaia de '^). IV. c pentn: turceasc este prea serioas pentru privi anecdotic i poetic i prea mare pentru a o privi' a o din punctul de vedere minuios. 6) pp. 76-1 15.1 reaciunea marelui sultan Murad al IV-lea •-> în (t 164C). 116-32. In scurt fixeaz ideile în jurul crora se desfoar '). istoria o naional. 13) 137-404. ci un capitol strlucit al acelei istorii universale al crei mers este hotârît de imperiile puternice ale istorie In lumii. cu toate luptele lui norocoase de cucerire i cu vieaa culluralâ turceasc a vremii^). ^) în Balcani bine cu Latinii. 8) pp. Politica imperial a aici ^). anumite timpuri îns. 341-426. 3-230. Bulgarii. legtur cu toat viaa otoman. al 11-lea . : 12) pp. . apoi trecerea etc. 11) pp. III. al lllea^) i Soliman Iui al 11-lea ^).

181 pretutindenea garia'). Doar învatul orientalist Brockelmann I. 8) Vezi pentru aceasta : sârbeasc din Belgrad limpede inut la Academia. formai dintre Turci i nouile rzboaie epoca dela Cuciuccainarg^l din 1774^). 2) 275-512. c n'ar întrebuinat pentru epoca cea mai' veche a Turcilor în Azia: inscripiile ale lui Thomson. 25. 6) pp. luptele pentru i la condamnat dac nu la moarte. a Turcilor deczui i. relaiile — politice cu erile apusene sau rsritene. nalitilor militarizate din corpul statului osman Tot ce e în legtur cu vieaa unui popor Ie aflm cuprinse aceast oper voluminoas: vechea tradiie osman. în deosebi bizantin. pp. rolul de conducere a rene- gailor din supuii cretini în conducerea Imperiului. scoaterea lor din Unde reintinerirea Imperiului prin ridicarea unei clase învai toare Voi. influenele strine. Vleni". — . cultural. V-XIX : tabla analitic. 3) pp. armata. puin îngustarea granielor sale i. 7) /HCterariscâes ^entrciCbCatt.20. 3-211. 3-272. n-rul din Decemvrie 4-5. organizaia intern. eliberarea naio'°). ca lorga în opera de Critica fa. n-ro. negoul. p. vieaa politic. 1913. care era incapabil s se adapteze înlrii i decvremu- primenind vieaa osman spre un nou ideal naional i cretin. CauzcCe catastrofei impcriuCui otoman io i conferina limba francez. cercetrile geniale 1) preioase descifrate de Marquardt i cele 4 volume.XX erata. 215-402. : Efenzii la pân V-^). situaia poîn poarelor supuse l erile tributare. rzboaiele nenumrate tratate poate prea pe larg '). competent apusean ^) a primit în general cu cuvinte- de laud aceast vast lucrare tiinific. economic. cauzele derii Imperiului rilor. 4) pp. româneasc in ziaru" . traducere „7lCincrua'\ Bucureti. toate sunt înfiate de-a lungul veacurilor cu deplin cunotin important a puterii a faptelor petrecute.. . 5) pp. acest ultim birui- In volum vedem rzboaiele pentru împrirea reforma cel Imperiului turcesc unitatea Imperiului pân Ia 1812 '^) ^). face câteva observri de fi amnunte pri- vitor la voi. 1908. Lipsea. Nimeni n'a înfiat mai adevrat de istorie i mai complet rolul nostru universal în mcinarea lent i siguraîn trei osmane a crei Imperiu grandios se extindea continente. 405-633.

pp. scoase din vastul su II-III arsenal de acte inedite prefaa dela voi. I-ll cu curec- sincer recunotin. grecete a celor Berlin. pp. privitor la istoria peninsulei balcanice. 1909. II. ihren WecJiselbezieJiungen îl wlirend a crui coninut arat i titlul. iX-XIX. i nu e istoria ci poporului turcesc. 1909. erata pp. . volume de osman" 3) Studium Clpsieusz.numelor. ci mai mult de sintez. de amnunte. cuprinsul analitic pp. pp. . Munchen.. Cunoscutul vinte de ttificri In istoric slav lirecek. vorbind de câteva voi. 89-99. sânul creia pot n'are s iese ori:ând învai la fel cu cei din Apus.'. etc. lui '•iraducerea rîorga. care e indispenzabil. V-VI. mzantiniscfie XcUscnrlft. XVIII pp. slave. •voi. Rare sale învat zvorit în cetatea concepiilor i a muncii tiinifice îndârjite se coboar în mijlocul celor mici. Lamprecht in lateinische Westen und der by zantinische Osten des Mittelalters" ^). de sigur ca nimeni de texte relative Ia istoria Selciuzilor toate acestea criticul c altui". Crile de ori istorie pentru colari în cea mai mare parte sunt complicaii. III. V-VIII. rspunde criticelor aduse crii sale. i nu va mai avea. a Imperiului tu cesc în desvoltarea sa Prin opera aceasta vilizate a ci impozant a crescut înaintea lumii ci- Apusului nu numai valoarea tiinific a autorului. erata p. istoric. Câteva puncte de vedere în Omagiul lui nou exprim „Der în studiul publicat K. XVIII. 578-586. bizantine. VIl-XVII. adaug lorga amnunte i '). dintre care unele sunt neîntemeiate.82 de Hutsma. de Regretabil c nici lucrarea de fa aa i vast tabla . -). etc.. iar altele plec din un punct care nu e de vedere greit în ce privete judecarea operei. din i respectul pentru naia noastr. Se a zice c intre manuscrisele râposatu'ui in învat 5 grec Lampros „Istorie s'ar afla . Dar cu recunoate câ „autorul a reuit a schia un tablou foarte adevrat i colorat privitor la întinderea pu„merituosul istoric al poporului roîerii osmane" . tabla analitic pp. XX. uneori foarte bine scrise câte un i foarte folositoare. i mânesc stpânete în adevr izvoarele apusene. pentru 1) 2) Voi.

ediia V întregit. I9l9. Cartea. istorii Afar de Românilor" a:este universale lorga a publicat i „Istoria pentru clasa a IV i VIII secundar în patru ediii întregite i rectificate în '*). 1908. „Cult. Jîtoria universal sau istoria lumii dup cderea Impe^ roman de Apus (476 1648)" '). 213. p. a eit mai multe ediii Continuarea acestei nou rilor dela Lndovi: cri e „Istoria lumii al XIV pân astzi"^). tip Cultura Neamului Românesc. conform progresului al acestei tiinific la noi în istorie Intre altele marele merit cri lui pentru colari e aceia. ediia II întregit. II. izvorât din arsenalul minii sale complexe. p. ceiace Ia alte fiin organic. la pp. Neam. -). 302. Vleni. 4) gite. înzestrat cu numeroase ilustraii. ca o toare. a crui concepie i metod de expunere e original. întregit. în vrtmile mai Povestit iubito- de cultur i pentru colarii din clasele secundare. lmuriri bibliografice asupra istoriilor universale 2) l . astzi desfiinate. totul i vorbete rinlui din un prisos de cunotine. pp 315-2Cediia III Vleni. Cartea. Rom.183 a-i lumina cu învtura sa bogat. Vleni 1910. întregit Bucureti intre . pentru colarii clasei povestete evenimentele din acest timp a Il-a secundare i cele corespunztoare. i bibliografia. prin o carte scris anume pentru colari sau pentru massa cea mare a poporului. Minerva. 248. Neam. p. 1919. trei ediii din urm Rom" n'au lista tip. care face un serviciu foarte important istorici. Bucureti. i dela început observi c sunt scrise. 3) Bucureti. 1919-20. ediia IV. p. întregit. cu neobinuit. lorga face parte din aceti puini. 19. de un în- vat. 307. p. cercettorilor 1) Bucureti. p. 434 tip. 283-314 se lista tuturor Domnilor din Apus i Rsrit din toate rile. peste graniele treccri de scoal scrise a de diferii autori nu întâlnim. 322. »Cult. . ediia IIMV Bucureti. împodobita — cu frumoase ilustraii. câ ne înfieaz istoria neamu- întreg unitar. aceste 19C9.". 1905 Ediia ll-a Vleni. ed. cari cari îaiprtesc pânea de lumin dânsul tuturor ceior o doresc.«. Astfel avem dela i cri de istorie pentru colile secundare. Vleni 1912. cel*^ are la sfârit o tabl cronologic Domnilor din dou ri române. 1907. continuu.

sec.^) Pe temeiul unei întinse ni informaii.. 26=35-66. Uom. afar de aceast. care dei uneori sunt greite aici se îndreapt — sunt din cele mai interesante i pline de variaie \ . Ismailului. pline de acestui amnunte "necunoscute. pp. 4) an. i înfiarea drum militir care 1-a uimit lui i. despre rosturile diferitelor popoare apusene Grecii din msule în . 2) pp. 1-33. neutilizatâ decât în parte la noi. La apendice: 5 doc. ac. „ne-a pstrat în pagiie colorate. ^^etru cel Carol al Xll-lea. — oameni etc din Moldova. Habsburgilor . Sâ menionm câteva memorii academice. i extrase Iui Coloman Mikes scrise din Bucureti despre nimente muntene (1739—40)^). E vorba de cltorul italian Cornelio Magni din Parma „un om de talent i spirit ptrunztor". i vieaa de aici). se prezint o expunere partea în amnunit dependena l^omânilor în privitor la rscoala lui Francisc Rakoczy pentru In- Ungariei în i detronarea . 30-33. din 1703 37. — Extrase in- portul Anadol. cldirile. i noutate. priveliti din Moldova oamenii Duca Voia. când vorbeti de Turci. Rsrit. dar îndeosebi ca unul care a luat parte în campania otirii turceti în Moldova din îa 1672. Lucrrile istorice din 1911 — 1915.:i84 V. •cu cuvânt evenimentele dela 1703—1744 legtur cu aceast chestie se trateaz cu multe lmuriri-). — din scrisorile diferite eve- Un cltor itaUan în Turcia în timpul rzboiului în Polonia^). 3) pd. multele ei manifestri în descrierea Chiliei. Moldova. pp. care în descrierea sa originai i preioas multe lmuriri cu privire !a împrejurrile d rile române. zw locurile. XXXIII. teresante despre i obiceiurile ei". ist. XXXIII (1911). aceste lupte în refugierea Curuilor unguri Moldova i un ara Româneasc i buna lor primire în aici. în Orient. ist. „Francisc Rakoczy al Il-lea învietonil contiinei naionale ungureti l Românii*. nom. . sect.. Mare l rile noastre {1709- J 1) an. 1-29. a druIaii (bisericile mului militar satele. vieaa turceasc originale informaii despre despre catolicismul din . ac.

relaiile lor cu Domnii Const. ist. veacul al XVIII-lea lmuriri despre dup izvoare apusene. 5) pp. pp. „Negru Vod" i cântecele sale.") nou i pe baza unor rapoarte saxone inedite rostul arat împrejurrile lurii Basarabiei i aceast pierdere (1812) i conclude: politicei Moruzetilor n'au c Moruzetii trdat cu ocaziunea lurii Basarabiei. sect. apoi cântecul despre Drago VântDrul i Vlahata *). ^'^). XXXIII.^) apoi tiri cu informaii despre rzboiul turc din Vidin: Pasvantoglu Românii (1801 se la — 2). 18 13-18. 155-160. pp. 129-146.. de planuri generale cari se puteau rezolvi lesne peirea lor"^). care reflecta egoismul I-iu i nestatorîn Napoleon i din neîncrederea Turcilor în astfel. Luarea Basarabiei i Moruzetii^). „Rscoala Seimenilor împotriva 1) 57/7. XXXIII pp. 57^71-127.1831714)^). Se cerceteaz pentru aflarea adevrul istoric legendele. XXXII».omne. 6) anaCeCe academiei 'R. Brancoveanu. Câteva lmuriri despre rile general noastre extrase din scrieri de un caracter mai i diferite acte inedite (1700—1802). Stolnicul j.. 33=187-210. în veac. tra- i istoria despre întemeierea Principatelor: Neagoe Ba- sarab. nom. (?) pp. unul î traducere din 1709. la petrecerea celor doi stpânitori strini noi. 147-185 I6t)-185- 7) pp. La urm în la dovedete veacul acest al c Const. legenda crturreasc a lui Roman Atilla. români : Dimitrie Cantemir. la urm Vamia. pe pmântul aces'tor românesc i multele suferinii înduiate în în urma „musafiri" aezat: mijlocul nostru Câteva note despre cronicile diia i tradiia noastr : istoric^). luptele ^). 55-7. 2) pp. . XXXIII. in ist. 1711 i planul luptei dela 3) â/z. 1711. aceasta „a rezultat din zbava nicia lui franceze. în câteva cronice scrise secolul al XVIII XlX-lea'). ftom. 10) Jtid. in adaus se retipresc dou documente latine. 8) pp. 9) pp. Cantacuci zin nu s'a oprit în cronica sa la vremea lui a continuat-o întrebuinat Alte pân pân i Xlll-lca. sec. lui Mateiu Basarab Cu ac 1-55 . sec 147-154. ac. ist. pp. In aceast cercetare minuioasa vedem amestecul. lor Nicolae Mavrocordat^. 4) pp. 3(>-32. deoarece o întâlnim. 1-13. In faximiie note i scrisori româneti din 1696.

Se precizeaz c în care rscoala „servia o cauz politic. 1700 de familii din judeele de es fugiser la Qiurgiu. scot din oale copilul amorit de foame i-1 hrnesc cu lcomie pe dânsul sunt ilustraiile regimului de fericire cretin pe care înc odat erile noastre avuser s-1 guste. lumin a stabili la spusele unui în cîn- ltor frances Salaberry venit de spirit a noi tocmai vremea deosebirea când stpâni i pentru boierilor notri 1737 — 39. Steni pe care Salaberry i-a vzut aburcându-i trsura subt biciu. XXXIII. aezarea i rostul în ara-Româneascâ. ist. uneltitoare aci apare cu nou lmuriri. cu femeile slbatice arip de puiu.^Ceva despre ocupaiunea austriac 1789 — 1791 alte '). Ocupaiile ruseti i austriaca în Principate nu trebuie privite politic numai din punctul de vedere î alte militar. i cea mult schimbat din Urmeaz cercetarea pe baza unor tiri inedite sau neîntrebuinate' riografia i necunoscute în : în isto- noastr despre ocupaia austriac încheie cu aceste constatri triste ara Româei neasc i „Stpânirea îm- pratului cretin din Apus se mântuise.Î86 cunoaterea deplin a motivele militare '-lui tirilor contemporane se desluete clar rscoalei Seimenilor sârbi contra Sei- i politice a în Mateiu Basarab 1653. alte alte datini de cârmuire. De pe urma r- mase o Visterie goal i o ar ruinat. „ranul de lâng Craiova— scrie Lucchesini se hrneau cu pane mestecat cu paie hcuite i cu muschiu de pe copaci: „am avut în mân o bucat". via. . bordeiele de descrie acela. ci i din acela c la „ele aduc obiceiuri nou. o boierime ceva mai corupt i o rnime ceva mai srac. petreceri pro- cedri de administraie. i alte vicii" adaug „Pentru a pune Austriecii ne erau tre starea — „grele poveri zice lorga — la i în mari suferine". 55= :2 11-265. pe care le i o el s ajute cu cârja. sec. o uneltire i un interes". pân la mo„Hocari neagul care srise tentoi". In sfârit în primvara ultimului an de ocupaie. când mai fuseser aceti vizitatori rzboinici '1790. (l9ll) op. în anii . care se mode. e ocuparea scaunului domnesc de Constantin Basarab 1654. zbuciumata. etc. Domcând li se arunc — — 1) CLnakk academi&i Române. ale crui legturi. se arata cine sunt aceti meni. scrie aceste câteva pagini".

urma se dau 3) pp. anatete acad. 1) p. suma liudeior n. 31=767 r. Nimeni n'ar ti. neînrâurit de în capricii subiective" tra celor afirmate un rspuns precis. asupra culturii din principate. nu putea Apendicile cuprinde: ara Româneasc tuieli în aduce nimic mai râu. Romane. 4 scrisori extrase din 2787—91 privitoare Salaberry din' 1791. faximile subscrieri si scrisori din 17S7-90.'') „Partea Românilor din Ardeal i Ungaria în cultura româneasca' ^). c aceast — comunicaie academic. l!9-38. care sunt mai presus de toate „unul din aspectele antagonismului fatal între o societate româneasc bazat pe motenirea de nume i avere i pe parvenitismul strâns în jurul ei i cealait societate româneasc.3)— m. acece în fiecare col din Românime. cea din- pp. Române). acelai grad". pe care în puine popoare o pot avea . alctuit de eranl. buc. de figuri în nepreuit valoare ce se în în poezie i atât dn originale loculiile pstreaz. Scderea mare literar. 1-21. a.. e „obiectiv. 31 acte ocupaia austriac (din bibJ Acad. „cultura româneasc e una singur. dreapt. Trebue aib ace-leai forme exterioare. lui apoi orz de toate steagurile de notele de cltorie ale inedite din slujitori. la 22-28. .. acelai stil. -Arat influena profesorilor ardeleni Lazar. Dar poporul românesc." ')' Acte despre partea Românilor din rsboiul turco-austriac din 1738-9. 39—55. . 2) — i unt. rezult compenseaz îns cultural i moral prin varietatea de inspiraie. ducâad trupete 1) i sufletete. viea^a de obte . dac nu acela vocabular i aceleai întorsturi sintactice. sec. de bani p3ntru o a. nu triete pretutindeni leai condiiuni politice din aceasta se i sociale. chelI. In i luminos con- de Zamfirescu. 2^ pp. ist. 5) urm. conflictul ivit prin critilui cile loan Maiorescu. in 4) pp. Influene i conflicte. XXXIII (191 o ediie deosebit s'a dat la Vleni in I9ll. care se poate mândri cu aceea gsete în graiul deose'bitelor c cuvinte elocvente spune s c provincii atâta bogie de cuvinte.c. n'ar cunoate faptul regretabil la c Duiliu Znmfirescii în cuvântarea de intrare Academie „Poporanismul literatur* 38—41) zeflemizeaz rolul important al ardelenilor CoGoga i Slavici în literatura româneasc. 187 nia fanariot care se întorcea. — — — în dac (pp.

CLc. ^) Pagini din istoria cultural : I. . Fiecare document e precedat de lmuriri. care a câtigat nespus de mult prin opera lor literar original. principate dela •de 1859 înainte . ei. llie dia Botoani. pecetea oraului Botoani. 1) CLn. cea de dincolo preuind mai ales buna gospodrie i bunele moravuri.*)- — Catastihul i actele cari Avem aici vre-o 20 documente (din 1768 1851) privesc vieaa breslei blnarilor i cojocarilor din Botoani. Din vieaa monenilor vieri ai inu. un steag cultural care e i al nostru". XXXIV (l9ll) pp. care evideniaz însemntatea lui. ar face înc prea puin pentru cât jerfesc oamenii aceia inând împotriva oricui. al 18-lea pân la concurena evreiasc. în sect."Î88 tâiu tinzând câtr asimilarea cât mai deplina în forme cultu- rale i sociale internaionale cu alte aristo:raii mai bogate sine i chiar mai legitime. cealalt desfâcând 'dela originala. toate -sunt înfiate cu o înelegere — Dup oamenii erudii în crile lor ajungem la »o literatur ardelean proprie în form general româneasc i cu inspiraie pronunat local". •pagini din catastihul breslei (1795-800). aa c „Academia ludând i încurajând mai pre sus de toate orice manifestaie de talent ce se ivete în celelalte provincii româneti. ^om. a Mitropoliei i a bisericii Sf. al celorlali Germania aa cum e pentru ai si". Cerceteaz opera literar a lui Sladeosebit de vici. critica lui Titu Maiorescu perfect. „Breasla Blnurilor din Botoani". Critica minte al Koglniceanu fa de Ardeleni i rspunsul curolui 'politic l1 Ardelenilor în acestora prin Bari lui . Goga i Agârbiceanu. apreciindu-i elogios i stabilindu-le marea lor valoare în dezvoltarea culturii româneti. Privilegiul din 181b al Târgului Frumos //. . ist. Cobuc. 2) La urm faximile privilegiul Mitropolitului Gavril din 1768 . o civilizaie comoara datinelor unui popor cea de aici cutând mai presus de toate strnobil i iste lucirea i plcerea. 1-34. care a nîmicit-o în felul cum ne arat dou plângeri duioase din 1851 dela sfâritul acestui memoriu. Frana aa cum apare streinilor era dealul unora. cu eroic îndrtnicie. de pela mijlocul sec. isclituri armeneti din 1797. ce cuprinde într'ânsa . fa Brnu..

scrisori ale Vornicului han Tutul ctr la fiu[ su Vasile (1822) i un act privitor neamul Barbovschi <1742) 1) 76id. 31-42. Vieaa apusan a judeului de astzi Buzu urmrit pe baza numr de acte inedite din diferitele sec..-)— II. ceea ce-i arat portul. i scliimbri de moii. 9-30 la urm 2 plane cu începutul l sfâritul privilegiulu Târgului Frumos. 189 ta lui Scuienilor. când Scarlat Callimachi dâ însemnatul i cuprinztorul Vod 5u cuit privilegiu care se Itova i Buzu a fost un public aici. danii... însemnri ^). cari aveau coli i das- ridicau din avutul lor însemnri de pe cri vechi inscripii din i Vadul Spat ") tiri numeroase despre familia darnic j evlavioas Ghinea i soia sa cu sfinte . graiul labialele schimbate. biserici pe care le zestre. de pe preii din mnstirea Neamului ®) Constantin spusele Banului Caragea. sec 9) pp. XXXIV . judeci. al XVII-lea pân lim- Regulamentul organic. i dou '0). p. «) pp.*^). 6) pp. — 2. 2) pp. 51-60. 44-37. 4) pp. 5) pp. 42-51. (Aprilie 1780) 4espre egumenul Paisie inscripii i tiri despre i vieaa mnstirii Neamului. 1705). 10) pp. 60=35-94. boieri i egumeni în- de pe crile bisericeti de aici Despre mnstirea moldoveneasc Blineti.^). Din vânzri etc. Paraschiva . bisericii „Conlribuii la istoria Inscripiile noastre". cri ^) i i le înzestrau bisericile din Valea cheilor . din foi de pede vieaa acestor gospodari cli. pp. apare harnici. lo- de Români venii din Scuime. i însemnrile slavone cu traducere '(1436 — 1769) româneasc pietre de de pe cri. 407-79.'^) Cupiinde: 1. 453-S7. ist. acestor vieri din pare proverbele unui mare .ia i firea lor deosebit. Intâiu avem un studiu despre trecutul Târgului Frumos. începând cu secolul al XV'-leapânâla 1815. 480-87. alte lacov Stamati. Intre judeele Praalt jude cu numele: Sâcuieni. . 7) CtnaCeCe academici Romane. de pe mormânt. 3) pp. . odoare i odjdii bisericeti. XXXIV. ^) la urm avem catastihul bisericii din Valea cheihr (183i. 453-67. zidit de Logoftul Tutul la 1499 i aici se dau inscripii de pe preii i mormintele din mnstire (1499— gropai 11661 — 1846) la Neam. grec. pân as- tzi tea numele curat mocneti.

835-8G4XXXIV p. : Damian Asachi. an...193 Gheorghe Asachi ca tipograf despre cunoaterea litografiei i editor '). românesc. 743-49. Mirtil i' Chloe. 1-19. Oreprivire generali chipul de 1) CLnaCe. 10) pp.. Almanach pentru Icoana lumii '*) . Se d în plan i osta al lui Sandu Colea. 30-. 754-58.. 5) pp. sec. '^). sec. pp. ca i contra influenii politice — pe care putea a celor s'o rspândeasc aceste asupra. Qc. se reproduce catalogul crilor tiprite din 1847 lai '') . din Calendarul pentru. i a stat vre-o 10 ani în prinsoare în Siberia. pe ascuns i pe fa contra Unirii acestora. 7) Clugria. Asachi. Pagini cu interes. XXXIV. Banat i Bucovina. ist. 1031-1C42. care a regele Svediei. lucrând. întorcandu-se acas în 1723. 6) pp. 749-53. O în cercetare istoric explicaii rzimat despre pe documente pu- îns nou politica farnic a Austriei dela 1852 55 fa de Principatele române. ist. sec. teri laji dup — i ocupare i stpânire : dou din române Anexe comandant extrase '0). ist. ^). Desprelui Sandu Colea.Cc CLcadcmiel nomâne. dup cumplite suferine i extraordinare merite i servicii aduse Svediei". 4) pp. 20-28. Moldova ctr contele Boul Schauenstein (1854) din broura francez a^ generalului conte Ficqulîn oastea lai mont Un ofier român Caro l al Xll-lea "). ^). coal dela diferii autori — — i cu : deosebire cârti de- Anexe însemnri despre depetrece semnurile i stampele lui Asachi inedite. 2 în scrisori nemeti ale generalului Hess. 34=743-767.8(35-69. din Paris blicate. .. i despre crile tipar dar râmase ^). inedite. ce planul de n'a reuit ^). 2 acte- Asachi (1831. lui i tipografiei te aici Asachi (dela: cele destinate 1838 înainte) pentru tipar. 12) Ibid. 9) pp. 5 .- Românilor din Ardeal. biserica loan din Piatra anaC&Ce academiei 11) nomne. învtur i i si din. însemntatea inuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor i pentru folclorul românesc '^). înainte din conferina- Politica Austriei fa de Unire. 8) pp. 2) pp. pp. nom. pop. La urm 4 plane-tablouri sf. XXXIV pp. 766-7 . (1833)^).. 3) pp. i Gh. luptat în oastea Carol al Xll-lea. 28-30. 7o9-65. ma- nuscrise afltoare la institutul „Albina" relative la întemeierea tipografiei lui I.

37-8 . de poveti. 11. 9. ne ateapt peste Prut. 1911 p. 12-3. 39. în 19. 27: cliee despre mânstirea Comana pp. ca i de interesul nostru tot mai viu". 5. Radu erban. de farmece. atrgând ateniune asupra deosebit ale -numr de documente. pp 23-25. scrisoarea boierilor munteni ctre Radu ^).^) apoi spusele unui clugr . de Munte. de datine. ^arhivele publice însemnate pentru noi din care trebuie adumai plin de roade ar fi cântece. 7. complectai d ici colea expunerea cu tiri neutiani dela a 2-a Braov"^). 1031-40. pe care uneori ^) . 7) pp. Un popor care se întrete prîn cultur dela toate izvoarele lui de vieaâ moral nu poate pieri în veci. '^) .faximil p. nu zbovim. . 9) pp. 31. alturi cu S » > „Un lâng biruitor Radu Vod erb an" 300 de . aduntor de zicale. 8) pp. românesc. inscripia de pe mormântul Radu erban dela Mânstirea Comana ^Les elements originaux de Vancieane civUisation rou- 1) pp. publicaie a Ligei cul- turale cu prilejul împlinirii a lupt de Broura reproduce din „Studii i documente" IV prefaa. în . c3-39. Basarabiei. 6) pp. le i reproduce în întregime ca: inscripia dela Buzescu 1610 alt în Stneti (1602) de pe mormântul lui Stroe spusele lui Matei al Mirelor despre nvlirea în lui Muntenia a *'' Gavriel Bathory. cântecul neamului i. prile care privesc domnia i luptele lui voi. 2) pp. 34-6. 10-40-42. tes- tamentul iui lui Radu din 1620^) i. de art popular în aceste locuri pe cari nici un hotar nu Ie poate despri de iubirea noastr. lizate pe deplin. 3) Vlenii 6) 4) pp. nate cu struina „mai uoar i munca folcloristului. 32-3. faximil p. i nici pe unul din locurile pe cari le-a fructificat munca sa i con•stiinta sa ie-a fcut vii" -). de i ') private . terminând cu cuvintele : c „trecutul <:ultura el tot ce alctuiete îndtinat a poporului. Arat însemntatea acestui folclor pentru noi.191 asupra trecutului Basaiabiei de sub de stpânirea româneasca marelui veche i ruseasca nou.

aprut un volum de documente mac mai felurit i pre'os în tiri din domeniile politice. In felului i cu totalul de 3495 do- cumente apendice 4 documente din 1394 — dup i a necesar pri- prefaa ne dâ câteva desluiri asupra cuprinsului fost publicate aici cum au documentele. ci tracice latin . s'au fcut în partea cea mare de Vasiie Caba. I. tabla lucrurilor pp. LXXVII tabla cronologic a docu- I— CI tabla cronologic a documentelor erat pp. tabla numelor pp. Gobl. lor. 191 pp. XV 3) din colecia Hiirmii- Partea întâia cuprinde epoca dela 1601 — 1825 1358 16002) 1753^). tip. i a peceilor pp. 1913-1933.. 2) I Arad. onomastic pp. economice i multe altele- ca „Documentele privitoare la istoria Românilor" editat de Academia zaki. Bucureti. 339-51. crilor bisericeti i legtura brodâriilor. 4) pp. Elementele denu sunt latine ori cultur la i art popular sbve. n-rii 218-220. 29. N. Stefnescu et Comp. Albert Berger i Fredezice lorga— am putut revedea — copiile din Braov întru cât originalele se puteau vedea ia. Academia îi fcuse le : copii de pe documentele care ne vesc din arhivele sseti din Braov. pp.— 192 mâine" cutului '). 1911 tip. Mi- i boieri. . pp. pp. i Bistria prin rich Stenner. 191u pp. Cil— III . glosariu. început principatele noastre au avut un caracter obiceiurilor i catolic. asupra rului. ia traducere româneasc in ziarul nomnuC. tabla iscliturilor tropolit! II a mai multor Domni. 1934-38. 1 Bucureti. i e s cunoatem. „Târziu de tot Zimmermnn. inut ca. 779-1815 documentele. culturale. oonferin la serbrile din Iai 1911 i publ. scurt privire asupra comorilor de arta ale tresemnalând originalitatea lor. mentelor +775 3) 1913. timpul cuvenit. inscripiilor de pe morminte. O nostru. Trebuie s spun c am avut pretutindeni de 1) In Revue de Roumanie. formând 2 pri. în Român. Traducerile ungureti pentru partea a doc. a doua dela plus în voi. etc. Desigur toate c la noi n'a cuprinztor ca timp i loc. 1939-43. 1837-8. arhitipa- evoluia ei. episcopi. tecturii Atrage ateniunea asupra bisericilor cu de drept. 1821-35. p. V.. Sibiiu arhivarii respectivi Fr. aici in acest an. 1839- 1912.

i desigur se va gsi cineva în plcut poziie de a da peste câteva decenii o nou ediie. care toi medievitii tipresc docula mente. se pot atepta ori când. cât de mari.. fr A de care treia de scrisori sunt ade- sarcin era a astzi restituirii grafiei pri- mitive în forma în Însemnat pentru 1601. care nu le-am suportat singur. pentru uniformitate. nu fuseser copiate. Pentruca o publicaie aa de întins i cu un coninut aa de variat fie întîebuinat. Dar nu era nu numai atâta de fcut Orice lmuriri asupra scrisorii. Si restabilit copie era cu greeli stricau .. 13 . atent toate lipsurile. fr aib fr s originalul înaintea ochilor. lorga spune însui public aici. la A trebuit apoi s introduc acea punctuaie. fi s intru mai mult intimitatea acestor cu o Dac a explicabil gelozie naional ' gsit în acele vremi de via foirte grea' pentru mine supt toate raporturile. toate Pân actele la am introdus. El sper c la a izbutit s'o fac tisfctor.193 ortografia timpului. caracterele osebitoare ale vremii {e nediftongat c înainta de /. mi le-a suma de 500 pentru drum i o lun de se lucru. c pentru f/c mai târziu c ci pentru //i altele. suprin- deri. asemenea cercetri. unele din ele aa aproape fiecare de 'însemnate. mai uor i cu deplin i s folos. atâtea conjecturi culegerile i de ipoteze.. cu sau obinuitele critice nedrepte la adresa celui dintâi j editor. a peceilor i a altor elemente de T. a-i fi putut pzite uneori. In sfârit note erau adeseori reclamate: le-am dat numai întrucât erau în adevr de nevoie". care în chip sa- erau vdit greite.ulte ori aa de interesante. în Dac arhive. a locurilor. atunci. aa de multe. în singura — c în care aveam sprijin destul rgaz pentru acel modest material pe cltorie dat în ale carii cheltueli Iei. in cât atâtea cercetri întemeiate pe copiile defectuoase In sfârit am gsit un numr destul de mare de documente care din cauza scrisorii grele." n'a putut 'vedea toate originalele ce „cu vremea astfel de acte se vor revedea i întregi. i uneori chiar ne aprate pentru o datare i înelegere mai deplin lipseau'. în loc de t). Cu fdul cum sunt orânduite actele îi multe arhive de peste muni. neajunsurile astfel toate nuanele i suplinind i greelile expresiei seori neineligibile. Acesta i-a dat toat osteneala pentru îndreptarea. ministrul de instrucie Haret.

Actele slavone publi- d cate de !. Hurmunumai regete sau rezumate. 1911. din nemeti din arhivele sseti pe lâng documentele tiprite. Prin aceste pagini ne lmurim asupra cuprinsului i mo- dului cum au fost editate documentele. Se stabilete acum data mai exact a docuti mentelor Bi:triei 0. Sibiu i cerute explicit de Aca- demie. fusesem silit a-1 da în mica publicaie anteri ar". i-m. a observat din nou. d'^)^ copiile ce am pstrat în locul rezumatului ca/e din lips de spaiu. XII.194 are o tabl a lucrurilor. care dâ pentru fiecare marfa i -noiune culturala o mica monografie. cu privire la un punct special. pstrând senzul special al dupâ anumitor cuvinte româneti^ noj^tri sunt scrise indice. pre în studiul istoric al liT. 1) pp. 540. româneti. un al al treilea lâng persoane i localiti — va de sus i cel obinuit numelor de au da astfel de locuiuni de care noastre". Bogdan i lui St. „De oarece foarte adese- i ori' scrisorile Domnilor i boierilor dictare. XI. o reproducere. Bistria. XX ^. în sec. ca cele publicate în: „Braovul i Românii". Studii luate cu relative la diferitele relaii ale Principatelor ro- -mâne cu Ardealul i Ungaria voi. In partea a doua (a acestui volum) nu mai de altmintrelea. din care se revzute i adugite mai pretutindeni. ^cki. ci ediia integral (a doc pe Bistriei). „Documentele Bistriei" se nou cu îndreptri —i foarte ru c eu sau o persoan cunosctoare n'am putut cltori la Bistria pentru o revizie i mai ales pentru copiarea integral a unora din bucile mai vechi pe care Îs notasem ori le prescurtasem numai. Braov. i documente. cu „Urkundenbuch" îmi pare se repro- întregime din îndreptri. Nicolaescu se dau latine date etc. . numai în rezu- mate duc dau în note.bii : Volumul acesta cuprinde ungureti. de o valoare nepreuit. XîV — XIX. 2) Vlenii de Munte. p. care prin mulimea lor pun la îndemâna istoricului imense informaii. documentele de Bogdun ca i cele din colecia în aici Zimmermann. — pe locuii proverbiale. i forme cel sintactice proprii. Actele inedite latineti. cuprind copii de documente Cutând 20 de ani înainte când autorul fcea studii în Apus.

) pp. note despre tr m 1663-4^). amestecul lui Radu Mihnca în acest rzboiu. câteva isclituri ale Grat. 2) pp.Trei fragmente din la rapoartele ambasadorilor francezi Poart (1666—7) doua • despre note Români lui într'o descriere a Turciei din a .. *'> pp 165-171 7^ pp. 3) pp. p. 3. voi. . 61-145. 493 acte din arhivele austriace. XXI.i 1) Române 163-4. 507-37 . jum- tate a secolului al analele tiri XVII-lea fragmente despre Românii din Vespasian Kochowski (1670. Carpai ti fcut 5) de mineralogul englez D. D3« 10) Gapar Vodâ erat i traduceri . 216-51. note despre trecutul românesc german din 1665 •"'). Miinchen. din 1601 1624 un act din 1853-4 privitoare la întâmplrile din terile româneti — tiprituri i — — — i din Ardeal^). pp 539-40 1. Dresda f^errara Florena i Parma) privitoare ia rzboiul turco-german din 1683— 1699 2). 20 acte (din aceleai arhive din 1621-26) relative la rzboiul turco-polon. Kiciemovicz din Moldova intr'o pnblicaie Roma (1665). nem-' eti. 182 scrisori i rapoarte italiene. .10. Lovi "). franceze (din arhivele Viena. Diferite — despre erile noastre (1603-1673) dup manuscrise mai ales din bibi. pp. Dup analiz i atâtea lucrri de tenioas — povestire notele ar zice în o reeditare zadarnic i pre- prefa. — Extrase Ia m acest din o brour despre lcuste în ! ara-Româneasc în 1747-8^). Despre episcopul armean A4oldova — oastea noasG.7g.3. 3-57. i Ia împrejurrile din principate - Montalbani i Werner Gratian — timp ).84 185-216 p. 504. 9^ pp. lucrurilor din limba Vleni. din Miinchen «). Copiile Ie-a fcut cu îngrijire. tabla numelor pp. 1911 polon. etc. PP' 172-75. de aceia ie-a tiprit. O Iu. din 161 4-.. "O cuprinde documente in- terne foarte felurite: ai Vizitaia mineralogic în munii er.195 câ l cea mai neinsemnatâ noti fi poate servi. i „morlahur si Miinchen) ale lui Gapar Vod despre dânsul înainte de domnie apoi note despre Gratiani lui Innsbruck i ca Domn i înainte de domnie despre i reproduce spusele se erife române').1620 rdin arhiv. pp 149-59 4) pp. Urmeaz: 47 Gratiam scrisori italiene i nemeti . Studii i documente. 1673)"). Viena. Miinchen.anî p. 615.

et:. . moldovene Calhmachi sD-i private ale familiilor mou ." din =). I. Dumitracu fratele Callimachi. 3 inscripii din i. nnâu <3 din ^rban CâKoglniceanu i la famiha (3 din 1793. cu multe lmuriri asupra lor • . clugri. danie de igani domnet. 1826 al Jeni Ro„Hatu. 1846) '). Calh1750-57): acte ctr machi din Stânceti (2 din 1820). . (c. cRomâneasc (c.t^''nnos. Viteazul (1672) ). uneltire pp. averea de pcontra lui loan (sec. - ore un moldovean - a°neti cu note ') i lmuriri 'l (13 din - Acte relahve la mou e dm ara Praho a: Comarnic Sinaia (170') mai veche tipritur greceasc m asupra l"i.7. Moruzi (1799) b r . 1832.n Btrâni (1646): familia si bisericile din tâmpma: bt \ti-yy-Uo-o). episcopi. viitor Domn. a. 1817) U4am Diferite documente moldovene 84)").«'^' basarabene pentru ajutorine din iganilor muntem ^"^ ^ "//"^f" Rândaiala i crâmari'). Ro elest lor din Soleti 1600) a Vieu s^n«a mai veche traducere româneasc (c.Cartea cea 1581-1777) i Breaza (o dm mnstirea patriarhului Gavril pentru . scrisori ale lui Ion relative la Alex. »Jod - . o prob de limb i Cnânu. boieri.(96 - prahovene Zeletui (2 dm lo32 3) Acte despre moiile munteanâ Drugânescu (10 d. supt stâpamrea Întoarcerea Oltenilor Alex. lugrului Neofit.— la urmaii 1^> 1739— . 1667) i lmuriri despre Miha. .iscripie de pe mormântul Sf. Treime \ oîe'vozi Adormirii i Fragment dm (Vasluiu.bucovinean oficalâ 1 786) ). 1750-1836). despre deia Domni. 18-lea).0-93) . -^Moldova (1800) ).. <c -7 su 83 din c. Vod Sutu pentru a iWoldove lmuriri asupra ei o înseninare turceasc (1809) i 1798: o™^''^.g53_1804) '2) Ro—Însemnare despre moiile basarabene i Petricani cani (inutul Orheiu) Sandu Sturdza lui I (1804-14): un proces al mânturi a Stârcetilor 1) Vod ca mazil (1828). cari au scris porunca Im -Vechea noastr otire (2 din 1658-60)»).

197
Sturdza din Moldova (1 din 1827) '). O danie a Iui Mihnea pentru mnstirea sf. Sava din Iai ri624>l- o .^Dtarâre a Iui Gapar Vod Gratiani pentru Hatmanul eptehci i urmaii lui Arbure (1820) catagrafia averii banului Enache Varnav din Moldova (1825); o hotârire
.^adu
;

Vod

-

litului

Nichifor

Grecul (1778)

2).

-

a Mitropo-

Act

de'a

(1540); hotrnicia moiilor mnstirii Hurez (1723— 845;; un proces pentru zaherea în Moldova ("18^5)Ribelia" de pe moia Cornii (jud. Botoani, 1833); o jude"cat -bucovinean din 1775; o porunc fiscal a Iui Grigore D vod Ghica (1824); mnstirea Sucevia (1 din 1758)-

Lcust

tefan Vodâ

Mi-

hail
i^nei

Logoftul omul Cantacuzinilor
table de liude (c.
Ia

1790^ 3). Cercetare dorohoian regospodria moiei Plopeni (1808); contribuie Ia cu-Tiotina vechii negustorimi ieene (1830—35) desfacerea moiei Moimet'lor (1769); inventrii de moie moldoveneasc dup 1821-1834^). Acte: de ale rzeilor din
lativ
;

_

^

clin

1696)-

rmiele

-

Vaslui

(7 din 1794—1845), botonene (1780-18^6; moii tutovene (25 din 1437-1837); moldoveneti

Tutova

i

la

1797—1838;; un
'Clerului supt

(e' din

contract-tip

de

arendare
5).

pentru

moiile

regulament jI organic (1845^

„Breve storia dei Rumeni con speciale considerazione delle ^). Cum arat i titlul, e o repede privire asupra întregei istorii a Românilor,
Tclazioni colV Italia''

— fr

note

sco-

tându-se
i, altele

mult legturile de snge cu Itahenii de ordin cultural cu Italia i, influena acesteia asupra

îneiden, mai

Tîoastr. Aici se emite pentru prima
tele rurale

publicii,

dat prerea elemenromane cu mult înainte de Traian, în vremea reau ptruns sau au emigrat în Peninsula Balcanic
lent

c

unde au desnaionalizat

populaia

btina
în

trac,
toat.1

impucultura

nndu-i limba latin rural, primind
1) pp.

schimb

265-77.
99.

2)

PP 278

3) pp, 300-395.
^^

^An^o f^:^^~^47-69; tabla
-tJuIar pp.

lucrurilor pp. 573-90;
p.

PP 443-540 tabla numelor pp. onomastic pp. 593-6-)l voca;

605-613; erata

615; un faximil
i76.

de

document

in

volumului.
6)

'fruntea

Vlenii de Munte,

I9ll, p.

198

popular tracic, acest proces istoric ne explic i orig'nca omagifnoastr '). Cartea împodobit cu câteva ilustraii, e un
din partea „unui

popor

frate

i

amic"; e tiprit de .Liga culItaliei.

Unirii tural" cu ocaziunca serbrii de 50 de ani a

„Scrisori de boieri"
traduse în

^).

Sunt

103

scrisori

româneti

sa'j.

românete extrase
a'e fruntailor
în

documente de
cari

din diferile cri i boierimii muntene i

colecii de

moldovene,,

1431 — 1821)

au avut un rost
3).

vieaa public
ni

a terilor

române

(c.

In

prefa
^)

se

d

„câteva consideraii asupra.

boierimii noastre"

pentru înelegerea mai deplin a scrisotrecutul românesc. rilor i a rolului boierimii în sau„Scrisori domneti"'^). Cuprind 85 scrisori romaneti politic, un scop istoric în traducere româneasc, care au

extrase din diferite colecii
i.ioldoveni

dela 50 de

Domni munteni

si":

(1435-1866);

fiecare scrisoare e

lmuriri
scopului

folositoare

i

chiar necesare

asupra

precedat d^ Domnului, h
res-

sau

împrejurrilor

în care s'a scris scrisoarea

pectiv *"). Prefaa aduce câteva lmuriri i judeci
tina

nou

despre „da-

politic româneasc", care „are
datina

firete, acelai

caracttr
cea
ar-

ca

i

social, datina cultural, cea literar
ca

i

tistic.

Intr'âna

i

în toate acelea

se

deosebesc a

doua.
de-

elemente
înrâurire

hotrâtoare:

unul

e unirea aici

elementelor

cretin

venite din

Rsrit i

Apus, iau cellalt potrigeografice

virea
ale

acestor

elemente

cu condiiile

i

istorice.-

rii".

Am

pstrat

altfel tradiiile culturale

i

sociale ale

Românilor

Rsritului, „dar nu ne-am oprit i obiceiurilor^ ideilor, în acea nestrmutare a aezmintele necontenit, în. care deosebete Bizanul. Apusul ne trimetea necontenit originala lui evoluie, gânduri perpedea, vioaie,
pp. 3-17.

în loc, în acea imobilitate a.

1)

2) Vlenii de Munte, 1912, pp. VIli+162+lV. 159-62; 3) pp. 1-156; lmuriri Ia scrisori pp.

cuprinsul cronologic

pp.
5)

MV.

4) pp. I-VIII.

Vlenii de Munte, 1912 pp. VIIH-214.

6) pp. 1-214.

199
care nu
"re

le

avur
ci

Grecii, Asialicil, Sârbii, Bulgarii.

rspingeam,
a

i

noi

nu

primindu-le ne
fim.

Cretini voiam

s

ptrundeam de

ele-

i

de

gândjl nostru era totdeauna acela

urma o rspicai pDJiticâ de orie.nta-e cretin Ni^i odat n'a fost micare împotriva „tiraniei Dgâne", asi'^ur-

toare în atâtea privini,
•libertii

fr

ca noi

s

nu trcsârim de dorina

frai întru Hristos Deci cretinismul nistru, n'a fost nici odat,' ca acela al sritului, mulmit cu plecarea genunchilor, cu supunerea
ciunilor, cu
sfânt.

de

aciune alturea de

ceilali

R-

rug-

micerea mtniilor i facerea exterioar

a sem-iului

pentru noi ideia •rscoal, rsboiu, recucerire,
crucea noastr
-vârful steagurilor,

Nu,

cretin

a

fnsemnat

totdeauna-

înapoi a acelor pierdutea fost mai mult acea, btut de soare, de pe

cptare

umbra

altarelor.

decât crucea

în :un jurat

de fumul

tl'mâii în

Aceast tlmcire

a cretinismului,

fiind

energic, activ, laic, militar, e apusean. Rsritul preferând renunarea, lsarea în „plata lui Djmnezeu" a vinovailor de robirei de apsare, de stocrcere".
Aventurile unor
nici

ara de
ei,

jos,

Domni de ai notri „ara nu le-a sprijinit: care pornete greu pentru altceva decât pentru

nevoile

de demult

a boierilor

i

adânc simite, dar
celuilalt

nici

cealalt
al

ar
î
1

Aici

vedem preul

caracter
a

datinei

noastre
•locale

politice,

poruncitoarea

întervenire

necesttilor,
'

i

istorice".

De

aceste ascultau

Domni

notri, „la-a
era

neamul

erau

mai

presus

de

toate

i

politica

astfe

îndreptata".

»CeI dintâiu element
oialitatea

al

datinii noastre politice face

origi-

Românilor

în

istoria

universal, cel de
').

al

doilea

'Valoarea lor politic

permanent"

Ne oprim
•de istorie
surile

pentru valoarea lor deor.ebit

la cele

trei
la

lecii

pentru Altea Sa

Regal

Frincipeie Caro!,

cur-

de

var dda

Românilor

m

Vlenii de Munte, despre „însemntatea istoria universal' -). Cu neobinuita sa putere
irecutul

de
1)

a

ptrunde
III-VIII;

i

a

împrtji cunotina
dat

lui

într'o

.-ziarul

Vezi analiza pe larg a acestei cri Zribuna, XV), Arad, 19 IL» n-ro 22 pp. 2-5. 2) Vleni de Mune, 19. 2 pp. 49.

de

mine

in

200
forinâ

ilustreaz condensat, câ noi' care cucerete, autorul ne vechi locuitori ai acestui suntem prin strmoii Traci cea mai cror vreme sedesgioapâ, se pmânt, „Culturile primitive, ale cea interpreteaz astzi, sunt ale noastre pnn

pun

lumin, se mai fireasc motenire,
în

i

condiiile de

via, ca i
lui

îndeletnicirile-

artistice aie

poporului nostru

în stratele

adânci, bune

ps-

trtoare de datini, o dovedesc. Înc putem porni lungui fir al trecut care se scoate cu mileniile descoperi cele dintâi moursitelor noastre i în el ne putem Dela Traci cari au influenat vechetive de mândrie" '). mare parte din sângelecivilizaie greceasc „avem cea mai dorul nostru de alte nostru 'iute, cu zvîcniri îndrznee, din pornire de a ni pierde fiina ceruri, din nemrginita noastr presus de dânsa. Dela dânii, care aupentnl un s:op mai casnic, în viaa de pstrat totdeauna tradiii sfinte, în viaa cea mai mare parte rzboinici, ca si în cult, în art, avem dm noastre populare, care nii sunt italice,
din
superstiiile
obiceiurile niastre

dar acolo, din acel neguros,

pstoreti i
simplei

agricole, din gustul nostru de-

vemânt,
totdeauna

din normele

frumusei care a

fost

^cutat,
-).

i

adeseori atins în

viaa

satelor noastre

Arat

c

„dup

ce cultura tracic în

modestele

ei

forme-

printr'o conprimitive a inspirat superioara cilivizaie elenic,

cepie politic trac,— Macedonenii
anticitatea

lui

Alexandru

cel

Mare—

european
presus de

dice

mai
^).

dat i a izbutit s se ri-frâmiat i nestabil a cetilorviaa
atins întâiai
cuceririi Daciei

rivale"

Se oprete asupra

Traian „a consolidat politic pansiune" naional, care a pstrat
tracic

o mare

de Romani i zice, câ i destul de veche extradiional
religie

tot patrinoniul

vemânt,
preios
al

datini agricole,

art,

impunând

îns

graiul

oaspeilor... In
'lumii

manii mai

asemenea condiii ce au dat Ronemiloasa întregi, simul de strict
pietrii individuale

ordine politic, de ascundere total a
cimentul etern
Statului, a
fost la
s'a

sub

noî nu o

s
în

ne putem

desface,

cum

desfcut de

form dans pe

de care
încetul

Bizan, Grecii, peste strîmtori, în aceiai lume al fiinei noastre nafioAsiaticii,' ci un element fun iamental
pp. 2-3.
2) p. 4.

bizantin.

1)

3) pp. 6-7.

20]
nale.

i

cel din

urm ran,

respectabil prin
în

motenirea miledevine

nar

de cultur

tracic ce închide

suflet

înc mai

respectabil în

popoare prin
fost
în

ochi urmritorului marilor înrîuriri rodnice între ideia roman, cea mai înalt ideie de care a

stpânit lumea,
lui

care se

slluiete,' fr

s'o

bnuiasc

simplu, dar capabil de acele cumini socoteli conservative, ce nu vin decât din experiene istorice milenare

sufletul

i

din
').

desvârita

împrtire
în

cu

cilivizatiile

de Stat

cele

mari"

Noi nu ne-am ascuns
stat
îti

muni

dinaintea barbarilor,

ci

am
ne-

„cci prezena sfârit de folositoare. Deintori ai
mijlocul lor
nitori ai ordlnci
vârtejul

noastr
celor

aici

a

fost

mai

vechi

tradiii

culturale, le-am transmis celorlali, tuturor celorlali.

Motein

romane,
al

am

reprezintat

punctul statornic

slbatec

strmutrilor, rtcirilor, nvlirilor i prin
ai

aceasta

am

devenit ^^«ja/on po/Z/Zd

celorlali, a/ tuturora-).

Alai târziu

când

Slavii

de sud

ne-au

transm'is

dela

Bizan
meritul

-forme superioare de civilizaie
lor e

aproape
parte

nul.

Nu

ne

i de cultur ddeau nimic din
Ardeal
:

politic,
al

lor^).

UnSlavi,

gurii

au primit multe elemente culturale eseniale dela

i

în

i

dela noi Secuii din

„voievodatul

Ar-

dealului, Banaturile Bosniei, Maciovei,

nului sunt traduceri in
:tre

mai departe a Severirealiti maghiare a concepiilor noas*).

politice elementare"

-mânii n'au emigrat din sud în nordul

RoDunrii i zice „Ar:gumentul cel mai puternic pentru vtaa noastr necontenita, aproape în aceleai condiii, într'o înceat desvoltarenormaiâ,
:

II.

înfieaz

sugestiv împrejurrile care dovedesc

c

care tindea spre forme politice

^mai vechi tradiii ale

acele forme se

nou, în legtur îns cu cjie cum în veacul al XlV-lea desvâresc"... cci ele „se razim pe orgaterii,

e

felul

nizaii locale strvechi,

pe o ordine preexistent"
nea n

'').

„Dar
-stare

s'a

pomenit vre- odat ca un

de

pribegi,

în

s

dea, în avântul cu:eririi, vre-o

împrie slbatec
sigur

ti trectoare,

s

desfâure pe rând rbdtor i

forme

1^ pp.

11-11.

2) pp.

12-13.
14-15.

3) pp.
5) pp.

13.

^)

pp.

19-20.

202
de organizaie popular tot mai înalta pân se încheag îd motiv,, nici un State? S'a vzut oare pstori prsind, anual drumurile lor, bine stabilite din vechiu, de emigraiune

fr

de transhumant, pentruca

într'o

subit prefacere misterioas,
care nici o
atunci

s

puie temeliile adânci ale unui Stat pe

dumîn
jur-

nie a oamenilor

s
i

nu-l

pcaf drâma,

când

regate sunt luate de furtun

i Împrii

strvechi se

prbuvulcasingu-

esc

? Si în istorie ca

i

în

geologie sânt

formaiuni
din

nice zguduitoare
rele trainice

sânt încete depuneri sedimentare,
Dintre

i

roditoare.

acestea

urm

au

îosr

Statele noastre i toat viaa politic mai modest din care. i au rsrit deci, nu ca un capriciu al vremuau rsrit.

rilor,

ci

ca o necesitate istoric.

i

necesitile sânt totdeauna
a
voit
ca.

prielnice omenirii, caie prin întreaga-i desvoltare
e'.e

sa fie"

').

Înfiinarea celor

dou

teri

române „o cereau

i

mari nevof.
„au

de

via

economic universal",
a

aa

c

amândou,

pzit
de

drumul,

garantat

linitea,

a asigurat comerul

înainte

toate împotriva

Ttarilor

i

a Turcilor-).

de puterea oelit i biruitoare a Turcilor „noi am gre, acel" pstrat acea chibzuial înceat, acea prevedere asigur erile i se întresc neaechilibru moral prin care se

Fa

fr

pe pmântul nostru, am fost pentru Turci dumani ireductibili, peste care nu s'a putut trece niciodat spre a secera cu sbiile smntura tânr de civilizaie a
murile.

La

noi,

.Apusului.

Dar ne-am

oprit aici"

^).

Prin aceasta ne-am îndefixat

plinit datoria

fa
s'a

de omenire

i ne-am
fi

un

Ioc în istoria

universal. „Turdl nu puteau
'

frâni,

risipii,

izgonii

5.au

distrui nici în cea mai fericit din luptele zut-o
printr'o

cele mari.

A

vâ-

oricine

încercat.

Ei puteau

fi

îns
zile

obosii,

uza^

necurmat
zile

împotrivire, care,

fr

mari

ori

fr

prea multe

mari,

frâmieaz

i

avântul cel mai strajn'c.

i

pe încetul, veac de veac, aceasta noi am fcut- o: cu
nelinite

numai ai notri au tiut-o, cari au tcut de cele mai multe ori asupra zbuciumului m care eu trit. Dar fapta istoric s'a îndeplinit.
câte suferini

i

pierderi, cu

cât

zilnic

i

azi,

când apusul

ni

d

ce

avem

nevoie

s

lum

dela

1)

p.

21.

2) p. 23-24.

3) p. 26.

203
'dânsul,

n'avem de ce ne ruina
umilina
noi s'a
sclavului
:

lumi cu
ce

prm

i nu suntem datori a mulprimim înapoi din seceri ceia
furtunilor
si

aprat împotriva

i pentru •popoarele din Râsrit.l Europei, ale Austriei, Poloniei i Rusiei nu s'au îndeplinit, aceasta e „din cauza Românilor" Prin aceasta am fcut un bine omenirii.
„Precum
valea Rinului,
nografic

Da:

potopului"

')

visurile periculoase

de cucerire pentru noi

aa i
o
In

în

Apus

în

Rsrit
lume

a Dunrii

e,

I

geografic

i

et-

politic,

dat

aparte, care nu trebuie confun-

cu

altele.

ea

se

întâlnete

Orientul

si

.prmtr'o

fecund

înrîurire reciproc.

i

Occidentul

ea

nlor cretine din Orient viaa lor proprie. Iar •meneasc sj ine prin Jocul liber al sufletelor

garanteaz nacivilizaia o-

Am

naionale"

-

ajutat prin

cultur

i

nuropei

„fr

s
la

jertfim

naional.
III.

Pstram

bani toati popoarele din Rsritul nimic din individualitatea noastr

rostul

nostru
^).

în

viaa lumii

jertfi fiina

noastr proprie"
veacul
al

fr
si

a-i

Venind

XlX-lea arat concepia gretâ

a

patroana noastr neobosit. Pune fa în fa prerea veche greit despre ^enime.itele din 1800, 1821, 1848, 1853, 1859 i cea nou rzimat pe adâncirea informaiilor cunoscute 'i pe descoperirea altor nou despre aceste evenimente 3) i termin cu aceast concluzie „Supt paza strmoilor, pe drumul lor

a acelor cari nu cred în originalitatea naiune' noastre Dun la noi vine totul din dorina Europei,

ce-i

:

vechiu

i sigur am câtigat toate lucrurile mari Xatorul nostru nu poate fi desprit în nici o
Toate drepturile cuprinse

i

trainice

privin de
noasn'o putem

trecutul lor.
tre,

l

în el

sînt ale
ele,

nici

una din
în

datoriile ce pornesc din

respinge.

O
meni

politic

senzul

lor,

rzimat

'Joastre,
nil

e o necesitate dela care

pe întregirea naiunii nu ne putem sustrage. Ni-

poate distruge ceiact- este prin neclintita voin a i noi sântem, tai câi s'mtem . oriunde sântem. -Nimeni nu ni poate cere tiipuinm baza natural a poveacurilor,

s

ditcei noastre.

Al doilea: oricât

am

iubi

Apjsul

pentr.i c.iltiira

Iui

îndr.u-

^^

P-

-^-

2) dp. 28-31.

3) pp. 3i-46.

204

nea

i

bogata, de

Rsrit

ne

leag viaa noastr i a
toate

strj-

moilor notri. Aici
toate meritele.

i

ni sânt toate rdcinile, rostul nostru e indicat de acestea, de ve-

jertfele,,

chimea

si

Dup

dintiu" '). putea acest scurt rezumat omul competent va

mrirea

lor:

netgduit

cel

ji:-

deca obiectiv noutatea i pre însemntatea Românilor

valoarea celor
în istoria

exprimate

aici

des-

universal.

reînoiril conferin deosebit de intere=;ant e „Nevoia cunotinelor istorice în învmântul secundar"'^). Arat ne-

O

grad de cesitatea de a- i reînoi un profesor în orice

învââ-

cu primânt s'ar gsi, fundamental i necontenit cunotinele propune istoric. vire la concepia istoric, ca i materialul istoricepentru acest scop cursuri de reînoire a cunotinelor

i

de oameni cu
cietate

adânc i vast experien istoric, istoric cu învai i diletani i, o revist

apoi o soistoric.-')

întovrit gcat, cci „Dumnezeu tie cu cât durere e forma potrivit i sirea adevrului, îinbrcarea adevrului în
teribila autocritic care

care n:eSpicuesc câteva idei de ale autorului spuse aici, Un autor de carte tiinific, dac elit o luare aminte. de opera sa publio minte onest, nici odat nu-i satisfcut

vine

dup
faci

„Viaa întreag

te

sileti

s

mai bine

ce cartea a fost publicat... i cu toate acestea

nu ajungi niciodat
cecsta e ceia ce te

s-i

îndeplineti

cugetul

i

îndeamn

necontenit ctre

lucrul

poate anou ^>-

se transforme mai deplin Puine tiine sunt astzi care „Profesorul di 'înainteze mai rpede ca tiina istoric. V sa un cunosctor adânc i fie în materia istorie trebue

s

t

s

s

însemnat. pasionat, în curent cu tot ce S2 lucreaz mai

Com-

petena
lor

lui

s

fie

desvârit, incontestaWl",

s

spuie elevi-

deriv din cel mai bogat prisos al unei^ insuficiena-, convingeri adevrate", cci copilul repede observ

si

„lucruri ce

„spun. cunotinelor profesorului, e ironic i neîncreztor i chestie înaintea tuturor îndrept, mai curând vorbesc într'o vailor mei colegi deli Academia Român, decât înainte a*

1)

pp. 46-7.

2)

3) pp.

Vleni, 1912, editura Casei ccalelor, 32-43. 4) pp. 7-9.

p. 42.

5) p. 9;

iteii istoricului. etc. 2) pp. toate chile tite Dar pentru aceasta. cu aeeasta i sentimentul de unitate a vieii oricine poate îndrzni i de aceia . . pe când informaia de acum se caut în toate domeniile i mai ales tn domeniile mai dispreuite odicopilului meu de 10 ani. i animalului ca s'o atârni col al odii. ve- s se culegi atâtea 'amnunte socoi înjositoare. ca s-i ai seam i blana de celelalte rosturi. in timpul schimba toat. dup a:eea. sântem extrem de bucuroi de pace mai mult decât lupte: când prindem o corespondeni pierajtl între doi oameni fr nume... odinioar aceasta se cuta numai într'un domeniu. democratizândiiistorice. scrierile Nu prin elemente risi- se mai ci înfieaz astzi trecutul. mai departe alte oase i.205 „'nformaia istoric. ci viaa mânstireasc. se în alti pite. cutm în cler nu pe Vldici. Trebuie s fii cu vrat un mare învat ca s refaci animalul cu blana spân- zurat într'un cui i cu ciolanele spânzurate dincolo." ') nostru. trebue s alergi în prile. Muli au crezut prin c neaceea voia de istorie cultural se satisface foarte uor unui l-ai c loc. dup istorica poiitic se pune i un capitol de „cultur".""*) Nu sele trebuie la istorie s înfieze colarilor umai ma- ori numai 10-11.din — nu s încerce a seri o istorie cultural. inventrii. de un cuiu pe undeva. voind din alte locuri. animal viu într'un E tocmai ca i când. socoteli s i scotoceti vechile registre de negustori. 19. 21-22. —O alt tendin l) pp. care nu e decât alt via. se nioar. nu numai într'un adv2- de schelet. Ei bine . eroi i din motiv pedagogic. privin. 3) p. prin încercarea de lucrurilor cari s'au petre- cut cândva. în micile ei amnunte nei în momentele mari ale udorim a ti cum erau orenii. natural." ^) „S'a tot vorbit de istorie cultural. Ceia ce odinioar se numia istorie cultural de manualele de istorie era de cele mai multe ori se stric fericire cam aa ceva. ai lua s ai impresia cipul scheletului i pune dincolo ai pune dai lua picioarele. 15. cci nu se potriveau cu maiest. trezi prin în suflet concepia unitar a viziunea întreag a istoriei. i7. Cci a ajuns s se aristocratizeze." ^) Astzi „noi cutm pretutindeni viaa. 4) pp.

s. vaste lacune. psihologia altora. tim. : ! : cumentul. tot aa — i cu atât mai mult — în tiinele Oamenii de odinioar. dac zute. râmâie. în primitiv ale crui noi. dac avem puin sim istoric. de reintegrare în a vieei cu trecute. decretând sentenios c animalul o falc. sistemul mai mult sau mai cugetare pe care le puin. te întreab ai documentul ? Poi rsîn anume punde n'am dar istoria. pe care o dintre acei cari toria ar începe împrtesc Istorie. iar restul pretare.206 în istorie e „de reconstruire total. tocmai unde am cei dori mai mult s Exist o prere greit. singura mrturisire direct a documentului. Când este do: . animalele vechi au disprut dar rostul orânduirii în lor îl lsând urme puine i sccunoatem dup ceiace triete acum lumea animal. se compune uneori poate numai din 20"/n documente i 80*Vo interbun sim i logic. ne putem strmuta în . dos. Prin urmare. istoricii. cunoatem. de câte amesteci domenii. dar cu putin de reconstituit? Noi cunoatem psihologia noastr. aveau sentimentul i de avem noi. în modesta mea prere. rm'te dinte. i ce e documentul altceva decât rmie risipite dintr'o psihologie disprut. — aa s s fiu cunoscut de urmai i este fatal ceva nu s'a întâmplat niciodat. le- a aflat avea numai aceea numai un fi i acela crpat. condica în legat între condici vechi fa. Aâ c dou la noi avem ! înfiarea Condica ori te om-sandwich. spiritului. el rmâne fiindc s'a întâmplat s . organice.generale dup animalul de atunci. cei mai muli Aceia judec pe ce scriu c în is- unde începe documentul i s'ar mântui unde unui se mântuie c'ocumentul.regule fixe. mai limpede poesie curat i iat de ce nici n epoc nu se fixeaz ea însi în documente ca s o cunoasc urmaii.fiind- c a avut interes cineva s nu se distrug dar s se gân- deasc o epoc astfel : vreau pentru aceasta scriu. exist i acum animale cari sunt alctuite care era alctuit dup Precum aceleai norme precum. la tot aa nu putem mrginii. sfoara mijloc! : i. foarte sigure. pe care izvoarele o dau nuinai icoane rzlee. ale vieii cluzit la de anume marginile . ori. . informaiunea documentar uni'ii incom- poi câteva oase. osului aflat. adec.i opreasc plectâ : Cum nu cei paleontolog care a gsit reconstruirea.

exterioar.. istoricului din tim- Astfel rzboiul turco-itaiian e la îndemâna tie . lut. istorice. umbl pe lumea aceasta". Mai departe riei. triete. pul nostru ca s îneleag parte ce vechi fenomene ale rzboaielor trece în libice de pe vremuri a cutare conflict care se pe- cutare Europei de astzi i pe care e cu putin s-1 studieze cineva de aproape i cu rezultate atât de sigure.e pe baza necesitilor pentru a îne- mai bine unele pe pp. s care suplinim dcla i suflm apoi cu suflarea poeziei. se merge i pe alt cale de cât a divinaiei poetice ori totalitatea vieii trecute. care de lui sufl asupra lor i trezete o atunci micare în aa puternic. asupra fpturii de perfect în forme. Muli e drept. istorice. fac. face puin Romani. va s zic. logicei. în acela cu aceea ras. nou fenomen corespunztor. 24-27. cuge- acunii omeneti. petrecut în timpuri deosebite. avem dreptul . furnizeaz elementele trebuitoare pentru înelegerea unui mare act din istoria universal ale crui elemente de în- elegere nu se pot lu de-a dreptul din trecut. 1) . trecut i de cine poate mult s perea fenomenului i serveasc la priceexperiena de astzi. zice : „Dela o bucat de vreme în studiul isto- mcar în chip excepional. de mu'te ori noi foarte puin documentare. necontenit. Asirieni . a integrrii logice pentru cuta astfel — Se caut dintre ci în fiecare i îndrznesc însumi a moment legtura cu alt via. cari numai chipuri de lut de se umplu acele muzee sunt bibliotecile i numai din când în când apare câte un ori Michelet un Carlyle. s apropiem altele. oricât de ce vine aceast suflare de via. i fenomenele istorice cari s'au — a red adec nu numai legtur men istoric printr'un loc. care rmâne hit nesimitor. personalile tile Iep. pân singur poate dâ viaa. s c s putem cu reconstitui cele ce au fost avem dreptul. a!e trii.207 starea de spirit a altor tiirpuri rectifica ').. explicaia unui vechia fenoistoric. avem atâtea mijloace de a ceeace nu se potrivete cu psihologia din acele tim- i puri. situaiile istorice. Ne putem simirii. zicem i întrebuinând normele totui atât de sigure. Greci. Ne silim. încât învie cel reprodus pân înfiarea acum.

Ea privete astzi pe oricine. Ea privete pe militari aceia caie au un mare sacrificiu de fcut. (Istorie a Europei apusens la în legtur de In aici. . credina disciplina. ci s tine studiezi apele nu în micarea dar lor. Stahl. urm- pp. deopare ap. când stau sub observaia noastr" '). Ea preface sufletul celor ce se ptrund de învmintele ei. cari au fost atunci c pe baza elementelor de ras \ putem observa. ci contiina. ori fr s mersul studiezi. 27-20. care nu e atâta entusiasmul. Istoria mult mai fnteresat e pentru 1) rîului. senti- mentul idei de onoare. „C/istumea Rinului". dar cari sunt acuma. care „nu d reete pentru viaa practic. Ea simul realiti lucrurilor i ajut cu judeci drepte. 3) pp. Ei trebuie sâ-i dea seama de elementul determinant al rsboaielor mo- d derne. metoda i informaia când nu le istoric. Putem spune pricepem pe Germanii lui Tacit prin anume elemente din viaa popular german a timpului nostru.208 i putem spune câ în felul acesta lâinurim epoca bizantin prin fenomenele petrecute în veacurile al XVII în peninsula balcanic. Ea se istoriei hrnete îns istoria în în rândul întâiu din juste învmintele la universale". 2) Vlenii de Munte. Sunt 24 de lecii inute coal de râzboiu pentru folosul sufletesc al elevilor militari prim într'o expunere captivant arat necesitatea cu- noatere! istoriei universale pentru militari. 1-16. Ni putem înfia pe strmoii notri Traci {aa de puin cunoscui în izvoare) pe baza elementelor eterne de cugetare i simire omeneasc. i de alt parte pietriul.stenografice ale lui H. Interesante sunt i asestea. In felul acesta se reînoiete concepia. Aceste sunt ilustrate cu exemple din universal. 1912 pp. cu aceast lecia chestie) 2). — XVIil-lea aici. câci oricine particip la via public i o determin. ^). care prin adevrul lor merge In inima omului. pe baza fatalitilor geografice cari nu s'au schimbat. stpânitorul lecia a doua greit a lumii cum istoriei universale. 272-t-II dup notele. în compoziia lor. care trebuie vorbete despre împrirea i studierea înfieze „viaa s este cursul unui rîu.

care Lupta cele dou îii puteri mari. în felul asesta de a istoria universal. intr în tratarea pe larga problemei renane. cu ideile de care au stpânit i condu. sprijinind viaa nacând viaa naional s'a strmutat ional ajunge fie aiurea o piedec pus în calea vieii naionale".-) apoi poare evul mediu cu participarea în po- nou. care fusese odat temeiu. istoria universal prin aceast carte s cei s ne g\ndi:n c 2) înainte cercetare unui unedievist. cu origina :i desvoltarea raselor i naiuniloi fost amesfecate în istoria uni- versal. (abia numelor lipsete 14 .— care „pentru Romani nevoia gsirii unui hotar natural provinciilor întinse Rinului.zâ-dârni:esc.209 rete deci mersul rîiilui. 173-272.s'â omede pe nirea în deosebite timpuri. Iari relor s fie vorba. oprindu-se Rinului. la i dac avem în multe din cunotinele noastre privitoare . de aezminte care formeaz popoa- zgazul pentru viaa unui popor e foarte însemnat s. 3) pp. o iJeie i fiecare tradiie a fost la început proclamat de un pentru o filosof. pentru între pân la apa Germani e nevoia de expansiune agricol". care la un loc ar face toat istoria universal. pp 73-172. i a ajuns cu timpul tradiie. iar nu ce lasâ la fund saj undele dela suprafaa apelor". epoca antic.i dai seama prin studiul istoriei universale când un aezmânt. circ e socotit c'iiar Apus. când nu mai e pentruc orice ideie dela o bucat de contient. e una scdea urmrit în altor ^). dintre încontinu i cealalt se întrea tot mai mult. vremea noastr la 1871 în E rscolit toat chestia istoriei istoria Europei apusene multe legtur cu serios al i desigur sunt aici pentru un cunosctor idei universale le i afirmaii nou pe care nu întâlneti într'alt loc. Schieaz apoi piincipial toat problema Rinului pân la 1870').— Spune câ în lectile acestea înelege sâ înfâieze „o succesiune de probleme istorice. când a czut în penumbra cugetrii. temelie desvoltarea cugetri omeneti de mai înelege între : târziu. 17-32. Aceasta-i planul leciilor. — rmas vreme. în legtura cu înfiarea solului european sau extra-european. devine o tradiie.— începând dela Cezar. ca unul dintre r) pp. uneori i — s — Dup e spus2le din cele dou lecii. cu tradiiile care au urma acestor idei.

cu care ne sunt prezentate faptele în istoria româneasc tristei sau universal.. dul militar al Basarabenilor. 35-50. împotriva mrturiilor istorice un nici o patim antiromâneasc i nîci o slugarnic linguire fa de stpânii de astzi nu-I poate rsturna viaa istoric aa numitei Basarabii înccpe Domnia Moldovei i se întrete. De aici vine totdeauna noutatea frapant. Petru în al Rare i a urmailor si pentru reîntregirea ^) capitolul „Tartarlîcul" i expediiile turco-polone din sec. încercarea unei Basarabii moldoveneti osebite i organizaia l cultura basarabean pân la tefan cel Mare. 23-34. 1. 3) pp. „Basarabia' i Alexandru cel Bun. anexarea de Turci a 1912 17o-f II 1) Vleni de Munte pp. dar nu fr dup pe aceast pierdere naional care — sperane.. Scopul crii e ne spune însui autorul „s arate viaa curat româneasc a Basarabiei timp de multe veacuri : pân ani la anul nenorocit al rpirii 1812 — de care ne amintim la astzi cu durere adânc. aa despre: începuturile noastre naionale i politice. cetile Basarabiei noile acest inut iar în sec. 6) pp. zarea Turcilor în Basarabia de jos i lupta ârii lui . 31-82. 5) pp. se acopere de bogie negustoreasc i de glorie rzboinic prin aceast Domnie" -). viaa româneasc rosturi satele.. .^) apoi despre tefan cel Mare i aprarea Basarabiei de Turci. Tot trecutul Basarabiei ne apare întâia oar într'o expunere politic. Studii 2) p. Cantemir în i Bugeacul i târgui ile . XVII-lea vedem Mîrzacul luptele basarabene pân i la Vasile Lupu. al XVIII: Petru cel osteti în^ Mare i partiHotinului. 4) pp. 1-22.210 mai adânci cunosctori istoriei ai istoriei medievale i în general aî: universale i. • XXIV din. situaia Basarabiei dup moartea eroului moldovean i împrejurrile culturale de aici ae"*) .*^) Nogailor. care prezint o noua concepie filoso- fic asupra întregei desvoltrii a omenirii. o sut de unui interes- prin afirmarea nici fapt. i Documente. Cu ocaziunea aniversrii de o sut de ani dela rpirea Basarabiei de Rui. : c c unitar. formeaz voi. lorga public cartea tiinific „Basarabia- noastr" ').

fapt româneasc. „Mnstirea Neamului". pp. tabla numelor lipsete. i revederea i corectarea unor din Buletinul ist. 120-138. la II pân 1870 limba (I9l3). care s i nu f'e al nostru. noile condiii viea '). XVIII-lea voi. t>8-73 pe ba:. 3) pp in 139-169. legturile i viaa de nego i bise- Basarabiei La în Basarabenii i Ruii 1805 rzboiul de sfâiate din — 12 rpirea Basarabiei rzboaiele din 1768 71. 6) Vlenii de Munte. munca în Lucrarea aceasta dar sus dup la spusele autorului prefa. gând românesc"^ basarabeni locali cei „epilog" în arat trecui România secolul al XlX-lea i ceva despre vieaa româ- neasc de aici pân în prezent ''). 1910. au Analele Academiei din Române sec. Intr'un capitol de un interes deosebit ne înfiaz starea locuitorilor ostai rica i rzei. privitor Neamu corn. ce timpurile cele mai bune. în lorga. pp. noile condiii de proprietate rural'). monument. viaa de hotar cii Ttarii pe alt 1750 i. 83-120. neam vechiu scriitorii Basarabia. 1789—93. 2) pp. cunoscute mai ist. XXXIV i „Capitole din Istoria literaturii întregi române sec. urm despre — care aduce anexarea. Vieaa clugreasc i. s'a tntr&Buinat 171-170. c în Basarabia „nu e ogor. '^). 11. 1) pp.a mai multor tiri constat româneasc avea valoare oficial in biserica ro- c •'nlneasc din Basarabia. înclcrile ttreti. 11 91 . în aezmânt In în local. târgurile. 7d/id când Cimba româneasc ofLciaC Ibasarabia revista Drum drept. nou aa încât aceast un oarecare drept de dea clug'noutate". .: 211 Ruii nvlitori i cel la elementele militare din Basarabia dup [-•etni Mare. mon. ale Basarabiei dup de rpire i durerea Moldovei Termin expunerea aa zj cuvintele îmbelugat în informaie sigur care conving pe orice cetitor atent i nepreo- cupat al acestei cri. 169. Broura are dou scopuri: „Intâiu rilor din Neam i de aiurea o icoan a vieii monahale a fost scrise modest scriere poate s revendice i s celei. 5) pp. aminteasc deci folosul au adus neamului. cu mai vechi i i strlucite începuturi în i cu roade mai bogate de gospodrie sa le cultur. Bisericii. articole e reproducerea. pentru cultur ''). sânge românesc. 4) pp. 1912.

1) 6) pp.. dându-le cetirea traducerea în românete a inscrip-ilor de pe odoare". Dolj. si * venerabilele ori amintiri ci cuprinde. secularizare 'O. serbarea unui hram conflictul între NeamtuP). 32-47. eîc. 3. dâ deszrierea inscrip'ile. 4) pp. „Portul popular românesc" surile din ^). 2) pp. Vlaca. decderea — m- nstirii in sec. Fixeaz patru regiuni dup care se împarte i se i prile i pp. 27-31.. ca iile » i pe cercetâtorii cuvincioi ai i însu- fleii de sentimente religioase mnstirii a cunoate istorice bog- de art '). conchide c în acest port e în linii de toate trac i ne au lsat portul lor gelui. la 1700 de Grigorie Ghica Ni se i Mitropolitul Varlaam ei. p.m'onumenCeCor istoVlenii de Munte. Bulgarilor. din vedem în al diferitele atitu. început la 1673 i ter. dini avute fa de portul românesc secolul al XlX-lea asemnarea între portul nostru i cel în Sârbilor. ridicarea la din nou prin egumenul Paisie ''). 5) pp. odoarele din sec 15 16-lea ^). Mehe- Banat. nerale .. cum în sunt curate ei i înalte dreapt avântul sigur.. înaintaii lor harnici i plini de râvna lucrurilor curatecerurile spre care sî în- i înalte. Buco2. 4. 3) pp. . Mitropolitul lacov imnstire si Stat. deosebete portul nastru popular: 1. 68-89.212 terii. 30-35. credina. al 18-lea "*). în parte i în Oltenia Ilfov. O conferin inut care la cur- Vlenii de Munte. 401912. nord cu al Rutenilor. . i în DleamuC nomnac Cit&rar. 1912. Dela Râmnicul Srat dini la Olt. minat e lâng Râmnicul. 1912. In cadrul a- 1) l-ll. 481-97. i Suedezilor i. Zidire „Sihihil Fedelecioiu" '). 1-27. nce. Neam.Vâlcii. Ungurilor înainte i „ei Grecilor. — Al doilea. Ne istorisete vieaa mnstirii dela început i sub diferii Domni ctitori. meterii cari au zidit-o i fotografiile cari o privesc. publicat 8) fâuCetinuCcom. 48-67. pp. în elementele de înfrumuseare. Aromânilor. le cromatica în în colorile pe care întrebuinau mai des i h gaturile obinuite vina între aceste ciori". muntoase ale Moldovei pân la Vrancea . Romanai. pp. Albanezilor Sailor. s-i ajuie pe prinii nemeni.

CaCendaruC OZeamuCui Românesc din 1910 (11) Ceua despre dumanii ^dnitii. 64 . scriitorul i traductorul „At1) In %e. note despre vechi zugravi in sec. 13.213: cestor tipuri fiecare vale îi are varianta. Stamati. Cum a murit Cuza dru la Vod. ^n poem grec priuitor Ca is{oria noastr. Citerar. porturi asupra albumuriior de statului Struie româneti. — o tabl genealogic a acestei familii pp. IV (1902) se public: Cxtra. 164-S. 1. Miiller dospre Macedoromânii (1844) p. Germania. tegtur cu biserica din îbCineti. 239.— TCeamuC Romanesc Citerarpe 19I()(1I): /. TamiUa ZutuC în J. Dovedete pe baza poemului grec al Iui Gh. 3) In revista sved. Stokholni . despre moartea rcpentin a acestui mare Domn (5 Iunie 80. Etolianul Petru chiopul n'a domnit.Coun cCtoi ardeCean prin Curopa apusean (prefa Codru Drguanu. Chateaubriand despre crile greceti tiprite ia Bucureti i Const. Anglia. din în 1712 privitor la regele svedez Xll-Iea publicat Hurmuzaki. r2O). despre neamul Tutul dela 1497—1771 pp 237-39. tiri întregitoare la familia Tâutul talei" . cum se credea pân atunci i in Muntenia. XIII. 207. Despre aezarea Turcilor în Europa. 401—407. 1912 p. extrase din cartea lui Possart despre noi (1837).amuC Tiomânesc rQ. O not 1873) p. 15 i l8-lea i despre ostai români in str<>intate p. XVIII In scurt se d 2) Stokholm. grecul. Orsahcrna till det ottomcnska Rikets uttrngande ur Europa" ^) tot în aceia^ . 16'^. Se dau lmuriri i se analizeaz cronica greceasc a clucerului Afenduli.Catiue cCtoril strini Lamartine despre fostul Domn muntean CaIui Chateaubriand ragea (1832) p. — c — : la Constantinopol. caro prin descrierile sale de cltorie prin Frana. contrarii Unirii Principatelor p. E vorba de fotii Domni Bibescu i Mihail Sturdza din 1601 — 1821. asupra în urma sprijinului i '). ^En grekisk Kronika om Karl XH S Vistelse i Bendcr ^). vieaa acestui ardelean cu talent. Blanqui (1841) despre un mare negustor muntean la Filipopol.se. omul lui Constantin Vodâ : (Afenduli)" Brâncoveanul Carol al la Bender. va avea „un hc onorabil" in literatura noastr" p. dând i alte tiri i mai vechi . din Ca noi . pp. ItaliaRusia i Elveia intre ani 18i5— 43. ci numai in Moldova.^z „Suensk ZidsMft'. 1910 „CCtoriiCe unui ardeCean" de Drguanu.i articole de istorie scrise în limba suedez. 1913 pp 253-62. Domnul muntean Petru e cu totul altul pp 577-9. societii pentru a se pstra frumosul nostru port popular Semnalez aici câteva studii <. X'leni.

9-40. Neculce — — — pomelnic cel i însemnri . J5) pp.Râmnicului-Srat i Buzu din o Ia Ju cartea grdurritului în sudul 1739 40 i cheltuieli domneti nuni '^). cu o atent cercetare a ei întâia altele '') . biserica din Prigoreni (moia lui I. : -loan Blu ^) . 13) pp. 28. Proputea tecia austriac nesuferit. 29. 79-80. un proiect din 1863 (Bucureti) de a se tipri operile vechilor istorici ardeleni 'O un privi egiu a împratului Leopold al II lea pentru Românii din Ungaria '^(1791 trad. în vremea cu note despre familia Bâ- ordonan financiar . româneasc p. In introducere se d „câteva observaii ^).) ^) . 4) pp. 29. 1) Jbid. 64-5. . 1913 40+474. 14) pp. XXII -). 12) pp. comparaie cu testamentul negustorului din Craiova eteriei. 83-93. 5) pp. 10) pp. 447-56. asucare pra materialelor documentare" din acest volum dup urmeaz actele ai : Vod 'în Ghica cronic de orânduieli a Iui Grigorie Moldovei (1775). . 26-7. ei singur Italia. 2) Vleni.'^) act de vânzare a unei vii la Cotnar de Gavril Tutul '^) socoteala cldirii casei dela Curu-Ceme a lui erban Vod Cantacuzino '"*) însemnri :pentru istoria Românilor din notie greceti (1534-1823)^^) . în care face câteva observaii generale referitoare desvoltarea poporului albanez i zice c o Albanie independent fr nici un sprijin extern nu se poate susinea. 53-60. pp. Românii macedoneni ar putea da acestui stat nou burghezia e i clasa intelectual care-i lipsete. de pe cri bis. Studii i documente. 31. 84-5 i trad. 45-4}.. aceast formaiune politic nou. 61-3. . 44 i 9-25. 83-29. 28. 25-5. pp. 7) pp. 66-78. 9) pp. b) pp. . 28-<î.. prin apropierea ar geografic -sprijini i trecutul de ocrotire i ajittoare. 50-52. 27. cuprinde documente interne foarte diverse. însemnri precise de cronic moldoveneasc din 1788 1806 i de gospodrie a unui boier din Botoani în 1767 1778'^). 30. 3 3) pp. contemporan). ^214 revista apare „Den albanska Friigan' ia '). 8) pp. 11) pp. 81 2. monenii O act altul dela Radu Vod 1613)^) — Din din Mus- poeziile boierului Vasile Pogor '^).

Prahova) probe de limb (1817— 34) — Acte — Teleajenului i i amestecate din (1643). o hotrnicie acte relative la carte a Starostelui de Cernui moii numire de ispravnic (1822) întoarcerea unei la hotînene Beceti (in. un catastif de domneti câtrâ Banii Craiovei i altele diferite (1815—25)'*). pârclab de Hotin (1658)"). Documente moldoveneti 1626 41)^). s'au strecurat destule greeli de tipar. ci vor fi îndreptate cu c m c sentimentul de ii are fa se isola amical colaborare oe care oricine a lucrat in tiini tovarul su de ocupaie. Inscripii i însemnri din bisericile Breaza (jud. fost prefect de Galai în 1672— (din colect. 519. 3 Stadii l documente. 353-4 12> pp. 2) pp. Vod Brâncoveanu (1745) 35 acte gorjene (1775 — 1844 1. a lucrurilor pp onomastic pp. . 1913 p. „O înlocuire a foilor cu ele nu vor fi inmgulesc greeli ar fi costat prea mult i terpretate nici ca neglijen nici ca netiin. 405-3". rmâne totui supus vicisitudinilor vieii de omeneti". 213-27: despre familia Holban pp. 40. un act dela Miron Costin. 260-337. i p. 471. 1743)^). Gibescu) "^) . 355-58 14) pp. 32. biserica din Hera (1794 "'). Cernui din 1745). 205-9. 179-202. 441-55 15) pp. 1760)'). din c. o hotrnicie gorjanâ în (1833)^). 5) pp. 143-56. In prefa spune pag. tabl numelor pp. 341-51. 13) pp. care cu toat dorina de a. 90) — : Prahova). '^). 381-40-2. in revista Drum drept Vleni 1913). 97-139. 9) pp. pentru tiin. cele dintiu 100 in 16) Vleni. 338-9. XXIII cuprinde acte strine din ar- hivele Galiiei. o Moldova de sus: o (1809). 32. 8 acte diferite Atanasîu. vechii Rusii i Terilor de jos.— — 215 catastif de dajJii moldoveneti vinâriciu oltean (1818)^). 359-63. 10) pp. 369-77. •-). 7) pp. — Testamentul câlugriJiui românete (6 moldovean doc. Iai (Trei Ierarhi). — Scrisori (c. Sava doro- Holban din mnstirea hoiene: scrisori Mogoeti (1828 — 32^'). 459-70. (jud. 231-65. 174-5. cri domneti i zapise (24 din 1618 (1775 — '') .*') moia Sadova a lui Const. 32. 1803)'^). Corespondena I) pp. 33-40 (reproTus S) pp. 4) pp. II) pp. 1840). 6) pp. erata p. 31-2 169-195. Buzu ca (bibi. 75 moldoveneti particulare c. din colecia T. 3) pp. liceului) —8 Slom i Cera acte din valea '*).

193 pp. 465-68. onomastic ppi 25C-53 erata p. privitoare la Românilor (145 acte din 1527—1598)'). n) Vleni. 3-13. in Relaiile comerciale cu pp. apoi 401 corespondene olandeze din Constantinopol cu traducere în românete (1603 1747 din arhivele din Haga) -) 426 acte :jelative la Negoul românesc cu Lembergul. 10) pp. O conferin inut la !a în care baz în Congresul „Societii româneti agricole" în 1912 au combate ideia eronat în lume toate lucrurile de fapt „în lume tot ce cauze economice i zice c c exist nu e altceva decâi idei luptând sau idei biruitoare". lucrurilor numelor pp. XXV). 115-289. 3-112. :î3ate euvintele principale i necesare. urmat de 357 corespendene i regete a1844)^). -Drum drept. . tabla : . pe coipert pecetea „Gazdiei Ocnelor". 3S. în Doc. Cracovia. Nota cltorului englez Wiliam Lithgovv despre Români (c. vocabulariu pp. 7) pp. 9) pp. Arat ce const politica imperialist'^).'') extrase din o culegere de desemnuri colorate înf- pe Români (sec. Aman. 2C7-I2. a : 6) Vleni. „Corespondena lui Dimitrie Aman negustor în Craiova viaa de negustor harnic (1794 1834)^). etc. 215-30. 12) pp lC-14 13) pp. la care se adaog proape toate româneti (1803 înc 101 corespondene i acte din 1793 1824'') i câteva iând — d — — statistice oltene din 1818 '"). 3) pp. „Politica extern a popoarelor agricole" 'O. 24 38. D. 14-24. 1612). HI-XV . Nouveaux materiaux pour Despot (8). 293-456 publicate în parte. 3-161 XV+255 (= Stuiî i documente. numelor pp. Hurmuzaki XI.(l404— 1603)^). 255. privitor ocupaiile pp. Aman i una 8) pp. 231-44. pol tica '^) extern a între •popoarelor comerciale-industriale care suntem i a celor agricole e foarte la i noi '^). Agricultura noastr veche. 14) pp. — . In prefa ni se a Iui D. prefa. 471-507. I9l3 p. geografice (1). 18-lea?)''). Danzig. întâiu 4) pp. 245-49. o scrisoare greceasc a lui în faximit în prefa prefaa i in a soiei lui Pipica Aman i chipul lor . unele din aceste acte sunt publicate în lorga: Chilia Cetatea Alb (12). 5) pp. 511-17: Lembergul. l65-2C<i.— :216 polon istoria din Konigsberg. tabla 459 68. 1) i 2) pp. a lucrurilor pp. în note (8). 19 13 pp.

„Cronica expediiei lui Turcilor în In Constantin Diichiti. 1-107. •4) V-XV. apoi lmucai'e despre autorul vtaful Constantin. pp. erat . Aceasta se cheam oportunismul cule minte. 3) pp. Socecu. care sub toate raporturile ofer o „siguran deplin". 2) pp. Un popor deosebit i „se ine numai in marginile ele se dreptului su naional. ') Urmeaz: Cronica în românete e însoit în note de l-muriri bogate. grec de neam. 226-28. 107-212. ') Moreea 1715" prefa. tabla numelor pp. care nu silete lucrurilei ci întrebuineaz nu se pot totui care-1 Sc^. 219-25 vojabulariu pp. „astfel va face i politic extern. spre binele i asigurarea neamului. aci: i:'. întrebuinând cuminte toate oportunitile. cu traducere . ci el nu le schimba. Agricultorul e un om sigur i cumptat. 1913 pp. uneltele fiind numirea lor slav nu hotrsc. Nu silete. dar într'acolo cu înverunare îi în- niciodat ispita nu-I va duce s£ încalce aiurea drepturile altui popor". 213-18. cel bun. a luat parte la expediie tele i povestete obiectiv i exact fap- vzute i cu mare bogie de amnunte.. dar tie i aceia c mintea omeneasc poate smulg i împrejurrilor celor mai vitrege rodul pe cu chibzuial. de aici se vede de ce lorga era contra. i cunoate dedesubse tul lucrurilor riri care de atâtea ori ei hotrsc fapta . pentru com1) • Bucureti. dar toate silinele. sigur. ca câtigui muncii s-1 aib totui." Politica politica adevrat noastr în unui popor trecut fa de vecini a fost agricol. oameni i cuvintele strine. ^) iar traducei-ea francez a cronicii ^) are în note. cadrul granielor naionale. fiindc tie c lucrurile sili. XV+226 ediia Comisiunii is- torice a României. cumptat.217 agricole i Ia bucate sunt latine. Conferina aceasta cu idei nou a fost inut într'un timp când mult lume agita pentru intrarea în rzboiu contra Bulgarilor. cci agricol are firea sa schimb necontenit. dreapt i fiindc munca lui atârn de poate puteri naturale i supranaturale pe care sale. teapt. tip. 228. relativ Ia fapte. a lucrurilor p. dup voina i necesitile caut s potriveasc lucrurile în aa fel.. pp. atribuit francez arat valoarea cea mare a acestei cronici.

în s'o deosebi în Serbia. Bizantini i Turci i. în Peninsulei balcanice. 4) de drum. 2) Vleni de Mtinte. . apoi legturile de sânge codim în între familiile cari stpânit ale în Serbia i Voievozii Terii Româneti. ^^Pagi'ni studii caii privesc i merit s despre Serbia de astzi". care ne poate servi de îndemn i învmânt nou. uor la se pot constata amândou sârbeti popoare au . „Relations entre Serbes et Roamains" municare fâcutâ sârbeasca din autorul — ') E o scurta coNoembre 1913) la Academia regal a crei membru corespondent e Belgrad. mercenarii . des- 1) Vleni. artându-se fenomenele istoriei sa'e mai importante din sec. „Politica aiistrla: stitutul fa de Serbia''. legtura erni. religioase în- tr cari cele dou popoare vecine despre influenele reciproce. fondaiile bisericeti sârbi popi Ni- Muntenia. le Mai avem câteva cunoatem.^) Tot o conferin la Craiova în fo- losul refugiailor sârbi. care ne prezint. pleac dela vechii Traci. „Oltenia i Serbia". etc. ara btrâne pân în Româneasc.nii cu cultura naiona'. p. 3-41. între Serbia sec. deosebirea povestirii din raportul frances Brui^. 1915 p Vleni. Romani. 1913 27. 1915 . într'un pe care al Austria voia s'o supun i prefac debueu pro- ductelor sale industr ale. culturale. luptând oastea ro- mâneasc gheorghe micarea lui Tudor Vladimirescu i legturile de prietenie ale i a lui Caraacestuia i ale lui 0Serbia brenovici cu erile române. 218 paraie.^) O conferina care fîxeaz dela început caracterul dominant al vieii poporului sârbesc. românesc. 1914 pp. i i Oltenia din vremuri foarte XlX-lea influena sârbeasc în p. care e izvorul al iui Ben. La început rale în d câteva aprecieri geneapoi despre relaiile legtur cu rzboiul de atunci. prin dezvoltarea expansiunii austriace directe sau iniirecte Ungaria. 31. XlX-lea i înfiarea actual a acestora i. restul note 37.. începând cu evul mediu -statele pân în zilele noastre. (în 10 — despre relaiile politice. 3) Vleni.^) O conferin la in- pentru studiul Europei sud-orientale.

^) Cuprinde leciile de la coala derzboiu. XXVI). 5) pp. o curte."^ dat prin . Mare. Sarmaa Impe- Romanilor. inspiraia noasni-a inspiratoare.. 170-191 .dc Vleni. dela Sârbi" >• ' . 6) pp. la stpânirii vechi a Tracilor.. Mihai Viteazul etc. a caligrafiei eelor artei dintâiu notri. de contiin naional erâneascâ.'') trece la expunerea.^) Arat Oltenia câ.'') '°) lui apoi la Ruii. cu TurciiDunrii în secol.. 1913 p.. !I) pp. Dup ce repet pentru elevii noi scopul leciilor. 9) pp. 8) pp. plin ^) de obser- vaii judicioase ilor. turi leg- dinastice în veacul al XlV-lea. al 3) p. a crturarilor religioi. i in revista sârbeasc „Dcfo' Vleni. 191-C8. 4) n>uCCe:tin. înconjurata de prestigiu i lucrurile aceste. împrumutarea din Serbia a limbii de Stat diec! tre ai i din Biseric.„comunitate politic în cele mai îndeprtate timpuri. timpurile cele mai vechi.." -) Serbia nou micarea lui Tudor din 1821. imperiul* româno-bulgar. ^^). lUlS din Belgrad. 30. 59-60. definete chestia Dunrii i deosebirea fa de cea a Rinului.. Luptele pentru stpânirea 2) p. înainte de veacul al XiV-lea. Sârbii aici i Turcii Dunre i stpânirea lor i opera rzboinic a loan Hunyadi. mai tate dinastic. 145-169 7) pp. înSârbii rsriteni dela Dunre i Românii din i Banat. Goilor. Hunilor. 28. Avarilor Bulgarii. 262 (= Studii fi documente. de C institut pour (II) C6tu.219 pre care zice aceste cu\in(e serrnificative : o cancelarie orales o lepmi-- ganizata. voi. „Chestiunea Dunrii" {htorle a Europei rsritene în legtur cu aceast chestie). riului '^) i nou. care ci erau indispensabile. publicat de CCuropc sud-oricnta. a fost o comunitate politic. 26. o ordine de demnitari. MO. sunt darul sârbesc. i bizantin Dunre. 11-20. nu le-am luat dela Bulgari. pp. 21-58.. care o sprijin cu fapte- lo caliti asemntoare dintr'o parte i alta i prin ai aliza numelor dei persoane din aceste inuturi mrginae cu Dunrea. IO) pp.Cc. ca rsplat pentru ajutorul de arme ce i-1 adusesem: „cea dintâiu manifestaie i mândr i biruitoare. ") Luptele Dom- nilor notrii. 81-144 12) pp. Qiielques obser\^ations sur la conimiinaute politique entre Roiimains în tre et Serbes a Vepoque plus ancienne. pe care am vzut-o. la tefan cel Dunre 1) p.

în deosebi la epoca mai veche înainte de veacul XlV-lea. student al universitii. Q cui e Dunrea? conferina. IV-f 413. Trebuie s aib > ca fore active viitorului. ajungând a singurei se pe care de aici rspândi ar da un ajutor înainte trebuie o facem s „sântem tisitoare silii a o face". prin o puternic flot cuceritoare. Ianuarie. Vleni. trebuie s tie ce a fost. in care pentru întâîasi dat Balcanilor se prezint din punctul lor de vedere i po- legtur politice e proprie. subiectul ales pentru principele Carol. ce este ea. adec: desfacerea de alianele cos- i primejdioase cu Puterile mari i apropierea în ^). ^) In legtur cu cele înirate mai sus se discut pe larg i se analizeaz multe lucruri de cea mai mare importan pentru 17— 19-lea. dându-le de atâtea ori soluii i aprecieri al nou. IlI-iV. puterea conductor" In introducere arat „necesitatea studiului istoriei Statelor 1) pp.220 Dunrii dup rzboiul Criineii i ') chestiunea noastr de a stpâni Dunrea. lil3 pp. XXVII) vezi un articol pe lorga despre luptele din Ungaria In veacul al XVHea 2) pp. . 19C8 p. elementele cu care se vor da soluiile De viaa într'o aceia dau aceast care li carte. dea seama de rolul nostru în acele lucruri care Trebuie se recunoasc aiurea fenomem care s'aa s petrecut la noi l care se pot petrece toate i în mijlocul nostru. Vleni. 1913. Doresc s fie o carte pular i cred c. Trebuie s-i au fost. de acele State din Peninsula Balcanic unei ntregi tradiii. 252-59 3) in Tetermojis DZitteCCungen. {Siudîi {i documente. care e a noastr din datoria cele mai vechi timpuri. — Aceast Pentru ca trebuie pregtit printr'o informaie sigur. tabla numelor lipsete. In prefa zice: „Pentruc o direcie de politic extern s al se stabileasc definitiv se cere Ins consimmântul contiin a înelege oricine absolut contiinei naionale. voi. Cuprinde a fost inute la universitatea din Bucureti. i lorga. în anul rsboiuiui balcanic (1912-3). . „Istoria statelor balcanice în le:iile epoca moderna' ^). 4) pp. ni revine un rol fa de care. 191-251 vezi 14. noi i istoria popoarelor vecine.

tabla nnmelor pp. etc. 279-3J2. care a dus inevitabil monarhic nilor din a Osmanilor.221 balcanice" prin faptul . ceiace e cu rnult mai greu. 411-12. schimbrile dinastice din Serbia^). 145-224. cuprinsul pp. Pacea dela Bucureti. asupra popoarelor dia Balcani etci"). in ediia frarcezâ: ^îstoîre des Ctats baCccuiiqucs r€poque moderne. 3) pp. 2) pp. Austriei în Balcani e Influena francez Iui i a altor apuseni în Balcani pân a în epoca roi Napoleon)'^\ Micarea spontan de Milos eliberare Sârbilor prin Caragheorghe. 101-44. 9) pp. cum a do- vedit-o cu prisosin în opera capital Istoria Turcilor. 38-52. 13-28. 225-278. 29-37. 1) pp. Fixeaz cele trei faze în relaiile noastre cu popoarele cretine din Balcani i rostul nostru în trecut Amestecul i scopurile de cucerire ale Rusiei din vremuri mai vechi i la pân pe artat 1800 cu mult ptrundere 5). la dominaia „Viaa creti- i Latini. 53-85. 495 se dau ici colea unele adause i îndreptri. 1914 p. 381-407. — popoar^^ior de Analizeaz situaie „provificiilor : desbinate i sârcite de aiarhie" din peninsula balcanic Bulgaria. 10) pp. Nimeni nu era mai indicat i mai pregtit pentru neînfia viaa popoarelor balcanice în epoca moJern. puse n'ar fi tolerat-o a djua dup zpceala aici ^). Serbia Imperiul bizantin. ^). dreptate. 413. nu în amnunte ci în larg expunere de idei cluzitoare. înfrângerii" ordine. vieaa popular relig^ioase aceiai ca î a popoarelor balcanice fost motenit titorii dela Traci i c i timp de 500 de ani culturale a am ocrop^ste vieii Dunre'). înaintare fr ca popoarele su^). Revoluta turceasc din rzboiul Balcanic (1912-3). e cel bun cunosctor al trecutului peninsulei balcanice. . 7) pp. Vleni. erat p. decât lorga. dar „dreapt" „garantau merit. ^). 1903. 5) pp. Rsrit subt stpânirea turceasc" n'a fost tiranic i insuportab:i pentru c Turcii dup zi fr îndoial pace. Eteria dela i micarea revoluionarea a Grecilor din Moreea etc. 6) pp. 353-77 . 4) pp. tare. 5-12. b) pp. Rsboiul din 1877 i urmrile lui '°). Obrenovici"). c e avem pmânt i frai în sudul Du- nrii. care alturi de regretatul lirecek.

e frumoase în limba noastr. plângerea greceasc cu arat coninutul memoriului din c. înlocuind num. car? la rzeii din satul bucovinean Vilavce (1747 arat desnaionalizarea elementului românesc în Bucovina. foarte diverse prin cuprinsul Plângerea lui loan Sandu Sturzi Titlul Vod împotriva sudi.222 Analele istorice. vecliile Rui. 13-91. 1830). judectori i cinovnici ai administrajiei/" Urmeaz 18 documente precedate fiecare de lmuriri relative c. «o/n. 3)pp. sprijinii de consulii strini iui a Evreilor din Moldova. 7 n. nou i în amnunte i. cu lor nume ruseti uneori. cum se vede în i din scrisorile Hummer lui (p. se dau informaii despre nvala pctoasa. ist. 4) CLnatf^e CLcademici îlomnc. dela advocai. ist. Academiei în ne ofer iari o mulime de stiidi? bogate infonnaii lor. . trad. XXX pp.: ilor strini din Moldova^). 1-11. în- soite cu multe informaii de folos. aici. greoiu pe care numai ici i colo îm- i ridicol. ac. pestrieaz. actele privesc a) moii' de peste Prut din timpurile mai vechi (1587 sunt în — 1614). corupi. dup mai b) altele legtur cu vieaa bucovinean îndat anexarea Bucovinei de Austrieci (1714 1) — 1805J c) altele nou se- O/l. cum i de ce ur- maii de decenii în boieri români din Vilavce s'au prefcut dup lor câteva. 1-6. Boieri i rzei în Bucovina t Basarabia în cele dintâi decenii dup anexare" '*). Din dDcumentele ce se public aici „se va vedea. sec. numeros. i întreîl buinarea graiului îndatinat. sec. s'a fcut dup 1830 nu prin „o infiltraie lent. româneasc 1824-26 e adresat Porii ^) . 14-31. XXXV pp.. — toare la familia lamandi din Basarabia i moiile ei . expresii ruseti luate dela inginer: hotrnici. 1)^). la. curat i mândru de potopul galiian (rutean) ^) apoi peste 50 documente privi- — c . 5) pp. 6 11. i de ce fraii de sânge i tovarii de clas din gubernia basarabean au pstrat pân ca în în pragul zilelor noastre toate datinile juridice româneti^ vremurile de înflorire a „obiceiurilor terii". urm faximil plângerea greceasc a Sturza. ci prin înecarea elementului aborigen. 2) pp. „Din inuturile pierdute.

în text de bogate lmuriri. . act Foleti (1823).— 223 refer la vi?a[a româneasc din Basarabia diipâ 1812 (1814 acte relative la 47) '). 91 . Sub „alte acte basarabene" avem 9 moia în Buticiul Basarabia despre satul (1609—1812). cezul extrase din cartea veneianului II. 31-75. memoriu sunt însoite „Notele cani" ^). nom. pentru biserica domneasc ^) . sect. 23 4) pp. 7) pp. ^om. 2) pp. ac.>99 6) pp. CuBar- un document slavon de danie (c. din Boto- ani '*) . (1756). 8) pp. „Câteva tiri prinde : nou privitoare la istoria Românilor" al lui ^). 9. Marc Antonio Canini „20 la de ani de exil" (ed. 1850 — 60^). U. 8 ordine i comunicri din registrele „supt cârmuirii plâii Filipetiior" fostului Prahova) din 1835 2 scrisori ale — Domn Barbu tirbei în chestia erneascâ ctre franD^brauz (1858. 1) pp. 5) pp. in faxi- mile o sjrisoare a episcopului Dosofteiu de 3) Rdui -9M15. (1842) i 5 Toate aceste scrisori i acte limbii sunt româneti i dovedesc îndelungata întrebuinare a rjmâneti în acte din Basarabia ^). la evenimentele din în unui istoric cu privire Bal„Tra- Rzboiul balcanic a pus expansiunii micare curentele : diia bulgreasc i sârbeasc a sârbeti a râvnirii ctr Constantinopol. familiei lamandi p. 9'J-1<37. despre un negustor moldovean 803 -1807). 93-96. pp. o scrisoare a acestuia din urm. J act despre o datorie în (1831) 1 despre vânzare (1835). o încercare de satir Bli scrisori particulare (1842 — 71).. 2 foi de zestre (1821). — confedera-a balcaIn anexe: ale Demnului Barbu tirbei inute în inspecia Toate documentele din acest Mehedini (1850 1) — '^). 1864) i. 33=117-158. 1869) privitor 'a nic prevestit de acesta înc pe 2 cuvântri din jud. XXXV. precum i cheia corespondenei secrete dintre aceti doi^). ist. schia genealogic a sect. Miron Vod novschi 1626 — 29) (jud. XXXV. an. întins cu tendina elemente Montenegrului slave de forma mai i albaneze. 76-90. 9) O/z. pp. act românesc &AR judectoria (: l 1 Hotinului (1823). aspiraiile de a se unii într'un stat naional.7-n. ist. Qc. 112-15. nevoia ctre Marea un stat Adriaticâ.

pe când dela cea dela Rsrit prin^ i Români-Cumani . de sigur. visul grecesc al pe de alt parte. ci obiectiv cu la rscolirea tuturor tirilor sigure. nou «"j „Bulgarie". Bulgaria. relative istoria medieval cluzii. romanic de parte — aceia de viea politic — mai mult slav de alt b) C . Tungea. politica decât a necontenitei râvniri ctre Constantinopol. în care elementul lor e precumpnitor celorlalte — Câ aceeai e soarta formaiuni apusene creiaz Imperiul Vlahii din Pind i Asanetlor i lui a Sârbilor diocleai. . dintâi „Bulgarie" avea caracterul g-recesc. dac nu aceia o parte. prezena Remâniei în Dobrogea i a Românilor de pemalul drept al Dunrii". e) C nefiind interesa. nu era ermul drept nu poate nici câ administrat de admiterea unei prezene a lor ca stpânitori pe dânii i malul stâng e o imposibililate câ Ruii au atras luarea aminte asupra acestui erm. o capital decât târziu direct pe Bulgari. datorit lor — i a c) nici le C mcar aceast. în sfârit. limba. criticate. când Paleo- prefac „Basileia ton Romaion" „Romais". . Nemania iogii statul sârbesc unitar — j) C în numai. viea naional. sperana Ruilor de a rmânea ocrotitorii frailor slavi mai mici i. a popoarelor balcanice care i se ajunge la aceste condefinitive : dintre multe sunt vecinii notri. . unui Bizan înviat în toat întregimea lui i. Despre „aceste curente în legtur cu un lung i interesant trecut" se vorbete aici „fr banalitatea de împrumut a comunicaiilor populare". cei slav. c Vlahii c Vlahii i în Albanezii susin partea de Apus a supt Hârsu. nu-i s'a nou i mulumete i cari pe a) „C dincolo i dincoace de la Dunre desfurat pân venirea Bulgarilor. Bulgarii nvlitori da s'au contopit rpede cu supuii lor slavi. — în veacul al Vll-lea. parte din lupttori — Dunre dau o mare i) Câ Serbia diocleat creeaz . de peste Dunre i de peste mare.— /) Câ rassa albanez i rassa vlahicâ. de cum pe Mihail . pierzând deci opera. d) C poate chiar dup cretinarea lui Bori — Simion arul nu creiazâ alt viea . înaintailor si în ordine de idei bizantine la el — . amintirea iialian a colonizrii pe malul balcanic al Mrii Adriatice. pofta austriac de a pstra supremaia în Balcani ca i în Carpai. fiind deosebit. fr o form stat original. c ridic dup cderea Imperiului bulgar o .224 dorina Aromânilor dea-si pstra fiina etnic.

care nu e naional sârbesc. c an la Dunrea pân acolo. C al unui castel într'o ar i care se aflau i alte naii" încercat a relua pentru avui Vlaicu-Vod i Mircea Dorini ai Terii Româneti. cu uncie observaii negustorului pDpovici. — Aceste în guri fr Mohamed I- iu ar fi rmas drept conduii nu caut ci s reduc nici un naional existent. Câteva trei tiri a versuri inedite : 2 rugciuni 1 în versuri câtr Maica Domnului i Sf. pp. drept singurul de care o minte luminat — necesare cluzirea popoarelor — au i un a se suflet conduce" Anexe: 2 doc. — în acela timp. din sect. i Grig. 15 . fr — d C — vlahi Peninsulei balcanice mâneti pant o) . 165-1T3. 154-58. 117-53. ci roman de Rsrit al lui Duan ni) stpâni ttari. Nic Mavrocordat U732) ctre mnstirea din „Silivri". Const. slave i 2 româneti de danii dela AAateiu Basarab (1646). 1) ac.765) ctie m- mnstirea ale din Athos^). Galacteon în (1821)^). nom. resping pretenii cari trec peste acest cinstit '). dinati bulgari. ocu. 6=159-64. Ghica (. in faximi! doc. auxiliari nordul Dunrii a se putea . Alex. 1732. — n) C înainte de întemeierea simplu statelor ro- Dobrotici e în un aventurier. „Dou plângeri episcopului de Râmnic i. supt dinajti greci i efi proprii Epi- albanez i Tesalia vlah . Constantin Brâncoveanu (1702) pentru nstirea Trebinje (Heregovina). lenachi Vcârescu" i reproducerea despre lenachi i soia lui „Versuri ale lui . pp. XXXV pp. au Români tradiiunea Imperiului. Sunt adresate din pribegia sa d'n Sibiiu limba francez ctre ministrul austriac Aletternich o scrisoare greceasc din 1821 în aceea chestie de ale sprijin ctre Hagi Stan Pop din Sibiiu. ist. se sprijin mai mult Imperiul. Jbld. Fecioar i 1) de mulumire (fcute cu ocaziunea naterii fiu- 2) pp. ajuns mai pronunat slav prin emigrarea spre sud a elementului albanez i vlah.225 mârginit k) rul în hotarele ci C capt un caracter naional. trâesc aproape îns consolida /) pe Macedonia.. nou ^). C neatârnate. 3) CLn.

„De o mare Însemntate e toate trei.. etc. pentrn care aceasta s'a fcut în parte. mentul politic. aflat în muzeul din Petersburg. Duca Vod asupra Ucrainei dela 1681 înainte i. care se amintesc doi zugravi de tefan i Nicolae-). pp. Un act românesc de vânzare din ircanovca (1683)^). r- critean". la i nu numai noi. din 6) Ibid. 347-360. E vorba de stpânirea Gh. 5) pp 350. Toate izvoarele tiprite i unele inedite se întrebuineaz *). pp. cea din mijloc (ctre Fecioara) prie noutatea de una din cele mai frumoase buci chea noastr poezie. 2) pp. din a fi ale Iui Alexandru Vcrescu. politice. Condiiile de politic general sericile în cu aceasta se arat relaiile de nego. . de pe patrahir sunt sunt greceti. Ca adaus avem 1682. 226 lui su i a ciumei. 3) Jbid. care s'au întemeiat bi- româneti din veacurile XIV— XV-lea^').. 387-411. tot acest doc. in plana: patriarhirul reprodus. in faximil se d 4) pp. cât pentru cea ortodox. remarcabil prin fluiditatea ritm". în Voevodatele ce se ridicau. Iui „Ucraina moldoveneasc"^). aici i despi-e influena politic a Bi- pp. XVI-lea. Deci aflm 1) 7bid. dar i în \ecintarea noastr i nu atâta cu cea latin. 3-4. 347 61 16S3. 17-lea în partea stâng a Nistrului. în legtur aezrile româneti. acela timp. 4=343-46. 2 doc. Domnul prezentat i împratul Doamna Marina inscripiile bizantin nu coroan plrie. din biserici: 1685. deci cu vre-o 2 ani înainte de moartea din ve- poetului)... stilului ca i La sfârit urmeaz câteva versuri. au de aceia în expunerea de fa baza pune lor „în tur aceste creaiuni bisericeti cu ordinea politic a timpului. care par „Patrahirul lui '). contemporan loan al Vlll-lea cu : — în custur — are plrie în ca jupânesele din sec. în sec. catolic. Alexandra cel Bun: cel dintâki chip de din Domn ca român' E e cel mai vechiu lucru Moldova. între la Aceast 1359 cer- cetare tropoliilor în amnunit are de scop s arate c ara Româneasc i Moldova ci întemeierea Miele- — 1401 leg- nu sunt nite „acte curat religioase".

al id. precis împrejurrile poliiie dm cele doiul principate Ungariei informaiiuni cari \umîn care an luat' fiin'i Alfo- române..ne apuseana. . druii Academiei de armeanul în ca burse pentru a se forma specialitî zantin. pp.. .'*-'^ 2) pp.i „ai ales al pstli . împrejurri din banii locuri. politice culuirale u^ special <^pc sec. 413-29. exprim dorina Buiucliu.227 ^anulu. ale 1) contemporane ceva deosebite.. cre- mânie. s i se ajut. fn de ne^. oesrobmd din locuri i pe ci deosebite Orientul cretin dJ antunle Po. pp. s se deie bi- studiul Orientului musulman i armean. Bulganu. i la. scofând crescui a Droape Ardeal. . Italiei.^ul culturii.v .ui m ei.or O pnv..Privilegiul Iui Mohamed întâia al Il-lca pentru Pera (1 14o3) hmie '). trecerea lor unora dintre ei în Moldova i de aici în studiaz dezEuropa. ^..amândou : prin sprijinul statornic al Italici trebuie omenetetin.\ 18-lea-).ie îicheie spunând din Onent numai c'. '''''"'''' ^' ^-^^"'''•" ftalie! l A>. aezarea la în unele asmnri i între noi i acelea.. lui : acestui Smudo i Zorzi Dolfin .re sintetic asupra influenei .77. urm se /6id... de care avem mare nevoie. (39-91 4) Ibid.^turi cu alt lu.^rn'''''' n. fn deosebi ' a Veneiei in Orient • Balcani din cele mai îndi^^Urt.eaz|î i ma. . 1-3S... Serbiei ". pp.. vechikr le.. pi al . Se public tentic privilegiul lui dat dup originalul grecesc auMohamed dat Genovtzilor din Pera i ale la traducerile italiene act important. J'icJeoârt-ite timpuri pân iQ \. XXXV. i . apoi rolul Românilor în Rsrit suni ra a Rome.. deale de unitate i ^^ a sale cele grele: ale imobilitii i Jâviei de purtri tinii imutabilitaii i cugetare".ilor. o inscripie latin de pe mormântul doctorului „Armenii întins i Românii: o paralel istoric"" ') l sold informa^e Bazat pe o a izvoarelor orientale în veaâ voltarea Armenilor în Azia. 413-24 i^ 5) J6id. definifiv în i Rofrete si spirit „pot intra deplin înralâ a luniii dominate i comunitaiea cui^ liberul la- fructificate dela -Anexe ioan Mascellini (1625)-^).fl r . reciproc.

se 1700 al episcopului losif Stoica. pentru ostaul Oancea. i mai multe fragmente din Cazanii i tratate bisericeti ardelene inedite. 6) pp. i MVian^d U-lea cu Ungaria (1452)^). la urm in faximil actul lui Alexandru 151-55. 5) pp. . Cei^a despre episcopul maramuran losif Stoica. dela Alexandru cel Bun (15 Oct.. „Ostai dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Rzei romacani" ^). pp. 8) pp. româneasc). La început sunt 3 documente Bun. cel Bun. 1830) cu lâmur ri vedem „desvolDin cele 22 acte (1696 îarea ctre împrire. publicat interesante despre pstoria acestui vldic maramu- ran^). 6-23. cu consideraii asupra provenienei i 1) pp. 3) pp. 1-6. 20=131-150. 69-76. chestia Moldovei cu câteva —3 tratate italiene i I-iu latineti ale lui: c. 7) 7£. pp. Radu Vodâ Mihnea pentru satul Dobârceni din Moldova (12 Iunie 1617) i Gh. — Câteva dau fragmente de vechi cazanii româneti" de pe tiri la Dup un circular aici. o carte de chemare a de'a Tilrii lui Mohamed Il-lca pentru nite în nobili greci. 82-91 faximil : pri/ilegiul grecesc al lui Mohamed din 1453. uzurpare i decdere a rzeiei roma- — — neti din satul luceti". 1426 slavon cu trad. Duca Yodâ pentru împrirea unor sate dorohoiene între nite boieri (18 Maiu 1659). tefan cel aezarea de prini. inutul Romanului are un caracter sate particular fiind o colonizare militar. 151-164. Soliman cretin (143)). de Mare însui sau de urmaii lui în cursui campaaltele s'au alctuit prin niilor biruitoare In Ardeal".i Bizan'jl l Liga Murad I-iu cu Genova (1387). apoi un tratat otoman grecesc cu Veneieni (? 1444). . Se pune în eviJen noutatea a- cestor documente romacane ''). o parte din „au fost slobozii. cu locuitorii atrai prin largi privilegii de danie i scutire. 76-82. 4) I6îd. se arat însemntatea acestor acte^^).id. închi- acela câtre Petru Aron VoJâ (1453) lmuriri^)..— 228 dau explicaii unite cu traducerea româneasca a privilegiului '). '^). in 2) pp.

In sec.. rspltitor darni:. ac. CLnakk Ctcademiel Române. sec. gâzduitor al fruntailor sritene. noi a fost favorizat cum am mai vzut i de consulii strini. la 1600 în rile româneti elementul evreiesc nu ci fr era aezat. râzimat pe obiectiv toate documentele contemporane autentice. O cercetare minu- ioas. XXXVI 1 1 eoreiasc Ca Camer. a Ie crei orae le copleesc prin numâruî i viaa lor de exploatare vrednic de osând. prin al orae numai ambulant ca negustori. orânduitor al ei vieii ortodoxe. e în înfiat la 1) : pp. Ia 1600—1620. anexat de Austria. supraveghetor de fiecare clip. care apo: dup ce Bu:ovina în 1775 a fost dau nval ca lcustele lacome de prad -asupra Moldovei. sobor 2) i 2 fragmente de Cazanii de pe la 160().229 imbii lor. dar i fr cruare. 3) 1910 pp. 'care fixând filolo/i veciiim^a le acestora ). 156-64. conductor de sinoaie i îndrepttor al credinei prin hotrârile acestor adunri inute în umbra Iui". care a ridicat prestigiul Srilor noastre. 2C6-233. întâlnim câiva Evrei aezai.xe în Va- Lupu al ambiios. ist. Vleni. pp. Evreilor în c ici pân colea nici o consideraie personal a trecutulu: rile nosîre. Studiul acesta ne dovedete precis.depsitor otoman. '/ p-i îns cred mai iiouâ în „Istoria E\>reilor rile noastre''-). faximile : circularul de convocare a preoilor pp. ca adevr îiipr- teti. 33-48 se dau note istorice relative la Evreii din rile noa-stre culese din diferitele pub'icaii cn t^^tul vre-o 166 documente din broura Iui lorga '/'roStema 1330-1867. 165-205. 4) an. Române XXXVI. Tot aces' rol fctor i Bisericii r- mre. Stuiiul acesta Ia începe cu cele mai vechi vremuri pentru a ajunge prezent^). cu apucaturi Mari.. . „Vasile Lupa ca urmtor o largi în al împrailor de Rsrit in tutelarea patriarhiei de Constantina pole informaie istoria i a la bisericii orto- doxe^).. rstjrntor de Patria-hi. Aezarea lor la în veacul XVIII-lea. al XVII. Bisericii celei i al tuturor Patriarhiilor i al organizaiilor religioase din întregii Împria p>. Cu neutilizat noi se studiaz al lui rostul cel sile mare „tutor întregii lumi ortodo.

. 2(8-16. pregtit s'ar de meteugul grele. ist. ist. cealalt dela Ale. ctocfic ân. XXXIII (1910-11) pp. simi amintirile i spe- ranele mai bune ale amânduror naiilor". ac. 237-47. „Muntele Athos în legturile cu rile noastre" *'•). se arat la relaiile Cara^^heorghe cu ara Româneasc : începutul lui sec.230 aici dup ce la început ni se d lui : i câteva Vasile. ac. sect. nom. Lmuriri druit despre Madona Dudu Craiova. XlX-lea deci tine. ist. unde s'a descoperit clopotul bisericii Caragheorglie (Gheorghe Petrovici) . 6) an. Dup Ia 1) pp. . la lâiniiriri preioase tiprita - relative la începutul autorul a:esteia '). pp. ac. — Domniei prav la i Anexa 1 act de danie al unei mo:». inscripia sârbeasc Topola unde-i petrecuse copilria se i 2 inscripii de pe mormintele boierilor înla d gropai ui Madona Dudu: Constantin vel Clucer (c. nom. V1913 pp.xandru fiul lui tefan cel Mare. desbateri. sec. „Clopotul druit de Caragheorghc. XXXVI pp. XXXVI sec. 236. 2) pp. Românului dar ardelean [loan Bota]. tiri despre reprezentanii-capuchehaiele nostre Poart 3) Xla. i termin în cu aceste cuvinte „Glasul s"ar auzi acum pentru întâia oar acolo. 4) 7) 5) p. prin darul României prie- i acest sunet. din satul de pe clopot. 45-6 lorga pudin blic 2 inscripii slavone dela biserica Precista din Bacu. vel Stolnic (1786) si i iConstantin Folescu 1780). inscripii nou gsite lui la Mnstirea "Bistria Ceva despre daniile Alexendrii urmailor si fcute mnstirii Bistriei. 447-5 17-f o plan. pp. XXXVI pp. al i i boerii îngrcpali aid. leni. 441-445 an. ca cel Bjn i a i despre Domnii sec. situaia mânj^tirii la în XVlI-lea urm cele dou inscripii sepulcrale slavone cu traducere aici a una din 1592 egumenului de numele Dosoftei i cealalt din 1596-7 fr celui înmormântat''). „Dou (Neam) ^). 11. «o/n. dela Vasile Lupu (fr dat)'-). Ctnafek GLcademiei Romane. una 163o. 221-23. ediie francez: de Carapeor^es d&stinee d fa c/iapeCCe de 'CopoCa. întemeietorul bisericii satului Serl7ieL biserica lui Topola {1811)" d-n •^)..

al in- . 3) pp. direct. 4) 9ln. înlându-I îr. 447-59.231 ^!i^ile despre trecutul înfiinrii mânâstirilor dela Atlios. Munte redactat de loan Comnenul Vldic de Silistra. Ghica Const. când scriau aceste cuvinte pe baza dreptului istoric pe care aceast oper îl afirmase.de mult artasem —zice lorga prerea partea dintâi fdin cronica lui Stoica „al — c . 1-7 . nom. lui lui i am admite iniiativ dea se Udrite fie el însu. 5(6-17. Mavrocordat (1753). slavone. de daneii de acestor expunerea de fa neateptate în viaa clugrilor otoni în legtur cu noi-)! Anexe: (1664). 1380. vre-o 40 c'e inscripii slavone i greceti. explicându-se titlul Bjlgrad" ^). Ghica. al XV. contemporan. Lulescu] e o mai veche compilaie. uoar de recunoscut prin redactarea. ist.au ocrotit ca cititori o bun parte din Domnii români: pentru întâia oar ne apare în în toat bogia în formaiilor nou uneori bisericeti. se dâ l cu lmuriri' multe cari traducerea lor. tiprit de Snagor 1701 (în grecete)^). fluena asupra rilor noastre pân în sec. . de danie mânstiri: mânstiriilor româneti închinate sf. pecetea cu ambele fete de pe actul •danie de al Iui Gr. Steagul Mllinea. i Atos. bani. XVil-XlX-lea sub care s'au luotat vitejilor •notri. de cri Domnilor români din cele începând cu c. 449-515. moii i tot ce era necesar mnstiri. a suirii pe tron a lui .. XXVI. rom. 2) pp.Steagul lui Mi/mea Vod -rene. de pe cri i a odoare bisericeti. odoare.— 1) pp. toate -dovedesc marea munificienâ. pe care Ie. prilor negreite arhiduce" prin inf. care atunci se redacta. se reproduce inscripia de pe el. era alctuit 1658-9. protectorul. se descrie steagul descoperit în Belgrai al lui Milinea Radul. Matciu Basarab. Proschinetarul Sf.'uenta cronicei muncci . Radul în muzeul istoric din tiri despre toate steagurile româneti cunoscute •din sec. cu pretenia ce cuprinde. pp p 5''9— 540 5) pp. lîsta 2 doc. XV-lea ').c pe steag" ''). in plan: sect. CLc. aie Iui: Gr. în dou principate trecut. cu trad. vine dauna Rakoczy c acum i în aduc dovad în introducerea se cronicii muntene. iMunte (dup Sesviodox).

pp. La urm se d i chipul lui A\ihnea. 8. 14 scrisori particulare ale lui Barbu tirbei^ viitorul Domn (1832-43). cea din pentru dintre urm fiind' chiar mai periculoas decât celelalte. de naie i de- Toate au acela caracter moral. XXXVI pp. boierii: Toma la Cozliceanu i Cmraul i '^) . c nu îndepr- teaz dintre credincioii unei reliT.. fiom. sec. 712-17. dintre românii ardeleni. 2) pp. preios pentru nomenclatura româneasc i „lupta •^). „Renegaii mânesc'' ideal.. 5) pp. ist. 12-711-730 4) pp. cari au trecut: nobilimea ungureasc. apoi boierii trecui Rui i încheie cu cuvintele drepte.232 Se rnproduc inscripiile de pe cele 3 monete de argint i 3" de aram. AAihnea Turcitul.ii. 6) pp. se pot împca uor- 1) P. 7) pp. 1817) i pe Rducanu Fratotiteanu (1832)^). 5 acte relative la un dascl loai Cioac. : gai români cu vieaa Hrizant la i împrejurrile renegrii llie Rare. 1 act pentru dasclul român Oprea (1821)"). acelea pot da elemente i fr teritoriu. : pentru încetâenirea prin cuvinte cu greu iscodite a ideilor i alctuite- nou ale veacului" ^) . ac. elementul care le prsind în din interes sau din convingere viv fic. . i ca o aluzie la Vasiie Mangra. fr. membrii unei na- iuni pe acela care. ^). altele privesc familia oltean Ote— teleianu (1811. umane indife-- rente oricrei culturii. grec 0820-55)''). 721-30. preface în forme moarte ceia ce e mai se firesc i mai înltor sub lor vieaa oamenilor". 9) pp. 717-20. Ele pot ceda oricui. I! se reproduce actul de alian din 1659' cu Mihnea Grigorie Giiica Domnul Moldovei -).. — Arat înir : cum rene- fceau renegrile stpânirea Turcilor Sinan Celebi. 3) 5?/:. cunoscute pân astzi dela Mihnea Vodâ ') din : Ma'^azi al lui nil istoric. în trecutul Terilor noastre fi: i al neamului ro- „Renegarea poate trei de lege. 720-1 8) Jbid. 799-8r6. membrul prin renegarea Academiei provocatorul acestei la comunicri i prezena tradiii lui edina Academiei: „Popoarele nou. 799-803. at' „Contribuii do:iinientara la istoria Olteniei în veacul XlX'lea" al Cuprinde nite explicaii la un plan românesc Vienei. 9-12.

5) pp. în legtura lor dintre sine. culturale.:ori sprijinul acestora de Domni- mânsfrile muntene Butoiul. servind altora ca exemplu" „Funcijîunile religioase a Domnilor Români în Orient" -). O arat politice soarta tuturor propagandelor la religioase. — 1 d(Kuprin ment grecesc cu traducere româneasc de'a Radu Mihnea -care închin mnstirea Golgota Meteorelor (1597 ?) ''). în legtura lor cu trecutul. . Mavrocordat (1732) "*). relaiile muntene cu urma i oameni de Pogoniana i daniile munteni ctre 1) pp.233 •cu oricine. cari O a! arat i soarta tuturor acelor la prsesc drumul ei '). rP «o. nu. an. in legtura p- mântul. Golgota : mnstirile tot muntene Nu•cetul i Bradul (Buzu) închinate mnstirii Ducu (inutul A'Larisa) mnstirea macedonean Trescavia i cea sârbeasc "Orescova *). de noi : vechiul fond tradiionalist le-a înghiit. 8S1-3I5 7) pp. Lmuriri scurte despre Ierusalimului. . se îneac în dispreul public. Qc. Dot servi oricârii ele. mân trilor „Oreiscul". elementele pe care soarta le osebete din Popoarele popoarele lor înrdcu cinate. venii noi .Alex. relaiile dat mnstirilor ^'') hnina. drept neamului lor: un popor pe care succesul nu I-a uimit 1-a nic' odat i trufia uu înspimântat. 8C-3-SC6. 1-15. cu inedite pentru a : prezint o icoan despre cu Epirul. 884-7. fi folositoare umanitii. sârbi Cunia i Catecea" i . in faximil la scris jarea boierilor JJ^adu 2) erbati (1614).i Salonic ") .72. in anexe: 2 documente de danie mnstirii ro.iiâni . lt5-lS 3) pp. cauze prin veciii. -aici binefacerile Domnilor munteni din di. 9-11. — Ducu dela Const.i secolul al 16-lea relativ la cijutorul la mnstirile di. S) pp. d: sec ist XXXVI pp. •^). i Bucovâul închinate Meteorelor : . 881-3. 12 Trescavia. „Fundaiiinile Domnilor români in Epir" 'Care Avem un stuJiu adun cele mai felurite tiri risipite. pp C3i. în hotârîta oposiie fa i de orice contaminare strin st : -secretul conservâriilor sinofurul mijloc prin care ele pot. popoarele tradiionaliste. Mcteoare. : patronatul lui Neagoe Basarab asupra Menorlita. înfiinarea celor m- nstiri Aleteoare din Tesalia . nom SiC. ist 6) Vod XXXVI rP 4) ÎS -S'3J-88l.

: l . XIV panea a. act de danie al Mavrogheni Vodâ -) stantinopolul i darurile ctre bisericile de din legaturile aici Con- (sec. : :^34 domnilor Kastoria. Rodos. pp. . traducerea lor româneasca in Hurmuzaki. insulare din Chios. 917-21. 18)^> i termin: de mai multe veacuri. 2) pp. no'.. la Rhigas i lâ dasclul grec losif Moea "). 17 — 18).sec. toate greceti ^). culturii — ''). . Dionisie din loan (1829). 923-3J. Duca Vod pentru mnstirea Sf. 1780 i un geograf Câteva tiri relative la hrile vechi cunoscute erii Româneti. loan (1675) Constantio Brâncoveanu Ipentru aceea mnstire (1697^ i erban Cantacuzino pentru mn'stirea Brde (1680). lui Tracia Sezopole Chalke. (în sec. cu etc. Morea.Ce. ') daniile si i raporturile noastre ei : cl: Atena. Pros. Bradu (1688). — bulgare Fiul lui Milcnco Stoicovici în Oltenia" Titlul indic i la coninutul. i întreag acea viea mnstireasc a Grecilor.. a sprijinit.. pe lâng adpostirea învturii ortodoxe. „OasDei act balcanici la noi la în secolul al XlX-lea. XXXVI pp. bisericn Vlah-Serai „Astfel. ajutorul domnesc mnstirile pentru mnstirile Insulele : Silivri . 6) Jbid. 3) pp. Inscripii greceti dela Sf. gramataPa-- Constantinopol pentru schitul muntean . : Apendice tria-h. Stavropoleos (1728). ist. UnDr^^ românesc privitor începtorul lmuriri Veron... 1) pp. timp tori ai acest ora (sec. bisericile din Bucureti Ghiorma.cademi&i «o/77d/îe. 899-9C6. Câteva cele asupra lui Sofronie de alt Vraa Actul e din 1841 . ionice. o ar de sraci munci- pmântului pe lâng pe sarcina pstrrii nea- mului su i i aceea a înfruntrii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic cultural i înfloritor. 889-99. 906-15 5) OjiQ. Fer- raristo din Craiova dou acte din Craiova despre A\ilencc sunt din 1829. 4) pp. lâng misiunea de a mijloci politic între Apus i Rsrit. —2 privete i pe Dr. Lesbos. „O hart dobrogean" ale erii Româneti dine. din care apoi a rsrit idealul lor de regenerare în vremurile contemporane". 17 — 18).te. 887-9.

i înc 4 acte din 17^)1-2 toare grecul Rhigas -). rezultate i explicaii istoiice 21 documente '"). 9) pp. dela care i-a Ijat — 1340—1386) dând In apendice-. folosirea de inedite. A) pp. : latine inedite din ar- Veneiei din în „Veneia 1340—1388 Mareo Neagr II. 5) pp..'*) i 21 regete de documente relative la moia Mâlcâuti dcla Soroca — româneasc. 3) /6id.S-7>t. Marea Neagr: Despot. cumente (din 18?5— 47) privitoare Oatu :u explicaii. i rzboinic din Balevidenând i partea avut de Mircea vieaa politic arhivele Veneiei pe care se '•!).4) /6id. 107i-lllS. 939-45.23. Legaturi cu Turcii i cu :retinii din Balcani dela lupta dela Cosovo pân la cea dela Vicopole (1398-96)'').. 1071-91 /6id. I. 10:'3-1118. 105. iganilor al lui Gaspar Gratiani 1620 dat Vornicului Coste Bucioc. „i\'oii documente basarahene" ').'^) Po2) pp. neasc câui a muriri s'a întrebuinat în Basarabia la cu traducere lui viilor. XXXVII I-r76. asaltai de Turci.') rpit ^) act moia hotinean 1 slavon. 12) pp.^ expunerea (1384—1400) : „Veneia tefan 1) cel i Mar eu Neagr IIL Originea leg tur dor cu Mare i mediul politic al desvoltrii lor" . Titlul d cuprinsul studiului de am- umte :el '-)9 nou privitor la cani. despre familia. 945-8. E o cercevieaa Dobrogea minuioas. 1043-57. . cu acestui (c.I0). M) '. pp. pp.. 931-47. privitor Luca Stroici 0598). fcut pela 1780 in 2 fi aiitorii! harii Terii i care se d Româneti cu lmuriri privi- aici plane la dcia urm ').5 iiodax din Dobrogea. M) /aid. I^O. care ar necunoscute. Btrân în evenimeruele precipitate ale timpului'-).pp. i stpânirea numele louâ nivele '). . pp 1(143-70 7) pp. C) pp. 931-37. : privilegiul întins — Pribi- cu l- a moiilor.. Dobrotici" «). 923-28 pp 929-3).— Anexe: latine dncumente inedite din razim. cari arat i la Mai multe regete i dofamilia moldoveneasc c dup 1830 limba româ. 937-39. pp. din Basarabiei (1040-1816) „Veneia tare în ').PP.

. 2) pp.' — Veneia de pe la 1463 pânâ la 1484. trecutul ei i rostul Italiei i a României în rezolvirea comun/ — a acestei probleme grave. p. ci i intuiia autorului. IV. care tie împrti cele form literar unic. 29-7n. 15 sunt publicate cu oare- care greeli în Hurmuzachi VIII Transylvanicarum. 1914 167. 21--44. „In ce const rspunde.') cuprinsa erudiie a al istoricului. trecutul veacuri genere. care în viaa a patru? viaa de astzi. ') — in-. 14. p. I. II problema balcanico 1. 2. 4) Vleni de Munte. acum aceste trei elemente în un loc: Marea pentru cuprinde evul mediu.^) în a doua neprezint problema balcanic în urma rzboiului din 1912 3. publicate i in revlstz Drum drepi. dar i pânâ^^ pp. latine neiei (1473 i din arhivele Ve- — 1484). Venezia e la penisula del' Italia" . i9l4 3-17. pp.!6. româneasca a lui Uzun Hasan ctre tefan cel Alare (1474).. dup o analiz admirabila a vieii neiei ?" conin acestefrumuseea Veve-- i neiene. toat i care se amestec sinceritatea unui trecut patriarhal 1) pân Ia anarhie. i viaa popular care a pstrat toat coloarea. S Vdesc nu numai nei sufletul de poet: tiute t vzute într'oce vedem pe scurt conferine atât de originale. 3) 44. 6) pp. istoria Europei sudostice i rostul Veneiei în acest Semnalm i cele dou conferin'^ : italiene inute la Ate- neul din Veneia (Martie 1914) •) Balcani. 7) Vleni.^)* . 1-28. toat camaraderia.235 vestirea râzimatâ pe cea mai largii informaie contemporan. se ocupa :el cu relaiile tefan.Aceste trei memorii sunt o contribuie important pentru Rsrit. lui zw întrebuinarea de inedite. ^) — i 2 la Veress. e In cea dintâiii arat relaiile de nego i politice ale Veneiei cu peninsula balcanic din evul mediu pânâ în prezent. cu aceste cuvinte care la rezum analiza : „Strângei oricine. pentrucâ se si nte hK^ nevoia de a da un cadru aceszice iorga icr relaii i de a rosti o judecat dreapt asupra atitudinii' amânduror pârtilor " Relaiile acestea sunt studiate împreun Mare cu — cu mediul politic împrejmuitor dintre care al vremii de italiene atunci.. apendice se dau: 66 doc. I9l4 (^II)„ . Fontes reruni= în Scrisoarea italenete i trad. ^) „Cinci conferine despre Veneia. 5) pp.

un ora unic. 2) pp. 1913 (in limba italian). etc. 115—145: Vezi de lorga i „ftcCaiiCc UomânUor cu Veneia pan Ca moartea Cui tefan ccC OZarc" {1504) in OmagiuC (ui 6) pp. culturale. de necontenit concuren se a unor vecini mai mari. 1-33.o frumuse deosebit 1) 4) pp.ontlcoCo. o cercetare despre relaiile de tot politice. le- 1503). 03—85. ^)— 3.''). „Arta. tipografia. 33-61. : din cele literaturii mai btrâne vremuri pân în zilele noastre. Itera- tura i cultura" e o plastic înfiare aleas 5. noastr i cea veneian. într'o limb literar de. 163—167 DK. subt raportul visului de stpânire asupra Mrilor rsritene i E. de vecintate. rici. toate într'o par lumin plcut. într'o caracterizare poezia popular. latine am avut noi Românii cu Veneia.^) \n — „Veneia i Românii" economice. al XlX-lea. O — -4. 87-114. înelegerea deplina a mririi Veneiei subt toate raportu- înfiat pp. ca-e e „una din cele mai mari minuni politice ce s'au întâmplat vreodat". 5) pp. Vedem pân unde s'a înlat dominaia ex- tern a Veneiei i declinul ei dela început pân în sec. fcând intre istoria uneori comparaii. 3) pp. toate studiaz aici i ni le prezint cu o deosebit claritate convin- gtoare. i italiene din Vene'a. artârd cauzele de aezare teritorial. teatrul. relative la legturile cu Orientul ( 1470''') pe care decursul veacurilor. pictura. numai atunci vei inelege de ce Veneia eti intre oraele fru- moase din lume. ci „felul cum era alctuit Veneia în Guvernul ei. jndoial c în literatura universal puine pagini vor sinceritatea putea sta alturi de cele de sus. de interesante. biseae palate. în legturile dintre clasele caie o formau" aceste le . prin adevrul. In „desvoltarea intern a Veneiei" spune !a mrirea Veneiei n'au contribuit numai cauzele indicate mai sus.237 Ia fora uma'iâ cea mai voioasa i irai pldciitâ i atun:'. — Anexe: 7 doc." ') —2. Fr i rile. „Desvoltarea în externS al a Veneiei". cronic!. îngduind Veneiei sase desvolte dup nevoile proprii. . cari prin lupte reciproce slbeau ei i nimiceau. pân prin 1850. Cerceteaz marele rol istoria universal Veneiei. a artei. i culturii veneiene. în ad- c ministraie. creterea aceasta excepional a Veneiei. felul.xplic a teritoriilor din jurul acestor Mri.

238 Cu ocaziunea a lui aniversrii de 200 ani de la moartea silnic Constantin Brâncoveanu publica câteva stu iii care-1 pri- vesj pe acest Domn. Azia mic. 208-13.'-) i aâzarea în scaunul domnesc. 1— u. nare de pe o Psalfre ardelean din „ Valoarea politic a lui Sâmbta de sus (1711) -') Constantin Brâncoveanu*' e o Siudiî sî Documente. 3) pp. 15-17. cu un sfârit aa de tragic. -darurile. frotispiciilor. 5) pp.. 27-96 4) pp. p. i-t. 17 9) Vleni. 6) Onaf. munca lui cultural. închinat Constantin Brâncoveanu i o însem'^). „Activitatea cultural a lui Constantin Vod Brâncoveanu ^i scopurile Academiei Românea *') Se arat: rolul lui Brâncoveanu de protector al culturii din timpul su. i cei cari au lucrai aceste opere Cartea e moase. voi. în pani:a i trainica forma ro- a culturii. fie i negru. 7) pp. condice inedite.. 97-2j7. XXXVII pp. cu TI datoria Academiei. 1914 2) pp. nom. unitatea indisolubil a organismului naional mânesc. care sunt o adevrat comoara Ia aa de puin cunoscut i al preuit cel noi. Ardeal. XXX).^) Un studiu întins.. Vod Brâncoveanu". din cele mai frun'a mai aprut la noi o carte de tiin istorica. 1) Vleni. acad. iniialelor de pe documente artistic i manuscrise. scc. p. 161-177." împodobit cu 136 de ilustraii. ca cu Ardealul i comitatele exte- i cu Banatul. care imomentul când au „Astfel pieri prin legturile sale culturale rioare. ') domnia cu toate vicistitudincle ei. represinta. 213 ( 5-26. a chenarelor. care îmbrijeazâ vieaa lui Brâncoveanu înainte de domnie. luptele'') i a. sfâritul Iui Ia Constantinopol ^) §i încheie tr cartra cu cuvintele semnificative fost scrise: i mai mult peoacela. care are toate aceste cri tiprite i do- cumente. Armenia. 8) pp. crile tiprite în domnia lui i rspândirea lor larg în Moldova. prin înriurirea statornic pe care bolui gâ'a i autoritatea lui o exercit în Moldova i chiar i prin multele legturi de afaceri cu fruntaii negustori macedo- neni. 1914. relaiile cu vecinii. ^) — Apendice: lui Prefaa patriarhului lui Gerasim Alexandriei dela mss. greco-rom. din Bucureti. Panegricul Constantin Mare. 52 . e sâ publice bisericeti notiele de pe crile fn i un album de copii. „Viaa i domnia lui Const.

51-2. asupra pmântului românesc a tiut lege de Mun. Patriarhi. el a tiut fa regiunile siriene. 19 H. poate ridica un steag. fârâ s-i prseasc ture nici un drept al terii sale a tiut înlstpânire necondiionat a cretinilor: Austrieci. Zrneti. la urmi aa : „Const. su'lete alt hotrâre a întâmplrii. pe când succese'e dobândite printr'o hotrâre a pierd. întâmplrii. legitim al crora era potrivit.tinuC comisiunii monumcnteCor Istorice. Domn autonom ara încunjurat al lui cu prestigiul superior Cesarilor Constantinopolitani. de odinioar. Brâncoveanu a tiut în curs un sfert di veac sâ serveasc pe Jurci. Mitropolii.') — si In cuvintele acestea i se cuprinde concentrat toat cugetarea fapt domneasc Câteva a Brâncoveanu. de . tras o : A singur dat sabia Ia " c c pe când legturile printr'o politice sunt astzi i se pot sfrma mâne.239 conferin inuta resumând o (ii Ia Ateneu în ziua aniversarii (1 5 August). chiar împotriva puternicului îinprat din Viena Iar în afar de acestea toate. dascli. . a/abe. îii cuprinsul mai îngust. prin acea î:i pmânt. pân la Mihai Viteazul. ^Ar<rlntarile' lui Constantin Brâncoveanu" ''\ în- 1) pp. supuse ori lor. i poate nu nucu bucuria c poate arta o mai din ordinul Sultanului.- lui de ctitjrie t^ati „lozurile sfinte". a tiut chiar dup ce legturile cu Ardealul au fost s ps- treze înci p2 acelea ale culturii cu acest lai timp. în care expune pe larg activitatea politica a Domnului muntean. .a dat seama de un lucru: c. Bucureti. ca Î!i s înlocuiasc pe Îm- praii bizantini urma lui. 2) !buCe. caucaziene. nevoie. i în aceoper de cultur rsritean. vasale Turci- ca i fa al de Grecitatea european. lui în întreaga lume a Orientului. Rui. se lucrurile «^Yga- nizate prin cultura adânc oborât în fac parte din motenirea lui venic a unui popur". toati limbile Rsritul la pri:i gâ'idirea fruntailor biseri- ceti rile ai Orientului. el i. Vil. Radu erban. s s tenii si prin legturi culturale i politice Moldova rupte. de cultur ii. ci armata. aceasta situaia Constantin Brâncoveanu. poate purta o lupt pe locul unde biruiser Basarabii din neamul su. al lumii româneti. Poloni. prin oped. Constantin cel a fost Mare.

pp. o notâ despre zugravul a trit inainte de i) I6cd. — : pp. si artistica i proveniena lor ar Jeleanl sseasca. I6id. note 235-41 de lucruri pp. care face la 1672 Cameniei de cear. o descriere. Vleni. 49-53. 1-5. i zugravul Mihalachi din târgul TrotuIa ului 2) (1742). I6îd. Trece apoi la studiul propriu zis a chestiunii dominaia i lupta pentru Marea mediteran din cele mai strvechi timpuri pân în epoca greceasc. 1830. centrul de schimburi maritime. fost Marea mediteran" ^). p. metal. evanghilii. apar Fenicienii. care a pictat inainte de 1699 o icoana in satul Nicula lngâ Gherla. potretebr . costumi. — i Dunrii. . Pot reele lui Constantin Brncoveana Descrierea tuturor i ale familiei sale" ale familiei ... /6Îd. 97-10') . dup categorii i î. indice' la nume p?. pp. Istoria moderne revolazioni din Vallachia con la descrizioni del paese. 26i. de târg. ^ dându-se i fotografiile lo' preioase. tefan al lui Alexandru cel Bun^ 1443. zice autorul —c cari în au fost tratate. In cea dintâiu. 225-32. pp.. a pala- tului dela Filipetii . p. )-4 note istorice despre pictorul ardelean Luca din Iclod. 4) pp.. cliivot. p. religione degli abitanti (formeaz volumul XXVIII Studii l documente) ^). lui Tot cu ocaziunea aniversrii Brâncoveanu la d o ediir pr::- nou i îngrijit a crii aa le de necesar cielle i preioas noutatea informaiilor ce din trecut. a della riti e lui cuprinde relative vieaa noastri Del Chiaro. 249. 1914. „argintirile" lui Brânc. . în linii generale arat importana chestiunii Marii mediterane i deoseb rea între aceasta . 46. sfenice. natura.240 reninri despre lucrrile d: beanu. 1914. Lecii inute la coala de rzboiu. 193. „Fapt este la timpul dela Faraoni pân Marea vie. potire arata valoarea i anafornie. 3) Vleni. i cea a Rinului îns..i ordinea cronologica pDsibilâ: Crcc ripide. sculp: torul cetatea român al lui Duca Vod: Grigorie Cornescul. cu fotografii. fost al famiijei Cantacuzino. Bonnului i sale cunoscute.. p. „Chestiunea Mrii meditcrane" (Istorie a Europei de miazzi în legtur cu aceast chestie) '^). Vil! (1915). cu fotografii din vre-o biseric cele apusene poate reproduc pe ceî^ româneasc munteanâ. de influene economice care se desfac din aceste schimburi. 245-9.

2l('-262.. Normanzii. stpânirea turceasc sec. Bizantini. o ca situaie mai favorab'l prezentul ca i trecutul „institut România de a lua iniiativa înfiinare! fel. determinate de stpânirea diferitelor popoare asupra Mrii mediterane. . 4:H)7. 8) pp 14>3 9. et:. ') . în apoi Romanii Arabii. boierilor Moldova au fost întrerupte apoi rolul important pentru cultura româneasc de aici al lui Doxache Hurmuzaki i Aron Pumnul influena lui Alexandri critic cu din . 2) pp. de cultur. 241 Cartîgiiienii. i care „ar putea fi în ordinea -tiinific întâia afirmare a drepturilor noastre" de conducere intelectual cursul în aceste al pri rsritene. unui de studii" de acest De fapt ea în decursul vea- curilor a pstrat contactul întins de înrâurire. de ajutor bogat cu popoarele din sudul Dunrii. si ca stipânitori Marii"'). pe care-1 ce- ruse în Academie înc în 191 1. viu pentru din regat. 1) pp. Me- '') i stpânirea Mrii în în Tot ce vine legtura cu aceast chestie întins e studiat le i scos în relief cu bogate raze de lumin. Perii. clerului. XlX-lea'^). 23-14. Turanii. curentul dela junimea. dac ar avea tot conal material Statului i cel nici intelectual învailor ostul notri de frunte. „Legturile neti"^). Dup 1914 multe sforri de reuete se inagureze îti 24 lanuar „Institutul studii sudost europene". sprijinul dat de Bucovineni curentului dela revista toria lor e „Sâmntorul" de a cei îngriji i tiinei i artei de ernime. . pe care arunc asupra atâtor probleme de comer. KiU.') iirma-^ii lupta lui acestora cu Greci ai ^) Alexandru cel Mare '^). (>) 4) pp. 5-13. Vleni. Da sigur ropei c un stat din sud în Eu- nu are lui. 5) pp.Pe care ce-i din sud n'au avut-o. o civilizaie artistic origi14-22. 67-139 7) pp. pentru a româneti dafi un exemplu . Veneia. i o autonomie . 3) pp. p. politice. în lupt pentru stpânirea Mrii diteranâ . cult irak între Bucovina Ia i Principatele O conferin cel Universitate în care româarat cum dup : anexarea Bucovinei de aici legturile mnstirilor. 2f).

142

nalâ

preuita

astzi
n'au

de savani

ca

Strzygowski

;
'

Românii

„pstrtorii

spiritului

european fcut din toleran, dreptate

i

de a fi predicatorii lui în Orient" pe lâng aceste favoruri România are o mare bogie natural, deci sigur ea poate, înaintea celorlalte rii,
umaiii'ate, ei
;

încetat niciodat

conlucra

mai

eficace prin

tin
istorie

Ia
')

apropierea

popoarelor

balcanice, care e scopul institutului
în

Câci iat ce zice lorga
:

cuvântare de înagurare a Institutului

„Studiile de istorie-

omparatâ i

mai ales de
l?r

comparat

a

civilizaiilor,

cercetarea 'legturilor
poare, activitatea
tot

care au existat între

deosebitele

po-

cultural

i

desvoltarea lor politic

i

aa

de mult cunotina mai profundatâ a etnografiei, conaltfel

ceput

decât

în

sensul

antropogeografiei,
liniilor

obiceiurilor

populare

i

a folkiorului, stabilirea

generale ale unei
supt toate

antropogeografii care cuprinde

i viaa omeneasc

raporturile sale, în legturile cu teritoriul
fericitele

i

climatul, însîârit

intuiiuni ale

„Volkerpsychologie"-ei, care în aceast-;
cu
ia

privin
totul
în în

este totui la primile începuturi, înlesnesc astzi

alt

baz i

deschid un nou orizont pentru cel care
marilor
uvi'ti teritoriale, al
al

consideraie
cel

istoria

raselor

mai larg interes

al cuvântului,

cuvintelor celor
ele,

mari

de civilizaie sistri de spirit ce creiazâ cristalizeze. ce ele ajung

a formelor sociale

s

...Ceiace

va pasiona pe urmaii notri
fi

în

domeniul

cerce-

trilor, vor

înainte de toate problemele ce privesc teritoriile,
Ei

rasele de

civilisaiile.

vor

admite ca lege faptul

c

ceia,

determin în mod absolut istoria pragmatic sunt fatalitile geografice, spiritul raselor, perzistent formelor decivilizaie. Numirile distructive vor pierde importana lor i hotarele politice vor fi preuite dup adevrata lor valoare
ce
;

peste toate modele, la care se supune clasele superioare, se

vor zri civilizaiile vechi, de-o

for

derezisitent asemenea;.

cu a vechilor stânci ce se

lsate de conflictele

înal prin sedimentele trectoare globului. Ne vom rzima totdeauna pe
a îne-

ceiace e primitiv, fundamental, fatal, necesar pentru

1)

Vezi cuvântarea de deschidere a
JduCctinuC InstitutuCui
;

institului, în

limba francexâ, a
in

lui lorga in

in

trad.

româneasc

TCeamuC

9iomânesc 1911 n-ro 6 pp. 2—3.

243
;e,^e,

pentru a explica"
in

pricepere

mod

Cercetrile urmate cu struina imperios voi apropia popoarele întâiM
').

.>ji

i

apoi Statele.

Scopul
purile,

„Institutului"

e

deci, ca

prin studii din toate

tim-

locurile

i

in

toate domeniile vieji trecute

i

prezente

s

se

fac cunoscut viaa popoarelor

balcanice, pentru a ne

apropia
re:iproc.

frete

unul de altul,

îneiegându-ne

i ajutndu-ne
ale
lui

Instit.itul

a tiprit mni multe studii

de

lor^a.

„Situaia
lui

agrar economic i
Vladimirescu"
direrite
-).

sociahi a Olteniei în epoca

Tudor
se

Cuprinde 494 documente
la

conIn

temporane

privitoare

Oltenia

(1712-1849)'^).

prefa

vorbete despre familia Glogoveanu i ceva despre Oltenia în vremea lui Tudor""), La anexe: o petiie a lui Nic Glogoveanu ctre generalul loltuhin (1812) i o scrisoare

despre

moia

Gubavcea^^).

Documente greceti privitoare la istoria Românilor" dup originalele, copiile Academiei române i tiprituri formeaz volumul XIV din Hurmuzaki, editat de Academia Român. Partea cuprinde documente din anii 1320-1716*'), iar partea

I

a

ll-a

din

17i(5-l777 O.

Prefaa ne dâ lmuriri asupra provenienei actelor i cuprinsului volumului. Sunt 1274 documente în cea mai mare
parte inedite,
actele greceti

dup
dela

copiile eruditul

Manoil Gedeon luate

dup

Con^tantinopol,

mai ales

în

biblioteca

metohului
lui

Sf.

Mormânt,
(S:

dup
lui

tiprituri foarte rare

ca ediia

Miklosicli
sec.

Muller, „/Ic/f/e,

patriarhiei din Constantinopol

in

14-15;

ca crile

Legrand,

dup

„Anale", brouri

;i reviste. Publicaia are un caracter mai vast, în care

s se
socic-

oglindeasc toate relaiile noastre cu cultura greac,
1)

/6id,

2)

Vleni, 1915 pp. XXXVI+423.
:

tabla numelor pp. 355-"n, lucrurilor pp. 373-98; voca411-^7; erat p. 421. bulariu pp. se dâ aici i chipul Elenei Glogoveanu nscut 4) pp. V-XXiiI;
3) pp. 5-351

•Qhica.
o) pp.
fi^

XXIV-Vl
tip.
tip.

Bucureti, 7) Bucureti,

Uobl. I^M5 pp XLVllI-f766. Oobl. 1917 pp. XXVII 5(9

(

779-128S)

;

244
tatea

greaca,

naiunea
volum

greaca

i

instituiiinilc

bisericeti

eleni ce".

Aflm
cete
;

în

acest

:

acte redactate de
ai

scrisori

de dascli, fruntai

Români în gregrectii în deosebitele

timpuri,

ctre

pretieni ori ocrotitor: din

rile

române, acte

relative la danii

fcute din principate Grecilor din mnstirile
legturile Patriariiilor, Mitropoliilor

Grecilor dela coli, Grecilor dela aezâmintele de binefacere
acte privitoare
altor
clerici
la

i

ale

greci

mai
e

ales Hrisant

Notar,

Patriarhul

Ierusalimului, a

crui chip

pus

în

fruntea volumului

cu

capii bisericilor noastre sau cu acei

neti

în

cari

au

Domnii ai rilor româvzut pân dup 1700 „Împrai" urmai ai

Cesarilorconstantinopolitani, sprijinitori
ortodoxii

i

ajuttori

ai

întregii

i

ai

elenismului care tria din ea

i

pe
~)

lâng

ea"

').

In

conferina „Ce este un monument istoric"
istoric,

definete ce
ce

înseamn monument
late

arat

care

sjnt

i

însemnla

aula noi: cldirile bisericeti, apoi domneti, boiereti i
fântânele, pivniile, troiele

erneti,
In

i

podurile

pân

1850.

lecia de deschidâre

la

institutul
^)

de studii sud-ost-euroîntre

pene „Albania
noi

i

România"
^)

expune sumar legturile

i

Albanezi din vremurile cele mai vechi
al

pân
istorie,

la

sfâr-

itul sec.

XIX

i, se releveazâ interesul Apusenilor

fa
al-

de Albanezi prin studii

de

liinbâ,

folclor,

etc.

banez

•^).

„Desvoltorea
vre-o

ideii

unitii
Ia

politice

a
în

Ronimilor''). Sunt
care
se
ideia

ase

lecii

inute

Universitate,

expune
unitii

cum

s'a desvoltat

i

fazele prin care a

trecut

politice a

tuturor Românilor

pân

în

prezent,
în

îneleas

pe

rând sentimental, romantic
diferite

i

raional

decursul

vremii de

persoane dintre care unele au fost personaliti marII-III
;

1) pp.

vre-o

sut de

copii

de

ale

Iui

Ghedton

dela

1700
în-

înainte s'au pierdut la tipografie; tabla

num2ior lipsete, ceiace

greuneaz întrebuinarea volumului. 2) Vleni, 1915 p. 24; conferin inut
jkonumentelor instorice. 3) Vleni, 1915 p. 15.
t>)

din insSrcinaraa Comisiunii

4) pP- 3-9

5) p?. 9-15.

Vleni, 1915

p.

lOc,

ediia Casci coalc'or.

:

245
cânte
în

dcsvoltarea poporului nostru'). La

urm

arat

îm-

i faptele ce trebuie îndeplinite ca unitatea noastr politic s devin o realitate^) i termin cu cuvintele: O cultur nou, organic, nu ideologic, de lucruri nu de cuprejurrile

noastr nu a altora, pornind "pe cale tiinific, nu pe calea retoric, i care pe toate drumurile ne face cunoatem unitatea poporului nostru i ne îndreapt î.i chip firesc ctie contiina unui viitor pe care ar fi o crcsie tiinvinte, a

s

ific sâl negam;
dreapt
înainte

pe de alt parte, orientarea

fireasc,

cu

toate pcatele cu toate greelile, a unei societi

care se în-

de orice ctre
în

cel

mai

logic,

cel

mai

larg, cei

mai deschis orizont
ceasta de a

viitor

;

în al
în

treilea

rând,

nevoia

a-

cuta

s

atragem
zile

mijlocul poporului nostru
noi,

liber acele milioane, care

trind alturi de

ne pot transhi
felul

forma

în

câiva ani de
trei

aa cum

cere vremea,

a-

cesta pe

ci: calea cultural,
a

calea

politico- social,

ajuns o generaie

economic i calea nou, din eare facem

parîe noi, aceia care

minii

i
de

cunotinelor

îmbtrânim acum i din cari, cu sporul lor, vor fi chemai a face parte tinerii,
po-

litice

contiina necesitii absolute a îndeplinirii formei v-a unitar a poporului românesc" ^).

„Pilda bunilor

Donni

din trecut

neasc"

"•).

In

câteva pagini

de :oala româavem o scurt i concis privire
din
trecut prin
lui

fa

cu aprecieri

nou, asupra coalei româneti
încearc

ajutorul Domnilor. Vorbind de coala din Cotnar a

Despot
nu

zice: „in bine sau în râu, tot ce se
voile unei
stare, prin

în

afar de ne-

adevrate
Dar
în

societi cade deta
genialiti

sine,

dac

e

in

puterea unei

umane

creatoare,

însi
sus,

bazele societii.
ci

atunci încercarea nu se

îndreapt
din

spre
în

adâncurile
trecut se

care

se

determin

viitorul".

Cultura
indl-

îaicâ

câtig

peste hotare, aceasta nu

pp. 1-87.
3) p.
ItX),

vezi

i

2) pp. 8S-1(M). lorga DesuoCtarea itatuCui
(in

TZUtheiCungen, 1915

traducerea

roman Tctcrmanas româneasc l9i6deSt Berechet)
iii

o ochire râoeie asupra desvoltrii statelor române intr'un singur stat România. Ediia german e insoitâ i de o liart a Daciei in timpul
lui

Mihai \itea/.ul.

4)

Qnaklc acad. n^m

sect.

ist.

X.XXVil pp

U

ll-Vl^.

'246
"fercnta Domnilor,

pentruc întocmirea însi a societii, al crei drept era datina, a crei medicin erau reete tradiioci

nale, a crei
siirii,

tiin
litere

sttea
eiaii

In

practica socotelilor

i
ai

agrimennotri
în

ale

crei

Scriptura".

Aa
i

triau

trecut „nu

fr

cultur: cultura

e aflarea

întrebuinarea po-

trivit a formelor superioare, de cari o

anumit

vieaâ
nici

are

nevoie. Si viata

noastr a avea nevoie de abstracii,
inedite aîe
lui

de

retoric"

').

Se reproduc spusele
reca d
la

Suker

despre

biblio-

Vcreti

a

lui

Nicolae Mavrocordat'-),

i

catalogul

crilor greceti,
ioase

latineti, franceze, italiene, deosebit
lui

de pre-

i

rare din biblioteca

Const.

Vod

Mavrocordat Odin
anii

„Scrisuri inedile

ale

lui

Tiidor

Vladimirescu
1821
cele
totul

1814— Ib^). tri
lui

despre Tudor înainte de
;

i
10

relaiile
scrisori

cu familia Glogoveanu
ale lui
lui
:

lmuriri despre

româneti
din vieaa
lui

Tudor, din o

epoc
care se

cu

necunoscut
preocupaiile

1814

— 15, — din
:

vdete

sufleteti din
la

i
?iui

Viena —

fusese tinere tia grecete i nemete cunotea pravilele i avea interes pentru dife-

rise

probleme

politice^).

— Se
i

reproduc: cele 10 scrisori ale
f^usava (1814—16)*'); 12 acte

Tudor

din Viena, Pesta

relative la familia

Glogoveanu
Viena

i

la

o „doic
aici

i coconit"

din

aceast

familie

în

i

spesele

(1813—23");

2 vechi

ziare manuscrise (havadiuri)^).

„Opera de
eelor patrn-

istoric a recelui

Carol"

'^).

Analiza
al

i

critica

volume „Din viaa regelui Caro!

României,

în-

semnri
Ia

ale unui

martor ocular", cari cuprind tiri

privitoare
Ia

evenimentele dela 1866

pân

la

1881, Lmuriri relative

politica

intern a

terii

sunt puine, partea cea mai mare pri-

tru

vete politica extern în deosebi, trei volume rzboiul penindependena regatului. Pentru evenimentele din Bal1)

PP. 1-7.
3) Pp. 9-44
1-6.
;

2) p. 8.

4) 76/d.. pp. 40
7) pp. 21-37.
p.

121-160.

5) pp.

(3)

pp. 7-20.
lui

8) pp. 3S 40

pecetea

Tudor

40;

la

urm

în

faximile

:

5 scri-

sori ale

lui

Tudor

din 1814-19.

9) 7bid.. pp.

10=178-188.

247
câni e principalul

izvor

istoric

în

acest timp. \'aloarea in-

trinsec a acestor „memorii"

regale

„st

în

absoluta lor
în

si-

guran i
precisiunea

autenticitate

fa

de evenimente,
e cu

obiectivitatea
s'o at"ngâ, in

pe care, întrucât omenete
lor

putin, caut

meticular, corespunzând unui caracter a crui
a fost

not dominant
durere
cel

continua observaie de sine
responsabilitate
gestul cel mai

pân

la

sim de mai neînsemnat cuvânt i pentru
martiriu, ascuitul

i

pentri;

trector

i mai
sori

obinuit". Intâiu

avem un

materia!
discursuri,

bogat

de

docu-

mente: acte publice, proclamaii,
particulare

comunicri, scri-

note
alii,

personale

i ctre dânsul, apoî ziarul Regelui ci. „scurte i severe", i pe urm tiri despre
dela
si-

despre evenimentele timpului. Caracterizarea simpl,

gur i
nea ca

curag

oas

a onmenilor din aceast

i

descrierea
istoric

frumoas

a

îoCiirilor.

— Regele

oper

va

rmâCarol
c

un aaevrat

pentrucâ memoriile
perfect

sale

au „forma iste-

ric, desvoltarea în cugetri

logice

i rezumarea
morale a

î;:

caracterizri perfect exacte, apoi sensul valorii
crurilor
sofic în

lu-

de care se ccup... care

e educativ,

înltor i

filo-

toat cuprinderea acestui termin".
ace.'îtea regale,

Mrturiile
desc

dup

o preuire obiectiv, care

dove-

„credina
Iui

fa
i
,

de

Dumnezeu

înseamn

fiecrui.!

misiunea

liber fiind oricine a face dintr'o

carier regal,
ck

un lucru meschin
rege prin suflet

din cea mai
iubirea

meschin carier o oper
de
ai


i

fa
i

si,

devotament

fa

de scopurile ce

s'au fixat

larga

înelegere a slbiciunilor
iertate".

omeneti,

cari

trebuie îndreptate

i

„Neamul Agarici, rzeii Fâlcieni
15 documente
inutului

i

Vasluieni"

').

Se dau

i regete privitoare Vasluiu 0667—1846) i
Oseti
de
o

Ia

familia

AgrâJ, rzeii
relative
la

13

documente
si

rzeii

din satul

fjud. Vasluiu) din

mentele sunt precedate
valoarea
lor.

analiz

1546—1799. Doculmuriri, cari arat

„Imperialismul austriac

l

cel rus ui desvolfare paralela"

->

O n.

C5c. «o/7z„

XXXVII

pp. 189-21)4.

2) I6id., pp. 205-228.

248
In

cadre de

istorie

unî/ersalâ,

cu vederi

largi

i

adânci,

se

studiaz

sintetic

desvoltarea

acestor

dou

state cu

tendine

imperialiste, dela înfiinarea lor

pân

în zilele noastre,
în

artând
a-

i

amestecul altor popoare ca de ex. Ungurii
lor,

sprijinul idea-

lului

care a fost o nenorocire

pentru popoarel.^ mici,

junse supt stpânirea lor tiranic

i

exploatatoare.

i

autorul

crede
sfâri,

c

regimul

mondial

al
fi

acestor
ele

dou

monarhii se va
oricât

pentruc
fi

„oricât ar

de mari

teritorial,

de

perfect ar

disciplina pe care o izbutesc a o
ori

impune

tutumili-

rora prin supravegherea poliieneasc

prin

comanda

tar, oricât le-ar ajuta
buiile supuilor

bogia
în

de Stat

rezultat din contri-

îndemnai

sforrile
moral

lor

economice,
care

ele

nu

vor putea gsi niciodat factorul

pe

s-1

opuie

simului de comunitate exclusiv cu aceia cari vorbind aceea

limb, au

ticeia
le

ideal,

fr
cu

a mai vorbi de tradiiuni isto-

rice pe care

împrtesc
în

congenerii

lor.

Materialismul

epocei noastre, harnic

producerea

bunurilor
în

i lacom

în

urmrirea

lor,

nu e decât un

moment

desvoltarea omenirii.

Neaprat
fizice,

condiiile vieii economice se vor schimba, revendi-

ca iile socialiste, desbrcate de rigiditatea

unor

forme meta-

absolute, umanizate, adaptate' cu nevoile elementare ale

sufletului
diului

omenesc i cu cerinele

grele de schimbat, ale
victoria
lor

meo
încât

unei epoce, vor aduce,

prin

neaprat

aa

de însemnat schimbare în
mijloace pentru ofensiva
lipsi.

producie
iraional,

i

distribuie,

anume

duntoare

socie-

tii vor tern de

Iar cultura

modern

vi ei din faza tehnic
intern,
ajutorul

i

ex-

aztâzi,

i

devenind
contiinei.

iar

idealist, va

da

suflete cari

nu-i vor putea acorda

braelor decât odat
va
trece
fi

cu consimmântul

Pân
').

atunci

mult

vreme, se va vrsa mult sânge, multe comori vor
dar neaprat aici se va ajunge."

nimicite,

Mult sânge
acestor

s'a

vrsat i
monarhii,
mici

comori

s'au

nimicit

în
:

rzboiul european de acum, dar un
distrugerea

fapt totui s'a
cari

împlinit

dou

erau o piedec
le

pentru

desvoltarea

popoarelor

pe

care

sugrumau. Ni se dau multe lmuriri cu judeci deoa venit în contact mai îndelungat cu ele.

sebite privitoare la popoare, cari au viiuit în cuprinsul acestor

rîmprii sau
1) pp. 205-6.

249

„Din legturile noastre cu Sârbii. Corespondena româneasc a Voevozilor de Cladova" '). Câteva observaii cu privire la scrisorile româneti ale Turcilor de a lungul Dunrii i Nistrului în secai XV!— XIX i relaiile Cladovei cu araRomâneasc dela c. 1370 1823 -). Urmeaz: b scrisori dela

begi-Voievozi din Cladova (1823

ceti cu traducere

româneasc

— 26); — dela
în

9 scrisori

2 gie-

Adacale i
ai

Orova,
Glogo•^.

dela efii de trupe din 1821

i

venilor(1807

— 49)

dela cunoscui turci

i

2 acte sârbeti

românete

din 1823

„Priv elegiile angilor dela Târgu-Ocna" ^). Se dau vre-o 30 acte (1700-1828) cu lmuriri relative la angii din TârguOcna i aezarea lor în Moldova, i trecutul satului apoi târgului Ocna; acte despre crui, o mo'e veche a Trotuului i despre spitalul din 1828 pentru angii bolnavi.

„Câteva tiri despre comerul nostru

în veacurile al
în

X\'ll

i

al XVill-lea"

^).

Amnunte

despre negustorii greci
Italia,

ara

Româneasc i
zaraful

relaiile lor cu

în

special
:

cu Veneia.

Extrase din scrisori inedite ale negustorilor greci
(5 din
(1

Niko Papa,

1695—1716),
din

Spiro

Panu

(7 din 1695—99),
(1698)»^).

Sava Stoia
muriri

1715)

i Pano Tomara
dela

L-

i
;

10 scrisori

(1692-97)

negustorii aromâni din

Moscopole i legturile comerciale ale acestora cu oraul Veceva despre înfiinarea târgurilor :rioldovene neia hotrârea domneasc din 1792 pentru târgul Burdujuni cu numedespre mnstirea Todireni i roi locuitori evrei de atunci Teodor Movil i mnstirea înlrii din Burdujenl •').
'')
: ;
;

„Dreptul la vizat a statelor mlcC'

').

E

o cercetare isto-

1)

Ibid., pp.

Io

229-243.

2) pp.

1-6.

3) 7-15.

4) Ibid.,
17

pp 245-263,

5) JSid., pp.
7) pp. 8-12.

3 )o-321.

6) pp.

1-8.

8) pp.

12-17.

Vezi

i

iorga,
in

Stema 'MoCdoue.i
TbuCetinuC

p<t

ricii 'Codire.ni {fburduj'cru)

coniisiunii

cCopotnia bisemonumcntcCor is-

torice, 1915, pp.

139-4^

se

d

o fotografie cu descriereastemei neolui

binuite dela aceast biserica a
9) 76id., pp.
13

Toader

.Wovilâ

323-333.

i în timpul Na- c erau necesare combinaiilor sale politice" veacul al XIX „o cultur popular de realiti i de procreiâ gres. pe 4 pagini din care citez numai aceast parte. o serie de state având la baz In principiul naional : Serbia. naionale se ivete alta fali. rusisnud cu panslavismul universal. Grecia. i „Grossbefrieb" . la fel. evocând ideale din evul mediu.uie existena statelor mi. Acestora pune în fa ar- gumentaia sa puternic de oel. a celui mai tare. culturale aduse de învaii gerîn c statele popoarele mici sunt o piedic le progresul umanitii. toate i în msur 1) PP. . lui apoi pentru a nu tulbura echilibrul european.. elementul esenial de vieat a statului" Aceast riei teorie nou i. statelor mici. a luat natere în German'a în uima victodela 1870 — 71 i mai ales în urma desvoltrii uriae a tiinei daspre natur i a studiilor si înir mani. de funii i de sape. aa magharismul moiern confund cu rismul medieval. o conduce i. 2) Vezi pp. cucerire cderea statului înseamn primejdominaiunea statului mai puternic. Acesfe concepii fale viieaz Serbia^ principiului naional i în statele mici ca Bulgaria i ci Grecia. a spiritului naional". când deasupra formaiunilor se politice imperialismul se boltiâ multe i mrunte". pentru fabricarea toate ieftine de cizme. dei ar merita toat ^) „Kleinbetrieb" -.. ungaotoma- nismul cu turcismu\ i acetia „îneleg a desnaionaliza chiar : a doua duirea zi dup naiei. mii mare iiaieî înseamn expansiunea tzi nesfârite puritatea dominante. România i Bulgaria. Da. „duman faa concepiei adevrate. cari sunt as- i atotputernice". o ajut prin toate mijloacele sale. pe care statele mari „monarhiile" le-au tolerat pân în zilele noastre. naionale. dovezile economice economice din aceast ar. cci ideia naional na trebuie al s fie „numai principiul generator i punctul de plecare energiei '). deci trebuie distruse. Rzboiul mondial pus în dis ". pe care statul o aâ. distru'^^toare. cât de mare. din anumite consideraii din evul : întâiu pstrând ceva din poleon pentru In respectul dreptului mediu.. i oare pentru aceasta se întemeiaz 1-6. 9-12.i. -230 rico-politicâ de adânc cugetare i înelegere a desvoltârii a i a drepturilor statelor. pentru noua vieaâ politic a omenirii.

nobile producii ideale a spiritului lunan Legtura cu p- mântul. materiald. . burile internaionale. desvott sebite. poite s-i culaie fie mai decât atmosfera marilor atâtare uria. cu cât mai puternice cele cari. . i gânca . confuz. care desfiineaz hotarele de fr a înclca vre-unul. nutrete Nimic nu fr a-1 distruge. dustrial decât la • . intimitate i sinceritate. — ca lui . Acelea în care triesc vechi cunoscui cari se pot iuti^ se iubeasc acelea în care se cuprind rude care trebuie de s Acelea cari sunt bate în în cu atât mai trainice. tate ale rivalei decât unul singur: producerea în bune condiii tehnice i nu comerciale a tuturor lucrurilor utile i inutile triete omenirea ? cari lor vâ. Iar naiunile. de energie prin este nou particular la i necesar Seleciimea fore se oprete întrecerea limitele unui drept umanitii. acel i comercial care nu se oprete marginile celei ma-^ . de contact direct cu o clientel. un sufletul i fcea Mozart muzica sa cu i cugetarea. mediu particular fatal contabilitate dubla > din aceste izvoare ':are caracterizat. Cnltura. Dincolo de dânselc care va fi din ee în ce mai nu:li cu toate teoriile. da. i o moral. Dar prodace. ca individualitate. civilizaiile. substrat progresului umali i sun matematic a Ea poate exista îns pe deplin prin schiirfapt. arta pleac toat. zgomotoas. care nu putea opune la toate elementele de superioriomul însui! Oare pcntrr.2rV societile omeneti ? Ce (jrossbctr'wb era Cartaginea faa d-i Roma. sunt un rezervoriu nesecat tuturor.. le omoar cu siguran.1 O poate spune ce'. Aceste vetre sunt statele mici.' Arata „stârpiciunea Aiiiericei." . El poate înfrunta rzboaiele. chiar rassa alb. au dat mai puin. un pentru ta- Nu. inspiraia directa i spontanee i ceiai. în lumea acea iubire a celor de aproape. ele inima unei naiuni. siidân:! decât oameni aplata din greu lâng mainile i contoare pentru Grossbetrieb mrfurilor ? Avea poate Tiziano blourile lui. totdeauna a- crora geniul îi desface mai larg aripile. haosul mut pentru art dire a Berlinuiui actual. al universal. fr cari ea nu se poatc lor i meninea au nevoie de vetrele deo- toat bucuria i unirea freasc din jurul Irr marile hale de mâncare i petrecere pentru oricine se prc'zint la u. cu brazda ori cu zidurile ocrotitoare. mai fanai: dintre economitii. de orae de cirnervoas conmediu in- tinu. integral.

5) pp. nou cu privire la istoria Rommilor" lui ^). popoarele Angliei.'ancez de lui propagand pentru in canditatura Vo- goridi e cea a V. reeiitatla 1876^. Formaleoni despre Ruilor în Marea neagr sforrile Rusiei de a stpâni Dardanelele. „Câteva Lvmiriri 1. se extrag tiri despre oraul Galai. 1-8. Ieremie Valahul. . ca pe a!te boli molipsicioas\ le dup ele.^) „Dardande în amintiri istorice" în Expune rolul Dardanelelor i genoepoca bizantin.— 252 boli ale cugetrii. noastre asaltul i înc mai opri al c nu vor des- momentan apetitu- rilor. A înghii nu însea-nn îns a distnige. prinii ranii Stoica i Mrgrita lui Brbat nscut în Suceava Moldovei la 29 Iunie 1566. a mistui. despre câteva persoane marcante ale rii în acel timp 2. 2) I6id. unde se rete sub numele de 1) ducând o s'a clugviea cuvioas i de in pp. Preri Cuza etc. 3. pe dânsele. 4) pp. Franei i balcanice prin o freasc îuelegere ar putea stpâni strâmviitorul torile aceste pentru înflorirea statelor lor. 29=385-413. i i poate cari c aceast foame slbatec a nutrite vreau s 1 mnânce mai departe e le tocmai mijdistruge locul pe care naturaînvinilor pe cari întrebuine-z pentru a lor. din Neapolea. din care. : — — trecut în Italia la mnstirea Ieremie. 9-23. E vorba de loan Costici. Doze „Un mois Moldavie" (Bruxelles. 1915). Senior „La Turquie contemporaine".''). Dar el puin pentru rzboaie toate argumentele tiu bine voltrile mementane ale forei i târesc nu triete din rzboaie. Uu sfânt român în Italia Sf. 12-13 (comunicaia la Academie fcut 20 Febr. le introduc în organismul lor" . situaia economic i politic a Moldovei -. 1857]. apoi atacuriie cretine: veneiene i franceze în sec. veze de a stpâni Levantul prin comer i. 28=451-478. prin excesele fatale ale lcomiei iirii prin otrvurile ').pp.. a prestatelor bine face. : — despre viitorul principatelor: sunt 13 extrase franceze — cu l- muriri— din cartea de cltorie din 1857 a englezului William N. pe cari. timpul tendinelor veneiene 17-Iea în contra acestor strâmtori reproduce spusele italianului . 3) ISid. O carte f. în domnia Turcilor. pp.

adânc omenejt! fi ca inspiraie. etc. un corector atâia mâinile al greelilor ai i fi mai ales un model de via lor. interesante prin ele înele. . ne Dispreuite de crturari afurisite de clerici ele au totui o însemntate covâritoare „egal cu a crilor sfinte. ele sunt îndrep- tare ale vitejiei sau înelepciunii pentru multe rânduri de oameni din mai mult în toate rile de pe faa pmântului". au fo^t introduse. 253 jertf . în i al Românilor ci decursul veacurilor n'a fost încremenit a evoluat uneori chiar puternic^): îmoanalizeaz ^). S'au produs Orientul asiatic i pe „calea mi. ajunge a se înelege mai deplin prin cunoaterea izvorului raie al de inspi- unei pri mcar din faptele lor" ^). 1-2. Apusul nimic ce laritate". din Balcani. Ie-a primit cu le s popor având poat opune ca „îneles adânc i larga popula popular" au popor cldur i fr zbav. „Alexandria" care a fost imitat i de Turci i Sârbi i tra- dus în românete înainte de 1600. 3-8. ca sufletul naiunilor în e! din Orient. Arat bilitate.. care n'ar dac n'ar fi fost aceste cri ar dac aflat indirect cuprinsul fi fost altfel. pp. la ori n'ar fi fost tocmai a2'\ Prin le studiul lor se ajunge un folos îndoit : cercetarea lor ne ajut a gâci al ceeace nu spuie altfel vremea în care cetite. e socotit de sfânt djpâ moartea sa din 5 A\artie 1625'). Dup 1) cercetarea noiunilor politice culturale. 4) pp. stabilete ca pp. 61 54!-505. bogate aciuni cari pot imitate i în pres- morale cari vdit trebuiesc îndeplinite. 2) Jbid. superioare acestora uneori prin aceea c au fost un îndemn spre ideal.. 5) pp. 3) 76id. 8 18. notri. dup modelul sârbesc. 24-28. pentru în dintre lor. pp.^raiunilor aceste legenda trecut dela aprocrife istorice i religioase în care istoria devenise i religia filozofia î. „Faze sufleteti si cri reprezentative la Romani cu special privire la legturile „Alexandriei cu Miliai Viteazul"^) Crile cripii reprezentative sunt „simple ca în form. de manifestare ascultate i iubite i al doilea felul unor anumite personalitii.

:^2-36. lui se valoarea ci-). 57-51. 8) Vleni. 14) pp. care s'a început rzboiul balcanic''). Tripolis. Va fi o mcire. i un în alt manuscris din 1692 lîstâ a unui oare care Soare. 0L-. i regim turcesc Greciei i i populaiile supuse. notele Doinnilor cu porecle.5. 55-56. 18-26. Aliana balcanic i împrejurrile diplomatice Armata turceasc — 1. Mitiai Gheorghe "*). — Serbiei înainte de izbucnirea rzboiului cu in în. pp. 26-3 3^ pp.o^ 54 Alexandria a fost tradusa în ^ erile româiie. Astfel vorbete aici cu- notin real a faptelor petrecute despre': lor "). a Staval lui rinos. • \) pp. avem „Istoria rz'ooiuUii balcanic"''^). din prsiri s idealului „otoman" de naionalitile riei. rscoala albanez"). 94-111. p. pp. boiului balcanic prin tot ce s'a petrecut înainte. . semnaleaz manuscrise „Alexaidriei" pstrate i notele de pe ele''). 1915 18-25. 6) pp. cu uncie notie mai de interesante. Imperiu tuaia Bulga- Turcii'^). care d note o a Domnilordeosebit c:i munteni cu anii Domniei. 12) pp. nou. autorul. 52-70. — F-'alamed se arat5 caracterul vitejesc Influenta „Alexandriei" asupia Domnilor din seale colul al XVll-lea i. 11) pp. noul. semnaleaz i „Istoria TroaJei" arâtându-se Se face apoi comparaie între vieaâ i faptele Mihai Viteazul i Alexandru : cel Mare''). In apendice: ^). pentru cauzele '-) . pp. 9) pp. pe baza izvoarelor vistierului istorice contemporane cronica Buzetilor.. 5-17. ni-l spune sâ explice acele mari lucruri care alctuiesc istria rztldin.teIor balcanice". pe care am e: cunoscut-o mai sus. i altele Ca urmare Ia cartea „Istoria st?. probabil chiar in Moldova'). 7) pp. 151. anexarea Bosniei conflictul cu Italia Heregovinei îii 1908 de Austria. turci i eu- reformele europene anterioare micrii cretinilor din Balcani'"). cauzele atacului programul june turc i puterile ropene. lecii inute la Universitate. 3S-51. 4) pp. 26 51. porecle^'). lista — despre faptele lor i lui aproape lajiecarc soare. Scopul crii. 2) 5. 13j 10) pd. o interpretare istorica a ultimeicr se evenimente" pe larg Juni c:i Balcani din 1912-13. 71-93.

i negoul mai redus i de mai puin importan „dar pentru cine cer- ceteaz îns comerul rijl lumii în totalitatea românesc. i foloasele foarte însemnate.g^m pe deplin de ce au avut o biruin aa de strlucit neateptat. — naioinl Grecii stat în balcaiic i Muntenegrului ne face i noul al- banez •'). cu caldarâmul târgurilor btrâne i liniile sigure ale drumurilor mari de odinioar— nici civilizaia noas- tr original. i ceilali Turcii au fost înfrâni „Istoria tori aa de repede comerului romjncic". 359. ca influen cultural. în care aduc faim i câtig.255 Tâzboiii i catastrofa otoman') rzboiul — turceasca Bilgarilor chestia vzuta din lagrul Victoria i Sârbilor'-). ca valoare politic. nici comer. la 146-151. lucrare scris din iniia- tiva i sprijinul lui Dimitrie Hagi Theodoraky. 1 2) pp. ci i ca bogie general. asupra negusfaptului intern e i orae. existat fr aceast. cu elegana i soliditatea vechilor — i ruineie locuine oreneti. contopind gotic. mrfuri. In prefa in atrage ateniunea •c nefiind mari orae eriîe române. în originea necesar pentru a înelege subt toate ca i în desvoltarea sa. cu arta oriental. fr participarea i esena Iui. -•) Drumuri. 112-133 134-145. teritonoastr ca neam. 1915 p. cu ornamentul asia- din direciile de litate Rsrit. Istoria comerului nostru e astfel o condiie raporturile. Nici gos- podria noastr naional cu strlucitele biserici de piatr mândrelor palate. e de cel mai avut pe lâng pagube enorme. . ale prezenei noastre într'un punct de lelocurile mare Am gtur între puterile noastre mari domenii de producie deosebit. cerute de necesiti comersi ciale universale. au contribuit la înfiinarea Moldovei Terii 1) pp. Cetirea acestei unii cri s i înele. dou. (pân iTiXJ). cu sau de frunte interes. Cele dou drumuri de nego. pentru c erau dou. cu adâncile pivnii boltite aie caselor de nego disprute. fericit fata- geografic. ajutând din mai slabe o vast circulate i vmuind-o nu numai ca bani primii de \ameii domneti. n'ar fi greco- slav. ornamentul în ferme proprii cugetarea latin arta cu cugetare Renaterii din Apus Statele noastre. Istoria neamului nostru însui". 4) 3) pp. tic adec bizantin. Vleni.

Rom. Aceast expunere poate s aib char o valoare moral. raria. Neam. 4) pp. 3) pp." Aceast rtcire prin i zpceal 6 milioane poFiii reparat cu chemarea Ia o nou via de erani. dou 3-6. 23. teri române.-^> In 330. urmrind îns pas cu prin ele a comerului intern i mai ales producerea i caracterisarea acestui tip di veche viaâi activitatea pas trezirea i întrirea naional care e negustorul român. 9-14 14-21 5) pp. limba noastr. de neîneles cum n'a tiut din capul locului i de instru- mentele prin care se genios capt aceste produse agricole: plugul. ar fi când meiu. 1920 [p. ') strâns legatar organic desvoltarea în dou linii de comer ce ne privete pe noi. o i folosul nostru. dar Vezi cocoul nu. Bucureti.. de oarece oul i gina din limba latin. tie înc dela Romani despre grâu. ^) aceast parte zil- urm în spune c multe cuvinte slave. din târgurile ai din dreapta Dunrii." „Introducerea" e o cercetare vite lucrurile nou prin felul cum de sunt pri- despre „teritoriul românesc în 1 înainte Români ca valoare de producie roman dÎT '*) i schimb" i dup Romani pân la epoca ante-romanâ. sapa. osele). în pro- mari i se va putea face foarte mult.256 Româneti Cartea acestor prin care în treceau „înfieaz i care le ddea siguran. vin dela „ucenicii slavi". negustorilor greci alungai de Bul- Românul „când în plugrie are agral i câmpul.. ci în as- pr critic rece. care învioreaz i si în domeniul de recucerit^ ale cu fore proaspete. tip. Pentru ilustrare dâ acest exemplu inviit i hotrâtor: Ori atunci. cari „se poate face orice. ar trebui s admitem cad- Drumuri uecâi (conferin Ia coala de poduri t Cult. entusiaste disciplinate economiei naionale. oraele ara i comercial a noastr. econoni'e i chibzuin.. 21-33 . secerea". de îitrebuinare nic gari. rea celor 2) pp. ovs. orz. Dlntr'ânsa se poate vedea cum odinioar tiam s atragem spre folosul nostru prin larg parte din activitatea trebuie munc. In linii generale arat drumurile care strbteau Moldova i ara Româneasc pân la Regulamentul organic i insemntctea Ier pentru desvolta1) i lorga. ^). secara. chiar pentru gein ilusii neraia pe care o cretem nu moleitoare.

încheiam era comerului naional prin Români i ne îndrumam prin scutirile i Câniar strinilor. care privete Ardealul de nego extern. ^) — apusene. 39-79 3) pp. Tur- Rusia. 23-321 9) pp. turile cia. judeci observaii 1) nou din cartea de fa a lui p. 5) pp. . în dauna oamenilor de ara." i con- i ui pstorie. înltur nu numai form vechia form. dar odat cu dânsa i nunîele ei. 34S— 9. loU— 181 233-82 S) pp.*") starea comerului românesc i a oraelor i târgurilor moldovene l muntene in sec. 17 2) 127-149 ." ') „dar îi Intr apoi relaiile în tratarea direct a comerului deosebi cu al românesc subt mai mult dcla ocrotTea Domnilor Terii Româneti. Domnii . câ luzice negustorul i câ o crul cumprat se chiamâ aa cum mai practic i mai perfecionat. al XVIl-lea. i oraele muntene i moldovene (pân Ia 1550).") leg- de nego în sec. companiile greceti i negoul mol- dovenesc din acest timp '') i încheie cu cuvintele: „Supt aceste auspicii de granie închise ctre cretintate i de tiranie fiscal a Domnilor.^) vieaa comercial în din domnia si lui Brâncoveanu. Polonia.^) la Comerul oriental i levantin în erile noastre 1550 prin Greci. 322-40. 80-126 6) pp. ctre era comerului strini". cu crile capitale despre negoul mol- dovenesc Nistor ne vdesc i mai mult unele lorga. mulimea etc. 353—50. la 1600. Turci. tabla analitic a cuprinsului pp. etc. ca oraele Veneieni. relaiile cu Ardealul. 183-231. care au avut un rost în micarea comercial a timpului ne apar cu organizaia lor. Anglia.257 mestecul tinua lui nu era nec^sir in vremurile mai vechi.") Comerul exterior Moldovei mai ales cu Polonia i Ardealul pân Evrei pe la 1540. 2t 4) pp. li) pp. i tot penîru acelai motiv. de negustori levantini i. pân i Armeni. artându-se i cauzele care le-au împedecat de a deveni centre de nego însemnate. 7) pp. breslele. Genovezi. în 1330 pân la 1540. influenta turceasc zare administraie organi- economic. comerul românesc intr în era „Fa- — narioilor". al XVlI-lea cu Ardealul.boerii ca negustori. pân. •'^)—Cauzele decderii oraelor sseti i îndreptarea negoului românesc tot mai mult spre Orient prin Polonia. Trecusem era comerului acordate de Visterie iiiternational prin strini.»") naional prin O i comparaie ale lui fcut I. pp.

In scris . dac am rbdat ne durea totui. micarea lui Horea (1784) '). 1915 pp. In introducere ^) vorbete pe larg despre cuprinsul crii i metoda urmat în cercetarea trecutului Românilor ardeleni în epoca veche. Bogdan. s dea i o traducere ungureasc. luptasem i.: 258 ateniune deosebita merita cele doua volume de româneasc ardeleana prin cuprinsul lor nepreuit i. O istorie cari au fcut un serviciu foarte important cauzei naionale. vor înIe elege de ce am voit i am fcut unele lucruri pe care ni impune ca o datorie sacr e numai sânge trecutul nostru întreg adânci nevoi ale vieii noastre interne". am vzut o stea. 1-13. mort la Zumina supt steag I strin". s tie odat i în limba ' lor. 2) pp. prefa spune ^): „Cu greu în vremuri grele am într'o singurtate voit. deci odiosul rsunet gândurilor via întreag aceast carte. Cartea e închinat „amintirii aceluia care ar fi cetit cu mai mult iubire aceast carte cumnatul mieu Alex.ln aceast carte o mie de ani. i deosebirea între istoria noastr mai veche i contemporan i. V-Vl. de construcie istoric. totdeauna aceiai c — ne chiam i Ar dori astzi. peste drâmturile edificiului care nostru naional. Ne-am pltit cu ele Aib deci mcar urmaii notri pentru cel puin zile mai bune \".. ce credem pe baza unor mrturii ce ce se va is- nu se pot clinti. izvoarele istorice c s 7) Vleni. fatal dup prvi între noi un proces de atâtea ori secular. la simindu-se bue tari. pân vor fi oameni dânsa. Voi. zice relativ Ia c se introduc „în partea veche trebuie mult mai mult elementul de divinaie. a merge dup pân capt". Stabilete istoria noastr contemporan pentru toi Românii se începe dela 1774—84. ce credem despre noi în legturile cu dânii. c. . îi vor verifica ideile i. Se va cred îngriji s dea i o traducere francez. ca s nu sufr de auzul al ideilor vrjmae i mele de o de nesincerul. 3) pp. VI+46}. i lacrimi. cari s îndrzneasc. pân la Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. mai ales se tie de toi c e de nevoie s c n'am fost nici a- colo o plebe fr trecut i fr aspiraii. „Adversarii treei. „Azi. dac noi am în czut. — i cele mai . fundul celor mai adânci temnii.

i cu râul. Românilor sub angevini Carol Robert ratul i Ludovic în . printr'ânsul i întrebuinând toate mijloascoate din i cu binele. dar care este le Dincoace merge Avem el a face cu un btrân martor care lui a pierdut mult din însuirile necesar. 6Î-82. Petru pui de aceti Domni ^) stRarc i vieaa româneasc ar- 2) pp. ce pri- Dup vete teptate. i în supt împneîn Sigismund (1437) Ardeal ^) fenomene sufleteti al viaa Româfi nilor din veacul X\'-\ea: rscoala 437). 83-99. din biata rilor celor gur medieval acestui mutilat martor al timpu- mai vechi. 100-115. 33-52. fiindc numai a de odinioar. fiecare vanitate poate de urechile noastrei în toate sâ taci. ambiie. lucrurilor cuvinte puine. a le cari asurzesc. . vzut unele lucruri pe care nu poi cunoate decât cele. toate circu- lrile . 5) pp. 3) pp. analogie do. cel Mare (1382)^). cci poate tocmai din fund are ceva de spus atuncea i pe el trebuie s-1 ascultm. 8) pp. Din_ colo se înltur. un i e de multe ori cor. de portant. 14-32. rezultate nea- intr în cercetarea de amnunte în a faptelor. eseniale cu toate expunerea numai tirile. etc Ardeal feudele Domnilor munteni i moldoveni . fiecare memorandele. 6-7. concentrare. am zice aici — decât în partea contemporan. care el s se fac auzit trebuie s spuie cutare nu trebuie s pstreze un personagiu imcutare totdeauna cuvântul. Prin argumentele logice care dezarmeaz i de Dacia -) vedete Sailor rile definitiv în persistena Românilor colonizarea Ardeal i influena noastr asupra noi ^) .: 259 — artistic. 116-127. prile nici s zic acela. a doar vei gura lui. vieaa Românilor (1308) a din Ardeal pân la dinastiei angevine i urmrile nvlirii regii Ttarilor situaia nou ^') . aceste explicri cu i nou cu scrutarea trecutului nostru ardelean. Dincolo (istoria contem- poran) stm jncepem prin a înaintea unei serii de guralivi. se suplinete. conductor de altfel. i Vldici pentru Români lui pânirea ardelean a 1) pp. ceiace este absolut necesar ca totul originale s în tim"'). 53-65. mulumiri. i impune tcere. 7) pp. lor. 6) pp. ca i urm- aezrii pentru stabilirea "') . 4) pp. ip : toate toate actele oficiale.

157-83. a cror activi- stearp. 2) pp. 359-76. . micarea cultural din Ardeal. Cele dintâiu pregtiri ale liberrii Româ- nilor prin cultura Critic naional: Blajul i crturarii neatârnai '->. 459-60. reforma religioasa Viteazul ^) luteranismul i o admirabil descriere a vieii ardelene româliiijWihai neti sub domnia i dup moartea acestuia pân în la consolidarea Ardealului : (1630)''). dar alturi de Blaj i contra lui". aspru — ale Românilor în numele ortodoxiei în sec. 10) pp. în ori prin reedinele de protopopie Iar eranii» dup fac ce au dat foc.— 260 delean (c. frumoase pagini despre lupta pentru dreptu"^). 237-256. naionalitate forma Unirea „legii româneti" (1630— 60) ^'). 9) pp. 1500 -) — 1560) i '). Departe de Ro- 1) pp. Vieaa econotnicâ. e rneti „A^'fl fost a lui Horea. Românii din Ardeal în 1 epoca Rakoczetilor lupta '•) pentru . opera de cultur a plecat din Baj.. româneti a Vlâdicâi loan Inochentie Clain Micrile erâneti al XVIU-lea"). 8) pp. 3/7-97. cmruele netiind alii de lucru ale strintii. Ocuparea Ardfalulu: decderea de Austriac! i unirea bisericeasc cu Roma ^) bisericii unite în lupt cu ortodoxia sârbeasc i episcopia oraele ardelene . negustorii din i vieaa bisericeasc ^). Crturarii prin trebuiau s moar odile de serviciu ale strinilor. 11) pp. bisericeasc a : Româniicr din Ardeal calvinismul . cum în Apus în- tâlnim pe în aa. 279-313. au btut i au omorît. din nenorocirea. coala i crturarii de aici. Explicaia de legtur trebue cântat în elementul de izolat arlstrocraie intelectual care distinge. . 5) pp. Pe învaii Blajului nu-i vedem tate a fost In fruntea micrii filosofi. ce s tot mai afar de aceasta. i în vremea pân a cu Roma Un capitol foarte interesant ecel care ne înfi- eaz ritele vieaa inuturi nobililor i iobagilor români dela sate din dife- i de sub stpânirea sseasc. 6) pp.. 436-50 : 7) pp. ateptat ca s vie pentru a-i bate i omorî acum pe acestei lipse dânii. 128-56. 3) pp. urm se dau câteva note istorice pp. 184-212. 213-236. 4) pp. Ia 12) pp. 398-435. 314-58. din rile Fgra politice -') . 257-78.

48 . lor. Felul purtri amicale al bsif al ll-lea fa de Românii. dar mare i bun al pon'a s ijaz i Volumul acesta cu note bogate în josul paginilor în înfcomplexul vieii românetii din Aredeal pân la Horea. departe de ârâniinea au murit scrisul lor lor roaba. foloasele •micrii lui Horia au fost: Cruarea Românilor supt raportul economic. ^scoând în deosebi în eviden pretutindeni elementul naional politic în trecutul nostru de suferin milenar supt stpâ- 7nirea strin. 456). 2) pp. dar cultural bisericeasc nu e partea dat la o parte. clasele sociale Ne d c o icoan al losif vie despre vieaa i lui româdespre ei neti din sec. XV— 221. o mai bun a domeniilor împrteti supt raportul tratrii supuilor 1) l administraie i în Vleni. in simplu. lecii inute la Universitatea din Bucureti. 1783"). apoi al Il-lea. condica. 1915. 1. 1-17. rP. — — Cartea e închinat „Me- moriei • sfinte în a tinerilor români cari în au câzut supt steagul Ungariei rzboiul european se sperana rscumprrii 1 naiunii lor". lorga ne spune rscoala austriac . cutat se apropie. aa au fost •nici i aa. de frica unei noi rscoale. plata birului cari timp nemilos încasat ca grnieri Cete de Români mergeau la s i fie luai lor i hotrâi în s nu se mai întoarc lui situaia de iobagi. rscoala Horea i 1 . de sufletul (p. cu prefa despre epoca româneasc mai veche idesvoltate apoi pe larg in voi. (Dela micarea lui Horea rînairte)'). ispind pâcatale educaiei t mcar „ învat . lui Horia a pregtit-o : Felul de la admiprecis.accente porului înelese. nistra'e cu 2. 4) ctiipul fruntailor 3) pp. pp. iilmpratui XVIII-lea înainte de Horia''). >i)isericeti Vii— XV. la-50 5) p. când fusese Ardea! la 1773. caracterul i 1 izvoarele istorice pentru cunoaferea rscoalei^).261 •mânii liberi de dincoace. i în acest volum lumin a vieii politice a Românilor din Ardeal pune fond mai mult pe scoaterea la în lupt connici Ttinu cu dumanul pentru drepturile naionale.-). 3. Continuara acestui volum aprut îns înainte e Istoria Românilor din Ardeal i Ungaria. cartea are i câteva ilustraii cu i laici ai Românilor ardeleni.

dou : petiii politice din 1843 i din 'l845 Caracterizeaz drept pentru întâia oar istoric cu deplina cu- notin i mare a lui înelegere din partea unui personalitatea. 123-139. i la acela care scrie foaie pentru i acela ctre care adreseaz . 79-96. ''). i umplea cele foaia sa cu aceasta" Influena i pregtirea polific bun prin aceste foi ale lui Bari o dovedesc 9). 50. vzut: Nora pres ardelean i manifestaiile în rile române ^). 115.om- nesc.262 sfârit o ridicare a acelei Bisericii neunite care raportul politic cea înfia i supt: i. 97-109. 19G9 n-ro 114. 51-60. 117-8. 2. 6) PF» 110-23. Din dorina Prin Bari. dat atinge toate subiectele i toate chestiile la ordine 3. 2) pp. vezi i conferina despre aguna. 4) pp. Românii cursul rzboaielor napoleoniene în Vieaa cultural bisericeasc timpul episcopului ortodox Vasile Moga ^\ în — Emigraia se intelectualilor ardeleni d i numele lor — i bneni Principate. constituîn supt ll-lea i Leopold '^) . : 1. cari duceau sau vesteau celor de acas româneti îndependente". 7) p. La ea colaborau Românii din toate prile ce era mai bun i lua Bari din revistele din ^). stilul sntos. Prin tendina Guvernului austriac de a da 3. afara : de una pe care n'a putut-o câtiga 1) dac ar fi ajuns la for- pp. unde era menit se anchiloseze în „s se imobilizeze deci. care este înainte- universal. aceast lume de tradiii foarte vreme". 9) p. stilul moral. foaia Ini respectate. 3) pp. 5) pp. comercianilor braovenicare- de a ceti „novitate" sufletul acestor foi. presupuind la înelegere deplin.. plecase din Blaj. . mai mare parte din Români ardeleni ungureni" '). capt importan mare: de toate se stilul A creiat s-tilul bun. Aceast prima zilei. politice dintre anii 1830— 40 *'). o anumiii cultur. aguna "^). ar cea. Din dorina Sailor tipografi de a câtiga prin poporului 2. sâ o dar prsit de via înc mult I. 70-78. Ziarele din Braov au plecat: „posibilitatea unei vieii — zice lorga ele . 8) pp. care a avut multe caliti distinse. 10) pp. Vedem ionale masurile legistative curioase losif al i schimbrile U-lea -) . 23. CfCcamuC P.

Vezi despre „3 Maiu" 19 10 n-rele 23-5. 5) pp. 8 ) pp.*> rsplata Românilor i lupta pentru Mitropolia nou. 287-91 lumele. I9l5 p. — : eeasc.^) apoi micarea însi. Bâlâescu din Sibiiu ctre Const. politic (1868vieaa politic a Românilor pân la programul polidin 1881 '°) formarea partidului naional român ") memo. I ed. lui dac ar fi crezut în ridicarea neamului prin forele zi în pactând cu cine vrea el pentru sincare e nevoie de acest pact. mai mult prefcute. 3) pp. IV-V. conferinja în 9ZcamuC Ro- mânesc tîterar. cap. . începutul su pân 1) p. din voi. 276-28 J. 202-17. 130. G5bl I. VIil-X!.'-) In „epilog" critic activi- tatea fruntailor partidului naional dup 1901. care face nebiruit în adoage fabul pe Anteu" ziua de Arat pregtirea micrii 3 Mai din 1843. tip. 12) pp. I!. 11) pp. XX XIII. 13) pp. «. XVI ed. 245-54.263 mula gura saie „prin noi înine". 9) pp.") cultura popular Românii dm Un- garia în preajma 72) tic a. i urmrile zilei . Bucureti. 182-201.®) agonia activismului ^) : .'-^) Amândou în acestea volume. Ia ^) dualismul aus- trc-ungar i Românii. II. 235-44. 2) pp. aici tabla .^) Era speranelor zadarnice pentru Români i începutul Domniei lui Francisc losif I. 1870. 404 reproduce cap. 283 tabla analitic tabla numelor aa de necesirâ lipsete la amândou vop.*mpodobesc ediia frincezâ. i din voi.ap. fr ca ara-Mum acele uriae '). Câteva ilustraii . 174-81 7) pp. 10) pp. anexe: o serisoare inedit din 1849 a lui N. ediia româ. 266-75. i XV. 6) pp. A fost îns eroul forelor sâ-i proprii aa de mari. fost mult mai glorioas i fecund. S'a dat i o ediie francez care a adus mari servicii cauzei naionale Jn strintate j^îstoire des Roumains de ZransyCucuiie et de ^o/zg)r/e. 4) pp. misiunea lui ar fi proprii. 140-13. II-XV din voi. randul (1893) i urmri e sale. 281-2. Glogoveanu p. acestea tot numelor lipsete. 253-55. din Ardeal. 414 reproduce cu modifisâri în note mai puine. il8-35. energii elementare. 149-73.^) „noua era austriac" pâni la Dualism i Românii. rom. rom. pline de idei originale. I. II 1916 pp. sunt in- dispensabile pentru cine vrea cu adevrat s cunoasc pân de la amnunte dezvoltarea poporului român astzi.

flomniei. familia muntean a Buicetilor (c. introducere nc- aratâ pe scurt vechimea Secuilor în Ardeal. istorice moldovene i muntene (1600—1791)'^). pp. 12) pp. felurite (1709—- 8 dela negustori (1699—1784^). voi.. 181-193. tabla numelor pp. ardelean din Cluj: 9 scrisori câmrailor i 4 scris. Socecu pp. 203-212. 212-13 8) pp. tip. tj) 5) pp. 4 acte f-gârâene privitoare la muntele Brâtila (1673—1768)"^). 2) pp. pân la — lor i relaiile cu Moldova Urmeaz birailor 93 documente inedite din muzeuî' . 235-55. 420) '^). In d lmuriri generale asupra cu-- prinsului crii care trateaz la politica extern a României dela istorie 1866 pân 1878. României sfâritul Belgrad des1871 '^) pre starea lucrurilor în anului fi cursul anului 1872 „Politica extern a regelui Carol „introducere" '^) /-/w "'). i H mâneti din Ardeal (1648—1713)'-). XXXI). 53-100. II. parte la legturile Secuilor cu Moldova" '). (Lecii la Uni- versitate). ?^ 1660—1716)5). 3) pp. ale (c.. 103-lOT. 3îl ediia Casei coalelor. Acte privitoare gele Carol f-iu ale Iui '•^). 216-35. deei „probleme de universal în. 16) pp. 258-62. Gobl p. docuimente. Xl-r 179-272. 213-16. tabla documentelor pp. 15) pp. 1650—1735)^. 7) pp. 2 scris. 13) Vleni. 1-2<1 I9î6. o. de boieri domneti (1652— 1734) ^) 7 ale de Ocna (c. 4) pp. 193-98. 1916 p. . 10) pp. 11) pp. cea In „Acte româneti din Ardeal privitoare în niui marc lor. acte despre legturi teritoriale ardelene cu ara româneasca (1708—1768)"). Ia Teodor Vcrescu agent Serbia la '-'). organizarea lor influena româneasc asupra 1663"). 21 acte relative Ia. acte relative la istoria bisericilor ro- la politica — Cuprinde în extern a României supt 2 memorii al re- în iimba francez. 256-59. 14) pp. 1676 — 1750)'').» 15) Bucureti.- :^64 VI. 9) pp. 107 (= Studii i . 263-72. 1916. studiile istorice din anii 1916-1920. 298-203. Buciir?t: .— 14 s:ris. VII-XI.s 1) Extras pin IbuCctlnuC ComUi&i istorice tip. 5-50.

3) pp. Carpai i speranele el uuui neam Je a putea începe ^i 1) p.. chemate de credina îndrtnic a •su • — — cum {-^ sufletului curat.Tbia ( pp Sl-lOi> pp ITV^P! numelor lipsete. influenele care au plecai de acolo. rodul muncii trecutului. C. cu popoarele cretine din sudul Dunrii. terenul pe care vom insista mai mult asupra cunoaterii riscul •'popoarelor vecine cu noi. cu Austria i cu Rusia -). 43-8' 7» H) 9) pp pp. 8i „Sicztuct* M) Bucureti. proporiile subiectului.schimbm caracterul. pp 151-79 2SJ. „Cel dintâiu învtor de ideal naional : \La o sut de ani dela deschiderea colii lui* "). elementele pe 'care le-am gsit. 21-0 101-54. Gheorghe Lazâr.xtern a terii: problema cu Turcia. nou via"'-'). 7.Mierale arat c domnia lui Carol Ie- a ocupat 4 probleme rnaturilor noastre în politica e. mi— 3Si lyui. tip.. nevoile adânci o societii româ- leti de dincoace de . întâlniri cu Austro-Un- România si rzboiul burrile '4:)oiul i luptele din Balcani franco-german (1871)^). Trece apoi la e. rezistenele pe care le-am întâmpinat. Aa ne prezint sau cum zice autorul. In linii g. România i râz- dintre Serbia i Turcia ') . Aceast crsub nu- ticic de comemorare scris de lorga. Lupa. Pievna i armistiiul i. „voiri mele su urmri altfel e singurul rol al acestei crticele ILazr s'au prins. e în curent cu toate tirrile i descoperirile fcute de Sdean. care adaug „dascl de acela ideal".Mîlo Obrenovici (1868) cele dintâiu garia''). tul(1875—6)''). 4) rp. M) pp VI) t. pacea cfano ') .turc (1877—8) ^) -independeni. re'ativ la Lazr.-. 263 • care am fost cuprini fâr<i a Ie fi determinat i a putea sâ li . Ghibu. 7-2ti. Stetoa. Rzboi jI ruso.311 p. ^ic. Dup o) câteva pa- 2) pp. <M Bibliotoca p 7 . rezultatele la care am ajuns acolo"'). chiar cu de a strica uneori Vom cuta sâ punem întâiu în lumin am mers. sforrile pe care le-am biruit. dificultile balcanice pân la moartea lui . tati-ro 4^)).xpunerea pe larg i amnunit a acestor 'probleme de istorie contemporan despre Cele dintâiu greu: îi cu Turcia^). dela San Ste- l tratatul din Berlin "). . cerinele ale unui timp nou întreg fa de omenirea întreag.

care e al întregii coli ardelene. înainte de de istorie universal : i universal se poate universale'* . i cine-1 poate contesta: „Scrisul i vorba au numai atâta pre cât suflet dau din al aceluia deia care au pornit i cât suflet au fcut sptrund în alte suflete. 1916. mai ideal. dsclia ^) Sibiiu^). p. îndat ce. 530. spiritul renovator. pân astzi cugetrii contiente româneti" Ne oprim asupra rilor unei opere care ias din cadrul aici. . 213. 6) /storîa at. hran. la felul cum istoria antic. descopetrebuie judecate faptele din noi arheologice. lecii i înelesul adevrat istorie al istoriei antice. „Leciile acestea. istoria sunt. în elemente de organizare. 2) pp. rom. 266 gini introductive de apreciere generala asupra anii lui Lazâr. cUn sec. necesitatea ei de a o cunoate de medieviti^ cum o îneleg toate. 4) pp. lui vela dem tiiierea i de coal a Iui Lazr la '). 11-30. aC XVJ77~Cea. 5) Bucureti. de locuin i omului. 3) pp. întemeierea colii naionale Bucureti i sfâritul învmântului i vieii acestui dascl^). în lucruri mmc— car schiate. dei de veche. e singurul lor folos" fletul ') — atunci ce Gheorghe Lazr i-a dat caldul cuvânt tot su- su mare acelor e acel „cari-i sorbis'^- de cre- din. 81-93.^) „explicaii" generale privitoare Ia ririle — (Lecii fcute la Cercul fe- Prefaa cuprinde câteva^'zvoarele antice. în 1) pp. i d via. aezminte.. Dac cuvintele urmtoare ale lui lorga conin adevrul. 31-40. înc nepregtite sau rtcite. 3-4: ii p. 41-79. cerceta- obinuite ale acelui despre care vorbim titlul Anume supra crii cu caracteristic: Observaii ale unui ne- specialist asupra istoriei antice meiesc de înaintare cultural). în— ivesc i sfer mai ridicat. ne-a creat ceiace suntem ^). se îndat ce ele se cuprind in lucruri în noi preocupaii- „scrise". 5) pp. înelege subt un singur raport istoria culturii Explic ce se înelege subt cultjr: individual îo afa'"â de preocupaiile de de tr'o via în sensul cel mai simplu ale „Când apare un act. i acest suflet.

!istoria culturii. Scu uneltele de piatr. dar alt istoria culturii care circul. arat jocul influenelor culturale asupra omenirii întregi. cultura care se în ele cultur. nu numai în toria culturii formate. Cultura e mult mai multjmjlt mai puin decât credem.267 -mentul aeela începe cultura. îndat ce aceste producte. legii. se osebete de aceast cultur în sensul cel mai larg. Cultura în sens restrâns se ridk apoi. 'arta. un curs. care cuprind. tot Cum fîsiologia [arat aa istoria universal. Ic studiezi pe baza noiunea religie i aa mai departe i unei foarte largi comparaii în spaiu i unei foarte largi des-fâurri în timp. noiunea rege. nu cuprind se is- organizeaz istoria rspândete. sau ulcelele lui.') Spune istoriei. nu e mimai cugetare filosofic. Si iat în cum caracterizeaz pe a- eeast din urm care muli se cred specialiti este fr s fie decât nite simpli dibuitori: „Sociologia tâilor. numai ocupaie tiinifica. cu alte elemente simi- pentru a trage Din viaa fiecrei societi cat s -alegi noiunea de Stat. Ea conIn cultura nu e numai ine cu mult mai mult ca întindere l cu mult mai puin ca inlime. Aceasta cere îi s si fie cineva i un filosof : un istoric. c drept. care se înrâurete numai de ceia ce a rupt zgazurile i caut revrsarea puterilor sale". Dar ce ne intereseaz pe noi momentul scrijelat de omul teriar. tuturor organelor. noiunea de monarhie. i am adaus: cronologic. Istoria lumii e o mcare. Prin urmare în tiina societâ- viaa flecarii societi trebue s alegi elementul fundamental ! acest element s-l pui în legtur tiinific. lare. Prin nrmare întîiu un istDric stpâni ij perfect 'Îndemân. ce ne intereseaz chiar anume producte din epoca bronzului. câ este un fel de fisiologie cronologic a societii o Ticneti. forme definitive i care civilizaiei înseamn.zice. Fiindci materialii nxstru eîte plin de complexitate materialul la I) rp- 17—18. c nici leciile acestea n'au nimic a face n:ci cu filosofia cu sociologia. Am jocul întrebuinând un termin. s . Cci . fiindc se întinde asupra veacurilor cu contiin de existen si de sensul lor. lefuit or ba. . în desfurare comparativ.

atunci trebuie elementele pe care îivitatea lor.' noi nu e aa. Analiseaz izvoarele istorice pentrt. ori vei lucra vei aa. 2) p 53. cci La ori ori face o experiene. în toat delicatea i rela-^- Dar.izaîilo:. sântem în cutarea socioloE o tiin ce are nevoie. vechi.') Deci „va face : istoria culturii umane în marginale lumij viaa noastr". La noi ca puin i cum a fost cât'gat. Faptele pe care acelor ie Ie tlâiii noi istoricii. 4000 sau 300 pân la 1500-1500 înainte de Christos. f de sigur sau cât aproximaie cu- s prinde într'ânsul. i când vrei s întrebuinezi faptul Istoric pentru concluzii tiinifice. vei face-o într'alt loc. nu gsit un universale is- toric înzestrat în ar fi cârii giei. 1) pp.Kcaz -).: vremea când societile omeneti tresc într'o form stpânit absolut numai de divinitate. i.» de fisicâ sau chimie într'un loc.^Epoca vechilor civilizaii isolate" "). pânâ la timpul când semanifesteaz i umanitatea. creind mai târziu în detaliu istoria universal. de oarece pân acum. sau chimie pune îndemâna cercettorului ori ori vei iua. Ne spune i metoda pe care va urma-o în cercetarea lumif. civi. acolo unde în- râurete viata omenirii" .i s'a dai sama de întrebuinezi. trebuie nunifi s tii atunci tii cât e tii. adec. cercetm astfel desvoltarea în fiecare element nou se fi. cuprinde timpul dek. . se produce acelai rezultat ce e faptul. nu sunir âorespunzâtoare fisicâ elemente pe care un laboratoriu de. lui.258 i dc-licatelâ. e tot vei lua un gram alt gram din a- ori vei lucra într'un laboratoriu. nu de un om.. 19-20. ea „consist în o urmri un curent dela izvor.. în alt laboratoriu. stpânind adevrat tot domeniul acela timp cu acel spirit filosofic creator care în stare s scoat din elementele fundamentale ale oriexpuneri legi filosofice noi. care a circulaf. ci de generaii" istoriei j întregi de eercetâtori pentru a deveni o reailtate în mijlocuU tiinelor celorlalte. odat ce-1 gâsi.'. 3) pp." sistemul saltarelor i sltraelor de spierie în care se vindevechi. un gram dintr'o substana. adugând' lucrurile nou în msur numai în care înainteaz: rspingânc. 21-46. ceiai substan.m. cutm îl principiul de în via el a. le s.

i Grecii Vorbind deFenicien'i trehue nevoie ca i la s s scdem din tradiie') i o s scdem: numai sczând orologiul al deosebitelor popoare. evieeti. care va aduce desvoltarea individualitii umane. apar noi feluri de lupt. care. este un fel de rezumat.aa lumii de înelegem desvoltârii rslee. a tot ceia ce s'a tiut în s'a crezul deosebite timpuri despre desvoltarea istoric în Orient. 47-7L'. o civilisaie mrunt i totul sa vioaie. sine a vechilor civilisaii orientali (c. tene. s c 1) 2) o) PP 31-46. i lumea fie animala. se mic i se influeneaz reciproc. în legtur îns cu anume !ji interese ale unui singur popor. în grupe mici c vitalitate extraordinar i roditoare prin necon- tenit rivalitate între reprezentaii ei. ci de curente.>. scpat de divin care trise lumea într'o pân litate acum". orgoliu noi. o dinastie". schimba pân *). avea oricine la îndemân. lor sau pe care li-î atribuim dup atâta vreme. apar fee albe care nu se mai vzuser niciodat în aceste regiuni. vom nu e vorba in vi'. CerceAlaneton popoare care au dominat prin zeii lor Egiptul „Epoca atingerilor între aceast epoc-). Statul evreesc» Când puterea acestor popoare i state slbete pe la alte „popoare care cuudsc soarele supt alt raport decât cel egiptean. numai o cast . 1600— c. 72. „e etc.— unele din ele i putea pp.. apar 600. 600" Dela diferitele teaz Babiionul în — o ''•). Asii ia care. preoii trebuie cheia criticei . 4) rP De fapt ii reduce vezi p . de Christos „în adevr vraja er nou în începe pentru omenire. apo» pe Hetii. de aici înainte se schi'iibâ. Perii. 21-30. care singur încperi ascunse a „Cri sfinte". Pân la 1600 civilizai le stteau „îinobi- invariabil". trecând asupra unor fenomene elementare de vieaâ omeneasc. i Beros i descoperirile arheologce mai nou de o extrem importan a asiriologilor i egiptologilor ').. Indienii. 3) pp. apar limbii bogate în vocale. Apar alii Mezii. 160 i. dar pentru a o înelege în cuprinsul acesta cu multe d i filolofiei moderne.269 acest timp: „Testamentul vechia" „alctuit d\n o iivjliiiie de elemente. era circulaiei. 5. apare. O poate istoric. drumul comprehensiunii tiinifice" ^poi HcroJot. Urmrete —i arat de aci — luptele i inMuenele egip- feniciene. prin interpretrile noastre anacronice.

înseamn numai urmrirea se felului cum civilizaia elin turi s'a desfcut dîn cele asiatice. — le fac le cunoscute i urmailor i. istorie universal a grecitâii. . Omul a început s devie om. cari au plecat din trecutul '') divin al Greciei" Prin emigraii eleni prile lumi vechi se produce marea creaiiinea a lui spiritului elenic. 4) pp 118-17. var. Noiunea se în istoric. faa rzboaielor medice" greceti. Ele sunt ca undele grâul ce de primdar creiaz ateapt cu supt zpad. când raza cald de soare a prin ei ceiace fusese creiat curentul viu. lor în zugrveie vieaa. 5) pp. 55-56 2) pp. tâmpl i In cu istoria civilizaiilor omeneti" capitolul „apariia cuceritoare a rasei arice: Mezi. prin cuceririle 1) 3) pp. în realitatea lor contemporan. Aceasta este marea revoluie pe care Grecia au adus-o prin emigraiile pp. se prezint se „atinge numai pregtirea se civilizaiei numai explicarea motivelor adânci pentru care a existat pe lume aceast civilizaie. 94-115. a elenismului e fixat Luptele cele mari din acest timp lume" pomenesc numai în legtur cu mersul ^). timp lupta acestor popoare influena la mersul omenirii de o ^) sut de ani i pân 490—480 In înainte în „Elada" de Christos'-). pân la capt. de ce anumite întipriri.270 eterne. care nu învioreaz. 73-93. cu care a avut atâtea rapor- — care produs arat aici —i dela care pstreaz. cini strâine iile filosofice ca o datin religioas cu strvechi literatura rd- apare arta greceasc" ca în toate i concep- i alctuirile politice. Pe aceast cale se poate înelege s'a civilizaia original. l('5-6. fiindc a vzut ce poate sâ îndepli- neasc în calitatea uman. ea învioreaz se în- semnat înc de toamn: aa '). Peri. Indieni i Greci". noiunea de aici. „Nu ca o creiaiune spontan uman. Dup strbtaree mai adânc în greceti general al ideilor istoria aezminvedem la telor i chiar a desvoltârii politice a rasei Greci multe lucruri care s'au întâlnit vechi i la alte popoare mai i multe preri ci nou i cunoscute. i greceasc i cât trebuie scos nu fim noiunea absolut a originalitii pentru ca nedrepi fa de iniiatorii culturii i de reprezntanii tuturor din celorlalte s care au luminat de jur -împrejurul focarului elen. sale.

la Greci momentul când Filip. se arat cauzele cari au contribuit la înlarea i apoi la scderea puternicului spirit elenic. 158. artându-se cum civilizaii poate o- baz unui imperiu cu tendine universale. în aa fel prezint lucrurile încât schimbi cu totul prerile obinuite despre civilizaia elenic. 7) pp. în în '') e „înfiat ca i monarhiile petrecut legtur în cu tot ce s'a Grecia înainte de ea i cu starea de lucruri supt raportul chiar politic i el cultural. ni. Singu- 1) p. 138-157 8) pp. în — a tri numai cât a fost a satisfcut nevoia pe care o simia omenirea de forme mai largi. cu toate acestea n'a ajuns s fie niciodat" Se analizeaz arta i literatura elenic i împrejurri ale timpului. „Monarhia macedoneana' asiatice înainte de dânsa. 5) pp. pân i toare" Arat acum 330. greceasc. 4) p. se fi lupt timp de un secol pentru a ceiace instinctiv simia c ar trebui ^). In capitolul Jvirea : si consolidarea Romei" se urmrete se un singur scop servi de „s indice diferitele civilisaii. mulâmitâ ei" '> „Desvoltarea dela i la înflorirea spiritului elenic" cuprinde epoca 490 ^). decât ale unui singur popor" ^). îmbtrânise poporului roman. 13S. delaturate i aici multe preri vechi obinuite sunt altele i înlocuite cu aceast ') expunere de idei. 3) p. i prin transformrile tuturor civilizaiilor. . când de fapt Elada e o unitate „creaelenismul „în lupt cu forele dumane elenismului unei originaliti elenice uiitare. de original — atât acum. s fie i ceiace. 2) pp. care reprezintat de vn popor l hrnit întâiu orlgi- de o alt civilizaie. „Raionalismul atenian fr baz sigur i fiâ margini fireti a distrus toat viaa greceasc" ^). A cuta s'a înfiat pân acum istoria Romei i cum treînfieze astzi: Influena fenician. 158-178. 6) p. dup Alexandnu au ajuns s aib conducerea întreag noi în a poporului elenic"''). etrusc asupra Romei. a- Arat cum buie s se vând la baz un invincibil sentiment de solidaritate". alt înviind form litatea unitar. 1 16-137. 117. fiecare din acecte s pun în legtur. de fapt. Originalitatea i tria Romei a fost c s'a întemeiai din „o obte rneasc inspirat de tradiie. 137.271 sale.

Arat apoi^cuin puterea Romei era cerut pretutindeni. i înastfel semntatea emigrrii elementulei roman erânesc si a legiunilor de cucerire. altceva decât asociaia în •o întregii roman nu înseamn umaniti culte ca s triasc Imperiul muncitoare". pstrând Roma. care trec prin civilizaiile naionale i nu fr a fi influenate de Este o abstracie.£rines i macedonean. care 1-a fcut stpânul Ne apar i rzboaiele Romanilor cu Galii i Cartagina (3 rzboaii punice) i însemntatea lor. „Imperiu! Romei" trateaz epoca dintre anii 50 — 40 înainte de Chr. dac a strâns toate puterile : o- jurul su. La început ne prezint veîn preri despre Imperiul Romei ^). o lecie de virtute. : viaa omenirii dânsele.^'). 179. 19-î. a fost tocmai pentru acest lucru fiindc niciodat fiecare individ i toi laolalt n'au cheltuit o energie solid legat i mai perfect orientat vremea imperiului roman". o) pp i:p. ca un centru sacru ca în- pentru lumea întreag. '>. „Înelepciunea cea mare a Imperiului a fost mai bine rânduit.^. care domin Dumnezeu" al cretinismului" începe prin „Considerm în aceast expunere observaia ilustrat aa „Imperiul ''). atingând ia nil stat înteipeiat lumii. fiecare moment forme i suflete deosebite" s cucereasc. dar o vom exemplifica pentru a 1) l 17. Este cooperativ politic onest i Puterea po- litic a Romei din totul. Imperiul roman era o necesitate a timpului. pân ce e înlocuit de principiul asiatic de regenerare: cretinismul. Cuceririle rpezi ale Romei se datoresc preexistentei statului carta.IOT IS5. . Dac Roma ineneti i'n a impus lumii. pe rând.— 272 pe aceasta baza. sceptrul.. pe rnd. tot pace. „Istoria Romei z'ce educaia omenirii. dreptare ideal a omenirii întregi. ca izvorul drepturilor politice. chile i 300 dnpâ Christos'-). 4) p 5) 6) pp. fie în trebuie s sensul energiei sociale care se cere imperios timpului nostru. lui centru se deprta spre grani. 2) rP. ap^rându-se de elementele barbare dela hotare. 1^8-J13. s'a trecut de fapt. mal în decât c : aceasta c. în liniile de cpetenie ale desvoltrii ei. cci altcum ar fi trebuit „pas cu pas. "*). deosebitelor provincii. 179-8-.

i nu pentru a-i da bani. în toate sufletele s'a produs o întind adevrat schimbare. Arat -distrus în urmare cauzele de ordin i de au imperiul roir.i->. cr. trebuia o alt for s do- mineze eaz mul i i s alte aduc dreptate i umanitate lume. mai înfi- împrejurri cari au conlucrat toate ca cretinis- s prind rdcini mai adânci cartea atât ('e : i mai Si. altfel pentru a-1 stpânul su poate fi zugruma. IDS. f 1 >?i!kl.an: barbari-germani. concepii a- Termin interesant prin noile supra antichitii.\tinismu[ izolat. nimic din ceia ce am vzut petrecându-se pân acuma n'a avut acest caracter.27. i atunci sclavul a îneles un frate coborându-se din înlimile lui. din toamn pân frunze. Noi divin pe în care o înfieaz unii cutm umane politic elementele umane. i barbarul a în- întind mâna Romanului. zilnic. i împele decau Imperiul i-I ameninau riul Fa în acestea Impecare roman era neputincios. periului mai presus decât interesele Im- de ascultare decât orice lege este faptul acesta menilor între ei. etc. Un pom acela. pe sa. elementele general umane i cultural '). întinse în lumea veche. sclavi.i aceia cari sale. mai vrednic al iubirii oaal de devotament a fiecruia i al respectului pentru Dumnezeu. . mai puternic decât orice armat. în primvara dâ alte viaa umanitii însâ este necesitatea de vin din la viaa unitara a florile i frunzele ceia ce ploile cerului i bogia pmântului adaueâ fa h viaa aceasta esenial a pomului. N'o s fie vorba aici în de marea individualitate chip istoric. roman. în primvar ca rigoare rdcinile copacului pentruca sale fragede flori trunchiul s dea din ramunici rile nu ne apare ca o i form Aa cum fiind.i ti îneleasa mai bine. i stpânul a îneles trebuie c s c jA poate printr'o sin:^ur transformare a demnitatea servic"il)r sufletului su s se ridice la uman. Atunci Romanul a consimit datoriei s mâna "îeles barbarului. . cu cuvintele cnd s'a auzit în lume c* mai presus decât împratul. aceast dintâiu social care desvoltare a cretinismului". în fiecare flori trunchiul rmâne Trunchiul ei.' d: 1) p. fuseser numai a- nimalcle plcerilor i. i tulturile naionale sînt de nevoia oamenilor de a tri împreun în anumite forme tot ce se adaog.

se o paralel între viea medieval a Rkratâs de „Limonarion" de loan Moschos Eu- d sritului 1) p. 9) pp. 361. cele dintâiu erei leronim prpastie între e iubit mai fnult lumea tuturor amintirilor de dincolo de mor- „fiindc n'a creat-o minte. „htoria civiliza- iiinii universale'' . mai strâns unite turor timpurilor" viea. î.. i Apusului 2) ''^). 470) ^). de credine strigate din toate puterile sufletului" •''). care Sf. Sf. scrie prezint. 73-94. închizându-se în cetatea unui nemilostiv cretinism. cauzele cari l-au îndemnat pe autor planul ei ^). voi. fic prin îndrzneala concepiilor asupra O i alt carte din domeniul istoriei -). fa Au- de cretinism gustin (354 alii. . loan Gur scris de aur au fost (347 — 407) cci „rare ori o într'o ^). Paulin al de Nola (353—431) „realizatofilozofice rul în blând pastoral Augustin" — învturilor Cerceteaz activitatea ridicat în date de lui Sf. care de sigur va revoluiona lumea tiinidesvoltârii omenirii. 8) pp. „istoria Angliei" de angîo-saxonul 198. de toate aezâmintele sale. Pavel i Sf.. — Avem o splendid a activitii Sf. ^) s aceast lucrare Augustin Iui apoi atitudinea . 5) pp. ediia Casei coalelor 3) pp. de soluii cutate cu desperare. 1916 p. Expunerea aceasta despre ducerea" la antic va forma „intro- opera impozant în pregtire. 3-11. 450) „acest glas puternic de lupt cu sine i cu de îndoial necontenit.274 Imperiul roman. 346). lui Sf. lero- nim (n. 13-23. 4) pp. analizeaz operile profunde ale Sf. care ne-a lsat „cel mai s'a mare monument de secole ale învtura cretine" . un graiu i un personalitate vreinic de respectul tu- suprâ autorilor cetire pentru i i împrejurrilor în care s'au scris: ale Boeiu (c 470— c. aceast s'a coborât în formele de nou vieaâ- odinioar" istoria '). 525) i Casiodor (n. 10) pp. Vleni. 115-146. literar a Sf. 7) pp. 51-72. 147-166. cu abdicare dela caracterizare viea i dezertare dela patrie" lui ''). o carte Analizeaz urmtoarele opere medievale cu informaii : a- kr Rsriteni (578—602) i „Lauda împratului Atanasiu" de Procopiu de Gaza. 9r»-115. 24-50. 6) pd. analizeaz — operile i'vieaa ^). universale e „Cri ne re- prezentative din viaa omenirii'' La început.

8-lca). opoziia bizantin la Coran: Sf. un losof de In învat i un teolog i fi- seam vremii sale ^^). Benedict de Nursia vieile regelui Ludovic cel Pios de clugrul Theganus i de lui „Astronomul" anonim (sec 8)"). pe lâng exasperant. de fapt 5unt i. . 5) pp.3. care a fost un scriitor. pp 339. vieaa politic cultural. 167-185. care reprezint i barbaria tural. \^ll-lea ^) reprezentative în cârti Spania visigotâ a-le episcopului ale lui isidor de Sevila (601—636) i în Galia franca Grigorie de Tours (c 600— c. (735—804) privitor '"). 240-1 9) pp. 700). Dagobert" (rege) „Coranul" (sec. pân la 843'-). 3) Rp. Sf. 8)''). epoca Carol cel Mare'') ale Sf. min 1) deosebit de realitate i adevrat.âU. 770—804). pp. Grigorie din Sicilia" de Leontie în sec. 324-38. 12) 8) pp. într'o lu- mnstiri.. 220-39: 6) pp. 7-lea) Vll-lea)^) „în cere sufletul mai bun talitate. cadrul acestor cercetri „de cri reprezentative" ne a- pare toat vieaa Apusului i Rsritului sincer medieval. 30) pp. loan Damaschin (sec. ^). care nu sânt decât repeirea auzite unor lucruri abia i trivialisate inutile ! Nou pri ceiace mai din zece ale Coranului sânt. 2) pp.351-:: 1. i în omenesc se înfieaz în ce are mai ru. 186-202. ale se cel lui mai învat om din ApusnI Europei în Italia Paul Diacon din (740— 801). i „Vieile Leodegariu" ce are (sec. biografia împratului Carol legcel Mare al Francilor de Eginhard (c. O carte rmâne. . „Viaa Sf. cel puiu jumtate barbar. vieaa de etc. (672—735) vremea sa'). 203-219. personal a aceluia care a alctuit-o i mediul absolut neculneprimitor de cultur i incapabil de a elabora o ideie original în care el atrit"*"). care începe dela Domnia lui Carol Nithard — cel (c. 294-3>9. 275 Beda. 276-93 II) pp. opera istoric a (790 858). în — tur cu !a istoria Iui Apusului ^) . în repetiii. societatea. opera acestuia e continuata de un oarecare Fredegariu (sec. Sânt pagini de o cras bruatâtea altele de o naivitate respingtoare. 310-2. i al ale arhiepiscopului Raban Maur Mare 780 — 856). 240-56. 7) pp. 13) pp. 257-76. care ocupa cu desvoltarea poporului i statului longobard 2) „Viaa Sf. ale lui Alcuin . 4) pp.

dup cea greceasc tiprit în Frankfurt ^'). 3-17. i Biblia dela 1667 a- Se constat Milescu a tradus în 1667 Biblia. adevr- 1) OjiclCcCc academici nomnc. .276 Veni. 4) pp.ii Ia câteva stuJii de aniânunte. actul grecesc de hiroto- a episcopului Neofit de Sivas din 1696 Gavril (1707) despre alegerea ') . publicând nij-e cu lmuriri. md. Se public aici în grecete i româneteprefaa dela Biblia elineascâ dm 1687 tiprit la Veneia i închinat lui erban Cantacuzino apoi prefeele în grecete dela: „Trofeul ortodoxiei" traius din italienete de Anton Manuil serdarul (Viena. 8) Ibid. Brâncoveanu „Poeme morale" tiprite de Manuil Bernard Nicolac Milcscu" c românete Stettin în . i gramata PaMitrofan de Mi- triarhului lui tropolit în de Nisa i se analizeaz o tragicomedie bisericeasc grecete a Grecilor din Bucureti. 7) pp. pp. cu lmuriri. pp.7-l2(i. 11-18. de noiuni contemporane. faptelor contemporane. s arate c visurile imperiale din evul mediu ale Bulgarilor i Sârbilor n'au nici un temeiu de XXXVIII. „Gî/t?vd ^tiri nou relative la legaturile noastre ea Bise- rica con'itantinopojitan în u XVII-leci" '). Bulgari mediu'' ^). 20=l(. Relaiile doua jumtate a secolului al biseric'i româneti i ale lui :?erbar> din Cantaciizino cu Patriarhia Constantinopol. 18-20. beizadelei Alexandru al lui Scarlat Vod. . „Grajdul" de ieromonahul Neofit (1692). 5) ist. pp. Caliîmachi „Sârbi. 3) pp. al Patriarhului Dionisie(AUriie 1679> Brân- prin care restituie p3 Mitropolitul relaii Teodosie în scaunul arIui hieresc-).. i Români în Peninsula balcanic e în evul Scopul acestei comunicaii academice ca pe baza. e „plin decuvinte. 1-11. 2) pp. închinat lui Constantin ll-le?:.. care dei e o lucrare „proast". 17=37-53. dându-se i actul grecesc. de lmuriri locale i mai ales de interes special pentru noi prin înfiarea concret a ortodoxiei greceti în decdere Ia începutul epocii Fanarioilor" ^)- „In lui legtur Ia cu Biblia dela KiSS '^). sec. i sub domnia coveanu. 1-3. se urmresc aceleai aici. Cretanul i închinat ''). 1791). 6) pp. 1-20.

. i atât. : 277 istoric i sunt menite numai s susin în regretabile dumanii — între popoarele balcanice. conceptele naionale". care au cu totul alt senz decât acela atribuit de în- „Ce puteau s aib deci aceti mai veciii locuitori ai pmântului balcanic ? Autonomii locale. — i de revolt Alta e soarta Românilor din nordul Dunrii „Nu stare s'a întemeiat aici înc dela început un Stat barbar per- manent. i numai ramur dintre dânii.. foarte rspândite. cci legtura lor cu barbarii barii din Carpai îi ziceau Romani. Goi). râvnirile bulgare i sârbeti spre Constan- tinopol. sau exist Statul. uneori pe o strict temelie naional. conturl^ând necontenit linitea lor- Popoarele slave din Balcani. Ideia roman venit Statul. care c §i sau chinez. prin Bizan. Avari. prmtr'o îndelungat cultur. pentruc oricâte cuvinte slave ar ptruns ai în-- limb odat cu picturile slave de sânge. îndreptai albanez Apus. de opoziie a Bulgariei". la deosebi Bulgarii „ideia i Sârbii n'aveau începutul lor în Balcani: de Stat. i al doilea. cu domnitori într'o s uneasc cretin i în nou form etnic pe învingtori i pe trecui îndat la legea învini" Provincialii dela Români din dou artai (Huni. chjnezâ deci romana. nici sub ba •motive: Dunre i turanici era numai aceea de vasalitate si fa ei de o liord. care nu poate deznaionaliza nu vrea s asimileze. Cumani i Ttari. ti nu erau altceva. steagul A atinge însemn sâ provoace o revolt i pe revoltei nu putea s fie altceva decât cealalt idee imperial. „Pentruc. A le respecta însemna s aib cineva supuneraa lor devotat. nu cu atât mai puin pe baza cruia se elaboreaz apoi. la nici o roman. ale vieii locale. politicete. erau fa de vor- bitorii altor graiuri pstrtorii limbii romane. de imperiul nu se atingea privilegiile le i pentru c-i ereau ai de necesari. s fi confunde. membri „Ro-- maniei linguistize". i au primit-o efii Bulgarilor Ia în ce privete Sârbo-Croa începutul [or au fost cucerii de influena franc spre care au primit numirea stpânitoruliii lor suprem — — delj apoi ve- neian. rostul elementului aromân i în Balcani. nici subt Pecenegi. de amintirile sacre cari ale acestui patriarhalism supt efi îndtinai. Fiina lor moral nu era legat de altceva decât de tradiiile iubite vaii acestor naii.

17. 378-445. galitatea — — nici dela suveranii slavi din Balcani. la viaa în noastr cultural din acei ani. 377-S9. cnezia ar fi german (dela Konung). Iui Alexandru Vod Basarab 2) I5id. i ea a devenit o tradiie '). cultura i ior legturile noastre ce cu ea^). — 1) pp. — greceasc apendice ara noastr se In reproduc textele greceti 17 scrisori se vorbete ne privesc din „Telegraf"''). de autocrat.. i extrase din revista greceasc din Viena „Telegra1817 ful filologic" din — 20 privitoare la unele mai preioase. Domnia „a toat ara Româ""i pentru întâia oar apare în Rsrit astfel o neasc". în trecut. despre advocatul român tefan Beideman din i acte. pe cale popular.278 Voievodatul e împrumutat din ducatul carolingian. Alarele- Voevod are calitate de Domn. 4) pp. Domnilor munteni i moldoveni.ai secundare cu privire Români. alt — re- sârbeasc având chiar . sunt o direcîe Politica noastr în trecut a fost real. caracter decât al auto- craiei — ci din neîntrerupta transmisiune. Lmuriri „Amnunte din istoria noastr în veacul al XfX-lea"^). baz — modern pentru Statele Apusului Europei. i cestora cu cei din Balcani. boieria dela Bulgarii din a doua jumtate a secolul XlV-lea. a ideii politice romane. ' 3) pp. Amnuntele. altele n. i Voevodul. rrile grele pentru un popor mic. „ara cea nou se formeaz dup o concepie original avându-i rdcinile numai în tradia proprie. pp. 30 de ani i teritorial com„ara Româneasc" a Polonilor înrudirea a- Arat Turcilor) repulziune pentru a omagiu (Ungu.ilor. 424-46 . E un caz de cristalizare politic spontanee. Pe baza a ("din 1842 50) care se i reproduc. luat. Tendinele de cucerire ale noastre în Ardeal. 19 se dâ dou chipuri ale din biserica Domneasc din Arge. peste Tot astfel naional pact va aprea Moldovei. naional i modern. nu dela Ttari fr a tgdui cu fotul o influen din aceastâ parte. concepie naional echivalent cu concepia teritorial. conform cu împrejuîntre dumani mari i muli. de Dominus.

27^ Basarabia lui dup anexarea din 1812 despre afacerile. 1821. „Legturile Românilor Ucrainian" *^0. i despre mnstirea Neamului „lordache OlimpioUil vânztorul lui Tudor Vladiinircsca"''^). 5) pp. Hrusevschi. 6) Jbid. s ptrund. aceast lume fanariot i un aromân c Vartolomei în 1760 era Mitropolit în Atena.249-50) pp. limba german voi. 3) J6id. ^). în Se arat cu exemple c „Românii de natere încep jum- tatea dintâiu a secolului al XVIII. luând parte la în onorurile i avantagiile ei". tânr i btrân. Se tipresc Martie acest an. 21 rspunde Patriarhului într'o scrisoare de fapt Domnul muntean avea foarte din care se vede. vieaa prifapta condamnabil ale lordache. in traducere româneasc 2 scrisori ale lordache din 1819. arat pe baza unor tiri nou i originea a la vat. întinse i solide cunotine în domeniul teoloT:iei. 449-50 chipurile Mriei Poujade n. zis. 2) /6id. pp. supt apa- renele grecizate cari erau de nevoie. 1915. pp. Ghica. încoronarea ca monarh a lui Mihnea Vod a lll-lea. Mihnea c aici. 23=461-483 4) p. „Istoria po- porului Se analizeaz prerile lipsite de temeiu 1) pp. a crui hotla râri le trimete Patriarhului Partenie. „Dou contribuii la istoria bisericeasc a Romniior"^). 1-4.Marginea) ca cut în naional cu trecare din i viitor.. care în 10 Ianuarie 1659 ine un sinod în Târgovite pentru reformarea bisericii. afar de în istoricul ucrainian M. 5-23. Iui 13=447-459. I 1906 a publicat ucrainian". Spune cu Ruii apuseni teritor i cu teritoriul c unanimitatea istoricilor strini nu cunosc o „Ucraina" (-..lea. lui în grecete i românete.— familia lui — planul îndemnul româneasc. (in grecete publicate in fbuictinuC pt in anexe studii de sud-estuC Curopci. Patriarhia din Constantinopol — Lmuriri concurent la de o importan deosebit se dau despre învtura. hotrârile sinodului i rspunsul Mihnea'). pp. Mihai Sturzn . lui Dup ce schieaz lucrurile tiute despre- omorul Tudor. 773-93. . Cpitanului lordache. pp. 389-425. Acesta protesteaz. legaturile ').

7) pp. tiprit de Zisi'Dauti Viena (1818)^) latinete despre coala i biblioteca greceasc— i de — din Moldova (1714. cu partea apusean a poporului rusesc despre Cazaci ceva despre nvlirea Rutenilor în Moldova. lucrat de Zaharii Mavrodi. Zentralblatt Deutchland din 1907-'). trei greceti din sec.19-lea ^). lucruri biografice Apendice în grecete: din poeziile adunate de Zii Dauti.etc. se cerceteaz sprijinul. 1722. infUieniele . 18-'). tiprit Mavrodi „e cel dintâii» Viena 1808^: frumuseilor entuziast naturii noastre". 12) pp. 2c-6. 701-3. 43=795-837.. 7-15. 5) J6id. cu crezul lui Hruei integral. în „Ceva mai mult despre viata noastr cultural i literar secolul al XVIII-lea" '"). i încheie. în extrase de documente. însemnri despre unele vechi biblioteci risipite. — unul în întregime cele — — Anexe a lui : din diferite colecii 57 doc. pp pp. 27-43. analiza crii gre- „Visul sau moartea rposatei Mria cântre Ghica" în al în dou cri. reproduce lui i recensiunea din nemeasc lorga despre cartea fiir Hrusevschi Liter. Câteva însemnri despre lectura notri analiza la boierilor sfâritul veacului XVlll „Felurite i începutul celui urmtor. Bucovina -). pentru sevschi tinde azi mâne la cucerirea prilor bucovinene i c bai.— 280 solid ale acestui istoric'). H) 19-21. 9) 4) pp. 739-49 3) 774-9(1 2) 74U-72 G) 15-19. 1) pp. despre episcopul Amfilochie al Hotinului i analiza operelor (Geografia) acestui episcop cu cultur italian'). c teoriile istorice exagerate ale Iui vete statul ucrainian — Hrusevschi în ce pri- ca i ale Bulgarilor dup 1877 — sunt cu mult mai periculoase pentru noi ca Rusia în formaia un stat ucrainian. 1!) pp. . Daniil Filipide "). reducându-le Ia adevrata lor va- loare. i relaiile 'noastre . se cari privesc tratate în acest studiu (1578-1671)-*). lO) pp. cartea istorice'^'): conine i puine lui despre opera sau Floru trad. cri cri greceti din sec 18. 1766). i însemnri greceti despre vieaa oraului Roman (1825-38)'-). etice liote crii greceti buci în de versuri i burgheze.arabene cu populaie rutean. pstrate prin prefee dela ceti . ::l-25 8) pp. pp.

21. biblioteca episcopului din Hui. i la sensul direciilor politice a ne în trecutul rilor la Pentru lmuri pe deplin ideile polilicc. 1-34 . pân departe istoric. le feudele Fgra Sepenicuiui. 28) „Origina noastre" '). frarceze (pedagogie. a svierianului Emil Kolily de Guggsberg privitor la educaia la Români si in general la stare cultural din cele dou principate române (184U. de drept i tiine. tiri despre coala greceasc din Bucureti i lai analiza operei de critic real i deaptâ „Le Philodace" etc. tiine) Donici.991-941. deci nu ca vasale plteau d „Alte note despre cultura vechiul reginf "^). 18-19). Se va înelege câte siline cât i din- cât dibcie. 1-12. sim înâscut de potrivire i armonie a tre- buit pentru a se face din vechi transmisiuni indigene a i aporturile cele mai deosebite a forma cristalin trebuie culturii" tirile Pentru ori a cunoate acest regim Cercetând de tiri adunate de o- unde. a românilor din Macedona . de pe opere de gra- matic. ara Româneasc i Amla.. Gheorghe i Vasile Bal analiza unei satire aspre i ptrunztoare a moravurilor societii din ara Româneasc . 4) Jbid. italiene. despre vieaa cultural pp. i viaa social româneasc suhf „Vechiul regim" se întinde. însemnri despre i de pe cri bisericeti româneti. . XXXIX pp. nota noastr proprie în concertul de glasuri de lumii. istorie. 12-21. de istorie.greceti (sec. 14-1 6-lea 'K Se carceteazâ doi i s-l dea iar rile noastre celor vecinr i sensul lui..Jgiul 13-14 i Polo- asupra MoldDvei ce trebuia sec. însemnri pe cri strine ale lui lor» teatru. pe care omagiu Ungariei pentru Moldova Polon"ei pentru ara stpâneau. djp titlul 1848 ciiiar" i „el constitue marele nostru m?rit nostru de glorie în trecutul omenirii. 3) pp. •2) pp. în al larg de unde vin i ce îneles au încercrile nilor de suveranitate din partea iea'-). culturale d sumedenie nou despre preocuprile rele înaintailor notri.. în versuri greceti de Alex. apoi despre crile venite din Apus latineti. de filosofic. Calfoglu : în 1797. „car: au prezentat întenieierea unor fore politice româneti i desvoltarea lor". Ungurilor din partea asupra rii Româneti oni. arat mai pe din sec. analiza 1) I6id. slavone.

tiprit 1855 social a Principatelor artând partea îndat în românete la Iai de Dr. 1858). aezai Alexandru -Hur- Moldova (1804— 1850j^). din care unele au dis- prut — apar pe scenele teatrului. pp. Dup câteva tiri asupra lui Regnault „Istoria politic i se analizeaz opera francez a acestuia tradus dunrene". 11-16. 22=91-112.. A. ca materie.. dau aici tiri însemnate despre familia ales despre în Hurmuzaki din Bucovina i mai m. nu ca temeiul tuturor învturilor. „Un reprezentant regim : al elenismului Constantin Evnomie.. . Fâtu de noutate i de pre. pp. o alt . pentru cunoaterea trecutului nostru apropiat din a- ceastâ carte. ca obiect. 4) /6id. — Cu în Moldona subt vechiul note asupra familiei Hur- Pe baza mai multor scrisori nemeti i în deosebi Constantin Evnomie a greceti (din 1813 48) se arat muzaki" — c stndiat ani de zile în Viena i. XXXIX. 16=34-50. XXXIX MO. în deosebi clasa de jos cu obiceiurile ei. 5) pp. 1-8.uzaki i soia lui Zoia. 1) 76i'd. prsete ideia „Im- 2) pp. de aceia provenien se arhiva bisericii tâl- plarilor din Iai.282 pieselor lui 1. numai a unui O scrisoare interesant (1828) grec ctre Evnomie despre judecata Grecilor asupra boierilor i rii Moldovei i tiri despre familia Petrino ^) : . predând ci limba greceasc. — tot din scrisorile greceti.. care încheie cu dorina de „reunire într'un singur Imperiu a tuturor Românilor Apusului i Românie sor a paznic neadormit a hotarelor sale'*'^). zugrvesc în cele mai plastice icoane vieaa boierilor mici. a desvoltat o apoi profesor Ia activitate oare- care ca dascl pe la boieri. M. ca izvoarele de unde i-a luat infor- Români — — maiile. coal. Un scriitor francez despre i un scriitor român in Frana : Elias Regnault i Grigorie Gânescu" "*). O mare carte cercetat a lui Regnault „Mysteres diplomatiques au în care bord de Danube" (Paris. Dumitrescu „Badea Deftereu" i „O toalet neisprvit* amândou în Bucureti 1849-1852 i „sunt din cele mai bune lucrri de observaie ce s'au scris în românete". „Din relaiile franco-romne. 3) pp.

vre-o doi ani. 19-22. „Este o întreag informaie istoric de înoit la profesori. se dau tiri despre activitatea ziaristic a Gnescu cele trei foi franceze. cucerit cu totul de mediul parisian în care critic fcuse ceracelui cetrile sale. capabil de a sfida i a lovi rostul omenirii întregi sale. cri sau vocaii. care tiprete din Ianuarie 1915 aa numita „Revista istoric" ^) în : editura Casei coalelor. dela striglitilor — toarele noastre nevoi. care dat semnalul unei nou viei morale în Frana. 2) pp. . de rspândit între oameni muli. de viea social. . Alturea de acest francez pune pe Românul din Gorjul Olteniei pe Grigorie Gnescu. lui i s biruiasc. s'a ridicat la cercetarea problemelor generale de istorie. care între aldela 1830 în ce privete activitatea literar muntean înainte. odat cu anii de refleciune. . are note „foarte bogate i de o preciziune remarcalui bil" la '') . „care pornind dela modesta noastr învtur. artându-i rostul astfel . 8-10. 1855." Bruxelles. s-i aplice spiritul asupra vieii popor care rezuma atunci mai mult din i. pentruca apoi. s manifeste aple.- 283- periul Românesc". a unei reviste în senzul cum au toate naiile luminate din Apus cu iubire i respect pentru cunoaterea trecutului lor. 1) pp. Sunt de scormonit recunoscut bunvoini de darnici . prin apropierea acestui prietin al naiona- apsate de „conservatismul" lui Eliad si conclude la Unirea Principatelor române subt suzeranitatea turceasc cu garanie colectiv a Puterilor '). cart în Se simia de mult nevoia arztoare. de cultur. sunt ik i 'încurajat diletani aa în jertfe pentru 3) pp. 3) Vlenii de Munte . 11-19." Analizeaz cartea. pe ele care Ie-a redactat Germania. cu o viteaz în- fi totul. spunându-i creazâ un curent moral credinele sale Frana i îndrznee. tele. de sdit în tineretul colar care începe. Gnescu „Tara Româneasc dela 1830 pân tiprit în viitorul ei. i a ajutat-o esenial sâ câtige teren francez a aztzi. cu o siguran absolut în credinele drzneal. Aceasta ne-a venit iari dela lorga. s întrea- prind în tot restul zilelor sale o campanie de pres. în •^). pentru istoriografia româneasc.

îndemnul cercetri într'un anumit sens. scumente Documente i studii:^) un descântec din 1818^). o iubete" — el folos tiinei care-i place. sau de pasiunile personale. Rmâne materialul mrunt. care nu poate da un volum i nu poate sprijini prin valoarea sa un studiu mai întins. unde se Dar înainte de toaie tot ce rmâne darea de seam. pentru ea „rmâne atâta teren. lsând Ia o parte numecari dri de sam asupra diferitelor observaii cri istorice atâtea ori sunt pline de •torului nou i preioase ale auîn asupra faptelor i problemelor istorice aduse discuie de carte recenzat. 2-3. orientarea folositoare la care se cere pentru alii. nu numai legtur cu noi. trebuie descoperirea. de prieteniile i mai ales o dare de sam aa vrea a carii ci de merit.284 coleciiie lor. pp. una care se urmreasc ce se public în striaib. . 17-18. ideia generatoare rspândit neaprat. . naiei pe care studiile Voiu semnala din aceast revist aici i de documentele publicate roasele de lorga. în ce privete fondul ori^^inal. care a fi semnalat fr zbav. se public Ia noi. Rmâne nu zac informaia fotograîn i uit i fic câte lucruri de se pierd ! mare folos saltare. O dare de seam care s nu atârne nici de hazardul lecturilor capricioase ale diletantului. i anume nu numai în ce privete nevoia. sînt atâta în pe care le au paz mini de luminat asupra comosau pe care norocul le-a aruncat li brae. 20 doi regete 0558 1855) privitoare la drepturile câm- — 1) -3) pp. prezentând critica nu jigneasc pe acel care cu inim curat s s s adic i '). ntate putând s fr i care nu poate fi o cultur de specialitate mai la deplin— de mult ce mult lipsete al ea noi ! — » de a avea orientarea în domeniul întreg dela un nici istoriei. Oper de folos pentru tiin i menit ci tot odat oper de cuprind „studii educaie naional". . care se schimb aztzi aa moment la altul. fel încât tendin nu fie mustrarea ascunzând partea vdirea acelei pri meritoase. dar i interes pentru noi. esenial i elementar. dar si aceia. intinse ori Revista nu e s cj îndelungate continuaii". rilor fn . 2) Studiile-articole se înseamn cu litere cursive. de a ne cunoate pe noi.

. chitana dela a lui Coglniceanu ca editor Cronicelor (1840J. im-- portant deosebit. . ca cu lmuriri asupra adin lai ") . 85-87. 4) pp. i asupra eroinei Ecaterina în Hamav în- cercri de a da la Moldova înainte de 1S21 un caracter oIui ficial li'nbii greceti'' din partea lui Scarlat Vod i Callimachi la 1819"'). un act 'despre casa polinei (1831). Gromo Guvernul moldovean (1826) ctre agenia austriac de italianul 1565 '-) . un act din Colomea o 1580) . Negri (1865) •de cea '^) . legatul Nistor „Românii generale celor i Rutenii în în Bucovina". m „o mrturie despre Românt e descrierea despre erile române i Românii din Ardeal la i Bnat -G. „Acrostihurile" Iraclie Porumbescu ziua '). ajutor dela Sultanul prin intervenia ^) . 6) pp. . ^erani. onomastic scrisori: a episcopului Hacnian din Bucovina (1846) 2 Iui una a secretarului La Ro:he (1785) cu studiul se iui cealalt a Rhigas In ^). 3) pp. 11) pp. 73-77.Moldova-Bucovina pela 1670 venii din Camenia ~) o îrisemaiare despre „Horea i Moldovenii'* acesta cere. 6D-1. 2) 25-6. 57. 7) pp. 57-8. 58-6(1. fiul Iui tefan cel Mare-). 2C-24. 31-33. 9. note despre veche Bucovin" lui sunt extrase mai mare importan din cartea I Sulzer „Geschichte la •des transaipinischen Dacien" (Viena. pp. 26-31. despre aezarea dintâi Ruteni în . 14) pp. 45-56. 5) pp. 65-<j9. 1655)"). 1791). 285 pulungenilor i de alt coninut ') : note despre „pretendentul (1516—1521)" probabil un fiu al lui Alexandru. •cesteia. o scrisoare dela Ion Ghica (1857) i alta dela '^) Const. 33-34. privitor (c. 3 acte franceze: în chestia sudiilor. în Bucureti. cerceteaz istoric „chestiunea rutcneasc Bucovina" dând o seam de lmuriri nou. I. Vod la cesc scris 11 Mavrocordat din Moldova un manuscris gre1796 de Vasile Românul cu unele note pe el °) documente despre vechea otire (1670—1690) "^'). 13) pp. H) pp. 8) p. Moldovean i Sijn din 1) pp. 12) pp. 34-'). 2 acte bucuretene (1572. de . lui Alexandru Const. se reproduce o foaie volant german din Viena despre o „eroin revoluionar" „lani rei^e a Moldovei" Ana Iptes'Ai din 1848. prin trei . Bu- covina dup al anexare .

privilegiul iu'. Nicolae a in vechiu al bisericii Bodetii (1793). 1. 165-68. VodA Ghica pentru oile menite Constantinopolei (1777). 5) pp. foaie de zestre oltean (c. act dela Radu dicat toate satele sâ se Vod erban „când s'au 17-Iea*^). o însemnare a manuscriselor . E vorba de Ciobanul Moldova la 1552 Ia unchiul su Alex. 7-8. „Prdciunca Ttarilor dela 1758" în Aloldova dup o jalb însemnat a boierimii. 1) pp. o la socoteal de clieii Bradin sec. 286 Bucureti 1 ') . V). 7) pp. care arat i cugetarea lor patriotic i pustiirile cumplite ale Ttarilor în aceast ar'^). porunca lui Ghica Vod pentru podurile lailor (1764). „Ciubr Vod** 1 târgul Drgueni (1838). fost ri- judeceasc" (1602). mnstirea familiei lui Sf. 118-21. 6) pp. 89-103. 12) pp 14) pp. 18-20. 141-45. 15) pp. 25-26. orânduiala Iui Grigorie Alex. Sol- O Domnit fiica lui necunoscut Mircea tana Mircii Vod^^). 87-9. multe lmuriri despre (c. ^*'').: act financiar din Vasluiu 780) o în judecat a scurt '') . 10) pp. al gospodria moldoveneasc „tiri ovului" loan din încep^utul sec. — — o scrisoare a lui Guizot ctre Bi- „Un sol sas la Praga al lui Mi- vorba de relaiile sasului braovean Marcu Schonkebonk dela 1597 160 cu marele Domn pe care 1-a Viteazur e servit cu credin. 1 Evreii din Aloldova '^) . 8) pp. unde vinde o iganc'-). 17-18-lea. noble buce- vinene Frunz (1788). 3) pp. 2) pp. 1760)'^). 1748). 80. o 1 noti Mavrogheni refugiat în 789) "') — despre fuga Nicolae : Vod. 13) pp.'^) „Domnul Enache Barbalata" Un negustor cu. lui C* Diaconovici Loga (1840) bescu liai Vod 0846^*^). târ- gului Drâgueni din Moldova (1823) '). 114-18. 11) pp. Lpuneanu. Focani (în (2 din 1664. ordin al lui Chehaia beiu(1825): ordin pentru arendarea cspiilor dia Iai (1800). — nou despre biserica ^) dup catastihul cel schitul oltean Sf. 4) pp. ^) . „Rusnecii in Bucovina" venii la 1630 din „Olatul" Cameniei. Despre trecerea pe furi a cailor peste grania muntean (1684). 215-226. 9) Anul 11 ( 916) pp. arat cA o scrisoareCiope dela 1451 pentru aezarea lui Chesarie ca a fostului Mitropolit Grigorie a:t despre episcop de Râmnic (1773).. 26-7. 126-29 79-91 .. 30. 2 scrisori din 1821 e postelnicul . — Callimachi Vod pentru negustorii lipscani (1760^.

apelul ctre Apuseni a tefan (1 Vod din Petriceicu (1673): Toderacu lordachi Cantacuzino 1676).^^) 3 acte dela Chiojd 1) pp. daraban (1799): pribegi bucovineni (1801). Suu ctre mnsti- NaumdelaOhrida(1792). înainte de Domnie. 1650. o Gheorghe pentru cade prvlii în Bucureti (1736). 17-lea). protopopul ioil din Molla 1672 e numit în inscripia sepulcraiâ „domn**. 5 din sec. 1676). pe atunci negustorii se puteau ridica la demnitatea boiereasc. Dup tiri diînsemnate prin noutatea lor. . — 24 acte relative Ia Câmpul lui Drago Moldova (1523 (însemnri de boiangiu. ferite — lar polone.— 2S7 ^cest nume „pan" Frana. o tire despre Asachi tiri nou despre Despot. stpâni- rea Iui în Moldova. oastea (1687). despre a lui Piatra Neamului (1765. o di- iplomâ nobiliar de Fgra (1701) vânzare „pisari ungureti" (1722). 5 vechea Moldov (1836—42). Mitropolitul ardelean loasaî (1683). chestia episcopatului catolic muneventual dragoste (1828). ceiace arat c Ia noi ca i in — dova (1456). o danie rea Sf. „neamul Dingi" (c. act vasluian (1766). Evrei în erile noastre (1744): bâlciul Petroaia negustori ieeni (1782). marturi al gleni (1686). 2) pp. Evreice din Boto:îni (1803) o hart ieanâ (1803). procesul unei opincrese (1753). . scris. 12). de pretine i un contract de vier 1838 9). o hotrnicie suceveana (15S6) rean „Benedict Halmagyi" nobilitat în . (1838). episcopul Chesarie de Râmnic ctre Mitropolit (1773j. lui ctc. boierul : munacte Ardeal (1639) lui ieene (2 din 1655. 125-126. relaiile lui Polonia. zapi. vân1783). 1785). 83-101. se arat petutun în trecerea Despot. (1782). 1801). 3) pp. bilet de trecere (1754). o îndatorire de invitaii litografiate din de stofe (1809). scrisoare de afaceri (1799). moia igneti (Tutova. i cu AlbertLaski( din 1557— 74)2). . comand tean (1819). biserica Sf. oastea veche (1600). o aa'resâ a Ruilor ctre ban Sandu Vod Sturza (1826). Vineri din Târgovite. Testamentul Mitropolitului ardelean Teofil (1797 Iulie.liei al Mitropomuntene (1750). 141-51.. o po- runc domneasc de (1860)-). hârtie de sul unei domneasc Const. un atestat tolici Mitropolitului Moldovei (1729).

=).Z)//z i aghiotant imperial Sayn Wittgenstein sufleteti cu Frana". pe baza scrierilor publicate al3 lui Episînsemnate contemporane ^). 192-4. pra acestor evenimente Mitropolitul Veniamin Costachi' copul Isaia din Bucovina ct^e C — Moldovei (1825) în chestia patronatului bisericii sf.94-5 12) n-r 74. Rosetti. 4!. 189-64. in 5) N-rii 40. i din un articol de aici al iui Doussault despre „rangurile i tit'urile în Valachia" cu ilustraii de „Relaiile franco române'' o frumuse deosebit-') în rzboiul Cr'imeei (1855. 48-52. 43. — elogios a lui Doussault în revista „L'Illustration'' o conpetiiile- pp. Un clugr Pahomie citul din Zante (sec. 77. 47 (in franuzete ibuCctinuC iast."^) i 1859-66 sub Cuza Vod. 179-80. din partea unui General guvernator legturile .— „/?ei'o/////(i din 1848 l emigraia'' o A. miintene i moldovene din 1636— al 1731 % Sâ vedem câteva contribuii istorice felurite publicate î. 19l6. 10) n-r 72.3) „Cum se face o noblee". 9 do:. Hurmuzâchetii (1834)'). ")—Cet/ dintiu preuire apusean asupra artei noastre e un articol' '^) — : temeinic i (1856)'-) dic 1) . 6) N-rii 44-46. Se analizeaz muntean din Bucureti CI 838^ în care sunt 2) pp.— O descoperire privitoare la llie Rare". 196-202. Gheorghe din Suceava. 11) n-r 91. — tot ajutorul nostru pentru : Un stat de prada Bul- vtur Zugrvete în scurt tot trecutul a:estei âri i popor recunotina i hrpre'"'). 9) n-r 6.. Extrase din revista francez din Par:s „L'lllustration" (1854J. O judecat a oUrii noastre din 1877. pp. 7) N'rii'63-4. asuvire. 8) N-rii 64. 181-86.i ziarul Neamul Românesc din 1916: „Din vechile legturi aURomânilor cu Bulgaria (1878-82)". Exemple din trecutul apropiat ca înpentru prezentul greu al rzboiului ''). târâ ârii vecine ^) . un privilegiu pentru Dom- nia Ralii Moruzi (1827). XVI) arat llie în- Ir'un discurs biserices: condiiile renegrii lui Rare Turscirt pri- -). 84-5. Qunârea l Dobrogea în rzboiul din Crimeia".2S8 zare în inutul Neamului (1604). o cheltuiala de nunt (c 1700). 4) pp. sunt 18 scrisori din care se vede c noi în acel timp dam consolidarea garia. .

real a in- tereselor neaprate ale unora sau altora. cari de fapt nu istoric.289 multor persoane. — se ivesc i frile despre începuturile arirate» „Francezii în vechea Dobroge i în Moldova" (1833)^). în iluziile i) n-r 79. la!. i micrilor pograniele statotul pulare în Balcani telor balcanice u i despre Albanezi. cari invoac drepturi pentru o:uparea de teritorii în peninsula balcanic. 10) n-r 112. — — (\828'39y^). 8i-2. 112. Latinitatea familii noastre regale O cercetare istoric în care aiat c le atât familia regelui Fer- dinat. S) n-r 11) n-r 109. O în lecie de deschidere sudost-europene care cer- ceteaz trecutul medieval al Bulgarilor. Jlazii i la drepturi institutul naionale de studii îa Balcani" "). I9l6 p. 2) n-r 90. istorice puine ce noastre'). 111. 7) n-r 104.tinuC Iai (1916) n-ro 1-5. î9l6 p. pe baza nevoilor fireti ale unui stat modern.//7 /"rmzcorzboiul din 1877-8 *')•— Elisee Redus geograful Românii i Ungurii (1866)^). a Sârbilor Banat. 14) pentru studii 10. 6) n-r 100-1. pe baza intereselor economice inexorabile. faptele lor care cer înlarea în ranguri. culturale în în — Polonia i Româ- (asemnri române francez viaa poporului) •''). francez i spaniol. . 12) n-r 115. 34.— Cel dintâiu articol despre Români a lui Doussault^). Vleni. în le aparin pe baza în nici unui drept arat cauzele aezrilor romaneti în stânga a Dunri valea Timoculul. Alte relaii franco-române în epoca modern (e vorba de cel dintâiu nia roman francez despre Români)^). lui i România (1877)^). culturii noastre'^).—/?e/fl. cât i a reginei Mria. meritele fiecare. Grecilor i Sârbilor. inst.e. 9) n-r 109. Spune „chibzuirea c cu visuri imperialiste medievale. tiri difeA' Istria Dora despre vechimea ^^). interesul cultural din c. din aceste acte se dâ persoanele faptele eroice. are înrudiri cu familiile de sânge ain . 111. arâtându-i istorice. 3) n-r 91. 4) n-r 96-7 n) n-r 99. pot fi stabilite atent. tiragiu aparte. în limba iTancezi in ^uCe. 13) N-ro 116-17.— în i Suedia Învtorii fran:ezi România rite (o scrisoare a Koglniceanu) "). cu decât prin fale. — — rile noastre despre Koglniceanu"). pe care i ind c în acest studiu. lsând la o parte tot ceia ce în tradiie.

o scrisoare cu traducere italian (1533) a Sultanului ctre regele Poloniei Sigismund asupra unui conflict dela grania spre Akkerman (Cetatea Alb). 91.. pentru ele . împedece alctuirea Statelor moderne i aceasta se poate face numai a popoarelor balcanice prin o înelegere freasc i nu prin ale strinilor interesai. pentru lumea apusean. 8) pp. Dobrogea dup rzboiul Bulgarii în secolul al . 122. începând cu epoca antic "*). 1876). Vasile e din Bucovina (n.. scrise de el însui. Vleni. 3) lai. a) pp. 293 sentimentale. c tot trecutul ne dovedete c. care vor adnce o armonie au la ^). Ediia a1) 2) lorga ar ceast e refcut i corectat. Statului. p. conclude. 91. tip. asupra drepturilor noastre naionale în Dobrogea. 5) pp. 1917. Statului. 7) pp. iar în epilog dup strbaterea întregului trecut. trece la prezentarea celor dintâiu vicistudini ale Vleni. Arat la început împrejurrile i modul. 1915. 42-59. partea aceasta a fost publicat înikmxn fciuCetinuC inst. pp. Bucureti. 9) Iai. 48-62. 1814) dup multe peripeii se face zugrav în Bucureti. cum a fost rpit Bucovina de Austrieci din trupul Histoire des Moldovei '°). 3-9. aceast ar e ro- mâneasc i astfel trebuie s i rmân. 10) pp. Jbid. 1916. trece la evul mediu ^) convieuirea noastr cu stpânirea turceasc în Dobrogea ^) 8-lea i. i bun a:eiai înelegere între aceste popoare. p. politiques des Rownains dans la Dobrogea" Un studiu de informaie obiectiv. 81-87. I9l6 p. Limba i sinceritatea povestirii e cuceritoare. 48. i9l7. 10-47. 5-38. public Vouestea unui biat deCa (Biografia lui Vasile Mateiescu. poate s €u baz exclusiv modern". Roumains de Bucovine de Vannexion Autrichienne (1775—1914)" ^). tip. popoarele balcanice. cari s'au îndumnit aa de nenorocit la urm propune rectificarea prerilor greite. statri „Ce înseamn popoare balcanice" '). 4) pp. pp. O conferin de conreale ale unor preri greite pe care le analizeaz privitoare la în originea lor. 1 '^) Crimeei ^). 103-4. . care baza lor cultur popular trac-roman-bizntin et „Droits nationaux ^). 63-80. 1916 p.

1917. ^) zaki i A. Pumnul. p. deteptarea naionala a Româde aicî prin provinciei nilor micarea literar din Moldova. 1917. pe toate cile. 36-99. epoca mai nou de renatere naional româneasc „Histoira des relations russo-roumaines" ^). 14) pp. întâietatea Românilor în Bucovina i a sprijini elementele strine invadate aici ^). 2) pp. 1916. 9) pp. ne d o expunere tiinific i solid ^) . despre cele dintâiu forme de comunitate ruso-român primele relaii politice între Români '°) . Poenaru din 1831. Cazacii Dniprului i relaiile lor comunitate Români '^) . al Aa ^). 132-UO. 1913. i Rui „echanges de cu Românii 'O civilisation . 559-580. Paris. 64-76. 11) pp. 3) pp. in 5) pp. „Progresul". partea aceasta s'a''. 77-9(3. . tip. O cercetare rzimat pe Anglia toate izvoarele tiprite despre relaiile noastre cu pân rzboiul mondial. 13) pp.tiprit întâiu DZeCanges d'nistoirc CfiarCes Jbemont. pp. 4) lai. Având la în- demân întins un material istoric : bogat. . 16) 15) pp. 7) pp. pp. vedem apoi relaiile occiden- tale înainte de veacul XVII-lea cltorii englezi pe la noi în sec. „Histoire de relations anglo-roumaines" la ^). între i revoluiile din cultural ortodox între Rui i Românii Moldova i Rusia moscovit '^) ^^) cel Mare i Românii •^). piedicile puse de episcopul Hacman. 14-31. 6) pp. 368. reaciunea austriac din a doua jumtate' secolului al 19-lea i sforrile ei de a distruge. 100-172. partea aceasta intâiu a aprut in JbuCeUn etc. 32-42. 29 î Românilor din Bucovina austriac i organizarea religioasa a pân Ia 1827'). 97-131. 39-68. 41-83. 12) pp. la pp.: . pp. Ucraina Petru . a d-lui P. tip. „Progresul" p. 1-13. Rusia i Românii dup acest ar "^) : proiectele de împrire 1) pp. 173. 43-63. prin Hurmuetc. 114-30 se reproduce raportul despre vieaa economic englez 8) Iai. 69-90. 90-122. al 17-lea i lsat foarte intereaante tiri relaiile în epoca fanariot. 10) pp. cari ne-au despre noi în descrierile lor ^) i în '). 3-35.

i Japonia^) — Câteva scrisori Muntenegrul. 2) pp. de valoare deosebit. prile !a nou i cele extrase din cronica pierdut a Const. — Iui ^Despre cronica vici. Mitropolitului în de A. Rzboiul al arul Alexandru I-iu . Iai. Anglia. Serbia. 8) pp. fiul lui în seam" Ia ^).on ^Unirea TrlncipateCor (Vleni. din „Legturile ca Aliaii notri' : vechi vremuri pân în prezent. 1917 pp. E analiza cronicii Lo- Branite. Dacia.292 a Tiif^ciei si noua intervenie ruseasca Iui la doilea a Caterinci Il-a contra Turcilor.poCe. „O cronic nebgat goftului Mateiu. la c care stpânea absolut. ale poetului Belgia. 1916. 22-54. 9) neuista istoric. 104-113. Rusia i agitaNapoleon pentru Turcia ') erile române pân la Unirea princiiunea constituionala în patelor -) i Rusia i independena noastr ')• i proiectele In „Calendarul „Neamului Românesc" pa IQ!?-*) tiprete: O privire general scurt. 114-125. 338-367. 10) 75id. Paris" (p. 4) Iai. relaiilor noastre cu Frana"). 253-337. 9-15. 40) în care aC Ill-Cea în arat pe baza deci actelor autentice contemporane •opera Franciei dela 1S36-9. 3) pp. care cuprinde povestirea dela evenimentelor dela 1791 se semnaleaz. 15). pela 1685 (publ. III. Portugalia Italia. 7'arts. Rusia. 7) pp.a Cui Dla. „Unirea Principatelor nu e opera personal a împratului. tip. în momentul acesta. 5) Vezi i conferina lui lorga. deosebirile „de cel mai mare interes" între 1) pp.Un studiu de scris de Gheorghe Brancoardelean Sava. ci 1915 p. apoi 8 scrisori româneti însemnate pentru istoria bisericii între Mitropolitul i episcopul Antonie de Chiinu Sofronie al Moldovei (1859—60)^). aici Conachi'^). asupra. Precedate de câteva lmuriri se scrisori tipresc 9 româneti ale Logoftului Const. care mergea pân 1558. . pp. 6) pp. 1-9. Conachi (1840 — 46). Stolnicul Cantacuzino. lui analiz a unei cronici a lumii fratele Gheorghe Brancovici" ^%. Cronica 180O înainte e plin de noutate. Cost. despre nite afaceri ale sale intime familiare. ca pân 1836. Dunre. Densuianu 8 „Revista critic i literar" 1893 n-rele — 9) i arat 191-252.

293 aceasta i cea editata de par. lai. 5) 7) N-rele 46-68.Mazeppa la Galai: Antioh Cantemir legturile noastre cu . 2) pp. Cantâcuzino ^) mormântul Iui Manolachi Vod Ruset înmormântat în Cherson la 8 Martie Patriarhia (1738). 6) N-ro 45. S) N-rele 47-50. neinând în seam la de tradiiile popoarelor"). Un piul studiu de cel mai mare interes e „Principiul Originea i desvoltarca lai' ). extrase Efemeridele Daponte Biserica Radu Vod din Bucureti mormântul Im . 1917 N-rele 44-61. aveau la prezint ideile revolu- iunii franceze. Stol.. 22-24. popoare^). Potemchin i Bnenii la noi slugile strinilor în trecut. la s:aunul Moldovei. Ducule pretendent . -9) . 12J. 2>22.Revista is- semnaleaz si „cronicr Slov2nilor" de acela Brancovici. I8-lea) imposit pe trdtori medici strini o istorie româneasc a Veneiei de Const. (1748— 1785) '). mollui doveneti . 1789)3). — Arat ne naional : cum îneleg ale princi- naional Germanii pentru ^). N-ro 4t. cel dintâiu stat întemeiat pe principiul naio- i o încercare greceasc i româneasc la 1821 — i zice c data când s'a pronunat revolta sârbeasc e „o zi mare pentru onenire'* Astfel principiul naional ca element moral i creator de state a plecat dela cei mici la cei mari. musicani domneti . Bobulescu {in . 3) pp. Statele înfiinata de congresul din Sârbia. testamentul Doamse toric". si 6 doc. care nu baz principiul naional i prin cuceriri feritelor teri cuta transformarea vieii naionale locale a di- pe baza unor principii raionale. nu întors ^) . diferitele popoare în ce Europe. principiul i ale celorlalte continente i definete const naional i ce însamn naiune^. B. N-rele 51-2 I6îd. popoarele din Apus prin izvoarele istorice cul publicate cânte- popular i literatura naional iau un avânt puternic i folositor pentru Viena nal —e . lupta liberalismului i so^dela Rlsrit la Apus. sufletul naional formaiune . . . nasc Ruset diferite O 776) dn . 1) 4) OZeamuC 9Zomânesc. pre'aii români în Rusia (sec. . . Dp. Documente Numirea unui bulucba de igani în Moldova (1753). 15-17. 1917 n-rele 2—7) — : nei Ecaterina Mavrocordat.

Gânescu. transformând concepia ideal într'una material ritoare alte . 117. 294 cialismului în erile apusene în contra principiului naional ^) transformarea liberalismutui prin cel de stat i oprirea socialismului universal i creiarea noilor state naionale unirea. lupt in 2) N-rele 55-57. N-ro 30. 198 p. DleamuC . spusele unui francez despre Gr. eare în prin felul cum i-a fcut d România. Watson — {jfCe. Maramur i Satmar. 1917 Ianuarie) scris în de lorga. No. brut.. a cerinei creia rspunde. i ce spune consulul engles Blutte despre România i Doussault despre arta articol veche româneasc. preuirea bisericii din Arge de un strin la 1826. trad.. Jbld. cuce-naionalism în la influena acestor concepii lui fale de popare: distrugerea ca toate popoarele cadrul granielor naionale s devin un factor folositor pentru o- menire ^). . prin desvoltarea transunui fal naionalism imperialist ideile lui Treitsche tiinele formarea Germaniei într'un stat industrial-comercial apoi Italia desvoltarea principiului naional" dup plul României^).1. nu formata din dorina popular. Neanul Românesc. lemne pentru coli (2 doc. mai plin de rele povestirii în el pentru acest vast al decât artarea a la obiectiv istoriei împrejurrilor în care s'a alctuit. „un element nou : exemfcut 1859. universale. Tlomnio. 1917 n-ro 40-41. i CLpusuC în revista englez aS. al XIX.uj~Curopa. se face comparaie între felul cum s'a — : . N-ro 31-32. tip. a elementul moral care a lucrat atunci pentru a strânge la olaltâ pe un teritoriu lipsit de orr ce unitate geografic. arat relaiite cu Apusul deosebi cu Anglia i poporul engîes in sec. Sunt zece lecii inute din Iai de un interes tiinific deosebit. de orice armonie în tendinele prilor odinioar i-a putut 1) pp. despre incercarea Austriei în 1866 de a anexa Principatele române. . fi In prefa cadrul zice: Nimic Stat nu poate anacronic. în românete a acestui Românesc. 8 Bem Moldova la 1848 cu Românii din Bihor. ca un act politic „sufletesc iUnirea noastr din popular" i cea a Italiei i între Unirea german din 1870 creat. 3) N-rele 58-61 n-ro 5 . 53-41. . „Origina la istoria i desvoltarea statului austriac*' la (prolegomene Universitatea universal)^). a caracterului care avut din capul locului. 1832) N-ro 35. A) Iai. din Moldova 1825. : naturale i de economie-politic puse în serviciul statului.

6) pp.fcut s Nu intre In complexul de provincii s'a care se numete s'a Austria. 17-25. . Ottocar Boemia dup : lupta dela bavarez Marchegg. misiunea austriac a Unll-lea i Austria ^ga^iei. regalit- ile naionale 1) p. c condamnate vor rmânea toate încerda unei viitoare „Europe mijlocii" a trinicie mai mare decât a nevoilor unei aprrii fie dup salvere— dac se poate spera în-desperate prin urmare. au venit gata formate. nici baza vechie anteroman. de amintirii istorice absolut antagoniste i de ten- dine pe care n!mic nu le va putea împiedica". trece la pe larg desvoltrii statului Ne înfieaz carolingian ne astfel: începuturile misiunii catolice i cucerirea (Austria apare la 996)^): cele . in vreme când peste mulime hotrîau samavolnic principii. i -în epoca roman. 5) pp. nici condiiile în care prin Imperiul lui •Carol cel Mare au intrat în civilizaie. 28-38. aceste podeci. ci dumanul i din nu mai vorbi dumanul iuntru cu glasul cetea- liber" 0. de instincte rdivergente. 11-16. influenele paal pale germanice. mcar instinctul valorii lor i o întreag comoar de amintiri care sunt numai ale lor.i:are-i alctuiesc. 295 . ci numai ale unor combinaii dinastice. i hasarduri. fiindc n'a putut avea niciodat alte nume. Austria nu i-a crescut popoarele ci dimpotriv. nici situaia poare. care nu sunt mcar ale unei înfrângeri. 11-16. în germanism gsit cheagul prin care prins • împreun. 1. Dup •tratarea aceste lmurii necesare i convingtoare austriac. 2. dou Austrii germane^): ••) rolul austriac al Boemiei cuceririle apostolice. Habsburgii 2) pp. nu fac din Austria un organism politic i naional asemntor cu Germania i c. Din expunerea aceasta se vor vedea mai ales dou lucruri. le-au c . localismul fr însemntate a Habsburgilor"^) .. pentru o lung dar fatal conveniune. zadarnice.. Austria se va prbui „în ceasul când de afar cu i^nului tunul. 1-3. 4) pp.. având dac nu contiina. Boemia i Ungaria i operele lor ^) . popoare de sânge deosebit. 3) pp. crile economice i culturale de a itr'însa —o fr s a doua zi de bun înelegere i de conlucrare". 39-52. toate.

Aa c rasa. 296 \ în ofensiva turceasc fn ') . formarea unui Stat austriac Austria ei '') veacul al XV'lll-lea-^): i revoluia francez"). ci dimpotriv. e rscolit de cadrul vast al istoriei universale vorbind veche regalitate german i invaziile" ^). ct ar V. Neamul Românesc. 6<5-78. 5) pp. a unitate ei o mai discut. a adus istoric. pe vremea strmu: trilor. 17-iea-). 53-65. 93-104. principii organizare care nu se cunoteau pân al atunci i câ astfel. Germanii n'au inovat. slave avut.. iniiativa creatoare. . i-a influenei civilizaiunilor superioare mijlocul adus soarta lor" Pentru a dovedi aceasta toat în istoria german arata. 7) pp. 3-5. 5) pp. 2) pp.. omenire.. s'au supus. obscur. 4) pp. i o datin politic. crearea Austriei modeme prin re- actîune catolic s'^'c. 6) Iai. ci un amestec cu popoare finese. o ori contiin naional. iari la deosebite epoce. 7-20. ICS-IIT. naiunile O plite alt pentru noi aprut ca i cea precedent i numai puin. i c Germanii au adus „odat cu sângele german i virtui morale cu care s'a îmbogit de acum înainte sufletul.ar veni germane s hotrasc asupra viitorului civilizaiei". i:3. ei formau cât de tot aa de puin un popor. radical curit de pcate trecute ale omenirii". tip. i: Austria nou i carte. concepii originale. 1) pp. oricare ei ar fi fost cugetarea lor la un moment dat ^).. pp. Autorul prefa spune carii c învaii nu germani „susin în c rasa german. Nici nesecatul tezaur de moralitate nu I-au „De fapt. idei dela ivirea pe de scena nou. c Germani de astzi fizicete „nu formeaz o ras sufletete. dela intervenia IV-Iea strbunilor din veacul Ul-lea i toat desvoltarea ulterioar a societilor al europene. spontaneitatea revoluionar a altor generaii. 3). 1918. pe urm. pentru a cu privire la în vremuri cumistoric constata dreptatea i adevrul un popor e „Cugetare i fapta gjriujiia' (prolegumene în Ia istoria universal)**). Peitru ca. în ce priîn vete crora >i fapta. p. i celtice. 79-89. Afirmaiile larg acestea al nu se pot adeveri pentru un adânc i cunosctor desvoltrii omenirii întregi. german nu e pur.

* afara de regalitatea merovingianâ. 74-S8. — — mai de seam din viea german lui dela 1848 înainte i spune c triumfurile Bismarck. care a creat Imperiul confederativ r„n'au dat nici Germaniei. cum nu veniser pierit. mai glorioas a facultatea de în german: Goethe Schiller. 4) pp. — Germanii social ei întru toate imiteaz pe Ludovic tot XlV^). etc. lumii. 115-121.icare a spi^) german i oprirea spiritului în cercuri literare" e epoca cea iniiativ. aceasta fost într'Insa. dar se arat i incapabil de Nici în timpul de pe la 9o0 pân la 1250. — „Noua rr. literatur i aezminte. Ci-rmani ii'au venit cu o cu instituii inovatoare. când Germanii pentru realizarea unitiilor naionale fa: o ultim încercare La sfârit critic evenimentele revoluionar neizbutit'^). 52-62. cavalerismul prin „Minnesngeri" din timpul regelui Maximilian „poporul german ddea cel dintâiu semn origina' al puterii rmas istorie Reforma popular a lui Luther a una confesional'') i însemntatea naional i de lui sufleteti". a conduce". „drumurile romane ale regilor germani" *) cercetând Germanii nu aduc nimic nou în art.. încât influena francez cucerete peste vieaa politic cultural ritului i german. 80-105 6) pp. V accidentale. cea mai splendid desvoltarea a geniului lor" cu l-iu. I) necum 20.— 297 îost numai la începuturile ei" misiune. prin care Germanii n'au cptat „libertatea. lor. c — — iau dela alii. 41-51 8) pp. un singur aezmânt p. 33-41 .'•) pp. 63-73. au czut princip. . 21-32. au care dac a trit a influenat faptului i transformat sufletului omenirii. 9J pp. Regaiitâi'. — c universal a lui Luther st în carecterul lui reprezentativ rnesc i al popular. 2) p. 10) pp. 7) pp. 12. — in capitolul '•^) „Biserc- i ca element plastic faa de Germani" spune ci c „gemianismur sterp înc în ordinea cugetrii. 1(^-114. puterea de ci ai crea forma poltic original". 7) pp. 3) pp. ci în nu se datorete c ea s'a în adevr viaa germanic ce ar frefugiat pentru a nu peri adpostul Imperiul civilizaiei antichitii"^). — Studiind „înaintarea regalitii franceze*^) spune c. Cerceteaz situaia cu tot la picioarele lui Nepoleon -Germaniei „napoleonist" pân la 1848^). nu numa' nu inoveaz în ordinea faptei.

4) pp. Ubicini în la 1848 2). 3) pp. Fotino Alex. . i de acum înainte n6cesar pentru Ia existena chiar pentruc n'avem baz o ideie mare. Iai. 2) Jbid. Ion Callimachi. Vod Basarab Domni basarabeni Alex. uu i prenumerani români (tiplui Geografia Iui grecesc a Gasparis „Istoria Ia Viena. Varovia. Govdela. i spier 1770. un Provensal Alexandru — . de Alex. 10-15. dram de Rozie. artându-se i limba IV. 16-20. . Negruzzi" tinere 1) ale La început analizeaz aceste marelui scriitor. Auerbach 0. evacuarea coalei lui : Tatl nicele Cuza Vod. (Iai. Lochmann al Iui chirurg Sf. Policarp ajuns lui Mitro- de Patras în 1792 cu ajutorul la Mihai Vod lui . . familia Stamaty. un Kohary în Moldova (1737). director al colii centrale din Iai (tip. 1808). Alexandri i . univer- forma prezent. despre: Despot dup cronicarul' i „Godon"-Râdu copii lui Al. Ro nanii i Austria (1738). uneltelor de plugrie vechimea Românilor din Ardeal un portret al lui Petru Cercel din 1581 Ia Paris. — „Cele dintâi scrieri ale lui scrieri Const. o carte a cel Dionisie Fotino Mare" de D. polit cetiri italiene la noi. 1-10. — Muntenia lui Documente: vei (1820): un ordin al Odobescu al Moldode Ia Mîhai Vod S. la trad. pp. Amândou i în acestre studii despre statul austriac i Germani. 1822). tefan Toma. si Note polon extrase istorice Sarnick!.. Elîsabeta : vrocordat (1715). 21-95. sunt ocele mai importante pentru istoria contribuie dintre sala. i uu strinii din Moldova (1827)^). la la Iai (în 1769). 1918. prin faptul c multe lucruri sunt prezente într'o fel form nou i judecate într'un original. P. cropiesa> Moldovei în manuscris ca izvoare lui Vail'ant teatral „Zaharie".298 i un singur principu nou omenirii**. un roman al lui Nicolae Vod MaSt. . Semnalm i i ziare câteva studii i însemnri istorice din reviste- româneti. din spusele povestiCronic : Numele slave ale torului german B. d\w lor cu in-- n^ulsta istoric. Lascarev (1789-81). Sava la 1818./ Eliade Rdulescu^ noi Costache Negruzzi primul ziar francez Ia 0839). Iaii în 1770. de scurt privire sintetic. 1845). ^). despre 1848. Lpuneanu.

1914—15. 21-28. traducere din francez dup ^). 29-30. Codru Drgaanu. O scurt cercetare — — i biblioteca scriitor însem: eran han a vieii. Letopiseul Moldovei Carte de multe cuvinte de folos de Mitropolitul ^Grigorie al Terii Româneti din 1825 (la sfârit o not despre : 1) pp. l-ie. un articol inedit „Serbarea Patilor" de M. cu planuri de viitor. 110-15. urmeaz publicarea lor: „Anecdote" ^). Cantemir. . . „Moraliceti haracteruri" lui ^). 13947. Mitropolitul foi Ignatie (1815). 'Tln tcmoin roumcUn ^<iefa trcLnsCation de cendres de %apoCeon 11) pp. un boier învat la Documente: începutul secolului 19: Dimitrie Sturdza '°). 299 . care nu la pân sfârit s'a deserat odat cu trupul. cu mustrri aprige. Negruzzi Un nri de cas din 1823 27^). perirea Americei" de . a cltoriilor 1 i i scrierilor acestui ardelean din secolul al literar — 9-lea. cum nu le poate da decât un suflet. Paris. noi. lorga.^fluenele strine ') . 12) pp. o cercetare critic a tot ceia ce vede. „Divanul lumii" de D. 50-(i3. 9) pp. Români la Constantinopol în 1818 i Veniamin Roset din Moldova elev la Smirna termini româneti în neogreac (1818J. cu Ringala. la Buda Costandie episcop de Buzu (1813). 66-73. „Pirostia Elenei". pp.. Marmontel „Versuri" lui ^) . . 96-109. oameni. — zice lorga „Dela început pe lâng încânttoare tablouri de via popular. de cltorie. amestecate cu discuii filozofice. la ^) 1824 la 2). 79-92. 5) pp. 10) Jbid. Koglniceanu i 4 scrisori adre- (1859—69) : manuscrise din biblioteca episcopului Dionisie de Buzu „Cosmografie" scrisa de egumenul Coziei Antim la 1767. 2) pp. 116. 3) pp. obiceiuri. a : crui oper scrisori e. 7) pp. i dela coalele din Bucureti la 1812 — 13 de cea mai mare însemntate la pentru istoria înv- mântului prenumerani ardeleni în 1816 la „DescoKampe. 4) pp.49. in flevae des 6tu- ^des DCapoCeonienes. individualiti. „Varia" mormâutul Const.. 64-66. rural. om foarte învat. plin armonie" Lista ^). — •mânâstirea Grjdenii (1721) . "). Vezi dup Drguanu i 8) pp. elevilor Blcescu. o jalb a sate lui lui Gh. Asachi din 1846 pentru '"). 74-78 i 93-95. — care se unesc elegant în cea mai de- „Puterea armatei" dasclilor Cronic: Doamna Banul M. tip. „Istoria Valachiei". panegirice înflcrate. Cantacuzino. 6) pp. 31.

Burada despre Românii de peste Nistru. act despre grania Prutului (fî82l)2). Basarabia Toma. n-ro 19). întâia gramatic basarabean româneascâcle I. 1691. un medic francez Dr. din 1827 boierilor ctre ioan Vod Sturza i lui extrase din studiul lui Th. /6id.^) Vasile 1) „Un poet bucovinean" e Bumbac din Bucovina. 1 . 4. Ioan Caliimachi. stpânirea în parte româneasc a Nistrului în sec- 8-lea i colonizrile româneti din acest veac al peste Nistru. o poveste „Rodia" de Sevastia uu . I9l8 n-ro 67. îupta zice autorul. unde se aflau pe la 1400. . n-ro 100. în . condamnarea loialitatea arhitecturii i supunerea fa despre de România a Bulgarilor din Basarabia .xtras aparte p. n-rele 98-103 . 71.. doc. 47). Note 1846 i influenele noastre in Ucraina. 151-62."*) Avem în ] Polonia. relaiile lui tefan cel Mare cu eromâneasc în sec 17-lea jîle de peste Nistru. Hân:ul la Petersburg in 18t0 \6îd. Vechi relaii româneti Rusia sunt note despre nite fapte moldovene din c cu 1571. Câteva (bservau' 3) XeamuC Polonia i despre relaiile o) în c. încercare de unire a Românilor din Austria (1548). apreierile istoricului german iMenzel relative ia politica noastr de pe la 1858-70 la moldoveni Tîeti din Massot la Iai în 1791. Alex.. Muzeul Soroceanu. „Tighineanul" (I8?0). /6id. Anexe: un doc. 16 8. Istoria Terii Româneti al Iui (în versuri)' dela 1769. n-rele 91-97 (i e. n-ro 95). Lmuriri pentru a*i ajuta în aici o expunere istoric scurt despre Românii trecui peste Nistru. n-ro 68). Lpuneanu i pretendenii ioan Lungul i Hâncul {\6id.. ofieri. odoarele noastre (1866) noastre (1868). gospodria ^Românii de peste Nistru" lor. i fica lui Mare la Alios- cova ^). '). Rumânii iSlaviidin Austria (1848).. — ana'iia operei poetice a „Muntele nostru în li- pp. • 6) /6/a'. nro. armata ruseasc în 18)7 urmaii familiei din Chiev a Doamnei Eudochia Iui tefan cel A\are Domni l pretendeni dom-(I6/c/. din Moldova Paris (OZeamut Românesc.. ^) 2) pp.. lai.— 300 evenimentele dela 1821 . i insemnri istorice Un boier Roznoveanu : n-ro 84. etc. i un ordin Mihail Vod în uu Mos- „Oaspei rui Mihail la tu Moldova Moldova soia la si oaspei moldoveni la raya" sunt câteva note despre prinii rui: Vasile 1386 i 1448 \n Petru Vod i tefan cel despre urmaii' LUdochiei i Elenei.. arat pustiul din Podolia. 1918. 1739 /âid. din 1859 . . 163-4. . fiomânssc.

pentru alegerea regelui Grecilor la 1863. probabil nu românesc. 4) Alte note istorice Ia : p. tria i Rusia la lSo7. n-ro 101) un ziar din lai. n-rele 109-112 (i tiragiu aparte."" ^) O li- scurt expunere care dovedete c amintirea trecutului rocu mânesc. — actele oficiale în „Andrâssy i I6id. n-rele 104. n-ro 108) o votare interesant 2) /6id. 33).. n ro 117). lJ-64. „Paradisul" Iui Mitton in v >niânete la 185l (]6îd n-ro 116). Canini.. tean în 1823. O Mihai Viteazul cu Moscova 1599 i tiri dela dori rui. Tucher Ion prin Moldova despre . extras din Codru Drâguanu despre erani la 1844. E. biserica din Mrgineni (jud . necunoscut a moldo-române fa de . n-rele I. Quinezu „cugettor politic original i 1856 opera unui italian la r. no 113). \6id. n-ro 106-R9. . S.. istoria Bucovinei dup anexare i aici vieaa literar de „Continuitatea pân astzi. n-ro 105). romanesc in stilul Râmnicul-Srat) înfiinat de Neagoe Basarab Ucraina i/6id. Chiineul tur a lui veche leg2 ambasala 1740-50 U6id.. originile alianei sarbo-greceti (tiri din 16-Iea. 3) /6id. 114. declaraiile lui Bismark despre Frana.. ci a dinuit prin literatura i vieaa româneasc ^) în contact cu Moldova. . scriindu-se românete Ia biseric i particulare pân pe 1870. Ceva despre poetul Scea\inschi scriitori mal teri.. dascl in Slatina niun.. 116. n-ro 109). \6îd. tatl lui P. întâia reprezentavie de opera in lai (IH31). a legturii dii spiritului lomânesc Moldova prin teratura scriitorilor basarabeni nu s'a întrerupt prin anexarea 1812. n-ro 114...301 teratiira româm^asc. O cer- cetare literar a crei coninut indic titlul.')— „Bucovina i i literatura ali româneasc". .. despre situaia noastr. „desvoltarea drepturilor 1857. 1479 {\6id. n-ro 102. 1862. Ardeleai din Sassebes. etc Ghca Alexandru Hajdeu (185S). 1) 76îd. cltorul german (\6id. profund" despre Basarabia la . ^) spiritului în românesc în Basarabia. n-ro 104. scparea ruinelor Sucevei la 1820 prin împratul Francisc l-iu principiul de depunere de sinis al naiunilor proclamat incâ la 1822 de Statele Unite ale Americei (6id. economistul {Idid.SS7 (]6îd. n-rele 117.. cari merg in români dela Dobrogea ca pstori i Fgra i dup mmlig. din 1593. ofieri români in rzboiul Crimeii Bulgarii i regimul românesc in basarabia (1864) \6îd. 1868: navigaia pe Nistru inc din sec. lui I tratatul Maiode Paris dela 1856 (tip.oi A. Gh. n-ro 110. publicat de Potemchin in 1793-92. Aurelian. Aus114-15). O balad a ÎJ lui Vasile Bumbac".. o profeie bulgreasc la 1. anonim) ]6cd.. o carte rescu.

etc. 147). 216). 1840.. obiecte de art de pe . n-ro 117. 155-56) 1856 (\6id.. 130. subt regimul înelegerii verbale. Ceahlul în literatura italian (1862). {96id. tiri despre vechea Basarabie (1859-64).1855. no. n-ro Prinul Carol Anton candidat la tronul româ:^ un dicionar geografic francez tip. cltori în Basarabia (1857)j: fruntai profesori streini o carte francez tradus Ia 1848 de eclesiarhul loasaf la noi (1858) Snagoveanul limba româneasc la 1862 în gimnasiul din Bucovina etc. româno-francez dac Boerebista i prof. Bal din 1780—90. francezi Ia noi în 1859. no. 127) 1864. în Moldova la . no. {96id. o discuie de pe (16/d. vremea tehetice în Vasile Lupu în Iai. 163). n-rele 13?-130.. no. (1864).. 150. no. poetul lenache Gane (1821-2) (I6îd. no.. no. nro. ..^) Un scurt studiu despre aliana politica cu pute- rile centrale: condiiile regelui Carol.. T. Cea dintâiu carte despre Chestia Dunrii de N.. 1860 recunotina ranilor fa de Cuza Vod lui .^) româneti 1845. tip.. no. .. no. la noi regele i gram de regenerare vremuri despre politica româneasc (1877) I6id. 120.. 3) I6id. Rosetti la 1859. Dacia i Galia Boerebista i Ariovist cumnai. 2C9) „Romeo i Juiieta" i „Othello" ale lui Shakespeare traduse de Toma 1) Note istorice : 196. 129. 122) coli caMoldova (1846) I5id. 126. trsura arului Nila noi. la Paris 1779 din biblioteca boierului St. Nic. Cum am intrat în Dobrogea (I6id.. econoal TTilcâ a vii Bistria (1840) Jdîd-. un proîn la noi no 195). nro. 133). (\6id. Gh. tipografii crainel la l librrii la 1865. tabra lui Cuza dicionarul (1859) dela Furceni (1. prerile politice ale lui Kosuth. 128). no. legturi cu Frana c. 138). 302 Aliana". Ploieti) Vod : însemntatea mondial a Dacilor {I6id. Românii în armata lui Carol al Xll-lea i Petru cel Mare. O comunicaie valoarea 121). 144-45.. în care spune c merge pentru . J6id. nro.682. fabrica de crmizi in Moldova la 1865 (\6id. Duca.. o societate de asigurare româneasc (1864) Idid. . al seminarului din Hui Dobrogeni cumprtori de cri (1845): Zugravi vechi: Mateiu Ctulea din Teleorman i preotul Petru tipograful (1745). Co- nachi din Pesta (1802) ctr fratele su.. .. 118. întâia expoziie de maini agricole (1859) I6îd. (I6id. 140. Francesi la 1878 (lâîd. nro. nro. Bagdat la 1845. no. bucovineanul Nichifor Iliescu. (1706.. Asian i N. Repey. cea dintâiu societate Napoleon 111 i a studenilor români în Paris si rostul ei la 1846 Camerele de comer înfiinate la cablul la 1865 {\5id. Alex. problema rzboiului din 1877—8 i Andrassy. (1854). 1739-40) \6id. . no. o scrisoare a Iul Const. candidai la colae domnie în 1859. rz- boiul nostru tat i tratatul din Berlin i apropierea pentru un tra- de alian. rector (1861-2) \6îd. etc. Istoria francezului L. I .. nro. no.^) — „Mihaiu Kogâlniceana. Bleccu Celii (1859) I6îd. Domn U- Frana i medicii notri (1857-8). IstratI. pierdute (16/d. 119).

. no. extrase din câteva scrisori din 1831—36 sec. elementele de legtur moral i materiala. 3) n-rii 342. 297-8.— „Politica Mifiaîu Viteazul". neprtinitoare a libertii cretine în Orient. unit. ranii ^).. no. popoarele vecine ^) trece apoi situaia cu totul schimbat a României . 294-5. no 2M») „Henriada" lui Voltaire. no. no237). 313 4) n-ro 343. Dup câteva cuvinte in^). de interesant asupra vieii Un studiu deosebit i necesi- tilor actuale ale noului stat român e „România care a fost troductive România care trebuie fie" ^). {96id. 5) n-ro 344. în toate elementele ei. 10) n-ro 349. 223): basarabean: Tecdor Vârnav (1845). 2) 9Sid. no. (96id. Origina ntatea brie actual". (7^iW.. în personalitatea ex- cepional a lui Mihai vechi i binefctoare trei Viteazul. adin 1842. sintetizeaz politica neamului în decursul veacurilor. pe care elemente de „demo:raie onest Ia Viena i Jena in Saxonia. 28''>). no. p. ranii"). (tiragiu aparte. no. 249). care merge pe urmele unei care tradiii politice. 8) n-ro 347. carte a lui Vasile Vârnav. i aici factori interni: clasa conductoare^). 96id. legturile cu Apusul originii presidarea i civilizaiei noastre populare i freasc. no. 243). 1) 96^. n-rii 342-352. i s Mari. {J6id. (76iVi'. o scrisoare politic a lui Mihail Koglni- ceanu (1857). care lipsesc între ele') i. 9) n-ro 348. ale corespondentului vienez sociale naliza al poetului Conachi: Zenobie Hagi Pop. arat factorii interni din România veche: boierii '*). 11) u-ro 350. 6) n-ro 345. în care cercetând faptele trecutului românesc.') Eo conferina inut la lai i însemîn 8 Noem- 1918 înaintea Regelui. 7) n-ro 346. vechf învtur memoriile trebuincioas unui vechiu drepturi bisericeti ale noastre peste Nistru în 1761. Reginei i Prinilor i a Corpului diplomatic i aliailor notrii. : 303 la Academia Român în lai In care se aduc multe tiri noua privitor la acest studiului i ei în îndrumtor al neamului i. n-rii 292. 1772 {96U. clase literatura i roniâneass in unui vechiu pamflet basarabean XlX-Iea {96id.. 278): o aritmetic româneasc din 1795 de Sptarul Matei Millo. cercetând mijlocie''^). cuprinde aceste elemente : „necesitatea unitii etnice ca popor modern. 2) Jbîd. se pubîicâ în corpul note numeroase acte inedite înainte mi se pare lui de 1850. . 25). clasa mijlocie ^).

55-57. 4) /6/d. Ia 2) n-ro 352. Bucureti 1918 pp. pe baza unor a Anei Comnena. 5) Ibid. urm vedem vecine create prin rzboiul mondial lui „Sftuitorul bizantin al Dionisie Rali Paleologul" inedite. „Relaiile culturale greco-ronine" {Dup^ crile bibliotecii .. pp. Gorjan. cu dubele de revanei cretine în Nevers: Carol Gonzaga i Vod Cipru" erban. tului MUiai Viteazul: Mitropolitul ^). Intrebuinându-se i câteva acte ne înfieaz un cu cu informaiuni copioase relaiile numial arhiereu. Ploeti)''). "). cuvântare) 3) P. „Cele dintâia cristalizri de Stat ale Româoilor' servaii privitoare în la Ob- vechea organizaie româneasc-medievalâ pasagii din povestirea istoric bizantin comparaie cu cea albanez i cea aromân. i lmuriri despre crile greceti în legtur cu noi.. ioas gramatic.. româneti (1787-1817)^). pe la 1086-91 erau alctuiri politice româneti: c 1) n-ro 351. La început ne opune ceva despre restul cultural Codru Draguanu la 1848 a tipar t o preun fragment din o poezie francez. cronicari i ' scriitori notri (o 26-35. 7) Jbid.. pe traducere. i de economie i cultur naional într'un trebuie s Ie uneasc statele singur corp naional ') i în -).. pp. al Ploetilor. constat i Bicinia. prin o ptrundere subtil a care la reproducere cu în Dobrogea între Silistra împrejurrilor de atunci. — i 2 coala demneasc portiete fcute se diferite la întori zugrav 8 doc. pp. 6) Jbid. d- ruete anual 100 de lei mnstirii Machera cin Cipru (1795) monahul Chiprian de aici fusese ca arhimandritul Haialambie în lai în 1784. ale prenumeranilor la crile greceti tiprite... pp. V.oista istorica. 304 i activ. aici învase la duce 13 caiete de cântri moldoveni. însemnrile româneti de pe ele. apoi se închinat lui dasclul 1. 65-80.47-8.. unge d i listele bogate. aa de remarcabile i importante sub ra- portul cultural. Daciei româneti" n-ro 329. . „Danii româneti Mihai Vod uu .e. 103-113 (comunicaie la Academia Român). '^). îndrzne romantic cu Radu tu Orientul ortodox" Mihai Viteazul. vezi i »Ideia /6id.

reprezint istoria Apusul o va concepe numai ceva mal târziu. legturile i modul lor de traiu. dela Frana cruciatelor". Veevozii acetia din nordul Dunrii stâpâniau i în nordul ei un teritoriu întins de unde e i numirea limba de administraie aici era cea slava. arat „pânâ la sfâritul evului mediu avem trei elemente de comunitate cu c i Latini din te. în producii mai puine i de caracter incomportabil mai modest" principatele feluri de manifestare lite- rar In ale frailor din Apus le avem i noi. povestea liric. dau o literatur 1 ) 76/d. pp. dovedesc c. 20 . în nomniCor (comunicaie la Academie) Catinitate'' (comunicaie 1^ Academie) 114-125 . Cantemir opera lor istoric. n-ro 13031. preoii i crturaiii notri din secolul al XVlII-lea. i influena renaterii la no?. Pe lâng acestea provtr^e/c noastre crora le corespunde scrierile apusene medievale în „tonul satiric i didactic. împrejurrile au adus-o i o putem spune cu o mândrie legitim". vezi in i „«o^z^' XeamuC fio- mânesc.anice din Apus. a ducatelor bizantine". ca i de Italieni i Hispano-Portughezi. în Aa Const. noastr.xtul Apus.. „Ctialis". indiferent de faptul c nu vorbim noi cu scris înaintea : Meas alii. Traducerile din grecete în e- poca fanariot sunt „cum nu s'au mai fcut aa de multe t bune în vre-o alt ar. In acest domeniu sântem cu câteva decenii înainte fai de Romanii din Vest. judeul Vlaca. negaia revoltat i predicaia naiv a cu: notinelor utile i inutile"." Clugrii.305 Voivodatele lui Tatu. a putut cântecul care rsri independent Ia unii cu aceleai invocri arabe ale foilor sau florilor. o imitaie Nord i de Bizdnul din sud. critica. unele le sîntem premergtori. venit din prile noastre la ei. ci numai cu tradiia odat cuindian. în desvoltarea vieii sufleteti a popoa- relor romanice" In o ptrunztoare cercetare sintetic. I9l9. prin obâria. in comparaie cu popoarele rom. i necutezând aa cum s atace marile probleme ale originelor i desvoltrilor naionale. mulmindu-se deocamdat cu biografii regale. Cantacuzino. Sacea i Seslav. favorzate de Ttarii din — — „Locul Romanilor '). Dim. i la i balada împrumutat de noi.

1874). i aspiraiile spre libertate ale maselor adâncii In felul acesta iari sntem puin mai departe de cât acel Apu<{. Aceste constatri istorice au o însemntate cu totul excep- ional pentru noastr în noi. . grania ardelean (1704—92). Verga. „Belgun" ori2) . stilului. 165S. ginea . la Spanioli F. . 3) Ibid. vechi legturi româneti între Moldova-Muntenia-Ardeal Alanii i Românii Costea zugravul. Const.306 româneasc. Spania n'au izbutit ridice idealitatea vieii rurale la valoare de Oft lero — — s c decât la Italieni Giov. O cerîntins asupra familiei Vârnav (1651 1878). noi am ieri câtigat astfel un loc oric^inal în desvoltarea iteraturilor moderne militar de i i am vdit. despre originalitatea i valoarea desvoltarea vieii sufleteti în a popoarelor romanice aa teni" de avansate „Mihnea '). cu arîn Vrnav — 1) 16id. revista „La Roumanie contemporaine" (Paris. Ibid. tipul Grecilor din Moldova. pe baza cronicelor Mihnea din i diferitelor acte se arat . astfel pe când Frana. Cronic istoric: Cea dintâiu expoziie de pictur în [1870^. 135-40. Cantacuzino caut tiri despre istoria Românilor în poezia popular cu un secol înainte ca Apusenii s se fi gândit la valoarea ei O puternic not popular trece apoi i în proza narativ a novelei. pp. cultur. valoarea su- fleteasc a maselor populare adânci".. 170-87. pe când niciri povestea n'a ajuns un splendid gen literar. Cabal- . cum astfel în acest an.. renovatoare a în care aduc „o puternic inspiraie popular. Vod Radu (cel Ru) i uciderea boierilor munDup un document de „mare importan istoric" dela. cruia în tot ce scrie veacul al 18-lea preo- cupaia naional îi lipsete aproape cu deivârire". Rolul frailor Renaterea româneasc ^). i desigur c nimeni n'ar fi îndrznit s afirme cele de sus pân acum. înaintea probelor de valoare de valoarea politic de mâni. neamului Basaraba. Romanii din Bosnia. pp. pp. 162-70. Vod anul a ucis mai muli boieri de seam tot a fcut silit i la când„fu urmtor pentru a-i asigura stpânirea rscoal" de dumniile boierilor i Turcilor^) „O cetare foaie de popularizare igienic i economic la 18 445.

rela- greceasc 1847) 5). druit mnstirii Athos lui Alexandru fiul Celii la gurile Dunrii vechi bursieri necunoscui în jumtatea întâia din secolul al 19-lea . pictor bisericesc: un împrumutai ieromonahul (1826 ?) versuri pentru Delavigne lui Gr. ''). — a lui 3. 1501. 2) I6id.^ o scrisoare a lui Nicolae Vcrescu ctre neprenumerani aromâni la „Istoria Macedoniei" potul su lancu (1815) influena româneasc in de Abel. — i 1. importana de pe 1650 ostai. în în Dealul Spirei. cilor cu pompierii în luptele Tur- 1840. „Grundzuge der Weltcare exagereaz valoarea Germanilor Alex. pp. de Dimita (Lipsea. 3) I6id. 1497. Cartellieri etc. tiri despre anul 1848 extrase din cartea armeanului A. vezi o analiz întins.. . . Originea satului satului.. cu observaii nou. 1919). 1559). Zappa „Trântorul". Tetraevanghelie a Iui tefan cel lAare. Francezi i Englezi în contra Ruilor sunt — 2. trad. 1) însemnri: Studentul Demetrescu Ia Pesta în 1844. . 224-31. . 201-216. plin de judecii i tiri despre vieaa economic. . . etc. despre intenia pribegilor notri de lupt rzboiul Crimeii alturi de Turci. financiar. preoi. sat de vieri : Odobetii" ^). „Un vechi înainte. „Din scrisul nostru i despre noi" ^). danii domneti la Muntele Athos (1487. Melik privitoare la „L'Orient devant l'Occident" (Paris. „Cea mai bun carte francez despre noi".I6îd. Alexandrescu dela poetul francez banul Gr." (Bucureti. 235-39. Costandie . 1860) Doamna de Stdel în erile noastre un cldirea caselor Secuilor . 5) 76id. . a- supra crii istoricului in istoria german în geschichte" (Lipsea. universal în dauna Francezilor. „Un arenda despre arendai" observaii i note extrase din cartea Alex. nume la i nou neobinuite. meseriai. de un real folos timp"'). pp.. 232-35. Extrase din cartea temeinic. negustori i diferite tiri despre ocupaia locuitorilor. . 307 4area rolului frailor Vârnav vitatea lor literar-cultural : Sofronie. adec a celor dou principate. ca i acti- i. 93-200. rspândirea cunotinelor de i economie prin foaia „Povâuitorul sânâtâii i ecoîn acel nomiei". despre lmurirea situaiei de drept a Terii Româneti. pp. al Constantin i Scarlat pentru renaterea României în sscolul higiena XlX-lea. etc. vtafi. pp. 4) pp. pp. 1856). 232-54 . Brâncovcanu (inedite) Românii de peste Nistru (1740)..

aceast chestie Cultura Neamului Românesc. 2) Tbld. — a lui Thibauit Lefebore „La „Vaiachie au point de vue economîque et diplomatique" (Paris. 254-67=354-67. 1919. Se cerceteaz în activitatea poetic. îns ca s întemieze pretenii din partea acelora Privilegiul au fost strmutai astfel pe cale administrativ. 127- . i Rui Buco- crora astzi revendic o parte pmântul românesc aceti intrui. Dovedete e c loan Palui documentele contemporane unchiul tefan Alare : amblac lui ^). „Hotare de Stat p. nu pot cari servi. 1) pp. vezi tot hotare et- nice" «0/7I. i termin cu aceste din „Colonizrile îns. (f 1875). sean. i 20. cunotinele. dau potrivit cu ideile de probe de vitalitate i iniiativ. vezi „Expansiunea româneasc i colonizaia strin" în %camur i conferinele din Jbid.l25. dar i „Unchiul leologul din cel lui tefan . cele 2 conferine: 5) Bucureti. pp. n-rii 124. „Un educator francez lui : Antaine Poqaes" -).. teri- oprindu-se în special toriul la colonizrile- fcute de strini pe prin naional: Banat. 3) Jbid. Unguri Ruteni diferite locuri în ale Ardealului i prilor ungureti. acum. 4) J6id. cea literar-colarâ ara Româneasc adevrat talent". pe baza : date cu expansiunile etnice. 267-270=367-370. 1856) ').308 iile franceze cu Muntenia. dovedind câ Crciun i Anul nou sunt de provenien aputip. când ele sunt vechi i reprezint o însemnat populaie compact.. i 1919. cel Mare" "). n-ro. cari dovedesc toate „nu numai lin bunvoina. irozii i Vasilca dela 371-2=271-2 reproduce un cântec englez.128.. dela în biserica catolic. pp. (1461.. ^Drepturile Românilot asupra teritorului lor naional unitar" ne d i o privire rpede asupra Sârbi în poporului nostru. reproduce 2 documente . tendina moral sntoas. piesele teatrale. 239-54. i dela finea secolului al XV-lea) cel se dau unele tiri despre Alexandru Bun i soia XV-lea Marina i o inscripie de pe odjdii din secolul al Intr'o cuvântare la Academia Român desvoltrii (31 Alaiu) despre s). care nu trebuie confuncuvinte adevrate vina Basarabia. pp. dreptul Ia autonomii.

in Statului. Cultura Neamului Rcmâncsc. colonitii lor pot cu atât mai pu. i art popular" ^). uu 2) pp.309 lor însui îi deslipete locul lui de pmântul pe carc-I ocupa: acel alt privilegiu ine acestui raport al utilizrii pmânt. . „Câmpulungul de odat i cel acuma" e povestirea trecutului pe baza de documente. necesitatea de a i recunoate român tirbi. documente. tip." naional. tip. Ea afirm cu autoritatea pe care d i obiectiv i desinteresatâ. Ne-avându-l supt condiionate i garantate. s creeze prin simpla lor pe care congenerii l-au creiat aiurea Italia o alt direcie. p. 3-31. cântec. rostul Sucevei de a rmânea ora istoric i a se înfiina aici o „Societate rotrecutului mâneasc" pentru pstrarea i moldovenesc danturi al foastei studierea ui^melor Bucovine. I9l0 3) pp. clâdîr. i ^) în întregimea vieii locale i despre ce este i ce poate fi Bucovina" prezent V . 79-99. — cu de din care se reproduc în trei — a acestui târg molJovenes un rost special Istoria trecutul nostru. I9l9 p 170. universale câtig istorie prin cartea „Scurta desigur o contribuie original Rusia i a Slavilor râsriteni : Polonia''. 3o-j4 (foi^ 5) pp. Autorul zice: „Simple 1) linii de orientare** ''l Aceast Bucureti. . de a se ocupa de inscripii.Avem câteva „Conferine bucovinene" despre : ') cu coninut istoric în „situaia din trecut a Bucovinei vieaa si general a vieii a poporului românesc geografice** în '^). Cultura Neamului Romanesc.. „menirea Sucevei" sub un arat trecutul acestui ora moldovenesc în i stpânirea austria. Altfel teritoriale în Frana i în ar prezen drepturi i dându-i avea i ele pretenii in Banat i Basarabia de sud". nefireti i-o i impocercetarea statului sibile. 4) pp. poveti. de elementele de fol:lore.* Academia Român reunete glasul tiinei despre român cu protestarea lui drepturile poporului îiî acestui popor întreg contra închiderii în liotare nedrepte. 57-76. 6) Bucureti. urma acestei cuvântri Academia de autor : Român voteaz aceast moiune propus. hotarele pe care le-a dat natura i pe le-ar care nu colonizri întâmpltoare ori infiltrri sporadice putea .

începuturile (c. cartea iubire aceste fi citit mai cu 19-30. Ruilor i influena celor dintâiu asupra acestora. 8) pp 88-104. Vedem începutul acestor popoare Poloni i Rui. r- timpului i Petru cel Mare lî-a încercare de politic extern ruseass Poloniei. 1 670— c. marii scriitori ai Rusiei. 77-87. 3) pp. delimitrile lor naionale. 1 760) '') . pp. influenele culturale ale Apusului francez în Polonia literaturii i Rusia. amestecul Cazacilor (=vagabonzi) în vieaa celor dou state. societatea ruseasc i polon pân I la arul Nicolae l-iu'') regimul de stpnire al lui Nicolae (-1-1855) i desvoltarea literaturi ruseti i a vieii polone din acel timp'^). 5-19. 39-46. 9) pp. 4) pp. 13) pp. 7) pp. 166-178. ptrunderea puternic a elementului german de sriteni ai civilizaie i politic între Slavii ^). de care scpase ^) desvoltarea statului polon pân la sfâritul sec al XVI-lea^). 5) pp. e o privire în de sintez asupra celor dou state vecine comparaie chiar i cu cele mai muncite istorii ale respectivelor rii. '') . 139-151. ei pentru cler i rani i I-iu ^°).). 58-74. 2) pp. 46-58. crile unui stat popular rusesc ruseti. a Ecaterinei a din i cu ^) influena ei asupra pentru reformele aceste ri urmrile : lor lumea osteasc. influenele strine venite din Apus desvoltarea Rusiei în sec. soluiile zadarnice sub Alexandru al Il-lea. îndat se observ noutatea ideilor i judecilor referitoare la oameni i fapte. Revoluia franez i lui influena teri asupra Rusiei Poloniei i societatea din aceste sub tarul Alexandru reactiunea ruseasc contra Napoleon. literatura i . 12) pp. 10) pp. 152-165. Rom. a lui loan Bogdan". desfacerea polon i încer. împrumuturile culturale luate dela elementul german al Varegilor i cumplitul jug al Ttarilor asupra cel grec al Bizantinilor O : pus . societatea ruseasc '^). 310 oper. în sec. al XlV-lea^). civilizaia polon i originele ei. cari îi întemeiaz acuma Rusia „ca o continuare a statului ttresc". . 6) pp. i desvoltarea sufle- tului polon în vremea din urm meazâ ijagini 1) voi. II : din „Studii i e închinat „Amintiri aceluia care ar Cercetri" editate de Acad. 105-122. 125-139. 11) pp. 30-35.. XVII-lea ^). influenele apusene i bizantine.

a „naiuni" franceze fiecare. unui popor care ea tot ce se în stpânire. va urmri transformrile în în decursul veacurilor al „prin haosul feudal.. tgad noua formaiune organic a poporului francez". Arat s deosebirea între istoria teritorial. p. ii cercetri. zice autorul — i naional i ce vreau a Frantrebuie s cele adevrate. Pân ce dup dispariia rega- tului în sensul moderne. i atunci la numai. adevr individualist fat de alte na- carecter distinctiv. Universitate ca omagiu ducere ne coninutul d explicaii ei i felul pentru Frana în 1915-16. i numai factorul activ merit e activ msura în care aleag i s rein numai numai la în — opieasc atenia i i fecund". asupra cum înelege expun lucrurile. 8-9. care s'a scris de atâia s cuprind aici. aciunea ^). de ce este grandios în personalitile dominante. poticnindu-se teritoriul i greind mai ale gsete su de motenire" — adeseori Dup aceste consideraii generale : iea în cercetare detaliat poporului subiectul. în pragul timpurilor va înltura cu desvârire zgazul care oprise valul viu al vieii naionale de a se revars împrosptând tot în ceia ce se petrece pe teritoriul naional. dar incapabil de a dup interesele sale.-) va vorbi deci despre formarea limbii poporului franc-z dela Galo. 2) p. Va cuta s s ceia ce va contribuie. aa II despre tio. 9-10. Vom avea la supra- faa politic regalitatea francez. Serviciul geografic al armatei.Ro- fr mani i Frânei. tot din domeniul istoriei univerpe car o numete modest „încercare de explicaii": Istoria poporului francez '). încerc ca pentru noi. Intru aceasta nu trebuie s ne lsm atrai de ce este valurile inte- resant în scenele istorice. 1919 ediia de Academia Române). alctuita din leciile inute la Venim sale. 408 {=Studu . In intropreioase asupra întregei opere. Eu — i în atâtea feluri. interesele sale i nu puterile i dorinele poporului francez. în nvlirilor. se lui Ludovic al XlV-lea. vom pe asista cu adevrat. de ce e plin de micare luptelor . veacul al XlX-lea. vom vedea naiunea avându-i un conduce înc Statul iuni. elementele alctuitoare 1) Bucureti.. cuprinzând într'însa toate nuanele i toate categoriile. istoria poporului francez. politic ei.. dup însemntatea lor în desvoltarea întregului.. prin monarhii absolute din sec XlV-lea.311 la opera însemnat. 3) pp.

309-47. 13) pp. Românesc. 5) pp. interne în Frana subt epoca pretextul deosebirilor religioase poporul francez al confiscat de regalitatea filosofici absolut a '^^). 18-8-219. -'). 117 . „cetatea" galo-romanâ i regalitatea franc a Me- rovingienilor-). burghezia intelectual boiul de o în ajutorul regalitii rz- sut de ani i sfâritul cavaleriei franceze '"). Autorul într'o la i serie titlul de lecii fcute coala ^^). care ar trebuit s urmrecondiionat s apar dat. 10) pp. Cult. 11) pp. i dac ar fi fr îndoial. 7) pp. 329-A7. 8) pp. publicate sub „Chestia Oceanelor" cerceteaz stpânirea i navigaiunea oceanelor în începând cu cele mai îndeprtate vremuri semnalate rele istorice. 12) pp. Neam. S) pp. Francezii" Hugo Capet i a armailor sâi ^). 4) pp. 62-76. contopoirea feudelor ciane prin în — Coroan sacr francez a ^). 2) pp. 12-28. 45-6!.312 francez '). trece ex- 1) pp. 19I9 p. 349-76. 287-307. de rzboiu. izvoala Dup câteva cuvinte introductive. ar fi putut vedea pân i ale cror trecut e foarte amnunit cercetat. Î6) pp. 18) 17) pp. 87-137. Feudalitate i cruciatele în legtur cu poporul francez i influena lor asupra Franei''). c atâtea sunt înc prea i atâtea fapte din trecutul lor. 6) pp. 29-44. vdindu-le sub un alt aspect neglijat sau obscur pân acum în cercetrile istorice franceze. Carolingienii i începuturile poporului francez"*). 14) pp. 138-163. 77-88. 377-408. înFrancezii. de Rzboiul mondial a pus în discuie chestia de actualitate i viitor a marilor Oceane în urma „imperialismului oceanic continental* al Germanilor. în monarhie constituional (1795- 1848) i subt înrâurirea „strii a 4-a" adec dela 1848 pân în zilele noastre Aceste scurte indicaii ne face fi rim cuprinsul crii. în Frana revoluia francez i consecin- ele ei"'). 263-85. reaciunea cavalereasc: ofensiva francez în Italia i pe Rin '-). demn la multe discuii. luptele •'^). i în traducere francez. 3) pp. i alt cum. . care se pot interpreta. lui Ludovic XlV-lea'"). 217-239. 15) pp. înlocuirea Bisericii gali- regalitatea lui Ludovic al XlV-lea*^).lui formarea unui centru naional francez^). poporul francez ''^). 164-187. 236-262. regele burgheziei: Ludovic al XI (1461-83)"). Bucureti. tip.

iaCc. a Alhaniei^^). bibi. 4) pp. Mrilor î. Bulga- rilor^^). bibi. a Maghiarilor ^'^). 363-95.. lorga scrie înc în 1914 pentru cunoscuta colecie F. In „Enciclopedia^ german Mcycr (Lipsea) pp public lS-23. 3) 6) pp. p.i anti. anglo-francez pentr. 94-117. 15) pp. 494. bibliografie p. 5J1-2. 313 punerea diilor" faptelor în asupra scandinave prin evul mediu '). Bulgari Unguri cat de parte editorii germani. 215-18. editat de Hans Helmont. p. cu numeroase ilustraii. Cristofor î apoi hegemonia Spaniei coperirile în lui i a Portugaliei asupra Mrilor.» dominaia Oceanelor Germania i America în timpul din urm''). 7) pp. IV pp. 12) pp. din dumanii Germaniei. 3-. ganilor^^). 502-3 16) Vezi JbuCctinuC inst. 2) pp. german Lipsea. 502. 503 studiuC Curopci suco'^cr. voi. 500-501. 86-93. 27-35. 36-64. 14) pp. bibi. mare''). 65-73. 433-44: bibi.S. stare dintâiu acte ale duelului anglo-francez de la lucruri pre- mergtoare i pendent franceze conflictele anglo-franceze ^) . 58. il) pp. IV. de aceia tiinei germane s falsifice ^i inu au crezut c e spre cinstea s spun lucruri pe care lorga le-ar fi spus în lorga îndat ce a luat dauna adevrului niciodat. 9) pp.Unite apariia Americei ca factor inde- pe ') . aciuni engleze i olandeze cele . p. . Rommilor^-). Marco Polo. 5) pp. pe scurt. chestia Oceanelor dela doilea epoca Revoluiei' lui i stpânirea Oceanelor Imperiului al cderea între Napoleon ofensiva pân la stabilirea frances^). 445-87. \ iCartea a aprut numai în 1919. 1919 p. p. 8) pp. a Hunilor în '^'). 9-17. largul oceanelor (1580—1660)^). 1) pp. decderea Olandei.hitate si râtâcirile cutarea i descoperirea „Inali descopeiitori din evul mediu ^). cci lorga cu naia sa nu mai fcea ci în timpul tipririi din aliana puterilor centrale. De altcum cunotin de aceast falsificare a proa lui testat în revistele apusene"'). care urm i i a rzboiului e falsifi- privete pe Români. partea a evenimentelor din contemporan îns chiar. 489-92: bibi. 396-432. 10) Voi. 74-85. pt. „Welt istoria gescliic/îte" . pân in înfiinarea Republice! Statelor. \'\ Bucureti. p. 13) pp. desColumbO.

Cult. 6) pp. 43-46. 18-30. ed. i apoi ^) . îl Acela scop de informaie pentru lumea apusean. 4) pp. lII-{-68 (publi- dou ilustraii în corpul : 'Catie a inst. BizanuP^) la cele dintâi ma- nifestri istorice albaneze nii Albanezii. cruciatele i Angevevului p. ed./za/s" •') are „Breve histoire de V Albanie în et du peuple albase tiprit vremea când soarta Albanezilor relaiile lor cu ^^) . pe care-1 doresc amândou naiunile i. In scurt ne informm despre . româneasc 75 + o hart a Macedoniei. 47-61. Românesc. 5) pp.) 0. francez 3) pp. '21-25. 2-11. de Neapolea Bucureti. 62-74 . . ca un amestec de elemente tracice i iz- ilirice^). -i crticica . Macedonia. 9) pp. Un- i al României. 7) pp. Statul i In veacul XIX XX prin român pentru mulumirea Albanezilor i propune la sfârit Macedonenilor i. strintii informaiile necesare cu public întâiu în limba francez. ori- gina Albanezilor i ^^) . trecutul gariei . In scurt înf- ieaz : originea lor. linitea în '^) . întemeietori de ^) stat (IISS)"*). Marea Va^) ^) lahie tesalian despotatul Epirului în i al Valahiei Mari lor supt Turci rspândirea Românilor renaterea economic sec. Epir. expansiunea albanez sfâritul 1) tip. 10) pp. pentru studiul 12) pp. 37-42.— 314 partea istoric care privete Peninsula balcanic. Tesalia. al al Balcani i traiul i cultural a Românilor din Pind în 18-lea i la începutul sec. Românii din Pind înainte de a fi amintii în voare^). etc. La congresul de pace din Paris. 11) Bucureti. Neam. apoi în traducere ro- mâneasc „Istoria Românilor din Peninsula balcanic ne (Al- bania. 7-10. în urma schimbrilor teprovenite din rzboiu s'a pus în discuie din nou chestia macedonean. i Balcani: un Stat albano-român. cari ritoriale — de dou mii de ani sunt locuitorii acelor inuturi balcanice. 8) pp. 14) pp. 26-36. hotra : la Congresul din Paris. 1919 pp. al XlX-lea^). crii un Român i o Ro-tnânc din Macedonia. 15-20. Cult. 13) pp. 1919. Neam. 11-14. care nu-i în paguba vre-unui drept etnic sau istoric al altor popoare din Balcani. privire lorga pentru a da la ei. Românesc. Europei sud-orientale). p. tip. 11-18. adec a frailor notri Aromâni. 2) pp.

^> „Souffrances" i revolte albaneze dup ^) Scanderberg'^): Al. cari cerceteaz pe Domnii notri din ambele teri româneti. 5) pp. unde se oprete beti. 30-41. din care se vede numele ricii din satul dobrogean „Sate : i satelor de în unde s'au colectat banii i numele druitorilor cari mare parte sunt Români. 2) pp. 4) pp. i felul cum îi îngrijau paMatei Mucientul. 43. O în confecare rin inut societatea studenilor în medicin se d la început câteva lmuriri asupra medicinii populare b- baza celor mai diverse tiri apar medicii. 7) Bucureti. oameni din Dobrogea romaneasc la 1859" ^). apoi pe expunerea.] 6) pp. i . 3) pp. 8) %eamuC nomân&sc. 50-55. urm rostul d ei. O cercetare a împrejurrilor actuale bucovinene ni se în d Bu- într'o serie de articole cu titlul: „Ce s'a schimbat 1) pp. nitar în Avem ceva i despre organizarea ion serviciului sa- Moldova de Alexanlru Callimachi. 1919.i decursul veacurilor Albanezii au întreinut i „amener" în Balcani influena renovatoare a occidentului latin i catolic. Scanderberg din sec 15-lea. literatura i tiina cum strinilor despre Albanezi''). i Albanezii (n serviciul Turcilor renaterea alba- nez. 64-Gb. Extrase dintr'o „condic de milostenii" pentru zidirea biseAlibechioiu. 67-8. începe cu medicul Iu tefan cel Mare: rano (1502) pân la Regulamentul Organic. Românesc. Neam. muli i cu numele. altele Vod la Mavrocordat i pe într'un ale urm de Scarlat fixeaz între alte care 1813 morale hrisov i îndatoririle medicilor de care astzi se ine aa de puin sam. tip.315 mediu bania i statele albaneze'). 72-3. 55-63. i în câteva soluii s'ar putea* întemeia o Albanie t Din aceast expunere clar vedem cum î. n-ro 33-36 I9l9 p. primirea lor. Cult. 45-49. despre Alba- Peninsula balcanic „Medicii i la medicina în trecutul rouâmsc" ''). Apen- — dice: o statistic oficial nezii din otoman (1905 — 6) ^).

din „Note despre Unirea romaneasc'' „consacrarea în ^). pân lui în zilele noaau când scriitorii.. Punând fa în fa dou acte. n-o 22. constat unitatea de graiu din vechime pentru toi Românii. dovedesc „aceea perfect unitate de via popular". 66—7. în stratele adânci. n-ro 206. Moldova 7) Ibid. V'edem vieaa eranului român intelectualii. — 11 (comunicaie in Academia Româna). 3) n-ro 221 i urm. 215-6. 1920 (VI) Bucureti pp. note despre (18C6) i de pe cri bisericeti. In aceast privin se face o comparaie luminoas cu Francesii i Spaniolii în începuturile lor. i diferite timpuri. la 273-283. aa e i cu actul din 1849 unirea princi- prin care fruntaii moldoveni-munteni hotrsc patelor într'un singur stat. negustorii. influenai de curentul istoric al zilei. Unirea 1859 e domeniul realitii a unei stri de contiin. 1 5) neuista istoric... . lui „Soarta faimei se Mihai Viteazul'' ^) O conferin în care arat cum a fost privit scriitori în i judecat Mihai Viteazul de dife- rii cronicari tre. „coala i o bogat list de prenumerani.. politic a urmat pe cile impuse de spiritul însui neamului. 215=6. n-ri 1919 n-ro 2C6. „Lucruri nou de danie 1) Ibid. superioritile bucovinene'). i strin ^).31G covina" '). cartea bisericeasc e rspândit în' tot cuprinsul românesc i d al note inedite din sec.^) Note despre coala din Vlahia i Turcia i tipriturile greceti din Bucureti din 1837 ale acestor frai: Mihail i Simion se dâ . gsite în Basarabia' J) 2) n-ro Ibid. preoi. 4) Ibid. 243-4. opera tipografic a frailor Christidi" . 1919. observaii asupra vechilor instituii -i în erneti din timpurile cele mai îndeprtate tot cuprinsul pmântului românesc. 11 i OfC&cunuC Uomnesc. al Cuprinde: un act Logoftului Nadâbaico despre satul Iriiulo va (in.. 6) Ibid. pp. care a existat totdeauna. dela origina însi a neamului^ nostru*. pp. ocupaia ruseasc 62—3. învâfunc- mântul ionarii i i muncitorimea. 24. 224-7. reuit s îneleag mai deplin personalitatea Mihai Viteazui. 221-2. pp. unul dela 1821 i celalalt din 1595 mldovenesc inedit. 17— 18-lea lui de pe diferite cri bi- sericeti. — 14. e9-95.

persoane. 7008). dela Petru Aron (6964). — 1757). b'serici. 9) pp. Gnescu (1856). M.") act de danie pentru mnstirea V'atoped dela Muntele Atos (1612) i 3 acte relative la mnstirea Golea din lai (1649 60). 69-74. 74-5. . ' ').^) 27 acte domneti i boiereti (1528—1801) privitoare la diferite. Muescu (1860). 119—21). 123—4. 86-88. Românii din Macedoolria noastr boierul român. Aaron 0847). 10) Ibid. la . Rom) II) Ibid. Molnar (1800). inscripia bisairicli Visarion din Bucureti (1737) I6ld. Roniulus Scrib an"" 3) pp. 225-35 (comunicaie la Acad. . 1 dela Petru Rare (7035).''. Gh. de P. cununii. 2 dela tefan cei Mare (6971. „uurgii" i Evrei . Florian „Un romantic poet al unitii naionale-.. '^) Repey i cele dintâiu „Istorii univeesale'' în roSe vorbete de profesorul de limba frances din lui lai Repey. Mandinescu. 8D-83. I. Alexandru „Liicien mmete". lui. pp. toate privesc o danie fcut mnstirii Neamului. 83=86. . de poeziile Istorii i I.. pp. Moldova numele cel — tiri despre întâlnim la Alexandru „cel Bun'' — 1851 „vecinii de Ia moie"..^) 1 7 acte rare: 3 de Bun (6937—8). Ai. Gr. de discursul din 1836. stupi. Teo- dorovici (1824). Su- (1852).. istoria universal ale sale. despre moia Voroncaui i fa- — milia Hrincovici dovei (1641 pescuit în întâiu. 69. pp. : 6) pp. Eliad(?). Napoleon i principatele române grâul Ucrainei (Blcescu). aezminte vechi din Moldova. I) p. etc. Creescu Cerntescu i V. nia 92—95 Câteva oasteB româneasc note istroice despre 1768 . pp.') în Iui (1661—56). 7) 75-80. trecând la cercetarea altor univer- traduse sau prelucrate de Dr. 5) pp. al XV^I-lea. 88-91. 162-169.^) 6 doc. 4) pp. 1633(?) de Moise Vodâ A\ovilâ.^) 9 acte despre vameii Mol- 6 doc. 2) pp.317 ^Orheiu) dat cu 6 Dec. aici. cari dovedesc „trinicia îndrtnica a limbii româneti în Basarala mâna lui bia anexata de Rui" i^) o inscripie de pe un 'stâlp de po- menire (1676. 6 acte româneti (1807—23) despre moii. egumenul Grigorie-Bucureti 0827). lescu (1837). pp. . Mria Desplna soia Iui Radu cel Frumos {Ibid. 8) pp. care scrie partea româneasca a actului slavon'^. (1581—1798) cu sec.

aduse. ne-a lsat câteva însemnri despre cheltuelile i veniturile sale. poate înc dela Mihai Viteazul ori Radu erban. a crei „idei. apoi în Boemia (sec. ca i sonoritatea i strlucirea unor versuri. ^) Cercetând. negustor bucuretean.. 193—201. dar interesante contra Mitropolitului.318 o cercetare scurt a poeziilor lui Scriban ff 1912) unor articole frumoase. 170—175. trebuie sâ fie mai veche cultura la noi. cai fiorul de trecut. luând considerare c acela timp „Românii s'a introdis i în Ardeal. (1818—29). 1) Ibld. ca lare. pentru alctuirea unei universale. pp. care treceau sub numele stâpânitorilor pgâni de atunci. în o direcie sntoas. dela Radu Vod Mihnea (1622).^) Aduce înainte aceast plant nou. în câteva noi istorii izvoare apusene"." „Vechimea culturii porumbului la multele tiri publicate privitoare Ia noi". XIII) i arat munteni cu Ungaria în sudul Dunrii subt relaiile Domnilor veacul al XlV-lea. 201— 2C6. 'privitoare la Ro- mediu.^) Alecu Vrcanu.. Cioconeti. vdesc c îna- intea luminii Eminescu erau licriri cari o prevesteau. castelan al cetii bnene „Sidovar" din 1600. etc. încheie spucultura porumbului. diploma de nobilitare a lui Gh.. 2 acte latine dela Nicolae Petracu. pp. nu s'a introdus sub erban Cannând c tacuzino în în ara Remâneasc i ci sub al treilea Mavrocordat: lui Moldova.. 3) \bld. i lui iubirea pentru cuvintele i întorsturile popu- ca onestitatea laborioas a rimei bogate. . a E i. se d i versuri „triviale. „Un negustor bucur etean acum o sut de ani" . izvoare apusene. în Aseriunea aceasta nu-i convingtoare prin dovezile rmâne to- tui prerea veche mai în verosimil. pro- babil Neofit. cu o interpretare în evul nou. 2) \bid." — Docnmente : act de danie i întrire a unor sate muntene pentru Logoftul Radu.. ca element militar în loni. fiul lui Mihai Viteazul (1602) i Vasile Lupu ctre loan Kemeny (1652): 6 acte relative la moia Crceti. care a ajuns hrana principal a Românilor dela sate i. pp. re- lev mâni lor unele lucruri.

Slobozia. MolMatei de Murano ^) i. asupra noastr in ve6) pp. 3-15. pp. 4) Bucureti. 252-57. 105. Românilor prin cltori" Lecii pân inute la S Fr nilor. I6îd. 128-43. 269. 14) pp. 11) pp. 9) pp. peupk turc.. 96-107. vedem cuprinsul i cltorii pe baza crora se face expunerea a avea descrieri de cltori reconatât de interesant. plectând-o când e prea al cnd ne e greit.. Braov. Grazianii Verancics 1) \6îd. . i i din alte izvoare pe care autorul sigur ^). !JZeamuf Românesc. rom. Neamului. 1(^-117. pe temeiul unor informaii largi le câtigate pe a'te ci. 12) pp. llx-27. Vleni. cului al XVll-lea la jumtatea veacoala de rzboiu. 10) pp. Români la 2) I6id. Wavrin în ara Româneasc ^). apusean Moldova: Sommer. 244-252. Colibai. Angiolello i W. 5) pp. în revista „Dîe ^arpatâen" II. 7) pp. pp. 26'>64. Mihailov:ci. 3) pp. '^). ara Româneasc influena turceasc în supt Neagoe Basarab '^) . nume interesante din Oltenia 1857. 1920 p. Anadol. partea care ne privete. 287. cltorii: prezentându-ne i vieaa ^). sseasc /es ^oumaîns 1914 p. Câlia. 16-28. al — l9-lea) lui Reni. 272—75. et te 24. Aa ara-Româneasc era Spaumann. 275. 1599—1654). Q. 8) pp.uetques mots sur Ccs reCations cntrc 267—70.319 ftin. stituie vieaa „Terii Româneti" înainte de întemeierea Dom''). pp. 262-65 . Vezi despre influena -chime. Minorva. tip. XVI-lea : Reichestofer i Dela în Valle pentru al Dregtoriile româneti veacul XIV ara Româneasc pân în al XVI-lea "). 39-59. în trad. in comveacul srac. ^). Tennstdt i Schiltberger XIV. . 1919 no. cunoate aa de bine la Extrage din fiecare cltor.. femei cetitoare la 1850. tip.' i Slavi. etc. apoi cele dintâi alctuiri blseii- ceti din Cltori în Moldova în a doua jumtate a secolului al XIV i în al XV-lea: Guillebert de Lannoy. note isforice rile noastre despre. Bucureti. erile noastre supt un intermezzo de Renatere '^) . vezi despre relaiile politice-cuiturale i influenta turceasc asupra noastr i lorga. Const. Cultut'a Neamului Românesc. câteva dova lui tefan cel Mare : — ara Româneasc. 75-95. apar înc când deja înfiinat. 1.') — însemnri 18 de pe câiile : bisericeti din satele basarabene (sec. cu vieaa religioas a vremii consideraii asupra acestei teri sub Petru Rarej în secolul al '°). 13) pp. care a fost pe îndreptând-o noi. politic i social a terii ^) . lorga. 60-74. Vadiil inscripia dela „Istoria Isac ^) mnstirea Pantîlimon i Cernica. 29-38. o conferin. I9u9 pp.

Vleni. 218-40.j9 p. Trifon Corobeinicov letilor în paginile cltorilor: i Dousa Alberti : epoca Moviîn un misionar anonim. . Taranovvski. Tommaso ~') . calatorul italian 1911. 157-72. care desvoltare e obiectul de cpetenie a istoriei universale" "^). 9). . cltori. Jacob Manuchio. 19. Vâ- lorga in 16. 1908. pp. 268-285. a doua jumtate a veacului X\'l-Ica dupâ O. Strinii lui Epoca Mihai Viteazul mrturiile cltorilor: Walter. vieaa social i etc. o istorie cultural a Cartea aceasta cu adevrat Româbiserica. i orae. Alep lîilor: erile române e 1653 — 9^). 200-211. politic. '). — . armata. cltori francezi Ia noi Bongars •Jn Muntenia i Fourquevaux în Moldova. Mancinelli. „lin martor strin aC pcateCor despre Românii din Ardeal la 1780 D.320 A. 3) pp. ai 1. Vleni. dar mai ales potrivit cu înrâurirea pe care a exercitat-o asupra mersului civilizaiei universale. G. 241-67. 2) pp. Vezi 7) pp. Newberie ^) un cîn : : ltor în italian înainte de Mihai Viteazu': Botero ^). afiâ aici gite. obiceiurile dela sate Domnul. 183-99.. comerul. '^^ Visconti. 317. boierii. Harebone i I. p. Le Cier. Raguzeanul. 144-53. Ia cu privire toate se bogate si deosebit de interesante infoimatiuni. i extrase din calatorul francez G. al desvoltârii culturale a omenirii. Wilden. vieaa. G) pp. -fjcest principiu autorul intr'o serie de lecii la Condus de coala de rs- 1) pp. prin imensele le i variatele cunotine ia pe care numai 'autorul crii poate avea îndemân într'o msur aa de complect.8) pp. •'•) 4) pp. Ch. 212-17. englezi: John Austell. i 10) lorga Istoria tumii {4 76-1646). 286. Paul Strassburgh în Kuszewicz. Moldova dupâ mrturisirile cltorilor în — . i cltorul sirian : Paul de. pp. Grigorie ^') . Taranowski. A. Sestini ii CaCcndaruC Ci§u cuCturak. cltori sec XVII-lea înainte de Vasile Lupu pecourt. Possevino '). de Jopmisionarul Bandini i Remond Moldova în lui Vasile Lupu în ^) . dupâ ienî. „Principiul care trebuie se orice stpâneasc : — zice lorg — în adevrat la istorie universal c dac orice civilizaie sre drept atenia potrivit cu noutatea. producia natural a terilor. etc. 173-82. întrela când ele nu se afl istorice. din Î860. relative la noi de noastre''. divanul.

. 4)pp. 1-12. insula Cipru. i care în p. desvoltarea constituional a Germaniei 13-14-lea O a carte scris înc informa lumea Moldova în decursul rzboiului pentru apusean despre trecutul nostru. noi instituii în Frana: Parlamentul. 321 bDiu ne înfieaz pe „Desvoltarea în ajzâmintjlor '). 6) pp. 21) pp. politice >/ sociale ale Europei" evul mediu cele Cartea sprijinit ci nu numai puterea cunotinele mai largi i felurite. 149-159^ 1 14) pp. 1920 universal). 9) pp. 87-101. 13) PP. 271 1) o istorie 2) pp. — Insti- tuiile scandinave elementul apusean : instituiile Slavilor . 226-38. Rom. care a înghiit aproape toate aezmintele germane mai inferioare"^). 6) pp.'^) .: . 7) pp. a. 102-110. — Cuîncer- roman în Frana Ludovic cel desvoltarea . Neam. 13-31. dreptului i instituiilor engleze în veacul alXIV-lea '^) cri de etc. Bucureti. . tip. imperialismul sterp ca formaiune politic original'^). din Eurpa rsritean Poloni. 48-6\ 8) pp. (prolegumene Ia 3) pp. I.nin intensiv asupra vieii medievale aa de complicat. 21 . i pe sistematic i originalitatea caracteristic a acelui care o scrie. modificri de drept feudal i începuturi de regim reprezentativ în Orientul cruciatelor în Ierusalim (1099). ordinea feudal''). 16M69. Cult. '^) . imperiul latin din Constan'^) tinopol (1204) i în insula veneian Negroponte (1453 nou rentjl concepii de drept în regatul celor Iui dou Sfânt Sicilii '^). 15) pp. 20) pp. 199-214. în Stitele generale viata constituional a regatelor spaniole''^). sec. 61-73. 189-98. 19) pp. Ungaria arpadian municipal^). al Xl-Iea oglindit în instituiunile înfluera cruciatelor asupra instituiilor medievale : ivirea vieii în de castel i regimul Germania sec. 1^) PP- 5) pp. sec. 17) pp. Germania sale"). 180-88. 11) pp. în Rui. 239-54. 215-25. ^^) i ^').. 74-86. Vedem din ce elemente s'a constituit veche Germanie^) i ce elemente din acestea s'au pstrat dup contopirea cu lumea romanic^). 170-179. 255-69. 12) pp. \^) pp. 31-47. al Xll-lea '')^ dreptul fenJal i regal din Magna chart engleza'") i desvoltarea dreptului constituional englez"). 111-25. începutul aezmintelor anglo-normande*"). ^'^). revars o lu. 126-48.

3)pp. greceasc. — Întemeierea civilizaiunii în sec. polon. 9) pp. 1-11. desvoitarea : literaturii româneti în sec. 89-121.. chestiunea Ardealului în sec.. expansiunea i opera din înainte roman de în Dacia (105-271)^). sarmatâ. 12 33. prestigiul imperial al principatelor 1) Paris 2) pp.322 abia de curând aprut cinlisation 'j. Caracterul civilizaiunii româneti în sec.lea condiiile politice generale la suirea a lui tefan cel Mare. lor '*). cu Ungurii. desvoitarea poporului român. 122-46. colonizai i : cu . 4) pp. €) pp. e „Histoire de Roumains et de leur a iz- Expune sintetic. influena turceasc î grecoinfluene apusene sseasc. cu speciala civilizaia româneasca poporului în decursul veacurilcr. H. Desvoitarea civilizaiunii româneti în . 1920 pp. arta româneasc în sec. al 5-lea: Formele 15-1 6-lea i începuturile politice. literaturii româneti '^). 5) pp. influena scitic. al 17. 289+XVIlI. 46-62. 63-89. 7) pp. 34-46.^). ed. dominaia popoarelor politic a step i influena — Vieaa Românilor întemeierea principatelor: contactul cu statele slave. al pe tron al româneti în Principatele româneti îndependente XV-XVI.— Elementele culturii româneti în epoca modern biserica : populare. turceasc ortodox i Românii. 8) pp. activitatea acestuia înainte de : conflictul cu Turcii. Ruii din Chiev. etc. vieaa dela române: epoca Curte lui i Const.imperiul ttresc" ^). desfacerea rilor române de Ungaria. : — 1 — sec. 147-64. despre Traco-Iliri. Paulin. Saii Vieaa politic a — Românilor din Principate înainte de formaiunea unei naionale întinderea civilizaii i înelesul principatului „a toat araîn sec. . Româneasc". galic. fârâ indicarea în note voarelor privire la istorice. tip.lea. XVI-lea i cderea politic a Românilor sub suzeranitatea abuziv a Turcilor'^). urmaii lui . întemeierea Moldovei. — 17-lea i urmrile sale politice epopea lui Mihai Viboierimea român dup moartea lui Mihai. 16 teazul. La început avem descrierea teritorului locuit de despre formaiunea popoarele primitive ale cucerirea Romanilor Români apoi român vorbind aici i despre pmântului românesc. Lang & C-ie. influenele bizantine i slavo-bizantine. rivalitatea între cele al dou ri române XV-lea i contactul Românilor cu Turcii*^). ^) .

8) PP. stadii sud-ost-europene. cu multe cieri idei i apreprezin- nou. pe care le-am Ies vzut e i ^).323 Brâncoveanii '). XVlI-XVIIi rectificrile greelilor de tipar din aceast carte in ^u~ ktinuC inst. XVI+282. 1916. neasc înainte de Unirea principatelor: mele în principate: Eteria greceasc i _ [Renaterea revoluiile Românii din Ar- romârefor- i micarea naional. oricine poate vedea icoana în ei care eram tai înaintea Apusenilor. Bucureti „C independance roumainc" . '^). 9) pd. ro- agitaiuni constituional. XVllI-lea i Casa austriac de Habsburg 2). 7) pp. J92() n-ro 11-12. pp. Francezi (Wavrin negociatori : 1444. 3) pp. 17-25. culturii Principate în sec. evul mediu''). francezi (Le Quien. 236-64 4) pp. cum de sigur nu ne-au cunoscut pân Dintre publicaiile despre relaiile noastre cu aliaii. literatura mâneasc în principat. 1018. tarea civilisaiunii telor Ardeal: sub regimul ocupaiilor streine austriace i ruseti si- tuaia Domnilor. 264-89.) în Domnii fanarioi i 1) pp. Renaterea româneasc în secuiul al XlX-lea prin ideia naional militant — dup Unirea Principatelor: Reformele Carol sociale I-iu. regulamentul organic. Avril) pretendeni români i misionari francezi prietenii lor la noi în sec. — Decadena româneti fanariota în la Dunre i decderea desvolprincipa. etc. „Histoire des relations entre la France et Roumains" Începe în cu relaiile din anticitate al i XV. 20-31. 55-^4. câtigarea inJependenei sub i înoirea sufleteasc a poporului român"'). câteva capitole au aprut fnîiu .) 16-lea i cltori francezi în veacul al cei dintâi in erile române Bongars. XilI-VI tabla de materie pp. 199-235. boierilor naionale deal în i a poporului. '^). I-Xll. propaganda româneasc în strintate i Unirea Pincipatelor ^).35-5i. 2) pp. dou Princi- pate pp. de. când apar mijlocul nostru în veacul la cu apoi ocaziunea cruciatelor. acum. mercenari i cltori (Joppecourt. Fourquevaux. sub re- Cuza Vod. 164-199. a. Din aceast schiare a cuprinsului. al decderea . tabla cronologic a Domnilor din cele . i în Frana: Petru Cercel. . al 17-ea^). 5) ziarul francez din 6) pp. Note bibliografice pp. . etc.\ tentativele revoluionare. in Paris.

11) Ibid. francez pentru Unirea Principatelor. 6) pp. dou popoare înrudite pe istoric. 7) pp.. 8) ^Ceamut Românesc. 120-35. In dou comunicaii > la Academie Rolul ' Românilor în arat le-am prefcut. apariia celor din- i secretari în francezi scrierile (Carra. dând ceva latinitatea'^) In care c influenele apusene primindu-ie original în cultur.. . nro. 10) Ibid. i despre teazul ^^) a crui personalitate o caracterizeaz deosebit faptelor Vi'emii. 194-223. sunt pe lâng etnic de stat Nistru :'i i hotare naionale. 125. 118. Monarhiei în pMtice cu Frana relaiile pân la în- tronarea din lul'e''). Francezi''). 75-«2. nro. 224-66. 127. 2) pp.. Merit ateniune deosebit i câteva conferine cu cuprins In timpul când la congresul din Paris cutau ne tirbeasc graniele noastre etnice din Apus. de cultur. lor 2). lorga inea o s serie de conferine în care arat dreptul cele semnalate nostru la graniele : etnice. 26"' -80. 1919 n-ro. traducerile noa- franuzete. aa ^) . stu^) denii români presa Frana i scrierile franceze despre noi i scrierile franceze pentru cauza româneasc La ajutorul i pri- begii români la Paris Tie dup epoca revoluia din 1848^). ptrunztor i cu deplin cunotina a 1) pp. Hauterive) tra- tând despre principate revoluia francez civilizaiei i influera la ei asupra Românilor^). Vezi în. ei ptrunderea franceze stre din noi i influena relaiile în literatur. 83-119 4) pp. n-rele 247. sfârit arat relaiile din conteînporan. 262. relaiile culturale în prezent între i politice Români i —E pân lim- o expunere pede a raporturilor între a:este baza mrturiilor istorice tiprite.. 3) pp. 9) Ibld-. i studiul: 249-51. Hotarul Hotare Dealungul hotarelor noastre: pe mai înainte din spre Apus : : printre Bucovineni Maramureeni ^). i am aprat Mihai Vide civilizaia latin în contra barbarilor. 153-93.259. 324 cea dintâiu jumtate a veacului tâiu preceptori al 18-lea'). tabla numelor p. nro. 5) pp. 136-52. Opera de naionaCi^are Tbasarabla in Ibld.

dealungul veacurilor. n-rele 150. Iar ne lor înfieaz de folos re- conferina „ Vechiul preios la al tipografiilor noastre meter de tipar" ^) e un istoric i al artei noastre tipografice noi din cele mai vechi vremuri politicei pân astzi. 153-4. 4) Jbid. n-rele 187-8. 6. Dou conferine deosebit de preioase (în i interesante inute Noembrie 1919) sunt: „Contiina naional româneasc dela Mihai Viteazul pân astzi^). n-rele 162-165. nro. artânînvturi putem trage din aceast politic tradiiopentru zii'a la nal secular In de astzi i chiar pentru viitor. care se serpentru scriitorii notri.. s iea din pentru a-i folosi i a mri li- producia de originalitate a spiritului românesc mijlocul teraturilor universale.. când idtalul naional s'a înfptuit abia acum dela moartea lui^). 3) OfCeamuC fi. 10-17. 171-181. Fr îndoial. O alta despre „Soarta rmielor lui Mihai Viteazul" pentru parlamentarii ardeleni în decursul vremurilor vitrege pân în zilele noastre. VII. poli- Terii du-se ce Româneti i a Moldovei cu statele vecine. 5) Jbid. 1920 n-rele 5+8. 158-60. c la noi nime nu avea 1) i6id. n-rele 284-87. „Desvo'tarea externe a poporului românesc" ^) e o conferin tica în care se urmrete.omne5C. Ini cuvântarea inut „Comemorarea Cuza Vod* ^) arat cum a ajuns popular acest Domn i felul cum a resolvat marea reform agrar în contra boierilor i. 2) I6id. De mult se simea necesitatea tot mai arztoare a unei opere de informaie despre marile literaturi europene. altele. lC-14.. 156. care trebuie s în tie. când avem aceleai împrejurri grele dela 1864. .. Jbid. Istoria literaturilor romanice. 69. selec- ionând. învtura ce resultâ din opera lui pentru astzi. i în general pentru veasc ca cluz literatura româneasc de ce astzi..325 Conferina „Vechea noastr cooperaie" ') vieaa ranilor notri din trecut i „obtiile" ciproc fresc.

•'JC9-5293 (n-ro 2) 9Cid. cunotea direct vastele literaturi apusene. Veronic.. Sully-Proudhom:ne. In studiul „Pesimismul la artist" ne d la început o 1) <lrhLoa socletâu terare 5). Trim -) în vremi de dragoste.idrzni i delicate. 92-103 (n-rii 1-2). 1890. în cele- româneti ale lui Alexandri. a mai marilor si între senîi doboar la rândul su: Dumnezeu se coboar din cerul idealului. cu suflet poetic. în care face istoricul iubirii pe baz de dovezi începând cu Grecii pentru a cerceta ale lui mai i Romanii. germane. trecând prin evul mediu amnunit iubirea în operile franceze Lamartine. numai u-i Miele. mic. i termin cu cuvintele pe care de sigur. (1891). pp. începe studii serioase s i publice câteva. nioase ale muzicei. are toate calitile cerute.i.. Zola. Ie tânr. II i tiini/ice. altdat sora mal timente. critic literar i mult apreciate universale. Baudelaire. Eminescu. iubirea. pentru ea a i inima omeneasc e cu desvârire stpânit de noul sentiment dominant. prin multe studii adânci personale i. înc din tine- reâ. zidurile cetii se rilor drâm. I. „In locul sentimentului religios. în toate produciile literare. Aa „Iubirea în literatura moli-^- derna' terare. pe care a împrumutat. care se lupt pentru supremaie în inima omului. engleze i. de e istorie asupra literaturii ').o de!a Ia.. vedem în lu-- minând întreaga vieaâ modern. lorga. pentru a î. ai îii locul iubirii de patrie. în Hugo. i idolul veacului e iubirea". venica oropsit i îavinsâ. care se reflect în toate manifestrile personalitii umane. putea c s scrie aa de nevinovat . deasupra timpu- moderne.redin toati trsturile acestei personaliti. dulce In lupta i mistic trai lucete steaua mângâietoare a iubirii. s iea asupra sa sarcina foarte grea de a scrie o oper aa de important. 326 pregtirea pentru a da o care astfel de oper mare. decât lorga. pp. . stpâni detronai lumii de sentimente. i cu atât mai mult în literatur. operile Chateaubriand. ca student la Universitate. 26-33. nelovit de realitatea crud. în valurile arm- sentimentul iubirii cu fiziognomia mistica care o caracterizeaz astzi i sentimentul religios ce apune. i biruit. Bolintineanu. Iai. care reproduce cu atâta r. i rsfrângându-se toate- operile de art.

dar numai apropie de o oper strin. nu criticului împrtete". aflând constituia Iui psihic din chipul cum mai departe cu s'a manifestat în operiie sale. i felul de a gânJi ^) i simi unei societi „începuturile romantismului'' e un studiu larg de critic literar asupra romantismului în evul mediu în li eraturile : italian. Scopul unui studiu: i anticii' e sâ t^armreasj „desvoltarea judectoreti de când apare mai întâiu în literatur pân astzi. pp. 071-74U (n-rii 11-12). 102-3. mumificate se dau asupra operelor clasice. ei) Arat deosebirea judectoreasc (i autorul cea tiinific. el intelectuale pentru a îmbrca pe ale ci s fie nu trebuie aib exclusivismul aa de larg încât toate ideile sâ anumite stri de lucruri s i se par rezultate logice ale unei i iniiia destul de mare ca „sarcina s poat simpatiza cu nuanele de le sentimente pe care personal. . ca om. pp.. francez. a da starea societii dup starea artistului. geniilor literare. 2) pp. ce produce. care a izbutit s întrupeze într'o al oper vie aspiraiile întregi". i epoca modern german. pp. a deduce artistul din oper. a cerceta i a pune în lumin procedeurile prin care artistul capt aceast influen estetic. 21 {-224 (n-ro 4). îii XlX-lea din Frana. arate cum aceleai judeci. cu firea sa delicat operiie sale de art alt — i pred simitoare.5) Ibid. Germania 2) i 3). 26-32. „Criticul are i pentru dânsul. determine în sfârit calea pe care criticul anticiiâii ar trebui s'o s s . Adevrat Proteu. englez i 1) 96id. 4) 96id. 3) pp. a merge cercetrile. . u îndat ce se el prizma sa original. 33-39. . în — predispun pe reflectate în de a vedea lumea „Critica literar criticei colori mai întu') necate ca alii. .. spaniol. .apuce pentru a face o oper tiinific i i nu o frazeologie ludroas între critica ori osânditoare fr ei greutate".327 r/âpede privire asupra cauzelor ^veacul al generale ale pesimismului '). îi lapdâ la hainele gazdei.. care vrea artice: Fixeaz astfel om de tiin s A aplice procedeurile lua opera. i zice: . 92-U)2. a criticei tiinifice literaturilor arta efectul estetic. Rusia cari apoi arata cauzele interne • i externe deosebite artist.

ediia Acad. i care. In Voi.. scoând în relief nu numai urmrile ales. s'au luptat între ele. . asimilând ce Ie-a venit dela alte socie- amintiri din /tafia. poetic o analizeaz pe larg.328 influena acestuia dela o literatur Ia alta. a prii originale pe care a. „introducere" trateaz pe )ârg chestia „romanievul tatea" popoarelor. tip. Ne vom opri mai pe larg asupra lor. a semnala prile cele mai caracteristice i I.a adâncit tot mai mult. . 1895. c lorga avea ale lumii. cea mai urm. modern. cadrul de istorie univernici probabil c nu-i are preche chiar Ia popoarele apusene avansate în cultura i tiina istoric i literar.) 2) . ci. produs minat 1) i care s'au influenat. voi." rentului artist. la noi în timpul din i tiin. I (Evul mediul 1600) p. mai originale. IV— VI din „Studii i cercetri". înainte de a acelor literaturi pe care le-a. zicând c e „o a crui oper oper bogat i durabil. pe lângâ aceste studii de critic literar general i un studiu specia! asupra puternicului scriitor italian Giosue Carducci '). care în mediu a existat ca realitate etnic i ei. 423 III (Epoca modern II (Epoca modern pân ia p. 400 (toate trei volume formeaz. asupra „ca- ractelor inovaiei sale poeMce" introdus-o în poezia i. Bucureti. Culturd Neamului Românesc. ediia Steinberg. care a înlocuit romantismul czut i aceste câteva cercetri literare dovedesc în deajuns. prin în de valoare afelul pri- lucrurile i le sintetizeaz. în care poate înlimea i seriozitatea cugetrii nu atinge totdeauna puterea sentimentului l sobrietatea formei.. 1920. ca realitate sufleteasc. Rom. aa cine cunoate de aproape uriaa activitate fa lui nu se a dat în trei volume respectabile „Istoria literaturilor mir. pp. 1-60 (studiul e scris în Februarie 1893). pentru a Ie analiza coninutul preios i. mar fazei sale „cea mai fericita". care fr cum exa- gerare e opera de cugetare prut vete sal. s'au do- i s'au înlocuit. Bucureti. insist asupra rele ale romantismului în literatura. 319 dela 1600 pân in zilele noastre) p. parte care a rmas. aa co istorie a desvoltârit pe baz. toate. c romanice în desvoltarea l legturile lor" ^). înc în tinere o orientare larg în literaturile mari pe care de atunci încoace le." Tot din timpul tinereei avem dela lorga. In literatura contemporan el st alturi cu întemeietorii cuîn puerilitate.

cerceteaz lor ^). entusiasmai de cauza fanatismului lor sau cuttori cu orice pre ai aventurilor" Ne apare continua 'trît: poezia popular istorice. dovedete lui originea bisericeasc a teatrului ro- i caracterul biectele ^). de contiine i de tendine" a diferi- — — — telor cicluri de poezii epice franceze în sec. dup brutala.329 tai de popoare i restitu:ndu-le cu un adaus. 12 — 13-lea'')." Explic cauzele acestei desvoltri 1) pp. ideile sentimentele de cpetenie" locul ce cuprind aceste cântece. la \ pentru i le scopuri/e i au avut o larg rspândire popoarele roma- nice. 5) pp. etc. 2) pp. 7) pp. ale cror opere. cei ale crei se pot sigur i ho- dela dintâi alctuitori de cântece cu caracter epic :i de fons buci lirice pân Berceo i la regele „înelept" Al- X-lea. dup i i din cruciate. Villeharduin. 92-104. Ia un moment dat dela dânsele". . apoi „coninutul comun" de idei i sentimente. . 42-52. care d într'un „stil dulce. — religios. de unde îi 12-lea: . :rzimându-se una pe alta au o not comun. d sufletul francez aa cum formase timp de dou vea- curi. cruda cavalerie a vitejilor. dar e necesar astzi s se fac '). . — la în veacul al XllI-lea. suprema disciplin moral a noii cavalerii idealiste. cu subiecte din Spania unde linii „e o desvoltare fixa i normal. mutaser. aici „dup figurile. e un neîntrerupt ir de scriitori. 1-15. »6) pp. 53-77.- nu e numai legitimat. ia Valoarea ei i noutatea prosei franceze e în i suartat prin reprezentantul de frunte sec. 78-91. c ivit „cântecele de rzboiu" (Chansons de geste. . din ce în ce al . 105-113. i analizeaz poezia liric a trubadurilor i truverilor în aceste dou manic secole ^) . 17-11 4) pp. Vieile Sfinilor" e „In aceast care lips de individualitate îns ne i marele folos îl al operei. deci sunt din secolul XII sau Xlll-lea. biblic. venit '). — ceiace împri. religioase. 3) pp.mai clar i mai bogat. pentru a le fixa i valoarea — Ne înfieaz împrejurrile în care s'au produs „epopeia po- pular spaniol: poemele Cidului" i evenimentele cari i-au dat natere a crei erou e Rodrig D!az de Bivaz i rspândirea poemelor în popor ^). Demonstreaz de Roland) s'au cruciatei.

- 330 normale care în Italia lipsete ') . înrâuriri sociale cei i tradiii literare ale trecutulu tipici ai care ni se arat. . i fiindc unele pri din aceast opera nu se îneleg sau se interpreteaz foarte divers. 154-165. de atunci scrisul dac s'ar fi gsit luat cine s'o tie repeta. lorga vice: tutindeni. 114-26. Frana. nscut . 142-53. : i poet italian Dante cu ptrunderea subtil pe epocalu Vorbete despre el ca „om «i despre „trecând peste ce a apucat. 5) pp. 167-209. Prin pp. Cci ceia ce intereseaz într'o opera oare literar nu sunt astfel de „taine".. 3) pp. multele opere didactice ^. Face deosebire între partea împrumutat i parte original a operei „Divina Comedia". urma unor ^). cari mai mult au imitat. a fost în evul mediu vatra culturii roma- d o nou form i literar : romanul zis „alegoric. peste ce cules din pregtirea s'a i zice dat lui prin cretere el i învtur. în de anumite împrejurri i caliti deosebite de rass. de pretimpului. înc italian ar fi locul întâiu în manifestarea literar a popoarelor romanice". 2) pp. a regelui Alfons în proz. interpretrilor rmân a mintii. acumulate din rile i crile posibile atunci de aflat. arat culturale strine i. unei literaturii peste ce a vastele cetiri. — i timpului. de enciclopedie tiinX-lea „cea mai vast care s'a fcut în Spania i una din cele mai vaste ale evului mediu întreg" ^). încât. din atmosfera moral i intelectual Face lor ? s se caute necontenit cu toate rafinriile sensul Credem. care nu se explic dela sine i ea n'au o valoare ali decât una personal. „Alegoriile. 127^1. ce cum pierdut odat cu scriitorul. ci tot ceia triete ma i 1) prin ea. autorii literari ptrunderea curentelor a "^). 4) pp. d pân atunci de imitaie a nota aa de puternic i de clar. care favorizat nice.-. alegorice din Spania i opera al ific. ceia ce vorbete real despre realitate". toate Dante ne apare aici cu imensele lui cunotine. ca câiva reprezentani împedecat acestui^ roman Explic împrejurrile italian a operelor în cari au ivirea în literar limba naional înainte de Dante.. pe care le evideniaz aici. deci c nici nu. decât au dat ceva original Studiaz lui pe larg ^).

unind-o tot ce este fctoare de minuni purilor". copleitoare a unuia din cei omenesc prin magia unei Dante e „o neateptat figur mai mari poei ai tuturora timîn „Divina Comedia" izolat literatura italian „e un mo^). 210-218. Se pune XlV-lea „Roman dela Rose". o) pp. in din secolul literar al XlV-lea ni se arat reprezentaii 1) tradiional spaniol ca Don p. al XIII înfiat i al cu împrejurrile sociale i politice cari au determinat-o^). 227-4 î. între literatura cele romantice. 249-61. i. : Vorbind de partea cu eletrt-buia pe care-I d „împreun poemul care frmântarea în s fie viraii mai mult o erudit i simbolic^ enciclopedie a întrej^ii contemporane i a tuturor amintirilor istorice.) 3) p. aceast Marea Rsritului. 299-226 4) pp. trivial i agresiv". întârziat al evului mediu francez. 1921 no. vezi despre Dante (cuvânOllcamuC nomânesc. se adauge i a dttor unei pasiuni care nu crua acela de energie. al iarg opera lui Frana cerceteaz pe XlII-lea: Viaa Sf. -rzgâiat pentru prin care desmatul la lui talent. Curentul revoluionar francez trece în Italia i influena literar francez stpânete aici operile în limba italian. Ludovic. însuflându-i suflet din sufletul poetului. Operile celor din scriitori italieni. scrise de Petrarca „unul dintre cei mai mari poei al lumii" i. Anume care coboar aici toat cu natura. spaniol curentului 2) p. cu puun altul terea unei convingeri absolute nimic. nument In ' i are un caracter individual i accidental" legtur cu spiritul franciscan din joinville din sec. un hohot de râs. veacul au determinat în revoluionar din Frana acest veac i regatul englez i operele literare i influenate de curentul scriitorii -numit. Rom. enciclopedice a lui urmeaz satirice o analiz întins a marei partea a cari opere ll-a. una din cele mai caracteristice" *) e revoluionar francez din sec. 114. sin- gurele ai vii. 6) pp. \'12 i urm. 8) PP- 262-!:'6. în lumin cauzele curenti'l ivite în el Meung''). 186. iubiri" ^). de Boccaccio „acest copil italian Parisului. ftarea' ia Acad.— 331 aceast triete opera clasic a original mentul a „Divinii vital lui Dante Comedii" observ '). sunt cercetate în deosebi ^). în Neapolea Angevinilor. 7) pp. . 198. care i era alimentat de unii prin operile ]or^). ale literaturii care e „una din cele mai maii cri franceze .— Din literatura rsun.

s. a. unde se va uni de o la timp cu elementele noi pe care le d o societate polititicete adânc lupttoare i transformat i. 1) 2) pp 289. sinceritate i atrgând la sine. dar nu s'o inlocuiasc" ivit acest curent cavaleresc nou. Froissart. se analizeaz admirabila opera pe nedrept atribuit lui : „Imitaia lui Christos". de sus. In capito'ul întâiu cerceteaz începuturile renateriifrancez"). care selin. va alctui acea serioas i vibrant veacului al XV-lea. Chaitier. ci i în Anglia. . zice: „Vechiul curent va continua de desupt. care se zbate i strlucete. „cu un nou i un adânc rsunet tot ce privete ce se produce din noul curent popular. ca aceia a Evangheliei. care apoi literatura istoric. perzist Bas- Voi. &} pp. de caracter cari susin aceast literatur Vorbind de „curentul cavaleresc nou" din Frana^). 5) pp. 299. Decderea Bisericii ne apare împreun cu sforrile ei: pentru a-i reface unitatea i a reforma morala Bisericii de- c czute. 3) p. ')• i Ne d monoton liric i câiva scriitori. 12-22. Toma de Kempis — care sub o forma.. franceze vor putea s'o înlture. de o mai mare distracie i de o superioar literatur a idealitate. lund dela popor o not simpl. 1-11.— 332 Juan niol. 4) pp. din clasa stpânitoare. (umanitarismului) pe teritoriiii i ajunge la acest' rezultat nou micarea umanist a produs aici „o literatur^ în limba naional francez mai îngrijit de cum fusese. cuprinde atâta din sufletul romanic al epocei" ^) — Literatura vieaa în latin stând a ei umanitilor mai mult la naional. pp. etc în . Ne arat cum s'a care cu îndrzneal Iui „a înoit vremile" lui literare: nu numai în Frana. pe care oamenii renaterii ^).316. smerit Manuel. 23-34. II. dispoziia celor mari ca uneltâ de conitalieni e strina de ducere^). i produseleepopea cavalereasc i alte producii în legtur scriitori: cu acest curent. influena politic i literar francez. în adâncuri. limba de încânttoare simplicitate. care nu poate readuce viaa literar spa- „se preface într'o curtezan". un înjem superior. 287-298. i : poezia patria". mai bogat în idei i mai complicat în form".

în singura parte din per- pe care pune pre produsul marii e lui i de care voiete s ie sam sforri de a înelege alt i de a cldi pentru vecie". ca i „lucrarea de devr" tural" a Comines i „opera inform. 7) pp. XV : i ceza din vencul romanul de aventur i reprezentanii lor 2). i celelalte i reprezentanii voibind mai pe larg despre „al romanul spaniol nume 1) trebuie s „Don Quixote" al lui Ccrvantcs se aeze între cele mai ilustre ale crui literaturii pp. 120-146. bate înviorând-o al o not hotrât popular o va strvorbete i de literatura englez din veacul XV-lea'*). francez din sec.. fiind puternic at de literatura francez clasic în i deosebi italian. prozatori francezi în sec al XVI-lea") urmeaz o cercetare minuioas i adânc a operei „Justiia cretin" a lui Calvin. . vzute sau gândite „cutând cheia unor întrebri nou ca pentru vremurile italian cu nou care triesc" lui Avem mediul de cultur reprezentanii de în care s'a ivit Macchiavelli a crui oper de cugetare seam» i sina- ceritate adânc a lui lui e pe larg analizat^). 106-125. 64-105 6) pp. aceast carte este el sonalitatea lui . 5) pp. 3) pp. — nu ca poeii — în timp in erile vorbesc de lucruri tiute. i tot odat . Se arat i spanioli ai vremii Produsele literare ale Renaterii italiene din sec. 45-63. cerceteaz ale prozei istoriografia ei. c toat proza scriitorilor din acest romanice pleac dela realiti contemporane. poezia franal XV XVI-lea cu analiza operilor de frunte -*) „literatura din acest timp va fi dei i exclusiv i absolut — francez". vieaâ rzbate a o învia i cu'). care 1-a fcut ce- i a deschis largi orizonturi cugetrii^). Dup ce arat împrejurr le politice cari au dat mreia i ramuri puterea Spaniei... 4) pp. 78-80. 14o-65. Spune. 333 Literatura spaniol din veacul al XV-lca în nu dâ „opere influen- mari i de o adevrat originalitate". lebru al studiat lea: i opera unui prozator" XVI Montaigne. 32-44. care nou. . . cerete tot mai mult pentru scriitori i a-i da o lirica valoare universal. 2) pp. haotic i caricaRabelais. — e scris îns graiul poporului. a cârui literatura. „e o formidabil cetate de dogm lumea întreg.

dela înalt ideii. 4) pp. 257-75. 3) pp. 7) pp. 6) pp. 233-56. uurin supt toate raporturile. Ceia ce o face admirabil pentru toate timpu- nu e nimic alta lirici decât larga ei parte di realitate" — îi Critic poeii cât spanioli din sec.. de o elegan. e chiar dac nu în recheam pe urm".. al XVi-lea.. în care caut „toat viata material de un capt la altul „e ceia ce poesia poate atinge mai i mai desvârit. — Avem foarte spaniol i care unii larg cercetare a „comediei spaniole" i. 166-84. analizeaz i apreciaz mod . 2) pp. riei. 185-201. a teatrului a autorilor lui din sec al XV-XVII-lea dintre i-au câtigat un loc de frunte în istoria literaturii romanice^). care seduce pera întâiu. i niciri pân atunci mi se 4) pp. Vieaa prile cele trei la ei ^scriitorilor lor'^). se analizeaz numeroasele piese teatrale ale lui Lope de Vega. de toate gradele de cultur i ')• din toate erile.. Piesele sunt „de o rar mldiere •de vers. cari atât i fondul admir —i l-au împrumutat din afar. de lupte. cari preuind poeii cu inspiraie din „i-au cutat un mod de expresie tradiia pro- personal. confundarea într'o expresie direct. 334 mondiale pnntr'o oper de o popularilate fr margeni la oameni de toate rile vârstele. — Spaniolii la forma îns scoate în realitatea popular. recurgând doar pentru îndreptare priei <D lor teri". 202-13. Sunt muite judeci i condamnri^). unic a a a sentimentului. arat toate mediul i împre- care aceste într'un poeme sau produs. deosebit: „Gerusalemme liberat" a italianului .. 276-92. de suferine i toat esena moral a poporului portughez" ^) apoi „Faire Queen" a englezului Spenser'^). 5) pp. de turbat vioiciune. .". relief. de o ameitoare succesiune de scene.Ie Torquato Tasso „una din operile cele mai vestite literaturii moderne ^) „Lusiazii" portughezului Camoens încordri. aceast poem. dat numai care lumineaz oepice hitr'un sludiu întms despre poeme le dela sfâritul veacului jurrile le în al XVI-lea. a obiectului prezentat a realitii celei mai bine observate subtile alegocele în- i a poeziei mai i mai diafane. 214-32. scriitor „de un neobinuit talent. de o furioas putere de creaiune".

cu — — un scriitor de un talent superior. care au provocat teatrul caracterele lui. influenele strine. dela un capt la altul.335 tâlnete o mai deplin Ni se d i i mai aJâncâ cunotina a literaturii a naturii".. teatrul. 3) pp.. cerut de mediu. se reunesc în Anglia. literaturii. el. fr a pretinde cineva s-1 puie alturi ca originalitate i spontaneitate. 5) p. o succint icoan engleze d n acea vreme').. 3-)2-422.— fiind de fapt literatura dramatic 1) pp. 3C5.. care lor. studiu original. un „uria." clocotitoarea Mai departe „Fr a cuta s scad putere de crea- iune a unui spirit inepuisabil. cum era mediul spaniol pentru Lope de Vega. care al „fr îndoiala a fost cel mare poet venit din toria zice : tutulor timpurilor". Peste o sut de pagini. arat vieaa lui. se vor fixa.^) lui i care au determinat atâtea din De fapt Shakespeare se deosebete în tot ce a scris. 4) p. dac se va arta. ale condiiilor lui de creaiune literar. 302-3.. o estetic nu aplicat asupra aceia Istoricul literar are da- modest i mare: de a înelege. influena spaniol puternic asupra lui. prin extraordinara lui putere de a transforma. scuzându-se multe.' închin lui Shakes- peare lej^tura cu romanice. pentru a da marea figur commai plex a lui Shakespeare. mit cât este. care a dat lucruri de un aa de înalt caracter într'un mediu destul de neprielnic. 304. desigur alt i de o mare tiin a a formei corecte.. cum este i judecat dup lui. îns nu fi fac alt- ceva decât sal. multiple. în acela timp i izvoarele de la care a plecat aceast creaiune. ." Dup aceste lmuriri despre felul cum va stu- diat aici Shakespeare. O Deosebitele cuveacului al rente literare ce se 'formaser pân Ia sfâritul XVI-lea. 293-301."*) el e cel mai bogat în gânduri dintre fi poei.. 2) pp. s deie exact msura nn va în cu putin se pricepe ce represint Shakespeare literatura univer- fr a-1 apropia de dramaturgii francezi din secolul al XVIl-lea. de a da un nou aspect i lucrurilor'celor mai ^) cunoscute." „El trebue priproprie. tui i nu va însemna iari a împuina valoarea aces- admirabil învietor. astfel atâtea din defectele pe care le-a avut — i înc — dac artându-se fatalitile existenei lui..

') vdesc însuirile i puterile unui mare poZugrvete societatea contemporan sczut i îndrepse nici tarea literaturii — lui TIU ctre rege mai mult decât ctre Curte. Cerceteaz piesele teatrale ale lui Corneille (1624 — 84). etc. „Argumentaia. lui mistic cuprins toat tradiia englez. III. subt un- prevzându-se toate ripostele posibile. dar în care. . moralitatea lui. i tragediile Shakespeare. care n'a fost un „spirit distins". ca o sticl . de o Trecerea la dela Shakespea'*e literatura armonie îngrijit. abstract. mai toate figurile brbteti 1 cu deosebire".. n sunt nu numai familiare (lui Corneille) dar lui i foarte simpatice. 21-34. al XVIIl-lea. 2) pp. 15-20. care Analizeaz mai pe larg act'vitatea literar a pe lâng a altor poei mai redui primia o orientare cultural. figurile nedesprite de prolui cedeele literare. natural" „Discuiile" i mai ales „monoloagele" sale fac i în efect. tot — uitânduce e simtoate se din ce adâncimi ale subcontientului vine — pledoaria pentru aiâ. Pe comediile rând analiseaz subtil toate dramele. 1) p. — Malheibe. \'ol. înseamn „a p-si o puternic i original. care nu este dogmatic. — 14 3) pp. 4) pp. apar diferite piese teatrale. din i contra cutrii hotrîri. îns „adevrata not eroic.^) al XVI lea prin colegiile Iezuiilor. pe de o parte nu por". toate punctele de vedere. desfacerea oricrui sentiment l-ar fi presupusele elemente raionale care ire format." din piesele Corneille sunt greite. de un incomparabil fini. expunere cir- cumstan ghiurile. dar a creiat „stilul de curte.^). 1. toate aceste elemente ale scrimei judectoreti. corect.. dei neorâiduit i adeseori trivial. literatura englez din vremea lui francez din acela timp. — se arat i influena spaniol asupra literaturilor romanice i în deosebi asupra teatrului în sec. manifestare spontanee a unui întreg popor pentru a întâlni în schimb un s:ris de o perfect ordine. lipsindu-i .'') om de „o adânc astzi religiositate". fr trans- paren.336 spaniol cea mai de ului englez seam din Europa în pân la ivirea uria- — influenele ci indigene. care a ajuns în curând stilul naional" apoi literaTeatrul francez se începe în sec tur de saloane. ters.

64. astfel la spre nenorocirea sufletului „Se ajunge forma cea astfei mai periculoas pentru scrisul unui popor. cari o fac pentru a rivaliza unul cu forme din ce în ce mai grele. . „Academiile" timpului. 2) pp. cea spaniol se distinsese prin analiza ptrunztoare a elementelor vieii de stat cum nu se mai fcuse dela Machiavelli încoace — — de cugettorii o cercetare politici spanioli ai sec. din trecutul ei ea pentru ca „scrisul s aibe un rol social i Naiunea italian n'are contienta de sine. 3) 4) p. i i Quevedo '). al XVlI-lea. 50-60.ale lui fesie. din ce în ce mai rare. ca nu viitor gsete îi sunt închise. jumtate a veacului al XVll-lea o deosebit originalitate de fond". creând i schimbând neconnume ^) tenit datele poeziei sale. din ce în ce mai neînelegibile pentru alii. 35-49. nou epoc un de înflorire pentru litera- care e eveniment important pentru toate pp 61-67 22 1) pp. Literatura italian din secolul al XVII-lea avea o admi- rabil limb format cole. . Pela 1660 începe o tura franceza. . care pierde i interesul pentru realiti i semnifica"a naional i puterea de a înrâuri masele mai mari ale neamului: altul în la literatura pentru prc Juctori de Tteratur. închis o obiectiv a pieselor teatrale „poet spaniol dramatic de chemare i pro- priciu via întreag în lumea creaiunilor unui cade o putere extraordinar. nesimite cji „spiritul iezuit îngust i sec i fal distruge pe ultimile ele- mente vii din literatura italian a secolului". nu pstreaz mari amintiri comune în prezent ceva s'o sprijine i s'o îndemne speranele de ." Scriitorii se înc'iid în italian. Analizeaz opera poetic ^influenat naturii scriitorilor Gongora — — i de poezia popular. urmeaz Calderon. condiie esenial o valoare durabil. întâia nici are frnmoase descrieri ale Proza francez din „n'are amploare de form?. de o coloare a mai bogata spanioli ca Frana". înir câiva poei i prozatori teri. i o tradiie glorioas de mai multe se- dar îi lipsea izvorul de inspiraie. e unul din marile ale literaturii universale ^). decât pentru ini- iai '*).337 Spania în veacul al XVII-Iea are o mult „ooezie liric de o mai mare vioiciune.

loc de sam în literatura universal. 6) pp. Gongora. acesta prin „Paradisul perdut" îi câtig un aici. 5) pp. 102-110. 2) pp. 111-118. punând acest „mare observator de comori deosebit pond pe „caracterizarea personagiilor" scopul de cpetenie al teatrului lii^). Spinoza. 7) pp. . apoi istorio1) pp.. un energic . devine un liii' „factor renovator" prin ivirea puternicei figuri literare a Milton. 80:89. 4) pp. care e „un reproduc tor- — fericit al tipurilor din societatea încunjurtoare i. iar cpta florire. In capitolul despre literatura italian a veacului al XVIII-lea-')> ne înfieaz Academiile cu preocuprile lor. 9) pp. pe care sociale îl fixeaz ca i in- fluena „Bibliei" asupra vieii a Angliei. 72-79. 119-132. studiaz i opera literar a lui Boileau^). strin asupra nesfârite de via" — Pascal. urmrete critic opera de dup 1663 a lui Moliere.338 literaturile romanice. care înfieaz mai mult subiecte istorice. Ni se prezint literatura cu lui spaniol din secolul al XVill-lea scriitorii ei cari sunt inferiori celor din epoca precedent. forma^ . apoiopera lui Racine. „Milton prin a câtigat admiraia prin popularitatea subiectului. in „literatura de polemic" vorbete de „cugettorul mândru i subtil" lor. 8) pp . 133-Ic8. Arat motivele curentului de înFontaine. înir pe câiva urmai mruni teratura ai lui Siiahespeare din care li- englez din secolul al XVlI-lea.. romantice^) i din Biblie i alte opere cu subiecte din antichitate se arat i puterea cuceritoare a curentului religios Jantimp. Aloliere. 3) pp. dup literatura : i Racine. cari se vor grbi s o urmeze i s a- imite. 93-102. Calderon i Quevedo ®). superioar a poemului su i printr'o admirabil musicalitate" ne arat i apariia presei pamfletare cu mare putere în Anglia ^). în acelai i necrutor critic cultural i social" '*). 68-72. La Rouchefoucauli . cari au dus la biruin acest curent literar lui ') . atinge i pe Descartes. senismul ^). Boileau educaia scriitorilor mari un adaos literar englez. ana- lizeaz piesele teatrale cele dintâiu ale Moliere i influena. francez va o influen mondial. 139-148.

multilateral i adânc a Voltaire analizat aici^). Intr'alt capitol .avem. dar llitirar — s 1) pp. care exprim lui prin activitatea vast. ne dintre îndoelilor i noua literaturii en- d lui caracterisri minunate asupra scriitorilor francezi care se a ocup mai fin mai pe iarg cu personalitatea „cel al copleisofistul- toare Rousseau.raionalist cel veacului. mai dibaciu polemist. fabula. de care ne ocupm acum. cu Dogmele religiei nou taire ptrundere se analizeaz aceste opere însemnate în istoria lui liieraturii universale''). poezia epica Italiei i . ca în în comediile Aici cinematografierea vie i simpatic lumin a întregei agitaii care zbucium societatea contemporan". in- fiuenâ austriac asupra intelectuale pe abatele Melli i pe Carlo Goldoni. lirica. etc. Nicieri nu se afl un numai natural iute dialog i nicieri un dialog ca acesta nu e i mai întovrit de lui.. cu o putere falacios a argumentelor fr sfârit". ale Montesquieu: a universal" a Vol- Jean Jacques Rousseau. Ne pune într'o lumin clar pe reprezentanii celor dou curente filosofico-religioase din Frana : tipici ai înflorirea nouii comedii pe gustul burghezilor tului ') i curentul învmânse de not iezuit exclusiv literar i meschin. cel mai mare titlu de stim al întregului scris italian din creatorul poeziei dialectale italiene acea epoc. „filosofia" Vorbind despre ygiez. dar i în domeniul l'teraturii pure.. nu In epoca dela 1600 înainte. Shakes. Beaumarchais. se face cunoscut iui i începutul operei Montesquieu^). noul teatru voltairian „Consideraiunile Iui asupra Romanilor" „Istoria i „Spiritul lui legilor . .339 :grafia i tiina dreptului. micri „e • de o mai electric scpare". armonizeze aceste tot ce putea sâ deie trecutul. . despre „filosoîia" constructiv . „care va scoate un bogat repertoriu de com^edii în proza care nu e nufnai gloria sa proprie. ^). ca in cele precedente pe un Dante i pe iin „care nu numai se rezume în fapta sa scriitorol peare. cu Diderot cel cu „mintea univer- sal".

Goethe a lsat.340 curente deosebite i. Gilbert. ale de puteri naiunilor" de emoie i de : o legtur atunci. adesea contra zictoare cu elemente uneori diametral opuse. o care. Millevoye. 2) p. Ch^nier i a. 1798 în Bristol i autorii acestora) i istoric „de o spontaneitate. G. A. de caracter individual ori naional^). 223. spiritului uman" V- O lorga senin încercare de integrare a curentelor romanice în Germania care receptiv. V. Parmi. Alfieri'^). adugând ceva în din fondul su a persona! i. 3) pp. curios de toate. se face prin poeii Schiller zice: i mai ales Goethe. — starea sufleteasc ca a lumii. eventual din calitile rasei sale. de un caracter natural. nespus de variat. Gerprin mania Lessing. despre „a toate înelegtor. 222-3. dar nu o studii iî direcie: 1) pp. negându-se absolut unul pe altul. i mre. cci îi se schimb la alta succesiunea influenelor. Schiller în special prin Goethe. operile clasicilor francezi clasicilor italieni: Florian. tut uni într'o al — Arat cum curentele XVlI-lea. dup ce druise poporului su o oper imens. formele cugetrii artei. cu masele adânci necunoscut pân Se cerceteaz V. „o integrarare de latinitate" în a acestor curente. care „a Usat naJunii idei sale i civilizaiei întx-egi cea mai însemnat comoar politice din pe care vre-un spirit o putuse acumula din experiene dela Machiavelli încoace. capabil s dea fondului form epoc' dela o în fiecare împrumutat' cu o rece chibzuial de superior meter. care nu s'au pus'a încercat în form i integral în Frana. . Noua literatur englez îi are origina sa în inspiraia popular (vezi „Balade lirice". — — într'o splendit oper fr i îndoial. Monti i Avem lui apoi analiza operei de cugetare politic i social de Chateaubriand i a D-nei de Stael. dela care din dreapta din stânga împrumutase ^). din motenirea sa. care au inundat Germania acest timp. aparine totui moment. 223-29. 230-64. cu deosebire influena francez „fr s „întâmpine rezistena" nici unui fond original. fr s dup fie adevr a sa. 4) pp. unde o lsase" din literaturile romantice a sec. — receptiv în pentru orice. s duc i cu un pas mai departe desvoltarea.

347-49. V. 1) pp. 5) pp. Leopardi mai vibrant suflet literaturii Noua poezie francez „romantic: Alfred de Vigny literar *") Lamartine"*). — percursorul romanitismului. afar de cele franceze. 282-99. 1) pp. — în ai Frana. se dau i în tra- ducere româneasc. N. 340-47. 9) pp. 3) pp. 306-82. concis despre literatur pozitiîn i naturalist Frana '°). : Courier i Beran^er ^). influena englezului Byron. italieni : S.or cerceteaz activitatea literar pe a al lui Foscolo. 278-81. Guerrazzi. Pe lân^â activitatea covâritoare a acestora cu obinuitele a lui caracterizri originale se semnaleaz cea Beyle) ^). 4) pp. Carrer. Pcrticari. Guizol. Manzoni moderne" i ^). 317-35. Guti. literaturile mari euro- pene publicate în „Floarea darurilor" (1907). etc privire O vist scurt general. . 335-4 ). 7) pp. 6) pp. Scopul întregei opere e ca începând cu evul mediu s i urin- mreasc literaturi cursul vieii literaturilor romanice. Delavlgne. ^). „romanul". lirici-satirici» G. al pe care o aducea fiecare literatur romanic la personalitile literare cele mai distinse progresul sufletesc umanitii. celeilalte legturile fluenele ce exeraitau una asupra sau i asupra altor s scoat în eviden contribuia nou de cugetare pri:i i smire. ^^). 2) pp. mului în acest timp sunt: de Esgronceda Zorilla Pellico. Dup a lui câteva lmuriri asupra frmântrilor interne intelectuale italiene i pre- ocupaii'. 1 10) pp. italieni Groi.341 educativ care-i fu>cse acestuia aproape indiferenta fierbinte i cu o se propagand pentru sentimentele i ideile generoase"'). Hugo^) i Alfred de Musset"). care e sufletul epocii. de Bonard. 307-17. 350-65. „cel apoi mai întins Alex. reprezentanii spanioli romantis. i :- Stendhal (=H. 8) pp. 3H3-90. se înfiez i cu cu principalii si autori francezi în l englezi. semnaleaz munca literar a lui de Maistre. 12) pp. 264-78. ceva despre englez închie opera Citatele de poezii.7. pe care o face totdeauna cunoscut de mult prin traducerile din autorul crii. 300-3. Tommasseo. ivirea idealismutui literatura francez literatura cauzele i în cea italian i. poeii spanioli italieni lui "). 391-397.

ca i calitile necesare. indispensabil unei vor ierta cri aa lipsa. cunoate nu numa! toate ci i toat desvoltarea de literaturile romile- dou ori nar a societii europene care a dominat. ele nu vor putea scdea valoarea intresec a crii. 1921.. pentru n'a prea fost deprins". astzi — care însoit e tiinei româneti — o mândrie a . de întins. torului : „Cetitorii cci observaia final a aupentru un moment. c de aceast oper. oper pe român. si care le-am cari ies în poate mai puternic ca dincolo. 1) neulsta istoric. Ea va aprea deosebit la vremea ei. întreb. — VIII. Cele mai nou studii istorice (1921). a influenat sau a strâns în scoica îngust a capriciilor sale M aceast literatur. a unei table alfabetice. nu e de o tabl a numelor. câ tabla nu va aprea înc muli zeci de ani sau niciodat. . mai ales în ce privete amnuntele. cine cunoate indiferena condamnabil supt toate raporturile a societii româneti pentru lucrurile alese ale spiritului. care manice i celelalte.istoria ungureti din epoca Arpadienilor „în legtur cu gmeralâ a timpjlui i cu atmosfera cultA'ral de care 1-2?. „Cele mai vechi cronici Intr'o comunicaie la Academie ungureti i trecutul Românilor' V analizeaz naraiunile i «^cronicele . Regretabil numai. dei nu acesta e scopul crii. chiar i Ia în Apus. dac aceast lucrare. pp. ieit în vremi neprielnice cugetrii cum n'au mai fost altele.342 O traducere în limba francez a acestei importante. VII Bucureti. a crei lips face orientarea în ea anevoioas. când critica pleac din condeiul viguros a unei mini gigantice. e necesar pentru a avea opere româneti. decât atunci. va întâlni acea bun primire cu care autorul înseamn oe românete. câi în o astfel de critic dreapt învai serioi deplina cunotin române" ar putea face a lucrurilor ? se Metoda urmat „Istoria literaturii observ ale i aici. aa de multe de a i distinse autorului pentru a scrie o astfel literatul schiat mai sus. o rspândire cât aa mai larg. vorbind de relief aici. chiar dac ar atrage asupra ei multe critice aspre.

in „Cltoria lui Spallanzani ara Româneasc'' de acest ^) avem extrase din descrierea de cltorie. 1921 Martie.343 sunt ptrunse tirile care i a pe care o redau". . 55-62. cutând s scoat . pp.. 5l-»>5. pp.. 27-50. din care se vede ridicat în mai pe larg i precis cum al s'au boierii contra lui Mihai Racovi. Frana. la iveal ne privesc pe noi. cronica ungaro-polonâ. In Belgia. 67-70. nici i sporadic. 624>7. 1848 prin Olanda. Gerard.. i prietinul Tur- i Grecilor. istoria „care nu e compus. cari ci ne diferite cri pisari. isprvilor i întâmpltoarelor bucurii ale lor". Brusa. 8) Qa^eta ZransiCuanizi. Aceste însemnri privesc istoria politic începând cu timpul la lui s tefan cel Mare al pân 17 1820^).:-74. însemnri cu caracter 18-Iea. 3) pp. marturi ai suferinilor. /6id. Viaa ferii Iui Sf. pun pe hârtie ce tiu. rp. Comunicarea academic despre „Nichifor Theotokis i Moldova" ^) ne arat crile tiprite i petrecerea lui Theookis ca profesor în Iai în 1775 — c. ^) cultural din sec. de cei la numai înseilat. '') 1800. i vieaa politic bisericeasc a Românilor din Ardeal dela 1687— 1840 ^). . cilor domn Moldovei. Viaa $1 Ladislau. 6) I6id. Sf.. nici la nu se gândesc un public. sau extrase din terii umilii dascli i ci etc. incidental ori. pp. 2) 76id. 4) pp. Alta „însemnrile unui pribeag* cuprinde extrase din descrierea de cltorie a unui oarecare pribeag român dela. 7) lâid. cronica lui Simion de Keza. '/. Aa analizeaz: Legenda cea lui mare i fiul mic tefan. regelui tefan Bela rului regelui al IV-lea . prin cei mici" ') O alt comunicaie „Istoria dup note i însemnri de pe documente fcute de prin cei mici.. notat modeti i puin crturari uneun patron. legende de Hartvich cronica anonim a nota(c. regele Ungariei Viaa Emeric 1156). 26-62. din simplul impuls instinctiv de a se piard ori di'i nevoia de a face i nu lsa ca faptele pe alii necunoscui. In studiul „Lupta lui Miliai Racovi cu boierii rebeli" ') notie relative la i i public trei documente inedite din 1720-22. !>) fcut ita- 1) /5id. pp. episcop i dâ. Constantinopol. etc. Braov. 1717.

despre cele v- zute „Cu prilejul îndoitelor cartea „Roiimains et Grecs nuni princiare din 1921" tiprete au cours des siecles" '). Cult. internaional de studii istorice din rin se urmrete din cele mai 1913^). . care dup ocuparea Constantinopolului form a arhiereilor i crturarilor greci în erile româneti.344 lian învat aici. 1913 pp. Românesc 1921 p. care re: produce din „Grecii comerului românesc partea dela început i „continuitatea bizantin în erile româneti" una din comunicaiile inute la Londra U congresul Istoria -) i Tracii . ca urmaii nou mai literatura vechilor Împrai ai Bizanului ''). influena litic asupra bisericeasc i po- noastr. 55. colile y^receti în principate i fastul Domnilor notri ca protectori ai culturii i ortode Turci se continu sub alt doxiei în In Rsrit. Neam. capitolul al treilea e i ne d o privire rpede despre româneti ^). 3 ale Doamnelor i." 1 19il pp. Nouveiles notes ^) în preIes zena principelui Nicolae al Greciei. 6) ftuCCetin c/e CLnstitat VIII. conprhs d Condres. 23-49. 6-12. sur relations entre Roumains et Grecs" menioneaz ceva '^) . danii i ajutorul românesc pentru crile i mnstirile greceti. Doamna Visa lui Mihnea Vcd Turcitul manuscrise greceti din erile noastre sau str'ntatea în legtur cu noi (secolul 16 1800)^). Bucureti 3. 37-54. 7) pp. Vleni. 2) pp. despre vieaa Românilor din peninsnla balcanic în poezia popular diferitele bulgar. traducerile operelor — clasice greceti alt ' sau de în românete i a diferitelor cri religioase coninut tlmcite în limba noastr din secolele 9). 5) pp. faites (7~â OLprLC 191d) troisihme. tip. 1-12. i cea civiliza'a greceasc fn erile la cuprinzând epoca veche pân Eterie (1821) Cartea e împodobit cu chipuri frumoase: 12 ale Domnilor. In aceast confebtrâne vremuri pân la 1821 lui legturile noastre cu Bizanul. la Intr'o comunicaie francez Academia Român. altele de boieri. 11-34. etc. 5-8. comerul. 9) pp. pour C€tad& de CCuropc sud-orientaCe. domnie. în ara Româneasc la 1785. XVII— XIX 1) Bucureti. 3) Deux communîcations internationat d' etudes fUstoriques 4) dd.^ 8) pp. 3-6.

toate formele impeci în Biseric.345 Un studiu larg de istorie universali e voi. al XV-lea. aceiai semnificaie i cuprinde în sine acela drept" Cerceteaz amnunte. i acela în între acel Imperiu care. de unitate ale lumii medievale. fiindc în sacrul cuprins organizrii sale Imperiul intr politice un loc cu atâtea alte ele- mente strine de dânsul" cartea de Scopul cercetrii din tradiia ar fi. ^). I din „Elemente . aceast toat lumea o simte nece- sar. obinuit. descoperit de curând. iar ci o unitate de organizare i mai ales de con- tiin. 27-40. 1921. . tip. pe baza documentelor contempo- rane autentice. i pe care o profeseaz în teorie i cel ce o atac mai esenial în practic se întrupeaz cu adevrat. Cult. din care l) Bucureti. Românesc d. 311. nici nu exist. fa tot e „aceia de a urm i legturile ce exist între Biseric. p. ori unde are caracter. mai mult subsumat în monarhic papal. e de fapt. crezut mult vreme ca pierdut. se pentru ca apoi numai acesta s rmâie. 4) îbaCCetln de 3) tinstitat ctc. aceast unitate nu e decât terminul ultim al unii desvoltri a societilor antice pe care cu greu numai le-an) . VII! (1921) pp. . relaiile între Biseric i Imperiu. Neam. moderne i contemporane Papi i împrai" '). dei un împrat — — „pentru unitate pstreaz i dup aceia la ConRsrit" dup cum se spune de obipe care . putea numi cu terminul. in- i puterea covâritoare a Papilor tot evul media din secolul al IV-lea pân la sfâritul sec. lupta înver- unat fluena între Papi i împraii terilor apusene în i Bizan. 5. spune autorul. nu o varietate de naiuni. y) p. . 5. di State Dei în Apus un Împrat stantinopol ceiu st lâng l^apa. nu în Imperiu. „istoria evului mediu. a lui Filip de Mt^zi^res ctre nepotul su loan „clianoine de Noyon". îii sensul modern. fiindc aceasta a pstrat riale al cucerindu-le i adoptându-le i la ^). i nu în acela de uniti constituionale privilegiate. cci naiunile. In „L'epitre de Philippc de Mezieres son neveu ^) sem- naleaz scrisoarea însemnat cu multe sfaturi.

organizaia. 25-92. pe care le însoete la despre circumstanele vieii autoîn i evenimentele istorice la legtur cu aceest scjisoare scris pe Cartea 1380 '^). de interesant e cea In ^). — III ^) nou i „om deosebit despre Koglniceanu ca politic" ^3 scrisori franceze i româneti acest din anexe se dau vre-o 1853 67 dela Kogl- — niceanu sau care privesc pe om epocal în desvoltarea poporului nostru" Intr'o ^). apoi la fcut ^biografia i . 159-207. opera literar" partea a acestuia.ai a Franei corespondent . 27-30. „Miliail ^) Koglniceanu. 9) In Xeamue Românesc. pe lorga ca membru desigur aceasta e cea mai preioas distincie 1) pp. 3) Bucureti. 7) pp. al XlX-lea". 4) pp. 3-24. 1921 nro. — alege în 1919. Socecu. toat viaa lor caracteristica din Pentru cunoscuta i mult apreciata sa valoare tiinific în din Paris îl Apus „Institutul francez" — cea mai înalt corpora- iune de înv. n-rele ^96-98. traiul vechiu. 100-115. revist italian „Nouvelle revue despre în d'Italie" studiu Latinitatea în Balcani i public un Românii din Macelatin donia". Intr'o conferin despre „Vrancea Vrâncenilor cu i Vrâncenii" înfieaz i ori- particularitile acestui inut. 1921. care ne arat rspândirea elementului în Balcani în timpuri cele mei vechi zilele noastre. 2) pp. 1921 p. despre Mihail Koglniceanu în „Neamul Românesc" din 1918. 31-40. . 119. II literaturii reprodus.'316 reproduce prile mai interesante început cu câteva lmuriri rului '). cu mici româneti din sec. 6) dp. 5) dp. tip. 83-94. cu toate i viaa Ro nanilor pân în suferinele lor seculare i ndejdile ior mai bine^). 8) In traducere româneasc în DZzamut Românesc. 209. ginalitatea -trecut^). 93-122. modificri din „Istoria voi. scriitorul^ omul politic l Românul" demiei cuprinde o comunicaie in Române i publicat întâiu edinele AcaIai In 1918'').

'°). i româneti) h coala interaliat de înalte studii sociale 5 conferine „Poporul în care i rile Jntrodiiction despre româneti". 1921. despre „Metode i izvoare ale istoriei Europei orientale (iz. 17-20. 116-121. 47-8. (i tirigiu apart). lorga o comunicaie la Academia Român literare. IX. conform tradiiei Cu ocaziunea I. Curierului 1-3. in 5 2- 7) /6id. traducere româneasc OZcamuC flomne^c. foarte obiectiv despre „Activitatea politic meritele lui i literar a lui locn Brtianu'* '^). in trei comunicaii inute la Academia ^) : Român Studiaz 15 apoi eaz litice „relaiile noastre cu Polonia" îu 1 . — 16^). 123-16. 1821. izvoarele nefârite de fleteasc variat.. în Decembrie 1920 Ianuarie La College de France despre „Latinitatea în Orient. voare greceti. DleamuC ^omâiesc. n-rele 45-54 p. i.8-170. 5-15. Bucureti. La început ceva despre relaiile de nego înrudirile între 1) Paris. 26-3 6) In 31-5. 3) pp. prin care aceast cultur contenit bogie se poate înoi ne- i trebuie s se înoiasc pentru a merge în fruntea sale. relaiile 2. care tia s atearn ne înfi- hârtie cugetarea sa limpede i soliJ într'o limb frumoas. ed. civilizaiei universale. istoriquc de tacadsmie de 9) pp. acestea publicate sub titlul l'Etude dela Roiimanie et des Roumains'' ') ^). In aceast calitate i invitat chiar. in 4) pp. La Sorbonne despre „Valoarea izvoarelor orientale pentru istoria general a Europei" i „Privire critic asupra istoriei Românilor" (4 conferine) Ia coala practic de înalte studii în F^aris ine o 1921 serie de conferine : . le) pp. 41-5.. turceti ungureti. in p. polone. ^) arta^) conferina „Secretul culturii franceze" arat dup un su- excurs prin istoria Franei. po- epoca omagiului i dup. i literatura In vorbete pe scurt despre pmântul^) rasa româneasc^). franco-romn. 19 21 5) pp. fa floumaine. n-rele 8) Publicat franuzete in ^uCC&tin c/e Ca. aniversrii de o sut de ani dela naterea face lui Brâtianu. 2) pd. 88-122. fc. scction n-rele. 50.347 pentau un învat strin. în sec. '20. artând politice i cci de pe fapt a fost i un om de condeiu. . 1921 pp. 15-16.

care se ridic pân stilul douzeci de intuiie i de i acuzaia c lorga uneori e confuz.. Acum la urm se impune o caracterizare acestei activiti istorice general a lorga e pe care o încerc aici. cu întorsturi de fraze neobinuite. ca de ex. 126-56. 157-170. etc strivind — strine: Istoria Românilor devine nem- frazei îi d un curs care un torent. Suflet de poet. incai. despre Gh. dar orice naiune civilizat. e de o originalitate care izbete. având acea rar istoric care-1 face ale s ptie cu trund i marea 1) în cele mai obscure taine trecutului. boieri moldoveni i nobili poloni. titate timp enorm i ca coninut de o nesfârit varietate atât în cât i teritoriu. de unde urmeaz. 79-H2. la care incontestabil e fr în toat activitatea istopreche nu numai ce privete ca can- noi. aici p'"ovine pe bietul cetitor incapabil la lui de a cuprinde propoziii rânduri. 3) O singur dat am afiat o repetiie de cuvinte în Ceua despre CtrdeaCuf românesc despre împratul losif 11 i în £upta pentru Cimdcc româneasc. viguros. în forme nou pentru a o face mai expresiv. pp. E venic nou a treia în oar despre acela lucru. neclar. 2) pp. capricioase. ^). pe baza actelor tiprite ^). provincialisme i neoexpunere. Câteva tiri despre nobilului polon Leon Sapieha din sângele lui tefan cel Mare i Mihai Viteazul /6/c/. mo- coala boierilor notri în Polonia dela sfâritul sec. în limba buineaz limba scriitorii cea mai notri. critic i cunotin aprofundat a limbilor clasice i a multor moderne pe care Ie cunoate în desvoltarea lor istoric i întinderea lor geograstpân deplin fic. la aa te c repetiii de fraze i caracterizri Stilul fel'nu afli. s învie oameni i fapte pp. i sigur pe toate mijloacele de investigaie istoric modern: metod. petrecerea. lui putere de a vrji trecutul. cu româneasc întrebogat i mai colorat dintre toi îndrznee arhaisme. . lorga. nervos. Am stbtut ric a la lui în mar<îinile posibilitii.348 Domni i iile. — silete limba aceasta o în face i în scrierile în limbi ete. al 16 pânâ la 1700 '). chiar când vorbete a doua sau logisme. i relaiile între naiunea româna i po' lon în veacul al 18— 19-Ied.

349 disprute. ferindu-ne astfel de sumeia ca i de umilinj gândului. 1914 32. „Constantin Jbrncoueanu" „Constantin Cant&mir^ i „'Cudor VCadi" Vezi : . încât astzi tot trecutul românesc ne apare mult mai radioas i înltoare. i e Ce n'a cercetat lorga relativ la trecutul nostru. i chiar la alte popoare state din J^âsrit i i ce parte i lmurit prin documentele sale care se urc la zeci de mii i prin interpretrile sale ingenioase. Pârvan. în ele. ^). Prin ea 5untem contemporanii martirilor.3C/în aceast privin i dramele istorice ale autorului VlteazuC „ILn Domn pribeag". literar. aglomeraia de note bogate. fcute în aceast epoc.". împrtete cu drnicie cetitorului doritor de a ti i amnunte. încât simim aievea noi cetitorii sau asculttorii. care din comoara lui nesfârit de cunotine. prin ea vorbim cu strmoii in praiul lor. când preocu- paia principal diferite arhive era mai mult adunarea fi de documente din i studii de amnunte. social. In ea vedem cea 1) Iat ce zice despre religia noastr ortodox: mai veche tradiie neîntrerupt de ideal uman. în care putem vorbi dc-adrcptul i drept voinei prin care sunt toate cele ce ne incuniur i. mire. Toat istoria noastr e prins în cadrul de istorie universal. noi !" Din rspunsul p. prin cunotinele Istoria sale enciclopedice. cultural. . N'a fost arhiv sau bibliotec în ara noastr sau în alte •obosesc.fidiu . vedem un cercettor meticulos. n'a fost întregit luminat atât de intensiv. arta. ele state ale Europei. ajutat de o memorie fenomenal. „Inuierca Cui tefan ccC "Mare. . cea mai venerabil tradiie naional. într'o icoan cu noastr economic. negoul. e caracteristic. unde setea nepotolit de tiin i s nu-l fi •dus pentru a strânge tot tezaurul de mrturii istorice relative la trecutul românesc Apus. .scu. cea dintâiu faz a îi activitii sale istorice. la Cuvântare de la Academie a lui V. chiar dac arat lcomie de tiin a autorului. In c triesc i ne influeneaz pe '). prin ea suntem frai în soluia plin de speran a celor mai grozave probleme. fraii celui mai de sus ca i ceior mai umili. care îngrmdete tiri de tot felul pentru a lumina )ân i o dat neînsemnat sau o fapt de mai puin importan. bisericeasc 2) politic. Ba chiar i în studii mai întinse. cea mai larg convieuire între ai notri. i nimeni nu se atinge de colul de suf'et al rugciunii.

1912 p. seria 11. ca întindere i siguran. Jn TbuCparia cu ostaii notri". . 11 revzut i aduI. ca însoitor al armatei române în Bulgaria (pp. dar Alt datl se — — — — 1) Vezi conferina: DlCediuC moraC §i uirtuite osteti în Conferin- eCe deCa Scoat pp. popoare i ri a FrancePolonilor. 2) Vezi 3) JCearnuC conferina sa Onestitatea profesional. îi d. îi poate închipui oricine cât de faptul aiaus. nu metod. Toate acestea în opere întinse sau scurte de sinteza numai. 18. p. i multe altele au fost studiate cu temeinicie dini începutul vechiu pân astzi. a Bizan- competin ului. tip. 1914 p. Vleni. Bucureti. mult schimbi legtura schimb opera tot rostul unei ipoteze. dureroas i fecund experiene de probleme. 1912) pp. tip. întregirilor i zice: tiina omeneasc e fâr margeni. 254). 120-251). mitar Jlomniei. bogate tenit. de enciclopedie. 252-59). Englezilor. larg. Vleni. Socecu. alta în de infanterie. Materialenoî se adaug î. de o onestitate caracteristic ^). Socecu. atâtea chestiuni de ba mai mult a adus istorie universale. exprim aa: „tiina istoriei e pe trei sfercunotine de dicionar. Turcilor. 25. : tratând cu zilor. Vleni. se stabilesc necon- i. OfCeamat flomnesc pe 1919.i fiecare zi ele rsar de unde nu te ateptai c : adesea. 263-83. 1916 Tlomnesc Cderar.350 armata '). fiecare putând ci experien. avea i procedrile potrivite spiritului su. Ca om de tiin. foarte important i interesant. 293 (ed. p. ci Dar nu a s'a oprit aici aceasta munc intelectual uria. nu sau de bibliografie special. etc. i mai puternice sunt cele mai supuse ele sunt acestor distinse. tezele cele faceri. studiat legturile poporulurî:i nostru cu toate popoarele Europei. în alte lmuriri. In ^Ctciunea mitard. 1913. 285-93 in traducere româneasc scurta expunere istoric despre „Ces fioumains et Ce nouuet Ctat de câoses e/z Orien-t". Ruilor. 1912. 19. reproduce jurnalul su de drum. orice tiin i mai ales istoria e sufoarte bine seama pus necontenit prefacerilor. istoria altor puncte de vedere noui. de oarece mcar din tiinele despre om ipopre- sunt ipotez. 7-24. d p. Dar spiritelor celor mai mai înzestrate cu putere creatoare" ^). i la pp. Legturi.. Nemilor. ed. pline de idei originale. de manual turi. la apendice: Discursul politic dela întrunirea naionalîttâ Ia Bucureti (Oct. 3-120. legitimeaz credinele sale poiitite cu articolele i cuvântarc-a din edina secret a Camerii (pp. Bucureti. 1912 a git. aa fiinJ.

a cror influene rzbate mai departe de cum se crede. din generaie în generaie ne influeneaz. dar i înelege mai face bine sau chiar pe deplin. Oricine lrgete cercul 1-a su de vedere. nu numai pentru a-l studia cu atenie. Nu pare fr însemntate. ci prin factorii deprtai. .i noi. cci el se crede dincolo de domeniul iposiguran unic i etern. s le 3) Din râspuisul la cuvântarea de intrire la Academie a a lui Nistor capîtoC din uieafa SM). cu. din numit ar îi i la o cercettor îi definete cetare. i 2ice lorga în privina aceasta: mintirile noi trebie „Eu cred c pentru a in^a a- in:erpretm totdeauna fa cu necei nu numai cu necesitile momentukr. Orice fapt se explic nu numai prin ce pare câ istoî-ic produs. 66 pp. iat ce si:rie de învaii care se închid de solide ar ft. gere a ceea fa oi Faptele trecutului triesc •ele î. Cei dintâi trebue înelei filosofic.ra. la acea încânttoare sfial.i:! (17/3- p. sitiile momentului dir i ca adausul de perspectiv i. care. 13i:. adevrul sau e în cazul cel mai bun numai o ladevr. Se ajunge astfei. la ecea freasc de orice cercetare vecin.Ctu. 65-67. câ astfel îl când izoleaz subiectul su. în cercetrile lor oricât la o numita : epoca. cei vechi fiind vzui cum au dupâ ce tim cum sunt cei de astzi ')". mai mult decât atâta. ceilali urmrii cu adevâraf istoric..i reti.' las în umbr sau în întunerec. falsific rezultatele. i când metoda tot ce e mai bun. el poate cdea lesne în acea trufie. biete ocupaii de tezei. dar el privete cu o conmiseraie adânca orice alt ipotez. înc îi El crede numai c c a putut atinge adevrul absolut este împrejur i indiscutabil. locurile i ramurile. începând dela sine însui)". iar unele din cele prezente au darul de a ne face s îneleg:m le unele din trecutul vechiu pe care iz- voarele contemporan. dându-i aua fiecare câ ture de iubire. ramur istoric deosebit „Când un cu o aspr stricteâ câmpul de cercrezând. nu va putea face aceast grealâ.Ca a nomitlor d nuzoj'.. la omeneasc înelelipsete oricui. 1916 <lln 1) Ibid.. lorga care i-a întins cercetrile istorice în toate timpurile.35 î înainte fost. când îi interzice orizontul. de toate de oameni. i abstracie de mediu. într'o diletant.

In felul acesta fiecare din noi devine un factor istoric. ci alte adaug. în nici funciune de toate generaiile care urmeaz. Tot aa i cu evenimentele istorice.Cc lui lorga cu toric sau servite de exemple pentru contemporani. fiindc vitalitatea din trecut. pentru lumi- s i înclzirea UTianitpi.352 de înelegere intim pe care desfurarea timpului o aduce ce se putea spune mai înainte ')• la- Vedei : un fapt petrecut într'o societate nu e isprvit nicifaptele odat le atâta timp cât lui.fe. puin ateniune omeneasc se mai poate nu numai la îndrepta asupra Colaborm pe care facem. i ele- mente noi nu vin din documente pe care le-am lipsesc.s. a pdurilor de odinioar.. istorice în noi. coninut folosi is- 1) In acest senz sunt toate con. Fapte trit atâta din trecut carbonizate în aparen. ci colaborm. d lumina infinit rspândit.i crbuni. cci sufletuL documentele dela o bucat de vreme din nou pe care-1 aducem ca s înelegem i prin documentele cele vechi lucrurile petrecute odinioar.aa lu- — mina i cldura lucrurilor prefcute î. cul czuta în adân- pmântului i arse. ci gsit. Cine tie cât via s'a strâns în pictura de radiu. i noastre. tele simim în noi. istorice. câ le lmurim dup cunotinele le . i tot . element provocator de fapte E lu- mina radiului din timpurile noastre. E minunea da din a mai veche a puteriror subterane.. lat secretul s trieti în ele pentru ca ele s comemorrilor triasc în noi:. pline de învturi toare . dar putând nou lumina pe care nu o mai au de sute de mii de ani. colaborm lucruri care s'au întâmplat ele Evenimenreve- nu se isprvesc niciodat. ani multe necontenit lucruri lmurirea acestei fi Acum câiva fi nu le-am îneles din Unirea principatelor. o vreme toat taina la sunt într'o venic vremi nire. viaa care se poate preface i împrtia din nou într'o via mult mai larg. lumina care tezaurizat. suprafaa pmântului ca minarea istorice: s le scoi la e de ajuns dea din n3u scântei. taine. Nu-i ei d întreag. cari n'au vreme se pot preface când iese la suprafaa pmântului din nou în lumin pentru atâta vreme i în cldur pentrn ali oameni. cuprinse în evenimente. infinit devine din nou.nn. la prin aceia le c înelegem prin minte noastr.

eoista pedagogic 1. 7'rocCaniau scrisori oficioase. 19. element de progres prezentul care popor desf- oar" Observator de o fineâ rara. într'un loc adevrat o vorbind de crile de decât copilrii c ele „trebuie s fie cuprind alceva pentru copii. de eroism> de buntate i de hotrâre. vezi privitor „'Mesagli. în sfârit ca i tot evu mediu sunt scâldate într'o atmosfer religioas deslui fr care ^). pe care nu-i c putem relor. 59-62. nemiloas. Bucureti. cum suntem dispus vechile civilizai i corpul social ca i cel individual are predispo- ziiile. capriciile i bolile sale . 23 . Vleni. in revista „Ct. structura fizic. de iubire fa de oamenii cari o 1) Din cuvântare la serbarea Unirei (24 Ianuarie) 1921 (n-ro 6) pp. trebuie s un manual de umanitate. zici valoarea lor real. „Istoria evului de mijloc" in U. nimic nu s'ar putea de noi" Am vzut pagin cu critica aspr din tinerea^). 231^ . învat cu o experiena istoric dintre cele mai vaste cu putin. Vod Vod {1659-66). tie în istorie multe evenimente i fapte sunt determinate de factori. 168-9. cum nimic n'a existat. cci cetire. conferina instructiv detronare. la diseci pagin pentru a le reduce crilor istorice de coal. 115. „De : fapt istoria omenirii are în cea mai mare parte originele sale în instinctul popoamici cu subconscientul individului fi atâtea lucruri prea pentru a în observate sau prea mari pentru a fi înelese eveni- hotrsc afar de factorii vzui i studiai mersul mentelor din care ea se alctuiete. IO. 4) In conferina „Serbia eroic fi martir".mare. 3) Aici pp. 12S-14S. prinde cu mintea i. aCc Cui CuzaI9ti9 p. plin de insondabile taine. zice. Slavici. 2) Istoria CiteraturiCor romanice. \>S2 (n-ro 3-4) pp. care o fcea crilor de tiin. dumanii si a doua zi dup II. fi i p. crora le mare importan.— 353 unul e nedeslipit de altul i numai aa în trecutul unui se devine un '). direcia curentelor în care aceste evenimente se confund. are un rost mai mare de a-1 admite. 1915 p. Vleni. cea dintâiu critic istoric pe care a fcut-o lorga e cea despre cartea lui I. I9l9 . Vleni. amestecat pe care le cu ironie.Cc la trei Criun' II Cuza-Vodâ i O radia. Cuza p. atribue cu '').

i.i da sama Ijme nou instinct ttresc a lui Ginghiz Han.. în ziarul . texte. pe cale de statistice pedante. lucrurile de care societatea are nevoie i în sensul pe care societate-1 pret'nde ca s ne aud i s ne asculte. 1919 Din lecia dela Univ rsitate „Oloai direcii în istorie!^ Qazeta 'CransiCoanit. scriem i s predm ceea-ce trebue. s ele. Braov. de înfilo- date. o e în aciune numai vechiul a. dar departe de care noi înine Vezi i cuvintele Ia descliideraa cursului de istorie universal în n-ro 8. Istoria trebuie scris astzi aa ei precum. ab- fcând de nebuni i arlatani. 1920 n-ro 23S (14 Noem. 11 Ianuarie 1919 în 2) OZeam ut Românesc.354 merit i de sfânt potriva dreptii" ')• ur nu împotriva acelora cari se ridic trebuie împatru tiina istoric s se închid între cei prei sem — ai camerei de lucru zice lorga — cum pretind atâia învai. Mulimile nu mai sunt ceva care antichitii. închise în teriilor. o cere vremea tre- noastr pe care str. Ambiia noastr însemntate în soera de a adaugi ceva. dac vom rmânea pe piscurile noastre. intrm în lupta care nu cu fiecare pas în jos ne S S se poate 1) lipsi de noi. Iui e cuprinsa în articolele un cod inviolabil i credem toat cunotina ca i întreaga noastr datorie. negând chiar în înfumurarea noastr c fr c fi ceva în afar de dânsul" ^). „Fcuscruttoare detalii. O via uria în plin transformare tumultoas i rodi- fr c toare cere pentru sine totul i distruge ceea-ce nu-i se d. poate. din erudiia noastr. Cu la cunotine intrate în contiina maselor n'am asista minat se scenele oribile din Rusia în care.:cie dup nevoile ei. totul dup cea mai acurat ale cele metod dup cerinele imperioase mai sigure acribii.). mai corespund sclavilor aceia în a ergas- temnia ignoranei ca coborî la Dac ne vom vom simi de fapt înlai. scormonitoare de drepttoare de logic. orice. cât de orice liberi s-i fixm cietate i via i acestui ceva eram poate loc. orice rol. vom muri de foamea realitilor pe care înine le vom fi refuzat. stabilitoare de genealogii. pentru ca nu cumva fr luminile cutului ea s apuce in micrile aceste politice i sociale cile — le-a apucat. un popor întreg nelu- trudete a crea.

scrierea universale în legtur considehistoires cu necesitile timpuiui de astzi. 11 t^quilibre social et politique indispensable ne s'agit pas de r^habiliter la ici l'ancienne conception de- finitivement conJamn^e. într'o la internaional de studii istorice : comunicaie Les bascs necessares d'une nouvelle histoire du unei noi istorii Londra. frein de l'exp^rience historique s'fmposera bientot.t împreun cu cealalt. în înc în 1913. cu care se îmbogete istoria. Pulsul preocupaiilor noastre sâ bata in s-1 concepem modest. 1913 -49. capables de donner des solutions â toutes les difficult^s du moment. cerea.. car c'est la seule force qui puisse empecher la ruine totale de traditions. par des similitudes fallacieuses. tatives les mieux intentionn^es ne servent â rien. '^îndat ce trecem de domeniul. 1) Idi'd. Titmul. al constatrilor nou. par Ies conquise par le sophisme d'une fausse originalite. vorbit: £a suruîocuice by^antine Ces pays roumaine. des soci^tds vivant sous la direction des historiens moralistes. de rdsoudre. o despreul congresul Condus de aceste magistral ^) idei. nioyeti âge". de care am p.355 -îiu Orice subiect am trata. ediia Ministerului de instrucie public. les problemes les plus ardus d'une 6re nouvelle. Cest et certaine- ment un des plus grands besoins du temps. s-i stoarcem ceea-ce aceast vreme dorete pentru folosul •ei. jncepe cu aceste raii ptrunztoare. al timpului. un Guizot i pe care ajunsesem a fiindc n'o mai puteam înelege" '). însemnm fie i nimic. efforts le radicalisme envahissant de notre hardi. l'effondrement d'un l'humanit^. Vleni. urgents. Nos contemporains int^râts et c^deront et teront en premiere ligne sinon ceux qui viendront apr^s nous consulexclusivement leurs propres leurs seuls et les ten- aux suggestions imperieuses de :sentiments. de „magistra vitae". pornim dela societatea contemporan i s revenim la dânsa. 2) ^ublicat. . s-1 interpretm în sensul vremii noastre. 11 faudra revenir aux grandes universelles inspir^es des memes conclusions. pe care sâ-1 tim mrginit i înfigurat. 11 n'y a rien â faire dans ce domaine. Vom face opera mare pe care în zilele lor o fâcea S un Michelet. Dans facilement les un des plus dpoque.

un grande modernes ce sens^r pârtie du bon rdagir sens humain. recueille ce qui interesse l'historien par rapport qu'il propose et a la conception qui anime son oeuvre enfin. vitaux de notre milieu. historique qui est une pârtie. des ^tudes cronologi- ques. Ies II faut leur fournir Ie moyen de contre tendances d'un dangereux Ies simplisme. m^caniques. d'autres. voire meme des oeuvres qui veulent influencer. le de I'avoir. de l'espece Ia inferi-el eure des vulgarisateurs. pour avoir contact n^ces— au but saire avec s'est Ies realites humaines dans leur propre milieu . caractere practique. bases lui sur un travail. 356 Mais ii faut conserver aux civilisations iihs. la chaleur. et dates. besoins . aux membres de notre socidt^ l'histoire universelle. grâce par forces.~ lesquels se baseroiit . nous repondrons sans doute: non. elle part des sources le des sources caracteristiques. maintenir ou transformer. le doit avoir la vivacite. sur une analyse critique qu'il ble de refaire. son esprit historique sans aucun sens des responsabilites. faut opposer aux enseignements de si con- ception d'un organisme sain â celle. de Ia maniere Ia plus large. l'histoire.2 . est donc indispensable de donner. Et pas un histoire universelle „erudite". Cette histoire est-elle possible? Le nombre toujours et rapidement croisant.ell y et. L'histoire universelle n'est pas un corpus massif des incidents historiques. des trans- formations anorganiques. qui fserait Ia vie sociale en ^tat de changer qu'il bases memes de d'un moment U Ia â d'autre sans se rendre compte des forces qu'il d'autres ddtruit et ne pourra pas remplacer enfin. ele verifie sur Ies ouvrages de second main. donneront. pernicieuse. impersonne Ies dans son „objectivitd" elle Provoqu^e par polemique. figfee un repertoire de faits ou une histoire universelle d'un caractere inutile. Ies informations sur est impossises. des biographies. Mais ce n'est nullement Ie cas. qui sont toujours pos-sibles et qui donnent malheureusement presque itoujours Ies memes II rdsultats. de travaux de d^tail met-il ? pei- S'il faut prendre connaissance de toute cette information. Si nous ne la donnerons pas. a un monde desireux d^ja enorme. des developpements et nationaux .

celle des et villes. voisine. 39-41.. em- au peuple : meme la notion politique qu'ils designent ordo romanus" In senzul vederilor llucreaz i spuse în aceast comunicaie tiinific va scrie cea mai monumental oper a sa „Istoria -civilizaiei universale". 18. poursuivre aussi toutes de l'Asie de cette moitie du monde europeen. pp.uirz Ca 5) Aici pp. de Ies relations rOccident et de l'Orient. care prin originalitatea ideilor •a lrgit orizonturile tiinei istorice "*). ce deux mots. 2) I6id.— meme temps le caractere opportuniste. avec litaires et politiques • mouvements mienfin. ') Arat cum a fost privita istoria i. r5-16. Pentru opera sa tiinific bogat. -îorga. 3) Jbid. comme mais reconnaître en «aussi. dont 'de la synthese. —i completm ca idei acestea prin i ca form — a- de intrare 'Jorice" *')• la Academia Român despre „Dou 7- concepii /s- 1) 76id. 5-7. 7-P. pp. pr. traiter en chaos de faits. 4) In „Ca grand la encicCop€die.• 357 '^aisonnements. le systeme sont Idgitimatinn universala de unitatea diferii son existence". Paris5(3l volume) lorfîa a scris par- iiea privitoare literatura romaneasc. 18-18. în vai bout â în- ai Apusului ce const politic.. Am relevat mai sus cercetrile cari privesc studiul istoriei ^în general^) i ne rmâne s le naliza cuvântrii sale strlucite. pp. aa încât chiar i de Apuseni e recu- Tioscut ca un cugettor distins. 6) Publicat in C^cneraCitl cu studiiCc istorice (lecii .biseri: ceasc a evului mediu imperial 2). temeinic i original precum am vzut. i încheie aa „Garder d'un qui peut do- l'autre l'unitt^ le naturelle et indispensable nminer parfaitement ces. preservatrice. provisoire de cette organisation defensive. qui osera — — tel devra oser se — doit âtre le programme de celui ecrire l'histoire de miile aus des -^moyen âge.. le tourbillon des influen- meme temps des Romains le et barbares.'' . i-a câtigat un mare renume peste terii graniele noastre. soumettre de fouillis de faits de Ia f^odalit^ â des principes supdrieurs. Ce programme peut 'T^runt^s resummer dans qui realisa ^). 204-8..

în pagini pline i i defectele ei '). acestor factori hotrâtori.. druind. Vleni. . 358 Dup zentat ce Ia arat concepia istoric a coalei romantice reprenoi prin Hadeu i de Tocilescu vigoare înfâiaz Zice ele . unitar. într'o grandioas lupt tcut a pcii. repro- pp. organice din factorilor acelora viaa cultural. ci po- de deschidere duce i cele 6 1) i lecii analizate cuvântri). adânci care se vdete prîn mijlocul lor . — rmânând s în se se câtig vad întrucât sunt cu lor sociale putin. energia câtigat a acelui popor. El nu e curat. ne noutate concepia prin- sa istoric. fiecare —i i eterne acestea stau supt ochii istoricului de sine. aa: „Faptele nu exist pentru ele i nu exist apariia lor se datorete unei aciuni puternice continue. permanente fiind înrâurirea tâiu i într'un sens oarecare — dat hotrâtoare a raselor aborigene. în care nu pot stânc de marmor ptrunde rdcini i de pe care nici un vânt nu poate culege praful cltor spre alte locuri. I6cd. unul lucrând asupra celuilalt. material sau din atmosfera moral lor e i aceasta nu înseamn decât ori în c izvorul însi energia primordial atari. nu fac decât beasc soluia dramei ce s'a desfurat pân atunci cimile culturale ori s din gradândintre economice ale rivalitilor fatale neamurile ce se întrein Astfel i înalt viata omenirii.. Iar ideile pe care ele le pot provoca. popor are astzi cu totul alt îneles decât odinioar. Popoarele ca creaiuni necesare. fii nscui ai mai mari ai : pmânturilor. tot aici mai sus la pp. acestor desvoltri stpânitoare.. ' . 115-50. din substratul a unui popor. împrumutând. 121-132. linitit. supuindu-se pe rând. 1911 pp. a celor dinsolului. legi psihologice. diversitatea nespus studierii legi a fenomenelor i cu greutatea neînvins a depline i a dobândirii unor rezultate netgduite i a sociologice. cucerind. 7-9. sigur ca o alb. pe care se sfarm din câni în când frmântrile slbatece ale rzboaielor care în anume momente. au desigur un foarte mare interes astfel legi : morale. pp. Dar ceiace intereseaz în rândul întâiu pe istoric e însi macari nifestarea prin pleac din fenomene viaa economic. 39-41. 15-16. astfel faptele sunt doar manifestrile acestor fore mari.

Dar ceia ce-i hotrte puterea i valoarea în lume e acea energie proprie. care servesc emple caracteristice i — însemnat parte de spirit din materia sa. unitar. 133-35. frâmiând nisipurile cu altul. din care aceste obiecte studiului su fac parte.i taie aceliai albii fiecare greuti care ale pmântului in au s ori i îmblânzind stânca se joac. 359 viaa lui organic. în fiecare clip. V'iaa unui popor e necontenit amestecat cu vieile celorlalte. stpânete pe istoric" '). între Deosebirea a trata când sentimentul i cultural dispare astfel. se înoete prin ce las din fiina porul. fiind în funciune de dânsele i înrâurind necontenit viaa acestora. el moare | învie. prunduri. a esturii de celei mai banale are mintea sistem via. îmbtrânete i'se face tânr. el va trebui s aib mai sa starea a fisiologului. curgând cât de departe unul de prin aceia c la rândul lor ele fac cerul senin i noros. elementar care de a radia i proporia in prsete elementele sale usate. aceiai cldur i spând le biruiasc în aceste rîuri care. se cur. se înrâuresc ast'el necontenit între termin 1) calitatea pp. EI crete prin ce câtig din afar. are sa într'o anume vreme .. care i în cercetarea în celui mânmt marele ale vas. caracterul i misiunea ei special. Fiecare naie e o energie având izvoarele i împrejurrile ei deosebite. unitate fireasc. Triesc doar acelai aier i merg pe cursul pmânt toate lui.. Dar nici una din aceste energii nu se pot izola absolut pentru stadiu. lui determin putina care de a asimila. unitii subiectului i contiina datoriei de istoria politic unitar lucruri care au o singur via organic i o singur energie generatoare. Chiar i „deosebirea de pân acum între istoria universal i istoria naional despre.. în care se cuprind oameni numai spre a înelege mai bine în exa pstra o mai clar amintire prin tipuri i evenimente caracterizate. ele deschid calea vântuiilor. acelai i nu în trebuie s nu fie izo- lat pentru aceasta. i atunci când ar vorbi de cea mai nefapte. A urmri si toate aceste prefaceri. solidar. . aceasta e misiunea de astzi a istoricului. asemenea cu vieaa individualitilor ce triesc în lume. ele deaerului. i.

dac nu legi ca în alte domenii. care trebuie s singuru un domeniu atât de tiinific atât de filosofic las lâng sine loc pentru o tiin ori o filo- sofie istoriei. cel puin termini de comparaie cari ajut nespus de mult opera de comprehensiune istoric. i de cele mai grele probleme. Dar îndemân se poate apropia cu o mai mare încredere 1) pp. de cele mai multe ori. nu intimitatea învtoare a studiilor istorice. Faptele istorice nu se reproduc niciodat. Dar liniile comune exist. a i i cuceriri terenurile. aceast diversitate e tocmai ce ne atrage i ne mic. Dar originalitate i frunzele i florile unei grdini apar totdeauna altfel.360 sine. 2) pp. strmutri. o revoluie n*o intereseaz. ori i de cul- universal naionale rândul nu va mai culegere grupate dup pe toate motive geografice de turale. în 134-39. 3) pp. încât pot da. dar nici mâcar gradul de siguran i de însemntate la care au ajuns specialiti" '). s lucreze pentru duce nou Arat cum morala istoric se schimb conform cercetrilor ^) i continu: „Istoricul mrginit între anume date i anume hotare va fi totdeauna un mai' slab înelegtor al esenei lucrurilor ce e menit s înfieze decât acela care îndrznete a privi în jurul su. ci urmrirea acelor legturi de cultur. fie transformri. alt revoluie. . 144-5. aa de limpezi. gsind aiurea. întocmai. se fixeaz istoria istorii i se pstreaz îi mediul firesc de o universalitate uman. imui copac lîu ci au o noutate nesfârit. un proces de conrupie prin alt proces de conrupie. Istoria unui popor nu atinge în istoria celorlalte prin menci iuni fugare sau scurte capitole de influene reciproce. crui aparine la în cea ei mai superioar fi esen. potenri cât nu mai i slbiri. cu ali specialiti. de idei politice de ei lîi revrsri domeniu. ine seam de aceast divin fr sfârit ea Pe când în studiile istorice. Numai o larg orientare în tot câmpul vieii omeprin neti cine trecute le ine la are la îndemân exemplele lmuritoare. cari nu cunosc. Fixeaz un vast program de munc pentru istoriografia ro- mâneasc a-1 la la care generaii întregi va trebui înieplinire ^). O nvlire se explic prin alt nvlire. tiina . 139-41. în care noi vorbim despre noi.

de filozofie. elementele mijlocii pe care izvoarele nu îe dau îndestultor sau chiar nu sânt în stare sâ le dea. stau îndemân. chemarea istoricului. în epocele cele mai fericite. crize i pentru fi i soluii. situaiile Cum i-ar da seam de cele mai variate care la ptrunse pentru a acea se ajunge nu numai o judecata. dar incapabil de a i) pp. Studii de lireraturâ. introde ducând pedepse i pentru prezena la o întrunire. toate acestea nef ind. putea trebuie Pregtirea enciclopedic istoricul altfel nu e o mai mare nevoie decât pentru el vrednic de acest nume. Pentru aceasta el se poate cu precauiunea pe care o gsete în instinctul s^lu i pe care o întrete printr'o la bun viziunea întreag a unui termin corespunztor decât în aceast realitate care se frmânt în jurul lui. învmântul istoric mai folositor triumfuri i catastrofe ? Pân poate ceva nu recunoate cândva decât a pune sufletul tânr în se va c msur s primeasc impresia zguduitoare a faptelor însei.361 •experiena sa variata. însuiri osebitoare. 146-148. dar la tatea • asalt ci legtur neaprat care singur poate stabili uniistoric ? Nu e o usurpare îndrznea. excluztoare ale s prezent. un cuteztor în cas strin cultivarea celorialte domenii de tiin. nu va da altceva decât note caracteristice. rse dator se coboare în impresiona de aceleai elementare patimi. A-1 reconstitui sluji. revoluii i binefaceri coal. pe care a condus-o i o conduce firesc vieaa astzi ca i din opoziie: „i ce poate fi mai decât istoricul. . individuale despre sensul unui fenomen. în care ideia politic. o datorie fa de sine însui. energia politic i moravurile politice apar ca nite impresionante realiti ')" i chiar acum iat cum justific ca istoric amestecul su în si literar i politic. elemente prealabile pentru înelegerea nicieri deplin. Dar unde poate panice. izvor. de economic sânt într'un o neaprat decât necesitate. de arta. anume istorica sens. se Dar viaa care desfur e cel mai bun învtor pentru Niciun a se putea deslui viaa a carii desfurare preri e s'a isprvit. ducând cu sine fapte bune i crime. care o fricoasa i neghioab pedagogie îl ferete. de paralele ce-i gsi mai bine întregimea.

naiei sale. un idealism mai curat. este s i de tendine. Dac nu-1 dispoziia trecutului întreab alii. icoan la a lucrurilor ce spiritului de ny bi- pot tri decât pe pmântul literar. produs de vedenia sfrâmrii ineau seam numai de elementele materiale de rezisten. de care se pasioneaz între ceilali actori ai vieii contim- porane. i nimeni nu-1 poate opri de a amirti la orice prilej oricine înrâurete vieaa i aceti alei ai spiritului o farmec. cu toat superioritatea lor. s aduc la contimporanii si o înelegere mai' larg. Fcând du-se epoceior. având istoricul e sufletul su rsunetul triumfurilor tuturor înfrângerilor câtigate un btrân prin el i suferite experien al vorbeasc. o vrjesc are în acela timp o sarcin moral pe care numai fctorii de rele caut o care trebuie se i s c — — s calce. un entusiasm mai cald lamentabile a atâtor mari creatiuni pentru atingerea acelor superioare bunuri spre care omenirea a intit totdeaunn i pe care el în epoce fericite le-a i atins in parte? fel. societate i nestrmutata mea credin înc nefixat i czut prea rpede c uorul într'a- din en- . parte dintr'un popor. înfiându-i viaa. împotriva cast desvârind forma pân sufletul. echilibristic i ucide fr de care o literatur nu exist decât pentru iniiai i diletani..362 raiunii. i hotrâtor cf literatura. care trebuie hrnite necontenit din energia acesteia întoarc spre dânsa pentru a crete aceast energie. care. nu sânt decât manifestri ale vieii naionale. timp de secole. învturi culese în vastul câmp al i prilej aici în c între Academie. prin încâlzin- astfel de toate silinile i credinele cheltuite în care în cursul micat de nesfâritele suferine a trebuit timpul de t= s treac neamul în su pentru ca s ajung pân tuturor în fa. zarerie. „in din parte-mi afirm i cu acest una i alta nu e nici o deosebire de principiu. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevrului elementar i arta. format lunga i vasta coal care a întregii experiene umane. e dator s inând la contimporanilor studiabil". In literatur va da sfaturi Împotriva înrâuriri modei de orice împotriva dezastroaselor strine care substitue- unei originaliti neaprate palida lor.

cci soarele cu toate petele de umbr lumineaz i înclzete peste veacuri. ci decisiv ia parte activ i li- toate manifestrile vieii sociale. ce trece în largul ocean al istoriei universale. istoria de ce nu se ci oprete în cercetrile sale numai Românilor. i respectul tuturor genera- 1) pp. precum i opera istoric a lui lorga va strluci peste veacuri câtigând admiraia iilor viitoare. i alte domenii. Aceast imens activitate istoric cuprinde le fr îndoial i în- i erori pe care însui autorul cartea care a recunoate i dreapt cel dintâi ^). când de aduc numai o modest contribuie de îndreptare istoric. pe toi. Muli critici mrunei îi vor face spe- semnalarea acestor greeli. un predi:ator al solidaritii de ras i un descoperitor de ideale spre care cel dintâiu trebuie s mearg. culturale. în schimb a avut idei. 148-50. de ce de atâtea terare ori în scruteaz numai o anumit epoc. cari dac ci i-au adus multe zbuciumri. Dar în istorie nici nu cialitate din fost muncit zeci de ani e lipsit de greeli. crezând c drâmânfapt du-!e se pot împodobi cu o fapt de mare pre. dând tineretului ce vine dup noi exemplul" ').363 tusiasm al începuturilor în câufarea ptimaa a mulâmirilor materiale ale vieii. i politice. . 2) Vezi ce spune lorga mai sus despre greeli i erori in istorie. de nu strbate toate timpurile i. un mrturisitor al unitii neamului peste hotare politice i de clase. nu numai greeli i în satisfacii prin triumful numeroaselor sale tiin. Din cele de sus oricine poate vedea limpede concepia istoric a Iui (orga cu nesfârite orizonturi i cu adâncimile cele mai la subtile i. istoricul e dator a fi un amintitor neobosit al tradiiei naionale.

.

. —Studii istorice din anii 1890—1900 Istoria :^ 46- III. Studiile istorice anii VII. Istoria literaturilor 264 325 VIII studii istorice 342 Tabla numelor. — Activitatea istoric din 1901—1905 — Studii de literar i române pân 1866 1906—1910 . — Lucrrile din 1911 — 1915 — 1916-1920 din — romanice (1921) — Cele mai nou Ii. istorie Ia literaturii 101 anii 141 istorice 184 VI. — Activitatea istoric din V. 36r .CUPRINSUL Prefaa Bibliografia IIR V : Activitatea istoric a lui Nicolae lorga I. IV...

.

TflPLfl NUMELOR .

n .

.

.

.

.

DR 262 I62M4.tea istoric a lui Nicolae lorga PLEASE DO NOT REMOVE FROM THIS CARDS OR SLIPS POCKET UNIVERSITY OF TORONTO LIBRARY . tefan Activitr. Mete.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->