1. Enumerai principiile deontologice aplicabile n misiunile privind expertizele contabile i dezvoltai principiul Acceptrii expertizelor contabile. 1.

INDEPENDENTA EXPERTULUI CONTABIL 2. COMPETENTA EXPERTULUI CONTABIL 3. CALITATEA EXPERTIZELOR CONTABILE 4. SECRETUL PROFESIONAL si CONFIDENTIALITATEA EXPERTULUI CONTABIL 5. ACCEPTAREA EXPERTIZELOR CONTABILE Solicitrile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate dect dac exist motive temeinice. Totusi, expertul contabil, nainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie s-si analizeze posibilitatea de a ndeplini misiunea tinnd seama n special de regulile de independent si competent. COMENTARII 3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzat pe motive etnice, religioase, politice sau de alt natur. Aceasta, deoarece expertiza contabil este un act de prob stiintific. 3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeasi cauz, calitatea de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form el, sotul (sotia) sau vreo rud apropiat n solutionarea cauzei ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil s fie subiectiv. 3515.3. Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form urmtoarele situatii n care s-ar putea gsi expertul contabil: (i) Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre prtile n proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidentelor tehnico-operative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judectii; (ii) Dac, n calitate de expert contabil, si-a exprimat o prim opinie n aceeasi cauz supus judectii, deoarece primeaz prezumtia c ar fi interesat n sustinerea primei solutii. n particular, expertul contabil care a efectuat o expertiz extrajudiciar la cererea unei prti n proces se afl n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplineste conditiile de independent si de competent, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte. 3515.4. nainte de a accepta sau imediat dup numire expertul contabil are obligatia s comunice organului care l-a numit, n scris, situatiile de mai sus, precum si cele prezentate n normele 3511 si 3512. 3515.5. Toate comentariile privind norma general de baz sunt si rmn pertinente. 6. RESPONSABILITATEA EFECTUARII EXPERTIZEI CONTABILE

2. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluzii din raportul de expertiz contabil. Lucrrile si concluziile expertizei contabile se consemneaz ntr-un raport scris care trebuie s cuprind cel putin trei capitole: Capitolul I INTRODUCERE,

Capitolul II DESFURAREAEXPERTIZEI CONTABILE i Capitolul III CONCLUZII. Structura celor 3 capitole obligatorii trebuie respectat. Cnd au fost numiti sau angajati mai muli experti contabili n aceeasi cauz se ntocmeste un singur raport de expertiz contabil. Dac sunt deosebiri de preri ntre experti, opiniile separate trebuie consemnate n cuprinsul raportului de expertiz contabil sau ntr-o anex a acestuia. Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiz contabil trebuie s contin cte un paragraf distinct cu concluzia (rspunsul) la fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile preluat() n maniera n care a fost formulat() n Capitolul II DESFSURAREA EXPERTIZEI CONTABILE.

3. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Introducere din raportul de expertiz contabil. 3531.1. Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel putin urmtoarele paragrafe: a) Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie s cuprind informatii cu privire la: numele si prenumele expertului(tilor), domiciliul acestuia (acestora), numrul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili; b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. n acest paragraf se mentioneaz: - n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(tilor), respectiv ncheiere de sedint (n cazurile civile) sau ordonant a organelor de urmrire penal (n cazurile penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesual a prtilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal); n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numrul si data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat; c) Paragraful privind identificarea mprejurrilor si circumstanelor n care a luat nastere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza contabil extrajudiciar; d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestuia (acestora) n ncheierea de sedin (n cauze civile), respectiv n ordonanta organelor de urmrire si cercetare penal (n cauze penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor) acestora trebuie s fie cea din contract; e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului n care s-a efectuat expertiza contabil. n cazul expertizelor contabile dispuse de organele n drept, n cauze civile, data si locul nceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea prtilor prin scrisoare cu aviz de primire; f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legtur cauzal cu obiectivul(ele) expertizeicontabile si care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesittilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare; g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz contabil, cu mentionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd acelasi (aceleasi) obiectiv(e). De asemenea, n acest paragraf trebuie mentionat dac s-au folosit lucrrile altor experti (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de prtile interesate n expertiz si explicatiile date de acestea n timpul efecturii expertizei; h) Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fat de termenul initial.

4. Care sunt prevederile legale privind delegarea i supravegherea lucrrilor referitoare la expertizele
contabile? Efectuarea lucrrilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegat de ctre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea prtilor asistentilor sau colaboratorilor lor. n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrri asistentilor sau colaboratorilor si, pstrndu-si rspunderea final asupra continutului si concluziilor raportului de expertiz contabil extrajudiciar. 5. Ce prevede ncheierea de edin prin care organele ndreptite s dispun efectuarea expertizei contabile judiciare, numesc expertul desemnat s efectueze expertiza. n astfel de cauze, organul de urmrire penal sau instanta de judecat care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaz un termen la care sunt chemate prtile, precum si expertul contabil, aducndu-li-se la cunostint ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil si precizndu-li-se c au dreptul s fac observatii cu privire la ntrebri si c pot cere modificarea sau completarea lor. Totodat, prtile sunt ncunostintate c au dreptul s cear numirea si a cte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care s participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare n cauze penale se face prin ordonant emis de organul de urmrire penal, care trebuie s contin aceleasi elemente ca si ncheierea de sedint pentru numirea expertilor contabili n cauze civile

6. Comentai necesitatea calitii expertizelor contabile ntocmite n scopul soluionrii cauzelor aflate pe rolul instanelor sau altor organe cu atribuii jurisdicionale. Expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate; pentru asigurarea n interes public c aceste cerinte sunt ndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementrilor Corpului. Expertizele contabile trebuie s fie utile celor care le-au solicitat. n expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un tert n proces, care prin calitatea lui procesual contribuie la stabilirea adevrului de ctre organele de drept. Raportul de expertiz contabil judiciar are caracter de prob stiintific care trebuie s prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la solutionarea cauzei n care a fost dispus.

7. Clasificarea expertizelor contabile funcie de cele dou criterii (scop i natura obiectivelor).
Expertizele contabile pot fi clasificate: I. Dup scopul principal n care au fost solicitate, n: a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale; b) expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate n afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justitie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea dectre prti a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. II. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer, n: a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale; c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre

clieni. III. n functie de natura juridic, expertizele contabile pot fi: civile; penale; extrajudiciare.

8. Care sunt categoriile de debitori, i n ce stare se afl, pentru a li se aplica procedura general reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei? 1) Procedura general prevzut de prezenta lege se aplic urmtoarelor categorii de debitori aflai n stare de insolven sau de insolven iminent, cu excepia celor prevzui la alin. (2) lit. c) i d): 1. societile comerciale; 2. societile cooperative; 3. organizaiile cooperatiste; 4. societile agricole; 5. grupurile de interes economic; 6. orice alt persoan juridic de drept privat care desfoar i activiti economice. 9. Cui poate delega adunarea general extraordinar exerciiul atribuiilor sale privind: mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate al societii, majorarea capitalului social? Exercitiul atributiilor va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare. 10. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarei afirmaii Deschiderea procedurii insolvenei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-i conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea. ntrebare: Adevarat sau Fals? Dezvoltai rpunsul. Dup ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanciunea nulitii, s nstrineze, fr acordul judectorului-sindic, aciunile ori prile lor sociale sau de interes deinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri. Debitorul i/sau, dup caz, administratorul judiciar sunt obligai s ntocmeasc i s pstreze o list cuprinznd toate ncasrile, plile i compensrile efectuate dup deschiderea procedurii, cu precizarea naturii i valorii acestora i a datelor de identificare a cocontractanilor. Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu si-a declarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare. (2) Cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile i bunurilor pe care debitorul le-ar dobndi ulterior deschiderii procedurii. (3) Judectorul-sindic va putea ordona ridicarea, n tot sau n parte, a dreptului de administrare al debitorului odat cu desemnarea unui administrator judiciar, indicnd totodat i condiia de exercitare a conducerii debitorului de ctre acesta. (4) Dreptul de administrare al debitorului nceteaz de drept la data la care se dispune nceperea falimentului.

11. Un acionar care nu a votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale are dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor sale de ctre societate. Cine stabilete preul aciunilor i cine va suporta costurile de evaluare a acestora? 1. Actionarii care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS). (2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea in cauza.

12. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei i ce trebuie s asigure acestea pe perioada
desfurrii acestei proceduri? Organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul judiciar i lichidatorul. (2) Organele prevzute la alin. (1) trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor i operaiunilor prevzute de prezenta lege, precum i realizarea n condiiile legii a drepturilor i obligaiilor celorlali participani la aceste acte i operaiuni

13. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Lichidatorul va angaja, n numele debitorului, un evaluator, persoan fizic sau juridic, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, n conformitate cu standardele internaionale de evaluare. (4) n funcie de circumstanele cauzei i pe ct posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate att individual, ct i n bloc; prin bloc, ca ansamblu funcional, se nelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfurarea unei afaceri, pentru care un cumprtor ofer un pre nedefalcat pe bunurile componente. Art. 117. - (1) n cazul propunerii de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun, preciznduse i sarcinile de care, eventual, sunt grevate, nsoit de propuneri viznd modalitile de vnzare. O copie de pe raport va fi depus la grefa tribunalului, unde va putea fi studiat de orice alt parte interesat. (2) Raportul prevzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vnzare n bloc, dup cum urmeaz: a) vnzare prin negociere direct ctre un cumprtor deja identificat, cu precizarea condiiilor minime ale contractului, cum ar fi preul i modalitatea de plat; b) vnzare prin negociere direct, fr cumprtor identificat, cu precizarea preului minim propus. n acest caz, lichidatorul poate negocia preul concret al vnzrii bunurilor, iar dac preul minim nu se poate obine, adunarea general a creditorilor se va ntruni din nou pentru a decide dac preul minim iniial scade sau urmeaz s se treac la vnzarea individual a bunurilor; c) vnzarea la licitaie. 14. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor? Rata de actualizare trebuie sa fie rata unei taxe anticipate care reflecta impunerile curente pe piata ale valorii in timp a banilor si riscurile specifice activului. Intreprinderea poate retine urmatoarele rate de actualizare: media ponderata a cost capitalului, rata implicita in tranzactiile curente pe piata pentru active similare. Estimarea fluxurilor viitoare de numerar si rata de actualizare sunt influentate de cresterile de pret. Daca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret

corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt estimate in termeni nominali. Daca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt estimate in termeni reali. Pentru determinarea valorii actualizate a unui activ sunt necesare urmatoarele elemente: perioada de timp pentru care activul genereaza fluxuri de numerar; fluxurile nete de numerar asteptate a fi obtinute din utilizarea activului pe durata de viata utila si din vanzarea activului la sfirsitul duratei de viata utila; rata de actualizare. 15. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriu cost = dobanda + prima de risc 16. Ce este actualizarea? Actualizarea - este metoda prin care se asigura comparabilitatea unor parametri economici si indicatori financiari care se obtin in perioade diferite de timp. Se realizeaza si se exprima prin doua tehnici speciale, dupa cum este luat in calcul factorul timp: tehnici de capitalizare sau de fructificare, dind factorul timp se ia in calcul din directia trecut - prezent viitor si tehnici de actualizare propriu-zisa, cand factorul timp se ia in calcul din directia vii tor - prezent - trecut. 17. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi? Metode de determinare a Activului net corijat Valoarea matematica = Activul total Valoarea intrinseca a Activului net corijat(ANC) = 1.706 care se mai numeste valoare patrimoniala propriu-zisa sau situatie neta patrimoniala. Activul net corijat se determina prin: METODA SUBSTRACTIVA: Valoarea matematica = 26.323 Minus datoriile = -24.617 ANC 1.706

METODA ADITIVA Capitalurile contabile proprii Si a soldurilor influientelor evaluarii: Minus profitul-transformat in pierdere Plus pierderea Plus dif.negativa de evaluare ANC

4.132

= - 1.117 = - 743 = - 566 = 1.706

18. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective. 19. Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi? Activul net corectat (ANC) al unei intreprinderi se determina parcurgandu-se succesiv trei etape: - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 20. Enumerai situaiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil numit ntr-o cauz de ctre organul ndreptit s dispun efectuarea expertizei. Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Cod poate fi ameninat i n urmtoarele situaii: 1. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile la care au i calitatea de salariat, indiferent de natura i durata contractului de munc. 2. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afl n raporturi contractuale, ca de exemplu: a - profesionistul contabil angajat n industrie, comer, educaie, etc. sau ntr-o societate de expertiz, presteaz servicii profesionale pentru o entitate care se afl n relaie contractual cu angajatorul su; b - profesionistul contabil angajat ntr-o instituie public, presteaz servicii profesionale pentru o entitate cu care instituia se afl n raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc. 3. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afl n concuren; 4. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau instituii, sau persoane fizice, n cazul n care sunt rude sau afini pn la gradul patru inclusiv sau soi ai administratorilor; 5. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese. Exist conflict de interese n urmtoarele situaii: a. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert ntr-o cauza, dac:

.1 - expertul sau un membru al familiei sale se afl ntr-o relaie de munc, de familie, comercial sau de alt natur cu una din prile cauzei; .2 - expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaii contractuale de orice fel cu una din pri n ultimii 2 ani; .3 - expertul, are cunotin sau ar fi trebuit s tie, n virtutea funciilor pe care le deine n structurile alese i executive ale Corpului, c n cauza respectiv au existat sau exist litigii n curs la comisia de disciplin sau la alte organe i instane ale Corpului, privind un membru al Corpului. rica b. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert n mai multe faze succesive ale aceleiai cauze, cum ar fi: - expert n faza de cercetare i n faza de judecat; - expert numit ntr-o faz i expert (consilier) al unei pri n alt faz; c. obinerea de lucrri n mprejurri legate de exercitarea funciilor i atribuiilor aferente calitii de organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei CECCAR; d. participarea la aciuni, fapte sau cauze n rol dublu: de profesionist n practic public i de organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei Corpului, ca de exemplu: .1 - luarea de hotrri, decizii i semnarea de coresponden n numele filialei sau a comisiei de disciplin, dac n cauza respectiv un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplin a efectuat lucrri sau a participat n vreun fel n calitate de liber profesionist contabil; .2 - judecarea n cadrul comisiei de disciplin a filialei a unor fapte n legtur cu cauze la care au participat n vreun fel, n calitate de liber profesioniti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplin, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective. 6. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest starea de incompatibilitate. 21. Ce se nelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei? prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; 22. Cnd o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni n condiiile legii, cine exercit dreptul de vot pentru aceasta? Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza. Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial.

23. Ce trebuie s cuprind raportul ntocmit, n mod obligatoriu, de administratorii societii pe aciuni care
particip la fuziune sau divizare? Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare: a) proiectul de fuziune/divizare; b) darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale; c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte de data proiectului de fuziune/divizare; d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari; e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39,de judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, in cazul societatilor pe actiuni, in

comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile corespunzatoare. Raportul va cuprinde: - metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus; - aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective; - eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare; f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz de divizare a societatilor. (2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele. 24. SC XY SRL n calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul) acesteia o plat parial, nainte de nregistrarea cererii de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii insolvenei. nscrierea n tabelul de creane a creditoarei SC XY SRL se va face la ntreaga valoare a crenei. Cum i va recupera fidejusorul suma de bani pltit creditoarei? Un creditor care, nainte de nregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plat parial pentru creana sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creana nscris n tabelul de creane numai pentru partea pe care nu a ncasat-o nc 25. De cine va fi convocat adunarea creditorilor n cadrul procedurii insolvenei? Adunarea creditorilor va fi convocat i prezidat de administratorul judiciar sau, dup caz, de lichidator, dac legea sau judectorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul edinelor adunrilor creditorilor este n sarcina administratorului judiciar sau, dup caz, a lichidatorului.

26. Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activitii debitorului? 3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii. (4) La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dac propunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat. 27. Un acionar s-a adresat din nou instanei de judecat cernd dizolvarea societii pe aciuni pe motiv c sa redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate c pn la rmnerea irevocabil a hotrrii judectoreti de dizolvare, societatea comercial i-a rentregit capitalul social. Ce soluie va formula instana? Motivai. Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde. 28. La constituirea prin subscripie integral i simultan a capitalului social a societii comerciale Lira SA, acionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentnd aport n numerar i n natur.

Tinnd cont c nmatricularea societii s-a fut cu data de 1 februarie 2008, de la ce dat poate fi somat A.C. s-i execute obligaia de vrsmnt pentru restul sumei subscrise? Motivai. Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare 29. Creditorul unei societi pe aciuni s-a adresat instanei judectoreti cernd dizolvarea societii respective, pe motiv c numrul acionarilor si s-a redus la unul singur sub minimul legal cu toate c dup 11 luni de la aceast reducere, societatea i-a reconstituit numrul de acionari. Ce soluie va formula instana? Motivai. Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde. 30. n ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunrii generale, de ctre un acionar ale crui aciuni reprezint 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraie, respectiv directoratul s convoace adunarea general a acionarilor, dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii? Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere. 31. n ce termen de la comunicarea somaiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silit s nu continue? Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile 32. Este obligatorie declarare n Romania a sediilor secundare din strintate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal n Romania? Si daca da, n ce termen. Contribuabilii cu domiciliul fiscal n Romnia au obligaia de a declara n termen de 30 de zile nfiinarea de filiale i sedii secundare n strintate 33. Ce document trebuie s nsoeasc micarea intracomunitar a produselor accizabile cu accize pltite? Produsele prevazute la alin. (1) circula intre statul membru in care au fost deja eliberate in consum si Romania, insotite de documentul de insotire simplificat 34. Ce reprezint produsele accizabile n nelesul codului fiscal? Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: a) bere; b) vinuri; c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; d) produse intermediare;

e) alcool etilic; f) tutun prelucrat; g) produse energetice; h) energie electrica 35. O persoan fizic deine de la 10 iunie 2008 un teren arabil n intravilan de 10 hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecie este 3.00. 10 ha x 20 = 200 lei x 3 = 600 lei / an /12=50 x6 = 300 lei

36. Cine are obligaia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobnzi obinute de persoane fizice?
IPentru veniturile sub form de dobnzi, impozitul se calculeaz i se reine de ctre pltitorii de astfel de venituri la momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire. n situaia sumelor primite sub form de dobnd pentru mprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaz la momentul plii dobnzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobnzi se face lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare nregistrrii/rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plii dobnzii, pentru venituri de aceast natur, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobndite, contractele civile ncheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a cror scaden este ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobnzi se aplic cota de impozit de la data constituirii e 37. Explicai interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesionitilor contabili. Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori, angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunitii i a instituiilor deservite de profesionistul contabil. 38. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii, n sprijinul Codului etic naional. Principiul comportamentului profesional impune ca obligaie profesionitilor contabili de a se conforma legilor i reglementrilor relevante i de a evita orice aciuni care pot discredita profesia contabil. Acestea includ aciuni pe baza crora, o ter parte raional i informat, la curent cu toate informaiile relevante, ar concluziona c este afectat n mod negativ buna reputaie a profesiei. 150.2 n cadrul strategiei de promovare i de marketing a lor i a activitii pe care o efectueaz, profesionitii contabili nu trebuie s furnizeze informaii eronate despre profesia lor. Profesionitii contabili trebuie s fie cinstii i loiali i nu trebuie: - s fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed i experiena pe care o dein; - s ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind munca desfurat de alii. 39. Ce obligaii are CECCAR fa de profesionitii contabili angajai n industrie, comer, educaie, sectorul public etc.?

40. Prezentai structura i prile componente ale Codului etic naional al profesionitilor contabili. Codul cuprinde obiectivele i principiile fundamentale, redate la modul general i nu destinate a fi folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesioniti, ntr-un caz bine determinat. Codul ofer anumite linii directoare n ceea ce privete aplicarea n practic a obiectivelor i principiilor fundamentale cu privire la numrul situaiilor tipice care se ntlnesc n profesiunea contabil. Codul are trei pri: Partea A se aplic tuturor contabililor profesioniti, n afar de cazul cnd altceva este specificat (seciunile 1-7). Partea B se aplic numai contabililor liber-profesioniti 8seciunile 8-14). Partea C se aplic pentru contabilii profesioniti salariai i de asemeni poate fi aplicat, n circumstane similare, contabililor salariai din cabinetele cu liber practic 8seciunile 15-18). 41. Ce condiii trebuie s ndeplineasc o societate comercial pentru a deveni membr a Corpului? Prin societate de expertiz contabil se nelege societatea comercial care ndeplinete condiiile prevzute la art.8 lit.ad din O.G.nr.65/1994 i este nscris n Tabloul Corpului, adic: a) s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil; b) majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau a prilor sociale; c) consiliul de administraie al soietii comerciale s fie ales n majoritate dintre acionarii sau asociaii experi contabili, d) aciunile s fie nominative. Orice nou asociat sau acionar s fie admis de adunarea general.

42. n ce const pregtirea stagiarilor n sistem colectiv? 1) Pregtirea n sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial ntocmit de directorul executiv al filialei si vizat de presedintele filialei pn la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionare stagiu din cadrul Corpului. (2) Calendarul semestrial de pregtire va contine, dup caz: a) numrul total al stagiarilor nscrisi pentru sistemul colectiv de pregtire, pe ani; b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrrilor profesionale si predarea cursurilor de pregtire tehnic si deontologic; c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector; d) graficul de efectuare a lucrrilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregtire tehnic si deontologic, pentru fiecare lector. 43. Care sunt obligaiile de raportare ale membrilor? Indiferent de misiunea pe care o are de ndeplinit, EC sau CA trebuie s elaboreze un raport n legtur cu misiunea respectiv. Elaborarea acestui raport se realizeaz conform normelor profesionale. 44. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare i desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS?

45. Ce nelegei prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?

Calitatea este un atribut important al activitii profesionistului contabil. Autocontrolul calitii lucrrilor nseamn aplicarea de ctre profesionist sau de cabinet a principiilor i procedurilor n scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine c lucrrile s-au efectuat conform principiilor de baz care guverneaz lucrrile respective. Principiile de calitate constituie obiective i scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca msuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun n aciune, n aplicare peoceduri privind: caliti personale (cabinet sau societate); aptitudini i competen; repartiia lucrrilor; instruciuni i supervizare. Controlul de calitate asupra lucrrilor realizate de EC sau CA care-i desfoar activitatea individual se poate organiza i exercita numai de ctre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta i aprobate de Conferina Naional. 46. Ce nelegei prin obiectivitate? OBIECTIVITATE asociere de imparialitate, cinste intelectual i de dezinteres fa de orice conflicte de interes.

47. Ce nelegei prin independen? Un profesionist contabil n practica public nu ar trebui s se angajeze n orice afaceri, ocupaie, sau activitate care i afecteaz sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaie a profesiei i care ca rezultat ar fi incompatibil cu prestarea serviciilor profesionale. 48. Ce nelegei prin respectul fa de normele tehnice i profesionale? Respectul fa de normele tehnice i profesionale presupune c profesionistul contabil trebuie s realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice i profesionale aplicabile i este obligat s urmreasc cu grij i competen instruciunile clientului sau sau angajatorului su, n msura n care acestea sunt compatibile cu exigenele de integritate, obiectivitate, iar n cazul liber profesionitilor, de independen. ntre altele, profesionistul contabil trebuie s respecte normele tehnice i profesionale publicate de: IFAC (Normele internaionale de audit), IASC (Normele contabile internaionale), organismul profesional, membru al IFAC i legislaia n vigoare. 49. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil ? Secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu ocazia executrii lucrrilor sale, Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizaie scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme reglementare. 50. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat ; dintre contabilul autorizat i contabilul salariat ? Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr.65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit sau pierdere.

Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemenei, economistul este specializat n multe domenii: financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr.65/1994 i are capacitatea de a ine contbilitatea i de a ntocmi bilanul contabil. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contbile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de treprindere. n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase. Rezumnd avem: EXPERT- CONTABIL, CONTABIL AUTORIZAT Independen certificare apartenen la organismul profesiei nu fac parte din structurile entitii responsabilitate confidenialitate

ECONOMISTUL SALARIAT CONTABIL SALARIAT Slujba subordonare fac parte din Ierarhic structurile entitii rspundere limitat

51. Cine este contabilul autorizat? Este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei (O.G. nr.65/1994) i are capacitatea de a ine contabilitatea i de a ntocmi bilanul contabil. 52. Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. Audit statutar Se realizeaz prin persoane fizice sau juridice stabilite de acionari. Se respect normele unui organism profesional. Asigur credibilitatea necesar pentru teri asupra situaiilor financiare ale entitii. Independena principiul de baz pentru credibilitate. Audit contractual Se realizeaz exclusiv prin firme de specialitate. Independena i responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un nalt grad de credibilitate a situaiilor financiare auditate. 1. auditul statutar reprezinta indeplinirea obligatiilor cu privire la supravegherea gestiunii intreprinderii 2. auditul statutar verificarea si certificarea bilantului contabil 3. Activitate realiz de cenzori, experti contabili 4. obligatie de supraveghere a gestiunii soc com 5. sa realizeze verificari si interventii 6. sa verifice casa si bilantul contabil

7. auditul contract reprez rel contractuala priv exec lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea inform inscrise in situatiile financiare

53. Artai categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activitii debitorului aflat n insolven, potrivit Legii nr. 85/2006, i care sunt termenele n care pot propune planul. (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.

54. De cine poate fi exercitat aciunea n rspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului i consiliului de administraie, precum i a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societii de acetia prin nclcarea ndatoririlor lor fa de societate? Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea

55. Care sunt condiiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolvenei? Practicienii n insolven interesai vor depune la dosar o ofert de preluare a poziiei de administrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitii de practician n insolven i o copie de pe polia de asigurare profesional. n ofert, practicianul n insolven interesat va putea arta i disponibilitatea de timp i de resurse umane, precum i experiena general sau specific necesare prelurii dosarului i bunei administrri a cazului. n cazul n care nu exist nici o astfel de ofert, judectorul-sindic va desemna provizoriu, pn la prima adunare a creditorilor, un practician n insolven ales n mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R. 56. Definii starea de insolven potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenei. insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei 57. Prezentai componentele ratei de actualizare atunci cnd e neleas ca i rat de rentabilitate a investiiilor alternative.

Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risc a intreprinderii de evaluat. Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat. Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea. 58. Prezentai caracteristicile generale ale unui cash-flow. Cash-flow - flux de lichiditati. Fluxul anual de lichiditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin metoda indirecta, respectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si scaderea variatiei necesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru investitiile de mentinere (nu de dezvoltare). 59. Care sunt situaiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor? Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea: - preturilor libere; - raportului de schimb al monedei nationale; gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata). 60. Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare. Prima de risc, componenta a ratei de actualizare este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea. 61. Prezentai 3 metode de determinare a ratei de actualizare. -Rentabilitatea specifica ateptata pentru investitii alternative, -rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

62. Definii valoarea de pia. Valoarea de piata - reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata, dupa un marketing adecvat. 63. Care este rolul dignosticului n evaluarea ntreprinderii?

Diagnosticul are drept scop - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 64. Explicai diferenele dintre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nusi propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. 65. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi. Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 66. Explicai semnificaia datrii raportului de audit. semnificaia datrii raportului de audit - raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate.

67. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statuar. 1. Raportul de audit cuprinde urmtoarele elemente de baz, prezentate, de regul, n formatul de mai jos: (a) titlu; (b) destinatarul; (c) paragraful de deschidere sau introductiv

(i)
(ii)

identificarea situaiilor financiare auditate; o declaraie privind responsabilitatea conducerii entitii, precum i responsabilitatea auditorului.

(d) Paragraful referitor la sfera angajamentului (n care se prezint natura unui audit) o referire la ISA sau la standardele ori practicile naionale de audit relevante; o prezentare a raportului de audit efectuat;

e) paragraful referitor la opinie, ce conine Paragraful referitor la opinie care conine exprimarea unei opinii asupra situaiilor financiaretrimitere la cadrul general de raportare financiar utilizat pentru ntocmirea situaiilor financiare (inclusiv identificarea rii de origine3 a cadrului de raportare financiare atunci cnd cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele Internaionale de Contabilitate)

(i) (e) data raportului; (f) adresa auditorului; i (g) semntura auditorului.

O exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare;

(h) Este de dorit o anumit uniformitate privind forma i coninutul raportului de audit, deoarece aceasta contribuie la
mbuntirea gradului de nelegere al cititorului, precum i la identificarea situaiilor neobinuite cnd acestea apar. 68. Structura dosarului exerciiului. Planificarea angajamenului de audit Supervizarea lucrarilor Aprecierea controlului intern Obtinerea de elemente probante 69. Rolul i importana dosarului exerciiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele angajamentului de audit a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat. El permite auditorului sa asambleze toate lucrarile incepand de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului de audit. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru o mai buna organizare si control ale misiunii. Pentru documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni, pentru inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date de colaboratori si pentru justificarea opiniei emise si redactarea raportului. 70. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
3

Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat cu prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din partea CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privind calitatea ceruta de terti. Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de etica si deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masa contabililor din Romania. 71. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia. 210. Acceptarea unui client naintea acceptrii trebuie fcute: evaluarea riscurilor verificarea privind respectarea principiilor independenei integritatea obiectivitatea competena confidenialitatea comportamentul profesional stabdarde tehnice 72. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscala i consultanta n materie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real. Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraia fiscala este corect ntocmita pe baza informaiei primite. Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota n dosarul de lucru. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread ca: a) ar conine o declaraie falsa sau neltoare; b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere reala a faptului ca ele sunt adevrate sau false, sau c) ar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare autoritile fiscale. 73. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Codul cuprinde obiectivele i principiile fundamentale, redate la modul general i nu destinate a fi folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesioniti, ntr-un caz bine determinat. Codul ofer anumite linii directoare n ceea ce privete aplicarea n practic a obiectivelor i principiilor fundamentale cu privire la numrul situaiilor tipice care se ntlnesc n profesiunea contabil. Codul are trei pri: Partea A se aplic tuturor contabililor profesioniti, n afar de cazul cnd altceva este specificat (seciunile 1-7).

Partea B se aplic numai contabililor liber-profesioniti 8seciunile 8-14). Partea C se aplic pentru contabilii profesioniti salariai i de asemeni poate fi aplicat, n circumstane similare, contabililor salariai din cabinetele cu liber practic 8seciunile 15-18). 74. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului.

75. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale.

76. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent la interesele clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea insuficient a informaiilor prezentate de acesta. 77. Definii valoarea just. Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 78. Explicai legtura dintre scop i metod n evaluarea ntreprinderii. Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv: -bilantul contabil; -bilantul economic ; -bilantul functional. 79. Clasificai diferitele tipuri de evaluri. Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator) - evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii:

- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscal

80. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi. Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. 81. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. Intervine atunci cand limitarea intreprinderii lucrarilor sau incertitudinilor sunt de asa natura incat auditorul nu este in masura sa formuleze vreo opinie asupra bilantului 82. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare. Se exprima cand dezacordurile cu conducerea intreprinderii sunt semnificative si au o incidenta importanta asupra bilantului contabil, care este incomplet, nesincer, inselator. 83. Structura dosarului permanent. - Fisa de caracterizare - scurt istoric al intreprinderii - organigrame persoanele care angajeaja intreprinderea conturile anuale ale ultimilor exercitii note asupra organizarii sectorului de activitate, productie note asupra statutului procese verbale ale Consiliuliu de Administratie si AGA structura grupului contracte, asigurari a. Generalitati b. Control intern c. Conturi anuale d. Analize permanente e. Fiscal si social f. Juridic

Contine sectiuni de la a-f

84. Rolul i importana dosarului permanent. Are rol informativ . Pentru pastrarea rolului informativ trebuie tinut la zi, sa nu contina informatii perimate si documente voluminoase ale intreprinderii ci doar extrasele acestora. Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii

85. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Se face prin Raportul annual al membrilor Raportul annual catre ministerul finantelor Pentru toate firmele de audit care efectueaza audit la societatile cotate la bursa, Camera va organiza cel putin o inspectie pe an, al carei obiectiv va consta in analiza dosarelor de audit pentru cel putin un client cotat la bursa. 86. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Raportul annual al memebrilor este cerut de camera pentru indeplinire obligatiilor legale ale acesteia obiective 1. conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele normative si legale; 1. respectarea prevederilor referitoare la efectuarea propriu-zisa a auditului financiar, in conformitate cu Normele minimale de audit ale Camerei si cu ISA;

87. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit, de baz. obiectivitatea independenta

O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri.

88. Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.

profesionitii contabili salariai trebuie s fie loiali att vizavi de angajator, ct i fa de profesie, aceste dou exigene fiind uneori n contradicie. Prima condiie a unui angajat este de a susine obiectivele etice i legitime ale organizaiilor profesionale. Totodat nu poate fi obligat un angajat: - s violeze legislaia; - s ncalce regulile i normele profesiei, - s mint auditorii angajatorului su; - s semneze o declaraie care conine distorsiuni ale realitii. Dac profesionistul contabil salariat nu reueete s rezolve o problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au fost epuizate toate ealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c o prevedere legal sau o norm profesional prevd aceast obligaie). sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre ceilali (n analiza, n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie); competena profesional prin care un profesionist contabil nu trebuie s induc n eroare patronul despre gradul de pregtire sau experien pe care l deine; prezentarea informaiilor financiar-contabile n ntregime, cu onestitate, n mod profesional i astfel nct s fie nelese n contextul lor. Informaiile s descrie clar natura adevrat a tranzaciilor comerciale, activelor, pasivelor, s ordoneze intrrile cronologic i adecvat. 89. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. n raport de gravitatea abaterilor svrite, sanciunile sunt: Mustrare: comportament Avertisment: - absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional. Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an: - absena nemotivat de la dou edine consecutive ale AG ale filialei sau ale CN; - neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic; - nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 n Rgulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, la sanciuni, art.134, este prevzut sanciunea Interdicia dreptului de exercitare a profesiei pentru opt abateri disciplinare. SURSA: O.G. 65/1994 modificat ROF al Corpului 1995.

90. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.

91. Acini de intimidare ameninare la adresa independenei. ameninri legate de interesul propriu:

Financiar: direct (dependena de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) i indirect; ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul aceleai firme); familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de client); cunoaterea de mult vreme a clientului; personalitatea i calitatea clientului; intimidarea de ctre un client prea dominant, ceea ce impune EC s acioneze n manier subiectiv. 92. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului.

93. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Angajamentele de audit cu scop special cuprind: - situaii financiare ntocmite n alte baze de contabilitate dect Standardele Internaionale sau Standardele Naionale de Contabilitate Prin raportul de audit vom stabili dac situaiile financiare sunt ntocmite sub toate aspectele semnificative n conformitate cu baza identificat a contabilitii. - conturi specificate, elemente ale conturilor sau elemente dintr-o situaie financiar, respectiv rapoarte asupra unei componente a situaiilor financiare Prin raportul de audit vom indica baza contabilitii n conformitate cu care componenta este prezentat sau vom face referire la un acord care specific baza. Opinia va exprima dac acea component este ntocmit sub toate aspectele semnificative n concordan cu baza identificat a contabilitii. - conformitatea cu acordurile contractuale Acceptm angajamente asupra conformitii cu acordurile contractuale atunci cnd aspectele generale ale confomitii sunt legate de aspectele financiare i contabile incluse n aria compotenei profesionale a auditorului sau exist posibilitate apelrii la un expert n domeniu. Raportul de audit va specifica dac entitatea s-a conformat cu prevederile particulare ale acordului. - i situaii financiare sintetice

94. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri cuvenite const n punerea n lucru, de ctre auditor, a procedurilor i tehnicilor de audit care au fost definite n prealabil de comun acord cu ntreprinderea-client i eventual terii interesai i n comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii. audit statutar; cele trei denumiri avnd aceleai semnificaii:

caracterul legal, care rezult din aceea c este singurul tip de audit reglementat la nivel european (Directiva a
VUI-a) i prevzut, de regul, prin legea companiilor i prin actele constitutive (statutele) acestora;

statutul de independen al persoanelor care realizeaz aceste misiuni de audit i autonomia organismului din care face parte auditorul. 95. mpotriva societii Alfa S.R.L. s-a emis o decizie de impunere reprezentnd diferene de impozit pe profit aferent anului 2007 n sum de 2.123.000 lei. Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaie mpotriva deciziei de impunere? Ageniei Naionale de administrare Fiscal a creanelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competena poate fi stabilit n sarcina altor organe fiscale dect cele prevzute la alin. (1), prin ordin al ministrului finanelor publice, la propunerea preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal

96. Conform prevederilor legale nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat n aceast situaie? Nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere potrivit art. 65. Stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15 zile de la ntiinarea contribuabilului privind depirea termenului legal de depunere a declaraiei fiscale

97. Care este codul de identificare fiscal pentru persoanele fizice? pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale; c) pentru persoanele fizice care nu dein cod numeric personal, numrul de identificare fiscal atribuit de organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal 98. Ce document trebuie s nsoeasc micarea produselor accizabile n regim suspensiv? Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai atunci cand este insotita de documentul administrativ de insotire.

Modelul documentului administrativ de insotire va fi prevazut in norme. (2) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv, acest document se intocmeste in 5 exemplare, utilizate dupa cum urmeaza: a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor; b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii pana la antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat. La sosirea produselor la locul de destinatie, acestea trebuie sa fie completate de catre primitor si sa fie certificate de catre autoritatea fiscala competenta in raza careia isi desfasoara activitatea primitorul, cu exceptiile prevazute in norme. Dupa certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de insotire se pastreaza de catre acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite si ramane la autoritatea fiscala competenta a primitorului; c) exemplarul 5 se transmite de catre expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritatii fiscale competente in raza careia acesta isi desfasoara activitatea. (3) Antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat are obligatia de a transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de insotire, in conformitate cu legislatia statului membru al expeditorului. 99. O persoan fizic achiziioneaz automobile din Germania i apoi le revinde n Romnia, realiznd acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obine venitul su principal. Trebuie aceast persoan s se nregistreze n scopuri de TVA? Argumentai.

100.

Care sunt termenele de depunere a declaraiei recapitulative de TVA?

Fiecare persoan impozabil, nregistrat conform art. 153, trebuie s ntocmeasc i s depun la organele fiscale competente, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare unui trimestru calendaristic, o declaraie recapitulativ privind livrrile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanelor Publice, 101. Care este documentul n baza cruia se colecteaz TVA n cazul unei livrri ctre sine?

Autofactura pentru livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine trebuie emis numai dac operaiunile n cauz sunt taxabile i numai n scopul taxei, 102. S.C. Alfa S.R.L. se nfiineaz la data de 19 iunie 2008. Cu aceast ocazie estimeaz c nu va realiza o cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistrea n scop de TVA optnd pentru aplicarea regimului special pentru ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 60.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 3,3817 lei, mai poate pstra S.C. Alfa regimul ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul. Da mai poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare pentru ca nu a depasit 35000 euro, plafonul. 60000Lei inseamna- 17742 eur

103.

S.C. Gama S.R.L. stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia transport trei

imprimante, produse de acesta la o expoziie de tehnologie ce are loc n Frana. Dup expoziie imprimantele sunt aduse napoi n Romnia. Ce obligaii are S.C. Gama S.R.L. din punct de vedere al TVA pentru aceast tranzacie? Doar de a completa registrul nontransferurilor

104.

S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n

Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens. Ce operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i cum va nregistra TVA-ul aferent acestei operaiuni tiind c fructele achiziionate vor fi utilizate pentru operaiuni care dau dreptul de deducere a TVA-ului? Achizitie intracomunitara 4426 = 4427

105.

S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n

Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit n Ungaria i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Romnia n Frana. Beta i comunic lui S.C. Alfa S.R.L. un cod de TVA valabil emis de autoritile din Ungaria, S.C. Alfa S.R.L. deinnd i documente de transport care atest transportul bunurilor din Romnia n Ungaria. S.C. Alfa S.R.L. factureaz aceast operaiune cu TVA 19%, conform cotei din Romnia, argumentnd c nu poate factura scutit cu drept de reducere ntruct Beta nu i furnizeaz un cod valabil de TVA emis de autoritile din Frana, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentai. Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel: a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei intracomunitare i a taxei aferente; b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare. 106.

107.

S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n

Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Romnia n Ungaria de ctre Beta. Ce operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i care sunt condiiile pentru ca S.C. ALFA S.R.L. s factureze operaiunea scutit cu drept de deducere? Livrare intracomunitara, conditie furnizare cod de inregistrare in scopuri de TVA 108. O persoan fizic deine de la 10 aprilie 2008 un teren arabil n extravilan n zona A de 10

hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 36 lei/ha. Impozit annual = 10x36 = 360 ron /12 =30 ron/ luna x 8 = 240 ron 109. O persoan deine un autoturism cu o capacitate cilindric de 1820 cmc ncepnd cu luna

decembrie 2007. Determinai impozitul pe mijloacele de transport, aferent anului 2008, n condiiile n care impozitul unitar este 60 lei/200 cmc. 1820/200 =19.1 x 60 = 546 ron 110. Precizai trei tipuri de venituri ce nu intr n baza impozabil n scopul calculrii impozitului pe veniturile microntreprinderilor? Venituri din productia imobilizarilor Venituri din variatia stocurilor venituri din dividende de la alta pers juridica 111. Ameninri legate de intimidare descriere. Posibilitatea ca expertul s fie intimidat de o ameninare sau de un client dominant i s se team de consecinele ce decurg din acionarea de o manier obiectiv. 112. Onorariile i independena descriere. Cnd onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparine acest cleint, reprezint o parte important din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n cauz. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaia economic a fiecrei ri. Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate unui client pe baz de acorduri sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionate de importana problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii. n rile n care facturarea onorariilor condiionat de rezultat este autorizat de legislaia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribula sau de alt autoritate public nu sutn considerate ca intrnd n aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie.

113.

Ce se nelege prin publicitate n profesia contabil?

Publicitatea n profesia contabil se face n limitele stricte prevzute de Codul etic i fr a fi afectate interesele celorlali membri ai CECCAR. n acest sens, trebuie avut n vedere: informarea obiectiv a publicului; decena; cinstea; ncrederea; bunul gust.

114.

Care sunt condiiile cerute unei aciuni de promovare atunci cnd publicitatea nu este autorizat?

s aib ca obiect aducerea al cunotina publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, ntr-un mod care s nu fie fals, s nu induc n eroare i s nu produc decepii; s fie de bun sim; s fie demn din punct de vedre profesional; s evite repetarea frecvent, ostentativ a numelui contabilului profesionist independent; s evite promovarea personal excesiv. Calitile membrilor, condiii pentru meninerea acestora.

115.

Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaz prin: tiin, competen i contiin; independen de spirit i de interes material; moralitate, probitate i demnitate; Pentru meninerea acestor caliti, fiecare membru trebuie s: s i dezvolte necontenit cultura; acorde toat atenia pentru orice problem examinat; i exprime opinia fr nici o ezitare; s se exprime clar, categoric i ferm; nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia s nu poat s i exercite liber profesia, s nu-i exercite libertatea de gndire; considere c independena sa trebuie circumscris, n orice mprejurare, regulilor stabilite de Corp 116. Ionescu Ion este un contribuabil persoan fizic, pltind impozit pe venitul din salarii.

Nemulumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat el solicit rambursarea impozitului pltit n anul 2007 considernd c suma pltit nu este echivalent cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceast solicitare ntemeiat? Argumentai.

117.

Mrimea impozitelor datorate de fiecare persoan trebuie s fie cert, nu arbitrar, iar

termenele, modalitatea i locul de plat s fie stabilite fr echivoc pentru a fi cunoscute i respectate de fiecare pltitor. Acesta este enunul crui principiu al impunerii formulat de Adam Smith? principiul certitudinii impunerii

118.

Ce este i ce conine Programul naional de formare i dezvoltare profesional continu?

Programul-cadru conine programul de pregtire iniial adresat persoanelor absolvente ale examenului de acces la profesie n curs de efectuare a stagiului, precum i dezvoltarea profesional continu adresat experilor contabili i contabililor autorizai membri ai CECCAR i tuturor profesionitilor contabili din economie. Programul de pregtire iniial 3. Pregtirea profesional a stagiarilor (absolvenilor examenului de acces la profesia contabil) este parte component a PNDPC i se realizeaz n conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea stagiului i examenului de aptitudini n vederea accesului la calitatea de expert contabil i de contabil autorizat, aprobat prin hotrre a Consiliului Superior. Dezvoltarea profesional continu 4. Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii ale activitilor ce constituie preocupri ale profesionitilor contabili, i anume: nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar; Audit i certificare; Contabilitate financiar; Contabilitate i control de gestiune; Fiscalitate; Evaluarea economic i financiar a ntreprinderilor; Managementul pieelor de capital; Drept Legislaie european; Doctrin i deontologie profesional; Expertiz contabil.

119.

Care sunt condiiile pentru a deveni auditor de calitate n cadrul C.E.C.C.A.R.?

120. 121.

Ce nelegei prin integritate? Ce nelegei prin competen profesional i pruden?

Un contabil profesionist trebuie s fie DREPT, SINCER I CORECT n realizarea sarcinilor profesionale. Competena profesional are dou componente de baz: .1 obinerea; .2 meninerea Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Dobndirea competenei profesionale cere: .3 nalt standard de pregtire general, urmat de una specific; .4 practic i examinare n subiecte profesionale semnificative;

.5 perioad de practic n domeniu. Meninerea competenei profesionale cere: .6 cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n contabilitate, audit i alte reglementri statutare i cerine relevante); .7 adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale, n conformitate cu normele naionale i internaionale. Competenele profesionale (comentariu): Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experiena necesar. n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenelor sale, cernd consultana sau asistena unui specialist. 122. Ce nelegei prin comportament profesional? comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile;

123.

Cine poate exercita profesia de expert contabil i de contabil autorizat?

Profesia de expert contabil i de contabil autorizat se exercit de ctre persoanele care au aceast calitate, n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr.65/1994 i Ordonana Guvernului nr.89/1998 cu respectarea principiului independenei profesiei. 124. Cine este expertul contabil?

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei (O.G. nr.65/1994) i are competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierderi. Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt Calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. 125. Cum se obine calitatea de expert contabil? Prin examen. Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru efectuarea stagiului i prin examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil i contabil autorizat. 126. Care sunt lucrrile ce pot fi executate de contabilii autorizai?

Lucrri ce pot fi executate de contabilul-autorizat: Cu studii superioare a. ine contabilitatea operaiunilor economico-financiare prevzute n contract b. ntocmete bilanul contabil c. verific i certific bilanul contabil d. ndeplinete obligaiile prevzute de lege pentru cenzorii numii la societile comerciale. Cu studii medii a. ine contabilitatea operaiunilor economicofinanciare prevzute n contract. b. ntocmete bilanul contabil

127.

Care sunt relaiile profesionitilor contabili cu clienii?

Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri servicii, semnat de ambele pri. n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibili de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c aceast obiectivitate este compromis. n cadrul ndeplinirii lucrrilor, membrii Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lo cu clienii, asigurbdu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor. Stabilirea sau ntreinerea realiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaieie membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independenei i competenei. Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i ncheierii contractului dup: a) evaluarea riscurilor; b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; c) o apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii. Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaz aprecieaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri. Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract. Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili. n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaz. SURSA: Cartea expertului contabil i a contabilului autorizat, CECCAR, Bcureti, 2001 128. Ce este C.E.C.C.A.R.?

CECCAR este persoan juridic de utilitate public i autonom, din care fac parte experii contabili i contabilii autorizai, n condiiile prevzute de O.G. nr. 65/1994, modificat.

129.

Rolul bilanului n dignosticul de evaluare.

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. 130. umane. Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii ntreprinderii. Constatri se fac urmtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; - Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. Obiectivul i mijloacele de realizare ale dignosticului de organizare, management i resurse

b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala. Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili: Oportunitile Riscurile Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati. 131. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare

Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de exploatare si - de trezorerie in active si - funcia de finanare in pasiv. 132. Care este comportamentul profesionalismului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal?

Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s se situeze n cea mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia s fie efectuat cu competen. Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie s fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia respectiv. CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice ndoial; s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i consultana fiscal i nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n primul rnd clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread: ar conine un fals sau o inducere n eroare; ar conine informaii furnizate cu nepsare sau necunoaterea real a faptului; ar omite sau ar ascunde informaia cerut, putnd induce n eroare fiscul. poate folosi estimrile n pregtirea declaraiilor fiscale.

133.

Care sunt atribuiile Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.?

alege, dintre memebrii si, preedintele i cei 5 vicepreedini care sunt alei dintre experii contabili i un V.P. dintre contabilii autorizai. Asigur elaborarea i completarea Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului i a Codului privind conduita etci i profesional a EC i CA, cu avizul MF i al MJ. Aprob normele privind desfurarea activitii curente a compartimentelor i verigilor organizatorice ale Corpului. Asigur administrarea i gestionarea patrimoniului Corpului. Delibereaz asupra tuturor problemelor privind profesia de EC i CA. Vegheaz ca regulamentul privind dobndirea calitii de EC i CA s fie strict aplicat.

Asigur coordonarea i controlul activitii CF (Consiliilor filialelor); stabilete metodologia de elaborare a BVC al corpului. Aprob statele de funciuni al Corpului i filialelor. Asigur participarea n cadrul unor comisii de studii i cercetri destinate a face s progreseze profesia i tiina contabil n diverse grupe de lucru, din cadrul instituiilor guvernamentale i neguvernamentale, la solicitarea acestora. Decide n termen de 30 de zile, asupra contestaiilor fcute mpotriva hotrrilor luate de Comisia superioar de disciplin. Ia toate msurile necesare pentru desfurarea n bune condiii a activitii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei i a celei de sigurare a riscului profesiei de ctre membrii Corpului. ndeplinete alte atribuii prevzute de lege, de Regulament i de hotrrile Conferinei Naionale a CECCAR.

134.

Care sunt categoriile de debitori n stare de insolven crora li se aplic procedura simplificat

instituit de legea nr. 85/2006? Procedura simplificat prevzut de prezenta lege se aplic debitorilor aflai n stare de insolven, are se ncadreaz n una dintre urmtoarele categorii: a) comerciani, persoane fizice, acionnd individual; b) asociaii familiale; c) comerciani care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) i ndeplinesc una dintre urmtoarele condiii: 1. nu dein nici un bun n patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gsite; 3. administratorul nu poate fi gsit; 4. sediul nu mai exist sau nu corespunde adresei din registrul comerului; d) debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevzute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) i h) n termenul prevzut de lege; e) societi comerciale dizolvate anterior formulrii cererii introductive; f) debitori care i-au declarat prin cererea introductiv intenia de intrare n faliment sau care nu sunt ndreptii s beneficieze de procedura de reorganizare judiciar prevzut de prezenta lege. 135. Ce obigaii au filialele Corpului pe linia comunicrii cu membrii?

Consiliul filialei trebuie s se asigure c toate societile de expertiz contabil, toate sucursalele sau filialele acestora se afl sub controlul unui expert contabil sau contabil autorizat, membru al Corpului. C.F. are obligaia de a organiza i a exercita sistematic examinarea profesional a membrilor si (vezi atribuiile).

136.

Conflicte de interese Circumstane de care trebuie inut seama. Descriere.

Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie s fie permanent ateni la factorii care dau natere la astfel de conflicte. Exist unele circumstane particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerine interne i externe anume: un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaiile familiale sau personale pot, de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajat orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a influena negativ integritatea profesionistului contabil; profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale i tehnice; profesionistul se poate gsi ntre exigenele unui superior i aplicarea normelor tehnice i profesionale; un conflict de interese se poate produce cnd publicarea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

137.

O societate comercial a nregistrat n cursul anului 2008 o sum de 2.500 lei reprezentnd

cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavnd ns contract ncheiat pentru aceast prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit aceast sum i s-a considerat ca fiind nedeductibil ntruct reprezint o prestare de servicii, dei s-a constatat c acest serviciu a fost necesar i existau toate documentele justificative care s demonstreze c serviciul a fost efectiv prestat. Controlul a procedar correct? Explicai. Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea. 138. Cum se rezolv conflictele de etic potrivit Codului etic naional al profesionitilor contabili?

Cnd se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionitii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de ctre organizaia, (ntreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmtoarele: - sa se analizeze problema conflictual cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat i profesionistul contabil se decide sa mearg la nivelul superior urmtor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie ntiinat despre aceasta decizie. Daca se descoper ca eful ierarhic superior este implicat n problema conflictual, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cnd eful ierarhic superior este eful compartimentului urmtoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaz sa fie directorii de resort, Consiliul de administraie, sau Adunarea generala (dup caz). - sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confideniala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obine o nelegere a posibilelor evoluii ale situaiei. - daca conflictul de etica mai exista nc dup epuizarea completa a tuturor posibilitilor de control intern, n ultima instana profesionistul contabil nu poate avea alta soluie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) dect sa-i dea demisia i sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunztor al acelei organizaii (ntreprinderi) . 139. Ce sunt serviciile profesionale? Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile? Orice serviciu care necesit competene contabile sau similare ndeplinite de ctre un profesionist contabil, cuprinznd misiuni contabile, de audit, consilier fiscal, consilier de gestiune financiar. 140. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare.

4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului cumparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale,a nivelului de automatizare si a productivitatii, dar si analiza functiei de cercetare-dezvoltare, pentru a determina strategia in viitor a intreprinderii. 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: . oportunitatilor; . riscurilor; punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente; - punctelor slabe: o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii prime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

141.

Care sunt organele cu atribuii de control n cadrul C.E.C.C.A.R., la nivel central i teritorial?

4. Conferinta national este organul superior de conducere si de control al Corpului. 142. Raportarea unei misiuni de compilare.

ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile, i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare. 143. Ce conine Declaraia Consiliului Superior al Corpului privind punerea n aplicare i nsuirea

cerinelor etice? Consiliul Superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia dorete s atrag atenia tuturor profesionitilor contabili asupra necesitii de a da urmare prezentei Declaraii. 1. C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de nalt conduit profesional i s se asigure c cerinele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigat, lundu-se msurile care se cuvin. 2. Misiunea de a pregti cerine etice detaliate aparine Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. 3. Adoptarea cerinelor etice internaionale ale IFAC de ctre C.E.C.C.A.R. nu va asigura n mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduit stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaboreaz prevederi normative adecvate cerinelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili. 4. C.E.C.C.A.R. asigur consultan i ndrumri care s ajute la rezolvarea conflictelor de etic ale profesionitilor contabili. Stabilirea unui compartiment de interpretare/ndrumare/consultan trebuie s aib urmtoarele caracteristici: - obiectivele lui i procedurile de funcionare trebuie s fie transparente i promovate larg n rndul membrilor; - procedurile de funcionare trebuie s ofere sigurana c se va ine seama numai de ntrebri rezonabile din partea membrilor i c cel care ntreab rspunde pentru formularea clar a faptelor i circumstanelor; - cei nsrcinai s ofere consultan trebuie s aib un nivel corespunztor de autoritate i o experien tehnic suficient pentru a acorda asemenea ndrumri; - cererile vor fi fcute de obicei pe baz de confidenialitate iar rezultatele oricror interpretri/consultan/ndrumri pot face obiectul publicrii (fr a da nume), ca modalitate de formare etic pentru toi profesionitii contabili. Pentru a rspunde cerinelor din prezentul paragraf, n cadrul Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai funcioneaz Departamentul de etic, comisiile de apel i comisiile de disciplin, atribuiile acestora fiind stabilite prin hotrri ale Consiliului Superior. 5. Punerea n aplicare a cerinelor etice va fi susinut de introducerea unui program menit s asigure Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia c membrii individuali cunosc toate cerinele etice i consecinele nerespectrii acestor cerine. Asemenea informaii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaii tehnice, reviste profesionale, rapoarte n legtur cu audieri i activiti disciplinare, programe referitoare la pregtirea profesional continu, publicaii, pres financiar i de afaceri i rspunsuri privind cerinele de consultan de la comitetul specific. 6. Profesionitii contabili vor respecta cerinele etice care i privesc, fr s fie nevoie de constrngeri sau sanciuni. n ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri n care astfel de cerine sunt ignorate n mod flagrant sau pe care acetia nu le respect din eroare, omisiune sau din lipsa de nelegere a lor. Este n interesul profesiei i al tuturor membrilor ca publicul larg s aib ncredere c nerespectarea cerinelor etice ale profesiei va fi investigat i, acolo unde este cazul, vor fi luate msuri disciplinare. 7. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. 8. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R.

9. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduit discreditabil sau dezonorat. 10. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. 11. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 144. Enumerai 8 atribuii ale adunrii generale ale filialei C.E.C.C.A.R.

1) Ia cunotiin. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului fihialei. 2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru cxercitiul financiar expirat. 3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a expertilor individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitri a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprob lista experti1or contabili individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul urmator. 4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei de disciplina a filialei. 5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori. 6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S. 7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei. 8) Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau de Hot. ale C.S. 145. Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective: stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei financiare ale entitatii evaluate, precum si a starii de sanatate financiare a acesteia; utilizarea relatiei efectului de levier pentru a face diagnosticul ratei de rentabilitate a capitalurilor propm; evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile contabile si efectul de levier masurat plecand de la valorile de piata; diagnosticul ratei de rentabilitate economic a, plecand de la rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; utilizarea totalului soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; analiza diferentelor intre optica de rentabilitate si optic a productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare. 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale.

4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor, exprimate sub forma: oportunitatilor; riscurilor; punctelor forte; punctelor slabe. 146. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei n euro n

scopul verificrii, pe parcursul anului, a condiiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro ce trebuie ndeplinit de pltitorii de impozit pe veniturile microntreprinderilor? Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului n euro a veniturilor realizate de microntreprinderi este cel comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi a fiecrei luni a perioadei creia i este aferent venitul respectiv.

147.

O societate comercial i trimite directorul general ntr-o delegaie n Ungaria cu autoturismul

proprietatea societii comerciale. In Ungaria directorul alimenteaz autoturismul cu benzin, dup care se rentoarce n Romnia. Trebuie declarat aceast operaiune n declaraia recapitulativ de TVA? Argumentai. Nu se declara deoarece nu este considerata achizitie intracomunitara

148.

SC Alfa SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia, nchiriaz o cldire lui SC Beta

SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia. SC Alfa SRL opteaz pentru facturarea acestei operaiuni cu TVA, ncepnd din chiar data nchirierii, 10.05.2008. Realiznd c pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificri de taxare a operaiunii la Administraia Financiar, SC Alfa SRL depune notificarea la data de 30.11.2008, preciznd n notificare c data de la care i exercit opiunea este de 10.05.2008. La un control realizat la SC Beta SRL, inspectorii fiscali constat acest lucru i apreciaz c SC Beta SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul nchirierii i momentul depunerii notificrii de taxare, astfel c exclude de la deduce re TVA-ul aferent facturilor de chirie din perioada mai noiembrie 2008. Este corect? Opiunea prevzut la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat n anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice i se va exercita de la data nscris n notificare. O copie de pe notificare va fi transmis clientului. Depunerea cu ntrziere a notificrii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare.

149.

Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi.

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului CKpr = costul capitalului propriu Kpr = capitalul propriu V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit 150. Care sunt competenele Comisiei de Disciplin a Filialei?

Comisia de disciplina de pe lnga consiliul filialei este competenta sa sancioneze abaterile disciplinare savrsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul in raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svarsite in raza teritoriala a altei fihiale. Fac exceptie plngerile privitoare la fapte svrsite de membrii Consiliului Superior si ai consilillor filialelor, de presedintii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in Romnia, care se depun la Comisia superioara de disciplina. Plngerea indreptata impotriva unui membru al Corpului se adreseaz consiliului falialei din care face parte acestia, cu exceptia situatiilor in care competenta apartine Comisiei superioare de disciplina, pentru care plngerile se depun la Consiliul Superior. 151. O societate comercial se nfiineaz n anul 2007 ca pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor. Execiiul financiar al anului 2007 nregistreaz o pierdere de 2.000 lei. In anul 2008 trece la regimul de pltitor de impozit pe profit. Poate societatea s-i recupereze, n scopul calculului impozitului pe profit pe anul 2008, pierderea nregistrat n anul 2007? Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz. 152. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?

- activul net corectat si - capacitatea beneficiara

153.

O persoan fizic deine un autoturism cu o capacitate cilindric de 2.620 cm 3 , achiziionat la

data de 20 mai 2008. Impozitul unitar este 60 lei/200 cmc. Determinai impozitul de plat n 2008. 2620/200*60 = /12*7= 458.5 ron 154. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?

INTEGRITATE drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE corect, fr idei preconcepute; COMPETEN PROFESIONAL lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale; CONFIDENIALITATE pstrarea secretului profesional; PROFESIONALISM comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE I PROFESIONALE executarea lucrrilor conform normelor tehnice i profesionale aplicabile, urmnd concomitent satisfacerea cerinelor clientului sau angajatorului i dac sunt compatibile cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei.

155.

Explicai principiul competenei n audit. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancioneaz cu suspendare?

lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale;

156.

Suspendare cauzat de: 1. absena nemotivat de la ntrunirea a dou edine consecutive ale adunrii generale a filialei sau ale Conferinei Naionale; 2. Neplata cotizaiei anuale sau/i a celorlalte obligaii bneti la termenele stabilite de Regukament, pe durata unui an calendaristic, 3. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional. 157. Care este organizarea C.E.C.C.A.R.? Sediul central al Corpului este n municipiul Bucureti. Corpul Exeperilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia are filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. CECCAR este astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare. LA NIVEL CENTRAL Organe de decizie (legislativ) Organe de execuie Conferina Naional Secretariatul General Consiliul Superior Biroul permanent Sectoare Preedintele Corpului Seciuni, comisii i departamente LA NIVEL DE FILIAL Adunarea General Secretariatul filialei Consiliul filialei Biroul Permanent Sectoare Preedintele filialei Seciuni SURSA: R.O.F. al CECCAR, n Cartea expertului contabil i al contabilului autorizat, CECCAR, Bucureti, 2001 158. In ipoteza n care consiliul de administraie, respectiv directoratul, constat c, n urma unor

pierderi stabilite prin situaiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societii, determinat ca diferen ntre totalul activelor i totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puin de jumtate din valoarea capitalului social subscris, va convoca adunarea general extraordinar. In situaia de fapt prezentat ce va hotradunarea general extraordinar? Daca administratorii constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

159.

Care sunt criteriile n funcie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o ntreprindere n vederea

determinrii activului net corijat? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 160. Care sunt obligaiile de comunicare n cazul aplicrii de sanciuni disciplinare membrilor?

Aplicarea unei sanctiuni disciplinare trebuie sa fie adusa la cunostinta publiculul prin: a) afisarea unui extras al hotarrii de sanctionare la sediul filialei Corpului, al directiei generale a finantelor publice si controtului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a tribunalului, insotita de publicarea acestuia intn-un ziar local de larga circulatie; b) comunicarea masurii, in scris, directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si tribunalului 161. O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n

sum de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prin vnzare a prilor componente suma de 2.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix. n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a activului respectiv, urmat de dezmembrarea acestuia i valorificarea prilor componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea n activitatea curent a contribuabilului. 162. Explicai n ce const stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini n vederea obinerii

calitii de expert contabil i de contabil autorizat. n perioada de stagiu, stagiarul este obligat s efectueze minimum 200 de ore pe semestru, n timpul orelor normale de munc ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu n sistem colectiv. (6) n ultimele 6 luni de stagiu, tutorele de stagiu trebuie s acorde stagiarului, la cerere, un concediu nepltit de cel puin 30 de zile pentru pregtirea examenului de aptitudini la profesiile de expert contabil si de contabil autorizat. 163. Cum se face alegerea n Consiliul Superior al Corpului?

Alegerile pentru Consiliul superior se fac prin vot secret; sunt declarati alesi candidatii care au obtinut minimum dou treimi din numrul voturilor exprimate. n cazul n care candidaii nu ntrunesc aceast majoritate se organizeaz al doilea tur de scrutin, la care sunt declarai alesi cei care au ntrunit majoritatea simpl a voturilor exprimate.

164.

Societatea ALFA SRL, societate de expertiz contabil, pltitoare de impozit pe profit achit n

anul 2008 o cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. Determinai suma deductibil la calculul impozitului pe profit aferent acestei cheltuieli, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro = 3,6 lei. Intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele asemenea.

165.

Artai care sunt principalele atribuii juridicionale ale judectorului sindic n procedura

insolvenei. Principalele atribuii ale judectorului-sindic, n cadrul prezentei legi, sunt: a) pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii i, dup caz, de intrare n faliment att prin procedura general, ct i prin procedura simplificat; b) judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivat, prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven care au depus ofert de servicii n acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dup caz, a lichidatorului care va administra procedura pn la confirmarea ori, dup caz, nlocuirea sa de ctre adunarea creditorilor, stabilirea remuneraiei n conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician n insolven, precum i a atribuiilor acestuia pentru aceast perioad. n vederea desemnrii provizorii a administratorului judiciar, judectorul-sindic va ine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile n acest sens depuse de creditori i, dup caz, de debitor, dac cererea introductiv i aparine; d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penal n legtur cu svrirea infraciunilor prevzute la art. 143-147; h) judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de ctre creditori; k) soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciar i de intrare n faliment; l) soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; n) pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii. 166. actualizate. In ce comst metoda substractiv de calcul a activului net corijat?

Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor

167.

Enumerai 4 elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.

Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.

168.

Ce va putea s prevad planul de reorganizare a activitii debitorului? Ce va indica i va trebui

s cuprind planul de reorganizare a activitii debitorului? Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. Planul de reorganizare va meniona: a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere; d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului.

169.

Care sunt potrivit legii atribuiile C.E.C.C.A.R.?

n art. 19 din O.G. nr. 65/1995 sunt enumerate urmtoarele atribuii: 1. organizeaz concursul de admitere; organizeaz efectuarea stagiului; organizeaz susinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil i de contabil autorizat; elaboreaz: programele de consurs, n vederea accesului la profesie, reglementrile privind stagiul i examenul de aptitudini care se avizeaz de M.F., urmrindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene n domeniu. 2. Organizeaz evidena experilor contabili, a contabililor autorizai i a societilor comerciale de profil, prin nscrierea acestora n Tabloul Corpului. 3. Asigur buna desfurare a activitii experilor contabili i a contabililor autorizai. 4. Elaboreaz i public normele privind activitatea profesional i conduita experilor contabili i a contabililor autorizai, elaboreaz ghidurile profesionale n domeniul financiar contabil; 5. Elaboreaz, n colaborare cu instituiile guvernamentale, standardele privind evaluarea societilor comerciale, precum i a unor active sau bunuri ale acestora. 6. Sprijin formarea i perfecionarea profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai, prin programe anuale de pregtire continu, organizate n diverse forme,astfel nct la acestea s aib acces toi membri activi. 7. Apr prestigiul i independena profesional a membrilor si n raporturile cu autoritile publice, organisme specializate, precum i cu alte persoane juridice i fizice din ar i strintate. 8. Colaboreaz cu asociaiile profesionale de profil din ar i din strintate. 9. Editeaz publicaii de specialitate. 10. Alte atribuii stabilite prin lege sau regulament. SURSA: OG 65/1995 modificat.

170.

Ce se nelege prin calitatea de persoan juridic a Corpului?

Corpul este nfiinat cu statut de persoan juridic i, prin urmare, ndeplinete sau are atributele unei persoane juridice. Persoana juridic e o colectivitate de oameni, constituit n condiiile legii, care capt anumite drepturi i anumite obligaii necesare atingerii scopului lor. ( A. Vrlan, Drept comercial i economic romnesc, Ed. Mirton, Timioara, 1998). Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelai autor): .8 organizarea de sine-stttoare; .9 patriminiul propriu; .10 scopul determinat. Aceste elemente le are i CECCAR, are, de asemeni, capacitatea de folosin care se refer la drepturile i obligaiile care corespund scopului pentru care a fost nfiinat (persoana juridic) i capacitatea de exerciiu. Are capacitatea de exerciiu din momentul constituirii organelor sale de conducere. Corpul reprezint profesia, n raport cu alte instituii din Romnia i din afara rii. Relaiile cu begetul directe; Are cont n banc; ntocmete BVC; Organizeaz contabilitate proprie, ntocmete bilan propriu potrivit legii; Gestioneaz ntregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat n administrare operativ filialelor; Coninutul capacitii de folosin i de exerciiu este dat de atribuiile ce le are Corpul (interne i externe). SURSA: O.G. nr. 65/1994, Cartea Expertului Contabil i Contabilului Autorizat, Ed. CECCAR, Bucureti, 2001.

171.

Precizai i explicai infraciunile de natur penal n contextul efecturii expertizelor contabile.

n situaia n care a svrit o fapt (infraciune), cu pericol social, cu vinovie, fapt prevzut de legea penal. 172. Conceptul de independen n audit.

Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber (liber-profesionitii contabili) indiferentnatura serviciului profesional prestat. n cazul executrii, ns, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaz o asigurare (certi- tudine) n ce privete credibilitatea situaiilor sau informaiilor fi- nanciare n faa publicului, independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. 3.1. Abordarea conceptual Independena are dou componente fundamentale: Independena de spirit (raionamentului profesional): Este caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite acest raionament profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional. Independena n aparen (comportamental): Se caracterizeaz prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative, nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. 173. financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: Care sunt tehnicile de actualizare.

Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor

1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 An= 1 - (1+t)n t - actualizarea unei serii de fluxuri constante t - actualizarea pe baza indicatorului PER 174. acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 175. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia Explicai relaia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi i valoarea acesteia. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in

acesteia. Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 176. Care sunt elementele principale pe care le conine Declaraia anual depus de membrii CECCAR n vederea obinerii vizei de exercitare a profesiei? Privind activitatea desfasurata pentru stabilirea cotizatiei

177.

Care este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (101)?

Pentru contribuabili care inchid exercitiul financiar 15/02 Pentru contribuabili care au ca perioada anul 15/02 Pentru contribuabili care nu inchid ex fin pana la 15.02 termenul este 15/04

178.

Care sunt sursele de finanare ale CECCAR?

taxa de nscriere la examenul de EC i CA; taxa de nscriere n Tabloul Corpului; Cotizaii anuale asupra veniturilor; Donaii, vnzri de publicaii proprii; Alte venituri. Ce este rata de actualizare?

179.

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 180. O societate comercial a realizat n anul 2008 venituri totale de 250.000 lei i cheltuieli totale de

175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sum de 20.000 lei reprezentnd asigurri de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajai ai si n anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat. Determinai suma deductibil a cheltuielilor cu asugurrile de pensii facultative, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro = 3,6 lei. 200 euro / angajt deductibil in 2008 720 ron / angajat x 10 = 7200 nedeductibil 12800

181.

Explicai ce reprezint structura de comisionar din punct de vedere al TVA.

Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumprtor i revnztor al bunurilor, indiferent dac acioneaz n contul vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel: a) primete de la vnztor o factur sau orice alt document ce servete drept factur emis pe numele su, i b) emite o factur sau orice alt document ce servete drept factur cumprtorului.

182.

Un acionar al unei societi pe aciuni supus divizrii a contestat proiectul de divizare n 2

societi pe aciuni supus aprobrii adunrii generale extraordinare, invocnd absena din proiectul de divizare a raportului administratorilor societii care particip la divizare. Este ntemeiat contestaia acionarului? Motivai. - In baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde: a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune; b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii; c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare; d) modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende; e) raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori insasi societatea absorbita; f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; g) drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale; h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile participante; i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune. 183. Fa de societatea comercial XZ S.R.L. s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei n condiiile

prevzute de art. 33, din Legea nr. 85/2006. Dup aceast dispoziie administratorii debitorului, persoan juridic, au nstrinatn fr acordul judectorului sindic prile sociale ctre o alt societate comercial Z. 1.Este legal nstrinarea efectuat prin hotrrea administratorilor? 2.Ce va dispune judectorul sindic n acest caz? Judectorul-sindic va dispune indisponibilizarea aciunilor ori a prilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), n registrele speciale de eviden ori n conturile nregistrate electronic. 184. Definii valoarea actual a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate

185. clientul etc. 186.

Riscuri legate de interesul propriu descriere.

Interes financiar direct sau indirect, dependen de onorarii, dorina de a ncasa onorariile restante, teama de a pierde

Ce reprezint stopajul la surs? Exemplificai.

Oprirea si virarea anumitor impozite pe veniturile persoaneor fizice de catre platitorul de venit cum ar fi: impozit pe dividendele pers fiz, contracte civile, venituri din dobanzi

187.

Societatea comercial X S.R.L. vireaz n luna aprilie 2008 suma de 120 lei reprezentnd

impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa Andreescu Andreea. Identificai subiectul i obiectul impozitului pe veniturile din salarii n acest caz .Subiectul = persoana fizic sau juridic obligat la plata lui sc X SRL Obiectul = materia supus impunerii Imozitul pe salarii 188. Precizai care sunt cheltuielile ce pot fi sczute din baza impozabil n scopul calculrii

impozitului pe veniturile microntreprinderilor. Valoarea casei de marcat achizitionate 189. Care sunt rspunderile profesionitilor contabili? n O.G. nr.65/1994 modificat, la Seciunea a IV-a sunt prevzute rspunderile experilor contabili i ale contabililor autorizai i anume: Rspunderi n exercitarea profesiei 190. Disciplinar (condiionri) .11 raport de munc concretizat printr-un contract de munc; .12 existena unui regulamnet; .13 abaterea disciplinar 191. Administrativ (contravenional) .14 svrit cu vinovie; .15 sanciune prin avertisment, .16 fapta prevzut de lege sau alt act normativ ca fiind contravenie se sancioneaz chiar dac este svrit fr intenie. 192. CIVIL .17 contractul; .18 fapta; .19 prejudiciul; .20 cauzalitatea; .21 Vinovia SURSA: O.G. nr.65/1994 modificat ROF al Corpului 1995. 193. Prezentai i explicai cele 6 principii fundamentale prevzute n Codul etic naional al profesionitilor contabili. INTEGRITATE drept, sincer, cinstit; OBIECTIVITATE corect, fr idei preconcepute; COMPETEN PROFESIONAL lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale; CONFIDENIALITATE pstrarea secretului profesional; PROFESIONALISM comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile; RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE I PROFESIONALE executarea lucrrilor conform normelor tehnice i profesionale aplicabile, urmnd concomitent satisfacerea cerinelor clientului sau angajatorului i dac sunt compatibile cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei. 194. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?

Profesia de expert-contabil i de contabil-autorizat se exercit de ctre persoanele care au dobndit legal aceast calitate. Exercitarea se realizeaz numai de ctre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, nscrise n tablou. Tabloul se public anual n Monitorul Oficial al Romniei. Att experii contabili ct i contabilii autorizai pot exercita profesia individual ori n societi comerciale de expertiz contabil.

Att experii contabili ct i contabilii autorizai nu pot efectua lucrri pentru agenii economici sau pentru instituii unde sunt salariai i pentru cei cu care angajaii lor sunt n raporturi contractuale ori se afl n concuren. De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru agenii economici, n cazul n care sunt rude sau afini pn la gradul al patrulea, inclusiv soi-soii ale administratorului, ori n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese sau de incompatibilitate. SURSA: Cartea expertului contabil i contabilului autorizat, CECCAR, Bucureti, 2001; Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia, Seciunea 3, Exercitarea profesiei.

195.

Care sunt drepturile membrilor C.E.C.C.A.R.?

dreptul de exercitarea profesiei pe ntreg teritoriul rii.

196.

Ce reprezint Codul etic naional al profesionitilor contabili?

Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia stabilete norme de conduita pentru profesionitii contabili i formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de ctre profesionitii contabili n vederea realizrii obiectivelor comune. Profesionitii contabili din Romnia acioneaz n diferite entiti i ramuri ale economiei naionale ca liber-profesioniti sau ca angajai; scopul de baza al Codului, trebuie insa ntotdeauna respectat. 197. Expunei elementele de compunere ale costului de nlocuire net valoare sau procedur de

evaluare a activelor. Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea corespunzatoare duratei de viata utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insa analizat din mai multe puncte de vedere. Pentru activele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curent poate fi reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau echivalent cu cel vizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in prezent pentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de viata consumata, costul curent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe piata second-hand. 198. Care sunt condiiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de ctre membrii CECCAR?

Depunerea declaratiei anuale si plata cotizatiilor 199. Ce conine jurmntul pe care un membru l depune la nscrierea n Tabloul Corpului?

ceccar10"Jur s aplic n mod corect i fr prtinire legile rii, s respect prevederile Regulamentului Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i ale Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai, s pstrez secretul profesional i s aduc la ndeplinire cu contiinciozitate ndatoririle ce mi revin n calitate de expert contabil (contabil autorizat)". 200. Care este structura organizatoric (organigrama) unei filiale a CECCAR?

Sediul central al Corpului este n municipiul Bucureti. Corpul Exeperilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia are filiale fr personalitate juridic n fiecare reedin de jude i n Municipiul Bucureti. CECCAR este astfel organizat nct s-i poat ndeplini atribuiile de organism de autoreglementare. LA NIVEL CENTRAL Organe de decizie (legislativ) Organe de execuie Conferina Naional Secretariatul General Consiliul Superior Biroul permanent Sectoare Preedintele Corpului Seciuni, comisii i departamente LA NIVEL DE FILIAL Adunarea General Consiliul filialei Biroul Permanent Preedintele filialei Seciuni Secretariatul filialei Sectoare

201.

Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte individule de munca; - Care este regimul fiscal al intreprinderii?

Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;

- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 202. Care sunt principalele orientri strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 2010?

Organizarea profesiei; > Exercitarea profesiei; > Interesul public; > Educaie; > Parteneniatul sector public-sector pnivat; > Dezvoltarea serviciilor pentru membri; > Activitatea intemational. 203. Care sunt actele de comportament prin care se manifest pstrarea secretului profesional i

confidenialitatea expertului contabil n cazul unei expertize contabile judiciare? trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte (cu titlu de exemple): 1. cnd divulgarea este autorizat de client: dac interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi lezate; 2. cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare: .22 profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informaii care pot fi divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; .23 profesionistul trebuie s se asigure c persoanele care primesc informaiile sunt destinatarii coreci ai unor astfel de informaii, adic cu abiliti s primeasc astfel de informaii; .24 profesionistul trebuie s stabileasc dac divulgarea i consecinele acesteia implic responsabilitatea sa. Se recomand, n toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional i/sau a unui avocat. 204. Care sunt atribuiile Comisiilor de disciplin de pe lng filialele Corpului i ale Comisiei

Superioare de Disciplin?

Comisia superioar de disciplin de pe lng CS al Corpului este o comisie de sancionare n materie disciplinar pentru abateri de la conduita etic i profesional a membrilor CS al Corpului. Comisia de disciplin a filialei Comisiile vegheaz la respectarea codului etic i a regulamentelor i normelor corpului; Sanciunile se aplic n funcie de abaterile disciplinare, de gravitatea nclcrii i urmrile acesteia, precum i de persoana n cauz.

205.

Ce este i cum funcioneaz Comisia de disciplin a unei filiale CECCAR?

Sancioneaz abaterile disciplinare svrite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul n raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale. ntiineaz preedintele CF i pe reprezentantul MF despre reclamaiile primite (excepie reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor BP ale filialelor sau ale profesionitilor i societilor strine care se adreseaz Comisiei superioare de Disciplin.

Comisia lucreaz n plenul su. Cea superioar rezolv contestaiile fcute mpotriva hotrrilor Comisiilor de disciplin ale filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregti un raportul i pentru a-l susine n faa Comisiei superioare. Comisia superioar de disciplin ntocmete o culegere cu toate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile de disciplin ale filialelor, publicndu-le anual n revista Corpului. Comisia de disciplin a filialei judec potrivit Regulamentului comisiilor de disciplin. 206. Care sunt atribuiile Conferinei Naionale a CECCAR?

aprob ROF, aprob Codul privind conduita etic i profesional a EC i CA i completrile ulterioare avizate de MF i MJ. Stabilete direciile de baz i msurile necesare pentru asigurarea bunei exercitri a profesiei de EC i CA. Examineaz i aprob, prin vot deschis raportul de activitate prezentat de CS pentru exerciiul (expirat) ncheiat i raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a CS. Aprob prin vot deschis bilanul contabil, execuia bugetului de venituri i cheltuieli pentru exerciiul ncheiat, precum i BVC al exerciiului viitor, prezentate CS. Aprob, prin vot deschis, organigrama CS, sistemul de salarizare pentru anul urmtor, precum i principiile i criteriile de organizare i salarizare ale aparatului propriu i ale aparatelor Consiliului filialelor. Aprob, prin vot deschis, sistemul de acordare i cuantumul cheltuielilor de deplasare i reprezentare n Consiliile Corpului pe anul urmtor, la propunerea preedintelui Consiliului Superior. Alege i revoc C.S., referitor la rezultatele alegerilor privind renoirea mandatelor membrilor Consiliului Corpului, inclusiv revocarea celor alei. Aprob, prin vot deschis, nivelul indemnizaiilor pentru organele alese ale Corpului, nivelul cotizaiilor de membru i al taxelor pentru examinare. Aprob, prin vot deschis, nivelul indemnizaiilor pentru organele alese i al taxelor de nscriere n evidena Corpului. Aprob, planurile anuale de activitate ale CS i ale Consiliilor filialelor. Hotrte, supra propunerilor de sancionare disciplinar a membrilor Consiliului i al Consiliilor filialelor formulate de Comisia superioar de disciplin. Stabilete anual cotizaia, pe trane de venit. Alte atribuii stabilite de lege, Regulament i propriile hotrri. Ce se nelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?

207.

Toi cei care realizeaz obiectul impozabil trebuie s plteasc impozit; 208. Listai 6 situaii de incompatibiliti i conflicte de interese n exercitarea profesiei de expert

contabil i contabil autorizat conform normelor etice ale Corpului. Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie s fie permanent ateni la factorii care dau natere la astfel de conflicte. Exist unele circumstane particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerine interne i externe anume: un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaiile familiale sau personale pot, de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajat orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a influena negativ integritatea profesionistului contabil; profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale i tehnice; profesionistul se poate gsi ntre exigenele unui superior i aplicarea normelor tehnice i profesionale; un conflict de interese se poate produce cnd publicarea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. 209. In ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat?

Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 210. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenialitate. Confidenialitatea este strict, n afar de cazul n care a primit o autorizaie special de a divulga informaiile sau n caz de obligaii legale sau profesionale. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c persoanele angajate sub orice form-subalterni sau colaboratori respect aceleai reguli de confidenialitate. Confidenialitatea se refer numai la divulgarea informaiilor; ea implic, de asemenea, faptul c informaiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul su personal sau al unui ter. Acest principiu nu se aplic divulgrii informaiilor care permit profesionistului contabil s ndeplineasc obligaiile sale, stabilite prin normele profesionale. n interesul publicului i al profesiunii, normele profesionale trebuie s defineasc conceptul de confidenialitate i s furnizeze o orientare asupra naturii i ntinderii obligaiilor legate de confidenialitate i asupra circumstanelor n care divulgarea de informaii primite n cursul exercitrii unei misiuni trebuie autorizat sau cerut. Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislaia fiecrei ri. Pentru a stabili dac informaiile confideniale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte (cu titlu de exemple): - cnd divulgarea este autorizat de client: dac interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi lezate; - cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare: i. profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informaii care pot fi divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; ii. profesionistul trebuie s se asigure c persoanele care primesc informaiile sunt destinatarii coreci ai unor astfel de informaii, adic cu abiliti s primeasc astfel de informaii; iii. profesionistul trebuie s stabileasc dac divulgarea i consecinele acesteia implic responsabilitatea sa. Se recomand, n toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional i/sau a unui avocat. 211. Ce nelegei prin Supravegherea Public?

Art.37 din OG nr.65/1994, modificat prin OG nr.17/2007 prevede: Activitatea Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia se desfoar sub supravegherea autoritii de stat, reprezentant de Ministerul Finanelor Publice. n realizarea atribuiilor de supraveghere public n domeniu, Ministerul Finanelor Publice poate delega atribuiile sale unui alt organism, n condiiile legii. Persoanele desemnate de Ministerul Finanelor Publice s efectueze supravegherea public a activitii Corpului Experilor Contabili i Contabili Autorizai din Romnia au urmtoarele ndatoriri: a) particip la Conferina naional i la edinele Consiliului Superior, fr drept de vot; b) sesizeaz ministrul finanelor publice ori de cte ori hotrrile Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia contravin reglementrilor legale. Hotrrile respective devin aplicabile numai dup pronunarea acestuia. 212. Care sunt lucrrile ce pot fi executate de experii contabili?

inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirea bilanului contabil: 2. acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, inclusiv n cazul sistemelor informatice, 3. elaborarea i punerea n aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitii, a contabilitii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune i controlul prin buget, n baza i respectarea normelor generale. efectuarea de analize economico-financiare. 4. analiza structurilor financiare; 5. analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit; 6. tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment;

sistem de leasing, factoring etc.; determinarea situaiilor financiare i de gestiune prin rapoarte pocentuale; elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie, elabo0rarea de tablouri de utilizri i resurse, asisten n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii. efectuarea de audit financiar contabil, ca: diagnostic financiar; creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare, audit intern, organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului; studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare; audit i certificarea bilanului contabil. efectuarea de evaluri patrimoniale: evaluri de bunuri i active patrimoniale; evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii sau la cererea celor interesai; 19. evaluri de elemente intangibile. efectuarea de expertize contabile: >amiabile (la cerere); >contabil-judiciare; > arbitraje n cauze civile, >expertize de gestiune. f. executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca: > ntocmirea de situaii periodice; > consolidarea conturilor i bilanului, > ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung. g. executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca: > studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; > participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; > asisten n probleme de TVA i impozite; > fiscalitate imobiliar; > asisten n aplicarea tarifului vamal; > asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor. h. efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic: > organigrame, structuri, definiri de funcii; > legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor; > analiza i organizrea fluxului informaional, > formarea profesional continu; > contribuii la protecia patrimoniului unitii; > mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; > alegerea softurilor necesare. 213. Care sunt atribuiile reprezentantului Ministerului Economiei i Finanelor pe lng consiliile

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

filialor? Reprezentantul Ministerului Finanlelor de pe lnga consiliul filialei are urrnatoarele atribulii: a) participa la lucrarile adunarii generale, ale Consiliului filialei, ale Biroului permanent si ale Comisiei de disciplina, fara drept de vot; b) sesizeaza Corpul Experilor Contabili si Contabililor Autorizati cu privire la aprobarea sau refuzul de inscriere in evidenta acestuia de catre consiliile fihialelor, pe care le considera nelegale; c) sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotarrile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale; d) sesizeaza reprezentantul Ministerului Finantelor de pe lnga Consiliul superior asupra hotarrilor consiliului fihialei,

care contravin reglementarilor legale, precum si cu privire la cazurile prevazute la lit. b si c.

214.

Care sunt rspunderile membrilor CECCAR? Dar sanciunile disciplinare care se aplic

acestora? n O.G. nr.65/1994 modificat, la Seciunea a IV-a sunt prevzute rspunderile experilor contabili i ale contabililor autorizai i anume: Rspunderi n exercitarea profesiei 215. Disciplinar (condiionri) iv. raport de munc concretizat printr-un contract de munc; v. existena unui regulamnet; vi. abaterea disciplinar 216. Administrativ (contravenional) vii. svrit cu vinovie; viii. sanciune prin avertisment, ix. fapta prevzut de lege sau alt act normativ ca fiind contravenie se sancioneaz chiar dac este svrit fr intenie. 217. CIVIL x. contractul; xi. fapta; xii. prejudiciul; xiii. cauzalitatea; xiv. Vinovia n raport de gravitatea abaterilor svrite, sanciunile sunt: Mustrare: comportament Avertisment: xv. absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional. Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an: xvi. absena nemotivat de la dou edine consecutive ale AG ale filialei sau ale CN; xvii. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic; xviii. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 n Rgulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, la sanciuni, art.134, este prevzut sanciunea Interdicia dreptului de exercitare a profesiei pentru opt abateri disciplinare. SURSA: O.G. 65/1994 modificat ROF al Corpului 1995.

218.

Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancioneaz cu interdicie?

RSPUNS: Interzicerea este aciunea de a interzice. Interzice nseamn a opri pe cineva de la ceva, a nu permite s fac ceva, a prohibi... interdicie este prevederea legal prin care se interzice svrirea anumitor fapte sau acte (DEX). CAZURI DE INTERZICERE

Absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale; Publicitatea fr respectarea prevederilor Cdului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; Neplata cotizaiei anuale i a celorlalte obligaii bneti aferente unui an calendaristic; Condamnarea membrului Corpului pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; neplata la buget, n termenul i n cuantumul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoane fizice; nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesional; practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viz anual pentru exercitarea profesiei legal constituite. 219. Care sunt competenele Comisiei Superioare de disciplin?

Comisia Superioar de Disciplina are urmtoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etic si profesional a presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice strine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificat prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare; c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membribor Corpului care au savrsit abateri grave Comisia superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri sup1eanti, astfel: a) presedintele si 2 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita; b) 2 membri desemnati de ministrul finantelor. In ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani. Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarrilor comisiilor de disciplina ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotarrii comisiilor de disciplina ale filialelor. In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarri de sanctionare, pentru lucrarile incepute. Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in fala Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit. In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina prezentate mai sus, hotarrea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale, care o poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarte de Conferinta Nationala se face la sectia de contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale a celui in cauza. Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului profesional in exercitarea mandatului lor. Hotarrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda aplicarea hotrarii. Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor, publicndu-le anual in revista Corpului. 220. Care este logo-ul CECCAR i ce conine sigla CECCAR?

Logo-ul CECCAR: tiin, Independen, Moralitate Sigla CECCAR este compusa din: 0 carte-registru, simboliznd insemnul profesiei; Un caduceu toiagul de crainic al zeului Hermes, avnd ca insenm divin doi serpi incolaciti, pretuit in Grecia

antic, ca avnd valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci cnd red imaginea fidela, corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat; deviza tiin, Independen, Moralitate atribute esentiale ale exercitarii profesiei. 221. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

222.

In ce const procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei?

a) achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp pe anul curent; b) plata la bugetul de stat, n cuantumul i la termenul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de la beneficiari; dovada asigurrii pentru riscul profesional; d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraie pe propria rspundere); e) nu au svrit fapte care s ncalce obligaiile prevzute de lege, precum i regulile privind conduita etic i profesional, potrivit pct.124 i 125 din Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, pentru care s fi fost sancionai de comisia de disciplin cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toat durata suspendrii, precum i cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) depunerea declaraiei anuale privind activitatea desfurat n anul expirat completat la toate rubricile; g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesional continu potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de pregtire profesional/an calendaristic; h) prezentarea unei adeverine medicale din care s rezulte c ndeplinete condiia prevzut de art.4(1) lit.a i art.5 din O.G.nr.65/1994 i este apt din punct de vedere fizic i psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil i, respectiv, de contabil autorizat. n situaia n care se impune, se va prezenta i un certificat medical privind starea de sntate eliberat de ctre o Comisie de specialitate stabilit de Corp. Acordarea vizei se concretizeaz prin semntur i prin tampila filialei pus n csua special rezervat n carnetul de membru al Corpului, precum i prin eliberarea autorizaiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv. Aciunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfoar pn la data de 15 februarie, dup care filialele au obligaia:

a. s afieze la sediul filialei, la instanele de judecat, Camera de Comer i Industrie, Oficiul Registrului Comerului etc. lista membrilor Corpului, care au obinut viza anual i au dreptul s exercite profesia; b. s nainteze la Aparatul Central o informare asupra modului de realizare a acestei aciuni, menionnd numrul membrilor care au obinut viza anual, din numrul total de membri ai Corpului; 223. Care sunt condiiile pentru a deveni expert contabil; precizai nivelul de pregtire teoretic i

practic necesare. Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru efectuarea stagiului i prin examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil i contabil autorizat. Schematic: EXAMEN DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6) STAGIU (3 ani, tutore) (200 ore semestru )+ pregtire deontologic i doctrin profesional EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998) EXPERT CONTABIL CONTABIL AUTORIZAT PROBE SCRISE ORALE

COMENTARII 20. Pentru a fi nscrii la concursul de admitere, candiadii trebuie s ndeplineasc anumite condiii: EXPERT CONTABIL au capacitatea deplin de exerciiu. au studii economice superioare n specialitatea contabilitate-finane, cu diplom recunoscut de MEN i practic n specialitate de cel puin trei ani, sau studii economice superioare i practic n specialitate de cel puin cinci ani. Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale. Au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil. 224. Prezentai 3 momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea. - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 225. public? profesionitii contabili salariai trebuie s fie loiali att vizavi de angajator, ct i fa de profesie, aceste dou exigene fiind uneori n contradicie. Prima condiie a unui angajat este de a susine obiectivele etice i legitime ale organizaiilor profesionale. Totodat nu poate fi obligat un angajat: xix. s violeze legislaia; xx. s ncalce regulile i normele profesiei, xxi. s mint auditorii angajatorului su; xxii. s semneze o declaraie care conine distorsiuni ale realitii. Care sunt regulile de etic aplicabile contabililor salariati n industrie, comer, transport, sector

Dac profesionistul contabil salariat nu reueete s rezolve o problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au fost epuizate toate ealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c o prevedere legal sau o norm profesional prevd aceast obligaie). sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre ceilali (n analiza, n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie); competena profesional prin care un profesionist contabil nu trebuie s induc n eroare patronul despre gradul de pregtire sau experien pe care l deine; prezentarea informaiilor financiar-contabile n ntregime, cu onestitate, n mod profesional i astfel nct s fie nelese n contextul lor. Informaiile s descrie clar natura adevrat a tranzaciilor comerciale, activelor, pasivelor, s ordoneze intrrile cronologic i adecvat. 226. Ce se nelege prin autonomia Corpului? Autonomia, n general,este situaia celui care nu depinde de nimeni, care are deplin libertate n aciunile sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare n profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autoriti. Corpul prin Regulamentul su, prin statutul su, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotriv, prin delegaia primit din partea autoritii publice, acord i retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat i are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil i contabil autorizat i are dreptul s controleze competena i moralitatea membrilor si. Prin organele alese, corpul este reprezentat n faa autoritii publice, precum i n raporturile cu persoanele fizice i juridice din ar i strintate. Corpul colaboreaz cu organele de specialitate ale statului n elaborarea de norme legate de profesia contabil, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activitii Corpului. 227. Cum este structura organizatoric (organigrama) CECCAR la nivel central? LA NIVEL CENTRAL Organe de decizie (legislativ) Conferina Naional Consiliul Superior Biroul permanent Preedintele Corpului Seciuni, comisii 228. i departamente Organe de execuie Secretariatul General Sectoare

Care sunt principalele 4 obligaii ale unui membru CECCAR?

a) achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp pe anul curent; b) plata la bugetul de stat, n cuantumul i la termenul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de la beneficiari; dovada asigurrii pentru riscul profesional; d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraie pe propria rspundere); e) nu au svrit fapte care s ncalce obligaiile prevzute de lege, precum i regulile privind conduita etic i profesional, potrivit pct.124 i 125 din Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, pentru care s fi fost

sancionai de comisia de disciplin cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toat durata suspendrii, precum i cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) depunerea declaraiei anuale privind activitatea desfurat n anul expirat completat la toate rubricile; g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesional continu potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de pregtire profesional/an calendaristic; h) prezentarea unei adeverine medicale din care s rezulte c ndeplinete condiia prevzut de art.4(1) lit.a i art.5 din O.G.nr.65/1994 i este apt din punct de vedere fizic i psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil i, respectiv, de contabil autorizat. n situaia n care se impune, se va prezenta i un certificat medical privind starea de sntate eliberat de ctre o Comisie de specialitate stabilit de Corp. 229. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

xxiii. absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional. Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an: xxiv. absena nemotivat de la dou edine consecutive ale AG ale filialei sau ale CN; xxv. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic; xxvi. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 n Rgulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, la sanciuni, art.134, este prevzut sanciunea Interdicia dreptului de exercitare a profesiei pentru opt abateri disciplinare. SURSA: O.G. 65/1994 modificat ROF al Corpului 1995. 230. Ce este i cum funcioneaz Comisia Superioar de Disciplin? disciplinar pentru abateri de la conduita etic i profesional a membrilor CS al Corpului. Comisia Superioar de Disciplina are urmtoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etic si profesional a presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice strine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificat prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare; c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membribor Corpului care au savrsit abateri grave Comisia superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri sup1eanti, astfel: a) presedintele si 2 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita; b) 2 membri desemnati de ministrul finantelor.

b. Comisia superioar de disciplin de pe lng CS al Corpului este o comisie de sancionare n materie

In ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani. Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarrilor comisiilor de disciplina ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotarrii comisiilor de disciplina ale filialelor. In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarri de sanctionare, pentru lucrarile incepute. Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in fala Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit. In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina prezentate mai sus, hotarrea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale, care o poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarte de Conferinta Nationala se face la sectia de contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale a celui in cauza. Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului profesional in exercitarea mandatului lor. Hotarrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda aplicarea hotrarii. Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor, publicndu-le anual in revista Corpului.

231.

Care sunt organele i structurile Corpului cu atribuii de investigare, judecare i tragere la

rspundere? Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt: La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

232.

Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit.

Termenul previziuni desemneaz informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile). Termenul proiecii desemneaz informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

233.

Enumerai situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun

gust pentru o aciune de promovare?

cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane nejustificate de posibile rezolvri favoirabile, implic posibilitatea de a influena orice instan, tribunal, agenie de reglementare, declaraii bombastice; fac comparaii cu alii; conin mrturii sau aprobri scrise, care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane rezonabile o nenelegere sau o decepie, care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau specialist ntr-un anume doemniu al contabilitii. Care sunt atribuiile preedintelui CECCAR?

234.

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI CORPULUI: a) Convoac si conduce sedintele C.S. si ale B.P. b) Conduce si coordoneaza dezbaterile. c) Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viltor. d) Aproba angajarea si efectuarea cheltuielilor in cadrul bugetului aprobat de Conferinta Nalionala. e) Prezinta bilantul contabil, spre adoptare, C.S. si, spre aprobare, Conferintei Nationale. f) Numeste si revoca. cu respectarea statelor de functiuni aprobate de Consiliul National, personalul propriu al Consiliului si stabi1este salariile, cu aprobarea B.P. g) Reprezinta Corpul in fata autoritailor publice, a tertilor sau a organizaiilor nationale si internaionale, aparnd prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai. h) Indeplineste orice alte atributii stabilite de C.N., C.S. si B.P. 235. Constatri a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii; b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de recuperare a creanelor ;se vor analiza clientii incerti; c) Se vor analiza furnizorii; d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala; e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii; f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei; g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei; Concluzia Oportunitile Riscurile Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului commercial.

Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in viitor.

 puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 236. Societatea ALFA S.R.L., societate de expertiz contabil, pltitoare de impozit pe profit achit n anul

2008 o cotizaie obligatorie ctre CECCAR n valoare de 16.000 lei. De asemenea ea se nscrie n Asociaia Internaional de Fiscalitate, o organizaie non-profit cu scop cercetarea n domeniul fiscal, pentru care achit o cotizaie n anul 2008 de 18.000 lei. Determinai suma deductibil la calculul impozitului pe profit aferent acestor cheltuieli, tiind c pentru cursul de schimb se folosete valoarea 1 euro=3,6 lei. 3600 ron suma deductibila 237. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

1. nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. 2. Calitatea de expert contabil este incompatibil cu orice activitate salariat n afara Corpului sau orice activitate comercial (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat). 3. n unele situaii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare i utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienilor, el trebuind: xxvii. s pstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii; xxviii. s le utilizeze conform destinaiilor stabilite; xxix. s aib posibilitateas s justifice existena i utilizarea fondurilor respective. 238. Relaiile personale, familiale i independena descriere.

Relaiile personale i familiale pot prejudicia independnea. Trebuie deci s ne asigurm c nici o relaie personal sau familial nu pune n pericol independena profesionistului n ndeplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat n mod precis regulile conform crora o relaie personal sau familial ntre un profesionist liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii, acionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente) Institutele membre ale IFAC trebuie s-i informeze membrii de tipul de situaii susceptibile de a-i expune la presiuni. De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate n participaiune cu un client. 239. Care este locul i rolul reprezentantului MEF? Reprezentantul Ministerului Finanlelor de pe lnga consiliul filialei are urrnatoarele atribulii: a) participa la lucrarile adunarii generale, ale Consiliului filialei, ale Biroului permanent si ale Comisiei de disciplina, fara drept de vot; b) sesizeaza Corpul Experilor Contabili si Contabililor Autorizati cu privire la aprobarea sau refuzul de inscriere in evidenta acestuia de catre consiliile fihialelor, pe care le considera nelegale; c) sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotarrile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale; d) sesizeaza reprezentantul Ministerului Finantelor de pe lnga Consiliul superior asupra hotarrilor consiliului fihialei, care contravin reglementarilor legale, precum si cu privire la cazurile prevazute la lit. b si c. 240. Ameninri legate de familiarism sau ncredere descriere. Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent la interesele clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea insuficient a informaiilor prezentate de acesta.

241.

Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare.

Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate). Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu. Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 242. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau

pentru a rezolva un conflict de ordin personal? Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura urmtoare: examinarea conflictului cu superiorul direct; dac intervenia superiroului direct nu este suficient i profesionistul decide s se adreseze ealonului superior urmtor, superiroul direct trebuie notificat n acest sens. Dac superiroul direct este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s se supun ealonului ierarhic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profsional; dac toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare, n acest sens, conducerii entitii care l-a angajat, Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

243.

O societate comercial deine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat n

sum de 20.000 lei. La data de 15.05.2008 societatea caseaz bunul, obinnd n urma valorificrii prin vnzarea prilor componente suma de 7.000 lei. Comentai deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rmas neamortizat a mijlocului fix. Este deductibil integral datorita faptului ca valorifica componentele este o cheltuiala care genereaza venit 244. Activitatea de consultan fiscal, conform prevederilor Codului etic.

Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s se situeze n cea mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia s fie efectuat cu competen. Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie s fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia respectiv.

CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST? nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice ndoial; s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i consultana fiscal i nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n primul rnd clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread: 1. ar conine un fals sau o inducere n eroare; 2. ar conine informaii furnizate cu nepsare sau necunoaterea real a faptului; 3. ar omite sau ar ascunde informaia cerut, putnd induce n eroare fiscul. poate folosi estimrile n pregtirea declaraiilor fiscale. Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei. Renunarea la convingeri

245.

ameninare la adresa independenei. De regul, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar s fie reevaluat modalitatea de asigurare a independenei cabinetului/societii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia final a nivelului de asigurare a angajamentului. Ameninarea la adresa independenei, legate de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului i din aceast poziie poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client. Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninri la adresa independenei, pot fi: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;

un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa de client;

prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client; a pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz, sau poate fi perceput a promova situaia sauopinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple n acest sens, fr a fi exhaustive, care pot crea a-meninri la adresa independenei de acest fel pot fi: - a se ocupa cu, a fi promotor al aciunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului; - a aciona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.

246.

Cum se obine calitatea de contabil autorizat?

Prin examen. Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru efectuarea stagiului i prin examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert contabil i contabil autorizat. Schematic: EXAMEN DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)

STAGIU (3 ani, tutore) (200 ore semestru )+ pregtire deontologic i doctrin profesional EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998) EXPERT CONTABIL CONTABIL AUTORIZAT PROBE SCRISE 247. ORALE Enumerai ameninri i riscuri care afecteaz independena.

ameninri legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependena de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) i indirect; ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul aceleai firme); familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de client); cunoaterea de mult vreme a clientului; personalitatea i calitatea clientului; intimidarea de ctre un client prea dominant, ceea ce impune EC s acioneze n manier subiectiv. 248. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adic satisfacerea exigenelor publicului, se impun patru imperative fundamentale: Credibilitatea publicul are nevoie de informaii credibile; Profesionalism - profesiunea contabil are nevoie de persoane recunoscute de cleini, angajatori i teri interesai ca profesioniti n domeniu; Calitatea serviciilor toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie s satisfac criterii precise de apreciere; ncredere utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie s fie asigurai c aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etic profesional. SURSA: Codul etic. 249. Impozitul pe profit se calculeaz prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip de cot de impunere este aceasta? Impozit direct procentual 250. Ce se nelege prin competena expertului contabil?

lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale; Competena profesional are dou componente de baz: xxx. obinerea; xxxi. meninerea Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Dobndirea competenei profesionale cere: xxxii. nalt standard de pregtire general, urmat de una specific; xxxiii. practic i examinare n subiecte profesionale semnificative; xxxiv. perioad de practic n domeniu. Meninerea competenei profesionale cere: xxxv. cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n contabilitate, audit i alte reglementri statutare i cerine relevante);

xxxvi. adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale, n conformitate cu normele naionale i internaionale. Competenele profesionale (comentariu): Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experiena necesar. n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenelor sale, cernd consultana sau asistena unui specialist. 251. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?

Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor privind acordarea calitii de expert contabil i contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului confer dreptul la exercitarea profesiunii pe ntreg teritoriu rii. Anula se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitrii profesiei, a dreptului de a exercita. 252. Detaliai principiul general referitor la Examinarea regularitii documentelor financiar-

contabile pe care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Pentru a putea servi ca suport de informatie si de proba in expertiza contabila, documentele si datele financiar contabile trebuie sa fie sincere si exacte. Verificarea formala este de regula o lucrare preliminara a expertizei si presupune; - indeplinirea conditiilor de forma exterioara - daca se tin registrele legale - daca inregistrarile sunt tinute la zi - daca inregistrarile sunt facute in ordinea in care s-au produs - daca registrele sunt numerotate si parafate - daca registrele sunt parafate si sigilate Din punct de vedere al continutului si sinceritatii, verificarea nu se poate limita la un control formal. Ca principiu, verificarea regularitatii trebuie sa arate daca registrele pot folosi(si in ce masura) la verificare sau expertiza, ori trebuie sa fie inlaturate complet sau partial. Masura in care unele abateri de la dispozitiile legale sau de la regulile de organizare si tinere a contabilitatii pot influenta forta probatorie a registrelor depinde de natura abaterilor, de legatura lor cu faptele supuse verificarii, de jurisprudenta existenta. Din acest motiv , expertul nu poate sa se limiteze numai la constatarea neregularitatii documentelor, ci trebuie sa continue lucrarea. 253. Ce este Etica?

ETIC= tiina care se ocup cu studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral, corespunztoare unui domeniu, unei activiti sau unei colectiviti. ETICA este strin dictaturii i centralismului; ea este specific democraiei, deoarece democraia presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, astfel se poate aluneca spre anarhie i dezordine. 254. Enumerai cel puin 5 cauze care ar putea conduce la situaia n care stocul faptic al unei uniti

depete stocul maxim posibil al acesteia. Cauzele care genereaza o astfel de situatie pot fi: - introducerea de marfuri in gestiune fara documente legale

- crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase - livrarea altor bunuri decat cele inscrise in documente - diluarea unor produse , vanzarea lor in amestec sau denaturarea proportiilor de amestec - schimburile sau imprumuturile de marfuri intre gestiunile de acelasi fel - folosirea frauduloasa a aparatelor de masura si control 255. Enumerai cel puin 6 metode i tehnici extracontabile folosite de experii contabili n efectuarea expertizelor contabile. Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt: - verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor - refacerea unor calcule - analiza bilantului, a balantelor de verificare sau a altor calcule de sinteza - urmarirea respectarii metodologiei contabile si a normelor de efectuare a inregistrarilor - controlul modului de evaluare a elementelor patrimoniale - efectuarea unor punctaje(intre evidenta cantitativa si cea valorica, intre conturile sintetice si cele analitice) - verificarea corectitudinii analizelor pe baza de bilant sau a altor analize economico financiare 256. Detaliai principiul general referitor la Alegerea metodelor de cercetare pe care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. In expertizele contabile se utilizeaza in general doua tipuri de metode: - metode progresive, care pornesc de la faptul contabil izolat, incepand cu actul care a dat nastere operatiunii, pe care expertii il urmaresc apoi in registrul jurnal, cartea mare si bilant - metode regresive, care pornesc de la situatiile financiare anuale, putand urmari unele operatiuni pe cale inversa, pana la originea lor(document justificativ) Metodele progesive se folosesc indeosebi in expertizele judiciare care se refera la fraude sau alte fapte penale, iar la verificarile din expertizele fiscale se folosesc ambele metode. Din puctul de vedere al extinderii cercetarilor, expertii contabil folosesc metoda verificarii complete sau metoda verificarii prin sondaj. In toate situatiile partile esentiale , care prezinta o importanta deosebita pentru scopul lucrarii, se verifica in intregime. De asemenea , pentru clarificare obiectivelor expertizei, expertii pot folosi metode contabile si metode si tehnici extracontabil 257. Fixarea obiectivelor n expertiza contabil n cauze civile i penale. Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil. Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum urmeaza: 1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva. 2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:

a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor 258. Enumerai principiile generale aplicabile n orice verificare i expertiz contabil. Principiile general aplicabile in orice verificare si in expertiza contabila sunt: - Determinarea naturii si obiectului lucrarii - Fixarea unui plan de lucru - Alegerea metodelor de cercetare - Studiul preliminar al organismului intreprinderii - Studiul functiei financiar contabile - Examinarea regularitatii documentelor financiar contabile 259. Erori i delicate n tehnica expertizelor contabile.

Raspuns: Principalele tipuri de erori ce pot fi identificate sunt: - erori de calculatie - erori de reportare - erori de inregistrare contabila - erori de evaluare Delictele contabile reprezinta abateri de la lege si regulamente si sunt de regula sanctionate penal Dpdv al autorului, delictele pot fi: - delicte ale intreprinzatorului sau conducerii - delicte ale asociatilor - delicte ale personalului fata de intreprindere Dpdv al actiunii - delicte de inducere in eroare - delicte de ascundere a faptei sau situatii - delicte de falsificare - delicte de deturnare Dpvd al mijloacelor folosite - delicte produse prin actiuni - delicte produse prin omisiuni - delicte produse in exces 260. Enumerai faptele care se sancioneaz cu interdicia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil. Suspendarea nseamn a ntrerupe, a amna, a opri temporar o activitate (DEX) CAZURI DE SUSPENDARE (ROF) 3-12 luni xxxvii. absena nemotivat de la dou edine consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale, xxxviii. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte termene stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;

xxxix. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional 19. Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabil. RSPUNS: Interzicerea este aciunea de a interzice. Interzice nseamn a opri pe cineva de la ceva, a nu permite s fac ceva, a prohibi... interdicie este prevederea legal prin care se interzice svrirea anumitor fapte sau acte (DEX). CAZURI DE INTERZICERE Absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale; Publicitatea fr respectarea prevederilor Cdului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; Neplata cotizaiei anuale i a celorlalte obligaii bneti aferente unui an calendaristic; Condamnarea membrului Corpului pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; neplata la buget, n termenul i n cuantumul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoane fizice; nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesional; practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viz anual pentru exercitarea profesiei legal constituite. 261. Drepturile expertului contabil n activitatea de expertiz judiciar, n cauze penale, conform

prevederilor legale. Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi: - sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata - sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor - sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti - sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti - sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa 262. Precizai cazurile de abinere a experilor contabili n cazul expertizei judiciare n procesul penal.

Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume: - cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti - cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii - daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca - daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii

- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti - daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca - daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri - daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv. 263. Expertizele pot avea ca obiect diferite aspecte ale vieii economice, juridice sau administrative; enumerai 5 dintre acestea. Expertizele contabile pot fi dispuse in dosare civile/penale care judeca unele cauze cum sunt: - stabilirea cotei parti ce revine fiecarui sot in cazul unui preces de partaj, ca urmare a divortului, cand sotii au achizitionat bunuri comune in timpul casatoriei - solicitarea de recalculare a drepturilor de pensie pentru un contestatar al pensiei - contestarea unor sume cuprinse in procesul verbal de control intocmit de organele fiscale, dupa respingerea contestatiei depuse de catre contribuabil la organul fiscal respectiv, conform codului de procedura fiscala - stabilirea unui prejudiciu intr-un dosar de delapidare din gestiune sau gestiune frauduloasa - actualizarea unor sume acordate cu titlu de imprumut de catre o persoana fizica unei alte persoane fizice, in baza unui contract de imprumut , urmat de nerestituirea la termen a sumelor datorate 264. Precizai care sunt infraciunile de natur civil n contextul efecturii expertizelor contabile. Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil. Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale. 265. Enumerai particularitile raportului de expertiz contabil extrajudiciar n raport cu cel de expertizcontabil judiciar. Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt: a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc)

c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii inutile d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost formulate in contractul de prestari servicii e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciare f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile. h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze. 266. Cine i n ce condiii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, cine numete expertul

contabil ice elemente trebuie s cuprind Incheierea de edin/Ordonana prin care se dispune efectuarea expertizei contabile. Expertul contabil, pentru a putea efectua expertize contabile judiciare si sau extrajudiciare, trebuie sa fie membru al Corpului, inscris in Tabloul Corpului, care se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei.Orice solicitant de expertize contabile are dreptul sa contacteze pe oricare dintre expertii contabili nominalizati in Monitorul Oficial al Romaniei. In raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile si expertul contabil, acesta din urma trebuie sa se legitimeze cu carnetul de expert contabil, vizat la zi. Cum, in majoritatea cazurilor, expertizele contabile sunt lucrari cu caracter de urgenta, mai ales pentru solcitanti, contactarea expertilor contabili trebuie sa fie o subetapa distincta si premergatoare numirii expertilor contabili, pentru a nu se prelungi nejustificat perioada necesara elaborarii expertizelor contabile. Solicitantul expertizei contabile trebuie sa se asigure in prealabil ca expertul contabil contactat are disponibilitatea sa efectueze expertiza contabila ce urmeaza a fi solicitata. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Conform codului de procedura civila, art 201-214, instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca pararea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili, prin Incheiere

de sedinta, care trebuie sa cuprinda: - numele expertului contabil/expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces - obiectivele (intrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda. Acestea trebuie sa fie formulate, concis, fara echivoc, si fara a se solicita expertului contabil sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse judecatii - termenul un care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata. Daca termenul initial este considerat de catre expert inadecvat, expertul contabil este indreptatit sa solicite instantei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare. In cazul expertizelor contabile judiciare dispuse in dosarele penale, numirea expertului contabil se face prin Ordonanta de numire, emisa de organul de cercetare sau de judecata, care contine aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta in cazul dosarelor civile. 267. Precizai incompatibilitile expertului contabil n demersul efecturii expertizelor contabile.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii: - daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. - Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; - Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; - Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective - Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii - Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor. - Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate - Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti - Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv - Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; - Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

268. se depune

Detaliai procedurile depunerii raportului de expertiz contabil. la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru. Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract 269. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Desfurarea expertizei contabile

din raportul de expertiz contabil. Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate - Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile fiecare 270. sa expert se trebuie prezinte sa-si doar motiveze rezultatele detaliat si calculelor documentat si opinia interpretarea pe care o acestora. sustine. - Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II

Care este cuprinsul dosarului de lucru al expertului contabil privind documentarea expertizelor

contabile. Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie sa cuprinda , dupa caz: - incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau contractul de prestari servicii pentru expertizele extrajudiciare - raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea indeplinirii misiunii - eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara

- note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei 271. Consideraii asupra Raportului de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile. Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate. Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila. 272. Detaliai principiul general referitor la Studiul funciei financiar-contabile pe care expertul

contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Cercetarea functiei financiar contabile este esentiala pentru orice expert care urmeaza sa efectueze o expertiza contabila. Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de activitate, cu studierea corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea financiara si cea de gestiune.Se va avea in vedere atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei operatiuni cat si influenta in situatiile financiare anuale. 273. Detaliai principiul general referitor la Studiul preliminar al organismului ntreprinderii pe

care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile. Orice lucrare de verificare, inclusiv cea de expertiza contabila presupune cunoasterea, cel putin sumara, a operatiunilor specifice agentului economic in cauza si a organizarii lui din punct de vedere juridic, administrativ si economic. Expertii contabili trebuie sa examineze cu precarere: - cine are dreptul de dispozitie(de semnatura) si limitele puterii acordate fiecarui decident - daca administratia firmei este este bine delimitata de compartimentele economice (in special de casierie) - daca exista in firma un serviciu de control intern, independent de celelalte compartimente - daca miscarile interne de bunuri si valori se fac pe baza de documente sau sub semnatura. Lipsurile constatate in organizarea intreprinderii sau in sistemele de evidenta pot reprezenta indicatii utile in realizarea expertizei contabile 274. Enumerai cel puin 6 metode contabile folosite de experii contabili n efectuarea expertizelor contabile, omologate de doctrina contabili reglementate prin norme juridice i metodologice. Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt: - verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor - refacerea unor calcule

- analiza bilantului, a balantelor de verificare sau a altor calcule de sinteza - urmarirea respectarii metodologiei contabile si a normelor de efectuare a inregistrarilor - controlul modului de evaluare a elementelor patrimoniale - efectuarea unor punctaje(intre evidenta cantitativa si cea valorica, intre conturile sintetice si cele analitice) - verificarea corectitudinii analizelor pe baza de bilant sau a altor analize economico financiare 275. Detaliai principiul general referitor la Fixarea unui plan de lucru pe care expertul contabil

trebuie s l respecte n efectuarea expertizei contabile. Planul de lucru stabileste o anumita ordine in culegerea, selectarea si examinarea materialului de cercetat.Aceasta ordine depinde de natura lucrarii si de metodele care urmeaza a se intrebuinta.Planul de lucru trebuie sa tina seama de timpul de care dispune expertul, astfel incat acesta sa poata executa lucrarea pana la termenul fixat. Planul de lucru cuprinde in general trei parti si anume: - partea introductiva cu pregatirea lucrarii, informatii si punctele de cercetat - efectuarea proprizisa a lucrarii - partea finala cuprinzand rezumatul cercetarilor si care priveste intocmirea raportului de expertiza. Pentru fiecare parte expertul va nota principalele elemente , modul de abordare si timpul alocat pentru fiecare. In cazul in care lucrarea este efectuata de mai multi experti, planul de lucru va cuprinde in mod obligatoriu distributia sarcinilor intre experti. 276. Determinarea naturii i obiectului lucrrii ca principiu general n expertiza contabil

(desemnarea expertului contabil). Ca principiu, natura si obiectivul verificarilor sau expertizelor contabile pot sa rezulte din: - mandatul primit - prevederile unor texte de lege - imprejurarile care au determinat lucrarea Determinarea naturii si a obiectului lucrarii este nemijlocit legata de modul de incredintare a mandatului. In cazul expertizelor contabile problema se pune in doua moduri distincte si anume: - la expertizele extrajudiciare alegerea expertului se face de catre beneficiarul expertizei, mandatul fiind incredintat prun semnarea contractului - la expertizele contabile judiciare desemnarea expertului se face tot de catre beneficiari, dar cu respectarea unor proceduri speciale, prin incheiere de sedinta sau ordonanta de numire. De asemenea la expertizele judiciare pot participa si alti experti decat cei numiti oficial, respectiv expertii recomandati de catre parti. Incredintarea mandatului trebuie sa aiba in vedere si eventualele incompatibilitati ale expertilor. In ceea ce priveste fixarea obiectivelor , se face sub aspect procedural in mod diferit in litigiile civile fata de cele penale.Aceasta etapa are o importanta foarte mare in calitatea raportului de expertiza contabila.

277.

Considerente privind valorificarea lucrrilor de expertiz contabil.

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei. Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor. Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil. 278. Radierea unui membru al Corpului experilor contabili i contabililor autorizai din Tablou.

Consiliul filialei pronun radierea unui membru din Tabloul Corpului n urmtoarele situaii: a) cnd membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei infraciuni care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de administrare i gestiune a societilor comerciale; b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoanele fizice; c) neplata cotizaiei profesionale pe o perioad de un an; d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibiliti i conflicte de interese; e) membrul Corpului a fost sancionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei; f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei. 279. Baza juridic a expertizei contabile.

Expertizele contabile sunt reglementate astfel: a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

280.

Obligaiile expertului contabil la efectuarea unei expertise contabiler judiciare n cauza penal.

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii: - sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp) - sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda - sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare - sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata

- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile - sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau instanta de judecata - sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata - sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire - sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere 281. Modaliti i proceduri privind plata experilor judiciari.

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR. 282. Considerente care stau la baza utilizrii lucrrilor altor profesioniti n cadrul expertizelor contabile. In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea raspunsurilor la obiectivele expertizei. In aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite instantei, sa dispuna in prealabil efectuarea unor alte lucrari de expertiza tehnica, topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie de concluziile acestor lucrari, expertul contabil sa fie in masura sa raspunda la obiectivele expertizei contabile.Profesionistii contabili care utilizeaza lucrarile altor profesionionisti apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii lor. Lucrarile efectuate de alti profesionisti se materializeaza in rapoarte, evaluari, avize si declaratii. 283. Condiiile de redactare a capitolului Considerente personale din raportul de expertiz contabil judiciar. Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina

partea adversa.Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil. 284. Precizai situaiile n care expertul contabil poate fi recuzat conform prevederilor Codului de procedur civil i Codului de procedur penal. In contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat: - cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti - cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii - daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca - daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti - daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca - daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri - daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv 285. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independene ameninri legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependena de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) i indirect; ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul aceleai firme); familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de client); cunoaterea de mult vreme a clientului; personalitatea i calitatea clientului; intimidarea de ctre un client prea dominant, ceea ce impune EC s acioneze n manier subiectiv 286. Explicai principiul confidenialitii n audit.

Acest principiu presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare. 287. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.

Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cnd efectueaz servicii profesionale. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situaii de natur a determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 288. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?

Necesitatea Codului const n: necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; conservarea ncrederii publicului n profesie;

asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; confirmarea de autoritate a lucrrilor efectuate de profesinitii contabili; necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte. 289. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse timpul examenului limitat; raportul trebuie s indice dac n situatiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat. 234567891011121312 1 Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie audit nu este exprimat. de 290. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

ntr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:

cunotinele obinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior;

cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia; caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:

cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;

analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare. primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n: compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;

compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale;

studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector. In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor evenimente care se produc dup 291. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dac un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi: a participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;

clientului;

un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniul onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relaii de afaceri cu clientul contractului de prestri de servicii profesionale;

a potenial angajare ca salariat al clientului; onorarii de servicii profesionale. 292. neprevzute n contractul de audit sau de prestri

Pn cnd sun obligai contribuabilii s depun opiunea de pltitori de impozit pe veniturile

microntreprinderilor n situaia n care ndeplinesc condiiile i nu au mai fost niciodat pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor. In termen de 60 de zile de la infiintare trebuie sa angajeze minim o persoana si sa depuna vectorul fiscal cu obligatiile de plata pentru salariat 293. O societate comercial care are ca obiect principal de activitate Activiti de consultan pentru

afaceri i management poate fi pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor? Poate fi daca ponderea veniturilor din consultanta nu depaseste 50% din totalul veniturilor. 294. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-1 fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. 295. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici. Obiectivul unei misiuni de examinare pe baz de proceduri cuvenite const n punerea n lucru, de ctre auditor, a procedurilor i tehnicilor de audit care au fost definite n prealabil de comun acord cu ntreprinderea-client i eventual terii interesai i n comunicarea constatrilor rezultate din lucrrile misiunii. ntruct auditorul prezint un raport numai asupra constatrilor reieite din procedurile convenite, nici o asigurare nu este furnizat n raportul su; destinatarii raportului sunt cei care evalueaz procedurile i constatrile auditorului i trag ei nii propriile lor concluzii din lucrrile auditorului. Raportul se adreseaz exclusiv prilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, cci ali utilizatori ar ignora motivele punerii n lucru a procedurilor i risc s interpreteze greit rezultatele. Auditorul trebuie, n astfel de misiuni, s respecte regulile de ctre: integritate, obiectivitate, competen profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o exigen pentru astfel demisiuni; dac totui auditorul nu este independent va face meniune n raportul su. Auditorul trebuie s se asigure c ntreprinderea i ceilali utilizatori au neles bine procedurile convenite i n mod deosebit n legtur cu:

natura misiunii, inclusiv faptul c procedurile puse n lucru nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i n consecin nici o asigurare nu va fi furnizat; obiectivul misiunii;

identificarea informaiilor financiare care vor fi supuse procedurilor cuvenite; natura, calendarul i introducerea procedurilor specifice ce vor fi aplicate; forma raportului cuprinznd constatrile efectuate; limitele difuzrii raportului de constatare; dac aceste limitri sunt contrare normelor legale sau profesionale auditorul nu poate accepta misiunea.

Definiiile i termenii misiunii sunt nscrise n scrisoarea de misiune sau contract, din care nu pot lipsi prevederi referitoare la: Rezumatul procedurilor convenite ntre toate prile interesate; o meniune care amintete c raportul de constatare nu va fi transmis dect prilor identificate care au convenit procedurile; modelul raportului cuprinznd constatrile. 296. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate?

Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: titlul; destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;

o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat n acel raport; o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiilefinanciare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectul unui raport de audit modificat.

o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; 297. adresa auditorului; semntura auditorului. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?

Auditorul poate s accepte o astfel de misiune numai dac misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz. 298. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Obiectivul unei misiuni de compilare const n utilizarea competenelor contabile (i nu cele de audit) n vederea strngerii, clasrii i efecturii sintezei informaiilor financiare. Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu) dar i colectarea, clasarea i sinteza altor informaii financiare. ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este < cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac meniune n raport. Contabilul trebuie s se asigure c nu exist nici o nenelegere cu clientul n ce privete termenii misiunii i de faptul c;i clientul este de acord n ce privete:

natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nici o asigurare nu va fi furnizat;

faptul c nu poate atepta ca misiunea s descopere erori sau ilegaliti; natura informaiilor ce vor fi furnizate;

faptul c conducerea ntreprinderii este responsabil de exactitatea i exhaustivitatea informaiilor financiare compilate; referenialul contabil pe baza cruia vor fi compilate informaiile financiare i c orice abatere de la acesta va fi menionat; obiectivul i difuzarea informaiilor compilate; forma raportului.

Auditorul i clientul su vor convenii coninutul scrisorii de misiune sau contractului de prestri de servicii. 299. SC Alfa SRL se infiineaz la data de 19.06.2008. Cu aceast ocazie estimeaz c nu va realize o

cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistreaz n scop de TVA optnd pentru aplicarea regimului special pentru ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro=3,3817 lei, mai poate pstra SC Alfa regimul de ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul. Da 21291 euro limita 35000 euro 300. SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens. Ce operaiune realizeaz SC Alfa SRL i n ce declaraie trebuie raportat aceast operaiune? Achizitie intracomunitara si se declara in declaratia recapitulativa 390 301. SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n Romnia. Care sunt condiiile n care Gama i poate factura lui SC Alfa SRL cu condoia scutit cu drept de deducere? Comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA

302.

SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de TVA n

Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzu, de la sediul lui ALFA, n Oradea, la un sediu permanent al lui BETA. In ce condiii poate SC ALFA SRL s factureze aceast livrare intracomunitar cu condiia scutit cu drept de deducere? Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziia intracomunitar de bunuri, efectuat conform alin. (1), n cadrul unei operaiuni triunghiulare n alt stat membru dect Romnia, de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia, n conformitate cu art. 153, se va considera c a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n acel alt stat membru, dac se ndeplinesc urmtoarele condiii: a) cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat achiziia intracomunitar n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este nregistrat n scopuri de TVA n statul membru respectiv a fost desemnat ca persoan obligat la plata taxei aferente; b) obligaiile privind declararea acestor operaiuni, stabilite prin norme, au fost ndeplinite de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153.