Sunteți pe pagina 1din 41

CURS 1 (28.02.

2011) ORGANIZAREA GENERALA A CONTABILITATII SOCIETATILOR COMERCIALE Contabilitatea Romaniei a parcurs o serie de etape pt racordarea ei la sist utilizate pe scara internationala iar incepand c 1 ian 2006 in Ro toate categriile de entitati care desfasoara activitate economica aplica reglementarile contabile conforme cu directivele europene. Astazi toti participantii de pe pietele de capital de la investitori si analisti pana la administratori si directori generali,autoritati de reglementare au un nivel mult mai ridicat de transparenta. Principiile ,regulire ,procedurile,legile ,reglementarile,cele mai bune practici pot asigura transparenta si responsabilitate. Patrimoniul si contabilitatea apartin anumitor entitati patrimoniale,acesta reprezentand spatiul de organizare a contabilitatii,de inregistrare,cunoastere si control al fiecarui element patrimonial. Capitalul propriu reprezinta interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor ) in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Cap. Permanente=cap. proprii + datorii pe termen mediu si lung In Romania capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale in raport de natura juridica a societatilor comerciale,varsarea capitalului se poate face numerar si/sau in natura. Val. Cap. soc. =nr. actiuni (parti sociale) X val. nominala a acestora. Limita minima prevazuta pt. val.cap. unei societati comerciale este reglementata periodic prin precizari legislative. S.C care efetueaza activitatea de comert au un statut de intermediere intre producatorii si consumatorii de bunuri materiale. De regula,circuitul parcurs de bunurile materiale se inscrie in rel.:Aprovizionare -Stocare-Vanzare. Comertul se defineste ca o actiune continua de cumparare a marfurilor si revanzare a lor in scopul obtinerii unui profit.

Aprovizionarea (A)=act. comerciala de trecere a marfurilor din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau tacit al ambelor parti. Stocarea (S)=operatia de formare a rezervelor de marfa destinata vanzarii. Vanzarea (V)=reprezinta d.p.d.v.juridic trecerea din propr. clientului (cump.) a unor marfuri pe baza acordului dintre parteneri cu privire la obiectul vanzarii si al pretului de vanzare. Momentul intrarii marfurilor in proprietatea cumparatorului conform legislatiei si ? din Romania poate coincide cu : -primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contravalorii ei -primirea facturii de la furnizori. In acest caz apare un decalaj intre momentul cumpararii si cel al receptiei,decalaj care determina aparitia mf. facturate dar nereceptionate -receptia mf. in lipsa facturii ,ceea ce determina aparitia marfurilor receptionate dar nefaturate. Aprovizionarea poate fi cu plata imediata (in numerar) sau ulteioara (numerar sau7 prin banca). Balanta circulatiei mf. poate fi exprimata astfel:SI+A=V+SF SI=stoc initial; SF=stoc final Activitatile de comert isi largesc sfera cuprinzand atat circulatia marfurilor cat si prestarea unor variate game de servicii complementare sau nu bunurilor furnizate.Dintre acestea sunt serviciile hoteliere care cuprind in principal servicii de cazare ,organizare de excursii,schimb valutar. Dupa profilul activitatii economice societatile de comert pot fi : -specializate in comert engros (cu ridicata), en-detail (cu amanuntul) sau de alimentatie publica si prestari de servicii hoteliere. -mixte daca desfasoara activitati de comert en-gros si en-detail sau en-ros si de alimentatie publica, etc. -cu activitatii complexe:industriala,si de cmert,de comert si de transport etc. Activitatea societatior comerciale se poate desfasura in functie de profilul lor printr-o varietate de unitati cum ar fi:

Depozite care pot fi cu ridicata si de repartizare Magazine ,tonete Unitati de alimentatie publica care in functie de activitatea desfasurata pot fi: Unitati de productie:laboratoare de cofetarie ,patiserie,carmangerie Unitati de desfacere Unitati mixte (de productie si de desfacere ):restaurante,crame.

ORGANIZAREA GENERALA A CONTABILITATII Contabilitatea este activitatea specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea,gestionarea si controlul activelor,datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor unitatilor economice. Forma org. si de functionare a contabilitatii intreprinderii se diferentiaza in principal in raport de conceptiacotabi adoptata. In acest sens,cele mai importante culturi contabile sunt cea anglosaxona si cea europeana,si in raport de acestea se pot utiliza 2 concepte organizatorice:monist si dualist. Conceptul monist apare in cazul in care la nivelul intreprinderii se organizeaza un singur circuit contabil (atat pentru contabilitatea financiara cat si pentru cea de gestiune ) Concetul dualist apare daca cele 2 laturi sunt separate : -contabilitatea generala (financiara) este obligatorie si standardizata pentru toate intitatile care desfasoara activitate economica - contabilitaea de gestiune (interna,manageriala) car furnizeaza informatii contabile destinate managementului unitatii,are ca obiectiv calculul costului produselor ,serviciilor, lucrarilor,rentabilitatii activitatii,elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.Se organizeaza de fiecare entitate in parte in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii. In Romania contabilitatea opereaza cu sistemul dualist (in dubl circuit ).

PRINCIPII SI REGULI CONTABILE 1.Principiul prudentei- potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor si subevaluarea elementelor de pasiv si al cheltuielilor se vor avea in vedere urmatoarele: - se tin cont de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au aparut in cursul exercitiului financiar incheiat sau in cursul unui exercitiu anterior. - se iau in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiul financiar - nu se inregistreaza activele probabile si profitul probabil - se tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor 2.Principiul ? :presupune asigurarea continuitatii in aplicarea metodelor de evaluare si inregistrare de la un exercitiu la altul astfel incat informatiile contabile sa poata fi comparabile in timp si spatiu.

Curs 2 (07.03.2011 ) PRINCIPIILE CONTABILE

3.Principiul continuitatii activitatii potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi desfasoara in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil fara a-si reduce in mod sensibil activitatea sau sa intre in faliment. 4.Principiul independentei exercitiilor impuse ca toate cheltuielile efectuate si veniturile realizate de intreprindere sa fie contabilizate in cadrul exercitiului financiar care le-a generat,indiferent de data incasarii ,respectiv a platii acestora. 5.Principiul necompensarii- potrivit caruia valorea elementului de activ nu poate fi compensata cu valoarea elementului de pasiv ,respectiv veniturile cu cheltuielile,creantele cu datoriile. 6.Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere se refera la concordanta ce trebuie asigurata intre continutul bilantului ede la

inceputul exercitiului curent cu acela al bilantului de inchidere din exercitiul precedent. 7.Principiul privalentei economicului supra juridicului presupune ca informatiile furizate de situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica ( includerea in activele unitatii a bunurilor provenite din operatiile de leasing financiar la momentul primirii bunurilor,desi dreptul de proprietate se transfera la inchiderea perioadei de contract). 8.Principiul pragului de semnificatie conform caruia elementul care are o valoare semniicativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare.Elementele cu valoare nesemnificativa care au aceeasi natura sau cu functii similare pot fi insumate nefiind necesara prezentarea lor separata. 9.Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv,conform caruia valoarea totala a unei pozitii din bilant se determina insumand valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau pasiv. Cele 9 principii sunt principii generale admise a caror aplicare mizeaza prezentarea imaginii fidele a patrimoniului cu ajutorul bilantului contabil.

EVALUAREA STOCURILORSI MISCARILE PRINCIPII DE EVALUARE Evaluarea consta in cuantificarea si exprimarea prin bani sau u.m. a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilorprivind miscarea acestor elemente. In functie de momentul in care se fac evaluarea se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare : 1. Evaluarea la intrarea bunurilor in gestiune :se intemeiaza pe principiul costului instoric calculat pe baza doumentelor

justificative si se numeste valoare contabila de intrare care poate fi: a) Valoare de utilitate pentru bunurile intrate prin aport in natura la capitalul social, obtinuta cu titlu gratuit sau prin donatie b) Cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros.Costul de achizitie = pretul de cumparare din factura furnizorului +toate cheltuielile de aprovizionare. Cheltuielile legate de aprovizionare sunt formate din : cheltuieli de incarcare ,descarcari,transport,asigurare pe timpul transportului,manipulare si eventual taxe nerecuperabile ca accize si TVA (pentru neplatitorii de TVA,pentru marfurile din import),costul de achizitie mai include si taxele si comisioanele vamale. c) Costul de productie pentru bunurile produse in cadrul unitatii patrimoniale. C.P=suma costului de achizitie a materiilor prime si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adauga o cota parte din regia sectiei prelucratoare (cheltuieli indirecte). Cp cuprinde totalul cheltuielior directe si indirecte de facbricatie (care au fost repartizate pe baza unor coeficienti de repartizare care au contribuit la producerea respectivelor bunuri). Conform IAS nr. 2 pentru formarea Cp termenul utilizat in evaluare este costul de prelucrare a stocurilor care cuprinde: A) Costuri directe (cheltuieli cu manopera directa) B) Costuri indirecte de productie claificate in : B1) costuri fixe cre raman relati constante indiferent de volumul productiei (amortizarea utilajelor,echipamentelor) B2) costuri variabile: variaza d.p.d.v. al nivelului de productie, de exemplu costurile indirecte cu materiale si forta de munca d) Valoarea nominala pentru creante si datorii 2. Evaluarea la inventare se efectueaza la o valoare care se bazeaza pe pretul pietei. De regula se poate utiliza in acest scop valoarea realizabila neta care reprezinta pretul de vanzare

estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile necesare vanzarii. 3. Evaluarea la bilant sau pentru alte situatii financiare care se efectueaza prin compararea costului cu valoarea realizabila neta,valoarea retinuta fiind valoarea cea mai mica dintre cele 2 valori. Ex. privind calcularea valorii realizate nete: a) Pretul de vanzare a bunului =5 mii lei b) Costul cu evaluarea bunului =100 lei c) Costuri cu sortarea si pregatirea pentru vanzare =200 lei d) Costuri cu vanzarea efectiva a bunului =200 lei Valoarea realizabila neta VRN=a- ( b+c+d ) =5000-100-200-200=4500 lei Ex privind determinarea valorii la care se vor prezenta stocurile in situatiile financiare: -costul bunurilor aflate in stoc = 4350 lei -VRN=4400 lei - Valoarea stocurilor recunoscuta in situatiile financiare =4350 lei (cea mai mica din cele 2 valori ). 4. Evaluarea la iesirea din gestiune La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau contabila. Daca bunurile de natura stocurilor au valori de intrare diferite ,evaluarea iesirii se realizeaza prin una din urmatoarele metode: a) Costul mediu ponderat- se poate calcula in 2 variante: a.1) global : se calculeaza lunar (la sfarsitul lunii ) a .2)pe loturi de marfuri- cost mediu ponderat actualizat: se recalculeaza dupa fiecare intrare CMGP= val stoc initiala + val intrarilor

b) Metode de epuizare succesiva a loturilor-2 variante: b.1) FIFO ( first in first out ) b.2) LIFO (last in first out )

Curs 3 ( 14.03.2011 ) STRUCTURI DE PRETURI Daca privim evaluarea marfurilor prin prisma celor 2 momente caracterizate prin repetabilitate si anume aprovizionare si vanzare avem 2 tipuri de preturi: 1. Preturi de cumparare ( Pc) 2. Preturi de vanzare (Pv) 1.Preturi de cumparare reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile furnizate de catre alte societati comerciale ( furnizori). 2. Preturi ede vanzare reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Exista 2 structuri: - pretul de vanzare al en-gros-istilor - pretul de vanzare al detail-istilor Pretul de vanzare se compune din costul de achizitie al marfurilor ( CA),marja bruta sau marja comerciantului (MB) Pv=CA+MB CA=Pc+Cha Pv=(Pc+Cha)+MB Marja bruta reprezinta suma cuprinsa in pretul de vanzare destinat acoperirii cheltuielilor de vanzare (desfacere) si asigurarii profitului societatii vanzatoare. In situatia in care evaluarea se face la pret de vanzare apare necesitatea folosirii categoriei economice de marja bruta redusa. Pentru transformarea marjei brute in marja bruta redusa se foloseste procedeul sutei majorate cu procentul de marja (PM).

Iar pentru transformarea inversa se foloseste procedeul sutei micsorate.

Marja bruta inclusa in pretul de vanzare exprima rezultatul brut obtinut din vanzarea marfurilor. -profitul net= Pv al marfurilor in suma neta- Costul complet al marfurilor vandute In costul completat al marfurilor vandute se pot include si cheltuielile administrativ-gospodaresti. Costul complet al marfurilor vandute cuprinde: - Costul de achizitie al marfurilor vandute - Cheltuielile necesare functionarii societatii ( salarii,prestatii,terti,materiale,impozite). Aplicatie: Daca o societate achizitioneaza o marfa X in cantitatea de 1000 buca 2 lei /buc,pret de cumparare,cheltuieli de transportaprovizionare fiind de 100 lei,iar procentul de marja 25%=>: Pc=1000 buc X @ lei/buc=2000 lei Cht=100 lei Ca =2100 lei Mb=2100X =525 lei Pv=Ca+Mb=2625 lei Pvu= =2,625 lei/buc Cunoscand valoarea marfurilor la pret e vanzare si dorind determinarea costului de achizitie este necesara transformarea Mb in Mb redusa. Mb Mb redusa = = =20% R=2625 lei Mb redusa=2625 X

= 525

Ca=Pv- Mb redusa =2625-525=2100 lei

Mb inclusa in Pv exprima de fapt rezultatul brut obtinut din vanzarea marfurilor. FACTURAREA MARFURILOR.ELEMENTE COMERCIALE,FINANCIARE SI FISCALE ALE FACTURII Documentul care sta la baza vanzarii ,respectiv cumpararilor de marfa este factura. Factura cuprinde: a) Pretul unitar al marfurilor care inmultit cu cantitatea cumparata permite stabilirea valorii partiale b) Reducerile de pret care pot fi de 2 tipuri: 1.) Reduceri comerciale: - Bonificatii - Remize - Risturnuri Bonificatiile sunt reduceri de pret acordate de furnizorul clientului pentru unele defecte de calitate a marfii care nu fac marfa nevandabila. Se mai acorda la vanzarea marfurilor la o data foarte apropiata de data expirarii termenului de garantie. Remizele sunt reduceri acordate asupra pretului de vanzare convenit in functie de importanta cantitatii vandute ( remize de cantitati) sau de rolul de revanzator al clientului ( remize de revanzare).Se calculeaza in general prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare ( remiza de 10 %) pe care o acorda editurile unor librarii. Risturnurile reprezinta reduceri de pretcalculate asupra ansamblului operatiunilor efectuatecu acelasi client pentru o anumita perioada convenita de comun acord pentru care s-a depasit valoarea contractata( se acordaun risturn de 1% asupra vanzarilor catre acelasi client, care au depasit valoarea de 200 lei convenita prin contract ). Reducerile de pret cu caracter comercial se exprima procentual si se aplica asupra pretului de vanzare practicat de furnizori. Ex. Pv=3000 lei

Remiza=2%X3000=60 lei Pv redus= 2940 lei Reducerile de pret se pot factura odata cu marfa sau ulterior facturarii marfurilor.In primul caz influenteaza prin diminuarea pretului de vanzare la furnizori si pretul de cumparare implicit Ca la client.In cel de-alo doilea caz nu mai influenteaza pretul marfurilor(pe care intre timp clientul le si putea revinde ,fiind considerate cheltuieli de exploatare a furnizorul care le acorda si venituri din exploatare la clientul care le primeste). Reducerile financiare apar sub forma sconturilor = reduceri acordate de furnizori clientului pentru plata datoriei,respectiv incasarea creantei inainte de termenul de scadenta. Ex. s-au vandut marfuri in valoare de 500 lei cu termen normal de plata 90 zile.Clientul cere efectuarea platii in 30 zile.In acest caz clientului i se acorda un scont de 2% asupra valorii facturii. Scont=2%X500 lei=10 lei Ex de factura care cuprinde cele 2 tipuri de reduceri. Analiza facturii primite de la furnizorul X: 50m stofa x 100 lei=5000 lei Bonificatie=3%x5000 lei=150 lei Pc=5000-150=4850 lei Scont=1%x4850=48,5 Suma dat furnizorului=4801,5 lei c) Pretul ambalajelor Ambalajele pot fi facturate separat sau pot fi incluse in pretul marfurilor . De regula ambalajele sunt facturate separat si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor. d) Pretul transportului Factura poate cuprinde si pretul transportului in functie de conditiile contractuale. Principalele conditii de transport pot fi : -loco(franco) depozitul vanzatorului - loco(franco) unitatea primitoare -loco(franco) gara(autogara,port) de expeditie -loco(franco) gara (autogara,port) de destinatie

Conditiile de transport expeima locul in care se face trecerea marfurilor din proprietatea furnizorului in proprietatea clientului. Pana la acest loc toate cheltuielile sunt efectuate si suportate de furnizor .El le va include in pretul de vanzare al marfurilor . De la acest loc pana la destinatie toate cheltuielile si responsabilitatea asupra marfurilor cad in sarcina clientului. El va adauga la pretul de cumparare al marfii pentru a determina costul de achizitie. Daca aceste cheltuieli se efectueaza de catre furnizor in contul si pe seama clientului ,el le va factura impreuna marfa. In cazul in care cheltuielile de transport- aprovizionare estev facturata pentru 2 sau mai multe sortimente de marfa ea trebui repartizata pe fiecare sortiment. Repartizarea se face pe baza unui coeficient de repartizare conventional calculat in raport de valoarea totala a marfii.

Cota de cheltuieli de aprovizioanare pe sortiment=K ch de aprov X valoarea partiala a mf (pe sortiment) Ex. o societate se aprovizioneaza cu un lot de marfa, factura cuprinzand: MfX 1000 buc x1leu/buc=1000 lei MfY 2000 buc x2 l2i/buc=4000 lei Total Mf=5000 lei Cheltuieli de transport =50 lei Total factura = 5050 lei K cheltuieli de transport= =0,01=1% K ch de transport X=1000 lei x1%=10 lei Kch de transport Y= 4000 lei x 1%=40 lei Ca=Pc+Ch aprov CaX=1000+10=1010 lei =1,01 lei CaY=4000+40=40404 lei =2,02 lei

Curs 4 (21.03.2011) e) In conditiile aplicarii TVA factura cuprinde si acest element cu caracter fiscal.TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestarile de servicii. Din punct de vedere al statului TVA este un impozit ,iar din punct de vedere al consumatorului final o taxa de consum. Se aplica numai in tara in care se consuma bunurile. Deoarece valoarea adaugata in ramura comertului ( marja bruta) se calculeazaca diferenta intre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfi vandute TVA se va calcula ca diferenta intre taxa aferenta vanzarii si taxa aferenta cumpararilor.Ca urmare in factura trebuie sa apara distinct pretul marfurilor si serviciilor si separat valoarea TVA. Deoarece TVA aferenta vanzarii se incaseaza sau urmeaza sa s incaseze de la clienti este cunoscuta si sub denumirea de TVA colectata-4427-P. TVA aferenta cumpararilor se scade ( se deduce) din taxa colectata de unde si denumirea de TVA deductibila -4426-A. TVA care se deconteaza cu bugetul statului se determina lunar ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila: 1) Daca TVA c<TVAd=>TVA de recuperat de la buget 4424-A 2) Daca TVAc>TVAd=>diferenta se datoreaza statului TVA de plata 4423-P Documentele justificative si de evidenta privind TVA sunt : - Dispozitia de livrare,avizul de insotire a marfii,factura fiscala,chitanta fiscala,jurnalul pentru cumparari,jurnalul pentru vanzari si borderourile de vanzare ( incasare). Ex. o unitate comerciala a efectuat pentru luna in curs : - Vanzari in valoare de 1000 lei ,TVA 24%=240 lei - Cump. de marfuri in valoare de 700lei,TVA 24%=168 lei - La sfarsitul lunii curente TVA datorat statului 240 lei-168 lei=72 lei

METODE DE CONTABILIZARE A STOCURILOR SI OPERATIUNILOR CU MARFURI Formele si documentele aprov. cu marfuri Aprov se desfasoara pe baza contractelor incheiate cu furnizarii in care se precizeaza denumirea marfurilor care se achizitionaza cantitatile si termenele de livrare,conditiile de transport si ambalarea etc. Aprovizionarea poate fi: a) Fara delegat (pe raspunderea furnizorului) b) Prin delegat propriu c) Cu delegat al furnizorului Documentele specifice aprovizionarii: factura,dispozitia de livrare,proces verbal de autoreceptie,nota de receptie si constatare de diferente (NIR),proces verbal de luare in custodie,nota de comanda,nota de predare-restituire. Formele si documentele de vanzare a marfii Formele de vanzare a marfii se pot impartii in 2 categorii si anume: - Vanzare catre consumatorii individuali - Vanzare catre consumatorii colectivi sau terti ( alte societati) care cuprinde urmatoarele forme: 1) Vanzare loco unitate primitoare cu delegat al societatii primitoare 2) Vanzare loco unitate furnizoare cu delegat al cumparatorului 3) Vanzarea mf pe raspunderea furnizorului (fara delegat) Documente:avizul de insotire al marfii,recapitulatia sau borderoul marfii iesite,dispozitia de livrare,factura,certificat de calitate. Caracterizarea generala a metodelor de contabilizare a stocurilor si a operatiilor cu marfa In functie de obiectivele urmarite si particularitatilor proprii metodelor acestea se pot grupa in 2 mari categorii: 1) Metoda inventarului permanent 2) Metoda inventarului intermitent Plecand de la posobilele preturi de evaluare metoda inventarului pemanent se poate prezenta in mai multe variante:

a) Inventar permanent la cost de achizitie Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se realizeaza la cost de achizitie care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfa.Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa una din metodele: CMP,FIFO,LIFO. Se utilizeaza urmatoarele conturi: - 371 Mf. A - 607 cheltuieli privind mf. A - 707 venituridin vanzarea marfurilor P b) Inventar permanent la cost standard Se poate aplica in conditiile unei relative stabilitati a pretului.Evaluarea stocurilor,intrarilor si iesirilor de marfa se face la cost standard.Calculul si inregistrarea diferentei dintre costul standard si costul de achizitie efectiv se face atat pentru intrari cat si pentru iesiri,pentru stocuri,in acest caz se utilizeaza contul 378, diferenta de pret la marfuri B. Coeficient de repartizare pentru diferentele de pret se calculeaza astfel: ( ( ))

Diferenta aferenta mf. iesite=K371xRc(rulaj creditor)371Mf c) Inventar permanent la pret de vanzare fara TVA Evaluarea stocurilor,intrarilor si iesirilor de marfa se face la pret de vanzare care include costul de achizitie si marja bruta. Conturi utilizate: - 371 MfA - 378 Diferenta de pret la marfa care in cazul acestei metode reflecta marja aferenta intrarilor,iesirilor si stocului. Rolul rectificativ al contului se mentine in vederea stabilirii stocului la nivelul costului de achizitie. 1)Daca unitatea practica un coeficient unic de marja,marja bruta aferenta,iesirilor se calculeaza la fiecare iesire,aplicand coeficientul redus.

2) Daca unitatea practica niste coeficienti diferentiati pe sortimentede marfa ,marja aferenta iesirilor se calculeaza la sfarsitul prioadei pe baza coeficientului de repartizare:
( ) ( )

x100

Marja bruta aferenta iesirilor=K378 x Rc371 OBS. In conditiile inventarului permanent la pret de vanzare cu TVA,coeficientul de repartizare se calculeaza astfel:
( ) ( ) ( )

x 100

Marja aferenta vanzarii=K378 x Rc707 Contabilitatea analitica a marfurilor In vederea determinarii costului de achizitie a marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune este necesara organizarea unei contabilitati analitice. In cazul metodei inventarului permanet aceasta se poate organiza in functie de specificul activ dupa una din metodele: a) Metoda cantitativ-valorica presupune - Organizarea evidentei operative la depozit cu ajutorul fisei de magazie - Organizarea evidentei analitice a contabilitatii pe grupe si sortimente de marfa cantitativ-valoric cu ajutorul fiselor analitice pentru val materiale: cantitatea intrata,cantitatea iesita,stoc,valoarea,debit,credit,sold precum si pretul unitar pentru fiecare sortiment de marfa. - Periodic se confrunta datele din fisa de magazie cu cele din fisa analitica pentru verificarea concordantei. Permite practicarea de catre ag. ec. a metodei inventarului permanent la cost de achizitie.Se poate aplica cu usurinta numai la unitatile en-gros. b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiune

acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate(debit),iesite(credit) si a stocului (sold)care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare:recapitulatia marfurilor si a ambalajelor primite in ziua de....,centralizatorul vanzarilor zilnice. Metoda se aplica in general unitatilor care utilizeaza metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica. Curs 5(28.03.2011) c) Metoda operativ-contabila(pe solduri) presupune: - O evidenta globala valorica la nivel de gestiune - O evidenta operativ cantitativa - Completarea unui registru al stocurilor si evaluarea acestora la pret de inregistrare, ceea ce permite confruntarea cu soldurille gestiunii - Se poate aplicala unitatile cu amanuntul si de alimentatie publica,in general pentru alte valori materiale decat marfurile. 3) Metoda inventarului intermitent -se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. Valoarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei: Costul de achizitie al marfurilor vandute= valoarea stocului initial+valoarea intrarilor-valoarea stocului final. Camv=I+(Si-Sf) Principala caracteristica a metodei consta in inregistrarea cheltuielilor cu marfurile,la intrarea acestora in gestiune si nu la descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute,in cazul metodei inventarului permanent. La inceputul fiecarei luni stocurile existente in gestiune se trec pe cheltuieli iniferent daca se consuma sau nu in procesul de productie.

In cursul lunii cupararile de stocuri se evidentiaza in debiturile conturilor de cheltuieli indiferent daca se consuma sau nu in procesul de productie. La sfarsitul fiecarei luni stocurile finale determinate prin inventariere ( nu se pot determina prin datele inregistrate in contabilitate). Se inregistreaza in debitul conturilor de stoc in corespondenta cu creditul conturilor de cheltuieli corespunzatoare. Prin utilizarea acestei metode,iesirile se stabilesc astfel: Iesiri=Si+intrari-Sf Avantajul acestei metode il reprezinta numarul redus de inregistrari contabile si dezavantaje:alaturi de consumatori pe seama cheltuielilor se suporta si lipsurile,minusurile din gestiune. Nu se poate realiza un control riguros al stocurilor prin inregistrarii contabile. In cursul lunii nu se poate cunoaste situatia a conturilor de stocuri. Contabilitatea aprovizionarii-vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la receptie si din distributie 1) Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptie -la primirea marfurilor aprovizionate de la furnizori,comisia de receptie verifica din punct de vedere cantitativ si calitativ marfa si ambalajele,respectiv concodanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte. Atat marfa receptionata cat si diferentele constatate se inscriu in nota de receptie si constatare de diferenta (NIR). Dupa natura lor diferentele pot fi: a) Cantitativ valorice cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde calitatii din factura b) Calitativ valorice-cand calitatea mf primite nu corespunde celei contractate c) Valorice-cand datele cantitative si calitative corespund dar datorita unor preturi eronate sau a unor erori de calcul valoarea nu este corecta.

Curs 6 (04.04.2011) CONTABILITATEA VANZARII DE MARFURI IN CONDITIILE CONSTATARII DE DIFERENTE LA VANZARE In conditiile vanzarii marfurilor diferentele apar in cazul formei de vanzare prin autoreceptie la furnizor ( pe raspunderea furnizorului) sau cu delegat al furnizorului. Sunt frecvente minusurile cantitativ valorice din pierderile normale( perisabilitati) sau imputate delegatului. Ele se inregistreaza ca iesiri de marfa in corespondenta cu contul 607 cheltuieli cu marfa. Concomitent in cazul minusului din vina delegatului se inregistreaza imputarea. Operatii privind constituirea si utilizarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si creantelor clienti Deprecierea reprezinta constatarea pierderii de valoare a unui activ oarecare din cauze accidentale ale caror efecte n sunt neaparat ireversibile. a) Ajustarile pentru deprecierea stocurilor Acest tip de ajustari se constituiede regula la sfarsitul exrcitiului financiar, la un nivel rezultat din diferentaditre cost si valoarea realizabila neta. Conturile folosite : 397 ajustari pentru deprecierea marfurilor P 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante A. Valoarea recunoscuta in bilant este egala cu SFD ( sold final deb) al cont 371 Mf-SFC 397 In cazul aparitiei unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine in recuperarea unei creante, clientul in cauza devine client incert pentru care este necesar sa se constituie ajustari pe seama cheltuielilor.

In perioda urmatoare la sfarsitul exercitiului sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor ajustarilor se suplimenteaza ,diminueaza sau anuleaza. Contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu este un cont de A care se debiteaza la inregistrarea creantelor devenite incerte si se crediteaza la suportarea acestora de catre intreprindere pe seama cheltuielilor prin intermediul contului 654 pierderi din creante A. Creantele provenite din vanzare cuprind atat pretulde vanzare cat si TVA aferenta acestuia.Ajustarile se constituie la nivelul creantelor mai putin TVA. Contul de ajustari utilizat este 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti P.

Cus 7 (11.04.2011) INVENTARIEREA MARFURILOR-NECESITATE,ROL,ORGANIZARE

Inventarierea marfurilor este necesara in principal in 2 momente: - In cursul exercitiului pentru controlul gestiunilor - La incheierea exercitiului pentru stabilirea situatiei patrimoniale reale. Inventarierea de control poate avea loc o data sau de mai multe ori in cursul anului ,precum si in urmatoarele situatii: - Predarea-primirea gestiunilor - Indicii ale existentei plusurilorsau minusurilor in gestiune - La cererea organelor de control - In cazul comasarii unor unitati, a desfiintarii lor,spargerilor - In cazuri de forta majora(calamitati) Inventarierea se efectueaza de o comisie numita in acest sens de catre conducatorul unitatii si formata din cel putin 2 persoane. Fazele inventarierii sunt: a) Pregatirea b) Desfasurarea (inventarierea propriu-zisa)

c) Stabilirea si regularizarea diferentelor de inventar Stabilirea ,regularizarea si contabilizarea diferentelor,diferentelor de inventar prezinta particularitati in functie de modalitatea de organizare a evidentei operative si a contabilitatii analitice a marfurilor pentru: 1) Gestiune de marfuri reflectate cantitativ-valoric 2) Gestiune de marfuri reflectate global-valoric 1) In cazul gestiunilor cantitativ valoric,organizatoarea contabilitatii analitice permite controlul pentru fiecare fel de marfa prin compararea stocului si soldurilor faptice din listele de inventar cu cele scriptice din fisele de cont. Daca se respecta conditiile compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica ,indiferent ca este cu + sau cu -. Regularizarea diferentelor stabilite se poate face prin : a) Compensarea plusurilor cu minusurile cu respectarea reglementarilor legale. b) Inregistrarea perisabilitatilor c) Determinarea diferentelor nete si definitive si solutionarea lor . Compensarea se admite cu titlu de exceptie ,cu aprobarea conducerii intreprinderii respectand legislatia in vigoare. Conditiile ce trebuie indeplinite in cazul compensarii sunt: 1) Se compenseaza numai sorturi ale aceluiasi sortiment de marfuri usor confundabile intre ele 2) Compensarile se fac numai pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu 3) Compensarile se fac numai pentru diferentele constatate in aceeasi gestiune In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ valorice in plus si/sau in minus,denumite diferente nete. Plusurile cantitativ valorice se inregistreaza ca o intrare de marfa,concomitent cu diminuarea cheltuielilor cu marfa. Minusurile cantitativ valorice se regularizeaza in contiunare prin inregistrarea de perisabilitati pe timpul pastrarii

marfurilor.Cantitatea si valoarea perisabilitatii se suporta de catre intreprindere prin includerea in cheltuielile cu marfa. Dupa scaderea perisabilitatii din diferenta neta se determina diferenta definitiva.De regula,aceasta se impute gestionarului dupa evaluarea ei la pret de vanzare+TVA.In cazul unei gestiuni colective suma imputata se imparte intre membrii colectivului. Metodologia de compensare Se ordoneaza ,pe de-o parte marfurile la care s-au inregistrat plusuri pe de alta parte cele la care s-au inregistrat minusuri,in ordinea descrescatoare a preturilor, compensarea porneste de la marfa cu pretul cel mai mare catre marfa cu pretul cel mai mic pana ce ajunge la limita cantitativa de compensatie. Aceasta pentru a nu ramane necompensate m,arfa cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati ,respectiv cheltuieli pentru intreprindere.Deoarece in compensare intra marfa cu preturi unitare diferite pot rezulta: - Plusuri valorice cand cantitatea in plus intrat in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului nu - Minusuri valorice,in situatia inversa Plusul valoric permite o recuperare a cheltuielilor cu marfa,iar minusul valoric se imputa gestionarului.In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ valorice in plus si/sau in minus denumite diferente nete. Perisabilitatile sunt scazaminte normale ale marfurilor datorita proprietatilor fizico-chimice ale ei. Pentru determinarea perisabilitatilor pe timpul pastrarii marfii, normele de protectie se aplica la volumul cantitativ sau valori al intrarilor de marfa de la inventarul precedent pana la cel curent conform relatiei: P(perisab.)= P=valoarea pierderii normale Qi=voumul cantitativ al intrarilor de la inventarul precedent Pu=pretul urmator N=norma legala de perisabilitate Datele privitoare la stabilirea,regularizarii diferentelorin urma inventarierii marfii la o gestiune cantitativ valorica se vor prezenta

pe baza unei situatii comparative ( presupunem ca evaluarea stocurilor si operatiunilor cump. se face la cost de aprovizionare).

Stabilirea si contabilizarea diferentelor de inventare la gestiunile de marfa reflectate global-valoric La unitatile cu amanuntul si de alimentatie publica ,aplicarea metodei inventarului permanent nu se poate face decat in varianta la pret de vanzare ,iar contabilitatea analitica este urmarita global-valoric pe gestiune controlul este posibil numai la nivelul totalului valoric,al gestiunii.Din comparatia soldului faptic si al celui scriptic rezulta diferentein plus sau in minus. Dupa stabilirea diferentelor urmeaza regularizarea dar si inregistrarea in evidenta operativa si contabilitatea sintetica si analitica.Plusurile se inregistreaza ca intrare de marfa iar minusurile valorice se inregistreaza prin calcularea perisabilitatii,iar diferenta neta in minus se imputa gestionarului. Presupunand ca s-a efectuat un inventar de control la o unitate cu o singura gestiune,urmarita global valoric,diferentele de inventar se stabilesc si se regularizeaza astfel: a) Pe baza recapitularii listelor de inventare se stabileste soldul faptic al gestiunii de 10250 lei.Fisa rulajelor gestiunii de la inventarierea precedenta pana la inventarierea curenta cuprinde: - Sold la inventarul precedend=4000 lei - Intrari=10000 lei - Vanzari+alte iesiri=4200 lei - Sold la data inventarului curent=9800 lei(Si+intrari-iesiri) Din comparatia soldului faptic de 10250 lei si al celui scriptic de 9800 lei rezulta o diferenta in minus de 450 lei. Calculul,facandu-se la nivel global valoric al gestiunii,diferentele nu pot fi decat de un singur fel:plusuri sau minusuri.

Curs 8 (18.04.2011) Minusurile valorice brute ce se constata la nivelul gestiunii se prelucreaza in urmatoarele etape: 1) Deoarece compensarile s-au produs automat intre toate sortimentele gestiunii se trece la calculul si inregistrarea perisabilitatilor pe timpul pastrarii si desfaceri marfurilor. Perisabilitatile se pot calcula pe fiecare sortiment de marfa,pe grupe de marfa sau pe total gestiune.Cel mai frecvent se calculeaza pe grupe de marfuri aplicand normele legale la valoarea intrarilor sau desfacerii pe perioada de l inceputul exercitiului precedent la cel curent. Evaluate la pret de intrare pierderile normale stabilite la inventar se inregistreaza ca iesire in creditul contului 371 marfa. Concomitent se calculeaza si inregistreaza diferentele dintre pretul de vanzare si contul de aprovizionare al marfii si majoreaza cheltuielile cu marfa. In afara perisabilitatilor ce apar datorita caracteristicilor mf. la unitatile care practica vanzarea prin autoservire se mai pot calcula pierderi din risc la desfacere.Cotele de risc se aplica la volumul valoric al desfacerii realizate intre 2 inventare consecutive si se inregistreaza ca si perisabilitati.Prin scaderea din minusurile brute de marfa a pierderilor normale,peste norma si a cotelor de risc la desfacere diferenta neta in minus se inregistreaza ca o cheltuiala cu marfa care se imputa gestionarului. Contabilitatea altor operatii cu marfa: 1.1 Contabilitatea marfurilor aflate la terti Mf. aflate la terti fac parte din patrimoniul intreprinderii dar se afla pentru o perioada determinata la alte intreprinderi. In raport de scopul pentru care se afla marfa la terti pot fi: a) Marfurile date spre prelucrare sau reconditionare la terti - Prelucrarea presupune obtinerea unor sortimente noi de marfa - Reconditionarea presupune mentinerea sortimenelor

Cheltuielile ocazionate de aceste operatii constau in costul plecarii sau reconditionarii,cheltuieli de transport,de manipulare,pierderi pe timpul transportului. b) Mf. cumparate si lasate in custodia furnizorilor in lipsa spatiilor de depozitare proprii sau a mijloacelor de transport. c) Mf. nefacturate de clienti si ramase in custodia acestora d) Mf. date spre vanzare in consignatie Evaluarea mf. in cazul consignatiei opereaza cu 2 categorii de preturi: - Preturi valoare sau preturi de vanzare Participantii la operatiile de consignatie snt in acest caz: - Consignatorii ( comisionarii) - consignatarii ( deponentii) e) mf. date spre prelucrare sau reconditionare la terti Contabilitatea sintetica a acestora se organizeaza cu ajutorul contului 357 Mf. aflate la terti.Din functia de A in debit inregvaloarea mf. trimise la terti si se crediteaza cu aceeasi valoare la aducerea marfurilor de la terti. Evaluarea marfurilor trimise la terti se face la acelasi timp de pret cu stocul de marfa.

Curs 9 (02.05.2011) C. MARFURI REFUZATE DE CLIENTI SI RAMASE IN CUSTODIA ACESTORA

In cazul unor livrari de marfuri necontrolate la alte termene decat cele prevazute in contract sau de alta calitate,clientul le poate refuza la plata total sau partial luandu-le pe o perioada de timp in custodie.

Evaluarea marfurilor ramase in custodia clientilor se poate face la acelasi tip de pret ca marfa aflata in patrimoniu sau la orice alt tip de pret. Daca intreprinderea inregistreaza vanzarea respectiva ,descarcarea gestiunii pentru marfa livrata ,ea trebuiesa storneze aceste inregistrari dupa care este necesar sa-si reintregeasca patrimoniul cu aceste marfuri. Pana la primirea lor ,prin restituirea efectuata de client la inregistrarea ca marfa aflata la terti in corespondenta cu contul 371. Daca marfurile se vand altor clienti direct din custodie, se va credita contul 357 cu valoarea marfurilor iesite din custodie.. D. CONTABILITATEA MARFURILOR DATE SPRE VANZARE IN CONSIGNATIE - Evaluarea si documentarea specifica in comertul de consignatieComertul de consignatie ca forma a comertului cu amanuntul asigura desfacerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice. Marfurile destinate vanzarii prin consignatie pot fi noi sau cu un anumit grad de uzura,dar trebuie sa fie in stare de folosinta si cu un aspect comercial.Evaluarea acestora se poate face la preturi de evaluare si preturi de vanzare. Pretul de vanzare se compune din: - Pretul de evaluare ( pretul platit deponentilor)+comision+TVA ( la comision) Tot comertul de consignatie poate fi asimilat si vandut de catre producatori ( comercianti) a marfurilor, prin intermediul unor comisionari.Participantii la operatiile de consignatie sunt in acest caz consignatarii (deponentii) si consignatorii (comisionarii) beneficiaza de un comision si suporta toate cheltuielile legate de pierderile de marfa din cauza lor. Documentele pentru evidenta intrarilor de marfa sunt:

- Bon de primire a marfurilor in consignatie-> document intocmit la primirea marfurilor in care se consemneaza date despre deponent,felul marfurilor,numarul sau cantitatea,pretul de vanzare - Aviz de insotire a marfii - Centralizatorul intrarilor Documente pentru evidenta iesirilor de marfa: - Bonul de vanzare - Factura:pe baza careia se completeaza zilnic borderoul de iesire a obiectelor din consignatie. Daca unitatea este platitoare de TVA,ea intocmeste lunar jurnalul pentru vanzare.Dupa vanzare marfii consignatarul intocmeste un document numit contul de vanzari-echivalentul unui decont prin care se justifica venitul net obtinut si care urmeaza a fi decontat consignatorului?(cel care a adus marfa). Conturile utilizate in operatiile de consignatie: 8033-Valoare materiale primite spre pastrare/custodie->se folosestepentru evidenta marfurilor primite in gestiune,dar apartinand deponentilor. 357-Marfuri aflate la terti-inregistreaza marfurile trimise de consignator la consignatar. 462-Creditori diversi-tine evidenta angajamentelor fata de consignatori cat si pentru cheltuielile proprii impuse de desfasurarea activitatii. 707-Venituri din vanzarea marfurilor-evidenta dupa caz comisioanele consignatarilor,pretul de vanzarea consignatorilor. 121-Profit si pierdere-in care se reunesc conturile de venituri,de cheltuieli in vederea calcularii rezultatului. Rezultatul se calculeaza: a) La consignatari=> rezultat este egal cu comision-cheltuieli proprii b) La consignatori=> rezultat=pret de vanzare-(cost de achizitie + comision consignatar)

Contabilitatea transferurilor de marfa Transferurile de marfuri pot sa aiba loc intre gestiunile apartinand aceleiasi unitati.Pot exista 2 cazuri: 1) Transfer de efect la aceleiasi preturi de inregistrare practicat de ambele gestiuni 2) Preturile diferite practicate de gestiunile implicate Transferurile au loc pe baza notei de predare-transferrestituire,intocmite de compartimentul comercial in 4 exemplare. 1) Daca evaluarea marfii se face la acelasi tip de pret ambele gestiuni(cost de aprovizionare),sunt suficiente inregistrarea in contabilitatea analitica.Ele se fac numai in analiticile contului 371 marfa( in debit-> in rosu(se scad) la gestiunea care preda marfa,in debit ->in negru la gestiunea primitoare) astfel incat sa nu se denatureze rulajul contului sintetic si sa se pastreze corelatiile intre conturile analitic si sintetic. 2) Daca evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare si cele 2 unitati intre care se face transferul practica preturi de vanzare diferite,inregistrarea in contabilitatea analitica trebuie completate cu inregistari diferite dintre cele doua preturi in contabilitatea sintetica.

Curs 10 (09.05.2011) CONTABILITATEA ACTIVITATII DE CAZARE A ALTOR PRESTARI DE SERVICII PENTRU POPULATIE SI A ACTIVITATII DE TURISM Activitatea de cazare are o autonomie,desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative desi este strans legata de alimentatia publica si de turism.Reflectarea ei in contabilitate est mai simpla,reducandu-se la inregistrarea pe de-o parte a cheltuielilor de cazareiar pe de alta parte a vniturilor aferente,diferentadintre ele reprezentand rezultatul acestei activitati.

Dotarea materiala a unitatii si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri diferentiate ale cheltuielilor.Ca urmare se impune stabilirea unor venituri diferentiate pe categorii de unitati operative in functie de importanta lor,conditiile materiale si gradul de confort oferit. Clasificare unitatilor de cazare: a) Dupa importanta lor: -unitati principale:hoteluri,moteluri,cabane turistice - unitati complementare:popasuri turistice,sate de vacanta b) Dupa conditiile materiale si gradul de confort: 1-5*, determina sistemul de tarife dupa cazare. Evidenta operativa a activitatii de cazare turistica Activitatea de cazare presupune: - Operatia de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare - Operatia de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate. Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul: a) Diagrama locurilor libere si ocupate:acest document urmareste situatia spatiilor de cazare b) Situatia prestarilor de servicii si decontarilor care reflecta sumele datorate de catre pasageri,turisti si incasarea lor pe feluri de servicii. c) Raportul de gestiune care stabileste zilnic situatia cheltuielilor si a incasarilor distinct pe servicii prestate si modalitatile de incasare. In cazul cazarii in statiuni balneo-climaterice se mai intocmesc unele documente specifice ca: - Evidenta sosirilor si a plecarilor completata pe baza biletelor de odihna si tratament - Situatia realizarilor si decontarii prestarilor pe beneficiari si perioada

Activitatea de cazare impune si intocmirea unor documente care sa consemneze cheltuielile aferent:bonuri de consun materiale,state de salarii,situatia de calcul a amortizarii. Activitatea de turism-caracterizare,documente specifice Activitatile turistice se pot grupa in functie de scopul lor in: - calatorii de agrement - calatorii de odihna si recreere - calatorii de tratament -cure balneo-climaterice,sportive. Clasificare: 1) Dupa locul de provenienta a turistilor - Turism intern - Turism international 2) Dupa sensul circulatiei turistice: - Turism internatinal poate fi: de primire:exportul turistic: sosirile de turisti straini de trimitere: importul turistic: plecarile de turisti intr-o alta tara 3) Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice: - Organizat - Semiorganizat - Neorganizat Turismul prezinta o serie de trasaturi specifice care influenteaza modul de organizare a contabilitatii. a) Diversitatea serviciilor ce se asigura turistului pe parcursul calatoriei sale.Pentru a determina eficiena activitatii desfasurate global si partial se impune evidentierea cheltuielilor si veniturilor pe tipuri si feluri de activ,prestatii turistice. b) Fiecare activitate turistica se incredinteaza unui agent de turism care primeste mandat pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru realizarea ei. c) Activitatile turistice au o durata relativ scurta,cheltuielile si veniturile fiind aferente aceleiasi perioade de gestiune.

d) Prestarile turistice se incaseaza de regula anticipat in vederea utilizarii integrale a capacitatilor bazei tehnico-materiale. Se utilizeaza instrumente de plata cu caracter international care garanteaza incasarea servicilor prestate:carti de credit,efecte de comert. Deoarece valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat sau din diverse motive actiunea turistica se poate anula,reflectarea incasarilor ca venituri se face dupa incheierea actiunilor turistice.In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472 Venituri inregistrate,in avans P. Astfel, decontarea turismului organizat se face intre unitatile contractante prin intermediul bancilor.In turismul neorganizat are loc incasarea anticipata dee la turisti urmand sa se regularizeze sumele incasate sau sa se restituie in cazul serviciilor neprestate. In turismul organizat,cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai de unitatea contractanta,chiar daca la realizarea lui participa si alte uniati prestatoare. In turismul neorganizat,cheltuielile si veniturile se evidentiaza,se reflecta in contabilitatea unitatii care organizeaza si incaseaza serviciile turistice. Participarea mai multor unitati de turism la realizarea unei actiuni turistice face ca una dintre ele sa indeplineasca rolul de unitate organizatoare iar celelalte,de unitati prestatoare.Acest lucru determina evidentierea veniturilor si cheltuielilor activitatii de turism numai in contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatile prestatoare de la unitatea organizatoare (de regula agentiile turistice). Unitatea prestatoare primesc pentru unele prestatii un comision din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura profitul. Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: - Biletele de tratament si odihna - Borderoul de incasari-restituiri - Situatia trimiterilor la tratament si odihna

- Programul excursiilor - Analiza de pret - Dosarul actiunii turistice - Factura - Depozitia de plata sau incasare In turismul international apar in plus graficele privind excursiile externe,pasapoartele turistice,decontul excursiei. Biletele de tratment si odihna inscriu suma incasata de la client obtinuta prin insumarea servicilor oferite (masa,cazare,tratament) cu comisionul unitatii. In situatia in care din motive intemeiate clientii emit cereri de restituire,unuiatile de turism le restituie sumele incasate diminuate cu comisionul eventual serviciile care nu se pot deconta(cazarea,regia de masa).Daca renuntarea la bilet apare din motive intemeiate (cauze de forta majora) suma este restituita integral. Pregatirea actiunilor turistice consta in excursii,de aceea necesita:elaborarea programelor turistice,stabilirea pretului,valorificarea excursiilor,lansarea comenzilor catre prestatorii de servicii,intocmirea dosarului de turism si desemnarea ghidului insotitor al grupului de turisti. Curs 11 (17.05.2011) PREGATIREA ACTIUNILOR TURISTICE 1. Pretul excursiei: se stabileste de catre agentia de turism sau agentul de turim a unitatii organizatoare si cuprinde cheltuielile ocazionate de actiunea respectiva ( cazare,masa,personal insotitor,transport,asigurare) si profitul brut cuvenit unitatii de turism.Odata stabilit pretul excursia se inscrie in documentul intitulat analiza de pret. 2. Agentul de turism elibereaza turistilor biletul colectiv sau individual de excursie si intocmeste lista turistilor la actiunea respectiva.Daca turistii renunta la excursie,agentul de turism le

restituie sumele incasate diminuate cu profitul brut cuprins in pretul excursiei si valoarea serviciilor platite prestatorilor de servicii si care nu se mai pot deconta. Pe baza biletelor de excursie se intocmeste borderoul de incasarerestituire pentru fiecare excursie.Borderourile intocmite se centralizeaza in recapitulatia de incasari-restituiri,excursii interne.Pe baza acesteia se depune numerarul la casierie si se primeste chitanta.Dupa valorificarea excursiilor,agentul de turism al societatii organizatoare lanseaza comenzi catre prestatorii de servicii,apoi se intocmeste dosarul actiunii si se desemneaza ghidul insotitor careia i se preda dosarul care contine: - Delegatia de insotire a grupului - Programul turistic - Comenzile si confirmarile din partea prestatorilr de servicii - Decontul de cheltuieli Ghidul insotitor preia acest dosar,carnete de cec-uri si un avans spre decontare asigurand pe parcursul actiunii asistenta de specialitate si urmarirea incadrarii cheltuielilor in cele antecalculate.El efectueaza decontarea cu prestatorii de servicii si preia documentele justificative de la acestia (facturi,note de plata,chitante). La terminarea actiunilor turistice are obligatia sa restituie turistilor valoarea serviciilor neprestate.In final se efectueaza decontarea actiunilor si pentru acest scop ghidul inotitor completeaza dosarul actiunii si il preda agentului de turism. Agentul de turism verifica decontul de cheltuieli si stabileste diferentele dintre cheltuielile efectuate si cele antecalculate regularirandu-le astfel: - Depasirile datorate unor cauze obiective se suporta de unitatea de turism organizatoare - Depasirile datorate unor cauze subiective se suporta de catre persoana care a comandatsau a decontat servicii de o valoare mai mare - Economiile rerezentand servici neprestate se restituie turistilor

Deconturile actiunii se centralizeaza in jurnalul de turism care serveste inregistrarilor in contabilitate. Procesul de realizare a excursiilor externe cuprinde: contractarea actiunilor,derularea contractelor,decontarea cu firmele externe si cu unitatea de turism valorificatoare.Pe baza contractelor se elaboreaza pentru fiecare tara si itinerarii grafice privind excursiile externe care se transmit spre confirmari firmelor externe. In analiza de pret se cuprind: - Cheltuieli interne:de asigurare, transport, publicitate etc. - Cheltuieli necomerciale: bilete de spectacol,banii de buzunar - Cheltuieli comerciale:masa,cazare,transport Inscrierea la excursii in cadrul etapei de valorificare presupune achitarea unui avans din pretul excursiei si al taxelor prevazute de legislatie(taxa de pasaport,viza), restul se achita inaintea plecarii in excursie cand se elibereaza biletul de excursie externa.In rest,derularea excursiei si decontarea pretului ei impune completarea acelorasi documente ca si in restul excuriilor interne. Reflectarea in contabilitate a activitatii de turism intern Operatiile privind realizarea actiunilor de odihna si tratament necesita evidentierea valorificarii lor,constituirii veniturilor,efectuarii si decontarii cheltuielilor si rezultatului obtinut. Principalele conturi utilizate sunt: 472 Venituri inregistrate in avans-P Pentru trimiteri la tratament si odihna care inregistreaza pretul serviciilor de tratamentsi odihna incasat anticipat.Incasarile anticipate se constituie ca venituri in acelasi exercitiu financiar la inceputul perioadei de sejur conform locurilor efectiv valorificate. 704 Venituri din servicii prestate-reflecta veniturile constituite pentru colectarea cheltuielilor unitatilor organizatoare. -conturi de cheltuieli:utilizate pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare -conturi de trezorerie :pentru efectuarea decontarilor

Reflectarea in contabilitate a activitatilor de turism international presupune folosirea acelorasi conturi ca si in cazul turismului intern cu specificatia necesitatii inregistrarii diferentelor de curs valutar intre momentul incasarii avansului si cel al efectuarii exursiei. Curs 12(23.05.2011) CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MARFURI Clasificarea importurilor: 1) Dupa modalitatea de realizari: a) Pe cont propriu b) Pe comision 2) Dupa termenul de decontare: a) Cu plata la vedere b) Cu platala termen 3) Dupa modalitatea de decontare cu furnizorii externi: a) Decontare pe baza de acreditiv documentar b) Deconatare pe baza de incasare c) Decontare pe baza de efecte de comert 4) Dupa conditiile de livrare a marfii( INCOTERMS ): a) Import in conditia FOB ( free on board ) b) Import realizat in conditia CAF sau CIF port romanesc de descarcare 5) Dupa natura marfurilor importate: a) Import de marfuri generale b) Import de marfuri complexe 6) Dupa destinatia marfurilor importate: a) Import pentru consum intern b) Import de marfa pentru reexport Contabilitatea importului de marfa pe cont propriu

-in acest caz societatea de comert exterior actioneaza pe pietele externe precum si pe piata interna in numele,pe contul si pe riscul lor. -rezultatele financiare ale activitatii de import se reflecta in totalitatea lor in gestiunea societatilor de comert exterior. In conditia FOB port strain de incarcare, societatea importatoare datoreaza furnizorilor externi doar pretul marfii.Ea isi asigura aducerea marfurilori in tara si suporta singura cheltuielile externe corespunzatoare. In conditiile de livrare CAF sau CIF portul romanesc de descarcare,societatea de comert exterior datoreaza furnizorilor exteriori pe langa pretul marfii si cheltuielile externe de transport si cheltuielile de asigurare ( in conditia CIF ). Pretul extern de import care reprezinta valoarea in vama cuprinde: a) Pretul de import al marfii( pretul extern in conditia de livrare FOB ) b) Cheltuielile de transport pe parcurs extern c) Cheltuielile conexe transportului marfurilor importate achitate pe parcurs extern d) Costul asigurarii e) Alte cheltuieli pe parcurs extern Pretul de vanzare intern al marfurilor importate se negociaza cu clientii interni.Cuprinde valoarea in vama a acestora incluzandu-se si taxele si comisioanele vamale si marja importatorului plus adaosul societatii importatoare.La acestea se adauga TVA. Cu ocazia platii la extern a facturilor avand in vedere ca momentul platii nu coincide cu momntul facturarii pot aparea diferente de curs valutar favorabile sau nefavorabile. Diferentele de curs valutar apar la valoarea facturii externe si se calculeaza ca diferenta intre cursul de schimb in momentul platii si cursul de schimb in momentul facturarii. Cheltuielile si veniturile in importul pe cont propriu Cheltuielile pot fi structurate in : a) Cheltuieli privind importul propriu-zis

- Pretul FOB platit furnizorului extern - Transportul pe parcurs extern ( intra in calculul valorii CIF fie la nivel antecalculat fie efectiv ) - Taxele si comisioanele vamale - Accizele - Transportul,de la punctul de frontiera la unitatea de comert exterior sau beneficiar daca se prevede in contract acest lucru b) Cheltuielile generale de administratie si conducere sunt cheltuieli proprii de functionare ale societatii de comert exterior. Veniturile se formeaza din pretul facturat beneficiarului de import care cuprinde: a) Valoarea externa CIF a marfii b) Taxele si comsioanele vamale c) Accizele d) Marja importatorului Marja importatorului se stabileste in cote procentuale unice sau diferentiate si se aplica la valoarea marfii in vama ( costul de achizitie este egal cu valoarea externa plus taxe si CIF + comisioane vamale+ accize ). Are rolul de a acoperi cheltuielile de desfacere, de administrare si de conducere si de a asigura profitul societatii de comert exterior. O categorie distincta de cheltuieli si venituri este reprezentata de diferentele de curs valutar,putand reprezenta cheltuielile financiare,respectiv venituri financiare. Conturi utilizate: - Conturi de terti: tin evidenta relatiei cu furnizorii externi si clientii interni - Conturi de trezorerie: tin evidenta disponibilitatilor in lei,valuta - Conturi de cheltuieli,venituri,rezultate Conturile de cheltuieli sunt : 607 Cheltuieli privind marfa ( tine evidenta costului de achizitie al marfii din import vandute clientilor interni) Alte conturi de cheltuieli dupa natura cheltuielilor necesare de desfasurare a activitatii.

Conturile de venituri sunt: - 707 Venituri din vanzarea marfurilor tine evidenta vanzarii de marfuri provenite din import la pret de vanzare - 765 Venituri din diferente de curs valutar-inregistreaza diferentele favorabile de curs valutar.

Curs 14 ( 30.05.2011) CONTABILITATEA EXPORTULUI DE MARFA Operatiunile contabile privind exportul de marfa apar sub diverse forme in functie de criteriile dupa care se diferentiaza: a) Dupa modalitatea de realizare de catre SCE ( societatea de cormert exterior ) a exportului de marfa - Pe cont propriu - In comision b) Dupa termenul de ? a marfurilor exportate: - Export cu incasare la vedere - Export pe credit comercial c) Dupa modalitatea de decontare cu clientii externi - Export cu decond prin acreditiv - Export cu decont prin ? documentelor - Export cu decont prin efecte de comert d) Dupa conditiile de livrare care diferentiaza nivelul si structura pretului extern,exportul poate fi realizat in : - Conditia FOB echivalenta pretului marfii - Conditia CAF echivalenta pretului marfii si transportului - Conditia CIF echivalenta transportului si asigurarii e) Dupa natura marfurilor exportate: - Export cu marfuri generale - Export cu marfuri complexe f) Dupa provenienta marfurilor,exportul poate fi realizat: - Cu marfuri indigene - Cu marfuri straine ( reexport )

Contabilitatea exportului pe cont propriu: - Constituie o forma de organizare a modalitatii indirecte de export in care societatea de comert exterior cumpara marfa de la unitatea producatoare si le vand clientilor externi pe contul si pe riscul lor. Marfurile achizitionate de la unitatea producatoare cu scopul de a fi comercializate pe pietele externe pot urma diferite trasee cu indicatii corespunzatoare in reflectarea contabila a operatiunilor specifice: 1) Unitati producatoare-societati de comert exterior -client extern 2) unitate producatoare-terti( pentru prelucrare,sortare) -societatea de comert exterior -client exter 3) unitate producatoare-client extern Documente specfice exportului a) Document de expediere,transport,asigurare si vamuire b) Document de livrare c) Document de decontare Document de expediere,transport,asigurare,vamuire: 1) Dispozitia de transport si vamuire-serveste la organizarea transportului,se trimite unitatii de expeditie internationala care in functie de calea aleasa de transport va intocmi:-scrisori de trasura internationala,cerere de triaj-aviz de nevlosire,note de ?(pentru transport maritim si fluvial) 2) Aviz de asigurare-pentru asigurarea marfurilor de catre o firma specializata care emite polita de asigurare 3) Declaratia vamala- este completata de expeditor sau comisionarul vamal si remisa de comert exterior Document de livrare: 1) Factura externa-contine date privind marfurile externe( denumire,pret,destinatar). Atesta transmiterea dreptului de proprietate asupra marfurilor si serviciilor ca document de decontare.

2) Factura externa pentru uz intern-este un document de calcul al preturilor: pretul extern FOB,comisionul,valoarea cuvenita unitatii producatoare ca baza a inregistrarii contabile. 3) Nota de realizare la export-justifica incasarile fara facturi din initiativa proprie a clientilor ( din consignatie,mostre). Document de decontare: 1) Pentru decontari interne:ordinul de plata,cecuri cu/fara limita de suma 2) Pentru decontari externe:acreditive,scrisoare comerciala de credit,ordinul de plata Conturile utilizate: a) Conturi de stocuri 357 Marfuri trimise la terti 371 Marfa b) Conturi de terti 401 Furnizori 411 Clienti 418 Clienti,facturi de intocmit c) Conturi de trezorerie 5121 CCB in lei 5124 CCB in valuta d) Conturi de cheltuieli si venituri - 607 Cheltuieli privind marfa lei - Cont de venituri pentru evidentierea componentelor pretului extern ( pretul FOB net se inregistreaza in 607 ),celelalte in 608 Rezultatul activitatii societatii de comert exterior se calculeaza ca diferenta intre toate veniturile si cheltuielile aferente.