CURSUL 1

A. Examenul final 60%

B. Laboratorul 20%
C. Testul semestrial 10%
D. Teme pentru acasa 10%

A. Scris, cu trei intrebari.

B. 14 saptamani: - 1 prezentarea listei de lucrari, elemente de calculul
erorilor.
- 12 lucrari de laborator.
- 1 test.
Site-ul de unde se pot procura Cursurile, Lucrarile de laborator, Teme pentru acasa,
Probleme:
http://www.phys.tuiasi.ro Laboratoare AC

C. Testul semestrial : scris, 3 intrebari.

D. Teme pentru acasa: - probleme: http://www.phys.tuiasi.ro
- referate :http://www.europhysicsnews.com

Bibliografie

1. R. Feynman Fizica moderna. Vol. 1,2,3.
2. Cursul de fizica Barkeley. Vol. 1,2,3,4,5.
3. Ch. Kittel Introducere in fizica corpului solid.
4. E. Luca, G. Zet, C. Ciubotariu, A. Paduraru Fizica generala, ed. Didactica si
pedagogica ( EDP ), Bucuresti 1983.
5. E. Luca, G. Zet, s.a. Fizica. Vol. 1. Mecanica, fizica statistici si
termodinamica, ed. Stiintifica, Bucuresti 1995.
Vol. 2. Interactiuni, campuri si unde, ed. Stiintifica,
Bucuresti 1996.
6. G. Zet, I. Jemna Curs de fizica, ROTAPRINT, UTI, Vol. 1,2 1983.
7. G. Zet, D. Ursu Fizica starii solide. Aplicatii in inginerie, ed. Tehnica,
Bucuresti 1989.
8. V. Manta, G. Zet Fizica laserilor si aplicatii, ed. CERMI, Iasi 1999.
9. G. Zet Supersimetria si teoria stringurilor, ed. CERMI, Iasi 2001
10. Colectiv coordinator ( G. Zet, R. Neagu, E. Osde ): Indrumator de lucrari
practice de fizica, ROTAPRINT, UTI, 1984.
11. Colectiv coordinator ( C. Ciubotariu s.a ): Culegere de probleme de fizica,
ROTAPRINT, UTI, 1983.





Cap.1. PRINCIPIILE MECANICII CLASICE

1.1 Descrierea micrii corpurilor
Punctul material este un corp ale crui dimensiuni pot fi neglijate n timpul micrii.



Fig 1 Micarea punctului material

( )
( ) 0 2
1 1
2 2 2
= = =
= = =
k j k i j i
k j i
r r v r r r
r r r

r
r
vector de poziie
) m ( z y x r ) (
) m ( k z j y i x r ) (
2 2 2
4
3
+ + =
+ + =
r r r
r


Viteza

2 2 2
v v v (8)v
v v (7)v
v v v v (6)
v (5)
z y x
z y x
z y x
dt
dz
;
dt
dy
;
dt
dx
k j i
)
s
m
(
dt
r d
+ + =
= = =
+ + =
=
r r r
r
r
r


Acceleraia

2 2 2
2
2
2
2
2
2
2 2
2
(12)
v
v
v
(11)
(10)
v
(9)
z y x
z
z
y
y
x
x
z y x
a a a a
dt
z d
dt
d
a ;
dt
y d
dt
d
a ;
dt
x d
dt
d
a
k a j a i a a
)
s
m
(
dt
r d
dt
d
a
+ + =
= = = = = =
+ + =
= =
r r r
r
r r
r


Exemple:
i a ) (
j i t ) (
k j t i t r ) (
r
r
r r
r
r r r
r
8 15
3 8 v 14
3 4 13
2
=
+ =
+ + =


1.2 Legea fundamental a fizicii clasice

dt
p d
F
r
r
= ) 16 ( (legea fundamental a fizicii clasice), v
r r
m p =
F
r
fora rezultant ce acioneaz asupra corpului. Dac masa corpului depinde de timp
(m = m(t)) atunci
dt
d
m
dt
dm
dt
) m ( d
F
) (
v
v
v
16
r
r
r
r
+ = = , sau
(17) a m
dt
dm
F
r r
r
+ = v
Dac m = const. a m F
r
= ) 18 (
) 17 (
(legea a II a a lui Newton)
n acest caz (m = const.) relaia (18) se poate scrie echivalent sub forma

=
=
=
z
y
x
F
dt
z d
m
F
dt
y d
m
F
dt
x d
m
2
2
2
2
2
2
) 19 ( ecuaiile difereniale ale micrii

Prin integrarea acestor ecuaii difereniale se obin coordonatele corpului ca funcie de
timp:

=
=
=
) (
) (
) (
) 20 (
t z z
t y y
t x x
ecuaiile parametrice ale micrii
Pentru integrarea ecuaiilor trebuie s cunoatem componentele forei , , ,
z y x
F F F i de
asemenea, poziia i viteza corpurilor la momentul iniial (
0
t ).

Exemplul unei micri plane (xOy):

= =
=
m
N
k ky F
t cons k kx F
SI y
x
1 ] [ ,
tan ,
) 21 (
Conform ecuaiei (19) putem scrie

= +
= +
m
ky
dt
y d
m
m
kx
dt
x d
m
1
0
1
0
) 22 (
2
2
2
2

(23)
2 2
) (
s
rad
m
k
=

= +
= +
0
0
) 24 (
2
2
2
2
2
2
y
dt
y d
x
dt
x d

Soluiile :

+ =
+ =
) t sin( B y
) t sin( A x
) (
2
1
25 ecuaiile parametrice ale micrii
A,B-constante (amplitudini ale micrii)

=
=

=
=
t cos B y
t sin A x
Pp
2
0
2
1

1 ) 26 (
cos
sin
2
2
2
2
= +

=
=
B
y
A
x
t
B
y
t
A
x

Fig.2 Traictoria micrii




1.3. Legi de conservare

a) Legea de conservare a impulsului

Presupunem c asupra unui corp cu masa m acioneaz o for rezultant F
r
. Din legea
fundamental (16) ) 16 (
'
F
dt
p d
r
r
= .
Dac t cons p
dt
p d
F tan 0 0
) 16 (
'
= = =
r
r
r

Enunul legii de conservare a impulsului: Impulsul unui corp se conserv dac fora
rezultant ce acioneaz asupra lui este nul.

b) Legea conservrii momentului cinetic

Definiie:
(27) p r L
r r
r
= ;
1 2
] [

= = s kg m
s
m
kg m L
SI

Putem defini n mod analog momentul forei rezultante
F r M ) (
r
r
r
= 28
{ {
M
dt
L d
dt
p d
r p
dt
r d
dt
p r d
dt
L d
F
coliniari p v pt
v
r
r
r
r
3 2 1
r
r r r
r
r
r r
r
=

+ =

=
=
) 29 (
(
, _
0


Enun: Momentul cinetic al unui corp se conserv dac momentul forei rezultante ce
acioneaz asupra lui este nul.


1.4. Fore conservative. Energia potenial


Fig.3 Micarea unui corp pe o traiectorie:
z
x
y
A
P
P
B

d r
r
= vectorul deplasarii

Definitia lucrului mecanic elementar:
(30) r d F L =
(30) cos = dr F L

Obs. [L]
si
=1Nm=1J

Lucrul mecanic efectuat de forta ( F
r
) se obtine din (30) prin integrare pe traiectoria sau
curba (C) intre limitele A si B.
(31)

= =
B
) c ( A
r d F ) B A ( L (definitia generala a lucrului mecanic)

Ex.1:Miscarea unei sarcini electrice q in cmpul electric al unei sarcini electrice Q
(fig. 4):

=
B
r
rA
r
r d r Qq
) B A ( L ) (
r
r
r
qQ
F ) (
3 2
4
4
4
32



Fig. 4: Miscarea in cmp electric:

A
B
rA
rB
P (+q)
(+Q)
0
(c)



( ) )
1 1
(
4
33
B A
R r
Qq
B A L ) (

=

Obs: Definim potentialul electric al cmplului prin:

) ( ) V V ( q ) B A ( L
r
Q
V ) (
B A
35
4
34 =

=

Ex.2:Lucrul mecanic in cmpul fortelor elastice:

) ( 36 i kx F ) ( =

2
0
2
0 0
kX
xdx k dx i i x k ) X ( L
X X

= = =




O forta F
r
se numeste conservativ daca lucrul mecanic efectuat de ea la deplasarea
unui corp intre doua pozitii A i B nu depinde de drumul pe care a avut loc aceasta
deplasare.

A
B
(C1)
(C2)
Fig.5 Forte conservative





=
B
) C { A
B
) C ( A
r d F r d F ) (
1 2
37
Conditia ca F
r
sa fie conservativ

Alta caracterizare a fortelor conservative:

0
2 1
= =

B
) C ( A
B
) C ( A
r d F r d F

Notand prin (C) =(C1)+(C2) o curb nchis rezult
(38) 0
(C)
=

r d F
r
r
(a doua caracterizare a unei forte conservative lucrul
mecanic pe un drum inchis = 0).

A treia caracterizare a fortelor conservative se poate formula folosind

OPERATORI DIFERENTIALI:
1.Gradientul unei functii scalare:
Fie f = f(x,y,z) o functie oarecare
Def: Gradientul acestei forte este:
k
z
f
j
j
f
i
x
f
gradf ) (

= 39

z / f , y / f , x / f -derivate pariale

Notnd:

k
z
j
j
i
x
) (

=
r
40
,
r
= operatorul gradient
f gradf ) ( 41

Ex: ) , , (
2 2 2
z y x f z y x r = + + =
r
r
r
k z j y i x
k
z y x
z
j
z y x
y
i
z y x
x
r =
+ +
=
+ +
+
+ +
+
+ +
=
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
2
2
2
2
2

r
r
r ) ( = 42 , r
r
- vectorul de pozitie

2.DIVERGENTA UNUI VECTOR:

k a j a i a a ) (
z y x
+ + = 43 a = vector ale carui componente depend de cele trei
coordinate (x,y,z)
Def. divergentei lui a
r
:

z
a
y
a
x
a
a a div ) (
z
y
x

= 44


3.ROTORUL UNUI VECTOR:

Presupunem ca F
r
este un vector ale carui componente depend de coordinate (x,y,z)

Def. Rotorului acestui vector:

F F rot ) ( = 45 produs vectorial
k
y
F
x
F
j
x
F
z
F
i
z
F
y
F
F
z
k
F
y
j
F
x
i
F ) (
x
y
z x
y
z
z
y
x
|
|
.
|

\
|

+
|
.
|

\
|

+
|
|
.
|

\
|

= 46


A treia caracterizare pentru o fora canservativa:
Se poate arata ca o forta conservativ are proprietatea
0 47 = F ) (
r
-rotorul forei conservative este nul.
Fortele conservative sunt irotationale adic rotorul lor este egal cu zero.
Se poate defini notiunea de cmp de forte ca fiind o regiune din spatiu in fiecare
punct al careia actioneaza o forta.
Obs.:Se spune ca un cmp este conservativ daca fortele sale sunt conservative.
Exemple de cmpuri conservative: cmpul gravitational al Pamntului, cmpul
electric al unei sarcini punctiforme, cmpul fortelor elastice, etc.