Sunteți pe pagina 1din 25

EVOLUTIA NURSING-ULUI DE-A LUNGUL ISTORIEI

Practicata din perioada preistorica arta de a ngriji are un caracter universal, putand fi acceptata ca o lege naturala. Recunoasterea ca profesie, utila si unica, se produce in a doua jumatate a secolului XX. De-a lungul timpului arta de a ingriji, a fost influentata de specificitatile culturale, etnice, credinta, diferitelor grupuri etnice.

Mesopotamia
La inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicinei magicoreligioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la chirurg. Medicina magica era practicata de preoti, iar cauza bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de zei. Diferiti demoni, spirite si duhuri erau asociate unor boli si afectiuni.

Egipt
Preocuparile medicale erau in deplina concordanta cu civilizatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios, dezvoltand in paralel si o medicina empirica, laica, bazata pe unele proceduri terapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungul timpului. Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomia corpului omenesc.

India
Experientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioade: medicina pre ariana (300-1500 ICh..), medicina vedica (700 ICh., pana acum), medicina ayurvedica (traditionala indiana).

. Bolile erau diagnosticate prin observatie si examinarea clinica, medicul luand in observatie trei elemente principale: culoarea conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri, vegetale si produse de origine animala, faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru, carbonat de sodiu, mercurul, etc.

China
Atat civilizatia antica chineza cat si medicina pe care au dezvoltat-o, se bazeaza in special pe viziunea cosmologica asupra lumii. De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nu reprezinta altceva decat o imagine miniaturala a macrocosmosului. Interzicerea disectiilor a dus la dezvoltarea unei anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intre alcatuirea corpului si astrologie, soldat de cele mai multe ori cu deductii aberante. Pe baza acestor conceptii se va dezvolta medicina traditionala si acupunctura.

In paralel cu medicina cosmologica se va dezvolta si o medicina empiric-pragmatica, scolile medicale aparand, se pare, in perioada 800 1000 era noastra, unde medicii erau invatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitiozitate. Terapia prin acupunctura, ce cauta sa aduca redobandirea echilibrelor diferitelor organe ale corpului prin intepare si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale organelor interne, a reusit sa reziste timpului peste 1200 de ani.

Grecia antica
Pentru eleni bolile erau rezultatul pedepselor pe care zeul Apollo si sora sa Artemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. Apollo era recunoscut in Olimp ca patron al medicinei iar Artemis zeita care ocroteste campurile, animalele, si vindeca miraculos bolile. De la zeita Artemis a deprins virtutile plantelor medicinale centaurul Kiron, cel care avea sa formeze o intreaga pleiada de medici practicieni, printre care se va numara si faimosul medic al antichitatii grecesti, Asklepios.

Metodele sale de tratament erau descantecul, elixirul, buruienile de leac, alifiile si interventiile chirurgicale. Templele inchinate zeului vindecator erau de regula asezate in locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata, unde cei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa si un regim de viata foarte chibzuit.

In ceea ce priveste etiologia bolilor, Hippocrate sustine in tratatul Despre aer,ape si lacuri: Orice boala are o cauza naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii... Nu exista boli divine datorita interventiei zeilor... Natura este primul medic al bolnavilor si numai favorizand eforturile sale putem obtine oarecare succes.

Roma antica
Cele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati Aulus Cornelius Celsus (60 ICh.-20 DCh) autorul lucrarii De arte medica, cel care a introdus in semiologia medicala celebrele caracteristici ale inflamatiei: rubor et tumor cum color et dolor si celebrul medic antic, Galenus (129-201), nascut in Pergam, considerat ultimul mare reprezentant al medicinei antice. Datorita disectiilor , este considerat primul mare experimentator al medicinei. In tratatul sau De simplicum medicamentorum, reuseste sa descrie si sa clasifice aproximativ 473 de remedii vegetale.

Renasterea
Andre Vesale (1514-1564) in cele 7 parti ale tratatului sau de anatomie, De Humani Corporis Fabrica (Alcatuirea corpului uman), expune o conceptie noua, bazata pe observatii directe, cercetare si gandire rationala. Adevarurile enuntate de Vasale sunt:

maxilarul inferior este mic femurul si humerusul sunt oase drepte nu curbate vena azigos se varsa in vena cava superioara nu in cea inferioara osul stern este constituit din 3 parti si nu din 7 uterul este format dintr-o singura cavitate ovarul contine corpul galben descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor sustine posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului recurent al colapsului pulmonar secundar, dupa deschiderea toracelui atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa a miocardului in timpul opririi inimii si a supravietuirii bolnavului dupa splenectomie

Revolutia industriala
Epidemiile care au bantuit Europa secolelor XVII-XVIII au influentat radical modul de gandire, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar aspra vietii publice.

tre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia practica si a vaccinarea antivariolica

Secolul XIX
Un secol in care oamenii de stiinta continua sa aduca remarcabile contributii in diferite domenii de activitate, inclusiv in medicina.

Secolul XIX reprezinta o epoca importanta in formarea cadrelor sanitare si popularizarea cunostintelor medicale inclusiv pe teritoriul Romaniei de azi. In 1811 se infiinteaza la Bucuresti, Spitalul Filantropia, in 1838 este inaugurat Spitalul Brancovenesc iar sub conducerea lui Iosif Sporer (1780-1850) se va infiinta o scoala de moase .

Secolul XX
Secolul XX aduce cu sine accelerarea dezvoltarii fara precedent, in toate sectoarele de activitate, inclusiv in medicina si arta ingrijirilor de sanatate.

Virginia Henderson (1897-1996) descrisa ca fiind prima doamna a nursingului, scripter, cercetator avid, vizionar, este considerata de multi cea mai importanta figura a nursingului secolului XX. A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (inlocuind persoana), suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/pacientul sa se descurce, pe cat posibil singur.

Personaliti din istoria profesiei noastre


Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alturi de soul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile ntruchiprii Marii Uniri din 1918. Numit de ctre oameni regina- mam, mama rniilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o rniilor i pentru curajul ei de a merge pe front Regina Maria a Romniei a fost prezent n punctele cele mai fierbini ale Primului Rzboi Mondial, a suferit n refugiu alturi de cei muli i a mers n spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-i ngriji i a-i ncuraja cu prezena ei matern pe cei infirmi.

Regina Ana, nscut n 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofier n armata francez i a lucrat ca infirmier n spatele frontului, transportnd snge i plasm pentru rnii, conducnd singur un jeep de rzboi. A fcut o coal de infirmiere de ambulan, a dus o via de cazarm n toat regula, s-a mbolnvit de glbenare i, n final, s-a ntors la viaa civil n 1945, avnd n buzunar o sold primit de la armata francez, precum i Crucea de Rzboi a Republicii Franceze.

VIRGINIA HENDERSON (1897 1996) a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere n instruirea i formarea n nursing i mai ales n cercetare. Este creatoarea primei teorii tiinifice a nevoilor de ngrijire a omului sntos i bolnav. Pacientul este o entitate complex, corpul i sufletul fiind inseparabile. A urmat cursurile colii Militare de Nursing n 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit n 1934, iar din 1934 pn n 1948 a predat cursuri de nursing la aceeai universitate.

LUCREIA TITIRC n. 1930, la Bora Maramure, este personalitatea romn contemporan cea mai proeminent a profesiei noastre. Din anul 1964 a devenit profesoar de Tehnica Ingrijirii Bolnavului i Directoare adjunct la coala Sanitar din Baia Mare;

Din 1974 LUCREIA TITIRC a fost numit asistent medical ef coordonatoare a Spitalului Judeean din Baia Mare, funcie pe care a onorat-o pn n 1989, cnd s-a pensionat. i dup pensionare i continu activitatea n funcia de Director al colii Postliceale Sanitare Carol Davila din localitate.

Florence Nightingale
Cei care au mbriat aceast profesie sunt chemai s aline suferinele, s ofere sprijin, s ajute indivizii s se ocupe de propria sntate, s transforme "a fi bolnav" n "a fi sntos". "Viaa, acest dar preios, dumnezeiesc, este adeseori cu adevrat numai n minile asistentei" (Florence Nightingale)