Raport Privind Impactul Asupra Mediului Pentru Magenta

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU
Construire
imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial
Bacu, Judeul Bacu
BENEFICIAR: S.C. MAGENTA REZIDENIAL PATRU S.R.L.
ELABORATOR: S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
Aprilie 2010
,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
CUPRINS
1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.5 1.4.6 1.4.7 1.4.8 1.4.9 1.4.10 1.4.11 1.4.12 1.4.13 1.4.14 2 2.1 2.1.1 INFORMAII GENERALE Titularul proiectului Autorul lucrrii Denumirea proiectului Descrierea proiectului Baza legal Lucrrile de baz Descrierea soluiei Regimul tehnic Durata etapei de funcionare Informaii privind producia care se va realiza i a resurselor folosite in scopul producerii energiei Informaii despre materii prime, substane sau preparate chimice Informaii despre poluanii fizici i biologici, care afecteaz mediul, generai de activitatea propus Alte tipuri de poluare fizic sau biologic Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului i indicarea alegerii uneia din ele Localizarea geografic i administrativ a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Informaii despre documentele / reglementrile existente privind planificarea / amenajarea teritorial in zona amplasamentului proiectului Informatii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent Informaii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent PROCESE TEHNOLOGICE Procese tehnologice de producie Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor i a echipamentelor 43 43 43 61 61 61 42 41 41 40 39 6 6 6 9 9 9 10 11 12 39 39
SC House Construct Invest Environment SRL Bd. Theodor Pallady nr. 50, sector 3, Bucureti Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024 E-mail: office@expert-mediu.eu; office@environmental-expert.eu; www.expert-mediu.eu

2.1.2 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 3 3.1 4 4.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.1.6 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.3 4.3.1 4.3.2
Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular i prin cele mai bune tehnici disponibile (tabel 2.1.) Activiti de dezafectare Echipamente, instalaii, utilaje, cldirile ce urmeaz a fi dezafectate : descriere Substane coninute / stocate (inclusiv azbest i PCB) Tehnologia de dezafectare aferent Msuri, echipamente i condiii de protecie DEEURI Generarea deeurilor, managementul deeurilor, eliminarea i reciclarea acestora (tabelul 3.1) IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA APA Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului Alimentarea cu ap Managementul apelor uzate Prognoza impactului Msuri de diminuare a impactului Hri i desene la capitolul "Apa" AERUL Date generale Surse i poluani generai Prognozarea polurii aerului Msuri de diminuare a impactului Hri i desene la capitolul "Aer" SOLUL Caracteristicile solurilor dominante (tipul, granulometric, permeabilitatea, densitatea)
62 62 62 63 63 63 63 63 66 66 66 69 75 77 79 81 82 82 84 88 90 92 93
compoziia 93
Condiile chimice din sol (pH, cantitatea de material organic- 94 humus, etc), activitate biologic, poluarea n zon. Acestea se prezint difereniat dup tipul de folosin actual a terenului : teren agricol, zon forestier, zon industrial, etc

4.3.3 4.3.4 4.3.5 4.3.6
Vulnerabilitatea i rezistena solurilor dominante Tipuri de culturi pe sol in zona respectiv Poluarea existent; tipuri de poluani i concentraii
95 95 95
4.3.7 4.3.8 4.3.9 4.4 4.4.1 4.4.2 4.4.3 4.4.4 4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.4 4.6 4.6.1 4.6.2 4.6.3 4.6.4 4.7 4.7.1 4.7.2 4.8 4.8.1 4.8.2
Surse de poluare a solurilor : surse de poluare fixe sau mobile 95 ale activitii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiaii), tipuri i cantiti / concentraii estimate de poluani Prognozarea impactului 97 Msuri de diminuare a impactului Hri la capitolul "Sol GEOLOGIA SUBSOLULUI Caracterizare general Impactul prognozat Msuri de diminuare a impactului Hri la capitolul "Subsol" BIODIVERSITATE Caracterizare general Impactul prognozat Msuri de diminuare a impactului Hri i desene la capitolul Biodiversitate PEISAJUL Informaii generale Impactul prognozat Msuri de diminuare a impactului Hri la capitolul Peisaj MEDIUL SOCIAL i ECONOMIC 99 101 101 107 108 109 109 109 109 113 116 118 120 120 120 121 122 122
Impactul potenial al activitii propuse asupra caracteristicilor 123 demografice, populaiei locale Msuri de diminuarea impactului 126 CONDITII CULTURALE i ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor etnice i culturale Impactul potenial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice
126 126 126

5 5.1
ANALIZA ALTERNATIVELOR
127
5.2 6 7 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 8 9 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 9.7 9.8 10 11
Decrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment 127 pentru demararea lucrrilor, alte soluii tehnice i tehnologii, msuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea fcut Analiza mrimii impactului , durata reversibilitii, viabilitatea i 128 eficiena msurilor de ameliorare pentru fiecare alternativ a proiectului i pe fiecare component de mediu MONITORIZARE 128 SituaiI DE RISC Riscuri naturale (cutremur,inundaii, secet, alunecri de teren, etc.) Accidente poteniale (analiza de risc) 129 129 129
Analiza posibilitii apariiei unor accidente industriale cu 129 impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniele rii Planuri pentru situaii de risc 129 Msuri de prevenire a accidentelor DESCRIEREA DIFICULTILOR REZUMAT FAR CARACTER TEHNIC DESCRIEREA ACTIVITII METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI i dac exist incertitudini semnificative despre proiect i efectele sale asupra mediului IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI IDENTIFICAREA I DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PROGNOZA ASUPRA CALITII VIETII, STANDARDULUI DE VIA I ASUPRA CONDIIILOR SOCIALE IN COMUNITILE AFECTATE DE IMPACT ENUMERAREA, DUPA CAZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI OBINUTE BIBLIOGRAFIE BAZE LEGALE ANEXE 129 129 130 130 131 132 134 134 148 139 139 141 146

DATELE DIN LUCRARE SUNT PROPRIETATEA INTELECTUAL A ELABORATORULUI, UTILIZAREA LOR FR ACORDUL ACESTUIA ESTE INTERZIS. PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZAT NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZIIE DE CTRE BENEFICIAR I PRIN OBSERVAII DIRECTE LA FAA LOCULUI DE CTRE ELABORATORII LUCRRII. INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZIIA ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.

1.
1.1.
INFORMAII GENERALE
TITULARUL PROIECTULUI
Titularul proiectului : SC MAGENTA REZIDENIAL PATRU SRL Adresa : Calea Vitan, nr.108, bl.V35, ap.3, camera 2, sector 3, Bucureti Persoana de contact : Dumitru Darlaiane
1.2.
AUTORUL LUCRRII
titular lucrare Bulimar Laureniu M.Sc. Ing. Specialist Energii Neconvenionale; Mnescu Mihai Florin Drd. Ing. Energ. Prot. Mediului; Mrunelu Nicolae Dr. Ing. Substane periculoase i explozivi, inscris in RNSPM, poziia 107; Bdescu Iulia Simona Biolog, Drd. Ingineria Mediului Nadolu Virgil Dorin Ing. Automatizri i energetic; Radu tefan Robert Ecolog, inscris in RNSPM, poziia 113; Pahon Anca Mariana Biolog, inscris in RNSPM, poziia 114; Vasile Andreea Biolog, inscris in RNSPM, poziia 115; Turlea Mirela Consilier juridic.
Numele : S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
Colaborator Petrescu Traian expert evaluator de mediu, inscris in RNSPM, poziia 108. Adresa: Bvd. Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, Bucureti; Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024 Atestare pentru elaborarea studiilor de mediu figura 1 i figura 2 Persoana de contact: Laureniu Bulimar, Tel: 0722 575 687

Figura 1. Certificat de inregistrare elaborare RM, RIM, BM, RA

Figura 2. Certificat de inregistrare elaborare RS, EA

1.3.
DENUMIREA PROIECTULUI
CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E COMERCIAL+12E REZIDENTIAL avnd ca locaie municipiul Bacu, judeul Bacu.
1.4.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Scopul i importana obiectivului de investitie Investiia dorete s participe la acoperirea necesarului de locuine din Municipiul Bacu i la dezvoltarea comercial a zonei. Documentaia are ca scop evaluarea impactului pe care il are asupra mediului construirea unui imobil rezidenial i comercial. Construirea acestuia se va face cu respectarea prevederilor certificatului de urbanism nr 34 din 15.02.2010. Imobilul va avea regimul de inaltime D+P+M+12 E. Obiectivul propus va fi amplasat pe un teren in suprafata de 2500 mp, in strada Pictor Aman, nr.33, municipiul Bacu, in conformitate cu prevederile PUZ/2007 al Municipiului Bacu. 1.4.1. Baza legal Regimul juridic Terenul de amplasament este situat in intravilanul municipiului Bacu. Terenul este proprietate particular conform contractului de vnzare cumparare nr. 1105/2008. Regimul economic Folosina actual a terenului situat in intravilanul municipiului Bacu n strada Pictor Aman, nr. 33 este de teren curi construcii. Funciunea aprobat prin PUZ/2007 este zon locuine i funciuni complementare, inclus in UTR 9 din cadrul PUG/2000, conform certificatului de urbanism nr.34 din 15.02.2010. Terenul se afl in zona A de impozitare. Regimul tehnic Conform PUZ/2007 i a certificatului de urbanism nr.34 din 15.02.2010 se va construi un ansamblu comercial i rezidenial. Se vor prevedea drumuri de acces, alei pietonale, parcri in sistem Klaus, reele edilitare, spaii verzi. POT max = 75%, CUT = 7%, Hmax = +47, 80 m.

Organizarea de antier se organizeaz la limita terenului proprietate privat a beneficiarului i numai dac este necesar, cu avizul primriei, se va desfura in extensie pe terenul consiliului local, pe zona limitrof terenurilor de tenis de cmp, longitudinal acestora. Descrierea funcional Terenul analizat (cu suprafaa de 2500 mp) este proprietate privat a SC MAGENTA REZIDENTIAL PATRU SRL, conform contractului de vnzare-cumparare nr. 1105/2008 i este situat in Str. Pictor Aman, nr.33, Municipiul Bacu, judeul Bacu. Terenul este situat in sud-estul Municipiului Bacu i are urmtoarele vecinti: La nord: teren Primria Bacu; La est: teren Primria Bacu; La sud: teren Primria Bacu; La vest: teren Primria Bacu.
Terenul in prezent este liber de construcii. Terenul de amplasament nu este denivelat, neavnd pante accentuate. Accesul la imobil se face din strada Mresti, situat la aproximativ 400 m distan. 1.4.2. Lucrrile de baz Construcia prezint urmtoarele funciuni: DEMISOL: 158 locuri de parcare in sistem Klaus (parcri etajate) o scar i patru lifturi acces nivele superioare spaii tehnice PARTER: 3 ci de acces pentru locuine Spaii comerciale Spaii depozitare Grupuri sanitare
10

MEZANIN: Spaii comerciale Spaii depozitare Grupuri sanitare NIVEL CURENT holuri acces 15 apartamente 2 camere 4 apartamente 3 camere PENTHOUSE Holuri acces 7 apartamente 4 camere Finisaje interioare: pardoseli din gresie i parchet; faian in grupurile sanitare i buctrie; var lavabil la perei i tavane; balustrade din oel la scrile de acces i la balcoane; tmplrie interioara din lemn i aluminiu; compartimentri interioare din gips-carton; tavane false din gips-carton. placri decorative; socluri placate cu granit; tmplarie din aluminiu (cu bariera termica) + geam termopan; gresie antiderapanta la podeste i terase; balustrade din otel la podeste i terase; luminator la spaiul comercial.
Finisaje exterioare: -
1.4.3. Descrierea soluiei Realizarea practic a investiiei presupune realizarea urmtoarelor lucrri: Construirea unui imobil comercial i rezidenial Conectarea la reele tehnico-edilitare.
11

Infrastructura blocului este alctuit dintr-o fundaie pe piloi, compus din piloi nglobai complet n teren i un radier de solidarizare. Radierul este din beton armat de tip dal groas cu grosime constant i este dispus sub pereii structurali din beton armat de la demisol. Grosimea radierului este de 180 cm. Piloii sunt de tip forai cu diametru mare (108 cm), sunt realizai din beton armat i sunt dispui sub forma unei reele rectangulare avnd interaxul de 280 cm pe o direcie i de 295 cm pe cealalt direcie. Piloii sunt verticali, au seciunea transversal constant i lungimea de 18 m. Infrastructura spaiului comercial este alctuit din fundaii continue sub elevaii din beton armat, avnd stlpii suprastructurii poziionai la interseciile elevaiilor. Suprastructura blocului este alctuit din structura metalic. Acoperiul este de tip teras orizontal cu plac din beton armat. Alte amenajri 766/1997): C Clasa de importan (potrivit reglementrilor tehnice): III 1.4.4. Regimul tehnic Date i indici care caracterizeaz investiia proiectat Regimul de inlime strict a construciilor implicate D+P+M+12E Ateren = 2500,00 mp Aconstruit = 1796,77 mp Adesfurat = 23078,92 mp Hnivel = +3,15 m; 4,50 m Hmax = +47,80 m Bilan teritorial P.O.T. MAX = 75% alei pietonale i carosabile spaii verzi
Clasa de importan a construciei (conform regulamentului aprobat prin HG
12

C.U.T. = 7 Suprafaa drumuri de acces, alei pietonale, parcri = 12% Suprafaa spaii verzi = 13% Suprafaa de spaii verzi se va suplimenta cu zone verzi amenajate de ctre beneficiar la solicitarea ageniei de mediu, in conformitate cu legislaia in vigoare. Utiliti prevzute Imobilul va fi prevzut cu instalaii de alimentare cu ap i canalizare pentru ape menajere i pluviale, inclzire cu centrale termice individuale pe spaii, alimentate cu gaze naturale, alimentare cu energie electric cureni tari. Utilitile vor fi asigurate prin branamente la reelele publice existente in vecintatea amplasamentului, cu respectarea avizelor emise de ctre furnizori i a proiectelor speciale ce vor fi elaborate de ctre acetia. Descrierea detaliat a instalaiilor proiectate se face in memoriile tehnice de specialitate i sunt ilustrate in schemele de principiu din proiect. SOLUTII PRIVIND ASIGURAREA EXIGENTELOR MINIME DE CALITATE A. Cerinta A - rezistena i stabilitatea structurii
Cldirea are o form poligonal relativ neregulat n plan, nscriindu-se ntr-un dreptunghi cu dimensiunile maxime 109,4 x 33,3 m. Pe vertical, construcia se dezvolt pe D+P+M+12E. Parametrii de calcul specifici amplasamentului sunt: Clasa de importan 3(111) conform CR 0-2005 i PI00-1/2006; Amplasamentul se afl n zona de hazard seismic cu acceleraia maxima a terenului pentru proiectare ag = 0,28g; Tc = 0,7 s, conform PI00-1/2006; Zona climatic III, conform C107-2005; Presiunea de referin a vntului 0.5 Kpa, conform NP-082-04; Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad 2,5 KN/m2, conform CR 1-1Adncimea de nghe 0,80-0.90 m de la suprafaa terenului, conform STAS
3-2005; 6054/77.
13

Conform studiului geotehnic ntocmit pentru amplasament de ctre S.C. GEOSTUD S.R.L. BACU. ing. geol. Vasile Mircea: perimetrul analizat se prezint ca o suprafa cvasiorizontal, fr denivelri semnificative; nu au fost interceptate prin lucrrile de prospeciune executate zone de alunecare, hrube sau alte deranjamente naturale sau artificiale, stabilitatea general i local fiind asigurate, fr pericol de inundaii; conform STAS 6054 - 77, amplasamentul studiat este strbtut de geoizoterma de 0 care n zona Municipiului Bacu trece la adncimea de C, 0.80 - 0,90 m, C.T.N.; structura litologic amplasamentului este constituit dintr-un complex coeziv prfos la partea superioar, cu dezvoltare pn n jurul adncimii de -1,50 m C.T.N., un complex necoeziv (nisipuri i nisipuri cu pietri cu rare intercalaii de bolovniuri), iar n baza coloanei litologice apare al treilea complex masiv, plastic vrtos constituit din argile mrnoase grezoase, cu dezvoltare pn n talpa forajelor; caracteriznd geotehnic pmnturile din amplasament, acestea sunt pmnturi coezive cu plasticitate mare, local mijlocie, de Ia umede la practic saturate, plastic vrtoase la tari la suprafa, sensibile la umezire - pachetul prfos de la suprafa i pmnturi necoezive, cu curba continu, granulozitate de la foarte uniform la neuniform i ndesare medie; nivelul apei subterane interceptat n foraje Ia data execuiei acestora (octombrie-noiembrie 2008), este situat n jurul adncimii de -2,60 m C.T.N., fiind influenat de regimul de precipitaii; n conformitate cu STAS 3300/2-85 calculul terenului de fundare i dimensionarea definitiv a fundaiilor se va putea face utiliznd Pconv - 300 kPa. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTEN A CLDIRII Construcia este alctuit din patru tronsoane, separate prin rosturi de tasare/seismice: tronsoanele 1, 2 i 3, se dezvolt pe D+P+M+12E i tronsonul 4, care se dezvolt pe D+P+M.
14

Infrastructura este alctuit din radier de tip plac i grinzi din beton armat dispuse pe dou direcii avnd stlpii suprastructurii amplasai la interseciile grinzilor. Suprastructura este alctuit din cadre metalice spaiale contravntuite centric cu diagonale n V dispuse dup direciile principale ale construciei. Stlpii cadrelor sunt n form de cruce de Malta alctuii din 2 profile sudate de tip HEB / HEA. Grinzile principale ale cadrelor sunt din profile tip HEA, iar grinzile secundare sunt din profile tip IPE. Planeul peste demisol este din beton armat monolit cu grosimea de 20 cm. Planeele suprastructurii sunt din plci compuse din tabl cutat-beton cu grosimea de 16 cm (10 cm + nlimea cutelor). Prinderea planeelor din tabl cutat-beton de grinzile cadrelor metalice se va realiza prin conectori metalici. Acoperiul este de tip teras. Tipul cldirii: civile-public inalt, cu funciunea principal cldire de locuit; DS+ P+Mez+12 E; H max =47,80 m; Hnivel = 3,10 m; Hmezanin, parter = 4,50m; Hnivel subsol = 3,50 m, V =90.339 mc. Sc = 1796,77 mp, Sd = 21671 mp.
B.
Cerinta B - siguran in exploatare

Privind asigurarea cerintelor de siguran in exploatare a imobilului proiectat
s-au prevzut urmatoarele: la faza proiect tehnic de executie cu detalii, in documentaie se prezint i programul de urmrire i supraveghere a strii tehnice a construciei, elaborat conform Normelor metodologice indicativ P 130-97, aprobat cu Ord. M.L.P.A.T. nr. 109/N/01.08.1997; msuri conform normativ CE 1-95; proiectarea scrilor de acces care leaga toate nivelele constructiei s-a facut cu respectarea prevederilor din STAS 2965, iar balustrada i parapetele sunt proiectate conform STAS 6131; acoperisul de tip teras are panta maxim de 2%;
15

destinaia cldirii fiind de locuit cu apartamente i spatii pentru servicii, in proiect s-a prevzut rampa de acces pentru utilizatori la spaii serviciicomerciale (panta 8 %) i msuri speciale pentru persoane cu handicap locomotor, inclusiv u special de acces la parter, conform cerintelor din normativul NP 051/2001 (rampa de acces la intrare, locuri de parcare in parcajul de la demisol, ui de intrare cu limea de 0,801,00 m, balustrade la scara i logii balcoane cu h = 0,90 m.);
la exterior, la intrarea la spaiile de serviciicomerciale, rampa de acces in imobil pentru persoane handicapate locomotor va fi finisat cu mozaic splat antiderapant, iar pardoselile se vor executa cu plci din piatra natural/compozit, antiderapant;
rampa exterioar de acces pentru parcajul de la demisol va avea panta de 8% i va fi prevzut cu sistem de degivrare pentru timp de iarn.
Sigurana la instalaiile electrice Este asigurat prin utilizarea paratrsnetului, a instalaiilor de protecie prin legare la pmnt i a prizei de pmnt. Instalaia de protecie mpotriva trsnetului pentru obiectivul analizat constituie un ansamblu complet de elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferic i transmiterea acestora la pmnt S-a calculat un nivel ntrit II pentru protecia mpotriva trsnetului Instalaia se compune din: - elementele de captare a trsnetului: paratonier cu dispozitiv de amorsare amplasat pe corpul central la 5 m deasupra cotei cele mai nalte i care va avea raza de protecie de 65M. - conductoare de coborre (formate din platbanda OL-Zn 25x4mm) i elemente de conectare la priza de pmnt: - priza de pmnt Priza de pmnt Se utilizeaz priza de pmnt comun, ce va fi utilizat att pentru protecia mpotriva trsnetului ct i pentru protecia contra atingerilor accidentale.
16

Priza de pmnt va fi format dintr-o platband OL-Zn 40X4mm amplasat pe exteriorul cldirii, ngropat la 0,8 m sub pmnt. Fiecare stlp de pe conturul cldirii se va lega la platbanda menionat mai sus prin intermediul unor conexiuni din platbanda OL-Zn 40x4 mm. Deoarece se utilizeaz o priz comun, se va verifica valoarea rezistenei de dispersie, ce nu trebuie s depeasc 1ohm. n cazul n care aceast valoare nu este respectat se vor lua msuri pentru reducerea valorii sub cea impus, prin executarea unor prize secundare ce vor fi legate la priza principal. Legaturile intre coborri i priza de pmnt artificial se fac in cutii de conexiuni (piese de separaie) ingropate la nivelul solului. In cazul in care valoarea de dispersie a prizei de pmnt este mai mare de 1ohm acesta se va completa cu electrozi verticali pana la realizarea valorii R<1 Ohm. Dimensionarea echipamentului de protecie: Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor i echipamentelor electrice s-a fcut innd cont de: -parametrii regimului de funcionare (tensiune, curent, putere, frecvena, etc); -categoria sau categoriile n care se ncadreaz ncperea, spaiul sau zona respectiv din punct de vedere al pericolului de incediu i din punct de vedere al pericolului de electrocutare; -caracterul specific al instalaiei electrice respective, cu respectarea prescripiilor tehnice i normativelor n vigoare. Protecia instalaiilor electrice: 1. Protecia circuitelor electrice mpotriva supracurenlor i scurtcircuitelor Se utilizeaz ntreruptoare automate pentru protecia coloanelor principale i individuale. 2. Msuri de protecie mpotriva tensiunilor de atigere i de pas: Msurile de protecie mpotriva tensiunilor de atingere i de pas prevzute sunt n conformitate cu normativele i standardele n vigoare. Instalaia electric va
17

fi realizat avnd nulul de lucru i nulul de protecie separate, ncepnd de Ia FDCP n schem TN-CS Pentru instalaia electric proiectat n cadrul acestei documentaii se va realiza protecia prin legare la nul - ca mijloc de baz, cu respectarea STAS 6616/83. Ca mijloc suplimentar se utilizeaz protecia diferenial. Toate prile metalice ale instalaiilor i aparatelor electrice se leag la nulul de protecie. 3. Msuri de protecie mpotriva supratensiunilor atmosferice: Cldirea are proiectat o instalaie de protecie mpotriva trsnetului. La nivelul acoperiului, exist o reea de captare cu ochiuri de max 15 m (Nivel de protecie Normal III), Pentru conductoarele de coborre se utilizeaz platbanda OLZn 25x4mm. Priza de pmnt va avea valori de max. 1 Ohm, i este de tip natural (utilizndu-se armtura radierului de fundaie, precum i a grinzilor de fundaie). Dac valorea msurat pentru priza de pmnt depete 1 Ohm, se va suplimenta cu o priz artificial pn ia atingerea valorii obligatorii.
C.
Cerinta C sigurana la foc

La proiectarea noii constructii s-a tinut cont de prevederile art. 1.1.2. din
Normativul de siguranta la foc a constructiilor P 118-99. Masurile de protectie la foc sunt cuprinse in scenariul de siguranta la foc care face parte din proiect. Constructia de tip civil-public inalt (obisnuit, cu regim normal de inltime avnd pardoseala ultimului nivel folosibil sub 50 m fata de terenul accesibil autovehiculelor de intervenie) constituie un singur compartiment de incendiu i este amplasat la distanele normate ( > 6,00 m. i) fa de vecintii conform art. 1.2.9 / P 118-99. Timpul estimat de propagare a incendiului la cldirile vecine este 180 minute. Densitatea sarcinii termice de incendiu a obiectivului analizat este sub 420 Mj/mp ceea ce, ceea ce, conform art. 2.1.2. din Normativul P 118/99 face ca riscul de incendiu sa fie considerat mic. Timpul minim de aprindere: 10 minute
18

Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat: se apreciaz la 120 minute. Stabilitatea la foc se estimeaza potrivit prevederilor normelor generale de aprare impotriva incendiilor i reglementrilor tehnice. In funcie de destinaia spaiilor ( parcaje autoturisme), conform art. 2.1.3. din Normativul PI 18/1999, i conform NP 24-97 pentru spatiile i ncperile subterane destinate parcrii autoturismelor, riscul de incendiu este mare. Volum (locuine+birouri) - cu risc mic = 42.765 + 7425 = 50190 mc Volum (spaiu comercial*) - cu risc mijlociu = 8439 mc Volum (parcare) - cu risc mare = 7.313 mc Volum total incperi= 65.942 mc (30% din 65.942 mc = 19783 mc) - Pentru intreg compartimentul de incendiu se considera RISC MIC de pericol de incendiu. * conform ari. 4.2.43 spatiile comerciale sunt considerate cu risc mare de incendiu ins atunci cand sunt prevzute cu instalaii automate de stingere a incendiilor sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu. Stabilitatea la foc a fost estimat in funcie de: a. rezistena la foc a principalelor elemente de construcie Stlpi metalici n form de cruce de Malta alctuii din 2 profile sudate de tip HEB / HEA, 50 x 60 cm, clasa C0 (CAI) de combustibilitate cu rezistenta la foc minim 21/2 h; Perei exteriori i interiori din beton la demisol clasa de combustibilitate C0 (CAI) cu rezistena la foc peste 4 ore; Perei exteriori din panouri sandwich cu grosimea de 25 cm (tabl+vat mineral+tabl) clasa de combustibilitate C0 (CAI) cu rezistena la foc peste 21/2 h; Planeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate cu grosimea de 20 cm i rezistena la foc minim 2 ore; Planeu din plci compuse din tabl cutat-beton cu grosimea de 16 cm (10 cm + nlimea cutelor) la celelalte nivele, clasa C0 (CAI) de combustibilitate i rezistena la foc minim 2 ore;
19

Compartimentri interioare cu perei din gips-carton de 10 cm cu rezistena la foc minim 30 minute; Acoperi autoportant din beton tip teras cu invelitoare hidroizolat i termoizolat clasa C0 (CAI) cu rezistena la foc peste. 21/2 h Ascensoarele cu care va fi dotata cldirea vor avea puuri de ascensoare proprii, separate de restul construciei prin perei C0 (CAI) rezisteni la foc minim 2 ore, in care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construciei.
La nivelurile supraterane ale cldirilor nalte, golurile de acces in scrile de evacuare se protejeaz cu ncperi tampon realizate cu perei i planeu C0 rezistente la foc minim 60 minute i prevzute cu ui etane la foc minimum 30 de minute. Conform NP 24-97 atunci cnd parcajele subterane pentru autoturisme sunt dispuse la subsolurile cldirilor inalte, trebuie sa ndeplineasc condiiile de ncadrare la nivelul I de stabilitate la incendiu. In acest caz performaele pentru elementele de construcie ale parcajului subteran vor fi conform art. III.C.2.3,5.b din NP 24-97:
perei clasa C0 de combustibilitate cu rezistena la foc minimum 4 ore i planee clasa C0 de combustibilitate cu rezistena la foc 3 ore stlpi clasa C0 de combustibilitate cu rezistena la foc minim 4 ore perei despritori neportani cu rezistena la foc 60 minute b. gradul de rezisten la foc a construciei sau compartimentului de
incendiu Conform art. 4.1.1. din Normativul P118/1999 cldirile inalte, gradul de rezistenta la foc a construciei: I - conform prevederilor art. 2.1.8. - 2.1.9. din Normativul P118/1999.
Limitarea apariiei i propagrii focului i fumului in interiorul construciei: a. compartimentarea antifoc i elementele de protecie a golurilor
funcionale din elementele de compartimentare:
20

Cldirea se constituie intr-un singur compartiment de incendiu cu suprafaa construit de 1796,77 mp. b. msurile constructive adaptate la utilizarea construciei: Dat fiind faptul ca obiectivul face parte din cldiri civile-publice, materialele i elementele de construcie fac parte din clasa CO (CAI) de combustibilitate i sunt rezistente la foc, se asigur condiiile de corelaie intre gradul de rezisten la foc (I), aria construit (1796,77 mp) i numrul de niveluri (D+P+Mez+12E) stabilite in Normativul P118/1999 atr. 3.2.4. (max. 2500 mp). c. sistemele de evacuare a fumului i, dupa caz, a gazelor fierbini: Casele de scri vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu suprafaa minim de 1 mp cu deschidere automata prin comanda de la nivelul de acces in scara, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art. 2.5.30 aliniatul 3 din PI 18/1999. La nivelul inferior (demisol) care deine parcare auto cu sistem de distribuie automat, evacuarea fumului se va face prin instalaii automate cu deschidere la temperaturi mari. De asemenea, golurile de la demisol vor fi libere, nu vor avea montate geamuri pentru a putea fi asigurat evacuarea natural a fumului in caz de incendiu. La parcajul pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacurii fumului in caz de incendiu prin sistemele: tehnic; suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate tiraj natural-organizat; tiraj mecanic; alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate
numai dac sunt incluse in reglementri tehnice de specialitate sau sunt agrementate
sisteme de tip jet/impuls fan. In funcie de amplasarea i conformarea fiecrui parcaj subteran, se pot utiliza i combinaii ale sistemelor menionate de evacuarea a fumului in caz de incendiu, cu respectarea prevederilor reglementrilor tehnice aplicabile. Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admis pentru parcrile subterane cu maximum doua niveluri, daca pentru fiecare nivel de parcare
21

deschiderile de admisie a aerului i cele de evacuare a fumului asigura suprafaa minima de 12 dm2 pentru fiecare autoturism. Distanta dintre gurile de admisie a aerului i cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m. Gurile de evacuare a fumului in sistem natural-organizat sau tiraj mecanic se dispun alternat, in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfctoare a spaiului ce se desfumeaza i debitele necesare stabilite in normativ. Gurile de admisie a aerului se monteaz la partea inferioara a spaiului care se desfumeaz (cu partea lor superioar Ia maximum 1,00 m de pardoseal), racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare. Uile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer. Gurile de evacuare a fumului se monteaz la partea superioar a spaiului care se desfumeaz (in treimea superioar a pereilor sau in planeu), racordandu-se direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare de circulaie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului. d. instalarea de bariere contra fumului (ui etane la fum etc.) La nivelurile supraterane ale cldirilor inalte, golurile de acces in scrile de evacuare se protejeaz cu incaperi tampon care asigura mpiedicarea propagrii fumului conform prevederilor Normativului PH8/1999, realizate cu perei i planseu CO rezistente la foc minim 60 minute i prevzute cu ui etane la foc minimum 30 de minute. In acest sens golurile de acces la casele de scri i cele de evacuare se vor proteja prin ui cu geam, etane la fum, prevzute cu sisteme de autoinchidere sau nchidere automat conform prevederilor art. 2.6.23- N.S.I. P118/1999. Casele de scri vor fi nchise i vor avea incperi tampon care vor comunica cu culoarele de evacuare prin ui etane la fum. Conform art. 2.5.2,e din NP24-97 la parcajele etajate (in acest caz sistem Klaus) pentru autoturisme este obligatorie protecia cu incperi tampon a golurilor de acces la scrile de evacuare cu ui rezistente la foc minim 30 minute, echipate cu incperi tampon la scrile interioare de evacuare prevzute cu ui rezistente la foc minimum 45 minute i echipate cu dispozitive de autoinchidere. e. incendiului
sistemele i instalaiile de detectare, semnalizare i stingere a
22

Obiectivul va fi dotat cu instalaie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire parial (la parcarea auto subteran de la demisol, la parter i la mezanin) i va consta din detectoare de incendiu i declanatoare manuale, respectiv elemente standard SR EN 54: echipament de control i semnalizare detectoare de fum detectoare de gaz declanatoare de alarm dispozitiv de semnalizare acustic i optic pentru fiecare nivel (cu semnal
sonor de minim 90 dB la o distan de 1 m) circuite necesare conexiunilor cu echipamente cu cabluri de cupru cu
ntrziere mrit la propagarea focului Detectoarele se vor monta in spatiile unde nu s-a prevzut iluminat natural i nu se poate realiza o desfumare natural. Detectoarele de gaz vor fi montate la fiecare apartament precum i la centralele termice corespunztoare spaiilor de birouri i spaiului comercial. Declanatoarele manuale de alarm i dispozitivele de semnalizare acustic i optic se vor monta ctre ieirile de evacuare pentru a facilita declanarea unei alarme in cazul de apariie a unui incendiu nesesizat de detectoare i pentru o alarmare eficient a ntregului obiectiv. Alimentarea cu energie electric a instalaiei de semnalizare se va realiza, conform I 18/2-02 art. 7.1 i art. 7.2.1., de la dou surse independente (de baz i de rezerv - baterii de acumulare). La proiectarea instalaiei de semnalizare a incendiilor i stabilirea parametrilor de funcionare trebuie respectate cerinele specifice din documentaia productorului furnizat mpreun cu echipamentele. Cldirea va avea asigurat nchiderea automat a uilor de protecie a golurilor de acces la ascensoare, la toate nivelele cldirii, care va avea loc in momentul drii alarmei sau cnd temperatura atinge 90 la partea lor superioar, avnd prevzute C acionri manuale conform art. 4.1.20. din Normativul P118/1999.
23

f.
msurile de protecie la foc pentru instalaiile de ventilare climatizare
Ventilatoarele de evacuare a fumului in caz de incendiu vor fi rezistente Ia foc la 400 timp de 120 minute, clasa F40o 120, respectiv F200 120, in cazul prevederii C sprinklerelor, conform SR EN 12101-3 -Sistem pentru controlul fumului i cldurii (gazelor fierbini). Ventilatoarele se alimenteaz din sursa de baz i sursa de rezerv, potrivit prevederilor reglementrilor specifice. g. msurile constructive pentru faade, pentru 'mpiedicarea propagrii focului la prile adiacente ale aceleiai cldiri Perei exteriori panouri sandwich cu izolaie din vat mineral cu grosimea de 25 cm clasa C0 (CAI) de combustibilitate i rezisten la foc peste 2>h ore, perei exteriori din beton cu grosimea de 30 cm la demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate i rezistena la foc peste 4 ore.
Limitarea propagrii incendiului la vecinti: Pentru asigurarea limitrii propagrii incendiului la vecinti se precizeaz: a. Distantele de siguran sau msurile alternative: la nord-est - teren S.C. CONIMPULS S.A. ; BLOC nr. 94 P+10, S.N.P.
Petrom GRFI-II dist= 28,0 m; teren Primria Bacu; la sud-est - teren Primria Bacu; la nord-vest - Universitatea George Bacovia GRF HI, dist. = 13,0 m la sud-vest - str. Pictor Aman
Distana minim admis pentru o construcie cu gradul HI de rezisten la foc fa de construciile cu gradul II de rezisten la foc este de 6 m - conform art 2.2.2. din PI 18/1999. In consecin sunt respectate distanele de siguran pe toate laturile construciei.
b. pe acoperi -
Msurile constructive pentru limitarea propagrii incendiului la faade i
Perei
exteriori
din
panouri
metalice
tip
sandwich
(tabla+vata
minerala+tabla) cu grosimea de 25 cm clasa de combustibilitate CO (CAI) cu rezistenta la foc peste 21/2 ore;
24

Planeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate
cu grosimea de 20 cm i rezisten la foc minim 2 ore; Planeu din plci compuse din tabl cutat-beton cu grosimea de 16 cm (10
cm + nlimea cutelor) la celelalte nivele, clasa C0 (CAI) de combustibilitate i rezisten la foc minim 2 ore; c. Dupa caz, msuri de protecie activ: Obiectivul va fi dotat cu instalaie de semnalizare a incendiilor la demisol, parter i mezanin, respectiv cu detectoare de fum optice. De asemenea, la centralele termice vor fi montate gazanalizoare cu limita inferioar de sensibilitate 2% CH4 in aer, care sa acioneze asupra robinetului de nchidere a conductei de alimentare cu gaze naturale aferente. Evacuarea utilizatorilor: A. Pentru cile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se precizeaz: a. alctuirea constructiva a cilor de evacuare, separarea de alte funciuni prin elemente de separare la foc i fum, protecia golurilor din pereii ce le limiteaz: Cile de evacuare vor fi alctuite din perei din materiale incombustibile clasa C0 de combustibilitate cu rezistena la foc peste 2 1/2 ore (pereii) i 1 1/2 ora (planeele). b. msuri pentru asigurarea controlului fumului: La parcajul etajat in sistem Klaus pentru autoturisme de la demisol, admisia de aer i evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizeaz prin goluri dispuse alternat, care comunic direct sau prin tubulaturi cu exteriorul, prin: a) canale verticale distincte fiecrui nivel de parcare, cu aria egala cu a gurilor aferente, separate cu perei rezisteni la foc El 120 la trecerea prin alte niveluri ale parcrii subterane sau prin alte destinaii; b) canale verticale colectoare, cu aria dimensionata sa preia necesarul de evacuare i respectiv de admisie, canale separate cu perei El 180 la trecerea prin celalalt nivel de parcare sau prin alte destinaii, avnd gurile de evacuare a fumului protejate cu volei rezisteni la foc El 60 i respectiv etani la foc E 60 la gurile de admisie a aerului. Toti voleii vor avea acionare automat in caz de incendiu.
25

Evacuarea fumului in caz de incendiu prin tiraj mecanic se asigur pentru parcaje i compartimente ale acestora, prin guri de evacuare a fumului i guri de admisie a aerului, amplasate alterant, asigurandu-se un debit de extracie a fumului de minimum 600 mc/ora/autoturism. Pentru parcajele i compartimentele care nu sunt echipate cu instalaii automate de stingere a incendiului, debitul de extracie a fumului va fi de minimum 900 mc/ora/autoturism. Casele de scri ale obiectivului vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu suprafaa minim de 1 mp cu deschidere automat prin comanda de la nivelul de acces in scar, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art. 2.5.30 aliniatul 3 din PI18/1999. c. tipul scrilor, forma i modul de dispunere a treptelor: Evacuarea persoanelor de la etaje in caz de incendiu se va face pe case de scri, respectiv pe scara din beton cu doua rampe i podest intermediar cu mana curent metalic. De la nivelul parterului i al mezaninului evacuarea se face pe scara din beton drepta cu podest intermediar cu 13 trepte 17,5 x 28 cu 2 rampe de coborre i una de urcare. d. geometria cailor de evacuare: Culoarele de evacuare sunt rectangulare i au limea de 150 i 160 cm. - la demisol - casa scrii cu doua rampe cu mana curent metalic i podest intermediar cu limea de 1,40 m cu trepte drepte 10 trepte 17 x 28 cm - la parter: o scara din beton dreapta cu limea rampei de 240 cm - la mezanin: 4 case ale scrii drepte din beton cu mana curent metalic cu doua rampe i podest intermediar, o scar din beton cu 13 trepte in trei rampe cu podest intermediar - etaje curente i penthouse: 6 case de scri cu scri drepte cu doua rampe i podest intermediar cu mana curent metalic. e. timpii/lungimile de evacuare: Conform tabel 4.2.16 din Normativul P118/1999, pentru cldirile inalte cu gradul I de rezisten Ia foc dar sub 50 m, lungimea maxima a cii de evacuare este de 15 m atunci cnd evacuarea se face pe o direcie i de 35 m cand evacuarea se face pe doua direcii opuse. In cazul de fa lungimea maxima a cii de evacuare este de 30 m la demisol, 25 m la parter i mezanin, la nivelelele curente i penthouse 15 m
26

pentru sectoarele cu o direcie de evacuare i 20 m pentru sectoarele cu dou direcii de evacuare. Timpul normat de evacuare este de 88 secunde pentru dou direcii de evacuare i 38 secunde cnd evacuarea se face intr-o direcie. Timpul real de evacuare la o viteza normat de evacuare de 0,4 m/s este de 75 secunde la demisol, 63 secunde la parter i mezanin, la nivelelele curente i penthouse 38 secunde pentru sectoarele cu o direcie de evacuare i 50 secunde pentru sectoarele cu doua direcii de evacuare. Parcajul de la demisol va avea asigurat evacuarea persoanelor conform art. III.C.2.5.1.a. din NP24-97, respectiv lungimea maxim a cii de evacuare va fi sub 40 m pentru construciile cu gradul I de rezisten la foc. Sunt ndeplinite condiiile prevzute de Normativul PI 18/1999 in ceea ce privete timpii i lungimile de evacuare. f. numrul fluxurilor de evacuare: Fluxurile de evacuare de la etajele 2-13 (locuine) Capacitatea maxima este de 648 persoane. N total = 648 ; C = 70 ; Evacuarea se va face separat pe fiecare dintre cele 3 tronsoane: - tronsonul 1-79 apartamente x 3 persoane = 237 persoane F = 237 /70 = 3,38 - 4 fluxuri Caile de evacuare asigura evacuarea a patru fluxuri, limea minima necesar fiind de 2,10 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99. - tronsonul 2 -103 apartamente x 3 persoane = 309 persoane F = 309 / 70 = 4,41 - 5 fluxuri Cile de evacuare asigur evacuarea a cinci fluxuri, limea minim necesar fiind de 2,50 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99. - tronsonul 3 - 3 4 apartamente x 3 persoane = 72 persoane F = 72 / 70 = 1,03 - 2 fluxuri Caile de evacuare asigura evacuarea a doua fluxuri, limea minima necesara fiind de 1,10 m conform art. 2.6.60 din P118-99.
27

Fluxurile de evacuare de la parter (spaiu comercial) Numrul maxim de clieni se calculeaz a fi o persoana la 5 mp (pentru centrele comerciale cu o suprafaa de minim 500 mp). Pentru suprafaa util de 749,91 mp, numrul de persoane va fi de 150. N = 150; C = 70; F = 150 / 70= 2,14 - 3 fluxuri Cile de evacuare asigur evacuarea a trei fluxuri, limea minim necesar fiind de 1,60 m conform art. 2.6.60. din PI 18-99. Fluxurile de evacuare de la mezanin (birouri) Numrul maxim de utilizatori este de 95 persoane. N = 95 ; C = 70 ; F = 9 5 / 7 0 = 1,36 - 2 fluxuri Cile de evacuare asigur evacuarea a dou fluxuri, limea minim necesar fiind de 1,10 m conform art. 2.6.60. din PI 18-99. Fluxurile de evacuare de la demisol (parcri) Numrul maxim de utilizatori este de 95 persoane. N = 5 ; C = 70 ; F = 5 / 70 = 0,07-1 flux Cile de evacuare asigur evacuarea unui flux, limea minima necesar fiind de 0,80 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99. g. existenta iluminatului de siguran, tipul i sursa de alimentare cu energie electric de rezerv: La casele de scri iluminatul va fi asigurat att in mod natural ct i in mod artificial. Obiectivul va fi dotat cu instalaie de iluminat de siguran a cilor de evacuare tip 4 cu surs proprie de energie i autonomie de funcionare 1 1/2 h. Parcajul de la demisol, inclusiv rampele i scrile de evacuare vor fi prevzute cu instalaie de iluminat de siguran de evacuare, realizat i alimentat corespunztor reglementrilor tehnice de specialitate care s permit asigurarea unui nivel minim de iluminat necesar reperrii cilor de parcurs in orice situaie i marcrii hidranilor de incendiu, efectuarea operaiilor necesare asigurrii siguranei persoanelor i desfurarea interveniilor in caz de nevoie.
28

h.
prevederea de dispozitive de siguran la ui:
- la parcajul pentru autoturisme este obligatorie protecia cu ncperi tampon a golurilor de acces la scrile de evacuare cu ui rezistente la foc minim 30 minute, echipate cu incperi tampon la scrile interioare de evacuare prevzute cu ui rezistente la foc minimum 45 minute i echipate cu dispozitive de autoinchidere. i. timpul de siguran a cilor de evacuare i, dupa caz, a refugiilor: - cile de evacuare sunt alctuite din materiale clasa C0 de combustibilitate cu rezistenta la foc peste 2 1/2 ore. j. marcarea cilor de evacuare: Se va face conform STAS 297. Pentru facilitarea circulaiei persoanelor in parcaj i recunoaterea uoar a cilor de evacuare, se prevd marcaje i indicatoare vizibile, conform art. III.C.2.5.1.b din NP24-97.
Securitatea forelor de intervenie: A. Amenajrile pentru accesul forelor de intervenie in caz de incendiu in cldire i incint, pentru autospeciale i pentru ascensoarele de incendiu Accesul forelor de intervenie in caz de incendiu se va face dinspre str. Pictor Aman i dinspre aleile carosabile din apropierea incintei S.C. CONIMPULS S.A. Conform art. 4.1.22. din Normativul P118-1999 in cldirile nalte cel puin unul dintre ascensoare, uor accesibil, va fi realizat conform cerinelor asigurrii operaiunilor de intervenie in caz de incendiu. B. Caracteristicile tehnice i funcionale ale acceselor carosabile i ale cailor de Intervenie referitoare la: a. b. S.A. Conform art. II.4.3.2. din NP 24-97 parcajele trebuie sa aib asigurat un drum carosabil care s permit accesul autospecialelor de intervenie. C. pentru ascensoarele de pompieri se precizeaz:
autospecialelor,
proiectate
conform
reglementrilor
tehnice,
regulamentului general de urbanism i reglementrilor specifice de aplicare, numrul de cai de acces: 2 dimensiuni/gabarite: - str. Pictor Aman- 7 m
- aleea carosabil dinspre aleile carosabile din apropierea incintei S.C. CONIMPULS
29

a.
tipul, numrul sl caracteristicile acestora: 3, ascensoarele pentru
intervenie in caz de incendiu vor asigura capacitatea de transport a 3-5 servani cu echipamentul respectiv, vor avea o capacitate de minim 500kg. Vor asigura astfel accesul pompierilor la toate nivelurile cldirii, fiind echipate cu dispozitive de apel prioritar al acestora in caz de incendiu. b. electric amplasarea i posibilitile de acces, sursa de alimentare cu energie de rezerv: vor fi alimentate de la dou surse, una
dintre ele fiind reprezentat de un generator de electricitate. c. timpul de siguran a ascensoarelor de pompieri: 2 ore de la izbucnirea incendiului. Echiparea i dotarea cu mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor A. Se precizeaz nivelul de echipare i dotare cu mijloace tehnice de instalaia de protecie mpotriva descrcrilor electrice atmosferice aprare mpotriva incendiilor: (paratraznet) conform prevederilor Normativ I 20/2000. B. a. b. c. Pentru sistemele, instalaiile i dispozitivele de semnalizare, alarmare i Tipul i parametrii funcionali specifici investiiei respective: obiectivul va fi Timpul de alarmare prevzut: 2 min. Zonele protejate/de detectare la incendiu: parcajul auto* de la demisol,
alertare in caz de incendiu se specific: dotat cu instalaie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire parial
spatiile comerciale, birouri * parcajele cu capacitatea peste 100 autoturisme se echipeaz cu sistem de alarmare a persoanelor din parcaj i de alertare a serviciului mobil de pompieri cf. art. III.C.2.7.4. din NP24-1997 C. Pentru sistemele, instalaiile i dispozitivele de limitare i stingere a cldire civil public cu funciune principal incendilor au fost prevzute: Tipul i parametrii funcionali: cldire de locuit i funciune secundar spaiu comercial i birouri): - conform NP 086-05 art. 4.1./C din anexa 3 se prevede instalaie de stins incendiu cu hidranti interiori (Qh=2X2,5 l/s) o conform art. III.C.2.3.10.1. din NP 241997 i cf art. 7.1. din NP086-05 la parcajele subterane pentru mai mult de 50 de
30

autoturisme amplasate intr-un singur volum i indiferent de numrul autovehiculelor atunci cnd sunt dispuse in sau sub cldiri inalte - conform art. 8.2. din NP086-05 instalaii de drencere (perdele de ap) se impun pentru protecia golurilor scrilor rulante. - Pentru stingerea din exterior reeaua de hidrani exteriori alimentai de la rezervorul proiectat va asigura un debit Qie=25 l/s. Hidranti interiori Conform Normativ NP 86/2005 pentru o cldire cu destinaia -cldire de locuit din categoria -inalt, indiferent de aria construit i numrul de niveluri sunt necesari hidrani interiori. Conform NP 086-05 art. 4.1,/c din anexa 3 pentru cldiri cu volum mai mare de 25000 mc, sunt necesari hidrani interiori cu dublu jet, fiecare cu Q= 2 x 2,5 l/s =5 l/s. S-au prevzut hidrani interiori 0 2" i coloana 0 3" cu doua jeturi simultane 2 x 2,5 l/s. Sprinklere Sprinklerele vor fi dispuse la demisol, in spaiul destinat parcrii auto in sistem Klaus, pe toata suprafaa acestuia, asigurnd intensitatea de stingere de minimum 0,12 l/s/m2. Sprinklerele se monteaz pe conductele de distribuie i pe ramificaiile acestora, dar se recomand s se monteze maximum 6 sprinklere pe fiecare ramur. Sprinklerele se amplaseaz la distane egale intre ele, pe conducte (distribuitoare) ale reelei, avnd diametre constante. Dimensionarea instalaiei de sprinklere se face conform breviar de calcul anexat. Debitul necesar pentru funcionarea instalaiei de sprinklere trebuie asigurat un debit de 30 l/s, pentru o durat de funcionare de 1 or. Astfel se vor monta un numr de 169 sprinklere astfel: sectorul I -47 , sectorul II - 63, sectorul III - 59. Hidrani exteriori Conform STAS 1478/90, tabel 20, pentru cldiri cu volum mai mare de 50000 mc i gradul de rezisten la foc l-ll, debitul pentru incendiu exterior este Q= 25 l/s. Deoarece reeaua oreneasc nu poate asigura debitul i presiunea necesare la incendiu exterior se va prevedea un rezervor cu capacitatea V= 400 mc.
31

Pentru asigurarea debitului i presiunii necesare la incendiu exterior in camera vanelor rezervorului se va amplasa un grup cu dou pompe (1A+1R) cu caracteristicile q= 2x90 mc/h, H= 70 mCA. Alimentarea cu ap a rezervorului se va face cu conducta PEHD 0 110 mm. De la rezervor, alimentarea hidranilor exteriori se va face cu conducta PEHD 0 160 mm. Pe reeaua de incendiu exterior se vor amplasa conform planului de situaie 2 grupuri x 3 hidrani de incendiu (2 dubli i unul implu) care vor asigura un debit de 25 l/s. Coloane uscate Deoarece cldirea este inalt s-a prevzut coloan uscat 0 3", cf. NPO 86-05 cap.5,5.2. Coloana uscat este o instalaie fix, rigid ce s-a amplasat in interiorul obiectivului, utilizat numai de serviciul de pompieri. Racordul de tip B pentru alimentarea coloanei uscate s-a amplasat pe peretele exterior cldirii i s-a obturat cu un racord infundat, la baza coloanei s-a prevzut un ventil de reinere i un robinet de golire. Racordul de alimentare cu ap al coloanei uscate s-a amplasat la 1,5 m de sol la o nclinare de 45 fa de vertical, la loc vizibil, separat de orice alt racord. Racordul de alimentare s-a notat cu "coloana uscata". Traseul coloanei uscate este vertical i s-a amplasat pe casa scrii aparent. Coloana uscat are diametrul Dn 3" mm, iar racordurile pentru furtun de tip C, pe fiecare nivel al cldirii. naintea racordului pentru furtun se prevede un robinet. Racordurile pentru furtun se marcheaz cu inscripia "racord incendiu". Conform NP 086/2005 art. 5.17 i art. 5.18, presiunea de ncercare a coloanelor uscate va fi Pi= 25 bar, iar coloana uscat se va executa din evi metalice din oel, protejate anticoroziv. Drencere Se impun pentru protejarea golurilor de la scrile rulante, dintre parter i mezanin, respectiv a golului in plac la +4,5 m. Pe un perimetru de 28 m se impune un numr de 28 de drencere care vor asigura un debit de 0,2 l/s. Instalaia de drencere cu acionare manual i automat.
32

b. Timpul normat de funcionare: Tii= 10 min hidrani interiori i 1 ora sprinklerele i 1 ora drencere; Tie= 1h hidranii exteriori*. Conform art. 4.3.3.2.2.f. din Normativul 1478/1990 cnd alimentarea cu ap a rezervorului se face dintr-o reea exterioar existent care asigur debitul i presiunea necesar in caz de incendiu, dar care funcioneaz cu intermiten, se prevede un rezervor care s asigure funcionarea timp de 10 minute a hidranilor interiori i timp de 60 de minute a hidranilor exteriori. c. Zonele, ncperile, spaiile, instalaiile echipate cu astfel de mijloace de aprare mpotriva incendiilor: s-au prevzut hidrani interiori 0 3" (coloana) i 0 2" (racordul) cu dou jeturi simultane pe toate nivelurile cldirii. D. Pentru stingtoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte i mijloace de intervenie se specific: a. Tipul i caracteristicile de stingere asigurate: stingtoare tip P6 cu praf i C02, stingtoare transportabile tip P50, panou de incendiu. Pentru parcaj se vor prevedea - stingtoare portative tip P6; - lad de nisip cu lopei; - stingtoare transportabile. b. 97: - 1 stingtor portativ tip P6 cu praf i C02 la 10 maini i maximum 150 m2 arie construit- in total 16 stingtoare - o lad de nisip cu capacitatea de 100 I (de preferina mobil), prevzut cu lopat i amplasat, de regul, in imediata vecintate a rampei de acces; - 4 stingatoare transportabile P50 (unul la 50 de autovehicule) dispuse astfel incat s poat fi utilizate pentru intervenie. La spaiul comercial de la parter i la birourile de la mezanin, conform Normativului PI 18/1999, se vor dota cu un stingtor portativ cu praf i C02 sau Numrul i modul de amplasare in funcie de parametrii specifici:
Pentru parcaj, la demisol, se vor prevedea conform art. III.C,2.3.10.i. din NP24-
33

echivalentul acestuia pentru o arie construit de 250 m2, dar minimum 2 stingtoare pe nivel. - la spaiul comercial - Sc= 2125,74 mp - 9 stingtoare tip P6 sau echivalent - la birouri - Sc = 1870,20 mp c. - 8 stingatoare tip P6 sau echivalent
cantitatea de materiale combustibile/ volumul de lichide combustibile,
suprafaa, destinaia, clasa de incendiu etc. - nu este cazul Condiii specifice pentru asigurarea interveniei in caz de incendiu Obiectivul va fi dotat cu un rezervor de incendiu cu un volum de 400 mc. Acesta va asigura necesarul de ap pentru funcionarea hidranilor interiori i exteriori pentru intervalul de timp normat (10 minute in cazul hidranilor interiori i 1 ora in cazul celor exteriori i a sprinklerelor). Rezerva intangibil pentru incendiu exterior Pentru asigurarea debitului i presiunii necesare la incendiu exterior in camera vanelor se vor amplasa grupuri de pompare dupa cum urmeaz: b. grup pompare i staie de hidrofor pentru consum sanitar cu 2 pompe
(1A+1R) 0=21,6 mc/h, H=55 mCA grup pompare incendiu interior (hidranti interiori) Qii =18 mc/h, H= 60 mCA grup pompare incendiu exterior Qie = 90 mc/h, H= 60 mCA grup pompare sprinklere Qsprinklere= 108 mc/h, H = 40 mCA Q drencere=
14 mc/h, H= 40 mCA poziionarea racordurilor de alimentare cu energie electric, gaze i, dup
caz, alte utiliti: - ntreruptor general care se monteaz naintea tabloului general; - racordurile de ap, electricitate i gaze la reeaua oreneasc se vor face conform planului de situaie anexat. Msuri tehnico-organizatorice A. Condiiile i msurile necesar a fi luate potrivit reglementarilor tehnice, In funcie de situaia existent:
34

Se va dota obiectivul cu 33 stingatoare tip P6 cu praf i C02 (sau echivalent) i 4 stingtoare transportabile P50 amplasate conform prevederilor scenariului de securitate la incendiu.
Obiectivul va fi dotat cu instalaie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire parial; Casele de scri vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu suprafa minim de 1 mp cu deschidere automat prin comand de la nivelul de acces in scar, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art. 2.5.30 aliniatul 3 din PI 18/1999. In casele de scri nu vor fi amenajate spatii de lucru, depozitare, ori cu alte destinaii conform art. 2.6.29 - N.S.F. - P118/1999. In spaiul aferent centralelor termice se vor monta detectoare automate de gaze cu limit inferioar de sensibilitate 2% CR in aer, care sa acioneze asupra robinetului de nchidere a conductei de alimentare cu gaze naturale aferente, conform prevederilor "Normelor tehnice privind proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" nr. 58/2004; Instalaiile electrice aferente construciilor vor fi corespunztoare riscului i destinaiei potrivit reglementarilor tehnice de specialitate; pentru diminuarea riscului de incendiu, circuitele electrice vor fi prevzute cu dispozitive de protecie difereniale conform prevederilor normativului 17/2002. La nivelul inferior (demisol) care deine parcare in sistem Klaus evacuarea fumului se va face prin instalaii automate cu deschidere la temperaturi mari. Se va dota obiectivul cu hidrani interiori: s-au prevzut hidrani interiori 0 3" (coloana) i racord 0 2" cu doua jeturi simultane 2 x 2,5 l/s i coloan uscat 0 3" Instalaia de sprinklere proiectat va fi permanent sub presiune conform art. 7.5 din NP 86-05. Obiectivul va fi dotat cu instalaie de iluminat de siguran a cailor de evacuare i a hidranilor cu surs proprie de energie i independen de funcionare 2 1/2 h. Obiectivul va fi dotat cu instalaie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire parial;
35

Ascensoarele cu care va fi dotat cldirea vor avea puuri de ascensoare proprii, separate de restul construciei prin perei C0 (CAI) rezistente a foc minim 2 ore, in care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construciei. In cazul defectrii sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate inct s permit aducerea cabinelor la un palier de acces apropiat, iar in caz de incendiu toate cabinele vor fi aduse automat la parter.
B.
Modul de ncadrare a construciei sau amenajrii in nivelele de
performanta prevzute de reglementrile tehnice i, dupa caz, se stabilesc masuri pentru mbuntirea parametrilor i a nivelelor de performan pentru securitatea la incendiu, dup caz: Construcia se ncadreaz in prevederile tehnice ale Normativului PI 18/1999. C. Condiiile sau recomandrile care trebuie avute in vedere la
ntocmirea documentelor de organizare a aprrii mpotriva incendiilor, aferente construciei sau amenajrii respective: Meninerea permanent in stare de funcionare a mijloacelor de prim Meninerea in permanen a accesului liber la mijloacele de stingere a Conform art. III.C.2.1.3. din NP 24-97 in interiorul spaiilor subterane din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor intervenie (respectiv a stingatoarelor i hidrantilor interiori i exteriori); incendiilor respectiv la stingatoare i hidrantii interiori i exeriori; destinate parcrii autoturismelor se interzice completarea sau scoaterea de carburant combustibile; fumatul i utilizarea focului deschis sub orice form; repararea sau efectuarea lucrrilor de ntreinere a autoturismelor indiferent de natura defeciunilor acestora, cu excepia schimbrii roilor; parcarea autoturismelor in afara spaiilor special destinate i marcate in acest scop, cum sunt rampele auto i circulaiile din parcaj; utilizarea in alte scopuri a spaiilor destinate parcrii subterane a autoturismelor; accesul in parcajul subteran a autoturismelor cu substane inflamabile, explozive, radioactive sau corozive, in afar de carburanii i lubrifiantii din echiparea autoturismelor. Pentru facilitarea circulaiei persoanelor in parcaj i recunoaterea uoar a cilor de evacuare, se prevd marcaje i indicatoare vizibile.
36

Realizarea sistemului operativ de observare i anunare a incendiului, Supravegherea, ntreinerea i acionarea instalaiei de protecie
precum i de alertare in cazul producerii unui astfel de eveniment; mpotriva incendiilor la parcare, se asigur de ctre operatorul parcajului care rspunde de asigurarea condiiilor de securitate la incendiu; Instruirea la angajare (i periodic) a personalului privind acionarea in caz de incendiu, cu sarcini precise pentru fiecare persoana in parte, in funcie de ipoteza de intervenie; ntocmirea, aprobarea i difuzarea actelor de autoritate prin care se ntocmirea i afiarea in locuri vizibile a planurilor de evacuare; Organizarea interveniei, in caz de incendiu de ctre salariai; Verificarea periodic a instalaiei electrice i de legare la pmnt. stabilesc rspunderi pe linia aprrii mpotriva incendiilor; -
D.
Cerinta D - igiena i sntatea oamenilor, refacerea i

Conditiile de igien i sntate ale locatarilor imobilului i a persoanelor care
protectia mediului
vor lucra in spaiile pentru comert i servicii, sunt asigurate in ceea ce priveste microclimatul prin respectarea prevederilor din STAS 6472. Prin destinaie, cldirea va indeplini condiiile de asigurare a puritii aerului conform prevederilor din normativul - NP 008. - debitul minim de aer proaspt reprezint 20% din debitul de aer vehiculat. Acesta reprezint mai mult de o remprosptare pe or i o raie de 300 mc/h pe persoan; - concentraiile maxime admise, de nociviti sunt: bioxid de carbon CO2 - 2,5 g/mc; monoxid de carbon CO - 10 mg/mc; Radon - 140 Bg/mc pe aer; formaldehid - 4 mg/mc; pulberi n suspensie - 1 mg/mc
37

- temperatura i umiditatea aerului refulat, limiteaz proliferarea microorganismelor (de tip Leigionella). Nivelul de zgomot se va incadra in prevederile din STAS 6156 i nu va depai 45-50 db conform "Normativ privind proiectarea i executia masurilor de izolare fonica i a tratamentelor acustice in cladiri", indicativ C 125-05 (revizuire C 125-1987). Nivelele de iluminare natural i artificial, pentru funciunile de locuin sau spaii pentru servicii i comert, sunt asigurate conform prevederilor din STAS 6221, respectiv STAS 6646. La spatiile pentru servicii nivelul iluminatului artificial va fi de 500 luxi pe planul de lucru i 150-300 luxi in spatiile anexa. In apartamente iluminatului artificial va fi de 300 luxi. Cldirea va fi dotata cu bi, grupuri sanitare, buctrii, conformate i dimensionate cu respectarea prevederilor din STAS 1478. E. Cerinta E - izolare termic i hidrofug i economie de energie Pentru stabilirea conditiilor de izolare termic s-a intocmit calculul coeficientului global de izolare termica G, conform prevederilor Normativului C 107/1-97, calcul care face parte din proiect. Pentru a limita consumul de energie n exloatare se vor utiliza: ventilatoare cu randamente - = 60 80%; compresoare ermetice cu - = 95 97%; compresoare semiermetice - = 90 * 95%; - se prevd canale de aer, din tabl zincat cu rugozitate redus, piese speciale cu rezistene locale reduse ( cu raze de curbur mari); - canale de aer tratat, se izoleaz termic cu vat mineral sau de sticl cu coeficientul de transmisie a cldurii A < 0,04 w/ mk.Randamentul izolaiei va fi peste 75%. F. Cerinta F - Protecia la zgomot Nivelul de zgomot din spaiile tehnice de ventilaie - pentru centrala de tratare a aerului 65dB ( A ):
38

- agregatul producere ap rcit 85dB ( A ), n exterior: Viteza aerului la circulaia prin canale este limitat la 8 m/s; - Valorile maxime ale vibraiilor: - longitudinale: acceleraia la frecvena de 8 Hz: 80 dB; tria la frecvena de 8 Hz: 1 vibrar; - transversale: acceleraia la frecvena de 2 Hz: 74 dB; tria la frecvena de 2 Hz: 7 vibrar; Limitarea vibraiilor se face prin montarea pe fundaii din beton prin intermediul suporturilor amortizoare livrate odat cu utilajele, de ctre productorul agregatelor. La nivelul intregului imobil protecia la zgomot este asigurat prin utilizarea unei structuri de metal, a geamurilor termopan, a panourilor fonoizolante pentru faad si teras, a pereilor fonoizolani intre apartamente. De asemenea, accesul autoturismelor in zona obiectivului va fi restricionat. 1.4.5. Durata etapei de functionare Funcionarea estimat de minimum 50 ani. 1.4.6. Informatii privind producia care se va realiza i a resurselor folosite in scopul producerii energiei Obiectivul nu este destinat produciei ci spaiilor de locuit iar resursele folosite pentru producerea energiei termice sunt gazul natural i curentul electric. 1.4.7. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice Materile prime prevzute pentru construcia i dotrile obiectivului analizat vor fi numai cele aprobate de legile in vigoare privind materialele i substantele permise pentru constructia de blocuri de locuit. Se estimeaz c vor fi utilizate urmtoarele cantiti de materii prime: - Beton: aproximativ 3000 mc;
39

- Metal: aproximativ 600 tone; - Geam termopan: estimat 3600 mp. Betonul necesar realizrii construciei va fi adus cu betonierele, nu va fi preparat pe amplasament. 1.4.8. Informatii despre poluanti fizici i biologici, care afecteaza mediul, Estimarea nivelului de zgomot datorat obiectivului Ca poluant fizic se poate considera zgomotul produs de intensificarea activitii in zon, atat in perioada de construcie a obiectivului ct i in perioada de funcionare a acestuia in mic msur, din cauza intensificrii traficului.
Poluare calculata produsa de activitate Pe zone rezidentiale de recreere sau alte Masuri Pe zone zone protejate de Numar de Poluare Fara Cu Tipul Sursa de surse eliminare protectie / maxima Pe zona masuri implemenpoluarii poluare / de restrictie permisa obiectivului de tarea pouare reducere aferente eliminare masurilor de a poluarii obiecti/ eliminare/ vului reducere reducere a a poluarii poluarii Lucrarile de constructii Utilitare se vor auto face in Zgomot pe specifice afara timpul construcMaxim 3 65 dB 60-80 orelor de constructie tiilor i odihna i transporale tului de populatiei, materiale se vor folosi antifoane
generati de activitatea propus
Estimarea nivelului de zgomot datorat lucrrilor de construcie Utilajele de santier produc zgomot. Nu produc ins i vibraii semnificative. Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole i autogredere.
40

Autobasculantele care deservesc antierul i strbat localitile pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referin de 24 ore, de cca. 50 dB(A). STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urban) tabelul nr. 3 admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) pt. strazi de categoria IV- i de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I. Trebuie amintit i faptul ca Institutul de Sntate Bucureti a desfurat o aciune de monitorizare care a evideniat o dinamic ascendent a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de 50 db(A) la inceputul anilor 1980, pana la aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras din lucrarea Gestiunea deseurilor urbane, pag. 10, autori dr. ing. Alexei Atudorei i prof. dr. ing. Ioan Paunescu). Att pentru muncitori, cat i pentru trectorii care se afl la mic distan, zgomotul produs de aceste utilaje este poluant. Estimarea nivelului de zgomot datorat traficului Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier sa stabilit densitatea medie a circulaiei rutiere pe baza numrrii autovehiculelor, efectuatt la intervale bine precizate de timp. Sursele de zgomot in cazul obiectivului sunt cele produse de pornirea/oprirea i funcionarea motoarelor autovehiculelor i de la autoutilitarele care descarc marfa. Toate instalaiile i utilajele folosite vor fi omologate conform normelor in vigoare i produc un nivel acustic de maxim 3540 dB, iar zgomotul provenit de la motoarele autovehiculelor se incadreaz in limite normale asigurnd in acest fel incadrarea in normele europene privind zgomotul i calitatea aerului. Circulaia din zon se incadreaz in categoria tehnica II, de legatur, pentru care limita admis de norme la bordura trotuarului ce mrgineste carosabilul, in timpul zilei, este de 70 dB(A). Nivelul de zgomot echivalent continuu estimat pe baza densitii circulaiei la bordura trotuarului ce mrgineste carosabilul este de 80 dB(A). Valoarea a fost calculat pentru o circulaie intens pe timpul zilei. Nivelul echivalent continuu {dB(A)} la limita investiiei este estimat sub 65 dB(A) in cursul zilei, iar Nivelul echivalent continuu {dB(A)} datorat traficului rutier este de 80 dB(A) in cursul zilei.
41

1.4.9. Alte tipuri de poluare fizic sau biologic NU ESTE CAZUL 1.4.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului i indicarea alegerii uneia dintre ele Cererea tot mai mare de apartamente i dezvoltarea continu a pieei imobiliare a determinat crearea de noi zone rezideniale, tratate peisagistic cu spaii verzi intercalate i modern dotate. Zona in care va fi amplasat imobilul comercial i rezidenial se caracterizeaz ca fiind o zona construit, aici aflandu-se cldiri cu funciunea de spaii de invamnt, locuine colective cu regim mare de inlime, precum i zone cu spaii verzi amenajate. Criteriile care au stat la baza alegerii alternativei de amplasare a viitorului ansamblu rezidenial din strada Pictor Aman, nr 33, apartinnd de localitatea Bacu, judetul Bacu au fost: amplasamentul este situat in intravilanului existent al municipiului Bacu, iar funciunea de locuine i servicii se incadreaz in funciunea zonei zon locuine i funciuni complementare; de asemenea, este o zon in care sunt prezente reele tehnico-edilitare (ansamblul rezidenial poate beneficia de extinderi ale acestor reele: reea alimentare cu ap, reea canalizare, reea alimentare cu gaz metan, reea telecomunicaii, reea alimentare cu energie electric); este situat intr-o zon in care terenurile sunt construibile i stabile; In situaia neimplementrii planului, amplasamentul ii va pastra funciunea actual. In situaia implementrii planului, obiectivul studiat va contribui la dezvoltarea zonei i la asigurarea necesarului de locuine din zona analizat. 1.4.11. Localizarea geografic i administrativ a amplasamentelor pentru realizarea alternativelor la proiect Nu este cazul.
42

1.4.12 Informaii despre utilizarea curent a terenului, infrastructura existent, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protecie sanitar Terenul are funciunea actual de curi-construcii i funciunea aprobat prin PUZ / 2007 de zon locuine i funciuni complementare, inclus in UTR 9 din cadrul PUG / 2000. Terenul este proprietate particular conform contractului de vnzare cumprare nr. 1105 / 2008. In prezent terenul este liber de construcii. Terenul se afl in vecintatea reelelor tehnico- edilitare. Pe amplasament nu exist valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitar. In vecintatea amplasamentului este Universitatea Bacovia. 1.4.13. Informaii despre documentele / reglementrile existente privind planificarea / amenajarea teritorial in zona amplasamentului proiectului S-a eliberat certificat de urbanism nr. 34 / 15.02. 2010. Terenul are funciunea actual de curi-construcii i funciunea aprobat prin PUZ / 2007 de zon locuine i funciuni complementare, inclus in UTR 9 din cadrul PUG / 2000. In prezent terenul este liber de construcii. Dup realizarea proiectului procentul de ocupare al terenului (P.O.T) va fi maxim 75%, iar coeficientul maxim de utilizare al terenului (C.U.T) va fi 7. Regimul de inlime strict a obiectivului analizat va fi D+P+M+12E. Realizarea acestei investiii nu va afecta dezvoltarea spaial a localitii Bacu; astfel localitatea va dobndi o zon de locuine colective cu regim mare de inlime i servicii cu un grad ridicat de urbanitate. 1.4.14. Informatii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent 1.4.14.1. Alimentarea cu ap potabil a. Alimentarea cu apa rece
43

In cadrul obiectivului, apa rece va fi utilizat pentru consumul menajer, pentru nevoile igienico sanitare i gospodreti i pentru prepararea apei calde menajere. Alimentarea cu ap a obiectivului se va face prin intermediul unui branament la reeaua de alimentare cu ap existenta n zon. DETERMINAREA NECESARULUI DE AP Debite caracteristice Consumatori specifici: 216 apartamente in blocuri x 3 persoane/apt. = 648 persoane 160 persoane in spaii comerciale 95 persoane in birouri
Debit specific: locatari: 170 l/zi/pers - conform STAS 1478/90-Tab. 4, pct. 1 persoane in spaii comerciale: 40 l/zi/pers - conform STAS 1343-
1/2006 persoane in birouri: 50 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006
Calculul debitului zilnic mediu -Qzi med
Q zi med =1/1000 x 648 x 170 [mc/zi]= 110,16 mc/zi Q zi med =1/1000 x 160 x 40 [mc/zi]= 6,4 mc/zi Q zi med =1/1000 x 95 x 50 [mc/zi]= 4,75 mc/zi Qzi med total = 121,31 mc/zi Determinarea debitului zilnic maxim - Qzi max Qzi max=Q zi med x Kzi [mc/zi] Kzi valoarea maxima a abaterii valorii consumului zilnic= 1,35 Qzi max = 110,16 mc x 1,35 = 148,72 mc/zi Qzi max = 6,4 mc x 1,35 = 8,64 mc/zi
44

Qzi max = 4,75 mc x 1,35 = 6,41 mc/zi Qzi max total = 163,77 mc/zi Determinarea debitului zilnic minim - Qzi min Q minim zilnic= Qzi max x 0,3 [mc/zi] Qzi min= 148,72 x 0,3 = 44,62 mc/zi Qzi min= 8,64 x 0,3 = 2,59 mc/zi Qzi min= 6,41 x 0,3 = 1,92 mc/zi Qzi min total= 49,13 mc/zi
Determinarea debitului orar maxim de ap Q 0 max Qorar max=1/h x Qzi max x Ko [mc/h] Ko= 2,8 - valoarea maxim a abaterii valorii consumului orar Qorar max =1/24 x 148,72 x 2,8 = 17,35 [mc/h] Qorar max =1/16 x 8,64 x 2,8 = 1,51 [mc/h] Qorar max =1/10 x 6,41 x 2,8 = 1,79 [mc/h] Qorar max total = 20,65 [mc/h] DETERMINAREA CERINEI DE AP POTABILA Qs Qs zi med. = Q zi med. X Ks X Kp[mc/zi] Qs zi max. = Q zi max. X Ks X Kp[mc/zi] Qs zi min. = Qzi min. X Ks X Kp[mc/Z] unde: Ks = 1,02 => coeficient care ine seama de nevoile sistemului de alimentare cu ap; Kp = 1,15 => coeficient care ine seama de pierderile de ap prin reele (reele vechi); -locatari: Qs zi med = 110,16 x 1,02 x 1,15 = 129,22 [mc/zi] = 1,49 l/s Qs zi max.= 148,72 x 1,02 x 1,15 = 174,45 [mc/zi] = 2,02 l/s Qszimin = 44,62 x 1,02 x 1,15 = 52,34 [mc/zi] = 0,61 l/s Qs o max= 17,35 x 1,02 x 1,15 = 20,35 [mc/h] = 5,65 l/s -spaii comerciale:
45

Qs zi med. = 6,4 x 1,02 x 1,15 = 7,51 [mc/zi] = 0,13 l/s Qs zi max.= 8,64 x 1,02 x 1,15 = 10,13 [mc/zi] = 0,17 l/s Qs zi min = 2,59 x 1,02 x 1,15 = 3,04 [mc/zi] = 0,05 l/s Qs o max= 1,51 x 1,02 x 1,15 = 1,77 [mc/h] = 0,49 l/s -birouri: Qs zi med =4,75 x 1,02 x 1,15 = 5,57 [mc/zi] = 0,15 l/s Qs zi max= 6,41 x 1,02 x 1,15 = 7,52 [mc/zi] = 0,21 l/s Qs zi min = 1,92 x 1,02 x 1,15 = 2,25 [mc/zi] = 0,06 l/s Qs o max= 1,79 x 1,02 x 1,15 = 2,09 [mc/h] = 0,58 l/s -cerina total: Qs zi med.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 i/s Qs zi max= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s Qs zi min = 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s Qs o max= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s Blocul de locuine (12 etaje), birouri i spatii comerciale este prevzut cu demisol cu capacitate pentru 158 autovehicule. La parter s-a propus amenajarea spatiilor comerciale, iar Ia mezanin s-au prevzut birourile. b. Alimentarea cu ap cald Alimentarea cu apa cald necesar pentru consum menajer se va face de la centrala termic proprie fiecrui apartament, amplasat in cadrul buctriei i care va fi prevazut din punct de vedere economic in proiectul de instalaii termice. Pentru zona comercial format din spaii modulare destinate magazinelor de parter i mezanin alimentarea cu ap cald se va face de la o surs termic proprie, amplasat la parter cu destinaia de central termic in care se monteaz dou cazane de perete cu tiraj forat i camer etan, model VIESSMANN, tip VITODENS 200-W, avnd puterea termic de 105 kw fiecare. c. Evacuarea apei uzate menajere Scurgerea apelor uzate menajere se va realiza cu tuburi din polipropilen, etanate cu garnituri din elastomeri.
46

Coloanele menajere vor fi mascate n ghene. Ele vor fi ventilate (ventilaie primar) n exteriorul cldirii, fiind prelungite peste cota terasei cu 50 cm. Pe coloanele de scurgere menajer s-au prevzut piese de curire din 2 n 2 nivele, la parter i la ultimul nivel. n demisol, pe distribuia de canalizare se prevd piese de curire dup ramificaii. Trecerea colectoarelor de canalizare prin elevaia blocului ctre cminele de vizitare se va face prin piese de trecere etane tip ,,B" Coloanele menajere, care nu pot fi scoase pe teras vor fi ventilate secundar n coloanele alturate. Dimensionarea conductelor de ap s-a fcut conform STAS 1478. Dimensionarea conductelor de ventilaie s-a fcut conform STAS 1795. Stabilirea debitelor de ap de incendiu s-a fcut n conformitate cu STAS 1478 i NP 086-05. Dimensionarea conductelor de canalizare menajer i pluvial, s-a fcut conform STAS 1795. La adoptarea soluiilor tehnice au fost respectate cerinele exigentelor legislaiei n vigoare. d. Evacuarea apei meteorice Evacuarea apelor pluviale de pe terase se va face cu sifoane de teras i prin tuburi de polipropilen i vor fi colectate n demisol de unde vor fi evacuate la exterior. Pentru siguran n exploatare, la etajul 6, coloanele menajere i pluviale vor avea deviaii realizate cu coturi la 45 . Pe coloanele pluviale exterioare s-au prevazut de asemenea piese de curire pentru intervenie in caz de infundare. In funcie de soluia de record avizat de ctre Regia de Ap i Canal se va stabili soluia final aferent intregului ansamblu. 1.4.14.2. Alimentarea cu energie termic i gaze Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor se realizeaz din reeaua gaze naturale presiune redusa 3 existent pe strada Pictor Aman, prin extinderea ei pn la obiectiv . Pentru partea de locuine se vor monta trei branamente la captul
47

lor trei regulatoare, iar la partea de magazine se monteaz un post de reglare msurare. Din P.R. alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din bloc se realizeaz cu ajutorul instalaiei de utilizare gaze naturale presiune joas comun, montat aparent pe casa scrii prin montarea in plan vertical a doua coloane G0. Din coloana G0, alimentarea receptorilor din fiecare apartament se realizeaz cu ajutorul instalaiei de utilizare gaze naturale-presiune joas montat aparent pe ziduri, stlpi, grinzi. Msurarea consumului de gaze naturale pe fiecare apartament se realizeaz cu ajutorul unui contor volumetric tip G 4. Debitul de gaze naturale necesar funcionarii cazanului model VISION DUAL este de 2,70mc/h. Debitul de gaze naturale necesar funcionrii cazanului model VIESSMANN tip VITODENS 200 - W este de 12,12 mc/h. Admisia aerului necesar arderii i evacuarea gazelor arse se realizeaz in doua situaii funcie de amplasarea buctriei i centralei termice in planul imobilului i anume : Prima situaie admisia aerului necesar arderii gazului i evacuarea gazelor arse se realizeaz din exterior, cu ajutorul unui cos de fum coaxial 100/60, ce face parte din furnitura cazanului. A doua situaie admisia aerului necesar arderii gazului din cazan se realizeaz din coridorul interior , printr-o tubulatura 60, montat pe cazan, iar evacuarea gazelor arse se realizeaz printr-o tubulatura 60, montata pe cazan i racordat la canalul de evacuare gaze 300 canal care in plan vertical va traversa fiecare buctrie i va depi acoperiul blocului cu 0,5 metri. Debitul de gaze naturale necesar funcionarii mainii de gtit tip aragaz este de 1,05 mc/h. Evacuarea gazelor de ardere se va realiza prin montarea unei prize de evacuare gaze arse 10 * 10 cm, protejat cu plasa de srm, racordat la canalul
48

de evacuare gaze, cu dimensiunile de 20* 20 cm, canal care in plan vertical va traversa fiecare buctrie i va depi acoperiul blocului cu 0,5 metri. Soluia de alimentare a noului consumator ct i debitul de gaze necesar, va fi aprobat de ctre E ON GAZ ROMNIA - Centrul Operaional BACU. Punerea in funciune a receptorilor din buctrie i centrala termic se realizeaz pe baza unui proiect la faza de dosar preliminar ce va fi ntocmit de o firma ce proiecteaz instalaii de gaze naturale, agrementat de ANRE, iar proiectul va fi avizat de ctre E ON GAZ ROMNIA - Centrul Operaional BACU. Debitul total de gaze naturale pe fiecare apartament va fi de 3,75 mc/h, destinat pentru inclzirea spaiilor i prepararea hranei, nominalizat pe urmtorii receptori: - 1 maina de gtit tip aragaz : Q = 1,05mc/h;
- 1 central termic cu tiraj forat : Q = 2,70 mc/h ; TOTAL DEBIT APROBAT : Q = 3,75 mc/h ; Proiectul instalaiei de utilizare gaze naturale de joas presiune cuprinde : - instalaia exterioar, montat aparent pe ziduri i grinzi in sistematizare orizontal i stlpi in sistematizare vertical, cuprins intre regulatorul existent i robinetul de incendiu a contorului proiectat de la fiecare apartament, la inlimea de montaj conform schemei izometrice anexate; - instalaia interioara intre robinetul de incendiu a contorului proiectat i receptorii legali aprobai. Receptorii sunt din import sau din producia intern i conform crii tehnice anexate funcioneaz la presiunea de alimentare de 200 - 300 mm CA. Condiii pentru introducerea instalaiilor de gaze. ncperea unde sunt amplasai receptorii (C.T.- buctrie) i unde se introduc gaze naturale corespunde prevederilor din NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE - 2004, indicativ NT-DPE - 2004, privind volumul minim, raportul volumic, suprafaa de vitrare, asigurarea aerului necesar arderii i evacuarea gazelor arse i a eventualelor scpri de gaze .
49

Evacuarea gazelor naturale arse de la aragaze se face prin grila de evacuare 10 * 10 cm, amplasat la inlimea Hp = 2,35 m. Admisia aerului necesar receptorului cu flacr deschis (aragaz), se realizeaz din exterior prin montarea unei prize de aer in peretele exterior la nlimea de 20 cm de la pardoseal i va fi protejat cu plas de srm. Evacuarea eventualelor scpri de gaze i admisia aerului necesar arderi, se va realiza prin execuia unei variante din proiect. Se interzice montarea de dispozitive de inchidere a seciunii de ieire a gazelor arse conform art. 8.32 din NT - DPE -2004. De asemenea se interzice evacuarea gazelor direct in poduri. Conform art. 8.22 din NT - DPE - 2004 , NU ESTE ADMIS: - montarea conductelor pentru alte instalaii in canale pentru conductele de gaze; - intersecia canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaii. Pentru calcularea necesarului de gaze s-a inut cont de cantitile necesare pentru instalaiile de inclzire i pentru instalaiile de ventilaie i climatizare. Instalaie de ventilaie i climatizare Pentru spaiile comerciale de la parterul i mezaninul imobilului sunt prevzute urmtoarele sisteme: 1. climatizarea local a spaiilor, folosind climatizoare de tubulatur, cu funcionare cu agent termic ap cald pentru nclzirea aerului, cu agent de rcire ap rece pentru rcirea aerului. 2. ventilaia se realizeaz cu ajutorul unor Centrale de tratare aer cu recuperatoare de cldur, care asigur evacuarea aerului viciat i aportul de aer proaspt, precum i asigurarea unei temperaturi minime interioare in spaiile comune. Climatizoarele de tubulatur sunt dimensionate s asigure climatizarea local pentru fiecare din spaiile comerciale, asigurnd nclzirea sau rcirea aerului. Acestea sunt alimentate: - cu agent termic ap cald cu Ttur =70 Tretur =60 in regimul de nclzire; C; C, - cu agent de rcire ap rece cu Ttur =7 Tretur=12 in regimul de rcire. C; C,
50

Fiecare aparat de climatizare va fi racordat printr-o tubulatura la canalele principale de aer de la centralele de tratare a aerului. Aerul viciat va fi extras din spaiile comune printr-o reea de canale de ventilaie racordate la modulul de evacuare al centralelor de tratare a aerului. Materialele utilizate la executarea instalaiilor Canalele de aer se execut din tabl de oel zincat protejate termic cu cochilii din polistiren sau plci rigide din vat mineral sau de sticl, caserate pe folii de aluminiu armate cu fibre de sticl. Specificul amplasamentului impune realizarea proteciei termoizolaiei cu folii de aluminiu de 0,8 mm. Consolele, suporii se vor executa din profile din oel laminate, protejate anticorosic prin grunduire i voPSIre. Centralele de tratare aer, agregatul de rcire ap ca i celelalte accesorii ale instalaiei sunt de ultim generatie, respect normele de protecie a mediului fiind ecologice. Manipularea materialelor se va realiza cu respectarea normelor de tehnica securitii muncii i in aa fel nct sa nu se deterioreze. Instalaii de inclzire i ventilaie Pentru imobilul COMERCIAL I REZIDENIAL cu regim de inaltime: demisol, parter, mezanin, unsprezece etaje + penthouse (D + P + MZ + 11E + PTH), trebuie asigurat confortul termic prin realizarea instalaiilor interioare de inclzire i ventilaii. Spaiul de la demisol este destinat parcrilor auto i nu necesit asigurarea confortului termic. Spaiu comercial al imobilului este format din parter i mezanin cu destinaie magazine, necesitnd realizarea instalaiilor interioare de incalzire i ventilaii. Spaiu rezidenial este destinat locuinelor cu regim de inltime 11 etaje + penthouse totaliznd 205 apartamente, pentru care confortul termic se realizeaz separat pe apartament. Pentru spaiul comercial confortul termic se realizeaz de la o surs termic proprie, amplasat la parter cu destinaia de central termic in care se monteaz doua cazane de perete in condensatie cu tiraj forat i camera etan, model VIESSMANN, tip VITODENS 200 - W, avnd puterea termic de 105 kw fiecare. Centrala termic produce agent termic 70/60 iar transferul termic se realizeaz C, pe fiecare nivel cu ventiloconvectoare de plafon necarcasate, montate in tavan fals.
51

Instalaia de climatizare este compus din : mc/h; Pentru spaiul rezidenial confortul termic se realizeaz individual pe fiecare apartament de la o surs termic proprie prin amplasarea unei centrale termice murale in fiecare buctrie. Agentul termic 85/65C va fi produs de un cazan, ce funcioneaz cu gaze naturale la presiunea gazului din sistem de 20 mbar. Cazanul este de tip mural cu camera etan i tiraj forat i va fi amplasat in buctrie, intr-un spaiu ce corespunde condiiilor impuse de normativul 113 i NTDPE -01/2004. Agentul termic produs va fi folosit pentru inclzire i preparare ap cald de consum. Agentul termic va fi produs de un cazan model de referin HERMAN, tip VISION DUAL 24 SE, avnd puterea termic util: minim / maxim de 9,1 kw / 23,9 kw i un randament de 93,4%, ce produce agent termic pentru inclzire i instant preparare ap cald de consum. Necesarul de cldur pentru fiecare ncpere a obiectivului cu corpuri statice, s-a determinat in conformitate cu SR 1907/1, SR 1907/2, pe baza datelor din proiectul de arhitectur i a temperaturilor interioare de calcul prevzute in standard, cldirea incadrandu-se in zona III de temperatur (te = - 18 i in zona III eolian. C) Rezistena termic a elementelor de nchidere ale ncperilor, date prin tem, s-a determinat conform STAS 6472/3 i Normativ C107. Transportul agentului termic la corpurile de nclzire statice, se realizeaz perimetral, montaj ngropat, cu conducte tur - retur din eav de polietilen reticulat, izolat model REHAU. 4 recuperatoare de cldur rotative cu D aer = 3500 mc/h/buc 4 baterii de inclzire - inclzire, 4 x 25 kw; 2 agregate frigorifice - rcire, 2 * 75 kw ; tubular introducere aer proaspt cu anemostate avnd D aer = 4 x 3500 tubulatura evacuare aer viciat cu grile de ventilaie avnd D aer = 4x 3000
mc/h;
52

Protecia conductei cu izolaie va avea dublu rol i anume de izolator i posibilitatea dilatrii conductei funcie de variaiile de temperatur. Transferul de cldur in incperi va fi asigurat de corpuri statice din oel model ECORAD cu dou rnduri, iar in bi corpuri statice de tip port prosop, dimensiunea lor va fi funcie de incrcarea termic pe incpere. Pentru o echilibrare hidraulic bun a instalaiei, pe legturile tur-retur la corpurile de inclzire, se monteaz cte un robinet de reglaj. mbinarea tubului multistrat i a fitingurilor de tip REHAU se realizeaz cu racorduri prin presare sau filetare. Materialele utilizate vor avea caracteristicile i toleranele prevzute in standardele de stat sau in normele interne ale unitilor productoare. In punctele cele mai coborte se prevd robinei de golire, iar in punctele cele mai nalte se prevd aerisitoare (dezaeratoare automate). Se va asigura panta corespunztoare la instalaia de distribuie. Se utilizeaz armturi de sectorizare i golire cu ventil sferic i mufe. Instalaia interioar de inclzire se va supune la proba la rece i la cald conform cap.23 din 113-2002. Presiunea de lucru la instalaia de incalzire este de 3 bari. Probele se vor efectua inaintea izolrii termice a elementelor instalaiei i dupa nchiderea complet a cldirii. 1.4.14.3. Alimentarea cu energie electric Instalaiile proiectate includ instalaii de for, instalaii de iluminat i prize, cureni slabi (telefon-ntemet, TV. interfon). Se utilizeaz conductoare de cupru, n execuie ngropat. Tablourile electrice de distribuie vor fi executate conform schemei electrice de distribuie puse la dispoziie de proiectant. Plecrile spre receptori (circuite) sunt protejate cu ntreruptoare automate. Pentru asigurarea proteciei mpotriva ocurilor electrice se va executa i msura priza de pmnt natural i artificial, cu valoare de max. 1 Ohm. La priza de pmnt se vor racorda nulul de protecie pentru tablourile electrice, nulul de lucru i protecie al reelei. Tabloul electric de distribuie va fi realizat cu grad de protecie IP34.
53

Pentru circuitele de iluminat i for se prevede protecia la scurtcircuit cu ntreruptoare automate cu protecie magnetotermic. In cadrul cldirii exist urmtoarele categorii de circuite: sistem de iluminat normal, sistem de iluminat de siguran. Sunt prevzute sisteme de iluminat specifice. Lmpile se vor monta pe baza planurilor de montaj. Instalaiile electrice de joasa tensiune cuprind: 1. Instalaii electrice pentru iluminat i prize n apartamente, 2. Instalaii electrice n spaiile comune; 3. Instalaii de protecie mpotriva trsnetului i priza de pmnt; 4. Instalaii electrice aferente spaii comerciale i de birouri; Instalaiile electrice de cureni slabi cuprind: 5. Sistem televiziune prin cablu; 6. Circuite internet i telefon, 7. Interfon; 8. Instalaii avertizare incendiu Memoriul tehnic pentru instalaiile electrice nu include racordul electric i branamentele de cureni slabi. Tablouri electrice proiectate: FBE (parter) - firid de branament, este la exterior, n zona de acces (se va face conform avizului de racordare ce se va obine de ctre beneficiar). FDCP- Este tabloul de distribuie, cu funciile de protecie i msur a energiei electrice, realizat cu dou seciuni separate (msur i protecie). Pentru fiecare scara de bloc se va prevedea cate un FDCP. Pentru alimentarea spaiilor comerciale se va prevedea un FDCP separat. TECOM - tablou de utiliti comune pentru scara de locuine TGSC - tablou general comune pentru spaiile comerciale Tablouri electrice individuale - (In fiecare apartament). Tablourile electrice vor fi dispuse astfel: Tabloul FBE va fi montat la intrarea in cldire;
54

Tabloul FDCP va fi montat n interiorul cldirii la parter; Tabloul TECOM i TESPC va fi montat n interiorul cldirii, la parter Tablou TER aferent rezervor Tabloul individual de apartament va fi amplasat n interiorul fiecrui In cazul apartamentelor n camera de zi s-au proiectat in general dou locuri
apartament, deasupra uii de intrare. de lamp (general loc de mas i odihn) cu comand din puncte independente i n bi s-a proiectat un loc de lamp, cu aparat special pentru mediu umed (bi), amplasat la oglind. Pentru casa scrii s-au proiectat aparate de iluminat pentru fiecare etaj tip aplici de tavan sau echivalent echipate cu surse economice tip PL-T, sau echivalent. Instalaiile electrice de iluminat vor fi realizate din conductoare FY protejate n tuburi IPEY sau echivalente pozate ngropat. Se utilizeaz conductoarele de cupru de 1,5 mmp pentru iluminat iar legturile conductoarelor vor fi realizate numai n doze, cu cleme corespunztoare. Iluminatul de siguran de evacuare pentru zona casei scrii va fi de tipul 1.A. Se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuala de 90 minute. Acestea se vor alimenta UPS i vor fi de tipul MENINUT, fiind permanent in funciune Hidranii vor fi marcai cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute i vor avea inscripionate litera H. Alimentarea acestora este identic cu cea a iluminatului de evacuare. Instalaii pentru alimentarea prizelor: Circuitele de prize din apartamente sunt racordate din tablourile individuale, prin sigurane automate cu protecie diferenial de 30 mA. Schema de distribuie i calcul adoptat este de tip magistral cu o coloan. Circuitele de priz nu prezint particulariti deosebite. Se utilizeaz conductoarele de cupru de 2,5 mmp pentru prize. n buctrii s-au proiectat patru prize pentru maina de splat, frigider, alte electrocasnice, etc. Prizele se vor monta la o nlime de 30 cm acolo unde nu sunt specificate alte cote de montaj.
55

Comutatoarele i ntreruptoarele pentru iluminat se vor amplasa la h=0,8 m1,5 m. Distanele de montare dintre prize i elementele metalice legate la pmnt vor respecta prevederile cuprinse n normativul 17 pct. 5.2.26. Instalaii electrice de cureni slabi: n interiorul fiecrui apartament s-au proiectat circuite de telefonie-internet, cablu TV i interfon. Aceste circuite sunt pozate ngropat. S-a proiectat instalarea unui interfon, cu posturi n fiecare apartament. Iluminatul pe spaiile comune, casa scrii, holuri se va face din tabloul de utiliti comune TECOM, cte unul pentru fiecare scar in parte. Din tabloul de utiliti comune se vor mai alimenta : Unitatea central a interfonului; Sistemul de televiziune prin cablu ; Liftul.
~ Sistemul de internet i telefon ; Pentru sistemul de telefon-internet, tv s-a prevzut cate o plecare separat pentru fiecare din tabloul de utiliti comune. Aceasta va fi repartizat la un anumit etaj care se va preciza de ctre furnizorul de internet-telefon, respectiv cablu. Liftul se va alimenta din tablou de utiliti comune naintea disjunctorului general. Pentru sigurana la incendiu fiecare lift in parte a fost prevzut cu dubla alimentare, cea de baz din TECOM i una de rezerv de la un generator propriu pentru fiecare lift in parte. Generatorul va fi echipat cu tablou de comand i automatizare astfel inct la cderea tensiunii acesta va intra automat in funciune. Fiecare lift va avea inclus in furnitura lui un tablou automat (livrat de furnizorul liftului) care trebuie pe lng funciunile lui normale s poat primi un semnal de la centrala de avertizare incendiu, astfel inct la apariia unui incendiu liftul s se deplaseze la parter, rmnnd acolo cu uile. Trecerea in regimul normal de funcionare se va putea face numai manual de la tabloul de utilaj, astfel incat s se elimine posibilitatea de pornirea a liftului in cazul unui incendiu. Alimentarea cu energie electric a spatiilor comerciale se va face printrun tablou electric tip FDCP. Pentru zona comun i spatiile tehnice s-a prevzut un tablou general care se va alimenta separat din firida de branament. Distribuia
56

circuitelor in zonele comune se va face in cablu tip CYYF (cu intrziere mrit la propagarea flcrii) pozat pe pod de cablu montat in tavanul fals. Iluminatul in spatiile comune se va realiza cu corpuri de iluminat montate incastrat in tavanul fals, echipate cu surse economice. Comanda de aprindere a iluminatului pentru zona comun a spatiilor comerciale se va face centralizat de Ia camera de supraveghere, sau direct de pe tabloul electric prevzut pentru iluminat, prin butoane de comand. Se vor prevedea circuite electrice de prize pentru curenie alimentate in cablu CYYF (cu ntrziere mrit la propagarea flcrii) pozate pe pod de cablu montat in tavanul fals. Din tabloul general al spatiilor comune se vor alimenta : Unitile de climatizare de pe terasa magazinelor; Centralele termice murale aferente magazinelor; Tabloul electric de iluminat i prize aferent spatiilor comune.
Iluminatul de siguran de evacuare pentru spaiile comerciale va fi de tipul 1.A se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individual de 90 minute. Acestea se vor alimenta UPS i vor fi de tipul MENINUT, fiind permanent in funciune . Hidranii vor fi marcai cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute i vor avea inscripionate litera H. Alimentarea acestora este identic cu cea a iluminatului de evacuare. In camera centralei termice, camera tabloului general, camera centralei de avertizare incendiu, camera tehnic a grupurilor de pompare hidrani respectiv sprinklere se vor prevedea corpuri de iluminat pentru continuarea lucrului, echipate cu kit de siguran cu autonomie de 180 minute. Pentru alimentarea cu energie electric a parcrilor se va prevedea un tablou distinct contorizat separat. Iluminatul in parcare se va realiza cu corpuri de iluminat tip TCW215 sau similar cu grad de protecie IP65. Instalaia de iluminat va fi de tip etan realizat in cablu CYYF pozat aparent pe tavan sau pe pod de cablu. Att dozele ct i corpurile de iluminat se vor echipa cu presetupe de etansare astfel inct s fie pstrat gradul de protecie de IP65. Aprinderea iluminatului se va face de la detectoare de micare cu unghi de 360 grade care vor comanda contactoarele
57

aferente circuitelor din zona deservit de acestea. In cazul in care acestea vor avea defecte a fost prevzut i cte un ntreruptor general amplasat unul in zona de intrare in parcare cu automobilul i unul in zona de intrare in parcare din casa scrii. In cazul dispariiei tensiunii normale o parte din corpurile de iluminat normal au fost prevzute i cu kituri de siguran astfel incat traseul de circulaie sa fie iluminat parial, acestea vor fi marcate pe plan distinct. Iluminatul de siguran de evacuare pentru parcare va fi de tipul 1.A se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individual de 90 minute. Acestea se vor alimenta UPS i vor fi de tipul MENINUT, fiind permanent in funciune. Hidranii vor fi marcai cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute i vor avea inscripionate litera H. Alimentarea acestora este identic cu cea a iluminatului de evacuare. Cablurile de alimentare a circuitelor de iluminat de siguran vor fi rezistente la foc timp de 90 minute, traseele acestora vor fi distincte de cele ale iluminatului normal. INSTALAIA DE SEMNALIZARE LA INCENDIU Sistemul de detecie i semnalizare a incendiului are rolul de a supraveghea obiectivului din punct de vedere al apariiei accidentale sau intenionate a unui focar de incendiu. Instalaia de semnalizare la incendiu cuprinde: centrala avertizare incendiu adresabil cu 6 zone; detectoare optice adresabile de fum; detectoare de monoxid de carbon; detectoare de gaz; declanatoare manuale de alarm; dispozitive de alarm la incendiu; cablu transmisie semnal cu rezisten mrit la foc. La stabilirea numrului de detectoare s-a avut in vedere aria de acoperire a unui detector care este de minim de 80 mp. Conform Normativ 118/2-2002 (funcie de categoria de importan, riscul de incendiu, numr ocupani, categoria pericol de incendiu) se va folosi tipul de
58

acoperire total pentru parcare i spaii comerciale i parial pentru scara fiecrui bloc in parte. Centrala de avertizare la incendiu va avea incorporate mai multe module: modul de alimentare cu surs de rezerv; modul comunicaii la distan; modul alarm la incendiu; modul comanda relee.
Amplasarea centralei se va face la parter in camera de supraveghere din zona spaiilor comerciale. Detectoarele se vor monta pe tavanul incperilor. Declanatoarele de alarm manuale i dispozitivele de alarmare la incendiu se vor monta ctre ieirile principale de evacuare pentru a facilita declanarea unei alarme in cazul apariiei unui incendiu nesesizat de detectoare i pentru o alarmare eficienta a ntregului obiectiv. Conexiunile intre echipamente se vor realiza cu cablu rezistent la foc 4x1,5 pozat aparent in tavanele false i in tuburi de protecie la montajul ingropat in zid. Instalaia de avertizare la incendiu va fi executat de firme specializate i autorizate pe domeniul respectiv. Paratrsnet, instalaii de protecie prin legare la pmnt i priza de pmnt Instalaia de protecie mpotriva trsnetului constituie un ansamblu complet de elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferic i transmiterea acestora la pmnt S-a calculat un nivel ntrit II pentru protecia mpotriva trsnetului. Instalaia se compune din: - elementele de captare a trsnetului: paratonier cu dispozitiv de amorsare amplasat pe corpul central la 5 m deasupra cotei cele mai nalte i care va avea raza de protecie de 65 M. - conductoare de coborre (formate din platband OL-Zn 25x4 mm) i elemente de conectare la priza de pmnt: - priza de pmnt
59

Dimensionarea echipamentului electric Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor i echipamentelor electrice s-a fcut innd cont de: - parametrii regimului de funcionare (tensiune, curent, putere, frecven, etc); - categoria sau categoriile n care se ncadreaz ncperea, spaiul sau zona respectiv din punct de vedere al pericolului de incediu i din punct de vedere al pericolului de electrocutare; -caracterul specific al instalaiei electrice respective, cu respectarea prescripiilor tehnice i normativelor n vigoare. Protecia instalaiilor electrice: a) Protecia circuitelor electrice mpotriva supracurenilor i scurtcircuitelor Se utilizeaz ntreruptoare automate pentru protecia coloanelor principale i individuale. b) Msuri de protecie mpotriva tensiunilor de atigere i de pas: Msurile de protecie mpotriva tensiunilor de atingere i de pas prevzute sunt n conformitate cu normativele i standardele n vigoare. Instalaia electric va fi realizat avnd nulul de lucru i nulul de protecie separate, ncepnd de Ia FDCP n schem TN-CS. Pentru instalaia electric proiectat pentru acest obiectiv se va realiza protecia prin legare la nul - ca mijloc de baz, cu respectarea STAS 6616/83. Ca mijloc suplimentar se utilizeaz protecia diferenial. Toate prile metalice ale instalaiilor i aparatelor electrice se leag la nulul de protecie. c) Msuri de protecie mpotriva supratensiunilor atmosferice: Cldirea are proiectat o instalaie de protecie mpotriva trsnetului. La nivelul acoperiului, exist o reea de captare cu ochiuri de max 15m (Nivel de protecie Normal III), Pentru conductoarele de coborre se utilizeaz platbanda OLZn 25x4mm. Priza de pmnt va avea valori de max. 1 Ohm, i este de tip natural (utilizndu-se armtura radierului de fundaie, precum i a grinzilor de fundaie). Dac valorea msurat pentru priza de pmnt depete 1 Ohm, se va suplimenta cu o priz artificial pn la atingerea valorii obligatorii.
60

2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCIE
In cadrul proiectului nu se vor desfura procese de producie. Dupa finalizarea lucrrilor de constructie imobilul va fi folosit pentru activiti casnice, comerciale i de recreere. 2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor i echipamentelor necesare; alternative avute in vedere Ansamblul de locuine proiectat, unitar din punct de vedere funcional i arhitectonic are o infrastructur alctuit dintr-o fundaie pe piloi inglobai complet in teren i un radier de solidarizare din beton armat de tip dal groas cu grosimea constant. Radierul este dispus sub pereii structurali din beton armat de la demisol. Grosimea radierului este de 180 cm. Piloii sunt de tip forai cu diametru mare (108 cm), sunt realizai din beton armat i sunt dispui sub forma unei reele rectangulare avnd interaxul de 280 cm pe o direcie i de 295 cm pe cealalt direcie. Piloii sunt verticali, au seciunea transversal constant i lungimea de 18 m. Infrastructura spaiului comercial este alctuit din fundaii continue sub elevaii din beton armat, avnd stlpii suprastructurii poziionai la interseciile elevaiilor. Suprastructura blocului este alctuit din structura metalic. Acoperiul este de tip teras orizontal cu plac din beton armat. Alte amenajri: Alei pietonale i carosabile; Spaii verzi. Construirea blocurilor i a parcajelor corespunztoare, nu implic desfurarea unui proces tehnologic. Din acest punct de vedere putem face referire doar la procesele tehnologice desfurate in timpul lucrrilor de construcii, ce constau in: a) Decopertarea terenului ;
61

b) Cofrarea, realizarea armturilor, turnarea betonului i vibrarea betonului armat, decofrarea. Aceste lucrri reprezint realizarea structurii de rezisten. c) Inchiderea exerioar. d) Inchiderea interioarelor. e) Turnarea apelor i realizarea pardoselilor. f) Montarea tmplriei. g) Realizarea structurilor teraselor circulabile i necirculabile. h) Montarea instalaiilor i echipamentelor electrice, termice i sanitare. i) Amenajarea spatiilor exterioare: a drumului de acces, a parcrilor i a spaiilor verzi. Circulaia pe vertical este asigurat de 3 scri. Fiecare cas a scrii este dotat cu scar i lift. Accesul se va face controlat in cldire, existand posibilitatea de a intra att din exterior ct i din parcare. Spaiile care nu vor fi ocupate de construcii sau de ci de acces vor fi inierbate i vor fi amenajate peisagistic/ambiental. In cadrul imobilului regsim garsoniere, apartamente de 2 camere i apartamente de 3 camere; pe langa acesta sunt i 6 tipuri de penthouse-uri. Parterul in suprafa de 2125,74 mp va fi amenajat pentru spatii comerciale, iar mezaninul (1870,20mp) pentru birouri. Activitatea de asigurare in timpul exploatrii Funcionarea in siguran a lifturilor, verificarea periodic a balustrzilor, sigurana impotriva incendiilor, activitatea de protecie impotriva intruziunii i efractiei vor fi asigurate de firme specializate in domeniile respective. 2.1.2. Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular i prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul.
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1. Echipamente, instalaii, utilaje, cldiri ce urmeaz a fi dezafectate Nu este cazul, terenul este liber de construcii.
62

2.2.2. Substane coninute / stocate ( inclusiv azbest i PCB ) Nu este cazul. 2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferent Nu este cazul. 2.2.4. Msuri, echipamente i conditii de protectie Nu este cazul.
3. DESEURI
3.1. GENERAREA DEEURILOR, MANAGEMENTUL DESEURILOR, ELIMINAREA I RECICLAREA ACESTORA
In perioada de construcie, se vor produce deeuri din construcii, cu titlul de cod 17 i subtitlurile 17.01 - 17.09, conform H.G. nr. 856/2002. Deeurile rezultate din activitatea de construcie nu se depoziteaz, ci vor fi transportate zilnic la rampa Nicolae Blcescu. La fiecare punct de lucru materialele se vor depozita in cuve sau vor fi acoperite pentru a impiedica emisiile de praf i de pulberi. In fiecare zon de lucru vor exista containere pentru deeuri. Imediat dup generarea lor, deeurile vor fi depozitate in containerele de la punctele de lucru. In niciun caz acestea nu vor fi depozitate direct pe sol. La sfritul fiecrei zile de lucru deeurile vor fi strnse in containerul central aflat in organizarea de antier. Containerul central va fi preluat de societatea de salubritate pe baza contractului incheiat i vor fi transportate ctre rampa Nicolae Blcescu. In perioada de funcionare Managementul deeurilor menajere constituie o problema de mare actualitate din cauza faptului c volumul lor crete proporional cu creterea numrului de locuitori i a nivelului lor de trai. Datorit faptului c aceste deeuri au o mare varietate in ceea ce privete substanele organice i anorganice existente in coninutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmrit, unele dintre ele
63

fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declana un proces de poluare a aerului, apei i solului ducnd, uneori la infecii i afectnd sntatea public. De aceea, este necesar, s se efectueze o activitate de precolectare i sortare a deseurilor, aciune premergtoare colectrii. Aceast activitate const intro colectare primar i sortare a deeurilor menajere de la locul de producere, in recipieni mici, amplasai in spaii speciale i o precolectare secundar in care coninutul recipienilor mici este deversat in recipieni mai mari ecologici, constnd in pubele sau containere, care se depoziteaz in puncte de colectare de unde sunt recoltate i transportate de unitati specializate. Colectarea deeurilor se va face selectiv, conform legislatiei in vigoare. Administratorul obiectivului va avea obligaia s pun la dispoziie, containerele specializate, inscripionate i colorate diferit, conform codului de culori legal. Deeurile rezultate in cadrul obiectivului provin in cea mai mare parte din zona apartamentelor i a zonelor comerciale fiind de tipul hrtie, cartoane, pungi, folii, gunoi menajer, iar pe zona intregului obiectiv rezult deeuri din cadrul procesului de curenie. Deeurile provenite de la apartamente vor fi depozitate intr-o zon special de stocare temporar a deeurilor, iar apoi acestea se vor colecta de ctre unitatea specializat de salubritate a zonei, prin contractul incheiat de aceasta cu beneficiarii. Zona de stocare a fost astfel dimensionat inct s permit depozitarea tuturor deeurilor produse pn la preluarea acestora de ctre unitatea de salubrizare oreneasc i de asemenea va fi amenajat astfel inct s permit colectarea pe categorii a deeurilor produse (PET-uri, hrtie, cartoane, materiale plastice, doze aluminiu, deeuri menajere biodegradabile, etc.). Se estimeaz c in perioada de construcie i de exploatare a obiectivului vor fi produse urmtoarele cantiti de deeuri: Nr. crt. 1. metoda de tratare proiectata reziduuri de tip menajer 90mc/luna dupa ridicate de unitate nesortate presare-balotare de gospodarie comunala specializata conf. contract hartie, ambalaje carton 90 mc/luna dupa ridicate de unitate presare-balotare de gospodarie
Tip reziduuri
cantitate estimata
2.
64

3.
ambalaje de mase plastice, macinate, presate-balotate
4.
reziduuri din separatorul de produse petroliere ( platforme de parcare, platforme carosabile) becuri si alte continut Hg reziduuri cu
5. 6.
pamant vegetal rezultat din lucrarile de sapaturi (faza de executie constructii-santier)
7.
reziduuri de carton, ambalaje (faza de executie constructiisantier)
comunala specializata conf. contract 900 tone/an ridicate de unitate de gospodarie comunala specializata conf. contract 400 kg/an ridicate de unitate de gospodarie comunala specializata conf. contract 150 buc/an ridicare de o firma specializata pe baza de contract cca. 5300 mc se utilizeaza in conform proiect totalitate la lucrarile de umpluturi si amenajari exterioare ale incintei 100 tone ridicare de o firma specializata pe baza de contract
Colectarea deeurilor se va face selectiv. Deeurile de tip ambalaje vor fi colectate si balotate in mori prese prevzute la parterul zonei comerciale, vor fi containerizate i predate unei societi de salubrizare. Vara, in reziduurile menajere se va adauga hipoclorur de calciu. Beneficiarul are urmtoarele obligaii: s incheie contract cu o societate specializat, care prevede colectarea, transportul i neutralizarea deeurilor menajere de la obiectiv; s-i asigure dotarea necesar precolectrii deeurilor produse in intervalul dintre dou ridicri conform ciclulului de ridicare; sa menin in stare de curenie spaiul destinat depozitrii, fiind interzis arderea lor direct in recipienii de colectare precum i aruncarea lor lng recipieni, in cminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane sau pe domeniul public;
65

s incheie contract de prestri servicii cu o societate specializat. In baza acestui contract, prestatorul se oblig s asigure servicii de curaenie i intreinere a cureniei zilnice (interioar i exterioar) pentru spaiile din cadrul i din afara obiectivului precum i pentru parcarea subteran.
s asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel inct distana maxim dintre acestea i locul de depozitare a recipienilor s nu depeasc 10 m.
se recomand folosirea de pubele inscripionate cu iniialele societii prestatoare a serviciului de salubritate i meniunea GUNOI urmat de eventualele precizri cu privire la natura acestuia: menajer, hrtie, plastic etc. sau un desen sugestiv indicnd destinaia. s spele recipienii dup golire i s-i dezinfecteze cel putin o dat pe lun. Spaiile de precolectare trebuiesc de asemenea dezinfectate in aceleai condiii. s asigure o permanent stare de curenie i ordine, pe cile de acces interioare, pe strzile i trotuarele din jurul incintelor precum i pe celelalte terenuri pe care le dein.
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1.
4.1.1.
APA
Condiiile higrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere hidrogeologic amplasamentul obiectivului analizat se afl situat intr-o zon cu aport acvifer important, alimentarea principal a pnzei de ap subteran fcndu-se prin infiltraie lateral din rul Bistria, alte surse de alimentare fiind precipitaiile atmosferice, izvoarele de la baza terasei I a cror ap se vars direct in pnz. Resursele de ap ale judeului Bacu sunt constituite din apele de suprafa ruri interioare, lacuri naturale i artificiale i ntr-o msur mai mic, din apele subterane. Resursele teoretice de ap de suprafa sunt de 1310 milioane mc, dintre
66

care 470 milione mc utilizabile, iar resursa teoretic de ap freatic 170 milioane mc (140 milioane mc utilizabile), conform raportului privind starea mediului in judeul Bacu in 2008. Principalele cursuri de ap care alctuiesc reeaua hidrografic a judeului Bacu sunt: Siret ( cu o lungime pe teritoriul judeului Bacu de 145 Km), Bistria ( cu o lungime pe teritoriul judeului de 40 Km), Trotu ( cu o lungime pe teritoriul judeului de 118 Km ), Tazlu ( cu o lungime pe teritoriul judeului de 59 Km ), Berheci (cu o lungime pe teritoriul judeului de 70 Km) i Zeletin ( cu o lungime pe teritoriul judeului de 59 Km). Rul Siret strbate judeul pe direcia nordsud, are un debit mediu multianual de 70 mc/s la intrarea n jude i 137 mc/s la ieire, colecteaz apele Bistriei, Trotuului i afluenilor acestora pe partea dreapt i ale Tutovei, Pereschivului, Zeletinului, Berheciului, Rctaului. Rul Bistria strbate judeul Bacu pe direcia NVSE, i se vars n Siret n aval de Bacu, avnd un debit mediu 66 mc/s. Rul Trotu are o suprafa bazinal de 3.960 kmp pe teritoriul judeului Bacu i un debit mediu de 37 mc/s la ieirea din jude. Principalii si aflueni sunt: Asu, Ciobanu, Uz, Slnic, Cain, Oituz, Tazlu etc. Lacurile de pe teritoriul judeului Bacu au luat natere ca urmare a amenajrilor antropice pe Siret, Uz i Bistria. Singurul lac natural este lacul Bltu situat pe Izvorul Negru afluent al Uzului. Principalele lacuri artificiale pe rul Bistria sunt: Grleni 2,30 Kmp, Bacu I (Lilieci ) - 3,2 Kmp, Bacu II - 3,2 Kmp Pe rul Siret au fost amenajate lacurile de acumulare: Galbeni, Rcciuni i Bereti, iar pe Uz se afl amenajat lacul Poiana Uzului - 3,34 Kmp. Pe amplasament nu sunt cursuri de ap. In vecintatea amplasamentului trece Rul Bistria, la aproximativ 1,1 km. 4.1.1.1. Starea apelor subterane: dinamica, compoziia chimic, tipuri i
concentraii de poluani; evaluarea contaminrii obligatoriu pentru straturile freatice i dup caz, pentru cele de medie i mare adncime
67

Regimul natural al apelor subterane a suferit, n timp, o serie de modificri cantitative i calitative. Modificrile cantitative au fost cauzate in primul rnd de folosirea apelor subterane ca surs de ap potabil i industrial, executrii unor lucrri hidrotehnice i hidroameliorative, iar modificrile calitative au fost cauzate de aciunea factorilor poluatori (naturali i antropogeni). Resursele de ap, n special cele din acviferele freatice, prezint un risc ridicat de poluare. Creterea concentraiilor poluanilor din ap in unele zone ale judeului Bacu a dus la imposibilitatea folosirii acestor surse pentru alimentarea cu ap a populaiei. Depoluarea surselor de ap din pnza freatic este extrem de anevoioas, necesitnd investiii foarte mari, de timp i bani. Apa subteran este localizat att in formaiunile cuaternare ct i in cele sarmaiene aprnd sub forma a dou pnze. Lucrrile de prospeciune executate in perimetrul studiat, au interceptat acviferul freatic la adncimi de circa - 2,60 m. C.T.N., dar el poate varia pe vertical in funcie de regimul hidric al zonei. Acest lucru va trebui luat in calcul att in timpul execuiei lucrrilor de investiii ct mai ales in perioada exploatrii acestora. Pe baza acestor considerente, se recomand urmrirea variaiei cotei apei subterane, prin dou puuri de observaie, iar in cazul producerii unei creteri neprevzute, se vor executa nite canale de drenaj exterior sau o captare prin puuri. Hrile cu hidroizohipse care au fost executate in zon, indic o direcie de curgere a apelor subterane aproximativ nord - est spre sud - vest, aprnd rare abateri de la aceast orientare, influenate de grliele aprute in urma alimentrii acestora cu ap din izvoarele de la baza terasei I. innd cont de faptul c nivelul acvifer freatic se poziioneaz la adncimi care pot intra in contact cu fundaiile viitoarei lucrri de investiii prin variaia acestuia pe vertical, au fost inventariate mai multe probe de ap care au fost recoltate din vecintatea amplasamentului. Rezultatele analizelor probelor de ap au fost comparate cu stabilite pentru agresivitatea apei prin STAS 3349 / 1 - 1983. prescripiile
68

Tabel centralizator cu rezultatul analizelor probelor de ap i stabilirea agresivitii cf. STAS 3349 / 1979
Din analiza rezultatelor probelor de ap recoltate, in conformitate cu prevederile Anexei A din STAS 3349 / 1979, se recomand utilizarea unui beton cu grad de impermeabilitate P8, avnd marca minim a betonului B 250, sortimentul de ciment recomandat este M 30, iar dozajul minim de ciment pentru agregatele de 0 16 m.m. este 430 Kg. / m.c. i pentru agregatele de 0 - 31,5 m.m. este de 390 Kg. / m.c. 4.1.2. Alimentarea cu ap In cadrul obiectivului, apa rece va fi utilizat pentru consumul menajer, pentru nevoile igienico sanitare i gospodreti i pentru prepararea apei calde menajere. Alimentarea cu ap a obiectivului se va face prin intermediul unui branament la reeaua de alimentare cu ap existenta n zon. 4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de ap in seciunea de prelevare: debit mediu, debit mediu lunar / zilnic cu diverse asigurari (95%,80%,etc.) DETERMINAREA NECESARULUI DE AP Debite caracteristice Consumatori specifici: 216 apartamente in blocuri x 3 persoane/apt. = 648 persoane 160 persoane in spatii comerciale 95 persoane in birouri
Debit specific: locatari: 170 l/zi/pers - conform STAS 1478/90-Tab. 4, pct. 1

69

persoane in spaii comerciale: 40 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006 persoane in birouri: 50 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006
Qzi med total = 121,31 mc/zi Qzi max total = 163,77 mc/zi Qzi min total= 49,13 mc/zi Qorar max total = 20,65 [mc/h] DETERMINAREA CERINEI DE AP POTABILA Qs Qs zi med.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 l/s Qs zi max= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s Qs zi min = 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s Qs o max= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s 4.1.2.2. Instalaii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnic Cldirea face parte din construcii inalte, avnd Sc= 1.796,77 mp, V= 90.339 mc. Conform STAS 1478, cap 3.1.3.1., tabel 5/1, Qii= 5 l/s i numrul jeturilor in funciune simultan este 2 cu debitul specific 2,5 l/s. Conform NP086-05: cap. 4.1,/c - cldiri inalte i 4.1/g - parcaje sau garaje subterane -cldirea se doteaz cu hidranti interiori; cap. 4.36/b -se asigur 2 jeturi in funciune simultan; cap. 5.2. -se prevd coloane uscate la cldiri civile publice inalte; cap. 6.17b i 6.17i -construcia se doteaz cu instalaii cu hidranti exteriori;
cap. 7.1/h -echipare cu instalaii automate de stingere a incendiilor pentru garaje i parcaje cu mai mult de 50 autovehicule; cap. 8.2./d -se prevede perdea de drencare; anexa nr. 3 -numrul jeturilor in funciune simultan pentru instalaii cu hidranti
de incendiu interiori este: cldiri inalte -2; garaje, parcaje subterane -2 pentru V= 6.289 mc;
70

spatii comerciale (parter) -2 pentru V= 8.085 mc; birouri (mezanin) -1, pentru V= 8.085 mc. Instalaii cu sprinklere NP086-05 cap. 7.1./h -garaje i parcaje subterane
pentru mai mult de 50 de autovehicule.
n -nr. de sprinklere prevzute sa funcioneze simultan montate in aria de declanare A-determinat qik= aH (l/s) a -coeficient de debit (Anexa B, tabel 17) Hi -presiunea disponibila la orificiu (mCA) (Anexa B, tabel 17) - sprinkler inox, orificiu =12 mm, H 10 mCA, a= 0,355 qik= 0,355 15= 1,37 l/s
As -aria de declanare -tab.9/1; As= 215 mp is -intensitatea de stingere is (l/s -mp); is= 0,07 l/s-mp, dar se considera is= 0,12 l/smp conform NP024 -97 cap III c.2.3.10.3 Ap -aria protejata de 1cap sprinkler
Sector 1: 42 x 12,7 = 533 mp --+ 47 capete sprinklere Sector 2: 35 x 5,7= 199,50 mp 44.5 x 11.5 = 511.75 mp = 711,25 mp 63 capete sprinkler
Sector 3: 23 x 4,5 = 103,5 mp
22,2x5,5 = 122,10 mp = 662,6 mp 59 capete sprinklere In total = 169 buc
71

Art. 7.11. -se prevede o rezerv de capete sprinklere de 30 buc. V= 90.339 mc, Sc= 1.796,77 mp, Hsubsol= 3,50 m, V= 6.289 mc, Qis= 30 l/s Conform STAS 1478 cap 4.3.3.2,i/f, Ti= 10 min ->Qii i Te=1 ora-*Qie - CALCULUL VOLUMULUI REZERVORULUI Conform SR 1343/1-2006, volumul de ap necesar pentru asigurarea debitelor hidranilor interiori i exteriori este: Vi= 0,6-nj-Qii-Ti + 3,6-Qie-Te + 3,6-QisTs (mc) unde: Vi - volumul de ap nmagazinat (mc) Vi= 0,6x2x2,5x10 + 3,6x25x1 + 3,6x30x1= 228 m3 Vi= 228 m3 Necesarul de ap pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiilor: Vcons= a-Qor maxTe (m3), unde: Vcons - volumul consumat la utilizator a=1; Te= 3 ore; Qor max= 20,65 (m3/h); Vcons= 1 20,65-3= 61,95 mc Vcons= 6 1,95 mc Volumul rezervei intangibile: VRI= Vi + Vcons (m3) VRP 228 + 61,95= 289,95 mc VR|= 289,95 mc Refacerea rezervei de ap dup incendiu: QRI= VRI/ TRI x 24 mc /zi TRI= 24 h QRI = 289,95/ 24 x24 = 289,95mc/ zi = 3,35 l/s Conform STAS 4165-88, volumul rezervorului din beton armat se calculeaz astfel: Vrez= Vcomp+ VRI (1)
Vcomp= 3 x Vcons max zi (m3) a= 0,5 (tabel 1 - n< 5000 locuitori) Qs zi max= 192,10 (m3/zi); VComp=0,5 -192,10 = 96,05 m3
72

Vrez= 96,05 + 289,95= 386 m3
(1)
=> Volumul rezervorului va fi de 400 mc. Alimentarea cu ap rece a imobilului se va face prin branament la reeaua stradal. La intrarea n demisol, se va prevedea robinet de trecere. La baza coloanelor de ap rece s-a prevzut cte un robinet de trecere. Conducta de distribuie din demisol i coloanele de ap rece se vor executa cu evi zincate. Coloanele de ap rece au fost dispuse n spaiul comun - hol. Lng fiecare apartament se va monta contorul de ap Dn 20 mm robinete de trecere ntr-un dulap de mascare cu ui. De la contor, n apartament, conductele de ap rece sunt distribuite cu distribuitoare (pentru apa rece i apa cald sanitar) prin evi multistrat tip PEXAL cu protecie ignifug prin ap, fr mbinri n zona ngropat. Pentru prevenirea i stingerea incendiilor s-au prevzut coloane 3" i cte doi hidrani interiori 2" pe nivel. La demisol, pe conducta de intrare se prevede robinet trecere i clapet de reinere i racord la limita cldirii cu dou racorduri fixe tip ,,B" n ni cu geam. Pe acest racord s-a prevzut un robinet de trecere i clapeta de reinere. Au fost prevzute dou coloane uscate pentru incendiu interior 3". La limita cldirii s-a prevzut racord fix tip ,, B" iar n demisol ventil de reinere i robinet de golire. La nivele, pe racordul la coloan uscat se va monta racord fix tip C" i inscripie RACORD INCENDIU". La exterior lng racordul tip ,,B" se va monta indicatorul ,,COLOANA USCAT". Echiparea i dotarea PSI s-a fcut conform Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor" NP086-05. b. Alimentarea cu ap cald Alimentarea cu ap cald necesar pentru consum menajer se va face de la centrala termic proprie fiecrui apartament, amplasat in cadrul buctriei i care va fi prevazut din punct de vedere economic in proiectul de instalaii termice. Pentru zona comercial format din spaii modulare destinate magazinelor de parter i mezanin alimentarea cu ap cald se va face de la o surs termic
73

proprie, amplasat la parter cu destinaia de central termic in care se monteaz dou cazane de perete cu tiraj forat i camer etan, model VIESSMANN, tip VITODENS 200-W, avnd puterea termic de 105 kw fiecare. Posibile descrcri accidentale de substane poluante in corpurile de ap In conditiile respectrii proiectelor de construcii i instalaii nu vor fi poluri accidentale ale apelor, iar polurile accidentale cauzate de pierderi de ulei sau combustibili survenite pe suprafetelor betonate din parcrile subterane, vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme specializate. 4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu ap Metoda aleas este cea mai favorabil din punct de vedere al proteciei mediului deoarece nu implic lucrri suplimentare pentru realizarea unei alte surse de ap. 4.1.2.4. Msuri de imbuntire a alimentarii cu ap Consumul de ap se va contoriza i se vor impune msuri pentru evitarea risipei de ap. Trebuie asigurat zona de protecie sanitar de 3 m de o parte i de alta a conductelor de distribuie ap din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele). 4.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici i biologici Apa utilizat respect parametrii fizico-chimici i biologici. 4.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca este cazul Nu este cazul. 4.1.2.7. Alti utilizatori de ap curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse Pe amplasamentul studiat nu se preconizeaz apariia unor noi utilizatori de ap.
74

In vecinatate amplasamentului studiat exist i vor mai aprea i ali utilizatori de ap. 4.1.3. Managementul apelor uzate Obiectivul propus necesit asigurarea evacurii la canalizare a apelor menajere de la consumul obiectivului ct i a apelor meteorice, de pe acoperiul cldirii. Apele uzate din cadrul obiectivului provin de la grupurile sanitare, lavoare, CT din cldire. Evacuarea apelor uzate menajere produse in cadrul obiectivului, se va realiza printr-o reea de polipropilen ignifuga, PP 110 mm la canalizarea existent n zon. Scurgerea apelor meteorice se va face n sistem de colectare a apelor pluviale. DEBITUL DE APE UZATE MENAJERE Conform STAS SR 1846-1:2006 Qu = Qs [mc/zi, mc/h] Quzimed.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 l/s Quzimax.= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s Quzimin - 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s Quomax= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s Sistemul de colectare a apelor uzate Scurgerea apelor uzate menajere se va realiza cu tuburi din polipropilen etanate cu garnituri din elastomeri. Coloanele menajere vor fi mascate n ghene. Ele vor fi ventilate (ventilaie primar) n exteriorul cldirii, fiind prelungite peste cota terasei cu 50 cm. Pe coloanele de scurgere menajer s-au prevzut piese de curire din 2 n 2 nivele, la parter i la ultimul nivel. n demisol, pe distribuia de canalizare se prevd piese de curire dup ramificaii. Trecerea colectoarelor de canalizare prin elevaia blocului ctre cminele de vizitare se va face prin piese de trecere etane tip ,,B" Coloanele menajere, care nu pot fi scoase pe teras vor fi ventilate secundar n coloanele alturate.
debitele
de
ape
uzate
menajere
caracteristice care se evacueaz n reeaua de canalizare se calculeaz cu relaia:
75

Dimensionarea conductelor de ap s-a fcut conform STAS 1478. Dimensionarea conductelor de ventilaie s-a fcut conform STAS 1795. Stabilirea debitelor de ap de incendiu s-a fcut n conformitate cu STAS 1478 i NP 086-05. Dimensionarea conductelor de canalizare menajer i pluvial, s-a fcut conform STAS 1795. La adoptarea soluiilor tehnice au fost respectate cerinele exigenelor legislaiei n vigoare. Evacuarea apei meteorice Evacuarea apelor pluviale de pe terase se va face cu sifoane de teras i prin tuburi de polipropilen i vor fi colectate n demisol de unde vor fi evacuate la exterior. Pentru sigurana n exploatare, la etajul 6, coloanele menajere i pluviale vor avea deviaii realizate cu coturi la 45 . Pe coloanele pluviale exterioare s-au prevazut de asemenea piese de curire pentru intervenie in caz de infundare. In funcie de soluia de record avizat de ctre Regia de Ap i Canal se va stabili soluia final aferent intregului ansamblu Locul de descrcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oreneasc, in staia de epurare sau direct in receptori naturali, etc. Apele ajung in canalizarea oreneasc. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice NU ESTE CAZUL. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti Apele uzate evacuate de la acest obiectiv vor avea calitatea solicitat de NTPA 002 din H.G. 188/2002 modificat i completat de H.G. 352/2005, pentru evacuarea in reele de canalizare a oraului.
76

Instalaii de preepurare i / sau epurare, dac exist: capacitatea staiei i metoda de epurare folosit Nu este cazul. Gospodarirea nmolului rezultat NU ESTE CAZUL. 4.1.4. Prognoza impactului n timpul execuiei lucrrilor de construcii n timpul execuiei normale a lucrrilor de amenajare nu se poate produce nici un fel de impact major asupra factorului de mediu "ap". Dar daca materialele de construcii vor fi depozitate n vrac, pot fi splate de apele pluviale, putnd polua solul, subsolul, apele subterane. De aceea se recomand ca materialele in vrac s fie depozitate n spatii nchise sau acoperite. Prin mprejmuirea antierului cu panouri de protecie se evita poluarea apelor de suprafa sau a solurilor din vecinatatea amplasamentului. Splrile de utilaje i mijloace de transport ale antierului, dac se fac n organizarea de antier i nu la staii special amenajate pentru astfel de operaiuni, pot produce ape impurificate cu substane de tip petrolier, gen carburani i uleiuri. Apele uzate menajere provenite de la organizarea de antier i de la punctele de lucru sunt considerate drept surse poteniale de poluare, care pot fi mult diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrrilor. Este important de menionat faptul ca lucrrile de execuie au un caracter temporar, astfel nct eventualele influene asupra apelor sunt limitate n timp. n timpul funcionrii obiectivului Alimentarea cu ap a obiectivului se va face prin conducte racordate la reeaua oreneasc iar evacuarea apelor uzate prin racordarea la reeaua de canalizare din zon a oraului. innd cont de faptul ca apele menajere vor fi evacuate n sistemul de canalizare, apele pluviale vor fi colectate n bazine de retenie nainte de fi deversate n sistemul de canalizare, se consider c activitatea de exploatarea a obiectivului nu are impact asupra factorului de mediu ap.
77

n condiiile respectrii proiectelor de construcii i instalaii nu vor fi poluri ale apelor, iar eventualele poluri accidentale cauzate de pierderi de ulei sau combustibili ce pot surveni pe suprafeele betonate din parcrile subterane vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme specializate. 4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Nu este cazul. 4.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbri previzibile ale condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului Nu este cazul. 4.1.4.3. Calitatea apei receptorului dup descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevzute de legislaia de mediu in vigoare. innd cont de faptul ca apele uzate sunt descrcate in canalizare, de unde vor ajunge la staia de epurare, putem spune ca acestea corespund condiiilor prevzute de legislaia de mediu in vigoare. 4.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap i asupra zonelor de coast, provocat de apele uzate generate i evacuate Nu este cazul. 4.1.4.5. Folosine de ape (zone de recreere, prize de ap, zone protejate, ali utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate Nu este cazul. 4.1.4.6. Posibile descrcri accidentale de substane poluante in corpurile de ap (descrierea pagubelor poteniale) De la reeaua de canalizare interioara, apele uzate sunt transmise in reelele oreneti i de aici la staiile de epurare. Nicio instalaie sanitar nu afecteaz in vreun fel mediul inconjurator i nu exist nicio deversare de ape uzate menajere in terenul incintei sau in corpurile de ap aflate in apropiere. 4.1.4.7. Impactul transfrontiera
Nu este cazul, zona analizat este situat la distan mare fa de frontier.
78

4.1.5. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei lucrrilor de construcii Materialele de construcie in vrac se vor depozita in spaii inchise sau vor fi acoperite pan vor fi utilizate; - antierul va fi imprejmuit cu panouri de protecie pentru a impiedica antrenarea materialelor de construcie depozitate de catre apele pluviale sau de catre vnt; - Splarea utilajelor de construcie i a mijloacelor de transport se va face numai in cadrul organizrii de antier sau in spaiile special amenajate; - Apele uzate vor fi colectate i preluate de reeaua de canalizare a oraului. Nu se admite trecerea conductelor de ap potabil prin cminele de vizitare ale canalizrii, prin canalele de evacuare a apelor uzate, prin haznale i puturi absorbante. Sunt interzise legturile ocazionale sau permanente intre conductele de ap potabil i alte conducte. n timpul funcionrii obiectivului Apele uzate menajere vor fi colectate i apoi vor ajunge impreun cu cele pluviale in reeaua de canalizare a municipiului Bacu. Pentru diminuarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu ap, se recomand: asigurarea funcionrii corecte a tuturor instalaiilor; supravegherea sistemului de colectare i evacuare a apelor uzate alimentarea cu ap potabil a obiectivului se face prin racord la reeaua consumul de ap se va contoriza i se vor impune msuri pentru evitarea
menajere i pluviale; de ap potabil existent in zon ; risipei de ap; - asigurarea zonei de protecie sanitar de 3 m de o parte i de alta a conductelor de distribuie a apei din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele); pentru asigurarea proteciei impotriva zgomotului in staia de hidrofor se
79

prevd postamente pentru pompe cu un strat de plut pentru preluarea vibraiilor i a zgomotelor. 4.1.5.1. Msuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de ap Nu este cazul. 4.1.5.2. Alte msuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de ap i a zonelor de mal ale acestora In timpul constructiei materialele de construcii in vrac, care pot fi splate de apele pluviale i pot polua solul, subsolul i apele subterane trebuie depozitate in spatii inchise sau acoperite. 4.1.5.3. Zone de protecie sanitar i perimetre de protecie hidrologic in jurul surselor de ap, lucrrilor de captare, al construciilor i instalaiilor de alimentare cu ap potabil, zcmintelor de ape minerale utilizate pentru cur intern, al lacurilor i nmolurilor terapeutice, conform Hotrrii de Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar Nu este cazul. 4.1.5.4. Msuri de prevenirea polurilor accidentale ale apelor Msuri de prevenire a polurilor accidentale ale apelor n timpul construciei obiectivului n ceea ce privete punctele de lucru, acestea trebuie dotate cu wc-uri ecologice sau racordate la reeaua de canalizare menajer din zon. Nu se pot accepta fose vidanjabile, ntruct la terminarea lucrrilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar normele n vigoare interzic construcia foselor septice. Depozitele intermediare de materiale de construcii n vrac trebuie amenajate ( acoperite ) pentru a evita antrenarea lor de ctre precipitaii sau vnt. Splrile de utilaje i mijloace de transport ale antierului sunt interzise n organizarea de antier, ele trebuie efectuate la staii special amenajate pentru astfel de operaiuni. n timpul funcionarii obiectivului n vederea diminurii impactului apelor uzate provenite din parcrile subterane, al apelor pluviale impure, i al apelor menajere se vor lua msurile
80

constructive prevzute prin proiect, respectiv trecerea celor pluviale prin bazinele de retenie i efectund o preepurare prealabil naintea deversri acestora n reeaua de canalizare oreneasc. De asemenea se vor respecta cu strictee modalitile de izolare a bazinelor de retenie ape pluviale precum i etaneitatea ntregii reele de canalizare din obiectiv. 4.1.6. Hri i desene la capitolul AP
4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu ap, reele de alimentare, staii de tratare a apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate, centuri i zone de protecie a corpurilor de ape de suprafa, zone de protecie sanitar i perimetre de protecie hidrologic Nu este cazul. 4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultur amplasamente ale utilizrii de nmoluri i ingrminte naturale, amplasamente propuse pentru prelevarea de probe i efectuarea de msuratori asupra apelor de suprafa Nu este cazul. 4.1.6.3. Plan de situatie, cu indicarea cladirilor existente sau planificate sa fie demolate, retele de utilitati, depozitarea substantelor periculoase i a deeurilor, zone recuperate i reutilizate Nu este cazul.
81

4.2.
AERUL
4.2.1. Date generale Judeul Bacu se ncadreaz ntr-o unitate climatic de nuan continental, cu ierni reci i veri clduroase i cu o predominare a circulaiei atmosferice dinspre nord i nord - vest. Relieful, prin nlime, fragmentare i expunere introduce ns numeroase nuane locale. Vnturile predominante sunt cele dinspre nord - vest i nord , dar nu lipsesc nici cele dinspre est i sud-est. Culoarul Siretului favorizeaz o dirijare mai mult nord sud a curenilor atmosferici. In timpul iernii, viteza vntului poate depi 70 km / h, viteza medie avnd valori de pn la 6 m / s Pentru caracterizarea climatic a judeului Bacu se iau n considerare principalele elemente: temperatura aerului i precipitaiile msurate la cele dou staii meteorologice din jude: Bacu i Trgu Ocna. Temperatura medie multianual este in jurul valorii de 9,2 grade Celsius, luna cea mai clduroas fiind iulie (21,2 C), iar luna cea mai rece ianuarie, cu temperatura medie de 4,1 C, rezultnd o amplitudine termic anual de 25,2 C. Numrul zilelor de var este relativ redus cca 86 de zile cu temperaturi mai mari de 25 C, iar numrul mediu al zilelor cu inghe este de 126 pe an. Din punct de vedere termic, prin msurtorile efectuate, anul 2008 a avut o valoare medie de 10.6 C ( Bacu ) i 10.6 C (Trgu Ocna ), fiind considerat din acest punct de vedere an normal. Temperatura ambiental i precipitaiile atmosferice n anul 2008 sunt prezentate n tabelul urmator: Temperatura ambiental Maxima Minima anual/Data anual/Data nregistrrii nregistrrii 37,0 C/16.08.2008 -23,2 /05.01.2008 C
Jude Bacu Staia meteorologic Bacu Staia meteorologic Trgu Ocna
Media anual 10,6 C
Precipitaii atmosferice (l/an) 600,9
10,6 C
35,1 C/15.08.2008
-21,8 C/05.01.2008
626,1
82

Comparativ cu anul 2007, n anul 2008 se constat o scdere a temperaturii medii anuale msurat la cele dou staii meteorologice din judeul Bacu.
Temperatura medie anual
14 12 grade Celsius 10 8 6 4 2 0
13,4 10,6 11,3 10,6
Bacu 2007 2008
Tg.. Ocna
Temperaturile medii anuale msurate la cele dou staii meteorologice din judeul Bacu.
Maxima absolut de temperatur a anului 2008 msurat la staia meteorologic Bacu i nregistrat pe data de 16 august a fost mai mic dect maxima absolut a ultimilor 100 ani ( care s-a nregistrat n anul 2007 i avea valoarea de 40,3 ). De asemenea, maxima absolut de temperatur a anului 2008 C msurat la staia meteorologic Tg. Ocna i nregistrat pe data de 16 august este mai mic dect maxima absolut a ultimilor 100 ani ( care s-a nregistrat n anul 2007 i avea valoarea de 39,7 ). C Minima absolut a anului 2008 msurat la staia meteorologic Bacu i nregistrat pe 5 ianuarie a fost mult mai ridicat dect minima absolut a ultimilor 100 ani ( care s-a nregistrat n anul 1954 i avea valoarea de 32,5 ). De C asemenea minima absolut a anului 2008 msurat la staia meteorologic de la Tg. Ocna a fost mai ridicat dect minima absolut a ultimilor 100 ani ( care s-a Nivelul precipitaiilor Valoare medie multianual a precipitaiilor din zona confluenei rurilor Bistria si Siret este de cca 542 mm/ an, existnd diferene intre sezonul cald ( 82,8 mm luna iunie) i cel rece (24 mm- luna februarie). Fenomenele orajoase i aversele sunt frecvente in lunile iulie-august.
nregistrat n anul 1985 i avea valoarea de 26,7 ). C
83

Valorile medii multianuale ale precipitaiilor fiecrei luni evideniaz un maxim pluviometric in intervalul mai-august i minime in lunile decembrie martie. In anul 2008, la Bacu precipitaiile au depit media multianual n lunile aprilie, iunie, iulie, octombrie i decembrie cu 20 - 50 l/mp, iar lunile februarie, august, septembrie i noiembrie au fost cu 15 - 40 l/mp sub media multianual. Cantitatea anual de precipitaii a depit media multianual cu aproximativ 50 l /mp, deci anul a fost mai ploios dect un an normal. n ultima decad a lunii iulie 2008 (24 - 27) s-au nregistrat cantiti mari de precipitaii mai ales n nordul rii ( Rdui -186,2 l/mp i Suceava -190,3 l/mp ), care au dus la creterea debitului rului Siret i ca urmare a acestui fapt n judeul Bacu a fost afectat localitatea Suceti, unde s-au semnalat pagube materiale nsemnate n urma revrsrii Siretului. 4.2.2. Surse de poluanti generati In perioada lucrrilor de construcii Sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de: excavarea pmntului; manevrarea materialelor de construcie (nisip, pietri, ciment, var); traficul auto. Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafa. Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe antier sunt: excavatoare, vole, buldozere, autogredere, finisoare, autobasculante. Aceste utilaje pot funciona in cteva loturi de antier, grupate cate 2-3 la o pozie de lucru (dar lucrnd alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exist deci un decalaj in spaiu. Exist i un decalaj in timp, lucrrile fiind executate dup un grafic care ine cont de muli factori (de exemplu posibilitatea de a face spturi in anumite zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existena materialelor i a forei de munc, intreruperea circulaiei in anumite zile din sptmn i la anumite ore, etc.). Utilajele de santier produc i zgomot. Nu produc ins i vibraii semnificative.
84

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole i autogredere. Autobasculantele care deservesc antierul i strbat localitile pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referin de 24 ore, de cca. 50 dB(A). STAS-ul nr. 10009- 88 (Acustica urbana) - tabelul nr. 3- admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pt. strzi de categoria IV- i de 75- 85 db(A) - pentru strzi de categoria I. Atat pentru muncitori, cat i pentru trectorii care se afl la mic distan, zgomotul produs de aceste utilaje este poluant. In perioada funcionrii obiectivului Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investiii studiat vor fi: Centralele termice de apartament Parcrile subterane Traficul din zon Instalaia de climatizare Centralele termice Cldirea este echipat cu centrale termice pe gaze naturale pentru fiecare apartament. S-a prevazut cte o central termic mural individual pentru fiecare apartament, amplasat in bucatarie. Principalele elemente componente ale unei microcentrale sunt: a) la apartamente : cazan mural echipat cu pompa de circulaie, elemente de siguran (vas de expansiune inchis i supape de siguran); co de fum de tip ventuz. Garsonierele i apartamentele cu doua camere (apartamentele care au dpdv. consumatori acm. o bucatarie i o baie) au fost prevazute cu centrale termice murale cu schimbtor de cldur incorporat. b) la birouri i spaii comerciale:
85

- cazan mural echipat cu pompa de circulaie, elemente de siguran (vas de expansiune inchis i supape de siguran) i schimbator cu plci pentru prepararea apei calde menajere; - cos de fum de tip ventuz; Cazanele functioneaz cu gaze naturale i prepar agentul termic, apa cald de inclzire cu temperatura 70/600 C ; Evacuarea gazelor de ardere se face direct catre exterior prin cos de fum de tip ventuz. Parcrile subterane In incinta amplasamentului analizat vor fi amenajate parcari la demisolul cldirii cu 158 spaii de parcare in sistem Klaus. Se face meniunea ca toate autovehiculele vor fi prevzute cu motoare tip minim EURO 3. Emisii de poluani specifici gazelor de esapament: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compui organici volatili, particule cu coninut de metale. La parcajul pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacurii fumului in caz de incendiu prin sistemele: tiraj natural-organizat; tiraj mecanic; alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate
numai daca sunt incluse in reglementri tehnice de specialitate sau sunt agrementate tehnic; suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate In funcie de amplasarea si conformarea fiecrui parcaj subteran, se pot utiliza si combinatiii ale sistemelor menionate de evacuarea a fumului in caz de incendiu, cu respectarea prevederilor reglementrilor tehnice aplicabile. Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admis pentru parcrile subterane cu maximum dou niveluri, dac pentru fiecare nivel de parcare deschiderile de admisie a aerului i cele de evacuare a fumului asigur suprafaa
sisteme de tip jet/impuls fan.
86

minima de 12 dm2 pentru fiecare autoturism. Distana dintre gurile de admisie a aerului si cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m. Gurile de evacuare a fumului in sistem natural-organizat sau tiraj mecanic se dispun alternat, in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfctoare a spaiului ce se desfumeaza si debitele necesare stabilite in normativ. Gurile de admisie a aerului se monteaz la partea inferioar a spaiului care se desfumeaz (cu partea lor superioar Ia maximum 1,00 m de pardoseal), racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare. Uile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer. Gurile de evacuare a fumului se monteaz la partea superioar a spaiului care se desfumeaz (in treimea superioar a pereilor sau in planeu), racordanduse direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare de circulaie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului. Traficul auto O surs secundar de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de eapament de la autovehicule care circul pe accesele carosabile din apropierea amplasamentului. Poluarea aerului cauzat de traficul auto este un amestec de cteva sute de compui diferiti. Au fost evideniati in urma unor studii recente peste 150 de compui i grupe de compui. Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibil i de aceea, evidenierea se concentreaz numai pe acei poluani care au cel mai larg impact asupra sntii umane sau care sunt considerai buni indicatori. Acesti poluani, care sunt urmrii in mod curent atunci cand se dorete evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calitii aerului, sunt grupai in mai multe categorii: gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 m sau decat 2,5 m, fumul negru componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.
87

compui organici volatili : benzen, butadien. Impactul cel mai mare apare in zonele construite i cu artere de trafic
supraaglomerate, unde dispersia poluanilor este dificil de realizat. Concentraiile poluanilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de trafic strjuite de cldiri inalte sub form compact, care impiedic dispersia. Gazele de esapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zon, pentru ca acestea nu funcioneaz continuu, fiind direcionate ctre parcri unde staioneaz. Instalaia de climatizare: Pentru a asigura parametrii interiori corespunztori unui microclimat intern de confort pe tot timpul verii, sunt prevzute urmtoarele sisteme: 1. climatizarea local a spaiilor, folosind climatizoare de tubulatur, cu funcionare cu agent termic ap cald pentru nclzirea aerului, cu agent de rcire apa rece pentru rcirea aerului. 2. ventilaia se realizeaz cu ajutorul unor centrale de tratare aer cu recuperatoare de cldur, care asigur evacuarea aerului viciat i aportul de aer proaspt, precum i meninerea unei temperaturi minime interioare in spaiile comune. Climatizoarele de tubulatur sunt dimensionate s asigure climatizarea local pentru fiecare din spatiile comerciale, asigurnd nclzirea sau rcirea aerului. Emisiile care pot sa apar din instalaiile de rcire sunt constituite din eventuale pierderi de freon. Avnd in vedere ca toate instalaiile sunt noi, nu se estimeaz pierderi de lichid de rcire in primii doi ani de la inceperea activitii. Orice eventuale scpri prin neetanieti, dup aceasta dat, vor putea fi cuantificate din completarile ce se vor face in instalaie. 4.2.3. Prognoza polurii aerului n timpul execuiei lucrrilor de construcii Sursele de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de utilajele de antier, manevrarea materialelor de construcie (nisip, pietri, ciment, var) i de traficul auto; Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafa.
88

Factorul de mediu "aer" va fi influenat n timpul execuiei lucrrilor cu utilajele de antier care funcioneaz cu motorin. Aceste utilajele de antier vor emite n timpul funcionarii SOx, CO, NOx, particule i hidrocarburi. Conform Ordinului nr. 462/1993, factorii de emisie pentru motoarele Diesel sunt, n kg/1000 L, urmtoarele: SOx - 3,24; CO - 27,00; NOx - 44,40; particule 1,56; hidrocarburi - 4,44. n conditiile unei desfurri de fore ale unitii constructoare se apreciaz un consum de motorina specific de 30 l/h. Au rezultat emisii pe care le-am comparat cu limitele maxim admise prin susmenionatul Ordin: - SOx - CO - NOx - particule - hidrocarburi maxim admise. Principalele utilaje care se folosesc n mod normal pe antier sunt: excavatoare, vole, buldozere, autogredere, finisoare, autobasculante. Acestea pot fi utilizate decalat in spaiu i timp. Utilajele de antier produc zgomot, ins nu produc i vibraii semnificative. Nivelul de zgomot este variabil, n jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole i autogredere. Autobasculantele care deservesc antierul i strbat localitile pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referina de 24 ore, de cca. 50 dB(A). Att pentru muncitori, cat i pentru trectorii care se afla la mica distanta, zgomotul produs de aceste utilaje este poluant. n timpul funcionarii obiectivului Impactul asupra aerului este datorat emisiilor de la centralele termice, parcrile subterane i de la autovehiculele care tranziteaz strzile apropiate.
97,20 g/h 810,00 g/h 1.322,20 g/h 46,80 g/h 133,20 g/h
fata de 5.000 g/h limita nespecificat fata de 5.000 g/h fata de 500 g/h fata de 3.000 g/h
Rezult ca aceste concentraii sunt foarte mici n comparaie cu concentraiile
89

Prin construcia Ansamblului Rezidenial se apreciaz o intensificare a traficului n zona studiat ceea ce ar mri concentraia n atmosfera a emisiilor provenite de la autovehicule, fr a depi ns limitele impuse. Emisiile de poluani specifici gazelor de eapament sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compui organici volatili, particule cu coninut de metale. Gazele de eapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu funcioneaz continuu. Este important de precizat ca n special n zona amplasamentului studiat, conditiile meteorologice de dispersie a poluanilor n aer sunt foarte bune, astfel nu vor apare concentraii mari de poluani n aer care sa afecteze semnificativ calitatea acestuia. Pentru evacuarea emisiilor gazelor de eapament de la autovehiculele din parcarea subteran s-au prevzut trape la partea superioar a demisolului. Impactul datorat emisiilor generate de centralele termice este redus deoarece acestea vor fi echipate cu arztoare cu NOx redus. n timpul funcionrii, modificrile asupra factorului de mediu aer nu sunt semnificative. 4.2.4. Msuri de diminuare a impactului Se vor lua msuri de reducere a nivelului de praf pe durata construciilor. n timpul perioadei de execuie a lucrrilor, pentru evitarea dispersiei particulelor de praf, ciment, var etc. n atmosfer, materialele de construcie trebuiesc depozitate n locuri special amenajate i ferite de aciunea vntului. Materialele de construcii pulverulente se vor manipula n aa manier nct sa reduc la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curenii atmosferici. Din punct de vedere al proteciei calitii aerului n zona de influen a obiectivului, proiectul prevede o serie de msuri precum: instalaii de captare i evacuare dirijat a poluanilor generai de activitile de preparare a hranei i de sursele staionare de ardere. Aceasta categorie de msuri, care semnific eliminarea surselor nedirijate, prezint, pe lng avantajul mbuntirii parametrilor de dispersie, urmtoarele avantaje: protejarea calitii aerului la locurile de munc, crearea posibilitilor de efectuare a msurtorilor la emisie n perioada de
90

funcionare i crearea posibilitilor cost-eficiente de punere sub control a emisiilor n cazul constatrii unor neconformri cu legislaia n vigoare la momentul respectiv. Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea unor msuri, n principal urmtoarele: Pentru reducerea acestei poluri sonore utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare i amortizoare pentru ventilatoare; O alta posibilitate de diminuare a zgomotului este obligarea constructorilor de a lucra, un numr ct mai mic posibil de ore/zi, ntr-un program cu interdicii n orele de odihn ale locatarilor din zonele nvecinate antierelor (de ex. un program de lucru ntre orele 8-12 i 16-20). se vor lua msuri de izolare cu panouri absorbante fonic, daca dup nceperea lucrrilor i efectuarea msurtorilor de zgomot se depseste nivelul maxim admis prin lege; pentru diminuarea zgomotului produs n timpul funcionarii obiectivului, toate cldirile ce se vor construi vor fi antifonate. Conform tabelului nr. 5 din STAS nr. 10009-88, care se refera la aciuni izolate, se admite o corecie de 10% pentru o perioada de lucru de max. 1,5 ore, ceea ce conduce la majorarea plafoanelor sus menionate de la 60 la 66 dB(A) pt. strzi de categoria IV pana la 82,5- 93,5 dB(A) pentru strzi de categoria I. 4.2.4.1. Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului (reducerea polurii, epurarea gazelor emise, imnbuntirea parametrilor de emisie,etc.) Soluia tehnic aleas pentru eliminarea noxelor din parcrile de la demisol: Pentru reducerea polurii a fost adoptat urmtoarea soluie pentru eliminarea noxelor din parcrile de la demisol: Gurile de evacuare a fumului in sistem natural-organizat sau tiraj mecanic se dispun alternat, in aa fel inct s asigure acoperirea satisfctoare a spaiului ce se desfumeaz i debitele necesare stabilite in normativ. Gurile de admisie a aerului se monteaz la partea inferioar a spaiului care se desfumeaz (cu partea lor superioara Ia maximum 1,00 m de pardoseal),
91

racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare. Uile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer. Gurile de evacuare a fumului se monteaz la partea superioar a spaiului care se desfumeaz (in treimea superioar a pereilor sau in planeu), racordanduse direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare de circulaie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului. 4.2.4.2. Instalaii propuse pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor
evacuate) i eficiena lor Nu este cazul. 4.2.4.3. Msuri de diminuare a polurii in conditii de dispersie nefavorabile Nu este cazul. 4.2.4.4. Zone de protecie sanitar (ZPS); marimea ZPS in concordan cu normativele; modificarea ZPS, lundu-se in considerare impactul proiectului asupra sntii i mediului Nu este cazul. 4.2.4.5. impact Nu este cazul. 4.2.5. Hri i desene la capitolul AER descrierea ZPS informaii despre zone rezidentiale/ zone cu receptori sensibili i despre alte activiti existente sau propuse in zona de
92

4.3.
SOLUL
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ( tipul, compoziia granulometric, permeabilitatea, densitatea) Fondul funciar este descris prin doi indicatori majori: dimensiunea categoriilor de teren; schimbrile aprute in utilizarea terenurilor. In judeul Bacu, in perioada 2000 2008 a crescut suprafaa ocupat de terenuri arabile i a sczut cea ocupat de pauni, fnee, vii i livezi, conform datelor din tabelul urmtor. Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
% din % din % din % din % din Folosin ha total ha total ha total ha total ha total folosin folosin folosin folosin folosin Arabil 4.630 2,5 33.328 17,8 73.482 39,3 63.477 34,0 11.928 6,4 Pajiti 630 0,5 6.429 5,1 34.163 27,1 67.317 53,4 17.523 13,9 Vii 10 0,2 319 6,2 1.205 23,4 2.636 51,2 978 19,0 Livezi 0 0 182 10,6 787 45,7 632 36,7 121 7 TOTAL 5270 1,6 40.258 12,6 109.637 34,3 134.062 41,9 30.550 9,6 Evoluia repartiiei terenurilor agricole pe tipuri de folosine n judeul Bacu, n perioada 20002008 Nr. crt
1. 2. 3. 4. 5.
Categoria de folosin
Arabil Puni Fnee i pajiti naturale Vii Livezi TOTAL AGRICOL
2000
184.730 87.999 41.458 7.764 3.391 322.889
2001
184.715 88.323 40.992 7.611 3.476 325.342
2002
183.392 87.101 39.988 7.596 3.414 325.117
2003
40.366 7.571 2.661
Suprafaa (ha) 2004 2005

184.742 88.122 40.157 5.126 1.675 323.071 186.856 86.548 39.557 5.130 1.686 319.822
2006
186.845 86.500 39.557 5.148 1.727 319.777
2007
186.845 86.500 39.557 5.148 1.727 319.777
2008
186.845 86.505 39.557 5.148 1.722 319.777
184.113 88.360
321.491
Aceste terenuri sunt incadrate in 5 clase de calitate. 34,4% din terenuri sunt incadrate in clasa III i 41,9 % in clasa IV. Repartiia terenurilor pe clase de pretabilitate n judeul Bacu
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Specif . Arabil Pajiti Vii Livezi Total U.M. (ha) ha ha ha ha ha I 13.079 1.268 10 0 14.357 II 43.535 6.930 319 182 50.966 Clase de bonitare ale solurilor III IV V 62.593 56.427 11.211 37.692 63.668 16.504 1.205 2.636 978 787 102.277 632 123.363 121 28.814 Total (ha) 186.845 126.062 5.148 1.722 319.777
93

Conform studiului geotehnic realizat de SC GEOSTUD SRL structura litologic a amplasamentului este constituit dintr-un complex coeziv prfos la partea superioar, cu dezvoltare pn in jurul adncimii de - 1,50 m C.T.N., un complex necoeziv (nisipuri i nisipuri cu pietri cu rare intercalaii de bolovanisuri), iar in baza coloanei litologice apare al treilea complex masiv, plastic virtos constituit din argile mrnoase grezoase, cu dezvoltare pana in talpa forajelor Caracteriznd geotehnic pmnturile din amplasament, acestea sunt pmnturi coezive cu plasticitate mare, local mijlocie, de la umede la practic saturate, plastic vartoase la tari la suprafa, sensibile la umezire - pachetul prfos de la suprafa i pmnturi necoezive, cu curba continua, granulozitate de la foarte uniform la neuniform i indesare medie. Nivelul apei subterane interceptat in foraje la data execuiei acestora (Octombrie - Noiembrie 2008), este situat in jurul adncimii de - 2,60 m. C.T.N., fiind influenat de regimul de precipitaii. Fundarea se va face direct in stratul natural de fundare constituit din formaiuni poros - permeabile (pietriuri cu nisipuri i rar bolovanisuri), cu structura natural Adncimea de fundare va fi de - 2,30 m. C.T.N. incluznd i incastrarea obligatorie de minim 0,20 m in stratul recomandat pentru fundare, cf. Normativului P 10 - 1986 privind proiectarea i execuia lucrrilor de fundaii directe la construcii. Ca sistem de fundare se recomand fundarea direct in teren natural prin fundaii izolate cu bloc i cuzinet de beton armat sub stlpi, legate prin grinzi de fundare, sau sistem de fundare cu radier general. 4.3.2. Condiii chimice din sol (pH, cantitatea de material organicAcestea se prezint
humus,etc.), activitate biologic, poluarea in zon. forestier, zon industrial, etc.
difereniat dup tipul actual de folosin al terenului: teren agricol, zon Principalii indicatori chimici care caracterizeaz solurile: pH, cantitatea de material organic humus, azot, fosfor i potasiu.
94

Suprafeele afectate de salinizare s-au dublat in judeul Bacu in perioada 2003-2008, de la 1365 ha pn la 3004 ha in 2008. La nivelul judeului a crescut suprafaa afectata de acidifiere, de la 80138 ha in 2003 la 83,190 ha in 2008. Majoritatea solurilor din jude au o reacie slab alcalin. Solurile moderat alcaline ocup un procent foarte redus din suprafaa judetului. Din analiza datelor extrase din studiile efectuate pe solurile din judet se poate aprecia ca majoritatea terenurilor se regsesc in intervale mijlocii (85,5%) i mari (4%) de aprovizionare cu humus. Aplicarea ingrmintelor este un factor important, care determin creterea productivitii plantelor i a fertilitii solului, dar cu riscul de a crete nivelul de impurificare a mediului ambiant, provocand dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seama prin acumularea nitrailor), in cazul in care sunt folosite fr a se lua in considerare natura solurilor, necesitile plantelor i condiiile meteorologice locale. In categoria produselor pentru protecia plantelor sunt incluse substanele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor erbicidele, pentru combaterea insectelor duntoare insecticidele, pentru combaterea diferitelor boli fungice fungicidele, bactericidele i virucidele. 4.3.3. Vulnerabilitatea i rezistena solurilor dominante Solurile corespund la doua categorii de folosinte: Folosinte sensibile; Folosinte mai putin sensibile. In cadrul categoriei de soluri cu folosine sensibile au fost monitorizate soluri agricole i zone de agrement aflate sub influenta unor poteniale surse de poluare: trafic rutier intens, depozite de deeuri, activiti industriale. Pe amplasamentul analizat nu sunt soluri cu folosin sensibil sau mai puin sensibil. 4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiv Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu se practic culturi. 4.3.5. Poluarea existent; tipuri de poluani i concentraii Nu este cazul. 4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, activitii
95

microbiologice, radiatii), tipuri i cantiti / concentraii estimate de poluani In timpul construciei obiectivului Sursele de poluare pentru sol/subsol in faza de construcie a obiectivului, pot fi reprezentate de: depozitarea necorespunztoare a materialelor de construcie; unele deseuri menajere care pot fi aruncate in zona lucrrilor sau in vecintate, in locuri nepermise; scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defeciuni la motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate materialele i materiile prime folosite; de asemenea, asa cum am aratat la factorul de mediu apa, exist i posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul cnd nu se rezolva aa cum este legal i normal prin racordarea la canalizarea menajer oreneasc a organizarii de santier i a punctelor de lucru. La aceste puncte de lucru exist i posibilitatea montarii de wc-uri ecologice; tranzitarea sau staionarea autovehiculelor in zone necorespunzatoare poate provoca tasarea sau distrugerea solului. In timpul funcionarii obiectivului Poluarea poate afecta procesele de regenerare ale solului, ceea ce poate avea efecte asupra plantelor i animalelor. Aceste efecte pot fi determinate de: aciunea apelor rezultate din igienizarea incintelor; aciunea poluanilor atmosferici, prezeni in aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaional pe sol; scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor care vor aproviziona obiectivul i antrenarea acestora de ctre apele pluviale; sursele potentiale de poluani pentru sol sunt apele uzate menajere, sau unele deeuri menajere care pot fi aruncate in locuri nepermise.
96

4.3.7. Prognoza impactului 4.3.7.1. Suprafaa, grosimea i volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementrii proiectului; locul depozitrii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului Conform studiului geotehnic realizat pentru amplasamentul studiat, grosimea stratului fertil este de 0,20 m. Vor fi decopertai 1796,77 mp iar solul excavat va fi depozitat temporar in locaiile indicate de Primria Bacu. Excavatii se vor face pana la cota 3 m i vor fi excavai aproximativ 359,354 mc de sol fertil i 5040,646 mc sol nefertil. Depozitarea solului se va face separat pe cele doua categorii: fertil i nefertil. 4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, lundu-se in considerare tipurile dominante de sol; impactul fizic; acumulari i migrari de poluanti de sol In timpul executiei lucrrilor de construcii Prin realizarea obiectivului analizat, intreaga suprafa de teren va fi decopertat de vegetaie. Acest fapt poate avea drept consecin, o degradare a microbiontei din sol i implicit a calitii solului. Intre rdcinile plantelor i microoganisme existente in sol, se realizeaz o relatie de simbioz, care are un rol important in circuitul materiei in natur i pstrarea echilibrului ecosistemelor. In urma realizrii fundaiilor cldirilor va rezulta pmnt de excavaii, care poate fi refolosit la amenajarea spaiilor verzi, folosind solul vegetal separat de celelalte componente; restul (ce nu poate fi utilizat) va fi depus in locurile indicate de Primria Municipiului Bacu. anturile necesare amplasarii conductelor i cablurilor pentru branamentul la reelele tehnico-edilitare se realizeaz prin excavarea stratului vegetal i a materialului care depeste cotele proiectate. Pmntul rezultat se poate folosi pentru realizarea unor terasamente sau se evacueaz din zon. De asemenea, o buna execuie a conductelor i colectoarelor de canalizare menajer va face imposibil sau va reduce mult probabilitatea apariiei unor avarii cu deversri de ape uzate menajere care ar polua solul.
97

Amplasarea pe antier a unor depozite temporare de carburani i lubrefiani poate produce pierderi pe sol. Se interzice efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scpri de carburani i lubrefianti pe sol. Obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a materialelor i a deeurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie prevzute cu mijloace de protecie impotriva impratierii lor pe traseele de circulaie din localitile strbtute. In cazul adoptrii soluiei tehnice de excavare a depozitului existent, in vederea executrii unei fundaii de adncime pentru cldirile inalte ale amplasamentului, in timpul operaiunilor de excavaie i punere in oper sub zona de infiltrare/sub nivelul apei, pot fi poluate straturile geologice intermediare, aflate sub depozitul de moloz pn la placa sarmatic. In cazul respectrii tehnologiilor de execuie a lucrrilor, a racordrii la sistemul de canalizare menajer al zonei, a organizrii de antier i a punctelor de lucru, factorul sol nu va fi afectat de poluare. n timpul funcionrii obiectivului Asupra factorul de mediu sol-subsol se rsfrng direct sau indirect efectele polurii celorlali factori de mediu, modificndu-i compoziia i proprietile bio-fizicochimice iniiale, ngreunnd ritmul de regenerare a acestuia. Aceste efecte pot fi determinate de: aciunea deeurilor menajere din activiti comerciale, depozitate necorespunztor; aciunea poluanilor atmosferici, prezeni n aer, care pot fi antrenai de apele scurgeri accidentale de produse petroliere, n urma unor defeciuni ale pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaional pe sol; autovehiculelor care vor tranzita i vor aproviziona obiectivul i antrenarea acestora de ctre apele pluviale; apele uzate sau unele deeuri menajere care pot fi aruncate n locuri nepermise
98

4.3.7.3.
Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea
propusa (proiect) In timpul realizrii lucrrilor de construcie se vor realiza excavaii. Pmntul rezultat va fi depozitat temporar in spaiile indicate de Primria Municipiului Bacu. 4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Nu se poate pune problema apariiei eroziunii deoarece obiectivul se afl la distane considerabile fa de zonele afectate de eroziune, iar proiectarea fundaiilor s-a realizat innd cont de calitatea i distribuia straturilor de sol intlnite la diferite adncimi in urma forajelor executate. 4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitii solurilor In cadrul zonei active a fundaiilor intr stratul de nisip care este considerat practic incompresibil. Stratul de nisip care este stratul portant face parte, dup tipul terenului din terenuri bune de fundare conform STAS-3300/2/85. 4.3.7.6. Impactul transfrontiera Nu este cazul, zona analizat este situat la distan mare de frontierele rii. Potenialul impact se manifest numai pe locaia studiat. 4.3.8. Masuri de diminuare a impactului In timpul construciei obiectivului este interzis amplasarea pe antier a unor depozite temporare de carburani i lubrefiani, de unde se pot produce pierderi pe sol. este interzis efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scurgeri de carburani i lubrefiani pe sol; n cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu firme de depoluare, specializate n astfel de intervenii. pentru efectuarea lucrrilor de construcie se recomand folosirea de mijloace de transport a materialelor i a deeurilor prevzute cu mijloace de protecie mpotriva mprtierii lor pe traseele de circulaie, conform normelor impuse prin lege;
99

de asemenea, o bun execuie a conductelor i colectoarelor de canalizare menajer va face imposibil sau va reduce mult probabilitatea apariiei unor avarii cu deversri de ape uzate menajere care ar polua solul i subsolul;
In timpul functionrii obiectivului asigurarea funcionrii n parametrii proiectai a tuturor echipamentelor obiectivului; aplicarea unor msuri eficiente de filtrare pentru reinerea particulelor n suspensie; betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei i spaiul verde se vor amenaja borduri, pentru limitarea aciunii apelor pluviale potenial contaminate; staionarea autovehiculelor se va face numai n zona parcrii amenajate; amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienilor de colectare a deeurilor; preluarea ritmica a deeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitrii necontrolate a acestora; colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcrii i preepurarea ntr-un separator de produse petroliere; interzicerea splrii, efecturii de reparaii la mijloacele de transport n incinta parcrii obiectivului; intervenia prompt cu material absorbant n cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol; se recomand amplasarea de mrci tensometrice att n fundaie, ziduri de sprijin ct i n sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasri i alunecri de pmnt care ar putea seciona instalaiile producnd scurgeri; n ceea ce privete pmntul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitii realizrii fundaiilor noilor cldiri, acesta va putea fi reutilizat parial la umpluturi, restul urmnd sa fie transportat i depozitat fie la o ramp de deeuri inerte fie utilizat ca i umplutur n alte locaii indicate de Primria Bacu. n nici un caz ns nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal; apariia fenomenului de eroziune este mpiedicat prin lucrrile de stabilizare/consolidare prevzute n proiect;
100

n cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomand colaborarea cu firme de depoluare, specializate n astfel de intervenii.
4.3.9. Hri la capitolul SOL
Harta tipurilor de sol din Romnia
4.4.
GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Caracterizare general 4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compoziie, origini, condiii de formare Din punct de vedere geologic zona analizat (municipiul Bacu) aparine flancului extern, necutat, al avanfosei carpatice. Din acest depozit afloreaz depozite de vrst neogenic ( din Miocen i Pliocen) i cuaternar (Pleistocen).
101

Pleistocenul inferior este reprezentat prin aluviuni grosiere ale terasei comune Siret Bistria, care este delimitat la vest de Hermeiu i a crei altitudine relativ este de 170 180 m. Pleistocenul mediu este reprezentat de depozite loessoide de pe teresa de 170 180 m (a cror grosime este de 2 8 m), de aluviunile grosiere ale terasei de 100 - 120 m ( 4 6 m grosime) de pe dreapta Siretului i a Bistriei. Nivelul superior al acestui orizont este reprezentat de depozite loessoide aparinnd terasei de 100 120 m ( 3 - 15 m grosime ) i de nisipuri i pietriurile terasei de 60 70 m ( 6 - 8 m grosime). Pleistocenul superior este reprezentat de depozitele loessoide ale terasei de 60 70 m, prin depozitele aluvionare grosiere, prin depozitele loessoide aparinnd terasei de 20 -35 m i prin aluviunile grosiere ale terasei de 2 8 m. Din Holocenul Inferior sunt prezente depozite aparinnd terasei de 3 5 m, iar Holocenul Superior este reprezentat de depozitele aluvionare ale luncilor. Consideraii geomorfologice Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul analizat aparine Subcarpailor Tazlu Cain. Structura tectonic a acestora a determinat alcatuirea lor (dou subuniti geomorfologice distincte): ulucul depresionar i culmile nalte extreme. Ulucul depresionar este reprezentat de Depresiunea Tazlu Cain i de Depresiunea Cracu Bistria, delimitate de cumpna de ape dintre Bistria i Tazlaul Mare. Aceast subunitate are aspectul unei culmi joase, fragmentat de cteva neuri largi. Depresiunea Cracu Bistria ocup un teritoriul redus din suprafaa judeului Bacu, intre interfluviul Bistria Tazlu (la vest) i falia pericarpatic (n est) care trece la est de Buhui i traverseaz valea Bistriei intre Racova i Buda. Relieful subcarpatic propriu zis este reprezentat de interfluviile largi i platourile orientate pe direcia vest est care se regsesc pe malul drept al Bistriei. Altitudinea acestor platouri coboar de la 450 500 m (la cumpna de ape cu Tazlul) pn la 400 350 m in est. Zona analizat este traversat de raul Bistria, care are in sectorul subcarpatic i in cel de podi, pn la confluena cu Siretul o vale larg de peste 2
102

km lime la nivelul treptei de 2 4 m altitudine relativ. In acest sector rul Bistria a format numeroase terase, dintre care cea mai nalt cu a altitudine relativ de 160 170 m apare pe ambele maluri. Dup confluena cu rul Racova, terasele sunt din ce in ce mai joase, pna la nivelul de 35 40 m la Capul Piscului. Cercetarea geotehnic s-a fcut pna la o grosime a formaiunilor geologice, care s asigure cunoaterea proprietilor eseniale ale terenului de fundare in limita zonei de influen (zona activ) a construciei calculat in conformitate cu prevederile Indicativului NP 074 / 2007. Cercetarea geotehnic a terenului de fundare s-a realizat in faza de cercetare geotehnic pentru proiectare. Pentru a fi satisfcute cerinele STAS 1242 / 1 1991 s-au executat pe amplasamentul viitoarei construcii doua anuri geotehnice cu adncimi de -2,00 m. C.T.N. i trei foraje geotehnice manuale de. prospeciune ( FI, F2 i F3 Magenta ), cu adncimi cuprinse intre - 5,00 i 10,00 m. C.T.N., in vederea confirmrii continuitii stratificaiei. Au fost prelevate un numr de 4 ( patru ) probe tulburate, analizate macroscopic i supuse incercrilor geotehnice specifice categoriei geotehnice determinate in conformitate cu anexa E din Indicativul NP 074 / 2007, la un laborator de Grd. II atestat I.S.C. S.C. Hidroconstrucia S.A. Bacu. Pentru exemplificarea modului de determinare a caracteristicilor fizico - mecanice ale pmnturilor i stabilirea orientativ a capacitii portante de calcul a terenului de fundare, au fost executate pe amplasament un numr de doua incercari de penetrare dinamica cu con - P.D.U. In vederea aplicrii metodei i interpretarea rezultatelor a fost utilizat Normativul C 159 - 1989 Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrrii cu con, penetrare static, penetrare dinamic, vibropenetrare". In diagrame de corelare se evideniaz o influen redus a adncimii critice, pana la aprox. - 0,50 m. de la C.T.N., din cauza crustei tari a solului vegetal.
103

Pana la adncimi de circa - 2,00 m., au fost strbtute formaiuni prfoase compacte, cu grad de indesare mediu. La cote cuprinse intre - 1,80 i - 2,30 m. C.T.N., se semnaleaz creterea rezistentei de penetrare ca urmare a interceptrii stratului necoeziv de pietriuri cu nisipuri, cu rezisten mai mare dect stratul superior. Apa subteran, cantonat imediat dup interceptarea stratului poros permeabil, a dus la scderea rezistenei la penetrare, consecin a creterii accentuate a umiditii in zona respectiv. In stratul de pietri cu nisip, pe toata grosimea acestuia, apar intercalaii i lentile de nisipuri, in dreptul crora se observ scderea accentuat a rezistenei la penetrare. La adncimi cuprinse intre -4,80 i - 5,10 m. C.T.N., se constat o cretere brusc a rezistenei la penetrare, cauzat de interceptarea formaiunilor sarmaiene bazale, constituie din argile mrnoase grezoase. Gradul ridicat de compactare i coeziune precum i umiditatea sczuta a acestora concur la rezistena mare la penetrare. Clasificarea i identificarea pmnturilor din amplasament s- a fcut conform STAS 1243 - 88 i este prezentat in continuare : - la suprafaa pe o grosime de circa 0,20 m. apare un teren fertil; - sub terenul fertil, apare un complex coeziv, cu grosimi de cca. 1,00 - 1,50 m., reprezentat de un pachet preponderent prfos (prafuri argiloase i prafuri nisipoase argiloase), constituit din pmnturi cu plasticitate mijlocie i mare (Ip = 17,6 - 27,8 %), plastic vrtoase la tari (Ic = 0,80 - 1), umede (Sr = 0,54 - 0,78), cu compresibilitate medie i mare (M 2 . 3 = 9709 - 13887 kPa) i tasari specifice cuprinse intre zp2 = 1,93 - 4,43 cm/m, sensibile la umezire (i m3 = 1,84 - 2,26 cm/m), puin permeabile (estimare pentru K = 10 -5 cm/s), foarte sensibile la inghe. - la adncimi variabile cuprinse intre - 1,30 m. ( FI Magenta ) i - 1,50 m. ( F3 Magenta ) apare complexul necoeziv ( nisipuri, nisipuri cu pietri i pietriuri cu nisip ) constituite din pamnturi cu curba continu, cu granulozitate de la foarte uniform la neuniform ( Un = 3,4 - 20 ), indesare medie ( SPT 23 - 29 Iov / 30 cm. ), cu compresibil itate medie (*M2 . 3 = 22000
104

- 36000 kPa) i tasari specifice cuprinse intre *p2 = 0,8 - 1,6 cm/m, permeabile (estimare pentru K = 10 -4 10 -3 cm/s). * valori aimilate, din rezultatele testelor efectuate pe materiale asemntoare. - la adncimi cuprinse intre - 4,80 i - 5,10 m. C.T.N. au fost interceptate formaiuni geologice reprezentate prin argile mrnoase grezoase, compacte, plastic virtoase, vinete.
4.4.1.2. Structura tectonic, activitatea neotectonic, activitatea seismologic Conform STAS 11100/1-93, zona studiat este cuprins in gradul V I I I de intensitate seismic.
coeficient seismic ag=0,28 g perioada de colt Tc=0,7 sec. Categoria geotehnic a amplasamentului a fost stabilit in conf. cu prev. din
Normativ NP 074/2007 - Categoria 2, Riscul geotehnic aferent - Moderat 4.4.1.3. Protecia subsolului i a resurselor de ap subteran Nu este cazul 4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor Nu este cazul 4.4.1.5. Calitatea subsolului Nu este cazul 4.4.1.6. Resursele subsolului prospectate preliminar i comprehensiv, preconizate, detectate Nu este cazul 4.4.1.7. Condiii de extragere a resurselor naturale Nu este cazul 4.4.1.8. Relaia dintre resursele subsolului i zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj Nu este cazul 4.4.1.9. Condiii pentru realizarea lucrrilor de inginerie geologic Condiii de fundare:
105

Construcia este alctuit din patru tronsoane, separate prin rosturi de tasare/seismice: tronsoanele 1, 2 i 3, se dezvolt pe D+P+M+12E i tronsonul 4, care se dezvolt pe D-i-P+M. Infrastructura este alctuit din radier de tip plac i grinzi din beton armat dispuse pe dou direcii avnd stlpii suprastructurii amplasai Ia interseciile grinzilor. Suprastructura este alctuit din cadre metalice spaiale contravntuite centric cu diagonale n V dispuse dup direciile principale ale construciei. Stlpii cadrelor sunt n form de cruce de Malta alctuii din 2 profile sudate de tip HEB / HEA. Grinzile principale ale cadrelor sunt din profile tip HEA, iar grinzile secundare sunt din profile tip IPE. Planeul peste demisol este din beton armat monolit cu grosimea de 20 cm. Planeele suprastructurii sunt din plci compuse din tabl cutat-beton cu grosimea de 16 cm (10 cm + nlimea cutelor). Prinderea planeelor din tabl cutat-beton de grinzile cadrelor metalice se va realiza prin conectori metalici. Urmarind caracteristicile geotehnice ale terenului din zona activ a fundaiilor, se recomand fundarea direct cu fundaii izolate cu bloc i cuzinet de b. a. sub stlpi, legate prin grinzi de fundare. Fundarea se va face direct in stratul natural de fundare constituit din formaiuni poros - permeabile (pietriuri cu nisipuri i rar bolovanisuri), cu structura natural. Adncimea de fundare va fi de - 2,30 m. C.T.N. incluznd i incastrarea obligatorie de minim 0,20 m. n stratul recomandat pentru fundare, cf. Normativului P 10 - 1986 privind proiectarea i execuia lucrrilor de fundaii directe la construcii. Ca sistem de fundare se recomand fundarea direct in teren natural prin fundaii izolate cu bloc i cuzinet de beton armat sub stlpi, legate prin grinzi de fundare, sau sistem de fundare cu radier general. 4.4.1.10. Procese geologice alunecri de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecrilor de teren In cadrul studiului geotehnic realizat pe amplasament nu au fost interceptate prin lucrrile de prospeciune executate zone de alunecare,
106

hrube sau alte deranjamente naturale sau artificiale, stabilitatea general i local fiind asigurate, fr pericol de inundaii. Conform STAS 6054 - 77, amplasamentul studiat este strbtut de geoizoterma de 0 C, care in zona Municipiului Bacu trece la adncimea de 0,80 - 0,90 m. C.T.N. 4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate Nu este cazul 4.4.2. Impactul prognozat In timpul execuiei lucrrilor de construcii Sursele de poluare pentru subsol in faza de constructie a obiectivului, pot fi reprezentate de: scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defeciuni la motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate materialele i materiile prime folosite; exist i posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul cnd nu se rezolva aa cum este legal i normal prin racordarea la canalizarea menajer oreneasc a organizrii de santier i a punctelor de lucru. La aceste puncte de lucru exist i posibilitatea montrii de wc-uri ecologice. O buna executie a conductelor i colectoarelor de canalizare menajer va face imposibil sau va reduce mult probabilitatea apariiei unor avarii cu deversri de ape uzate menajere care ar polua solul i subsolul. In timpul funcionrii obiectivului In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea polurii subsolului este extrem de redus, avnd in vedere ca activitatea care se va desfura, prin specificul ei, nu va cauza poluri semnificative ale subsolului. In cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor ce tranziteaz sau stationeaz pe amplasament acestea pot fi antrenate in circuitul apelor pluviale. 4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice Nu este cazul
107

4.4.2.2. Impactul schimbrilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu condiii hidro, reeaua hidrologic, zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus Nu este cazul 4.4.2.3. Impactul transfrontiera Nu este cazul 4.4.3. Msuri de diminure a impactului In timpul construciei obiectivului este interzis amplasarea pe antier a unor depozite temporare de carburani i lubrefiani. este interzis efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scpri de carburani i lubrefiani obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a materialelor i a deseurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie prevzute cu mijloace de protecie impotriva impratierii lor pe traseele de circulaie din localitile strbtute. de asemenea, o buna execuie a conductelor i colectoarelor de canalizare menajer va face imposibil sau va reduce mult probabilitatea apariiei unor avarii cu deversri de ape uzate menajere care ar polua solul i subsolul. In timpul funcionrii obiectivului betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei i spatiul verde se vor amenaja borduri, pentru limitarea aciunii apelor pluviale potenial contaminate; amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienilor de colectare a deeurilor; preluarea ritmic a deeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitrii necontrolate a acestora; colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcrii i preepurarea intrun separator de produse petroliere; amenajarea i intretinerea corespunztoare a zonelor de spaiu verde aferente obiectivului;
108

intervenia promt cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol; se recomand amplasarea de mrci tensometrice att in fundaie, ziduri de sprijin ct i in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasri i alunecari de pmnt care ar putea seciona instalaiile producnd scurgeri.
4.4.4. Harti i desene la capitolul SUBSOL Nu este cazul.
4.5.
BIODIVERSITATE
4.5.1. Caracterizare general Pe teritoriul judeului Bacu se regsesc 60 de habitate naturale de interes naional i 12 tipuri de habitate de interes comunitar. In cadrul acestora sunt prezente 7 specii de plante de interes comunitar i 34 specii de plante de interes naional, 217 specii de animale de interes comunitar i 70 de specii de animale de interes national, conform raportului privind starea mediului in judeul Bacu n 2008. ns aceste specii cu valoare conservativ nu se regsesc i in perimetrul analizat, zona fiind puternic antropizat. In prezent in zona aflat intre Universitatea Bacovia i terenurile de sport sunt 86 de arbori i arbuti ornamentali, intre care i 4 nuci (Juglans regia), specie protejat prin legea pomiculturii (legea 348 /2003). Vegetaia lemnoas este compus din arbori din specii diferite provenii din plantaii artificiale: salcmi, castani, tei, tuia, pini, 4 nuci i un stejar. Pe amplasament mai sunt prezeni i arbuti ornamentali (Spiraeea, Forsitia) sub form de gard viu sau grupuri izolate. 4.5.1.1. Informaii despre biotipurile de pe amplasament: pduri, mlatine,
zone umede, corpuri de ap de suprafa lacuri, rauri, heleteie - i nisipuri Zona studiat este amplasat in intravilanul municipiului Bacu intr- o zon in care nu exist ecosisteme acvatice sau terestre care s poat fi afectate de realizarea obiectivului. Pe amplasament nu sunt prezente pduri, mlatini, zone umede sau corpuri de ap de suprafa. Zona este puternic antropizat. In perimetrul analizat nu sunt
109

habitate sau specii protejate, cu excepia a 4 exemplare de nuc (Juglans regia). Pentru a respecta prevederile legii pomiculturii, dup finalizarea lucrrilor de construcie vor fi plantate 20 exemplare de nuc ( cte 5 pentru fiecare exemplar tiat). 4.5.1.2. Informaii despre flora local: vrsta i tipul pdurii, compoziia pe specii Pe amplasament nu sunt prezente pduri. Flora local este reprezentat in principal din plante mrunte i din 86 de arbuti i arbori ornamentali, dintre care 4 exemplare sunt nuci (Juglans regia), specie protejat de legea 348/2003 (legea pomiculturii).
Fotografii realizate pe amplasament

110

Vegetatia ierboas de pe amplasament este caracterizat prin plante ruderale cum sunt: ppdia- Taraxacum officinalis, coada oricelului- Achillea millefolium, traista ciobanului- Capsella bursa-pastoris; in general, in ceea ce privete vegetaia ierboas zona are un aspect de buruieni.
Taraxacum officinalis
Achillea millefolium
4.5.1.3. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Roie; specii locale i specii aclimatizate; specii de plante cu importan economic, resursele acestora; zone verzi protejate; puni. Pe amplasament nu sunt prezente plante incluse in Cartea Roie sau in anexele Directivei Habitate. Zona este puternic antropizat. Pe amplasament nu sunt prezente habitate sau specii protejate. Plantele din perimetrul analizat sunt plante ornamentale, neprotejate cu excepia celor 4 exemplare de nuc. Pentru a respecta prevederile legii pomiculturii, dup finalizarea lucrrilor de construcie vor fi plantate 20 exemplare tinere de nuc ( cte 5 pentru fiecare exemplar tiat). Acestea trebuie sa aib proveniena certificat. 4.5.1.4. Informatii despre fauna local; habitate ale speciilor de animale
incluse in Cartea Roie; specii de psri, mamifere, peti, amfibii, reptile, nevertebrate, vnat, specii rare de peti Fauna local este foarte sarac, zona fiind puternic antropizat nu reprezint un habitat prielnic pentru dezvoltarea speciilor. Fauna locala este reprezentat de psri i roztoare.
111

In cadrul deplasarilor efectuate pe teren au fost identificate urmtoarele specii de psri: Carduelis carduelis (sticlete), Aegithalos caudatus (pitigoi codat), Columba palumbus (porumbel gulerat), Emberiza hortulana (presur de gradin), Corvus corone corone (cioara neagr), Corvus corone cornis (cioara griv), Dendrocopos syriacus (ciocnitoare de gradini), Lanius collurio (sfrncioc roiatic), Parus lugubris (piigoi de livad), Passer domesticus (vrabie de cas), Streptopelia decaocto (gugustiuc) i Turdus merula (mierl).
Passer domesticus
Corvus corone cornis
Corvus corone corone
Emberiza hortulana
Turdus merula
Streptopelia decaocto
112

4.5.1.5.
Rute de migrare; adaposturi de animale pentru cretere, hran,
odihn, iernat. Nu este cazul. Zona analizat este situat la distan mare fa de principalele rute de migrare. De asemenea, din cauza faptului c este puternic antropizat, zona studiat nu este folosit ca loc pentru cretere, hran, odihn sau iernat de nicio specie migratoare sau sedentar, cu excepia speciilor comune in orae, in parcuri i grdini. 4.5.1.6. Informaii despre specile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaz in mod obinuit, resursele acestora Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci. 4.5.2. Impactul prognozat In timpul construciei obiectivului Marea majoritate a vegetaiei existente pe amplasament va fi indepart pe perioada de constructie a ansamblului, urmnd a fi inlocuit ulterior cu plantaii. In acest fel, apreciem o meninere a suprafeei de spatiu verde faa de cea existent, fapt ce reiese i din planurile arhitecturale. La finalizarea lucrrilor de construcie vor fi plantate 20 de exemplare tinere de nuc. Fauna local reprezentat in special de psri va fi afectat pe perioada realizrii lucrrilor de construcie i igienizare a zonei, dar se va deplasa in zonele verzi din vecinatatea amplasamentului i va reveni dup finalizarea lucrrilor de construcie. In timpul funcionrii obiectivului In prezent, spaiul neconstruit de pe amplasament este ocupat de vegetaie ruderal i de arbori i arbuti ornamentali, iar aspectul predominant este de spaiu verde neingrijit. In timpul funcionrii obiectivului nu va exista impact asupra biodiversitii. Obiectivul analizat va contribui la imbuntirea aspectului peisagistic al zonei, printr-o arhitectura urban corespunzatoare, acordandu-se o importan deosebit spaiului verde din cadrul ansamblului, prin: realizarea de spaii verzi cu o suprafa de circa 250 mp in care se va incadra obiectivul. De asemenea, aleile
113

pietonale, trotuarele, terasele i balcoanele cldirii vor fi mobilate cu gradene movibile cu flori i arbusti ornamentali. 4.5.2.1. Modificri ale suprafeelor de pduri, mlatini, zone umede, corpuri de ap ( lacuri, rauri,etc.) i plaje, produse de proiectul propus Prin realizarea proiectului propus nu se vor inregistra modificri ale suprafeelor funcionale din cadrul amplasamentului. Pe amplasament nu sunt prezente pduri, zone umede, corpuri de ap de suprafa i plaje. Prin PUZ/2007, CL Bacu a aprobat schimbarea funciunii din spaiu verde i zon de agrement in zon de locuire i funciuni complementare. 4.5.2.2. Modificarea suprafeei zonelor impdurite (%ha) produs din cauza proiectului propus; schimbri asupra vrstei, compozitiei pe specii i a tipurilor de pdure, impactul acestor schimbri asupra mediului Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente pduri. 4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Roie Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de plante incluse in Cartea Roie. 4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante Nu este cazul, pe amplasament sunt prezente in general specii ruderale. Exemplarele de nuc i arbutii ornamentali vor fi replantai in spatiile verzi care vor incadra obiectivul sau in locaiile indicate de Primria Municipiului Bacu. 4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,
rspndirea speciilor invadatoare Nu este cazul, dup finalizarea lucrrilor de construcie amenajarea spaiilor verzi se va face cu speciile prezente iniial pe amplasament. 4.5.2.6. Modificri ale resurselor speciilor de plante cu importan economic Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii cu importan economic.
114

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiiilor hidrologice, etc.) i impactul potenial asupra mediului Nu este cazul. 4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Roie Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de animale incluse in Cartea Roie. 4.5.2.9. Alterarea speciilor i populaiilor de psri, mamifere, peti, amfibieni, reptile, nevertebrate Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de mamifere, peti, amfibieni, reptile. Psrile prezente pe amplasament nu vor fi afectate de realizarea proiectului propus. Acestea se vor deplasa pe perioada realizrii lucrrilor de construcie in zonele similare invecinate. 4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vnat i a speciilor rare de peti; dinamica resurselor animale Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de vnat sau specii rare de peti. Dinamica resurselor animale prezente pe amplasament (psri) nu se va modifica, efectivele acestor specii nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor de construcie sau de exploatarea obiectivului propus. 4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Nu este cazul, zona analizat este situat la distan mare fa de principalele rute de migrare. 4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adposturi, de odihn, hran, cretere, contra frigului Nu este cazul, zona nu este folosit ca loc pentru adposturi, odihn, cretere sau contra frigului. 4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi; modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci
115

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci sau fungi. 4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident Nu este cazul. 4.5.2.15. Impactul transfrontiera Nu este cazul, amplasamentul analizat este situat la distan mare fa de frontier, aproximativ 101 km msurai in linie dreapt. Impactul cauzat de realizarea proiectului propus este temporar i reversibil i se manifest pn la o distan de maxim 200 - 300 m de limita amplasamentului. 4.5.3. Msuri de diminuare a impactului Se recomand depozitarea materialelor de construcie n spaii special amenajate, ferite de aciunea vntului i a ploii i pe ct posibil n afara spaiilor verzi pentru a se menine ct mai mult spaiu verde inclusiv n perioada de construcie a obiectivului. Deoarece scurgerile accidentale de carburani pe sol afecteaz calitatea solului i, implicit, mpiedica buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandm intervenia n cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de ctre firme specializate n depoluare i de asemenea refacerea spaiului verde iniial. n urma efecturii lucrrilor de fundare a construciilor, stratul de sol fertil (pana la o adncime de aproximativ 20 cm) trebuie decopertat i depozitat separat fata de restul solului excavat. Solul fertil rezultat se va folosi in intregime pentru efectuarea lucrrilor de reamenajare n cadrul amplasamentului studiat. Se recomand meninerea unui numr ct mai mare din exemplarele deja existente pe amplasament i plantarea de specii autohtone pentru a menine n mare msur actuala compoziie de specii din flora existent. Se recomand inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesit a fi tiate n vederea construciei obiectivului, astfel nct n momentul refacerii i amenajrii spaiului verde sa se planteze un numr de exemplare de 5 ori mai mare dect cele tiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea tuturor exemplarelor, se vor folosi alte spaii indicate de Primria Bacu.
116

Se propune beneficiarului sa aib n vedere posibilitatea realizrii la nivelul ultimului etaj, a unor grdini suspendate, asa-numitele roof-gardens, care n Romnia sunt practic inexistente dar care n alte state au mare succes tocmai datorita lipsei tot mai acute de vegetaie. n continuare sunt prezentate imagini cu grdini suspendate amenajate pe diferite cldiri din lume:
4.5.3.1.
Msuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbri ale
suprafeelor impdurite, mlatinilor, zonelor umede deltei, corpurilor de ap (lacuri, rauri, etc.) i plajelor Nu este cazul. 4.5.3.2. Protecia i reconstrucia resurselor biologice Pe amplasament nu sunt prezente specii cu valoare conservativ. Exemplarele de Juglans regia prezente pe amplasament vor fi replantate in alte locaii sau pentru fiecare exemplar tiat vor fi plantate cte 5 exemplare tinere in alte locaii. 4.5.3.3. Protectia i reconstructia speciilor incluse in Cartea Roie Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii incluse in Cartea Roie. 4.5.3.4. Msuri de protectie i restaurarea rutelor de migrare Nu este cazul, amplasamentul este situat la distan mare fa de principalele rute de migraie. In cazul in care zona ar fi fost traversat de o rut de migraie, realizarea proiectului propus nu ar fi dus la modificarea acestei rute, zona fiind puternic antropizat. De asemenea, inlimea maxim a imobilului propus nu va depi inlimea celorlalte cldiri din zon.
117

4.5.3.5. Msuri de protecie i reducerea degradrii florei Nu este cazul, dup finalizarea lucrrilor de construcie pe amplasament vor fi amenajate spaii verzi. O parte din cele 20 de exemplare de nuc necesare pentru inlocuirea celor 4 nuci prezeni pe amplasament vor fi plantate in limita spaiului disponibil pe spaiile verzi care vor incadra viitorul imobil, iar celelalte in locaiile indicate de Primria Municipiului Bacu. 4.5.3.6. Msuri de protecie sau reconstrucie a adposturilor pentru animale Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu exist adposturi pentru animale. 4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii Exemplarele de Juglans regia prezente pe amplasament vor fi replantate in spaiile verzi care vor incadra viitorul imobil sau pentru fiecare exemplar tiat vor fi plantate cte 5 exemplare tinere. Replantarea ierbii nu este necesar. Vor fi amenajate spaii verzi in suprafa de 250 mp. De asemenea aleile pietonale, trotuarele, terasele i balcoanele vor fi mobilate cu gradene movibile de flori i arbuti ornamentali. 4.5.3.8. Msuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevrii apei Nu este cazul, nu se vor face prelevri de ap. Apa potabil necesar alimentrii imobilului va fi preluat din reeaua de alimentare cu ap a municipiului Bacu. 4.5.3.9. Alte msuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitii Nu este cazul. 4.5.4. Hri i desene la capitolul BIODIVERSITATE
118

Sursa: Raportul ANPM privind starea mediului in Romnia in 2008
Sursa: Migraia psrilor, Ludovic Rudescu, 1958

119

4.6.
PEISAJUL
4.6.1. Informaii generale Zona analizat este situat in intravilanul minicipiului Bacu, in partea sudestic a acestuia. n prezent terenul este liber de construcii, nu este denivelat, neavnd pante accentuate. Zona analizat este complet antropizat, terenul pe care se va construi viitorul obiectiv este situat intre Universitatea Bacovia i terenurile de sport. In prezent pe acest teren sunt arbori i arbuti ornamentali. Terenul pe care se va construi imobilul rezidenial i comercial are aspect de parc degradat. Nu au fost fcute lucrri de igienizare a zonei astfel incat nu poate fi folosit ca zon de recreere. O parte din arborii i arbutii prezeni pe amplasament vor fi folosii pentru realizarea spaiilor verzi dup finalizarea lucrrilor de construcie, iar restul vor fi pui la dispoziia Primriei Municipiului Bacu pentru a fi transplantai in alte zone verzi ale oraului. 4.6.2. Impactul prognozat Nu se va modifica aspectul zonei analizate. Prin PUZ/2007 CL al Municipiului Bacu a hotart schimbarea funciunii terenului din spaiu verde i zona de agrement in zon de locuire i funciuni complementare. Realizarea proiectului va avea impact vizual asupra peisajului pe perioada executrii lucrrilor de construcie. Dup finalizarea acestora, deeurile vor fi indeprtate, disprnd i impactul vizual. Lla alegerea designului viitorului imobil s-a inut cont de caracteristicile zonei, imobilul ce urmeaz a fi construit se va incadra in peisaj. In cadrul proiectului sunt prevzute spaii verzi. De asemenea, aleile pietonale, terasele i balcoanele cldirii vor fi mobilate cu gradene movibile de flori i arbuti ornamentali. 4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului; implicarea acestor schimbri asupra peisajului; explicarea utilizrii terenului pe amplasamentul propus Nu se va modifica destinaia actual a terenului. Prin PUZ/2007,
CL al
120

Municipiului Bacu a hotrt ca destinaia terenului pe care va fi construit imobilul rezidenial i comercial s fie de zon de locuire i funciuni complementare. Nu se vor modifica tipurile de peisaj. 4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat i cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafee construite), schimbri ale acestui raport Realizarea proiectului propus va duce la scderea nesemnificativ a raportului dintre teritoriul natural i cel antropizat. Imobilul se va construi pe un teren cu o suprafa de 2500 mp, suprafaa construciei fiind de 1796,77 mp, POT 71, 87%. Zona analizat este puternic antropizat. 4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentrii biotipului, valoarea estetic a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera Realizarea proiectului analizat nu va duce la fragmentarea biotipului, pe amplasamentul studiat nu exista habitate sau specii protejate, zona fiind puternic antropizat. 4.6.2.4. Relatia dintre proiect i zonele protejate (rezervaii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie i stadiul folosirii lor Nu este cazul, in vecinatatea amplasamentului nu exist zone protejate. 4.6.2.5. Relatia dintre proiect i zonele naturale folosite in scop recreativ ( pduri, zone verzi, parcuri in zonele impdurite, campinguri, corpuri de ap); impactul prognozat asupra acestor zone i asupra folosinei lor Pe amplasament nu sunt pduri, campinguri, corpuri de ap. Terenul pe care se va realiza proiectul este incadrat ca zon pentru locuine i alte funciuni. Realizarea imobilului pe acest teren nu va duce la scderea suprafeei de spaii verzi aferente fiecrui locuitor al municipiului Bacu. 4.6.3. Msuri de diminuare a impactului In timpul constructiei, nu este permis depozitarea materialelor in grmezi i nici crearea de zone cu deeuri.
121

Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deeurile trebuie colectate selectiv i depozitate in spaii special amenajate, urmnd ca la un interval prestabilit sa fie ridicate de firme specializate. 4.6.4. Hri i desene la capitolul PEISAJ
Zona in care va fi dezvoltat proiectul
4.7.
MEDIUL SOCIAL i ECONOMIC
Prezentul obiectiv const n construirea unui ansamblu rezidenial ce va conine 216 uniti locative, ce vor intra n circuitul imobiliar al judeului Bacu. Obiectivul, va nsemna un rspuns printr-o ofert variata de spaii de locuit n fata cerinelor pieei imobiliare dintr-un ora aflat n plina expansiune urbanistic i demografic.
122

Prin efectuarea lucrrilor de construcie se contribuie la dezvoltarea infrastructurii din domeniul construciilor la nivelul municipiului, incluznd i locurile de munc oferite de aceasta ramur. De asemenea, se apreciaz i un nou aport financiar pentru oraul Bacu reprezentat de taxele i impozitele ncasate de instituiile locale.
4.7.1.
Impactul potential al activitii propuse asupra caracteristicilor Realizarea proiectului analizat va conduce la satisfacerea cererii de locuine
demografice, populaiei locale in aceast zon a municipiului Bacu, dar nu va conduce la creterea numrului de locuitori la nivelul municipiului. 4.7.1.1. Numrul de locuitori in zona de impact, schimbri de populaie Nu se vor produce schimbri demografice dupa finalizarea proiectului. Nu va crete numrul de locuitori in zona analizat. 4.7.1.2. Locuitori permanenti i vizitatori; tendinte de migrare a locuitorilor Nu se vor inregistra tendine de migrare a locuitorilor in zona analizat. 4.7.1.3. Caracteristicile populaiei in zona de impact ( distribuia dupa vrst, sex, educaie, dimensiunea familiei, grup etnic ) Conform recesmntului din 2002, populaia municipiului Bacu atingea 175500 locuitori, dintre care: 173,041 romni; 1,605 rommi; 191 maghiari; 83 germani; 80 ceangi; 53 italieni. Din populaia total a municipiului, 153,849 locuitori sunt ortodoci, 19,094 romano- catolici, iar restul alte confesiuni. 4.7.1.4. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor economice locale, piaa de munc, dinamica omerilor n timpul execuiei lucrrilor de construcii
123

Impactul negativ asupra aezrilor umane este redus i are un caracter limitat n timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe antier i a pulberilor sedimentabile. Operaiunile de pe antier care produc zgomote vor trebui programate astfel nct sa se respecte orele legale de odihn. Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie redus prin stropirea permanent a fronturilor de lucru. Prevenirea unui impact vizual neplcut pentru locuitori, se realizeaz prin obligarea muncitorilor de pe antier de a purta uniforme aspectuoase i de a se ngriji de aspectul utilajelor de pe antier i al mijloacelor de transport i de a se ngrdi toata incinta antierului cu panouri de nlime minim 2 m, vopsitete i inscripionate adecvat. Exista i un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munc, pe antierul de construcie, dar i pentru activiti conexe ce se vor efectua n afara antierului. n timpul funcionrii obiectivului Apreciem ca investiia va avea un impact pozitiv asupra economiei locale, exprimndu-se prin: dezvoltarea i diversificarea infrastructurii comerciale i turistice; creterea bugetului local prin taxele i impozitele ncasate; diminuarea ratei omajului n zona prin crearea de noi locuri de munc. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor i activitilor economice locale, piaa de munca, dinamica omerilor Din acest punct de vedere impactul proiectului este unul pozitiv, ntruct prin realizarea acestei investiii se vor crea locuri de munc temporare i permanente n multe domenii de activitate, n construcii, igiena alimentar i desfacerea produselor, paza i protecie, activitile de prestri servicii ctre populaie. Standardul ridicat al calitii viitorului imobil rezidenial i comercial va conduce de asemenea la mbuntirea condiiilor de viat i de confort. Efectul obiectivului asupra activitatilor economice este benefic datorita mririi i diversificrii ofertei imobiliare, ceea ce are drept rezultat creterea numrului de tranzacii n acest domeniu.
124

4.7.1.5. Investiii locale i dinamica acestora Nu este cazul, realizarea proiectului nu necesit investiii locale. 4.7.1.6. Preul terenului in zona aflat in discuie ( rezidential, comercial, zone industriale ) i dinamica acestuia Terenul pe care se va construi imobilul comercial i rezidenial este proprietate privat a beneficiarului. Realizarea acestui proiect nu va duce la creterea preului de achiziie a terenurilor din vecintatea acestuia. Dup finalizarea imobilului ar putea exista fluctuaii in ceea ce privete preul de achiziie al apartamentelor din zona respectiv. 4.7.1.7. Impactul potenial asupra activitilor economice ( agricultur, silvicultur, piscicultur, recreere, turism, transport, minerit, construcia de locuine cu unul sau mai multe etaje, comert en gross i en detail ) Dup finalizarea lucrrilor de construcie va fi disponibil un imobil rezidenial i comercial. Finalizarea lucrrilor i deschiderea centrului comercial va conduce la creterea activitilor economice din zona analizat. 4.7.1.8. Impact potenial asupra condiiilor de via din zon Pe perioada de realizare a lucrrilor de construcie populaia din zona analizat ar putea fi afectat din cauza emisiilor de praf i a zgomotului aferent lucrarilor. Dupa finalizarea lucrrilor, va crete nivelul de trai al populaiei din aceast zon. 4.7.1.9. Public posibil nemulumit de existena proiectului Ar putea exista public nemulumit de existena proiectului din cauza zgomotului i a emisiilor de praf din perioada lucrrilor de construcie. Pentru a evita aceste situaii se vor folosi tehnici i materiale moderne de construcie. 4.7.1.10. Informaii despre rata imbolnvirilor la nivelul locuitorilor Prin realizarea proiectului analizat nu va crete rata imbolnvirilor la nivelul locuitorilor Municipiului Bacu. Nu vor exista emisii care sa pun in pericol sntatea populaiei.
125

4.7.1.11. hranei )
Impact potenial al proiectului asupra condiiilor de via ale
locuitorilor ( schimbri asupra calitii mediului, zgomot, scderea calitii Mediul va fi afectat nesemnificativ in perioada de execuie a proiectului, dup finalizarea acesteia, mediul va reveni la starea iniial (impactul fiind temporar i reversibil). Intensitatea zgomotului va crete numai pe perioada de realizare a lucrrilor de construcie. Zona analizat nu este folosit pentru producerea hranei, prin urmare nu se pot inregistra modificri la nivelul calitii hranei. 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului In perioada de realizare a lucrrilor de construcie Impactul este temporar i reversibil, dar pentru reducerea acestuia pn la eliminare se vor lua urmtoarele msuri: se vor folosi tehnici i materiale moderne de construcie, lucrrile se vor realiza numai in anumite perioade pentru a evita perioadele in care populaia rezident s-ar putea odihni. Pe perioada de exploatare a obiectivului Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv (creterea nivelului de trai al populaiei, dezvoltarea activitilor comerciale). Nu trebuie adoptate msuri pentru diminuarea impactului asupra mediului socio-economic.
4.8.
CONDITII CULTURALE i ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
4.8.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor etnice i culturale Realizarea proiectului nu va avea impact asupra condiiilor etnice i culturale de pe amplasament.
4.8.2.
Impactul potenial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu Pe amplasament nu exist obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau
cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice monumente istorice. Obiectivele existente in vecintatea amplasamentului nu vor fi fectate de realizarea lucrrilor de construcie sau de exploatarea obiectivului propus.
126

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1 Descrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrrilor, alte soluii tehnice i tehnologii, msuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc. cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facut S-a ajuns la varianta prezentat in ceea ce privete att regimul de inlime al cldirii ct i modalitatea de amplasare a acesteia in cadrul parcelei, tinndu-se cont de necesitatea respectrii prevederilor legale din regulamentul de urbanism referitoare la forma, dimensiunile construciilor, modul de amplasare a acestora i distanele fa de vecinti. Cererea tot mai mare de apartamente i dezvoltarea continua a pietei imobiliare a determinat crearea de noi zone rezidentiale, tratate peisagistic cu spaii verzi intercalate i modern dotate. Zona studiat se caracterizeaz ca fiind o zon construit, aici aflndu-se cldiri pentru invmnt, cldiri cu funciunea de dotri turistice, locuine colective cu regim mare de inlime, precum i zone cu spatii verzi amenajate. Criteriile care au stat la baza alegerii alternativei de amplasare a viitorului imobil rezidenial i comercial din strada Pictor Amann, nr.33 au fost: amplasamentul este situat in intravilanului existent al localitii Bacu, iar fuciunea de locuine i servicii se incadreaz in funciunea zonei - uniti industrie, depozite i sedii de firme; de asemenea, este o zon in care sunt prezente reele tehnico-edilitare (imobilul rezidenial poate beneficia de extinderi ale acestor retele: apcanalizare, gaz metan, telecomunicaii, energie electric); este situat intr-o zon in care terenurile sunt construibile i stabile; funciunea dominant a zonei permite realizarea funciunii de locuire.
127

5.2 Analiza mrimii impactului, durata reversibilitii, viabilitatea i eficiena msurilor de ameliorare pentru fiecare alternativ a proiectului i pe fiecare component de mediu NU ESTE CAZUL.
6. MONITORIZARE
Pentru evitarea oricror accidente se impune o atenie deosebit, luarea de msuri corespunztoare i alegerea metodelor celor mai adecvate n legtur cu executarea acestor lucrri, acordarea de asistent tehnic din partea autoritilor competente. n perioada executrii lucrrilor se impune monitorizarea calitii aerului i a nivelului de zgomot n zonele adiacente organizrii de antier. Dac se vor inregistra depiri ale valorilor maxime admise de legislaia in vigoare se recomand folosirea de panouri fonoizolante. n vederea identificrii posibilelor efecte negative asupra mediului generate de funcionarea obiectivului, se recomand msurtori n emisie la coul centralelor termice i la evacuarea aerului din parcarea subteran, cu frecvent trimestrial. Se recomand amplasarea de mrci tensometrice att n fundaie, ziduri de sprijin ct i n sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasri i alunecri de pmnt care ar putea seciona instalaiile producnd scurgeri. Se recomand supravegherea strict a materialului de umplutur care se va folosi pe terenul analizat. Se va urmri, de asemenea, monitorizarea evoluiei calitii factorilor de mediu mai ales n perioada de construire a obiectivului, dar i n perioada de funcionare.
128

7. SITUATII DE RISC
7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecri de teren etc.) Proiectul analizat este conceput s suporte nivelul de seismicitate caracteristic judeului Bacu (Categoria geotehnic 2 de risc geotehnic moderat). De asemenea, este dotat cu toate instalatiile necesare, pentru a rezista in fata accidentelor naturale, conform normelor de protectie impuse. In zona in care se va dezvolta obiectivul analizat nu au fost inregistrate alunecri de teren. 7.2 Accidente poteniale (analiza de risc) Posibile descrcri accidentale de substane poluante in corpurile de ap In condiiile respectrii proiectelor de construcii i instalaii nu vor fi poluri accidentale ale apelor, iar polurile accidentale cauzate de pierderi de ulei sau combustibili survenite pe suprafeele betonate din parcrile subterane, vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme specializate. 7.3 Analiza posibilitatii apariiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniele rii
Nu este cazul.
7.4. 7.5. Planuri pentru situaii de risc Msuri de prevenire a accidentelor Nu este cazul. Nu este cazul.
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
Nu este cazul.
129

9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITII
Investiia presupune realizarea unui imobil rezidenial i comercial in Municipiul Bacu, pe strada Pictor Aman, nr.33. Imobilul va fi construit pe un teren cu o suprafa de 2500 mp, Aconstruit = 1796, 77 mp. Hmax a construciei este de 47,80 mp, P.O.T.max = 75 %, C.U.T.= 7%. Regimul maxim de inlime este D+P+M+12E. Construcia este alctuit din patru tronsoane, separate prin rosturi de tasare/seismice: tronsoanele 1, 2 i 3, se dezvolt pe D+P+M+12E i tronsonul 4, care se dezvolt pe D+P+M. Infrastructura este alctuit din radier de tip plac i grinzi din beton armat dispuse pe dou direcii avnd stlpii suprastructurii amplasai la interseciile grinzilor. Suprastructura este alctuit din cadre metalice spaiale contravntuite centric cu diagonale n V dispuse dup direciile principale ale construciei. Acoperiul este de tip teras. Imobilul va fi conectat la reelele tehnico-edilitare existente in vecintatea amplasamentului. S-au pravzut ganguri de trecere pe direcie transversal. Prin aceste ganguri se asigur o circulaie cat mai fluent in ansamblu in general ct i accesul in demisolul blocului unde se afl parcrile rezidenilor. In imobil regsim apartamente de locuit, care se incadreaz in 3 tipologii: garsoniere, apartamente de 2 camere i apartamente de 3 camere; i 6 tipuri de penthouse- uri. La parter i mezanin au fost prevzute spaii pentru birouri i magazine. Realizarea acestei investiii nu va duce la poluarea mediului, impactul negativ asupra mediului este nesemnificativ, temporar i reversibil i se manifest numai in perioada lucrrilor de construcie. Prin aplicarea msurilor propuse in cadrul raportului se va diminua pn la dispariie impactul negativ asupra mediului astfel inact nu va exista impact rezidual.
130

Impactul pozitiv al realizrii proiectului este mult mai important: se vor crea noi locuri de munc, se vor vira taxe i impozite ctre bugetul local i va crete nivelul de trai al locuitorilor din zon. 9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI i DAC EXISTA INCERTITUDINI SALE ASUPRA MEDIULUI Pentru evaluarea impactului s-a folosit matricea de impact propus de ghidul SEA. Este evident faptul ca orice activitate uman aduce modificri asupra strii actuale a factorilor de mediu. Aceste modificri pot fi vizibile sau mai puin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative s nu existe, sau s fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului s aib consecine ct mai mici posibile. S-au luat in considerare urmtorii factori de mediu : ap; aer; sol i subsol; flor i faun; aezrile umane i sntatea populaiei SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT i EFECTELE
i impactul fiecreia dintre lucrrile prevzute in cadrul proiectului asupra acestor factori pe termen scurt, mediu i lung. Nu exist incertitudini referitoare la realizarea proiectului, impactul negativ al implementarii proiectului este temporar si reversibil, se manifesta in general in perioada de realizare a lucrrilor de constructie. Mediul va reveni la starea iniial dup finalizarea lucrrilor de construcie, cu excepia spaiilor care vor fi ocupate de construcii. Impactul pozitiv este mult mai important, se manifest i persist pe termen lung.
131

9.3.
IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI
Pentru evaluarea impactului obiectivului studiat asupra mediului a fost utilizat matricea de impact:
Componenta mediului Aer/clima Element cheie 1 Emisii de poluani in perioada construciei Nu vor exista emisii de poluani care s afecteze apele de suprafa sau cele subterane Modificarea structurii solului in perioada lucrrilor de construcie. Acesta va reveni la forma initial imediat dup terminarea lucrrilor. Deeurile vor fi colectate si transportate catre rampa Nicolae Balcescu. Nu vor duce la poluarea aerului, apei sau a solului Dislocarea parial a psrilor de pe I T S I T M 0 I T L 0 Element cheie 2 I T S I T M I T L Element cheie 3 I T S I T M I T L
Apa
Sol
Tasarea terenului in timpul lucrrilor
Destinaia terenului se schimb numai intr-un procent foarte mic: din suprafaa totala detinuta vor fi ocupati de constructi e numai 1796,77 mp
+ /-
Deeuri
Posibilele scpri de uleiuri sau carburani vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme specializate in depoluri. Pe amplasament nu exista specii sau
+ /-
Biodiversitate
/ +
132

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI amplasame nt in perioada constructiei habitate protejate care sa fie afectate. Speciile ornamentale existente vor fi replantate in alte locatii indicate de primaria Bacau. Zgomotul va fi diminuat prin folosirea de utilaje performante si prin antifonarea cldirilor astfel inct nu va fi afectata sntatea locuitorilor
Sntate
Nu vor exista emisii de poluani care s afecteze sntatea uman
Peisaj
Executarea lucrrilor de construcie poate avea impact vizual asupra peisajului, dar acesta va fi diminuat prin montarea de garduri de 2 m in jurul santierului
/ +
Nu se va schimba aspectul general al zonei. Pentru noul imobil se vor adopta soluii constructive astfel inct acesta sa se incadreze in peisaj.
Dup finalizarea lucrrilor vor fi amenajate spaii verzi (250 mp). Aleile pietonale, trotuarele, terasele si balcoanel e cldirii vor fi amenajate cu gradene movibile cu flori si arbuti ornament ali.
Patrimoniu cultural
Mediu socioeconomic
Patrimoniul cultural nu va fi afectat de implementa rea proiectului Crearea de noi locuri de munc
+ +
+ +
Virarea ctre bugetul local de taxe i
Imbunti rea condiiilor
133

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI impozite de trai.
Legenda + impact pozitiv, - impact negativ, 0 neutru (fr impact), ? incert, +/- minor, ++/-- major ITS= impactul pe termen scurt ITM=impactul pe termen mediu ITL= impactul pe termen lung Din analiza matricei de impact se poate observa c impactul negativ asupra mediului este minim, in general se manifest in perioada de construcie a imobilului. Dup terminarea lucrrilor de construcie mediul revenind la situaia iniial. In timpul exploatrii obiectivului nu exist impact negativ, ci doar impact pozitiv: imbuntirea condiiilor de trai ale locuitorilor, crearea de noi locuri de munc, virarea de taxe i impozite ctre bugetul local. Dup aplicarea msurilor recomandate in cadrul raportului nu va exista impact rezidual asupra mediului. Impactul pozitiv al obiectivului este mult mai important: sunt create noi locuri de munc, sunt virate taxe ctre bugetul local, se imbuntesc condiiile de trai.
9.4.
IDENTIFICAREA i DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE
RESIMTE IMPACTUL
Terenul pe care va fi realizat obiectivul este amplasat in intravilanul municipiului Bacu, pe strada Pictor Amann, nr. 33., in vecintatea Primriei Bacu i a Universitii Bacovia. Terenul este plat, fr pante majore i in prezent liber de construcii. Impactul cauzat de realizarea proiectului este temporar i reversibil i va fi resimit numai pe amplasamentul proiectului sau pn la 200-300 m de limita amplasamentului.
9.5.
MSURI
DE
DIMINUARE
IMPACTULUI
PE
COMPONENTE DE MEDIU
Pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorilor de mediu recomandm adoptarea urmtoarelor msuri:
134

9.5.1 Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu ap - punctele de lucru trebuie dotate cu wc-uri ecologice sau racordate la reeaua de canalizare menajer din zon; nu se pot accepta fose vidanjabile; - materialele de construcii n vrac trebuie depozitate n spaii nchise sau acoperite; - splrile de utilaje i mijloace de transport ale antierului sunt interzise n organizarea de antier, acestea se vor face in spaii special amenajate; - izolarea corespunztoare a bazinelor de retenie ape pluviale precum i etaneitatea ntregii reele de canalizare din cadrul obiectivului; - asigurarea funcionrii corecte a tuturor instalaiilor; - supravegherea sistemului de colectare i evacuare a apelor uzate menajere i pluviale; - consumul de ap se va contoriza i se vor impune msuri pentru evitarea risipei de ap; - asigurarea zonei de protecie sanitar de 3 m de o parte i de alta a conductelor de distribuie ap din incinta obiectivului. Eventual, n aceste zone terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele). 9.5.2 Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer - materialele de construcie trebuie depozitate n locuri special amenajate i ferite de aciunea vntului. - materialele de construcii pulverulente se vor manipula n aa manier nct s reduc la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curenii atmosferici; - utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare i amortizoare pentru ventilatoare; - obligarea constructorilor de a lucra, un numr ct mai mic posibil de ore/zi, ntr-un program cu interdicii n orele de odihn ale locatarilor din zonele nvecinate antierelor (de ex. un program de lucru ntre orele 8-12 i 16-20); - izolarea cu panouri absorbante fonic, dac dup nceperea lucrrilor i efectuarea msurtorilor de zgomot se depseste nivelul maxim admis prin lege;
135

- pentru diminuarea zgomotului produs n timpul funcionrii obiectivului, toate cldirile ce se vor construi vor fi antifonate. 9.5.3. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol - este interzis amplasarea pe antier a unor depozite temporare de carburani i lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol; - este interzis efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scurgeri de carburani i lubrefianti pe sol; - n cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomand colaborarea cu firme de depoluare, specializate n astfel de intervenii; - asigurarea funcionrii n parametrii proiectai a tuturor echipamentelor obiectivului; - staionarea autovehiculelor se va face numai n zona parcrii amenajate; - amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienilor de colectare a deeurilor; - preluarea ritmica a deeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitrii necontrolate a acestora; - colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcrii i preepurarea ntrun separator de produse petroliere; - interzicerea splrii, efecturii de reparaii la mijloacele de transport n incinta parcrii obiectivului; - se recomand amplasarea de mrci tensometrice att n fundaie, ziduri de sprijin ct i n sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasri i alunecri de pmnt care ar putea seciona instalaiile producnd scurgeri; - n ceea ce privete pmntul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitaii realizrii fundaiilor noilor cldiri, acesta va fi reutilizat integral la umpluturi. n nici un caz ns nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal;
136

9.5.4. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra biodiversitii - depozitarea materialelor de construcie n spaii special amenajate, ferite de aciunea vntului i a ploii i pe ct posibil n afara spaiilor verzi pentru a se menine ct mai mult spaiu verde inclusiv n perioada de construcie a obiectivului; - meninerea unui numr ct mai mare din exemplarele deja existente pe amplasament i plantarea de specii autohtone pentru a menine n mare msur actuala compoziie de specii din flora existent; - deoarece scurgerile accidentale de carburani pe sol afecteaz calitatea solului i, implicit, mpiedic buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandam intervenia n cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de ctre firme specializate n depoluare i de asemenea refacerea spaiului verde iniial; - inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesit protecie si urmeaz a fi tiate n vederea construciei obiectivului, astfel nct n momentul refacerii i amenajrii spaiului verde s se planteze un numr de exemplare de 5 ori mai mare dect cele tiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea tuturor exemplarelor, se vor folosi alte spaii indicate de Primria Bacu. 9.5.5. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra aezrilor umane i a sntii populaiei - programarea operaiunilor de pe antier astfel nct s se respecte orele legale de odihn; - stropirea permanent a fronturilor de lucru pentru meninerea nivelului redus de pulberi sedimentabile; - ngrdirea incintei antierului cu panouri de nlime minim 2 m, vopsite i inscripionate adecvat; - folosirea utilajelor n condiii normale de exploatare din punct de vedere tehnic. 9.5.6. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra mediului social i economic, peisajului, patrimoniului cultural - montarea de panouri nalte de cel puin 2 m care s delimiteze spaiul de antier;
137

- efectuarea tuturor proceselor tehnologice necesare execuiei obiectivului n spaiul delimitat al organizaiei de antier; - colectarea selectiv a deeurilor, depozitarea lor n spatii special amenajate i ridicarea lor la intervale regulate de timp de ctre firme specializate. 9.5.7. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor zgomotelor i vibraiilor - montarea corecta a tuturor instalaiilor (centrale termice, pompe, frigidere, ventilatoare, etc) i n limita posibilitilor pe sisteme de amortizare a vibraiilor; - folosirea de echipamente garantate de productor privitor la intensitatea zgomotelor produse; - montarea n planee, perei, pardoseli a materialelor fonoabsorbante; - mprejmuirea incintei pe timpul construciei; - se recomand folosirea tuturor utilajelor n condiii normale de exploatare; - programarea operaiunilor de pe antier astfel nct s se respecte orele legale de odihn.
9.6.
CONCLUZII
MAJORE
CARE
AU
REZULTAT
DIN
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Din analiza matricei de impact, rezult c impactul asupra mediului este nesemnificativ i reversibil, se manifest numai in perioad de realizare a lucrrilor de construcie. Dup aplicarea msurilor de reducere a impactului nu va exista impact rezidual. Este mult mai important impactul pozitiv al realizrii proiectului: se vor asigura noi locuri de munc i va crete nivelul de trai al populaiei.
138

9.7. PROGNOZA ASUPRA CALITII VIEII, STANDARDULUI DE VIA i ASUPRA CONDIIILOR SOCIALE IN COMUNITILE AFECTATE DE IMPACT
Dup finalizarea lucrrilor de construcie, va crete calitatea vieii i a standardului de via in zona analizat. Pe perioada de realizare a lucrrilor de construcie va crete numrul locurilor de munc disponibile.
9.8.
ENUMERAREA,
DUPA
CAZ,
ALTOR
AVIZE,
ACORDURI, SAU DOCUMENTE OBINUTE

Certificat de urbanism nr. 34/15.02.2010 Aviz Regia Autonom de Gospodrire Comunal Bacu nr.22/29.01.2009 Aviz Direcia Servicii Publice a Primriei Municipiului Bacu nr.15/19.02.2010 Notificare favorabila Directia de Sntate Public a Judeului Bacu, nr.150/22.02.2010 Aviz E.ON Gaz Distribuie nr. 1121/22.03.2010 Aviz CET SA Bacu nr. 817/25.02.2010 Aviz Romtelecom nr. 4685/23.02.2010
139

IN URMA ACESTOR CONCLUZII, SE PROPUNE ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL: CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E COMERCIAL +12E REZIDENIAL" BACU, JUDETUL BACU
140

10. BIBLIOGRAFIE
LUCRRI DE SPECIALITATE: Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici i strategii de mediu; Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protecia i ingineria mediului; Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea i implementarea strategiilor de urbanizare; Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule; Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicat; Bruun B., Delin H., Svensson L., inger A., Zetterson D., 1999, Psrile din Romnia i Europa, Hamlyn Guide; Ciocarlan V., 2000 Flora ilustrat a Romniei. Pteridophyta et Spermatophyta; Ciochia V., 1984, Dinamica i migraia psrilor Donita N., popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris, 2005, Habitatele Romaniei; Gheorghe Dihoru, Gavril Negrean, Cartea Roie a plantelor vasculare din Romania, Editura Academiei Romne, 2009 Meghea Aurelia, Vailiu Cristina, Metode analitice de monitorizare a mediului: curs la distan curs; Moldovan Zenovia, 2007, Legislatie i monitorizare de mediu; Popovici M., 2002, Atlas Botanic; Risnoveanu, Geta, 1999, Metode i tehnici in ecologia populaiei; Rudescu L., Migraia pasarilor Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and sustainability of urban life Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie i protecia ecosistemelor; Pumnea O., s.a. 1994: Protecia mediului ambiant; Rosu A., 1980: Geografia fizic a Romniei; Mutihac V., 1990: Structura geologic a teritoriului Romniei; Punescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deeurilor urbane; Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;
141

Voicu Victor, 2002: Combaterea noxelor in industrie; Godeanu S., 2004: Ecotehnie; Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats (2003). La elaborarea lucrrii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi Legea Proteciei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din 06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecia mediului; Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizat); Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996; Legea nr. 426/2001 privind regimul deeurilor; Publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001; Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004; Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i sntate public; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592 din 1 iulie 2004; Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003 Legea nr. 645/7 decembrie 2002 pentru aprobarea OU nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii; Publicat in MO, Partea I nr. 901 din 12 decembrie 2002; Hotarari de guvern HG 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din surse regenerabile de energie;
142

HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of. 394 din 10.05.2005; HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea i controlul bifenililor policlorurati i ale altor compui similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131 din 28 martie 2000; HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor i deseurilor de ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005; HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor i aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 118 din 23 august 1999; HG 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor i al acumulatorilor care contin substante periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 446 din 08.08.2001; HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea i functionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile i strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I nr. 707 din 7 noiembrie 2001; HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea i functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din 31.05.2005; HG 1143 din 18.09.2007 priivnd instituirea de noi arii naturale protejate HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
Ordonante de Urgen OUG nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile; OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005; OUG nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea I nr. 283 din 22 iunie 2000;
143

OUG nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din 30.12.2005; OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floorei i faunei salbatice;
Ordine Ordinul 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu; Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordinul MAPPM nr. 462/1993 Conditii tehnice privind protectia atmosferei; Ordinul MAPPM nr. 184/1997 Procedurile de realizare a studiilor de impact i a bilanturilor de mediu; Ordinul MAPPM nr. 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului; Ordinul MAPM, MTLLP, MIC nr. 2/211/118/15 aprilie 2004 - Aprobarea procedurii de reglementare i control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei; Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15 mai 2003; Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea i controlul compuilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor i substantelor chimice periculoase, publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005; Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regai pe lista specifica unui depozit i pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;
144

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena i a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive; Ordinul nr. 776 din 05.05.2007 priivnd declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
STAS-uri STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate Conditii de calitate; STAS 10009/1988 Acustica urbana; Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justitie in probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000
Conventii
145

11. ANEXE Plan de situatie (incadrare in zon)
146

147

Certificatul de urbanism
148

149

150

Aviz Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau
151

152

Aviz Directia De Sanatate Publica a Judetului Bacau
153

Aviz EON Gaz Distributie SA
154

155

Aviz EON Moldova Distributie SA
156

157

Aviz CET
158

159

160

161

162

Contract de colectare si transport deseuri din constructii
163

164

165

Raport Privind Impactul Asupra Mediului Pentru Magenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Privind Impactul Asupra Mediului Pentru Magenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU

imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial

Bacu, Judeul Bacu

BENEFICIAR: S.C. MAGENTA REZIDENIAL PATRU S.R.L.

ELABORATOR: S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

4.3.3 4.3.4 4.3.5 4.3.6

126 126 126

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Numele : S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Figura 1. Certificat de inregistrare elaborare RM, RIM, BM, RA

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Figura 2. Certificat de inregistrare elaborare RS, EA

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Clasa de importan a construciei (conform regulamentului aprobat prin HG

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Cerinta B - siguran in exploatare

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Cerinta C sigurana la foc

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

funcionale din elementele de compartimentare:

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

sistemele i instalaiile de detectare, semnalizare i stingere a

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

sonor de minim 90 dB la o distan de 1 m) circuite necesare conexiunilor cu echipamente cu cabluri de cupru cu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

msurile de protecie la foc pentru instalaiile de ventilare climatizare

Msurile constructive pentru limitarea propagrii incendiului la faade i

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Planeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

prevederea de dispozitive de siguran la ui:

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

tipul, numrul sl caracteristicile acestora: 3, ascensoarele pentru

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

cantitatea de materiale combustibile/ volumul de lichide combustibile,

14 mc/h, H= 40 mCA poziionarea racordurilor de alimentare cu energie electric, gaze i, dup

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Modul de ncadrare a construciei sau amenajrii in nivelele de

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

Cerinta D - igiena i sntatea oamenilor, refacerea i

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu

,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenial" Bacu, judetul Bacu