P. 1
CULTURA CIUPERCILOR

CULTURA CIUPERCILOR

|Views: 78|Likes:
Published by Cojocaru Maria

More info:

Published by: Cojocaru Maria on Nov 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2011

pdf

text

original

CULTURA CIUPERCILOR DE BALEGAR SAU DE STRAT. 1.1.

Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) Lange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion

Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara
noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana. Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din impletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:

- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.

1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm.

25 kg . 1. In cazul folosirii sacilor. la tubulara din tabla si cu niste ghemotoace din vata curata. aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic. se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile.3 Alte amenajari necesare localului de cultura . cu ajutorul unor suruburi. temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C. Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan. aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de . . udare etc. se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc. Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena. la gura ventilatorului (la admisie). se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat. In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje. deoarece un strat mai gros (30 – 40 cm ). Acest filtru se leaga afara. in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%. la distanta de sursele poluante. Un viitor cultivator de ciuperci. 20. cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau din zid.sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea . la tubulatura din polietilena. adapostita de curentii puternici de aer. Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon. cu scop de paravan.instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. In spatiile mici situate la nivelul solului.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii). chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. Dupa ce se murdareste. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid. cu latimea de 60 –70 cm. din cauza umezelii ridicate. inaltimea de 10 –15 cm. De aceea. Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena. cu posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa. Aceasta se fixeaza pe tavan. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila).sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat. pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm. . de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.1 mm. transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. in apropierea cailor de acces.canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare. pentru evacuarea aerului viciat.a. rotund sau patrat. mai ales in sezon cald.Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere. iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . iar lungimea egala cu latimea usii de acces.). Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm. ca un pantalon. la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. . evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ). care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior.. tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). Ventilatoarele exhaustoare. intre care se intercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm .Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate. grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm. distrugand miceliul. isi poate construi unulde dimensiunile dorite. cu apa freatica la adancime. au o perioada scurta de utilizare. 1.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15. .amplasarea unei ladite din lemn. lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala.2. peste o folie de polietilena asternuta pe el . in substratul insamantat. . compostul se poate aseza direct pe raft.amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii.sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald. cu laturile de 20 cm latime. cu diametrul de 20 – 40 cm.2. Lazile confectionate din lemn.

distanta ditre rafturi – 0.b Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata. TextAd 1.1 m. . tigla sau stuf. insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura. Prezentam in continuare schita unei ciupercarii.4x1.3.gunoi de porc (uscat ). . . Acoperisul se face din placi de azbociment.latimea – 4m. . .distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1. socotind cate 80-100 kg compost la mp. . . Impotriva umezelii.3. construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala.gunoi de pasari pe suport solid.rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : .distanta de la pardoseala la primul raft – 0. cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor. Pentru cei cu posibilitati materiale. 1. .adincimea la care este ingropata – 1-2 m.4x0.in functie de reteta de compost utilizata.4m).1buc (4. 1.5-0.format din unul din urmatoarele materiale:paie. Paiele. sulfat de amoniu.lungimea spatiului de cultura – 6m.gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ). . deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. nefermentat. se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.Tinand seama de aceste date.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate. . precum si distanta dintre ele: . ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti).pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau.duble la mijloc. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule. care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura. -sulfat de cupru (piatra vanata ). continand 25-30% fecale. . deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere. rumegus sau talas de esente foioase. fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.paie de griu (orz sau orez ). inainte de a fi folosite. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P .compostare anaeroba. se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. .2m. Materii auxiliare: La materiile de baza prezentate mai sus.din care simple la peretii laterali – 2 buc (4. . .a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : .dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces.aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.7m). . de culoare galbena.ingrasaminte chimice (superfosfat. . compostare aeroba.inaltimea – 2.5m.6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm). Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. .temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte. coji de floarea-soarelui.3. se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : .suprafata utila de cultura – 37 mp .suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ).ipsos (pentru constructii ).colti de malt (de la fabricile de bere ).

cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%). in apropierea ciupercariei. cu furtunul. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost. ipsos si ingrasaminte.1 (compost clasic) .7-1. solutie in concentratie de 2-3 %. Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o”platforma” cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. practic se muta vechea platforma alaturi. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ).Exemplu de calcul. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite. Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron). cu furca. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. se taseaza.deci la aceasta faza. pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. Aceasta operatie dureaza 5 zile . pe cat posibil. Se lasa astfel 4-5 zile. Se fac 4 -5 intoarceri. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. de asemenea zilnic. gunoi de cal pe asternut de paie. 1. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinmuiere circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu . Dupa ce se amesteca bine componentele. iar lungimea – in functie de cantitatea de compost. cantitatea fiind in functie de concentratie. cate 3-4 kg . In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-100 kg compost. cu substante dezinfectate sau cu pesticide. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ). sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P.7 kg. pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. 1. din nou se aseaza in gramada si se uda. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0.8-2 m. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. gunoi de pasari. inaltimea 1.inainte de asezare. .pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost. ginoi de porc ) conform retetei.iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . presarata la asezare. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic.2 %. care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ). 3-5 kg la tona de compost. timp de inca 4 zile. dupa care incep intoarcerile.cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton. Intorsul se executa cu furca.de asemenea. 70-75 %. La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost. la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta).3c Tehnologia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face. superfosfat (simplu concentrat) .2 % ca insecticid. la intervale de 3-4 zile .8 m.

1. Executarea intoarcerilor. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.7 -1. se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1. . -gunoi de pasari -100 kg. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg. Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere – o zi. Se mai uda in continuare timp de 4 zile. timp de 7 zile. uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.1. Asezarea compostului in platforma de preinmuiere.in numar de 4. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior.Pasteurizarea naturala. daca aceasta nu se face . In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree (3. -paie de grau -150 kg. Se uda in continuare inca 6 zile.Deci. Cele trei materiale se amesteca bine. . in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi).8 m. Reteta nr. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. Se taseaza. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca. Aprecierea calitatii compostului . Practic. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1. Asezarea lacompostarea aeroba.8 -2.fara a se mai tasa. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul. Reteta nr. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face. Dupa ultimul intors.3.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari.5 kg ). Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72 C . gunoi de porc si gunoi de pasari.Gradul de umiditate a compostului. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr. Se aduga ureea.e. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui.continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ).intr-un numar tot de 3-4.Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis. iar mustul se recircula.1 si dureaza 12 zile. Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile.Textura – elastica. se verifica practic prin strangerea in mana. in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza.8 m si lungimea – cat este necesar.8-2 m si inaltimea de 1.gunoi de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg . Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.7 -1. se uda zilnic.Dureza 1-2 zile.Se adauga ipsos la fiecare intors. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).paie de grau -350 kg . Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat.2 (compost mixt ) pe baza de paie. de asemenea. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: .inaltime 1.0 m. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda. La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors. apoi se asaza si se taseaza. atunci compostul are umiditatea optima.

.Insamantarea ciupercilor Agaricus SPP In vederea insamintarii. Aprecierea calitatii : fara miros de moniac ph-ul 7. .Mirosul sa fie de paine coapta. 1. pentru o buna aerisire a compostului.1 mg% s.p. se opreste o cantitate de 100 g miceliu.8-2.6. .la asezarea pentru compostarea aeroba.03-0. insamintarea se executa direct in lada.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus Edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati. 1.5-8. repartizat uniform pe un mp. I se mai adauga ipsos.daca compostul prezinta miros de amoniac.2mg% s.daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos. pentru a rezulta un compost bine fermentat. Ttemperatura in interiorul compostului. In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: . sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz). si amoniacul liber de 0.p. ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun. daca este uscat.bolovann.3. Pentru a asigura racirea.Norma de miceliu Cantitatea de miceliu folosita la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Deci. .Paiele se rup cu usurinta. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina. cu limita maxima 0. compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local. insa cu foarte multa grija. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. .Sa contina ctinomicete. in nici un caz de amoniac.3.daca are o reactie acida..gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.vara. la preinmuiere se poate folosi apa calda. se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ).7 –1.a.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului . La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total.4. Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea.0 kg la 100 kg compost ). dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp). de culoare bruna –negricioasa. . care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control). se vantura cu furca. . 1.u. cu pH cuprins intre 7. acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite). I se mai adauga apa sau mist de gunoi. care trebuie sa aiba valori de peste 1. Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile.0 umiditatea 62-65% paiele sa se rupa usor. .07% s.iarna. din fiecare kilogram. se face timp de 12 –14 zile. 1. timp in care se executa 5 intoarceri. Dupa introducerea compostului in local.adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg. nu trebuie sa depaseasca 2728 C.4. la insamintare. . se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura. Inainte de efectuarea insamantarii.2-7. .

productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta).5. zilnice sau mai des. Nisipul. introducand miceliul in interior. in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia. Nu se foloseste hartie murdara. datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. ci numai in amestec cu alte materiale.pamant de telina – 3 parti .b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr. in lipsa acesteia. Acoperirea straturilor insamantate Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ). Bine maruntit. Mirage. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile.5.a. 2 . Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile. rupta sau din doua bucati. prin stropiri fine. care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti.5. Se prefera pamantul din lucerniere. Se niveleaza apoi stratul. pana la fundul recipientului.creta furajera –5% Reteta nr. Pamantul de telina. 1. pe cat posibil. Karate. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. nu lucioasa. dar mai adanc. dupa insamantare. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat. La noi se gaseste in nordul tarii. poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.nisip –1 parte . dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Se recomanda nisipul calcaros.creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Reteta nr. Nu se foloseste singur. 1. se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control.Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care. efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina. favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului. sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Perlit expandat sau perliflor. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. 1 . Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. 3 . cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate.piatra calcaroasa – 1 parte . Se foloseste numai in amestec.turba – 3 parti . Dupa insamantare si acoperire cu hartie.turba – 3 parti . Daca contine pietre mari. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. Daca este prea umeda se usuca. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Se va evita.nisip – 1 parte . Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce. preferand piatra de culoare alba. in Maramures. se cerne. intotdeauna pe suprafata. folosirea pietrei calcaroase. marunteste si se cerne. 1. pentru urmarirea temperaturii. Miceliul se marunteste cu grija. in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm. eliminandu-se utilizarea hartiei. cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. pamantul de telina. se va numi substrat nutritiv). nici prea groasa si nici prea subtire. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase.

Daca se constata astfel de infectii. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator.pamant de telina – 3 parti .umiditatea 67-70%.rosii). in tot spatiul de cultura se face un tratament preventiv cu Formalina. in concentratie de 1%. . amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou .5. Dupa amestecul chimic. timp de 5-6 ore ).sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.6%.continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei .2-7. se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ). pentru a i se aplica corecturile necesare astfel: . Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie. pe stelaje. degajat prin cresterea miceliului. Unde exista posibilitati. .creta furajera –10 % De retinut ca. cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.fara continut in mangan sau fier.cenusii. 1.c. iar in restul spatiului. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C. amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice. Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.pH –ul 7. dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor. Inainte de fi folosit. Daca amestecul nu a fost umezit initial. se lopateaza.continutul in azot organic 0. deci peste tot. nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului.a ). Daca sunt uscate. 4 .18%. care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si concentratia in bioxid de carbon. Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina.praf de carbune –2 parti Reteta nr. Dupa incheierea lucrarii.Nu se taseaza. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila. inainte de a fi folosit. se indeparteaza zonele de substrat contaminate. Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi. se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. In cele mai frecvente cazuri.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn. pe o adancime de 1-2 cm. in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului.Se stropeste gramada de amestec.. Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. aplicat pe peretii lazilor. pana cand se umezeste totul. . apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica.pe pardoseala. iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ). . Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .6 (daca este acid se va corecta cu creta ).a ).nisip – 1 parte .negre. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->