P. 1
porumb

porumb

|Views: 347|Likes:
Published by Robert Tr

More info:

Published by: Robert Tr on Nov 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2014

pdf

text

original

Cultura de trifoi rosu

Trifolium pratense

Tehnologia de cultura a trifoiulu rosu

Planta premergatoare • • • foarte bune plante premergatoare sunt prasitoarele timpurii, cerealele de toamna si plantele anuale furajere recoltate pana la inceputul toamnei; bune plante premergatoare sunt cerealele de primavara, hibrizii de porumb si floarea soarelui; contraindicate sunt leguminoasele pentru boabe si furaj, prasitoarele tarzii;

Lucrarile solului • • • • adancimea araturii se executa cu scormonitor pana la 25 octombrie; adancimea in ogor propriu = 25 - 30 cm; pregatirea patului germinativ se realizeaza imediat inaintea semanatului la adancimea de semanat; se recomanda un tavalugit usor, inainte si dupa semanat.

Fertilizarea culturilor • • • doar pe terenuri sarace se va aplica 60-70 kg Azot s.a. /ha; 80-100 kg Fosfor s.a./ha; 90100 kg Potasiu s.a./ha. pe terenuri ferile se va aplica doar 70-80 kg Fosfor s.a./ha; cand se fertilizeaza cu gunoi de grajd, dozele se reduc la jumatate;

Samanta si semanatul • • • • • • • soiurile cultivate sunt: Apollo Tetra, Napoca Tetra, Select, Verdi, Triel, Dacia Tetra, Flora, Roxana; samanta cu minim 94% puritatea si 70% germinatia; epoca de semanat este primavare 5-25 martie sau vara 10-25 august (numai in zonele colinare, umede si cu toamne ploioase; densimea plantelor este de 1000-1100 boabe germinabile /mp; distanta intre randuri este de 12,5 cm; adacimea de semanat este de 1,5-2,5 cm; cantitatea de samanta folosita este de 50-60 kg/ha

Intretinerea culturilor

• • •

combaterea buruienilor: combaterea cuscutei in perioada de repaus cu Kerb 4-5 kg/ha; combatere buruieni dico cu Basagran Forte 2,5 l/ha; combatere buruieni mono cu Agil 1 l/ha sau Galant Super 1 l/ha (postemergent); combaterea bolilor: combaterea fainarii prin recoltarea plantelor inainte de inceperea atacului; irigarea: intervalul de udare este o data la doua saptamani in perioada de varai cu norma de 500-600 m.c. apa/ha.

Recoltarea: • • recoltarea se face intre mijlocul fazei de imbobocire si inceput infloritului la coasa I-a, si intre nceputul si mijlocul fazei de inflorit la coasa a II-a; ultima coasa este bine sa se recolteze in preajma punctul termic de 0 grade C (mijlocul lui octombrie).

1.Hibrizi de porumb recomandati in cultura . u7i16ij Productii mari de porumb se pot obtine numai prin folosirea hibrizilor de inalta productivitate . In tabelul alaturat se prezinta hibrizi de porumb recomandati in cultura . La zonarea hibrizilor trebuie sa se tina seama de lungimea perioadei de vegetatie a acestora si de conditiile climatice ale zonei (in special potentialul termic ) care sa asigure ajungerea normala la maturitate . 2.Amplasarea culturii Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textura si reactie , dar trebuie evitate solurile extreme . Bune premergatoare pentru porumb sunt leguminoasele perene ,cereale paioase , inul ,canepa ,sfecla pentru zahar ,cartoful etc. Desi suporta monocultura , nu este indicata cultivarea porumbului mai mult de 2-3 ani pe acelas teren numai daca se aplica ingrasaminte organice si chimice si se combat corespunzator buruienile , bolile si daunatorii . 3.Fertilizarea Avand un potential productiv ridicat ,porumbul consuma cantitati mari de substante nutritive .Pentru fiecare 1000 kg boabe + productia secundara , porumbul consuma : 1828 kg azot , 9-14 kgP2O5 si 24-36 kg K2O . Pe toate tipurile de sol , porumbul valorifica bine atat ingrasamintele organice cat si cele chimice . Gunoiul de grajd este bine valorificat de catre porumb mai ales pe solurile grele , reci dar este recomandat si pe solurile mai usoare , in doze de 30-40 t/ha ce se incorporeaza imediat prin aratura de baza . Dozele de ingrasaminte chimice se stabilesc tinand seama , in principal de nivelul productiei scontate , de consumul specific si de rezervele solului in elemente nutritive

Desimea de semanat este un factor tehnologic foarte important si se stabileste in functie de particularitatile hibridului cultivat . Doze orientative de azot la cultura porumbului Nivelul Fertilitatea solului productiei scazuta mijlocie ridicata de boabe (IN=1-2) (IN=23) (IN=3-4) (t/ha) 5 90-120 80-110 50-100 6-10 140-240 130-220 120-200 IN=indicele de azot =humus % x V% Azotul poate fi aplicat primavara la pregatirea patului germinativ sau simultan cu semanatul pe rand cand doza se reduce la circa o treime din cantitatea totala de azot si chiar in timpul vegetatiei odata cu prasilele mecanice folosindu-se doze reduse . hibridul cultivat etc. gradul de aprovizionare a solului cu apa . Pe solurile foarte sarace in potasiu se aplica doze de 60-150 kg /ha di acest element . de rezerva de apa din sol si de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive : .fertilizarea aplicata in ani precedenti . Doze orientative de fosfor la cultura porumbului Nivelul Aprovizionarea solului cu fosfor mobil productiei slaba mijlocie ridicata de boabe 1-2 mg P2O5 2-3 mg P2O5 5-6 mgP2O5 (t/ha) la 100 g sol la 100 gr sol la 100 gr sol 5 40-80 20-40 6-10 70-130 40-30 25-50 Ingrasamintele cu fosfor se incorporeaza in sol sub aratura adanca . Epoca de semanat corespunde perioadei cand in sol la adancimea de 10 cm se stabilizeaza temperaturi de peste 8-10 grade C.Ele sunt bine valorificate si daca sunt aplicate odata cu semanatul sub forma de ingrasaminte complexe .Lucrarile solului. iar in cazuri exceptionale se pot aplica primavara timpuriu inainte de pregatirea patului germinativ .Samanta si semanatul La semanat se foloseste numai samanta hibrida din generatia F1 si tratata .In situatii extreme cand se impune . Aratura se executa imediat dupa eliberarea terenului de catre planta premergatoare la 2530 cm adancime .aratura de primavara trebuie efectuata cat mai devreme si de buna calitate . 4..dar se au in vedere si alti factori cum ar fi : planta premergatoare . Pregatirea patului germinativ urmareste nivelarea terenului si realizarea unui strat de sol afanat si maruntit pe adancimea de semanat printrun numar cat mai redus de treceri pe teren .putand fi inlocuita prin discuiri si grapari repetate pe terenuri curate de buruieni si bine aprovizionate cu apa .Aratura de primavara trebuie exclusa . 5.

iar prasilele se executa la intervale de 10-20 de zile in functie de aparitia buruienilor .Sinoratox 5 G (30 kg /ha ) . Recoltarea . viteza 8-10 km /ora .5 l/ha ).2 l/ha . viteza 10-12 km /ora . asigurand 15-25 kg samanta /ha .75-2. Pe terenurile umede dupa porumb urmeaza specii sensibile la Astrazin . Pentru combaterea viermilor sarma se vir executa tratamente la sol cu unul din produsele . Oltisan extra ( 1 l/ha ).5 l/ha ).7-8 cm adancime .mazare . Tell 75 WG (40grame/ha ).2l/ha .5 l/ha ) . Dual 500 EC .cartofi se aplica erbicidul Onezin 50 PU in doze de 5-10 kg/ha in functie de continutul solului in humus si se incorporeaza prin lucrari de pregatire a patului germinativ . Diburom 800 CE ( 3-5 l/ha ). Duzocab 80 CE (4-7 l/ha ). erbicidul Onezin se aplica in doze reduse . Furadan 5 G (20-30 kg /ha ) .Icedin super ( 1 l/ha ). Dimecis 300+ 1.2-5 kg /ha . 7. Guardian CE (1. viteza 4 km /ora . Primextra 50 FW (4-6 l/ha ) etc. Sansac ( 1 l/ha ) .Butizin 40 SC (6-10 l/ha). Tot la pregatirea patului germinativ se mai pot folosi erbicidele Frontier 720 EC (1. Sanolt combi SC (1-1. urmarinduse ca lanul de porumb sa fie mentinut curat .5 -. Lucrarile de intretinere a culturii In tehnologia clasica a porumbului sunt necesare :3-4 prasile mecanice intre randuri si 23 prasile manuale pe rand . -la prasila a II-a . Saurom 375 SC (1 l/ha ) .5 -.5 l/ha ). -la prasila a III-a 5-6 cm adancime .Desimea plantelor la porumb Grupa de Mii plante recoltate la hectar maturitate pe teren neirigat pe teren irigat a hibrizilor Timpurii 50-60 65-80 Mijlocii 45-55 60-80 Tarzii 45-50 60-80 Semanatul se realizeaza cu masina de precizie SPC-6 la distanta dintre randuri de 70 cm si adancimea de 5-8cm. Pentru diminuarea gradului de infestare cu buruieni estenecesara combaterea lor pe cale chimica si se realizeaza cu un numar mare de erbicide . Pe solele de porumb dupa care urmeaza sa se cultive in anul urmator porumb . Lasso RV 48 CE (4-6 l/ha). In faza de 3-5 frunze a porumbului si de rozeta a buruienilor se aplica unul dintre erbicidele antidicotiledonate : Sare de amine (1.15 CE (3. Titus 25 DF (40-60 grame/ha ) etc. iar ca erbicide antigramineice se folosesc produsele Mistral 25 SL 950 45 C ( 1-1. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea porumbului . Adancimea de lucru si viteza de deplasare a agregatului la prasilele mecanice sunt impuse de starea de vegetatie a plantelor si de dezvoltarea sistemului radicular dupa cum urmeaza : -la prasila I-a . asociat cu alte erbicide fara efect remanent prelungit ca Diprocarb 75 EC (4-5 l/ha). 10-12 cm adancime .

Calea cea mai sigura.70 ) si cu echipament de depanusare (EDR) care lucreaza cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprinsa intre 22-30 % .4M. dar destul de simpla. . rapida si eficienta de sporire. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. Recoltarea sub forma de boabe se executa cu C12 echipat cu culegatorul de stiuleti (CS4M-70 ) si echipament de treier (ET) care realizeaza cele mai reduse pierderi in intervalul de umiditate de 18-26 %. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna.Pentru recoltarea porumbului sub forma de stiuleti se foloseste combina autopropulsata C6P sau combina C12 echipata cu culegatorul de stiuleti ( CS -. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. CiteÅŸte G mai multe aici. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului. þÿ TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. XHOST Albirea dintilor acasa: Mi-am albit dintii UPGRADE HOSTIN fara a merge la stomatolog.

Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar . I. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. In furajarea bovinelor. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. astfel: 1. De asemeni. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. Hranirea vacilor dupa fatare 3. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4.

la distante de 6-7 ore intre ele. devenind cel mai redus vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. se impune ca timp de 2-3 zile. 2. etc. rezultind probleme la fatare. fara mucegaiuri. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri.) Furajele trebuie sa fie de calitate. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). 40 de zile si in cea imediat urmatoare. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. . acesta creste in volum. iar prin depuneri masive de calciu. fintina). este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. nu rece sau cu gheata. borhot.Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. Cu aproape doua luni inainte de fatare. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. In tot acest timp. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. in special grosiere sau fin. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs.

12-18 luni . Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . ele reprezentind principala sursa de furajare. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat.  Cat. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc.II. Pentru categoria de la 0 la 3 luni.3.  Cat. Finurile se dau in continuare la discretie.consumindu-se in medie 55-60 kg. intarcarea producindu-se in general la 30 .35 de zile. fara pierderi. 6-12 luni. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. Imediat dupa fatare. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern.. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. 4.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. Pentru obtinerea unui litru de lapte. 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. in medie.

radacinoase. in medie de 2 –2. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: fin de leguminoase (lucerna. trifoi. . coceni. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. paie. sroturi. II. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. sparceta) finul de graminee (fin din livezi. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. peste 18 luni cind vitica a fost montata. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.  Cat. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi.5 kg/zi. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. in rest. deal.In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. alimentatia este ca la vacile gestante. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. etc)  Nutreturi concentrate (cereale.

se depoziteaza pe platforme de beton .72 kg uree+0.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. borhoturi. . amestec cu melasa. De asemeni. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. precum si o digestibilitate mica.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%.28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. . etc). avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. continind 8-10% proteina. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. Acestia se toaca. . murare. In hrana animalelor. Grosierele se administreaza la animalele adulte.porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. cocenii se toaca la sisca. Pentru ridicarea continutului de proteina. . de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. uree. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. Pentru a le mari procentul de utilizare. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: . valoare nutritiva redusa.Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni.

grasime si aminoacizi esentiali. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. imbunatatind ratia cu extracte azotate. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). 10-20 kg (functie de virsta si greutate).In regim gospodaresc. La hrana animalelor. iar la tineret. ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. Acest amestec se preseaza bine. proteine. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). respingator). 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. imbietor). in schimb sarace in calciu. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. datorita continutului ridicat de proteina. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. . saruri minerale (mai ales fosfor). evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. dupa virsta de 12 luni. se poate realiza un amestecde nutret murat. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale.5m. cu dimensiunile de 1m/1m/1. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon. Srotul de floarea soarelui . ♦ daca este posibil. proteina bruta. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui.

iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. aprox.Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%).  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. sub forma de faina. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. grasimi. situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. . aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. Bostanoasele (bostanul furajer. 9% proteine. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). de cartofi. mangan. fier. de bere) contin pina la 95% apa. proteina gasindu-se in cantitati f. zinc. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. substantele nutritive fiind usor digestibile. morcov furajer) Borhoturile (de griu. fiind bogata in potasiu. cobalt. 60% extractive azotate. cupru. aminoacizi. borceag. Radacinoase ( sfecla furajera. gulii furajere. substante azotate. de porumb.

97% fosfor si 38. aprox. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 . enzime. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. III. drojdii furajere. zooforte-uri. contin: antibiotice.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. max. hormoni.fosfat monocalcic 15.1% fosfor si 23. obtineri de productii ridicate de lapte. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. care desi in cantitati mici. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. Fosfati furajeri – sub forma de . 24% calciu fosfat dicalcic 18.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. proteine iodate.50-80 g/zi in hrana. 39%.29% calciu fosfat tricalcic 19. etc.9% fosfor.1%.

Editura Didactica si Pedagogica.Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U. O.5 100 1. ed.96 14 111.5 1 0.B.982 1663. 1980. El.Bunicelu.N. % P./KG E.n. M.35 1 1 1 100 0.17 12.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”.88 21 169. kcal/kg P. Milos.66 11.g/kg Celuloza 0.Popa..d.01 1694. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi .

RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare Premix (Zoofort) 1 kg 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni .

bostanoase. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 tainuri) MASA VERDE ZONA DE CIMPIE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 – 3 kg 5-8 kg 3 kg (1 snop) 10 kg 15-20 kg 3 kg 35-40 kg 3 kg ZONA DE DEAL-MUNTE PrimavaraToamnatoamna iarna 2 – 3 kg 8-10 kg 3 kg ( 1 snop) 10-15 kg 5-8 kg 3 kg 35-40 kg 3 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie .5-2kg/zi La discretie - 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Nutret de crestere 1.0 – 3 luni Reteta tip I Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ FIN – LUCERNA FIN NATURAL STRUJENI PORUMB PORUMB SILOZ SUCULENTE (radacinoase.

Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT . cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. In general. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie.fintini) si din surse subterane prin forare. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. V. aprovizionarea cu apa. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului.IV.

animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. boltari. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. ventilatia aerului si umiditate. 0.20-0. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici.80m lungime. Asternutul se schimba zilnic. determinind si scaderea productiei de lapte. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. cit si in perioada de inceput de lactatie. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. rumegus) sau miros de fin. latimea ieslei 0. De asemeni. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. . cu adincimea de 0.30 m. hidrogen sulfurat. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura.8 m latime. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. pleava . Pe ansamblu. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. amoniac. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena.Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie.50 m. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. VI. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic.

. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. mlastionase. renali. Aceasta se depune in rumen. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. lipidelor si in dinamica hormonala. In zonele cu terenuri umede. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. in perioada 15 iunie – 15 iulie. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. pulmonari. VII. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. boli ale oaselor. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar.Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. sangvini. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. virsta animalului si zona geografica. intestinali. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. de anotimp (furajele de sezon). cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. hapatici. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la grajd.

realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. leucoza bovina. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). sobolani. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara. spalare cu apa de var. dupa o curatire mecanica minutioasa. riie. din punct de vedere profilactic. etc. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). paduchi. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. gospodarul va inregistra anul si vitelul. 12 luni calendaristice. para-tuberculoza. De asemeni. etc. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. prin pulverizare. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . . Astfel.♦ In mod obligatoriu. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. Acestea din urma. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). deci. decontaminol). pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. bruceloza. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. prin varuire. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. capuse. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. stropirea pardoselilor.). singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza.tratament antiparazitar intern. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->