P. 1
Voicu, Mariana, Istoria Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" Timişoara 1945-2005

Voicu, Mariana, Istoria Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" Timişoara 1945-2005

|Views: 1,247|Likes:
Published by CIMEC
Voicu, Mariana, Istoria Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" Timişoara 1945-2005: date cronologice, repere artistice, material iconografic, aparat critic, evaluari şi comentarii critice, Timişoara , Editura Brumar, 2006
Voicu, Mariana, Istoria Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" Timişoara 1945-2005: date cronologice, repere artistice, material iconografic, aparat critic, evaluari şi comentarii critice, Timişoara , Editura Brumar, 2006

More info:

Published by: CIMEC on Nov 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2013

pdf

text

original

Sections

www.cimec.

ro

MARIANA

VOICU

ISTORIA TEATRULUI NAŢIONAL "MIHAI EMINESCU"
TIMIŞOARA

1945-2005
Date cronologice, repere artistice, material iconografie, aparat critic, evaluări şi comentarii critice

www.cimec.ro

Editor: Robert Şerban Coperta: Pavel Vereş Fotografii copertă: Bogdan Tlmuş Tehnoredactare & paginare: Mircea Bunea

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea parţială sau integrală, pe orice suport, fără acordul scris al autorului, este interzisă.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationale a României , VOICU, MARIANA Istoria Teatrului Na}ional "Mihai Eminescu" Timişoara : 1945-2005 : date cronologice, repere artistice, material iconografie, aparat critic, evaluări şi comentarii critice/ Mariana Voicu. -Timişoara: Brumar, 2006 ISBN (1 O) 973-602-202-1 ; ISBN (13) 978-973-602-202-9
792 (498
Timişoara)" 1945-2005"

Editura BrumaR 300115 Timişoara str. Pestalozzi nr. 22 tel./ fax: +40 256 203 934; +40 256 293 441 e-mail: office@brumar.ro www.brumar.ro

www.cimec.ro

MARIANA

VOICU

ISTORIA TEATRULUI

NAŢIONAL

"MIHAI EMINESCU"
TIMIŞOARA

1945-2005
Date cronologice, repere artistice, material iconografie, aparat critic, evaluări şi comentarii critice

www.cimec.ro

Teatrului meu, ca o misiune de credinţă fi ca o declaraţie de iubire

www.cimec.ro

CUVÂNT ÎNAINTE

În anii celei dintâi modemizări a Europei est-centrale, Timifoara era o cetate nou "achizjţionata''" de Imperiul Habsburgic, căreia i se impusese modelul cultural cosmopolit al Vienei. Promovând o emancipare de sus în jos a societăţii fi statuând valori comune la scara tuturor regiunilor sale, imperiul a contribuit la formarea individului fi a colectivităţi/ar. Prin politicile sale, el a făcut posibilă apariţia instituţiilor educative în amintita zonă a continentului fi a deschis fansa receptării ideilor fi valorilor cultural-comportamentale specifice secolului al XVIII-lea occidental Afa se explică fi vechimea instituţiei teatrului la Timifoara, una ce astăzj stârnefte admiraţia fi căutarea noastră. E vorba de o istorie din care reţinem că cele dintâi spectacole s-au jucat în secolul al XVIII-lea, că actuala clădire a teatrului s-a ridicat în secolul următor fi că instituţia purta numele împăratului Franz Joseph; o istorie care ne învaţă că oraful are dintotdeauna o cultură plurilingvă,fenomen ce astăzi continuă să fie probat prin prezenţa mai multor comunităţi lingvistice fi religioase, prin înclinaţiile occidentale ale urbei, fi, nu în ultimul rând, prin aJezarea sub aceeafi cupolă a teatrelor român, maghiar fi german. Când în discuţie este trecutul culturii timi[orene în general fi acela al teatrului în mod special, este de dorit să recunoaftem rolul excepţional alformelor multiculturale, împrumutul ori schimbul de valori generat de coexistenţa mai multor culturi într-un singur mediu urban, stimulul ideilor iluministe fi romantice în inovaţiile de toate genurile. E un mod de a înţelege evoluţia noastră fi mulţumită lui vom învăţa să uzăm de fragmentele cele mai fecunde ale istoriei. RciJIItat al interculturalităţii, adică al înţelegerii sensului avangardist al familiilor de spirite cu identităţi multiple, arta spectacolului s-a construit la Timifoara nu ca semn al supufeniei faţă de politicile efemere, cât mai ales ca expresie a aspiraţii/ar spre frumos fi bine ale cetăţeanului. Ea a fost fi sper că va fi un liant între valori de felurite origini, un mod subtil de a trăi cultura locală în toată diversitatea ei. Astfel se năs­ cuse fi dreptul de a fi liber în alegerea destinului. Impactul asupra publicului a fost infinit îndatorat crezului fi jocului actorilor, aceia care [tiu să dea viaţă spectacolului în măsura în care regiile nu sunt prea orgolioase. Devenită parte integrantă a României în anu/1919, Timifoara fi-a multiplicat produsele culturale de limbă română. Momentul politic al unirii Banatului cu România

5
www.cimec.ro

MARIANA

VOICU

de ordin demografic petrecute pe parcursul secolului al XX-lea. Dezvoltarea teatrului fi mai ales înfiinţarea unei instituţii profesioniste de limbă română a fost posibilă doar după al doilea război. Cum era fi firesc, receptarea fi aprecierea unei asemenea decizii a fost pe măsură atât în mijlocul timiforenilotj cât fi în mediile artistice naţionale. Cunoscând foarte bine contextul istoric, efortul depus în vederea înfiinţării instituţiei fi rolul major jucat de instituţie în integrarea naţională a culturii Banatului, Mariana Voicu a scris o carte de referinţă despre teatrul românesc din Timifoara.

explică schimbările

Realizată în două masive tomuri,

Istoria Teatrului Na~ional "Mihai Eminescu"

din

Timişoara fi Amintiri tăcute, ea vine în întâmpinarea specialistului dornic de informare corectă fi detaliată asupra vieţii unei instituţii de vâif a orafului fi a României. Afa cum a fost gândită, cartea este deopotrivă un instrument în mâna pasionatului spec-

tator, dar fi a oricărui cititor interesat să afle ce anume s-a întâmplat cu adevărat memorabil în arta timiforeană în perioada postbelică. Mai este încă ceva foarte important ce reiftltă dintr-o asemenea întreprindere dedicată recuperării unui segment al trecutului Timifoarei: evidenţierea remarcabilei mofteniri de creaţie românească ce merită fi trebuie să fie recunoscută ca parte integrantă a patrimoniului cultural al României. Acestea sunt argumentele care au îndreptăţit aplecarea Marianei Voicu spre o amplă fi binevenită restituţie ftiinţiftcă fi literară. Teatrul este un domeniu cu reguli proprii, unul în care investiţia culturală este însoţită de sensibilitate fi bun simţ. Metodele sale de lucru specifice fac posibilă arta scenică. Defi diferite ca structură fi mod de abordare, unul istorico-istoriografic, altul, memorialistic, cele două volume discută aceeafi temă: viaţa teatrală într-unul din cele mai mari fi mai inovative orafe ale ţării. Ele demonstrează cum fi prin ce anume această instituţie a contribuit la ridicarea nivelului cultural al regiunii, respectiv, la mai buna afirmare a creaţiei timiforene în context naţional. Din paginile lor vom deslufi mai exact de unde i=<fJorăfte interesul pentru spectacol fi ce pondere i s-a acordat în mijlocul comunităţii locale; vom descoperi deopotrivă de ce Teatrul Naţional din Timifoara a fost fi este reprezentativ pentru creaţia elitelor culturale ale României; vom afla rostul tensiunii creatoare, una care generează spectacole memorabile. Autoarea critică momentele confuze din evoluţia instituţiei, în speţă acelea dominate de politic ori de amalgamarea ideologicului cu artisticul; stăruie asupra scării de valori în absenţa căreia nu există profesionalism, moment în care observaţiile se îndreaptă spre efectele nocive ale unei prese insuficient pregătită pentru examinarea artei spectacolului. .Şi într-un caz fi într-altul, perspectivele converg prin scopul lor: pledoaria pentru respectarea dreptului la existenţă al unei profesii.

Istoria Teatrului

Na~onal

"Mihai Eminescu" din

Timişoara cuprinde o

excelentă fi foarte utilă inventariere de date privind stagiunile, piesele jucate, dramaturgii, actorii fi regizorii, directorii instituţiei, ecoul spectacolelor. Mariana Voicu a procedat la selecţia impresionantului material studiat, oferind maximum de informaţii posibile în legătură cu cele 470 de spectacole ale teatrului din 1945 fi până în 2005; a ordonat, după criterii bine gândite fi precis descrise în introducere, un corpus informaţional din care reiftltă imaginea în detaliu fi de ansamblu a instituţiei culturale de-a lungul celor fase decenii de existenţă. Aflăm asifel datele fiecărui spectaco~ adică titlul pieselorjucate, autorii lotj actorii, scenografti fi regizorii care le-au pus în scenă. Mulţumită aceluiafi travaliu restitutiv, cititorul are la îndemână dosarul de presă fi comentariile critice.
www.cimec.ro

6

Jstoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Extrasele din ziare fi reviste, de exemplu, contribuie la o prezentare riguros exactă fi la o posibilă evaluare obiectivă a peiformanţelor artistice ale teatrului. Din acest prim volum aflăm care au fost spectacolele antologice sau acelea mediocre, valoarea propunerilor regizorale, rolul scenografiei fi interpretările de excepţie. Fragmentele de cronici depun măr­ turia cea mai elocventă asupra a ceea ce s-a întâmplat în fiecare spectacol al Teatrului Naţional din Timifoara. Autoarea a lăsat ca textele să vorbească, exprimându-fi propria opţiune doar în selectarea lor, în sublinierea numelor tuturor actorilor fi realizatorilor comentaţi. Dincolo de rigoarea metodologică, intenţia mărturisită a Marianei Voicu a fost aceea de a construi o carte a sutelor de "povefti depănate pe scenă de toţi actorii teatrului ... O carte cu povefti fi poze ale actorilor care au trăit poveftile". Trebuie să spun imediat că ceea ce fi-a propus a fi reufit.

Amintiri tăcute include comentariile pline de umor fi ironie ale autoarei, narând cele mai frumoase sau cele mai ha~ii întâmplări din culisele teatrului, reufitele fi efecurile unui colectiv de profesionifti pentru care arta scenică a reprezentat întotdeauna cel mai important lucru al vieţii lor. Deprinsă cu radiografierea a tot ceea ce se întâmplă pe diversele paliere ale instituţiei, autoarea descrie momentele de vâif ale acesteia, dar fi pe acelea relativ mediocre. De fiecare dată pune suflet în spusele ei, ceea ce nu înseamnă că argumentele lipsesc ori că dispare nota de obiectivitate cuvenită unei restituţii de acest fel. Rememorările pot fi citite fi ca pagini de literatură, noi fiind adesea invitaţi să vedem cum s-a gândit fi cum s-a acţionat în culise, care au fost condiţiile în care s-au montat spectacolele în anii de sjârfit ai totalitarismului comunist, cum a supravieţuit teatrul la Timifoara până în decembrie 198 9 fi, mai cu seamă, cât de creatoare ori cât de utilă a fost prezenţa lui în viaţa societăţii în condiţiile în care repertoriul fusese cenzurat, iar gestionarea se baza pe afa-numita "autoftnanţare". Autoarea a disecat arbitrariul regimului politic comunist, arătând erorile săvârfite de acesta prin încercarea de falsificare a rostului teatrului. Era un context în care ignoranţa în materie de cultură fi propaganda ideologică agresivă au tins să ia locul oricărui gest sau produs spiritual autentic. Atunci când a rememorat acel timp al dureroaselor mutilări, Mariana Voicu a avut în vedere fi strălucite contraexemple, descriind cu lux de amă­ nunte fi cu pilde concrete modalitatea în care instituţia a [tiut să se opună imixtiunii politicului în viaţa sa. Cititorul va descoperi astfel cum teatrul fi creatorii spectacolelor sale au rezistat ori chiar fi-au impus personalitatea, depă[ind dezastrul economic planificat fi învingând iresponsabilitate a activiftilor comunifti. În ansamblul ei, monografia reliejează marea atracţie pe care a avut-o acest gen artistic pentru publicul instruit al Timifoarei. Tocmai de aceea, cariera teatrului nu poate fi astăzi neglijată nici de societate, dar nici de autorităţi. Trebuie spus că teatrul a avut întotdeauna multe de făcut în formarea gusturilor fi în cultivarea trăsăturilor creatoare ale omului. în perioadele de criză de conftiinţă, afa cum ftim că s-a întâmplat adesea în istoria României ultimilor o sută fi cincizeci de ani fi cum se întâmplă fi astă~, societatea resimte nevoia reperelor clasice fi de avangardă ale literaturii universale fi române. Mariana Voicu încearcă să identifice - ceea ce se întâmplă mai rar în cărţile de istorie teatrală - setul de valori care dau personalitate unei culturi, sau, dimpotrivă, absenţa căruia o fac să efueze. Autoarea ftie să evite banala relatare a dificultăţilor din anii grei ai istoriei recente, preferând, în schimb, să deif!ăluie prestaţia arliftilor ori opoziţia tăcută faţă de anomaliile regimului a acelora ce aveau sensibilitate pentru teatru. Ea discută gânwww.cimec.ro

7

MARIANA

VOICU

durile fi preferinţe/ar actorilor, ce era realist fi ce nu în viaţa instituţiei, ce fel de administraţie fi mai ales ce fel de oameni au coordonat mersul lucrurilor într-o instituţie culturală reprezentativă pentru spectacolele de artă dramatică. Vocaţia pentru teatru fi pentru actul său de cultură transpare din fiecare pagină a cărţii. Corespondenţa de la mijlocul anilor '80 cu inegalabilul scriitorI. D. Sîrbu (Gary Sîrbu) -, acesta era secretar literar al Teatrului Naţional din Craiova -, reflectă disponibilitatea pentru sondarea fi înţelegerea crizelor de identitate ale culturii fi ale societăţii românefli. Ideile puse în discuţie, prin întâlnirea celor doi aduc în centrul atenţiei, o dată în plus, atmosfera unei epoci fi atitudinea elitei intelectuale faţă de ea. "Iartă-mă, buna mea prietenă, scrie I.D. Sîrbu, între lacrimile acestea de literat se amestecă fi drama regretului a zece ani în care - tu fiii foarte bine - am luptat pentru demnitatea naţională a Cuvântului viu, rostit de actori vii, către un public viu, într-o epocă vie fi ea. Nu am considerat TV-ul ca ega~ nici cinematograful. Doar concurenţi temporari: iată că acefli concurenţi, daţi afară de generaţia mea din Teatru, intră triumfal pe Ufa mare, în timp ce Clasicii Cuvântului se ascund în maga~ile cu peruci fi costume, în curs de lentă fi sigură putrezire. Văd eschatologic acest fenomen de sinucidere cum manu propria a teatrelor: o consider politic o grefeală, o mare grefeală". După ce examinează mesqjele pieselor puse în scenă, ideile regizorale, fante~a fi talentul actorilor, Mariana Voicu încearcă să afle ce se ascunde în comportamentele de zi cu ~ale colegilor ei. Ea procedează la o descriere a personalităţilor care au trecut prin teatru, la o decodare a opţiunilor manageriale ale directorilor, precum fi la o înţelegere a disciplinei fi valorii muncii lor. Administraţia fi repertoriul în vremea obligaţiilor ideologice, arta propriu-zisă a spectacole lor fi priorităţile în sensul supravieţuirii instituţiei, toate sunt privite dintr-o perspectivă analitică fi critică. Sunt evidenţiate nu doar rătăcirile regretabile presau postrevoluţionare, dar cu mai seamă competenţele care au dat farmec fi prestanţă teatrului. Ele stau mereu în atenţia autoarei, motiv pentru care cititorul va obseroa că acestea figurează între mesajele calde ce traversează cartea de la un capăt la altul. În asemenea ocazii, Mariana Voicu insistă asupra complexităţii instituţiei, asupra complementarităţii profesiunilor fi a meseriilor, a profesioniftilor fi a meseriafilor ce pun în mifcare spectacolul. Descrie în pagini memorabile priceperea fi dăruirea unora dintre ei, demonstrând cum în absenţa diversităţii artiftilor, mici sau mari, nu se poate juca teatru. Lordnd Kovdcs, alias Rolly, vestitul recuzitefj Coriolan Cioba, alias Ciobică, vestitul sujleur, Miii fi Oscar, croitorii-arlifti, Miiller-tapiţerul, sunt doar câteva exemple din zecile de personaje pe care autoarea ţine să le remarce ca fiind contributori excepţionali în articularea spectacole/ar. Aidoma confraţilor lor celebri, ei impun un respect la fel de mare, fliind să dea viaţă actului de cultură prin creaţia în echipă. Un atare sens e descoperit pe îndelete: "S-ar putea ca afecţiunea mea reală pentru acefti minunaţi oameni de teatru - scrie autoarea Istoriei -, absenţi fi totufi atât de prezenţi în orice spectacol prin mâinile lor, precum fi distanţa în timp, să îndulcească contururile amintirii fi vremea aceea să-mi pară, subiectiv, un paradis pierdut. Dar faptele rămân, fi dacă uneori intrând în garderoba, din ce în ce mai săracă fi mai ponosită a teatrului meu, simt în vreun costum vechi, rămas netransjormat în altceva printr-o întâmplare, paifumul vag fi prăfuit de-acum al afecţiunii fi emoţiei, al devoţiunii totale pentru teatru a renumiţi/ar săi croitori de odinioară, înseamnă sigur că teatrul, ca să existe, ca să continue a fiinţa, are nevoie de implicarea dăruită a tuturor: actori, directori de scenă,
www.cimec.ro

8

Jstoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

scenografi, croitori, electricieni, tâmplari, mafinifti, mecanici, a tuturor acelora care ftiu că un costum, o rochie, o perdea, un candelabru prind viaţă pe scenă nu din nobleţea materialului, ci din viaţa fi afecţiunea celor ce le-au creat. Că teatru înseamnă în primul rând, - fi nu în ultimul- iubire fi devotament'. Istoria de fase decenii a Teatrului Naţional ,,Mihai Eminescu' din Timifoara arată importanţa conlucrării tuturor categoriilor de artifti, iar din rândul acestora nu au lipsit niciodată attizanii din culise. Tainele tuturor meseriilor invocate se învaţă în timp, de înţelegerea fi aplicarea lor în bune conditii fi cu pricepere depinzând succesul. Potrivit Marianei Voicu ,, ... un spectacol funcţionează după principiul mecanismului de ceasornic". Şi cine ar îndrăzni să o contra~că? Efortul depus pentru strângerea datelor, dar fi pentru decodarea vieţii interioare a teatrului contribuie la descoperirea istoriei instituţiei fi a valorilor artistice promovate prin intermediul ei. Amintirile arată cât de relevantă este asumarea bogăţiei de mesaje. Ambele volume cred că vor deveni o referinţă pentru viaţa culturală a orafului fi pentru istoria teatrului românesc în general Ele probează, cum nu se poate mai exact, că Timifoara a avut fi va avea o viaţă culturală peiformantă, va avea un cuvânt de spus la nivel regional, naţional fi european. Cartea suplinefte un gol de informaţie cultural-istorică, evidenţi­ ind impottanţa extraordinară a unui gen de attă fără de care este imposibilă receptarea deplină a frumosului ori identificarea, cât de cât precisă, a urâtului fi răului. Ea deif!ăluie valenţele multiple ale teatrului în formarea fi orientarea individului. Creator de microcosmos, teatrul românesc din Timifoara s-a afirmat pe măsură ce rostul său în educarea gusturilor cetăţeanului fi în transmiterea valorilor naţionale fi universale a devenit o realitate
incontestabilă.

Alături de viaţa interioară a instituţiei, în Amintiri tăcute sunt prezente ideile, caracterele fi obsesiile oamenilotj toate însoţite de reflecţiile autoarei. Provocate de piesele dramaturgilor, de multiplele simboluri purtate de actor, de studiul scenei în continuă mifcare, de miracolul serii teatrale, interpretările Marianei Voicu oferă totodată fi o sumă de diagnoze memorabile. Ele au o notă de neprevă=<:f~t care ţine în tensiune cititorul, dar conţin fi un sentiment al iubirii permanente pentru atta teatrului fi pentru oamenii dăruiţi ei. Nu întâmplător, din multe pagini ale Amintirilor străbate un admirabilfragment al biografiei intelectuale a Marianei Voicu. Valoarea dintâi a cărţii derivă însă din observaţiile ce trimit la nevoia autocunoafterii, la vis, fantasme fi ideal. Dacă Istoria este un volum ce reflectă plăcerea căutării informaţiei, o rar întâlnită disciplină a studiului de arhivă fi bibliotecă în temeiul căruia sunt selectate, extrase fi comentate mărturiile utile despre cei ce au dat viaţă teatrului, atunci, Amintiri tăcute inserează în paginile sale o bogată fi plină de tâlc naraţiune. Dubla valenţă pe care o demonstrează autoarea, aceea de istoric fi aceea de literat, conferă cărţii o valoare cu totul apatte. Evoluţia unei instituţii cu un palmares impresionant, cum este Teatrul Naţional ,,Mihai Eminescu" din Timifoara demonstrează că, acolo unde există un trecut merituos, trebuie susţinute fi deif!oltate noile proiecte. Realizările, atât de convingător inserate în paginile cărţii de faţă, îndeamnă la gândirea viitorului instituţiilor profesioniste de cultură, nu numai din Timifoara, ci din întreaga Românie. Mariana Voicu prezintă multe fi strălucite spectacole, povestefte cu talent fi înţelegere despre devotaţii actori fi regizori, despre directorii pe care i-a secondat de-a lungul câtoroa decenii în calitate de secretar literar fi ale căror caracter fi personalitate fi-au pus amprenta asupra instituţiei. Teatrul a lăsat urme adânci în mediile attistice fi literare ale locului, în conftiinţa publicului ori
www.cimec.ro

9

MARIANA

VOICU

în memoria culturală a cetăţenilor urbei, producţiile sale având adesea un excelent fi binemeritat ecou la scara întregii ţări. Dacă în anii '70 ai secolului trecut s-a înţeles rostul unei asemenea instituţii culturale - afa cum re'(!Jltă din cartea ce o recomand aici -, atunci, sunt sigur că edilii de astăzi vor dori ca ea să dobândească nu numai o simplă continuitate existenţială, ci fi o poziţie vizibilă între instituţiile de spectacol reprezentative ale ţării. Aceasta cu atât mai mult cu cât teatrul continuă să deţină un rol inegalabil în problematizarea ideilor fi atitudinilor lumii de astăzi. Istoria unei colectivităţi nu este un simplu inventar de date fi fapte ce pot fi admirate precum o fotografie de sertar. Istoria nu este o aridă enumerare a unui lung fir de evenimente fi nume. În cazul istoriei Marianei Voicu fi mai puţin. Socotind-o un inconfundabil reper, vom descoperi care sunt înclinaţiile artistice fecunde în viaţa unei comunităţi fi în ce măsură reexaminarea paradigmei culturale dominante devine utilă reformei spirituale contemporane. În sfârfit, doar astfel vom observa cum se poate construi o viitoare scenă atractivă pentru marele public fi cu ce fel de teme fi ce fel de artă se va păfi spre o nouă ordine a întregului. Afa cum, în absenţa evaluării rezultatelor trecutului apropiat sau mai îndepărtat este imposibilă cunoafterea lucrurilor, tot afa, în absenţa visării fi a jocului nu există inovaţie fi viitor. Construim ceva pentru generaţiile următoare în măsura în care avem idee despre ce am realizat până la un moment dat. Nu întâmplător, principalul mesaj al cărţilor Marianei Voicu invită la preţuirea unei frumoase tradiţii, construită cu sacrificiu fi talent de generaţiile precedente.

Timişoara-Bucureşti,

VICTOR NEUMANN iulie-august 2006

www.cimec.ro

10

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

PRECIZĂRI ASUPRA VOLUMULUI

Am optat pentru această formă, una dintre cele mai laborioase la care mă puteam opri, pentru că ea era singura care putea oferi maximum de informaţie posibilă asupra celor 470 de spectacole ale teatrului de la începuturi până la sfârşitul anului 2005. Cei 36 de ani de muncă în teatru mi-au relevat importanţa unui asemenea corpus informaJional riguros exact, cât mai bogat posibil, conceput într-o formă frustă, capabil, totuşi, atât de informaJia în date exacte asupra tuturor spectacolelor, cât şi de restituirea unei imagini globale a fiecăruia dintre ele, prin material iconografie, aparat critic şi consideraţii evaluatoare. Am optat pentru forma de dicJionar -numele, prenumele -în înşiruirea realizatorilor tuturor spectacolelor, din considerente de rigoare, pentru evitarea unor confuzii şi a unor posibile nemulţumiri legate de ordinea apariţiei numelor actorilor în distribuţii: -există numeroase împrejurări în care numele şi prenumele pot fi confundate (ex.: Dorin Dragoş, Doru Iosif etc.), identificarea numelui Hind posibilă doar prin această formă de lexicon ori dicţionar; -am afezat în ordine alfabetică numele actorilor în distribuţii, dat fiind faptul că au existat, în materialele publicitare - afiş, caiet program - mai multe tipuri de ordonare: în ordinea autorului, în ordinea preferenţială a regizorului, în ordinea intrării în scenă, în ordinea importanţei rolului în economia piesei etc. Această monografie (istorie) se referă, în principal, la perioada 1970-2005, pentru că perioada 1945-1970 se regăseşte în două monografii apărute anterior: Două decenii de teatru românesc la Timişoara de Gabriel Manolescu şi Gheorghe Leahu (publicată de Comitetul Regional de Cultură şi Artă, Banat, Timişoara, 1965) şi Coloana unui secol de teatru românesc -Timişoara 1870-1970 de Gheorghe Leahu şi Ion Crişan (publicată de Comitetul pentru Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Timişoara, 1970). Din nevoia de a asigura continuitatea informaJiei am abordat şi perioada 1945-1970, în date aferente fiecărui spectacol, menţionând doar dosarele de presă, fără comentarii critice asupra spectacolelor dintre 1945-1965, evaluarea acestora, regăsindu-se în primul volum menţionat.
www.cimec.ro

11

MARIANA

Vorcu

Perioadei 1965-1970 i-am acordat acelaşi regim ca şi perioadei 19702005, dat fUnd tratamentul sumar al analizei celor cinci ani, volumul Coloana unui secol de teatru românesc -Timişoara, 1870-1970 oferind o imagine de ansamblu asupra timpului teatral menţionat în titlu. Am considerat util să ofer, în debutul acestui volum, o privire sintetică asupra întregii istorii a Teatrului Nafional Timişoara, din 1945 până în 2005, o parte dintre reperele artistice ale perioadei 1945-1970 trebuind a fi reconsiderate. Unele evaluări au fost făcute, la momentul apariţiei volumelor menţionate mal sus, în conformitate cu criterii extraestetice, cum ar fi impactul la public, importanţa mesajului ideologic etc. Acest prim modul, cu referire până la anul 1990, anul în care materialul a fost solicitat de către Ministerul Culturii, în vederea întocmirii primului Lexicon al teatrului românesc, l-am realizat, în forma specifică publicaţiei unde ar fi urmat să apară, între 19901992. Perioada 1990-2005 am redactat-o, în aceeaşi formă cu cea anterioară, în chiar anul 2005. Această acoladă asupra a şase decenii de istorie a Teatrului Nafional Timişoara, în fapt a întregii lui istorii, a fost aşezată în debutul cărfii, pentru că ea reprezintă un ghid în enormitatea informafiilor ulterioare şi nu un rezumat al acestora. Dosarele de presă sunt, în proporţie de 85-90%, complete. Le-am adunat în timp, începând cu anul 1987, anul în care am preluat arhiva artistică a teatrului. Pentru trimiteri exhaustive la apariţiile în presă ale comentariilor critice asupra tuturor spectacolelor ar fi fost necesară consultarea în întregime a presei dintre arul 1965-2005, conslderând că dosarele de presă furnizate de prima monografie, cu referire la perioada 1945-1965, sunt complete. Nu am reuşit să fac, singură, acest lucru, oricât aş fi dorit. Era nevoie de o echipă, pe care nu am avut-o. Cu un efort enorm, am reuşit să parcurg, singură, doar presa de strictă specialitate: revista Teatrul, Teatrul azi şi, parţial, Scena, apărute în cel 40 de ani menţionaţi mal sus. Am parcurs, în general, pentru selecţia consideraţiilor critice, peste 2 000 de articole şi cronici. O parte importantă dintre ele nu se regăsesc în arhiva teatrului. Completarea arhlvel reprezintă o altă acţiune, necesară, care pretinde, şi ea, munca în echipă. Poate că, peste un timp, o mică broşură cu completări ar putea repara această deficienţă de informare. Am considerat că este corect ca extrasele din presă să fie diferenfiate atât ca volum, cât şi ca punct ţintă allnformărll. În primul rând, am crezut important şi oportun ca lectorul să se afle, prin informaţiile primite din presă, ori cărţi de teatru, în posesia unei imagini de ansamblu asupra spectacolului, adică asupra valorii lui artistice: a. Spectacolele importante, cele antologice chiar, au beneficiat de precizări şi de un spaţiu tipografic aferent mult mal ample faţă de celelalte, mal puţin realizate sau medlocre, care au fost tratate ca atare. b. Spectacolele distincte prin propunerea regizorală şi valoarea ridicată a realizării scenice a acesteia, au avut parte de subllnlerea clară a acestui fapt, o parte a perioadei 1970-2005 fiind acoperită de momentul "regiei orgolloase".
www.cimec.ro

12

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

c. Un tratament asemănător am acordat cadrului scenografic, la unele djntre spectacole acesta fiind chjar "personajul principal". d. Cât prjveşte petjormanţele interyretative, am extras consjderaţij asupra rolurjlor de excepţie ori, djmpotrjvă, ratate, acordând spaţiu priorjtar protagonjştilor. Prestaţiile medjj, medjocre, nu ne-au polarizat atenţia. Consultarea dosarelor de presă este în măsură a furnjza predzărj supljmentare asupra tuturor rolurilor. Deşj am văzut toate spectacolele teatruluj în perjoada 1970-2005 şj aveam, rjn condjtia de crjtic teatral (sunt membru al Asociatiej Internationale a P ' ' ' Criticilor de Teatru, secţia română, de la înfijnţarea acestuj organjsm în Românja), un punct de vedere cristalizat asupra valorjj fiecăruja, nu am jntervenjt, în acest volum, în evaluarea lor, respectând prjncipjul pe care l-am clădjt. Cu toate acestea, chjar selecţia operată în materjalul crjtic, dar şj absenţa orkăruj comentarju la unele produc~j (fie prjn absenţa consjdera~ilor critice în presă, fie prjn derapajul crjtic asupra valorii unor producţij, comentatorj jmprovjza~ referjnd despre cu totul alt spectacol decât cel în djscu~e) reprezjntă, cu certitudjne, deşj voalat exprjmat, un punct de vedere propriu al autorului cărJii. După cum tot un punct de vedere personal îl reprezintă şj faptul de a fj boldujt numele actorilor şj al celorlalţj realizatori în toate materialele crjtice publicate. Procedura su blinjerij numeluj realizatorilor se regăseşte, în origjnal, doar la unele publjcaţij, actorij citaţi în toate celelalte nemeritând djscrimjnarea. Aşa era firesc să procedăm. Până la urmă, această jstorje este o carte cu 470 de poveşti depănate, pe scenă, de toti actorii teatrului meu. , O carte cu poveşti şi poze ale actorilor care au trăit poveştile. Incapacitatea departamentuluj "Resurse umane" de a furnjza informaJiile statistice legate de componenţa ori fluctuaţia de cadre artistice, personal administrativ, ateliere şj personal tenhic de scenă, de la o stagjune teatrală la alta, pe perioada celor 60 de anj (1945-2005), mj-a ridkat mari probleme. Sjngura soluţje func~onală pe care am găsjt-o a fost aceea a copierii numelor personalului artistic după Statele de plată ale fiecărei luni octombrie (început de stagjune) djn fiecare an al perjoadej în djscuţie. A însemnat, pentru mjne, un travalju urjaş, energofag şj cronofag, pentru că nu am beneficiat de sprijin. Ar fi fost normal ca într-o asemenea lucrare de sinteză să se regăsească numele şj funcţia tuturor angaja~lor teatruluj în cej 60 de anj, pe stagjunj teatrale. Alăturj de personalul artistic, electrjcienil, crojtoril, maşjnjştij, contabilil, casjeril, jmpresarij, mecankil, tâmplaril şj alţij s-ar fi cuvenjt nominalizaţi. Nu s-a putut. Îmj cer scuze tuturor celor care, în cd 60 de anj, au muncit în Teatrul Na~onal Tirnjşoara şj al căror nume nu se regăseşte între pagjnile acestei jstorjj_ Pentru mjne a fost, practic, irnposjbilă reconstituirea listelor cu numele şj jntervalul de timp al angajărjj în teatru ale fiecărei persoane djn "zona neartistică". Faptul că în Arhjva Teatruluj Na~onal dar şj în cea a Operej Naţionale Române (unde sunt arhjvate, împreună, actele celor două instituţii în jntervalul 1979-1990, perjoada autofinanţărjj, cu Admjnjstraţie comună) nu s-au găsjt nkj
www.cimec.ro

13

MARIANA

Vorcu

Statele de plată şi nici Statele de funcţii din câţiva ani, a făcut ca să existe o marjă de eroare - între trei luni şi un an - în stabilirea timpului de funcţionare în teatru al unor actori. Voi da explicaţii în debutul tabelului cu numele, în ordine alfabetică, al personalului artistic al teatrului în cele şase decenii la care facem referire, material care se regăseşte la sfârşitul cărţii. Datele legate de numărul de reprezentatii ale fiecărei premiere, un reper doar parţial relevabil al valorii estetice a acestuia, dar întru totul concludent pentru impactul la public, au fost furnizate integral şi exact de Serviciul Contabilitate pe perioada 1945-1984 (ele au fost solicitate de STAR, un organism de statistică, în anul 1985). Pentru perioada 1984-2005, ele ne-au fost livrate parţial şi cu o oarecare relativitate nu de către serviciul de profil, ci de către Regizoratul tehnic al teatrului. Doar departamentul Contabilitate, din arhivele sale, ar fi putut reconstitui exact, după încasările pe fiecare reprezentaţie, numărul acestora şi cel al stagiunilor în care s-au jucat. Acest lucru nu s-a întâmplat. Am centralizat şi am trimis, cu câţiva ani înainte de începerea redactării acestui volum (1998), Institutului de Memorie Culturală, Bucureşti, la solicitare, o parte limitată de informaţii asupra tuturor spectacolelor teatrului. S-au regăsit aici doar repere legate de autor, traducător, regie, scenografie, muzică, lumini şi distribuţie. Mulţumesc doamnei Camelia Savu, cercetător la acest institut, pentru extraordinara gentileţe şi promptitudine cu care mi-a retransmis, prin intermediul Infotim, respectiv al domnului inginer Virgiliu Streian, în întregime această informaţie, în momentul incredibil al ştergerii din calculatorul meu, printr-un act de vandalism, a tuturor fişierelor referitoare la istoria teatrului, deja redactate. Era în decembrie 2001. Refacerea informaţiei şterse a fost posibilă într-un an şi jumătate, printr-un efort susţinut şi numai cu ajutorul creării unor programe speciale de către domnul ing. Virgiliu Streian, căruia îi mulţumesc cu recunoştinţă pentru întregul sprijin acordat cu acel prilej, dar şi pentru asistenţa tehnică de specialitate asigurată pe întregul parcurs al redactării acestei lucrări. Volumul de muncă pretins de această restituţie istorică a fost enorm. Cu toate evenimentele ciudate, destinate a împiedica apariţia acestei istorii, am înţe­ les să perseverez. A fost greu. Acum mă bucur. Maniera frustă, lipsită de texte de legătură, a redactării informaţiei, bazată pe imagini de ansamblu şi pe detalii semnificative, relevante pentru spectacolele în discuţie, ar putea avea, pentru lectori, un mare avantaj: oferă posibilitatea mai multor opţiuni: - cei mai puţin curioşi se vor mulţumi să-şi asume spectacolul sau spectacolele care-i interesează doar prin imaginea parţială oferită de carte; - cei care vor resimţi, dezamăgiţi, decalajul între aşteptare şi dezvăluire, pot alege soluţia complementarităţii: le stau la îndemână, în rafturile bibliotecilor sau închise în cutia calculatoarelor, nebănuite dezvăluiri şi impresii asupra fiecărui spectacol. Unele concordante, altele divergente, deci cu atât mai incitante.
www.cimec.ro

14

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Aparatul critic, Dosarul de presă al fiecărui spectacol, pe care îl găsesc la locul potrivit între paginile cărţii, îl îndrumă direct spre locul în care stau culbărlte lnformaţllle dorite; -lat cel care, lubltorl al teatrului dln urbea lor, "clvlll" sau artişti, vor fi văzut odinioară spectacolele impresionante ale teatrului, le vor fi lublt, poate, la vremea aceea, dar le-au uitat omeneşte, reperele oferite de carte, chiar puţine, vor fi, desigur, biletul lor de întoarcere spre un cimp teatral uitat. Într-o noapte albă, poate, îşl vor recrea dln frânturl de lmaglnl, din memoria senzaţiei ori a stăru afective odată trăite, a tenslunu fericit încercate cândva, orl a emoţiei brusc trezite la viaţă, spectacolul pe care 1-au văzut. Orl, poate, din piesele acestui puzzle ascunse între paginile cărţii, din puterea lectorllor de a visa la perfecţiunea teatrului, din fantezia vrăjltorulul Merlln, topite laolaltă în creuzetul gândulul alchimist, îşl vor recrea, el înşişi, spectacolul fără fisură pe care şll-ar fi dorit, dar pe care, poate, nu 1-au avut. Şl aşa fiind, sper că lumea lor, ocrotită pentru o clipă de privirea lelelor dansând sub raza lunll, va deveni mai bogată cu un vls colorat. Şl perfect. MARIANA VOICU

www.cimec.ro

15

MARIANA

VOICU

www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

ISTORIA TEATRULUI NAŢIONAL "MIHAI EMINESCU" TIMIŞOARA
COMPENDIU

Câteva date generale Situat în câmpla de vest a României, Timişoara este al treilea municipiu din ţară ca suprafaţă. Prima atestare documentară datează dln 1266, când Cetatea Tlmlşoarel apare sub numele de "Castrum Timisiensis". la întretălerea unor importante drumuri comerciale ce leagă estul de vestul Europei, Timişoara şl locultorli el au dobândit, încă dln vechime, o
conştiintă europeană.

Aşezată

Începând dln 1551, când cetatea Tlmlşoarel a fost învinsă prin asedlul armatei turceşti, vreme de 164 de anl oraşul s-a aflat sub ocupaţie, cetatea fllnd capitala paşalâculul, dar şl una dintre "cheile de boltă" ale Europei în lupta
anciotomană.

După această perioadă de stagnare, de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea cetatea cunoaşte o dezvoltare deosebită. În 1716 trupele austriece conduse de generalul Eugenlu de Savoya cuceresc cetatea. Banatul şl Timişoara intră astfel sub administraţia Curţii Imperiale de la Viena. Urmează o perioadă de dezvoltare şl de transformări rapide şl spectaculoase: construirea zidurilor cetăţii Timişoara (1723 - 17 65 ), lucrări de canallzare şl îndiguire ale canalului Bega (1728), apariţia prlmel bănci (1790), înfllnţarea primei Case de Economii (1846), lluminatul public cu gaz aerian (1857), punerea în circulaţie a primului tramvai cu cal la 1869. Timişoara a fost primul oraş european care a folosit electricitatea la lluminatul public (1884). Prima reţea telefonică a fost instalată în 1881, primul tramvai electric a fost pus în funcţiune în 1889, primul cinematograf apare în 1908. Începând dln 189 5 se asfaltează străzile Tlmlşoarel. Apariţia primei Tlpografil este menţionată la 1769, cu publicaţii proprll şl librărie. În 1781 apare primul săptămânal timişorean, Jntelligenzblatf', lar în limba română, în 1828, publicaţia "Thalia".

Învăţământul, al cărui început datează din secolul al XIV-lea (în timpul
dominaţiei

otomane

menţionîndu-se existenţa

a

şapte şcoli româneşti),

se

dezvoltă şl el. În 1775la fiinţă la Timişoara Şcoala Normală de băieţi, lar dol anl mal târziu se întemeiază un Curs de pregătire a preoţilor şl învăţătorilor. În 1806

se deschide o Facultate de teologie

şl

în 1845 o

Şcoală superioară

de filosofie.

www.cimec.ro

17

MARIANA

Vorcu

În anul 1782 Timişoara devenise "oraş liber regesc", fapt care i-a conferit numeroase drepturi, ajutând la dezvoltarea vie~i sociale, economice şi culturale în spiritul armoniei dintre naţionalităţile conlocuitoare ale cetăţii.
Sub influenţa muzica şi teatrul.
şcolii

vieneze s-au dezvoltat la

Timişoara

artele: pictura,

Primele mărturii legate de existenta unui teatru la Timişoara datează din 1753 şi se referă la o aşa-zisă "întreprindere teatrală", după modelul celor de la Viena şi Bratislava, care mijlocea reprezentaţiile unor trupe teatrale germane şi maghiare, susţinute la Timişoara, până în 1765, într-o încăpere amenajată special pentru teatru aparţinând Primăriei ilirice (Primăria Administraţiei ilirice sau "rasciene" de care ţineau cartierele cu populaţie ortodoxă ale Timişoarei), apoi, după 1792, urmare a unificăril Primăriei germane cu cea ilirică, în întreaga clădire (situată pe str. Gh. Lazăr), transformată exclusiv în acest scop. Ziarul "Allgemeine deutsche Theater Zeitung' din Bratislava menţiona în 1795: "Oraful Timifoara posedă actualmente un teatru înzestrat cu ma[ini fÎ culise frumoase fÎ necesare
pentru orice speţă de spectacole."

Română,

Actuala clădire a Teatrului NaJional Timişoara (care adăposteşte şi Opera Teatrul German de Stat şi Teatrul Maghiar "Csiky Gergely", în două săli) a fost ridicată după planurile arhltecţilor vienezi Helmer şi Fellner (care au proiectat numeroase săli de teatru la Budapesta şi Viena, dar şi teatrele din Oradea, Cluj, Cernăuţi, Odesa etc.), construc~a durând din 1871 până în 1875. Inaugurarea se face la 22 septembrie 1876. La 20 aprilie 1880 are loc primul incendiu care devastează clădirea. Reconstrucţia, terminată în 1882, respectă forma originală a faţadei stil Renaissance. După cel de-al doilea incendiu- 1920- se reface clădirea după planurile arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul iniţial doar la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole fund reconstruite în stil neobizancin. La 15 ianuarie 1928, Teatrul Naţional din Craiova joacă, la inaugurarea clădiril refăcute a teatrului, spectacolul Trandafirll roşu de Zaharia Bârsan. Afirmarea relativ târzie a teatrului românesc în Banat este urmarea precarităţij condi~or sociale şi politice ale românilor în cadrul Imperiului AustroUngar. Un rol important 1-a avut societatea Astra, înflinţată în 1861, cu scopul declarat de a lupta pentru "înaintarea literaturil române şi a culturil sociale". În lipsa dreptului şi a posibilităţilor de întemeiere a unor instituţll artistice (printre care şi teatrul), aptitudinile artistice ale populaţiei române s-au manifestat printr-o bogată activitate amatoare a trupelor de "diletanţi". Se remarcă "Societatea diletanţilor din Timişoara", alcătuită din 13 membri. Teatrul timişorean de diletanţi şi-a început activitatea în cartierele vechl ale oraşului ("Maiere" şi "Fabric"), unde în cadrul şcolilor şi al cercurilor de intelectuali, îndeosebi învăţători, literatura dramatică se bucura de mare preţuire. U zând de scenele unor localuri publice, în special cafenele, spectacolele diletanţilor cimişoreni se axau cu precădere pe creaţia lui Vasile Alecsandri şi a unor autori locali.
www.cimec.ro

18

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Primul spectacol de teatru în limba română prezentat de o trupă de diletanţi a avut loc la 1 martie 1870, în suburbla "Fabric", într-o sală a hotelului "Tlgrul" dln Tlmlşoara. S-a jucat Fantasma de Lerescu, alături de un Concert vocal, precedate de un mare bal ale cărul fonduri au fost cedate în favoarea "Corului vocal românesc" dln Tlmlşoara. Evenimentul a fost semnalat la rubrica de varietăţi a zlarulul "Albina", la 20 februarie 1870. Dln informaţie releşea că blletele pentru spectacol au fost vândute în casa lul Schmldt dln "PromenadeGasse" de către profesorul de llmba română George Crăciunescu. După spectacol, tot ziarul "Albina" a publlcat o "dare de seamă" asupra acestuia, menţionând şl cheltuielile de recuzită.
Câteva turnee ale unor trupe teatrale profesioniste (1871, Trupa lul Mihai Pascaly, 1881-1882, trupa lugojeanulul George Augustin Petculescu) au suplinlt parţial lipsa unul teatru românesc permanent la Tlmlşoara. În 1873 la fiinţă "Reuniunea românllor timlşorenl pentru lectură". Trupa Reunlunll prezintă în 1906, cu concursul lul Zaharia Bârsan, Trei pălării de damă de Fagure, în 1909, un recital al Agathel Bârsescu, lar în 1912, La şezătoare de Tiberiu Bredkeanu. Întrerupte pe perioada Prlmulul Război Mondial, reprezentaţille teatrale au fost reluate la Tlmlşoara abla în 1919. După 1920, până în 1945, activitatea teatrală timişoreană s-a caracterizat prln lupta, în presă, pentru un teatru românesc în acest oraş (remarcabll în acest sens filnd efortul unor scrlltorl ca Lucian Blaga, Camil Petrescu, George Călinescu), [i lupta
pentru întreţinerea unei mi[cări teatrale permanente prin intermediul unor trupe stabilite temporar la Timi[oara: Compania Leonard-Maxlmlllan (în 1920, cu sediul

permanent în Tlmlşoara, cu activitatea întreruptă însă de cel de-al doilea lncendlu al Teatrului Comunal), Trupa Mlgrl (1922), Teatrul Naţional dln Craiova (lanuarle-mal1928), Teatrul Naţional dln Cluj (1940-1945), precum şl al unor trupe venite în turneu: Teatrul Naţional dln Bucureşti, în cursul mal multor staglunl, şi Teatrul Naţional dln laşl, sub direcţia lul Ionel Teodoreanu, în 1931. Prln reprezentaţille acestor trupe, publicul timişorean a cunoscut aproape întreaga pleiadă de marl actori români al perioadellnterbellce: I.C. Nottara, Ion Brezeanu, Ronald Bulfinski, George Vraca, Ion Manolescu, Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza Bulandra, Marla Ventura, Vasile Maxlmlllan, Aristide Demetrlad, Mlluţă Gheorghlu, Marla Clucurescu, Ştefan Braborescu, Marla Fllotti, George Tlmlcă, Elvlra Godeanu etc. Existenţa unel mlşcărl teatrale de amatori, care o continuă în alt plan pe cea a dlletanţilor, susţinută (în cea de-a doua parte a perloadel amintite) de Formaţiunlle cluburilor muncitoreşti CFR, "Prlma Banat" (Fabrica de pantofi), Intreprinderea de electricitate Tlmlşoara, precum şl de formaţiile teatrale studenţeşti dln cadrul facultăţilor Institutului Polltehnk Tlmlşoara, a asigurat continuitatea şl întreţinerea interesului timlşorenllor pentru teatru.

Primul demers în vederea înfiinJării unui teatru şi a unei opere la Timişoara s-a făcut la 24 mai 1945 printr-un memoriu adresat Blroulullocal al Frontului Naţional Democrat, memoriu care menţiona necesitatea acută a
www.cimec.ro

19

MARIANA

Vorcu

unor instituţii teatrale profesioniste cu actrvrtate permanentă, chemată a orienta şi dezvolta gustul pentru artă şi cultură al populaţiei. În vara anului 1945, Comisia Locală a Sindicatelor Unite Timişoara a constituit nucleul trupei teatrale permanente alcătuită din "membri ai formaţiei Sindicale CFR, actori profesionişti, absolvenţi ai Academiei de Artă Dramatică şi Muzică din Cluj (a funcţionat între 1940-1948, în refugiu, având-o permanent ca profesoară pe Lilly Bulandra) şi din membri aleşi prin concurs ai echipelor teatrale din marile întreprinderi locale, absolvenţi ai Conservatorului Muncitoresc" (din adresa Comisiei Locale a Sindicatelor Unite din Timişoara către Ministerul Artelor, Bucureşti, 27 septembrie 1945). Aceeaşi adresă exprima hotărârea înfiinţării unui "teatru muncitoresc cu o secţie de dramă şi comedie", menţionând că acesta va fi susţinut material de Sindicatele Unite din Timişoara, precum şi de Confederaţia Generală a Muncli.

existenţei

La 18 octombrie 1945, prin adresa 5621, Ministerul Artelor aproba înfiinţarea primului teatru profesionist românesc din Timişoara, numit Teatrul Muncitoresc al Poporului, secţia Timişoara, "organ direct al Direcţiei generale a teatrelor". Deşi teatru de stat, el a fost subvenţionat, până în 1946, de către Comisia Locală a Sindicatelor din Timişoara, de Asociaţia "Prietenii Teatrului Muncitoresc" (constituită la 14 octombrie 1945) şi de Comitetul Regional PCR. Teatrul Poporului din Timişoara îşi începe existenţa înaintea Teatrului Poporului din Bucureşti, deşi are statut de filială a acestuia. El anticipează asupra unei forme de organizare a mişcării teatrale româneşti care va dura din 1946 până în 1949, când toate Teatrele Poporului din ţară, filiale ale Teatrului Poporului din Bucureşti, vor deveni Teatre de Stat. La 8 decembrie 1945 are loc premiera spectacolului de revistă Ne da~i voie, prima producţie artistică a Teatrului Poporului din Timifoara, "prezentare revuistică de actualitate" de Mircea Avram, Corneliu lndrieşu, Dan Radu Ionescu şi Theodor Foale. Conducerea artistică: praf. Lilly Bulandra, societară a Teatrului Naţional din Cluj. După 1945, data reîntoarcerii Naţionalului clujean acasă, Lilly Bulandra rămâne la teatrul timişorean până în august 1948, funcţionând în ultimele două stagiuni ca director al acestuia şi asigurând regia majorităţii spectacolelor teatrului în acest interval. Inaugurarea oficială a primei stagiuni are loc la 25 decembrie 1945 cu premiera piesei Ion al Vădanei de N. Kiriţescu, regia Lilly Bulandra. Din primul ansamblu artistic (30 persoane) al teatrului au făcut parte: prof. Lilly Bulandra, Mircea Avram, Vasile Cosma, Ştefan Mării, Radu Avram, Garofiţa Linaru, Coca Miclea Ionescu, Dan Radu Ionescu, Rozalia Tot, Ion Olaru, Margareta Turcu, Maria Săniuţă, Virgil Lechinţeanu. Conducerea primei stagiuni a fost asigurată de dr. Sabin lndrieşu (director), Lilly Bulandra, conducător artistic al ansamblului, împreună cu un Comitet de direcţie şi un Consiliu de administraţie. În 1949, Teatrul Muncitoresc al Poporului, secJia Timişoara, devine Teatrul de Stat din Timişoara. La 30 aprilie 1949 ia fiinţă, ca secţie a sa, Teatrul de Păpuşi, condus de Florica Teodoru.
www.cimec.ro

20

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Începând cu anul 1966, Teatrul de Stat Timişoara se va numi "Matei Millo", până în1971 când, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de existenţă, devine, prin Hotă.rârea Consiliului de Miniştri, TEATRUL NAŢIONAL TIMIŞOARA.

Directori ai teatrului: dr. Sabin Indrieşu (1945-1947), Lilly Bulandra (19471948), EmilJosan (1948-1953), Traian Ghiţescu (1953), Marin Pârâianu (19541955), Maxililian Szava (1955), Gheorghe Leahu, artist emerit (1956-1973), Traian Bunescu (1973-1979), Lucia Nicoară (1979-1990), Şerban Foarţă (19901991), Vladimir Jurăscu (1991-1994), Ioan Ieremia (1994-1997), Gheorghe Luchescu, interimar (1997), Ştefan Iordănescu (1997 -2000), Liviu Socaciu, interimar (2000), Cornel Ungureanu (2000-2001), Lucia Nicoară (2001-2005), Miriana Tomici, interimar (2005), Maria Adriana Hausvater (2005 -). Strategia repertorială s-a resimţit de rigorile timpului istoric cuprins între anii 1945-1990-2005. Cu aproximările fireşti, cei 60 de ani de istorie teatrală timişoreană pot fi împărţiţi în 5 perioade: 1945-1956, 1956-1970, 1970-1979, 1979-1990, după 1990, până în 2005, moment la care se opreşte actuala lucrare. Perioada 1945-1956. Teatrul a încercat să atingă, prin programul său, scopul pentru care fusese creat, acela de "a lumina masele muncitoare". În paralel cu programul repertorial al teatrului s-a desfăşurat şi o amplă activitate de culturalizare a maselor prin prezentarea de programe scurte sau chiar spectacole întregi în cluburi, în incinta atelierelor şi halelor unor întreprinderi, prin realizarea unor spectacole pe textele autorilor locali, cu subiecte de actualitate, prin efectuarea unor "turnee populare" pentru muncitori şi ţărani, în cursul verii, cu spectacole ca Răscoala din 1907, Ion al Vădanei de N. K.iriţescu, Focurile de Magda Isanos şi Eusebiu Camilar etc. "Oferind piese la un nivel artistic ridicat, piese în care să se vorbească de sentimentele, gândurile şi aspiraţiile oamenilor simpli, ei vor veni în număr din ce în ce mai mare la teatru" -menţiona ziarul local Luptătorul bănăţean, la 13 octombrie 1946. Începând din stagiunea 1948-1949, se organizează primele consfătuiri cu spectatorii, în sala teatrului, pe marginea unor spectacole, începând cu cele destinate copiilor, practică urmată cu consecvenţă şi bune rezultate până spre anul 1980. Ca orientare a opţiunii repertoriale, alături de un număr important de piese din dramaturgia rusă şi sovietică, este remarcabil interesul pentru reprezentarea lucrărilor originale ale unor autori locali, demers motivat de lipsa unei dramaturgi! reprezentative de actualitate la nivel naţional, dar şi de o intenţie stimulativă a creaţiei literare locale (Ne daJi voie ... de Mircea Avram, Corneliu Indrieşu şi Dan Radu Ionescu, Nedeia inimilor de Radu Theodoru etc.). Primează opţiunile pentru textul de comedie, farsă ori melodramă. Apar, totuşi, în repertoriul acestei perioade, cu o frecvenţă crescută spre sfârşitul intervalului, nume şi piese de marcă ale literaturii dramatice româneşti şi universale: Ion Luca Caragiale, Anton Pavlovici Cehov, Mircea Ştefănescu, Tudor Muşatescu, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Cari o Goldoni. Începând cu stagiunea 1949-19 50, colectivul artistic este întărit cu actori profesionişti importanţi valoric: Ştefan
www.cimec.ro

21

MARIANA

VOJCU

Braborescu, Dem. Moruzan, Jenny Moruzan, Gheorghe Damian, Constantin Adamovici, Elena Rădulescu, ceea ce conduce la creşterea valorii artistice a spectacolelor.

Perioada 1956-1970 este considerată ca cea mai fertilă din istoria teatrului. Debutează prin instalarea la conducerea instituţiei a actorului Gheorghe Leahu, om de cultură de aleasă spiritualitate şi mare animator teatral, angajarea regizorului Ion Maximilian şi repartizarea unui grup masiv de absolvenţi ai Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" Bucureşti: Stelian Cremenciuc, Eugen Tudoran, Victor Odillo Gmbru, Eugenia Laza, Dinu Cezar. Programul cultural marchează o deschidere amplă, continuând să rămână conturată şi ideea unui program educativ alături de cel estetic. Cmaţia naţională domină qferta culturală a teatrului, în această perioadă. Este reprezentată integral creaţia lui Ion Luca Caragiale. Mai sunt reprezentaţi Victor Eftimiu (Omul care a văzut moartea -1956), Victor Ion Popa (Tache, lanche şi Cadâr -1946-1947 şi 1956-1957, Răzbunarea sutleurului- 1965), Camil Petrescu (M.itică Popescu -1966), Gheorghe Gprian (Omul cu mârţoaga -1957), Mircea Şteranescu (Căruţa cu paiaţe - 1963), Mihail Sebastian (Insula - 1967) etc. Dramaturgia contemporană este reprezentată prin autoril de vârf ai momentului cu creaţiile lor cele mai importante: Horia Lovinescu (Febra - 1965, Elena - 1957, Primăvara târzie - 1969), Aurel Baranga (Anii negri - 19 58, Mielul turbat- 19 59, Sfântul Mitică Bla)inu -1966, Opinia publică -1967 etc.), Ecaterina Oproiu (Nu sunt turnul Eiffel - 1967), Radu Stanca (Oedip salvat - 1969), Dumitru Radu Popescu (Aceşti îngeri trişti- 1970). Au fost puse în circuitul teatral texte importante încă nejucate până la data respectivă: Anton Pann de Lucian Blaga - 1964, Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu- 1968. Tendinţa de a accede la condiţia unui teatru de repertoriu în deceniul 19601970 s-a făcut şi prin reprezentarea marii dramaturgil universale clasice dar şi contemporane: William Shakespeare (Hamlet- 1961, Îmblânzirea scorpiei1960, Visul unei nopţi de vară- 1962, Ce-aţi voi- 1966), Racine (Fedra1962), Euripide (Ifigenia în Taurida- 1964), Anton Pavlovici Cehov (Trei surori- 1963), Henrik Ibsen (Strigoii- 1956, Raţa sălbatică- 1970) etc. Cu precădere în cea de a doua parte a intervalului 1956-1970 au fost reprezentaţi dramaturgi ca Eugene Ionesco (Regele moare- 1969), Arthur Miller (Moartea unui comis voiajor - 1960), George Bernard Show (Sfânta Ioana - 1962, Pygmallion - 1964, Maior Barbara - 1966), Maxwell Anderson (Pogoară iarna - 1965 ), Friedrich Diirrenmatt (Fizicienii - 1964, Romulus cel Mare 1967), Jean Paul Sartre (Troienele- după Euripide- 1969), Arnold Wesker (Anotimpurile - 1969) etc. Parte din aceste spectacole, dar şi altele, au rămas antologice prin valoarea lor artistică datorată unei echipe de mgizori de marcă ai teatrului românesc care au funcţionat în această perioadă în teatrul timişorean: Ion Maximilian (19 56-1963. Spectacole de excepţie: Moartea unui comis voiajor, Trei surori), Dan Nasta (1960-1964- Hamlet, Sfânta Ioana, Căruţa cu paiaţe), Horia Popescu (1957-1959), Ioan Taub (1956-1961), Iannis Veakis
www.cimec.ro

22

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

(1956-1957 şi 1964-1965- Strigoii), Constantin Anatol (1964-1965), Marietta Sadova (1966-1967), Mircea Marosin (1969- Troienele), Aureliu Manea (19681969 - Anotimpurile), Emil Reus (1960 - AristocraJii de Pogodin în 1961 ), Petre Sava Băleanu (1963-1964), Octavian Rapapport (1956-1957). Au mai funcţionat în acest interval de cimp scenografii: Eugen Trucinschi, Horea Popescu, Virgil Miloia, Doina Almăşan Popa, Elena Pătrăşcanu Veakis, Emilia Jivanov, precum şi actori de prestigiu ai scenei româneşti: Dan Nasta, Dem. Moruzan, Jenny Moruzan, artişti emeriţi, Dinu Gherasim, Vasile Cosma, Marina Başta, Vasile Creţoiu, artist emerit, Gheorghe Leahu, artist emerit, Ştefan Iordănescu, artist emerit, Gilda Marinescu, Agatha Nicolau, Anca Ionică Neculce etc. Momentul de vârf al perioadei 1956-1970 1-a constituit intervalul1964-1970. În stagiunea 1966-1967 a luat fiinţă Studioul 172 (nume acordat după numărul scaunelor din sală). Viza reprezentarea textului în forme spectaculare inedite. Primul spectacol (coupe) a fost compus din: Începem de Ion Luca Caragiale, Dragostea lui Don Perlimplin de Federico Garcia Lorca şi Dactilografii de Murray Schysgall. A funcţionat până în 1969, trei stagiuni, în ultima dintre ele axându-şi programul repertorial pe categorii socio-profesionale de public tânăr, şi schimbându-şi denumirea în Pro juventutis. Menţionăm ca definitorii concluziile criticii teatrale referitoare la această etapă 1956-1970: "Pare a fi evidentă în activitatea Teatrului ,)viatei Mii/o" din
Timifoara, o anume constanţă calitativă nedezminţită de niciuna din întreprinderile acestui meritoriu colectiv. Grija pentru alcătuirea unui repertoriu de valoare echilibrat, lipsit de stridenţă, în care o pondere bine stabilită o are dramaturgia originală, preocuparea continuă pentru descifrarea, mai ales corectă, a sensurilor operei dramatice, distribuţia în general cumpănit calculată a forţelor actoricefti (foarte diferite), în funcţie de disponibilităţile lor intnpretative, existenţa unui nucleu de regizori fi actori valorofi, a unor "vâtjuri" care concentrează în jurul lor nuanţele valorice ale întregii trupe, îndrăifleala scenică, mergând de la diversele soluţii regizorale din cutare piesă, până la iniţiativa remarcabilă de semnificaţie mai largă a înfiinţării unui studio." (Dinu Kivu, Parametri valorici ai Teatrului

"Matei Millo" din

Timişoara,

Teatrul, nr. 6, 1967).

Perioada 1970-1979. Prin Hotărârea nr. 58 a Consiliului de Miniştri (Bucureşti, 27 ianuarie 1971), Teatrul ,~atei Millo" devine TEATRUL NAŢIONAL TIMIŞOARA. Hotărârea a fost publicată în Buletinul oficial al RSR, anul VII, nr. 17, din 8 februarie 1971, fiind luată cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de existenţă a teatrului. Din punct de vedere al valorii ofertei culturale a teatrului, perioada 19701979 a marcat un declin evident faţă de etapa anterioară. După 1971 rigorile ideologice impuse repertoriilor se accentuează progresiv, apar "grătarele" ce forţează structurarea proiectelor repertoriale după sistem procentual referitor la dramaturgia românească şi străină. Opţiunile teatrului se îndreaptă prioritar spre piesa românească de actualitate. Sunt reprezentate piese ale autorilor: Aurel Baranga (Travesti - 1970, Interesul general - 1971 ), Paul Everac (Camera de alături -1972, Un fluture pe lampă -1975, Piatră la
www.cimec.ro

23

MARIANA

Vorcu

rinichi -1977), Alexandru Mirodan, Virgil Stoenescu (O fată imposibilă -1973, Un tânăr mult prea furios- 1976), I.D. Sîrbu (A doua faţă a medaliei -1974) etc., piese axate pe dezbaterea problemelor de etică, echitate şi morală socialistă a muncil şi a vieţii, dar şi altele, cum ar fi cele ale lui Dumitru Radu Popescu. Există preocupări pentru promovarea piesei româneşti originale şi a autorilor locali: Aurel Gheorghe Ardeleanu (Coroană pentru Doja - 1972, regia Ioan Taub, Appassiona ta - 197 4, regia Sergiu Savin), Sergiu Levin (Poate acesta e secretul - 1973, regia Emil Reus) etc. Alături de lucrări din dramaturgia contemporană a ţărilor socialiste (Alexei Arbuzov, Alegere- 1972, Comedie de modă veche1975, Saşa Lichy, Soldăţelul de plumb - 1973, Mihail Roscin, Tineri căsătoriţi caută cameră - 1977 etc.) a fost substanţial reprezentată dramaturgia clasică română şi străină. Funcţionează ca regizori permanenţi: Emil Reus, Ioan Taub (până în 1974), Sergiu Savin (până în 1974), Ioan Ieremia (1974-1990, 1993-1998,20012006), scenograjele Emilia Jivanov şi Doina Almăşan Popa, precum şi un număr de actori de marcă: Gheorghe Leahu, artist emerit, Vasile Creţoiu, artist emerit, Ştefan Iordănescu, artist emerit, Vladimir Jurăscu, Viorica Cernucan, Irene Flamann Catalina, Lucia Doroftei, Florin Măcelaru, Eugenia Creţoiu, Florina Cercei, Garofiţa Bejan, Ion Cocieru, Mihaela Murgu, Geta Iancu, Traian Pârlog etc. A fost o perioadă de instabilitate a cadrelor artistice. Deşi fără să atingă strălucirea unora dintre spectacolele perioadei anterioare, s-au remarcat totuşi ca meritorii, unele chiar foarte bune, spectacolele: Arca bunei speranţe de I.D. Sîrbu şi Pisica în noaptea anului nou de Dumitru Radu Popescu, ambele în regia lui Sergiu Savin (1970), Rap sălbatică de Henrik Ibsen, regia Emil Reus (1970), Coroană pentru Doja de Aurel Gheorghe Ardeleanu, regia Ioan Taub (1972), Să nu-ţi faci pravălie cu scară de Eugen Barbu, regia Emil Reus (1973), Un fluture pe lampă de Paul Everac, regia Ioan Ieremia (1975), Discipolul diavolului de George Bernard Shaw, regia Emil Reus (1975), Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Ioan Ieremia (1975), Dosarul Andersonville, de Saul Levitt, regia Ioan Ieremia (1975), Henric al VI-lea (partea a III-a) de William Shakespeare, regia Ioan Ieremia (1976), Fundaţia de A.B. Vallejo, regia Ioan Ieremia (1977). A fost o perioadă de schimb cultural anual cu teatre din R.S.F. Jugoslavia, începând din 1969 până în 1971, cu Teatrul "Sterija Popovici" din Vârşeţ apoi, de la această dată până în 1981, cu Teatrul Naţional din Novi-Sad. În cadrul acestor relaţii s-au produs şi schimburi reciproce de cadre artistice, regizori şi scenografi. Deşi preocupări au existat în acest sens şi în etapele anterioare, perioada 1970-1979 se remarcă prin existenţa unor acţiuni ample şi concertate ale teatrului în scopul formării bunului gust al publicului. (Teatrul şi catedra- VI ediţii, Introducere în arta spectacolului, Intreprinderea prietenă etc.). Rezultatele concrete ale acestui sistem bine organizat de relaţie cu publicul de vârste şi condiţii culturale diverse s-au resimţit în cursul deceniului următor, când Teatrul Naţional din Timişoara a beneficiat, într-un context dificil pentru întreaga cultură românească, de un public permanent, avizat şi fidel. Perioada 1979-1990 este legată de conducerea teatrului de către Lucia Nicoară a semnificat o etapă de reviriment important pentru Teatrul Na~onal
www.cimec.ro

şr

24

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Etapa a fost marcată de câteva spectacole de excep~e care au situat Na~onalul timişorean în eşalonul de frunte al mlşcăril teatrale româneşti. A reprezentat un timp teatral bun, al rezistentei culturale, fată de precaritatea timpului istoric. S-a remarcat prin promovarea piesei românefti de actualitate, în spectacole rrnportante prin contribuJia regizorală şi valoarea interpretativă, precum şi prin abordarea marelui repertoriu clasic românesc fi universal. Regizori permanenţi: Ioan Ieremia, Emil Reus, Ştefan Iordănescu (1985-1986), Dan Radu Ionescu (1978-1982). Regizori colaboratori: Silviu Purcărete (1980 -Se ridică ceata de Florin Năstase), Florin Fătulescu (1980 -Nu ne naştem toJi la aceeaşi vârstă de Tudor Popescu), Voja Soldatovlci (1981 - Păcatul din Valea San Florian de Ivan Ţankar), Aureliu Manea (1982- Somnoroasa aventură de Teodor Mazllu), Ion Lucian (Mary Poppins de Silvia Kerlm, 19 82), Magdalena Kleln (1984 - Geniul şi zeita de Terry Johnson), Alexa Vlsarlon (1988- Trei surori de Anton Pavlovlci Cehov). Scenografi permanenţi: Emilla Jlvanov, Doina Almăşan Popa, colaboratori: Virgil Luscov, Krlszcina Nagy, Irina Borovschl.
Perioada 1984-1990 a fost una de
rezolvată
autoflnanţare

Trrnlşoara.

a teatrului între 70% fi 84%,

integral, prioritar din acest punct de vedere, prin mijloace parateatrale: tipărituri, spectacole de alt tip decât teatral etc. Sistemul de rigori economice impus de Consiliul Culturii şi Educa~el Socialiste teatrelor, începând cu 1983, radiază din repertoriu toate piesele care presupun plata drepturilor de autor în valută (ex. Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht) şi diminuează la maximum poslbllită~le de includere în repertoriu a unor piese din dramaturgla contemporană occidentală. Spre sfârşitul intervalului, când dramaturgla contemporană a ţărilor socialiste mărturiseşte o mal mare libertate de gândire şi exprimare, apar restric~l şlla aceste op~unl (1987, 1988, 1989). La Teatrul Na~onal Timişoara se joacă un repertoriu echilibrat ca gen, apartenenţă a autorilor la un anume sistem politic, tematică, cimp istoric etc., dar inegal ca valoare a textului dramatic, el concinuând a fi obligat să se includă în amintitul grătar. Împotriva acestor rigori, în perioada 1980-1990, teatrul are op~unl repertorlale valoroase, în special cele referitoare la dramaturgla românească contemporană. Sunt reprezenta~ cel mal importanţi dramaturgi români contemporani. "Cât despre Teatrul Naţional din Timifoara,
e să vorbim despre cum trebuie să arate repertoriul unei atari instituţii românefti, azi, apoi să ne uităm cu luare aminte la afiful său din anii 1987-1988. E semnat de Teodor Mazilu (a existat intenţia, realizată în bună parte, a unei "integrale Mazilu"), Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu, Dumitru Solomon, Ion BăiefU, Tudor Popescu - ceea ce mi se pare definitoriu fi de exemplaritate." (Valentin Sllvestru, România
dacă

12 decembrie 1989). Spectacole de exceppe ale perioadei 1980-1990: Unchiul Vanea de Anton Pavlovicl Cehov, regla Ioan Ieremia (1980), Mobilă şi durere de Teodor Mazilu, regla Ioan Ieremia (1980), Studiu osteologie al unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania de Dumitru Radu Popescu, regla Ioan Ieremia (1981 ), Ca frunza dudului din rai de Dumitru
www.cimec.ro

literară,

25

MARIANA

Vorcu

Radu Popescu, regia Ioan Ieremia (1983), Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht, regla Emil Reus (1983), Regele Lear de William Shakespeare, regia Ioan Ieremia (19 87), Dalbul pribeag de Dumitru Radu Popescu, regia Ioan Ieremia (1987), Trei surori de Anton Pavlovici Cehov, regia Alexa Visarion (19 88), Moara de pulbere de Dumitru Radu Popescu, regia Ioan Ieremia (1989). A fost un cimp teatral marcat de regizorul Ioan Ieremia, aflat într-o perioadă de eflorescenţă profesională şi creativitate artistică de necontestat. Premii nationale obtinute de Teatrul National Timi!i:oara între anii ' ' ' J" 1980-1990: În cadrul Festivalului Naţional "Cântarea României", 1981 -Premiul I pentru spectacolul Studiu osteologie al unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania de Dumitru Radu Popescu. În cadrul Festivalului dramaturgiei româneşti actuale: 1980 - Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru Mobilă şi durere de Teodor Mazilu; 1983 - Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru Ca frunza dudului din rai de Dumitru Radu Popescu; 1987 - Premiul pentru cel mai bun spectacol pentru Dalbul pribeag de Dumitru Radu Popescu. Premiile Asociatiei Oamenilor de Artă din Institutiile Teatrale şi ' ' Muzicale (ATM): 1987 -Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului pentru Dalbul pribeag. Între anii 1980-1987 au avut loc, în organizarea Teatrului Naţional Timişoara, ATM, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Comitetului de Cultură al judeţului Timiş, 4 ediţii ale Festivalului Dramaturgiei Româneşti Actuale, manifestare care a urmărit relevarea celor mai bune lucrări dramatice româneşti jucate în perioada ultimilor doi ani faţă de data ediţiei anterioare, contribuind la stimularea creaţiei originale, la dezvoltarea artei spectacolului şi îmbogăţirea formelor sale de expresie. La Ediţia I, din 16 noiembrie 1980, au participat 9 spectacole, a avut loc colocviul "Funcţia militantă a dramaturgiei de actualitate". S-au editat două numere ale unui Jurnal al Festivalului dramaturgiei româneşti actuale. Ediţia a II-a: 7-14 martie 1983. S-au prezentat 9 spectacole, s-a susţinut simpozionul "Actualitate şi valoare în programul repertorial românesc". Publicaţia ediţiei: Antract, 4 numere. Ediţia a III-a: 3-10 noiembrie 1985, sub numele Gala Dramaturgiei Româneşti Actuale. Publicaţia ediţei: Antract, 3 numere. Ediţa a IV-a: 8-15 noiembrie 1987, sub numele Gala Dramaturgiei Româneşti Actuale. Publicaţia ediţiei: Antract, 4 numere.

Perioada 1990-2005. Primii ani au însemnat o perioadă confuză pentru teatru. S-a renunţat, din raţionamente extraartiscice, la toate spectacolele anterioare momentului 1989. În abandonul formelor esopice de expresie teatrală şi căutarea altora, mai directe, de comunicare artistică, spectacolele acestui interval au fost scăzute valoric, alte tensiuni, centrifuge, dispersând forţa creatoare a colectivului.
www.cimec.ro

26

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Întreaga perioadă 1990-2005 a fost una frământată, marcată de succesiunea la conducerea artistică a teatrului a zece (dintre care trei interimari) directori, fiecare venind să propună un alt program şi alte modalită~ practice de aplicare a lui. Lipsa unei Legi a Teatrelor care să stabilească, în limitele juridic constituite, ce înseamnă democra~a în teatru, propunând şi un alt sistem de rela~e în cadrul mecanismului teatral a condus, uneori, la situaţii necreatoare. A fost o perioadă care a înregistrat o mai mare instabilitate a trupei artistice, o mişcare de "veniri-plecări" mai alertă decât odinioară. În unele situaţii, abandonul cenzurii ideologice a atras după sine şi abandonul necesarei cenijlri artistice şi a autocenzurii creatorilor, lăsând drum deschis lipsei de valoare, mediocrită~i. Mirajul absolutei libertă~ op~onale a regizorului asupra textului nu a condus, mereu, la rezultate fericite, şi nu a prilejuit aparWa nici măcar a unui singur spectacol de excep~e în această perioadă de 15 ani. Deşi unele spectacole bune au existat, sensul, valoric vorbind, al "mişcării teatrului" a fost unul clar descendent.

Perioada 1990-1991 a însemnat directoratul unui om de aleasă cultură, poetul Şerban Foarţă, lipsit însă de aptitudini administrative. După ani lungi de cenzură, politicul şi eroticul invadează scena. Au părăsit teatrul regizorul Ioan Ieremia, scenografa Emilia Jivanov, secretara literară Doina Popa, precum şi actori ca Ion Haiduc, de exemplu. Regizori angajaţi: Emil Reus, Ştefan Iordănescu, Laurian Oniga. Regizor invitat: Dan Alexandrescu. Scenografi: Krisztina Nagy, Doina Almăşan Popa, Virgil Miloia. După 11 ani de func~onare (1979-1990), Administra~a comună a fost dizolvată, revenindu-se la autonomia administrativă a teatrului. Spectacole importante ale intervalului: Teroare şi credintă de Michael Black, regia Dan Alexandrescu (1990), Traversarea ' . Ni agarei de Alonso Allegria, regia Ştefan Iordănescu (1991 ). In primăvara lui 1991, întregul colectiv artistic, cu foarte mici excep~i, a fost descalificat abuziv. Teatrul însuşi şi-a pierdut categoria I. Perioada 1991-1994 a cuprins direcţia actorului Vladimir Jurăscu. Colectivul a fost completat cu actori tineri: Suzana Macovei, Armand Calotă, Nicu Mihoc, Romeo Bărbosu. Regizori permanenţi: Emil Reus, Mihaela Lichiardopol, Alexandra Gandi. Regizori invitaţi: Miszlay Istvân (Budapesta, Ungaria), Dusan Mihailovici (Belgrad, Serbia), Dan Alexandrescu, Ana Simon (Geneva, Elveţia), Nicoleta Toia. Scenografi permanenţi: Emilia Jivanov, invitaţi: Ovidiu Bubulac (Paris, Franţa). Din punct de vedere administrativ, au apărut fişele postului şi evaluările anuale ale tuturor angajaţilor după norme clare. Artistic, s-au remarcat mai multe roluri performante în spectacole bune, spectacolul de excelenţă neexistând. Spectacole bune: Anna Christie de Eugene O'Neill, regia Emil Reus (1992), Joc de pisici de Orkeny Istvân, regia Miszlay Istvân, Piaf de Pam Gems, regia Nicoleta Toia (1992). Teatrul Naţional Timişoara şi-a redobândit gradul de instituţie culturală de categoria I. A fost o perioadă echilibrată, fără se1sme.
www.cimec.ro

27

MARIANA

VOICU

Perioada 1994-1997, în direc~a lui Ioan Ieremia, a fost una convulsionată, cu o atmosferă explozivă, cu conflicte deschise. Deşi propus programatic, saltul artistic nu s-a produs în ceea ce priveşte oferta teatrului. Două evenimente artistice remarcabile au marcat, totuşi, perioada celor trei stagiuni: minunatul spectacol Iona de Marin Sorescu, regia Ioan Ieremia (1994) şi reluarea, în 1995, după şapte ani de întrerupere, a Festivalului Dramaturgiei Româneşti, cu lărgirea plajei de abordare, de la dramaturgia de strictă actualitate la întreaga dramaturgie românească, dar şi aparWa, în premieră, a primei ediţii de autor, Matei Vişniec (1996). Festivalul a fost organizat, de atunci, cu ritmicitate anuală. Actori nou angaja~: Claudia Ieremia, Luminiţa Tulgara, Gabriela Caranfil, Alexandru Bairactaru, Costel Tovarniţchi, Delia Sabău, Ruslan Rotaru, Monica Rusei, Valentin Ivanciuc. Au mai fost angajaţi regizorul Ion Ardeal Ieremia şi scenografa Geta Medinschi. La aniversarea a jumătate de secol de existenţă a teatrului, în anul 1995, acesta a primit numele de Teatrul Naţional Mihai
Eminescu
Timişoara.

Perioada 1997-2000. Teatrul are la conducere pe regizorul Ştefan Iordănescu, direc~a sa fiind una în care s-a încercat introducerea reformei teatrale, cu regim experimental, la Teatrul Naţional Timişoara. Dincolo de strălucirea Programului teoretic, aplicarea lui practică nu a condus la rezultatele scontate, efortul de schimbare fUnd însă un lucru bun spre care teatrul a rămas în continuare deschis. Pentru prima dată strategia repertorială a fost formulată pe bază de programe şi proiecte, stabilite pe una sau mai multe stagiuni, cu directori pe program (Teatrul şi Biblia, Teatrul şi comunităţile etc.). S-a încercat crearea unor relaţii fluide şi lucrative cu publicul, presa, organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, cu mediul universitar etc. Au fost angajate cadre artistice tinere: Laura Avarvari, Ana Maria Cojocaru, Sabina Giurgiu Bijan, Anca Jurchescu, Nicolae Poghirc, Monica Rusei, Alexandru Reus, Cătălin Ursu, actori, Krisztina Nagy, scenografi. S-au derulat proiecte comune cu alte teatre sau organizaţii teatrale independente care sprijină arta spectacolului. Desfăşurat pe parcursul stagiunjj 199 8-1999, programul "Stagiunea europeană" a beneficiat de cinci spectacole montate de regizori străini, membri ai Uniunii Teatrale Europene: Keszeg Lâszlo (Ungaria), Philip Boulay (Franţa), Stefano de Luca (Italia), Simona Gonella (Italia), Eli Malka, director al UTE (Franţa), programul rămânând important prin tentativa de fluidizare a relaţiei Teatrului Naţional cu teatre europene şi prin contactul cu un alt sistem de lucru în instituţie, riguros programat şi eficient aplicat. Spectacole importante: Mistere medievale, regia Mihaela Lkhiardopol (1997), Cerşetorul de R. J. Sorge, regia Beatrice Bleonţ (1997), Invective scenariu de Ion Ardeal Ieremia şi Traian Şoimu, după Paul Verlaine, regia Ion Ardeal Ieremia (1998), Ubu rege de Alfred Jarry, regia Stefano de Luca (1999). Au avut loc trei ediţii ale Festivalului Dramaturgiei Româneşti, necompetitive, axate pe o dimensiune formativă prin numeroasele Ateliere (de Artă a actorului, de Critică teatrală, de Dramaturgie etc.) care au însoţit oferta de spectacole.
www.cimec.ro

28

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Teatrul a fost dotat cu o performante.

scenă mobilă, aparatură

de sunet

Şl lumjnă

Perioada 2000-2001 a însemnat conducerea djrectorjală a prof. unjv. Cornel Ungureanu. S-a acordat o aten~e deosebjtă reprezentărjj dramaturgjej djasporej româneşti (Paul Mjron şj Leonjd M. Arcade), valorjficărjj poten~aluluj dramaturgie autohton, prjn spectacole-lectură, dar şj spectacoluluj de poezje, project rjtmic şj consecvent aplicat în spa~j alternative. S-au desfăşurat: Programul LAborator, vjzând, în principal, pregătirea profesjonală a actorilor, Programul Cafeneaua teatrală fi literară, în spa~u neconven~onal, Programul Restituiri, reprezentat prin Caietele Teatrului Naţiona" dezvelirea bustuluj artistuluj emerjt Ştefan Iordănescu şj Sărbătorirea a 130 de ani de teatru în limba română la Timifoara. Spectacol jmportant: lvona, Principesa Burgundiei de Wjtold Gombrowkz, regja Anca Marja Colţeanu (2001). A avut loc, în anul 2000, Festivalul Dramaturgjej Româneşti, edj~e necompetitivă. Perioada 2001-2005 este legată de directoratul Luciei Nicoară. Oferta a celor patru stagjunj nu mărturiseşte o djrecţje programatică djstinctă, gândjtă pentru o stagjune sau maj multe. Valoarea ofertej repertorjale a spectacolelor teatruluj se sjtuează în zona medje şj submedje. Se djsting, totuşj, câteva spectacole deasupra acestuj njvel: Visul unei nop}i de vară de W. Shakespeare, regja Sanda Manu (2001 ), Eu când vreau să fluier, fluier de Andreea Vălean, regja Miliaela Lichjardopol (2002), Crima din strada Lourdne de Eugene Labiche, regja Felix Alexa (2003), La lilieci după Marin Sorescu, regja Sabjn Popescu (2003), Sinudgaşul de Njkolaj Erdman, regja Claudju Goga (2004), Scrinul negru sau Moştenirea broaştei testoase după George Călinescu, regja Ada Lupu (2005). Câteva evenjmente au marcat perjoada 2001-2005: sărbătorirea a 30 de anj de la dobândjrea titulaturij de Teatru Naţional la Tjmjşoara, afiljerea Na~onaluluj timjşorean, ca reprezentant al Românjej, la Atelierul de Traduceri de texte dramatice, organjsm de anvergură europeană, fondat la Orleans, Franţa, cu sprjjjnul financiar al Unjunjj Europene. Au avut loc două edWj ale Festivalului Dramaturgiei Româneşti, redevenjt competitiv şj organjzat la djstanţă de doj anj, cuprinzând şj lucrările Ateljeruluj.
repertorjală

Djn debutul stagiunii 2005-2006 Teatrul Naţional Tjmjşoara este condus de tânăra regjzoare Maria Adriana Hausvater (nume de scenă: Ada Lupu). Având ca punct de pornire un program managerjal extrem de ambWos, ofertant, dar şj realjst, program a căruj aplicare a fost urmărjtă punctual şj consecvent, activjtatea Teatruluj Na~onal Timjşoara s-a restartat, pornind într-o direcţie
ascendentă.

www.cimec.ro

29

MARIANA

Vorcu

.1945

Jlf:torii
"[/f!otr-uf~i

!1oporului''
Nicolae Popa

Mircea Avram

Radu Avram

Pavel Crl$an

Rozalia Tot

Theodor Foale

Ştefan

Gordian

Marin

lones~ u

Maria

Sănluţd

Radu Ionescu

• c ·oco Mic;lea Ionesc u

Nicolae Ionescu

Marg areta

T~rcu

/

Virgil Led'linteanu

Gârofita Llnaru

Ioan Lupulescu - Ba.su _

letltia

Şţefănescu

Ştefan M~ril

www.cimec.ro

30

Istoria Teatrului

Naţional

"Mih ai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

STAGIUNEA 1945-1946

Lil(y Bulandra
Dr.lndrieşu,

Dr. 5 abin Indrieşu

Sabin - director Consiliul de Administraţie: Oancea, Sebastian- Delegatul Comisiei Culturale Locale a Sindicatelor Unite - Preşedinte; Georgescu, Constantin- Delegatul Comisiei Locale a Sindicatelor Unite; Vancea, Zeno - Directorul Conservatorului Muncitoresc; Indrieşu, Corneliu - Delegatul Comitetului Cultural FND; Dr.Bellu, Gherasim - Delegatul Primăriei Oraşului; Dr.Oprea, Gheorghe - Delegatul Sindicatului Salariaţilor Municipali; Avram, Mircea - Delegatul actorilor; Ionescu, Dan Radu; Popa, Nicolae; Foaie, Gheorghe -Administratorul Teatrului; Bulandra, Lilly - director de scenă; Avram, Mircea - regizor; Ionescu, Dan Radu- regizor; Ionescu, Dan Radu- scenografie; Foaie, Theodor- compozitor şi ilustrator muzical Avram, Mircea - actor; Avram, Radu - actor; Bulandra, Lilly - actriţă; Cosma, Vasile- actor; Crişan, Pavel- actor; Daju, Vasile- actor; Gordian, Ştefan - actor; Ionescu, Dan Radu - actor; Ionescu, Marin - actor; Ionescu, Nicolae - actor; Ionescu-Miclea, Coca - actriţă ; Lechin~eanu, Virgil - actor; Linaru, Garofi~a - actriţă; Lupulescu Basu, Ion - actor; Mării, Ştefan - actor; Mîndrilă, Ileana - actriţă; Oancea, Jeni - actriţă; Oancea, Sebastian - actor; Olaru, Ion - actor; Popa, Nicolae - actor; Săniu~ă, Maria- actriţă; Ştefănescu, Leti~ia- actriţă; Tot, Rozalia- actriţă; Turcu, Margareta - actriţă; Voichi~ă, Ion - actor.
Munca de regizor tehnic
şi

sufleur a fost îndeplinită de unii dintre cei de mai sus.

www.cimec.ro

31

M A RI ANA

Vorcu

NE DAŢI VOIE ... de Indrieşu, Corneliu; Ionescu, Dan Radu; Avram, Mircea Data premierei: 08.12. 1945 Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Mişcarea scenică: Valkay, Carol Distribu~ia: Avram, Radu; Cosma, Vasile; Crişan, Pavel; Ionescu, Coca; Ionescu, Dan Radu; Lechin~eanu, Virgil; Linaru, Garofi~a; Mării, Ştefan; Mîndrilă, Ileana; Moga, Stela; Oancea, Jeni; Popa, Nicolae; Săniu~ă Gheorghiu, Maria; Ştefănescu, Leti~ia; Turcu, Margareta; Voichi~ă, Ion Reprezentaţii: 6

Întreaga distribttţie a priJmtiui spectacol

ION AL VĂDANEI, comedie de Kiriţescu, Nicolae Data premierei: 25.12.1945 Regia: Bulandra, Lilly Distribu~ia: Bulandra, Lilly (Smaranda); Crişan, Pavel (Ştefan); Gordian, Ştefan Gean); Ionescu, Coca (Mary); Ionescu, Dan Radu (Gabriel Ploeşteanu); Ionescu, Marin (Vasile); Ionescu, Nicolae (Jim); Mîndrilă, Ileana (Fata); Olaru, Ion (Ilie); Popa, Nicolae (State Grozescu); Săniu~ă Gheorghiu, Maria (Baby); Turcu, Margareta (Margueritte); Voichi~ă, Ion (Ion V.Dan) Reprezentaţii: 1O

Dosar de presă: Lttptătonti bănăţean) 12.12.1945,· Luptătorul bănăţean) 29.12.1945,· Banatu~ 30.12.1 945; Szabad Sz6, 29.12.1945; Temeswarer Zeitung, 02.01.1946,· Făclia) 02.01.1946; Lttptătontl bănăţean) 09.05.1946; Făclia Banatttlui) 20.06.1946.
www.cimec.ro

32

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

PLATON KRECET de Korneiciuc, Alexandr (Rusia) Data premierei: 12.01.1946 Traducerea: Massoff, Ioan Regia: Bulandra, Lilly Muzica de scenă: Foale, Theodor Distribu~ia: Avram, Radu (Platon Krecet); Bulandra, Lilly (Maria); Crişan, Pavel (Vasca); Ionescu, Nicolae (Secretaml); Lechin~eanu, Virgil (Arcadie); Linaru, Garofi~a (Bocicariova); Mării, Ştefan (Stiopa); Mîndrilă, Ileana (Cristina); Moga, Stela (Olea); Oancea, Jeni (Lidia); Popa, Nicolae (Terente); Ştefănescu, Letipa (Maia); Tot, Rozalia (Valea); Voichi~ă, Ion (Berest) Reprezentaţii: 5

Imagine din spectacol

Dosar de
Banattt~

presă: Lttptătontl bănăţean)

07 17.01.1946

şi

04.01.1946; Făclia Banatttltti) 06 .01.1946; 14.01.1946; Temeswarer Zeitttng, 14.01.1946; Lttptătorttl bănăţean)

SPECTACOL COUPE

SCÂNTEIA, comedie de Pailleron, Edouard (Franţa) Data premierei: 02.02.1946 Regia: Bulandra, Lilly Distribupa: Avram, Radu (Raoul De Geran); Săniu~ă Gheorghiu, Maria (Antoinette); Turcu, Margareta (Doamna Renat)
www.cimec.ro

33

MARIANA

Vo1cu

FIICA LUI IEFTEU, comedie de Cavallotti, Felice (Italia) Data premierei: 02.02.1946 Regia: Bulandra, Lilly Distributia: Avram, M.ircea (Mario Alberti); Ionescu, Coca (Baroana , Villalba); Măru, Ştefan (Doctor Sarchi); Săruută Gheorghlu, Maria (Emma) CASEI, comedie de Courteline, Georges Moinaux (Franţa) Data premierei: 02.02.1946 Regia: Bulandra, Lilly DistribuJia: Ionescu, Coca (Valentine); Ionescu, Dan Radu (Trielle) Reprezenta~!: 4 Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean, LINIŞTEA

08.02.1946; Făclia, 08.02.1946

NU-l ADEVĂRAT, DAR CRED, comedie de de Filippo, Peppino (Italia) Data premierei: 09.02.1946 Traducerea şi regia: Bulandra, Lilly Distribu }ia: Crişan, Pavel (Malvurio ); Ionescu, Marin (Gervasio ); Ionescu, Nicolae (Spirito ); Mîndrilă, Ileana (Mazzarella); Moga, Stela (Rozina); Oancea, Jeni (Tereza); Oancea, Sebastian (Donatti); Olaru, Ion (Musciello) Reprezenta~!: 6
Dosar de presă: Luptătorul bănăţean, 14.02.1946; Banatul, 15.02.1946; 14.02.1946; Temeswarer Zeitunty 14.02.1946
Făclia,

SPRE ZIUĂ, dramă de Maugham, William Somerset (Anglia) Data premierei: 28.02.1946 Dramatizarea: Ionescu, Dan Radu Regia: Ionescu, Dan Radu DistribuJia: Avram, M.ircea (Roger); Avram, Radu (Dick); Bulandra, Lilly (Doamna Henderson); Cosma, Vasile (Nobby); Ionescu, Coca (Dora); Ionescu, Dan Radu Oim); Ionescu, Marin (Inspectorul); Oancea, Jeni (May); Popa, Nicolae (Poster); Săniu}ă Gheorghlu, Maria (Tommy); Tot, Rozalia (Jane); VoichlJă, Ion (Henderson) Reprezenta~!: 5
Dosar de presă: 04.03.1946
Luptătorul bănăţean,

18.02.1946; Banatul, 04.04.1946;

Făclia,

COPILUL ALTUIA, comedie de Skvarkin, Vladimir (Rusia) Data premierei: 07.04.1946
www.cimec.ro

34

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 -2005

Regia: Bulandra, Lilly Distributia: Avram, Radu (Mironovici); Ionescu, Maria (Senetcika); Ionescu, Nicolae (Iakov); Lechinteanu, Virgil (Kostea); Linaru, Garofita (Zina); Mării, Ştefan (Pribiliov); Mîndrilă, Ileana (Raia); Oancea, Jeni (Olga); Oancea, Sebastian (Karaulov); Olaru, Ion (Avkind); Săniută Gheorghiu, Maria (Mania); Tot, Rozalia (Agripina) Reprezentaţii: 11 Dosar de presă: 12.04.1946
Ltptătontl bănăţean,

23.03.1946;

Banattt~

11.04.1946;

Făclia)

CU DRAGOSTEA SĂ NU TE JOCI, comedie de Avram, Mircea Data premierei: 14.04.1946 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Scenografie costwne: Ionescu, Dan Radu Muzica de scenă: Foale, Theodor Distributia: Avram, Mircea; Avram, Radu; Ionescu, Marin; Ionescu, Nicolae; ' Lechinteanu, Virgil; Linaru, Garofita; Lupulescu Basu, Ion; Mîndrilă, Ileana; Popa, Nicolae; Săniută Gheorghiu, Maria Reprezentaţii: 11

Lechinţeantt1

Radu Avrant1 Virgil Ion Lupulescu Bastt

www.cimec.ro

35

M A RI ANA

Vorcu
Făclia, 19 .04.1946;

Dosar de 19.04. 1946

presă: Lttptătorttl bănăţean,

20.04.1946;

BanatN0

GINERELE DOMNULUI PREFECT, comedie de Gusti, Paul D ata premierei: 25.05.1946 Regia: Ionescu, Dan Radu Distribu~ia: Avram, Mircea (Iorgu); Avram, Radu (Iorgu); Gordian, Ştefan (Victor); Ionescu, Coca (Natalia); Ionescu, Dan Radu (Mişu); Moga, Stela (Mariţa); Oancea, Jeni (Elena); Olaru, Ion (Ghiţă); Popa, Nicolae (Telemac Dwnitraşcu); Săniu~ă Gheorghiu, Maria (Aglaia); Tot, Rozalia (Adriana); Turcu, Margareta (Elena); Voichi~ă, Ion (Doctor Serovineanu) Reprezentaţii: 66

Imagine din spectacol
Dosar de presă: Luptătorttl bănăţean, 06.06. 1946; Banattt0 31.05.1 946
LNptătorttl bănăţean,

30.05. 1946;

STAGIUNEA 1946-1947
lndrieşu, Sabin - director; Bulandra, Lilly - director artistic şi de scenă; Foale, Gheorghe - administrator; Trucinschi, Eugen - asistent pictor scenograf

www.cimec.ro

36

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Avram, 1.\iircea- actor; Avram, Radu- actor; Cosma, Vasile- actor; Crişan, Pavel- actor; Daju, Vasile- actor; Gordian, Ştefan -actor; Ionescu, Coca - actriţă; Ionescu, Dan Radu - actor; Ionescu, Marin - actor; Ionescu, Nicolae - actor; Lechinteanu, Virgil - actor; Linaru, Garofita - actrltă; , , ' Lupulescu Basu, Ion - actor; Mării, Ştefan - actor; Wndrilă, Ileana actriţă; Oancea, Jeni -actriţă; Oancea, Sebastian- actor; Olaru, Ion -actor; Popa, Nicolae- actor; Săniup, Maria- actriţă; Ştefănescu, Letitia- actriţă; Tot, Rozalia -actriţă; Turcu, Margareta -actriţă; Voichită, Ion -actor

FOCURILE, dramă de Camllar, Euseblu şl Isanos, Magda Data premlerel: 17.10.1946 Regla: Bulandra, Lilly Asistent de regle: Avram, 1.\iircea Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Truclnskl, Eugen Distributia: Avram, Radu (Iacob al Topel); Crişan, Pavel (Cloşca); Dura, Constantin (Crlşan); Ionescu, Dan Radu (Contele Paly); Ionescu, Marin (Trlfu); Lechinteanu, Virgil (Istvan); Lupulescu Basu, Ion (Moşneagul); Mării, Ştefan (Kendl); Oancea, Sebastian (Gorun); Olaru, Ion (Ologul); Tot, Rozalia (Rafaela); Voichip, Ion (Horla)
Reprezentaţil:7

Dosar de presă: Făclia Banatului, 23.10.1946; Banatu~ 24.10.1946; 25.10.1946; Luptătorul bănăţean, 17.10.1946

Viaţa bănăţeană,

MONZU, comedie de D'Ambra, Lucio şi Donady, Alberto (Italia); Data premlerel: 10.11.1946 Traducerea: Bulandra, Lllly Regla: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Truclnskl, Eugen Distributia: Avram, 1.\iircea (Comandorul); Avram, Radu (Stano); Bulandra, Lilly (Baroneasa); Chiritescu, Grigore (Monzu); Gordian, Ştefan (Ducele); Ionescu, Coca (Rosanna); Ionescu, Marin (Baronul); Oancea, Jeni (Nletta); Olaru, Ion (Max); Ştefănescu, Letitia (Eugenia); Lupulescu Basu, Ion (Flores); Mării, Ştefan (Prlnclpele) Reprezentaţil: 8
Dosar de
presă: Făclia

Banatului, 23.11.1946; Banatul, 18.11.1946

www.cimec.ro

37

MARIANA

Vo1cu

DIGUL, dramă de Indrieşu, Cornel şi Avram, Mircea Data premierei: 22.12.1946 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Scenografie costume: Ionescu, Dan Radu Distribuţia: Avram, Mircea (Mircea); Avram, Radu (Dan); Blănaru Rusu, Maria (Maria); Chiritescu, Grigore (Enache); Ionescu, Coca (Anicuţa); Linaru, Garofita (Corina); Mării, Ştefan (Alexandru); Olaru, Ion (Gheorghe); Tot, Rozalia (Alina); Voichită, Ion (Primarul) Reprezenta~i: 29
Dosar de
presă: Făclia

Banatului, 10.01 .1947

MANSARDA, comedie de Gehri, Alfred (Elveţia) Data premierei: 19.01.1947 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Distribuţia: Bulandra, Lilly (Germaine); Crişan, Pavel (Hochepot); Gordian, Ştefan (Robert); Ionescu, Coca (Edwiga); Ionescu, Dan Radu (Max); Ionescu, Marin (Maret); Lechinteanu, Virgil (Jojo); Linaru, Garofita (Bertha); Mării, Ştefan (Jouval); Mihailovici, Emilia (Irina); Oancea, Jeni (Doamna Maret); Oancea, Sebastian (Doctorul); Popa, Nicolae (Bob); Popus, O.(Comisionarul); Tot, Rozalia (Ioana) Reprezenta~i: 6
Dosar de
Făclia

presă: Temeswarer Zeitung, 24.01.1947; Luptătorul bănăţean, 22.01.1947; Banatului, 22.01.1947

TACHE, IANKE ŞI CADÎR, comedie de Popa, Victor Ion Data premierei: 14.02.1947 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Distribuţia: Avram, Radu (Ionel); Chiritescu, Grigore (Ianke); Crişan, Pavel (Tache); Gordian, Ştefan (Ionel); Ionescu, Marin (Cadîr); Ionescu, Nicolae (Ilie); Linaru, Garofita (Ana); Oancea, Jeni (Safta) Reprezenta~i: 25
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

28.02.1947;

Viaţa bănăţeană,

27.02.1947

www.cimec.ro

38

Is toria T ea trului

Na ţio nal

"Mihai Eminescu"

Timi şoa ra

1 945-2005

Scenă

din spectacol

STAGIUNEA 1947-1948
Bulandra, Lilly- director artistic şi de scenă; Foaie, Gheorghe- administrator; Trucinschi, Eugen - asistent pictor scenograf Avram, Mircea- actor; Avram, Radu- actor; Chiri~escu, Grigore- actor; Crişan, Pavel - actor; Gordian, Ştefan - actor; Ionescu, Coca - actriţă; Ionescu, Dan Radu - actor; Lechinteanu, Viro11 - actor; Linaru, Garofita ' b~ ' - actriţă; Mării, Ştefan- actor; Mihailovici, Emilia- actriţă; Oancea, Jeniactriţă; Olaru, Ion - actor; Popa, Nicolae - actor; Săniu~ă, Ileana - actriţă; Tot, Rozalia- actriţă

CĂMILA TRECE PRIN URECHILE ACULUI, comedie de Langer,

Frantisek (Cehia) Data premierei: 09.10.1947 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Distribu~ia: Avram, Radu; Bulandra, Lilly; Ionescu, Coca; Mihailovici, Emilia; Oancea, Jeni; Olaru, Ion; Popa, Nicolae; Săniu~ă Gheorghiu, Maria; Tot, Rozalia Reprezentaţii: 46
www.cimec.ro

39

MARIANA

VOJCU

Dosar de presă: Luptătorul bănăţean, 12 şi 13.10.1947; Banatu" 16.10.1947; Făclia Banatului, 19.10.1947.

Viaţa bănăţeană,

13.10.1947;

TRIPTIC CEHOV CERERE ÎN CĂSĂTORIE, comedie de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 28.11.1947 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie, decor şi costume: Trucinski, Eugen DisttibuJia: Ionescu, Dan Radu; Mihailovici, Emilia; Popa, Nicolae
URSUL, comedie de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 28.11.1947 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen DisttibuJia: ChiriJescu, Grigore; Crişan, Pavel; Oancea, Jeni JUBILEUL, comedie de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 28.11.1947 Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Distributia: Avram, Rozalia; Olaru, Ion , Reprezentaţii: 17 Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

01.12.1947

RĂDĂCINI ADÂNCI, dramă de D'Usseau, Arnold şi Gow, James (SUA) Data premierei: 27.02.1948 Traducerea: Negreanu, Dan Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen DisttibuJia: Avram, Mircea (Howard); Avram, Radu Oack); Avram, Rozalia (Honney Ternera); Chiritescu, Grigore (Surbin); Ionescu, Coca (Alice); Ionescu, Dan Radu (Charles); Mării, Ştefan (Ray); Mugur, Dimitrie (Elsworth); Oancea, Jeni (Bella); Pentea, Tiberiu (Bob); SăniuJă Gheorghiu, Maria (Genevieve) Reprezentaţii: 48 Dosar de presă: Luptătorul bănăţean, 01.03.1948; Luptătorul bănăţean, 22.02.1948

www.cimec.ro

40

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

M-AM NĂSCUT IERI, comedie de Kanin, Garson (USA) Data premierei: 26.05.1948 Traducerea: Alecsandrescu, Sică şi Anania, Alfons Regia: Bulandra, Lilly Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Distributia: Avram, Mircea (Paul); Avram, Radu (Eddie); Avram, Rozalia , (Billy); Chiritescu, Grigore (Harry); Crişan, Pavel (Senatorul Hedges); Lazăr, Sidonia (Hellen); Mării, Ştefan (Ed Devery); Melinte, Eugenia (Doamna Hedges); Mihai, Emilia (Billy); Nani, Vladimir (Directorul Hotelului) Reprezentaţii: 44
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

27.05.1948

STAGIUNEA 1948-1949
Josan, Emil -director; Cucu, Aristarh -contabil-şef; Trucinschi, Eugen asistent pictor scenograf; Coman, Constantin -referent literar; Avram, Mircea- actor; Avram, Radu- actor; Chiritescu, Grigore- actor; Crişan, Pavel- actor; Ionescu, Coca- actriţă; Ionescu, Dan Radu- actor; Lechinteanu, Virgil- actor; Linaru, Garofip- actriţă; Mării, Ştefan- actor; Melinte, Eugenia - actriţă; Mihailovici, Emilia - actriţă; Mugur, Dumitru -actor; Nani, Vladimir- actor; Oancea, Jeni -actriţă; Popescu, Victor actor; Săniută, Maria - actrită; Tot Avram, Rozalia - actrită ' ' '
Popescu, Mihai - regizor tehnic

SĂ ÎNTÂMPINĂM TINEREŢEA de Permeak, Evgheni (Rusia)

Data premierei: 01.10.1948 Traducerea: Donici, Radu Adaptarea scenică: Florian, Mircea Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Kiriakoff Suruceanu, Th. Scenografie costume: Kiriakoff Suruceanu, Th. Distributia: Avram, Mircea (Vasilii Ivanovici); Avram, Radu (Sinkok); Avram, Rozalia (Rita); Braborescu, Ştefan (Vasili Pavlovici); Crişan, Pavel (Mironici); Mării, Ştefan (Fima); Melinte, Eugenia (Ana Sergheevna); Mihai, Emilia (Maşa); Mugur, Dimitrie (Ivan Stepanovici); Oancea, Jeni (Maria Ivanovna); Popescu, Victor (Maxunov); Săniup Gheorghiu, Maria (Sutia) Reprezentaţii: 49
www.cimec.ro

41

MARIANA

VOJCU

Dosar de

presă: Luptătorul bănăţean,

06.05.1948; Luptătorul bănăţean, 04.10.1948

SPECTACOL COUPE PENTRU COPII
ARICIUL ŞI IEPURAŞUL, basm dramatic de Marsak, Samuil (Rusia) Data premierei: 16.10.1948 Traducerea: Deşliu, Dan şi Deşliu, Irina Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Muzica de scenă: Roth, Ladislau Distribuţia: Avram, Radu (Iepuraşul); Mugur, Dimitrie (Ariciul); Oancea, Jeni (Aricioaica); Popescu, Victor (Povestitorul)
CĂSUŢA DIN CÂMPIE, basm dramatic de Marsak, Samuil (Rusia)

Data premierei: 16.10.1948 Traducerea: Deşliu, Dan şi Deşliu, Irina Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Muzica de scenă: Roth, Ladislau Distribuţia: Avram, Radu (Brotăcelul); Avram, Rozalia (Ariciul); Chiritescu, Grigore (Lupul); Crişan, Pavel (Ursul); Mării, Ştefan (Vulpea); Mihai, Emilia (Şoricelul); Mugur, Dimitrie (Moşul bun); Nani, Vladimir (Moşul rău); Oancea, Jeni (Cocoşul) Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

20.10 1948

1% FATAL, comedie de Lazaroneanu, Ionel Data premierei: 10.12.1948 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Josan, Emil Scenografie costume: Josan, Emil DistribuJia: Avram, Mircea (Tică Tomescu); Avram, Rozalia (Milica); Bulandra, Lilly (Agripina Bănculescu); Bulzan, Ionel (Tomiţă Ghiuju); Chiritescu, Grigore (Nicu Bănculescu); Ionescu, Coca (Tanţa Prapan); Ionescu, Dan Radu (Radu Ghiuju); Mării, Ştefan (Alecu Vulpaşcu); Mihai, Emilia (Lenuţa); Mugur, Dimitrie (Toma Ghiuju); Nani, Vladimir (Doctor Cămăraşcu); Oancea, Jeni (Maria); Popescu, Victor (Stelian Prapan); Săniută Gheorghiu, Maria (Sora) Reprezenta~!: 17 Dosar de presă: Luptătorul bănăţean, 13.12.1948
www.cimec.ro

42

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

SUPEU CU TATA, comedie de Bach, Ernst şl Arnold, Franz (Germania) Data premierei: 27.12.1948 Adaptarea scenlcă: Baranga, Aurel Regla: Josan, Emil Scenografie decor: Josan, Emil Scenografie costume: Josan, Emll Distribupa: Avram, Mircea (Herbert); Avram, Radu (Pastorul Benett); Avram, Rozalia (Domnlşoara Huli); Ionescu, Coca (Elena); Ionescu, Dan Radu (Fred); Mihai, Emilia (Mary); Mugur, Dimitrie (William); Nani, Vladimir (Walter); Oancea, Jeni (Doamna Perkins); Popescu, Victor (Werner Perkins); SăniuJă Gheorghiu, Maria (Ann Perkins) Reprezentaţil: 26
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

30.12.1948

CULORILE FERMECATE, basm dramatic de Abesgons, Nadejda şl Bruscin, Alexandru (Rusia) Data premierei: 23.01.1949 Traducerea: Cupcea, P. Maria Regla: Avram, Mircea Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Kertesz, Vera Muzica de scenă: Foaie, Theodor Mişcarea scenkă: Nani, Valencina Distribupa: Avram, Radu (Băiatul); Avram, Rozalia (Şoarecele); Ionescu, Coca (Prima babă); Ionescu, Dan Radu (Câillele); Lazăr, Sidonia (Fata); Mării, Ştefan (Pictorul); Melinte, Eugenia (Vaca); Mugur, Dimitrie (Diliorul); Nani, Vladimir (Servitorul); Oancea, Jeni (A treia babă); Pen}ia, Tiberiu (Omul cu barbă); Popescu, Victor (Păianjen împărat); Ştirbepu, Viorica (A doua babă)

INTRIGĂ ŞI AMOR, dramă de Schlller, Frledrich (Germania) Data premierei: 21.02.1949 Adaptarea scenkă: Maican, Aurel Regla: Josan, Emil Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin Ilustraţia muzicală: Foaie, Theodor Distribupa: Avram, Radu (Ferdlnand); Braborescu, Ştefan (Miller); Constantinescu, Vasile (Camerlstul); Economu, Alexandru (Von Kalb); Ionescu, Coca (Louise); Isaia, Ion (Wurm); Negrescu, Constanta (Sophle); Olaru, Ion (Un valet); Teodoru Covaci, Florica (Lady Milford); Ţwcanu, George (Von Walter) Reprezentaţii: 25
www.cimec.ro

43

MARI ANA

Vorcu

Mircea Avram1 Radu Avram1 Coca Ionescu1 Jeni Oancea1 Maria Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

Săniuţă

21.02

şi

26.02.1949

O ZI DE ODIHNĂ, comedie de Kataev, Valentin (Rusia) Data premierei: 12.03.1949 Traducerea: Alecsandrescu, Sică şi Baranga, Aurel Regia: Avram, Mircea Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin Distributia: Avram, Rozalia (Clava); Chiritescu, Grigore (Doctorul); Constantinescu, Vasile (Costia); Cosma, Vasile (Bucătarul); Crişan, Pavel (Portarul); Lazăr, Sidonia (Sura); Mării, Ştefan (Miusov); Melinte, Eugenia (Directoarea); Nani, Vladimir (Didkin); Negrescu, Constantin (Roza); Olaru, Ion (Şoferul); Popescu, Mihai (Infirmierul); Popescu, Victor (Zaiţev); Ştirbetiu, Viorica (Dudkina) Reprezentaţii: 52
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean1

11.04.1949

www.cimec.ro

44

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Vasile Cosma1 Rozalia Avram1 Vasile Constantinescu} Sidonia Lazăr

CASA DE PE DEAL, dramă de Gustav, Valentin Data premierei: 25.04.1949 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Distribu~ia: Constantinescu, Vasile (Mihai Şerban); Economu, Alexandru (Grigore Pavel); Isaia, Ion (Barbu); Mugur, Dimitrie (Tudor); Negrescu, Constan~a (Sonia); Oancea, Jeni (Sultana) Reprezentaţii: 14
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean}

06.05.1949

MERII ÎNFLORIT!, basm dramatic de Bădărău, Mariana , Data premierei: 22.05.1949 Regia: Rîpeanu, Constantin şi Coman, Constantin Mişcarea scenică: Pavelici, Mercedes Distribu~ia: Avram, Radu (Băiatul); Avram, Rozalia (Fetiţa); Chiri~escu, Grigore (Oala); Ionescu, Coca (Rândunica); Lazăr, Sidonia (Altă fetiţă); Mării, Ştefan (Alt băiat); Oancea, Jeni (Raţa); Olaru, Ion (Alt băiat); Ştir­ be~iu, Viorica (Oiţa)
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean}

23.05.1949;

Luptătorul bănăţean1

27.05.1949
45

www.cimec.ro

MARIANA

VOICU

STAGIUNEA 1949-1950
Josan, Emil - director; Cucu, Aristarh - director administrativ; Budeanu, Silvia - contabil-şef; Rîpeanu, Constantin - pictor scenograf; Coman, Constantin - referent literar Adamovici, Constantin - actor; Avram, 1.\iircea - actor; Avram, Radu actor; Avram, Rozalia - actriţă; Bejan, GarofiJa - actriţă; Braborescu, Ştefan, Artist al Poporului; ChiriJescu, Grigore - actor; Constantinescu, Vasile- actor; Crişan, Pavel- actor; Ionescu, Coca- actriţă; Ionescu, Dan Radu - actor; Isaia, Ion - actor; Lazăr, Sidonia - actriţă; LechinJeanu, Virgil - actor; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia - actriţă; 1.\iihai, Emilia - actriţă; Mugur, Dimitrie - actor; Nani, Vladimir - actor; Negrescu, Constanta - actriţă; Oancea, Jeni - actriţă; Olaru, Ion - actor; Popa 1.\iijea, Gheorghe- actor; Popescu, Victor- actor; Popescu, Viorica - actriţă; SăniuJă, Maria - actriţă; Ţurcanu, Gheorghe - actor (În intervalul octombrie-decembrie 1949 au mai fost angajaţi: Dem. Moruzan, Jenny Moruzan, Gabriela Huţan, Ion Anghelescu-Moreni, Sandu Dumitru, Elena Rădulescu, George Stoian) Popescu, Mihai- regizor tehnic; - sufleur
Penţia,

Tiberiu- regizor tehnic; Coman, Lidia

O SCRISOARE PIERDUTĂ, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 20.09.1949 Regia: Moruzan, Dem. şi Josan, Emil Scenografie decor: Toth, G. Scenografie costume: Toth, G. DistribuJia: ChiriJescu, Grigore (Dandanache); Constantinescu, Vasile (Tipătescu); Crişan, Pavel (Ionescu); Gherasim, Dinu (Tipătescu); Ionescu, Coca (Zoe); Ionescu, Dan Radu (Brînzovenescu); Isaia, Ion (Tipătescu); Mării, Ştefan (Farfuridi); Moruzan, Dem. (Caţavencu); Mugur, Dimitrie (Pristanda); Nani, Vladimir (Trahanache); Popa 1.\iija, Gheorghe (Pristanda); Popescu, Victor (Cetăţeanul turmentat); Ţurcanu, George (Popescu) Reprezenta ţii: 102 Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

18.09.1949; Luptătorul bănăţean, 25.09.1949

www.cimec.ro

46

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Întregul colectiv al spectacolului (sus: Dimitrie Mugttr) Dem. M oruzan) Coca Ionesctt) Dintt Gherasim) Virgil Floresctt) la mijloc: Emil Josan .fi Remtts Cosmăneamt) jos: Dan Radtt Ionesctt .fi Victor Popesctt)

FIUL MEU, dramă de Gergely, Sandor (Ungaria) Data premierei: 11.1 0.1 949 Traducerea: Cremene, Mioara şi Barbu, Ilie Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Scenografie costume: Ionescu, Dan Radu Distribu~ia: Anghelescu Moreni, Ion (Gheorghe Domanovici); Avram, Mircea (Mihail Nagy de Affra); Avram, Radu (Gardianul); Avram, Rozalia (Juliska); Constantinescu, Vasile (Comisarul); Crişan, Pavel (Pavel Esterag); Dimitriu, Sandu (Pavel Esterag); Ionescu, Dan Radu (Bokor); Isaia, Ion (Bobori Anton); Mării, Ştefan (Subofiţerul de poliţie); Melinte, Eugenia (Ana Kovacs); Moruzan, Dem.(Procurorul); Moruzan, Jenny (Văduva); Nani, Vladimir (Braun); Popa Mija, Gheorghe (Kovacs); Ţurcanu, George (Ion Tinar) Reprezentaţii: 12

Dosar de

presă: Lttptătorul bănăţean

J

20.10.1949

www.cimec.ro

47

M A RI ANA

Vorc u

POVESTE DESPRE DREPTATE, dramă de Aligher, Margarita (Rusia) Data premierei: 03.11.1949 Traducerea: Stroe, Xenia şi Marosin, Svedana Regia: Ionescu, Dan Radu; Avram, Mircea şi Coman, Constantin Scenografie decor şi costume: Ionescu, Dan Radu Distribu~a: Anghelescu Moreni, Ion (Sepeliov); Avram, Radu (Boris); Avram, Rozalia (Clava); Constantinescu, Vasile (Un comsomolist); Crişan, Pavel (Krasunov); Dimitriu, Sandu (Denisov); Ionescu, Coca (Lena); Ionescu, Dan Radu (Alioşa); Lazăr, Sidonia (Vera); Mihai, Emilia (Svedana); Mugur, Dimitrie (Vasia); Olaru, Ion (Grişa); Pen~a, Tiberiu (Kostik); Săniu~ă Gheorghiu, Maria (Zoia) Reprezentaţii: 13 Dosar de
presă: Lttptătontl bănăţean}

14.11.1 949

PAHARUL CU APĂ, comedie de Scribe, Eugene (Franţa) Data premierei: 10.12.1 949 Traducerea: Sebastian, Mihail Scenografie decor şi costume: Rîpeanu, Constantin Regia: Moruzan, Dem. Distribu~ia: Adamovici, Constantin (Un deputat); Avram, Radu (Masham); Avram, Rozalia (Regina); Chiri~escu, Grigore (Maestrul de ceremonii); Economu, Alexandru (Thompson); Ionescu, Coca (Abigail); Ionescu, Dan Radu (Torcy); Ionescu, Marin (Un deputat); Lechin~eanu, Virgil (Torcy); Mihai, Emilia (Lady Albemarle); Moruzan, Dem (Bolingbrooke); Moruzan, Jenny (Ducesa); Oancea, Jeni (Lady Albemarle); Olaru, Ion (Crainicul); Stănescu, Dumitru (Maestrul de ceremonii); Stoian, Gheorghe (Maestrul de ceremonii) Reprezentaţii: 68 Dosar de presă: Ltptătontl bănăţean1 31.12.1949

Jenny Morltzan1 Radtt Avram
www.cimec.ro

48

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

CRIMA DIRECTORULUI RIGGS, dramă de Clotorov, V (Rusia); Data premierei: 10.01.1950 Traducerea: Lascăr, Sebastian şi Alterescu, Simion Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin DisttibuJia: Avram, Radu (Tommi); Braborescu, Ştefan (Henri Riggs); Chiritescu, Grigore (Henderson); Constantinescu, Vasile (Keren); Crişan, Pavel (Petters); Economu, Alexandru (Bennet); Ionescu, Marin Oimm Morgan); Lazăr, Sidonia (Florence Beinis); Mării, Ştefan (Masters); Melinte, Eugenia (May Henderson); Moruzan, Jenny (Virgie); Mugur, Dimitrie (Alian); Nani, Vladimir (Fitzgerald); Oancea, Jeni (Mariette Howard); Olaru, Ion (Felix); Stoian, Gheorghe (Brown) Reprezentaţii: 16
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

02.02.1950

MINERII, dramă de Davidoglu, Mihail Data premierei: 16.02.1950 Regia: Toscani, N.Al. Scenografie decor: Caramanlău, Alexandru Scenografie costume: Caramanlău, Alexandru DisttibuJia: Anghelescu Moreni, Ion (Noe Baei); Avram, Mircea (Ianco ); Avram, Radu (Ionuţ); Avram, Rozalia (Eliza); Bulzan, Ioan (Petrişor); Chiritescu, Grigore (Craiu); Constantinescu, Vasile (Martin); Crişan, Pavel (Andrei Nastai); Dimittiu, Sandu (Anton Nastai); Economu, Alexandru (Pop Vas); Ionescu, Coca (Iulia); Ionescu, Dan Radu (Băleanu); Ionescu, Marin (Dobatan); Lazăr, Sidonia (Irina); Melinte, Eugenia (Ilona); Mihai, Emilia (O bătrână); Moruzan, Jenny (Ana); Mugur, Dimitrie (Mihaly); Nani, Vladimir (Mogoş); Oancea, Jeni (Maria); Olaru, Ion (Corpodan); PenJia, Tiberiu (Un miner); Popa Mija, Gheorghe (Un baei); Popescu, Victor (Şandru); ŞtirbeJiu, Viorica (Olga); Ţurcanu, George (Vlanga) Reprezentaţii: 10
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

13, 17

şi

27.02.1950

SACUL CU SURPRIZE, comedie de Twain, Mark (USA) Data premierei: 28.02.1950 Traducerea: Alterescu, Simion şi Leonte, Gabriela Dramatizarea: Bazilevski, N. şi Neustadt, V. Regia: Toscani, N.Al. Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin
www.cimec.ro

49

M A RI ANA

Vorcu

Scenografie costume: Ripeanu, Constantin Distribu~ia: Anghelescu Moreni, Ion (Teatmarch); Avram, Mircea (Bergess); Avram, Radu (Kocki); Chiri~escu, Grigore (\Vildet); Crişan, Pavel (Holyday); Economu, Alexandru (Bilson); Ionescu, Coca (Vancy); Mării, Ştefan (Wilson); Melinte, Eugenia (Doamna Pinkerton); Moruzan, Dem. (Garkness); Moruzan, Jenny (Doamna Garkness); Nani, Vladimir (Edward Richards); Negrescu, Constan~a (Mary); Popescu, Victor (Pinkerton) Reprezentaţii: 12

Jenny Moruzan, artistă emerită, Eugenia Melinte, Dem. Moruzan, artist emerit, Coca Ionesctt, Radtt A vram, Constanţa N egresctt, Jeni Oancea
Dosar de
presă: Lttptătorul bănăţean,

16.03.1950

PESTE 20 DE ANI, poem dramatic de Svetlov, Michail (Rusia) Data premierei: 18.04. 1950 Traducerea: Marosin, Svetlana şi Stroe, Xenia Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Ripeanu, Constantin Distribu~ia: Anghelescu Moreni, Ion (Athos); Anghelescu Moreni, Ion (Kolea); Avram, Rozalia (Tosia); Başta, Mircea (A doua sentinelă); Constantin, Petre (Aramis); Constantin, Petre (Vasia); Constantinescu, Vasile (D'Artagnan); Constantinescu, Vasile (Iakov); Cosma, Vasile (Prima sen tinelă); Dimitriu, Sandu (Semeon); Ionescu, Coca (Dunea); Lazăr,
www.cimec.ro

50

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Sidonia (Linda); Mandelbaum, Oscar (Vanea); Mării, Ştefan (Prologul); Nani, Vladimir (Luca); Oancea, Jeni (Valea); Olaru, Ion (Saska); Popescu, Mihai (Moisei); Radu, Coriolan (Costea); Radu, Coriolan (Portos); Rădulescu, Elena (Nina); Ştirbe~iu, Viorica (Berta Kuzminisna) Reprezentaţii: 15

Dosar de

presă: Luptătontl bănăţean,

23.04.1950

CONFRUNTAREA de Tur şi Şeinin, Lev (Rusia) Data premierei: 23.05.19 50 Traducerea: Ivanov, George Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin Distribu~ia: Anghelescu Moreni, Ion (Prihodka); Avram, Mircea (Studentul); Avram, Radu (Asistentul); Braborescu, Ştefan (Ruciov); Constantinescu, Vasile (Lavrenko); Crişan, Pavel (Kasirin); Economu, Alexandru (Directorul); Ionescu, Dan Radu (Comandant de pichet); Isaia, Ion (Kociu); Mării, Ştefan (Şeful serviciului administrativ); Melinte, Eugenia (Zinaida); Mihai, Emilia (Xenia); Moruzan, Dem (Bătrânul); Mugur, Dimitrie (Lartev); Nani, Vladimir (Tolstin); Negrescu, Constan~a (Galia); Oancea, Jeni (Vera); Popa Mija, Gheorghe (Haritonov); Popescu, Victor (Gurevici); Ştirbe~iu, Viorica (Ida); Ţurcanu, George (Comandantul gărzii) Reprezentaţii: 15

Viorica
Dosar de

Ştirbeţiu,

Victor Popescu, Jeni Oancea
26.05.1950
51

presă: Luptătorul bănăţean;

www.cimec.ro

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 1950-1951
Josan, Emil - director; Josan, Emil -regizor artistic; Cucu Aristarh - director adjunct; Budeanu, Silvia - contabil-şef; Rîpeanu, Constantin - pictor scenograf; Coman, Constantin- referent literar Anghelescu - Moreni, 1.- actor; Avram, Mircea - actor; Avram, Radu actor; Avram, Rozalia- actriţă; Bejan, Garofita- actriţă; Braborescu, Ştefan - actor, Artist al Poporului; Chiritescu, Grigore - actor; Constantinescu, Vasile -actor; Crişan, Pavel- actor; Dimitriu, Sandu -actor; Economu, Alexandru - actor; Ionescu, Dan Radu - actor; Ionescu, Coca - actriţă; Lazăr, Sidonia- actriţă, Lăzăreanu, Maria -actriţă; Lechinteanu, Virgilactor; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia - actriţă; Mihai, Emilia actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jenny - actriţă; Mugur, Dimitrie -actor; Nani, Vladimir- actor; Negrescu, Constantaactriţă; Oancea, Jeni- actriţă; Olaru, Ion -actor; Popa Mijea, Gheorgheactor; Popescu, Victor- actor; Popescu, Viorica- actriţă, Rădulescu, Elena - actriţă; Ţurcanu, Gheorghe - actor
Popescu, Mihai - regizor tehnic; Penţia, Tiberiu - regizor tehnic; Coman, Lidia - sufleur; Marchievici, Victor - sufleur

ZIUA CEA MARE, teatru document de Banuş, Maria Data premierei: 03.10.1950 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin DistcibuJia: Avram, Mircea (Tudor Bocşa); Avram, Radu (Radu S.Neagu); Avram, Rozalia (Ioana Neagu); Braborescu, Ştefan (Spiridon Hampu); Chiritescu, Grigore (Bulancia); Constantinescu, Vasile (Marin Hampu); Crişan, Pavel (Toma); Dumitciu, Sandu (Radu Enache); Lăzăreanu, Maria (Sofia Săndulescu); Lechinteanu, Virgil (Zugrăvescu); Mării, Ştefan (Gheorghe Stoian); Moruzan, Dem. (Dănilă); Nani, Vladimir (Costea Ion); Negrescu, Constanta (Maia Niculescu); Păunescu, Teodor (Vasile Popescu); Popescu, Mitică (I&im); Rădulescu, Elena (Baba Făruţa); ŞtirbeJiu, Viorica (Florica Neagu) Reprezentaţii: 18
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

08.10.19 50

VOCEA AMERICII de Lavreniev, Boris (Rusia) Data premierei: 31.10.1950 Traducerea: V ai da, George şi Szemler, Perene
www.cimec.ro

52

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rlpeanu, Constantin Distribu~ia: Adamovici, Constantin (Primul soldat); Avram, Mircea (\Valter Kidd); Avram, Radu (Al doilea soldat); Avram, Radu (Buder); Avram, Rozalia (Muriel); Chiri~escu, Grigore (Willer); Constantinescu, Vasile (Butler); Divarius, Leonard (Walter Kidd); Dumitriu, Sandu (Walter Kidd); Economu, Alexandru (Howstone); Foale, Ileana (Sally); Ionescu, Coca (Cinthia); Ionescu, Dan Radu (Al doilea soldat); Lechin~eanu, Virgil (Al treilea soldat); Mării, Ştefan (Primul soldat); Moruzan, Dem. (Scondrel); Moruzan, Jenny (Missis Kidd); Nani, Vladimir (Mac Donald); Oancea, Jeni (Cinthia); Olaru, Ion (Al patrulea soldat); Popescu, Mitică (Breasted); Rădulescu, Elena (Dorothy); Ştirbe~iu, Viorica (Dorothy); Stoian, Gheorghe (Al patrulea soldat) Reprezentaţii: 51 Dosar de
presă: Lttptătontl bănăţean;

14.09.1950;

Lttptătorul bănăţean,

05.11.1950

SPECTACOL CARAGIALE

O N OAPTE FURTUN OASA, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 23. 12.1950 Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rlpeanu, Constantin Distribupa: Avram, Radu (Chiriac); Constantinescu, Vasile (Chiriac); Crişan, Pavel (Nae Ipingescu); Damian, Gheorghe Qupân Dumitrache); Mării, Ştefan (Rică Venturiano); Oancea, Jeni (Ziţa); Olaru, Ion (Spiridon); Popa, Nicolae Qupân Dumitrache); Popescu, Victor (Nae Ipingescu); Rădulescu, Elena (Veta); Ştirbepu, Viorica (Veta)

Viorica

Ştirbeţiu,

Vasile Constantinescu, Jeni Oancea
www.cimec.ro

53

M A RI ANA

Vorcu

CFR) comedie de Caragiale, Ion Luca

Data premierei: 23.12.1950 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Ripeanu, Constantin Distribu~ia: Avram, Radu (Niţă); Bogdan, Ion (Chelnerul); Crişan, Pavel (Niţă); Lechin~eanu, Virgil (Ghiţă); Mării, Ştefan (Ghiţă); Nani, Vladimir (Magazionerul); Olaru, Ion (Chelnerul); Popescu, Mişu (Chelnerul); Stoian, Gheorghe (Niţă) Reprezentaţii: 75

Virgil Lechinţeamt) Gheorghe Stoian) Vladimir Nani) Pavel Crişan) Elena Ioan) Miştt Popesctt
Dosar de
presă: Lttptătorul bănăţean)

31.12.1 950

DINCOLO DE AL DOILEA FRONT de Sobko, Vadim (Rusia) Data premierei: 03.02.1951 Traducerea: Iordănescu, Ana Regia: Josan, Emil şi Avram, Mircea Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Ripeanu, Constantin Distribu~ia: Anghelovici, Constantin (Locotenentul Stepanov); Avram, Radu (Randolf); Avram, Rozalia (Maria Claire); Bejan, Garofi~a (Jeane Roger); Chatti, Rudolf (Căpitanul Crammes); Constantinescu, Vasile (Un
www.cimec.ro

54

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

american); Cdşan, Pavel (Serghei Pettovid); Foaie, Ileana (Tania Egorovna); Ioan, Elena (Maria Duraşenko ); Ionescu, Coca (Gen.Crosby); Ionescu, Marin (Arthur Crosby); LechinJeanu, Virgil (Locotenentul Stepanov); Melinte, Eugenia (Anny Crosby); Mihai, Emilia (Stanislava Jarici); Mugur, Dimitrie (Gibson); Nani, Vladimir (Maior Marcov); Oancea, Jeni (Vatslava); Olaru, Ion (Căpitanul Crammes); Olaru, Ion (Un bucătar negru); Popescu, Mihai (Un ofiţer american); Simionescu, Elena (Boguseva); Stănescu, Dumitru (Un servitor); Stoian, Gheorghe (Antony Stafford) Reprezenta~i: 32 Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

ofiţer

07.02.1951

ZESTREA ILENUŢEI, comedie de Ştefănescu, Mircea Data premierei: 27.03.1951 Regia: Mugur, Dimitrie Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin DistribuJia: Adamovici, Constantin (Lisandru); Avram, Radu (Niţă); Lazăr, Sidonia (Ilenuţa); LechinJeanu, Virgil (Lică); Melinte, Eugenia (Baba Safta); Nani, Vladimir (Voicu); Oancea, Jeni (Firica); Stoian, Gheorghe (Tudose) Reprezentaţii: 12

CETATEA DE FOC, dramă de Davidoglu, Mihail Data premierei: 26.04.1951 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin DistdbuJia: Adamovici, Constantin (Alee Jemănaru); Anghelovici, Constantin (Paznicul); Avram, Mircea (V.Ponoran); Avram, Radu (Gheorghe Ponoran); Avram, Rozalia (Marica); Braborescu, Ştefan (Aron); Chatti, Rudolf (Adolf); ChiriJescu, Grigore (Sabău); Constantinescu, Vasile (Pavel Arjoca); Cdşan, Pavel (Petru Arjoca); Divadus, Leonard (Munteanu); Economu, Alexandru (Alee Jemănaru); Ioan, Elena (Luca); LechinJeanu, Virgil (Iovanovici); Mării, Ştefan (L.Brebonaru); Mihai, Emilia (Florica); Moruzan, Jenny (Margareta); Mugur, Dimitrie (Buznea); Nani, Vladimir (Directorul); Olaru, Ion (Dominic); Popa, Nicolae (Paznicul); Popescu, Mitică (Olaru); Rădulescu, Elena (Silvia); Stoian, Gheorghe (Varga) Reprezentaţii: 18
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

12.05.1951

www.cimec.ro

55

M A RI ANA

Vorcu

VINOVAŢI FĂRĂ VINĂ, dramă de Ostrovski, Aleksandr Nicolaevici (Rusia)

Data premierei: 21.06.1951 Traducerea: Grunea, Savel şi Ivanov, George Regia: Grunea, Savel Scenografie decor: Gropşanu, Eugen Scenografie costume: Gropşanu, Eugen Distribu~ia: Avram, Radu (Neznamov); Chiri~escu, Grigore (Duduchin); Constantinescu, Vasile (Neznamov); Dimitriu, Sandu (Morovzov); Foaie, Ileana (Anuşca); Lazăr, Sidonia (Galcica); Mării, Ştefan (Morovzov); Mihai, Emilia (Anuşca); Moruzan, Dem. (Smaga); Moruzan, Jenny (Krucinina); Mugur, Dimitrie (Murov); Oancea, Jeni (Selavina); Popa, Nicolae (Ivan); Rădulescu, Elena (Corinchina) Reprezentaţii: 112

Emilia Mihai) ]enny M ontzan
Dosar de
presă: Lttptătontl bănăţean)

19.09.195 1

STAGIUNEA 1951-1952
Josan, Emil- director; Ca~iş, Atanasiu - administrator; David, Cornelcontabil-şef; Ionescu, Dan Radu- regizor artistic; Coman, Constantin- secretar literar; Trucinschi, Eugen - pictor scenograf
www.cimec.ro

56

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Anghelovici, Constantin -actor; Avram, Mircea- actor; Avram, Radu actor; Avram, Rozalia- actriţă; Bejan, Garofita- actriţă; Chiritescu, Grigore - actor; Constantinescu, Vasile - actor; Crişan, Pavel - actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru - actor; Foaie, Ileana - actriţă; Hutan, Gratiela - actrită; Ioan, Elena - actrită; Ionescu, Coca - actrită; , , ' ' ' Ionescu, Marin -actor; Lechinteanu, Virgil- actor; Mării, Ştefan -actor; Melinte, Eugenia - actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit- actor; Moruzan, Jenny- actriţă; Mugur, Dimitrie - actor; Nani, Vladimir - actor; Oancea, Jeni - actriţă; Olaru, Ion - actor; Olteanu, Sidonia- actriţă; Popa, Nicolae- actor; Popescu, Mihai- actor; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica - actriţă; Rădulescu, Elena - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor Bogdan, Ion - regizor tehnic; Berzescu, Adrian - sufleur; sufleur
Chiriţescu,

Felicia -

JOHN SOLDATUL PĂCII de Krotkov, Iuri (Rusia) Data premierei: 14.02.19 52 Traducerea: Stancu, Zaharia Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Trucinski, Eugen Scenografie costume: Trucinski, Eugen Distribupa: Anghelovici, Constantin (Marcov); Avram, Mircea Oack Harlow); Avram, Radu (Denny Leyon); Avramescu, Marcel (Muzicantul); Bejan, Garofita (Bessy); Bogdan, Ion (David Dillard); Braborescu, Ştefan (Luther O'Nelly); Chatti, Rudolf (Primul gangster); Chiritescu, Grigore (Adams); ChisăliJă, Radu (Şeriful Hamilton); Constantinescu, Vasile (Şeriful Hamilton); Cosma, Cormes (Un mecanic); Crişan, Pavel (Doky); Crîşmaru, Gheorghe (Al doilea şofer); Dimitriu, Sandu (Stive Every); Divarius, Leonard (Omul de stat); Economu, Alexandru (Episcopul Dalton); Holub, Emanuel (Primul poliţist); Hulea, Nicolae (Al treilea şofer); Ionescu, Coca (Anette Emery); Ionescu, Dan Radu (Stive Every); Ionescu, Marin (Crist); Ionescu, Marin (Michael); Lazăr, Sidonia (Chepi); Lechinteanu, Virgil (Michael); Lechinteanu, Virgil (Stive Every); Lemnei, Ştefan (Miky); Mării, Ştefan Oeff Walter); Mavrodin, Mircea Oohn Robeson); Melinte, Eugenia (Bătrâna negresă); Moruzan, Dem. (Francesco Aldoni); Mugur, Dimitrie (Morwin Williams); Nani, Vladimir (Luther O' Nelly); Oancea, Jeni (Missis Blery); Olaru, Ion (Al doilea muncitor); Păcuraru, Vasile (Al doilea gangster); Pătru, Gheorghe (Clyde Dillard); Pitzer, Petru (Al doilea poliţist); Popa, Nicolae (Biell); Popescu, Mihai (Agentul de publicitate); Rădulescu, Elena (Mary Robeson); Ştirbepu, Viorica (J\!Iissis Blery); Stoian, Gheorghe (Stef Snits); Vesa, Olimpiu (Crist) Reprezentaţii: 18
www.cimec.ro

57

M A RI ANA

Vorcu

Dan Radu Ionesctt) Mircea Mavrodin
Dosar de
presă: Lttptătontl bănăţean)

12.02. 195 1;

Luptătorul bănăţean)

20.02.1951

P ÂRLEAZUL, comedie de Ţăranu, Ionel Data premierei: 04.05 .1 952 Regia: Avram, Mircea Scenografie decor: Rîpeanu, Constantin Scenografie costume: Rîpeanu, Constantin Distribu~ia: Anghelovici, Constantin (Hodiş); Crişan, Pavel (Timofte); Lechin~eanu, Virgil (Mihai); Melinte, Eugenia 01eta); Mihai, Emilia (Catrina); Rădulescu, Elena (Safta); Stoian, Gheorghe (Tudoran) Reprezenta ţii: 12

STUDENT ÎN ANUL III de Borozina, A. şi Davidson, A. (Rusia) Data premierei: 13.05.1952 Regia: Jos an, Emil Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Scenografie costume: Ionescu, D an Radu Distribupa: Avram, Mircea 01ova Crainov); Avram, Radu (Andrei Rudacov); Avram, Rozalia (Katia Socolova); Bejan, Garofi~a (Tosia); Bulzan, Ioan (Jenia); Chiri~escu, Grigore (Pavel Iutov); Hu~an, Gra~iela 01era Satilova);
www.cimec.ro

58

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Ioan, Elena (Svieta Co1escova); Ionescu, Coca (Vera Sati1ova); Ionescu, Marin (Costea Z.irnin); Mării, Ştefan (Victor Sobo1ev); Melinte, Eugenia (Evghenia Tihonova); Nani, Vladimir (Beresenev); Popa, Nicolae (Petrov); Rădulescu, Elena (Evghenia Tihonova); Stoian, Gheorghe (Nico1ai Ciuvedi) Reprezentaţii: 9 Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

25.05.1951

STAGIUNEA 1952- 1953
Josan, Emil - director; CarJiş, Atanasiu - administrator; David, Cornel contabil-şef; Ionescu, Dan Radu- regizor artistic; Coman, Constantin- secretar literar; Clăpan, Ion - pictor scenograf Anghelovici, Constantin - actor; Avram, Mircea - actor; Avram, Radu actor; Avram, Rozalia- actriţă; Bejan, Garofiţa- actriţă; Chiriţescu, Grigore - actor; Constantinescu, Vasile - actor; Crişan, Pavel - actor; Damian, Gheorghe, artist emerit - actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru - actor; Florescu, Virgil - actor; Foaie, Ileana - actriţă; Gherasim, Dinu -actor; Herford, Mircea- actor; Hutan, Gratiela - actrită; , , ' Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Ionescu, Marin - actor; Lechinţeanu, Virgil - actor; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jenny- actriţă; Mugur, Dimitrie- actor; Nani, Vladimir- actor; Oancea, Jeni - actriţă; Olaru, Ion - actor; Olteanu, Sidonia - actriţă; Popa, Nicolae - actor; Popescu, Mihai - actor; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica - actriţă; Rădulescu, Elena - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor
Liţu,

Emil - regizor tehnic; Bogdan, Ion - regizor tehnic; Berzescu, Adrian sufleur; Chiriţescu, Felicia- sufleur

LUPII, dramă de Boureanu, Radu Data premierei: 16.10.1952 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Scenografie costume: Ionescu, Dan Radu Distribu}ia: Anghelovici, Constantin (Rancu); Avram, Radu (Slava); Bogdan, Ion (Lazio); Chiriţescu, Grigore (Consilier); Cîmpeanu, Sever (Bogoliub); Crişan, Pavel (S1avoc); Divarius, Leonard (Sapungio); Economu, Alexandru (J\!Iacarovici); Florescu, Virgil (Primul secretar); Huţan, Graţiela (Grozdanca); Ionescu, Marin (Costea); Lechinţeanu, Virgil (Angelo ); Liţu,
www.cimec.ro

59

M A RI ANA

V o r cu

Emil (Un

(Andrei); Melinte, Eugenia (O femeie); Mîndrilă, Ileana (Grafina); Moruzan, Dem.(Consilier); Moruzan, Jenny (Dăniţa); Mugur, Dimitrie (Trifunov); Olaru, Ion (Vlada); Păcuraru, Vasile (Dinu); Popescu, Mitică (Bojidar); Popescu, Victor (lova); Rădulescu, Elena (Miliţa); Stoian, Gheorghe (Ceauşu) Reprezentaţii: 33

ţăran); Mării, Ştefan

Victor Popescu) Dimitrie Mugur Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean)

26.10.1952; Szabad Szo) 19.10.1952

CRÂNGUL DE CĂLINI, comedie de Korneiciuk, Aleksandr (Rusia) Data premierei: 07.11.19 52 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distribulia: Avram, Radu (Serghei Batuta); Chirilescu, Grigore (Arhip Vaculenco); Cîmpeanu, Sever (Maxim Zoria); Herberescu, Ecaterina (Olga Cosar); lvan, Silvia (Oxana Davariuc); Lazăr, Sidonia (Varvara Purhavca); Lechinleanu, Virgil (Nicolai Alexandrovici); Mare§, Irina (Pelaghia Grudcenco); Melinte, Eugenia (Aga Alexandrovna Sciuca); Mihai, Emilia
www.cimec.ro

60

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

(Ecaterina Cralataia); Mîndrilă, Ileana (Vasilisa); Olaru, Ion (Marlan Gavrilovici Candab); Pîrvulescu, Cristian (Carp Corn evi ci Vetrovoi); Pătru, Gheorghe (Piotr Moroz); Popescu, Mihai (Vasili Cram); Rădulescu, Elena (Natalia Covsic); Stoian, Gheorghe (Ivan Petrovici Romaniuc) Reprezentaţii: 28

Ion Olaru, Radu Avram, Virgil Lechinţeanu
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

16.10.1952

NUNTA LUI KRECINSKI, comedie de Suhovo-Kobilin, Aleksandr Vasilievici (Rusia); Data premierei: 10.02.1953 Traducerea: Kiriţescu, Alexandru şi Filip, Sonia Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Distribu~ia: Anghelovici, Constantin (Un agent); Avram, Radu (Vladimir D.Nelkin); Bogdan, Ion (Servitor); Chiri~escu, Grigore (Feodor); Cîmpeanu, Sever (Scebnev); Damian, Gheorghe (Piotr C.Muromski); Gherasim, Dinu (Mil1ail V.Krecinski); Kovacs, Roland (Servitor); Mihai, Emilia (Lidocica); Moruzan, Dem. (Ivan Antonâci Raspluiev); Moruzan, Jenny (Anna Antonovna Atvieva); Popescu, Mihai (Tisca); Sandor, M .(Servitor); Stănescu, Dumitru (Servitor); Stoian, Gheorghe (Nicanor Savici Beck) Reprezentaţii: 53
www.cimec.ro

61

M A RI ANA

Vorcu

Jenny Moruzan, Dinu Gherasim
Dosar de
presă: Luptătorul bănăţean,

07 .02.1952; Luptătorul bănăţean, 15.02.1952

MAŞENKA de Afinogh enov, Alexandr N.(Rusia) D ata premierei: 15.03.1953 Traducerea: Muşatescu, Tudor şi Efremov, Leonard Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpa n, Ioan Distribu9-a: Bejan, Garofir. (Leotea); Boka, Elisabeta (Colea); Economu, Alexandru (Kaimanov); Rorescu, Virgil (Tumanski); Herford, Mircea (Leonid); Ioan, Elena (Vera); Ionescu, Coca (Nina); Lazăr, Sidonia (Colea); Lazăr, Sidonia (Maşa); Melinte, Eugenia (Motea); Olaru, Ion (Victor); Rădulescu, Elena (Vera); Roventa, Zaira (Maşa); Tanasiu, Maria (Colea); Vesa, Olimpiu (Senea)

Dosar de

presă: Lttptătoml bănăţean,

20.03.1953

COLONELUL FOSTER ÎŞI RECUNOAŞTE VINA, dramă de Vaillard, Roger (Franţa) D ata premierei: 03.05.1 953 Adaptarea scenică: Lavreniev, E. Regia: Ionescu, Dan Radu
www.cimec.ro

62

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Distribu~ia: Bejan, Garofi~a (O partizană); Bogdan, Ion (Li); Crişan, Pavel (Comandant partizani); Florescu, Virgil (Cen Von Tek); Herford, Mircea (Man Sen Dok); Ionescu, Coca (Cen Pak Ser); Ionescu, Dan Radu (Jimmy Mac Alian); Ionescu, Marin (Jack Dalles); Lechin~eanu, Virgil (Colonelul Hitchcook); Mugur, Dimitrie (Colonelul Harry Foster); Olaru, Ion (Soldatul ]o); Pătru, Gheorghe (Un poliţist coreean); Popescu, Victor (Sergent Paganel) Reprezentaţii: 25 Dosar de
presă:

Drapelul roşu) 23.06.1953

TITANIC VALS, comedie de Muşatescu, Tudor Data premierei: 22.05.19 53 Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Olaru, Ion Scenografie costume: Olaru, Ion Distribupa: Anghelovici, Constantin (Procopiu); Avram, Radu (Dinu); Bulzan, Ioan (Decebal); Chiri~escu, Grigore (Nenea); Cîmpeanu, Sever (Vecinul); Crîmpi~ă, Theodor (Traian); Damian, Gheorghe (Spirache); Hu~anu, Grapela (Gena); Lazăr, Sidonia (Decebal); Mareş, Irina (Gena); Mării, Ştefan (Locotenentul Stamatescu); Mihai, Emilia (Servitoarea); Mî:ndrilă, Ileana (Miza); Moruzan, Jenny (Chiriachiţa); Olaru, Ion (Traian); Popescu, Mitică (Fotograftu); Rădulescu, Elena (Dacia); Simionescu, Elena (Doica) Reprezentaţii: 48

Radu Avram) Irina Mareş
www.cimec.ro

63

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 1953-1954
Ghitescu, Traian - director; David, Cornel - contabil-şef; Litu, Emil - se, , cretar literar; Ionescu, Dan Radu - regizor artistic; Coman, Constantin regizor artistic; Clăpan, Ion- pictor scenograf Anghelovici, Constantin -actor; Avram, Radu -actor; Bejan, Garofita actriţă; Chiritescu, Grigore - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Clăpan, Ileana - actriţă; Crişan, Pavel - actor; Damian, Gheorghe, artist emerit actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru - actor; Gherasim, Dinu - actor; Ghitescu, Rella - actrită; Herberescu, Ecaterina - actrită; , ' ' Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Lazăr, Sidonia - actriţă; Lechinteanu, Virgil - actor; Mareş, Irina - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia- actriţă; Mihai, Emilia- actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit; Moruzan, Jenny - actriţă; Mugur, Dimitrie - actor; Olaru, Ion actor; Pătru, Gheorghe - actor; Pîrvulescu, Cristian - actor; Pop, Septimiu - actor; Popescu, Mihai - actor; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica - actriţă; Rădulescu, Elena - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor; Tănase, Eugen- actor Bogdan, Ion - regizor tehnic; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Felicia- sufleur
Chiriţescu,

VARA FURTUNOASĂ, dramă de Luca, Valeriu Data premierei: 31.10.19 53 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Distributia: Avram, Radu (Milucă); Damian, Gheorghe (Bîrliba); Divarius, Leonard (Mirică); Gherasim, Dinu (Scânteie); Herberescu, Ecaterina (Gherghina); Ionescu, Coca (Rădiţa); Lazăr, Sidonia (Ilinca); Mihai, Emilia (Ileana); Mîndrilă, Ileana (Simina); Moruzan, Jenny (Safta); Mugur, Dimitrie (Biliboc); Olaru, Ion (Petruţă); Pop, Septimiu (Zamfir Secară); Popescu, Viorica (Bălaşa); Popescu, Victor (Papară); Rădulescu, Elena (Floarea); Stoian, Gheorghe (Fărcaşă); Surudanu, Virginica (Măriuţa) Reprezentaţii: 18 Dosar de
presă:

Scrisul

bănăţean,

nr. 4, 1953; Draplu/rofU, 18.10.1953

TREIZECI DE ARGINŢI de Fast, Howard (SUA) Data premierei: 26.11.19 53 Regia: Coman, Constantin
www.cimec.ro

64

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan DistribuJia: Avram, Radu (Fuller); Bejan, Marina (Lorry Graham); Bozan, Carmen (Lorry Graham); Damian, Gheorghe (Austin Karmichel); Gherasim, Dinu (David Graham); Herberescu, Ecaterina (Grace Langly); Ioan, Elena (Mildred Andrews); Mării, Ştefan (Frederic Selvin); Mihai, Emilia (Grace Langly); Mihai, Emilia (Hilda Smith); Mîndrilă, Ileana (Hilda Smith); Rădulescu, Elena Oane Graham) Reprezenta~i: 24

DRAGOSTE ÎN ZORI DE ZI de Galan, Iaroslav (Rusia) Data premierei: 27.02.1954 Traducerea: Niţescu, Elena şi Botez, Demostene Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Binder, Gustav Scenografie costume: Binder, Gustav DistribuJia: Crişan, Pavel (Nicolae Vorcaliuc); Damian, Gheorghe (Preotul Iulian); Economu, Alexandru (Ştefan Petrici); Gherasim, Dinu (Luca Vorcaliuc); Ionescu, Coca (Varvara Petrici); Lazăr, Sidonia (Parasea); Melinte, Eugenia (Olea); Moruzan, Dem. (Ştefan Petrici); Moruzan, Jenny (Olea); Mugur, Dimitrie (Ivan Negrici); Olaru, Ion (Feodor); Tănase, Eugen (Semeon Negrici) Reprezenta~i: 9 Dosar de
presă:

Drapelul TOfU, 21.03.1954

CÂINELE GRĂDINARUL UI, comedie de De Vega Carpio, Lope Felix (Spania) Data premierei: 15.04.1954 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Muzica de scenă: Marchievici, Victor DistribuJia: Anghelovici, Constantin (Camilo ); Avram, Radu (Teodoro ); Bejan, GarofiJa (Dorotea); Berzescu, Adrian (Leonido ); Bogdan, Ion (Crainicul); Borst, Ion (Tristan); Chiritescu, Grigore (Contele Federico ); Cîmpeanu, Sever (Antonello ); Cîmpeanu, Sever (Contele Ludovico ); Economu, Alexandru (Contele Ludovico ); Herberescu, Ecaterina (Anarda); Ioan, Elena (Anarda); Ionescu, Coca (Diana); Lechinteanu, Virgil (Lirano ); Mării, Ştefan (Ricardo); Mihai, Emilia (Marcela); Mugur, Dimitrie (Contele Ludovico ); Olaru, Ion (Furio ); Olaru, Ion (Otavio ); Pîrvulescu, Cristian (Antonello ); Pătru, Gheorghe (Celio ); Pop, Septimiu (Fabio ); Rădulescu, Elena (Dorotea); Stoian, Gheorghe (Otavio ); Tănase, Eugen (Tristan)
www.cimec.ro

65

M A RI A N A

VOI CU

Reprezentaţii:

209

Coca Ionescu) Elena Ioan) Radu Avram
Dosar de
presă:

Drapelul rOfU) 15.04.1954; Drapelul rofU) 28.10.1954

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, comedie de Eftimiu, Victor Data premierei: 15.05.1954 Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Distributia: Bejan, Garofita (Alice); Damian, Gheorghe (Filimon); Moruzan, Dem. (Vagabondul); Moruzan, Jenny (Raluca); Pîrvulescu, Cristian Qorj); Popescu, Victor (Leon) Reprezentaţii: 21

ULTIMA ORĂ, comedie de Sebastian, Mihail Data premierei: 19.06.1954 Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan Distributia: Bejan, Garofita (Magda Minu); Bogdan, Ion (Hubert); Crişan, Pavel (Niţă); Economu, Alexandru (Brănescu); Gherasim, Dinu (Alexandru Andronic); Ioan, Elena (Werner); Lazăr, Sidonia (Băiatul cu cafele); Lechinteanu, Virgil (Voicu); Mareş, Irina (Gaby); Melinte, Eugenia (Ana);
www.cimec.ro

66

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminesc u "

Timişoara

1945-2005

Moruzan, Dem. (Ştefănescu); Mugur, Dimitrie (Grigore Bucşan); Pîrvulescu, Cristian (Pompilian); Popescu, Victor (I.Borcea); Stoian, Gheorghe (Agopian) Reprezentaţii: 43

Dinu Gherasim)

Garrifiţa

Bejan) Dimitrie Mugur

STAGIUNEA 1954-1955
Pîrîianu, Marin- director; Corui, Aurel - director adjunct; David, Cornel contabil-şef; Manolescu, Gabriel - secretar literar; Ionescu, Dan Radu- regizor artistic; Coman, Constantin - regizor artistic; Clăpan, Ion - pictor scenograf; Popescu, Horia - pictor scenograf Anghelovici, Constantin - actor; Avram, Radu - actor; Bejan, Garofiţa ac triţă; Borst, Ioan - actor; Chiriţescu, Grigore - actor; Cîmpeanu, Sever actor; Clăpan, Ileana - actriţă; Crişan, Pavel - actor; Damian, Gheorghe, artist emerit - actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru actor; Fuiorea, Victor - actor; Gherasim, Dinu - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Lazăr, Sidonia - actriţă; Lechinţeanu, Virgil actor; Mareş, Irina - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jenny - actriţă; Mugur, Dimitrie - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Pîrvulescu, Cristian - actor; Pop, Septimiu actor; Popescu, Mihai - actor; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica www.cimec.ro

67

MARIANA

VOJCU

Elena - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor; Eugen- actor; Veza, Ecaterina- actriţă;
Liţu,

actriţă; Rădulescu,

Tănase,

Emil - regizor tehnic; Bogdan, Ion - regizor tehnic; Berzescu, Adrian sufleur; Chiriţescu, Felicia - sufleur

TRIPTIC CEHOV
CERERE ÎN CĂSĂTORIE, comedie de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 25.11.1954 Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia DistribuJia: Chiritescu, Grigore (Ivan Vasilievici Lomov); Rădulescu, Elena (Natalia Stepanovna); Stoian, Gheorghe (Stepanovici Ciubucov) JUBILEUL, comedie de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 25.11.1954 Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia DistribuJia: Anghelovici, Constantin (Portarul); Borst, Ion (membru în Consiliul de administraţie); Clăpan, Ileana (Fatia Alexeevna); Fuiorea, Victor (membru în Consiliul de administraţie); Mareş, Irina (Merciutchina); Mugur, Dimitrie (Sipucin); Popescu, Victor (Hirin Cuzma); Stoian, Gheorghe (membru în Consiliul de administraţie) URSUL, comedie de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 25.11.1954 Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia DistribuJia: Bejan, Garofi}a (Elena Ivanovna Popova); Chiritescu, Grigore (Luca); Cîmpeanu, Sever (Smirnov); Crişan, Pavel (Grădinarul); Mării, Ştefan (Luca) Reprezentaţii: 15 Dosar de
presă:

Drapelul TOfU, 12.12.1954

LUMINA DE LA ULMI, dramă de Lovinescu, Horia Da ta premierei: 11.12. 19 54 Regia: Ionescu, Dan Radu
www.cimec.ro

68

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Scenografie decor: Popescu, Horia şi Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan şi Popescu, Horia Distribu~ia: Ardeleanu, Eugenia (Ioana Albulescu); Avram, Radu (Emil Comşa); Borst, Ion (Paul Negulescu); Chiri~escu, Grigore (Bontescu); Damian, Gheorghe (Spătaru); Divarius, Leonard (Vartic); Economu, Alexandru (Baziriade); Gherasim, Dinu (Baziriade); Ioan, Elena (Maria Comşa); Ionescu, Coca (Alice Coteanu); Lazăr, Sidonia (Femeia de serviciu); Lechin~eanu, Virgil (Nicolau); Lungoci, Gheorghe (Preda); Mării, Ştefan (Cernea); Mihai, Emilia (O secretară); Moruzan, Dem. (Niţescu); Mugur, Dimitrie (Nedelcu); Olaru, Ion (Florea); Pârvulescu, Cristian (Paulian); Pătru, Gheorghe (Un doctor); Rădulescu, Elena (Ioana Albulescu); Stoian, Gheorghe (Tudose); Tănase, Eugen (Paul Negulescu); Tănase, Eugen (Vartic); Veza, Ecaterina (O subretă) Reprezentaţii: 23

Dem. Moruzan, artist emerit, Coca Ionesctt, Gheorghe Damian, artist emerit
Dosar de
presă:

Scrisul bănăţean, nr. 1, 1955; Drapelul roşu, 09.02.1955

ÎNTÂLNIRE CU TINEREŢEA de Arbuzov, Aleksei Nicolaevici (Rusia) Data premierei: 12.03.1955 Traducerea: Bărbuţă, Margareta Regia: Pîrîianu, Marin Scenografie decor: Clăpan, Ioan Scenografie costume: Clăpan, Ioan
www.cimec.ro

69

MARIANA

VOI C U

Distribulia: Clăpan, Ileana (Alenca); Lazăr, Sidonia (Tosea Cojora); Mareş, Irina (Alenca); Pop, Septimiu (Colea); Popescu, Victor (Chiril lvanovici); Simionescu, Elena (Maşa); Stoian, Gheorghe (Maxim Golubkin) Reprezentaţii: 12

ORAŞUL ÎN FLĂCĂRI, basm dramatic de Davidoglu, Mihail

Data premierei: 19.04.1955 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribulia: Borst, Ion (Dumitriu); Divarius, Leonard (Gheorghian); Lechinleanu, Virgil (Gheorghian); Melinte, Eugenia (Tudoriţa Roşea); Mihai, Emilia (Ioana); Moruzan, Jenny (Raluca); Pîrvulescu, Cristian (George); Pătru, Gheorghe (Dumitriu); Ştirbeliu, Viorica (Tudoriţa Roşea) Reprezentaţii: 4

Eugenia Melinte si Jenny Moruzan
Dosar de
presă:

Drapelul roşu) 08.05.1955

VENIM CU VOIE BUNĂ - text dramatic cu autor colectiv Data premierei: 17.05.1955 Regia: Popescu, Victor Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribulia: Bejan, Garofila (Actriţa); Bejan, Garofila (Ioana);
www.cimec.ro

Crişan,

Pavel

70

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

(Andrei); Lechinteanu, Virgil (Actorul); Lechinteanu, Virgil (Bănică); Mareş, Irina (Florica); Melinte, Eugenia (Maria); Melinte, Eugenia (Stana); Pîrvulescu, Cristian (Voicu); Popescu, Eugen (Sandu); Popescu, Eugen (Vasile); Ştirbetiu, Viorica (Baba Frusina) Reprezentaţii: 27

SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI, comedie de Goldoni, Carlo (Italia)

Data premierei: 16.06.1955 Traducerea: Carambi, Polixenia Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Ilustraţia muzicală: Marchievici, Victor Distributia: Ardeleanu, Eugenia (Clarice); Avram, Radu (Silvio); Berzescu, Adrian (Alt ospătar); Borst, Ion (Servitorul lui Pantalone); Chiritescu, Grigore (Pantalone); Economu, Alexandru (Dottore Lombardi); Gherasim, Dinu (Florindo); Ioan, Elena (Smeraldina); Ionescu, Coca (Beatrice); Lungoci, Gheorghe (Primul hamal); Mareş, Irina (Smeraldina); Mihai, Emilia (Clarice); Mugur, Dimitrie (Brighella); Olaru, Ion (Truffaldino); Pîrvulescu, Cristian (Dottore Lombardi); Pătru, Gheorghe (Al doilea hamal); Stoian, Gheorghe (Ospătarul); Tănase, Eugen (Truffaldino) Reprezentaţii: 38

Elena Ioan [i Eugen Tclnase

Dosar de

presă:

Drapelul ro[UJ 09.10.1955
www.cimec.ro

71

MARIANA

VOICU

STAGIUNEA 1955-1956
Pîrîianu, Marin - director; Szava, Maximilian - director delegat (febr.-oct 1955); Corui, Aurel - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Manolescu, Gabriel - secretar literar; Ionescu, Dan Radu - regizor artistic; Coman, Constantin - regizor artistic; Popescu, Horia - pictor scenograf; Calagiu, Moşu -referent literar Ardeleanu, Jenny - actriţă; Avram, Radu - actor; Bejan, Garofiţa - actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Borst, Ioan - actor; Chiriţescu, Grigore actor; Crişan, Pavel - actor; Damian, Gheorghe, artist emerit - actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru - actor; Gherasim, Dinu actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Ionescu, Marilena actriţă; Ionescu, Victor - actor; Lechinţeanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe- actor; Mareş, Irina- actriţă; Melinte, Eugenia- actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jenny, artistă emerită- actriţă; Mugur, Dimitrie- actor; Olaru, Ion- actor; Pancu, Silvia - actriţă; Pantazescu, Nora - actriţă; Pătru, Gheorghe - actor; Pîrvulescu, Cristian - actor; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica actriţă; Radu, Coriolan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stănescu, Sică -actor; Stoian, Gheorghe- actor; Tănase, Eugen- actor; Veza, Ecaterina
-actriţă

Emil - regizor tehnic; Bogdan, Ion - regizor tehnic; Berzescu, Adrian regizor tehnic; Chiriţescu, Felicia- sufleur; Stoian, Maria- sufleur

Liţu,

ÎMPĂRĂTIŢA LUI MACHIDON de Postelnicu, Ioana şi Vornic, Tiberiu

Data premierei: 17.11.1955 Regia: Coman, Constantin Scenografie decor: Andraşiu Avram, Felicia Scenografie costume: Andraşiu Avram, Felicia Distribuţia: Ardeleanu, Eugenia (Lisaveta); Boiangiu, George (Petrişor); Borst, Ion (Niculaie); Damian, Gheorghe (Machidon Olteanu); Divarius, Leonard (Cumpănaşu); Economu, Alexandru (Zamfir); Lechinţeanu, Virgil (Sivu); Lungoci, Gheorghe (Nistor); Melinte, Eugenia (Valeria); Mihai, Emilia (Lisaveta); Moruzan, Dem. (Eftimie); Moruzan, Jenny (Maria); Mugur, Dimitrie (Aftanasie); Pantazescu, Nora (Florica); Pîrvulescu, Cristian (Pintea); Pătru, Gheorghe (Ilarie); Popescu, Victor (Iordan); Radu, Coriolan (Un flăcău); Stănescu, Sică (Briota); Ştirbepu, Viorica (Frusina); Stoian, Gheorghe (Arvinte); Taraş, Marilena (Ileana); Veza, Ecaterina (Anica) Dosar de
presă:

Drapelul rOfU, 20.10.1955 ; Scrisul bănăţean, nr. 1, 1956
www.cimec.ro

72

Istoria Teatrului

N aţiona l

"Mihai Eminescu"

Timi şoar a

1945 - 2005

O FAMILIE RENUMITĂ, comedie de Romasov, Boris (Rusia) Data premierei: 26.01.1956 Traducerea: Massoff, Ioan Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popescu, Horia Asistent scenograf: Buzdugan, Elena Ilustraţia muzicală: Marchievici, Victor Distribu~ia: Bejan, Garofi~a (Olga Beleanina); Berzescu, Adrian (Regizorul circului); Bogdan, Ion (Conductor); Damian, Gheorghe (Ivan Curceatov); Mareş, Irina (Ludmila); Economu, Alexandru (Michel Starcovschi); Gherasim, Dinu (Andrei Curceatov); Ionescu, Coca (Elena Tumanova); Ionescu, Victor (Timofei Curceatov); Lechin~eanu, Virgil (Stepan Cuzovlev); Lungoci, Gheorghe (Barabosev); Mihai, Emilia (Fenicica); Pancu, Silvia (Agrafena Carpovna); Pătru, Gheorghe (Vitali Tumanov); Popescu, Victor (Villy Naboichin); Radu, Coriolan (Bulavchin); Simionescu, Elena (Agrafena Carpovna); Stănescu, Sică (Dimitri Silaev); Stoian, Gheorghe (Iracli Carpusin); Taraş, Marilena (Marina Streltova); Veza, Ecaterina (Marusea) Reprezentaţii: 16

Coca Ionescu şi

Garofiţa

Bejan

Dosar de

presă:

Drapelttl roşu} 05.02.1956

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, comedie de Eftimiu, Victor Data premierei: 15.01.1956 Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Clăpan, Ioan
www.cimec.ro

73

MARIANA

VOICU

Ardeleanu, Eugenia (Alice Filimon); Bejan, Garofiţa (Alice (Alexandru Filimon); Moruzan, Filimon); Damian, Gheorghe Dem.(Vagabondul); Moruzan, Jenny (Raluca); Pîrvulescu, Cristian (Jorj); Popescu, Victor (Leon)

Distribuţia:

Garofiţa

Bejan, Gheorghe Damian, artist emerit, Jenny Moruzan,

artistă emerită

Reprezentaţii:

65

DOAMNA MINISTRU, comedie de Nuşici, Branislav (Jugoslavia) Data premierei: 27.03.19 56 Traducerea: Jivcovici, Mirco Regia: Simionescu, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costwne: Buzdugan, Elena Distribuţia: Avram, Radu (Ceda Urosevici); Ioan, Elena (Profesoara de engleză); Lechinţeanu, Virgil (Om de serviciu la Minister); Lungoci, Gheorghe (Jandarmul); Mare§, Irina (Raca); Mihai, Emilia (Dara); Moruzan, Dem.(Nincovici); Moruzan, Jennny (Jivca); Mugur, Dimitrie (Unchiul Vasa); Olam, Ion (Pera); Pătm, Gheorghe (Conţopist Poliţie); Popescu, Victor (Rista Todorovici); Ştirbeţiu, Viorica (Savca); Stoian, Gheorghe (Sima Popovici); Tata§, Marilena (Nata Stefanovici); Veza, Ecaterina (Anca) Reprezentaţii: 74

Dosar de

presă:

Drapelul rofu, 01.04.1956

74

www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Emin e scu "

Timişoara

1945 - 2005

Jenny Moruzan,

artistă emerită

SPECTACOL COUPE
RĂFUIALA, dramă de Vornic, Tiberiu Data premierei: 29.06.1956 Regia: Gherasim, Dinu Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribuţia: Bejan, Garofiţa (Nastasica); Bogdan, Ion (Vinţoiu); Boiangiu, George (Ionică); Borst, Ion (Niculae); Divarius, Leonard (Marcu); Melinte, Eugenia (Maria); Mugur, Dimitrie (Avram); Pantazescu, Nora (Florica); Radu, Coriolan (Arvinte); Stănescu, Sică (Sivu)

DIN LAC ÎN PUŢ, dramă de Vornic, Tiberiu Regia: Gherasim, Dinu Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribuţia: Boiangiu, George (Georgescu); Gherasim, Dinu (Stan); Stănescu, Sică (Şeful Contabil); Taraş, Marilena (Maria) Reprezentaţii: 2

HAI, RÂZI CU NOI, text dramatic cu autor colectiv Data premierei: 08.07.19 56 Regia: Ionescu, Dan Radu
www.cimec.ro

75

MARIANA

Vo1cu

Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribupa: Avram, Radu; Balaban, B.; Chiritescu, Grigore; Crişan, Pavel; Ioan, Elena; Ionescu, Coca; Ionescu, Victor; Lechinteanu, Virgil; Lungoci, Gheorghe; Mihai, Emilia; Olaru, Ion; Popescu, Eugen; Simionescu, Elena

STAGIUNEA 1956-1957
Leahu, Gheorghe - director; David, Cornel -director adjunct; Frăteanu, Alexandru - contabil-şef; Manolescu, Gabriel - secretar literar; Calagiu, Moşu- referent literar; Maximilian, Ion- regizor artistic; Popescu, Horiapictor scenograf Avram, Radu -actor; Bejan, Garofita -actriţă; Boiangiu, Gheorghe -actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Coman, Silvia actriţă; Cremenciuc, Stelian - actor; Crişan, Pavel - actor; Damian, Gheorghe, artist emerit - actor; Dinu Laza, Eugenia - actriţă; Dinu, Cezar - actor; Divarius, Leonard- actor; Economu, Alexandru -actor; Gherasim, Dinu - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Marilena - actriţă; Ionescu, Victor - actor; Lechinteanu, Virgil- actor; Lungoci, Gheorghe -actor; Mareş, Irina - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia - actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jenny, artistă emerită - actriţă; Mugur, Dimitrie - actor; Olariu, Mircea - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Pîrvulescu, Cristian - actor; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica actriţă; Radu, Coriolan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stănescu, Sică -actor; Stoian, Gheorghe- actor; Tănase, Eugen- actor; Tudoran, Eugen - actor; Veza, Ecaterina - actriţă; Voinescu, Eugenia - actriţă; Zăvoianu, Daciana - actriţă Bogdan, Ion- regizor tenhic; Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Negrea, Feliciasufleur; Stoian, Maria - sufleur

O CHESTIUNE PERSONALĂ de Stein, Aleksandr (Rusia) Data premierei: 18.10.1956 Traducerea: Beniuc, Emma Regla: Rappaport, Octavian Scenografie decor: Buzdugan, Elena Scenografie costume: Buzdugan, Elena Distribupa: Bejan, Garofita (Bicova Vera); Damian, Gheorghe (Cernogubov); Economu, Alexandru (Fedea); Gherasim, Dinu (Hlebnikov);
www.cimec.ro

76

Istoria Teatrului National "Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

Ioan, Elena (Alexandra Ivanova); Laza Dinu, Eugenia (J'vfariana); Melinte, Eugenia (Dercaceva); Melinte, Eugenia (Klavdia Sergeevna); Moruzan, Dem. (Poludin); Pătru, Gheorghe (Stepan); Popescu, Victor (Kolokolnikov); Simionescu, Elena (Dercaceva); Stănescu, Sică (PavEc); Ştirbepu, Viorica (Klavdia Sergeevna); Voinescu, Eugenia (]'vfaliucina) Reprezenta~i: 16
Dosar de
presă:

Drapelul rOfU, 28.10.1956, Contemporanul, 07.11.1956

SPECTACOL COUPE
CHESTIUNI FAMILIALE, comedie de Talwest, Mai (Rusia) Data premierei: 06.11.1956 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia DistribuJia: Mareş, Irina (Tina); Mihai, Emilia (Emmy); Tudoran, Eugen (Peter) OASPETELE ÎN FAPTUL SERII de Lovinescu, Horia Data premierei: 06.11.1956 Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia DistribuJia: Bogdan, Ion (Soldatul german); Cimbru, Odillo Victor (Pierre); Cremenciuc, Stelian (Pierre); Mareş, Irina (Fetiţa); Pîrvulescu, Cristian (Soldatul francez); Petrescu, Daniel (Soldatul francez); Petrescu, Daniel (Soldatul german); Radu, Coriolan (Bătrânul); Sandru, Ionel (Soldatul german); Tudoran, Eugen (Oaspetele) LA LUMINA LUMÂNĂRil, comedie de Fredro, Aleksandr (Rusia) Data premierei: 06.11.1956 Traducerea: Călin, Florian şi Maximilian, Ion Regia: Josan, Emil Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribupa: Mihai, Emilia (Doamna); Pîrvulescu, Cristian (Domnul); Tănase, Eugen (Domnul) Reprezenta~i: 39

PAHARUL CU APĂ, comedie de Scribe, Eugene (Franţa) Data premierei: 10.11.1956 Traducerea: Bejan, Emil şi Miclescu, Gheorghe
www.cimec.ro

M A RI ANA

Vorcu

Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Buzdugan, Elena Distributia: Avram, Radu (Masham); Economu, Alexandru (Thomson); Ionescu, Victor (De Torcy); Laza Dinu, Eugenia (Abigail); Lechinteanu, Virgil (Sir Harley); Moruzan, Dem. (Henri De Saint Just); Moruzan, Jenny (Lady Churchill); Taraş, Marilena (Lady Albemarle); Zăvoianu, Daciana (Ann) Reprezentaţii: 12

STRIGOII, dramă de Ibsen, Henrik (Norvegia) Data premierei: 22.12.1956 Traducerea: Sturza, Petre Regia: V eakis, Iannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Brătăşanu, Alexandru Distributia: Bejan, Garofita (Regina); Moruzan, Dem.(Manders); Moruzan, Jenny (Alwing); Olaru, Mircea (Oswald); Popescu, Victor (Engstrand); Taraş, Marilena (Regina) Reprezentaţii: 51

Gar'!ftţa

Bf!}an JÎ Victor Popescu

Dosar de
turală

presă: Scrisul bănăţean, nr. 2, 1957; Drapelul ropt, 19.01.1957; Viaţa cttla capitalei, 25-31.03.1957; Revista ,Jeatntl", nr. 3, 1957
www.cimec.ro

78

Istori a T eatrul ui

N a ţional

" Mihai Eminescu "

T imişoara

1945 - 2005

OMUL CU MÂRŢOAGA, comedie de Ciprian, George Data premierei: 22. 01.1 957 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribuţia: Avram, Radu (Un delegat); Boiangiu, George (Ajutor de arhivar); Cîmpeanu, Sever (Stăpânul calului); Divarius, Leonard (Inspectorul); Economu, Alexandru (Omul cu idei); Gherasim, Dinu (Alexandru Nichita); Ioan, Elena (Ana); Ionescu, Victor (Directorul şcolii); Lungoci, Gheorghe (Provincialul); Melinte, Eugenia (Fira); Mugur, Dimitrie (Proprietarul casei); Olaru, Ion (Aprod); Radu, Coriolan (Un slujbaş); Stănescu, Sică (Liceanul); Stoian, Gheorghe (Chirică); Tănase, Eugen (Varlam); Veza, Ecaterina (O bătrână) Reprezentaţii : 30

Eugen

Tănase,

Gheorghe Stoian, Dinu Gherasim

Dosar de

presă:

D rapelul roştt, 06.01.1957; Scristtl bănăţean, nr.4, 1957

www.cimec.ro

79

MARIANA

Vo1cu

INSTITUTORII, comedie de Ernst, Otto (Germania) Data premierei: 05.03.1957 Traducerea: Gusti, Paul Regia: Miron, Radu Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribu}ia: Avram, Radu (Bernhardt Vogelsang); Bejan, GarofiJa (Gisa Holm); Boiangiu, George (Carsten Dierks); Cîmpeanu, Sever (Claus Riemann); Cremenciuc, Stelian (Franz Romer); Dinu, Cezar Oan Flemming); Divarius, Leonard (Prell); Domşa, Sorin (Robert Pfeiffer); Economu, Alexandru (Brosecke); Gabrian, Sandu (Maxi); Ionescu, Victor (Emil Weidenraum); Lungoci, Gheorghe (Negendank); Mareş, Irina (Betty Sturmann); Melinte, Eugenia (Biesendahl); Mihai, Emilia (Dormann); Olaru, Ion (Kluth); Pătru, Gheorghe (Negendank); Petrescu, Daniel (Brockmann); Popescu, Victor Oiirgen Henrich Flachsmann); Stana, Romeo (Alfred Biesendahl); Zăvoianu, Daciana (Gisa Holm) Reprezentaţii: 9

ELENA de Lovinescu, Horia Data premierei: 08.03.1957 Regia: Josan, Emil DistribuJia: Gherasim, Dinu;

Mării, Ştefan;

Voinescu, Eugenia (Elena)

PESTE DOUĂZECI DE ANI, poem dramatic de Svetlov, Mihail (Rusia) Data premierei: 08.04.1957 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Muzica de scenă: Marchievici, Victor Ilustraţia muzicală: Ionescu, Victor Distributia: Bejan, Garofi}a (Dunea); Boiangiu, George (Iacov D'Artagnan); Cimbru, Odillo Victor (Semeon); Cremenciuc, Stelian (Colea Athos); Dinu, Cezar (Costea Aramis); Laza Dinu, Eugenia (Valea); Mareş, Irina (Tosea); Mihai, Emilia (Nina); Petrescu, Daniel (Moisei); Radu, Coriolan (Luca); Stănescu, Sică (Vasea Portos); ŞtirbeJiu, Viorica (Berta Cuzminisna); Tănase, Eugen (Sasca); Veza, Ecaterina (Liuda) Reprezentaţii: 11

www.cimec.ro

80

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945 -2005

Garofiţa

Bvan} Viorica

Ştirbeţiu} Sică Stănescu}

Daniel Petrescu

Dosar de

presă:

Teatrul) nr. 7, 1957

TAKE, IANKE ŞI CADÎR, comedie de Popa, Victor Ion Data premierei: 09.05.1957 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distributia: Bejan, Garofip (Ana); Cimbru, Odillo Victor (Cadîr); Costache Lagara, Angela (Sa fta) ; Stănescu, Sică (Ionel); Tănase, Eugen (Take); Leahu, Gheorghe, artist emerit (Ianke); Stoian, Gheorghe (Ilie) Reprezentaţii: 145

www.cimec.ro

81

M ARIANA

Vorcu

Sică Stănescu, Garofiţa Bejan (sus), Eugen T ănase, Gheorghe Leahu, artist emerit, Victor Odillo Cimbru (jos)

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 25.05.1957; Contemporanul, 05.07.1963

de Mirodan, Alexandru Data premierei: 30.05.1957 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribuţia: Avram, Radu (Romeo Ionescu); Boiangiu, George (Pietrosu); Cîmpeanu, Sever (Pamfil); Ionescu, Victor (Tomovici); Lungoci, Gheorghe (Gurău); Olaru, Ion (Brinduş); Pîrvulescu, Cristian (Tipograf bătrân); Petrescu, Daniel (Mişu Rozenblum); Radu, Coriolan (Toth); Stănescu, Sică (Viişoru); Stoian, Gheorghe (Leu); Tănase, Eugen (Cerchez); Taraş, Marilena (Dorina); Veza, Ecaterina (Marcela); Zăvoianu, Daciana (Sevasta) Reprez entaţii: 11 Dosar de
presă:

ZIARIŞTII

Drapelul roşu, 08.06.1957

www.cimec.ro

82

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

STRADA "TREI PRIVIGHETORI" NR.17, comedie de Dobricianin, Dragutin Ougoslavia) Data premierei: 09.06.1957 Traducerea: Jivcovici, Mirco Regia: Taub, Ioan Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribu~ia: Berzescu, Adrian (Hamal); Cremenciuc, Stelian (Pepi); Dinu, Cezar (Mişa); Laza Dinu, Eugenia (Lola); Lechin~eanu, Virgil (Draghisa); Melinte, Eugenia (Nata); Mihai, Emilia (Liubiţa); Mugur, Dimitrie (Primul zidar); Olaru, Ion (Pepi); Pătru, Gheorghe (Al doilea zidar); Popescu, Victor (Boga); Simionescu, Elena (Pola) Reprezentaţii: 11

Eugenia Laza, Emilia Mihai, Elena Simionescu, Stelian Cremenciuc, Gheorghe S toian, Eugenia Melinte, Dinu Cezar

Dosar de

presă:

Teatrul, nr. 10, 1957

STAGIUNEA 1957-1958
Leahu, Gheorghe - director; David, Corneliu - director adjunct; Frăteanu, Alexandru - contabil-şef; Maximilian, Ion - regizor artistic; Olian, Alexandru - pictor scenograf; Popescu, Horia - pictor scenograf;
www.cimec.ro

83

MARIANA

Vo1cu

Miloia, Virgil - pictor scenograf; Manolescu, Gabriel - secretar literar; Calagiu, Moşu -referent literar
Almăjan, Elena - actriţă; Angheluţ.ă, Geta - actriţă; Avram, Cristea - actor; Avram, Radu -actor; Bejan, Garofi}a- actriţă; Belciu, Maria- actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Cosma Başta, Marina- actriţă; Cosma, Vasile- actor; Cremenciuc, Stelianactor; Dinu, Cezar - actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru actor; Gherasim, Constantin - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Marilena actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Ionescu, Victor - actor; Laza, Eugenia - actriţă; Leahu, Gheorghe- actor; LechinJeanu, Virgil- actor; Lungoci, Gheorgheactor; Mareş, Irina - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia - actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jennyactriţă; Mugur, Dumitru- actor; Olaru, Ion- actor; Pătru, Gheorghe- actor; Petrescu, Daniel - actor; Pîrvulescu, Cristian - actor; Popescu Pop, Lulu actriţă; Popescu, Viorica - actriţă; Radu, Coriolan -actor; Simionescu, Elena actriţă; Stănescu, Tănase- actor; Stoian, Gheorghe- actor; Tănase, Eugenactor; Veza, Ecaterina - actriţă;

Bogdan, Ioan - regizor tehnic; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan- regizor tehnic; Negrea, Felicia- sufleur; Stoian, Maria- sufleur

CASA LINIŞTITĂ de Şerban, Ion Dumitru Data premierei: 15.09.1957 Regia: Taub, Ioan Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribupa: Almăjan, Elena (Mama); AngheluJă, Geta (Ioana); Avram, Radu (Luca); Cimbru, Victor Odillo (Căpitan Petrescu); Dimitrie, Mugur (Pop); Dinu, Cezar (Tudor); Divarius, Leonard (Dragomir); Laza Dinu, Eugenia (Mihaela); Taraş, Marilena (Mălina) Reprezentaţii: 45 Dosar de presă: Drapelulrofu, 11, 15 şi 19.09.1957; Teatrul, nr.11, 1957; Tribuna, 28.09.1957
Contemporanu~

30.08.1957;

comedie de Maiakovski, Vladimir (Rusia) Data premierei: 07.11.1957 Traducerea: Gane, Tamara Regia: Maximilian, Ion şi Taub, Ioan Scenografie decor: Olian, Alexandru - Popescu, Horia şi Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil - Olian, Alexandru şi Popescu, Horia Muzica de scenă: Marchievici, Victor Lumini: Huluban, Tudor
www.cimec.ro

PLOŞNIŢ A,

84

Istoria T ea trului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi şoara

1 9 45-2 005

Geta (Responsabilul cu ordinea); Anghelută, Geta (Vânzătoarea de parfumuri); Avram, Cristea (Flăcăul desculţ); Avram, Radu (Profesoml); Avram, Radu (Vânzătorul de abajururi); Bejan, Garofita (Al doilea doctor); Bejan, Garofita (Fata); Berzescu, Adrian (Vânzătoarea de galanterie); Bogdan, Ion (Al doilea pompier); Bogdan, Ion (Al şaselea vânzător de ziare); Boiangiu, George (Primul pompier); Boiangiu, George (Un bărbat); Boiangiu, George (Vânzătoml de pietre); Cimbru, Odillo Victor (Vânzătoml de păpuşi); Cîmpeanu, Sever (Cavaleml de onoare); Cîmpeanu, Sever (Vânzătorul de nasturi); Cioba, Coriolan (Al patrulea doctor); Cioba, Coriolan (Al patrulea pompier); Cremenciuc, Stelian (Dansatoml); Cremenciuc, Stelian (Un tânăr frizer); Dinu, Cezar (Directoml grădinii zoo); Dinu, Cezar (Flăcăul cu cartea); Economu, Alexandru (Preşedintele de so-viet); Economu, Alexandru (Un bătrân); Economu, Alexandru (Vânzătoml de cărţi); Herberescu, Ecaterina (Fata); Ioan, Elena ~ndrăgostita); Ioan, Elena (O coafeză); Lechinteanu, Virgil (Al treilea doc, ' tor); Lechinteanu, Virgil (Ingrijitorul); Lungoci, Gheorghe (Un pompier gornist); Lungoci, Gheorghe (Vânzătorul de scnunbii); Mareş, Irina (Al patrulea vânzător), Mării, Ştefan (Inventatorul); Mării, Ştefan (Primul doctor); Maximilian, Ion (Oleg Baian); Melinte, Eugenia (Nasa); Mihai, Emilia (Al doilea vânzător de ziare); Mihai, Emilia (Altă fată); Moruzan, Dem. (Oleg Baian); Moruzan, Jenny (Rozalia Pavlovna); Mugur, Dimitrie (Un musafir); Murgu, Ion (Socrul); Murgu, Ion (Un bătrân); Pătru, Gheorghe (Lăcătuşul); P"uvulescu, Cristian (Primul pompier); Petrescu, Daniel (Primul vânzător de ziare); Popescu, Lulu (Zoia Beriozkina); Popescu, Victor (Oleg Baian); Radu, Coriolan (Al şaptelea vânzător de ziare); Radu, Coriolan (Frizeml); Radu, Coriolan (Vânzătorul de clei); Simionescu, Elena (Elzevira Davidovna); Stănescu, Sică (Al treilea vânzător de ziare); Stănescu, Sică (Tânărul muncitor); Stănescu, Sică (Un tânăr); Stoian, Gheorghe (Naşul); Stoian, Gheorghe (Trecătorul beat); Stoian, Gheorghe (Vânzătoml de baloane); Taraş, Marilena (Al cincilea doctor); Tănase, Eugen (Pris:îpkin Pierre Scripkin) Reprezentaţii: 2 Distribup.a:

Anghelută,

Elena Sirm'onescu, ]enny Moruzan, Elena Ioan, Eugen Tănase (în dreapta, pe scaun)
www.cimec.ro

85

MARIANA

VOI C U

Dosar de presă: Scrisul bănăţean, nr.12, 1957; Drapelul roJU, 21.09.1957; Drapelul roJu, 05. şi 16.10.1957; Sdnteia, 22.10.1957, Tn"buna, 30.11.1957; Szabad Szo, 16.11.1957; Contemporanul, 31.10.1957 şi 10.10.1958; Teatrul, nr 2, 1958

OMUL CARE ADUCE PLOAIE de Nash, Richard (USA) Data premierei: 12.01.1958 Traducerea: Staicu, Beatrice şi Alecsandrescu, N. Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distributia: Avram, Radu (Starbuck); Cosma, Vasile (B.C.Curry); Crişan Belciu, Maia (Lizzie); Gherasim, Dinu (Starbuck); Ioan, Elena (Lizzie); Mării, Ştefan (Noah); Mugur, Dimitrie (Şeriful); Pătru, Gheorghe (File); Stănescu, Sică (Simmy) Reprezentaţii: 63

Dimitrie Mugur, Gheorghe Pătru, Dinu Gherasim

Dosar de

presă:

Drapelul roJU, 12.01.1958; Scrisul bănăţean, nr.3, 1958

PIRATUL, comedie de Tabi, Lâszlo (Ungaria) Data premierei: 15.03.1958 Traducerea: Buteanu, Aurel Regia: Popescu, Victor şi Momzan, Dem. Scenografie decor: Popescu, Horia
www.cimec.ro

86

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai E minescu"

Timişoara

1945 - 2005

Scenografie costume: Popescu, Horia Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distributia: Bogdan, Ion (Un funcţionar beat); Boiangiu, George (Zahonyi); Cimbru, Odillo Victor (Gondocs); Gherasim, Dinu (Blasko); Lechinteanu, Virgil (Mercei); Lungoci, Gheorghe (Mohos); Mihai, Emilia (Erzsi); Moruzan, Dem. (Korpas); Olaru, Ion (Dobos); Petrescu, Daniel (Hollos); Popescu, Lulu (Gaby); Popescu, Victor (Csabai); Simionescu, Elena (Palinkasne) Reprezentaţii: 5 Dosar de
presă:

Drapelul roJU, 03.04.1958

VIFORUL, dramă de Delavrancea, Barbu Ştefănescu Data premierei: 30.03.1958 Regia: Popescu, Horea Scenografie decor: Olian, Alexandru Scenografie costume: Miloia, Virgil Distributia: Anghelută, Geta (Doamna Tana); Avram, Cristea (Un ungur); Avram, Radu (Baloş); Başta, Marina (Oana); Boiangiu, George (Căţeleanu); Cimbru, Odillo Victor (Cătălin); C'unpeanu, Sever (Moghilă); Cosma, Vasile (Luca Arbore); Cremenciuc, Stelian (Toader); Dinu, Cezar (Nichita); Divarius, Leonard (Săcuianu); Economu, Alexandru (Trotuşanu); Gherasim, Dinu (Petrică); Ionescu, Coca (Irmsky); Ionescu, Victor (Trotuşanu); Leahu, Gheorghe (Ştefăniţă); Lechin1eanu, Virgil (Ctrje); Lechinteanu, Vtrgil (Petrică); Lungoci, Gheorghe (Hrană); Mării, Ştefan (Sima); Mihailovici, Mihaela (Niculina); Mugur, Dimitrie (Isac); Olaru, Ion (Ieremia); P'uvulescu, Cristian (Săcuianu); Pătru, Gheorghe (Carabăţ); Petrescu, Daniel (Mogîrdici); Popescu, Victor (Mogîrdici); Radu, Bogdan (Un ungur); Radu, Coriolan (Condrea); Stoian, Gheorghe (Cosma Şearpe); Tănase, Eugen (Nichita) Reprezentaţii: 21

Imagine din spectacol
www.cimec.ro

87

MARIANA

Vo1cu

Dosar de presă: Drapelul ro.Ju, 05.04.1958; Scînteia, 20.04.1958; Tribuna, 03.05.1958; Contemporanul, 10.10.1958

LA CASTEL, dramă de Anouilh, Jean (Franţa) Data premierei: 19.04.1958 Regia: Maximilian, Ion Asistent de regie: Mării, Ştefan Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Muzica de scenă: Marchievici, Victor Ilustraţia muzicală: Ionescu, Victor Distribuţia: Almăjan, Elena (Doamna Desmermortes); Avram, Cristea (Frederic); Avram, Cristea (Horace); Bejan, Garofita (Isabelle); Cremenciuc, Stelian (Patrice Bombelles); Dinu, Cezar (Frederic); Dinu, Cezar (Horace); Ioan, Elena (Lady Dorothea India); Ionescu, Coca (Diana Messerschmann); Ionescu, Victor Oosue); Laza Dinu, Eugenia (Isabelle); Moruzan, Dem. (Messerschmann); Moruzan, Jenny (Mama Isabellei); Radu, Cori olan (Romainville ); Simionescu, Elena (Domnişoara Capulat) Reprezentaţii: 10
Dosar de
presă:

INVITAŢIE

Tribuna, 26.05.1958; Drapelulrofu, 16.05.1958

DANSATOAREA, GANGSTERUL ŞI NECUNOSCUTUL de Bîrlădeanu, Victor Data premierei: 17.06.1958 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribuţia: Avram, Cristea (Nell); Başta, Marina (Rimma); Gheorghe (Luc) Reprezentaţii: 15
Dosar de
presă:

Pătru,

Contemporanul, 10.10.1958; Teatrul, nr.9, 1958

D-ALE CARNAVALULUI, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 21.06.1958 Regia: Popescu, Victor Asistent de regie: Dinu, Cezar Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Ilustraţia muzicală: Marchievici, Victor
www.cimec.ro

88

Istoria Teatrului

N aţiona l

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Boiangiu, George (Iordache); Cioba, Coriolan (Un chelner); Dinu, Cezar (Un catindat); Herberescu, Ecaterina (O mască); Ionescu, Coca (Miţa Baston); Lungoci, Gheorghe (Iancu Pampon); Mihai, Emilia (Didina Mazu); Pîrvulescu, Cristian (Nae Girimea); Petrescu, Daniel (Mache Răzăchescu); Radu, Coriolan (Un ipistat); Stănescu, Sică (Un catindat) Reprezentaţii: 44

Distribu~ia:

Întregul colectiv al spectacolului

STAGIUNEA 1958-1959
Leahu, Gheorghe - director; Bunescu, Traian - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Maximilian, Ion - regizor artistic; Popescu, Horia pictor scenograf; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Manolescu, Gabriel secretar literar Elena- actriţă; Anghelu~ă, Geta- actriţă; Avram, Cristea - actor; Avram, Radu - actor; Başta, Marina - actriţă; Bejan, Garofi~a - actriţă; Belciu, Maria- actriţă; Boiangiu, Gheorghe -actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Cosma, Vasile - actor; Cremenciuc, Stelian - actor; Dinu, Cezar - actor; Dinu, Gherasim - actor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru - actor; Herberescu, Ecaterina actriţă; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Ionescu, Marilena actriţă; Ionescu, Victor- actor; Laza, Eugenia - actriţă; Leahu, Gheorghe,
www.cimec.ro
Almăjan,

89

MARIANA

Vo1cu

artist emerit- actor; LechinJeanu, Virgil- actor; Lungoci, Gheorghe- actor; Mareş, Irina - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia - actriţă; Mihai, Emilia - actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit - actor; Moruzan, Jenny, artistă emerită- actriţă; Mugur, Dumitru -actor; Negreanu, Geta actriţă; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel actor; Pîrvulescu, Cristian - actor; Popescu, Lulu - actriţă; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica - actriţă; Radu, Coriolan - actor; Simionescu, Elena -actriţă; Stănescu, Tănase - actor; Stoian, Gheorghe actor; Tănase, Eugen - actor; Bogdan, Ioan - regizor tehnic; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan- regizor tehnic; Negrea, Felicia- sufleur; Stoian, Maria- sufleur

ANII NEGRI, dramă de Baranga, Aurel Data premierei: 16.09.1958 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Muzica de scenă: Ionescu, Victor DistribuJia: Almăjan, Elena (Ecaterina Buznea); AngheluJă, Geta (Anda Buznea); Avram, Cristea (Comisarul Regal); Avram, Radu (Virgil Preda); Bogdan, Ion (Vasile Ioniţă); Boiangiu, George (Mircea Buznea); Cimbru, Odillo Victor (Primul Avocat); Cîmpeanu, Sever (Spălăţelu); Cioba, Coriolan (Petre Ştefănescu); Cosma, Vasile (Tudor Tomescu); Cremenciuc, Stelian (Dan Tomescu ); Crişan Belciu, Maia (Ioana Gheorghe); Dinu, Cezar (Al doilea avocat); Divarius, Leonard (Molin); Economu, Alexandru (Ionescu-Roşiori); Gherasim, Dinu (Preşedintele tribunalului); Herberescu, Ecaterina (Victoria Marin); Ionescu, Victor (Biciulescu); Laza Dinu, Eugenia (Fata cu ziarele); Leahu, Gheorghe (Mihai Buznea); LechinJeanu, Virgil (Grefierul); Lungoci, Gheorghe (Oană); Mării, Ştefan (Eugen Floroiu); Moruzan, Dem.(Gheorghian); Moruzan, Jenny (Maria Buznea); Mugur, Dimitrie (Steriade); Olaru, Ion (Mitică Pleşa); Pîrvulescu, Cristian (Adrian Urziceanu); Pătru, Gheorghe (Ştefan Dumitrescu); Petrescu, Daniel (Copoiu); Popescu, Victor (Nae Zabalon); Radu, Coriolan (Gheorghe Oproiu); Stănescu, Sică (Ion Mereuţă); Stoian, Gheorghe (Tache); Tănase, Eugen (Coman) Reprezentaţii: 16
Dosar de presă: Drapelul rofu, 07.11.1958; România liberă, 30.09.1958; Contemporanul, 10.10.1958; Teatrul, nr.10 -11.1958; Scrisul bănăţean, nr.10, 1958

O SCRISOARE PIERDUTĂ, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 22.11.19 58
www.cimec.ro

90

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Regia: Popescu, Horea Asistent de regie: Cremenciuc, Stelian Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribu~ia: Avram, Radu (Tache Farfuridi); Boiangiu, George (Ionescu); Cioba, Coriolan (Un fecior); Cosma, Vasile (Cetăţeanul turmentat); Economu, Alexandru (Zaharia Trahanache); Gherasim, Dinu (Ştefan Tipătescu); Ionescu, Coca (Zoe Trahanache); Lechin~eanu, Virgil (Popescu); Moruzan, Dem. (Agamemnon Dandanache); Olaru, Ion (Iordache Brînzovenescu); Popescu, Lulu (Zoe Trahanache); Popescu, Victor (Ghiţă Pristanda); Stoian, Gheorghe (Cetăţeanul turmentat); Tănase, Eugen (Nae
Caţavencu) Reprezentaţii:

17

Imagine din spectacol

Dosar de

presă:

Tribuna, 27.12.1958

comedie de Kiriţescu, Alexandru Data premierei: 06.01.1959 Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Lumini: Huluban, Tudor Distribu~ia: Avram, Cristea (Mircea Aldea); Başta, Marina (Margareta Aldea); Crişan Belciu, Maia (Collete Duduleanu); Herberescu, Nu~i www.cimec.ro

GAIŢELE,

91

M A RI A N A

VOICU

Marilena (Zamfira); Ioan, Elena (Wanda Serafim); Melinte, Eugenia (Lena); Moruzan, Jenny (Aneta Duduleanu); Mugur, Dimitrie (George Duduleanu); Popescu, Lulu (Collete Duduleanu); Popescu, Victor (George Duduleanu); Simionescu, Elena (Zoia); Ştirbetiu, Viorica (Fraulein); Tănase, Eugen (Ianache Duduleanu) Reprezentaţii : 37

Taraş,

Elena Simionesctt, Viorica Ştirbeţitt, Jenrry Morttzan, Marilena Tar% Eugenia Melinte

CUZA VODĂ de D avidoglu, Mihail D ata premierei: 23.01.1959 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distributia: Avram, Radu (Cuza Vodă); Boiangiu, George (Vasile Postole); Cimbru, Odillo Victor (Maiorul Stoica); Lungoci, Gheorghe (Mircea Mălăieru); Mării, Ştefan (Miron); Mugur, Dimitrie (Boier Alexe); Olaru, Ion (Ion Aioanei); Stănescu, Sică (Ion Firu); Stoian, Gheorghe (Moş Ion Roată); Tănase, Eugen (Mihail Kogălniceanu)

OROLOGIUL KREMLINULUI de Pogodin, Nikolai (Rusia) Data premierei: 07.03.1959 Traducerea: Nicolau, Mara Regia: Omohovski, Boris, Teatrul Academic de Dramă, Leningrad Asis tent de regie: Maximilian, Ion Scenografie decor: Miloia, Virgil
www.cimec.ro

92

Istoria Teatrului

N a ţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribuţia: Almăjan, Elena (Vânzătoarea de păsări); Angheluţă, Geta (Maşa); Avram, Cristea (Ribacov); Avram, Radu (Optimistul); Başta, Marina (Zabelina); Bejan, Garofila (Liza); Boiangiu, George (Secretarul lui Lenin); Cimbru, Odillo Victor (Ostaşul roşu); Cîmpeanu, Sever (Speculantul); Cosma, Vasile (Zabelin); Cremenciuc, Stelian (Roman); Crişan Belciu, Maia (A doua cerşetoare); Dinu, Cezar Onsoţitorul scriitorului); Economu, Alexandru (Faţa bisericească); Gherasim, Dinu (Scriitorul englez); Herberescu, Ecaterina (Prascovia); Iancu, Geta (Alt vagabond); Ioan, Elena (Doamna cu tricotajul); Ionescu, Coca (O damă); Ionescu, Victor (Dzerjinski); Laza Dinu, Eugenia (Vagabondul); Leahu, Gheorghe (Lenin); Lechin1eanu, Virgil (Trecătorul); Lungoci, Gheorghe (Bărbosul); Mării, Ştefan (Omul în cizme); Melinte, Eugenia (Ana); Mihai, Emilia (Trecătoarea); Moruzan, Dem. (Kazanov); Moruzan, Jenny (Bătrâna cerşetoare); Mugur, Dimitrie (Şeful); Olaru, Ion (Funcţionarul sovietic); Pîrvulescu, Cristian (Glagorev); Pătru, Gheorghe (Ciudnov); Petrescu, Daniel (Ajutorul); Popescu, Lulu (Doamna cu copilul); Popescu, Victor (Ceasornicarul); Radu, Coriolan (Preşedintele locatarilor); Simionescu, Elena (Doamna speriată); Stănescu, Sică (Un militar); Stoian, Gheorghe (Funcţionarul sovietic); Ştirbeţiu, Viorica (Dactilografa); Taraş, Marilena (Prima cerşetoare); Tănase, Eugen (Scepticul) Reprezentaţii: 21

Victor Popescu, Geta Angheluţă, Cristea Avram, Gheorghe Leahu, artist emerit, Vasile Cosma, Victor Ionescu

Dosar de presă: Scînteia, 10.03.1959 ; Contemporantt0 13.03.1959; Teatrul, nr.4, 1959; Drapelul ro[tt, 07.04.1 959; Scristtl bănăţean, nr.4, 1959
www.cimec.ro

93

MARI A NA

VOICU

PĂDUREA, comedie de Ostrovski, Aleksandr Nikolaevici (Rusia)

Data premierei: 24.03.1959 Traducerea: Sadoveanu, Valeria şi Sadoveanu, Profita Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Lumini: Huluban, Tudor Distribu\ia: Bejan, Garofi\a (Axinia Davilovna); Cimbru, Odillo Victor (Var Chirilici Bodaev); Cîmpeanu, Sever (Piotr); Cosma, Vasile (Ghenadi Nesciastlivţen); Cremenciuc, Stelian (Alexei Bulanov); Lechin\eanu, Virgil (Carp); Mării, Ştefan (Evgheni Apollonovici); Mihai, Emilia (Axinia Davilovna); Moruzan, Dem.(Arcadi Sciastlivtev); Moruzan, Jenny (Raisa Pavlovna Gurrnijskaia); Mugur, Dimitrie (Ivan Petrov Vosmibratov); Simionescu, Elena (Ulita) Reprezentaţii: 20

Emilia Mihai, Jenny Mornzan,

artistă emerită

Dosar de

presă:

Drapelul ro[tt, 17.04.1959; Scrisul bănăţean, nr.6, 1959

HAITI, dramă de Dubois, William (SUA) Data premierei: 21.05.1959 Traducerea: Maximilian, Ion Regia: Taub, Ioan
www.cimec.ro

94

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Asistent de regie: Ionescu, Victor Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costwne: Popescu, Horia Ilustraţia muzicală: Ionescu, Victor Mişcarea scenică: Catina, Nicolae Distribu~ia: Avram, Cristea (Henri Cristophe); Avram, Radu (Boucher); Bejan, Garofi~a (Odette); Boiangiu, George (Aghiotant francez); Cimbru, Odillo Victor (Aghiotant francez); Cîmpeanu, Sever (Boulle); Cosma, Vasile (Jacques); Cremenciuc, Stelian (Duval); Gherasim, Dinu (Leclerc); Iancu, Geta (Pauline Leclerc); Laza Dinu, Eugenia (Pauline Leclerc); Lungoci, Gheorghe (Aghiotant haitian); Mării, Ştefan (Aghiotant haitian); Melinte, Eugenia (Aimee); Olaru, Ion (Aghiotant francez); Pătru, Gheorghe (Toussaint Louverture); Petrescu, Daniel (Joseph); Radu, Coriolan (Aghiotant haitian); Taraş, Marilena (Odette); Tănase, Eugen (Roche) Reprezentaţii: 58

Cristea Avram Vasile Cosma
1

1

Gar'!ftţa

Bejan

Dosar de

presă: Contemporanu~

19.06.1959

NEDEIA INIMILOR de Theodoru, Radu Data premierei: 29.06.1959 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costwne: Miloia, Virgil Distribu~ia: Anghelu~ă, Geta (Voica); Cimbru, Odillo Victor
www.cimec.ro

(Pătru);

95

MARIANA

Vo1cu

Cîmpeanu, Sever Oura); Cremenciuc, Stelian (Nică); Ionescu, Coca (Voica); Olaru, Ion (Ioţa); Pîrvulescu, Cristian Oura); Petrescu, Daniel (Ionuţ); Radu, Coriolan (Scordila); Văran, Ion (Nică) Reprezentaţii: 97 Dosar de
presă:

Tribuna, 10.09.1959;

Teatru~

nr.9, 1959; Contemporanul, 13.11.1959

STAGIUNEA 1959-1960
Leahu, Gheorghe - director; Bunescu, Traian - director adjunct; David, Corneliu - contabil-şef; Ionescu, Dan Radu - regizor artistic; Maximilian, Ion -regizor artistic; Popescu, Horia- pictor scenograf; Miloia, Virgil -pictor scenograf; Manolescu, Gabriel - secretar literar
Almăjan, Elena - actriţă; AngheluJă, Geta - actriţă; Avram, Cristea - actor; Avram, Radu- actor; Bejan, Garofita- actriţă; Belciu, Maria- actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever -actor; Cosma Başta, Marina- actriţă; Cosma, Vasile- actor; Cremenciuc, Stelianactor; Divarius, Leonard - actor; Economu, Alexandru - actor; Herberescu, Ecaterina -actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca actriţă; Laza, Eugenia- actriţă; Lechinteanu, Virgil- actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Melinte, Eugenia -actriţă; Mihai, Emilia -actriţă; Moruzan, Dem., artist emerit- actor; Moruzan, Jenny- actriţă; Mugur, Dumitru - actor; Olaru, Ioan - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Popescu, Victor - actor; Popescu, Viorica - actriţă; Radu, Coriolan- actor; Simionescu, Elena- actriţă; Stoian, Gheorghe- actor; Tănase, Eugen - actor;

Negrea, Felicia - sufleur; Stoian, Maria - sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Bogdan, Ioan- regizor tehnic; Cioba, Coriolan- regizor tehnic

MIELUL TURBAT, comedie de Baranga, Aurel Data premierei: 01.10.1959 Regia: Ionescu, Dan Radu Asistent de regie: Laza Dinu, Eugenia Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil DistribuJia: Avram, Radu (Mircea Cavafu); Boiangiu, George (Vasile Bontaş); Cosma, Vasile (Mitică Ionescu); Cremenciuc, Stelian (Haralamb Dumitru); Crişan Belciu, Maia (Margareta Petrescu); Divarius, Leonard (Vintilă Bratu); Herberescu, Ecaterina (Maria Pricop); Laza Dinu, Eugenia (Maria Pricop); Lechinteanu, Virgil (Gămălie Nicolae); Lungoci, Gheorghe (Cociaşu Vintilă);
www.cimec.ro

96

Isto ria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Bratu); Mugur, Dimitrie (Iache lmireanu); Petrescu, Daniel (Spiridon Biserică); Popescu, Victor (Radu Cristescu); Stoian, Gheorghe (Toma Dumitrescu); Tănase, Eugen (Iache lmireanu) Reprezentaţii: 29

Mării, Ştefan (Vintilă

Radu Avram, Daniel Petrescu, Victor Popescu

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 16.10.1959; Szabad Sz6, 21.10.1959.

MAMA de Afinoghenov, Alexandr N.(Rusia) Data premierei: 05.11.1959 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distribuţia: Almăjan, Elena (Lagutina); Angheluţă, Geta (Fata); Avram, Cristea (llia); Avram, Radu (Serghei Ceaghin); Başta, Mariana (Nadia); Bejan, Garofiţa (Fata); Boiangiu, George (Maiorul); Cosma, Vasile (Matveev); Iancu, Geta (Matat); Ioan, Elena (Sonia); Mării, Ştefan (Feodor); Mihai, Emilia (Nadia); Pătru, Gheorghe (Piotr); Popescu, Lulu (Sonia); Simionescu, Elena (Taisia); Stoian, Gheorghe (Kaimakov); Ştirbeţiu, Viorica (Nastia) Repre zentaţii: 30
www.cimec.ro

97

M A RI ANA

Vorcu

Gheorghe Pătru, Elena Ioan Elena A/m4fan, Geta Iancu, Cristea Avram, Marina Bajla Ştifan Mării
1 1

Dosar de presă: Drapelul 19.11.1960

roşu,

05.11.19 59,· S zabad S z6J 15.11.1 9 59,· Scînteia,

MOARTEA UNUI COMIS VOIAJOR, dramă de Miller, Arthur (SUA) Data premierei: 02.01.1960 Traducerea: Adania, Alfons Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distribu~ia: Avram, Radu (Biff); Başta, Marina (Linda); Cîmpeanu, Sever (Howard Wagner); Cremenciuc, Stelian (Happy); Crişan Belciu, Maia (Domnişoara Forsythe); Divarius, Leonard (Charley); Ioan, Elena (Femeia); Ionescu, Coca (Telefonista); Laza Dinu, Eugenia (Letta); Leahu, Gheorghe (Willy Loman); Lungoci, Gheorghe (Stanley); Mării, Ştefan (Ben); Mihai, Emilia (Jenny); Radu, Coriolan (Bernard) Reprezentaţii: 33

www.cimec.ro

98

Istoria T e atrul ui

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

Marina

Başta,

Gheorghe Leahu, artist emerit,

Ştefan Mării

Dosar de presă: Contemporanul, 18.03.1960; D rapelul 29.11.1960; Tribuna, 29.02.1960

roşu,

29.01.1960; Scînteia,

NAPOLI, ORAŞUL MILIONARILOR, comedie de De Filippo, Eduardo (Italia) Data premierei: 30.01.1 960 Regia: Moruzan, Dem. Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribu~ia: Anghelu~ă, Geta (Assunta); Avram, Cristea (Amedeo); Berzescu, Adrian (Pasqualino); Boiangiu, George (Doctorul); Cosma, Vasile (Ciappa); Herberescu, Nu~i (Margherita); Iancu, Geta (Tereza); Laza Dinu, Eugenia (Maria Rosaura); Melinte, Eugenia (Dona Pep Penella); Moruzan, Dem. (Gennaro Jovine); Moruzan, Jenny (Amalia); Olaru, Ion (Jw11a de popă); Pătru, Gheorghe (Peppe); Petrescu, Daniel (Federico); Popescu, Victor (Riccardo Spasiano); Simionescu, Elena (Adelaida Schiano); Tănase, Eugen (Enrrico) Reprezentaţii: 20

Dosar de

presă: Contemporanu~

18.03.1960

www.cimec.ro

99

M A RI A N A

VOICU

Eugen

Tănase, Jemry

Morttzan, artistă emerită, Geta Iancu, Elena Simionesctt (aşezată, ctt spatele), Gheorghe Pătrtt, Geta Ang/Jelttţă, Daniel Petresctt, Ettgenia Laza, Dem.Morttzan (aşezat), Cristea A vram, Ion Olartt

SCRISORI DE DRAGOSTE, comedie de Stoenescu, Virgil Data premierei: 12.03.1960 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribupa: Anghelu~ă, Geta (Dorina); Avram, Cristea (Radu Voinea); Başta, Marina (Dorina); Boiangiu, George (Niki); Cimbru, Odillo Victor (Radu Voinea); Cremenciuc, Stelian (Nelu); Herberescu, Nup (Tincuţa); Ionescu, Coca (Adina); Laza Dinu, Eugenia (Mioara Stancu); Lechin~eanu, Virgil (Inginerul); Mării, Ştefan (Andrei); Mihai, Emilia (Anişoara); Olaru, Ion (Enache); Olaru, Ion (Nelu); Pătru, Gheorghe (Marin Ursu); Popescu, Victor (Bartolomeu Stancu); Stoian, Gheorghe (S.Dumitrescu); Tănase, Eugen (Niki) Reprezentaţii: 90
Dosar de
presă:

Tribttna1 14.04.1960; Drapelttl roştt1 29.04.1960;

Teatrtt~

nr.9, 1960

ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI, comedie de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 09.06.1960 Traducerea: Lăzărescu, Dana Regia: Ionescu, Dan Radu şi Maximilian, Ion
www.cimec.ro

100

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Miloia, Virgil şi Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia şi Miloia, Virgil Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distribu~ia: Avram, Radu (Tranio ); Başta, Marina (Bianca); Boiangiu, George (Biondello ); Cimbru, Odillo Victor (Lucentio ); Cîmpeanu, Sever (Nathaniel); Cosma, Vasile (Petrucchio); Cremenciuc, Stelian (Hortensia); Drăgan, Alexandru (Pietro ); Ionescu, Coca (Catarina); Lungoci, Gheorghe (fosif); Moruzan, Dem. (Vincentio ); Mugur, Dimitrie (Vincentio); Pătru, Gheorghe (Filip); Petrescu, Daniel (Grumio); Petrescu, Daniel (Pietro); Popescu, Lulu (Catarina); Popescu, Victor (Grumio); Radu, Coriolan (Grumio); Simionescu, Elena (O văduvă); Stoian, Gheorghe (Curtis); Tănase, Eugen (Baptista) Reprezentaţii: 90

Lulu Popescu Pop, Vasile Cosma

Dosar de

presă:

Teatrul, nr. 9, 1960; Scrisul bănăţean, nr.7, 1960

STAGIUNEA 1960-1961
Leahu, Gheorghe - director; Bunescu, Traian - director adjunct; Folia, Gheorghe - contabil-şef; Nasta, Dan- regizor artistic; Maximilian, Ion - regizor artistic; Miloia, Virgil- pictor scenograf; Manolescu, Gabriel - secretar literar
www.cimec.ro

101

MARIANA

Vo1cu

Elena - actriţă; AngheluJă, Geta - actriţă; Avram, Radu - actor; Azimioară, LaurenJiu - actor; Başta, Marina - actriţă; Bejan, Garofita - actriţă; Boiangiu, Gheorghe- actor; Cimbru, Odillo Victor- actor; Cîmpeanu, Sever -actor; Cosma, Vasile- actor; Cremenciuc, Stelian- actor; Cretoiu, Eugeniaactriţă; Cretoiu, Vasile, artist emerit - actor; Drăgan, Alexandru - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Ionică, Anca - actriţă; Leahu, Gheorghe, artist emerit actor; Lechinteanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Marinescu, Gilda - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă; Mihalcea, Marieta -actriţă; Mugur, Dumitru- actor; Nasta, Dan- actor; Nicolau Maximilian, Agata - actriţă; Olaru, Ion - actor; Panduru, Papil - actor; Pătru, Gheorghe actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Radu, Coriolan actor; Reus, Emil- actor; Simionescu, Elena- actriţă; Stoian, Gheorghe -actor; Tănase, Eugen- actor Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan - regizor tehnic; Bogdan, Ion- regizor tehnic; Stoian, Maria- sufleur; Negrea, Felicia- sufleur

Almăjan,

P ASSACAGLIA, dramă de Popovici, Ti tus Data premierei: 01.10.1960 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil DistribuJia: Avram, Radu (Knapp); Azimioară, LaurenJiu (Andrei); Cremenciuc, Stelian (Cavalerul Crucii de Fier); Leahu, Gheorghe (Profesorul); Marinescu, Gilda (Ada); Radu, Coriolan (Legionarul); Tănase, Eugen (Mihai) Reprezenta~!: 15 Dosar de presă: Contemporanu" 04.11.1960; Scînteia, 29.11.1960; Tribuna, 13.10.1960; Teatrul, nr. 3, 1961; Drapelul rofu, 30.11.1960; Szabad Szo, 30.10.1960, Teatru" nr.3, martie, 1961

POVESTE DIN IRKUTSK, dramă de Arbuzov, Aleksei Nicolaevici (Rusia) Data premierei: 12.11.1960 Traducerea: Beniuc, Emma Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Distribu}ia: AngheluJă, Geta (Actriţa); Azimioară, LaurenJiu (Al doilea actor); Bejan, Garofita (A doua iubire); Cimbru, Odillo Victor (Serghei); Cosma, Vasile (Serdiuk); Cremenciuc, Stelian (Rodik); Drăgan, Alexandru (Al doilea actor); Herberescu, Nu}i (Niura); Melinte, Eugenia (Prima
www.cimec.ro

102

Istoria Teatrului

Naţional

"Mih ai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

iubire a lui Serdiuk); Mihailovici, Mihaela (Maia); Neculce Maximilian, Anca (Valia); Nicolau, Agatha (Zinka); Pătru, Gheorghe (Lapcenko); Petrescu, Daniel (Denis); Reus, Emil (Primul actor); Simionescu, Elena (Larisa); Tănase, Eugen (Victor) Reprezentaţii: 29

Imagine din spectacol.· Emil Reus1 Geta Aftgheluţă1 Laurenţiu Azimioară1 Eugen Tănase1 Aftca Ionică Neculce1 Victor Odillo Cimbru1 Elena S imionescu1 Vasile Cosma

Dosar de

presă:

D rapelul roştt1 03.12.1960;

Teatru~

nr.3, 1961.

VULPEA ŞI STRUGURII de Figueiredo, Guilherme (Brazilia) Data premierei: 14.01.1961 Traducerea: Lesernon, Zina; Miron, Radu şi Vineze, Mariana Regia: Taub, Ioan Scenografie decor: Popescu, Horia Scenografie costume: Popescu, Horia Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distribu~ia: Avram, Radu (Agnostos); Başta, Marina (Cleia); Bejan, Garofi~a (Cleia); Cimbru, Odillo Victor (E tiopianul); Cosma, Vasile (Xantos); Leahu, Gheorghe (Esop); Neculce Maximilian, Anca (Melita) Reprezentaţii: 81

www.cimec.ro

103

M A RI A N A

VOICU

Gheorghe Leahtt, artist emerit, Vasile Cosma

Dosar de

presă:

Drapelul roştt, 03.12.1 960;

Contemporamt~

17.02.1961

HAMLET, tragedie de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 25.03.1961 Regia: Nasta, Dan Scenografie decor: Nasta, Dan Asistent scenograf: Corbu, Adrian Scenografie costwne: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Boboc, Nicolae Distributia: Avram, Radu (Guildenstern); Azimioară, Laurentiu (Osric); Boiangiu, George (Francisco); Cimbru, Odillo Victor (Marcellus); Cîmpeanu, Sever (Voltimand); Cîrlea, George Ovidiu (Fortinbras); Cosma, Vasile (Claudius); Cremenciuc, Stelian (Laertes); Ionescu, Coca (Gertruda); Leahu, Gheorghe (Întâiul gropar); Lechinteanu, Virgil (Cornelius); Lungoci, Gheorghe (Bernardo); Mării, Ştefan (Rosencrantz); Marinescu, Gilda (Ofelia); Mugur, Dimitrie (Un preot); Nasta, Dan (Hamlet); Olaru, Ion (Un gentilom); Pătru, Gheorghe (Actorul Rege); Pătru, Gheorghe (Duhul tatălui lui Hamlet); Petrescu, Daniel (Al doilea gropar); Popescu, Lulu (Actorul regină); Popescu, Victor (Polonius ); Radu, Cori olan (Actorul Lucianus); Schăffer, Emmerich (Horatio); Simionescu, Elena (Gertruda) Reprezentaţii: 45
www.cimec.ro

104

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Dan Nasta, Gilda Marinescu

Dosar de presă: Contemporanul, 02.06.1961; Teatrttl, nr.6.1961; România 15.06.1961; Drapelul roşu, 29.04.1961; Scrisul bănăţean, nr.6, 1961

liberă,

MARELE FLUVIU ÎŞI ADUNĂ APELE, poem dramatic de Tărchilă, Dan Data premierei: 29.04.1961 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Sturza, Ovidiu Scenografie costume: Sturza, Ovidiu Distribuţia: Almăjan, Elena (O bătrână); Angheluţă, Geta (Caterina); Avram, Radu (Directorul Doftanei); Azimioară, Laurenţiu (Milan); Başta, Marina (O deţinută); Bejan, Garofiţa (A patra deţinută); Boiangiu, George (Şeful gării); Cimbru, Odillo Victor (Victor); Cîmpeanu, Sever (Lixandm); Cosma, Vasile (Meşterul Oniga); Cremenciuc, Stelian (Mihai); Heltman, Tudor (Fritz); Herberescu, Ecaterina (A treia deţinută); Ioan, Elena (Directoarea azilului); Ionescu, Coca (O femeie de stradă); Laza Dinu, Eugenia (O femeie de stradă); Lechinţeanu, Virgil (Muncitorul); Mării, Ştefan (Von Krisch); Marinescu, Gilda (Mama Caterinei); Melinte, Eugenia (O femeie); Mihai, Emilia (O muncitoare); Mugur, Dimitrie (Sergentul); Nasta, Dan (Turistul); Neculce Maximilian, Anca (A doua deţinută); Nicolau, Agatha (Turista); Olaru, Ion (Acarul Oaie); Pătru, Gheorghe
www.cimec.ro

105

M A RI ANA

VOICU

Petrescu, Daniel (Cârciumarul); Popescu, Lulu (O femeie de stradă); Popescu, Victor (Eliad); Radu, Coriolan (Comisarul); Reus, Emil (Judecă torul); Simionescu, Elena (Gardiana închisorii); Stoian, Gheorghe (Călugărul); Ştirbe~iu, Viorica (A cincea deţinută); Tănase, Eugen (Lăutarul) Reprezentaţii: 24

(Rănitul);

Dosar de

presă:

Drapelttl roştt1 06.05.1 96 1.

CELEBRUL 702, comedie de Mirodan, Alexandru Data premierei: 15.07.1 961 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribu~ia: Avram, Radu (Joe); Boiangiu, George (Avocatul Jackson); Cîmpeanu, Sever (Preotul); Cre~oiu, Vasile (Editorul); Ioan, Elena (Miss Page); Mării, Ştefan (Directorul închisorii); Mihai, Emilia (Miss Page); Mugur, Dimitrie (Directorul închisorii); Nasta, Dan (Cheryl Sandman); Neculce Maximilian, Anca (Diana); Nicolau, Agatha (Miss Pope); Pătru, Gheorghe (Gardianul); Stoian, Gheorghe (Omul lui Armitage); Tănase, Eugen (Avocatul Jackson) Reprezentaţii: 48

Sever Cîmpeantt, Anca Maxintilian Necttlce, Dan Nasta, Gheorghe Pătru, Dimitrie Mttgttr

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 07.10.1961
www.cimec.ro

106

Istoria Teatrului National "Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

STAGIUNEA 1961-1962
Leahu, Gheorghe - director; Şerban, Mihail- contabil-şef; Nasta, Dan - regizor artistic; Maximilian, Ion - regizor artistic; Sturza, Ovidiu - pictor scenograf; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Manolescu, Gabriel - secretar literar
AngheluJă,

Geta - actriţă; Avram, Radu - actor; Azimioară, Lauren}iu - actor; Bejan, Garofip- actriţă; Boiangiu, Gheorghe- actor; Cimbru, Odillo Victoractor; Cîmpianu, Sever- actor; Cretoiu, Eugenia- actriţă; Cretoiu, Vasile, artist emerit - actor; Drăgan, Alexandru - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Ionică, Anca -actriţă; Iordănescu, Ecaterina (Buzoianu, Cătălina)- actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit- actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit- actor; Lechinteanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Marinescu, Gilda - actriţă; Mării, Ştefan- actor; Mihai, Emilia- actriţă; Nanci, Valeria- actriţă; Netea, Mironactor; Nicolau, Agata- actriţă; Olaru, Ion- actor; Panduru, Papil- actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu, Lulu - actriţă; Radu, Coriolan - actor; Reus, Emil- actor; Schăffer, Emeric - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor; Ternovits, Alexandru - actor; Stoian, Maria - sufleur; Negrea, Felicia - sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan- regizor tehnic, Bogdan, Ioan- regizor tehnic

MILIONARII, comedie de Istrati, Ion Data premierei: 30.09.1961 Regia: Nas ta, Dan Scenografie decor: Sturza, Ovidiu Scenografie costume: Sturza, Ovidiu Ilustraţia muzicală: Marchievid, Victor Coregrafia: Marpozan, Iuliu DistribuJia: Almăjan, Elena (Marghioala); AngheluJă, Geta (Dafma); Bejan, Garofita (Floriţa); Bogdan, Ion (Dumitru Paşnicu); Boiangiu, George (Gheorghe Marţafoi); Cimbru, Odillo Victor (Damian Făgurel); Cioba, Coriolan (Miliai Badea); Cremenciuc, Stelian (Mircea); Cretoiu, Vasile (Vasile Ursu); Drăgan, Alexandru (Ilie Tărtăcuţă); Herberescu, Ecaterina (Ruxandra); Ionescu, Coca (Maria Adomnicăi); Lechinteanu, Virgil (Alecu Bordeianu); Lungoci, Gheorghe (Mihai Tului); Mării, Ştefan (Andrei Văsluianu); Marinescu, Gilda (Nataliţa); Mugur, Dimitrie (Iordache Pelin); Neculce Maximilian, Anca (Filomela); Nicolau, Agatha (Veronica Mititiuc); Olaru, Ion (Costache Vînturache); Pătru, Gheorghe (Neculai Chiper); Petrescu, Daniel (Toader Vîlvoi); Popescu, Lulu (Sultana); Radu, Coriolan (Anton Butoi); Simionescu, Elena (Varvara Tarhon); Stoian, Gheorghe (Ion Moşneguţu); Tănase, Eugen (Aurel Hoarţă)
www.cimec.ro

107

MARI ANA

Vorcu

Reprezentaţii:

24

Dosar de presă: Drapelul roftt1 23.09.1961,· Drapelul ropt1 21.10.1961; Szabad Sz61 nr.299, 1961.

ARISTOCRAŢII, dramă

de Pogodin, Nikolai (Rusia)

Data premierei: 14.11.1961 Traducerea: Philippide, Alexandru şi Ciocler, George Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil şi Popescu, Horia Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribuţia: Almăjan, Elena (Mama); Angheluţă, Geta (Sania); Avram, Radu (Sadovski); Başta, Marina (Fanatica); Bejan, Garofiţa (Chiaburoaica); Bogdan, Ion (Bucătarul); Bogdan, Ion (Medicul); Boiangiu, George (Alioşa); Cimbru, Odillo Victor (Mitea); Cîmpeanu, Sever (Şeful); Cosma, Vasile (Gromov); Cremenciuc, Stelian (Lămîie); Drăgan, Alexandru (Ţiganul); Herberescu, Ecaterina (C ârciumăreasa); Ionescu, Coca (Tatuata); Lechinţeanu, Virgil (Educatorul); Lungoci, Gheorghe (Diaconul); Mării, Ştefan (Botkin); Marinescu, Gilda (Ninca); Mihai, Emilia (Tamara); Mugur, Dimitrie (Popa Bartolomeu); Olaru, Ion (Comandantul); Pătru, Gheorghe (Costea); Petrescu, Daniel (Omul Scund); Popescu, Lulu (Margarita Ivanovna); Radu, Coriolan (Intendentul); Reus, Emil (Bereta); Simionescu, Elena (Niurca); Stoian, Gheorghe (Caracuda); Tănase, Eugen (Bereta) Reprezentaţii: 14

Imagine de ansamblu

Dosar de
108

presă:

S zabad S z61 nr.299, 1961.

www.cimec.ro

Istoria Teatrului National "Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

PANTOFIORUL DE AUR, basm dramatic de Llţu, Emil Data premlerel: 20.01.1962 Regla: Maximilian, Ion Asistent de regle: Slmlonescu, Elena Scenografle decor: Miloia, Virgil Scenografle costume: Milola, Virgil Muzica de scenă: Marchlevlcl, Victor Distributia: Azimioară, Laurentiu (Craiul); Başta, Marina (Zâna); Cretoiu, Eugenia (Ileana); Cretoiu, Vasile (Cralnlcul); Herberescu, Ecaterina (Marla); Iancu, Geta (Veverlţa); Lechinteanu, Virgil (Al treilea sfetnic); Mării, Ştefan (Cralnicul de curte); Mihalcea, Marietta (Iepurilă); Nicolau, Agatha (Cenuşăreasa); Olaru, Ion (Primul sfetnic); Petrescu, Daniel (Al doilea sfetnic); Simionescu, Elena (Mama vltregă); Stoian, Gheorghe (Al patrulea sfetnic); Tănase, Eugen (Ursullcă) Reprezentaţll: 63
Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 02.01.1962

SFÂNTA IOANA, dramă de Shaw, George Bernard (Anglla) Data premlerel: 06.03.1962 Traducerea: Alexandrescu, Mircea Regla: Nasta, Dan Scenografle decor: Nasta, Dan Asistent scenograf: Corbu, Adrian Scenografle costume: Bortnovschi, Maria DistribuJ.ia: Anghelută, Geta (Ioana); Avram, Radu (Delfinul Carol al VII-lea); Azimioară, LaurenJ.iu (Gllles de Rals); Cimbru, Odillo Victor (Cavalerul de Bertrand); Cîmpeanu, Sever (La Tremoullle); Cosma, Vasile (Cauchon); Cosma, Vasile (Robert de Baudricourt); Cretoiu, Vasile (Arhiepiscopul de Relms); Drăgan, Alexandru (Intendentul); Ioan, Elena (Ducesa de La Tremoullle); Ionescu, Horia Dan (Pajul lul Warwick); Lungoci, Gheorghe (Călăul); Mării, Ştefan (Canonlcul d'Estivet); Mării, Ştefan (Un domn); Marinescu, Gilda (Ioana); Mihai, Florin (Pajul lul Dunols); Nasta, Dan (Richard de Beauchamps); Olaru, Ion (Canonicul de Courcelles); Panduru, Papil Oacques Dunols); Pătru, Gheorghe (Căpitanul La Hlre); Radu, Coriolan (Inchlzltorul); Reus, Emil (Capelanul de Stogumber) Reprezentaţll: 25
Dosar de presă: Tribuna, 05.04.1962, 12.04.1962
Contemporanu~

05.07.1963, Drapelul rofu,

www.cimec.ro

109

M AR I ANA

Vorc u

Papil Pandtmt) Gilda Marinescu

NĂPASTA, dramă de Caragiale, Ion Luca

Data premierei: 19.05.1962 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Sturza, Ovidiu Scenografie costume: Sturza, Ovidiu Distribu~ia: Bejan, Garofi~a (Anca); Ionescu, Coca (Anca); Leahu, Gheorghe (Ion); Panduru, Papil (Gheorghe); Pătru, Gheorghe (Dragomir) Reprezentaţii : 51

Gheorghe Leahtt) artist enterit

Dosar de

presă:

Teatrul, nr.5, 1963; Drapelul J'Oftt) 12.06.1962
www.cimec.ro

110

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Emin e scu"

Timişoara

1945 - 2005

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ, comedie de Shakespeare, William (Anglia)
Data premierei: 05.06.1962 Traducerea: Iosif, Ştefan Octavian Regia: Maximilian, Ion Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Marchievici, Victor Mişcarea scenică: Bardizian, Maria Distribupa: Azimioară, Laurenpu (Puck); Başta, Marina (Titania); Boiangiu, George (Philostrat); Cosma, Vasile (Theseu); Cremenciuc, Stelian (Lysander); Cretoiu, Vasile (Quince); Drăgan, Alexandru (Demetrius); Ionescu, Coca (Hippolyta); Lungoci, Gheorghe (Snout); Mugur, Dimitrie (Egeu); Nasta, Dan (Oberon); Neculce Maximilian, Anca (Hermia); Nicolau, Agatha (Helena); Petrescu, Daniel (Flute); Radu, Coriolan (Snug); Stoian, Gheorghe (Starveling); Tănase, Eugen (Bottom) Reprezentaţii: 5

FEDRA, tragedie de Racine, Jean

(Franţa)

Data premierei: 19.06.1962 Regia: Azimioară, Laurenpu Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil

Distribupa: Azimioară, Laurenpu (Hipolit); Herberescu, Ecaterina (Ismena); Iancu, Geta (Aricia); Ioan, Elena (Enona); Neculce Maximilian, Anca (Fedra); Panduru, Papil (Tezeu); Popescu, Lulu (Panopa); Radu, Coriolan (Teramen)
Reprezentaţii:

56

A nca Neculce M aximilian

Dosar de

presă:

Drapelul TO.JU) 25.06.1962; Contemporanul, 27.07.1962.
www.cimec.ro

111

MARIANA

Vo1cu

FIICELE de Drăguşanu, Sidonia Data premierei: 07.07.1962 Regia: Nasta, Dan Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribupa: Anghelută, Geta (Geta); Avram, Radu (Tudor Lipşa); Azimioară, Laurenpu (Dinu); Bejan, Garofita (Marta Roncea); Drăgan, Alexandru (Horia Cotaru); Ioan, Elena (Odeta Romanescu); Mării, Ştefan (Matei Siomin); Marinescu, Gilda (Luiza Lipşa); Mihai, Emilia (Ada Simion); Neculce Maximilian, Anca (Manuela Lipşa); Popescu, Lulu (Cora); Simionescu, Elena (Anişoara) Reprezentaţii: 17
Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 25.07.1962.

STAGIUNEA 1962-1963
Leahu, Gheorghe, artist emerit, director; Şerban, Mihail - contabil-şef; Nasta, Dan - regizor artistic; Maximilian, Ion - regizor artistic; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Sturza, Ovidiu - pictor scenograf; Manolescu, Gabriel- secretar literar; Ene, Adina- referent literar Avram, Radu - actor; Azimioară, Laurenpu - actor; Bejan, Garofita - actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever- actor; Cretoiu, Eugenia- actriţă; Cretoiu, Vasile, artist emerit- actor; Drăgan, Alexandru - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta actriţă; Ioan, Elena - actriţă; Anghelută, Geta - actriţă; Ionescu, Coca actriţă; Ionică Neculce Maximilian, Anca - actriţă; Iordănescu, Ecaterina (Buzoianu, Cătălina) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Kovacs, Emerich - actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; Lechinteanu, Virgil- actor; Lungoci, Gheorghe -actor; Marinescu, Gilda actriţă; Mării, Ştefan- actor; Mihai, Emilia- actriţă; Nanci, Valeria- actriţă; Nasta, Dan- actor; Nicolau, Agata- actriţă; Olaru, Ion -actor; Panduru, Papil - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; PopescuPop, Lulu - actriţă; Radu, Coriolan - actor; Reus, Emil - actor; Stoian, Gheorghe - actor; Ternovits, Alexandru - actor
Stoian, Maria - sufleur; Negrea, Felicia - sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan- regizor tehnic; Bogdan, Ion- regizor tehnic

CORABIA CU UN SINGUR PASAGER de Data premierei: 04.10.1962
www.cimec.ro

Tărchilă,

Dan

112

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribulia: Anghelulă, Geta (Vizitatoarea); Avram, Radu (Ştefan Apostol); Azimioară, Laurenliu (Anton Jora); Boiangiu, George (Sandu); Cimbru, Odillo Victor (Mircea Racoviţă); Iancu, Geta (Coca); Ionescu, Coca (Clara); Iordănescu, Ştefan (Mircea Racoviţă); Marinescu, Gilda (Gina); Nasta, Dan (Andrei Jora); Nicolau, Agatha (Nicoletta Zoran); Panduru, Papil (Filip Conta); Petrescu, Daniel (Bolnavul); Reus, Emil (Gheorghe Miner); Ternovits, Alexandru (Dinu Zoran) Reprezentaţii: 53

Dan Nasta, Radu Avram

Dosar de presă: Teatrui,nr.S / 1963; Drapelul roşu, 11.1 0.1962; Tribuna, 18.10.1962; Contemporanul, 05.07.1963

CAZUL STUDENTULUI LOTREANU, dramă de Theodoru, Radu Data premierei: 01.12.1962 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribulia: Anghelulă, Geta (O studentă); Azimioară, Laurenliu (Relu
www.cimec.ro

113

MARIANA

Vo1cu

Buzoianu, Cătălina (O studentă); Cretoiu, Vasile (Profesorul Şerban Rareş); Drăgan, Alexandru (Mihai Lotreanu); Marinescu, Gilda (Sandra); Maximilian, Ion (Brunea Şoimanu); Nasta, Dan (Autorul); Neculce Maximilian, Anca (Ioana Lotreanu); Netea, Miron (Un student campion); Nicolau, Agatha (Micky); Panduru, Papil (Radu Bogdan); Petrescu, Daniel (Un student codaş); Radu, Coriolan (Un student); Reus, Emil (Nea Marin); Schăffer, Emmerich (Doctorul Răducanu); Stoian, Gheorghe (Nea Marin); Ternovits, Alexandru (Magnificus) Reprezentaţii: 17
Dosar de presă: Contemporanul, 28.12.1962; Contemporanul, 25.0 1.1963; Teatrul, nr. 2, 1963; Drapelulrofu, 22.05.1963; Scînteia, 10.01.1963; Pravda, 07.12.1962; Scrisul bănăţean, nr. 1, 1963

Rareş);

CĂRUTA CU PAlATE de Ştefănescu, Mircea , ,

Data premierei: 23.02.1963 Regia: Nasta, Dan Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Boboc, Nicolae Distribupa: Anghelută, Geta (O ţărăncuţă); Avram, Radu (Nunuţă); Azimioară, Laurenpu (Rică Venturiano); Azimioară, Laurenpu (Un gagist); Bejan, Garofita (Duduca MarghioEţa); Bogdan, Ion (Un jupân); Boiangiu, George (Un chelner); Buzoianu, Cătălina (O actriţă); Cimbru, Odillo Victor (Un ţăran); Cîmpeanu, Sever (Aga); Cretoiu, Vasile (Cuconu Barboi); Drăgan, Alexandru (Ioniţă); Gheorghian Cretoiu, Eugenia (O Veta); Iancu, Geta (GuHţă); Ioan, Elena (Postelniceasa Pulcheria); Ionescu, Coca (Coana Chiriţa); Iordănescu, Ştefan (Postelnicul Manolachi); Leahu, Gheorghe (Bădia); Lungoci, Gheorghe (Un boier); Marinescu, Gilda (Subreta); Mugur, Dimitrie (Dedu); Nasta, Dan (Tânărul); Neculce Maximilian, Anca (Catrina); Netea, Miron (Al doilea amorez); Netea, Miron (Un ofiţer); Nicolau, Agatha (Ziţa); Olaru, Ion (Mitică); Panduru, Papil (Un actor); Pătru, Gheorghe (Sandu poliţaiul); Petrescu, Daniel (Domnul Ilie); Radu, Coriolan (Al doilea jupân); Radu, Coriolan (Un bonjurist); Reus, Emil (Sufleurul); Schăffer, Emmerich (Un cronicar); Simionescu, Elena (Postelniceasa Pulcheria); Stoian, Gheorghe (Niţă); Stoian, Gheorghe (Un bărbier); Ternovits, Alexandru (Tenorul) Reprezentaţii: 30

www.cimec.ro

114

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi şoara

1945 - 2005

Gheorghe Leahtt, artist enzerit, Lttltt Popesctt, Radtt Avram, Gilda Marinesctt, Dan Nasta

Dosar de presă: Drapebtl roşu, 06.03.1963, Tribuna, 09.05.1963; Scînteia, 20.03.1963; Contemporantt" 08.03.1963; Contemporanu" 05.07.1963

TREI SURORI, dramă de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Data premierei: 25.04.1963 Regia: Maximilian, Ion Scenografie decor: Sturza, Ovidiu şi Winterfeld, Sandor Scenografie costume: Sturza, Ovidiu Muzica de scenă: Marchievici, Victor Distribu~ia: Anghelu~ă, Geta (Olga); Avram, Radu (Andrei Prozorov); Azimioară, Lauren~iu (Alexei Fedotik); Buzoianu, Cătălina (Cerşetoarea); Cre~oiu, Vasile (Ivan Cebutîkin); Drăgan, Alexandru (Rode Vladimir Karlovici); Iordănescu, Ştefan (Feodor Kulîghin); Marinescu, Gilda (Irina); Nasta, Dan (Alexandr Verşinin); Neculce Maximilian, Anca (Maşa); Olaru, Ion (Ferapont); Pătru, Gheorghe (Vasili Soliorui); Popescu, Lulu (Anfisa); Schăffer, Emmerich (Tuzenbach Nicolai); Simionescu, Elena (Natalia Ivanovna) Reprezentaţii: 13

www.cimec.ro

115

MARIANA

VOICU

Gilda Marinescu, Bmmerich Schiiffer, Gheorghe Pătru, Dan Nasta (aşezat), Anca Neculce Maximilian (aşezată cu spatele)

Dosar de presă: Contemporanul, 02.05.1963; Tribuna, 09.05.1963; Drapelul ropt, 23.05.1963; Scrisul bănăţean, nr. 8, 1963

DRACUL UITAT, comedie de Drda, Jan (Cehia) Data premierei: 01.06.1963 Traducerea: Grosu, Jean Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil DistribuJia: Bejan, GarofiJa (Dorotka); Buzoianu, Cătălina (Mancinka); Herberescu, Ecaterina (Magdalena Pucialcova); Ioan, Elena (Magdalena Pucialcova); Ionescu, Coca (Mariana Plaiznerka); LechinJeanu, Virgil (Alois Piskytle); LechinJeanu, Virgil (Marbulius); Lungoci, Gheorghe (Andrei Tyburtov); Mihai, Emilia (Dorotka); NeJea, Miron (Lupino); Olaru, Ion (Solfernus); Panduru, Papil (Honzo Mrocino); Petrescu, Daniel (Ichtiurel Loyla); Radu, Coriolan (Belzebut); Stoian, Gheorghe (Lefegor); Ternovits, Alexandru (Trepifaicsl) Reprezentaţii: 96

www.cimec.ro

116

I storia T eatru lui

Naţional

"Mihai Emin escu"

Timi şoara

1 945-200 5

Coca Ionescu, Miron

Neţea,

Emilia Mihai

Dosar de

presă:

Scrisul bănăţean) nr. 8, 1963

STAGIUNEA 1963-1964
Leahu, Gheorghe- director; Şerban, Mihail- contabil-şef; Nasta, Danregizor artistic; Miloia, Virgil- pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina- pictor scenograf; Hubic, Liana- secretar literar Adamovici, Constantin -actor; Adamovici, Stela - actriţă; Anghelută, Geta - actriţă; Avram, Radu - actor; Bejan, Garofita - actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Cretoiu, Eugenia - actriţă; Cretoiu, Vasile, artist emerit - actor; Drăgan, Alexandru - actor; Dumitrescu, Anton -actor; Herberescu, Ecaterina -actriţă; Iancu, Geta actriţă; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Iordache, Ştefan actor; Iordănescu, Ecaterina (Buzoianu, Cătălina) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Kovacs, Emeric- actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; Lechinteanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Marinescu, Gabriela - actriţă; Marinescu, Gilda - actriţă; Mării, Ştefan actor; Mihai, Emilia - actriţă; Netea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Panduru, Papil - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Radu, Coriolan - actor; Reus, Emil - actor;
www.cimec.ro

117

MARIANA

Vo1cu

Roman, Lidia - actriţă; Simionescu, Elena - actriţă; Stoian, Gheorghe actor; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru - actor
Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan - regizor tehnic; Bogdan, Ion- regizor tehnic; Stoian, Maria- sufleur; Negrea, Felicia- sufleur

SONET PENTRU O PĂPUŞĂ, comedie de Fărcăşan, Sergiu Data premierei: 21.11.1963 Regia: Nasta, Dan Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Roman, Elly Distribupa: Adamovici, Constantin (lonaşcu); Beica, Marcel (Puştiul); Boiangiu, George (Dănoiu); Drăgan, Alexandru (Făiniţă); Herberescu, Ecaterina (Secretara); lordănescu, Ştefan (Baschirache); Leahu, Gheorghe (Piticescu); Lechinţeanu, Virgil (Medicul); Marinescu, Gabriela (Olguţa); N asta, Dan (Comentatorul); Petrescu, Daniel (Portarul); Petrescu, Daniel (Stamate); Popescu, Lulu (Carolina Scorobete); Radu, Coriolan (Ciomîrtan); Reus, Emil (Picui); Şuvăgău, Miron (Sufleurul); Ternovits, Alexandru (Turturean) Reprezenta~i: 18
Dosar de
presă:

Contemporanu~

Drapelul rOfU, 10.01.1964; Gazeta literară, 09.01.1964; 31.01.1964; Teatru~ nr.7 şi nr.9, 1964; Orizont, nr.1, 1964.

SE CAUTĂ UN VINOVAT (Capul altora), comedie de Ayme, Marcel
(Franţa)

Data premierei: 14.12.1963 Traducerea: Şerban, Carnii şi Pascal, Lucia Regia: Nasta, Dan Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribupa: Adamovici, Constantin (Pripon); Adamovici, Stela (Pierrette); Avram, Radu (Valorin); Boiangiu, George (Dujardin); Creţoiu, Vasile (Lambourde); Dumitrescu, Anton (Gorin); Ghelan, Silvia, de la Teatrul Naţional Cluj (Roberte); Iordănescu, Ştefan (Bertholier); Mării, Ştefan (Louis Andrieu); Marinescu, Gilda Ouliette Maillard); Nasta, Dan (Maillard); Popescu, Lulu (Renee Andrieu); Roman, Lidia (Louise) Reprezentaţii: 27
www.cimec.ro

118

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Va.rile

Creţoitt,

artzst emen't, Szlvia Ghelan, de la Teatml Naţional Cltg; Anton Dutmtre.rcu

Dosar de

presă:

Tribuna, 23.01.1964; Drapelul ropt, 25.01.1964

EGOR BULÎCIOV ŞI ALŢII, dramă de Gorki, Maxim (Rusia) Data premierei: 15.02.1964 Traducerea: Beniuc, Emma Regia: N asta, Dan Scenografie decor: Popa Almă§an, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Adamovici, Constantin (Vasili Dostigaev); Angheluţă, Geta (Alexandra); Avram, Radu (Zvontov); Bejan, Garofiţa (Glafira); Creţoiu, Vasile (Mokei Baskin); Drăgan, Alexandru (Alexei); Ioan, Elena (Xenia); Ionescu, Coca (Varvara); Iordănescu, Ştefan (Egor Buliciov); Marinescu, Gilda (Zobunova); Panduru, Papil (Iakov Laptev); Popescu, Lulu (Antonina); Reus, Emil (Propotei); Roman, Lidia (Elisabeta); Schăffer, Emmerich (Tiatin); Simionescu, Elena (Melania); Ternovits, Alexandru
(Trâmbiţaşul) Reprezentaţii:

20

www.cimec.ro

119

M A R IANA

V OICU

Geta Anghe/uţă,

Ştif Iordănescu, an

mtist emer#

Dosar de presă: Teatrul, nr.9, 1964; Drapelul 18.04.1964

roşu,

04.03.1964; România

liberă,

SECTORULUI SUFLETE, comedie de Mirodan, Alexandru Data premierei: 09.04.1964 Regia: Sava Băleanu, Petre Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Leahu, Gheorghe (Gore); Leahu, Gheorghe (Şeful Sectorului Suflete); Marinescu, Gabriela (Ofelia); Marinescu, Gilda (Magdalena); Olaru, Ion (Inovatorul); Panduru, Papil (Horaţiu); Şuvăgău, Miron (Costică) Reprezentaţii: 21
Dosar de
presă:

ŞEFUL

Teatrul, nr.6, 1964; D rapelul roşu, 17.04.1964.

PERIPEŢIILE

SOLDATULUI SVEJK, comedie de Hasek,Jaroslav (Cehia) D ata premierei: 21.04.1964 Dramatizarea: Grossu, Jean Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distributia: Adamovici, Constantin (Svejk); Avram, Radu (Brettschneider); Bejan, Garofita (Palivetkova); Berzescu, Adrian (Al doilea jandarm);
www.cimec.ro

120

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Bogdan, Ion (Blanik); Boiangiu, George (Primul medic); Cîmpeanu, Sever (Baloun); Cîmpeanu, Sever (Palivet); Dumitrescu, Anton (Vanek); Ioan, Elena (Baroneasa); Iordănescu, Ştefan (Otto Katz); Lechinteanu, Virgil (Al doilea medic); Lechinteanu, Virgil Qandarmul neamţ); Lungoci, Gheorghe (Macuma); Lungoci, Gheorghe (Un funcţionar); Mării, Ştefan Qudecătorul); Nasta, Dan (Zillergut); Netea, Miron (Căpitanul); Netea, Miron (Medicul Militar); Panduru, Papil Qandarmul); Panduru, Papil (Slavik); Petrescu, Daniel (I<:.ovarik); Petrescu, Daniel (Wendler); Popescu, Lulu (I<:.ati); Radu, Coriolan (Individul); Radu, Coriolan (Pokorny); Schăffer, Emmerich (Lukas); Simionescu, Elena (Mullerova); Stoian, Gheorghe (Şeful); Temovits, Alexandru (Subofiţerul) Reprezentaţii: 132

Ştefan Iordănescu,

artist emerit, Virgil Lechinţeanu, George Boiangiu, Constantin Adamovici

JUDECATA de Boşca, Teodor Data premierei: 10.06.1964 Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distributia: Bejan, Garofita (Tinca); Buzoianu, Cătălina (Anisia); Cojocaru, Spiridon (David); Marinescu, Gabriela Qustina); Netea, Miron (Gavriş);
www.cimec.ro

121

MARIANA

Vo1cu

Olaru, Ion (Gore); Panduru, Papil (Dinu); Petrescu, Daniel (Petrea); Şuvăgău, Miron (frică) Reprezenta ţii: 1O
Dosar de presă: Drapelul rofu, 16.10.1964; Drapelul rofu, 06.12.1964; Szabad Szo, 07.12.1964; Orizont, nr.12, 1964; România liberă, 22.01.1965

STAGIUNEA 1964-1965
Leahu, Gheorghe - director; Johannes, Alois - director adjunct; Folea, Gheorghe - contabil-şef; Anatot, Constantin - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Almăjan, Popa Doina - pictor scenograf; Manolescu, Gabriel - secretar literar; Artimon, Doina - referent literar Anatot, Constantin - actor; Avram, Radu - actor; Bejan, GarofiJa actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Cherteş, Dora - actriţă; Cîmpeanu, Sever - actor; Cojocaru, Spiridon - actor; CreJoiu, Eugenia - actriţă; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Iliescu, Viorel actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; lordănescu, Ecaterina (Buzoianu, Cătălina) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; LechinJeanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Marinescu, Gabriela- actriţă; Marinescu, Gilda- actriţă; Mării, Ştefan actor; Mihai, Emilia - actriţă; Moldovan, Iuliu Ovidiu - actor; NeJea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Panduru, Papil - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Popovici, Adriana - actriţă; Popovici, Eftimiu - actor; Reus, Emil actor; Sasu, Ştefan -actor; Simionescu, Elena- actriţă; Stoian, Gheorghe -actor; Şuvăgău, Miron- actor; Ternovits, Alexandru- actor
Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Cioba, Coriolan - regizor tehnic; Bogdan, Ioan- regizor tehnic; Stoian, Maria- sufleur; Negrea, Felicia- sufleur;

IFIGENIA ÎN TAURIDA, tragedie de Euripide (Grecia) Premieră pe tară Data premierei: 30.09.1964 Traducerea: Dulfu, Petre Regia: Veakis, Iannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Pătrăşcanu Veakls, Elena Distribu}ia: Bejan, GarofiJa (Femeie din cor); Cherteş, Dora (Femeie din cor); Cojocaru, Spiridon (Bourar); CreJoiu, Eugenia (Femeie din cor);
www.cimec.ro

122

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

Herberescu, Ecaterina (Femeie din cor); Iancu, Geta (Femeie din cor); Iliescu, Viorel (Vestitorul); Ioan, Elena (Femeie din cor); Ionescu, Coca (Athena); Iordănescu, Cătălina (Femeie din cor); Iordănescu, Ştefan (Thoas); Marinescu, Gabriela (Femeie din cor); Marinescu, Gilda (Ifigenia); Mihai, Emilia (Femeie din cor); Netea, Miron (Pilade); Popescu, Lulu (Femeie din cor); Popovici, Eftimie (Oreste)

Elena Ioan, Garofiţa Bejan, Emt!ia Mihai, Gilda Marinescu, Cătălina Buzoianu Iordănescu, Gabriela Marinescu

Dosar de pres ă: Teatrul, nr.6, 1965; Contemporanul, 02.10.1965; Scînteia, 09.06.1965; România liberă, 22.01.1965; Tribuna, 22.10.1964; Drapelul rofu, 02.10.1965; Orizont, nr.12, 1964; Szabad Sz6, nr.22, 1965.

FIZICIENII, comedie de Durrenmatt, Friedrich (Elveţia) Premieră pe tară Data premierei: 10.10.1964 Traducerea: Buteanu, Aurel Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Avram, Radu (Herbert Georg Beutler, Newton); Cherteş, Dora (Monica Stettler); Cîmpeanu, Sever (Murillo); Iancu, Geta (Lina Rose); Iliescu, Viorel (Blocher); Ionescu, Coca (Marta Boll); Iordănescu, Ştefan (Richard Voss); Leahu, Gheorghe Gohann Wilhelm Măbius); Lechinteanu, Virgil (Medic legist); Lungoci, Gheorghe (McArthur); Marinescu, Gilda
www.cimec.ro

123

M A RI A N A

VOICU

(Mathilde Von Zannd); Ne~ea, Miron (Oscar Rose); Pătru, Gheorghe (Uve Sievers); Simionescu, Elena (Marta BoU); Stoian, Gheorghe (Guhl); Temovits, Alexandru (Ernst Heinrich- Einstein) Reprezentaţii : 55

Gheorghe Leahtt, artist emerit, Radu Avram, Alexandru Temovits

Dosar de presă: Contemporanul, 30. 10. 1964; Drapelul roşu1 23.1 0.1964; Orizont1 nr.12, 1964; România liberă1 22.01.1965; Teatrnl, nr. 6, 1965; Magazin1 05.06. 1965; Scînteia1 09.06.1 965

ANTON PANN de Blaga, Lucian
Premieră absolută

Data premierei: 31.10.1 964 Regia: V eakis, Iannis Scenografie decor: Jivanov, Emilia şi Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Pătrăşcanu Veakis, Elena Muzica de scenă: Boboc, Nicolae, artis t emerit Distribupa: Avram, Radu (Protopop Niculae); Bejan, Garofi~a (Nuşca); Buzoianu, Cătălina (Ioana Catinca); Chertes, Dora (Nuşca); Cojocaru, Spiridon (Cocorandu); Iliescu, Viorel (Spudercă); Leahu, Gheorghe (Anton Pann); Mării, Ştefan (Poteraşu); Ne~ea, Miron (Poştaşul Panţu); Popovici, Adriana (Ioana Catinca); Popovici, Eftimie (Poştaşul Panţu); Reus, Emil (Ciurcu); Sasu, Ştefan (Lampagiul); Simionescu, Elena (Coana Safta); Şuvăgău, Miron (Bidu),
www.cimec.ro

124

Istoria Teatrului

N aţ i o n a l

"M i hai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Temovits, Alexandru (Napoleon Furnică); Scene de masă: Boiangiu, Gheorghe; Cre~oiu, Eugenia; Herberescu, Ecaterina; Iancu, Geta; Lechinteanu, Virgil; Mihai, Emilia; Marinescu, Gabriela; Netea, ' ' Miron; Olaru, Ion; Sasu, Ştefan. Reprezentaţii : 12

Emil Reus, Gheorghe Leahtt, artist eJJJerit
Dosar de presă: Drapelul roşu, 07. 11.1964; Contemporanu~ 20. 11.1964; Teatru~ nr. 12, 1964; Teatru~ nr.6, 1965; România liberă, 22.01. 1965; 5 cînteia, 09 .01.1 965; Szabad Sz6, 08.11.1 964; Die Wahrheit, 20.12.1 964; Orizont, nr. 12, 1965.

PYGMALION, comedie de Shaw, George Bernard (Anglia) Data premierei: 08.12.1964 Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, D oina Distribu~ia: Anatol, Constantin (Henry Higgins); Avram, Radu (Colonelul Pickering); Cherteş, Dora (Servitoarea); Cre~oiu, Eugenia (Doamna Higgins); Iliescu, Viorel (Un tânăr); Ioan, Elena (Doamna Pearce); Iordănescu, Ştefan (Alfred Doolitde); Mării, Ştefan (Un cetăţean); Marinescu, Gabriela (O trecă­ toare); Marinescu, Gilda (Eliza D oolitde); Panduru, Papil (Freddy); Petrescu, D aniel (Un valet); Popescu, Lulu (Doamna Eynsford Hill); Popovici, Adriana (Clara); Sasu, Ştefan (Vânzător de ziare); Şuvăgău, Miron (Un om ironic)
www.cimec.ro

125

MARIANA

V O I CU

Reprezentaţii:

48

Eugenia

Creţoiu1

Constantin Anato~ Gilda Marinescu1 &du Avram1 Lulu Popescu Adriana Popovici Papil Panduru
1 1

Dosar de presă: Drapelul ropt1 12.12.1964; Die Wahrheit; 07.01.1965; Teatnt!, nr. 6, iunie 1965

NU PREA ALBĂ CA ZĂPADA ŞI MOTANUL DESCĂLŢAT, basm dramatic de Popovici, Alecu Data premierei: 14.01.1965 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Bejan, Garofita (Mama din lună); Boiangiu, Gheorghe (Vârcolacul); Cherteş, Dora (Radu); Cojocaru, Spiridon (Pompierul); Cojocaru, Spiridon (Prezentatorul); Herberescu, Ecaterina (Mama vitregă); Iliescu, Viorel (Făt-Frumos); Ioan, Elena (Vânzătoarea); Mării, Ştefan (Mi.inchausen); Marinescu, Gabriela (Cristina); Moldovan, Ovidiu (Tatăl din lună); Pătru, Gheorghe (Omul din lună); Pătru, Gheorghe (Piticul); Popovici, Adriana (Prezentatoarea); Popovici, Eftimie (Împăratul) Reprezentaţii: 27
Dosar de presă: S zabad Sz61 20.01.1965; D rapelul roftt1 13.02.1965; România liberă1 04.02.1965; Teatrtt~ nr. 6, 1965.
www.cimec.ro

126

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

FEBRE, dramă de Lovinescu, Horia Data premierei: 02.03.1965 Regia: Anatol, Constantin şi Avram, Radu Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu~ia: Bejan, Garofi~a (Domnica); Boiangiu, Gheorghe (Danilov); Buzatu, Lumini~a (Daria); Cherteş, Dora (Glafira); Cîmpeanu, Sever (Primul pescar); Cojocaru, Spiridon (Al patrulea pescar); Cre~oiu, Eugenia (Bunica); Herberescu, Ecaterina (Axinia); Iancu, Geta (Anca); lliescu, Viorel (Iani); Ioan, Elena (Lisaveta); Iordănescu, Cătălina (Anuţa); Lechin~eanu, Virgil (Profesorul); Lungoci, Gheorghe (Simion); Mării, Ştefan (Al treilea pescar); Marinescu, Gabriela (Gingirica); Mihai, Emilia (Parasea); Moldovan, Ovidiu (Al treilea pescar); Ne~ea, Miron (Mereş); Olaru, Ion (Al doilea pescar); Panduru, Papil (Toma); Popescu, Lulu (Sevasta); Popovici, Adriana (Neli); Popovici, Eftimie (Frîncu); Reus, Emil (Pantazi); Sasu, Ştefan (Filip); Simionescu, Elena (Aculina); Stoian, Gheorghe (Al cincilea pescar); Şuvăgău, Miron (Machidon); Ternovits, Alexandru (Iov) Reprezentaţii : 15

Eugenia

Creţoitt,

Ecaterina Herberesett, Garofiţa Bo/an, Elena Simionesctt, Adriana Popovici
Teatnt~

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 06.05.1965,

nr.6, 1965

www.cimec.ro

127

MARIANA

VOICU

RĂZBUNAREA SUFLEURULUI, comedie de Popa, Victor Ion
Premieră pe ~ară Data premierei: 30.03.1965 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribu9-a: Buzoianu, Cătălina (Fetiţa); Cherteş, Dora (Fetiţa); Ioan, Elena (So~a); Iordănescu, Ştefan (Conu Iorgu); Leahu, Gheorghe (Nea Costică); Lechin~eanu, Virgil (Maşinistul); Lungoci, Gheorghe (Primul pompier); Mării, Ştefan (Amorezul); Moldovan, Ovidiu (Criticul); Ne~ea, Miron (Automl); Petrescu, Daniel (Directorul); Popescu, Lulu (Coana Mica); Sasu, Ştefan (Băiatul); Simionescu, Elena (Coana Mica); Stoian, Gheorghe (Regizorul); Şuvăgău, Miron (Al doilea pompier); Temovits, Alexandru (Directorul de scenă) Reprezentaţii: 28

Daniel Petrescu} Alexandru TernovitsJ Miron NeţeaJ Ştifan Mării} Papil PanduruJ Miron Şuvăgău
Dosar de presă: Drapelul roşu} 08.05.1965, Tribuna} 20.04.1965, Teatru~ nr.6, 1965, Contemporanu~ 14.05.1965} Scînteia} 09.06.1965, Scînteia tineretului} 10.06.1965} Munca} 11.06.1965, Gazeta literară, 24.06.1965

Date detaliate despre perioada 1945-1965, până la acest spectacol, precum şi referiri la comentariile presei asupra premierelor teatrului în această perioadă, pot fi găsite în volumul Două decenii de teatru românesc în Timişoara de Gabriel Manolescu şi Gheorghe Leahu, Comitetul Regional de Cultură şi Artă Banat, Timişoara, 1965.
www.cimec.ro

128

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

STAGIUNEA 1965-1966
Leahu, Gheorghe - director; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel- contabil-şef; Anatol, Constantin -regizor artistic; Veakis, Iannis regizor artistic; Veakis, Elena- pictor scenograf; Popa Almăşan, Doinapictor scenograf; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Artimon, Doina - referent literar Anatol, Constantin - actor; Avram, Radu - actor; Bejan, Garofita actriţă; Boiangiu, Gheorghe - actor; Cercei, Florina - actriţă; Cherteş, Dora- actriţă; Cimbru, Odillo Victor- actor; Cîmpeanu, Sever- actor; Cojocaru, Spiridon - actor; Colberti, Ricardo - actor; Costache, Angela actriţă; Cretoiu, Eugenia - actriţă; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit- actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; Lechinteanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Marinescu, Gabriela - actriţă; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă; Mitulescu, Ecaterina - actriţă; Moldovan, Ovidiu Iuliu - actor; Netea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Panduru, , Papil - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Popovici, Adriana - actriţă; Popovici, Eftimie - actor; Reus, Emil actor; Sasu, Ştefan -actor; Simionescu, Elena -actriţă; Stoian, Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru - actor Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Cioba, Coriolan- regizor tehnic; Bogdan, Ioan -regizor tehnic; Colberti, Veronica- regizor tehnic; Negrea, Felicia sufleur; Stoian, Maria - sufleur

SIMPLE COINCIDENTE, dramă de Everac, Paul , Data premierei: 02.10.1965 Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu}ia: Anatol, Constantin (Emil Vlăsceanu); Bejan, Garofita (Teodora Vlăsceanu); Cherteş, Dora (Daniela Buzura); Colberti, Ricardo (Gheorghe Buzura); Iancu, Geta (Cecilia Epure); Iliescu, Viorel (Vicki Miclescu); Iordănescu, Ştefan (Dănilă Coman); Marinescu, Gabriela (Mia Caraman); Moldovan, Ovidiu (Sorin Vlăsceanu); Stoian, Gheorghe (Moş Florică Predoiu) Reprezentaţii: 25

www.cimec.ro

129

M A RI ANA

Vorcu

Geta Iancu {i

Garofiţa

Bqan

Dosar de presă: Drapelttl roşu} 05. 10. 1965, Drapelul roştt1 13.10.1 965, Szabad Sz61 13.1 0. 1965, Tribttna1 04. 11.1 965, Teatru" nr. 5 / mai, 1966

Am vă~tt lucrarea ltti Pattl Everac şi în intepretarea Teatrultti de Stat din Timişoara de scenă1 Constantin AnatoT). E ttn spectacol de ţimttă1 marcat de o atmosflră mai cerebral~ ntt mtmai regizora" dar şi prin faptttl că Anatol deţine şi principalttl rol al piesei. Emil Vlăsceantt al sătt egândit pe o linie deosebită şi comptts ctt talenij dar mai liniar, îşi trăieşte mai pttţin drama1 preocupat în principal de problema relaţiilor dintre părinţi şi copii1 pe care o tmnăreşte însă oarecttm din afară1 ca un pedagog atent. Poate că această distanţăfaţă de proprittl sătt rol vine şi de la faptttl că pttnând piesa în scenă1 a căutat să asigure omogenitatea ansamblultti claritatea ideilor principale} ceea ce a şi mqit. Foarte pitoresc e Dănilă Coman al lui Ştefan Iordănescu. Dora Cherteş, o actriţă în vădită creştere1 intepretează rolul tinerei Daniela} imprimându-i puritatea cerută de text dar şi oprea accentuată notă de timiditate. 011idiu Moldovan (... ) e simpatic şi şmecher (poate mai mttlt decât cere textu~ 1 şi poate de aceea ttzând de unele accente iiftine. Tinerească} proaspătă ca vi;dttne scenogrcifia Emiliei /ivanov. Garofiţa Bejan, Ricardo Colberti, Geta Iancu, Gheorghe Stoian, Viorel Iliescu, Gabriela Marinescu îşi aduc contribuţia la ttna din btmele reprezentaţii ale stagiunii timişorene1 stagiune care se bucură pe drept cuvânt de aprecierea publicultti şi a criticii." (Traian Şelmaru1 Teatnt4 nr. 5, 1966)
1

(direcţia

1

1

1

SOSESC DESEARĂ, comedie de Muşatescu, Tudor Data premierei: 16. 10.1 965 Regia: Avram, Radu şi Ionescu, Dan Radu
www.cimec.ro

130

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Boiangiu, Gheorghe (Sache); Cherteş, Dora (Anişoara); Costache Lagara, Angela (Adelaida); Creloiu, Eugenia (Zinca); Herberescu, Ecaterina (Zinca); lliescu, Viorel (Puiu); Iordănescu, Ştefan (Pompiliu); Lechinleanu, Vtrgil (Poştaşul); Marinescu, Gabriela (Anişoara); Panduru, Papil (Puiu); Petrescu, Daniel (Sache); Sasu, Ştefan (Poştaşul); Simionescu, Elena (Adelaida); Stoian, Gheorghe (Pompiliu) Reprezentaţii: 119 Dosar de
presă:

Drapelulmfu, 19.10.1965, Scînteia, 09.12.1965

POGOARĂ IARNA, dramă de Anderson, Maxwell (USA)

Data premierei: 04.11.1965 Traducerea: Comarnescu, Petre Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribulia: Cercei, Florina (Miriam); Cherteş, Dora (Fata); C'unpeanu, Sever (Sergentul); Cioba, Coriolan (Hermann); Cojocam, Spiridon (Esdras); Herberescu, Ecaterina (Piny); lliescu, Viorel (Garth); Lechinleanu, Vtrgil (Lucia); Mării, Ştefan (Comisarul); Marinescu, Gabriela (Miriam); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Mio); Panduru, Papil (Shadow); Petrescu, Daniel (Vagabondul); Popovici, Adriana (A doua fată); Popovici, Eftimie (Trock); Reus, Emil (Gaunt); Sasu, Ştefan (Carr) Reprezentaţii: 17

Daniel Petrescu
www.cimec.ro

131

MARIANA

VOICU

Dosar de 1965

presă:

Drapelul rofU, 20.11.1965, Orizont, nr. 3, 1966, Familia, decembrie,

,,Spectacol de studio, Pogoară iarna e rodul năzuinţei ambiţioase de a confrunta puterile actorilor tineri din colectivul timiforean cu dificultăţile unui text exigent cum este tragedia lui Maxwell Anderson, dramaturg american de prestigiu care, pornind de la o celebră eroare judiciar~ pune în discuţie condiţia existenţei umane într-o lume dominată de violenţă. Pornind iniţial de la o atitudine umanist - combatantă: răif!rătirea împotriva domniei crimei, dramaturgul american reia tema ham/etică, o strămută din Elseneur în periferia New- Yorkez~ fi-i hărăiţfte o soattă umilitoare înăbufind măreţia elanului iniţial într-o înfrângere penibilă fi totală care ucide odată cu eroii fi cauza pe care au slujit-o ... Aici, ca un nou Hamlet, adolescentul Mio (fiul italianului Romagna, executat pentru o crimă săvârfită de gangsterul T rack), se întâlnefte cu dragostea, cu adevărul fi cu moattea ( ... ). Pentru că dragostea fi adevărul nu pot vieţui într-o lume cârmuită de crimă, pentru c~ prigonite de violenţ~ frumosul fi puritatea se refugiază în nefiinţă ( ... ). Spectacolul timiforean are meritul de a evidenţia valorile combatante din text, pe care îl tonifică fi-I eliberează, pe cât posibi~ de ceţurile gândirii defetiste. Cadrul (sugestiv susţi­ nut de decorul Emiliei Jivanov) e sumbru, dar viaţa care palpită în ele mai mult oprimată decât degradată. Elanurile grabnic înăbufite, năiftinţele sufocate în fafă, fragile frumuseţi repede ofilite, îţi lasă toate sentimentul că meritau altă soattă.( ... ) Trebuie spus că apottul actorilor la realizarea acestui viguros tablou colective hotărâtoare. Omenia emoţionan­ tă a cuplului Lucia - Piny (V. Lechinţeanu- E. Herberescu)Jrancheţea picantă a celor două fete de stradă întruchipate cu umor de Geta Iancu fi Dora Cherteş, pitorescul vagabondului pottretizat memorabil de Daniel Petrescu, grosolănia sergentului (Sever Cîmpeanu) compun împreunăfizionomia nuanţată a acestei lumi ( ... ). Ovidiu Iuliu Moldovan (Mio) fi-a privit personajul cu multă atenţie fii s-a devotat fără păttinire mistiftcantă ferindu-se să-i aureoleif! decesul cu o măreţie pe care textul i-o refuză. .. De altminteri, în scena morţii lui Mio fi a Miriamei, regia fi actorii Îfi mobilizează (cu reiftltate onorabile) resursele lirice. Tandreţea celor doi tineri capătă seninătatea supremă a definitivei despărţiri de chin, descătufarea de teamă a celor pe care viaţa îi părăsefte, care nu mai au aprehensiuni, pentru că nu mai au viitor. Peste această agonie de flori răpuse de getj regia nu se mulţumefte să aftearnă blând linţoliu/ imaculat al zăpeifi, ci face tinerilor decedaţi întru neajutorată frumuseţe, cinstea monumentului grandios cuvenit eroilor, înălţând peste lefurile lor- parcă ţâfnită din ele - o inftnită coloană de lumină, în timp ce vagabondul dăfoc COfUiui cu gunoi, transformându-1 în făclie omagială. E frumos, e măreţ dar nu-fi are locul aici fiind că datele textului nu o permit. Fără acest exces, spectacolul rămâne deosebit de valoros ... " (M:aria Nicoară, Orizont, nr. 3 / 1966)
"Tânărul fi talentatul regizor Emil Reus a subordonat toate elementele constitutive ale spectacolului timiforean unei viifuni unitare, preocupat în primul rând de transmiterea problematicii textului dramatic, fără să alunece pe panta vittuozităţilor gratuite, ispititoare în piesele cu scene tari fi efecte melodramatice.(... ) Regizorul a optat pentru o viifune realist-simbolică, de factură modernă, singura în măsură să ne reveleze sensul general omenesc al piesei (... ). Primul element care destăinuie modernitatea viifunii regizorale este modul de împărţire fi utilizare a spaţiului scenic (... ) devenit un comentariu viu al destinului eroilor." (Ovidiu Cotruş, Familia, decembrie, 1965)
www.cimec.ro

132

Istoria Teatrului

N aţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

OMUL CEL BUN DIN SÎCIUAN, dramă de Brecht, Bertolt (Germania) Data premierei: 09.12.1965 Traducerea: Bogza, Mihaela şi Ciupercescu, Nicoleta Regia: V eakis, lannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Pătrăşcanu Veakis, Elena Muzica de scenă : Dessau, Paul Ilustra~a muzicală: Weiser, Eduard Distribu~ia: Boiangiu, Gheorghe (Bătrânul Teng); Cercei, Florina (Nepoata); Cherteş, Dora (Şen De); Cimbru, Odillo Victor (Lin To); Cîmpeanu, Sever (Preotul budist); Cojocaru, Spiridon (Al doilea zeu); Cojocaru, Spiridon (Yang sacagiul); Costache Lagara, Angela (Doamna Sin); Cre~oiu, Eugenia (Cumnata); Herberescu, Ecaterina (Femeia); Iancu, Geta (Bătrâ na Teng); Ioan, Elena (Doamna Iang); Iordănescu, Ştefan (Su Fu); Lechin~eanu, Virgil (Chelnerul); Mării, Ştefan (Trecătorul); Mihai, Emilia (Bătrâna prostituată); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Nepotul); Ne~ea, Miron (Al treilea zeu); Olaru, Ion (Şomerul); Panduru, Papil (Sun Iang); Petrescu, Daniel (Al doilea zeu); Petrescu, Daniel (Yang sacagiul); Reus, Emil (Poliţistul); Sasu, Ştefan (Ven); Simionescu, Elena (Mi Tsu); Stoian, Gheorghe (Ma Fo); Şuvăgău, Miron (Primul zeu); Ternovits, Alexandru (Bunicul) Reprezentaţii: 11

Imagine de ansamblu

Dosar de presă: Tribuna) 06.01.1966, Teatrtt~ nr. 3, 1966, Drapelul 06.01.1966, Ramuri) 15.02.1966, Scînteia; 25.12.1966
www.cimec.ro

roşu)

133

MARIANA

VOICU

"Se cuvine să notăm dintru început că Yannis ~akis, regizoru~ fi Elena ~akis, semnatara scenogrqflei, au închegat un spectacol de demne virtuţi artistice . .. E vorba, dincoace de amănunte, de libertatea pe care fi-au luat-o de a gândi spectacolu~ înainte de toate, în lumina textului fi a adresei lui, de a fi evitat afadar recursul cu orice preţ la propunerile teoretice ale teatrului lui Brecht. A urmări cu înţelegere fabula piesei este, de altfel, indicaţia primordială fi elementară a regizorului Brecht însufi. (... ) Regizorul a gândit înscenare a parabolei pe coordonatele destinderii, înăuntrul căreia Îfi caută loc de desfăfUrare coordonata instruirii. Şi-a colorat fi fi-a construit cu discreţie spectacolul pe liniile unui exotism UfOr atempora~ punctat însă util- îndeosebi în costumaţie fi în mifcare- de valori menite să adâncească infiltraţia secolului nostru fi a Europei noastre în viaţa, în nevoile fi problemele îndepărtatului Sîciuan. S-ar fi cerut, poate, ca asemenea valori să apară mai subliniat fi pe spaţiile decorului, a cărui linie specific locală, cu UfOară tentă de stamp~ închipuind cartierul mizeros al lumii în care trăiefte Şen De, suporta amprenta mai marcată a unei idei de "piaţă de desfacere". O paletă bogată de valori coloristice, străină de stridenţe însă, trimite de asemenea explicit spre intenţii de poetizare. ( ... ) În schimb, realităţile fi oamenii întâmplărilor din parabolă au izbutit să lase impresia unor realităţi "experimentale". Evitând consistenţa în sine, ele par a se fi oferit ca mijloace concrete în demonstraţie, să lase adică drum liber generalizărilo1J să se refuze localizării strâmt geografice, istorice, tematice. ( ... )Actorii fi-au jucat cu (... ) caracter, cu psihologie, cu elan rolurile. Inconsistenţa lor parabolică s-a degqjat din aerul deschis sugestiei, subordonat vi::(jbil abstracţiei cuvântului rostit, fi atmosferei ori gestului pe care cuvântu~ mai puţin caracteru~ le pretindea." (Florin Tornea, Teatrul, nr. 3, 1966)

MEDALION ALECSANDRI
PIATRA DIN CASĂ, comedie de Alecsandri, Vasile Data premierei: 25.12.1965 Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor: Jivanov, Emilia şi Popa Ahnăşan, Doina Scenografie costume: Jivanov, Emilia şi Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Cherteş, Neli (Marghioliţa); Cojocaru, Spiridon (Nicu); Herberescu, Ecaterina (Ioana ~ganca); Iliescu, Viorel (Leonic); Olaru, Ion (Doctor Franz Birman); Simionescu, Elena (Zamfira); Stoian, Gheorghe (Grigore Pildu) COANA CHIRIŢA ÎN VOIAJ, comedie de Alecsandri, Vasile Data premierei: 25.12.1965 Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor: Jivanov, Emilia şi Popa Ahnăşan, Doina Scenografie costume: Jivanov, Emilia şi Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Simionescu, Elena (Cucoana Chiriţa); FLORIN ŞI FLORICA, comedie de Alecsandri, Vasile Data premierei: 25.12.1965 Regia: Iordănescu, Ştefan
www.cimec.ro

134

Istoria T eat rului

Naţio nal

"Mih ai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina şi Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia şi Popa Almăşan, Doina Distributia: Cojocaru, Spiridon (Colivescu); Iancu, Geta (Florica); Iliescu, Viorel (Florin) Reprezentaţii: 81

SFÂNTU MITICĂ BLAJINU, comedie de Baranga, Aurel Data premierei: 27.01.1966 Regia: Sadova, Marietta Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Anatol, Constantin (Florin Colibaş); Avram, Radu (Ion Cristea); Cercei, Florina (Doina Boboc); Cherteş, Dora (Geta Tudorică); Colberti, Ricardo (Adrian Mateescu); Costache Lagara, Angela (Frosa); Cretoiu, Eugenia (Secretara); Leahu, Gheorghe (Mitică Blajinu); Mării, Ştefan (Ionescu P.Anton); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Gic ă Balaban); Petrescu, Daniel (Vasile Vasile); Popescu, Lulu (Adela Cosimbescu); Ternovits, Alexandru (Gheorghe Mitrofan) Reprezentaţii: 56

Ovidiu Iuliu Moldovan, Angela Costache, Dora CherteJ, Gheorghe Leahu, artist emerit; Alexandru Temovits

Dosar de

presă:

Drapelul rofu, 02.1966, Tribuna, 02.1966

"La TimiJoara, Mitică Bla;inul a avut norocul să parcurgă scena călăuzit cu discernământ de experimentata regizoare care este Marietta Sadova. Atentă la senwww.cimec.ro

135

MARIANA

VOICU

suri veghind la acurateţea mesajului) regia a ocolit ctt eleganţă ispita fat:Jei fi hazului facil/a care textul ar putea îmbia un intetpret mai puţin vigilent. Seriozitatea efortului regizoral imprimă transpunerii scenice o ţimttă clasică. Se poate spune că regia a infitzat spectacolului doza de bttn gust fi măsură care lipsesc textului ( ... ) . Un merit evident al spectacolului care este totodată oplăcută Jtttpriză pentru spectator) e omogenitatea intetpretării. Se simte că regia a acordatjiecănti personaj fi fiecărui intetpret atenţia cttvenită1 că în.rttfirile fiecărtti actor att fo.rt .rolicitate1 .rtimulate1 modelate încât fiecare a creat ttn tip care se mifcă pe orbita proprie în ttniver.rttl spectacolttltti îndeplinind totodată ofuncţie precisă în an.ramblttl dezbaterii .rcenice. (Maria Nicoară, Tribuna, febr.1966)
1 1

MAIOR BARBARA, comedie de Shaw, George Bernard (Anglia) Data premierei: 17.03.1966 Traducerea: Argintescu, Amza Nicolae Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Avram, Radu (Peter Shirley); Cercei, Florina (Barbara Undershaft); Cherteş, Dora (Sarah Undershaft); Cimbru, Odillo Victor (Marisson); Colberti, Ricardo (Andrew Undershaft); Costache Lagara, Angela (Rummy Mitchens); Cretoiu, Eugenia (Doamna Baines); Fulda, Tatiana (Jenny Hill); Ionescu, Coca (Lady Britomart Undershaft); Lungoci, Gheorghe (Bilton); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Adolphus Cusins); Panduru, Papil (Bill Wilker); Petrescu, Daniel (Bronterre O'Brien Price); Sasu, Ştefan (Stephen Undershaft); Şuvăgău, Miron (Charles Lomax) Reprezentaţii: 12

Florina Cercei, Ovidiu Iuliu Moldovan Coca Ione.rcu Ricardo Colberti Miron Şuvăgău1 Ştefan Sa.ru Dora Cherlef
1 1 1 1

www.cimec.ro

136

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Dosar de presă: Tribuna, 28.04.1966; Contemporanul, 22.04.1966; Drapelul rOfU, 09.04.1966
"Regizorul ConstantinAnatol este un mai vechi explorator al universului shawianmotiv pentru care se mifcă sigur fi cu eleganţă in lumea piesei, notând exact fi concis atmosfera: contururile siluetelor sunt trasate cu ofineţe niţeluf ironică. Am admirat măsura cu care regizorul mânuiefte miJloacele comicului: compunând salonul Lacfy-ei Britomart [i curtea Aiflului, cele două feţe ale aceleiafi oglinif, el a ocolit atât ingrofările vulgarizatoare, cât fi platitudinea devitalizată. Ceea ce constituie fundalul viu al conflictului de idei al piesei, "argumentaţia" sa concretă, alcătuiefte partea cea mai convingătoare a spectacolului. Ea se bi~ie pe colaborarea conftiincioasă, cu elanuri de fantezie, a actorilor Florina Cerce[, Ricardo Colberti, Coca

Ionescu, Dora

Cherteş,

Miron

Şuvăgău,

Angela Costache, Geta Iancu:

acordându-fi consonant partiturile, ei găsesc totodată fi prilejul unor spirituale momente solistice ". (Ileana Popovki, Contemporanul, 22.04.1966)

CE-ATI VOI (A DOUĂSPREZECEA NOAPTE), comedie de ' Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 03.05.1966 Traducerea: Gheorghiu, Mihnea Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Neţea, Miron Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Weiser, Eduard DistribuJia: Ana tol, Constantin (Malvolio ); Bejan, GarofiJa (Maria); Bogdan, Ion (Un ofiţer); Cercei, Florina (Contesa Olivia); Cherteş, Dora (Viola); Iordănescu, Ştefan (Sir Toby Belch); IorovăJ, Virginia (Îndrăgos­ tita); Leahu, Gheorghe (Peste); Lungoci, Gheorghe (Un căpitan); Mihai, Emilia (Suivanta); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Sebastian); Moraru, Cornelia (Suivanta); Negreanu, Radu (Pajul Oliviei); NeJea, Miron (Orsino); Pătru, Gheorghe (Antonio ); Petrescu, Daniel (Preotul); Popescu, Lulu (Pajul du celui); Popovici, Eftimie (Valentin); Sasu, Ştefan (Curio ); Şuvăgău, Miron (Fabian); Ternovits, Alexandru (Sir Andrew Aguecheek) Reprezentaţii: 26 Dosar de presă: Tribuna, 07.07.1966, Cronica, 28.05.1966, Drapelul rofu, 12.05.1966, Orizont, nr. 6.1966

www.cimec.ro

137

MARIANA

V O I CU

Garofiţa Bejan, Ştefon Iordănescu, artist emerit, Gheorghe Leahu, artist emerit, Alexandru Ternovits

,,Spectacolul se recomandă ca cea mai reu[ită premieră a actualei stagiuni. Regia artistică a Mariettei Sadova [i-a adus, pentru prom01;area acestei reu[ite, un aport decisiv. Atenţia, minuţia fi subtilitatea viziunii artistice au condus la exploatarea virtualităţilor textului într-o viziune regizorală remarcabilă. Intenţiile autorului se distin~ în spectacol, cu claritate fi evidenţă, atmosfera piesei e în acela[i timp [i succeJiv, romantică, dar [i popular [i vioi realistă. Acurateţea spectacolului Î.Ji câ[tigă puncte de reazem într-o ingenioasă [i poetică punere în scenă (scenografia, Emilia fivanov , costumele, Doina Almăjan Popa). Un aport preţios îl aduce [i o echipă de actori care înscrie unele realizări de vârf altele corecte, încadrându-se însă, toate, într-o distribuţie adecvată care-i asigură spectacolttltti unitatea, coerenţa [i remarcabilul nivel artistic)). (Traian Liviu Birăescu, Drapelul ro.JU, 12.05.1966) "Regiei spectacolului i se datore.Jte integral depă[irea netă a nivelului artistic de până acum. Armonia senină a cadrului crea" nobleţea gesticii [i a mi.Jcării scenice, nuanţarea subtilă a valorilor textului au creat acea ambianţă de puritate [i frumos care a cucerit spectatorul". (Aurel Buteanu, Cronica, 28.05.1966) "( ... ) sensurile spectacolului sunt limpeif, direcţiile clare, ansamblulfermecător iar spectacolul atinge nivelul unui valoros act de cultură teatrală pentru colectivul actoricesc care face un agreabil fi foarte instructiv antrenament Shakespeare, [i, de asemenea, pentru publicul care urmăre.Jte cu încântare caligrafia delicată a transpunerii scenice ce împlete[te armonia fluidului liric cu scânteierile glumei, cu gravitatea tonului filozofic fi intensităţile pasiunii într-un caleidoscop graţios.'' (Maria Nicoară, Tribuna, 07.07.1966)
www.cimec.ro

138

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

STAGIUNEA 1966-1967
Leahu, Gheorghe - director; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Sadova, Marietta - regizor artistic; Anatot, Constantin - regizor artistic; Veakis, Iannis - regizor artistic; Veakis, Elena - pictor scenograf, Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Popa Artimon, Doina- referent literar; Ţigu, Viorel - pictor grafician; Mureşan, Gelu - pictor grafician Ana tol, Constantin- actor; Avram, Radu- actor; Bejan, Garofita- actriţă; Bitang, Dimitrie -actor; Cercei, Florina- actriţă; Cherteş, Dora -actriţă; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Colberti, Ricardo - actor; Costache, Angela - actriţă; Cretoiu, Eugenia - actriţă; Georgescu, Horia- actor; Herberescu, Ecaterina- actriţă; Iancu, Getaactriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jar, Elisabeta - actriţă; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; Lechinteanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Elena - actriţă; Moldovan, Iuliu Ovidiu- actor; Netea, Miron- actor; Olaru, Ion- actor; , Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Pop, Luiza - actriţă; Reus, Emil - actor; Roman, Vistrian - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stavarache, Jeanine - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru - actor; Negrea, Felicia - sufleur; Stoian, Maria - sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Bogdan, Ion - regizor tehnic; Cioba, Coriolan - regizor tehnic; Colberti, Veronica - regizor tehnic

10, MIRCEA VOIEVOD, dramă de Tărchilă, Dan Data premierei: 01.10.1966 Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Pătrăşcanu Veakis, Elena Muzica de scenă: Ionescu, Lucian Distribupa: Avram, Radu (Francisc); Bitang, Dimitrie (Muşa Celebi); Cimbru, Odillo Victor (Călăreţul); Cimbru, Odillo Victor (Vîlcu); Colberti, Ricardo (Roman); lliescu, Viorel (Vlad); Ioan, Elena (Mara); lordănescu, Ştefan (Sofronie); Jar, Elisabeta (Mara); Leahu, Gheorghe (Mircea Voievod); Lungoci, Gheorghe (Fierarul); Mării, Ştefan (Sin); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Un călugăr); Netea, Miron (Ioan); Reus, Emil (Radu);
www.cimec.ro

139

M A RI ANA

Vorcu

Roman, Vistrian (Călăreţul); Roman, Vistrian (Vilcu); Sasu, Ştefan (Mihail); Stavarache, Jeanine (Arina); Suchici, Victoria (Visa); Şuvăgău, Miron (Ciobanul Cucu) Reprezentaţii: 55

Gheorg/Je Leahu, artist emerit, Victoria Suchici

T ribttna, sept.1966, S zabad S z6, 19. 10. 1966, Teatrul, nr. 11 .1966, Drapelul ropt, 07.10.1 966, Orizont, nr. 12.1966, Drapelttl roştt, 22.02.1967, Libertatea
Dosar de (din Pancevo, RSF Jugoslavia), 04.06. 1967

presă:

de scenă a Mariettei SadoJJa şi vi:{jttnea plastică a Elenei Veakis att ridicat textulpiesei ltti Dan T ărchilă la valorile unui spectacol de jactttră clasică, în bttna accepţie a cuvântttltti. Comprimarea unor pasqje discttrsive, estomparea unor tendinţe de retorism exterior, câteva dis/ocări binevenite în text, att dtts la ttn solid decttpqj regizoral( ... ). Mişcarea, partitttrile vocale, relaţiile dintre interpreţi att căpătat atât în scenele de masă, cât şi în cele de plan-detalitt, preci:{je şi relief. O caracterizare sobră a personqjelor, ttn control sever aljocttltti datt senzaţia de disciplină artistică ntt prea des întâlnită într-ttn spectacol de asemenea jactttră. (... ) O scenograjie inspirată a demonstrat că ambianţa ttntti spectacol istoric românesc poate fi modernă (şi ntt modernista) prin linie şi ettloare şi de ttn pregnant specific naţiona~ fără abttz de culoare şi elemente etnografice. Un imens perete-fimdal de cttloarea aramei, acoperit ctt ttn vechi text slavonesc- reproducerea atttentică a ttntti înscris domnesc, în cttlorile şi dimensiunile ttnei "enlttminttri" - sporeşte senzaţia de spectaco~ de j oc. Cttlorile scenei, aramă coclită, verde de baltă şi verde întttnecat) aproape negrtt-bron~ attr stins, se prelttngesc în costumele ce mi s-att părttt o demonstraţie de gttst şi rafinament în
www.cimec.ro

"Direcţia

140

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

combinarea liniilor îmbrăcăminţii europne a epocii (costumul veneţian) ţi elementul autohton. Defi multiplele personaje sunt distincte prin costum fi expresie, deţi spctacolul păstrează culoarea ţi dinamica frescei istorice, interpretarea lui Gheorghe Leahu în rolul titular acordă reprezentaţiei valoarea unui mare monolog dramatic. Actorul domină spectacolul, dând preţ reflexiei ţi nu acţiunii, relevând ideea, gândirea indepndentă ţi modernă a voievodului muntean, ţi apoi gestul." (Mira Iosif, Teatrul, nr. 11, 1966) "La Timiţoara, sensurile actuale, tâlcul bogat în semnificaţii contemporane al piesei, a fost ilustrat în bunul spectacol realizat în regia Mariettei Sadova. Regia artistică ţi-a concentrat eforturile în două direcţii fr care le-a ilustrat cu competenţă ţi pricepere. Întâi, credincioasă textului dramatic, regia a concentrat spectacolul în jurul personalităţii lui Mircea, în care a văifit o mare prsonalitate istorică, în stare să dea glas, în epoca feudală, sentimentului de prmanenţă fi demnitate consubstanţiale cu fiinţa poporului român( ... ). Să consemnăm apoi, ca o evidentă reuptă, colaborarea armonioasă între regia artistică ţi scenografie. Elena lteakis, pictorul scenograf al spectacolului, n-a oferit regiei doar un anonim ţi neutru spaţiu de joc, ci ţi-a adus o contribuţie esenţială la reuţita acesuia. Din câteva elemente simple, fundalul fix, ofilă de letopiseţ, imaginea minusculă a mănăstirii Co;;da, ctitoria domnitorului, cadre de filigran stilizat, amintind tradiţia arhitecturii bizantine, Elena lteakis a înţeles ţi a integrat, în mod creator, scenografia în concepţia de ansamblu, în plastica spectacolului, reuţind astfel să închege, cu elementele de decor fix, imaginea de frescă fr care a gândit-o ţi prin jocul în scenă al personajelo0 regia artistică. "(Traian Liviu Birăescu, Tribuna, sept. 1966)

STUDIO 172 ÎNCEPEM, comedie de Caragiale, Luca Ion Data premierei: 12.10.1966 Regia: Veakis, Iannis Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Bitang, Dimitrie (Directorul); Cercei, Florina (Doamna); Cherteş, Dora (Domnişoara Voiculescu); Cioba, Coriolan (Regizorul); Costache Lagara, Angela (Doamna Alexandrescu); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Domnul Bulfinski); Popescu, Lulu (Doamna Giurgea); Reus, Emil (Profesorul); Şuvăgău, Miron (Tânărul autor) Reprezenta~!: 13 Dosar de
presă:

Draplul roţu, 06.09.1966, Drapelul ro[U, 28.10.1966

www.cimec.ro

141

MARIANA

Vorcu

Miron Şuvăgău, F/orina Cerce~ Emil Reus )n spumosul text al improvizaţiei, ascuţişttl satirei împunge parcă mai puţin ca de obicei, poate fiindcă lucrarea, cu caracter de şarjă amicală, se adresa /tonii atât de îndrăgite de autorJamiliarei şi pasionantei lumi a teatntlui. S-au remarcat Florina Cerce/, Emil Reus, Miron Şuvăgău, creând ctt vigoare şi farmec personajele de natură mai curând simbolică decât reale." (Sergiu Levin, Drapelttl roştt, 28.1 0.1966)

STUDIO 172 DACTILOGRAFII, tragi-comedie de Shisgall, Murray (SUA) Data premierei: 12.1 0. 1966 Traducerea: Gheorghiu, Victor Regia: V eakis, Iannis Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Gershwin, George Distributia: Cherteş, Dora (Silvia Payton); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Paul Cunningham) Reprezentaţii: 13

Dosar de

presă:

Drapelttl roştt, 06.09.1966, Drapelttl ropt, 28.10. 1966

"Sttpttşi legilor ttnei meschine vieţi defttncţionari mănmţi, la cheremttl ttntti om invizibil dar omnipotent, Pattl (Q,,idiuMoldovan) şi Silvy (Dora Cherteş) îşi consttmă micile lor veleităţi, dontri şi aspiraţii aşezaţi, timp de o viaţă de om, în faţa maşinilor lor de scris. Revoltele lor în genttnchi, expresii mtttilate ale goanei dttpă libertate şi viaţă omewww.cimec.ro

142

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Dora Cherteş în Silz:y, este fi umană, reufind una din bunele creaţii ale ei, jocul artistic fiind dominat de delicateţea fi căldura reţinută. Ovidiu Moldovan, în Paul, reufefte să confere personajului de copil întârziat, autenticitate fi un fel de permanentă stângăcie băieţească, amestecată într-un psihic original cu lăudărofenie fi naivitate pe marginea prostiei. Tot personajul respiră în interpretarea actorului o indicibilă tristeţe. " (Sergiu Levin, Drapelul t"OfU, 28.1 0.1966)
convingătoare

nească, sfârfesc lamentabil în whisky fi migrene. (... )

Ovidiu Iuliu Moldovan, Dora Cherle[

STUDIO 172 DRAGOSTEA LUI DON PERLIMPLIN, comedie de Lorca, Garcia Federico (Spania) Data premierei: 12.10.1966 Traducerea: Mănescu, Clio şi Veakis, Iannis Regia: Veakis, Iannis Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Darva, Sebastian Distributia: Bitang, Dimitrie (Don Perlimplin); Cercei, Florina (Belisa); ' ' Cherteş, Dora (Intâiul spiriduş); Costache Lagara, Angela (Marcolfa); Popescu, Lulu (Mama Belizei); Stavarache, Jeanine (Al doilea spiriduş) Reprezentaţii: 13

www.cimec.ro

143

M A RI ANA

Vorcu

Dimitrie Bitang, Angela Costache Lagara

Dosar de

presă:

Drapebtl ropt, 28.1 0.1966

"Dragostea lui Don Perlimplin (Dimitrie Bitang) pentru fmmoasa Belisa (Florina Cercei) este o dragoste nefericită} măreaţă şi tragică. Evitând triviabt~ regia a ştiut să ridice banala situaţie a vârstnicttltti Don Perlimplin tardiv şi intttil îndrăgostit de focoasa şi mttlt prea tânăra sa soţie1 pe culmile poeziei tragice. " (Sergiu Levin, Drapelttl roşu, 28.1 0.1966)
1

MINCINOSUL, comedie de Goldoni, Carlo (Italia) Data premierei: 28.11.1966 Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Weiser, Eduard Distribu~ia: Avram, Radu (Doctor Balanzoni); Bitang, Dimitrie (Arlecchino); Cercei, Florina (Rosaura); Cîmpeanu, Sever (Un birjar); Iliescu, Viorel (Tânărul); Iordănescu, Ştefan (Pantalone); Jar, Elisabeta (Beatrice); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Florindo); Ne~ea, Miron (Ottavio); Petrescu, Daniel (Brighella); Roman, Vistrian (Lelio); Sasu, Ştefan (Un poştaş); Stavarache, Jeanine (Colombina); Zsizsik, Margareta
(Cântăreaţa) Reprezentaţii:

28
www.cimec.ro

144

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 -200 5

Vistrian Roman Florina
1

Cerce~

Elisabeta Jar

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 10.12.1966

omogen al teatrului} călăuzit de o regie- ConstantinAnatol- minuţios pretenţioasă} reuşeşte în Mincinosul ceea ce am demoni o demonstraţie a certei valori profesionale a primei scene a regiunii. Ideile de forţă ale piesei: condamnarea mincittnii încumtnarea viltttţii sttnt d11se până la consecinţele lor finale} oferindtt-se o e:x.pttnere clară1 neîncărcată1 a conflictttltti dramatic} deosebit de clar şi el. (...) treb11ie subliniată capacitatea regiei de a iniţia un stil unitar dejoc1 omogen1 în care nici11n actor mt-l eclipsează pe celălalt1 ci toţi concură la crearea atmo.iferei de ntrupăn. (... ) Decorurile Emiliei /ivanovJ de ttn perfect bun gttst sttbtile delicate şi pline de capacitatea de a sttgera naerttl" piesei} att contribttit din plin în a-i acorda spectacolttlui graţia şi echilibntl fanteziei (...) ". (Sergiu Levin, Drapelttl roştt, 10.12.1966)
1 1 1

J~nsamblul

MITICĂ POPESCU, comedie de Petrescu, Camil

Data premierei: 20.12.1966 Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribupa: Avram, Radu (Secretar general); Bitang, Dimitrie (Mitică Popescu); Cercei, Florina (Georgeta Demetriad); Cimbru, Odillo Victor (Inspectorul de poli~e); Colberti, Ricardo (Directorul); Cre~oiu, Eugenia (Ana); Herberescu, Ecaterina (Angela); Iancu, Geta (Domnica); Ionescu, Coca (Ana); Iordănescu,
www.cimec.ro

145

M A RI ANA

VOICU

Lungoci, Gheorghe (Agentul); Mării, Ştefan (Subdirectoml); Mihai, Emilia (Didi); Stoian, Gheorghe (Casierul); Suchici, Victoria (Sania); Şuvăgău, Miron (Buiac); Temovits, Alexandru (Jean) Reprez entaţii: 42

Ştefan

(Bernigrădeanu);

Victor Odillo Cimbru, George Lungoci, Dimitrie Bitang, Florina Cercei, Ştifan Mării, Coca Ionescu

Dosar de presă: Drapelul roJU, 01.02.1967, Drapelul rOJU, 04.01.1 967, Tribuna, 02.03.1967

"Beneficiind de {tiinţa Mariettei Sadova, Mitică Popescu devine un spectacol de succes, cu momente de comedie alertă, {tiind a sublinia potenţialul umanist al textului, bine servit, de a/ifei, {i de un decor original conceput de Doina Almă$ an Popa ". (Simion Dima, Drapelul ro{tt, 01.02.1967)

INSULA, comedie de Şeptilici, Mircea şi Sebastian, Mihail Data premierei: 10.01.1967 Regia: Veakis, lannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena şi Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia şi Pătrăşcanu Veakis, Elena Distribu~ia: Anatol, Constantin (Manuel B.Manuel); Cherteş, Dora (Nadia D.); Iancu, Geta (D actilografa); Iordănescu, Ştefan (Lopez, cârciumar); Lungoci, Gheorghe (Un agent de poliţie); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Boby); Petrescu, Daniel (Sarto, pescar); Reus, Emil (Directorul biroului de voiaj); Simionescu, Elena (Proprietăreasa); Şuvăgău, Miron (Un tânăr lucrător) Reprezentaţii: 24
www.cimec.ro

146

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Em in escu"

Timişoara

1945-2005

Miron

Şuvăgău,

Geta Iancu, Emil Reus

STUDIO 172 SPECTACOL COUPE KILOMETRUL 7, dramă de Joldea, Mihail Data premierei: 24.02.1967 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribu~ia: Cimbru, Odillo Victor (Pavel); Reus, Emil (Toader)
CERUL NU EXISTĂ, poem dramatic de Mirodan, Alexandru Data premierei: 24.02.1967 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribu~ia: Bitang, Dimitrie (Stelaru); Cherteş, Dora (Femeia lunii); Şuvăgău, Miron (Popescu) CONUL LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA, comedie de Caragiale, Luca Ion Data premierei: 24.02.1967 Regia: Reus, Emil
www.cimec.ro

147

MARIANA

Vo1 cu

Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Costache Lagara, Angela (Coana Efimiţa); artist emerit (Conu Leonida); Suchici, Victoria (Safta) Reprezentaţii: 5

Iordănescu, Ştefan,

Ştefan Iordănescu,

artist emerit, Angela Costache Lagara

OCHIUL BABEI, basm dramatic după Creangă, Ion (SOACRA CU TREI NURORI) Data premierei: 09.03.1967 Dramatizarea: Vasilescu, Gheorghe Regia: Simionescu, Elena Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia : Bejan, Garofiţa (Maranda); Bitang, Dimitrie (Gheorghe); Cimbru, Odillo Victor (Constantin); Costache Lagara, Angela (Aftinia); Creţoiu, Eugenia (Anica); Georgescu, Horia (Gheorghe); Herberescu, Ecaterina (Agripina); Iancu, Geta (Agripina); Ioan, Elena (Maranda); Ionescu, Coca (Floarea); Lechinţeanu, Virgil (Constantin); Mihai, Emilia (Floarea); Mircov, Sava (Vasilică); Olaru, Ion (Culai); Popescu, Lulu (Anica); Simionescu, Elena (Aftinia) Reprezentaţii: 161

Dosar de
148

presă:

Drapelul ro.Ju, 11.03.1967
www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

NU SUNT TURNUL EIFFEL de Oproiu, Ecaterina Data premierei: 08.04.1967 Regia: Veakis, Iannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Şumski, Alexandru Mişcarea scenică: Valkay, Francisc DistribuJ.ia: Avram, Radu (Domnul bătrân); Cercei, Florina (Manţi); Cherteş, Dora (Ea); Moldovan, Ovidiu Iuliu (El); Stavarache, Jeanine
(Tanţl)
Reprezentaţli:

22

Dosar de presă: Drapelul rOfU, 12.04.1967, Tribuna, 08.06.1967, Drapelul rOfU, 08.04.1967, Teatrul,or. 6.1967
"În Nu sunt Turnul Eiffel, Yannis Veakis a demonstrat încă o dată, ca fi toţi ceilalţi regizori ai acestui ,joc" fulgurant între fantezie fi realitate, că piesa Ecaterinei Oproiu nu poate suporta o montare neutră sau cenufie. Yannis lteakis a ales din multitudinea de sensuri ce pot fi date piesei, optimismul serios- dacă se poate spune astfel-, invitaţia la luciditate, dar fi la tinereţe. Probabil că acestea sunt fi sensurile elementare ale piesei, versiunea timiforeană corespunzând- din acest punct de vedere -poate cel mai exact intenţiilor autoarei. Nenumărate soluţii regizorale (... ) au imprimat spectacolului veroa reclamată de text. Câţiva dintre interpreţi (... ) au fost fi aici virtuozii acestui scherzo allegro fi vivace: Dora Cherteş (Ea), Ovidiu Moldovan (El), Florina Cercei (Manţt), Jeanine Stavarache. ( ... ) Un aport considerabil în conturarea acestui succes l-a avut scenografia Elenei lteakis, care s-a mulat într-atâta vi;;dunii regizorale încât nu se mai putea distinge contribuţia exactă a fiecăruia dintre cei doi realizatori." (Dinu Kivu, Teatrul, nr. 6, 1967) fi a reufit în bună măsură, să asigure unitate unui text dramatic imaginat ca o suită de secvenţe, o structură de mozaic nu întotdeauna închegată. Regizorul a sugerat dibaci întrepătrunderea dintre planul realităţii fi acela al posibilităţii, a estompat unele asperităţi ale textului, a sugerat o atmosferă fi, mai ales, a [tiut să se slujească bine de toate elementele indispensabile vehiculării sensurilor fi ideilor spectacolului. Regia fi-a asigurat astfel colaboratori în realizatoarea inspirată a costumelor (Emilia Jivanov), în ilustraţia muzicală datorată lui Alexandru Şumski, în filmările lui Sandu Dragof fi în mifcarea scenică a spectacolului, îngrijită de Francisc "Ullkay. Actorii au fost călău;;dţi spre o interpretare complexă, variată; jocul scenic a împletit, de cele mai multe ori în mod reufit, maniere de interpretare diferite, deosebit de sugestive, alternând interpretarea realistă cu melodrama fi tendinţa parodică. ( ... ) Să aplaudăm buna interpretare a actorilor fi, în primul rând, aceea a protagoni[tilor Dora Cherteş (Ea) fi Ovidiu Moldovan (El)." (Traian Liviu Birăescu, Drapelul rofu, 12.04.1967)

,Jannis lteakis s-a

străduit,

www.cimec.ro

149

MARIANA

Vorcu

ROMULUS CEL MARE, comedie de Durrenmatt, Friedrich (Elveţia) Data premierei: 03.06.1967 Traducerea: Buteanu, Aurel Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribuţia: Avram, Radu (Zenon Isaurioteau); Bitang, Dimitrie (Achille); Bogdan, Ion (German); Cherte§, Dora (Rhea); Cimbru, Odillo Victor (Sulphuride); Cîmpeanu, Sever (Slujitor al lui Apolyon); Colberti, Ricardo (Mares); Creţoiu, Vasile (Phylax); Georgescu, Horia (Teodoric); Iliescu, Viorel (Crainicul); Ionescu, Coca (Iulia); Iordănescu, Ştefan (Odoacru); Jar, Elisabeta (Rhea); Leahu, Gheorghe (Romulus Augustus); Lungoci, Gheorghe (German); Mării, Ştefan (Tullius Rotundus); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Aemilian); Neţea, Miron (Bucătarul); Olaru, Ion (Phosphoride); Pătru, Gheorghe (Phylax); Petrescu, Daniel (Pyram); Reus, Emil (Spurius Titus Mamma); Sasu, Ştefan (Slujitor al lui Apolyon); Simionescu, Elena (Iulia); Şuvăgău, Miron (Caesar Rupf); Ternovits, Alexandru (Apolyon) Reprezentaţii: 17

Coca Ionescu) Gheorghe Leahu) artist emerit, Ion Olaru) Radu Avram (în genuncht)) Victor Odillo Cimbnt) Alexandru Temovits

Dosar de presă: Drapelul roşu, 10.06.1967, Contemporanul, 15.09.1967, Tribuna, 06.07.1967, Drapelul roşu, 19.08.1967, Szabad Szo, 09.06.1967
)n Romulus cel Mare farsa tragică e încă în germene şi comicul invadeazăJ dar nu distruge tragicul, ci îi caută) prin procedee comice) îndeobşte parodia)
www.cimec.ro

estompează

150

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

noi de manifestare (... ). Spectacolul timiforean a optat, poate prea hotărât, pentru potenţarea aspectelor comicului gros, a grotescului, a exploatării paradiei. Regia artistică (C. Anatol) s-a folosit cu dibăcie de posibilităţile oferite de text. S-au evidenţiat anacronismele voite, unele fiind îngrofate prin bine inspirate amănunte vestimentare, de recuzită, de ilustraţie muzicală. Cu brio au fost exploatate toate situaţiile hazlii, de un comic irezistibil. Spectacolul timiforean poate fi comparat, din acest punct de vedere, cu o farsă de carnaval iluminată copios cu focuri de artificii ( ... ) ori, altfel spus, faptul că sub înveliful comic al piesei se ascunde nu o farsă de Grandguignol ci o latură tragică a existenţei, faptul că regia artistică s-a ferit să o demonstreze pe aceasta, este o scădere, care e departe de a fi minoră, a piesei. ( ... ) Gheorghe Leahu realizează o creaţie reufită în rolul dificil a/lui Romulus cel Mare. ( ... )Actor cu excelente resurse comice, el a fost convingător fi autentic mai ales în actul al treilea, actul în care s-a fi reufit, în spectacol, echilibrul precar între modalitatea comică aleasă de regie fi tonalitatea filosofică a piesei." (Traian Liviu Birăescu, Tribuna, 06.07.196 7)

modalităţi

STAGIUNEA 1967-1968
Leahu, Gheorghe, artist emerit, actor - director; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel- contabil-şef; Anatot, Constantin- regizor artistic şi actor; Veakis, Iannis - regizor artistic; Veakis, Elena - pictor scenograf; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - referent literar; Foarţă, Şerban - referent literar, Szatmari, lldico - referent literar, Ţigu, Viorel - asistent pictor scenograf Avram, Radu- actor; Anatol, Constantin- actor; Bejan, Garofita- actriţă; Cercei, Florina - actriţă; Cherteş, Dora - actriţă; Cimbru, Odillo Victor actor; Cîmpeanu, Sever- actor; Colberti, Ricardo- actor; Costache, Angela -actriţă; Cretoiu, Eugenia- actriţă; Dobrin, Dumitru -actor; Georgescu, Horia - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jar, Elisabeta - actriţă; Lechinteanu, Virgil- actor; Lungoci, Gheorghe -actor; Mării, Ştefan actor; Mihai, Emilia - actriţă; Moisescu, Ştefan - actor; Moldovan, Ovidiu Iuliu- actor; Netea, Miron- actor; Olaru, Ion- actor; Petrescu, Danielactor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Reus, Emil - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stavarache, Maria Qeanine) - actriţă; Stoian, Gheorghe - actor; Suchici, Victoria - actriţă; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru- actor
)

Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Bogdan, Ioan - regizor tehnic; Colberti, Veronica - regizor tehnic; Negrea, Felicia - sufleur; Stoian, Maria - sufleur; Cioba, Coriolan- sufleur
www.cimec.ro

151

M A RI ANA

Vorcu

PUNCTUL O, teatru document de Jamiaque, Yves (Franţa) Data premierei: 10.1 0.1967 Traducerea: Diaconescu, Sanda Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu~ia: Anatol, Constantin (Okla Nielsen); Cercei, Florina (Elsa Reinfahl); Cre~oiu, Eugenia (Maria Nielsen); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Eric Reinfahl); Rareş, Marietta, de la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra", Bucureşti (Maria Nielsen) Reprezentaţii: 23

Constantin A nato" Eugenia

Creţoitt

Dosar de presă: Contemporanul, 03.11.1 967, Drapelul roftt, 15.10.1967, România liberă, 17.05.1968, Tribttna, 16.10.1967, Luceafăntl, 12.04.1968, Drapebtl roJU, 10.10.1967, Pravda, 01. 10.1 967

"Fabricarea fi folosirea bombei atomice demonstrează piesa bti Yves Jamiaqtte n-att ţimtt de hazar~ att existat momente când totttl se ptttea Jter;ge) când mai era timp pentnt înlă­ tttrarea catastrofei. Înţelegerea savanţilor1 pe deasttpra graniţelo0 ptttea fi o soluţie. De aici începe) dejap0 Punctul O.(...) Spectacolu" realizat de ConstantinAnatol scenogrcifia Emilia /iJJanov, are toate atribtttele mimtţiotftăţii1 minttţiotftate împinsă aJa de departe1 încât pe alocttri devine stânjenitoare. Jootl actorilor merită însă întreaga apreciere. Constantin Ana tol compune ttn Okla N ielsen cu ttn farmec deosebit) de o înţelepcittne
1 1 1
1

www.cimec.ro

152

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

când bonomă) când iscoditoare. Toate scenele de armonie casnică) jucate împreună cu artista emerită Marietta Rareş) se înscriu în acest cerc al sensibtlităţii. În schimb) dialogului cu Eric Reinfahl (Ovidiu Moldovan)) în faţa tablei negre pe mre se afterne impk;cabil graficul ,Jnţelegerii") i-ar ji trebuit) poate) un aer de mai acutd intelectualitate în sensul acelei inteligenţe de oţel pe care o găsefte Camtl Petrescu eroilor scli. Migala cu care e pusă în scenă piesa lui ]amiaque imprimă personqjelor un contur de intensă umanitate. O mai mare detafare) într-un spaţiu scenic adecvat) ar fi adâncit simţitor potenţialul documentar fi generic al textului.)} (Dan Cristea, Contemporanul, 03.11.1967)

CEI DIN URMĂ, dramă de Gorki, Maxim (Rusia) Data premierei: 07.11.1967 Regia: Anatol, Constantin Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Avram, Radu (Iacov); Bejan, Garofiţa (Doamna Socolova); Cercei, Florina (Nadejda); Cercei, Mariana (Vera); Cherteş, Dora (Liubov); Costache Lagara, Angela (Feodosia); Creţoiu, Eugenia (Sofia); Georgescu, Horia (Iacorev); Iliescu, Viorel (Piotr); Iordănescu, Ştefan (Ivan Kolomiţev); Moisescu, Ştefan (Alexandr); Petrescu, Daniel (Lesci); Suchici, Victoria (Nadejda) Reprezentaţii: 18

Eugenia

Creţoiu, G'arqfiţa

Bdan

Dosar de

presă:

Drapelul rofu, 16.11.1967, Teatrul, nr. 2, februarie 1968

www.cimec.ro

153

MARIANA

VOICU

"Regia, semnată de ConstantinAnatol, sugestiv seroită de scenografte (D. A. Popa) a reufit să transmită mesajul piesei, imprimând interpretării actoricefti o manieră realistă, sobrăJără artificii, axată pe coordonate profond umane fi autentic dramatice. (... )Cromatica temă a decorului, zidurile cenufii, sprfjinite de contraforturi, coridoare fi bolţi de temniţă, străjuite de sumbru/ iconostas fi cupole pravoslavnice, toate detaliile scenograftce sunt subordonate intenţiei de a recrea atmosfera sufocantă. (... ) Colectivul de interpreţi care-fi fac debutul pe scena timiforeană, câţiva noi actori, realizează într-un ritm alert un joc în general sudat, un spectacol unitar, omogen. Creaţia remarcabilă a artistului emerit Ştefan Iordănescu, în Ivan Kolomiţev, oferă o amplă gamă de mijloace expresive, de'(!'ăluind alternativ cele două ipostaze psihologice care se îmbină în figura leonină a capului familiei: sinceritatea nedisimulată în dezlănţuirile temperamentale fi( ... ) poza, prefăcătoria ipocrită, de "actor în viaţă'~ în clipe grave( ... )." (Cezar Apreotesei, Drapelul rofu, 16.11.1967)
"Decoru~ monumental-decorativ, foarte frumos în sine (Doina Almăşan Popa), în care pereţii casei lui Kolomiţev se prelungesc cu o imensă boltă unde se zăresc un grup de sfinţi cu capete aureolate fi silueta unei clopotniţe, nu-fi găsefte, credem, justificarea la această piesă închisă, fără orizont, străină unei problematici mistico-bisericefti. Dtli'~ tl.fa cum se poate presuptne, tlt'eastă bol~ sugestivă pntru subUnierea atmogemi moscOJJite din efam casei lVJiomiţevil~ ar.fi.fost asţfol malizată încât să Iare i111jJ!Psia de .fim~ nu arfi isc~ desig;t0 obiecţii. Cum însă ea face p:zrte integmntă din interiond lui Kolomi,tev p contnbuie la tlaflema con.foijei că ac,tiunea fosei se de.fă.foarii într-o casă imens~ cu aspct de înalt etijiciu biserice.f0 obseroaţia îp găsefle, credem,jlstjfo:ama. "(Valeria Ducea, Teatrul, nr. 2, februarie 1968)

STUDIO 172 FRUCTUL OPRIT, comedie de Titei, Sorin Data premierei: 08.12.1967 Regia: Veakis, Iannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena Scenografie costume: Pătrăşcanu V eakis, Elena Distributia: Cercei, Mariana (Secretara şefă); Dobrin, Dumitru (Pacientul); Georgescu, Horia (Şeful); Iancu, Geta (Sora şefă); Suchici, Victoria (Soţia); Şuvăgău, Miron (Medicul şef) Reprezentaţii: 4
Dosar de
presă:

Drapelul rOfU, 12.12.1967

STUDIO 172 RESTAURAREA HAINELOR SFÂNTULUI AUGUSTIN, comedie de Chicic, Paul Cornel Data premierei: 08.12.1967 Regia: Veakis, Iannis Scenografie decor: Pătrăşcanu Veakis, Elena
www.cimec.ro

154

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie costume: Pătrăşcanu Veakis, Elena Distribupa: Cercei, Mariana (Sora so~ei); Cherteş, Dora (Soţia); Dobrin, Dumitru (Străinul); Ioan, Elena (Mama); Petrescu, Daniel (Un bătrân amabil) Reprezentaţii: 4 Dosar de
presă:

Drapelulrofu, 12.12.1967

OPINIA PUBLICĂ, comedie de Baranga, Aurel Data premierei: 26.12.1967 Regia: Sadova, Marietta Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribupa: Ana tol, Constantin (Actorul); Anatot, Constantin (Chltlaru); Anatol, Constantin (Prezentatorul); Cercei, Florina (Gina); Cercei, Florina (Maricica Tunsu); Cercei, Florina (Niculina Gologan); Cercei, Florina (Otilia); Cercei, Mariana (O secretară); Cimbru, Odillo Victor (Secretarul redac~ei); Colberti, Ricardo (Braharu); Dobrin, Dwnitru (Reg1zorul spectacolului); Iliescu, Viorel (Durnitraş); lliescu, Viorel (Regizorul de culise); Leahu, Gheorghe (Directorul Cristinoiu); Lungoci, Gheorghe (Ion Ion); Mării, Ştefan (Ioniţă); Moisescu, Şte:fu.n (Constantin Brană); Ne}ea, Miron (Pascalide); Petrescu, Daniel (Ciorei Gheorghe); Sasu, Ştefan (Calamariu); Şuvăgău, Miron (Băjenaru); Şuvăgău, Miron (Manolescu) Reprezentaţii: 56
Dosar de
presă:

Drapelul TOfU, 11.02.1968, Neue Banater Zeitung, 18.01.1968

"Regia e în deplină concordanţă cu tendinţele novatoare ale autorului. Experimentata regizoare Marietta Sadova a adoptat o manieră limpede de pre;::fntare, reliejând fără artificii trăsăturile unui text proaspăt. Au fost aprofundate punctele nodale ale piesei, lăsând implicaţiile sale satirice să se projileze în voie." (Ion Medoia, Drapelul TOfU, 11.02.1968)

DOAMNA ZORILOR, poem dramatic de Casona, Alejandro (Spania) Data premierei: 20.02.1968 Traducerea: Blaga, Lucian Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Reus, Emil Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Marchievici, Victor DistribuJia: Bejan, Garofita (Mama); Cercei, Mariana (Sînziana); Cherteş, Dora (Peregrina); Costache Lagara, Angela (Telva); Dobrin, Dumitru (Flăcăul); Georgescu, Horia (Al treilea flăcău); Herberescu, Ecaterina (Sînziana); Iancu, Geta (Sînziana); Iliescu, Viorel (Al doilea flăcău); lordănescu, Ştefan (Bunicul); Jar, Elisabeta (Peregrina); Netea, Miron (Marcin de Narces); Olaru, Ion (Qnico); Suchici, Victoria (Adela); Tanav, Dorina (Dorina) Reprezentaţii: 19
www.cimec.ro

155

M A RI A N A

Vor c u

Scenă

de ansamblu
literară,

Dosar de presă: Tribuna, 26.03.1968, Drapelul ropt, 25.02.1968, &mânia 16.03.1968, Neue Banater Zeitttnj!y 05.03.1968, Contemporanu~ 28.06.1968

"Jocul Doamnei Zorilor cu copiii este într-adevăr impresionant fi răscolitor. Aici calităţile piesei se întâlnesc ftricit cu cele ale spectacolului Doamna Zorilor în interpretarea Dorei Cherte{j, care valorifică la maximum calităţile- atâtea câte stmt- ale partiturii. În rolul bătrâmtlui, artistul emerit Ştefan Iordănescu dă personqjului, alţfel destul de schematic, căldură fi nobleţe, înţelepciune fi ironie, chiar dacă uneori intetpretul ne apare UfOr obosit. Poate că cea mai apropia/ti de atmo.ifera piesei rămâne Garofiţa Bejan, interpreta mamei. Un joc sobru fi nuanţat marcând inteligent trecerea de la disperare fi apatie la bucuria reîntoarcetii la viaţă, sunt calităţi peste care nu se poate trece cu vederea. (... ) Regia, semnată de Marietta Sadova, se caracteJizează ptintr-o mare fidelitate faţă de text, prin respectul.foţă de intenţiile fi semnificaţiile piesei. Poate că din această fidelitate decurg fi deficienţele punerii în scenă, pe care nu putem .ră nu le remarcăm: o.rcilaţiile textului, incapabil de a .re .rtructura într-o vi~une unitară, .runt tran.rmi.re fi regiei care fOVăie fi ea între dramă reali.rtă, melodramă, poem dramatic fi fterie. (... ) Se pare că regizoarea .rpectacolului optează până la urmă pentru fterie, pentru pove.rtea de provenienţă populară, ptilej de e.rtompare voită a dramati.rmttltti." (Sorin Titel, &mânia literară, 16.03.1968)

LUCEAFĂRUL de Eminescu, Mihai Data premierei: 18.02.1968 Regia: Sadova, Marietta Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Avram, Radu; Cercel, Florina; Cherteş, Dora; CreJoiu, Eugenia; Herberescu, Ecaterina; Iancu, Geta; Iliescu, Viorel; Jar, Elisabeta; Lungoci,
www.cimec.ro

156

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Gheorghe; Mării, Ştefan; Moisescu, Ştefan; Moldovan, Ovidiu Iuliu; Ne~ea, Miron; Sadova, Marietta; Suchici, Victoria; Şuvăgău, Miron Dirijor: Hoinic, Mircea; Expunere: conferenţiar.univ.dr.Tohăneanu, Gheorghe Reprezentaţii: 5

MADAME SANS-GENE, comedie de Moreau, Emile şi Sardou, Victorien
(Franţa)

Data premierei: 04.04.1968 Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Reus, Emil Scenografie decor: Marosin, Mircea Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu~a: Avram, Radu (Fouche); Bejan, Garofi~a (Toinon); Cercei, Florina (Catherine); Cimbru, Odillo Victor (Jasmin); Cîmpeanu, Sever (Vaboutrin); Colberti, Ricardo (Savary); Cretoiu, Eugenia (Doamna de Ventimille); Georgescu, Carnii (Impăratul); Georgescu, Horia (Canouville); Herberescu, Ecaterina (Doamna de Brignolles); Iancu, Geta (Alta vecină); Iancu, Geta (Marie Louise); Iliescu, Viorel (Mathurin); Ioan, Elena (Eliza); Ionescu, Coca (Carolina); Iordănescu, Ştefan (Despreaux); Iordănescu, Ştefan (Duroc); Jar, Elisabeta (O vecină); Lechin~eanu, Virgil (Jolicoeur); Lungoci, Gheorghe (Vinaigre); Mării, Ştefan (Alt vecin); Mihai, Emilia (Rousette); Moisescu, Ştefan (Ufebre); Ne~ea, Miron (Neipperg); Olaru, Ion (Lauriston); Petrescu, Daniel (Rissout); Reus, Emil (Împăratul); Sasu, Ştefan (Robert); Simionescu, Elena (Doamna de Rovigo); Stoian, Gheorghe (Un vecin); Suchici, Victoria (Julie); Şuvăgău, Miron (De Brigode); Temovits, Alexandru (Leroy) Reprezentaţii: 48
A '

Coca Ionesctt, Emil Reus, Elena Ioan
www.cimec.ro

157

MARIANA

VOJCU

Dosar de presă: Tribuna, 27.06.1968, Drapelul rofU, 10.04.1968, Contemporanul, 05.07.1968, Săptămâna, 05.07.1968
"Centrat în chip firesc în jurul ei (Florina

Cercei- Madame Sans- Gene), spectacolul Mariettei Sadova a încercat

este menit să-i pună în evidenţă calităţile actoricefti, chiar în dauna celorlalte personaj (cu
puţine excepţii, personaje cu totul episodice ... ). Regia
impună

spectacolului o nouă dimensiune, de piesă istorică. Decorul, de a/ifei fără vittuţi

deosebite, exprimă cel mai bine această intenţie: Mircea Marosin a repictat marifunda/uri
după tablourile epocii napoleoniene, reiftmând acţiunile principale la un unic decor circula'"'

înclinat, în mijlocul scenei. Dar, chiar evoluând în acest mic circ dominat de Istorie, personajele rămân anonime, fulgurante efemeride în jurulfrumoasei S ans- Gene. Discursul anecdotic nu permite rezonanţele de anvergură, fi afa se face că în spectacol nu interesează decât
evoluţia actriţei fi a altor câţiva actori. ( ... ) Napoleon

Moisescu) fi, într-o mai

mică măsură,

(Emil Reus), Uftbre (Ştefan Fouche (Radu Avram) au fost cam singurii

patteneri distincţi ai protagonistei." (Dinu Kivu, Contemporanul, 05.07.1968)

PĂDUREA ÎMPIETRITĂ, dramă de Sherwood, Robert Emmet (SUA) Data premierei: 14.05.1968 Traducerea: Comarnescu, Petru Regia: Anatot, Constantin Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Avram, Radu (Bunicul Maple); Cherteş, Dora (Gabby Maple); Cîmpeanu, Sever (Un comandant al legiunii); Colberti, Ricardo (Jason Maple); Dobrin, Dumitru (Primul instalator); Georgescu, Horia (Boze Hertzlinger); Ioan, Elena (Doamna Chisholm); Jar, Elisabeta (Gabby Maple); LechinJeanu, Virgil (Herb); Lungoci, Gheorghe (Un membru al legiunii); Mării, Ştefan (Ruby); Mihai, Emilia (Paula); Moisescu, Ştefan (Jakie); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Alan Squier); NeJea, Miron (Domnul Chisholm); Olaru, Ion (Pyles); Petrescu, Daniel (Joseph); Popescu, Lulu (Doamna Chisholm); Reus, Emil (Duke Mantee); Şuvăgău, Miron (Al doilea instalator) Reprezentaţii: 14

Dosar de

presă: Tribuna,

mai 1968, Scena, 01.07.1968, Contemporanul, 05.07.1968,

Săptămâna,

05.06.1968

,Aspra poe~e a textului a răzbătut ades în montarea lui ConstantinAnatol, mai ales în direcţiile de îndrumare ale principalilor eroi fi în atmosfera apăsătoare de situaţie­
limită, consumată pe un fond de indiferenţă generală. Dar, ( ... ) ne-am întâlnit aici cu un număr de actori care n-au reufit să atingă nici pe depatte măsura rolurilor (îndeosebi cele

episodice), fapt care a atras după sine neîmpliniri spectaculare. Pentru A/ain Squier, dispewww.cimec.ro

158

Is toria T ea trului

Na ţio nal

"Mihai Eminescu"

Timi şoa ra

1 945-2005

ratul înţelept1 Ovidiu Moldovan are prea multă tinereţe şi prea puţină maturitate,· actoru~ afăcut lăudabile iforturi pentru a împăca acest plus şi minus construind rolul pe ten tele sale romantice1 posibile1 dar nu esenţiale1 în timp ce Dora Cherteş a folosit inspirat tocmai tinereţea dezinvoltă pentru împlinirea personalităţii lui Gablry Maple. Gândind mai precis decât în piesa lui Sardou (unde a interpretat pe Napoleon)) Emil Reus în Duke Mantee a trampus dispreţulfaţă de oameni şi violenţa personqjului în fonmtle laconice de trăire şi expresie. În ambele spectacole (n.n. Madame Sans-Gene şi Pădurea împietrita) l-am întâinit pe RaduA11ram 1 măsurat şi minuţios) în compo;dţii pe traiectorii autentice." (Florica Ichim, Săptămâna, 05.07.1968)
însă1

Radu Avram Ricardo Colberti, Horia Georgescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Elisabeta Jar
1

O CASĂ ONORABILĂ, comedie de Lovinescu, Horia Data premierei: 01.06.1968 Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Avram, Radu (Dan); Cercei, Mariana/ Victoria Suchici (Ani); Colberti, Ricardo (Dinu); Dobrin, Dumitru (Grig); Iancu, Geta (Cela); Ionescu, Coca (Cora); Simionescu, Elena (Antonia); Temovits, Alexandru (Bosco) Reprezentaţii: 44

www.cimec.ro

159

M A RI ANA

Vor cu

Geta Iancu, Coca Ionescu, Elena Simionescu, Victoria Suchici

STAG lUNEA 1968-1969
Leahu, Gheorghe, artist emerit, actor- director; Johannes, Alois- director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Anatol, Constantin - regizor artistic şi actor; Veakis, Iannis - regizor artistic; Veakis, Elena - pictor scenograf; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - referent literar; Foarţă, Şerban -referent literar, Szatmari, Ildico- referent literar, Ţigu, Viorel- asistent
pictor scenograf

Avram, Radu - actor; Bejan, Garofita - actriţă; Cercei, Florina - actriţă; Cherteş, Dora - actriţă; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever actor; Colberti, Ricardo - actor; Costache, Angela - actriţă; Creţoiu, Eugenia - actriţă; Dobrin, Dumitru - actor; Georgescu, Horia - actor; Herberescu, Ecaterina - actrită; Iancu, Geta - actrită; lliescu, Viorel ' ' actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Coca - actriţă; lordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jar, Elisabeta - actriţă; Lechinteanu, Virgil - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă; Moisescu, Ştefan- actor; Moldovan, Ovidiu- actor; Neţea, Miron- actor; Olaru, Ion - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popescu Pop, Lulu - actriţă; Reus, Emil - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stavarache, Maria ijeanine) - ac triţă; Stoian, Gheorghe - actor; Suchici,
www.cimec.ro

160

Istoria Teatrului

N aţiona l

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Victoria - actriţă; Ştefănescu, Eusebiu - actor; Temovits, Alexandru- actor

Şuvăgău,

Miron - actor;

Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Bogdan, Ioan - regizor tehnic; Colberti, Veronica- regizor tehnic; Negrea, Felicia- sufleur; Stoian, Maria- sufleur; Cioba, Coriolan - sufleur

PĂDUREA SPÂNZURATILOR, dramă de Rebreanu, Liviu
Premieră absolută

'

Data premierei: 10. 10.1 968 Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribu~ia: Avram, Radu (Locotenent Gross); Cimbru, Odillo Victor (Cervenko); Cîmpeanu, Sever (Plutonierul); Colberti, Ricardo (Pretorul); Flamann, Irene (Ilona); Georgescu, Carnii (Preotul); Iordănescu, Ştefan (Generalul Karg); Leahu, Gheorghe (Klapka); Lechin~eanu, Virgil (Soldatul); Lungoci, Gheorghe (Petre); Mării, Ştefan (Vidor); Morariu, Alexandru (Apostol Bologa); Ne~ea, Miron (Mayer); Olaru, Ion (Caporalul); Petrescu, Daniel (Ţăranul Rus); Ştefănescu, Eusebiu (Locotenentul Varga); Şuvăgău, Miron (Colonelul) Reprezentaţii: 28

AJexandrtt Morariu şi Irene Flamann
www.cimec.ro

161

MARIANA

VOICU

Dosar de pres ă: Tribuna, 21.10.1969, Teatrul, nr. 12. 1968, Drapelul rofu, 13.09.1968, Săptămâna culturală a capitalei, 29.11.1968

"Poate mai evident decât în alte spectacole a reiejit, în această premieră, contribuţia munca plină de pasiune a Mariettei Sadova, care poate fi urmărită în perspectiva unei duble traiectorii: pe de o parte, regizoarea a estompat unele scăderi ale construcţiei dramatice,· pe de altă parte, a urmărit potenţarea tJalorilor dramatice ale textttlui." (Traian Liviu Birăescu, Tribttna, 21.10.1969)
regizorală,

"Spectacolul este opagină a meditaţiei lirice ,,ad majorem gloriam" încheiată în apoteoza ge.rtttltti eroic. " (Ileana Popovici, Teatrul, nr. 12, 1968)

MICUL INFERN, comedie de Ştefănescu, Mircea Data premierei: 05.11.1968 Regia: Sadova, Marietta Asistent de regie: Reus, Emil Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Cercei, Florina (Soţia); Costache Lagara, Angela (Soacra); Făgădaru, Doina (Secretara); Georgescu, Carnii (Doctorul); Iliescu, Viorel (Curtezanul); Reus, Emil (Soţul); Simionescu, Elena (Soacra); Suchici, Victoria (Secretara); Ternovits, Alexandru (Ordonanţa) Reprezentaţii : 72

Camil Georgescu, Florina Cerce/ Perian (aşezată, cu spatele), Artgela Costache, Alexandm Ternovits, Emil Reus
www.cimec.ro

162

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Dosar de

presă:

Libertatea (Pancevo, R.S.F.Jugoslavia), 08.06.1969

HAGI TUDOSE, tragi-comedie de Delavrancea, Ştefănescu Barbu Data premierei: 24.12.1968 Regia: Creţoiu, Vasile Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Berzescu, Adrian (Un cerşetor); Cobeţ Soroceanu, Anatolie (Gusi); Colberti, Ricardo (Matache Profirel); Creţoiu, Eugenia (Ghioala); Creţoiu, Vasile (Hagi Tudose); Făgădaru, Doina (Fifica Profirel); Flamann, Irene (Leana); Georgescu, Horia Qenică Păunescu); Lungoci, Gheorghe (Un epitrop); Mihai, Emilia (Gherghina Profirel); Olaru, Ion (Popa Roşea); Sasu, Ştefan (Culai); Simionescu, Elena (Gherghina Profirel) Reprezentaţii: 35

Emilia Mihai, Ricardo Colberti, Adrian Berzesctt, Vasile Creţoitt, artist emerit Dosar de
presă:

Drapelul roftt, 04.01.1969

STUDIOUL EXPERIMENTAL "PRO JUVENTUTIS" ANOTIMPURILE, dramă de Wesker, Arnold (Anglia) Premieră pe ţară Data premierei: 30.01.1969 Regia: Manea, Aureliu
www.cimec.ro

163

M A RI ANA

Vorcu

Scenografie decor: Manea, Aureliu Scenografie costume: Manea, Aureliu Distribu~ia: Cercei, Florina (Beatrice); Moldovan, Ovidiu Iuliu (Adam) Reprezentaţii: 1

Florina Cercei Perian şi Oviditt Ittlitt Moldovan

Dosar de presă: Drapelul ropt, 01.02.1 969, România literară, 06.03.1969, România literară, 18.09. 1969, Tribuna, 27.02.1969; El, vizionarul: Aureliu Manea, Colec~a Galeria Teatntlui Românesc, Rev.TeatntlAzi, Bucureşti, 2000, pag.242-246

"Anotimpuri 1 piesa lui Wesker1 vorbeşte despre anotimpurile ittbirii1 tot atât de ifemere ca şi cele ale natttrii. (...) Pornind de la ttn te:x:t fmmos 1 e adevărat} dar la tmna ttrmei destttl de domestic1 tânăml regizor Aureliu Ma nea realizează ttn spectacol răscolitofj bântttit de nelinişti care adttc parcă pe scenă stiflttlpâtjolitor al tragediilor antice. Timpttlprimeşte rol de destin implacabil, macerând sentimentele} iar călătoria pe care ne-o propttne regizoml are loc ttndeva1 Jn a stifletelor minăn1 cttm ar zice Rilke. (...) Un spectacol în care drama sentimentală se converteşte în poem solemn şi tragic. Pentm că e mai mttlt decât evident că opţi­ unile lui Aureliu Manea merg spre acel teatm aflat undeva foarte aproape de ritual şi de iniţiere magică1 un teatrtt care să reînvie vechile şi esenţialele virtuţi ale spectacolttltti. (... ) Siguranţa cu care tânăntl regizor constmieşte ttn spectacol ttnitar ne face să vedem în Aureliu Manea ttnul dintre foarte talentaţii regizori tineri1 capabili să trezească interesttl deosebit al ittbitorilor de teatnt. Atât prin prezenţa lor scenică1 cât şi prin ceea ce aş mtmi frltmttseţea plastică pe care att rettşit să o dea mişcării lor pe scen~ actorii Florina Cercei şi Ovidiu Moldovan au transcris perfect intenţiile regiei. Florina Cercei este tragică şi convingătoare până la capăt1 gesturile ei1 stilizate la ma:x:imum1 sunt încărcate de o vibraţie poetică remarcabilă. OJJidiu Moldo11an îşi domină personqjul ctt inteligenţă.
www.cimec.ro

164

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

(... ) Aplaud acest spectacol, de o frumuseţe poetică cu totul iefită din comun, care îţi rămâne mult timp în suflet, ca mirosul puternic al unei flori ciudate fi rare." (Sorin Ti tel, România literară, 06.03.1969)

,Aureliu Manea este, poate, cel mai personal fi mai surprinzător autor de spectacole
din tânăra noastră generaţie de regizori. El semnează montarea fără niciun fel de ezitare sau concesie de ordin artistic, urmărindu-fi intenţiile regizorale cu o îndâtjire pornită parcă din intenţia de a se elibera de obsesiile propriului eu. (... ) Modalitatea spectaculară propusă, cu certe afinităţi în experienţele teatrului lui Grotowski fi ale Teatrului Living se constituie la Aureliu Manea ca o violentare multiplă, o violentare a expresiei corporale a actorului, a debitului fi a cadenţei sale verbale, astfel încât să se poată qjunge până la o violentare a textului, atunci când acesta devine vehiculatorul unor automatisme sterile. Însufindu-fi o tehnică actoricească pe cât de dificilă pe atât de necesară unei asemenea modalităţi spectaculare, Florina Cercei Perian, Ovidiu Iuliu Moldovan, cei doi interpreţi ai spectacolului, reufesC să qjungă, la rândullo'"' la o remarcabilă concentrare fi esenţializare a jocului actoricesc. Discontinuitatea abruptă a mifcării, stereotipia cadenţei, duritatea impusă a vocii fi implacabilul obsesiv al pauzelor, de care avea nevoie spectacolul unor stări sufletefti, fi-au găsit pe rând o întruchipare sensibilă în interpretarea celor doi actori. (... )"(Victor Parhon, din El, vizionarul: Aureliu Manea, Colecţia Galeria Teatrului Românesc, Supliment al Rev. Teatrul ai}, Bucureşti, 2000)

poem dramatic cu autor colectiv Data premierei: 02.03.1969 Adaptarea scenică: Ştefănescu, Eusebiu Regia: Ştefănescu, Eusebiu Lumini: Pente, Iosif Distribuţia: Cherteş, Dora; Cimbru, Odillo Victor; CreJoiu, Eugenia; Făgădaru, Doina; Flamann, Irene; Pătru, Gheorghe; Ştefănescu, Eusebiu; Sasu, Ştefan; Sucbici, Victoria Reprezentaţii: 3

INTERFERENŢE,

BALETUL ELECTRONIC de Everac, Paul Data premierei: 17.04.1969 Regia: Everac, Paul Asistent de regie: Reus, Emil şi Simionescu, Elena Scenografie decor: Oprişan, Vasile şi Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia şi Oprişan, Vasile Mişcarea scenică: Badian, Suzana Distribuţia: Avram, Radu (U Ucenicul); Bejan, GarofiJa (Z2); Cercei, Florina (D2 Dora Dima); Cherteş, Dora (E Emilia Enache); Cherteş, Neli (E Emilia Enache); Cimbru, Odillo Victor (S Simion Stoichici); Cobe} Soroceanu, Anatolie (G Ghiţă Grumăzaru); Colberti, Ricardo (F Francisc Florescu); Făgădaru, Doina (O Olga Oniţă); Flamann, Irene (D Doina Dan);
www.cimec.ro

165

MARIANA

VOJCU

Georgescu, Carnii (P Pascal Plopeanu); Georgescu, Horia (V); Herberescu, Ecaterina (C Cornelia Corbu); Iancu, Geta (D3 Domnica Pascalu); Iliescu, Viorel (V2); Ioan, Elena (M Maria Miclea); Ionescu, Coca (D5 Dumitra Dobroviceanu); Leahu, Gheorghe (A Animatorul); Mării, Ştefan (Z); Mihai, Emilia (Z4); Moldovan, Ovidiu Iuliu (I Iulian Ionescu); Neţea, Miron (L Lucian Labusca); Olaru, Ion (Z3); Pătru, Gheorghe (R Romică Roşioru); Petrescu, Daniel OJorj Juraşcu); Sasu, Ştefan (V4); Simionescu, Elena (D4 Didina Drăghicescu); Ştefănescu, Eusebiu (N Nicolae Niţu); Suchici, Victoria (T Tina Tomescu); Şuvăgău, Miron (V3); Ternovits, Alexandru (H Hary Hurmuzache) Reprezenta~!: 9 Dosar de presă: Drapelul rOfU, 17.04.1969, Contemporanul, (aprilie) 1969, Drapelul rOfU, 20.04.1969
"Piesa are o structură programatic compoiftd, se organizează într-un sistem celular, în care fiecare compartiment corespunde unei situaţii, unor personaje capabile- chiar numai prin simpla lor existenţă- să deiţolte semnificaţii. Într-o atare concepţie, fabula, desigur, are mai puţină importanţă, este mai mult un liant, care permite urmărirea în evoluţie a acestor radiograjii-disecţii. ( ... ) Ca întotdeauna, fi aici Paul Everac se dovedefte a fi în primul rând un analist. El examinează cu luciditate, cu răceală chiar, fiecare context, pătrunde dincolo de
aparenţe: folosind un cuvânt uzat fi pretenţios, am spune că "demistifica". ( ... ) Spectacolul timiforean este regizat de Paul Everac. ( ... ) Un argument hotdrâto'"' care i-a asigurat unitatea

imaginii scenice, a fost decoru~ ingenios alcătuit de Emilia Jivanov fi V. Oprişan: o imensă schelărie metalicd, riguros geometrică( ... ), completată de funda/uri în delicate nuanţe cro-

Dora Cherteş (Emilia) - dublată cu egală deifnvolturd de Cornelia Cherteş- Ovidiu Moldovan (Iulian) fi Gheorghe Leahu (Animatorul),
matice. Protagoniftii au fost, prin jocul lor remarcabi~ cel de al doilea argument, reufind să reunească elementele înadins disparate ale piesei într-o construcţie armonioasă. Ca de alţfol întregul colectiv actoricesc, foarte numeros, din care figurile mai proeminente, în ciuda unor roluri abia schiţate,

lrene Flamann, Gh. Pătru, Eusebiu Ştefănescu, Geta Iancu, Florina Cercei Perian, Miron Neţea, Anatolie Cobeţ, Cam il Georgescu, Ştefan Sasu."
au fost

(Dinu Kivu,

Contemporanu~

aprilie 1969)

TROIENELE, tragedie de Euripide (Grecia) Data premierei: 15.05.1969 Traducerea: Popescu, Radu Adaptarea scenică: Sartre, Jean-Paul Regia: Marosin, Mircea Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Marosin, Mircea Scenografie costume: Marosin, Mircea DistribuJia: Bejan, Garofiţa (Andromaca); Cercei, Florina (Elena);
www.cimec.ro

Cherteş,

166

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Dora (Troienele); Colberti, Ricardo (Menelaos); Cre~oiu, Eugenia (Troienele); Făgădaru, Doina (Troienele); Flamann, Irene (Casandra); Georgescu, Horia (Talthybios); Herberescu, Ecaterina (Troienele); Iancu, Geta (Troienele); Ioan, Elena (Hecuba); Ionescu, Coca (Andromaca); Mihai, Emilia (Troienele); Simionescu, Elena (Troienele); Suchici, Victoria (Andromaca); Tîrnea, Marius (Astyanax) Reprezentaţii: 8

Imagine de ansa!ltbltt (în mijloc: Elena Simionesctt)

Turneu la

Bucureşti, împreună

cu Regele moare, ianuarie 1970.

Dosar de presă: Drapelttl ropt, 22.06.1969, Libertatea (Pancevo, R.S.F.Jugoslavia), 08.04.1969, Teatrttl, nr. 11, noiembrie 1971

"Mircea Marosin, regizorttl a plăsmuit un spectacol care dovedefte ogândire avizată fi prr!fitndă. Corul, element atât de important în tragedia greacă, câftigă un rol de căpe­ tenie. (...) Există, în momentele importante, ofoarte sugestivă plastică vie a contlui (...). Dar, în final, cornl nu mai este entitatea unică a tragediei antice: în fllul în care choreutele Îfi rostesc replicile, ele accentuează tâlcul modern al acestora, postulatele filozofiei existenţialiste a ltti Sartre, însingurarea omultti în lume, necesitatea opţittnii, care e singura dovadă a libertăţii (...). Spectacolul timiforean beneficiază de ttn foarte fnonos fi expresiv cadru plastic, asigurat tot de Mircea Marosin. Decorul e simplu, sobrn, întunecat. Ca ttn cenotaf (monument fitnerar), în prim plan, o movilă de arme rupte, armuri zdrobite, scuturi antncate, simbolizează ceea ce a mai rămas din Troia. (...) Cât despre interpretare, ne este plăcttt să recttnOaftem că efortmile att fost mari fi re~tltatele, satisfăcătoare. N imic strident în spectacol. (... ) Elena Ioan ajucat rolul principal. Interpreta a urmat bine linia regiwww.cimec.ro

167

MARIANA

VOICU

zorală fi ne-a oferit imaginea unei Hecube reţinute, sobre, prea zdrobită de durere pentru a

mai avea tentaţia unei replici rostite retoric. (... ) O surpriză plăcută a constituit-o

Irene

Flamann în rolul Cassandrei.

Tânăra actriţă ne-a înfăţi{at interiorizat transa personajului, vii}unile fi prevestirile ei având o convingătoare interpretare." (Traian Liviu Birăescu, Drapelul rOfU, 22.06.1969)

STAGIUNEA 1969-1970
Leahu, Gheorghe - director; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Manea, Aureliu - regizor artistic; Toia, Nicoleta regizor artistic; Savin, Sergiu - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Ungureanu, Cornel - referent literar; Baumeister, Ana Maria - asistent pictor scenograf Avram, Radu - actor; Bejan, Garofita - actriţă; Buta, Mihaela - actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Cercei, Florina - actriţă; Cherteş, Cornelia actriţă ansamblu; Cimbru, Victor- actor; Cîmpeanu, Sever- actor; CobeJ, Anatolie -actor; Cocieru, Ion -actor; CreJoiu, Eugenia- actriţă; Făgădaru, Doina - actriţă ansamblu; Flamann, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii actor; Georgescu, Horia - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Geta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena- actriţă; Ionescu, Coca actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit- actor; Jurăscu Cernucan, Viorica actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; LechinJeanu, Virgil -actor; Lungoci, Gheorghe -actor; Mării, Ştefan actor; Mihai, Emilia - actriţă; Moldovan, Ovidiu Iuliu - actor; NeJea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel- actor; Popescu, Ileana- actriţă ansamblu; Reus, Emil- actor; Sasu, Ştefan -actor; Simionescu, Elena -actriţă; Suchici, Victoria- actriţă; Ştefă­ nescu, Eusebiu - actor; Şuvăgău, Miron - actor; Tănase, Florin - actor; Ternovits, Alexandru- actor Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Bogdan, Ioan - regizor tehnic; Enache, Nicolae -regizor tehnic; Hiteşan, Persida -regizor tehnic, Cioba, Coriolan sufleur; Negrea, Felicia- sufleur; Crişcov, Jenica- sufleur

PRIMĂVARĂTÂRZIE, teatru document de Lovinescu, Horia Data premierei: 19.08.1969 Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Cernucan Jurăscu, Viorica (Amalia Puşcaşu); Cimbru, Odillo
www.cimec.ro

168

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Victor (Nicolescu); Cre~oiu, Eugenia (Mărioara); Făgădaru, Doina (Luchi Mantu); Fiamann, Irene (Iulia); Georgescu, Carnii (Paul Cristodoru); Sasu, Ştefan (Andrei); Sasu, Ştefan (George Elefterescu); Suchici, Victoria (Nina Elefterescu); Ştefănescu, Eusebiu (Mihai Roban) Reprezentaţii: 20

Viorel Iliesctt, Mihaela Bttta, Camil Georgesctt

Dosar de presă: Drapelttl ro[tt, 07.09.1969, Tribttna, 04.12.1969, Drapelttl ro[tt, 04.1 0.1969, Orizont, nr. 1O, octombrie 1969

"Spectacolttl e îngrijit1 dovede[te acttrateţe, jbtenţă scenică1 ritm alert. Personqjele SHnt caracterizate) există preoctrpări pentnt plastica spectacolttltti1 momentele cheie sttnt reliefate, ttneori1 poate, ctt mijloace facile. (... ) S cenogrcifia crează ttn loc de joc nimerit pentnt Hn spectacol care1 fără să se remarce prin calităţi deosebite1 poate fi considerat ca o înscenare onestă, valabilă a textttltti ltti Horia Lovinesctt." (Traian Liviu Birăescu, T ribttna, 04. 12.1969)
coresptmzător

ARTA COMEDIE!, comedie de De Filippo, Eduardo (Italia) Data premierei: 06.09.1969 Traducerea: Ioan, Angela şi Potra, Florian Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costwne: Jivanov, Emilia Distribu~ia: Avram, Radu (Oreste Campese); Cercei, Florina (Lucia Petrella); Iancu, Geta (Lucia Petrella); Iordănescu, Ştefan (Excelenţa sa De Caro);
www.cimec.ro

169

MARIAN A

VOI C U

(Giacomo Franci); Mihai, Emilia (Soţia); Ne~ea, Miron (Quito Basseti); Olaru, Ion (Gerolamo Pica); Petrescu, Daniel 01eronesi) ; Şuvăgău, Miron (Părintele Salvati) Reprezentaţii: 65

Lechin~eanu,

Virgil

01eronesi);

Mării, Ştefan

Ştefan Mării1

Florina Cercei Perian1 Emilia Mihai1 Ion Olaru1 Anatolie Cobeţ1 Miron Şuvăgău (în faţa) 1 Ştefan Iordănescu1 artist emerit

Dosar de

presă: Itifbrmaţia

Bucure[tiului, 01.10.1969, România literară, 09.10.1969

"Spectacolul cu Arta comediei e departe de afi la nivelul titlului pe care Eduardo de Filippo l-a dat piesei sale. Că [i piesa epuţintică) asta e altă poveste. Mai trist e că punerea în scenă nu rezistă nici celei mai binevoitoare critici. Două-trei momente bune ale Rorinei Cercei Perian sau ale lui Miron Ş)uJ'ăgău) tineri actori foarte înzestraţi) sau dezinvoltura bonomă a lui Ştefan lordănescu) se pierd în succesiunea plată a scenelor neînchegate regizoral) într-o atmo.iferă vetustă [i sărăcăcioasă) la care decorul cam jupuit contribuie copios." (Traian Şelmaru, Informaţia Bucure[tiului, 01.1 0.1969) "(...)piesa lui Eduardo de Filippo Arta comediei apare) în versiunea timzjoreană) de ceea ce numim o viziune regizorală (...)) [i cu un sens străin de cel al textului." (Mona Iuga, România literară, 09.10.1969)

frustrată

OEDIP SALVAT, dramă de Stanca, Radu Premieră pe ~ară Data premierei: 05.10.1969 Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Haber, Sorin Scenografie costume: Haber, Sorin Distribu~ia: Buta, Mihaela (Antigona); Cimbru, Odillo Victor (Oedip);
www.cimec.ro

170

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Reprezentaţii:

Cocieru, Ion (Eumet); Jurăscu, Vladimir (Oracolul) 16

Victor Odillo Cimbru, Mihaela Buta

Menţiunea

În cadrul Festivalului National de Teatru, 1969, Sorin Haber a obtinut , ' pentru debut în scenograjie pentru acest spectacol

Dosar de presă: Scînteia, 16.10.1969, Szabad Szo, 28.10.1969, Drapelul roţu, 05.10.1969, Scînteia tineretului, oct.1969, Contemporanul, oct. 1969, Drapelulroţu, 30.10.1969, Scînteia, 08.10.1969, Familia, 12.12.1969

de frumuseţile piesei, regizoarea Nicoleta Toia ţi interpreţii- Mihaela Buta, Ion Cocieru, Victor Odillo Cimbru, Vladimir furăscu - att învins, ctt dăruire, talent ţi certă prrifesionalitate, dijicttltăţile. Nicoleta Toia a relevat exact ţi a subliniat convingător sen.rttrile adânci ale piesei, semnificaţiile uneori mttltiple ale personajelor. Sub îndrumctrea ei interpreţii au găsit, cu câteva momente de excepţie ce potfi evitate fi corectate pe viitor, tonul just alfrazării, străin deopotrivă de grandilocvenţa patetică ţi de sttpără­ toarea familiaritate. Ei au creat, prin dinamica susţintttă a miJCării ţi nobleţea sobră a gesturilor, atmosfera tensională impusă de text ţi att dat spectacolului ttn ritm adecvat. Rettţita spectacolului timiţorean se bazează în egală măsură pe extraordinara frumttseţe ţi excepţionala fttncţionalitate a cadrului scenografic." (Natalia Stancu, Scînteia, 16.10.1969) "Nicoleta Toia a găsit modalitatea de exprimare a rezonanţei umane ce o cttprinde Oedip salvat al lui Radu Stanca, spectacolul sătt fiind ttnttl dintre momentele remarcabile ale Festivalultti Naţional de Teatru, 1969." (Dumitru Chirilă, Familia, 12.12.1969)
www.cimec.ro

"Fascinaţi

171

MARIANA

V OICU

VIJELIE ÎN CRENGILE DE SASSAFRAS de De Obalclia, Rene (Franţa) Data premierei: 06.11.1969 Traducerea: Igiroşianu, Ion Regia: Reus, Emil Asistent de regie: Cimbru, Victor Odillo Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Avram, Radu (William Butler); Buta, Mihaela (Miriam); Buzoianu, Traian (Ochi de linx); Buzoianu, Traian (Ochi de potârniche); Cocieru, Ion (Carlos); Flamann, Irene (Pamela); Iliescu, Viorel (Tom); Leahu, Gheorghe Gohn Emery Rockfeler); Simionescu, Elena (Carolina Rockfeler); Temovits, Alexandru (William Butler) Reprezentaţii: 43

Mihaela Bttta, Gheorghe Leahtt, artist emerit, Alexandm Ternovzts, Irene Flamann, Ion Cociem, Elena Simionesm

PUI DE TEATRU ROMÂNESC - scenariu comic cu autor colectiv Data premierei: 15.11.969 Adaptarea scenică: Popa, Doina şi Simionescu, Elena Regia: Simionescu, Elena Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală: Marchievici, Victor DistribuJia: Buzoianu, Traian (Ioniţă); CreJoiu, Eugenia (Caliopi); CreJoiu, Eugenia (Zamfira); Enache, Nicolae (Un ţăran); Georgescu, Camil
www.cimec.ro

172

Istoria Teatrului

Naţiona l

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

(Directorul); Iancu, Geta (Marghioliţa); Ionescu, Coca (Baba Hârca); Lungoci, Gheorghe (Napoilă); Mihai, Emilia (Tinca); Netea, Miron (Turlupini); Netea, Miron (Vlad); Olaru, Ion (Frantz); Olaru, Ion (S tănică) ; Petrescu, Daniel (Smarandache); Simionescu, Elena (Chiriţa) Reprezentaţii: 67

REGELE MOARE, dramă de Ionescu, Eugen (Franţa) Data premierei: 06.12.1969 Regia: Marosin, Mircea Scenografie decor: Marosin, Mircea Scenografie costume: Marosin, Mircea Distributia: Buta, Mihaela (Regina Maria); Cercei, Florina (Regina Margareta); Jurăscu, Vladimir (Doctorul); Leahu, Gheorghe (Beranger Regele); Reus, Emil (Guardul); Suchici, Victoria Qulietta) Reprezentaţii : 14

Vladimir Jurăscu, Florina Cercei Perian, Gheorghe Leahu, artist emerit (în scaun), Mihaela Buta, Emil E.eus, Victoria Suchici

Turneu,

împreună

cu Troienele, la

Bucureşti,

în ianuarie 1970.

Dosar de presă: D rapelul roJU, 10.12.1969, România literară, 26.12.1969, România literară, 19.02.1970, Contemporanul, 18.02.1970, Scînteia tineretului, 25.02.1970, România literară, 25.12.1969
www.cimec.ro

173

MARIANA

Vorcu

" ...sfâr[im întotdeauna prin a echivala teatrul cu o neîntreruptă afteptare de a întâlni viaţa în manifestările ei elementare. Mircea Marosin Îfi stabilefte ţintele în acest spirit, dar întotdeauna le ratează, căci ele sunt achi;;Jţie fi nu dispoziţie artistică reală. Energia se manifestă spectaculos fi inconsistent, iar violenţa o transmite printr-o instrumentaţie superficială. Îi lipsefte puterea de invenţie, fOCul. Metaforele scenice sunt rare, Întotdeauna au un aer preţios fi căutat. În Regele moare grefefte prin excesivă despuiere, pierzând fi dramatismul situaţiei fi pe cel al meditaţiei. " (George Banu, România literară,

19.02.1970)
"Cu excepţia Florinei Cercei Perian, în prima soţie a regelui, regina Margareta, fi a lui Gheorghe Leahu, în regele Beranger- fi numai în prima parte a spectacolului -, interpretarea actoricească rămâne pe cât de corectă profesiona~ pe atât de departe de specificitatea ionesciană a personajelor. (... ) Improprie, dirijarea regizorală a modalităţii interpretative se repercutează asupra ideii de spectacol care rămâne departe de a realiza fi transmite consensul piesei lui Ionescu. Se produc cel mult momente de înviorare parţială (Emil

Reus în Guarch mai ales atunci când este sesizată bucuria elementelor cotidiene ale vieţii." (Victor Parhon, Scînteia tineretului, 25.02.1970)

UNDE SĂ FUGIM DE ACASĂ de Sorescu, Marin Data premierei: 22.12.1969 Adaptarea scenică: Toia, Nicoleta Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Georgescu, Carnii Distribupa: Buzoianu, Traian (Elev); Cretoiu, Eugenia (Învăţătoarea); Flamann, Irene (Elevă); Georgescu, Horia (Elev); Iancu, Geta (Elevă); Popescu, Cătălina (Elevă); Sasu, Ştefan (Elev); Şuvăgău, Miron (Elev). Reprezentaţii: 10
ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI, dramă de Popescu, Dumitru Radu

Data premierei: 26.02.1970 Regia: Manea, Aurel Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribupa: Cercel, Florina (Silvia); Cernucan Jurăscu, Viorica (Ioana); Cocieru, Ion (Petru); Flamann, lrene (Oficiant); Georgescu, Horia (Ion); Herberescu, Ecaterina (Ioana); Pătru, Gheorghe (Marcu); Popescu, Cătălina (Oficiant); Şuvăgău, Miron (Cristescu) Reprezentaţii: 9 Dosar de presă: Drapelul !VfU, 11.02.1970, Drapelul rofU, 11.03.1970, Familia, martie 1970, România literară, 07.05.1970, El, vizionarul: Aureliu Manea, colecţia Galeria Teatrului Românesc, Supliment al Revistei "Teatrul a;;J': Bucureşti, 2000, pag.252, 253
www.cimec.ro

174

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Ecaterina Herberescu, Horia Georgescu şi Florina Cercei

"Pentru Aureliu Manea, piesa lui D. R. Popescu e o nesfârşită nostalgie a neputinţei zborului comun. Ion şi Silvia se despart, deşi fiecăruia celălalt îi apare ca ttnică şansă de salvare: nunta e imposibilă. Rochia de mireasă, miracol între cer şi pământ, coboară şi apoi înţepeneşte ca ttn fruct copt de care eroii se tem, căci "nunta înseamnă maturizare şi maturitate, intrare în cealaltă etapă a zborului în care poate exista, alături de zbor, cădere şi moarte" (Aureliu Manea). Acest spectacol elegiac, psalmodiat ctt o lentoare gravă are consistenţa unei bărbăteşti iubiri, în care, mai mult ca oriunde e implicată demnitatea ttmană. Îngerii trişti sunt îndrăgostiţii care nu se unesc pentrtt că se respectă prea mult. (... ) Aureliu Manea se detaşează de aparenţa reală a personqjelor, el propunând simboluri pe care le înscrie în acest prelung cântec. (... ) Decorul Doinei Popa e conceput cu o deosebită şi sugestivă pregnanţă: un planşeu împarte imaginea scenică în două, lăsândjos o bandă îngustă, iar deasupra o deschidere largă, de unde se marchează, în alte ifere, ecoul acestor vieţi la care asistăm. Aici stăpâneşte dominator un idol straniu. Manea de multe ori a iferit imagini literale ale sensurilor din textele tratate; procedeul apare şi acum, dar mult atenuat. Îngerul alb (interpretat cu un foscinant farmec de Irene Flamann) şi Îngerul negnt (Cătălina Popescu) nu mai ţâşnesc din adâncuri în.fiorătoare, ci participă senin metaforic la iubirea oamenilor. O scenă memorabilă încheie actul I: Îngerttl alb se caţără pe o scară şi, sub tirul fitlgerător al Îngerului negru, se prăbuşeşte la nesfârşit. În actul III are loc frumoasa tmttaţie: Silvia execută gesturile Îngerului alb, iar acesta pe ale ei. Unei asemenea soluţii, ce ascultă parcă de principiul alegoric medieval, îi răspund contrapunctic o sumă de simwww.cimec.ro

175

MARIANA

VOJCU

boluri ale civilizaţiei moderne. Eroii vorbesc deseori În microfoane - poate fi de aici provine sentimentul de vastitate al iubirii lor-, muifca UfOară, de un elegant lirism, le acompaniază replicile. În acest amestec de instrumentaţie medievală fi actuală se află o meditaţie asupra dragostei. Manea, până acum sincopat fi halucinant în spectacolele sale, povestefte aici un basm. Silvia, rostind În final ,A fost odată... " oferă cheia întregii montări: îndepărtată poveste a unei iubiri neînlănţuite. Oamenii care se visează zburând trebuie să rămână până la capăt singuri. Detafarea de real conduce fi stilul interpretării actoricefti. Lui Ion, Horia Georgescu îi relevă frumuseţea ascunsă cu o caligrafte stilizată fi preţios distantă. El joacă lejer, fără efort. Florina Cercei aduce un dramatism fi o tensiune ce o apropie mai mult de personajul real, de umanitatea lui. Ion Cocieru, Petru, are atracţia rece a unui idol modern, o bucurie stridentă, conţinând încă de la început un sâmbure dramatic. Rolul lui Marcu, mult redus ca importanţă în spectaco~ îl interpretează, cu sobrietate, Pătru Gheorghe."

(George Banu, România

literară,

07.05.1970)

CĂSĂTORIE PRIN CONCURS, comedie de Goldoni, Carlo (India);

Data premierei: 20.03.1970 Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Jivanov, Ern.ilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Georgescu, Camil DistribuJia: Avram, Radu (Anselmo ); Buzoianu, Traian (Filippo ); Cercei, Florina (Lisette ); Flamann, Irene (Doralice ); Georgescu, Carn.il (La Ro se); Georgescu, Horia (Traversen); Iliescu, Viorel (Roberto ); Ioan, Elena (Madame Fontene); Neţea, Miron (Roberto); Petrescu, Daniel (Pandolfo); Suchici, Victoria (Lisette); Şuvăgău, Miron (Băiatul cu ziare); Şuvăgău, Miron (Chelnerul); Şuvăgău, Miron (Servitorul) Reprezentaţii: 110 Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 22.03.1970

RAŢA SĂLBATICĂ, dramă de Ibsen, Henrik (Norvegia)

Data premierei: 21.05.1970 Regia: Reus, Ern.il Asistent de regie: Buzoianu, Traian Scenografie decor: Jivanov, Ern.ilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Avram, Radu (Relling); Bejan, Garofiţa (Doamna Sorby); Buta, Mihaela (Hedvig); Cercei, Florina (Gina Ekdal); Cobeţ Soroceanu, Anatolie (Un domn cu chelie); Flamann, Irene (Hedvig); Iordănescu, Ştefan (Werle); Jurăscu, Vladirn.ir (Hjalmar Ekdal); Lungoci, Gheorghe (Pettersen); Mării, Ştefan (Molvik); Neţea, Miron (Gregers Werle); Olaru,
www.cimec.ro

176

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Ion (Un domn miop); Pătru, Gheorghe (Bătrânul Ekdal); Sasu, Oensen); Suchici, Victoria (Doamna Sorby) Reprezentaţii: 24

Ştefan

Miron

Neţea

{i &du Avram

Spectacol prezentat în turneu la

Bucureşti,

la începutul lunii martie 1972.

Dosar de presă: Tribuna, 11.06.1970, Drapelul roşu, 17.04.1970, Contemporanul, 07.04.1972, România literară, 06.04.1972, Teatrul nr. 4, aprilie 1972, Valentin Silvestru, Caligrafii pe cortină, Ed. Eminescu, 197 4, p. 140-141.
"Spectacolul timişorean vădeşte, mai înainte de toate, o aprinsă fante:de regizorală. Regizorul Emil Reus s-a simţit atras de tâlcurile simbolice ale piesei. Le-a subliniat; prin mijlocirea unei metafore scenice barocă, luxuriantă şi îmbelşugată. Valorile plastice sunt slu;ite de o inspirată scenografie (Emilia fiJJanOJJ). Decorul evidenţiază, într-o reuşită şi armonioasă policromie, în fundal, ţesătura deasă a unor năvoade, simbolizând, aici, plasa ilu:dilor, ilu:di în care sunt prinse personajele principale ale piesei. (... ) Cei se poate reproşa acestei vi:duni regizorale? Jntâi, neîncrederea sau subestimarea forţei de convingere a teatrului de idei. Dezbaterea intelectuală, ciocnirea de opinii, nu-şi câştigă suficientă tensiune. (... ) Pledând pentru frumuseţea şi poe:da simbolului ibsenian, reprezentaţia de la Timtjoara nu scoate, în suficientă măsură, în relief, vibraţia intelectuală specifică dramaturgiei ibseniene. Actorii timişoreni s-au angajat într-o întreprindere dificilă căreia i-au făcutfaţă cu succes. Distribuţia formează o echipă omogenă, fără disonanţe, remarcându-se câteva momente de vâtj, de adevărată strălucire actoricească. Vladimir furăscu şi-a evidenţiat, în rolul lui Fljalmar Ekda!, incontestabila sa pricepere prifesională. (... ) Ekdal fiul are un bun corespondent în Gheorghe Pătru, interpretul bătrânului Ekdal. Compo:dţia, foarte atent şi riguros supravegheată, recomandă o creaţie robustă şi echilibrată. Armonioasă, subliniind, prin conwww.cimec.ro

177

MARIANA

Vorcu

trast cu Ekda~ virtualităţile rolului Cinei, e notabilă realizarea Florinei Cercei Perian. Deosebit de dificilul rol al fiicei lui Ekdal a fost încredinţat unui tânăr fi robust talent, la început de carieră, Mihaela Buta." (Tralan Liviu Birăescu, Tribuna, 11.06.1970) analiza psihologică afiecărui personaj fi poate duce la o violentă înfruntare scenică. Regizorul a îndrumat pe intetpreţi spre mie=?f'l dramei, accentuând atmosfera apăsătoare din casa Ekdal, crescând intensitatea conflictului până la culminaţia finală. Fără îndoială că Raţa sălbatică deschide posibilitatea unor variate rezolvări. De aceea poţi sau nu fi de acord cu Reus atunci când lui Gregers Werle, reprezentantul creaţiilor ideale, al omului care luptă pentru absolutizarea adevărului, îi imprimă o nuanţă de cinism fi răutate, iar omului de treabă, dar mediocru, care e Hjalmar Ekda~ îi accentuează oarecum caricatura/ mediocritatea, dar trebuie să recunofti că este un punct de vedere servit cu convingere de Vladimir furăscu (Hjalmar) fi de Miron Neţea (Gregers)." (Traian Şelmaru, Informaţia Bucureftiului, aprilie 1972) ,,Pe scena mohorâtă, personajele se ivesc dintr-o zonă obscură, ca de nicăieri, par decalibrate sufletefte, atmosfera e glacială, rarefiată, cu licăriri lugubre de .ifefnice pe pereţii negri fi fUiere sinistre de sirenă pe furtună (scenografia, Emilia Jivanov)." (Valentin Silvest:ru, România literară, 06.04.1972) este distribuţia feminină: Florina Cercei Perian (Gina) iradiază o un bun simţ reconfortant fi o modestie umilă în condiţia de femeie, cândva decă:t:f~tă; Garofiţa Bejan, o corectă doamnă Sorlry; în sfârfit, Irene Flamann demonstrează în Hedvig resurse reale de sensibilitate fi capacitate în compos(jţia adolescenţei. Din păcate, dincolo de ilustrarea unor tipuri, drama ibseniană nu s-a închegat în scenă, lipsindu-i tensiunea marilor conflicte din lumea spiritului." (Mira Iosif, Teatru~ nr. 4, aprilie 1972) ,,Mult mai
sănătate robustă,

,,Raţa sălbatică excelează prin

bună

NU AŞA FETIŢO, comedie de Ionescu, Dan Radu Data premierei: 16.06.1970 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribupa: Buta, Mihaela (Baby); Cimbru, Odillo Victor (Gorgani); Cocieru, Ion (Horia); Ionescu, Coca (Anda); Iordănescu, Ştefan (Brutus); Jurăscu, Vladimir (Theo ); Simionescu, Elena (Bombonica); Tănase, Florin (Modest) Reprezentaţii: 49
Dosar de presă: Drapelul rOfU, 28.06.1970, România liberă, 07.07.1970, Neue Banater Zeitung, 17.06.1970
"Regizorul Dan Radu Ionescu l-a slujit pe autorul Dan Radu Ionescu în mod adeCI!at. A îngrofat, poate, uneori, situaţiile, dar aici a fost în spiritul textului. Ritmul spectacolului e vioi, vi~unea comică fi ha:t:f~l situaţiilor sunt scoase în reliefi uneori poate cu o prea îndărătnică ostentaţie, care amintefte de caricatură. (... ) Actorii 1-au sprijnit pe autor, întruchipându-i, cu dăruire fi înţelegere, personajele." (Tralan Liviu Birăescu, România liberă, 07.07.1970)
www.cimec.ro

178

Is to ri a T e atr ul ui

N aţional

"Mihai Eminescu"

Timi şoa ra

1 945-2005

1970
Colectivul artistic al teatrului, la dobândirea titulaturii de Teatru
Naţional

ION COCI ERU

VIOREL IUESCU

ELENA IOAN

COCA IONESCU

www.cimec.ro

179

MARIANA

VOICU

ŞTEFAN

IOROANESCU,

VV\DIMTR JURASCU

GEORGE LUNGOCI

FLORIN MACELARU

artist emcrll

EM IL REUS

ELENA SIM IONESCU

ALEXANDRU TERNOVICI

www.cimec.ro

180

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

STAGIUNEA 1970-1971
Teatrul de Stat "Matei Millo" devine Teatrul
Naţional Timişoara

Leahu, Gheorghe, artist emerit - director artistic; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Toia, Nicoleta - regizor artistic; Leuciuc, Constantin (Savin, Sergiu)- regizor artistic; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar Avram, Radu - actor; Bejan, Garofiţa - actriţă; Buta, Mihaela - actriţă; Buzoianu, Traian- actor; Cercei, Florina- actriţă; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Cobeţ, Anatolie - actor; Cocieru, Ion actor; Creţoiu, Eugenia - actriţă; Doroftei, Lucia - actriţă; Flamann, Irene -actriţă; Georgescu, Camil- actor; Georgescu, Horia- actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Măcelaru, Florin -actor; Mării, Ştefan actor; Mihai, Emilia - actriţă; Neţea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Reus, Emil - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Suchici, Victoria - actriţă; Şuvăgău, Miron -actor; Tănase, Florin - actor; Ternovits, Alexandru actor Cioba, Coriolan - sufleur; Crişcov, Jenica - sufleur; Negrea, Felicia - sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Enache, Nicolae -regizor tehnic; Hiteşan, Persida - regizor tehnic

TRAVESTI, comedie de Baranga, Aurel Data premierei: O1.1 O.197 O Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Buta, Mihaela (Manuela); Cercei, Florina (Alexandra Dan); Cernucan Jurăscu, Viorica (Alexandra Dan); Cobeţ Soroceanu, Anatolie (Arghir); Doroftei, Lucia (NataHţa Graur); Flamann, Irene (Gma); Georgescu, Camil (Mihai Dan); Herberescu, Ecaterina (Elvira); Iancu, Geta (Manuela); Iliescu, Viorel (Nickl); Ioan, Elena (Secretara); Iordănescu, Ştefan (Fanache); Jurăscu, Vladimir (Maestrul Vasiliu); Lungoci, Gheorghe (Milioc); Mării, Ştefan (Savu); Mihai, Emilia (Coca); Neţea, Miron (fiti Precup); Olaru, Ion (Deleanu ); Sasu, Ştefan (Mateescu ); Simionescu, Elena (Doamna Boiangiu); Şuvăgău, Miron (Dumitraşcu); Ternovits, Alexandru (Boiangiu) Reprezentaţii: 31 Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 06.10.1970, Szabad Szo, 08.10.1970
www.cimec.ro

181

MARIANA

VOICU

Viorica Cernucan Jurăscu, Miron

Neţea

"Montarea, luată în sine, e o reufită prin nivelul său de certă prifesionalitate, de re:dstenţă în faţa ispitelor iiftine. &gia artistică a lui Emil Reus are, în această direcţie, merite evidente. Spectacolul e bine cumpănit, lucrat cu acurateţe, ferit de tentaţia îngrofării situaţiilor ilare, de exploatarea cu tot dinadinsul a umorului de repliccl. Regizor cu imaginaţie plasticcl, &usa pus accentul pe mifcarea în scenei, pe plastica vie, coloratcl, alertcl a .rpectacolulut: Cum personqjele sunt abia schiţate, schiţa e conturaM puternic, contrastant, tinzând asife~ prin viifialitate, scl-p. qftrme unicitatea. De aici, poate, fi reufita unor roluri de compo:dţie, de mieei anvergurcl. În genera~ reprezentaţia se caracterizeazcl prin omogenitate fi rotur!Jime; nu este, fi este bine cel afa a fost gândit; un spectacol-recital al protagonistei ci o reprezentaţie colectivcl, a unei echipe care s-a achitat de sarcinile ei artistice nu numai conftiincios ci remarcabil, cu o certcl ţinutcl prifesională. (... )În genera~ actorii interpretând în piesei personqje din lumea teatrului s-au simţit "ca acascl" (... )."(Traian Liviu Birăescu, Drapelul rofu, 06.10.1970)

FURTUNA, dramă de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 24.10.1970 Regia: Taub, Ioan Asistent de regie: Schneider, Alexandru şi Savin, Sergiu Scenografie decor: Matcaboji, Mircea Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Georgescu, Remus Distributia: Avram, Radu (Alonso); Buta, Mihaela (Ariel); Buzoianu, Traian (Stephano); Cocieru, Ion (Antonio); Doroftei, Lucia / Irene Flamann (Miranda); Georgescu, Carnii (Gonzalo); Iliescu, Viorel (Francisco); Leahu, Gheorghe (Prospera); Măcelaru, Florin (Ferdinand);
www.cimec.ro

182

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Pătru,

Gheorghe (Caliban); Sasu, Ştefan (Adrian); Simionescu, Elena (Ceres); Tănase, Florin (Sebastian); Ternovits, Alexandru (Trinculo) Reprezentaţii: 15

Gheorghe Leahu artist emerit şi Irene Flamann
1

Spectacol prezentat în cadrul festivitătilor de decernare a titulaturii de Teatru NatJ.onal Teatrului "Matei Millo" Timişoara, 30.01.1971 Dosar de presă: Tribuna1 04.02.1971, Neue Banater Zeitung, 03.11.1970, Drapelul rofu, 24.10.1970, Ateneu, 07 .02.1 971, Drapelul ropt, 31.01.1971, Szabad Szo, 08.11.1970, Drapelul rDfU, 01.11.1970, România literară1 05.12.19701 Tribuna1 11.02.1971 1 Teatrul, nr. 11, noiembrie 1971 "În Furtuna justeţea psihologică se ignoră1 doar spiritul întrupândtt-se într-o ermetică alegorie. Spectacolulltti Ioan Taub se distinge prin acurateţe generală1 ce decurge dintr-un consecvent refuz al aglomerătii lri al abundenţei. Decorul lui Mircea Matcaboji e tiguros: o plaţformă1 câteva trepte fi deasupra un semn zodiacal care indică soarele1 defi Furtuna apmţine simbolismului acvatic. Pornind de la aceastcl solttţie austeră, spectacolul nu o contra~ce. Ioan Taub are discursul clar. Flttenţa reprezentaţiei e remarcabilă. Discutabilă mi se pare eliminarea misterului. Magia lui Prospero nu există. Taub, probabil deliberat, a exclus practicile magice pentru a-fi asigura supleţea generală de care vorwww.cimec.ro

183

MARIANA

VOICU

beam. (... ) Scena permanent deschisă nu permite secretul necesar oricărei operaţii magice; de asemenea, dispare bucuria lui Prospero pentru eficacitatea actelor sale. Magia contractă timpul fi destinde spaţiul. Într-o lume permeabilă fi maleabilă, consecinţă a exerciţiului magic, spiritele derutează prin neafteptate apariţii. În spectacol ele formează un grup compact, pierzând astfel posibilitatea surprizei, dar, lucru important, nu sunt inerte, ci participă la acţi­ une. (... ) O propunere interesantă: Ariel, excelent interpretat de Mihaela Buta, una din cele mai bune actriţe ale tinerei generaţii. (... )În Prospero, Gheorghe Leahu are de rezolvat unul dintre cele mai ambigui personaje. Aici se resimte excluderea magiei din spectacol, căci Prospero devine doar un duce generos, ajutat de inteligentul său supus. Gheorghe Leahu joacă discret resemnarea lui Prospero, seninătatea lui câftigată prin Uifirpare fi descindere În lumea demonică. (... ) La costumele Emil iei Jivanov, mai ales cele ale curtenilor, atrag rafinatele armonii cromatice, mai puţin expresiv fiind cel al lui Ariel." (George Banu, România literară, 05.12.1970)

"Furtuna timiforeană este un spectacol de realăfrumuseţe exterioară. Înţeleg prin aceasta remarcabila frumuseţe a tot ceea ce este vi'(!Jaf, a apariţiei lor atât de bine desenate - ale duhului Ariel, frumuseţea povestirii, în mai fiecare episod al magului Prospero, frumuseţea evoluţiei de grup fi armonia culorilor, sunetelor, gesturilor. Dar, în acest uriaf text în care se înfruntă pe viaţă fi pe moarte raţiunea fi sălbăticia, fulgeră la lectură o idee coplefitoare - pentru această idee e pusă de obicei În scenă piesa. Această idee nu am regăsit-o În spectacol." (V alencin Silvest:ru, Tribuna, 11.02.1971)
,M-a interesat plastica spectacolului, inclusiv a grupurilor, fi rezolvările de mi[care scenică. Mi se pare chiar că regizorul Ioan Taub fi-a asumat mai mult decât i-arfi revenit în mod normal din realizarea acestui aspect plastic de care vorbeam mai sus - fi mai puţin din ceea ce i-ar fi revenit în raport cu ideile piesei, cu valorificarea cuvântului. Cum decorul lui Matcaboji fi costumele Emiliei Jivanov mi s-au părut dintre cele mai fericite- spectacolul se resimte fi stă pe această singură dimensiune care-i sărăcefte, îi răpe[te din substanţă, din bogăţia semnificatiilor virtuale." (N atalia Stancu, Tribuna, 11.02.1971)

BARONUL MUNCHHAUSEN ŞI CĂPITANUL VAL VÂRTEJ ÎN CĂUTAREA LUI PAGANEL, basm dramatic de Georgescu, Camil
Data premierei: 25.11.1970 Regia: Simionescu, Elena Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Georgescu, Camil Distribuţia: Berzescu, Adrian (Ajutor de toboşar); Buzoianu, Traian (Şeful tribului de canibali); Cocieru, Ion (Mister Flax); Doroftei, Lucia (Copil); Flamann, Irene (Copil); Gărdescu, Nicolae (Miinchhausen); Georgescu, Horia (Marinar); Iancu, Geta (Copil); Iordănescu, Ştefan (Mister Bixi); Lungoci, Gheorghe (Mustăciosul); Măcelaru, Florin (Marinar); Mării, Ştefan (Mister Vax); Sasu, Ştefan (Copil); Savu, Dem.(Căpitanul Val Vârtej); Simionescu, Elena (Missis Pici); Suchici, Victoria (Copil); Şuvăgău, Miron (Copil); Tănase, Florin (Marinar) Reprezentaţll: 55
www.cimec.ro

184

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

DUMBRAVAMINUNATĂ, basm dramatic de Sadoveanu, Mihail

Data premierei: 19.12.1970 Dramatizarea: Popovici, Alecu Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Georgescu, Camil DistribuJia: Bejan, Garofita (Neicu); Cernucan Jurăscu, Viorica (Băttânica); Cernucan Jurăscu, Viorica (Bunica); Cimbru, Odillo Victor (Băttânelul); Cimbru, Odillo Victor (Bunicul); Flamann, Irene (Lizuca); Georgescu, Horia (Lupul); Georgescu, Horia (Păpuşoi); Herberescu, Ecaterina (Elena); Iancu, Geta (Mia); Iliescu, Viorel (Micuş); Măcelaru, Florin (Pattocle); Măcelaru, Florin (Servitorul); Mihai, Emilia (Bătrânica); Mihai, Emilia (Ţăranca); Suchici, Victoria (Domniţa); Suchici, Victoria (Sora soarelui) Reprezentaţii: 53 Dosar de
presă:

Drapelul TOfU, 06.01.1971

"Regia a fost atentă să găsească soluţii pentru a ni-i prezenta pe eroi în mifcare. Mifcarea decorului este ingenioasă, dar pentru că dumbrava nu poate fi adusă pe scenă, nici parfumul, nici fofnetele ei pline de mister, regia a optat pentru un decor simplu (Emilia Jivanov),feeria fi pitorescul realizându-se mai mult prin costum fi prin muifca lui Camil Georgescu. (... )Şi încă o dată am putut să vedem ce attistă deosebită este Irene Ramann, din păcate prea puţin prezentă în ultimul timp pe scena timiforeană, fi ce resurse de gingăfie fi umor are actorul Florin Măcelaru (Patrocle) fi cât de autentic fi emoţionant ftie el să vorbească cu copiii. Geta Iancu (Mia), Garofiţa Bejan (Neicu), Victor O. Cimbru, Viorica Cernucan, Horia Georgescu - interpretând fiecare câte două roluri, au un apott ce se cere iarăfi recunoscut, în roluri episodice." (Sorin Titei, Drapelul rOfU, 05.01.1971)

ARCA BUNEI SPERANTE, dramă de Sîrbu, Ion Dezideriu , Data premierei: 26.12.1970 Regia: Savin, Sergiu Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Cercei, Florina (Ara); Cocieru, Ion (Ham); Cretoiu, Eugenia (Noah); lordănescu, Ştefan (Noe);Jurăscu, Vladimir (Sem);Măcelaru, Florin (Protos); Tănase, Florin (Jafet) Reprezentaţii: 17 Spectacol prezentat în cadrul festivităJilor de decernare a titulaturii de Teatru NaJional Teatrului "Matei Millo" Timişoara, 01.02.1971 Dosar de presă: Drapelul ro.JU, 06.01 1971, Drapelul rOfU, 17.01.1971, Tribuna, 11.02.1971
www.cimec.ro

185

MARIANA

VOICU

Ion Cocieru, Vladimir Jurăscu, Ştifan Iordănescu, artist emerit, Eugenia Creţoiu, Florina Cercei Perian, Florin Măcelaru
,,Arca bunei speranţe recomandă un autor dramatic care pune în discuţie cu o e!evată gândire întrebări cruciale. Mitul arcei, comun mitologiei popoarelor vechiului Orient, efolosit de autor într-o transcripţie poetică ce relir:ftază tâlcuri contemporane. (... ) Reprezentaţia timiforeană este corectă, credincioasă, în genera~ intenţiilor fi valorilor pe care le propagă textul dramatic. O scenografie inspirată (Emilia /iJJanov) creează un cadru plastic nu numai prielnic, ci fi sugestiv, apt de a căpăta, prin metafora viziunii plastice, valenţele simbolice ale textului dramatic. (... ) Tânărul regizor Sergiu Savin montează, cu Arca bunei speranţe, primul său spectacol/a Timifoara. Vi;dunea regizorală vădefte o lectură atentă, inteligentă fi avizată, a textului dramatic, afinităţi elective pentru un teatru poetic. Mescţjul umanist fi plin de încredere în viitor al spectacolului trece rampa, cţjunge la spectator. Spectacolu~ în această vi;dune regizorală, e credincios textului, nu Îfi permite, ca aiurea, intervenţii arbitrare. (... ) Artistul emerit Ştefan Iordănescu fi-a construitpersoncţju~ Noe, pe o coordonată care subliniază, cu îndreptăţire, demnitatea fi înţelepciunea senectuţii. (... )Eugenia Creţoiu, uneori nufără sentimentalism, construiefte un personcţj pur, aureolat de poe;de (Noah). (... ) Rorin Măcelaru, în rolul sărac a/lui Protos, a ftiut să-fi nuanţeze interpretarea. (... ) Vladimir Jurăscu, actor rutinat, cu o bogată experienţă scenică, fi-a caricaturizat în mod corespunzător personcţjul (Sem), Ion Cocieru, în Ham, fi-a adus o contribuţie utilă în realizarea spectacolului." (Traian Liviu Birăescu, Drapelul rofu, 06.01.1971)

"Estompând partitura filosrftcă a piesei, Sergiu Savin pune în spectacolul său accentul mai ales pe "situaţti" debarasându-le de barocul metaforistic, căutând cu o indiscutabilăfineţe fi pricepere ceea ce ar putea fi tulburător în poveste, în întâmplare. Sergiu SaJJin e în permanenţă în căutarea unui filon poetic al piesei fi meritul că-i găsefte îi aparţine în întregime,
www.cimec.ro

186

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 -2005

pentru că în pădttrea de metcifore a piesei poţi pierde dntmtti cit ttŞttrinţă. Ei rettşeşte de asemenea să dea spectacoittitti o am11nită tensittne, lttptând Cit ittngimiie textltitti, obţinând chiar, ttneori, o atmosferă paroxistic~ vioientând în acest fei cttminţenia textttitti. " (Sorin Titel, T ribttna, 11.02.1971)

MOCKINPOTT, dramă de Weiss, Peter (Germania) (Cum s-a lecuit suferin~a domnului Mockinpott) Data premierei: 28.02.1971 Traducerea: Olariu, Constantin şi Raiter, Nicolae Regia: Ovanez-Doroşenco, Anca Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu~ia: Buta, Mihaela (Fată); Buzoianu, Traian (Băiat); Cercei, Florina (Fată); Cocieru, Ion (Băiat); Flamann, Irene (Fată); Georgescu, Horia (Băiat); lliescu, Viorel (Băiat); Măcelaru, Florin (Băiat); Sasu, Ştefan (Băiat); Şuvăgău, Miron (Băiat); Tănase, Florin (Băiat) Reprezentaţii: 9

F/orin Măce/artt, Horia Georgesctt

Dosar de

presă:

Teatnti, nr. 3, martie 197 1, Teatntl, nr. 11, noiembrie 197 1

"Prima manifestare a tânăntbti Teatnt Naţional din Timişoara, dttpă recenta sa investitltră ctt acest tititt şi responsabilitatea respectivă, pare să demonstreze că teatnti mt s-a intimidat de soiemnitatea implicată în noul său atribttt. Dimpotriv~ spectacoitti cu piesa itti Peter Weiss Cum s-au lecuit suferinţele domnului Mockinpott pare să exprime în modprogramatic hotărârea de a-şi clama tinereţea, ctt ttn timbru proaspăt, nesifisticat. (...) Spectacoitti timişorean are atributele integrale ale tinereţii, atât în ceea ce priveşte vârsta realizatori/o'"' cât şi în concepţia şi interpretarea sa, ctt toate implicaţiile ce decttrg de aici. Tânăra regizoare Anca 011 anez îşi începe spectacoitti din joaie0 mt numai pentnt a lărgi aria de joc a interpreţiio0 ci pentnt că doreşte să atragă spectatorii în acestjoc, transformândtt-i din privitori pasivi în participanţi activi ia convenţia teatrală şi, prin aceasta, ia acţiwww.cimec.ro

187

MARIANA

Vorcu

unea fi detectarea semnificaţiilor piesei. Ea fi-a ales pentru demonstraţie pe cei mai tineri membri ai colectivului, făcându-ne astfel fi proba existenţei în cadrul acestui teatru a unei echipe care, bine folosit~ va avea un cuvânt de spus în deif!oltarea valenţelor artistice specifice
proaspătului Naţional.

A[ada0 urmând indicaţiile regizoarei, tinerii actori se află în foaier încă înainte de a începe spectacolul, amestecându-se printre spectatori, comunicându-le prin difuzor date despre autor fi despre piesă, prevenindu-i pentru înţelegerea sensurilor acesteia (... ), povestindu-le câte ceva despre teatrul documentar fi despre principiile teatrului Living. .Şi, deodată, în timp ce luminile încep să se stingă în foaier, fOcul se produce: căci Mockinpott, în persoana lui Florin Măcelaru, este arestat în mijlocul spectatorilor fi dus apoi în CUfCa de pe scenă, din care va începe acţiunea propriu-zisă a piesei, spectatorii grăbindu-se să-fi ocupe locurile în sală pentru a vedea ce se mai întâmplă." (Margareta Bărbuţă, Teatrul, nr. 3, martie, 1971)

FEREASTRA DE MĂRGEAN, poem dramatic de Banu, Constantin Data premierei: 31.03.1971 Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Ilustra~a muzicală: Georgescu, Camil Distribupa: Buzoianu, Traian (Temnicerul); Cimbru, Odillo Victor (Pavel); Flamann, Irene (Fata); Pătru, Gheorghe (Iancu); Petrescu, Daniel (Barbă Cot); Reus, Emil (Călăul); Suchici, Victoria (Ana); Sasu, Ştefan (Tânărul) Reprezenta~!: 14
Dosar de
presă:

Tribuna, aprilie, 1971, Teatrul, nr. 5, mai, 1971

,Fereastra de mărgean a cvasidebutantului Constantin Banu e o meditaţie pe tema eroismului anonim, un fel de basm modem, despre măreţia sacrificiului în slujba celorlalţi. (... ) Rcgizoarea Nicoleta Toia atenuează latura spectaculoasă a conflictului, scoţând în evidenţă calităţile morale ale eroilor. Distribuţia e, oarecum, inedită, în rolul central ftgurând Victor Odillo Cimbru, care acoperă într-un rol de compoifţie, cu succes, o partitură dificilă. (... ) Creaţia spectacolului îi aparţine lui Emil Reus, în rolul Călăului, într-un rol deosebit de complex, de umanitate blândă, de revoltă mortificată sub drogul atmosferei de închisoare.
(... ) Excepţională este scenografia Doinei Almăşan Popa: un turn (locul acţiunii) infinit sugerează închisoarea, dar fi speranţa, basmul dar fi încrâncenarea conflictului. Spectacolul Naţionalului timi[orean este un spectacol omogen, de certă calitate." (Cornel Ungureanu, Tribuna, aprilie, 1971)

PISICA ÎN NOAPTEA ANULUI NOU, dramă de Popescu, Dumitru Radu Data premierei: 29.04.1971 Regia: Savin, Sergiu Scenografie decor: Jivanov, Emilia
www.cimec.ro

188

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribulia: Avram, Radu (Elizeu Pedestru); Cercei, Florina (Gilda); Cocieru, Ion (Ion); Creloiu, Eugenia (Mama); Iancu, Geta 0feturia); Leahu, Gheorghe (Tatăl); Mihai, Emilia (Livia); Nelea, Miron (Aurel); Pătru, Gheorghe (Mutu); Simionescu, Elena (Octavia) Reprezentaţii: 7

Elena Simionescu, Geta Iancu, Eugenia Creţoiu, Florina Cercei Perian, Miron Neţea (în faţa), Ion Cociem (în spate)

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 23.05.1971

piesa dezbaterilor morale, "replică dată celor ce-şi clădesc fericirea pe nişte infirmităţi morale" - cum spune autoru4 - Pisica în noaptea Anului Nou rosteşte răspicat şi curajos câteva adevăruri despre existenţă, despre fericire, despre omenie. Nu putem decât felicita teatrul pentru o asemenea alegere. (... ) Tinereţea regizorului, înţelegând aici nu atât vârsta cât handicapul inexperienţei de a conduce şi coordona o echipă de interpreţi atât de largă se simte prea viifbi4 în primul rând în unele imprecizii ale mişcării scenice şi în al doilea rând în trasarea rolurilor. (... ) Poate că vârstei regizorului i se datorează şi faptul că viifunea spectacolului nu-şi subordonează clar şi unitar rolurile. Radu Avram este în linia bunelor sale figuri malifice. (... ) În Tudor, interpretul apelează la un stil interiorizat spre a evidenţia settsibilitatea îndurerată, demnitatea neînduplecată a celui ce şi-a plătit greu o greşeală de tinereţe. Mama (Eugenia Creţoiu) apare ca o reuşită, o creaţie de maturitate a actriţei, ofigură aureolată de durere, de o suferinţă stinsă." (Simion Dima, Drapelul roşu, 23.05.1971)

"Piesă politică,

www.cimec.ro

189

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 1971-1972
Leahu, Gheorghe, artist emerit - director artistic; Johannes, Alois - djrector adjunct; David, Cornel- contabil-şef; Ioan Taub- regjzor artistic; Leuciuc, Silviu (Savin, Sergiu)- regjzor artistic; Reus, Emil- regjzor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina- secretar Hterar; Corutiu, Elena Mariana- referent literar

'

Avram, Radu - actor; Bejan, Garofiţa - actrjţă; Buta, Mihaela - actrjţă; Buzoianu, Traian- actor; Cercei, Florina- actrjţă; Cimbru, Odillo Victoractor; Cîmpeanu, Sever - actor; CobeJ, Anatolie - actor; Cocieru, Ion -actor; CreJoiu, Eugenia - actrjţă; Doroftei, Lucia - actrjţă; Flamann, Irene actrjţă; Georgescu, Carnii - actor; Georgescu, Horia - actor; Herberescu, Ecaterina - actrjţă; Iancu, Georgeta - actrjţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actrjţă; Ionescu, Sofia (Coca) - actrjţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerjt- actor; Jurăscu Cernucan, Vi ori ca- actrjţă; Jurăscu, Vladimir -actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Măcelaru, Florin - actor; Mării, Ştefan -actor; Mihai, Emilia - actrjţă; NeJea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actrjţă; Suchici, Victoria - actrjţă; Şuvăgău, Miron actor; Tănase, Florin - actor; Teodorescu, Gabriela - actrjţă; Ternovits, Alexandru - actor; Tintoi, Victor - actor , Goba, Corjolan - suf1eur; Negrea Felicja - suf1eur; Crjşcov, Jenica - suf1eur; Berzescu, Adrjan- regjzor tehnic; Hjteşan, Persjda- regjzor tehnic

INTERESUL GENERAL, comedje de Baranga, Aurel Data premjerei: 25.09.1971 Regja: Savin, Sergiu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Dojna Distribupa: Avram, Radu (Hrjsanjde); Cercei, Florina (Lucja Felicja Hrjsanjde); Cîmpeanu, Sever (Miliăilescu); Cobe} Soroceanu, Anatolie (Regjzorul); Flamann, Irene (AureEa Ţjnţoca); Iancu, Geta (Tanţi); Jurăscu, Vladimir (Ion Carapetrache); Măcelaru, Florin (Ion Bodoacă); Mării, Ştefan (Plătică Vasjle); Olaru, Ion Oean Sfmţescu); Petrescu, Daniel (Gogu Ljnte) Reprezentaţij: 52 Dosar de presă: Drapelul rofu, 14.10.1971, Szabad Sz6, 03.10.1971, Teatrul, nr. 11, nojembrje 1971
,,Spectacolul în sine se
mulează

credincios pe valorile textului fi este un agreabil spec-

tacol de comedie. Tânărul regizor Sergiu Savin a citit cu fidelitate pattitura piesei. Personajele sunt, în special, bine conturate, chiar îngro[ate, adică exact afa cum le dorefte
www.cimec.ro

190

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

textul comediei lui Baranga. Umorul de replică, principalul resort al textului, este exploatat cu brio de spectacol. (... ) Personajele sunt, în reprezentaţie, conturate clar, cu energie, pitoresc fi aplomb. Radu Avram, în rolul directorului Hrisanide, Îfi afirmă, o dată mai mult, rutina, experienţa. Imaginea scenică a personajului, o lichea când arogantă, când slugarnică, e însufleţită fi credibilă. O surpriză plăcută o constituie creaţia lui

Vladimir furăscu (Carapetrache). Actorul ni se înfăţifase până acum mai rar în comedie. Rolul beneficiază de o compoziţie atentă, îngrijită, scoţând la iveală ipostaze multiple ale lichelismului fi carierismului. (... ) Geta Iancu (secretara dactilografă Tanţz) a redat
cu Ufurinţă imaginea personajului devenit clasic în comediile lui Baranga; Irene
Mării,

Flamann a conturat cu Ufurinţă fâţâiala unei reportere de la radio-televiziune. Ştefan Daniel Petrescu fi Ion Olaru au creionat cu aplomb rolurile unorfuncţionari
servili, optuzi, mărginiţi fi tipicari, afa cum apar ei, cu ghiotura, în comediile lui Baranga.

Miron Şuvăgău fi Sever Cîmpeanu au contribuit, de asemenea, la reufita spectacolului." (Traian Liviu
Birăescu,

Drapelul rofu, 14.10.1971)

DESPOT VODĂ, dramă de Alecsandri, Vasile Data premierei: 27.11.1971 Regia: Reus, Emil Asistent de regie: Tănase, Florin Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribupa: Bejan, GarofiJa (O ţărancă); Buzoianu, Traian (Limbă Dulce); Cercei, Florina (Carmina); Cernucan Jurăscu, Viorica (Rucsandra); Cimbru, Odillo Victor (Harnov); Cîmpeanu, Sever (Toma); Cobet Soroceanu, Anatolie (Anton Secuiu); Cocieru, Ion (Lăpuşneanu); Doroftei, Lucia (Ana); Flamann, Irene (Iliaş); Georgescu, Horia (Rozel); Iliescu, Viorel (Achim Bairactaru); Ionescu, Coca (Maica); Iordănescu, Ştefan (Iliaş); Iordănescu, Ştefan (Laski); Jurăscu, Vladimir (Despot Vodă); Lungoci, Gheorghe (Tomşa); Măcelaru, Florin (Stroici); Mării, Ştefan (Sommer); Mavrodin, Mircea (Moţoc); Netea, Miron (Spancioc); Olaru, Ion (Ţăranul); Pătru, Gheorghe (Ciubăr-Vodă); Sasu, Ştefan (Pisoski); Şuvăgău, Miron Oumătate); Tănase, Florin (Toroipan) Reprezentaţii: 34
Împreună cu spectacolul Raţa sălbatică, Despot Vodă a fost prezentat, la începutul anului 1972, pe scenele bucureştene, în cadrul unui turneu de câteva zile.

Dosar de presă: Dmplul trJfU, 03.12.1971, Tribuna, 30.12.1971, Banatski Novine, 26.11.1971, Ori~t, nr. 1, 1972, Familia, nr. 12, 1971, România literarii, 06.04.1972, Informaţia Bucumf!iului, 06.04.1972, Teatrul, nr. 5, mai 1971, Teatrul, nr. 11, noiembrie 1971

www.cimec.ro

191

M A RIA NA

VOICU

Vladimir Jurăscu) Gheorghe Pătru

))Emil Reus afăcut o lectură activă a dramei lui Alecsandrt~ degajând un puternic fond ideatic care- fecundat de ogândire regizorală ifectiv creatoare- fi-a demonstrat cu prisosinţă perenitatea. În viziunea lui Reus) Despot Vodă devine o dramă a puterii) împrumutând ceva din sâmburele dramelor shakespeariene) fără a-Ii îngădui detafarea de evenimentul istoric a marelui Wzll. (... ) Scenografia lui Virgil Miloia) creată într-o perfectă simbioză cu concepţia regizorală fi parte determinantă a succesului acestui spectaco0 se constituie din elemente ce sugerează un lăcaf depozitar al fondului etnic) un altar al spiritualităţii naţionale) în care Despot este în permanenţă un intrus) un corp străin care dedanJează un ireversibil fenomen de distrugere. (... ) Servit de o distribuţie omogenă) spectacolul timi{Orean se recomandă prin câteva evoluţii actoricefti mai mult decât meritorii) atât ca realizare individuală) cât fi ca putere de subordonare fi sprijinit-e a concepţiei ce guvernează spectacolul. În rolul titular) Vladimir furăscu) reufind să se debaraseze de poza care în alte roluri i-a împiedicat afirmarea plenară) Îfi conduce personajul cu siguranţă) matur în expresie fi gradat în evoluţie. (... ) O interpr-etare de ztle mari ne oferă Gheorghe Pătru în Ciubăr VodăJăcând o diferenţier-e netă între un nebun ce se vr-ea domn fi întt-e un ins pe care visele de domnie i-au înnebunit. (... ) Sub acelafZ· semn al reufitei depline afezăm fi evoluţia lui Ion Cocieru în Lăpufneanu) temperament sanguin) echilibrat) tumultuos fi interiotj dar cenzurat în exteriorizăti) inteligent) prevăzător fi nemilos) pe scurt: un portr-et scenic complex fi minuţios realizat( ...). Florina Cercel fi-a purtat personajul (Carmziza) - cu intuiţia-i recunoscută - prin momente de iubit-e) feminitate ultragiată fi tragică deziluzie. (... ) Prin concepţia fecund~ prin ţinuta sa artistică elevată) acest Despot Vodă de pe scena
www.cimec.ro

192

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Naţionalului

timitorean rămâne un spectacol pe care îl consemnăm cu plăcere, fără a uita ti aplauzele ce i se cuvin." (Dumitru Chirilă, Familia, nr. 12, 1971)

CAMERA DE ALĂTURI, dramă de Everac, Paul Data premierei: 19.02.1972 Regia: Taub, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Avram, Radu (Pavel Cristian); Bejan, Garofita (Sonia Cristian); Cretoiu, Eugenia (Alina Bondoc); Doroftei, Lucia (Mira Bondoc); Georgescu, Carnii (Veniamin Flaviu); Iordănescu, Ştefan (Marcel Bondoc); Netea, Miron (Teofil Hotăranu); Suchici, Victoria (Reta Stoleru) Reprezentaţii: 25

Camil Georgescu, Lucia Doriftei, Eugenia

Creţoiu

Dosar de presă: Drapelul rotu, 09.03.1972, Banatski Novine, 18.02.1972, Neue Banater Zeitung, 27.02.1972, Szabad Sz6, 27.02.1972, Neue Banater Zeitung, 17.02.1972, Contemporanul, 07.04.1972, Teatrul, nr. 11, noiembrie 1971
"Viziunea timitoreană a spectacolultti (regizotj Ioan Taub) a înţeles în linii mari coordonatele operei ti s-a străduit să le confere o transpunere scenică corespunzătoare. Artistul emerit Ştefan Iordănescu, în Marcel Bondoc, creează cu naturaleţe o lichea inconttientă, un arivist mărunt ti ,,sforăitor principial". În Alina Bondoc, Eugenia Creţoiu ne-a oferit
www.cimec.ro

193

MARIANA

VOICU

o plăcută surpriză prin reliefarea cu multă gingăfie fi frustă melancolie a unui exemplar uman întristat de viaţă ca fi de o nepotrivită căsnicie, actriţa dovedind încă o dată alese resurse interpretative. (... ) Într-un rol de întindere mai mică, Garofiţa Bejan a ftiut să fie convingă­ toare fi, în spiritul personajului, "melodramatic cinstită'~ impresionând prin omenescul interpretării. ( ... )Scenografia

Emiliei Jivanov, foatte sugestivă fi funcţională, ne-a lăsat aceeafi impresie de bun gust cu care aceastăfoatte talentată attistă îmbogăţefte fi înfrumuseţează spectacolele Teatrului nostru Naţional." (Sergiu Levin, Drapelul rofu, 09.03.1972)
"În Camera de alături (regia Ioan Taub), un moment excepţional (cel mai frumos, din nenumăratele montări ale acestei piese pe care le-am văifit) îl construiefte Lucia

Doro.ftei (Mira) în actul II. Este o prezenţă care sintetizează -fluierând În gol o arie din Carmen, dând replica cu o voce dintr-o altă lume - toate ideile piesei lui Everac.
Ştefan Iordănescu, aici ( ... ), Îfi demonstrează marile lui calităţi de actor exersat, ca
simţul

infailibil al scenei." (Dinu Kivu, Contemporanul, 07 .04.1972)

comedie de Kiriţescu, Alexandru Data premierei: 24.02.1972 Regia: Simionescu, Elena Asistent de regie: Cimbru, Victor Odillo Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Cercei, Florina (Wanda Serafim); Cocieru, Ion (Mircea Aldea); Creţoiu, Eugenia (Lena); Doroftei, Lucia (M:argareta Aldea); Georgescu, Carnii (Ianache Duduleanu); Ioan, Elena (Fraulein); Ionescu, Coca (Zoia); Mihai, Emilia (Zamfira); Petrescu, Daniel (Georges Duduleanu); Simionescu, Elena (Aneta Duduleanu); Suchici, Victoria (Collette Duduleanu) Reprezentaţii: 65 Dosar de
presă:

GAIŢELE,

Drapelul rofu, 19.03.1972

"Originalitatea punerii în scenă (Elena Simionescu fi Victor Odillo Cimbru) a constat în distanţarea netă de centrul dramatic intens negativ al textului (... ). Tineretul din piesă, Margareta (Lucia Doro.ftei), Wanda Serajim (Florina Cercei) fi Mircea A/dea

(Ion Cocieru) este În actuala punere în scenă delimitat caracterologic fi, în limita posibilului, opus modului de existenţă preconizat de ,gaiţe': (... ) Asife~ Wanda Serafim Încetează de a mai fi o aventurieră supetjicială, pentru a ne apărea, în vibrant umana interpretare a Florinei Cercei, ca un om însetat de frumuseţe fi adevăr. Margareta Duduleanu, în interpretarea Luciei Doro.ftei, este motivată familial pentru psihoza posesivă, actriţa conferindu-i personajului o tărie tragică, valenţe de sensibilitate fi justificată melancolie. (... ) Gaiţa fefă Aneta Duduleanu, mama tribului, este, în interpretarea Elenei Simionescu, o apariţie firesc abjectă, candid monstruoasă. (... ) În Lena fi Zoica, Eugenia Creţoiu fi Coca Ionescu reufesc să fie "secondante" ale Anetei, fără ca nicio clipă să simţim vreo denivelare a calităţii attistice, ci dimpotrivă. (... ) Victoria
www.cimec.ro

194

Istoria Teatrului

Naţ ional

"Mihai Em in escu"

Timişoara

1945 - 2005

Suchici Codricel, într-un roi ingrat1 a demonstrat reale calităţi scenice1 dând o replică credibilă soţului ei din piesă, Camil Georgescu) care împreună cu Daniel Petrescu oferă un cuplu ridicol p' convingător( ... )" (Sergiu Levin, Drapelul rofu, 19.03.1972)

~-~

.....

" •;"""

~~
(f

~
M =a.

~

Daniel Petrescu) Elena Simionescu, Eugenia

-

. "
Creţoiu1

" ,_
t;

Coca Ionescu

BIJUTERII CARAGIALE-CEHOV
CĂLDURĂ MARE, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 23.03.1972 Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Leahu, Gheorghe (Domnul); Ternovits, Alexandru (Feciorul)

Al\1ICII1 comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 23.03.1972 Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Leahu, Gheorghe (Lache); Petrescu, Daniel (Birjarul); Petrescu, Daniel (Mache); Ternovits, Alexandru (fache)
JUSTIŢIE,

comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 23.03.1972 Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Petrescu, Daniel Qudele de ocol); Suchici, Victoria (Leanca); Ternovits, Alexandru (Prevenitul)
www.cimec.ro

195

MARIANA

VOICU

CONUL LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 23.03.1972 Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Petrescu, Daniel (Conul Leonida); Suchici, Victoria (Coana Efimiţa); Ternovits Alexandru (Safta) TRAGEDIAN FĂRĂ VOIE, dramă de Cehov, Pavlovici Anton (Rusia) Data premierei: 23.03.1972 Scenografie decor: Popa Almăşan Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Petrescu, Daniel (A.Alexeevici Muraskin); Ternovits, Alexandru (Ivan Ivanovici Tolkaciov) CÂNTECUL LEBEDEI, dramă de Cehov, Pavlovici Anton (Rusia) Data premierei: 23.03.1972 Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Leahu, Gheorghe (V.Vasilici Svetlovidov); Petrescu, Daniel (Nikita Ivanici) Reprezentaţii: 18 Dosar de presă: Drapelul rofU, 01.04.1972, Drapelul rofu, 23.03.1972, Neue Banater Zeitung, 04.05.1972, Orizont, 05.05.1972, Contemporanul, 07.04.1972
,,Din spectacolul Naţionalului timiforean lipsefte regizorul.· iată un serios risc artistic care aduce după sine lipsa unei viziuni de ansamblu asupra mesajului spectacolului. Actorii s-au aplecat însă cu deosebită căldură asupra unor texte care i-au captivat, în care au investit o considerabilă doză de energie sufletească pentru a creiona ingenios tipuri colorate care se mifcă în coordonate credibile, abil sugerate scenic. (... )Momentele de vâif ale acestui cvadruplu recital sunt cel puţin două: Căldură mare în care Alexandru Ternovits fi Gheorghe Leahu sunt cu adevăratfascinanţi în schimbul de replici nu căutat, ci organic absurd. (... ) Cântecul lebedei este un prilej pentru artistul emerit, conducător al primei scene dramatice timiforene, de a-fi dovedi virtuoiftatea pe un diapazon complex fi dificil vestind, în fugă, atâtea disponibilităţi încă nefructificate de acest artist ajuns la maturitatea fi stăpânirea deplină a mijloacelor sale expresive." (Ildico Szatmari, Orizont, 05.05.1972)

VICLENIILE LUI SCAPIN, comedie de Moliere Poquelin, Jean-Bapciste
(Franţa)

Data premierei: 08.05.1972 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina
www.cimec.ro

196

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Buzoianu, Traian (Scapin); Cocieru, Ion (Leandre); Doroftei, Lucia (Zerbinette); Flamann, Irene (H yacinthe ); Iliescu, Viorel (Leandre ); Mării, Ştefan (Argante); Mihai, Emilia (Nerine); Olaru, Ion (Carle); Pătru, Gheorghe (Geronte); Şuvăgău, Miron (Sylvestre); Tănase, Florin (Octave) Reprezentaţii: 4 Dosar de presă: Drapelul ro[U, 1.06.1972, Orizont, 15.06.1972, Neue Banater Zeitung, 26.06.1972
"Nu poatefi vorba chiar de o "trădare" atunci când pe scena Naţionalului timiforean un clasic de talia lui Moliere se joacă "căutat". Pentru că micile fi marile experimente rămân până la urmă doar căutări, în sensul bun al cuvântului, fi aici la Timifoara, la nivel de Teatru Naţional. Ceea ce poate vedea spectatorul în Vicleniile lui Scapin este un Moliere adaptat, iar regizorul Emil Reus, prin tot ce face abundă în "reusisme". Fiecare interpret are ceva din maniera actorului Emil Reus. De fapt răul nu acesta ar fi, ci uniformizarea voluntar acceptată a prezenţelor actoricefti. Excluse fiind, bine înţeles, momentele de Commedia dell' atte, care sunt mai sincere decât s-ar crede. Dar Emil Reus este totufi un regizor fi dacă nu toţi interpreţii i-au ajutat, atunci ce îi aparţine doar lui, trebuie să recunoaftem, este modernizarea cu orice preţ a gândirii spectacolului, imprimând ansamblului nerv, simplitate, sinceritate fi mai ales mult~foatte multă degajare. Un Moliere altfel decât poate suntem obifnuiţi să dorim, a fost înainte de orice un prilej de recital, măcar pentru un actor: Traian Buzoianu în Scapin, modern, exasperant de vehement în rol de la început până la sfârfit, singurul care s-a străduit ca spectacolul să nu scadă, să devină trenant." (Virgil Munteanu, Teatrul, 12.06.1972) "Primul pas fi poate cel mai impottant pentru reufita spectacolului (excluzând jocul actorilor) trebuie să-i constituie o precizare a concepţiei regizorale, care avea de ales între o montare clasică fi una modernă, care să utilizeze textul lui Moliere ca un pretext pentru un nou spectacol. Emil Reus n-a făcut însă niciuna, nici alta. Mizând pe vittuţile piesei fi pe dantelăria proverbialfranţuzească a acestui gen de comedie, a încărcat peste măsură textul, l-a împân:;dt cu efecte sonore, ampli.ficând, în detrimentul spectacolului, senzaţia de artificios, de convenţionalism. Barocul excesiv imprimat de regizor spectacolului stopează scenele cele mai savuroase, oprind râsul." (Ion Marin Almăjan, Drapelul rofu, 11.06.1972)

STAGIUNEA 1972-1973
Leahu, Gheorghe, artist emerit - director artistic; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Taub, Ioan - regizor artistic; Reus, Emil - regizor artistic; Leuciuc, Silviu (Savin, Sergiu) - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina- secretar literar; CoruJiu, Elena Mariana- referent literar
www.cimec.ro

197

MARIANA

Vo1cu

Avram, Radu - actor; Bejan, Garofi}a - actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Cercei Perian, Florina- actriţă; Cimbru, Odillo Victor- actor; Cîmpeanu, Sever - actor; Cobe}, Anatolie - actor; Cocieru, Ion - actor; Comănici, Sebastian - actor; CreJoiu, Eugenia - actriţă; Doroftei, Lucia - actriţă; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Georgescu, Horia - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Vi orei - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit- actor; Jurăscu Cernucan, Viorica- actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Măcelaru, Florin actor; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă; Murgu, Mihaela actriţă; Netea, Miron- actor; Olaru, Ion -actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Pîrlog, Traian - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stana, Gheorghe - actor; Suchici Codricel, Victoria- actriţă; Şuvăgău, Miron- actor; Ternovits, Alexandru- actor
Cioba, Coriolan - sufleur; Crişcov, Jenica - sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Hiteşan, Persida- regizor tehnic; Ţintoi, Victor- regizor tehnic

COROANĂ PENTRU DOJA, poem dramatic de Ardeleanu, Aurel

Gheorghe
Premieră absolută

Data premierei: 12.10.1972 Regia: Taub, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Manole, Ovidiu Distribuţia: Avram, Radu; Bejan, GarofiJa; Boit, Tudor; Buzoianu, Traian; Cercei, Florina; Cernucan Jurăscu, Viorica; Cimbru, Odillo Victor; Cîmpeanu, Sever; Cobe} Soroceanu, Anatolie; Cocieru, Ion (Doja); CreJoiu, Eugenia; Doroftei, Lucia; Georgescu, Carnii; Georgescu, Horia; Iancu, Geta; lliescu, Viorel; Jurăscu, Vladimir; Lungoci, Gheorghe; Mihai, Emilia; Murgu, Mihaela; Netea, Miron; Olaru, Ion; Pîrlog, Traian; Pătru, Gheorghe; Sasu, Ştefan; Stana, Gheorghe; Suchici, Victoria; Şuvăgău, Miron; Teodorescu, Gabriela; Ternovits, Alexandru
Reprezentaţii:9

Dosar de presă: Drapelul rOfU, 18.10.1972, Drapelul rofu, 24.09.1972, Orizont, 21.09.1972, Orizont, 26.10.1972, Contemporanul, 29.12.1972, Teatrul, nr. 12,1972, Informaţia Bucureftiului, 08.12.1972, Scînteia, 19.10.1972, Tribuna, nr. 11, 1972

www.cimec.ro

198

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenă de grup. 1n prim plan: Ion Coâeru

este un spectacol deschis nu numai spiritului cronicăresc ci fi celui aplecat spre o înţelegere teoretică a actului teatral contemporan. Am abordat spectacolul din această perspectivă, ca subtilă fi foarte modernă rrjlecţie a actului creator teatral asupra lui însufi. Fără a estompa mesajul istoric, transmis generos de text, premiera Naţionalului timiforean se transformă într-o metaforă a posibilităţilor teatrului, câftigând prin aceasta o mare bogăţie de sensuri, o incontestabilă fi autentică modernitate. Spectatorului îi sunt propuse de fapt, într-o perspectivă dialectică, două modalităţi de a face teatru. Pe scenă se joacă două spectacole distincte, cu trupe de actori distincte, cu retorici ale cuvântului fi ale gestului distincte. Odată este spectacolul istoric, marele fi adevăratul spectacol, care va birui în final. E spectacolul lui Dqja fi a!or săi. Ei practică un tip de teatru modern, de mare economie a mijloacelor, înţelegând exact specificul acestei arte. (... ) Al doilea spectacol, încorporat în spectacolul istoric, este celjucat de Zapo!Ja fi actanţii săi. Desfăfurându-se după sistemul spectacol în spectacol, acest tip de teatru semnifică o mare modalitate teatrală destul de perimată, bazată pe o recuzjtă retorică amplă, bogată în exteriorizări patetice ale gesticii fi rostirii. Modalităţile lor sunt însă ireconciliabile. (S.A., Orizont, 26.10.1972) "Regizorul Ioan Taub a înţeles exact specificul acestei piese, în care adevărul istoric fi ficţiunea conlucrează în edificarea unei dramatice evocări a răscoalei,· el fi-a construit spectacolul pe amploarea statuară a scenelor de masă, conduse cu o savantă ftiinţă compoi}ţională. Efecte scenice de o tulburătoare frumuseţe a simplităţii se succedfără întrerupere, de la prima scenă până la acel memorabilfinal de spectacol, în care coroana de foc a lui Dqja se transformă parcă într-o singură fi imensă flacără vie - sugerată la fel de simplu- iar jertfa lui Dqja capătă dimensiunea simbolică a continuită,tii luptei poporului nostru pentru libertate.
www.cimec.ro

"Coroană pentru Doja

199

MARIANA

VOICU

Am apreciat în egală măsură forţa sugestivă a elementelor de decor fi a cromaticii costumelor (scenografia: Emilia Jivanov), muifca semnată de Ovidiu Manole, demnitatea aspră fi aprigă conferită de Ion Cocieru figurii proeminente a lui Doja, convingerea, pasiunea fi dăruirea puse de fiecare interpret în realizarea rolului său, fie că e vorba numai de voci sau apariţii de masă. Dacă nu-i numim pe toţi este pentru a nu-l nedreptăţi pe niciunu~ spectacolul de intensă vibraţie patriotică fi de pregnanţă stilistică a/lui Ioan Taub fiind de neconceput în afara spiritului de echipă care 1-a animat fi care merită toate felicitările." (Victor Parhon, Contemporanul, 29.12.1972) "Defi, cum spuneam, cu o distribuţie de superproducţie, spectacolul are un pronunţat caracter de experiment de studio, (mutarea centrului de greutate de pe text pe componentele în general auxiliare unei piese de teatru, muifcă, balet etc.). Neajunsul e însă acela că, abordând tema cu pricina tocmai pentru caracterul ei patriotic fi educativ, nu s-au găsit chiar toate mijloacele artistice pentru a convinge fi publicul. Regia spectacolului e semnată de Ioan Taub fi, afa cum am încercat să arătăm, balanţa înclină evident spre concluifa unui succes profesional. Scenografia Emiliei Jivanov, ingenioasă, plină de sugestii: deosebit de reufit este grătarul de lemn care închipuie, rând pe rând, obezile iobagilor, apoi gratiile unei închisori sau gradenele unei arene. Muzica de scenă a lui Ovidiu Manole, gravă, cu accente funebre, seroefte spectacolul. Reţinem piesa de debut a lui Aurel Gheorghe Ardeleanu ca pe o promisiune fi aplaudăm întreg colectivul teatrului care ne-a oferit o pildă de spirit de echipă." (Radu Albala, Teatru~ nr. 12.1972)

de Arbuzov, Nicolaevici Aleksei (Rusia) Data premierei: 31.10.1972 Traducerea: Balter, Sara şi Păunescu, Ilie Regia: Savin, Sergiu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Buzoianu, Traian (Grişa); Cernucan Jurăscu, Viorica Oenea); Cimbru, Odillo Victor (Iakov); Cocieru, Ion (Dvoinikov); Flamann Catalina, Irene (Laruşka); Georgescu, Horia (Ipolit); Iancu, Geta (Lelia); Jurăscu, Vladimir (Korolevici) Reprezenta~i: 12 Dosar de presă: Drapelul rofu, 08.11.1972, România 17.11.1972
literară,

ALEGERE,

dramă

30.11.1972, Orizont,

"Regizorul Sergiu Sa vin (... ) a realizat fi de data aceasta un spectacol de ţinută, cantonând textul în zonele mitice ale conflictului, conferindu-i nimbul unei tragedii antice. Printre scaune cu siluete hieratice fi pereţi circulari, care se compun fi se recompun în forme labirintice (excelentă scenografia semnată de Doina Almăşan Popa), eroii, prin gesturi sobre, elewww.cimec.ro

200

Istoria Teatrului

Naţ i ona l

"Mihai Em i nescu"

Timişoara

1945-2005

gante) intercalând tensional foapta cu strigătu~ rostind cu mare sinceritate) concomitent) monologuri pasionante) reufesc să stabilească o comunicare peifectă cu publicu~ să creeze un dialog captivant sală-scenă (... ). Din cei opt actori ai distribuţiei) cu partituri sensibil egale) doi reufesc să se subordoneze peifect spirittt!tti piesei: Irene Flamann Catalina (...)) atttoarea unei siluete ingentte) naive) pline de.formec) fi Traian Buzoianu) memorabil datorită acurateţii trăirii interioare. Ion Cocieru fi Geta Iancu att fost despărţiţi de imaginea ideală a personajelor datorită desuetudinii vocabularului scenic. Alţfo~ actriţa a pigmentat destul de inspirat interpretarea cu ttn sttrâs insinuant de mare ifect) în concordanţă cu datele eroinei. " (Bogdan Ulmu, România literară, 30.11 .1 972)

Ion Cocieru) Vladimir Jurăscu

ŞANTAJUL, dramă de Spaak, Claude (Belgia) Data premierei: 11.11.1972 Traducerea: Condurachi, Florica şi Râpeanu, Sanda Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Bejan, Garofiţa (Mama); Flamann Catalina, Irene (Tereza Juregui); Georgescu, Camil (Martinez); Georgescu, Horia (Manuel Juregui); Leahu, Gheorghe (Dominguo Juregui); Murgu, Mihaela (Pilar); Pîrlog, Traian (Hernandez); Stana, Gheorghe (Garcia Morales) Reprezentaţii: 67

Dosar de presă: Drapelul rofu, 17. 11.1972, Szabad Sz6, 28.12.1972, Tribuna, 07.12.1972, Orizont~ 30.11.1972
www.cimec.ro

201

MARIANA

VOICU

Gheot:ghe Leahu, artist emerit, Mihaela Mut:gu

"Drama lui Dominguo ]uregui, personajul central, rămâne în primul rând o chestiune de con.Jtiinţă,· ea se declan.Jează în clipa când Î.fi dă seama că mănâncă o "pâine amară" (titlul original n.n.): ori acceptă în continuare această pâine .fi devine complicele .fi instmmentul unui sistem oribil de oprimare, ori Î.Ji salvează con.Jtiinţa, rifuzând responsabilitatea ttnei deci:;di jttstiţiare nedrepte, .fi attmci Î.Ji asttmă riscttrile ce provin de aici. (... ) În Şantajul, deci, nu reconstituirea întâmplărilor tensionează sttbiectttl, ci starea personajelor, principalttl focar conflictual concentrându-se în relaţiile dintre Hernandez .fi Dominguo. Citind asifel piesa, Dan Alexandrescu se pre:;dntă ca regizor cu un limbaj scenic matur, aplecat spre un modpersonal de a gândi spectacolul. Aderând creator la ideea vi:;dttnii regizorale, scenografia DoineiAlmă$anPopa concepe, .fi de astă dată) un decor de rafinament .fi de atmosferă, excelând prin a asigura un spaţiu de joc tensional. Ctt osebire în actele II .fi IV, DanAlexandrescu a reu.Jit să impună o vi:;dune regizorală cu o scriitură de un realism sobru .Ji convingător. Traian Pîrlog, ttn actor care în Hernandez se dovede.Jte de excepţie, compune ttn personaj ctt o mască diabolică, straniu, redat prin intermedittl unor gesturi repetate mecanic, dar ctt natttraleţe, care-I fac deosebit de expresiv. Optts meftstoftlicttltti Hernande~ Domingtto, interpretat de Gheorghe Leahu, apare dâr~ de o bogată sttbstanţă umană, simţit sensibil .fi inteligent de actor, desigur pe o ctt totul altă dimensiune decât Hernande~ .Ji atingând în flnaitti spectacoittiui un moment de dramatism zguduitor .fi redat cu aleasă artă. Sincer .fi netrttcal, încă de ia început, e jocul Mihaelei Murgu, Piiar, ale cărei exaltări .fi reţineri adolescentine conţin emoţie. " (Ion Cocora, Tribuna, 07 .12.1972)

www.cimec.ro

202

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

DESPRE UNELE LIPSURI, NEAJUNSURI ŞI DEFICIENŢE ÎN DOMENIUL DRAGOSTEI, comedie de Mlrodan, Alexandru Data premlerel: 03.03.1973 Regla: Savin, Sergiu Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jlvanov, Emllia Distributia: Buzoianu, Traian (El); Doroftei, Lucia (Ea); Iliescu, Viorel (Costlcă); Şuvăgău, Miron (Costlcă) Reprezenta~l: 9
Dosar de
presă:

Tribuna, 12.06.1973, Drapelul rOfU, 14.03.1973

,Jdeea lui Sergiu Savin (regizor tânăr, serios fi profesionist în ceea ce face, chiar dacă nu s-a impus spectaculos) de a realiza cu Despre unele lipsuri, neajunsuri şi deficienţe în domeniul dragostei un mui)cal nu este improprie, ci rimează fi ritmează cu însăfi piesa lui Mirodan, vine să sublinieze parodic verva fi ironia subtextuală. Apoi, fiind vorba despre o suită de tablouri fără conexiunile presupuse de o acţiune unitară fi cronologic determinată, adică de un scenariu de o deplină libertate compoi}ţională, apare limpede faptul că mui)ca (interpretată de formaţia Clasic XX n.n.) nu fragmentează, ci ea asigură acea cursivitate fi atmosferă prielnică improvizaţiei. Sergiu Savin gândefte în imagini de teatru de o plastică rafinată fi expresivă, cu o dinamică declanfatoare de umor, care nu numai că încântă ochiul, dar fi îmbogăţesc textul cu echivalenţe metaforice, îi descoperă semnificaţii fi sensuri morale ceva mai adânci. (... ) Un decor care poate închipui un bazar, ori o arenă de circ, ori un bâlci al defertăciunilor lumefti, bazat pe o recui)tă de bogate disponibilităţi, e conceput cu imaginaţie fi subtilitate de Emilia Jivanov. (... ) LuciaDoroftei, actriţă tânără, frecvent solicitată în această stagiune timiforeană, pune în rol un ,,ce" lasciv, graţie fi imprevizibilfeminin, cochetărie fi o seni:flală duplicitate; Traian Buzoianu (El) -când sever fi bănuitor, când credul fi romantic - întruchipează o figură tipică de consort; Miron Şuvăgău (Costica), în schimb, creionează cu un aer mironosit fi alintat un personaj de un comic aparte, convingând că deţine pentru comedie un har special. Spectacolul lui Sergiu Savin atestă o experienţă regizorală inventivă fi interesantă." (Ion Cocora, Tribuna, 12.06.1973)

FETELE DIDINEI, comedie de Eftlmlu, Victor Data premlerel: 20.03.1973 Regla: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Mllola, Vlrgll Distributia: Avram, Radu (Fănlcă Stănescu); Cretoiu, Eugenia (Gherghlna); Doroftei, Lucia (Aglale); Iordănescu, Ştefan (Sache Alboteanu); Murgu, Mihaela (Zole); Netea, Miron (State Volleanu); Sasu, Ştefan (State Volleanu); Simionescu, Elena (Alexandrlna); Suchici, Victoria (Pica) Reprezenta~l: 99
www.cimec.ro

203

MARIANA

Vorcu

Eima Simionescu, Miron Eugenia Creţoiu,

Neţea,

Ştefan

Radu Avram, Mihaela Murgu, lordănescu, artist emerit

Dosar de presă: Drapelul roşu, 25.03.1973, Orizont, 12.04.1973, Dnevnik - NoviSad, R.S.F.Jugoslavia, 14.12.1974
ca spectacol în sine, reprezentaţia cu comedia lui Victor Eftimiu, Fetele Didinei, afost umtl dintre cele mai fnrmoase momente pregătite de Naţionalul timişorean pentnr publicttl său în actuala stagiune. Şi meritul revine, cred, în primul râncL distribuţiei judicioase datorate artistului emerit Ştefan Iordănescu şi, implicit, fiecănri actor în parte. Începând ctt Elena Simionescu care ne-a dezvăluit excelente resurse comice, pe parcttrsttl unui adevărat recital ce ntt a cttnoscttt nici măcar o singură clipă de cădere, continuând ctt Mihaela Murgu, Ştefan Iordănescu, Lucia Doroftei, Radu Avram, Miron Neţea şi Eugenia Creţoiu. jocttlui nuanţat al Elenei Simionescu i-a stat alătttri intetpretarea realmente pătimaşă a Mihaelei Murgu, o actriţă ale cărei disponibilităţi pentru dramă sttnt de netăgăduit şi care, chiar în acest rol, reuşeşte să-şi puncf în lumină calitcfţile remarcabile." (Ion Marin Almăjan, Drapelul roşu, 25.03.1973) "Scenografia spectacolului, un interior somptuos, dovedind bun gust( ... ) îi aparţine talentatttlui pictor scenograf Virgil Miloia, creatorul unui decor adecvat(... )." (Traian Liviu Birăescu, Orizont, 12.04.1973)
"Luată

O FATĂ IMPOSIBILĂ, comedie de Stoenescu, Virgil Data premierei: 03.04.1973 Regia: Sadova, Marietta
www.cimec.ro

204

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Avram, Radu (Primarul); Buzoianu, Traian (Cristian Mircea); Doroftei, Lucia (Mirela Ionaşcu); Flamann Catalina, Irene (Otilia Grigorescu); Georgescu, Carnii (Victor Velcescu); Iliescu, Viorel (Valeriu Calomfir); Ioan, Elena (Irina); Jurăscu, Vladimir (Directorul şcolii); Lungoci Gheorghe (Profesorul Bătrîneanu); Măcelaru, Florin (Bogdan Cordoneanu); Mihai, Emilia (Irina); Sasu, Ştefan (Stelu); Suchici, Victoria (Victoriţa) Reprezentaţii: 73 Dosar de
presă: Orizont,

26.04.1973, Drapelul rofu, 06.04.1973

,,Chiar dacă pe alocuri demonstraţia progresează insuficient ar;gumentată, chiar dacă în sunt deseori didacticiste fi în esenţă nu ies dintr-un anume tipar( ... ), trebuie să dăm dovadă de obiectivitate fi să recunoaftem că publicul primefte cu aplauze multe momente ale spectacolului. Iar aceste reufite nu sunt numai ale interpreţilor. (... ) Nu ne aflăm, la acest spectaco~ în prezenţa unor }}mari creaţii actoricefti': nici piesa nu oferă partituri pentru afa ceva. Da'"' onestitatea fi corectitudinea punerii în scenă datorată Mariettei
replică personajele

Sadova, con secvenţa cu care

interpreţii sunt menţinuţi în limitele caracterologice ale perso-

nqjelor, lipsa de ostentaţie caracteristică întregului spectaco~ ne determină să recomandăm publicului timiforean o seară în compania acestei <ifete imposibileJ;. '' (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 26.04.1973)

POATE ACESTA E SECRETUL de Levin, Sergiu
Premieră absolută

Data premierei: 23.06.1973 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Buzoianu, Traian (Mihai Valentin); Cimbru, Odillo Victor (Petrescu); Gaspar, Marietta (Ruth); Georgescu, Carnii (Primul actor); Georgescu, Carnii (Vinţu); Iordănescu, Ştefan (Actorul); Iordănescu, Ştefan (Arsenide); Jurăscu, Vladimir (Dan Valentin); Leahu, Gheorghe (Tudor); Mihai, Emilia (Ana); Murgu, Mihaela (Irina); Murgu, Mihaela (Prima actriţă); NeJea, Miron (Villara); Olaru, Ion (Locotenentul); Simionescu, Elena (A doua actriţă); Stana, Gheorghe (Mircea); Ternovits, Alexandru (Regizorul) Reprezentaţii: 20 Dosar de presă: Drapelul rofu, 04.11.1973, Drapelul rofu, 28.10.1973, Orizont, 15.11.1973, Teatrul, nr. 11, 1973, Szabad Szo, 04.11.1973, Banatski Novine, 09.11.1973
,Autorul( ... ) propune în piesa sa o inteiferare de planuri: a planului vieţii imediate ( ... ) cu planul simulărilor teatrale, ale aparenţelor. ( ... ) Poate acesta e secretul atât al
www.cimec.ro

205

MARIANA

Vorcu

atenţiei pe care o solicită scrierea, cât fi al dificultăţilor pe care regizorul Emil Reus a avut să le Întâmpine pentru o convingătoare fi fluentă punere în scenă. Fiindcă spectacolul e vădit jenat de aceste dificultăţi: planul vieţii în teatru fi cel al teatrului din viaţă nu ajung propriu-zis a se intetjera (ar fi fost nevoie pentru aceasta de o soluţie osmotică, pe care însă regizorul se pare că nu a găsit-o), ci joacă despărţite, contrapunctic, paralel unul celuilalt. De aici, o anume discontinuitate, dacă nu chiar dezarticulare a desfăfurării, care, fi afa, mifcată din abundenţă de intro fi retrospecţii, reclamă procedee tehnice (... ) nu Întotdeauna propice unei centrări fi unei puneri clare în relief a intrigii ca atare, unei ritmări suficient de alerte, pentru a converti valorile statice, discursive -frecvente în text - în valori propulsive. Ingenios, decorul glisant pe care scenografa DoinaAlmăşan Popa 1-a mifcat În corpul ambiant al scenografiei propriu-zise se anexează, nu i se integrează acesteia, având, de aceea fi el darul de a bloca adesea fluiditatea acţiunii. Şi totufi, nu aceste dificultăţi marchează spectacolul lui Emil Reus, fiindcă montarea lui pune preţ- ceea ce este esenţial- pe fluxul ideatic al piesei, pe viaţa scenică. Iar pe acest plan, preţul pus pe prezenţa fi evoluţia actorilor ni se pare capital fi determinant. Prezenţa fi evoluţia lui Gheorghe Leahu de pildă ( ... ) a încălift, cu autoritate ca/mă fi cu total refuz de ostentaţie, un personaj al intransigenţei politice fi a/lucidităţii, scutindu-1 de rigiditate glacială fi suspicioasă. ( ... ) Alături de el, ( ... ) Vladimir Jurăscu, pe muchea unei vibraţii sentimentaloide, a desenat cu bună pondere emotivă faţa unui părinte surprins fi handicapat de mentalitatea {i modul de manifestare al tinerei generaţii. I-a dat replică, cu veroă fi prospeţime de efect, Traian Buzoianu, în rolul Fiului. (... ) Celelalte apariţii, nenumite, au populat, fără ambiţie deosebită, acest spectacol Închinat cu modestie, deopotrivă, omeniei fi rostului uman al artei. " (Florin Tornea, Teatrul, nr. 11, 1973)

STAGIUNEA 1973-1974
Bunescu, Traian - director artistic; Johannes, Alois - director adjunct; David, Cornel- contabil-şef; Taub, Ioan- regizor artistic; Reus, Emil- regizor artistic; Leuciuc, Silviu (Sergiu Savin)- regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Corutiu, Elena Mariana- referent literar

'

Avram, Radu - actor; Bejan, Garofita- actriţă; Buzoianu, Traian -actor; Cimbru, Odillo Victor -actor; Cobet, Anatolie - actor; Cocieru, Ion ' actor; Cretoiu, Eugenia- actriţă; Dănău, Daniela- actriţă; Din vale, Mihai actor; Doroftei, Lucia - actriţă; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Camil - actor; Georgescu, Horia - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Măcelaru, Florin - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă;
www.cimec.ro

206

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Emi n escu"

Timişoara

1945-2005

Murgu, Mihaela- actriţă; Neţea, Miron- actor; Olaru, Ion- actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Popa, Rodica -actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stana, Gheorghe - actor; Suchici Codricel, Victoria - actriţă; Şuvăgău, Miron - actor; Tănase, Eugen -actor; Ternovits, Alexandru - actor
Cioba, Coriolan- sufleur; Crişcov, Jenica- sufleur; Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chirilă, Adrian -regizor tehnic; Ţintoi, Victor - regizor tehnic;

SĂ NU- ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARĂ, dramă de Barbu, Eugen

Data premierei: 02.10.1973 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribuţia: Bejan, Garofiţa (Elena Domnişor); Buzoianu, Traian (Alexandru); Herberescu, Ecaterina (Aurica); Iancu, Geta (Aurica); Iliescu, Viorel (Alexandru); Ioan, Elena (Domnica); Ionescu, Coca (Domnica); Jurăscu, Vladimir (Vasile Domnişor); Mării, Ştefan (Ionică Pară); Murgu, Mihaela (Silvia); Olaru, Ion (Băiat de prăvălie); Pătru, Gheorghe (Dumitru Domnişor); Petrescu, Daniel (Gică Hau Hau); Simionescu, Elena (Elena Domnişor); Suchici, Victoria (Lina) Reprezentaţii: 32

Traian Buzoianu, Geta Iancu, Mihaela Mur:gu,

Garrifiţa

Bi!fan

Dosar de presă: Drapelul ro.Ju, 11.10.1973, Orizont, 11.10.1973, Szabad Sz6) 01.10.1973, Drapelul ro.JU, 03.10.1973) Săptămîna, 05.10.1973
www.cimec.ro

207

MARIANA

Vorcu

,,Am sublinia in primul rând meritele scenografiei semnată de Virgil Miloia, care a reufit să creeze sugestia delimitării a trei spaţii de joc, obţinute printr-o atentă luminare a decorurilor fi mai ales a actorilor. (... ) Regizorul Emil Reus a urmărit oglindirea fidelă a textului - poate prea fidelă - intuind alcătuirea unei distribuţii potrivite pentru aproap fiecare rol. (... )Remarcabilă realizarea actorului Vladimir Jurăscu, in Vasile Domnifor, secondat cu mult aplomb de Gheorghe Pătru. (... ) O compoifţie savuroasă este cea realizată de Geta Iancu in Domnifoara Aurica, accentele comice ale reprezentaţiei fiind date de jocul său subtil fi nuanţat, [fiind măsura dozării, ne[atjând niciodată. (... ) Cel mai important rol, cel al Elenei Domnifo'"' este susţinut nuanţat de actriţa Elena Simionescu, care însă conferă personajului prea multă sensibilitate, estompându-i uneori cinismul cerut de datele personajului." (Ileana Colomjeţ, Săptămâna, 05.10.1973) """.intregul colectiv ni s-a părut că se achită de roluri cu profesionalism: Elena

Simionescu, Gheorghe Pătru, Vladimir Jurăscu, Coca Ionescu, Daniel Petrescu, Ion Olaru. O menţiune Getei Iancu, Victoriei Suchici Codricel fi lui Traian Buzoianu. Credem că mufita lor nu se datorefte "pitorescului" rolurilor interpretate.
Cu toate acestea spectacolul nu reufefte să reţină atenţia in măsura in care am fi dorit-o, consecinţă a egalizării prsonajelor fi momentelor sale. Acea logică p care o atribuim textului a devenit in spctacol constanţă, un sunet de fond fi un anumit tip de mifcare de fond cam, nefiind intrerupte, nu-ţi dau prilo/!JI să le observi cap rodul unor căutări, ci cap non-variaţie. Paradoxul in cam trăiefte spectacolul este de a/ifei următorul.- fiecam actor luat in parte ifi realizează prsonajul p datele propuse de autor, dar in ansamblul repre=?fntaţiei ifortul devine mult prea evident, afa încât o anume impresie de nerealizare se conturează p măsură ce se apropie finalul." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 11.1 0.1973)

MICII BURGHEZI, dramă de Gorkl, Maxjm (Rusja) Data premjerei: 09.10.1973 Traducerea: Beojuc, Emma Regja: Taub, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jjvanov, Emma Distribupa: Cernucan Jurăscu, Viorica (Ţvetaeva); Cocieru, Ion (Teterev); CreJoiu, Eugenia (Aculina Ivanovna); Doroftei, Lucia (Tatiana); Flamann Catalina, Irene (Polia); Georgescu, Horia (Nil); Iancu, Geta (Stepanjda); Iliescu, Viorel (Medicul); Leahu, Gheorghe (Perdhjo); Măcelaru, Florin (Pjott); Murgu, Mihaela (Elena Nkolaevna); Pătru, Gheorghe (Bessemenov Vasiljevjd); Petrescu, Daniel (Perdhjo); Stana, Gheorghe (Şjşk.in); Suchici, Victoria (Stepanjda) Reprezenta~j: 8 Dosar de presă: Orizont, 08.11.1973, Tribuna, 18.10.1973, Teatrul, 11.11.1973, Drapelul rOfU, 25.10.1973
www.cimec.ro

208

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Gheorghe

Pătru,

Ion Cociem

"5 cenografia Emiliei Jivanov susţine cu multă expresivitate viziunea regizorului Ioan Taub1 care a dat Micilor burghezi conturul unui tablou întunecat1 apăsător. Un spectacol voit static, ca o plimbare înceată1 exasperantă, printr-o galerie de picturi de gen. Dimensiunea picturală a montării se relevă ca una din calităţile ei esenţiale: lumina creează alternanţe savante de clar-obscururi, în acorduri rembrandtiene (de mult n-am mai văzut asemena lumini fmmoase într-un spectacol), din penumbră se preling umbre furi{ate 1 făpturi temătoare1 ce-fi ascund parcă existenţa (... ). Ioan Taub ne propune o lectură gravă) o jorare sondând spre zone ale tragimlui) o încercare serioasă1 solidă) analitică, cu câteva reujite certe. Caligrafia studiată a mijcării urmăre1te să redea starea de captivitate interioară a celor obligaţi să trăiască în acel spaţiu1 strivzfi de mobile (în concepţia regizoral-scenografică, supradimensionate, n.n.); gesturi lente, vlăguite, proteste frânte, devitalizate, furii repede reprimate; ca o "husă", oboseala de a trăi, de~ustul în faţa acţiunii acoperă vocile1 gesturile. (... ) Apare evidentă în montare munca minuţioasă a regizorului cu actorii. În spectacol predomină portretul, compoziţia) micul recital actoricesc. (... ) Gheorghe Leahu excelează în compoziţia sa (Percihin), distilând candori de copil bătrân1 uimiri fericite în faţa surprizelor misterioase ale vieţii, neînţelegând, dureros, umilinţele la care este supus. În interpretarea tânărului actor Ion Cocieru (... ), Teterev este interesant prin luciditate. (... ) Din echipa feminină a reprezentaţiei, Luci a Doroftei realizează cel mai bine condiţia de victimă, joacă sobru tragismul înfrângerii; în delicat contrast se impune prezenţa Irenei Flamann Catalina, szluetă fragilă dar fermă, subliniind cu discreţie o curată aspiraţie spre lumină." (Mira Iosif, Teatml, 11.11.1973)
www.cimec.ro

209

M A RI ANA

Vorcu

,}oan Taub, regizont~ ne-a dat un spectacol gândit ctt maturitate, a creat textttlui o punere în scenă ce ne-a determinat transcrierea acestor gândttri,· ele nu se riferă la piesă ci la alcătuirea sa proprie, la personqjele viz:jttnii sale. Ioan Taub a qferit interpreţilor prilejul redescoperirii ttnor personqje în adevărnl de viaţă al concepţiei sale, contând în reprezentaţie pe datele actorilor distribuiţi, obţinând calchierea actorilor cu rolurile. Ioan Taub ne-a dat un spectacol. Actorii acestui spectacol I-au cre~tt şi ne-att demonstrat măsttra talentttltti lor, fiecare şi-a marcat trecerea prin scenă, lăsând spectatornltti impresia exactă a personqjttltti creat. Fiindcă, iată, aici ptttem vorbi despre creaţii actoriceşti. Fiindcă, iată, fiecare interpret şi-a avttt "marea sa scenă" penmt că fiecare interpret a fost astfel condtts încât să mt-şi derat!Jeze partenentl şi nici propriul personqj prin sttpralicitare continttă a prezenţei sale scenice. Acea lentoare a dmtlării, acele pattze şi acea lipsă de relaţie între personqje, care ţine de concepţia regizorală, va deveni, dttpă câteva spectacole, ttn mecanism cu fimcţionare perfectă. Saltttăm ctt bttcttrie rettşita Naţionalttlui timişorean. " (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 08.11.1973)

SUFLETE TARI, dramă de Petrescu, Camil Data premierei: 27.11. 1973 Regia: T aub, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu~ia: Avram, Radu (Şerban Saru Sineşti); Cemucan Jurăscu, Viorica (Maria Saru Sineşti); Cocieru, Ion (Andrei Pietraru); Danău lliescu, D aniela (O servitoare); Doroftei, Lucia (Ioana); Flamann Catalina, Irene (Elena); Georgescu, Horia (Culai Darie); Iordănes cu, Ştefan (Matei Boiu Dorcani); Lungoci, Gheorghe (Un servitor); Ne~ea, Miron (Prinţul Bazil Şerban) Reprezentaţii: 21

Viorica Cernttcan,
210

Ştefan Iordănesctt,

artist emerit

www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Dosar de presă: Drapelul rOfU, 23.12.1973, Orizont, decembrie, 1973, Drapelul rOfU, 02.12.1973
"În teatrul lui Camil Petrescu (... ) ideile dramatice presupun întrupdri de excepţie, întâi prin însdfi calitatea lor: conjunctural fi formal, oamenii lui Camil Petrescu sunt elaboraţi în tiparul excepţiei. Anevoios să le poţi menţine pe scenă calitatea de idee, să le dai, totufi, prezenţă scenicd accesibilă, să le marchei} un traseu viabil, ei nefiind
obişnuiţi fi nici asemănători

(... ).

Spectacolul Teatrului Naţional din Timifoara ne face să credem că regizorul Ioan Taub a intuit, sau a reufit să afle, exact, ce anume desparle piesa lui Camil Petrescu de reprezentarea ei. Şi a căutat o soluţie. A creat pentru Andrei Pietraru un fel de automatism al mifCdrii fi rostirii, ca după o injecţie anihilatoare. În interpretarea lui Ion Cocieru personajul a ajuns la liman. Este crezut. (... ) Atât Culai (Horia Georgescu), cât fi Elena (Irene Flamann Catalina) reufesc sd-fi scoată personajele din anonimat. (... ) Lucia Doroftei (Ioana Boiu),jărd să fie exact genul de actriţă de care era nevoie, reufefte dea consistenţă personajului său. (... ) Cât despre celelalte personaje, deci ceilalţi internu putem decât să regretăm că nu s-au impus atenţiei( ... ). Decorul fi costumele n-au fost nici ele revelaţiile afteptate." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, decembrie 1973)
preţi,

SOLDĂŢELUL DE PLUMB, basm dramatic de Lichy, Sacha (Elveţia)

Data premierei: 08.12.1973 Traducerea: Torgaşev, Eugen Regia: Savin, Sergiu Scenografie decor: Savin, Sergiu Scenografie costume: Savin, Sergiu Distribuţia: Buzoianu, Traian (Tolle); Cimbru, Odillo Victor Oulian Kobvla); Cobet Soroceanu, Anatolie (Un spion); Flamann Catalina, Irene (Kaga); Georgescu, Horia (Cristian Silwarsen); Ioan, Elena (Maestru de ceremonii); Mării, Ştefan (Regele Ciprian); Olaru, Ion (Krull); Petrescu, Daniel (Regele Olaf); Sasu, Ştefan (Cristian Silwarsen); Şuvăgău, Miron (Bomba Roeber); Şuvăgău, Miron (Prinţul de Kocikadania); Şuvăgău, Miron (Prinţul de Koranda); Tănase, Eugen (Krull) Reprezentaţii: 59 Dosar de presă: Orizont, 31.01.1974, România 16.12.1973
literară,

27.06.1974, Drapelul rofu,

)n viifunea lui Sergiu Savin, tânăr fi talentat regizor timiforean (... ), textul lui Sacha Lichy devine o irezjstibild invitaţie la puritate. Acea frumoasă Antologie a
inocenţei a lui Iordan Kimet (din care regizorul a inclus în spectacol câteva poezit) patroneaza montarea, conferindu-i atmosfera ei de vis, cromatica fabuloasă. Uriafe marionete de butaforie - cu chipuri de motani înţelepţi fi hlamide ale sfetnicilor preţiofi - se întâlnesc în reprezentaţie cu bizari dromaderi, ascunfi îndărătul ochelarilor de soare; păpufi suave, miniaturale, se rotesc pe fragilul carusel al mefterului Krull cronometrându-i parcă existenţa

www.cimec.ro

211

MARIANA

Vorcu

(scenografia rafinată) UfOr suprarealistă) aparţine tot regizorulut))· iar poetul Silu;drsen recită) de sub mantia lui de ierburi marine) elegii pentru fiinţele mici) avertizându-ne asupra caracterului aiptic al povestirii. (... ) Mizanscena plină de fanteife fi lirism a lui Sergiu Savin cucerefte spectatorul prin puterea de genemlizare) prin întrebările universal valabile pe care ftie se! le ridice. Spectacolul Naţionalului timiforean demonstreazâ înec! o datei ce! orice ))piese! pentru copit) Îfi atinge scopul atunci când este privită - de către realizatorii ei - cu exigenţa cuvenită. Acest lumt l-aN înţeles foarte bine actorii Traian Buzoianu (Tolle)) Miron Şuvăgău (interprettd a nu mai pt~ţin de patrtt rolmi importante)) Irene Flamann Catalina (Kiiga)) Horia Georgescu (Poetul) fi Daniel Petrescu (Ola}).)) (Bogdan Ulmu, &mânia literară, 27.06.1974) nRegia fi scenografia lui Sergiu Savin înlesnesc piesei lui Sacha Lichy drumNl spre înţelegere: per.ronqfele au farmec. Ritmul alert) întrerupt doar de câteva momente poetice) de respiro - în fapt) frumos concepttte fi necesare -) tonul firesc al replicii) degajarea interpreţilor) iată alte câteva elemente care pledează în favoarea impresiei că întreg acest spectacol se desfăfoară sub semnul natumleţii. A celei bine dozate fi de bun gt~st. Adică afa cum) probabil, copiii Îfi imaginează basmele) undeva o graniţă nesigură între real fi fantastic) o asemănare între ele care) nouă) matt~rilor) ne scapă.)) (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 31.01.1974)

lentă

Irene Flamann Catalina) Traian Buzoianu) Horia Georgescu) Daniel Petrescu) Victor Odillo Cimbru

www.cimec.ro

212

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

CÂINELE GRĂDINARULUI, comedie de Vega Carpio, Lope Felix de (Spania) Data premierei: 24.01.1974 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Avram, Radu (Tristan); Bejan, Garofiţa (Dorothea); Berzescu, Adrian (Leonido); Cernucan Jurăscu, Viorica (Niarcela); Georgescu, Carnii (Federico); Haiduc, Ion (Furio); Herberescu, Ecaterina (Anarda); Iliescu, Viorel (Fabio ); Ionescu, Coca (Diana); Lungoci, Gheorghe (Celio ); Mihai, Emilia (Dorothea); Neţea, Miron (Ricardo); Sasu, Ştefan (Antonello); Sasu, Ştefan (Lirano ); Sinka, Karoly (Theodoro ); Stana, Gheorghe (Cammo ); Tănase, Eugen (Ludovico ); Ternovits, Alexandru (Otavio) Reprezenta~i: 45 Dosar de
presă: Drapelul rofu,

27.01.1974, Drapelul ro.JU, 20.01.1974

"Nu ftiu cum arăta acum aproximativ două decenii, când a apărut În acelafi ro~

Coca

Ionescu. Poate

că farmecul juneţii

s-o fi apropiat mai mult de starea fii)că a Dianei. Mă

îndoiesc însă că atunci a avut atâta maiestuoi)tate, maturitatea de concepţie fi siguranţa de

astăi). ( ... ) În premiera oferită acum, actriţa a ftiut să-fi plieze toate calităţile pe rol fi, exceptând câteva ezitări, să ne ofere ofemeie tulburătoare, chinuită de contradicţiile dintre condiţia

Alexandru Ternovits (Otavio), Eugen Tănase (Ludovico), Adrian Berzescu (Leonido), Gheorghe Lungoci (Celio), Gheorghe Stana (Camillo), Ion Haiduc (Furio), Ştefan Sasu etc., ei realizează o
fericită

ei socială fi pasiune. (... ) Completându-se cu

contrapondere la un spectacol care altfel ar fi putut cădea În melodramă sau În sentiAlmăjan,

mentalism. " (Ion Marin

Drapelul rofu, 27 .O 1.197 4)

A DOUA FATĂ A MEDALIEI de Sîrbu, Ion Dezideriu , Data premierei: 14.03.1974 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Bejan, Garofiţa (Clarissa); Buzoianu, Traian (Andrei Oancea); Creţoiu, Eugenia (Doamna Cluceru); Dănău Iliescu, Daniela (Fana); Doroftei, Lucia (Fanny); Flamann Catalina, Irene (Fana); Jurăscu, Vladimir (Radu Cluceru ); Murgu, Mihaela (Niagda Fmp ); Pătru, Gheorghe (Gherasim); Petrescu, Daniel (Ioanovici); Simionescu, Elena (Lily Sinescu); Ternovits, Alexandru (Ioanovici) Reprezenta~i: 37 Dosar de presă: Drapelul rofu, 26.03.1974, Orizont, 06.09.1974
www.cimec.ro

213

MARIANA

Vorcu

"Regia attistică a scos bine în relief pitorescul unor personaj fi situaţiile hilare. A subliniat, mai cu seamă, cu vigoare fi expresivitate, mesajul ideatic al textului dramatic. (... )Nu mic este meritul regiei în munca privitoare la interpretarea actorilor. (... )Scenografia dovedefte bun gust, simţ al nuanţelor, echilibru cromatic, dorinţa încununată de bune reifiltate de a crea un spaţiu de joc prielnic desfăfurării spactacolului." (Trajan Ljvju Birăescu, Orizont, 06.04.1974)

APPASSIONATA, poem dramatic de Ardeleanu, Aurel Gheorghe
Premieră absolută

Data premjerej: 01.06.1974 Regja: Savin, Sergiu Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jjvanov, EmHia Distribupa: Bejan, Garofita (Muncitoare); Buzoianu, Traian (Trajan); Cimbru, Odillo Victor (Preotul); Cocieru, Ion (Grjgore ); Cretoiu, Eugenia (Bunica); Danău lliescu, Daniela (Muncitoare); Flamann Catalina, Irene (Ilona); Flamann Catalina, Irene (Marja); Flamann Catalina, Irene (Tânăra); Georgescu, Carnii (Muncitor); Georgescu, Horia (Tăjetor de lemne); Haiduc, Ion (Un tânăr); Herberescu, Ecaterina (Muncitoare); Iancu, Geta (Doamna Pauli); Iancu, Geta (Femeja în negru); lliescu, Viorel (Muncitor); Ioan, Elena (Chestorul); Lungoci, Gheorghe (Muncitor); Mării, Ştefan (Agentul); Mării, Ştefan (Sculptorul); Mării, Ştefan (Vânzătorul ambulant); Mihai, Emilia (Muncitoare); Olaru, Ion (Muncitor); Pătru, Gheorghe (Stângjstul); Petrescu, Daniel (Funcţionarul); Petrescu, Daniel (Hans Djeter Bljtz); Sasu, Ştefan (Ofjţer); Stana, Gheorghe (Reprezentantul partiduluj); Şuvăgău, Miron (Prefectul) Dosar de presă: România literară, 16.08.1973, Orizont, 14.06.1974, Szabad Szo, 09.06.1974, Drapelul rOfU, 09.06.1974
"Textul-poem (piesa reifimă lupta unor comunifti bănăţeni împotriva reacţiunii na:Jste, în preajma pregătirii insurecţiei, n.n.) condensează o epocă, un complex de trăiri fi evenimente. Replica frustă, directă, delimitarea precisă a lumilor în conflict, iată punctul de plecare al punerii în scenă datorate lui Sergiu Savin. Regizorul afăcut ceea ce oricând afteptăm să se întâmple: a construit un univers (o metaforă teatrală, cum spunea cineva) în care se integrează organic toate componentele spectacolului. O minuţioasă muncă pe text, mifcarea gândită până în amănuntele sale, ritmul (în crescendo) susţinut pe întreg parcursul reprezentaţiei, buna dozare a momentelor de respiro fac viaţa acestei puneri în scenă. Actorii sunt bine distribuiţi, rolul fi ponderea fiecărui personaj având coordonate exacte, neconfundabile. O anume violenţă a limbajului scenic, necesară fi opottună, face ca puţinele oaze de linifte să fie afteptate. Este

un spectacol neliniştit, continuu în mişcare în spiritul concepţiei regizorale, aproapefărăfisuri, incitant şi penetrant. Nici nu voi face referiri la vreun actor, pentru că toţi mi se pare să-fi fi dat aici măsura talentului fi a puterii lor de concentrare. Scenografia Emiliei Jivanov dă posibilitate regiei să-fi pună în aplicare intenţiile, simplă fi
www.cimec.ro

214

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

sugestivă,

ea ne oferă, încă de la ridicarea cortinei, o plăcută surprizii." (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 14.06.1974)

STAGIUNEA 1974-1975
Bunescu, Traian- director artistic; Krohn, Carol - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Reus, Emil - regizor artistic; Ieremia, Ioan - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; CoruJiu, Elena Mariana referent literar Avram, Radu - actor; Bejan, GarofiJa - actriţă; Bomches, Lavinia - actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor -actor; Cobet, Anatolie , actor; Cocieru, Ion - actor; Cretoiu, Eugenia - actriţă; Dănău, Daniela actriţă; Doroftei Moll, Luda - actriţă; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Georgescu, Horia - actor; Grigorescu, Ovidiu actor; Haiduc, Ion - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; lordănescu, Ştefan, artist emerit- actor; Jurăscu Cernucan, Viorica- actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit -actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Nedelcu, Constantin - actor; Netea, Miron - actor; Olaru, Ion -actor; Pătru, Gheorghe -actor; Petrescu, Daniel- actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stana, Gheorghe - actor; Strasser, Mariana - actriţă; Suchid Codricel, Victoria - actriţă; Şuvăgău, Miron -actor; Ternovits, Alexandru -actor Cioba, Coriolan - sufleur; Crişcov, Jenica- sufleur; Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic;

OPERA DE TREI PARALE, comedie de Brecht, Bertolt (Germania) Data premierei: 03.10.1974 Traducerea: Răcăciuni, Isaiia şi Cassian, Nina Regia: Taub, Ioan Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Weill, Kurt DistribuJia: Avram, Radu (Brown); Bejan, GarofiJa (Kitty); Buzoianu, Traian (Filch); Cernucan Jurăscu, Viorica Oenny Speluncă); Cimbru, Odillo Victor (Smith); Cobe} Soroceanu, Anatolie (Un gardian); Cretoiu, Eugenia (Molly); Dănău Iliescu, Daniela (Vânzătoare baloane); Doroftei Moll, Luda
www.cimec.ro

215

M A RI ANA

Vorcu

(Polly); Flamann Catalina, lrene (Betty); Georgescu, Carnii (Un casier); Georgescu, Horia (Un cântăreţ ambulant); Haiduc, Ion (Soldat fără picior); Iancu, Geta (Lucy); lliescu, Viorel (Ede); Ioan, Elena (Dolly); Ionescu, Coca (Jolly); Ionescu, Horia Dan (Robert); Iordănescu, Ştefan (Un domn elegant); Leahu, Gheorghe (Jeremiah Peachum); Lungoci, Gheorghe (Iacob); Mării, Ştefan (Mathias); Mihai, Emilia (Vânzătoare flori); Murgu, Mihaela (Sally); Ne~ea, Miron (Jimmy); Olaru, Ion (Un cerşetor); Pătru, Gheorghe (Mackie Şiş); Petrescu, Daniel (Walter); Sasu, Ştefan (Un marinar fără mână); Simionescu, Elena (Celia Peachum); Stana, Gheorghe (Cerşetor); Strasser, Mariana (Suki); Suchici, Victoria (Sally); Şuvăgău, Miron (Pastorul Kimball) Reprezentaţii: 80

Gheorghe Leahtt, artist emerit, Elena Simionesctt, Lttcia Doroftei, Gheorghe Pătrtt
Dosar de presă: România literară, 09.01.1975, Nette Banater Zeitttng, 10.10.1974, Drapebtl roştt, 13.10.1974, Teatrttl, nr. 11, noiembrie 1971

"Ce se petrecea pe scenă era

însă

de-a dreptttl paradoxa~ ca să folosesc ttn cttvânt mai

arătos. Îndemnaţi de o orchestră dezacordată şi famelică, actorii veneatt din când în când

la rampă să cânte, ctt voci plăpânde, ttnele gâjâite, altele inattdibile, songttrile, ca pe nişte arii de operetă. Trecând apoi în actttl doi al scenei, ttnde trebttiatt să vorbească în proză, ntt se mai auzeau chiar deloc, asifel că publicttltti îi era total neclar ce se întâmplă, despre ce este vorba. Dezlânat şi memt întrerupt de acele fade insertttri operetistice, jttcat în plictiseală, fără participare, ori ctt scălâmbăieli nedemne, spectacolttl se târa anevoie spre ttn finalleşinos. (... ) Scenografia, lipsită de originalitate, regia inoperantă şi fără nicio idee despre ttniversttl piesei satt despre eventualele raportări ale acestttia la lttmea contemporană." (Valentin Silvestru, România literară, 09.01.1975)
www.cimec.ro

216

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

ORDINUL, dramă de Hochwălder, Fritz (Austria) Premieră pe ţară Data premierei: 31.10.1974 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Avram, Radu (Dwornik); Buzoianu, Traian (Băiatul); Buzoianu, Traian (Poslanetz); Cimbru, Odillo Victor (Consilierul şef); Georgescu, Carnii (Knippers); Grigorescu, Ovidiu (Vroom); Haiduc, Ion (Băiatul); Haiduc, Ion (Poslanetz); Ionescu, Coca (Mama); Jurăscu, Vladimir (Mittermayer); Lungoci, Gheorghe (Takatsch); Mării, Ştefan (Consilierul şef); NeJea, Miron (De Goede); Petrescu, Daniel (Muff); Simionescu, Elena (Doamna Cornelissen); Strasser, Mariana (Fata); Şuvăgău, Miron (Pokorny); Ternovits, Alexandru (Chelnerul) Reprezentaţii: 27
Dosar de
presă:

Teatrul, nr. 2, februarie 1975

,}niţiativa Teatrului Naţional din Timfoara de a-l supune pe Fritz Hochwiilder cunoafterii publice este, sub acest raport, un act de cultură vrednic de întâmpinat ca atare. Şi alegerea lucrării Ordinul, din multele scrise de dramaturg, nu este lipsită de un bun temei. Ordinul este o dramă al cărei argument - chiar parabolic - ţine de o istorie fi de realităţi efectiv trăite: este o dramă a memoriei care nu poate adormi; păstrându-se trează, înfiptă În crunta epocă a nazismului, ea vizează conftiinţele care, peste timp, se păstrează robite sentimentului vinovăţiei de a fi luat parte -prin supunere oarbă, automatizată- la de::Jănţuirea, întinderea fi restaurarea climatului de teroare fi asasinat al acelei epoci. (... ) În spectacolul timiforean, Emil Reus a imaginat cu scenografa Doina Popa Almăşan un efafodaj metalic orizonta~ sugerând un soi de labirint, prin geometria fi căile înguste ale căruia se desfăfoară ancheta fi visele rele ale eroului format la fCOala executării oarbe a ordinelor de sus fi a execuţiilor din ordin. Scena respiră un fel de aer kafkian, foarte potrivit caracterului, pe de o parte poliţist, pe de altă parte oniric fi halucinant pe care-I îmbracă în spectacol drama. Unele incongruenţe fi unele inflltraţii străine, de ecou naturalist, rezolvă greoi fi neinspirat o seamă de momente. La acestea se adaugă, pe planul dimensiunii spectacolului fi ale dispoziţiilor În spaţiu ale interpreţilor, neglijarea tensiunii fi a pragurilor fi efectelor de "suspanse'~ relaţiile adesea fără rigoare ale protagoniftilor. Se degqjă de aici o atmosferă neindicat trenantă, În care febra fi febrilitatea, chiar explozivu~ apar pe nedrept insolite." (Florin Tornea, Teatrul nr. 2, februarie 1975)

UN FLUTURE PE LAMPĂ, dramă de Everac, Paul Data premierei: 16.01.1975 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Avram, Radu (Roger Vincent Dupic); Berzescu, Adrian (Djamal Abouladhi); Cimbru, Odillo Victor (Laurenţiu Blănaru); CobeJ Soroceanu,
www.cimec.ro

217

MARI A NA

VOICU

Anatolie (Părintele Bembea); Creloiu, Eugenia (Celestine Dupic); Danău Iliescu, Daniela (O studentă); Flamann Catalina, lrene (Sheila O'Kelly); Georgescu, Carnii (Anastase Crăciunescu); Georgescu, Horia (Tit-Liviu Henţia); Grigorescu, Ovidiu (George Martois); Haiduc, Ion (Ion Găvozdea); Iancu, Geta (Viorela Vidrighin); Iliescu, Viorel (Mario Odillo Marangozzi); Ionescu, Ana (Hanelore Baumgarten); Ionescu, Horia Dan (Mike O'Kelly); lordănescu, Ştefan (Louis Armand D' Avignac ); Leahu, Gheorghe (Leon Schwarz); Lungoci, Gheorghe (Valetul); Mării, Ştefan (Profesorul Stiopul); Murgu, Mihaela (Nicolle Martois); Nelea, Miron (Ovidiu Petrescu); Pătru, Gheorghe (Sandu Popazu); Petrescu, Daniel (Venceslav Vrabie); Sasu, Ştefan (Jean Pietre Dupic); Simionescu, Elena (Doamna de Marenne); Stana, Gheorghe (Anton Suditu); Strasser, Mariana (Florica Popescu) Reprezentaţii: 84

Mzhaela Murgu

şi

Miron

Neţea

Dosar de pre să: Teatnt~ martie, 1976, Drapelul ropt, 19.01.1975, Scînteia tineretului, 20.03.1976, Cronica sătmăreană, 11.06.1976, Banatske Novine, 24.01.1975, Orizont, ianuarie 1975, Teatnt~ 1976, Valentin Silvestru, vol. Un deceniu teatral, Ed. Eminescu, 1984, pag. 193, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p.99
"Prima constatare ce mi s-a impus este că există "reviriment" pe linia concepţiei de spectacol. Acesta mi se pare lttcntl cel mai important: că se desenează o atitttdine, o gândire foţă de spectacol. Vreau să insi.rt asupra acesttti pund de vedere pentnt că ne qflăm într-o perioadă când gândirea regizoralc7, după tm moment de criză, Îfi revine. Şi mă bucur că, în fhmtea acestui stat mqor de concepţie care este regia, se găsejte aici ttn element tânăr, Ioan Ieremia, pe care l-am apreciat la spectacolul lui de diplomă cu Bucătăria . (... ) Fluturele pe lampă, cel mai vii]bil marcat de gândire foţă de text fi de atitudine creatoare, îmi susţine qftm;aţia anterioară. In
www.cimec.ro

218

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

spectacolul lui Ieremia se desenează clar problema atitudinii individuluifaţă de libertate, faţă de liberul arbitruJaţă de problema libertăţii interioare. Cred că regizorul a îmbunătăţit, dacă pot spune afa, piesa lui Everac, a ridicat-o la un nivel superior, transplantând această problemă a atitudiniifaţă de patrie pe planul conftiinţei." (l\fira Iosif, Orizont, 1976 ).

"Un fluture pe lampă (... ) este un spectacol încărr:at de semnificaţii pentru că Ioan Ieremia scormonefte în textul lui Paul Everac fi face pre:zyntă ca idee centrală a spectacolului una care scapă la oprimă citire, dar care dă operei dramatu'l,ului noi valenţe, aproape nebănuite. (... ) Spectacolul lui Ioan Ieremia arr meritul de a nu apela niciodată la strălucirrafacilă, de a se menţine permanent într-o notă de discuţie totufi gravă. Regizoru~ actorii sunt excelent ajutaţi de o scenograjie semnată de Emilia Jivanov, foarte simplă, dar care slf!fefte extraordinar textu~ oprindu-se la sugerare fi nu la ilustrare, lăsând replicile să capte:zy spectacolul prin gravitatea lor fi nu prin "eleganţa" locului unde au fost spuse. (... ) Trrbuie subliniat jocul întregii echipe de actori, unitar, extrrm de sensibil la viziunea regizorală. Un fluture pe lampă, în regia lui Ioan Ieremia, este unul de ţinută, dovedind o matură confruntare cu textul (sigur, spectacolul arr fi unele scăden)." (l\firuna Ionescu, Scînteia tineretului, 20.03.1976)
)n tratarea textelor din vremea noastră, el (Ioan Ieremia n.n.) s-a arătat la fel de sobru fi concentrat dramatic, manifestând ostilitate faţă de ornamente fi digresiuni, căutând un drum drept fi limpede, dând verdicte, sancţionând etic, făcând proeminentă ideea generală în numele căreia acţionează. Gabaritul artistic al spectacolului Un fluture pe lampă de Paul Everac a fost mai redus la Timifoara decât la Bucurefti, dar mie':(!lllucrării a apărut tot atât de dens, iar aspectul politic al înfruntărilor, câteodată chiar mai revelatoriu. Au fost bine evaluate contrastele unei lumi debusolate, iar înfruntările se săvârfeau la voita} înalt( ... )." (Valentin Silvesttu, vol. Un deceniu teatral, Ed.Eminescu, 1984, pag.193)

EVANTAIUL UNEI LADY, comedie de Wilde, Oscar (Anglia) Data premierei: 18.02.1975 Traducerea: Anatol, Constantin Regia: Anatot, Constantin Asistent de regie: Cernucan, Viorica Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distributia: Avram, Radu (Lord Augustus Lorton); CreJoiu, Eugenia (Lady Stuttfield); Dănău Iliescu, Daniela (Miss Graham); Doroftei Moll, Lucia (Mrs Erlynne); Georgescu, Horia (Mr Hopper); Grigorescu, Ovidiu (Sir James); Haiduc, Ion (Lord Darlington); Herberescu, Ecaterina (Mrs Cowper-Cowper ); Iancu, Geta (Lady Agatha Carlisle ); Ioan, Elena (Lady Jedbourgh); Ionescu, Ana (Lady Windermere); Ionescu, Coca (Lady Plymdale ); Ionescu, Horia Dan (Mr Cecil Graham ); Iordănescu, Ştefan (Parker); NeJea, Miron (Lord Windermere); Petrescu, Daniel (Mr Dumby); Simionescu, Elena (Ducesa de Berwick); Sinka, Karoly (Lord Darlington); Strasser, Mariana (Rosalie)
www.cimec.ro

219

M A RI A N A

V O I C U

Reprezentaţii:

49

Ana S erghie Ionescu, Lucia Doroftei

Dosar de

presă:

Drapelul rofu, 22.02.1975, Orizont, 21.02.1975

"Piesa Evantaiul unei Lady Îfi propune să ilustreze falsa onorabilitate a burgheifei engleze din acea vreme, ipocrită fi coruptă. Dar mijloacele cu care oface sunt simpliste, convenţionale. Scriitorului îi lipse{te virulenţa genial~ vitriolarea fi {tiinţa personqjelor lui G.B. S hatv, de pildă. Având în vedere asemenea stări de fapt, ne întrebăm care au fost motivele care au determinat alegerea acestei piese fi includerea ei în repertoriul teatrului? Pentru că oricât s-au străduit actorii, spectacolul n-a depăfit stadiul unei reprezentaţii oneste." (Ion Marin Almăjan, Drapelul rofu, 22.02.197 5)

POVESTEA CENUŞĂRESEI, basm dramatic de Liţu, Emil Data premierei: 03.04.1975 Regia: Simionescu, Elena Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Marchievici, Victor Mişcarea scenică: Feretti, Elisabeta
www.cimec.ro

220

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

DistribuJia: Cernucan Jurăscu, Viorka (Zâna); Cimbru, Odillo Victor (Sfetnicul craiului); Cobet Soroceanu, Anatolie (Sfetnicul craiului); Doroftei Moll, Luda (M:aria); Georgescu, Horia (Ursulică); Grigorescu, Ovidiu (Sfetnicul craiului); Haiduc, Ion (Crainic de curte); Iancu, Geta (Veveriţa); Ioan, Elena (l'Aama); Ionescu, Ana (Cenuşăreasa); Ionescu, Horia Dan (Craiul); Lungod, Gheorghe (Sfetnicul craiului); Murgu, Mihaela (Ileana); Olaru, Ion (Sfetnicul craiului); Sasu, Ştefan (Flăcău din popor); Stana, Gheorghe (Crainicul); Suchld, Victoria (Iepurilă) Reprezentaţii: 31

STAGIUNEA 1975-1976
Bunescu, Traian -director artistic; Krohn, Carol -director adjunct; David, Cornel - contabil şef; Reus, Emil -regizor artistic; Ieremia, Ioan -regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; CoruJiu, Elena Mariana -referent literar Avram, Radu - actor; Bejan, Garofita - actriţă; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cîrstea, Cristina - actriţă; Cobet, Anatolie - actor; Cocieru, Ion - actor; Cretoiu, Eugenia actriţă; Doroftei Moll, Luda - actriţă; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit- actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan actor; Mihai, Emilia - actriţă; Mihăescu, Monica -actriţă; Murgu, Mihaela -actriţă; Netea, Miron- actor; Olaru, Ion- actor; Pătru, Gheorghe- actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stana, Gheorghe - actor; Strasser, Mariana - actriţă; Şuvăgău, Miron actor; Ternovits, Alexandru- actor
Cioba, Coriolan - sufleur; Crişcov, Jenica- sufleur; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Chirilă, Adrian - regizor tehnic

VIFORUL, dramă de Delavrancea, Data premierei: 28.09.197 5 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia

Ştefănescu

Barbu

www.cimec.ro

221

MARIANA

V OICU

Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Nicoară, Diodor Distributia: Avram, Radu (Ţugulea Moghilă); Cimbru, Odillo Victor (Spătarul Hrană); Cioba, Coriolan (Mutul); Cîrstea, Cristina (Contele Irmski); Cobet Soroceanu, Anatolie (Mogîrdici); Cocieru, Ion (Cătălin); Cretoiu, Eugenia (Niculina); Doroftei Moll, Lucia (Doamna Tana); Iancu, Geta (Oana); Jurăscu, Vladimir (Luca Arbore); Lungoci, Gheorghe (Cosma Şearpe); Mării, Ştefan (Pârcălabul Baloş); Netea, Miron (Vistiernicul Ieremia); Olaru, Ion (Toma Căţăleanu); Pătru, Gheorghe (Vornicul Carabăţ); Stana, Gheorghe (Ştefăniţă Vodă); Strasser, Mariana (Contele Irmski) Reprezentaţii: 30

Lucia Doroftei Moll, Gheorghe Stana (în prim plan, cu faţa)

Dosar de presă: Drapelul ropt, 26.09.1975, Tribuna, 09.10.1975, Drapelul roşu, 02.10.1975, Ramun~ 28.03.1976, România literară, martie, 1976, Înainte (Craiova), 27.03.1976, Ramuri, 28.03.1976, Banatski Novine, 10.10.1975.0rizont, octombrie, 1976, Valentin Silvestru, Un deceniu teatral, Ed. Eminescu, 1984, pag. 191, 192, Teatrul, nr. 10, octombrie 1975, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99

",oan Ieremia (... ) realizează un spectacol de concepţie, poate nu totdeauna egal cu sine, nu totdeauna scris cu aceeaşi inventivitate şi suţinut cu aceeaşi tensiune, sigur însă la un nivel de interes mqjor, deopotrivă de concludent atât pentru gândirea regizorulut~ cât şi pentru capacitatea lui de a materializa scenic idei, întrucât exprimă, iarăşi sigur, un punct de vedere personal şiface dovada unor m!Jloace artistice moderne, stăpânite cu rafinament şi echiliwww.cimec.ro

222

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

bru interior. Premisa fundamentală a spectacolului lui Ioan Ieremia trebuie văij~tă, fără în însăfi valoarea Viforului, în acelfond al piesei lui Delavrancea în care orice lectură regizorală activă nu poate să nu descopere o veritabilă confruntare politică, o dezbatere pătrunsă de sensuri care presupun o pnifundă fi gravă meditaţie, conferind conflictului deschidere spre conftiinţa spectatorului fi punându-i în evidenţă un coeficient de permanenţă prin care se apropie de perspectiva unora dintre dramele shakespeariene. (... ) În ciuda unor episoade mai puţin tensionale, fi poate fi a faptului că prima parte este mai "sărac" scrisă regizoral, Viforul se impune ca un spectacol de o vi::(june riguros elaborată, cu un final ce conferă operspectivă tragică destinului lui .}tefăniţă fi mai puţin sângeroaselor evenimente pe care el le-a înfăptuit. (... )Ioan Ieremia a creat un spectacol bazat pe o teză plau::(jbilă, cu o temă atent gândită fi demonstrată( ... )." (Ion Cocora, Tribuna, 09 .10.1975)
îndoială,

"(... ) spectacolul timiforean cu piesa lui Delavrancea Viforul a fost regândit de tânărul regizor Ioan Ieremia, scenografa Emilia Jivanov, actorii Gheorghe Stana (.}tefăniţa') fi Vladimir Jurăscu (Luca Arbore), mai puţin alţii, prin raportarea textului la documentul istoric fi situarea demonstraţiei că domnitorul era un om lucid, nevoit să lupte, cu ce avea la îndemână, atât cu inamicii externi, cât fi cu cei interni, într-un cadru auster, de sugestie medievală în nuanţări shakespeariene. (... ) Transferul cutezător din registrul comediei romantice de fald istoric în acela al dramei realiste analitice, concentrate pe psihologie, mi se pare a conveni reprezentaţiei fi a r.iferi iar un motiv fertil de dispută teatrologică. Căci nu orice repunere în scenă a dramelor istorice interesează a::(j, ci restituirea lor efectivă, regândirea lor scenică pe coordonatele filosqftce fi artistice ale timpului nostru." 01alencin Silvesttu, România literară, martie 19 76)

Spectacolul a participat la prima editie a Festivalului teatrului istoric de la Craiova, în 26.03.1976. Spectacolul a fost invitat de către Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iaşi, în decembrie 1976, la sărbătorirea a 140 de ani de existentă.

DISCIPOLUL DIAVOLULUI, dramă de Shaw, George Bernard Data premierei: 06.12.1975 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distributia: Cocieru, Ion (Richard Dudgeon); Doroftei Moll, Lucia (Judith Anderson); Haiduc, Ion (Christy Dudgeon); Iancu, Geta (Doamna William Dudgeon); Iliescu, Viorel (Sergentul); Ionescu, Ana (Essie); Jurăscu, Vladimir (Pastorul Anderson); Lungoci, Gheorghe (Unchiul William Dudgeon); Mării, Ştefan (Notarul Hawkins); Murgu, Mihaela (Doamna Dudgeon); Pătru, Gheorghe (Maiorul Swindon); Petrescu, Daniel (Unchiul Ti tus Dudgeon ); Strasser, Mariana (Essie ); Suchici, Victoria (Doamna Ti tus Dudgeon); Şuvăgău, Miron (Generalul Burgoyne); Ternovits, Alexandru (Capelanul) Reprezentaţii: 27
www.cimec.ro

223

MARIANA

VOICU

Daniel Petrescu, Ecaterina Herberescu, Ion Cociem, Geta Ianctt, Gbeorgbe Lungoci, Ion Haiduc (a;ezat), Ştefan Mării

Dosar de presă: Drapelul rofu, 26.06.1975, Orizont, 27.05.1975, Teatrul, nr. 3, martie 1976, Orizont, ian. 1976 "Bine cunoscuta piesă a lui G. B. Shaw (...) se oferă la Timifoara într-o montare inegală: un excelent act întâi, cu un prolog sui-generis, extras din actul III (discuţia dintre maiorul Swindon fi generalul Burgqyne) având un bine-venit rol explicativ fi orientativ în informarea publicului despre soarla coloniilor americane, care, în acest an 1777, se desprind de sub stăpânirea reginei Angliei: întreg începutul este tratat cu consecvenţă în acelafi mod ironic, declarat, afifat. Decorul Doinei Almă$an Popa vizualizează ironia, fixează o tentă caricaturală la adresa taberei militare britanice,·pe opunte-plasă-pod de funii, capcană, încor!Jurată de o pânză de corl cenufie, se deplasează mecanic soldaţi ce amintesc de Galy Gay,· sugestia brechtiană este asimilată rodnic fi avansată în spectacol fi prin interpretarea apăsată a indicaţi­ ilor din prefaţă, ce însoţesc fiecare act, regizorul Emil Reus apropiind cu o singură mifcare estetica lui Shaw de cea a lui Brecht. (... ) .Şa1ja la adresa colonialismului, personificat în figura generalului Burgqyne, nu se continuă, însă, fi în celelalte acte. Brusc, reprezentaţia se comută pe un neafteptat registru eroico-patetic fi, după un act doi scăifd fi lipsit de expresivitate, finalul pare adus din cu totul altă operă." (Mira Iosif, Teatrul, nr. 3, martie, 197 6)

,,Miron Şuvăgău, în generalul Burgqyne, reufefte una dintre cele mai interesante creaţii ale sale din ultima vreme. Cu locul său, în balans între autentic fi subtil, Miron Şuvăgău este acum numărul 1 al distribuţiei. Ion Haiduc (Crisţy Dudgeon) reufefte să impună un personaj pe muche între comic fi dramatic, jucând cu bună măsură. (... ) De altfel seriozitatea comică (nu găsim o exprimare mai potrivita) cu care e privit dinlăuntru spectacolul ni se pare a oferi un plus de interes montării, a cărei regie aparţine lui Emil Reus. Arfi de
www.cimec.ro

224

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

amintit Mihaela Murgu (Doamna Dttdgeon)J Ana Ionescu (Essie)J Alexandru Ternovits (Capelamt!)J şi) să ;jcem) Familia Dttdgeon- cei patrtt actori care intră în scenă pentrtt câtera momente şi rămân în memoria spectatontltti. (...) Este eridentă o concepţie ttnitară asttpra interpretării) merit ce-i rerine regizortt!Jti: rămâne ca interpreţii să facă efortttl de a o adttce integral/a lttmină. (...) Dorim să spttnem că schimbările operate de regizor şi) în genera~ maniera în care şi-a gândit spectacoltt~ ni se par bine Penite) dacă arfi nttmai pentrtt motitwl că cle.[făptrarea scenică re11şeşte să conPingă. JJ (Antoaneta C. Iordache, Orizont,
27.05.1975)

COMEDIE DE MODĂ VECHE, comedie de Arbuzov, Nicolaevici Aleksei (Rusia) Data premierei: 16.12.197 5 Traducerea: Nicolau, Mara şi Berechet, Mihai Regia: Berechet, Mihai Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Mălineanu, Henri Mişcarea scenică: Valkay, Francisk Distribu~ia: Avram, Radu (Rodion Nicolaevici); Cernucan Jurăscu, Vi ori ca (Lidia Vassilievna) Reprezentaţii: 59

Rad11 flvrallt, Viorica Cern11can

Dosar de presă: Drapelttl roştt, 21.12.1975, Banatski NoPine, 14.12.1975, Orizont) 06.03.1980, Orizont, 05.08.1976
www.cimec.ro

225

MARIANA

Vorcu

,Asistând la spectacolul Teatrului Naţional, emoţia te cuprinde de la primele replici fi pe măsura înaintării acţiunii, ne învăluie farmecul unui melancolic fi luminos cântec de toamnă. Autorii acestui "cântec scenic" se numesc Mihai Berechet (... ), Viorica Cernucan fi Radu Avram. Nota distinctă a spectacolului imprimată de regizor o constituie discreţia fi sinceritatea, întreaga realizare a spectacolului situându-se la confruntarea revelatoare a unor adânci sensuri. Actriţa Viorica Cernucan a reufit, în acest spectacol, cea mai mare performanţă actoricească a ei pe scena Naţionalului timiforean. Jocul eiJăcut din tristeţe voalată fi bucurie de viaţă deifănţuită, domină de la un capăt la altul întreaga acţiune. Spontaneitatea fi adâncimea sentimentelor, trecerea bruscă fi strălucitoare de la o gamă de sentimente la alta, firescul saltului de la grav la suav, toate topite într-o identitate cu fascinantul persontiffeminin al Lidiei, aduc binemeritate aplauze la scenă deschisă creatoarei acestui rol de neuitat. Radu Avram, în medicul fef al Sanatoriului, ne-a oferit un joc dominat de corectitudine, sobrietate, partitura sa scenică, mai :{gârcit creată de autor, fiind interpretată cu o înţelegere caracterizată de măsură fi adecvare la profilul personajului. Excelentele decoruri ale lui Virgil Miloia, atât de simple fi în nota textului ironic- zâmbitoare, s-au aliniat cu mu:Jca de scenă a lui H. Mălineanu, împlinindfericit acest minunat spectacol." (S. Levin, Drapelul rOfU, 21.12.1975)

DOSARUL ANDERSONVILLE, dramă de Lewitt, Saul (USA) Premieră pe ţară Data premierei: 30.12.1975 Traducerea: Stegăroiu, Radu Bogdan Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu}ia: Belu, Mircea (Căpitanul Williams); Buzoianu, Traian (Maiorul Hosmer); Cimbru, Odillo Victor (Ambrose Spencer); Cobeţ Soroceanu, Anatolie (Doctorul Fard); Cocieru, Ion (Colonelul Chipman); Georgescu, Carnii (Generalul Mott); Grigorescu, Ovidiu (Generalul Stibbs); Haiduc, Ion (James Gray); Jurăscu, Vladimir (Generalul Lew Wallace); Leahu, Gheorghe (Ottis Baker); Lungoci, Gheorghe (Generalul Thomas); Mării, Ştefan (Colonelul Chandler); Olaru, Ion (Generalul Ballier); Petrescu, Daniel (DoctorulJohn Bates); Sasu, Ştefan (Louis Schade); Stana, Gheorghe (Henry Wirz); Şuvăgău, Miron (Jasper Culver) Reprezentaţii: 27 Dosar de presă: România literară, 04.03.1976, Orizont, 16.01.1976, Drapelul rOfU, 18.01.1976, Teatrul, nr. 3, martie, 1976, Orizont, martie, 1976, Valentin Silvestru, Un deceniu teatral, Ed.Eminescu, 1984, pag.192/ 193, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p.99

www.cimec.ro

226

Istoria Teatrului

N aţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 9 45-2005

Ion Cociertt, Traian Buzoianu, Victor Odi/io Cimbrtt, Emilia Mihai (în spate), Anatolie (în genuncht), Gheorghe Stana (culcat), Ştefan Sasu, Gheorghe Leahu, artist emerit.

Cobeţ

)n Dosarul Andersonville, piesă-document vorbind, prin relatarea unui caz de ferocitate sudistă faţă de prizonieri ai războiului de secesiune, despre responsabilitatea personală în cazul tuturor crimelor de iese-umanitate şi despre conştiinţă, atunci când, înregimentat, omul trebuie să confrunte ordinul cu ideea în numele căreia s-a înregimentat, - s-a punctat, într-o înşiruire strânsă, tensionată a argumente/of) aspectul contemporan, nu cel reconstitutiv al dezbaterii." (Valentin Silvestru, România literară, 04.03 .1 976)

,Joan Ieremia a realizat un excelent spectacol dialectic, tulburător şi incitant prin nu totdeauna li se poate da un unic răspuns. Un echivoc dramatic subti~ în a cărui insinuare reputatul actor Gheorghe Leahu are un rol covârşitm) capita~ stă la baza suspansului (... ). Spectacol de idee şi de atitudine politică, DosarulAndersonville cucereşte sala prin spiritul dezbaterii libere pe care îl instaurează. Actorii au înţeles regttla acesttti inteligent joc teatral şi practică simplitatea în expresie şi sinceritatea în argumente. (... ) Strălttcit se arată în scenă Gheorghe Leahu, demonstrând ttn joc de maximă concentrare interioară, fin şi dens, elocvent în tăcerile încordate, tensional în apărarea cattzei pierdute a clientttltti sătt. (... ) Ion Cocieru, în rolttl intransigentttltti procttro1) acttzator allaşităţii şi sttpttnerii oarbe, (... ) joacă această intransigenţă ctt monotonie, e crispat în proclamarea dreptăţii, ţipă, greşeşte tactic, dar fanatismttl sătt în apărarea dreptttltti la omenie trittmfă şi ne convinge. Incttlpatttl (Henry Wir-\) a fost bine distribttit în persoana tânămltti actor Gheorghe Stana, care izbttteşte marea peiformanţă de a încarna banalitatea răttltti. Voit şters, ntt lipsit de mediocre calităţi, fragi~ chinttit, acest Wirz ntt inspiră pttblicttltti dezgttst pentr11 ucigaş, ci îl provoacă să mediteze la natttra socială a crimei." (Mira Iosif, Teatm~ nr. 3, martie, 1976)
avalanşa întrebărilor, cărora

,, Un decor fttncţional cu o fmmoasă idee: în sala de jttdecată se intră chiar prin mănmtaiele Statttii Libertăţii. (... ) DosarulAndersom,ille este încă ttn pas spre acel moment în care se va ptttea vorbi despre "revirimentttl de la Timişoara". (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 16.01.1 976)
www.cimec.ro

227

MARIANA

VOICU

UN TÂNĂR MULT PREA FURIOS, comedie de Stoenescu, Virgil Data premierei: 21.02.197 6 Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distributia: Bejan, Garofita (Mama); Belu, Mircea (Marin); Buzoianu, Traian (Dorel); Cimbru, Odillo Victor (Maistru! Anton); Flamann Catalina, Irene (Vali); Murgu, Mihaela (Irina); Stana, Gheorghe (Mitruţ); Strasser, Mariana (Monica) Reprezenta ţii: 107

Mircea Be!u, Mihaela Murgu

Dosar de

presă:

Drapelul roşu, 23.02.1976,

Orizont~

februarie, 1976

"Piesa se vrea o dezbatere despre muncă şi dragoste, despre demnitate şi omenie. Dar mijloacele cu care se realizează acest colocviu sunt fie literaturizări, fie truisme, generalităţi banale cu accente melodramatice." (Ion Marin Almăjan, Drapelttl roştt, 23.02.1976)

POVESTE, POVESTE DE PE CÂND N-A FOST ŞI ESTE, basm dramatic de Levin, Sergiu şi Reus, Emil
Premieră absolută

Data premierei: 03.04.1976 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina
www.cimec.ro

228

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

Distributia: Belu, Mircea (Făt Frumos); Buzoianu, Traian (Povestitorul); Cîrstea, Cristina (Ghionoaia); Cîrstea, Cristina (Impărăteasa); Doroftei Moll, Lucia (Prima ursitoare); Haiduc, Ion (Drumeţul); Ioan, Elena (A doua ursitoare); Jurăscu, Vladimir (Împăratul); Strasser, Mariana (A treia ursitoate); Ternovits, Alexandru (Cioara); Ternovits, Alexandru (Şarpele); Ternovits, Alexandru (Scorpia) Reprezentaţii: 17
' A

Dosar de

presă:

Drapelul ro[u, 13.04.1976, Orizont, aprilie, 1976

"Colectivul de actori al Naţionalului timi[orean s-a străduit să creeze un spectacol bun, retqind să împlinească prin me[te[ugul artistic unele slăbicitmi ale construcţiei dramatice. " (Alfred Heinrich, D rapelul ro[u, 13.04.197 6)

L \!Jircea Belu, Traian Buzoianu

STAGIUNEA 19 7 6-1977
Bunescu, Traian - director artistic; Krohn, Carol - director adjunct; David, Cornel- contabil-şef; Reus, Emil- regizor artistic; Ieremia, Ioan- regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Coru~iu, Elena Mariana -referent literar Antoci, Dan - actor; Avram, Margareta - actriţă; Avram, Radu - actor; Bejan, Garofi~a - actriţă; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Cobet, Anatolie - actor; Cocieru, Ion ' actor; Cornea, Mihaela - actriţă; Cre~oiu, Eugenia - actriţă; Cristea, Eugen - actor; Doroftei Moll, Lucia - actriţă; Flamann Catalina, Irene - a ctriţă; Georgescu, Carnii- actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion- actor; Herberescu, Ecaterina- actriţă; Iancu, Georgeta- actriţă; Iliescu, Viorelactor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor;
www.cimec.ro

229

MARIANA

VOJCU

Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Iordănescu, Ştefan, artist emerit - actor; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Leahu, Gheorghe, artist emerit - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Măcelaru, Florin - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihai, Emilia - actriţă; Mihăescu, Monica - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Neţea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe -actor; Petrescu, Daniel- actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Stana, Gheorghe - actor; Suchici, Victoria - actriţă; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru - actor; Tonea, Mihai - actor
Cioba, Coriolan- sufleur; Crişcov, Jenica- sufleur; Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chirilă, Adrian - regizor tehnic

NU SUNTEM ÎNGERI, dramă de Ioachim, Paul Data premierei: 02.10.1976 Regia: Reus, Emil Asistent de regie: Doroftei Moll, Lucia Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Cristea, Eugen (Petre); Doroftei Moll, Lucia (Ana); Flamann Catalina, Irene (Ada); Ionescu, Horia Dan (Dan); Jurăscu, Vladimir (Dumitru); Lungoci, Gheorghe (Dumitru); Reus, Emil (Radu Vereş); Sasu, Ştefan (Petre); Şuvăgău, Miron (Arghir) Reprezentaţii: 48
Dosar de presă: Orizont, 21.10.1976, Neue Banater Zeitung, 19.10.1976, 10.10.1976, Drapelul rofu, 17.10.1976
Flacăra,

"( ... ) o piesă nu mare, dar seroită cu inimă, cu har actoricesc, cu inteligenţă regizorală fi joc dăruit. O piesă care nu sparge cerul, dar care este, pentru spectatori, deoarece le aduce în faţă un fragment din viaţa "cea de toate iflele ", un prilej de meditaţie asupra condiţiei umane contemporane. O piesă căreia pictoriţa fi scenografa actori fi ...
<(O dimineaţă

Doina Almă~an Popa i-a

găsit un interior elegant, de bun gust fi funcţional, iar regizorul Emil Reus fi-a găsit fapte

cu soam), într-un spectacol bun (... )."(Ion Arieşanu, Orizont,

21.10.1976)

HENRIC AL VI-lea (Partea a treia), Data premierei: 16.10.1976 Traducerea: Solacolu, Barbu Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia

dramă

de Shakespeare, William (Anglia)

www.cimec.ro

230

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Emin e scu"

Timişoara

1945 - 2005

Gîrba, Ioan Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Avram, Radu (Richard Plantagenet); Belu, Mircea (Lordul Cliford); Buzoianu, Traian (Eduard al IV-lea); Cimbru, Odillo Victor (Contele de Northumberland); Cocieru, Ion (Richard); Grigorescu, Ovidiu (Contele de Westmoreland); Haiduc, Ion (Eduard); Ieremia Ardeal, Ion (Edmond, Conte de Rutland); Iliescu, Viorel (Ducele de Somerset); Ioan, Elena (Regina Margareta); lordănescu, Ştefan (Contele de Oxford); Jurăscu, Vladimir (Contele de Warwick); Mării, Ştefan (Regele Henric al VI-lea); Netea, Miron (Ludovic al XI-lea); Petrescu, Daniel (Ducele de Exeter); Stana, Gheorghe (George Duce de Clarence) Reprezentaţii: 18

Mişcarea scenică:

Ion Coâertt, Gheorghe Stana, Vladimir Jurăscu, Traian Buzoianu, Ştefan Mării, Elena Ioan, Mircea Belu, Ion Haiduc, Daniel Petresm, Florin Măcelartt

Dosar de presă: Orizont, 18.06.1976, Orizont, 28.10.1976, Drapelul rofu, octombrie, 1976, Lucecifăru~ 30.10.1976, Teatrul, ianuarie 1976, Neue Banater Zeitung, 30.11.1976, Săptămâna, 31.12.1976, Valentin Silvestru, Un deceniu teatral, Ed.Eminescu, 1984, pag.192, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p.99
"Ce ne transmite Shakespeare din îndepărtatul său veac? Că toate războaiele din conflictul celor două roze n-au fost decât zadarnice lupte pentru putere (... ). Că, un rege urmând altui rege, nedreptatea urmând altei nedreptăţi, trădarea altei trădări, totul aflându-se sub pasta groasă de chinoroz a .frazelor cavalereftt: Cum ne-o re-spune, azi, Ioan Ieremia? Învelind podeatta scenei fi pereţii în plăci metalice, desenând astfel, împreună cu Emilia Jivanov, o lume dură fi rece. Urcând
www.cimec.ro

231

MARIANA

Vorcu

armatele razelor, roşie şi albă, în căruţe de vivandiere negustorindu-şi trupurile, vânând lacome dezy,ustătoare averi, sub faldurile formulelor seci. Punând oştirile să se bată cu perne, să mărşăluiască stupid, ca într-un delir războinic de nebuni. Aşezând un tron, ca un hârdău la mijloc şi încăierându-şi personajele, casele York ţi Lancaster, într-un rugbi fără reguli. (... ) Poate că parodia arfi fost limitată la forţa ei persiflatoare (... ), darfinalul, cutremură­ ta'"' ne-a reamintit că esenţa războaielor e aceeaşi: din evul negru al medievalităţii brutale şi sângeroase şi până a=<f, demenţa colectivă a unor areopaguri are urmări necontrolabile: toate reflectoarele se aprind, sugerând ucigătoarea "emanaţie de lumină" a bombei atomice înscăunând absoluta moatte. Şi tot în fina" peste trupurile căZf~te şi mottificate, păşeşte viaţa, un copil- în epica shakespeariană prinţul moţtenitor- în faţa noastră speranţa, viaţa, omul indestructibil. În acest spectacol excepţional să lăudăm şi actorii talentaţi ai Teatrului Naţional din Timişoara: Elena Ioan, Traian Buzoianu, Radu Avram, Ion Cocieru, Vladimir Jurăscu, Alexandru Ternovits. "(Radu Anton Roman, Luceafărul, 30.10.1976)

Joan Ieremia deschide spectacolul cu monologul rostit de Henric al VI-lea între două bătălii, pe câmpul de la T owton (... ). E singura interoenţie a regizorului în text, mutarea acestui monolog în mieZf~l dramei, la început, interoenţie care grăbeşte înţelesul spectacolului, îl de=(!!ăluie chiar( ... ). Procedeul utilizat de regizor pentru a deschide spectacolul are rostul (şi meritul) de a crea bătălii/ar, înfăţişate direct sau sugerate, climatul tragic al sfâţierilor sângeroase şi inutile, coborând peste atmosfera de ură, vrăjmăşie, trădare, spetju0 crim~ în care pier regi, nobili, femei ţi prunci, lumina unei concepţii detaşate, superioare, !ucide. Istoria e un mare mecanism, care striveşte, în atticulaţiile lui, pe fiii ei, fără alegere, un mare mecanism implacabi" care nu-şi alege victimele. Dar Marele Mecanism nu funcţionează la nesfârşit, polemizează Ioan Ieremia, peste trupuri sfâttecate, peste tronuri de regi, peste arme, vine o vreme când păşeşte surâzător un copi" mugur al vieţii, până la urmă, învingătoare. (... ) Spectacolul lui Ioan Ieremia e printre cele mai bune ale Naţionalului timişorean, printre cele mai interesante ale stagiunii şi, fără îndoială, şi cel mai semnifzcativ pentru evoluţia tânărului, şi atât de harnicului, regizor. Ioan Ieremia are vocaţia spectacolului amplu, grandios, are ogândire matură, cumpănită, ofante ;de bogată, o impunătoare forţă dramatică, un deosebit simţ al spaţiului scenic, un mare respect pentru textul operei dramatice şi o apreciabilă capacitate de a lucra cu actorii, omogenizându-i, descătuşându-i, înaripându-i." (Virgil Munteanu, Teatrul, ianuarie, 197 6)

ESCU ... , comedie de Muşatescu, Tudor Data premierei: 30.12.1976 Regia: Maximilian, Ion Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Lumini: Pucher, Eduard DistribuJia: Antoci, Dan (Fane); Belu, Mircea (Doctorul); Cernucan Jurăscu, Viorica (Nina); Cimbru, Od.illo Victor (Manole); Haiduc, Ion
www.cimec.ro

232

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Iancu, Geta (Ana); Iliescu, Viorel (Decebal); Ionescu, Coca (Miza); Ionescu, Horia Dan (Platon Stamatescu); Jurăscu, Vladimir (Iorgu Langada); Mării, Ştefan (Traian Necşulescu); Murgu, Mihaela (Amelie); NeJea, Miron (Bebe Damian); Olaru, Ion (Un comisar); Şuvăgău, Miron (Decebal); Ternovits, Alexandru (Generalul Stamatescu); Zazu, Kati (Mitzi) Reprezenta~i: 43
Dosar de
presă:

(Pişlică);

Orizont, 30.12.1976, Drapelulrofu, 09.01.1977

"Spectacolul lui Ion Maximilian este curat, fără multe fisuri, sau, dacă sunt, ele pot fi remediate în spectacolele următoare. Există ofilosofie a "eftilor'~ a demagogismului fi setei lor de parvenire fi acestea regizorul le surprinde cu fineţe. Finalul piesei, mai cu seamă partea a III-a, este condus cu o reală măiestrie regizorală, atmosfera de farsă plutind peste toată scena. Aici, împingând niţel graniţele precizate de Mufatescu, Ion Maximilian ar fi putut da o tentă de veritabil grotesc spectacolului, însă severitatea fi constanţa sa de regizor "clasicist" au rămas doar în limitele acestei farse caragialefti, de "alegeri fi alegători". (Ion Arieşanu, Orizont, 30.12.197 6)

de Vallejo Buerro, Antonio (Spania) pe tară Data premierei: 19.01.1977 Traducerea: Ivanovid, Victor şi Arnaiz, Palmira Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Avram, Radu (Max); Bejan, GarofiJa (Voce); Belu, Mircea (Tulio); Berzescu, Adrian (Ajutorul); Buzoianu, Traian (Tomas); Cernucan, Viorica (Voce); Cimbru, Victor Odillo (Voce); CobeJ, Anatolie (Voce); Cretoiu, Eugenia (Voce); Cristea, Eugen (Voce); Grigorescu, Ovidiu (Voce); Haiduc, Ion (Voce); Herberescu, Ecaterina (Voce); Iancu, Geta (Voce); Iliescu, Viorel (Al doilea chelner); Ioan, Elena (Voce); Ionescu, Coca (Voce); Mării, Ştefan (Omul); Mihăescu, Monica (Berta); Mihai, Emilia (Voce); Murgu, Mihaela (Voce); NeJea, Miron (Voce); Olaru, Ion (Primul chelner); Pătru, Gheorghe (Voce); Petrescu, Daniel (Administratorul); Stana, Gheorghe (Voce) Reprezenta~i: 12
Premieră

FUNDAŢIA, dramă

Dosar de presă: Drapelul roru, 27.02.1977, Orizont, ianuarie 1977, Teatru~ nr. 4, aprilie, 1977, Valentin Silvestru, Un deceniu teatral, Ed. Eminescu, 1984, pag. 193-194, M.ircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redac~ei Publica~ilor pentru Străinătate, 2004, p. 99
"Împreună cu alte două titluri de rezonanţă înscrise în repertoriu (Henric al VI-lea de
Shakespeare fi DosarulAndersonville de Saul Levitt), premiera pe ţară cu Fundaţia a atras atenţia asupra programului serios fi temeinic de politică culturală al Naţionalului
www.cimec.ro

233

MARIANA

VOICU

Prin aceaJ·ta, prestigioasa instituţie bănăţeană îşi marchează ieşirea dintr-o zonă de umbră ~'ii de rutină, şi situarea - aşa cum se cuvine de altfol - în rândul aşezămintelor cu relief artistic şi cu personalitate, al centrelor de cultură de importanţă naţională. (... ) Un rol de seamă în direcţionarea şi fundamentarea acestui program îl are regizorul Ioan Ieremia. Opţitmea sa pentm partituri dramatice solide, de anvergură, cu profunde sensuri politice, morale, filozofice, cot!.fugată cu aspiraţia montării lor în spirit contemporan, înnoitor, în relaţia directă, dinamică cu spectatontl, a înlesnit afirmarea certc'f şi rapidă a valorilor existente în acest colectiv. Prin apartenenţa la teatml politic de tip manifest, prin factura dramatică, apropiată mijloacelor spectaculoase ale parabolei, prin stmctura metaforică- joc între ilu=<fe şi realitate, între aparenţe şi esenţe -Fundaţia a oferit cu genero=<ftate premisele unui Jpectacol caracteristic pentm tendinţele regizomlui timişorean, pentm înclinarea sa către dezbaterea de idei, către polemica politia:/ deschisă, cc'ftre cultivarea mijloacelor scenice de pregnantă teatralitate. (... ) Meritul principa~ demn de remarcat, al regizomlui Ioan Ieremia stcl în înlăturarea dificultăţilor textului, în concentrarea şi limpe=<frea materialului dramatic, în renunţarea la balastul amănuntelor imtttle, al digresiunilor dilatatoare, în expunerea proeminentă, (... ) a mesqjului umanist al automlui şi a semnijicaţiilor mqjore în numele cărora acţionează piesa.

timişorean.

Gheorghe Stana, Mircea Belu, Traian Buzoianu, &du Avram

În vi=<funea sobră şi bărbătească a lui Ioan Ieremia, redusă la esenţia~ ideea originală a lui A. B. Vallqo de a condamna aparenţele, grotescul formelor sociale false, poleite, asemeni unor încântătoare, armonioase ,fundaţii de binifacere", şi de a dezvălui adevăml- şi anume că(... ) regimurile totalitare, sulemenite, nu sunt, în fond, altceva decât nişte uriaşe închisori, în care omul parcurge o existenţă tragică şi bmtală - este impusă viguros, cu strălucire. Receptată la dimensiuni uriaşe, la proporţii de măreţie tragică, montarea timişoreană dezvăluie extrem de simplu, cu fior emoţiona~ şi suferinţele şi speranţele umane.
www.cimec.ro

234

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

nic pe scenografia

Sensul generalizator atribuit piesei de spectacolul lui Ioan Ieremia se sprijină puterinteresantă, expresivă, a Emiliei Jivanov (s.n.). Folosind la vedere, pe vetticală, întreg spaţiul scenic, construind pereţi înalţi fi reci, până în tavanul scenei, utilizând cu discernământ,funcţiona~ barele metalice fi schelăria de susţinere, decorul impune, de-a lungul întregii de.ifăfurări a acţiunii, datele amplei vi::(juni a regizorului, intenţia sa de a crea spaţii simbolice, cu funcţii agitatoare de conftiinţe. (... ) În planul interpretărilor, Ioan Ieremia a adresat actorilor, evident, cerinţa de a aborda un joc concentrat, lapidar, ceni!'rat de efu::(juni patetice, de lamentări melodramatice, de a se supune, într-un spirit de echipă, sarcinilor de realizare a unui stil unitar. Omogenă, distribuţia pare a nu se fi bucurat, însă, de personalităţi actoricefti în stare să împlinească conturul, deopotrivă realist fi simbolic al personajelor din Fundaţia. În ansamblul rolurilor, susţinute corect, cu dăruire fi conftincio::(jtate, de Traian Buzoianu, Mircea Belu, Radu Avram, DanAntoci -l-am distins pe Ion Cocieru, printr-un joc expresiv fi viguros." (Valeria Ducea, Teatru~ aprilie 1977)

1977 - Premiul pentru regie acordat de SecJia de Critică a AsociaJiei Oamenilor de Teatru şi Muzică din România regizorului Ioan Ieremia.

INTERFERENŢE,

spectacol coupe

FĂRĂ CARTUŞE, MAX, dramă de Ionescu, Nelu

Data premierei: 31.03.1977 Regia: Cimbru, Victor Odillo Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Cimbru, Odillo Victor; Ternovits, Alexandru , VINO V ATUL, dramă de Băieşu, Ion Data premierei: 31.03.1977 Regia: N etea, .Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Lumini: Pucher, Eduard DistribuJia: Cernucan Jurăscu, Viorica (Ea); NeJea, .Miron (El) CAFEA NESS CU APROXIMA ŢII, dramă de Everac, Paul Data premierei: 31.03.1977 Regia: N etea, .Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Herberescu, Ecaterina; Netea, .Miron , , Reprezenta~i: 14
www.cimec.ro

235

MARIANA

Vo1cu

Dosar de

presă:

Orizont, 04.04.1977

"Vinovatullui Ion Băiefu, în regia lui Miron Neţea, vrea să fie drama vinovăţiei fi a recuperării vinovatului prin dispariţia lui. Lucrarea, din nefericire, nu are o cre.Jtere dramatică autentică, suferinţa femeii fi răzbunarea ei, după douăzeci de ani, nefiind fundamentate psihologic fi faptic. Un personaj fi un erou inedit( ... ) aduce piesa lui Nelu Ionescu Fără cartuşe, Max. Alexandru Ternovits face un rol de primă mărime, în care ironia incisivă, poezja boemei, farmecul Actorului menţin un tonus ridicat pe scenă ( ... ). El fi Ea din piesa lui Everac (Cafea Ness cu aproximaţii) duc un fel de existenţă în afara realităţii fire.Jti. (... ) Ecaterina Herberescu face un rol .Jarmant, nu numai datorită degqjării scenice, aerului permanent de existenţă ireală, de amor bana~ în care doar exteriorul contează fi frazele umflate, ci fi datorită intuiţiei sale, care a cuprins în întregime psihologia eroinei. Miron Neţea a jucat un cuceritor irei}stibi~ zăpăcit fi poltron, cinic fi indiferent, cursa vieţii lui fiind fărăfina~ el ne.Jtiind când fi unde a intrat, ce parteneră a avut sau ce cadou a înmânat." (Ion Arieşanu, Orizont, 04.04.1977)

STAGIUNEA 1977-1978
Bunescu, Traian - director artistic; Krohn, Carol - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Ieremia, Ioan - regizor artistic; Ionescu, Dan Radu regizor artistic; Reus, Emil - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina secretar literar; Corutiu, Elena Mariana- referent literar , Avram, Margareta- actriţă; Avram, Radu- actor; Bejan, GarofiJa- actriţă; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor actor; CobeJ, Anatolie -actor; CreJoiu, Eugenia- actriţă; Cristea, Eugen actor; Doroftei Moll, Lucia - actriţă; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii -actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion -actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan -actor; Micu, Georgeta - actriţă; Micu, Ion - actor; Mihăescu, Monica - actriţă; Motăteanu, Eugen- actor; Murgu, Mihaela- actrită; Netea, Miron- actor; , , ' , Olaru, Ion -actor; Pătru, Gheorghe -actor; Petrescu, Daniel- actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana, Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron actor; Ternovits, Alexandru - actor
Berzescu, Adrian -regizor tehnic; Chirilă, Adrian -regizor tehnic; Cioba, Coriolan sufleur; Georgescu, Jeruca - sufleur
www.cimec.ro

236

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 94 5 -2005

JOCUL IELELOR, dramă de Petrescu, Camil Data premierei: 20.09.1977 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Avram, Radu (J'vfăcianu); Belu, Mircea (Gelu Ruscanu); Cretoiu, Eugenia (Irene Romescu); Cristea, Eugen (Toma); Flamann Catalina, Irene (J'vfaria Sineşti); Haiduc, Ion (Vasiliu); Herberescu, Ecaterina (Elena Boruga); Iancu, Geta (Nora); Iliescu, Viorel (Primul procuror); Iordănescu, Ştefan Q'vfoş Dumitrache); Lungoci, Gheorghe (Dascu Mitică); Mihăescu, Monica (J'vfaria Sineşti); Motăteanu, Eugen (Praida); Olaru, Ion (Sache ); Petrescu, Daniel (Penciulescu); Sasu, Ştefan (Agentul secret); Stana, Gheorghe (Gelu Ruscanu); Şuvăgău, Miron (Şerban Saru Sineşti); Temovits, Alexandru (Responsabilul Kiriac) Reprezentaţii: 4 3

Eugenia

Creţoiu,

Gheorghe Stana

Dosar de presă: România literare/, 08.12.1977, Drapelul roru, 25.09.1977, Tribuna, decembrie 1979, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99

"(... )fără a sacrifica vreuna din ideile de bază ale textului- dimpotrivă, căutându-le resorturile într-o consecventă [i primordială incidenţă cu actualitatea - Ioan Ieremia Î[i concepe spectacolul sub genericuL- Destinul e politica. De aici, severa înlănţuire a ipostazelor dramatice, toate orientate spre cotţfigurarea profilurilor morale ale oamenilor în politică.
www.cimec.ro

237

MARIANA

VOJCU

fi practicist se asociază cu aluviunea politică, de regulă conjuncturistă, contribuindfiecare în parte, fi toate la un loc, la ,,ghilotinarea "i)aristului incompatibil. Repreif!ntaţia compune mai ales portn:tul moral al personajului centra~ pentru care politica devine destinul însufi. (... )La Timifoara, tipografia e plantată în scenă (autoarea decoruluiEmilia Jivanov). (... )Dialogurile principale se desfăfoară în faţa imenselor fpalturi ca sub o coloană a adevărului ce nu trebuie să admită compromisul. Moartea sinucigafă a lui Ruscanu (!PUfit moment cinematografic, încetinit, construit asincronic, cu amânarea pocnetului de pistol) e preluată de trepidaţia mecanică, asurzitoare a valţurilor. (... ) Omogenă, înţelegând bine intenţiile conceptuale ale spectacolului, ni s-a părut distribuţia timiforeană. Doi actori tineri, Monica Mihăescu (Maria Sineftt)- de o petulantă vigoare, capacitate de angqjament, inteligenţă fi spontaneitate n:marcabile- fi Gheorghe Stana (Gelu Ruscanu) - cu o.fazan: precisă, cu o bună mască de introvertit, stânjniţ totufi, în mifcările sale - au ridicat spectacolul în .ifera unui inten:s emoţional fi ideatic de netăgăduită autenticitate. Ceea ce a reufit Ioan Ieremia - dincolo de modernitatea fi actualitatea propunerii sale spectaculan: ţine de buna măsură a dispoi]tivelor n:laţionale. Un Praida (Eugen Moţăţeanu) atent, uman, ca~ înţelegător sau sever cu "rătăcirea" lui Ruscanu. Un Penciulescu jucat de Daniel Petrescu cu mobilitate, umor, inteligent~ farmec fi subtilitate a accentelor." (Ion Lazăr, România literară, 08.12.1977) "0 realizare remarcabilă obţine, în acest spectaco~ Miron Şuvăgău în rolul Saru S inefti (... ), canalie parlamentară, uns cu toate alifiile. El se impune atenţiei spectatorului datorită abilităţii actorului Şuvăgău, într-o frumoasă creftere artistică de la o stagiune la alta. În ordinea contribuţiei valorice la acest spectacol trebuie să-i amintim pe Daniel Petrescu, Eugen Moţăţeanu, Monica Mihăescu, Ion Haiduc. (... ) Interesante sunt în acest spectacol evoluţiile lui Alexandru Ternovits, Geta Iancu (excelentă în pitoreasca Nora), Radu Avram, Viorel Iliescu, Ştifan Iordănescu, artist emerit, Eugen Cristea etc." (Ion Marin Almăjan, Drapelul rofu, 25.09 .1977)

Discernământul filosofic

Spectacolul a participat la Săptămâna teatrală sătmăreană - Arta actorului contemporan în dialog direct cu publicul, 23-28 mai 1978, Satu Mare, unde actrita Geta Iancu a obtinut Premiul de interpretare feminină , , pentru cel mai bun rol episodle. Într-o anchetă a revistei Tribuna, 1979, spectacolul a fost nominalizat printre cele mai importante 10 spectacole ale deceniului opt. 1977- Premiul pentru regie (Ioan Ieremia) acordat de Secpa de Critică a A.T.M.

TINERI CĂSĂTORIŢI CAUTĂ CAMERĂ, comedie de Roscm, Mihail (Rusia) Data premierei: 12.10.1977 Traducerea: Steriade, Tudor Regia: Ionescu, Dan Radu Asistent de regie: Simionescu, Elena
www.cimec.ro

238

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Antoci, Dan (Borisov); Bejan, Garofita (Mama lui Alioşa); Buzoianu, Traian (Alioşa); Cernucan Jurăscu, Viorica (Tatiana Nicolaevna); Cimbru, Odillo Victor (Tatăl lui Alioşa); Flamann Catalina, Irene (Nataşa); Gaspar, Marietta (Varea); Grigorescu, Ovidiu (Şeful); Iancu, Geta (Mama Alionei); Iliescu, Viorel (Tânărul frumos); Ionescu, Ana (Secretara); Mihăescu, Monica (Aliona); Murgu, Mihaela (Galea); Petrescu, Daniel (Tatăl Alionei) Reprezentaţii: 37

Ana Ionescu, Geta Iancu, Garifiţa Br:jan, Mihaela Murgu, Nu,ra Nistor Micu, Irerte Flamann Catalina, Monica Mihăescu, Traian Buzoianu

Dosar de

presă:

Orizont, octombrie 1977, Drapelul roşu, octombrie 1977

"Cuplul tinerilor căsătoriţi, Alio.Ja şi A/iona, întmchipaţi de Traian Buzoianu şi Monica Mihăescu, pare firesc, reţine atenţia sălii (... ). Buzoianu trece personqjul său prin gama ironiei, a naivităţii, a blazării şi, în final, a împlinirii şi regăsirii prin dragoste. Monica Mihăescu este când copzlăroasă, când maternă, când incomtantă, când nefericită, ilustrând o eroină foarte complexă în intenţia lui Roscin. Cuplul Geta Iancu şi Daniel Petrescu demonstrează cât de mttlt contează într-ttn spectaml doi actori de mâna întâi, dotaţi ctt o experienţă prr:ftmdă a scenei, ctt mult farmec personal, cu o adâncă dăruire faţă de rol. (... ) Regizorul a înnobilat un text atât cât s-a putut, dar s-ar găsi şi texte dramatice de o mai largă anvergură şi audienţă umană( ... )." (Ion Arieşanu, Orizont, octombrie, 1977)
www.cimec.ro

239

M A RI A N A

V O I C U

PIATRĂ LA RINICHI, comedie de Everac, Paul

Data premierei: 05.11.1977 Regia: Ionescu, Dan Radu Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Avram Cristea, Grete (Geta Plăcintă); Avram, Radu (Administratorul Hărăbaie); Buzoianu, Traian (Virgil Urechiatu); Cernucan Jurăscu, Viorica (Secretara Pica); Cimbru, Odillo Victor (Contabilul Roşcovă); Cobet Soroceanu, Anatolie (Responsabilul Dăicuţoiu); Cristea, Eugen (Picoloul Scurtuleţ); Doroftei Moll, Lucia (Borcan Străcşineanu); Georgescu, Carnii (Doctorul Ranchiş); Ioan, Elena (Sora medicală); Ionescu, Coca (Doctorul Obică); Ionescu, Horia Dan (Directorul Farfuz); Mării, Ştefan (Preşedintele Strungă); Murgu, Mihaela (Contabila Mardare); Nistor Micu, Nuşa (Funcţionara Costiţă); Pătru, Gheorghe (Funcţionarul
Peşcheşanu)
Reprezentaţii:

42

Traian Buzoianu, Eugen Cristea

Dosar de presă: Scînteia, 08.03.1978, Drapelul roJu, 02.04.1978, Drapelul rOJU, 19.11.1977, Orizont, 24.11.1977
"Spectacolul Teatrului Naţional din Timi$oara, în regia lui Dan Radu Ionescu, e lucrat cu oprofesionalitate ce răspunde tuturor solicitărilor comediei, nu o dată potenţându-i valorile. În cczdrul scenografic propus de DoinaPopaAlmă$an, personqjele
www.cimec.ro

240

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

evoluează

alert, Într-un ritm bine susţinut, contrapunctând (uneori ironic, cel mai adesea satiric) o mifcare naturală fi una mecanică. Se creează deliberat o ideală atmosferă, realistă fi convenţională În acelafi timp, În care actorii fructifică observaţia minuţioasă a unor tipuri fi ticuri din viaţă pentru a crea jantofe satirice memorabile. Remarcabilă În acest sens este compoziţia inspirată (amestec de prostie agresivă fi viclenie periculoasă, umilinţă
falsă fi adevărata), executată foarte minuţios, cu o precizie deosebită de Mihaela
Până să rămână ganţa, distincţia,

cu adevărat Faifu~ elasticitatea fi supleţea necesare. Foarte bune roluri (cu stojrcadre expre-

Murgu. directorul, interpretat de Horia Ionescu, are ele-

sive, bine studiate) creează Ştefan Mării (Strunga), Radu Avram (Hărăbaie), Urmărim, alături de ei, cu plăcere, în apariţii pe cât de scurte, pe atât de expresive, pe Elena Ioan, Coca Ionescu, Viorica Cernucan, Anatolie Cobeţ, Camil Georgescu, Victor Odillo Cimbru sau pe tinerii Grete

Gheorghe Pătru (Pefchefeanu).

Avram, Eugen Cristea, Nuşa Nistor Micu. Cei doi interpreţi ai personajelor pozitive, Traian Buzoianu fi Lucia Doroftei Moll, sunt cuceritori prin felul În care Îfi
gândesc rolul (pe dominante de naturaleţe fi căldură, nelipsindu-1 Însă de inflexiuni grave fi acuzatoare) fi prin modul În care se integrează atmosferei generale a spectacolului." (N atalia Stancu, Scînteia, 08.03.1978) se Înscrie Între acele texte dramatice care pun În discuţie cu instrumentarul comediei, "morbul vârât Într-un mic cotlon al organismului social fi care poate crefte fi degenera dacă nu-l curmăm la timp"- cum spune autorul însufi. Varianta de text care se joacă la Teatrul Naţional din Timifoara - fi mai ales spectacolul lui Dan Radu
"Piatră la rinichi

Ionescu- ocolefte prudent comedia grasă, pe care textul o putea prilejui, Încercând să restituie cu preponderenţă valenţele de satiră acidă ale piesei. Regizorul fi actorii tratează situaţiile În manieră parodică: un moment e subliniat În spectacol prin mu;;jcă fi mifCare, ca operetistic, altul ca scenă de "balet clasic" etc. Finalul spectacolului aduce În scenă un tobogan pe care sunt împinfi, pe rând, jatju;;dftii, sugerând, În acest fe~ o soluţie extrasă din subtext. (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 24.11.1977)

În luna martie 1978, spectacolul a fost prezentat pe scena Teatrului Naponal din Novi-Sad, R. S. F. Jugoslavia

IARNA LUPULUI CENUŞIU, dramă de Sirbu, Dezideriu Ion Data premierei: 16.11.1977 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Lumini: Pucher, Eduard Distribupa: Avram Cristea, Grete (Fathime); Belu, Mircea (Lisieucs); Buzoianu, Traian (Abdul); Cocieru, Ion (Andrei); Cretoiu, Eugenia (Esme); Doroftei Moll, Lucia (Elena); Haiduc, Ion (Tudor Luncanu); Ionescu, Ana (Fathime); Ionescu, Horia Dan (Husein); Pătru, Gheorghe (Ismail Hamdi); Petrescu, Daniel (Iusuf); Stana, Gheorghe (Ali); Şuvăgău, Miron (Abdul) Reprezenta~!: 23
www.cimec.ro

241

MARIANA

VOI C U

Dosar de presă: Flacăra, 09.06.1977, Înainte (Craiova), 20.05.1977
"Spectacolul cu această piesă este pândit de pericolul celor trei calităţi ale textului: informc;ţic;, meditaţie;, poezia. Adicâ intelectucilismul de calitate, dar excesiv pentru o comunicare scenicâ, teatralâ. Era pândit) numai că regizorul Emil Reus - culmea!, el însu fi un spirit meditativ - a gre bieti piesa ca un priceput gre/dinar fi spectacolul de pe scena Teatrului Naţional din Timifoam are dinamism fără să fie doar un rostogol de fapte fi are densitate a ideilor fără să fie un stop eseistic. Cu alte cuvinte, regizorul a rezolvat o diftci!c'i problemă de cântar. (... ) Dar Emil Reus a dovedit o bună mâsurâ nu numai în privinţa cantitâţii, ci fi a calitâţii spectacolului. Pentru cel a filcut ce afăcut fi aceastâ piesei cerebm!c'i este interpretaM cu patimei. Dar nu o patimei bcmai-Jenzorială, exploziv-temperamentale/, ci o patimă conftientizată. Într-un cuvânt, Emil Reus semnează un spectacol intelectual. (... ) Actorii acestui Jpectacol- Ion Cocieru, Lucia Doroftei Moll, Traian Buzoianu, Miron Şuvăgău, în principal,· fi Eugenia
Creţoiu, Ana Ionescu, Gheorghe Stana, Horia Ionescu, Mircea Belu, Ion Haiduc, Gheorghe Pătru (... ), animaţi de acelafi spirit al ţinutei intelectuale fi al
sobrietăţii

artistice, au ales, gând în gând cu autorul fi regizorul, calea interpretării austere fi rafinate. Personajele lor ard nu în focul unor spaime existenţiale personale imediate, al unor spaime primare, ci în focul grijii pentru simbolul vieţii fi al morţii lor. "

(Nelu Ionescu,

Flacăra,

09.06.1977)

dentă,

Piesa, dedicată aniversării centenarului Războiului de indepena participat la Festivalul Teatrului Istoric, Bucureşti, mai 1977.

Ion Cocieru, Lucia Doroftei Moll, Traian Buzoianu
www.cimec.ro

242

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

CONSTRUCTORUL SOLNESS, dramă de Ibsen, Henrik (Norvegia) Data premierei: 28.01.1978 Traducerea: Drăguşanu, Sidonia şi Botez, Maria Alice Regia: Reus, Emil Asistent de regie: Doroftei Moll, Lucia Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Lumini: Pucher, Eduard Distribu~ia: Jurăscu, Vladimir (Constructorul Solness); Micu, Ioan (Ragnar Brovik); Mihăescu, Monica (Kaja Fosli); Mo~ă~eanu, Eugen (Knut Brovik); Murgu, Mihaela (Aline Solness); Nistor Micu, Nuşa (Hilde Wangel); Şuvăgău, Miron (Doctorul Herdal) Reprezentaţii: 17

Vladimir Jurăscu, Mihaela Murgu

În luna martie 1978, spectacolul a fost prezentat pe scena Teatrului Na~ional din Novi-Sad, R. S. F. Jugoslavia.

Dosar de 05.02.1 978

presă:

Orizont, 30.03.1978, Orizont, 02.02.1 978, Drapelul

roşu,

,)!,mîl Reus a intuit în genere perfect resorturile tainice, simbolurile penetrante ibseniene, din Constructorul Solness. A reuşit, de asemenea, să obţină ttn actor pe măsura rolului, în Vladimir Jurăscu. Reus a creat şi o atmosferă "stranie'~ specifică nordului şi adevăru­ lui dramei lui S o/ness, pe care 1-a scos îndeqjuns de pregnant la iveală. Toate acestea şi altele
www.cimec.ro

243

MARIANA

VOICU

aufăcut din spectacolul Ibsen, semnat de Emil Reus, unul de ţinută curată, artistică, în care protagonistul a strălucit de-a lungul întregii piese, secondat, cum vom vedea, pe parcurs, mai înalt sau mai scă:tJ~t artisticefte fi de ceilalţi interpreţi. (... ) Cred că în toată această gamă complexă, Vladimir Jurăscu, întruchipându-1 pe Solness, ne-a creat fi imaginea lui posibilă. Fără căderi de la o scenă la alta, de la un act la a/tu" Jurăscu a jucat impecabi" fiind tenace, victorios, atins de aripa diafană a tinereţii. (... ) Vladimir Jurăscu a avut, în S o/ness, oforţă dramatică ce a dominat scena, un dialog aprig fi scânteietor, o voce amplă, necăzând niciodată în banalitate sau în faljă ( ... ). MihaelaMurgu, în Afine Solness, afăcut un rol bun, mifCarea sa în scenă,faciesul tragic, unitatea de ton conferind personajului veridicitate fi o linie severă, din care au emanat uscăciunea sufletească a eroilor. ( ... )Monica Mihăescu, în Kaja Fosli, a jucat subtil, într-un desen graţios, inteligent, mai ales în primul act, unde a excelat, fiind o apariţie grăitoare. Eugen Moţăţeanu a creionat, scurt dar decis, un bun rol de caracter, un bătrân ramolit (Knut Brovik) fără vitalitate, fără iluzii, un învins. ( ... ) Scenografia Emiliei Jivanov, mai cu seamă în actul doi, a fost de o extraordinarăfineţe, creatoare de atmosferă, simplitatea fi austeritatea ei, aproape puritană, mergând pe linia dramei, ca fi dispunerea planurilor, în adâncime, ca fi cum fiecare plan al scenei arfi avut rezonanţă în planurile conftiinţelor de pe scenă." (Ion Arieşanu, Orizont, 30.03.1978)

MOFTANGII-spectacol coupe-Caragiale
JUSTIŢIA ROMÂNĂ, comedie de Caragiale, Ion Luca

Data premierei: 04.03.1978 Regia: N etea, Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Ionescu, I.D. Distribupa: Avram, Radu (Prezidentul); Cobe} Soroceanu, Anatolie (Avocatul); Cretoiu, Eugenia (Tincuţa); Ionescu, Coca (Caliope); Mării, Ştefan (Inculpatul)
LANŢUL SLĂBICIUNILOR, comedie de Caragiale, Ion Luca

Data premierei: 04.03.1978 Regia: N etea, Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Ionescu, I.D. Distribupa: Avram Cristea, Grete (Mary Popescu); Georgescu, Carnii (Autorul); Herberescu, Ecaterina (Madam Piscupescu); Ioan, Elena (Madam Popescu); Mării, Ştefan (Coscică Ionescu) FIVE O'CLOCK, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 04.03.1978 Regia: N etea, Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina
www.cimec.ro

244

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Ionescu, I.D. DistribuJia: Avram, Radu (Prezentatorul); Cristea, Eugen (Lefterescu); Haiduc, Ion (Feciorul); Herberescu, Ecaterina (Tincuţa); Iancu, Geta (Miţa); Ioan, Elena (Măndica); Ionescu, Coca (Roza) ARTICOLUL 214, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 04.03.1978 Regia: N etea, Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Ionescu, D.I. Lumini: Pucher, Eduard DistribuJia: Cobe} Soroceanu, Anatolie (Popa); Cristea, Eugen (Avocatul); Grigorescu, Ovidiu (Feciorul); Haiduc, Ion (Tânărul); Ionescu, Ana (Tânăra) O SOACRĂ, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 04.03.1978 Regia: N etea, Miron Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Ionescu, I.D. DistribuJia: Avram Cristea, Grete (Fifina); Cristea, Eugen (Peruzeanu); Haiduc, Ion (Victor); Iancu, Geta (Iulia); Ionescu, Ana (Liza); Petrescu, Daniel (Ulise) Reprezenta~i: 16 Dosar de
presă:

Orizont, martie 1978

"Regizorului actor Miron Neţea îi surâdeau două posibilităţi( ... ): sau să-fi conceapă spectacolul în maniera tradiţională, mergând pe îngrofarea comicului de limbaj fi situaţie, ( ... )sau aceea a deif!ăluirii complexităţii textului( ... ), analiza grotescului, a absurdului, lucru posibil/a nivelul montării prin potenţarea tocmai a cuvintelor goale, a neverosimilului, a vidului personajelor. Din păcate puţine momente au fost cele în care a fost aleasă a doua alternativă. ( ... ) Dar apottul considerabil/a unitatea fi reufita spectacolului 1-a avut echipa de actori. L-am remarca îndeosebi pe Camil Georgescu, actor ce a dovedit un simţ deosebit al umorului de bună calitate, Miron Neţea, apariţie scuttă dar tonifiantă în rolul avocatului apărării (Justiţie), Ştefan Mării, elocvent în Costică Ionescu, Anatolie Cobeţ, în
veroă deosebită.

cu o gamă largă de disponibilităţi, de o exuberanţă molipsitoare, Geta Iancu fi Radu Avram, bine alefi, [i-au susţinut cu mult profesionalism partiturile. ( ... ) Un spectacol destul de unitar, plin de veroă fi umor, un cuminte spectacol Caragiale." (Ioan Crăciun, Orizont, martie 1978)

O

menţiune: tânăra actriţă Ana Ionescu,

www.cimec.ro

245

M A RI A N A

Vor c u

SPAŢIUL DE CLEMENŢĂ, spectacol pe versurile poetului Sabin, Mihail

Data premierei: 28.04.1978 Adaptarea scenică: Belu, Mircea Regia: Colectivă Muzica de scenă: Moll, Iosif Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Avram Cristea, Grete (Muza); Belu, Mircea (Poetul); Cristea, Eugen (Menestrelul); Doroftei Moll, Lucia (Dresoarea); Flamann Catalina, Irene (Actriţa); Murgu, Rodica (Balerina) Reprezentaţii: 5

Irene Flamann Catalina, Eugen Cristea, Margareta Avram

Dosar de

presă:

Orizont, 11.05.1978, Drapelul rofU, mai 1978

"Un asemenea spectacol de poeife, la Timifoara, poate deveni un mic eveniment artistic, mai ales când el Îfi atinge ţelul. Şi spectacolul în cauză fi l-a atins. (... ) Reufind să înalţe fi să cotifere dramatism scenic poemelor lui Mihai Sabin prin arta cuvântului, a mifcării, a cântului, Mircea Belu (realizatorul adaptării scenice) fi grupul de tineri actori au atins (... ) o stare artistică elevată, învăluindu-se în aura patetică a versurilor de reală plasticitate, punând întrebări existenţiale, răscolind simţăminte, înălţând în faţa spectatorilor simbolurile posibile ale unor tipologii umane." (Ion Arieşanu, Orizont, 11.05.1978)

COMEDIA ERORILOR, comedie de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 22.06.1978 Traducerea: Duţescu, Ion şi Frunzetti, Ion Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Lumini: Pucher, Eduard Distributia: Cobet Soroceanu, Anatolie (Baltazar, un negustor); Cobet
www.cimec.ro

246

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 -200 5

Soroceanu, Anatolie (Donzabella); Cre~oiu, Eugenia (Emilia, soţia lui Aegeon); Cristea, Eugen (Pinch, învăţător); Cristea, Eugen (Un negustor); Doroftei Moll, Lucia (Luciana, sora Adrianei); Haiduc, Ion (Dromio din Efes); Haiduc, Ion (Dromio din Siracuza); Iliescu, Viorel (Solinus, ducele Efesului); Iordănescu, Ştefan (Aegeon, negustor); Mihăescu, Monica (Adriana); Mo~ă~eanu, Eugen (Angelo, un giuvaergiu); Murgu, Mihaela (O curtezană); Petrescu, Daniel (Un negustor); Şuvăgău, Miron (Antipholus din Efes); Şuvăgău, Miron (Antipholus din Siracuza) Reprezentaţii: 16
Dosar de
presă:

Orizont, 29.05.1978

"Comedia erorilor, deci, în variantă timişoreană, este ttn spectacol serios: el va produce bttcttrie pttblicttltti, în a-1 descoperi scenă de scen~ la o cotă pe care reprezentaţia de premieră n-a atins-o în totalitate, dar spre care ne-a convins că poate aspira. A dotta reprezentaţie, văZft!ă de noi, ne-a contra:{js aşteptările: am asistat la ttn spectacol dezordonalj lânced, fără nerv, fără spirit. Asifel că sensttl descifrat ctt ttşttrinţă la premieră s-a vătttit. " (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 29.05.1978)

PIELEA URSULUI, comedie de Chesnot, Pierre (Franţa) Data premierei: 11.07.1978 Regia: Ionescu, Dan Radu Asistent de regie: Cimbru, Victor Odillo Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Distribupa: Avram, Radu (Doctor Garron); Belu, Mircea (Marechal); Cemucan Jurăscu, Viorica (Vivianne); Flamann Catalina, Irene (Lucie); Grigorescu, Ovidiu (Marechal); Herberescu, Ecaterina (Louise); Ioan, Elena (Vivianne); Ionescu, Ana (Lucie); Ionescu, Coca (Louise); Ionescu, Horia Dan (Atropos); Jurăscu, Vladimir (Ludovic); Micu, Ion (Atropos); Ne~ea, Miron (Ludovic); Temovits, Alexandru (Doctor Garron) Reprezentaţii: 93

Ambele distribttţii, paralele
www.cimec.ro

247

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 1978-1979
Bunescu, Traian - director artistic; Krohn, Carol - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Ionescu, Dan Radu -regizor artistic; Ieremia, Ioan regizor artistic; Reus, Emil - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Schreiber, Friedrich pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; CoruJiu, Elena Mariana- referent literar Avram, Margareta- actriţă; Avram, Radu - actor; Bejan, GarofiJa- actriţă; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor actor; CobeJ, Anatolie- actor; CreJoiu, Eugenia- actriţă; Cristea, Eugenactor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu- actor; Haiduc, Ion- actor; Herberescu, Ecaterinaactriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena actriţă; Ionescu, Ana- actriţă; Ionescu, Horia- actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan -actor; Micu Nistor, Nuşa actriţă; Micu, Ioan -actor; Mihăescu, Monica -actriţă; MoJăJeanu, Eugen -actor; Murgu, Mihaela- actriţă; Netea, Miron- actor; Olaru, Ion- actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana, Gheorghe - actor; Suchici, Victoria - actriţă; Şuvăgău, Miron- actor; Ternovits, Alexandru- actor Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Chirilă, Adrian Coriolan - sufleur; Georgescu, Jenica - sufleur regizor tehnic; Cioba,

A CINCEA LEBĂDĂ, eseu dramatic de Everac, Paul Data premierei: 09.12.1978 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Avram, Radu (Uica); Bejan, GarofiJa (Marta Mirea); Cristea, Eugen (Blasiu Dohotaru); Grigorescu, Ovidiu (Chelner); Iancu, Geta Oimblea); Ionescu, Coca (Marta Mirea); Lungoci, Gheorghe (Pocrovan); Mării, Ştefan (Tit Mirea); MoJăJeanu, Eugen (Tit Mirea); Murgu, Mihaela (Hortensia Pocrovan); Olaru, Ion (Bădicu); Petrescu, Daniel (Stavăr); Simionică, Aurora (Dufy); Simionică, Sandu (Vasile Mirea); Ternovits, Alexandru (Greavu) Reprezentaţii: 29 Dosar de
248
presă:

Orizont, 28.12.1978, DraplulrofU, 17.12.1978
www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

"Un om obifnuit, director comercial/a o întreprindere, face o grefeafă. De fi cu o biografie curată, cu ofamilie echilibrată( ... ), pică în braţele uneifemeiufti de "duifnă'~ a cincea lebădă neagră din firul celor 12 din corpul de balet (... ). În două ore de afteptare, (... ) eroul Îfi face un autoproces, dar fi procesul celor din jur( ... ). Întreg spectacolul, de altfel, este conceput ca un proces în derulare intentat celui care a comis eroarea. (... )Dotat cu harul rar al întruchipării unui om obifnuit, cu date obifnuite, Sandu Simionică a realizat un Vasile Mirea (directorul, n.n.) cu mult autentic, cu vibraţie omenească fi cu momente de înalt rafinament artistic, intuind, abil fi prspicace, dedublarea permanentă a personqjului, până în final, surprinzând fi falsa dar fi adevărata sa identitate; fi demagogia dar fi aspra sa sinceritate. Forţa de analiză ca fi autobiciuirea, candoarea de lichea dar fi de erou fără prihană, ce s-a hotărât să ia viaţa în piept, au dinamizat un prsonaj de excepţie în dramaturgia românească. Aurora Simionică, în Dujy, în toată această epopee sentimentală, în tot caruselul evenimentelor intime (... ), i-a fost o parteneră p măsură, ba ea atingând, în unele scene( ... ), tensiuni dramatice superioare lui Vasile Mirea. ( ... )Aurora Simionică a imprimat personqjului său aceste treceri subite de la o stare emotivă la alta, ea a fost când calină, cândfemelă, când tandră, când cinică, precum fi o iubitoare învinsă prin retragere, prin fugă, prin acceptarea suferinţei din iubire. (... ) Spectacol de ţinută, de bun-gust artistic, cu o scenografie ce denotă implicare fi înţelegere

(... )."(Ion

Arieşanu,

Orizont, 28.12.1978)

EMIL ŞI DETECTIVII, comedie de Kastner, Erich (Germania) Data premierei: 21.12.1978 Adaptarea scenică: Popa, Tudorel Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Ionescu, Dan Radu Asistent scenograf: Schreiber, Friedrich Scenografie costume: Ionescu, Dan Radu Ilustra~a muzicală: Oschanitzky, Petre Mişcarea scenică: Stana, Gheorghe Distributia: Belu, Mircea (Domnul cu pălărie); Berzescu, Adrian (Dienstag); Buzoianu, Traian (Mittenzwei); Cirnbru, Odillo Victor (Prezentatorul); Cretoiu, Eugenia (Doamna); Cristea, Eugen (Emil); Flarnann Catalina, Irene (Pony); Georgescu, Carnii (Chelnerul); Georgescu, Carnii (Comisarul Lurje ); Georgescu, Carnii (Taxatorul); Haiduc, Ion (Gustav); Ioan, Elena (Doamna Jacob ); Ionescu, Coca (Bunica); Ionescu, Horia Dan (Pasagerul); Ionescu, Horia Dan (Poliţistul); Ionescu, Horia Dan (Şoferul); Lungoci, Gheorghe Oescheke); Micu, Ioan (Al doilea pasager); Micu, Ioan (Al doilea şofer); Micu, Ioan (Poliţistul); Nistor Micu, Nuşa (Mama); Olaru, Ion (Casierul); Olaru, Ion (Impiegatul); Sasu, Ştefan (Bleuer); Stana, Gheorghe (Profesorul) Reprezenta~!: 54
www.cimec.ro

249

MARIANA

VOI C U

MOARTEA LUI ALFREDO GRIS, dramă de Santana, Rodolfo (Venezuela) Premieră pe tară Data premierei: 30.01.1979 Regia: Ieremia, Ioan Asistent de regie: Neţea, Miron Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Mişcarea scenică: Gîrba, Ioan Distributia: Avram Cristea, Grete (Logodnica); Petrescu, Daniel (Al doilea deţinut); Simionică, Sandu (Deţinutul); Şuvăgău, Miron (Temnicierul) Reprezentaţii: 16

Sandu Simionică, Daniel PetreJcu

Dosar de presă: Familia, martie 1979, Orizont, ianuarie 1979, Drapelul TO.fU, 02.02.1979, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99

"Plecând de !a un text generos .fi seducător pentru orice regizor, Ioan Ieremia t.ft probează seriozitatea prqfesiona!ă asimi!ându-! cu rigoare, luciditate, cult a! deta!zilor utzl pentru sub!inierea ideilor. Gândind spectacolul în spiritul fiJ?tijicant a! realismului scenic actua~ înnoitor, Ieremia decantează poe'{ja, înnobi!ând în "lectura" sa semnificaţiile morale, psihologice .fi, implicit, sociale. Adâncirea psihologică a spectacolului concordă cu economia mijloacelor de expresie în iforturi!e sale creative de a sugera atmo.ifera c!austrată de energii imaginate p"posibi!e ecouri, vagi, ale libertăţii. (... ) LJnii!e regizorale, concepţia lui Ioan Ieremia se rif!ectă cu insistenţă în reu[ita actorului Daniel Petrescu .fi, virtua~ în rolul interpretat de Sandu Simionică. Tragedia lui
www.cimec.ro

250

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Aljredo Gris, Daniel Petrescu o subliniază subtil fi sensibil, fire se fi emoţionant, cuceritor în punerea în valoare a psihologiei personajului. Concentrarea sa fi reacţiile de protest sau neîncredere dovedesc inteligenţă scenică, dublată de o acută participare. Sandu Simionică, în măsura în care ar stăpâni mai mult ritmul atmosferei, sigur s-ar integra spectacolului cu un spor artistic ce ar putea să facă mai puţin obseroate unele tonuri patetice, psalmodice. Agreabilă siluetă scenică fi discretă culoare aduce Grete Avram Cristea, vestală sau logodnică în piesă." (Ion Toboşaru, Familia, martie 1979)

Spectacolul a participat, în luna martie 1979, la Festivalul teatrului scurt de la Oradea. Daniel Petrescu a prim.it Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol masculin, pentru personajul Alfredo Gris.

O NOAPTE FURTUNOASĂ, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 11.03.1979 Regla: Ionescu, Dan Radu Asistent de regie: Ionescu, Horia Dan Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Asistent scenograf: Schreiber, Friedrich Distributia: Buzoianu, Traian (Chiriac); Cristea, Eugen (Spiridon); Ionescu, Ana (Ziţa); Ionescu, Horia Dan (Ip.ingescu); Mării, Ştefan (Ip.ingescu); Mopteanu, Eugen Oupân Dumitrache); Murgu, Mihaela (Veta) Reprezenta~i: 16
Dosar de
presă:

Drapelul rofU, 18.03.1979

,Astă;;j, la Timifoara, sarcina grea a montării fi-a asumat-o Dan Radu Ionescu, regizorul creând un spectacol pentru public, fără a căuta exacerbări ale textului sclipitor al lui Caragiale, ci mai degrabă plasticizări prin evidenţieri ftlmice de scene sau prin secvenţe vizând naturalismul. L-a ajutat din plin scenografia Doinei Almăşan Popa, scenografte nu numai deosebit de funcţională dar fi în măsură să potenţeiţ o vi;;june. (... ) Spectacolul cu O noapteJurtunoasă pe scena Naţionalului timiforean este mai liniftit decât altele, dar el repre;;jntă un moment Caragiale demn de evidenţiat, o cinstire adusă unei creaţii nepieritoare din patrimoniul dramaturgiei noastre." (Ion Jurcă Rovlna, Drapelul rOfU, 18.03.1979)

CLIPA, teatru document de Săraru, Dinu, Data premierei: 15.05.1979 Dramatizarea: Stoenescu, Virgil Regla: Ierem.ia, Ioan Asistent de regie: Neţea, Miron Scenografie decor: Jivanov, Em.ilia Scenografie costume: Jlvanov, Emilia

după

romanul omonim

www.cimec.ro

251

MARIANA

Vo1cu

Distribupa: Avram Cristea, Grete (Femeie); Avram Cristea, Grete (Rucsandra Mărăcineanu); Bejan, GarofiJa (Femeie); Belu, Mircea (Secretar); Belu, Mircea (Tudor Cernat); Cimbru, Odillo Victor (Maiorul); CreJoiu, Eugenia (Comentatorul); CreJoiu, Eugenia (Femeie); Cristea, Eugen (Şeful comisiei de anchetă); Flamann Catalina, Irene (Carmina); Georgescu, Carnii (Un bărbat); Grigorescu, Ovidiu (Un bărbat); Haiduc, Bianca (Ioana); Haiduc, Ion (Locotenentul); Herberescu, Ecaterina (O femeie); Iancu, Geta (Maria Nobilu); lliescu, Viorel (Secretar); Iliescu, Viorel (Tudor Cernat); Ioan, Elena (Femeie); Ionescu, Horia Dan (Un băr­ bat); Iordănescu, Ştefan (Un bărbat); Jurăscu, Vladimir (Mihalache Domecie); Lungoci, Gheorghe (Un bărbat); Micu, Ioan (Un bărbat); MoJăJeanu, Eugen (Petre Nobilu); Murgu, Mihaela (Rucsandra Mărăcineanu); Olaru, Ion (Un bărbat); Petrescu, Daniel (Dumitru Dumitru); Sasu, Ştefan (Năiţă Lucian); Simionescu, Elena (Femeie) Reprezentaţii: 7
Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 18.05.1979, Orizont, mai 1979

(Virgil Stoenescu n.n.) un spectacol percutant, care să aibă cât de puţin din puterea de influenţare a originalului, este o misiune dificilă fi nu îndeajuns de generoasă în reifiltate. Regizorul Ioan Ieremia (... ) a încercat să corecteze unele dintre scăderile fundamentale ale textului, eliminând declamatorismul, căutând să aducă acţi­ unea în pre~nt, implicându-.Ji personajele în de-rularea fi coordonarea acesteia. A reufit în parte, credem, mai ales în actul I care are tensiune dramatică bine gradată, limpezime fi expresivitate( ... ). Celelalte două părţi nu mai au cursivitatea celei dintâi, legăturile atât de nuanţate (în roman) dintre personaje se reduc la replică, lipsindu-le motivaţia interioară fi pnfun:Jmea. Simbolurile fi metaforele scenice subtile, proprii până acum spectacolelor acestui regizor, sunt, în acest cav transparente, uneori, forţate, nu o dată, prea dure, supralicitând mesajul textului. (... ) ... spectacol reufit doar parţia4 neelocvent pentru talentul lui Ioan Ieremia fi nici pentru posibilităţile colectivului actoricesc." (Ildko Achimescu, Drapelul rofu, 18.05.1979)

,A imagina, pe acest scenariu,

CUM S-A FĂCUT DE-A RĂMAS CATINCA FATĂ BĂTRÂNĂ, dramă de Ionescu, Nelu Data premierei: 29.06.1979 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Schreiber, Friedrich Scenografie costume: Schreiber, Friedrkh Distribupa: Avram, Radu (Procurorul); Buzoianu, Traian (Mihai); Cernucan Jurăscu, Viorica (Croitoreasa); Ionescu, Ana (Ospătăriţa); Ionescu, Coca (Olimpia); Micu, Georgeta (Ileana); Murgu, Mihaela (Cacinca); Pătru, Gheorghe (Primarul); Simionică, Aurora (Diriginta); Simionică, Sandu (Andu); Stana, Gheorghe (Doctorul); Şuvăgău, Miron (Atanasiu); Ternovits, Alexandru (Ion) Reprezentaţii: 38
www.cimec.ro

252

Istoria Teatru l ui

Naţiona l

" Mihai Eminescu"

Tim i şoara

1 945-2005

Mihaela Mttrgtr

D osar de pre s ă: Orizont, 01. 11.1 979, Drapelul ro[u, 12. 10. 1979
"Un reportqj dramatic limpede, (...) Cum de-a rămas Catinca fată bătrână investighează biografia [i preqjma vieţii tmeifemei de azi( ... ). Raportaţi la Catinca, cei care o cer de nevastă sunt tributari nesiguranţez~ brutalităţiz~ necinstez~ dorinţei de parvenire. (...) Rifitzând de-a deveni consoarta unor bărbaţi în a căror condiţie morală [i sufletească nu-[i recunoa[te aspiraţitle, Catinca alege, de fapt, să-[i respecte certitudimle (... ). Decorul spectacolului timzjorean ne invită la meditaţie (...). Scenele se petrec într-o lumină oarecum ireală, impresie accentuată de prezenţa în cadru a unor mâini gigantice din ghips alb, strălucitor, ,,str(ijuind" întâmplările eroinei. Imaginea plastică nelimjte[te: deschide personqjului central p osibilitatea de a ne comunica mai mult decât o suită de întâmplări. (... ) Mihaela Murgu creează un personaj viguros [i intră în cadenţa simbolică a spaţiu­ lui în care joacă. Ea izbute[te să ne vorbească despre puritate lăuntrică, marea iluzie a unei femei obi[nuite, neobi[nuita tensiune în care Î[i recunoa[te - Î[i trăie[te înfrângerile. Emil Reus, regizor cu experienţă, o rganizează o reprezentaţie clară. Spectacolul sâu are calitatea de a re.rtituifluent valenţele textuluz~ reportqjului dramatic. În general per.ronqjeie .runt bine conturate, relaţizle închegate [i convingâtoare. (...) Vedem spectacolul sugerat de decor [ipe Mihaela Murgu ca pe un posibil discurs despre "caratul" de eternitate ascuns înlăuntrul uneifemei numitâ Catinca (oricât ne-am feri de cuvinte, actnfa are clipe în care înnobileazâ trâirtle personajului cu tragism, cu poetic, cu o profon':{jme ie[ită din obzjnuit). Vedem, în acela[i timp, reportajul dramatic jucat de trupâ, relevabzl în veridicitatea [i concreteţea lui." (A.C .Iordache, Orizont; 01.11.1 979).
www.cimec.ro

253

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 1979-1980
Zamfir, Luda - director artistic; Krohn, Carol - director adjunct; David, Cornel - contabil-şef; Ionescu, Dan Radu -regizor artistic; Reus, Emil regizor artistic; Ieremia, Ioan - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Schreiber, Friederich pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; CoruJiu, Elena Mariana - referent literar Alivizache, Viviana - actriţă; Avram, Radu - actor; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor -actor; Cornea, Cristian - actor; CreJoiu, Eugenia - actriţă; Cristea, Eugen - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu actor; Haiduc, Ion - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Elena - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungod, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihăescu, Monica - actriţă; MoJăJeanu, Eugen- actor; Murgu, Mihaela- actriţă; NeJea, Miron- actor; Olaru, Ion -actor; Pătru, Gheorghe- actor; Petrescu, Daniel- actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana, Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron actor; Ternovits, Alexandru - actor Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Chirilă, Adrian Coriolan - sufleur; Georgescu, Jenica - sufleur regizor tehnic; Cioba,

RUGĂCIUNE PENTRU UN DISC-JOCKEY, dramă de Popescu, Dumitru

Radu Data premierei: 23.09.1979 Regia: Manolescu, Mihai Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Şurianu, Horia Distribupa: Avram, Radu (Victor); Belu, Mircea (Teofil); Belu, Mircea (Vasile); Buzoianu, Traian (Aurel); Haiduc, Ion (Nae); Ionescu, Ana (Valeria); Ionescu, Horia Dan (Vasile); Micu, Ioan (Aurel); Nistor Micu, Nuşa (Valeria); Sasu, Ştefan (Teof.tl); Stana, Gheorghe (Ştefan); Şuvăgău, Miron (Grigore) Reprezentaţii: 44

www.cimec.ro

254

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Miron Şuvăgău, Ion Hatduc

Dosar de presă: Orizont, 11.10.1979, Orizont, 04.10.1979, Drapelulro.Ju, septembrie, 1979, Teatrul, nr. 10, octombrie 1979, România liberă, 29.11.1979, Banatski Novine, 05.10.1979

"Spectacolului Teatrului Naţional din Timi.Joara i se cuvin recunoscute o remarcabilă scenografte (a Emiliei Jivanov) .Ji două creaţii actorice.Jti datorate lui Ion Haiduc (Nae) .Ji Miron Şuvăgău (Grigore). Ele devin importante pentru că articulează reprezentaţia pe câteva dintre datele de valoare ale textului .Ji pentru că îngăduie spectatorului să identifice metafora (realităţii unui .Jantier) $i ascuţi$Ul polemic al dramei. Cadrul scenic descrie ctt expresivitate .Ji poezie de un autentic lirism spaţittl unei munci aspre, dure, înălţătoare în semnificaţiile ei. Ion Haiduc compune cu fineţe .Ji profesionalism ttn personaj al cărui umor, filtrat de accente grosiere, se află în echilibrat acord cu intervenţiile sale de amară tristeţe, de inteligenţă comprehensivă. Miron Şuvăgău are, în personCIJ; pericttloiftatea .Ji fariseismtt! neptttincios al carieristttltti de prrifesie. (... ) Opinia noastră este că regizorul Mihai Manolescu n-a avtttforţa necesară sau timpttl să insiste suficient asttpra lttcrttltti cu actorii, scenă de scenă. Ne-am aflat în faţa ttnei schiţe avansate de spectacol. Ctt sttficiente momente de nesiguranţă interpretativă. (... ) A doua parte a reprezentaţiei ne-a permis să înţelegem că distribuţia putea susţine tensionat, fluent, expresiv un spectacol întreg." (AC .Iordache, Orizont, 04.10.1979)

PLICUL, comedie de Rebreanu, Liviu Data premierei: 27.12.1979
www.cimec.ro

255

MARIANA

VOJCU

Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Belu, Mircea (Galan); Cimbru, Odillo Victor (Taman); Cretoiu, Eugenia (Văduva); Georgescu, Carnii (Hurmuz); Grigorescu, Ovidiu (Tudor Popescu); Iliescu, Viorel (Albeanu); Ionescu, Ana (Tinca); Lungoci, Gheorghe (Aprodul); Motăteanu, Eugen (Minta); Murgu, Mihaela (Victoria); Simionică, Sandu (Arzăreanu); Şuvăgău, Miron (Flancu) Reprezenta~!: 32 Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 24.02.1980, Orizont, ianuarie 1980

"Se pare că Dan Radu Ionescu a accentuat în spectacolul său tocmai latura care se impune cel mai vi~bil din piesa lui Rebreanu: dezumanizarea prin corupţie a eroilor, farsa tragi-comică, ce taie piesa de-a lungul ei, fi trimiterile la~ ale unor "accente'~ similitudini fi reminiscenţe ale unor "practici" ale timpului revolut, reflectate în timpul de a~. Şi, trebuie să o afirmăm deschis, regizorul fi-a înjgheba! o trupă pentru comedie de o reală supleţe fi naturaleţe comică. (... ) Scenografa DoinaAlmăşan Popa, într-un decor mulat pe caracterele acestor parveniţi de după război, a fost în ton cu lumea lor intimă, ca fi în celelalte interioare, mai ,Jupuite'~ ale primăriei( ... ). Deci, un spectacol nu spumant, nu tulburător, nu condus cu veroă comică îndrăcită, dar un spectacol onest, un recital actoricesc de comedie, necesar fi publicului fi timpului nostru." (Ion Arieşanu, Orizont, ianuarie 19 80)

UNCHIUL VANEA, dramă de Cehov, Pavlovici Anton (Rusia) Data premierei: 31.01.1980 Traducerea: Ghelerter, Moni şi Teculescu, Radu Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribuţia: Alivizache, Viviana (Elena Andreevna); Bejan, Garofita (Marina); Belu, Mircea (Astrov Mihail Lvovici); Berzescu, Adrian (Corul ţiganilor); Cioba, Coriolan (Corul ţiganilor); Cornea, Cristian (Astrov Mihail Lvovici); Flamann Catalina, Irene (Sofia Alexandrovna); Haiduc, Ion (Efim); Ioan, Elena (Voiniţkaia Maria Vasilievna); Iordănescu, Ştefan (Corul ţiganilor); Mării, Ştefan (Serebreakov Aleksandr); Murgu, Mihaela (Corul ţiganilor); NeJea, Miron (Voiniţki Ivan Petrovici); Petrescu, Daniel (Teleghin Ilia Ilici) Reprezentaţii: 21

www.cimec.ro

256

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Elena Ioan, Miron Neţea, Ştefan Măriz; Viviana Alivizache, Ion Haiduc (sus), Daniel Petrescu, Garofiţa Bejan, Irene Flamarm Catalina

Dosar de presă: Drapelul roşu, 10.11.1980, Drapelul roşu, 04.02.1980, Orizont, februarie 1980, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p.99
A fost prezentat, ca spectacol de gală, în încheierea Festivalului Teatrului Scurt de la Oradea, februarie 1980.
Men~onăm câteva dintre opiniile unor importan~ oameni de teatru atunci, la spectacol: prezen~,

,,Spectacolul Teatmlui Mazilu)

Naţional

din

Timişoam

mi s-a pămt un miracoL" (Teodor

Un spectacol care te arde, te biciuieşte, te înalţă, te copleşeşte şi de la care pleci cu ceva perflct în tine." (Cornel Pop, critic, redactor la Studioul de Radio-Televiziune, Cluj) "Spectacolul Naţionalului timişorean cu Unchiul Vanea face parte dintre acele maniteatrale care, lucru foarte rar, declanşează nu emoţii estetice fugitive, ci sentimentul plenar şi purijicator al artei." (Doina Modola, critic teatral)

festări

"Mulţumesc Teatmlui Naţional din Timzjoara şi regizomlui Ioan Ieremia pentrtt acest spectacol cehovian de excepţie şi de riferinţă." (Victor Parhon, critic teatral)
www.cimec.ro

257

MARIANA

VOICU

"Calitatea acestui spectacol al lui Ioan Ieremia constă în mifcarea dialectică a sensurilo1j a personajelor care-I alcătuiesc: regizorul reufefle să creeze, un moment după a/tu~ o impresie pe care clipa imediat următoare o neagă. Decorul fi costumele acestei deosebite scenografi care este Emilia Jivanov permit bivalenţa sensurilor. ,Adevărata faţă" a întâmplărilor, a eroilor ei, nu ne este deconspirată de la bun început, regizorul însufi propunându-fi un "lanţ de acumulări succesive a căror totalitate se adună într-o globală relativitate a întregului". Sunt frumofi învinfii lui Cehov fi în spectacolul lui Ioan Ieremia: trebuie să-i urmărefli până la capăt ca să le recunofli infirmităţile. În fina~ S onia fi Vanea trag, din profuni)mile scenei, până la un pas de spectator, acea caleafcă, o târăsc cu efortul cu care vor fi muncit o viaţă pentru altul, un impostor, S erebreakov: atunci drumul existenţei lor ratate se întinde nesfâr[il în faţa lor, abia atunci drama tuturor se închide în cheie tragică. (... ) S erebreakov a plecat, dar calefCa mai este de faţă: a devenit un personaj al spectacolului. cu talentul lui Ion Haiduc, un "servant" tânăr al caleftii fi S erebreakovi/o1j ofiinţă cu îndatoriri precise, covâr[il de importanţa menirilor sale de servitor, lipsit de umor fi de capacitatea de a raţiona (... ). Miron Neţea are puterea de a ne transmite frământa/a neputinţă de a se salva din iremediabi~ din ratare, a lui Vanea.
Reprezentaţia creează,

Miron Neţea este, cu acest ro~

o "redescoperire"( ... ). VivianaAlivizache este, în Elena Andreevna, o prezenţă aparte în reprezentaţie, ea construiefle cu discreţie, din semitonuri, lenea molatecă a femeii care-fi ascunde sub "timiditate" refulări obifnuite, supeificialitatea, neftiinţa de a se desprinde de viaţa în care se simte un "personaj episodic': (... ) Irene
creează, după

încă

opinia noastră, cel mai tulburător personaj al spectacolului- fi- cel mai expresiv rol din cariera ei din ultimii ani. Sonia este, datorită Irenei, o prezenţă de o concentrată blândeţe, o continuă licărire de trăire autentică, în lumea ma/formată prin care se mifcă. Ea ne lasă să auzim ceva din încrederea fără margini într-o lume adevărată- când Astrov opierde sub ochii noflri, ea spune "Cât sunt de fericită!" cu o spaimă fi o luciditate, cu un plâns atât de ciudat încât avem o clipă senzaţia că a intuit monstruoi)tatea jocului dureros de-a cuvintele la care participă. Disperarea S oniei e atât de profundă, culminând cu acel impresionant final, încât devine greu de acceptat, mai greu decât în cazul lui Vanea, ori al Elenei, ori al lui Astrov, evidenţa decăderii din speranţă a S oniei. Într-un fel, Unchiullilnea este spectacolul prăbufirii singurei lumini încă vii la con acul discursurilor despre trăire: S onia. Figuraţia se cuvine menţionată- ea face parte din ambianţa reprezentaţiei gândite de

Flamann Catalina

1oan Ieremia. Grupul ţiganilor nu rămâne un accesoriu pitoresc, ci devine un contrapunct plin de vitalitate: ceea ce nu e de mirare dată fiind alcătuirea lui: Mihaela Murgu, Ştefan Iordănescu, artist emerit, Adrian Berzescu fi Coriolan Cioba." (Antoaneta C.lordache, Orizont, februarie 1980)
la Timifoara, în concepţia lui Ioan Ieremia, cehovian ca stare sufletească, dar anticehovian prin refu:tJ~I deliberat al atmosferizării clifale refuz tipic pentru regia românească modernă- fi care a dus la un alt statut a/lumii prospectate. Căci suntem proiectaţi, prin acest puternic spectaco~ într-o lume încremenită, în care totul pare a se mifca vătuit, sub sticlă, în cerc. Maceraţi de plictis fi neputinţă, absenţi ori aiuriţi,

"Unchiul Vanea a

apărut fie~

www.cimec.ro

258

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

de o senifialitate lâncedă, înecaţi în propriile lor vorbe, ace[ti oameni nu pot nici veni, nici pleca, nici ajunge nicăieri. Casa e un a::(jl de::(}, onorabi~ftre.Jte; aici nici măcar moartea indivi::(jlor nu e posibilă, căci lumea lor s-a stins demult, o clipă pusă în vibraţie; acum totul are un aerfantomatic .fi întunecos, viaţa e aparentă .fi, de aceea, legitim .fi subtil caricată prin fermentaţii momentane, cu acompaniament de cor ţigănesc. Calea.Jca fără cai din mijlocul scenei e simbolul straniu al acestei existenţe în statu-quo definitiv, peste care stăruie doar ilu::(ja mi[cării, ca o pulbere dintr-un loc claustrat .fi întunecos, pusă în vibraţie, o clipă, de o rază întâmplătoare." (Valentin SHvesttu, Teatrul, nr. 7-8, iulie 1980, pag.42)

Spectacolul a fost invitat la Colocviul regizorilor de la Bârlad, ediJia 1980, unde a fost distins cu Premiul III pentru regie.

LA DOI dio)

PAŞI, ORAŞUL,

tragi-comedie de

Coscinaş,

Iosif (spectacol de stu-

Premieră absolută

Data premierei: 19.02.1980 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Schreiber, Friedrich Scenografie costume: Schreiber, Friedrich DistribuJia: Buzoianu, Traian Oammes); Crişan, Dumitru (Victima); Haiduc, Ion (Al doilea paznic); Haiduc, Ion (Boxerul); Lungoci, Gheorghe (Primul paznic); Petrescu, Daniel (M:b) Reprezentaţii: 3 Dosar de
presă:

Drapelul ro.Ju, 30.01.1980, Orizont, februarie, 1980

" ...prezenţa în repertoriul studioului "Vertical" a unui text limpede, cum mi se pare La doi pa~i, ora~ul, este de notat. O altă reprezentaţie, mai decis creatoare, în raport cu textu~ ne-ar putea arăta că IosifCostinaş se află la un pas de a fi dramaturg( ... ). În orice caz opţiunea studioului este motivată, iar reprezentaţia deschide o perspectivă asupra autorului piesei." (Antoaneta C. Iordache, Orizont, februarie 1980)

SE RIDICĂ CEATA de Năstase, N.Florin , Data premierei: 15.03.1980 Regia: Purcărete, Silviu Scenografie decor: Luscov, Virgil Scenografie costume: Luscov, Vi.rgH DistribuJia: Alivizache, Viviana (Andreea); Avram, Radu (Tudor); Belu, Mircea (M:atei); Cimbru, Odillo Victor (Bejan); CreJoiu, Eugenia (Iulia); Georgescu, Carnii (Cozma); Iliescu, Viorel (Ţonea); Jurăscu, Vladimir (Cernea); MoJăteanu, Eugen (Popovid); Murgu, Mihaela (Elena); NeJea, Miron (Stamatescu); Stana, Gheorghe (Ştirbei); Ternovits, Alexandru (Pascu) Reprezentaţii: 34
www.cimec.ro

259

MARIANA

VOJCU

Dosar de

presă:

Scînteia, 18.03.1980

"Regizorul Silviu Purcărete fi-a compus spectacolul pivotând în jurul unui proces cu Ufile deschise: un spectacol despre vină, vinovaţi, răspundere, curaj, încredere ca principiu călău::(jtor alfiinţei. (... ) Este un text nu pe deplin structurat din punct de vedere dramaturgie, cu unele psihologii extrem de sumare ... " (Ion Arieşanu, Scînteia, 18.03.1980)

OPT FEMEI, comedie de Thomas, Robert (Franţa) Data premierei: 15.05.1980 Traducerea: Trifu, Constanţa şi Berechet, :Mihai Regia: Berechet, Mihai Asistent de regie: Simionescu, Elena Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Rivalet, Fran~ois Andre Distribuţia: Cretoiu, Eugenia (M:amy); Iancu, Geta (Augustine); Ioan, Elena (Gaby); Ionescu, Ana (Catherine); Ionescu, Coca (Pierette); Mihai, Emilia (Chanel); Murgu, Mihaela (Louise); Popescu, Lulu (Chanel); Popescu, Lulu (Gaby); Raţiu, Ioana Maria (Louise); Simionică, Aurora (Suzon) Reprezentaţii: 58
Dosar de presă: Drapelul rofu, 24.05.1980, Orizont, 29.05.1980, Szabad Szo, 20.05.1980
"Ele, actriţele (... ),cele Optfemei, au fost marcante. Toate la un loc. Şi fiecare în parte. Dar au avut nevoie de un regizor inteligent, de un concept sigur de spectacol modern. (... )Toate acestea s-au rotunjit într-un spectacol. Sigur, nu un spectacol "de idei': cum se spune, nici cu "adâncimi în abisul uman': nici într-o piesă-simbol, un spectacol, deci, care nu va ridica stacheta de calitate artistică cum s-ar dori, dar, totu fi, un spectacol de bun simţ, agreabil, deconectant (... )."(Ion Arieşanu, Orizont, 29.05.1980)

MOBILĂ ŞI DURERE, comedie de Mazilu, Teodor

Data premierei: 13.07.1980 Regia: Ieremia, Ioan Asistent de regie: Neţea, Miron Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribuţia: Alivizache, Viviana (Lizica); Buzoianu, Traian (Gore); Cornea, Cristian (O celebritate); Haiduc, Ion (Urecheatu); Iordănescu, Ştefan (Preotul); Jurăscu, Vladimir (Sile); Murgu, Mihaela (M:elania); Petrescu, Daniel (Paul) Reprezentaţii: 204
www.cimec.ro

260

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Vladimir JurăJcu, Ion Haiduc fi Mihaela Murgu

Dosar de presă: Drapelul rofu, 03.07.1980, Drapelul rOfU, 14.11.1980, Drapelul TOfU, 18.11.1980, Drapelul rOfU, 22.11.1980, Steaua, nr. 12.1980, Luceafăru~ 02.08.1980, Lucecifărul, 11.02.1983, România literară, 20.11.1980, România literară, 27.11.1980, Familia, nr. 11, noiembrie 1980, Orizont, 17.07.1980, Orizont, 24.07.1980, Orizont, 13.11.1980, Teatrul, nr. 7-8, iulie-august, 1980, Contemporanul, 28.11.1980, România liberă, 02.12.1980, Libertatea (Panciova, R. S. F. Jugoslavia), 17.10.1981, Libertatea, 07.11, 1981, Scînteia, 25.09.1 987, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti, Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 94

durere (...) cunoafte la Timifoara una dintre versiunile scenice de riferinţă (... ). În Mobilă şi durere motorul conflictului îl constituie competiţia impostorilor. (... ) Regizorul privefte această lume ca pe o celulă bolnavă a societăţii noastre, celulă ce trebuie izolată fi pusă sub interdicţie. Acesta este fi sensul decorului Emiliei Jivanov care, în fina~ îi închzde fi îi strivefte pe eroii piesei sub supravegherea atentă a grupului de muncitori, un personqj colectiv introdus de regizor fi care apare în spectacol ca un lait-motiv al atitudinii revoluţionare pe care Ioan Ieremia a pus-o ca fundament al spectacolului său. Prin această opţi­ une detisă, spectacolul se organizează unitar fi consecvent cu propriile intenţii într-un ritual ascendent care definitivează sensul politic într-un final memorabil. Unde nu funcţionează ireprofabil spectacolul lui Ioan Ieremia este compartimentul actorilor." (Mircea Ghiţulescu, Steaua, nr. 12, 1980)
www.cimec.ro

,,Mobilă şi

261

MARIANA

Vorcu

"Calitatea vii}unii regizorale a lui Ioan Ieremia, a celor mai izbutite dintre momentele spectacolului Teatrului Naţional din Timifoara, decurg din intenţia (realizată- în acele momente) de a pune accentuat piesa sub zodia satirei. (... ) "Tendinţa de îmburgheifre" a personajului (Sile Gurău n.n.) ca fi sancţiunea regizorală devin limpeif, spectacolul acumulează, strâns legat de scenografle (Emilia Jivanov), câteva imagini remarcabile: prezenţa lui 5 ile în decor montan este de un haz savuros (pe fundalul pictat cu braif fi piscuri, în veritabilă manieră kitsch, Gurău- Vladimir Jurăscu apare în costum vânătoresc cu toate accesoriile asupra lut); reîntoarcerea lui Sile la birou, după călă­ toria prin circuit, este tratată cu umor subţire (subaltemul făcuse schimbări, "poetizând" atmosfera. Core se plimbă, spre stupefacţia fefolui, în ritmul unei muifci suave, printre două rânduri de pitici de ghips, coloraţi, îmbrăcat într-un costum identic cu a/lui Gurău). (... ) După cheful patronat de Gurău un fir de mese, ridicate cu tot ce se află pe ele de către aceiafi muncitori în salopete, îl însoţesc către iefire (poate că această defilare a meselor de ospeţe este cea mai precisă fi izbutită tufă satirică a reprezentaţiet); iar pentru a încheia, un plafon vegetal coboară apăsând, îngenunchind, personajele, un plafon care afteptase deasupra lor un întreg spectacol. Sublinierile muzicale sunt, fi ele, "în ton" (cea din urmă, acompaniind "revolta" fi "pedeapsa" vegetalului, a naturii,- din Paiaţe de Leoncavallo) Are direcţie fi asprime satirică reprezentaţia gândită de Ioan Ieremia (... ). "(Antoaneta C.Iordache, Orizont, 24.07.1980) "Originala comedie satirică a lui Teodor Maiflu Mobilă şi durere a prilejuit Teatrului Naţional din Timifoara un spectacolfoarte bun, de manifestă angajare politică, în regia riguros gândită fi aplicată a lui Ioan Ieremia, cu contribuţia determinantă a scenografei Emilia Jivanov. "(Margareta Bărbuţă, Contemporanul, 28.11.1980)
"Şi la Timifoara, piesa lui Mazilu este argumentul unui evident succes de public. Regizorul Ioan Ieremia descifrează această partitură a arivismului fi ticălofiei într-o cheie mai tăioasă, mai dură decât în alte părţi, pornind de la premisa că protagoniftii

satirei nu mai sunt "mahalagiii" de altădată (cei din Proştii sub clar de lună, de pilda), întrucâtva simpatici prin truda lor de a da lustru găinăriei; ei au ajuns, peste timp "în centru'~ au devenit persoane influente în anumite medii sociale, fiind, în concluife, cu mult mai perniciofi. Câteva momente din spectacol punctează admirabil această idee, făcându-te să percepi aproape fizic ponderea imposturii." (Dinu Kivu, Teatrul, nr. 7-8,

iulie 1980)
Participări la turnee, competi}ii naţionale şi premii obţinute: Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru regie (Ioan Ieremia), Premiul pentru scenografie (Emilia Jivanov), Premiul pentru cel mai bun rol episodic (Ştefan Iordănescu, artist emerit) şi Premiul Uniunii Scriitorilor din România (piesa Mobilă şi durere) la Festivalul dramaturgiei româneşti actuale, Timişoara, 1980. Invitat la "Zilele Caragiale", ediţia a VII-a, Craiova, 1983 (manifestare
necompetitivă).

În 28.10.1981, spectacolul a fost jucat pe scena Teatrului Naţional Sîrb
www.cimec.ro

262

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

din Novi-Sad, în cadrul schimburilor culturale anuale între acest teatru Teatrul NaJional Timişoara.

şi

STAGIUNEA 1980-1981
(Administraţie comună)

Zamfir, Lucia - director artistic; Ionescu, Dan Radu -regizor artistic; Reus, Emil - regizor artistic; Ieremia Ioan - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Petre, George - asistent scenografie; Popa Artimon, Doina - secretar literar; CoruJiu, Elena Mariana- secretar literar Alivizache, Viviana- actriţă; Avram, Radu -actor; Belu, Mircea- actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Coman, Cuibus, Miriam - actriţă; Cornea, Cristian - actor; CreJoiu, Eugenia - actriţă; Cristea, Eugen - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion - actor; Herberescu, Ecaterina - actriţă; Iancu, Georgeta - actriţă; Iliescu, Viorel actor; Ionescu, Ana- actriţă; Ionescu, Horia- actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Mihăescu, Monica actriţă; MoJăJeanu, Eugen- actor; Murgu, Mihaela- actriţă; NeJea, Miron - actor; Olaru, Ion - actor; Pătru, Gheorghe - actor; Petrescu, Daniel actor; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana Gheorghe - actor; Stănescu Vladimir - actor corp ansamblu; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru - actor
Goba, Coriolan- sufleur; Georgescu, Jenica- sufleur; Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chirilă, Adrian - regizor tehnic

TOTUL ÎN GRĂDINĂ, dramă de Albee, Edward Franklin (SUA) Data premierei: 16.10.1980 Traducerea: Ralian, Antoaneta Regia: Reus, Emil Asistent de regie: Gmbru, Victor Odmo Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Ilustraţia muzicală: Pascu, Ştefan Lumini: Pucher, Eduard DistribuJia: Alivizache, Viviana Oenny); Belu, Mircea Oack); Cioba, Constantin (Roger copil); Cornea, Cristian (Perry); Cuibus, Miriam
www.cimec.ro

263

MARIANA

V OICU

(Cynthia); Flamann Catalina, Irene (Beryl); Iliescu, Viorel (Gilbert); Ionescu, Ana (Louise); Jurăscu, Vladimir Qack); Motăteanu, Eugen (Chuck); Murgu, Mihaela (Doamna Toothe); Şuvăgău, Miron (Richard) Reprezentaţii: 24

Miron

Şuvăgău,

Viviana Alivizache

Dosar de

presă:

Drapelul rO fU, 01.10.1980

"Totul în grădină este o piesă ctt mult mai socială decât ar părea la prima vedere. Spectacolul lui Emil Reus se deschide, în plus, spre un spaţiu cultural, sugerat fi întreţinut de laitmotive fi simboluri -grădina, roata norocului etc. - care îndrumă discret spre meditaţie, pârghie subtzlă de comunicare între scenă fi sală. Aici intervine, cu o colaborare de nuanţă plastică, scenogrqfta DoineiAlmă$an Popa, elementul de decor devenind el însufi elocvent din punct de vedere al mesqjului piesei fi spectacolului. (... ) niciun interpret nu-fi poate duce singur partitura, fiind mereu într-o relaţie de nuanţare cu partenerii. (... ) Miron Şuvăgău (Richarc~ trebuie să coboare mereu în sufletul eroului său, să investigheze fi, în acelafl· timp, să compromită conftiinţa unui om care a vrut să stea drept în faţa lui însufl· fi a celor dragi, amăgindu-se, în izolarea lui idilică, temerară, că poate fi fericit~ Muchia pe care se ciflă experimentatul actor în acest rol mi se pare semnificativă pentru întreaga trupă. Rolul de victimă pare a nu-i conveni actorului, dar îljoacă, împreună cu personajul, reufind să scoată
www.cimec.ro

264

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

efectul tragic. Ceea ce nu realizează VivianaAlivizache În Jenny, prinsă mai mult de latura deO(!Jmanizantă a eroinei sale, a/ifei o prezenţă attistică remarcabilă. Personajul "negru'~ comercianta de trupuri frumoase, creatură nefastă a societăţii de consum, doamna Toothe, revine Mihaelei Murgu. Sinistru de imorală, cinică fi sadică, această "doamnă" este adusă cutremurător În scenă cu nedezminţite resurse de către artista interpretă. " (Ion Jurcă Rov.ina, Drapelul rOfU, 01.10.1980)

EMIL ŞI CEI TREI GEMENI, comedie de Kastner, Erich (Germania) Data premierei: 26.10.1980 Traducerea: Ionescu, Dan Radu Adaptarea scenică: Ionescu, Dan Radu Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George Muzica de scenă: Georgescu, Camil Mişcarea scenică: llie, Alina Lumini: Pucher, Eduard DistribuJia: Avram, Radu (Kastner); Berzescu, Adrian (Dienstag); Cornea, Cristian (Cufer.ini); Cretoiu, Eugenia (Frau Haberland); Cretoiu, Eugenia (Secretara); Cristea, Eugen (Emil); Georgescu, Carnii (Consilierul Haberland); Grigorescu, Ovidiu (Căpitanul Schmauch); Grigorescu, Ovidiu (Operatorul); Haiduc, Ion (Gustav); Iancu, Geta (Frau Tischbe.in); Iancu, Geta (Miss Pops); Iliescu, Viorel Oackie); Ionescu, Ana (Pony); Ionescu, Coca (Bunica); Ionescu, Horia Dan (Picolo ); Ionescu, Horia Dan (Regizorul); Lungoci, Gheorghe (Sergentul Jeschke); Olaru, Ion (Griindeiss); Olaru, Ion (Herr Bartelman); Pătru, Gheorghe (Master Byron); Petrescu, Daniel (Căpitanul Schamauch); Petrescu, Daniel (Operatorul); Sasu, Ştefan (Chelnerul); Sasu, Ştefan (Mackie); Stana, Gheorghe (Teo Haberland)

NU NE NAŞTEM TOŢI LA ACEEAŞI VÂRSTĂ, dramă de Popescu, Tudor Data premierei: 28.12.1980 Regia: Fătulescu, Florin Asistent de regie: Andrieş, Ionel Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Herberescu, Ecaterina (Suzana); Ionescu, Ana (Doina); Mării, Ştefan (Gogu); Olaru, Ion (Stroe); Sasu, Ştefan (Cristian); Simionică, Aurora (Maria); Simionică, Sandu (Ştefan) Reprezenta~i: 34
Dosar de
presă: Drapelulrofu,

17.01.1981, Orizont, 15.01.1981

www.cimec.ro

265

MARIANA

Vorcu

"Tudor Popescu( ... ) declară că a vrut să scrie despre un personaj care "trăiefte tragedia, fiind vorba despre o moarte spirituală, de a nu mai putea ajunge din urmă timpu~ rămânând cramponat într-un anume moment a/lui". ( ... )Spectacolul regizat de Florin Fătulescu are calitatea de a recompune, cu o rigoare - evident- profesionistă, unul dintre termenii definitarii ai dramei scrise de Tudor Popescu fi de a oferi chiar o "soluţie". Este evident că Florin Fătulescu a dorit un spectacol în care Ştefan (personajul principal n.n.) să fie "luat de valul vieţii'~ reintegra! "mifcării'~ să fie "recuperat". Dar soluţia apare implantată forţat În spectacol Intenţia de a "recupera" personajul central nu a dat rei:f~ltatele scontate. (... ) Unicul personaj "unitar", în evoluţia sa, În amănuntele sale, al reprezentaţiei (... ), este jucat de Ştefan Sasu. Actorul a izbutit să compună minuţios fi armonios un personaj interesant, un tânăr care trăiefte sub caudina principiilor care, în forma lor îngheţată, au direcţionat fi viaţa lui Ştefan. (... ) relaţia nu se stabilefte între personaje, din păcate, pe parcursul reprezentaţiei. Fiecare actorjoacă "pe contul său'~ "partida"fiecărui personaje apărată de unul singur." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 15 .O 1.19 81)

PĂCATUL DIN VALEA SAN FLORIAN, comedie de Ţankar, Ivan

Ougoslavia) pe tară Data premierei: 05.02.1981 Traducerea: Stoianovici, Voislava Regia: Soldatovici, Voja, Novi-Sad, R.S.F.Jugoslavia Asistent de regie: Neţea, Miron Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Distribu}ia: Belu, Mircea (Peter); Cretoiu, Eugenia (Perceptoarea); Iancu, Geta (Băcăneasa); Ionescu, Ana Oacinta); Ionescu, Coca (Primăriţa); MoJăteanu, Eugen (Notarul); Petrescu, Daniel (Primarul); Sasu, Ştefan (Băcanul); Ternovits, Alexandru (Perceptorul) Reprezentaţii: 22
Premieră

Dosar de presă: Orizont, 19.02.1981, Drapelul rofu, 01.02.1981, Neue Banater Zeitung, 31.01.1981, Banatske Novine, 06.02.1981, Banatske Novine, 13.02.1981, Drapelul rofu, 07.02.1981, Szabad Szo, 27.02.1981, Szabad Szo, 26.11.1981, Dnevnik (Novi-Sad, R. S. F. Jugoslavia), 28.10.1981, Dnevnik, 10.02.1981, Dnevnik, 17.02.1981, Libertatea (Panciova, R. S. F. Jugoslavia), 07.11.1981, Libertatea, 17.10.1981, De/o (Ljubljana, R. S. F. Jugoslavia), 12.02.1981, Vecer (Maribor, R. S. F. Jugoslavia), 28.01.1981, Vecer, 13.02.1981, Teatrul, nr. 3, martie 1981
"Reprezentaţia regizată de Voja Soldatovici ne pre::jntă, cu acurateţe, nivelul satiric al piesei, punându-ne în faţa constatării că, în San Florian, o sumă de personaje vicioase tră­ iesc în virtutea practicării "păcatelor" lor, fi desigulj se străduiesc să menţină aparenţa onorabilităţii. ( ... )Spectacolul are claritate, are fi umor: ceea ce, pe lângă regizor, se datorează
www.cimec.ro

266

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

scenografei Emil iei fivanov (constructodred unui spaţiu în tonuri deschise, derate, decorul subliniind mdi degrabă jdrsa, fiindcă el "scrie" un mdru "ndtural" iar personCijele vorbesc despre un interior; decorul Jugerând fi dimensiuneCI liricc'i CI pieset) ca fi interpreţilor ce reufesc să-fi Clcordeze m!JtoCicele unui spectCicol ,,plăcut" - ICI primCI vedere prin imCigjneCI de scenă fi ritmul lui JOnsistent"- la a doua vedere, prin VCIIoarea menirii Jale. Este, în orice ca=<_; (... ) un gen de spectCicol mCii puţin pmcticCit: o sCitiră încCidrată în poetic. (... ) Publicul CI primit cu C1piC1uze spectCicolul, Jublintind Jcenele pregnCint critice. ZiflemeCIUCI SCitirică, ce este proprie CICeJtei reprezentCiţii în modurile ei de CI VCIIorizCI rifertCI drCimCiturgică, notei poetică CI sCitirei scenice nu CIU surprins spectCitorii (... ). " (An toane ta C.Iordache, Orizont, 19.02.1981)

Ana Ionescu, Mircea Belu, Ovidiu Grigorescu

Spectacolul a fost jucat, la sfârşitul lunii octombrie 1981, în cadrul schimbului cultural traditional între Teatrul National ~;:i teatre din fosta ';ţ R. S. F. Jugoslavia, pe scena Teatrului Naţional Sloven din Maribor, pe scena Centrului Cultural din Panciova şi pe scena Teatrului "Sterija Popovici" din Vîrşeţ.
' ,

SCENĂ DE VÂNĂTOARE ÎNTRERUPTĂ, tragi-comedie de Săndulescu, Mircea Premieră absolută, spectacol de Studio Data premierei: 06.03.1981
www.cimec.ro

267

MARIANA

Vo1cu

Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George DistribuJia: Belu, Mircea (Sandu); Cornea, Cristian (Doru); CreJoiu, Eugenia (Catiţa); Cuibus, Miriam (Marina); Flamann Catalina, Irene (Puica); Ionescu, Ana (Aneta); Ionescu, Coca (Geta); Jurăscu, Vladimir (Barbu); MoJăJeanu, Eugen (Gicu); Murgu, Mihaela (Florica); NeJea, Miron (Rizoiu); Simionică, Aurora (Angela) Reprezentaţii: 2 Dosar de
presă:

România literară, 28.05.1981, Teatrul, nr. 4, aprilie 1981

"Autorul are capacitatea, nu prea obifnuită la un debutant, (... ) de a anima plauzibil scene cu multe personaje (... ), de a le întretăia firesc replicile, de a le conduce abil acţiunile spre puncte de convergenţă logice, coerente, fi toate acestea cu o rapiditate remarcabilă. Personajele sale au individualitate, în ciuda puţinelor replici pe care le rostesc (... ). Replica este alertă, dialogul, închegat cu precizie fi parcimonie. (... ) Interpreţii -personalităţi distincte, bine orchestrate de regizorul Emil Reus - realizează un spectacol colorat, plin de nero, cu personaje viguroase, bine reliefate. Defi fiecare în parte joacă pe o singură coardă - nici nu era cu putinţă altfe~ dată fiind linearitatea construcţiei literare a eroilor -, ei
creionează,

in corpore, o categorie negativă, într-o gamă cuprinzătoare." (Dinu Kivu,

Teatrul, nr. 4, aprilie 1981)

STUDIU OSTEOLOGie AL UNUI SCHELET DE CAL DINTR-UN MORMÂNT AVAR DIN TRANSILVANIA de Popescu, Dumitru Radu
Data premierei: 14.04.1981 Regia: Ieremia, Ioan Asistent de regie: Neţea, Miron Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală: Darida, Stefan DistribuJia: Avram, Radu (Ilie); Bejan, GarofiJa (Maria); Belu, Mircea (Viorel); BudriJan, Angela (Iulia); Buzoianu, Traian (Facea); Cimbru, Odillo Victor (Eduard); Cuibus, Miriam (Marta); Flamann Catalina, Irene (Anais ); Georgescu, Camil (Popescu); Haiduc, Ion (Ulă); Ieremia Ardeal, Ion (Vlad); lliescu, Nadina (Fiica lui Eduard); lliescu, Viorel (Mustăciosul); Ionescu, Ana (Lavinia); lordănescu, Ştefan (Bucătarul); Jurăscu, Vladimir (Bască); Lungoci, Gheorghe (Buta); Mării, Ştefan (Vasilescu); NeJea, Miron (Nicoară); Olaru, Ion (Croitorul); Petrescu, Daniel (Păsulă); Reus, Emil (Gilu); Sasu, Ştefan (Clăpăugul); Sasu, Ştefan (Vasile); Simionescu, Elena (Nevasta lui Păsulă); Simionică, Aurora (Păuniţa); Stana, Gheorghe (David) Reprezentaţii: 46
www.cimec.ro

268

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai E minescu"

Timişoara

1 9 45 - 2005

Dosar de presă: &mânia literară, 30.04.1981, Tribuna, 14.05.1981, Familia, mai 1981, Contemporanul, 29.05.1981, Drapelul ropt, 14.04.1981, Szabad Sz6, 20.05.1981, Teatrul, 06.06.1981, Orizont, 16.04.1981, Scînteia, 12.06.1981, Orizont, 04.12.1987, Teatml, nr. 5, mai 1982, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99

Scenă

de ansamblu

"Fiind de fapt o cronică politică metaforizată, piesa ltti D. R. Popescu permite directorului de scenă Ioan Ieremia o alternare a celor două planuri ale acţiunii- planul mitic .fi planul istoric - stându-i în putere să stabileascrl volumul inserţiilor dintr-tm plan în alttd. Ioan Ieremia a priferat o mai limpede separare a apelor de uscat, planul mitic rrlmânând cu precrldere un element de fimdal, care prin eternitatea sa accentueazrl discontimtitatea planului istoric, în care evenimentele vin .fi trec, iar accesttl oamenilor la putere este perisabil, consumându-se în cicluri scurte, eventual repetabile prin similitudini, unde sublimul .fi ttapitudinea trăiesc în imediata vecinătate, uneori gmt separabilă, .fi unde ideile nobile pot ji maculate prin mijloace detestabile de realizare practică. Prejerând sugestiilor subtextttale expresia directă, fără echivocuri .fi fără menqjamente, spectacolul timi[orean a căpătat pe alocttri accente pamfletare, virnlente (... ).Alternanţele realsimbolic .fi istoric-mitic sttnt U.fOr manevrabile graţie excelentei scenogrqfti c: Emiliei fivanov, - un copac ce-.fi schimbă adeseori coroana, marcând crugul vremii .fi căprltând funcţii multiple în orice plan al acţiunii. Distribuţia a avut câteva reali\!fri de excepţie. Vladimir furăscu a configurat tm Bască onctttos .fi în egală măsură diabolic în pornirile sale malefice, ascunse sub paravanul unei credinţe ce-.fi poate schimba după împr~urări obiectttl. Ion Haiduc l-a jucat pe Ulă ctt o mască foarte transparentrl, aparenta ,,prostie" disimulând vag o inteligenţrl mereu trează. Giltt, alt personqj din galeria provocatorilor de accidente în mersul istoriei, a fost realizat de Emil Reus ca o piatrrl tare, dar montura satirică
www.cimec.ro

269

MARIANA

VOICU

din unele scene putea lipsi. Conceput de autor în primul rând în parametrii mitici, ca întruchipare a permanenţei puterilor regeneratoare, Maria a avut în Garofiţa Bejan o interpretă cu excesivă apetenţă pentru evoluţia în planul real al personajului, unde - ce-i drept - a dovedit forţă dramatică apreciabilă. Alte evoluţii remarcabile se datorează lui Daniel Petrescu (Păsula'), Traian Buzoianu (Facea), Victor Odillo Cimhru (Eduard), Gheorghe Stana (David), Viorel Iliescu (Mustăciosul), Aurora Simionică (Păuniţa), Mircea Belu (Viorel) ra." (Dumitru Chirilă, Familia, mai 1981) spectacolul e incitant, insolit, apăsat demonstrativ. Ioan Ieremia ţine cu nu numai să exprime un text ci fi să se exprime prin el (fi cine ar putea să-i impute afa ceva?), să se ftie ce gândefte faţă de o situaţie sau alta. Recitind Studiul osteologie... cu imaginea spectacolului în minte, oricâtă stăruinţă ai depune să rămâi fidel impresiilor primei lecturi, e imposibil să nu constaţi că drama lui D. R. Popescu, cel puţin pe una dintre coordonatele ei, acoperă peifect viziunea regizorală. Evident, Ieremia renunţă, cu bună ftiinţă, programatic, la nivelul mitic. Ca substanţă, spectacolul său tratează piesa în exclusivitate ca pe o cronică politică. Experienţa istoriei trăite Îfi substituie elementele de ficţiune. Documentarul dobândefte o pondere enorm~ generalul e înăbufit de amănuntele particularului. Regizorul nu reconstituie în context cu spiritul epocii, se detafează de el cu o intransigenţă brutală, nu-i acordă niciun fel de circumstanţă atenuantă. Rechi::Jtoriul e aspru, fără menajamente, satira riscă, prin supralicitare, deformări. Căci, dincolo de realitatea propriu ::(}să, UfOr de situat politic fi istoric într-un timp nu prea îndepărtat, discursul scenic cuprinde fi o realitate de atitudine. Orj imaginea acesteia nu exprimă un eveniment sau altul, ci ojudecată a prezentului. În specia~ în prima parte a spectacolului faptele sunt înfăţifate la proporţii grotefti, caricaturale, absurde fi chiar neverosimile în iraţionalitatea lor. Procedeele pe care le utilizează Ioan Ieremia aparţin, aici, metodei brechtiene a distanţării. Până la urmă totul ia forma pamfletului, a spectacolului manifest, cu tonuri directe, răspicate, fără nimic subtextual. Iar atunci când se păstrează măsura, când violentarea nu e un scop, ci un mijloc, se realizează scene tulburătoare, antologice de-a dreptul, printre cele mai convingătoare pe care le-am vă'(!Jt pe scenele noastre în domeniul teatrului politic." (Ion Cocora, Tribuna, 14.05.1981)
încăpăţânare

J .. )

În cadrul unui scurt turneu în Ardeal, spectacolul a fost prezentat, în 28 februarie 1982, pe scena Teatrului National din Cluj-Napoca şi în 1 martie 1982, pe cea a Casei de Cultură din Alba Iulia, ambele reprezentaţii bucurându-se de un extraordinar succes de public şi presă. Premii la Festivalul National "Cântarea României", 1981: , Premiul 1 pentru cel mai bun spectacol; Premiul 1 pentru regie: Ioan Ieremia; Premiul 1 pentru scenografie: Emilia ]ivanov

ÎN CEL MAI FANTASTIC AMURG, scenariu poetic pe versuri de Tudor, Valentin Data premierei: 30.06.1981 Adaptarea scenkă: Belu, Mircea Regia: Belu, Mircea Scenografie decor: Jivanov, Emilia
www.cimec.ro

270

Istoria Teatrului

Naţional

" Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală: Dimitriu, Adina Mişcarea scenică: Valkay, Francisc Lumini: Pente, Iosif Distributia: Belu, Mircea (El-Poetul); Dimitriu, Adina (Cântăreaţa); Flamann Catalina, Irene (Ea- Muza); Murgu, Rodica (Balerina); Valkay, Francisc (Balerinul) Reprezentaţii: 7

Irene Flamann Cata/ina {i Mircea Be/u

"(...) acest scenariu de poeife nu-şi propune altceva decât conectarea spectatorului /a o succesiune de stări qfective (... ).Poetul repreifntă acea structură duală, contradictorie şi unitară în ace/aşi timp, a artistului şi a omului. A artistului ispitit, firesc, de atingerea acelui ceva suprem, imanent, suprauman care este absolutu~ petftcţittnea, pe care o caută în artă, dar şi împlinirea iubirii, desfăşurând, în demersul acesta monumental dar himeric, prrfunifmi stif!eteşti impresionante şi nelimitate energii interioare (... ).Muza este absolutul iubirii, este chiar sentimentul de iubire pur, spre care aspiră veşnic spiritul poet, deşi supus tentaţiilor pedestrului (...). Lipsiţi de materialitate, Balerina şi Balerinul suntforţe ce intervin spre pulverizarea coeifunii cuplului, devenit, prin iubire, ttn univers petftct, .iferic. Balerina poate fi ,,ispita femeie", din afară, sau forţa existentă în interiorul cuplului, contrară armoniei, acţionând spre destrămare (... ). Balerinul este cealaltăfiinţă care ne locuieşte, ecoul strigătului de durere alfiinţei lovite, dar şi munnttrul de iubire împăcată ori regret, rezonând alternativ şi amplificat subiectiv în cadrul sacru al interiorităţii noastre (... ). Energiile creatoare ale realizatorilor au fuifonat într-o ţesăturăjiligran, un spectacol surprinzător, capabil să te conecteze pe tine, spectator, la starea de graţie de pe scenă, la starea de "pasăre cântătoare" cu care te infuzeazăfrumuseţea gestului, "mtti}ca şi dulcea poeife, soţi
www.cimec.ro

271

MARIANA

Vo1cu
Coruţiu,

pe veci nedespărţiţi" (W.Shakespeare)". (Mariana colului, Radio Timişoara, 24 iunie 19 81)

material promo al specta-

Participâod la Gala Naţională a Recitalurilor Dramatice de la ediJia a VIII-a, 1983, spectacolul a fost distins cu: Premiul special al Juriului Diploma Revistei ,~teneu", Bacău

Bacău­

NOI, SUBSEMNAŢII, comedie de Ghelman, Alexandr (Rusia) Data premierei: 04.07.1981 Traducerea: Steriade, Tudor Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribuţia: Avram, Radu (Deviatov); Buzoianu, Traian (Semionov); Cimbru, Odillo Victor (Călător); Cornea, Cristian (Un tânăr); Creţoiu, Eugenia (Nuikina); Grigorescu, Ovidiu (Al doilea călător); Ioan, Angela (Alia Sindina); Ionescu, Coca (Călătoarea A); Ionescu, Horia Dan (Leonea Sindio); Lungoci, Gheorghe (Un miliţian); Pătru, Gheorghe (Conductorul); Petrescu, Daniel (Malisov); Simionescu, Elena (Călătoarea B) Reprezentaţii: 17

STAGIUNEA 1981-1982
(Administraţie comună) Nicoară, Lucia - director artistic; Reus, Emil -regizor artistic; Ieremia Ioan - regizor artistic; Ionescu, Dan Radu - regizor; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina- pictor scenograf; Petre, George- asistent pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Coruţiu, Elena Mariana- secretar literar

Alivizache, Viviana - actriţă; Avram, Radu - actor; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian -actor; Cimbru, Odillo Victor- actor; Cornea, Cristianactor; Creţoiu, Eugenia- actriţă; Cuibus, Miriam- actriţă; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion- actor; Herberescu, Ecaterina- actriţă; Iancu, Georgeta- actriţă; Iliescu, Viorel - actor; Ioan, Angela - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia actor; Ionescu, Sofia (Coca) - actriţă; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; Mării, Ştefan - actor; Moţăţeanu, Eugen -actor; Murgu, Mihaela- actriţă; Neţea, Miron -actor; O an cea, Damian- actor; Olaru, Ion- actor; Pătru, Gheorghe -actor; Petrescu, Daniel - actor; Radin, Adela - actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Simionescu, Elena
www.cimec.ro

272

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

- actriţă; Simionică, Aurora -actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana Gheorghe - actor; Stănescu, Vladimir - actor; Şuvăgău, ~ron - actor; Ternovits, Alexandru - actor Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Chirilă, Adrian Coriolan- sufleur; Georgescu, Jenica- sufleur. regizor tehnic; Cio ba,

RĂZVAN ŞI VIDRA, dramă de Haşdeu, Bogdan Petriceicu

Data premierei: 24.11.1981 Regia: Reus, Emil Asistent de regie: Andrieş, Ionel Scenografie decor: Popa Ahnăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Distribu}ia: Avram, Radu (Şoltuzul); Buzoianu, Traian (Başotă); Cernucan Jurăscu, Viorica (Târgoveaţă); Cimbru, Odillo Victor (Ganea); Ciocoiu, Ion (Ostaş); Cornea, Cristian (Răzeşul); CreJoiu, Eugenia (Târgoveaţă); Flamann Catalina, Irene (A doua fată); Georgescu, Carnii (Ciobanul); Grigorescu, Ovidiu (Al treilea hoţ); Herberescu, Ecaterina (Târgoveaţă); Iancu, Geta (Târgoveaţă); Iliescu, Viorel (Nlinski); Ionescu, Ana (Fata); Ionescu, Coca (A doua târgoveaţă); Ionescu, Horia Dan (Hoţul); Jurăscu, Vladimir (Hatmanul); Lungoci, Gheorghe (Al doilea ostaş); Lungoci, Gheorghe (Al doilea târgoveţ); Lungoci, Gheorghe (Copilul); Mării, Ştefan (Al treilea ostaş); MoJăJeanu, Eugen (Tănase); NeJea, ~ron (Piotrowski); Oancea, Damian (Vulpoi); Olaru, Ion (Al treilea târgoveţ); Pătru, Gheorghe (Iscoada muscălească); Petrescu, Daniel (Dascălul); Popa, Victor (Ostaş); Radin, Adela (Vidra); Sasu, Ştefan (Ostaşul); Sasu, Ştefan (Târgoveţul); Simionică, Aurora (Târgoveaţă); Simionică, Sandu (Răzvan); Stana, Gheorghe (Al doilea hoţ); Şuvăgău, Miron (Zbierea) Reprezentaţii: 21 Dosar de
presă:

Drapelul rofu, 13.12.19 81

"Departe de a fi cantonat în vreme, mesajul piesei poate fi iluminat din unghiul de interes al spectatorului de azi. Este acesta efortul vizibil al recentei premiere a Naţionalului timiforean. Scene clasice, de un realism penetrant, cu putere de generalizare, alternează cu cele de încărcătură simbolică fi subtext ideatic. Evenimentul fi psihologia personajelor sunt convertite treptat spre metafora măririi fi prăbufirii celor doi eroi (... ). Acurateţea este, pe
lângă toate acestea, o altă calitate a regiei semnate de Emil Reus, iar simplitatea fi maxi-

ma potenţare ar fi atributele cadrului scenografic realizat de DoinaAlmăşan Popa

(... ).

Spectacolul Răzvan şi Vidra se reţine în special prin nota novatoare a montării, prin curajul abordării textului dintr-un unghi contemporan". (Ion Jurcă Ro vina, Drapelul rOfU1 13.12.1981)

www.cimec.ro

273

MARIANA

VOI C U

Adela Radin, Sandu

Simionică,

Gheorghe Pătru

SOMNOROASA AVENTURĂ, comedie de Mazilu, Teodor Data premierei: 10.01.1982 Regia: Manea, Aureliu Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George Ilustraţia muzicală: Cosac, Ovidiu Distribuţia: Carnea, Cristian (Admiratorul); Haiduc, Ion (Manole); Iancu, Geta (Cleo); Jurăscu, Vladimir (Gherman); Murgu, Mihaela (Gabriela); Petrescu, Daniel (Ogaru) Reprezentaţii: 26
Dosar de presă: Orizont, 22.01.1982, Drapelul 05.01.1982, Teatrul, nr. 2, februarie 1982
roşu,

17.01.1982, Radio

Timişoara,

". .. Reprezentaţia timz~,oreană - în vi=\Junea regizora!ă a lui Aureliu Manea - tinde să identifice legătura între vestitul act II din D'ale carnavalului(... ) şi cele trei acte ale Somnoroasei aventuri, con.rtituindu-se într-un ba!-masche pe parcur.m! căruia ticăloşia obmmlor janfaroni se lasă amănunţit observată. (... ) Nimic mai tentant decât să încerci a pătrunde pn·n replica lui Ma=\f!u către personqju! caragea!ean (... ). Era preţios) în consecinţă, gându! programatic a! regizom!ui şi, de altminteri, distn.buţia (... ) apărea echilibrată. (... ) Spectaco!u~ demn pe alocuri de excelentele propo=\fţii teoretizatoare (o menţiune pentm programul de sală redactat de Doina Popa), nu reuşeşte să devină operă scenică; scăderi!e de tensiune, ec!ectismu! interpretării( ... ), diferenţele de tonus chiar între
www.cimec.ro

274

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

acte nu dau, în cele din urmă, impresia că ne aflăm pe parcursu" pe drumul ce duce înspre reprezentaţia anunţată ( ... ). O montare contradictorie (... ) ce arfi reclamat pre=?ţnţa regizorului alături de trupa sa un timp mai îndelungat (ultimele repetiţii înainte de premieră s-au de.ifăfurat fără Aureliu

Manea, actorii străduindu-se, împreună cu Ioan Ieremia, să ducă la bun .ifârfit spectacolul). Ceea ce se vede cu ochiul liber." (A.C.Iordache, Orizont, 22.01.1982)
,Lansând ( ... )ipoteza că personajele teatrului lui Maiflu sunt bufoni, dar nifte bufoni "care se îmbolnăvesc fi Îfi degradează menirea'~ Aureliu Manea propune o nouă lectură a textelor dramatice ale regretatului comediograf contemporan. Dacă personajele lui Teodor Mazilu sunt privite ca bufoni, atunci ele sunt o specie aparte, sunt nifte bufoni goliţi de semnificaţia profundă fi umanistă cu care conftiinţele artistice din diferite vremuri i-au înzestrat: aceea de a proclama, sub pavăza nebuniei, adevărul

fi morala. "La Maiflu - observă Aureliu Manea - bufonii devin nifte ticălofi... Clovnii lui sunt periculofi". (... ) Ce s-a păstrat, dintr-o concepţie coerent expusă fi tipărită? Nimic, sau aproape

nimic. (... )Am avut impresia că asistăm la un spectacol haotic, al unui ucenic vrăjitor care, în lipsa stăpânului, furând bagheta, nu flie să-i folosească puterea miraculoasă. Victime ale acestei situaţii, actori de incontestabil prestigiu profesional au "capota!". (Paul Tutungiu, Teatrul, nr. 2, februarie 1982)

VELĂZQUEZ de Vallejo Buerro, Antonio (Spania) Premieră pe tară Data premierei: 26.03.1982 Traducerea: Isbăşescu Hăulică, Cristina Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustra~a muzicală: Ieremia, Ioan DistribuJia: Barbola, Mari (Berzes); Belu, Mircea (Don Diego Velizquez); Catalina, Ioana (Infanta Margarita); Cimbru, Odillo Victor (Alquazil); Cornea, Cristian Ouan Baucista); Cuibus, Miriam (Regina Maria Ana); Flamann Catalina, Irene (Dona Juana); Galetar, Marius (Nicolasmo ); Georgescu, Carnii (Don Angelo Nardi); Grigorescu, Ovidiu (Reprezentantul Sfântului Oficiu); Ioan, Angela (Prinţesa Maria Tereza); Ionescu, Ana (Dona Maria Auguscina); lvan, Simina (Dona Isabela); Jurăscu, Vladimir (Marchizul); Mării, Ştefan (Regele Filip al IV-lea); Murgu, Mihaela (Dona Marcela); NeJea, Miron (Don Jose Nieto); Oancea, Damian Ouan de Pareja); Olaru, Ion (Alcadele ); Pătru, Gheorghe (Pedro ); Petrescu, Daniel (Don Diego Ruiz); Petrescu, Daniel (Regele Filip al IV-lea); Sasu, Ştefan (Pedro Briones ); Ternovits, Alexandru (Marcin) Reprezentaţii: 18
www.cimec.ro

275

MARIANA

VOICU

Angela Ioan {i Mircea Belu

Dosar de presă: Orizon~ 05.03.1982, Orizont, 12.03.1982, Drapelttl ropt, 14.03.1982, Szabad Szd, 26.03.1982, Contemporanttl, 24.12.1982, România literară, 25.03.1982, Orizont, 26.03.1982, Teatml, nr. 4, aprilie, 1982, Gong , 83 - Almanahttl revistei Teatrul, pag.19, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti.Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99
încercat să elibereze din textttl ltti Vallljo povestea "omttltti de spirit" - acel grăttnte de nisip capabil, se zice să deterioreze funcţionarea marilor mecanisme despotice. Decorttl sugerează un vast atelier, cu puţine elemente particularizatoare fi, în schimb1 aflat merett în dmmttl ori sub privirile tttturor personqjelor dramei: un spaţitt comttn, satt1 dacă vrem1 istoric, sobm în linie fi odoare. Emilia fivanov a izbtttit, ca de fiaare dată1 să exprime rigttros - a se vedea savanta paletă coloristică a costumelor, âtând artistic pictura "maestmlui echilibmlui"- ideea regizorală. Interesant} la rândul ei1 reprezentaţia respectă sugestia plastică1 "dând" personqjelor din preajma eroultti trăsături care le plasează în prim plan (senzaţia este că Velâzque;v parcă printr-un artijiâtt catoptric1 se riflectă parţial în ceilalţz). Spectacolul demonstrează un efort contextualizator defi, câteodată, intenţia de a da complexitate rolurilor nu e doar vi={jbilă, ci fi fericit materializată. În logica acestei consecinţe, se reţin) mai ales Mihaela Murgu (... )1 Damian Oancea (... ), Miron Neţea (... )1 Ştefan Mării (... ). Spectacolul fiind programatic "o poveste despre ... '~ are cadenţa epică fi tinde să explice scenic, uneori inteligent (este remarcabil tabloul de curte- dialogând monocord de.rpre impozite, artă fi Pictor - venind, din fundal către noi, în ralantt) 1 alteori didactic, raporturile indiviiflor cu sistemu0 legătttrile dintre personqje. Un ilustrativism de plăcută factură -la urma ttrmelor- se instaurează, în difavoarea forţei pe care alte montări ale ltti Ioan

Joan Ieremia

{l

1

www.cimec.ro

276

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Ieremia o aveau (... ). Avem de a face cu destinul unei idei, în piesa lui Vallejo, chiar dacă o "citim" în replica unui erou. Circumstanţele scenice menţin o oarecare incertitudine, datorată nu atât lui Mircea Belu (Velâ'{g_uei), laborios, trasând cu meticuloi]tate fi vigoare, pe alocuri, trăsăturile personajului său (... ), cât lui Ştefan Sasu (Pedro Briones) care, de altfel, compune minuţios portretul unui bătrân ce a intersectat, cândva, existenţa unui Creator... Dar Pedro Briones nu e deloc atât de puţin. Sau nu era. Vallejo l-a "convocat" în textul său despre Velâ'{g_uez pentru a ne implica profund în drama unui Artist. Pentru a ne aduce aminte că puterea este necruţătoare. Pentru a "povesti în oglindă" o altă biografie, oricând posibilă, a lui Velâ'{g_uez. (... ) Însă spectacolul( ... ) îl tratează pe alter-ego-ul Pictorului ca pe un bătrân de la colţul unei străi]... Ceea ce Ştefan Sasu, străduindu-se, realizează. De la această importantă, în opinia noastră, sărăcire a personajului central de biografia sa "eventuală" începe aproximativa putere de impact a reprezentaţiei. Fiindcă, având "ţinută'~ montarea nu are fi veritabila ascuţime a altor discursuri împotriva "aberaţiilor istorice'~ recompuse scenic de Ioan Ieremia". (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 12.03.1982) ,J)in păcate, punctulforte al acestei mizanscene nu-l reprei]ntă elementul actor. Poate că regretul este fi al regizorului. Distribuţia, realizată desigur în cunoftinţă de cauză, nu satisface întru totul. (... ) O surprinzătoare fi adecvată apariţie a infantei Margarita ne-a dăruit copilul Ioana Catalina. (... ) Spectacolul Velazquez de la Timifoara materializează numai parţial creifil înzestratului regizor Ioan Ieremia." (Paul Tutunglu, Teatrul, nr. 4, aprilie 1982)

HANUL DE LA RĂSCRUCE, dramă de Lovinescu, Horia Data premierei: 11.05.1982 Regla: Ionescu, Dan Radu Asistent de regie: Ionescu, Horia Dan Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George DistribuJia: Avram, Radu (Călugărul); Buzoianu, Traian (11uncltorul); Cernucan Jurăscu, Viorica (Actrlţa); Cornea, Cristian (Logodnlcul); CreJoiu, Eugenia (Femela); Cuibus, Miriam (Actrlţa); Ionescu, Coca (Femela); Lungoci, Gheorghe (Hanglul); Netea, Miron (Profesorul); Pătru, Gheorghe (Bătrânul); Peterffy, Lajos (11agnatul); Radin, Adela (Logodnica); Şuvăgău, Miron (Agentul comercial) Reprezentaţll: 7

JURIŞTII, dramă
Premieră

de Hochhuth, Rolf (Germania) pe Jară Data premierei: 10.06.1982 Traducerea: Deutsch, Emerlc Regla: Ieremia, Ioan Asistent de regie: Stana, Gheorghe
www.cimec.ro

277

MARIANA

VOICU

Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ioan DistribuJia: Grigorescu, Ovidiu (Rutenfranz); Ioan, Angela (Tina); Jurăscu, Vladimir (Heilmayer); Oancea, Damian (Dieter); Petrescu, Daniel (Hammerling); Sasu, Ştefan (Klaus); Stana, Gheorghe (Dieter) Reprezentaţii: 8 Dosar de presă: România literară, 15.07.1982, Neue Banater Zeitung, 06.07.1982, Orizont, 16.06.1982, Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1982, Drapelulrofu, 27.07.1982
,,Mai toate spectacolele realizate de Ioan Ieremia pe scena Teatrului Naţional din Timifoara se impun prin caracterul politic fi, nu o dată, prin vehemenţa tonului, prin vigoarea discursului de imagini epurat de artificii fi efecte poetizante. Teatrul politic are nevoie de claritate, fi tăietura modernă, de fiecare dată, a spectacolelor lui Ioan Ieremia afa trebuie înţeleasă, ca o modalitate adecvată scopului ei esenţial de a realiza o comunicare directă, fixată în mie'(!il unei problematici de mare actualitate. (... ) Spectacolul timiforean are directeţea unei diatribe. Aspectul acesta ferm, Ioan Ieremia l-a obţinut renunţând la pasqjele din text care ameninţau să încarce materia spectacolului. Renunţând la salba amintirilor, spectacolul a pierdut din amploarea lui imagistică, câftigând în schimb în limpiditatea ideilor, punând mai pregnant între paranteze moralitatea unui criminal de război deghizat în fruntaf politic actual. Spectacolul reufefte să dea contur unui posibil conflict între generaţii, dar accentul principal cade în chip hotărâtor pe demistificarea unei personalităţi fi a unui sistem politic doar în aparenţă invulnerabile. ( ... ) Ca de obicei în spectacolele lui Ieremia,ftnalul capătă o valoare emblematică, făcând să regândim întregul traiect al dramei. În Juriştii, Tina (fiica personajului principal, Heilmayer) este sfâfiată între condiţia de fiică fi aceea de membră a unei generaţii tinere, al cărei drept la viaţă echivalează cu dreptul la adevăr." (Ioan Lazăr, România literară, 15.07.1982) "În rolul d!ficil al lui Heilmtl)Pr, tip de politician abil fi de o teribilă motyA Vladimir a intrat cu o anume dei]nvoltură,fără să se lase intimidat de anvetgura personajului. Angela Ioan, în rolul tinerei juriste Tina, supusă evident indicaţiilor regizorale, a evoluat corect, cu gesturi calculate, într-o înfruntare în care legile firii presupuneau însă exploifa spontană. Ştefan Sasu afăcut din doctorul Klaus un personaj viu. Surpriza spectacolului ne-a dăruit-o actorul Daniel Petrescu, reufind să fie un autentic fef al gărifi personale. (... ) Daniel Petrescu n-a anulat lumina din ochii personajului său, ci a făcut-o să strălucească mai petjid. Damian Oancea, în rolul lui Dieter, unul dintre juriftii care mai cred în demnitate fi în supremaţia binelui în lume, a fost insuficient fi în efort fi în reufită. În ceea ce-l privefte pe Ovidiu Grigorescu, meritul său principal a fost de a înviora scenele ftlozofarde." (Paul Tutungiu, Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1982)

furăscu

www.cimec.ro

278

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

GOANA de Ioachim, Paul Data premierei: 30.06.1982 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Popa Almăşan, Doina Ilustraţia muzicală: Moroşan, Elena Distributia: Belu, Mircea (.Marcu); Cornea, Cristian (Florin); Haiduc, Ion (Sandu); Ionescu, Ana (Stela); Motăteanu, Eugen (Chivu Manta) Reprezentaţii: 11

Ion Haiduc, Ana Ionescu

Dosar de

presă:

Orizont, 16.07.1982,

Drapeltt!roştt,

16.07.1982

"Meritul regiei este de a fi apelat !a o punere în scenă care să confere concreteţe situaţiilor şi credibilitate dialogului, să dea viaţă, cu alte cuvinte, eroilor. Este firesc ca în această situaţie Emil Reus să fi mizat pe jocul actorilor, pe mişcarea lor în scenă, pe spontaneitatea lor, ba chiar pe unele libertăţi în rezolvarea unor momente greu de trecut din cauza penttriei de text, mai cu seamă. S a!vatoru! acestui spertaco! este, fără doar şi poate, actorul Ion Haiduc, care dă veridicitate eroului său Marcu, dincolo de premisele de !a care porneşte piesa. (... ) Un spectacol cu un personaj datorat unei intetpretări de ~le mari, un spectaco~ a!tfe~ în umbra celor din galeria sa jucate !a Naţiona~ Un fluture pe lampă şi Rugăciune pentru un disc-jockey." (Ion ]urcă Rovina, Drapelul roşu, 16.07.1982)

www.cimec.ro

279

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 1982-1983
(Administraţie comună)

Lucia - director artistic; Reus, Emil -regizor artistic; Ieremia Ioan -regizor artistic; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; George, Petre - asistent pictor scenograf; Popa Artimon, Doina- secretar literar; Voicu, Elena Mariana- secretar literar Avram, Radu - actor; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Coman, Cuibus, Miriam - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Cretoiu, Eugenia - actriţă; Flamann Catalina, Irene actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu -actor; Haiduc, Ion -actor; Iancu, Georgeta- actriţă; lanto Radin, Adela- actriţă; Ioan, Angela -actriţă; Ionescu, Ana -actriţă; Ionescu, Dan Radu -actor; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu Cernucan, Viorica - actriţă; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, Gheorghe- actor; Mării, Ştefan- actor; Moldan, Maria- actriţă corp ansamblu; MoJăJeanu, Eugen - actor; Murgu, Mihaela - actriţă; Neacşu, Estera- actriţă; NeJea, Miron- actor; Oancea, Damian -actor; Olaru, Ion -actor; Pătru, Gheorghe -actor; Petrescu, Daniel- actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina - actriţă; Simionescu, Elena - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana Gheorghe actor; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru - actor
Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Goba, Coriolan- sufleur; Georgescu, Jenica- sufleur.

Nicoară,

MARY POPPINS, basm dramatic de Travers, Pamela (Anglia) Data premierei: 19.09.1982 Dramatizarea: Kerim, Silvia Adaptarea scenică: Kerim, Silvia Regia: Ion, Lucian Scenografie decor: Ion, Lucian Asistent scenograf: Petre, George Scenografie costume: Ion, Lucian Asistent scenograf, costume: Petre, George Muzica: Teicu, Marius , Mişcarea scenică: Valkay, Francisc DistribuJia: Avram, Radu (Bert); Avram, Radu (Cîinele Wmoughby); Avram, Radu (Împăratul înţelepţilor); Cornea, Cristian (Căpetenia indienilor); Cornea, Cristian (Pinguin); Cuibus, Miriam (Capra albă); Cuibus, Miriam (Câinele Andrew); Cuibus, Miriam (Michael); Flamann Catalina, Irene (Mary Poppins); Flamann Catalina, Irene (Steaua); Georgescu, Carnii
www.cimec.ro

280

Is t oria Teatru lu i

N aţio n al

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

(D omnul Banks); Iancu, Geta (Bătrâna); Iancu, Geta (Doamna Banks); Ionescu, Ana (I eduţ Căpruţ); Ionescu, Ana (Jane); Ionescu, Horia Dan (Chelnerul); Ionescu, Horia Dan (Portarul); Moldan, Maria (Pinguin) Reprezentaţii : 5 7 D osar de pre să : Drapelul roşu, 28.09.1 982, Orizont, 24.09.1 982, Neue Banater Zeitung, 30.09 .1 982, S zabad S z6, 12.1 0.1 982, Drapelul roşu, 19.09 .1 982, Orizont, 10.09.1982, Orizont, 01.10.1 982, Teatrul, nr. 6, iunie 1983

Radu Avratn) Miriam Cuibus) Irene Flamann Catalina) Ana Ionescu

Jon Lucian (director de scena) reuşeşte să conducă în ton teatral o reprezentaţie ce) desigur) mizează pe calităţile muzicii compuse de Marius Teicu) ori pe coregrafia lui Francisc Valkay. Vioi) antrenant) prifesionis~ spectacolul se achită cu delicateţe de lecţiile sale) ocolind tonurile apăsat didactice. Distribuţia pare să fi agreat exigenţele regizorale) dintre care importantă rămâne mai ales aceea riferitoare la echilibrul între cuvânt şi muzică. Fiindcă) deşi joată lumea cântă şi dansează") personqjele apar conturate) la acest capitol diferenţiindu-se realizarea actriţei Miriam Cuibus dintr-o echipă al cărei efort de adecvare lapretenţiile muzica/ului este remarcabil. Băieţandrul interpretat de Cuibus este rezultatul unei detaliate compuneti a rolului (... )) iar demonstraţia de ritm şi graţie - de la egal la egal cu un grup de balerini ai Operei Române - este neaşteptată. Radu A11ram) în trei ipostaze spiritual schiţate şi Ana Ionescu ) abordând cu aplomb partitttra copilei (...)) sttnt prezente certe. (... ) Câteodată ino portttn) ttn cttrent estradier traversează scena. Dar) pe ansambltt) montarea este marcată de bttn gust) de un lirism atttentic în care Irene Flamann Catalina (Mary Poppins) descoperă o posibilitate de a mânui prifesional (Ji în concttrenţă cu o imagine constituita) un rol în ale cărui date orice spectator tinde să recunoască o întreagă galerie de perwww.cimec.ro

281

MARIANA

VOICU

sonaje celebre fi mirifice, precum însefi poveftile care le-au lansat. Tinereasca seriozitate a actriţei fi buna coordonare regizorală au conlucra! în a situa în poetic istorioara-lecţie, încât această Mary Poppins propusă de reprezentaţia timiforeană devine viabilă prin jineţea apelului la meditaţie. Ion Lucian fi trupa sa au izbutit un mu::Jcal pentru toate vârstele, întărindu-ne în ideea că, atunci când se petrece în linia exigenţelor profesioniste, spectacolul ::Js "pentru copii" este în primul rând spectacol de teatru." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 01.1 0.1982) ,Spectacolul Îfi păstrează de la un capăt la altul atmosfera tonifiantă, pe alocuri atingând fi chiar freneifa. Micii, ba chiar fi marii spectatori sunt antrenaţi în ritmurile cupietelor cântate fi dansate de neobosiţii actori ai Teatrului Naţional fi de solifti ai baletului Operei din Timifoara. Se vede că s-a lucrat cu plăcere, sentiment care, îndeobfte, se transmite fi publicului spectator; s-a lucrat fi cu seriozitate profesională. Se simte ochiul regizorului Ion Lucian, atent la detalii, se vede fi amprenta lui, nu numai în vioiciunea în sine a scenelor, dar fi în alternanţa momentelor statice cu cele dinamice, într-o respiraţie amplă, în ciuda puţinătăţii mijloacelor materiale. Scenografia parcă este desprinsă dintr-o pagină cu imagini colorate pentru copii. (... ) Mary Poppins nu descinde aci "adusă de vântul de miază::(}", cum pretinde ea cântându-fi cupletul. Dealtfel, dacă spectacolului îi lipsefte ceva, atunci îi lipsesc tocmai miraculosul fi surpriza, existente în text. Ca fi Mary Poppins, această minunată institutoare, fi celelalte personaje, cele imaginare - pinguinii, gheifele, indienii fi cangurii intră în scenă direct din culise. Cred că s-ar fi câftigat mult în spectaculozitate prin rezolvarea unor intrări în scenă cât se poate de insolite; notăm o excepţie, apariţia de după un horn de casă a unchiului Berl (Radu Avram)." (Constantin Radu Maria, Teatrul, nr. 6, iunie 1983)
exuberanţa,

ÎNTRE PATRU OCHI, dramă de Ghehnan, Alexandr (Rusia) Data premierei: 22.10.1982 Traducerea: Steriade, Tudor Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George Distributia: Simionică, Aurora (Nataşa Golubeva); Simionică, Sandu (Andrei Golubev) Reprezenta~!: 25
Dosar de
presă:

Orizont, 29.10.1982, Drapelul rofu, 31.10.1982

"(... ) în ciuda unor slăbiciuni ale textului, Nicoleta Toia a înfăptuit un spectacol coerent, ca vi::June scenică, în care a dominat o anume tensiune spirituală a eroilor, un patos sincer al lor, chiar dacă nu mereu motivat, ca text, de dramaturg, o atmosferă a firescului, a omenescului, într-o posibilă familie ajunsă într-o situaţie limită. Căci regizoarea a ţinut să imprime spectacolului său acea marcă, uneori atinsă, a natura/ului, a vieţii de toată ::Jua, sub
www.cimec.ro

282

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

care pa/pită, însă, adeseori, ascunse abi~ neadevăru~ mt;;jmea, impostura, viclenia, naivitatea, modul în care, reciproc, cei doi parteneri ai cuplului, doar "între patru demolează unul altuia, piedestalul(... )." (Ion Arieşanu, Orizont, 29.10.1982)

cinismu~ ochi'~

Îfi

,,Aurora Simionică este veridică într-ttn număr mare de situaţii, credibilă. Ea reu!efte să fie interioriif~tă, ca atare, plauzibilă. Sandu Simionică are, în Andrei, un rol destul de difici~ personqjul fiind creionat de autor într-un registru convenţional. Actorul reu1e1te cel mai bine să prmă în valoare !iretenia eroului, apoi subteifugiile sttjletejti, masca umti atare perso-na;: În orice ca=<:: soţii actori se completează în susţinerea cu succes a partiturilor." (Ion ]urcă Rovina, Drapelul rOfU, 31.10.1982)

Aurora Simionică fi Sandu Simionică

ARMA SECRETĂ A LUI ARHIMEDE, comedie de Solomon, Dumitru D ata premierei: 16.11.1982 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Ernilia llustraţia muzicală: Ieremia, Ion Distributia: Belu, Mircea (Marcellus); Buzoianu, Traian (Hecates); Cimbru, Odillo Victor (Centurion); Cornea, Cristian (Centurionul); Cretoiu, Eugenia (Teodonia); Georgescu, Carnii (Centurion); Grigorescu, Ovidiu (Csenios);
www.cimec.ro

283

MARIANA

V orcu

Haiduc, Ion (Clisis); Lungoci, Gheorghe (Centurion); Murgu, Mihaela (Meropa); Oancea, Damian Victor (Zophyrion); Olaru, Ion (Centurion); Petrescu, Daniel (Arhimede); Sasu, Ştefan (Teles); Secuianu, Alina (Eunoa); Stana, Gheorghe (Ctesibios); Şuvăgău, Miron (Hieron); Ternovits, Alexandru (Centurion) Reprezentaţii: 39

Daniel Petrescu

Dosar de presă: Drapelul ro[u, 06.03.1983, Tribuna, 19.05.1983, Scînteia tineretului, 03.12.1982, Scînteia tineretului, 18.03.1983, Contemporanul, 18.03.1983, Orizont, 11.03.1983, Orizont, 03.12.1982, Orizont, 25.02.1983, Orizont, 15.04.1983, România literară, 10.02.1983, România liberă, 16.03.1983, România literară, 27.03.1983, Vatra, 20.04.1983, Drapelul ro[u, decembrie 1982, Teatrul, nr. 1, ianuarie 1983, Luceafărul, 26.03.1983, Tribuna, 24.03.1983, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 95, 96
"Regizorul Ioan Ieremia a edificat un spectacol temeinic, cu inegalităţi [i e;dtări în materie de gust, dar cert în registrul principa~ adică în statornicirea relaţiilor dintre omul excepţiona~ pe care-i portretizează interesant actorul Daniel Petrescu [i cei din jur( ... ). Daniel Petrescu, acum unul dintre cei mai reprezentativi actori ai Teatrului Naţional din Timi[oara, apare în scenă într-o postură graţios-comică: un bărbat che~ cu barbă, într-un
www.cimec.ro

284

Jstoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

vestmânt sumar, ce-i lasă pectoralii dezy,oliţi - om de fliinţă distrat, ce a iefit gol din baie ca să explice concetăţenilor, în piaţă, principiul de bază al hidrostaticii, proaspăt descoperit. Treptat îns~ pe chipul nobil al acestui bărbat simplu fi vese~ actorul trasează, cu penel subţire, cutele gândirii adânci, ridurile amărăciuniifaţă de tembelism fi Înfelătorie sau bucuria de a fi îmbogăţit {tiinţa cu o cercetare nouă. Jocul scenic e armonios, trupul bine stăpânit, inflexiunile vocii accentuând ideea rostită limpede. Nimic ostentativ, nicio zorzoană stilistică, mifcarea scenică atent reglată, unduioasă, o scrutare insistentă a interiorităţii personajului, o gradualitate studiată a trecerii inginerului spre filosof fi a acestuia spre gândul mirific al păcii universale. Convingându-ne că înfăţifează o personalitate triumfătoare prin idee asupra vicisitudinilor terestre, artistul realizează esenţialul." (Valentin Silvestru, România literară, 10.02.1983) "Spectacolul are, sub direcţia de scenă a lui Ioan Ieremia fi în scenografia Emiliei Jivanov, câteva momente de o certă expresivitate fi este evident că s-a intenţionat valorificarea fondului problematic al textului. Încheierile de act sunt- în sine fi prin comparaţie - spectaculoase fi eficiente sub raport artistic(... ). Ideile regizorale- în genere inspirate- apar, însă, precum schelele pe o clădire în lucru: fu~unea dintre mijloacele vehiculate de reprezentaţie (când din garderoba commediei dell' arte, când din aceea a comediei burlefti, când integrabile unui teatru al sugestiei fi utilizării moderne) nu se produce cu fineţea necesară. Scenografia oferă laolaltă elemente incitante fi butaforii inestetice (... ). Fluctuaţiile de tonus fi de stil situează spectacolul într-o zonă nu tocmai determinată, undeva la un pas de comedia plină de veroă, undeva la alt pas de comedia gravă." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 03.12.1982) ,,Spectacolul lui Ioan Ieremia, fi, cre~ deopotrivă, al Emiliei Jivanov, s-o spunem de la început, are principala calitate de a augmenta sensurile piesei. E o citire regizorală pe cât de complexă pe atât de liberă de idei preconcepute, fie ele speculativ-modiftcatoare, fie de conformare la text. Aici, se pare că regizorul a avut o atitudine într-adevăr creatoare, de întregire, de împlinire a unor idei dramaturgice uneori enunţate, iar când acestea au fost duse până la capăt, regizorul încă le-a comentat. În fond, actul său de creaţie, paralel cu textul adică, e deopotrivă o exegeză a acestuia fi încă ceva independent, un lucru în sine cu o viaţă fi frumuseţe proprie. Toate elementele spectacolului participă din plin la unitatea impresiei. O lumină moale, subtil distribuit~ învăluie formele: siluetele drapate ale actorilor, o ruină grecească, atelierul lui Arhimede, totul de un bun gust al simplităţii clasice. Un decor care, deopotrivă, arată fi sugerează. În acest decor fi în acestă lumină se desfăfoară, scenă cu scenă, spectacolu~ cu un deosebit simţ al ritmului, cu o nuanţă plastică a mifcării. (... ) În fine, în ce privefte jocul actorilor, impresionează forţa acestora de individualizare a rolurilotj rod al unei elaborări personale minuţioase, dar fi al unei clariftcări atente a relaţiilor dintre simbolurile dramatice. (... )Daniel Petrescu a citit fi ne-a redat cu deplină expresivitate aceste date ale caracterului, accentuându-i încă latura ludică printr-o discretă practică a disimulării - acel plăcut joc de a te face că nu fiii, cunoscând însă. De fapt, sub imperiul disimulării se desfăfoară fi jocul Eugeniei Creţoiu în Teodonia - soţia lui Arhimede (... ). În sclavul Clisis, Ion Haiduc risipefte multă energie, actorul este un exuwww.cimec.ro

285

M A RI A NA

VOICU

berant fi posedă darttl de a rosti ctt spirit chiar fi replici banale." (Constantin Radu-Maria, 'Teatrttl, nr. 1, ianuarie 1983)
Premii obţinute în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti Actuale, editia a 11-a, martie 1983: ' Premiul pentru cel mai bun spectacol Ioan Ieremia - Premiul pentru cea mai bună regie Emilia Jivanov - Premiul pentru cea mai bună scenografie Ion Haiduc- Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol masculin

CA FRUNZA DUDULUI DIN RAI, dramă de Popescu, Dumitru Radu Data premierei: 6.03.1983 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distribuţia: Avram, Radu (Gelu); Buzoianu, Traian (Aurelian); Cemucan Jurăscu, Viorica (Cleopatra); Cuibus, Miriam (Viana); Comea, Cristian (Marian); Creţoiu, Eugenia (Marghioala); Ionescu, Ana (Liana); Jurăscu, Vladimir (Ionel); Lungoci, Gheorghe (Mitru); Mării, Ştefan (Cristofor); Neacşu, Estera (Dicla); Neţea, Miron (Lucian); Olaru, Ion (Sorianu); Petrescu, Daniel (Ţiclete); Sasu, Ştefan (Mircea); Secuianu, Alina (Romaniţa); Stana, Gheorghe (Frînculescu) Reprezentaţii: 24

Eugenia

Creţoiu,

Vladimir Jurăscu, Estera
www.cimec.ro

Neacşu

286

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Dosar de presă: Drapelul rofU, 05.03.1983, Drapelul rofu, 06.03.1983, Drapelul rofu, 13.03.1983, Drapelul rofU, 15.03.1983, România liberă, 16.03.1983, Luceafărul, 26.03.1983, Scînteia tineretului, 18.03.1983, Contemporanul, 18.03.1983, Scînteia tineretului, 09.04.1983, Vatra, 20.03.1983, România literară, 23.02.1984, Scînteia, 15.03.1984, Orizont, 04.12.1987, Orizont, 18.03.1983, Orizont, 25.02.1983, Orizont, 25.03.1983, Teatrul, nr. 4, aprilie 1983, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 2004, p. 93, 94
"Ca frunza dudului din rai oferă imaginea unui univers maculat, infesta! de virufii neomeniei care produc "comercializarea conftiinţei". O întreagă coaliţie a minciunii, a falsului existenţial se ţese în jurul unui personaj- Marghioala- care va fi eliminat în final Un labirint al terorii disimulate unde personajul care vede adevărul va cădea pradă unui Minotaur cu mai multe capete (... ). Regizorul Ioan Ieremia, aflat acum Într-o perioadă de vâif a activităţii sale, evidenţi­ ază una din liniile simbolice, deductibilă din text, pe care o propune drept coordonată spirituală majoră: ţăranii lucrând la crescătoria de porci dau sentimentul reconfo11ant al simplităţii fi raţiunii ca stare de veghe. În finalul spectacolului, ei vor trage peste toţi "actorii" pedepsiţi de Marghioala o imensă prelată- semnul unui ecarisaj acum împlinit. În versiunea scenică a piesei, ideea unui univers bolnav crefte, dezechilibrând fi tensional fi valoric cele două părţi ale spectacolului. Dacă prima pa11e nedumirefte prin discontinuitatea unor relaţii scenice, pa11ea a doua propune un loc scenic remarcabil (salonul nebunilor) fi prezintă, congruent, imagini plastice deosebite, coagulând elemente, până atunci disparate, ale ideii regizorale. Marghioala, revenind de peste moa11e, ca un înger răzbunătofj pustiefte un loc imund. Regenerarea spiritual~ admirabil sugerată în final, dă o amplitudine cosmică unui proces de înnoire a fiinţei, nesusţinut însă de alte elemente. Spectacolul denotă o concepţie profund~ în general riguroasă în traiectul intelectual, dar fOVăitoare fi, uneori, dezaniculată În expresie scenică. S cenografta Emiliei Jivan(JJJ, remarcabilă, a fost aproape de ideea regizorală. Evoluează în acest spectacol Vladimir Jurăscu (Ionel), convingător, cu un joc variat, Eugenia Creţoiu (Marghioala), lipsind personajul de date mai profunde ale existenţei sale scenice, dar dând o aparenţă de normalitate relaţiei scenice cu Ionel( ... )." (Marian Popescu, România literară, 23.02.1984)
"La Teatrul Naţional din Timifoara, Ioan Ieremia a Încercat o cu totul altă modalitate, doritoare să opună disoluţiei, ca principiu ordonator, o vitalitate primordială, nealterată de poluarea inerentă civilizaţiei, o reîntoarcere la esenţe, care s-ar fi aflat - În plan metaforic - în consens cu deschiderea pe care o propune finalul textului. Posibilă teoretic, propunerea regizorală nu se validează scenic decât parţia~ lipsindu-i organicitatea fi consecventa mijloacelor a11istice care arfi trebuit să o impună. În loc să discearnă, să selecteze fi să structureze teatral ojena materiei dramatice, regizorul o lasă să se reverse la întâmplare, într-o scenografie improprie, care aparţinuse altui spectacol. În loc să clarifice, regizorul complică inutil, adăugân~ de exemplu, scene COfmarefti, de ospiciu, care contravin flagrant, în desfăfurarea lor mută, replicilor fi situaţiilor existente în textuljucat. Sublinieri puerile -prin perdele de tu! - ale convenţiei schimbării planurilor reale fi fantaste ale lucrării, naive dar
www.cimec.ro

287

MARIANA

Vo1cu

neclare apariţii simbolice, adăugate simbolisticii, fi afa poate prea bogate, a textului, intenţii polemice extranee universului piesei,jenante vulgarităţi, fi ele adăugate regizoral darcontra:;dse de textul jucat, o surprinzătoare proliferare a clifeelor, dau reprezentaţiei un aspect general contrariant fi dezamăgitor, În care cu greu l-am putea recunoafte pe autorul celei mai bune montări de până acum cu piesa Mobilă şi durere de Teodor Mazilu. Actoriijoacă fi ei În altă cheie decât cea pe care arfi dorit să o propună montarea, singura care se apropie de stilul de joc de care arfi avut nevoie reprezentaţia fiind tânăra actriţă Estera Neacşu, interpreta Didei, căreia i-a revenit, dealife~ unul dintre premiile de interpretare ale festivalului timiforean. O solidă fi viguroasă prezenţă scenică, Însă În parametrii unui joc strict realist, e asigurată de Vladimir Jurăscu, interpretul lui Ionel." ('Victor Parhon, Teatrul, nr. 4, aprilie 1983)

Premii obţinute în cadrul ediţiei a IV-a, 1983, a Festivalului naponal "Cântarea României": Premiul III pentru regie - Ioan Ieremia Premiul 1 pentru scenografie- Emilia ]ivanov Premiul III pentru interpretare masculină- Vladimir Jurăscu în Ionel Premiul 1 pentru cea mai bună interpretare feminină- Estera Neaqu în Dida Premii ob~nute în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti Actuale, editia a II- a, 1983: Premiul pentru cel mai bun spectacol Ioan Ieremia- Premiul 1 pentru regia spectacolelor Ca frunza dudului din rai de D.R.Popescu şi Arma secretă a lui Arhimede de Dumitru Solomon Emilia Jivanov - Premiul 1 pentru scenografia spectacolelor Ca frunza dudului din rai de D.R.Popescu şi Arma secretă a lui Arhimede de Dumitru Solomon Estera Neacfu- Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol feminin
)

ASCENSIUNEA LUI ARTURO UI POATE FI OPRITĂ, dramă de Brecht, Bertolt (Germania) Data premierei: 26.06.1983 Traducerea: Tornea, Florin Regia: Reus, Emil Scenografie decor şi costume: Popa Almăşan, Doina Distribupa: Avram, Radu (Clark); Belu, Mircea (Mulberry); Buzoianu, Traian (Butcher); Cimbru, Odillo Victor (Gaffles); Cornea, Cristian (Actorul); Cornea, Cristian (Iona); Cornea, Cristian (Tânărul Dogsborough); Cuibus, .Miriam (O'Casey); Georgescu, Carnii (Ignacius Dullfeet); Grigorescu, Ovidiu (Hook); Haiduc, Ion (Arturo Ui); Jurăscu, Vladimir (Dogsborough); Lungoci, Gheorghe (Judecătorul); Mării, Ştefan (Fish); Mării, Ştefan (Sweet); MoJăJeanu, Eugen (Flake); Neacşu, Estera (Daisy);
www.cimec.ro

288

Istoria T e atrului

Naţional

"Mihai E min e scu"

Timişoara

1945 - 2005

Miron (Caruther); Oancea, Damian (Crainicul); Olaru, Ion (Procurorul); Petrescu, Daniel (Bmvl); Sasu, Ştefan (Goodwill); Secuianu, Alina (Betty Dullfeet); Simionică, Sandu (Emanuele Giri); Stana, Gheorghe (Apărarea); Şuvăgău, Miron (Ernesto Roma); Ternovits, Alexandru (Giuseppe Givola) Reprezenta ţii: 18

Ne~ea,

Alexandru Ternovits şi Ion Haiduc

Dosar de presă: Drapelul rofu, 03.07.1983, Orizont, 14.10.1983, Orizont) 05.11.1983, România literară, 05.01.1984, Luceafărul, 21.01.1984, Scînteia, 15.03.1984.
"Spectacolul Brechty de curând intrat în repertoriul Naţionalului timijorean) este) după părerea noastră, un eveniment teatral. Ni se impune) cu acest prild, un actor tână0 Ion Haiduc) fi un regizor demult jtiuty Emil Reus) dar pe care îl descoperim acum într-o ex celentăformă de lucru. Am participat la o lectură tulburătoare fi inedită a binecunomttului text brechtian) puternicăparabolăpolitică în care se denunţă, cu forţă caricaturizantă neobijnuită, mecanismul de funcţionare al unui sistem dictatorial bestial Spectacolul are însă fi o mare deschidere către universal Gândul regizoral este precis. Forţa de generalizare pe care o capătă opera scenică este coplqitoare) spectatorul fiind implicat) avertizat fi înspăimântat nu numai de ceea ce s-a produs) dar mai ales de ceea ce în această clipă se întâmplă( ... ). Construită în tonuri sumbre) metafora scenică teriftază. Regizorul Îfi orchestrează spectacolul cu ogrijă minuţioasă pentru detaliu fi cu o monumentală vi;dune a ansamblului. Nu
www.cimec.ro

289

MARIANA

VOICU

hiatusuri în sistemul de funcţionare. (... ) Momentele laxe sunt rare fi nu ţin de tehnica spectacolului ci de întâmplătoare neglijenţe individuale. Coruperea conftiinţelor este practicată cu o ferocitate care înspăimântă. Se adaugă gândului regizoral în cristalizarea acestor nuanţe, un foarte inspirat fi adecvat cadru scenograflc creat de DoinaAlmăşan Popa. (... ) Trecând la interpreţi, trebuie să remarcăm sincronizarea atitudinii lor scenice. U::(jtata formulă }}spectacol de echipă}} aici Îfi are înţelesul. Cu această convingere ne permitem deosebirea unor actori. Vladimir Jurăscu în Dogsborough este impresionant datorită măftii pe care fi-o crează, fineţii cu care Îfi nuanţează personajul, Alexandru Ternovits în bufonulferoce Giuseppe Givola, tensionat, fără să alunece în pitoresc (... ),foarte colorată, dar cu simţ scenic riguros, cana/ia gata să extermine, Emesto Roma, în interpretarea lui Miron Şuvăgău. Reliefat cu economie de mijloace salutară este Crainicul lui Damian Oancea, iar Emanuele Giri propus de Sandu Simionică este deosebit de expresiv construit fi petfect conturat de actor. (... )Interpretul cheie al spectacolului rămâne însă Ion Haiduc- Arturo Ui. În jurul lui fi influenţat de uluitoarea-imobilitate se definesc toate celelalte caractere. (... ) Toate mijloacele, toată capacitatea actorului sunt aruncate în joc pentru împlinirea acestui personaJ mers, gest, privire, toate dozate extraordinar. De la golanul Arturo Ui care se descalţă la intrarea în somptuosul palat a/lui Dogsborough, până la dictatorul paranoic, care Îfi permite rafinate distracţii este o cale lungă pe care actorul o străbate alunecând cu ferpuitoare abilitate. Interpretului nu i se poate reprofa nimic. Reufefte o peiformanţă atât pentru el, cât fi pentru teatru.JJ(Liana Cojocaru, Luceafărul, 21.01.1984) ca un ceasornic. (... ) Protagonistul Ion Haiduc este de o mobilitate fi ene7,ie. (... ) Actorul fi-a făcut o căutătură neliniftit~ un mers repezit, gesturi mecanice. Iluminări calpe, cu ochii în cer fi tulburări calpe, cu ochii în pământ. E o întruchipare a mesianismului cabotin, dar de oforţă fi o policromie care afează realmente personajul ca ax al operei scenice. El poartă, în întreaga-i constituţie, în tot ce săvârfefte, spune fi face, un mesqj de alertă maximă fi e elementul decisiv al succesului acestui spectacol politic atât de grav fi de dureros comic, atât de adevărat în ferocitatea lui paradoxal de frumoasă.}} (Valentin Silvestru, România literară, 05.01.1984)
extraordinară

există

}}Reprezentaţia funcţionează

Pentru rolul Arturo Ui din acest spectacol, Ion Haiduc a primit din , , , Partea Sectiei de Critică a Asociatiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale, A.T .M., Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol masculin în anu/1983.

STAGIUNEA 1983-1984
(Administraţie comună)

Lucia - director artistic; Reus, Emil -regizor artistic; Ieremia Ioan - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Voicu, Elena Mariana - secretar literar
www.cimec.ro

Nicoară,

290

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

Avram, Margareta - actriţă; Avram, Radu - actor; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Cîrn bru, Odillo Victor - actor; Codricel Suchici, Victoria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, Irene actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion -actor; Ianto Radin, Adela -actriţă; Ionescu, Ana -actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Linz, Robert- actor; Lungoci, Gheorghe - actor; MoJă}eanu, Eugen - actor; Murgu, Mihaela - actriţă; Neacşu, Estera- actriţă; NeJea, Miron -actor; Pătru, Gheorghe- actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron- actor; Ternovits, Alexandru- actor
Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Natalcenco, Elena - regizor tehnic; Buzoianu, Maria - sufleur; Cioba, Coriolan - sufleur; Georgescu, Jenica- sufleur.

HAINA CU DOUĂ FEŢE, comedie de Stratiev, Stanislav (Bulgaria) Data premierei: 20.09.1983 Regia: Lucian, Ion Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Avram, Radu (Al treilea funcţionar); Belu, Mircea Ooro ); Buzoianu, Traian (Ivan Antonov); Catalina, Cristina (Ţvetomir); Cernucan Jurăscu, Viorica (Soţia omului din lift); Cimbru, Odillo Victor (Primul funcţionar); Cornea, Cristian (Diko ); Cornea, Cristian (Omul cu reşoul); Flamann Catalina, Irene (Gospodina); Georgescu, Carnii (Al cincilea funcţionar); Grigorescu, Ovidiu (Frizerul); Grigorescu, Ovidiu (Medicul); Jurăscu, Vladimir (Al patrulea funcţionar); Lungoci, Gheorghe (Ţăranul); MoJăJeanu, Eugen (Al doilea funcţionar); Murgu, Mihaela (Dermengieva); Petrescu, Daniel (Omul din lift); Popa, Alexandru (Fiul omului din lift); Şuvăgău, Miron (Evgheni) Reprezentaţii: 33
Dosar de presă: Drapelul roru, 02.10.1983, Orizont, 30.09.1983, Drapelul rOfU, 20.09.1983, Drapelul rOfU, 02.10.1983, Neue Banater Zeitung, 27.09.1983
,;Birocratismul devenit simbol al obtu::(jtăţii, demagogia impenetrabilă, îngustimea, prostia, cameleonismul atroce sunt maladiile cu atât mai grave cu cât ele se manifestă într-un context social bazat pe relaţii socialiste. Satira, în contrapunct, devine, ca atare, necruţătoare, zâmbetul iscat la Început se stinge treptat, se traniformă În râs CU gust amar, dispare fOCa!, pentru ca, în final, să revind încărcat de înţelesuri. La potenţarea cu simboluri a spectacolului concurează scenografia Emiliei fivanov, inspirată fi atât de prezentă( ... ). jocul actorilor devine în acest spectacol o adevărată partitură, în care fiecare artist Îfi are momentul cheie. Liantul este interyretul principal Traian Buzoianu, noncoifomistu~ neîndemânaticu~ naivul, încăpăţânatul, cinstitu~ incoruptibilul (... ) Antonov (... ). Prestaţia lui Traian
www.cimec.ro

291

MARIANA

VOI C U

Buzoianu în acest rol cu multă încărcătură umană este minunată. Între cei care îl secondează în drumul său1 Miron Şuvăgău se distinge) reuJind să impună momentul ideatic al piesei) moment în care Evgheni ÎJi dispută aprig sensul adevărului cu Antonov despărţind parcă spectacolul în cele douăfaţete ale sale. (... )În prim plan o vreme Ji Mircea Belu compune în Joro un personaj afecţios1 corect (... ). O partitură personală ne rftră Daniel Petrescu în Omul din lift. (... ) un spectacol căruia în afara unor trenări1 nu i se pot aduce decât aplauze." (Ion Jurcă Rovina, Drapelul roJU, 02.10.1983)
1

Traian Buzoianu, Mircea Belu, Miron

Şuvăgău

COCOŞELUL NEASCULTĂTOR, basm dramatic de Lucian, Ion Data premierei: 04.10.1983 Regia: Lucian Ion, artist emerit Scenografie decor şi costume: Borovschi, Irina Distribu1ia: Cuibus, Miriam (Iepuroaica mare); Ionescu, Ana (Cocoşelul); Lungoci, Gheorghe (Lupul); Mo1ă1eanu, Eugen (Corbul); Sasu, Ştefan (Motanul); Simionică, Aurora (Bufniţa); Simionică, Sandu (Ursul); Ternovits, Alexandru (Vulpoiul) Reprezentaţii: 49

Dosar de 1983

presă:

Drapelul rOJU, 18.09.1983, Orizont, 14.1 O 1983, Drapelul roJU1 16.1 O

invită la un spectacol complex1 în care nu se la nimic din ceea ce putea da mai multă culoare, mai multă vivacitate Ji putere de seducţie. A{a se explică de fapt coexistenţa elementelor de pantomimă cu dinamica particulară a desenului animat sau cu viifunea proprie spectacolelor cu păpuji. Faţă de acest viifbil ifort de exploatare a tuturor situaţiilor Ji de speculare a fiecărui gest fabula propriu-zisă rămâne

n(. .. ) autorul {i regizorul Ion Lucian

renunţă

1

www.cimec.ro

292

Istoria Teatrului.

Naţional

"Mihai. Eminescu"

Timişoara

1945-2005

un simplu pretext, încadrat de o realitate sincretică. (... )Alături de câteva scene trenante, care puteau fi lesne dinamizate, există numeroase momente de cea mai bună calitate (... ). De altfel actorii timiforeni au excelat prin studiul pe replică fi gest, epuizând o anumită tradiţie a comicului fi izbutind să reumanizeze forma strict zoomoifă a măftilor. Hrănit cu verva scenică a lui Sandu Simionică, de energia exploifvă a Anei Ionescu sau de o bună adaptare la rol a lui Ştefan Sasu, trio-ul urs-cocof-pisică reufefte să cucerească publicul." (Carmen Odangiu, Orizont, 14.10.1983)

CARTEA LUI lOVITĂ, dramă de Everac, Paul , Data premierei: 17.11.1983 Regia: Manolescu, Mihai Asistent de regie: Stana, Gheorghe Scenografie decor şi costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJ.ia: Cimbru, Odillo Victor (Ilihoi); Cornea, Cristian (Ghermănescu); Cuibus, Miriam (Didona); Haiduc, Ion (Bălţatu); Murgu, Mihaela (Berta); Netea, Miron (Tufaru); Simionică, Sandu (Delifăzeanu); Stana, Gheorghe (Ioviţă) Reprezenta~i: 19
Dosar de presă: Teatrul, ianuarie, 1984, Contemporanul, 24.02.1984, Orizont, februarie, 1984, Drapelul rOfU, 21.11.19 83
"Eseu dramatizat, replică originală, dintr-o perspectivă polemică, la Biblie, confruntare a idealului, a scopului, cu mijloacele realizării, mode late adeseori potrivit unor criterii pragmatice, această originală fi incitantă abordare a actualităţii socialiste, care pune în discuţie dialectica relaţiei dintre teorie fi practică, sau dintre dogmă fi viaţă, repreifntă un pariu dramaturgie (... ). Tânărul regizor Mihai Manolescu, sedus de latura, de fervoarea teoretică fi de caracterul riguros al dialogurilor, a stilizat mizanscena, a dat reprezentaţiei o turnură alegorică, a situat acţiunea în metaforă, căutând să estompeze elementul anecdotic( ... ). A rezultat o "dezbatere a dezbaterii", un colocviu scenic, un simpoifon dramatizat, plasat într-un decor de un prea marcat demonstrativism (... ). Dincolo însă de această armătură exterioară, spectacolul realizat pe scena Naţionalului timiforean are o încărcătură de autentică emoţie fi un patos remarcabil în afirmarea principiilor morale. I oviţă, interpretat cu monotonă, dar reală combustie a ideilor de către Gheorghe

Stana, forţând cerebralitatea, logica, gândirea, fi nu simţire a personajului,
Ioviţă

rămâne

pivo-

tul mecanismului dramatic. ( ... )Reprezentaţie căutată de publicul timiforean, Cartea lui se înscrie ca un punct câftigat în programul acestui Teatru Naţiona~ preocupat de valori fi de idei actuale." (M:ira Iosif, Teatrul, ianuarie, 1984)

RĂSCRUCEA de Mun~u, Adrian
Premieră absolută

Data premierei: 01.12.1983 Regia: Reus, Emil
www.cimec.ro

293

M A RI AN A

V o r cu

Scenografia: Petre, George Coregrafia: Tatarici, Miroslav Distributia: Belu, Mircea (Poetul-gazetar); Secuianu, Alina (Intelectuala); Oancea, Damian (Ţăranul) ; Ionescu, Ana (Ţără ncuţa); Pătru, Gheorghe; Motăteanu, Eugen (Reporterul); Şuvăgău, Miron (Reprezentant al opresiunii); Cretoiu, Eugenia (Secretara); Georgescu, Carnii; Sasu, Ştefan (Directorul), Ionescu, Horia (Studentul); Temovits, Alexandru; Olaru, Ion; Flamann Catalina, Irene; Cemucan, Viorica; Cuibus, Miriam; Iancu, Geta; Ioan, Angela; Murgu, Mihaela; Radin lanto, Adela; Simionescu, Elena; Simionică, Aurora; Andrieş, Ionel; Baker, Francisc; Ţintoi, Victor (Personaj colectiv) Reprezentaţii: 3 Dosar de
presă:

Drapelul rOJU, 15.01.1984

TENTAŢIA, dramă
Premieră absolută

de Ardeleanu, Aurel Gheorghe

Data premierei: 02.02.1984 Regia: Raicu, Mihai Scenografie decor şi costume: George, Petre Distributia: Iancu, Geta (Martha); Netea, Miron Reprezentaţii: 7

(Străinul)

Geta Iancu şi Miron Neţea

Dosar de presă: Drapelul roJU, 11.02.1984, Orizont, 02.03.1984, România 23.02.1984, Teatrul, nr. 4, aprilie, 1984, Tribuna, aprilie 1984
www.cimec.ro

literară,

294

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

"Fără a fi chiar o pastifd, Tentaţia nu frapeaza prin originalitatea subiectului sau a mediului ales, dar acoperă o necesitate repertoriald. Iar publicul e cucerit prin misterul unei poezii scenice de un realfarmec. În solitudinea unei jalnice "camere mobilate'~ spaţiu claustrant, capcană fi celulă totodată, o femeie în derivă, victimă a fOmajului fi a altor împrejurări, obsedată fi de vârstă, este lichidată de un soi de "uciga[ fără simbrie" (... ). Reprezentaţia, pusă în scenă de Mihai Raicu, dilată cu bună [tiinţă datele textului, încarcă de tensiune fi mister atmosfera, colorează ambianţa; excesive sunt însă efectele scenografice (... ). În pofida acestora, simplitatea fi expresivitatea interpretării asigură reufita montdrii. Getaiancu fi Miron Neţea compun două individualităţi cu reliefpsihologic fi subtext biografic, dozând, într-un bine dirijat contrapunct, accentele, gradele fi expresiile Fricii, spaima omului faţă de om într-o lume de'(!Jmanizatd". (Mira Iosif, Teatrul, aprilie 1984)

ANA-LIA,

dramă

de Cocea, Dina

Premieră absolută

Data premierei: 02.02.1984 Regia: Ieremia, Ioan Asistent de regie: Stana, Gheorghe Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distributia: Iancu, Geta (Lia); Suchici, Victoria (Ana) Reprezenta~i: 7 Dosar de presă: Drapelul rofu, 11.02.1984, Orizont, 02.03.1984, România 23.02.1984, Teatrul, aprilie 1984, Tribuna, aprilie 1984
literară,

"Condusă cu abilitate fi acurateţe a replicii, piesa a beneficiat de o regie valorizatoare (Ioan Ieremia) fi două dăruite interprete (Victoria Suchici- Codricel fi Geta Iancu). Spectacolul este permanent în mie'(!JI ideilor textului, impresionează siguranţa fi expresivitatea cu care actriţele abordează o diversitate de stări printr-o succesivă îndepărtare a învelifurilor camujlante, este extras caratul de autentică umanitate al personajelotj procesul descoperirii de sine fiind capabil să menţină treaz interesul spectatorului. Compoziţiile sunt pregnante, pasionale fi de fineţe. Ambele interprete susţin cu vigoare momentele de mare tensiune, reprezentaţia înregistrând fi clipe ginga[-sentimentale, sinusoida emoţională ajlându-se sub controlul riguros al privirii regizorale. Trăite cu sinceritate, jucate în forţă sau subliniate cu delicateţe, personajele se impun. Cadrul plastic fi costumele Emiliei Jivanov contribuie la crearea atmosferei, întregesc portretele". (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 02.03.1984)

,;lna-Lia, piesă scurtă, este o dizertaţie dramatică densă, opagină de fină analiză psihologică. O piesă despre femei, fără a fi feministă, o expunere de "ca '(firi"fără ca'(!Jisticd, o dezbatere etică având final deschis; termenii pufi în discuţie nu sunt manicheist distribuiţi în caractere "poiftive" fi "negative'~ ci încorporaţi dialecticii vieţii, înjloririi fi regresiunii biologice, succeselor fi ratarilor sociale, crizelor existenţiale, angajdrilor civice. (... ) S uspansul scenic e abilitat cu mefte[Ug, finalul deschide o perspectivă tonicd, omul dispune de inepuizabile resurse psihice regeneratoare." (Mira Iosif, Teatrul, aprilie 1984)
www.cimec.ro

295

MARIANA

Vorcu

DOI TINERI DIN VERONA, comedie de Shakespeare, Wmiam (Anglia) Data premierei: 29.03.1984 Traducerea: Gheorghiu, Mihnea Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Ilustra~a muzicală: Linz, Robert DistribuJia: Avram, Margareta (Silvia); Belu, Mircea (Eglamour); Buzoianu, Traian (Speed); Cornea, Cristian (Valentin); Grigorescu, Ovidiu (Panthino ); Haiduc, Ion (Launce ); Iancu, Geta (U rsula ); Jurăscu, Vladimir (Ducele Milanului); Linz, Robert (Proteus ); Lungoci, Gheorghe (Antonio ); Neacşu, Estera (Iulia); Petrescu, Daniel (Thurio ); Suchici, Victoria (Lucetta); şi Avram, Radu; Cimbru, Victor Odillo; Cuibus, Miriam; Flamann Catalina, lrene; Grigorescu, Ovidiu; Ioan, Angela; Ionescu Ana; Ionescu, Horia; Iancu, Geta; Murgu, Mihaela; Radin Ianto, Adela; Secuianu, Alina; Simionică, Aurora; Netea, Miron; Oancea, Damian; , Pătru, Gheorghe; Sasu, Ştefan; Stana, Gheorghe; Ternovits, Alexandru (Proscrişi); Lungoci, Gheorghe; Grigorescu, Ovidiu (Muzicanţi) Reprezenta~i: 25
Dosar de presă: Drapelul rofU, 29.04.1984, România literară, 14.06.1984, Orizont, 04.05.1984, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p.99

,Joan Ieremia fi-a realizat spectacolul după o versiune scenică proprie. El a redus replici, personaje, a inversat scene, a introdus tirade, da'"' În fonrţ i-a rămas, ca text, fidel autorului, încercând să descopere, însă, sub modernitatea unor procedee scenice proprii, sâmburele dramatic fi alegoric, destul de firav, de alife~ al acestei piese de tinereţe a marelui dramatU1g." (Ion Arieşanu, Orizont, 04.05.1984)
"Tentativa de a dinamiza acţiunea, de a da relief ideilor morale fi de a cuprinde poeticul în ideea ordonatoare a montării (potrivit căreia ne aflăm într-o rană a timpului, un spaţiu în care a început degradarea valorilor) se materializează în estomparea "lirismului romantic'~ atribuit de exegeţi acestei comedii de tinereţe, spectacolul valorificând substratul sever al relaţiilor. Efectul tratamentului aplicat piesei e de natură să atragă în scenă amintirea "tragicelor fi cutremurătoarelor istorii ce vor veni, Încât "Doi tineri... " apare drept crochiu! de atelier al tabloului pe care se va afeza semnătura "regelui poeziei dramatice"(... ). Marea vedetă a reprezentaţiei este artistul scenograf Emilia fivanov. S urprinzătoarde detalii plastice din alveolele decorului repre=?ţntând un minuscul castel medieva~ expresiva eleganţă a costumelor, neafteptata diversitate a locurilor de joc alcătuiesc o imagine armonioas~ de o rară prospeţime. (... )Echipa actoricească dă satisfacţie: interpretările sunt convingătoare, varietatea caracterelo'"' evidentă (... ). Răsfăţaţii spectacolului rămân, desigur, bufonii Speed fi Ltunce: tandemul Traian Buzoianu- Ion Haiduc e hazos, substanţia~ bine lega" diferenţierea temperamentală fi caracterologică e realizată (... ). Robert Linz creează cea mai interesantă ipoteză interpretativă a montării, un Proteus bipolar, paradoxa~ făţarnic fi adânc reflexiv, vi;:Jtat de sentimente fi raţiuni contradictorii, atins de hibris tragic." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 04.05.1984)
www.cimec.ro

296

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

comedie de Băieşu, Ion Data premierei: 13.05.1984 Regia: Raicu, Mihai Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distributia: Buzoianu, Traian (Gigel); Cimbru, Odillo Victor (Popescu); Comea, Cristian (George); Cuibus, Miriam (Gica); Ioan, Angela (Ana); Ionescu, Horia (Italianul); Jurăscu, Vladimir (Avocatul); Murgu, Mihaela (Filofteia); Petrescu, Daniel (Pamfll); Simionică, Aurora (Getuţa); Şuvăgău, Miron (Fotograful); Temovits, Alexandru (Gicu) Reprezentaţii: 67

PREŞUL,

Daniel Petrescu, Miron Şuvăgău (în spate), Mihaela Murgu, Traian Buzoianu

Dosar de

presă:

Drapelul roştt, 27.05.1984

"Este un merit principal al regizorului Mihai Raicu (... ) acela de a fi izbutit, prin spectacolul său, să reverse peste rampă ttmorttl spontan al piesei. S-a apelat, fireşte, la comictt! de limba;~ caracteristic lui Băieşu, la comicttl de situaţii, iarăşi familiar atttornlui, dar s-a apelat; vizibi~ la caricaturizarea, până la îngroşare, a personqje!or. (... )Sunt de adus în prim plan artiştii interpreţi, o valoroasă galerie de actori ctt excelente prestaţii în spaţiul generos al comediei. (... ) Vom spttne că acest nou spectaco~ Pre$Ul, va rezista datorită unui mănunchi de comici. Deci şi datorită Mihaelei Murgu şi personqjtt!tti său Filrfteia, actriţa aducându-ne aminte de zilele ei cele mai bune, mai cu seamă din comediile lui Maziltt, prin acidularea replicilor realizând aici o bttnă nuanţare a eroinei pe care ntt o .rctdeşte de o anttme notă caricaturală. Per.ronq;ele gro.r fixate în caricatttral .rttnt cele realizate de Traian Buzoianu, cu oge.rticc1 nemaipomenit de expre.rivă, de Miron Şuvăgău, gcl.rind iarăşi re.rtme de a comwww.cimec.ro

297

MARIANA

VOJCU

pune În registrul grotesc, de Vladimir Jurăscu, reconfortant În ipostaza jocului comic, de Alexandru Ternovits, cu recunoscutu-i joc aluifv. (... ) Scenografia Emiliei fivanov
degajă

fi de

astă dată prsonalitate

(... )."(Ion Jurcă Rovina, Drapelul rOfU, 27.05.1984)

PARALELA 40 de Cocea, Dina
Premieră absolută

Data premlerel: 03.07.1984 Regla: Ieremia, Ioan Asistent de regle: Stana, Gheorghe Scenografie decor: Popa Almăşan, Doina Scenografie costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Avram, Margareta (Cristina); Avram, Radu (Horaţiu Bocşan); Belu, Mircea (Petre Nlcoară); Buzoianu, Traian (1\flrcea); Cornea, Cristian (Florin); Georgescu, Carnii (Creţu); Grigorescu, Ovidiu (Tudorlcă); Haiduc, Ion (Doru Bocşan); Iancu, Geta (1\fara Bocşan); Ionescu, Ana (Dolna); Ionescu, Horia (Sorin); Jurăscu, Vladimir (Horla Nlcoară); Lungoci, Gheorghe (Grlgore); MoJăJeanu, Eugen (Pandele); Murgu, Mihaela (Cacinca); Neacşu, Estera (Sanda Bocşan); Petrescu, Daniel (Splrldon); Radin Ianto, Adela (Niarcela); Sasu, Ştefan (Lelu); Secuianu, Alina (Ileana); Simionică, Aurora (1\fărluca); Stana, Gheorghe (Dragoş); Suchici, Victoria (Zolca); Şuvăgău, Miron (Nlchl) Reprezentaţil: 12 Dosar de
presă:

Draplul rOfU, 08.07.1985, Teatrul, nr. 5, mal 1985

"( ... )Dina Cocea s-a oprit asupra unui aspct posibil de aflat În problematica literaturii române contemporane: căutările tinerilor Întru qflarea adevăratului drum p care trebuie să păfească, În pofida răsfăţului "ocrotitor" al părinţilor (... ). Spectacolul- pus În scenă de regizorul Ioan Ieremia, decoruri, Doina Almăşan Popa, costume, Emilia Jivanov creează momente, mai cu seamă cele de ansamblu, izbutite (... ). O menţiune aparte se cuvine figuraţiei, care este compusă fi din cunoscuţi actori, care dau dovadă de Înalt respct faţă de public fi faţă de profesia lor, ca fi din personalul tehnic: un tot bine sudat, generos. "(Ildlco Achlmescu, Draplul rofu, 08.07.1984)

STAGIUNEA 1984-1985
(Administraţie comună. Autofmanţare)

Lucia -director artistic; Reus, Emil- regizor artistic; Ieremia, Ioan - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Voicu, Elena Mariana - secretar llterar Avram, Margareta 298
actriţă;

Nicoară,

Avram, Radu - actor; Belu, Mircea - actor;
www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

Buzoianu, Traian - actor; Cim bru, Odillo Victor - actor; Codricel Suchici, Victoria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, Irene actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu -actor; Haiduc, Ion - actor; lanto Radin, Adela - actriţă; Ioan, Angela - actriţă; Ionescu, Ana actriţă; Ionescu, Horia -actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Linz, Robert actor; Lungoci, Gheorghe - actor; MoJăJeanu, Eugen - actor; Murgu, Mihaela - actriţă; Neacşu, Estera - actriţă; NeJea, Miron - actor; Pătru, Gheorghe -actor; Petrescu, Daniel -actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alexandrina -actriţă; Simionică, Aurora- actriţă; Simionică, Sandu -actor; Stana, Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru actor
Berzescu, Adrian- regizor tehnic; Chlrilă, Adrian- regizor tehnic; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Georgescu, Jenlca- sufleur.

TURNUL DE FILDEŞ, dramă de Rozov, Vlktor (Rusla) Data premlerel: 14.10.1984 Traducerea: Chlrllă, Ioan Regla: Reus, Emil Scenografie decor şl costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Avram, Margareta (Zola); Buzoianu, Traian (Zolotarlov); Flamann Catalina, Irene (Iskra); Haiduc, Ion (Prov); Linz, Robert (laslunln); Murgu, Mihaela (Valencina Dlmltrlevna); Neacşu, Estera (Iskra); Radin, Adela (Iulia); Secuianu, Alina (Koromlslova); Simionică, Aurora (Vera Vaslllevna); Simionică, Sandu (Sudakov); Suchici, Victoria (Natalla Gavrllovna); Şuvăgău, Miron (Zlrelll) Reprezentaţll: 48
Dosar de
presă:

Orizont, 19.10.1984

"Un spectacol excelent(... ), despre care se va mai vorbi ca despre un punct de referinţă al începutului de stagiune timiforeană, se dovedefte a fi Turnul defildeş de Viktor Rozov. (... ) la Timifoara, regizorul Emil Reus a intenţionat (fi a reufitl) să realizeze o tragi-

comedie pe linia

tradiţiei gogoliene ruse, în sensul că ni se propune o pledoarie pentru

revenirea la acele valori stenice, atât de necesare unei societăţi umane în plină ascensiune. (... ) Bucurându-se de o scenografie expresivă fi funcţională datorată Doinei Almăşan

Popa, în interpretarea unui grup de actori de
după

excepţie( ... ),

Turnul de .fildeş

rămâne,

cum am mai spus, un punct de referinţă în actuala stagiune, un spectacol care tre-

buie văzut." (A.Balthazar, Orizont, 19.10.1984) ,Acesta, al turnului de fildef, este un univers închis, un cuib primddios, un cerc, în care principiile nu mai au nicio legăturăfermă cu existenţa propriu-zjsă, iar dramele nu sunt decât expresia unei dizarmonii pe care dramaturgul o pune în discuţie. Ion Haiduc joacă un adfr
www.cimec.ro

299

M A RI ANA

Vorc u

purităţii-

Margareta A11ram (Zoia) pare1 din când în când1 însăşi imaginea dar şi aceşti }frumoşi tineri" sunt dlja neliniştiţi1 sunt marcaţi de experienţa seniorilor. Sandu Simionică îşi compune personqjul din trăsături contradictorii: Sttdakov e tare pe poifţie}~ agresiv dar are şi laşităţi de golan prins în flagrant delict. Robert Linz catttă1 în confesittnile odiosului Iasittnin 1 adevărul de viaţă alfittltti de ţăran trecut cu ejortttri prin şcoli: violenţa individttltti carierismttl net precttmpănesc1 dar apar şi clipe când scapă de sttb tipar. Una dintre calităţile spectacolttltti e dată tocmai de aceste întoarcerii răsttciri ale personqjelor. Victoria Suchici Codricel adttce în scenă o soţie sttpttsă1 simţitoare (plânge din te miri ce) dar care are şiforţa de a se opttne obtuiftăţii capttltti de familie (... ). (...) Reprezentaţia lui Emil Reus şi a inspiratei sale distribttţii se ordonează pe linia nobilelor intenţii ale dramatttrgultti. (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 19.10.1984)

lescent

sensibi~

11

1

1

1

Mihaela Murgu Victoria Suchici Codrice" Sandu Simionică
1

DE LA SHAKESPEARE LA ESTRADĂ- pe un text de Georgescu, Carnil
Data premierei: 15.11.1984 Regia: Ionescu, Horia Scenografia: Almăşan Popa, Doina Muzica: Georgescu, Camil Coregrafia: Iancu, Liana de la Opera Română Timişoara Distribupa: Avram, Margareta; Avram, Radu; Comea, Cristian; Georgescu,
www.cimec.ro

300

Istoria Teatrului

Naţional

" Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Camil; Grigorescu, Ovidiu; Ionescu, Horia; Iancu, Geta; Ianto, Adela; Ionescu, Ana; Jurăscu, Vladimir; Linz, Robert; Neacşu, Estera; Secuianu, Alina; Sasu, Ştefan; Stana, Gheorghe; Ternovits, Alexandru Cu participarea orchestrei şi a actorilor Teatrului Maghiar Timişoara: Fali, Ilona; Dukasz, Peter; Mattray, Laszlo

Ana Ionescu, Margareta Avram, Alina Secuianu, Estera

Neacşu

GENIUL ŞI ZEIŢA, dramă de Johnson, Terry (Anglia) (Titlul original: Neînsemnaţii) Premieră pe ţară Data premierei: 18.12.1984 Traducerea: Staicu, Beatrice Regia: Klein, Magdalena Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distribuţia: Flamann Catalina, Irene (Actriţa); Grigorescu, Ovidiu (Gorila); Haiduc, Ion (Sportivul); Şuvăgău, Miron (Senatorul); Ternovits, Alexandru (Profesorul) Reprezentaţii: 18

Dosar de presă: Orizont, 05.01.1985, Drapelul ro.Ju, ianuarie 1985, Szabad Szo, 30.01.1985, &mânia literară, aprilie 1986, Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1986
"Într-o noapte, într-tm hotel american, (... ) se întâlnesc întâmplător, Profesorul şi Vedeta . Ne-nominalizaţi, sunt Einstein şi Mari(yn Monroe. (...)Parţial, montarea condusă de Magdalena Klein, îndreptăţeşte opţiunea Naţionalului timişorean. Spectacolul redescoperă unor actori ca Alexandru Ternovits (Profisoru!), Irene Flamann Catalina
www.cimec.ro

301

MARIANA

VOICU

(Vedeta) 1 Ion Haiduc (Sportivu~ 1 Miron Şuvăgău (Senatortt~ 1 Ovidiu Grigorescu (un poliţist în civi~ faţete neuzua!e. Ternovits este1 aici1 de o sobrietate maximă1 cu o mască einsteiniană evidentă1 un ))geniar domestici~) obosit) bătrânicios. Celor care nu !-au văzut înainte nu le-ar veni să creadă că acest actor declanşa hohote!e galeriei doar intrând în scenă. Irene Flamann a fost S onia1 într-un memorabil Cehov1 iar acum înfrânge (chiar dacă pe jumătate) un mit. Cum 11 Să fii)) M. M.? Ion Haiduc exersează un tip de umorfără superficialitate (ceea ce i s-a mai întâmplat într-un extraordinar Ut) 1 dar şi "nemachiat 111 Miron ŞuJJăgău echilibrează postura forţei ctt aceea a s!ăbicittni!or personqjtt!tti - ctt o sigttranţă demnă de atenţie. Notăm neîncrederea ce se resimte în joctt! actorilor confrttntaţi1 e drept) ctt imaginea pttb!ică asttpra personqje!or lor. 0JJidiu Grigorescu găseşte rezolvări notabile SC!trtei sa/e treceri prin spectacol. În rezttmat1 reprezentaţia contează Şi se sttsţine prin actori. Pentrtt ambiţiile unei regizoare de certă marcă) asta nu e destul. n (Ana 1\ldan, Orizont, 05.02.1985)

Irene Flamann Catalina

Alexandru Ternovits

O DRAGOSTE NEBUNĂ ... NEBUNĂ ... NEBUNĂ, comedie de Popescu, Tudor Premieră pe ~ară Data premierei: 28.02.1985 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Ilustra~a muzicală: Ieremia, Ioan Distribu~ia: Avram, Margareta (Lili); Buzoianu, Traian (Tudor); Ionescu, Horia (Artur); Iosif, Doru (Sorin); Neacşu, Estera (Irina) Reprezentaţii: 7 5
Dosar de
presă:

Teatrttl, nr. 10, octombrie 1985
www.cimec.ro

302

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

,,lviontarea timiJoreană, semnată de regizorul Ioan Ieremia, evitând tentaţiile {atjei comice, a abordat textul într-o perspectivă a sobrietăţii problematice: tânăra Irina, croitoreasă venită din mediul rural, trăiefte o o îmbinare cât se poate de armonioasă între superba dorinţă de a visa fi dorinţa de adevăr. (... )Această viifune asupra piesei- reliefând problema condiţiei psihosociale a celor care-fi schimbă mediul- a fost susţinută, de altminteri, impecabi" prin scenogrqfia creată de Emilia Jivanov, nu numaifuncţională fi frumoasă, ca de obicei, dar fi relevantă prin delimitarea sugestivă a celor două planuri în care evoluează eroina: realitatea modestă dar certă fi visul incitant dar amăgitor. A doua calitate a spectacolului timiJorean, sinceritatea interpretării, pune de asemenea în evidenţă valenţe întrucâtva ascunse ale piesei, făcând ca tribulaţiile eroinei să rămână într-un registru al verosimilităţii, foarte bine adecvat vârstei fi preocupărilor ei. Contribuie, evident, la acesta, în primul rând, interpreta Irinei, Estera Neac~u, cu inteligenţă, sensibilitate fi aplomb, cu o remarcabilă {tiinţă a jocului, cu o vitalitate "bine temperată'~ftrească, fără excese, de natură să confere consistenţă -, sau, iarăfi, să valorizeze o consistenţă abil mascată în text (căci actriţa n-a "scris" alt rol)- unei tinere personalităţi în formare, deloc bovarice, ci, dimpotrivă, trăind fi visând pur omene~te. Estera Neac~u - remarcată de altfel fi în alte excelente spectacole ale Naţionalului timiJorean -face acum, cu acest ro" un pas important, credem, într-o carieră care promite foarte mult. Contribuie, în al doilea rând, la materializarea concepţiei regizorale - persona;ele secundare. Ele sunt, e drept, argumente - dar nu simple fi cu atât mai puţin simpliste, deoarece au adevăr scenic fi teatralitate în cel mai normal sens al cuvântului." (M.ihal V asillu, Teatru"nr.10, octombrie 1985)

Premii în cadrul Galei dramaturgiei româneşti actuale, Timişoara 1985: Premiul pentru cel mai bun spectacol Premiul pentru cea mai bună regie- Ioan Ieremia Premiul pentru scenografie al Filialei UAP Timişoara- Emilia jivanov

DULCEA FARFURIE ZBURĂTOARE, basm dramatic de Milanl, Roberto (Italia) Premieră pe Jară Data premlerel: 06.04.1985 Traducerea: Ioan, Angela Regla: Ulmu, Bogdan Scenografie decor şl costume: Popa Almăşan, Doina Muzica de scenă: Opra, Ion Distributia: Avram, Margareta (Paolo ); Buzoianu, Traian (Profesor Terenzlo ); Cornea, Cristian (Chelnerul); Cornea, Cristian (Reporterul); Grigorescu, Ovidiu (Dedalo ); Grigorescu, Ovidiu (Mllitarul); Haiduc, Ion (Dlomede); Ionescu, Ana (Rlta); Linz, Robert (Profesor Rossl); Petrescu, Daniel (Meletci); Sasu, Ştefan (Clientul); Sasu, Ştefan (Gepetto ); Stana, Gheorghe (Medicul); Stana, Gheorghe (Pomplerul); Suchici, Victoria (Bătrâna); Suchici, Victoria (Cecilla) Reprezenta~l: 38
www.cimec.ro

303

MARIANA

Vo1cu

CONJUGALE, comedie de Herz, Adolf de Data premierei: 30.05.1985 Adaptarea scenică: Engel, Emanoil Regia: N etea, Miron Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia DistribuJia: Georgescu, Carnii (Pintenaru Matei); Ionescu, Ana (Olga); NeJea, Miron (Strîmbuleanu E.); Petrescu, Daniel (Pintenaru Matei); Sasu, Ştefan (Bungrăzescu); Simionică, Aurora (Strîmbuleanu Didina) Reprezentaţii: 89

COMPLICAŢII

STAGIUNEA 1985-1986
(Administraţie comună. Autofmanţare) Nicoară, Lucia - director arciscic; Reus, Emil - regizor arciscic; Ieremia Ioan - regizor arciscic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Voicu, Elena Mariana - secretar literar

Avram, Margareta- actriţă; Belu, Mircea- actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Suchici Codricel, Victoria -actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion - actor; Ianto Radin, Adela - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Linz, Robert - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; MoJăJeanu, Eugen - actor; Murgu, Mihaela - actriţă; Neacşu, Estera - actriţă; NeJea, Miron - actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alexandrina - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana, Gheorghe - actor; Şuvăgău, Miron - actor; Ternovits, Alexandru actor Natalcenco, Elena - regizor tehnic; Chirilă, Adrian - regizor tehnic; Buzoianu, Maria - sufleur; Georgescu, Jeruca - sufleur

IUBIRILE DE-O VIAT Ă, dramă de Pardău, Platon , Data premierei: 15.09.1985 Regia: Raicu, Mihai Scenografie decor şi costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Avram, Margareta (Vivi); Avram, Radu (Pelcea bătrân); Cimbru, Odillo Victor (Alexe); Cornea, Cristian (Pelcea tânăr); Georgescu, Carnii (Primul bărbat); Linz, Robert (Dan); Lungoci, Gheorghe (Al doilea bărbat); MoJăteanu, Eugen (Stelian); Murgu, Mihaela (Liana); Secuianu, Alina (Anca); Simionică, Sandu (Vlad); Suchici Codricel, Victoria (Valeria)
www.cimec.ro

304

Istoria Teatrului
Reprezentaţii:

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

22
Drapelul rofu, 22.09.1985
viaţă abordează, argumentând dramaturgie, conflictul dintre gene-

Dosar de

presă:

,Jubirile de-o
raţii
îngăduinţă,

dintr-o poifţie specifică vârstei de mijloc: eroii foarte tineri din piesă nu sunt priviţi cu nici cu simpatie, construiţi fiind după tipare în care tufele îngrofate predomină. Lectura regizorală a lui Mihai Raicu lasă câmp liber iniţiativei actorilor- de remarcat excelenta distribuţie creată cu apel la cunoscutele personalităţi ale colectivului (... ). Exceptând unele momente prea sprinţar concepute, ca atitudine morală fi ţinută de scenă, Sandu Simionică construiefte un personaj pe deplin viabil( ... ). Cu personajul Stelian, Eugen Moţăţeanu intră într-un bine venit con de ... lumină: căldura, perseverenţa, frumoasa îndărătnicie ( ... ) conferind personajului o pronunţată individualitate. ( ... ) Victoria Suchici Codricel creează o eroină viu colorată, frustă, care se impune în sine, dar fi în relaţia cu alte trei personaje (... ). Utilizaţi la mici intervale de timp în categorii de rol apropiate, doi tineri fi dotaţi artifti ai colectivului, Margareta Avram fi Robert Linz, par a nu fi putut uita memorabilele personaje compuse în Turnul de fildeş de Rozov, pe alocuri reapărând, în creaţiile lor, unele accente fi inflexiuni." (Ildico Achimescu, Drapelul rofu, 22.09.1985

CENTENAR LIVIU REBREANU ION (fragment) de Rebreanu, Liviu Data premierei: 24.11.1985 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distributia: Belu, Mircea (Ion); Cimbru, Odillo Victor (Lungu); Lungoci, Gheorghe (Baciu); Neacşu, Estera (Ana); Secuianu, Alina (Florica); Simionică, Aurora (Zenobia)
PLICUL (fragment) de Rebreanu, Liviu Data premierei: 24.11.1985 Regia: Ionescu, Dan Radu Scenografie decor şi costume: Popa Almăşan, Doina DistribuJia: Belu, Mircea (Galan); Cimbru, Odillo Victor (Taman); Cornea, Cristian (Albeanu); Georgescu, Carnii (Hurmuz); MoJăJeanu, Eugen (Minta); Murgu, Mihaela (Victoriţa); Simionică, Sandu (Arzăreanu); Şuvăgău, Miron (Flancu) Reprezentaţii: 35

VRĂJITORUL DIN OZ, basm dramatic de Baum, Lyman Frank (SUA)

Data premierei: 20.02.1986 Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia
www.cimec.ro

305

MARIANA

Vorcu

Muzica de scenă: Stepan, Ilie Lumini: Pente, Iosif Distribu~ia: Avram, Margareta (Dorothea); Haiduc, Ion (Toto); Ionescu, Horia (Sperietoarea de ciori); Linz, Robert (Tăietorul de lemne); Murgu, Mihaela (Vrăjitoarea rea); Radin, Adela (Vrăjitoarea bună); Simionică, Sandu (Aghiotantul); Stana, Gheorghe (Oz); Stana, Gheorghe (Paznic); Stana, Gheorghe (Soldat); Şuvăgău, Miron (Leul) Reprezenta ţii: 31 Dosar de presă: Scînteia tineretului, aprilie 1986, Săptămîna, aprilie 1986, Orizont, 28.02.1986, Orizont, 04.04.1986, România literară, aprilie 1986, Teatrul, nr. 7-8, iulie-augus t 1986

Ion Haiduc, Gheorghe Stana, Robert liniJ Horia Ionescu, Margareta Avram, Miron Şttvăgătt

Oz, aşa cum l-a realizat scenic tânăntl regizor Ştefan Iordănescu de la Teatrul Naţional din Timişoara- defapt primul său spectacol pe o scenă prifesionistă - , ntt este ttnttl dedicat co piilor, ci textttlltti Frank Bamn i-a servit mai degrabă ca pretext pentru o pasionantă meditaţie poetică despre sensttrile existenţei, împletită contrapunctic ctt ttna despre resortttrile basmttltti, despre sttblimarea realităţii în basm, despre mecanismttl prin care el se reintegrează în realitatea sttbiectivă a oamenilor. (... ) Spectacolul ltti Ştefan Iordănescu se deifăşoară pe linia tmui realism fantastic în care bogăţia sttgestiilor nu nttmai că nu exclude, ci presuptme claritatea gândultti, a mesqjttltti. (...) Avem de a face ctt o realitate a basmttltti (care este ttna de sorginte fantastica) şi cu o realitate a j octtltti actoricesc, iar tocmai din dialogtt~ din confruntarea adeseori ironică dintre ele sttnt relevate sensttrile pe care spectacolttl vrea să le descifreze. Demn de toată lattda este
www.cimec.ro

" Vrăjitorul din

306

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

este rezolvată la toate nivelele de realizare ale spectacolului de la Timişoara. La cel al imaginii scenice compuse maestnt de regizor şi de scenogrtifa Emilia /ivanOJl. (... ) La nivelul coloanei sonore} savant compuse de Ilie Stepan şi1 bineînţeles} la cel esenţia~ al interpretării actoriceşti. În acest sens este de remarcat modttl ttnitar în care s-a desfăşttrat jocul întregii echipe} ctt toţii evoluând în aceeaşi notă a spectacolttlui. Lumtl cel mai dificil de realizat - fiecare a jucat personqju~ dalj detaşându-se de e~ s-a jucat cu acesta l-a şi comentat sttbtil ironic - a permis şi mtanţările cele mai rtf!inate. I-am admirat pe Horia Ionescu, Robert Linz, Miron ŞuJ;ăgău, Adela Radin Ianto, Alina Secuianu, Sandu Simionică, Gheorghe Stana. Chiar şi în robtl mai ingrat al bti Toto ttn actor cu talentttlltti Ion Haiduc a reuşit să imprime o tentă de ttmorfin} de ironie şi atttoironie. Am descoperit în tânăra MargaretaA11ram un talent rea~ complex şi ojrnJmtseţe cttceritoare. (Miruna Ionescu, Scînteia tineretttltti, aprilie 1986)
1 1 1 11

că această permanentă dualitate

DOMIDE CONTRAATACĂ, comedie de Popescu, Tudor Data premierei: 27.03. 1986 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ioan Distribu~ia: Buzoianu, Traian (Borcea); Flamann Catalina, Irene (Stoica); Jurăscu, Vladimir (Cato); Neacşu, Estera (Geta); Petrescu, Daniel (Domide); Simionică, Aurora (Viorica); Suchici, Victoria (Maria) Reprezentaţii: 15

Traian Buzoianu Vladintir ]ttrăsctt1 Daniel Petresctt Irene F!mJtann Catalina Aurora Simionică
1 1

1

www.cimec.ro

307

MARIANA

VOICU

Dosar de presă: Drapelulrofu, 29.04.1986, Orizont, 23.05.1986, România literară, aprilie, 1986, Drapelul rOfU, aprilie 1986, Teatrul, nr. 7-8, iulie- august 1986
,,Spectacolul lui Ioan Ieremia valorijică textul pe câteva coordonate importante. Obscurii reprezentanţi ai unui serviciu de corectură, dintr-o editură oarecare, (... ) se dovedesc a fi sudaţi într-o mentalitate monolit. Ideea că mediocritatea are simţul de clan puternic dezvoltat fi impulsul violenţei afijderea, nu e nouă, dar continuă să fie adevărată fi nu încetează să febrilize:t:ţ spiritul. Pe suprafaţa montării supravegheate de regizor se petrec, în stilu~ deja revolut, al amatorismului scenic primitiv, uniuni fi reuniuni ale personajelor negative, momente care le deconspiră precaritatea fi periculoi)tatea. Regizorul înaintează sigur fi inventiv pe linia acestui tip de structurare a imaginilor. (... ) Declaraţia autorului, fie fi subtextuală, de înscriere în clasicitatea ori modernitatea comediei noastre, găsefle deosebit de receptiv regizorul Teatrului Naţional din Timifoara. Pe lângă că este clar, spectacolul lui cu Domide contraatacă îi acordă autorului piesei fansa uneifiliaţii de valoare exponenţială. (... ) Nici regizorul, nici actorii săi nu s-au regăsi!, de la spectacolele-Mazilu încoace, mai plini de poftă de profuni)me comică. Aurora Simionică interpretează ofată bătrână cu ticuri fi sensibilităţi de vârstă. Estera Neacşu recompune, conftiincios, fluctuaţiile soţiei tinere fi neglijate. Vladimir Jurăscu fi Traian Buzoianu figurează nifte semidocţi monumentali. Victoria Suchici salvează de conjunctură silueta unei muncitoare, din sfera tipografiei, altminteri ireală. Lui Daniel Petrescu îi revine aprofundarea caO(!ilui lui Domide. (... ) Irene
întruchipează câftigătoarea absolută. Poate nu-i regăsefle personajului, seară de sear~ expresivitatea scenică ideală. Da'"' Irene Flamann rămâne, cu mici abateri de circumstanţă, în interiorul unei compoi)ţii teatrale de un comic special. Rolul e memorabil. Păpufa umană pe care ojoacă se recompune fi se desface, de la o clipă la alta, întotdeauna cu sens, încât, de la un moment încolo, ai convingerea că autorul a scris piesa numai pentru a introduce în scenă acest personaj ilariant fi că regizorul ar fi montat-o doar cu gândul la valenţele de ingenuă comică ale interpretei." (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 23.05.1986)

Flamann Catalina

,Montarea are fluenţă fi dinamism. Cu excepţia unor momente când devine prea =?gOmotoasă, subliniem că lectura scenică a lui Ioan Ieremia funcţionează creator în raport cu piesa, potenţându-i semnificaţiile. Fauna mincinofilor, impostori/ar fi incompetenţilor este realizată de regizor printr-un decupaj realist, minuţios. Acţionând în grup sau individual, interpreţii Aurora Simionică,
portretizează

Estera Neacşu, Vladimir furăscu, Traian Buzoianu

reliefat, cu aplomb. Intervenţiile femeii de serviciu, purtătoare de cuvânt a omucare sancţionează comportarea corectori/ar, sunt, în interpretarea Victoriei Suchici, echilibrate. Spectacolul prilejuiefle două recitaluri actoricefti. Irene Flamann o întruchipează admirabil pe "tovarăfa Stoica". Cu un mers dezechilibrat, cu mifCări de marionetă, un glas sugrumat, actriţa compune imaginea ridicolului fi prostiei ridicate la rang de autoritate intelectuală. Deosebit de expresiv în dialog, ca fi în momentele de tăcere este Daniel Petrescu în rolul Domide. Masca inocenţei, întipărită pe figură, aerul absent, mereu preocupat, departe de meschinăriile fi disputele celor din ju'"' este de mare efect comic. Scenografia Emiliei fivanov creează un cadru metaforic." (Ludmila Patlanjoglu, Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1986) lui de
bun-simţ
www.cimec.ro

308

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

VALIZA CU FLUTURI, dramă Naghiu, Iosif Data premierei: 17.05.1986 Regia: Reus, Emil Scenografie decor şi costmne: Popa Almăşan, Doina Distribu~ia: Avram, Margareta (Ana); Cimbru, Odillo Victor (Poliţist); Cornea, Cristian (Alin); Grigorescu, Ovidiu (Poliţist); Haiduc, Ion (Sandru); Lungoci, Gheorghe (Poliţist); Mo~ă~eanu, Eugen (Poliţist) Reprezentaţii: 18 Dosar de presă: Orizont, 03.10.1986, Orizont, 29.07.1986, Forum oct.1986, Orizont, 24.11.1986
studenţesc,

sept-

Cristian Carnea, Ion Haiduc, Margareta Avram

"Unora dintre criticii textulm~ piesa lui Naghiu le-a amintit de Albee şi Vir;ginia Woo!f Chiar dacă apropierea ni se pare forţată, este sigur că pe terenul acestor exemple de conduc! literar şi-a situat Emil Reus demonstraţia, eliminând din scenă incitaţzi~ de acţiune şi de replică, colaterale demersului său. (...) În cea mai mare măsttră, montarea lui Emil Reus mizează pe contact şi analiză a stărilor. Eroii "aşteaptă" apariţia a ceva: acest sentiment, de aşteptare, ni se pare o caltfate a lectuni regizorale. Care amână atât de previzibila, altminteri,jinalizare a tribulaţiilor dramei şi menţine trează atenţia publicului. În clipa când destinul istoric al eroului s-a împlinit, de jos, de la nivelul scândurei scenet~ prin faţa "monumentului său translucid" urcă, înspre jirmament, pâlpâirea unei candele.
www.cimec.ro

309

MARIANA

Vo1cu

Scenografia senJefte atmosferei fi ritmuri/ar spectaculare. Construcţia unghiulară creată de DoinaAlmăşan Popa permite schimbarea rapidă a locurilor de joc fi reflectă, la propriu fi la figurat, personajele. Rcprezentaţia tinde să fie cinematografică din dublă perspectivă: a înlănţuirii scenice, a plantării personajelor în decor. (... ) Trebuie că actorii sunt supufi, aici, unei dificultăţi suplimentare. Ni s-a impus desenul precis fi sigur a/lui Ion Haiduc, într-un rol parţial adecvat datelor sale; am apreciat eforturile lui Cristian Cornea - ce este, după opinia noastră- riscant distribuit aici; fi ne-au convins fi ne-au incitat (câteodata) sincerităţile reflexive ale Margaretei Avram (... ). Împrejurarea ce este piesa lui Iosif Naghiu pe scena Naţionalului timiforean evidenţiază, în Margareta Avram, o actriţă pregătită să se confrunte cu marea poetică repettorială." (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 03.10.1986)

Spectacolul, prezentat în cadrul Galei teatrului istoric de la Craiova, edi}ia 1986, a fost distins cu următoarele premii: Premiul 1 pentru rol feminin: Mar;gareta Avram Premiul II pentru scenografie: Doina Almăfan Popa

STAGIUNEA 1986-1987
(Administraţie comună. Autoflnanţare)

Luci a -director artistic; Reus, Emil- regizor artistic; Ieremia, Ioan -regizor artistic; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina - secretar literar; Voicu, Elena Mariana - secretar literar Avram, Margareta- actriţă; Belu, Mircea- actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Suchici Codricel, Victoria -actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, lrene - actriţă; Georgescu, Carnii actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion -actor; Ianto Radin, Adela - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Linz, Robert - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; MoJăJeanu, Eugen - actor; Murgu, Mihaela - actriţă; Neacşu, Estera - actriţă; NeJea, Miron - actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alexandrina -actriţă; Simionică, Aurora- actriţă; Simionică, Sandu- actor; Stana Gheorghe- actor; Şuvăgău, Miron- actor; Ternovits, Alexandru actor
Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Buzoianu, Maria- sufleur; Georgescu, Jenica- sufleur

Nicoară,

www.cimec.ro

310

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timi~oara

1945-2005

SPECTACOL CARAGIALE
FIVE O'CLOCK; ARTICOLUL 214; LANŢUL SLĂBICIUNILOR; O SCRISOARE PIERDUTĂ (fragmente), comedii de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 15.09.1986 Regia: Ionescu, Horia Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Distribupa: Avram, Margareta (11ari Popescu); Avram, Margareta (11iţa); CreJoiu, Eugenia (Piscopescu); CreJoiu, Eugenia (Roza); CreJoiu, Eugenia (Tarsiţa Popescu); Georgescu, Carnii (Eu); Grigorescu, Ovidiu (Costică Ionescu); Grigorescu, Ovidiu (Feciorul); Haiduc, Ion (Lae Popescu); Haiduc, Ion (Mitică); Ionescu, Ana (Acriviţa Popescu); Ionescu, Ana (Diaconescu); Ionescu, Ana (J\.'făndica); Ionescu, Horia (Avocatul); MoJăJeanu, Eugen (Popa); Petrescu, Daniel (Crăciunel); Secuianu, Alina (J\.'fadam Preotescu); Secuianu, Alina (Tincuţa); Simionică, Sandu (Pampon) Reprezenta~i: 20

NOTIUNEA DE FERICIRE, eseu dramatic de Solomon, Dumitru , Data premierei: 16.12.1986 Regia: lordănescu, Ştefan Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Scenografie costume: Rudan, Victor Muzica de scenă: Stepan, Ilie Mişcarea scenică: Gîrba, Ioan Lumini: Pente, Iosif Distribupa: Avram, Margareta (Alexandra); Belu, Mircea (Ghebală); Flamann Catalina, Irene (Fata); Flamann Catalina, Irene (Reprezentanta Smf); Ionescu, Ana (Ziarista); Ionescu, Horia (Sever Albescu); Linz, Robert (Aristotel); Linz, Robert (Bărbatul); NeJea, Miron (Rousseau); NeJea, Miron (Timuş); Radin, Adela (Ştefania); Secuianu, Alina (Atena); Simionică, Sandu (Baldovin); Stana, Gheorghe (Tudor Damian); Suchici, Victoria (Diplomata); Suchici, Victoria (Femeia) La realizarea spectacolului şi-au mai adus contribuţia: Grupul "Pro musica": Bujor Grigore Hariga- chitară solo - Gibson Les Paul; Vasile Dolga- percuţie - Korg Drum Machine; Ilie Stepan - chitară acustică, chitară Fender Stratocaster şi prietenii lor: Ştefan Incedi - Korg-Synthesizer, CrumarSyntorchestra; Daniel Fischer- percuţie, Korg Drum Machine, xilofon, vibrafon; Ilie Nichiteanu- vioară; Christian Podratzky- Steinberger bass şi Miruna Murefianu - vocal. Înregistrarea, mixajul şi post-procesarea imprimărilor au fost făcute de Adrian Ilica. Versurile cântecului "Noţiunea de fericire" aparţin lui Marian Odangiu. Reprezenta~i: 17

www.cimec.ro

311

MARIANA

VOICU

Dosar de presă: Orizont, 20.12.1986, Flacăra, 08.05.1987, Scînteia, 25.09.1987, Drapelul rofu, 14.01.1987, Drapelul rofU, 10.01.1987, Săptămîna, 03.07.1987, Orizont, 10.07.1987, Teatrul, nr. 5, mai 1987
"Ambiţios fi acest al doilea spectacol a/lui Ştefan Iordănescu, pe scena Naţionalului timiforean. Ca fi altădată, pentru Vrăjitorul din Oz, regizorul antrenează în montare o echipă specială de colaboratori (... ), încât pare că Ştefan Iordănescu tinde să ne atragă atenţia asupra unei idei programatice. Distribuţia recomandă, pe de altă parte, majoritatea actorilor deja "încercaţi de regizor'~ în roluri ce fac mai complexă imaginea despre posibilităţile lor interpretative. Reprezentaţia caută sensul textului lui Dumitru Solomon, în profunzimea situaţiilor fi a replicilor, recuperând starea de gravitate proprie universului teatral al autorului. (... )Noţiunea de fericire devine, sub bagheta lui Jtefan Iordănescu, o meditaţie privind condiţia omului de spirit, o interogaţie, gravă, cum spuneam dintru început, asupra contradicţi­ ilor vieţii vă'(!Jte fi nevă'(!'te, o încercare de relevare a unui mod de resimţire fi de imaginare a existenţei. Rareori vesel, spectacolul este, în schimb, colorat, nu o dată tulburător. Gheorghe Stana fi Horia Ionescu ridică (în rolurile celor doi filozofi "actuali') la pătrat, în câteva momente, coeficientul de credibilitate al viifunii regizorale asupra textului. (... ) Trebuie vă'(!'tă această Noţiune de fericire. Din motive teatrale (de estetică teatrala) mai întâi. Ji apoi, fiindcă reprezentaţia conţine, ceva mai in extenso, mai elaborate, ideile despre teatru ale unui tânăr regizor cât se poate de dotat să observe fi să traducă, pe înţe­ lesul spectatorului contemporan, căutările unui context estetic vast." (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 26.12.1986)

"Cu acest spectacol, tânărul regizor Ştefan Iordănescu ne propune nu doar o versiune proprie - fi vom vedea în ce măsură originală - a textului de acum binecunoscut al lui Dumitru Solomon (... ), dar fi un fel de crochiu al unui posibil "credo" teatral, cu destule valenţe programalice. Primul obiectiv al acestui demers pare a fi constituirea unei echipe fixe de creatori- exceptând actorii, bănuiesc, dar fi în ca'(!JIIor pot acţiona anume "afinităţi elective"-, a căror conlucrare să conducă la oformulă de spectacol de un sincretism violent afirmat. (... )În acest sens, noul său spectacol are o ,Jifă de creaţie" pe cât de complicată, pe atât de elocventă, intenţie ce mi se pare salutară; de câte ori a maifost încercată, de alţii, cu o minimă consecvenţă - cel puţin la început de drum - ea a avut re'(!Jitate benefice. Nu încape îndoială, s-ar putea specula mult pe mary,inea utilităţii sine qua non a unuia sau altuia dintre elementele asociate metodei. (... ) Dar această eventuală discuţie mi se pare mai puţin importantă atâta timp câtfaptul scenic se angrenează fi se justifică în fi prin întregul spectacolului. Cum este ca'(!JI, aici, el plasând fără echivoc situaţiile dramatice pe care le "conţine" într-o zonă a cerebralului, a meditaţiei fi imaginaţiei. (... ) Ji dacă nu pot, tolufi, să subscriu integral/a toate modalităţile fi rezolvările din acest spectacol (unele ţin de faza unei adolescenţe regizorale nu îndeajuns controlate), trebuie să măr­ turisesc, în schimb, că l-am urmărit cu un interes nicio clipă întrerupt. Este fi "vina" unei distribuţii foarte bine alcătuite fi conduse, din care se disting Gheorghe Stana (Tudor), iradiind o infinită seninătate din ţinuta fi privirea sa, Sandu Simionică (Baldovin), o compoifţie comică extrem de ejixientă fi riguroasă, fi, mai ales, MargaretaAvram (Alexandra), prezenţă fascinantă, emanând parcă o inteligenţă fi o magie a corpului fi a mifcării cu totul aparte." (Dinu Kivu, Teatrul, nr. 5, mai 1987)
www.cimec.ro

312

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

REGELE LEAR, dramă de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 26.03.1987 Traducerea: Gheorghiu, Milmea Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Stepan, Ilie Distributia: Avram, Margareta (Regan); Belu, Mircea (Ducele de Albany); Buzoianu, Traian (Ducele de Cornwall); Cimbru, Odillo Victor (Gloucester); Comea, Cristian (Un curtean); Georgescu, Camil (Doctorul); Haiduc, Ion (Edmund); Ionescu, Horia (Oswald); Jurăscu, Vladimir (Regele Lear); Linz, Robert (Edgar); Motăteanu, Eugen (Bătrânul); Netea, Miron (Regele Franţei); Petrescu, Daniel (Bufonul); Radin, Adela (Goneril); Sasu, Ştefan (Crainicul); Sasu, Ştefan (Un curtean); Secuianu, Alina (Cordelia); Simionică, Sandu (Kent); Stana, Gheorghe (Ducele de Burgundia); Stana, Gheorghe (Un ofiţer); Temovits, Alexandru (Gloucester) Reprezentaţii: 25

Vladintir Jurăscu

Dosar de presă: Orizont, 03.04.1987, Familia, 11.04.1987, Contemporamtl, iunie 1987, Flacăra, 08.05.1987, Scînteia, 25.09.1987, Tribuna, 14.05.1987, Săptămîna, 03.07.1 987, Drapelul ropt, 12.04 .1 987, Orizont, 01.05.1 987, Orizont1 10.07.1987, Lucecifăml, 11.07. 1987, Teatrttl, nr.11, noiembrie 1987, Mircea GhiţulesCU 1 Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 94, 95

"Dificultatea întreprinderii mt l-a descurajat pe regizoml timişorean Ioan Ieremia ctmoscttt - de-a lungul anilor - mai ales pentru ttn soi de "ireverenţio;dtate" a sa1 manifes1

www.cimec.ro

313

MARIANA

VOICU

nu atât faţă de materialul literar abordat, cât faţă de anterioarele sale accepţii scenice. Atitudine foatte mult temperată, în ca'(!JI de faţă. Din nou, Ioan Ieremia a asociat demersului său contribuţia scenografică- de atâtea ori hotărâtoare - a Emiliei Jivanov, această creatoare inimitabilă de spaţii de joc, capabilă să determine fi să definească printr-o idee de decor o întreagă manieră de spectacol. De data aceasta, spaţiul scenic compus era un imens loc go~ mărginit de funda/uri circulare cu înălţime variabilă, având în centru imaginea metaforizată a tronului (în acelafi timp, cott de comandant sau hlamidă regală supradimensionata). Este o imagine care fixează definitiv centrul de greutate al conflictului în spectacol.· puterea. Acea putere pe care o pierde (deliberat) Lear, din aceeafi clipă nemaifiind nimic din ceea ce fusese până atunci. În jurul aceleiafi imagini sunt centrate fi câteva din cele mai bune momente regizorale din prima patte a spectacolului: scenele de adulaţie în mas~ decupările personajelor principale în mulţimea figuraţiei etc. Deruta fi apoi prăbufirea lui Lear sunt legate de o altă secvenţă-cheie, cea a futtunii, rezolvată - fi aceasta - impecabil din punct de vedere regizora~ în sugestii de factură expresionistă. Memorabilă este mai ales viziunea- repetată halucinant de COfmarullui Lear- dispariţiei Cordeliei, înghiţită de hăul neputinţei fi remufCărilor. Este un moment de răscruce, după care spectacolul se consumă oarecum obifnuit (dar într-un ritm accelerat, "d bout de soujle '},fără mari surprize, de fi nicio clipă neinteresant. Sigur că cea mai importantă problemă în tentativa de transfigurare scenică a Regelui Lear este să ai la dispoi)ţie un interpret pe măsura rolului principal. (... )Ioan Ieremia 1-a "VăO(!Jt" în Lear pe Vladimir Jurăscu. Actor impozant, cu o tehnică fi o experienţă actoricească dintre cele mai solide( ... ), Vladimir Jurăscu- în cele mai bune accente ale sale- a fost Lear. (... ) Cele mai interesante fi mai convingătoare profiluri caracterologice sunt în acest spectacol cele trei surori: Goneril (Adela Radin Ianto), Regan (Margareta Avram) fi Cordelia (Alina Secuianu). Cu deosebire primele două, (... ) se impun printr-un voluntarism agresiv, cinic fi calculat în rapott cu Lear, încărcat de sen'(!Jalitate, de pasionalitatefrustăfaţă de ceilalţi parteneri masculini. Dintre aceftia, Sandu Simionică (un Kent pietros, îndâtjit, căptufit cu o ironie amara'), Alexandru Ternovits (surprinzătoare compoziţie tragică, în Glouceste'"' pentru acest actor răsfăţat de comedie), Robert Linz (un Edgar cu o inocenţă prematur întristata) Ion Haiduc (Edmund, malefic până la ultima sa limită, unde răbufoefte neafteptat un ciudat simţ al onoaret) fi Horia Ionescu (o expresie a feloniei care luminează mai mult unealta decât intrigantul din Oswald) sunt cei al căror contur se detafează mai viifbil între alte pre;;:ţnţe fulgurante." (Dinu Klvu, Contemporanul, 17.04.1987)

tată

,,Regele Lear pe scena Naţionalului din Timifoara are semnificaţia unui eveniment cultural. Mizanscena monumentală, polifonică, o.ftră imagini sugestive pentru textul shakespearian. Descrierile sunt violente. În lectura lui Ieremia faptele se desfăfoară sub semnul unei mentalităţi medievale, în care o luptă deO(!Jmanizantă pentru putere dezlănţuie instinctele primitive, ceea ce este nocturn în fiinţa noastră. În rătăcirile, viciile celor din jur, Lea'"' deposedat de regat, are viifunea istoriei ca posibil teren al alienării. Peroettirea spiritului instaurează haosu~ un sistem clădit pe suspiciune fi teroare, în care orice rapottare la valoare este imposibilă. Cadrul scenograjic al Emiliei Jivanov cuprinde elemente de o surprinzătoare originalitate. Scena, po-pulată de personaje îmbrăcate în costume grele, în culori închise, sugerând o lume aspr~ era do-minată de tulburătoarea mantie aurie a lui Lear, supradimensionată. Ea era pe rând tron pentru regele ce Îfi privea cu superioritate supufii sau tribună pentru bufonul care Îfi rostea cu
www.cimec.ro

314

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

ironie amară adevărurile. Mantia va fi despărţită cu brutalitate În două atunci când Lear Îfi împarte puterea celor două fiice. Coborând treaptă cu treaptă acest dispozitiv simbolic, Încep regele golgota cunoafterii, corifruntându-se cu lumea fi cu labirintul care este propriu/lui eu. Spctacolul avea o expresivitate vizuală remarcabilă. Grupurile de figuranţi compuneau plastice secvenţe mute ce însoţeau zbaterea eroilor. (... ) Pentru Vladimir Jurăscu, Lear este un rol de maturitate, care îi împlinefte biografia artistică. Eroul shakesparian apărea ca ofigură puternică ce-fi trăiefte cu dramatism condiţia tragică de muritor. În momentele agoniei fi ale nebuniei din partea a doua, actorul a avut strălucire. Subliniezjocul modem a/lui Daniel Petrescu În Bufonul, conftiinţa /ucidă a lui Lear. Defi cu unele stângăcii fi, uneori, sub amplitudinea partiturilor, am apreciat prin realizări efortul de a portretiza al tinerilor Adela Radin Ianto (Goneril), RobertLinz (Edgar), Alina Secuianu (Regan). Momente emoţionante a avut fiAlexandruTernovits (Gioucester). "(Ludmila Patlanjoglu, Orizont, 10.07.1987) "Din capul locului, deci, o notă bună regizorului Ioan Ieremia, interpretului principal Vladimir Jurăscu, scenografei Emilia fivanov (va trebui scrisă odată o carte despre inventivitatea fi inspiraţia cu care scenograjii reufesc să menţină "rangul" teatrului românesc), Teatrului Naţional din Timifoara În ansamblul său, care fi-au asumat o enormă răspundere, înfruntând dificultăţi de tot felul, pentru a da rezonanţă fi demnitate condiţiei lor artistice. (... ) Raportând la dificultatea întreprinderii fi la exigenţele maxime cu care ea e Întâmpinată, putem vorbi de un moment decisiv al carierei lui Ioan Ieremia. Cine a trecut cu bine peste Regele Lear fi-a câftigat toate galoanele artei căreia i s-a dedicat. Cuvinte similare inspiră fi Vladimir Jurăscu, actor de recunoscutăforţă scenică, remarcabil acum fi prin fineţea filtrării variatelor stări prin care trebuie să-fi poarte personajuL Drumul de la siguranţa inconftientă a puterii la revolta În suferinţă, la nebunia neputinţei, până la împăcarea finală este un drum al cunoafterii fi al iluminării pe care interpretul îl străbate cu o mare putere de persuasiune, prsonqjul fiind plămădit din elemente complementare foarte bine sintetizate. În culmea puteriifiinrţ el are ceva dezagreabil, e tiranic fi neîndurător cu cei ce nu se Încadrează corului de adulatori, de unde dezmoftenirea Cordeliei sau repudierea lui Kent. În schimb este măreţ în suferinţă, abia aici el atinge majestatea pe care fi-o asuma altădată. Realizarea acestei plămade este o treabă grea, pe care interpretul timiforean a realizat-o cu succes." (Dumitru Chirilă, Familia, 11.04.1987) "Cum era de afteptat, spectacolul timiforean cu Regele Lear a/lui Ioan Ieremia se la nivelul anecdoticii, cât fi la acela al prsonajelo0 ca o meditaţie asupra puterii. Deci, cu bună {tiinţă, regizorul va recurge, dintru Început, nu la o generalizare a semnificaţii/o'"' ci la o particularizare a lor. Lectura sa, aparent celpuţin, simplifică. Teza, ca mai în toate spctacolele importante ale lui Ieremia, are fi de astă dată pondere: demonstraţia e riguros direcţionată. Evident, spectacolul nu ignoră cele două mari teme relevate de Kott fi Knight ("decăderea fi prăbufirea lumii" fi respectiv "relaţia omenirii cu universul'}, ci le condiţionează. (... )Ioan Ieremia Îfi susţine nuanţat ipotezele. Puterea marchează decisiv, dar fără să minimalizeze prin nimic drama existenţială fi tensiunea tragic~ atitudinea, caracterul fi evoluţia tuturor prsonajelor. Spectacolul nu numai că Îfi enunţă, ca premise, prin scena-prolog originalitatea viziunii fi a temelo0 dar fi argumentează, la nivelul unui discurs regizoral coerent, nedisimulat în intenţii, plauzibilitatea lecturii." (Ion Cocora, Tribuna, 14.05.1987)
înfăţifează atât
www.cimec.ro

315

M A RI ANA

Vor cu

de spectacolele Mobilă şi durere şi Noţiunea de fericire, Regele Lear a fost prezentat publicului bucureştean şi presei de specialitate în cadrul unui turneu realizat în capitală între 15-17 iulie 1987. Premii conferite de Sectia de Critică a Asociatiei Oamenilor de Artă , , din Institu~iile Teatrale şi Muzicale din R.S.R.pentru anul1987: Premiul pentru regie - Ioan Ieremia Premiul pentru scenografie - Emilia Jivanov Premiul pentru interpretare masculină- Vladimir Jurăsett pentru rolul Lear

Alături

VÂRSTELE DRAGOSTEI (Ionescu G.Maria), comedie de Alexandrescu, Sică şi Muşatescu, Tudor Data premierei: 29.05.1987 Regia: colectivă Decor şi costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Stepan, Ilie Distribu~ia: Belu, Mircea (Directorul şcolii); Cimbru, Odillo Victor (Ghermănescu M.); Flamann Catalina, Irene (Sofia); Grigorescu, Ovidiu (Baciu); Iancu, Geta (Lili); Ionescu, Ana (Ionescu G.Maria); Medinschi, Geta (Pîrcalab Didona); Radin, Adela (Aurora); Sarmaş, Dana (Demetrian E lena); Sasu, Ştefan (Varlam); Simionică, Aurora (Veturia); Simionică, Sandu (Moş Tache); Suchici, Victoria (Roiu) Reprezentaţii: 116

V ictor Odillo Cimbrtt,

Ştefan

Sasu, Ovidiu Grigorescu

Dosar de

presă:

Drapebtl roşu, 06 .06.1 987
www.cimec.ro

316

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

,,Spectacolul(... ) prilejuiefte câteva compo::(jţii de răsunet( ... ): Victoria Suchici oferă, un real recital actoricesc, o partitură convenţională, reamintind, cu acest prilej, de izbân::(jle sale actoricefti din anii '70, în spectacole după Baranga, Gorki etc. Ana Ionescu anulează mai toate trimiterile în timp legate de personalitatea protagonistei fi înfăţifează o eroină-elevă a contemporaneităţii, dezinvoltă, isteaţă, cu aplomb fi fermitate, Ştefan Sasu fi Victor Odillo Cimbru materializează doi poli "opufi" ai accepţiunii de profesor: aproape firesc, "negativul" izbutindu-i lui Ştefan Sasu cu mult mai bine, artisticefte vorbind, decât prea cumsecadele, ftersul fi timidul erou al celuilalt. (... ) Sandu Simionică afterne binevenite pete de culoare fi o abia simţită undă de tandreţe, elfiind unicul personqj ce privefte din afară întreg lanţul de întâmplări fi de~odământul acestora.Notabile compoziţii semnează Mircea Belu fi Irene Flamann-Catalina, Aurora Simionică fi Adela Radin Ianto." (Ildico Achimescu, Drapelul rofU, 06.06.1987)
asife~

STAGIUNEA 1987-1988
(Administraţie comună. Autofmanţare)

Lucia - director artistic; Reus, Emil -regizor artistic; Ieremia Ioan - regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina- secretar literar; Voicu, Elena Marianasecretar literar Avram, Margareta- actriţă; Belu, Mircea- actor; Buzoianu, Traian- actor; Cimbru, Odillo Victor - actor; Codricel Suchici, Victoria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion -actor; Ianto Radin, Adela - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Linz, Robert - actor; Moţăţeanu, Eugen - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Neacşu, Estera - actriţă; Neţea, Miron -actor; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alexandrina - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana, Gheorghe actor; Ternovits, Alexandru- actor Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Buzoianu, Maria- sufleur; Georgescu, Jenica- sufleur

Nicoară,

UN BĂRBAT ... O FEMEIE, dramă de Băieşu, Ion Data premierei: 01.10.1987 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ioan Distribuţia: Neţea, Miron (Bărbatul); Stase Mureşan, Larisa (Femeia) Reprezentaţii: 43
www.cimec.ro

317

MARIANA

VOICU

Larisa Stase Mure.Jan, Miron

Neţea

Dosar de

presă:

Drapelulro[u, 10.10.1 987, Orizont, 22.10.1987

"Actriţă remarcabilă) cu opaletă întinsă de roluri, Larisa Stase Mure$an aduce) în galeria personajelor contemporane) un firesc al scenei, combustie interioară, forţă dramatică [i autenticitate umană, distribuită în varii psihologii [i ipostaze scenice. În Femeia, din text1-1l lui Băie[UJ ea este, pe rând, complexată, Înspăimântată) fragilă) generoasă) înţelegă­ toare, mamă, iubită, prietenă. Gama de sentimente care marchează personaju~ până în fina~ este intuită de actriţă cu multăfineţe [i acuitate a psihologiei trăite pe scenă. Soţie [i Jnam~ femeie lezată [i, eventua~ viitoare iubită, actriţa ne propune o vi:{june proprie, în toate aceste ipostaze) vi:{junea unei femei simple, de bun simţ, superioară prin puterea ei de jerifă [i prin iubirea ei nestinsă pentru soţ [i fiicele ei. (... ) Om al realităţii dure, dar [i un visător original [i incurabi~ psiholog de fineţe [i, totodată, om atins de drama existenţei, Bărbatul întrNchipat de Miron Neţea se impune tocmai prin aerul său mucalit, prin accentul unui omenesc învăluit în ironii [i autoironii, prin non[alanţa cu care ia viaţa în piept [i caută un drum propriu prin existenţă. " (Ion Arieşanu, Orizont, 22.10.1987)

ALICE ÎN TARA VACANTEI, basm dramatic de Stana, Gheorghe , , Data premierei: 04.10.1987 Regia: Stana, Gheorghe Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Georgescu, Carnii Distribulia: Cimbru, Odillo Victor (Profesorul); Cornea, Cristian (Iepurele); Flamann Catalina, Irene (Fetiţa); Flamann Catalina Irene (O elevă); Fulga, Liliana (O dansatoare); Fulga, Liliana (O elevă); Ieremia Ardeal, Ion (Un copil); Ieremia Ardeal, Ion (Un ş colar); Ionescu, Ana (Alice); Ionescu,
www.cimec.ro

318

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Horia (Dansator); Ionescu, Horia (Prezentatoml); Linz, Robert (Un copil); Medinschi, Geta (O elevă); Medinschi, Geta (O fetiţă); Petrescu, Daniel (Tatăl); Sasu, Ştefan (Mincinosul); Sasu, Ştefan (Un băiat bosumflat); Secuianu, Alina (O elevă); Simion, Aurora (Învăţătoarea); Stana, Gheorghe (Dansatoml); Stana, Gheorghe (Un elev); Suchici, Victoria (Broasca ţestoasă) Reprezentaţii: 34

DALBUL PRIBEAG (Dalbul pribeag sau Vinerea verde), Popescu, Dumitm Radu
Premieră absolută

dramă

de

Data premierei: 05.11.1987 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Ilustra~a muzicală: Ieremia, Ion Distributia: Buzoianu, Traian (Lucică); Haiduc, Ion (Dobromir); Stase Mureşan, Larisa (Iosefa Aretia Para) Reprezentaţii: 29

Traian Buzoianu, Ion Haiduc, Larisa Stase Mureşan

Dosar de presă: România literară, 19.11.1987, România literară, 26.11.1987, România literară, 04.12.1987, Familia, noiembrie 1987, Steaua, ianuarie 1988, Tribuna, 19.11.1987, Drapelttl roşu, 10.11.1987, Drapelul roşu, 13.11.1987, Orizon0 04.12.1987, Orizont, 13.11.1987, Orizont, 20.11.1987, Contemporanul, 20.11.1987, Săptămîna, 20.11.1987, Flacăra, 27.11.1987, Vatra, decembrie 1987, Ateneu, decembrie 1988, Teatrul, nr. 11, noiembrie 1987, Gong '89- Almanah al revistei Teatrul, p. 16, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publica~or pentru Străinătate, Bucureşti, 2004, p. 96, 97
www.cimec.ro

319

MARIANA

Vorcu

,,Dalbul pribeag nu are corespondent în literatura noastră dramatică. Niciun alt autor român nu a pus în ecuaţie, în felul lui D. R. Popescu, frazarea shakespeariană, după care rostul teatrului "dintru începuturi fi până acum, a fost fi este să-i ţină lumii oglinda în faţă". ( ... )Spectacolul lui Ioan Ieremia, pe lângă calitatea unei tensiuni constante (proprie fi textulut), o are fi pe aceea de a nu brutaliza (a nu grăbt) descifrările. Hanul (hotelul) unde începe, învăluit, vânătoarea de conftiinţă, fi unde se consumă drama purificării, e o scenă de teatru, cu alură de templu doric. De jur împrejur, într-un arc deschis spre privitori, globii veri}, încărcaţi de rod, ai pomilor de măr. O lună bolnavă, "nălucită': coboară pe ofrânghie subţire; actorii cresc, înălţaţi pe coturni, când judecata se împlinefte. Suplu, atent la detalii, regizorul decupează cufineţe sensurile, recuperând strania poe::(je contextuală. Spaţiul creat de Emilia fivanov, de o tulburătoare frumuseţe, cuprinde inspirat, însoţefte exact, polifonic, înscenarea. Ion Haiduc (Dobromir) impune un personaj complex, reflectat în oglinzi schimbătoare, sinuos, dar cu o evoluţie limpede, interesantă, alternând măfti, tonuri, într-o compoi}ţie filtrată de personalitatea sa scenică bogată. Din punctul nostru de vedere, prezenţa lui Ion Haiduc, în distribuţia premierei absolute, în scena Dalbului pribeag, e consistentă, jocul activ fi subtil al actorului reliefând valenţele textului fi vi::(junii regizorale. Traian Buzoianu (Lucica') restituie profesiona~ concentrat, convingător (în pattea secundă, "a crizei de conftiinţă': intetpretarea efi strălucitoare) trăsăturile eroului menit să înfrunte imanenţa. Larisa Stase Mureşan (Aretia) dă replica ferm, impetuos, contribuind la menţinerea tonusului reprezentaţiei." (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 04.12.1987)
"Trecut de acum prin experienţe decisive în montarea teatrului derepopescian (... ), regizorul Ioan Ieremia a dovedit prin spectacolul său de la Timifoara că are opercepţie deosebită pentru acest teatru, în interiorul căruia se mifcă sigur fi de::(jnvolt, găsind mijloacele adecvate pentru a-i da întruchiparea scenică. Spectacolul am o vibraţie excepţională, este încărcat de sensuri, de adevăruri spuse cu voce tam sau numai sugerate în subtext, emanate dintr-o imagine scenică întotdeauna joatte bine atticulată, armonioasă fi sugestivă, capabilă adeseori să captiveze chiar fi spectatorul "nedomesticit dinainte". Decorul semnat de Emilia fivanov aduce în scenă un templu antic - populat de puţine elemente de mobilie!j toate de inspiraţie contemporană - fi permite o permanentă translaţie între sacru fi profan, inteiferenţa registrului grav cu cel comic, a planului real cu imaginaru~ totul învăluit cu o rar întâlnită putere de sugestie, lumină care fi ea poate fi pusă în categoria "attijicialului': a "nejirescului': dar care este cu cettitudine aparţinătoare attisticului, cu evidentă pondere în spectacol graţie profunzimii fi capacităţii de tran.ifigurare. (... )Ion Haiduc realizează în Dobromir un pottret de mare complexitate, un personaj cu măfti suprapuse folosite din motive "strategice': cea reală fiind una prin excelenţă tragică. Jucând un personaj care la rândulsău joacă un rol prestabilit, Ion Haiduc a manevrat cu abilitate, actorul-personaj regizând discret gesturile fi gândurile personajului-actor în drumul acestuia de la condiţia de vinovatfără vină la aceea de triumfător în lupta pentru adevăr. Indiscutabi~ Ion Haiduc este la ora actuală unul dintre cei mai buni actori ai ţării, dotat cu un larg mgistru intetpretativ pe cam îl utilizează cu deplină responsabilitate, cen~rân­ du-fi orice tentaţie spre facil Larisa Stase Mureşan, la rându-i, găsefte subtile legături între Aretia-actriţa fi personajul acesteia, al cărui tragic destin îl evocă- Iosefa Aretia Para. Capacitatea sa recunoscută de a-fi învălui personajele în inefabil se desfăfoară fi de această
www.cimec.ro

320

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

datăJiind principalul suport în susţinerea componentei poetice a spectacolului. În fine, Traian Buzoianu vine cu una din cele mai valoroase creaţii ale carierei sale, marcând cu apreciabil
simţ al nuanţelor fifermitate a mijloacelor drumul lui Lucică de la siguranţa de sine a mediocrului "ajuns'~ la nervo~tatea fi agitaţia din ce în ce mai greu stăpânite la presimţirea pericolului, sau sub apăsarea vinovăţiei." (Dumitru Chirilă, Familia, noiembrie 1987)

,;Decorulfoarte spiritualizat al Emiliei Jivanov propune drept principal loc de joc peristilul unui templu grec aflat în mijlocul unei live~ de meri la care autorulface frecvente trimiteri (merele fiind, nu numai în acest text, dar în ansamblul operei lui D. R. Popescu, un simbol al purităţii fi inocenţei, care vine în contrast cu lumea sfâfiată de pasiuni a oamenilor). Manevrele decorului, folosite parcimonios, (ridicate, corolele arborilor par nifle nifle nori de care atârnă cranii, interpretate plastic ca măfti de teatru) pun în valoare, într-un final cu vibraţii de recviem, ideea de fond a spectacolului, aceea a redempţiunii prin artă. Un imn solemn închinat teatrului ca spaţiu sacru al adevărului desfăfurat în acel sanctuar macula! de crim~ dar sacralizat prin iertare, este tonalitatea gravă în care se încheie acest "oratoriu teoretic" construit de Ioan Ieremia. (M:ircea Ghiţulescu, Steaua, ianuarie 1988) "În Dalbul pribeag, personajele fi situaţiile sunt analizate în profun~me, la toate nivelele, li se descoperă corespondenţe fi combustii ce menţin discursul scenic la o tensiune de o mare intensitate, demersul verbale cu meflefugferit de monotonie, i se contrapune o plastică rafinată, dar, iarăfi o probă de maturitate regizorală, nu prin supralicitarea textului pe linia unor analogii complementare, ci prin luminarea lui din interior. Imaginile vin din text, îi redau spiritul fi dinamica, rareori vor să spună mai mult decât spune autorul Figura actorului se impune în spectacol cu egală pregnanţă fi ca interpret fi ca obiect al elogiului. Transa interpretului fi a regiei trec mai totdeauna peste muchiile de retorism ale cuvintelor. Replica primefle astfel tensiunea adevărului de viaţă primar, scrâptit, dureros, tulbure, de fiecare dată însă autentic fi pătruns deopotrivă de fior poetic fi tragic. Imaginea finală efascinantă fi încorporează în ea un înalt tâlc moral fi estetic: arta nu numai acuză, ci are fi genero~tatea de a ierta. Bocetul ce urmează morţii propriului ei călău nu are nevoie de comentarii. De comentat fi totodată de revenit." (Ion Cocora, Tribuna, 19.11.19 87)
graţie premierei absolute a Teatrului din Timifoara, printre culmile galei- Premiul pentru cel mai bun spectacol Piesa nu poate fi povestită, fără a-fi pierde misterul Dar acesta e privilegiul operei de artă. Nu putem nici măcar identifica statutul real al celor trei personaje; fiecare pistă e relativizată de altele. E mai comod să credem că totul se petrece în visul lui Lucică, ucigafUl de acum două­ zeci de ani al actriţei Josefa Aretia Para, interpretă fascinantă a reginei Gertruda din Hamlet.( ... ) Cei trei interpreţi- Larisa Stase Mureşan fi Ion Haiduc (premii pentru cea mai bună interpretare), Traian Buzoianu (un alt premiu de interpretare) - Îfi vădesc din plin harul artistic, Emilia Jivanov - Premiul pentru cea mai bună scenografie . .fi totufi, în piesă e nevoie de mai multă tăcere." (Ion Calion, Vatra, decembrie 1987)

,,Dalbul pribeag de D. R. Popescu s-a situat,

Naţional

"Momentul eveniment al actualei gale a fost spectacolul Dalbul pribeag de Dumitru Radu Popescu, prezentat de Teatrul Naţional din Timifoara în regia lui Ioan Ieremia fi scenografia Emiliei Jivanov. Dramă cu ritmuri de tragedie antică, piesa este o investigaţie
www.cimec.ro

321

MARIANA

Vo1cu

a naturii umane prin prisma teatrului, tulburătoare prin multitudinea planurilor, care converg în aceeafi spirală ideatică. În acest spectacol polifonic, admirabil orchestrat de Ioan Ieremia, în drumul spre adevăr al personajelor, scena este un spaţiu al demistijicărilor totale, histrionul un Prometeu sublim fi teribil al dreptăţii [i justiţiei. O opţiune repertorială temerară, meritorie pentru Naţionalul timiforean, o montare cu o imagistică bogată, plină de mister teatral, importantă pentru dramaturg fi regizor, pentru scenograf fi interpreţi. "(Ludmlla Patlanjoglu, Rnmânia literară, 26.11.1987)

Sectia de critică a Asociatiei Oamenilor de Artă din Institutiile Teatrale şi , ' ' Muzicale din R.S.R.a acordat spectacolului următoarele premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol Premiul de regie - Ioan Ieremia Premiul de scenografie - Emilia ]ivanov Premiul de interpretare masculină- Ion Haiduc pentru rolul Dobromir Juriul Galei Dramaturgiei Româneşti Actuale, editia a IV-a, 1987, a acordat: Premiul pentru cel mai bun spectacol Premiul pentru regie - Ioan Ieremia Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol feminin- Larisa Stase Murefan Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol masculin -Ion Haiduc Premiul pentru cea mai bună scenografie - Emilia ]ivanov Premiul de interpretare acordat de C.C.E.S.Timiş- Traian Buzoianu

RĂCEALA, dramă de Sorescu, Marin Data premierei: 03.04.1988 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Stepan, Ilie Distribu}ia: Avram, Margareta (Izabela); Bărbosu, Romeo (Radu cel Frumos); Belu, Mircea (Toma); Buzoianu, Traian (Pînzaru); Cimbru, Odillo Victor (Turacan Bei Ogli); Cornea, Cristian (Neagoe); Cornea, Cristian (Turcul); Fulga, Liliana (Doamna Stanca); Georgescu, Camil (Beşleagă); Grigorescu, Ovidiu (Ministrul de război); Haiduc, Ion (Mahomed al II-lea); Ieremia Ardeal, Ion (Ionuţ); Ionescu, Horia (Ministrul de finanţe); Jurăscu, Vladimir (Stratos); Linz, Robert (Împăratul); Mo}ă}eanu, Eugen (Locotenentul); Netea, Miron (Zunis); Petrescu, Daniel (Kaftangioglu); Petrescu, Daniel (Văcaru); Sasu, Ştefan (Papuc); Simionică, Aurora (Safta); Simionică, Sandu (Paşa din Vidin); Stana, Gheorghe (Stan); Stoianovici, Luminita (Împărăteasa) Reprezenta~!: 13
www.cimec.ro

322

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Robert Linv Margareta Avram, Ovidiu Grigorescu, Miron Luminiţa Stoianovici, Horia Ionescu

Neţea,

Dosar de presă: Drapelul roJU, 09.04.1988, Teatrul, nr. 6, iunie 1988, România literară, 26.05.1988, Orizont, 23.04.1988, Orizont, 29.04.1988, Săptămîna, 26.02.1988, Gong '89 -Almanah al revistei Teatrul, p. 17
"Scriere absolut originală) cu tâlc al iflei Ji modernitate a gândirii Ji limbajului)· o esenţă draistoria adevărată... Viifunea e a unui dramaturg român de talie universală) aflat pe traseele marii drame contemporane'' remarcă Valentin Stlvestru) sondând universul fascinant) colorat de parabole al acestei piese de referinţă a lui Marin Sorescu) Răceala) care vede luminile rampeipe scena timiJoreană l'ntr-un spectacol regizat de Emil Reus) regizor matur) de o severă autoexigenţăfaţă de on'ce demers artistic. Un text scânteind de metafore subtile) de profunde reflecţii asupra iston'ei (... ). Semnele teatrale utilizate de regizor sunt multiple) în pofida unei scenog;nfii aerisite) sugerate) care se arată) totuşi) grăitoare) polimetaforică (costume- Emilia Jivanov) decoruri- Virgil Miloia). (... ) Distribuţia cupnnde întreaga echipă a prestigioasei scene timtjorene)· de subliniat) din capul locului) deosebitul profosionalism ce însoţejte fiecare prezenţă) fie ea cât de episodică) serioiftatea Ji dăruirea fiecărui component al acestui întreg( ... ). Fără a epuiza detalierea contribuţiei atâtor fi atâtor laturi spectaculare la conturarea efectului gmeral) acela de act teatral cu marcată fi sensibilă valoare jormativă) estetică) relevăm aportul muiJ'cii de scenă compusă de Ilie Stepan la rotur!)irea) explicitarea fi nuanţarea acestei premiere de ţinută Ji reverberaţie) a1a cum ne-a obiJnuit) spre cinstea sa) Teatrul Naţional din Timtjoara." (lidico Achimescu, Drapelul rOJU, 09.04.1988)
matică tare) extrasă din

,, Varianta de text pe care ruleazăpremiera semnată) regizoral) de EmilReus) are coerenţ4· lipsesc de pe canavaua dramatică personqje) relaţii) accente - sensibtl - neapărate ironismului
www.cimec.ro

323

MARIANA

VOICU

soresaan. Spectatorului îi sunt clare (... ) polarităţile înfruntării dramatice. Pe de o parte Imperiul, a căruifigură puternic împinsă în prim-plan este Mahomed al doilea, pe de altă parte Ţara, unde Vlad Ţepef domnefte dinlăuntru... Răceala e o premieră gândită regizoral în amănunt, înţeleasă de scenografi fi de actori, un spectacolformulat în imagini de mari proporţii... Spectacolul e, însă, inega~ nu-fifinaliif!ază propunerile. (... )Imaginea datorată lui Reus pretindea actorilor un joc modern, nicidecum interpretarea ilustrativă pe care regizorul n-o cere, dar nici nu reuşeşte întotdeauna să o elimine din scenă. Câţiva din actorii distribuţiei izbutesc să rotunjască, în unghiul privirii regizorale, rolurile (Ion Haiduc- mobil, precis, tensionat; Vladimir Jurăscu - expresiv, concentrat). Cîţiva se rătăcesc, îns~ în hăţifUI propoziţiilor aproximate... Scenografia (cadru: Virgil Miloia, costume: Emilia Jivanov) compune, fastuos, spaţiul "marilor jocuri" imperiale, care efi un spaţiu de continuă trecere. Construcţii excesive (carul imperia~ CUfCa bizantinilor) străbat, cu zy,omot, scena ... Un mic nor de papagali Îfi împrăftie penajul policolotj în aerul scenic... Costumele sunt fi spectaculoase fi inspirate... Din numeroasa distribuţie se disting Ion Haiduc (Mahomed al II-lea), Vladimir Jurăscu (Stratos), Sandu Simionică (Pafa din Vidin), Daniel Petrescu (pregnant, mai ales în postura de "Oftean hâtru ') ... Dar spectacolul e, în compartimentul interpretării, mai ales o probă de actorie, Ion Haiduc. Şi o demonstraţie că rolurile secundare comportă dificultăţi apreciabile... Departe de a fi un spectacol perfec" vorbefte despre ceea ce au acumulat, profesional, fi regizorul (căruia Naţionalul îi datorează o Ascensiune ..., de Brecht, antologica'), fi actorii, fi scenografii." (Antoaneta C.Iordache, Orizont, 29 .04.1988) "Cei care pun în scenă piesele soresciene, din dilogia de evocări, au înţeles fi continuă să înţeleagă esenţa acestui mod dramatury,ic fi originalitatea limbajului. Ultima premieră semnată de regizorul Emil Reus urmărefte linia predecesorilor în aceste privinţe. Expune în cheie modernă întâmplările, căutând sensurile actuale. Eroismul românesc e aureolat fără emfaz~ arătat ca o stare firească faţă de invadator, pătrunsă de o înverfunare ce nu poate fi nici stinsă, nici biruită (momentul morţii aparente a căpitanului "răcit'~ ce-fi comandă singur piatra de mormânt fi dictează înscrisul de pe ea, e emoţionant), iar aspiraţiile fi raţiunile cotropitorului sunt persiflate tăios, topite în deriziune. Nu se propune o reconstituire, ci o parafrazare, cu mijloace ce pot evidenţia înţelesuri importante. (... ) Mahomed, iute, pornit, cru~ cu barba fi părul rofii, beneficiază de o portretizare satisfăcătoare, datorată temperamentului, verbului răspicat, ironiei lui Ion Haiduc. Pafa din Vidin e colorat fi el zeflemitor de Sandu Simionică, Toma, căpetenie de oaste, e simbolul curajului- afa cum îl concepe Mircea Belu - iar Văcaru, luptător din umbră, e savuros înfăţifat de Daniel Petrescu. Un bizantin duplicitar (Vladimir Jurăscu), un altul mereu nefericit (Miron Neţea), un al treilea spiritual desenat (Horia Ionescu) punctează momente ce se reţin." (Valentin Sllvestru, România literară, 26.05.1988) ,,Mult mai viu, mai colorat fi spontan, mai pregnant ca expresivitate scenică este grupul bizantine, în care le-am recunoscut cu plăcere, într-o excelentă formă de joc, pe Margareta Avram (Izabela) fi Luminita Stoianovici (Împărăteasa), secondate cu aplomb fi dezinvoltură de Horia Ionescu (Ministrul de finanţe), cu umor suculent, de Vladimir Jurăscu (Stratos), cu acurateţe fi corectitudine, de Robert Linz (Împăratul) fi
Curţii

www.cimec.ro

324

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

(Zunis). Curtea bizantină, ca grup cu un bogat relief scenic) tocmai personqjelor prin interpretările unor actori cu personalitate) bine condufi) este poate cel mai evident succes al regizorului Emil Reus fi încă într-unu! dintre cele mai dificile planuri ale piesei. Paradoxal, nu i-au izbutit cele mai simple fi pe care de altfel trebuia să se bizuie întreg spectacolul. Şi nu i-a reufit în primul rând cuplul protagoni[ti!or, Mahomed al II-lea (Ion Haiduc) fi Pafa din Vidin (Sandu Simionica). (... ) Oricum însă) montarea timi[oreană a Răcelii reprezintă o opţiune repertoria!ă mqjoră fi e de reţinut pentru istoriografia spectaco!elor acestei piese. Un binemeritat cuvânt de laudă pentru ţinuta caietului-program al spectacolului) redactat cu vădită dragoste pentrN actul de cultură teatrală de Mariana Voicu. (Victor Parhon, Teatm!, nr. 6, iunie 1988)

Miron

Neţea

datorită particu!arizării

)!

TREI SURORI, dramă de Cehov Pavlovici, Anton (Rusia) Da ta premierei: 07.07.19 88 Traducerea: Ghelerter, Moni Regia: Visarion, Alexa Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distribuţia: Avram, Margareta (Irina); Bărbosu, Romeo (Rode V.K.); Belu, Mircea (Prozorov A.S.); Cornea, Cristian (Fedotik A.P.); Flamann Catalina, Irene (Olga); Haiduc, Ion (Solionîi V.V.); Jurăscu, Vladimir (Verşinin A.I.); Linz, Robert (Tuzenbah N.L.); Neţea, Miron (I<:ulighin F.I.); Petrescu, Daniel (Cebutîkin I.R.); Simionică, Sandu (Ferapont); Stase Mureşan, Larisa (Maşa); Stoianovici, Luminiţa (Natalia Ivanovna); Suchici, Victoria (Anfisa) Reprezentaţii: 10

Mircea Belu) Irene Flamann Catalina, Margareta Avram (în spate), Larisa Stase Mure{an
www.cimec.ro

325

MARIANA

VOICU

Dosar de presă: Teatrul, septembrie 1988, Teatrul, decembrie 1988, Teatrul, februarie 1989, Familia, august 1988, Orizont, 15.07.1988, Drapelul rofu, 22.07.1988, Contemporanul, 26.08.1988, Orizont, 18.11.1988, Orizont, 28.10.1988, Gong '89Almanah al revistei Teatrul, p. 17
,La ridicarea cottinei ne întâmpină un tablou straniu. Ne e cu siguranţă familiar, de fi, pe de altă parte, am putea jura că-I vedem pentru întâia oară. Recunoaftem câte un detaliu, o anumită dispunere a mobilierului, sugestia unor arbori prelungindu-se în nesfârfirea stepei rusefti fi a sufletului slav, dar adâncimea tabloului scenic e uimitoare fi ea îţi taie parcă respiraţia. Întreg teatrul în care suntem nu mai e decât rama acestui tablou în care ne vom putea privi pe noi Înfine. Nu de la început. Nu dintr-o dată. Va trebui mai întâi să parcurgem un drum. Drumul celor trei surori. Sau a/lui Tuzenbah. Sau a/lui Verfinin. Sau al lui Solionîi. Ori chiar a/lui Andrei. Un drum al înţelegerii. Nu al concesiei, nu al abdicării, nu al abandonului, ci, pur fi simplu, al înţelegerii condiţiei noastre umane, înţelegere care ne obligă la eroismul asumării acesteia. La eroismul lui trebuie să trăim. (... ) Poate fi vreo idee de spectacol mai percutantă decât această lapidară concluzie: trebuie să trăim? Alexa Visarion nu ne-o impune, ci ne lasă să privim, cu justificată încredere în puterea noastră de a înţelege, de a ne-nţelege pe noi Înfine. (... ) Amintita adâncime a spaţiului scenic nu e câtufi de puţin întâmplătoare, ci devine astfel o cutie de rezonanţă în care se aud tăcerile firefti ale gândului ce stă să se nască, tânguirile nelămurite ale sufletului. Rareori ne-a fost dat să asistăm la crearea unor mai subtile relaţii de complementaritate între jocul actorilor fi schimbătoarea sugestivitate metaforică a cadrului plastic. (... ) Spuneam că nu toată distribuţia ela înălţimea propunerilor regizorale. Dar trupa, în ansamblu, cunoafte un puternic reviriment attistic, care cettifică rolul catalizator al regizorului fi valoarea pedagogică a demersului său attistic. (... )De la Nora lui Ibsen la Mafa lui Cehov, Larisa Stase Mureşan a parcurs o impresionantă gamă de roluri convingându-ne că poate exista fi un voluntarism feminin nelipsit de feminitate, după cum poate exista fi în risipa tandreţii descătufate ofermitate a deciifei, ce nu mai poate fi răstălmăcită de gura lumii. Verfinin e un accident. Mafa e o irepresibilă nevoie de dragoste, consonând cu pământu~ cu firea, cu cerul rusesc fi cu aleanul mesteceni/ar legănându-se în înserări depăttate. "Îl iubesc pe Verfinin" nu e numai un strigăt, ci fi un cântec de dragoste. Iar dacă e, totufi, un strigăt, atunci e în primul rând un strigăt de biruinţă a fiinţei asupra nefireftilor încorsetări sociale, îndepăttând-o de împlinirile vieţii, totdeauna măcar presimţite. În tumultul bănuit al tăcerilor Mafei, în izbucnirile ei dornice să răscumpere într-o clipă o umilinţă de o viaţă, în privirea ei dăruită iubirii sau pustiită de părăsirea iubirii, Larisa Stase Mureşan înţelege rostul scrutării în sine - care e cheia acestui spectacol- fi reali=?ţază o creaţie de neuitat. Iar dacă întâlnirea Mafei cu Verfinin îi poate umple acesteia viaţa, de ce n-am crede că fi întâlnirea cu Mafa, într-un asemenea spectaco~ poate umple viaţa unei actriţe? O altăfericită întâlnire este aceea a Margaretei Avram cu rolul Irina. (... ) Actriţa are intuiţia de a-i conferi personajului presentimentul tragicului fi al zădărniciei, dând un gust amar tuturor entuifastelor ei agăţări de orice speranţă, până la sfâfietoarea conftientizare a defertă­ ciunii iluifilor pe care i-o rezervă finalul Este, în jocul actriţei, un amestec de bucurie tristă fi de tristeţe vesel~ stări pe care acest personaj cehovian le îndreptăţea ca nimeni a/tu~ iar în fineţea dozajului ca fi în delicatul palpit alfiinţei Irinei meritele actriţei sunt incontestabile. Ca, de altfe~ fi acelea ale îndrumării regizorale, conducând la stabilirea unor exacte fi firefti raporturi între
www.cimec.ro

326

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

personaje, decur;gând nu dintr-o fante;de regizoral~ ci dintr-o necesitate lăuntrică, a structurilor piesei, refuzându-se oricăror suprapuneri artificiale. O demonstreaz~ între altele, preci;da, minuţia fi subtilitatea nuanţelor cu care e compus rolul Olgăi de către Irene Flamann Catalina, ca fi acela, nu mai puţin difici~ al Natafei, în care Luminiţa Stoianovici nu lasă nicio îndoială asupra bogatelor sale resurse dramatice, dublate de o remarcabilă intuiţie artistică. Miron Neţea (... ) e una din revelaţiile spectacolului, creaţia sa în profesorul de liceu Kulîghin surprinzând esenţa personajului: inautenticitatea, devenită a doua natură, e mai puternică decât prima, definitiv uitată fi imposibil de regăsit, indiferent de proporţiile oricărui seism. (... ) În edificarea acestui moment de nonsens, de viaţă irosităfără umbra vreunui regret, actorul dovedefte un înalt profesionalism, reufind- cu o salutară economie de mijloace - peiformanţa de a face "autentică" această inautenticitate funciară a personajului. Căci cel "sincer" e Kulîghin, nu Verfinin. Verfinin e cel care se minte, cel căruia îi place să se audă vorbind. (... ) Lui Verfinin fi inconsistenţei lui omenefti îi dă un adeCJJat contur scenic, cu siguranţă fi o binejucată dei}nvoltură, Vladimir Jurăscu, excelent în scenele cu Mafa. (... ) Cât despre Solionîi, el beneficiază de acea implacabilă Jăietură" a rolului prin care Ion Haiduc fi-a marcat, în ultimii ani, marile sale creaţii. Rareori tăcerile din jocul unui actor pot fi încărcate cu atâta tensiune fi sunt încă fi mai rari actorii care, spunându-fi replica, te lasă să înţelegi că aceasta nu e decât ceea ce poate răzbate la suprafaţă dintr-un aisberg. (... ) Într-o perioadă în care remake-urile de tot soiul fi transplanturile de vi;dune regizorală proliferează (... ), insistenta revenire creatoare asupra universului aceleiafi opere, aprofundându-i fi actualizându-i semnificaţiile, mărturisefte caracterul obsesiv al opţiunii repertoriale, ca stare de care însufi regizorul nu se poate elibera decât ducând-o, prin spectaco~ la peifecţiune. Rcprezentaţia Teatrului Naţional din Timifoara nu ajunge la ea, dar tinde s-o facă, indicându-ne importanţa acelui drum care trece prin noi Înfine. " (Victor Parhon, Teatrul, septembrie 1988) ,Pe mult n-am mai vă'(!Jt un spectacol în care regizorul să nu elimine practic nimic din textul literar, convins fi convingând că fiecare replică Îfi are rolul său (spectacol de patru ceasuri, cu trei pauze, ca "pe vremuri'), dar care săfie în acelafi timp de o atât de viguroasă originalitate încât să te suspecte;d că nu ţii minte textul cehovian. (... )Poate decorul insolit să avertizeze dintru început că lucrurile nu sunt ce par a fi, decor semnat de mereu excelenta Emilia fivanov fi pe care nu l-am "VăO(!Jt" ca o grădină, ci ca o compo;dţie de natură suprarealistă: un salon somptuos, încărcat cu ar;gintărie fi ţesături scumpe, dar cu pereţi volatilizaţi, încadrat de un peisaj agrest, autumna~ cu arbori deifrun;dţi fi câmp golit de vegetaţie, lăsând impresia că totul e la discreţia vânturilor fi ceţurilo1} gata oricând să spulbere sau să vestejească orice sentiment, orice speranţă. .g într-adevăr, treptat-treptat vraja începe să se destrame, lumea minunată se arată a fi una a vorbelor goale, a speranţelorfără acoperire. Nota dominantă este cea a degenerescenţei căreia i se supun personajele piesei aproape în totalitate. (... ) Una dintre realizările cele mai remarcabile ale spectacolului aparţine lui Robert Linz - un Tuzenbah mai mult guraliv decât meditativ, mereu în mifcare de parcă ar căuta ceva prinprejur, cu un soi de supetjicialitate căreia timiditatea îi dă un ambalaj Înfelător. " (Dumitru Chirilă, Familia, august, 1988) suficient să obervăm unitatea de ritm tensional a trupei, ca sursă a unităţii de conţinut. Acum, Alexa Visarion pune la cale o reprezentaţie ce vrea altceva ... O sfâfiere,
www.cimec.ro

,Altădată era

327

MARIANA

VOJCU

o viaţă (simplu) încurcându-se în ţesături de paing, a căror peifidă reifstenţă îngăduie fi oprefte, în acelafi timp, avântul particular al eroilotj un spectacol care să consume întreaga putere de expresivitate teatrală a actorului, fi care să rostească, în cuvintele admise de piesă, spaima teribilă a lui Cebutîkin, în faţa realităţii fi a viitorului: ,)Joate ni se pare numai că trăim... dar de fapt nici nu existăm... nimeni nu ftie nimic... ". (... ) Spectacolul nu e deloc "rusesc'~ în sensul că nu cultivă descripţia pitorească. Spectacolul Naţionalului este o "poveste teatrală" despre un univers uman lar;g. Calitatea aplecării regizorale asupra muncii cu interpreţii se dă în vileag în jocul complex fi modern al majorităţii distribuţiei... " (Antoaneta C. Iordache, Orizont, 18.11.1988) ,,Actorii au răspuns în cea mai mare parte solicitărilor, creând personaje viabile prin adevărul trăirilor fi claritatea contururilor, confirmând nivelul înalt la care se află acum colectivul timiforean. Iată, mai întâi, grupul celor trei surori, grup unitar prin patetismul trăirii destinului comun fi limpede diferenţiat prin jocul nuanţat al celor trei actriţe. Larisa Stase Mureşan se detafează, în rolul Ma[ei, prin bogata seniftalitate cu care parcurge traiectoria accidentată a acesteia, arzând până la incandescenţă în pasiune fi deifănţuindu-se demenţial în disperare. Margareta Avram traversează cu fineţe fi emotivitate etapele maturizării frinei, iar Irene Flamann Catalina transmite, în rolul Olgăi, o doză de sensibilitate ce colorează în patetism prematura resemnare a eroinei. În contrast evident fi voit cu lirismul ce învăluie tripticul surorilotj Luminiţa Stoianovici conturează într-o inciife satirică figura posesivă fi rapace a Natafei, punctându-i în linii tranfante evoluţia. O interesantă propunere în interpretarea lui Ver[inin preifntă Vladimir Jurăscu." (Margareta Bărbuţă., Contemporanul, 26.08.1988)

de-adevărate/ea,

Premii: Premiul Revistei Teatrul pe anul 1988: - Alexa Visarion pentru regia spectacolului; - Emilia ]ivanov pentru scenografia spectacolului

STAGIUNEA 1988-1989
(Administraţie comună. Autofmanţare)
Nicoară, Lucia - director arciscic; Reus, Emil -regizor arciscic; Ieremia Ioan -regizor arciscic; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina secretar literar; Voicu, Elena Mariana- secretar literar

Avram, Margareta- actriţă; Belu, Mircea -actor; Buzoianu, Traian - actor; Cimbru, Odillo Victor- actor; Codricel, Victoria- actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion - actor; Ianto Radin, Adela actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu, Vladimir actor; Linz, Robert - actor; ; Motăteanu, Eugen - actor; Mureşan Stase,
www.cimec.ro

328

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Larisa - actriţă; Neacşu, Estera - actriţă; NeJea, Miron - actor; Paraschivescu, Corina - actriţă corp ansamblu; Petrescu, Daniel - actor; Petrescu, Catnil - actor corp ansamblu; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina- actriţă; Sitnionică, Aurora -actriţă; Sitnionică, Sandu -actor; Stana, Gheorghe - actor; Stana, Gloria - actriţă corp ansamblu; Stoianovici, Lutninita- actrită; Ternovits, Alexandru- actor

,

'

Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Buzoianu, Maria - sufleur; Medinschi, Geta - sufleur

O ZI DE ODIHNĂ, comedie de Kataev, Valentin (Rusia) Data premierei: 06.10.19 88 Regia: Ieremia, Ioan Asistent de regie: Stana, Gheorghe Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Distribupa: Georgescu, Carnii (Medicul şef); Grigorescu, Ovidiu (Bucătarul); Iancu, Geta (Roza Ieremievna); Ionescu, Ana (Şura); Ionescu, Horia (Costia Galuşkin); MoJăJeanu, Eugen (Miusov); Petrescu, Daniel (Zaiţev); Radin, Adela (Directoarea); Sasu, Ştefan (Portarul); Secuianu, Alina (Clava Ignatiuc); Sitnionică, Aurora (Dudkina); Stana, Gheorghe (Dudkin) Reprezentaţii: 55
Dosar de
presă:

Orizont, 21.10.1988, Drapelulrofu, 15.10.1988

"În acest spectacol alert fi foarte bine primit de către spectatori se îndreaptă năravuri fi se dau sclipitoare "învăţături de minte':· satira se menţine riguros în chingile unuijoc comic de bun gust, niciodată cu privirile îndreptate spre sală, doar arareori cu îngrofări abia simţite ale tonului. Protagonist- Daniel Petrescu, el construiefte cu duioasă înţelegere fi !ucidă afecţiune un nou personaj dintr-o galerie care îi onorează frumosul tezaur pnfesional. Actorul este neobosit în a migăli contururi viabile pentru un erou emoţionant, gata de orice sacrificiu pentru binele colectivităţii în care este angrenat." (lldico Achimescu, Drapelul rofu, 15.1 0.1988)

TREI SĂGEŢI, dramă de Murdoch, Iris (Anglia) Data premierei: 22.01.1989 Traducerea: Ralian, Antoaneta Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Etnilia Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ion Distribupa: Avram, Margareta (Taihito ); Buzoianu, Traian (Generalul Musashi); Cornea, Cristian (Prinţul Yorimitsu); Haiduc, Ion (Prinţul Hirakawa); Ionescu, Ana (Ayame); Ionescu, Horia (Prinţul Tenjiku); Linz, Robert (Norikura); Petrescu, Daniel (Părintele Akita); Secuianu, Alina (Keiko ); Sitnionică, Sandu (Tokuzan); Stana, Gheorghe (Okano ); Stase Mureşan, Larisa (Doamna Rokuni); Stoianovici, LutniniJa (Kuritsubo)
www.cimec.ro

329

\[ A R l A N A

\' O 1 C l'

Reprezentaţii:

31

Tmian Buzoimltl, Gbrw;gbe .Stana, Daniel Petre.rcu (În plan elot), Cri.rtian Cornee/, Margarrta /lz.·mm
Dosar de presă: Drctj)elul ropt, ianuarie 1989, Draj)elul roşu, 18.03.1989, Neue Banater 'LeiittnJ!,, 17.02.1989, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatml românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99

.,Re,gizorul nu el intenţionez! ,,colomrea" cu recuz.jtâ etno,grc!ftccl niponâ el univer.rului tmmjms j)e .rcenâ (... ). Dmma este amj)la.wtcl i'ntr-ttn sj)aţiu scenic detaşat jmn simj)litate, i'n ezcelaşi timp, l'mâ, copleşitor prin trimiteri şi posibzlitâţi de el se znte,r;rez i'n complexitezteez ezcţi­ umi:· o nouâ, sjJ!endidâ creezţie el ezrtistei Emilia Jivanov. Tră.râtum distznctivâ aj)rqfesiunii de credznţâ lez care subscrie rPgizorul Ioan Ieremia se re,gclseşte i'njorţa de a .,viz.!taliza" metcifore, idei şi atitudini dznlâuntml textulm; dar şi i'n arta de a impulsiona actorii pentru a-şi pune zn valoare mijloezcele de e:v:presie zn identzficezreez cu pezrtitum zncredznţatâ. Şi din acest punct de vedere, jmmiem este pe deplzn semnijimtivcl, impresionantâ pnn strâlucireez unor creez{ii ezcton'ceşti cu eztâta tmdcl şi dâmire cizelezte, cu atâtez ezport de imnsjzrpmre şi j)(zsiune j)rofesionalâ maierializezie, susţinuie. Surj)rin'{flior de comj)lex şi sensihzl, mj)ahzl scl evolueze j)e o zniznsâ,gamâ a simţâmznielor şi raţiunii, Cristian Cornea, zn zpostezzez de prolel,[!,Ont~rt, ohl~~cl lez recomidemreez valenţelor sezle acton'ceşti, puse, ezcum, mezi ezproape de lumznez lor rea/el. Creaţzi relevante ezduc, zn acest spectacol, şi actoni Sandu Simionică, Luminiţa Stoianovici (cu menţiunea aj)arte j)en/ru sen·oziteztea ahordclni rolurilor), j)fnirtt muliilatemlitatea .fiinţei sale ezcton'ceşii j)e care o evidenţiazcl dz~rcret, cu autenticel modestie, Traian Buzoianu (... ). Daccl am numit aproezpe zntree~r;ez distribuţie este pentru cel j)o/enţialul creator al Teairului Naţioncz! din Timzjoam iji J!,âseşie, j)rin acemtâ premierei-eveniment, o concretizare mre onoreazâ sircldemizle colectivului, zntclnnd un prestzj;iu cucent prin muncel şi !Jezr." (lldico Achimescu, Drapelul roşu, ianuarie 1989)

www.cimec.ro

33(1

Istoria Teatrului :'\a1ional "Mihai El1linescu"

Til1lişoara

1945-2005

SFÂNTUL MITICĂ BLAJINU, comedie de Baranga, Aurel Data premierei: 27.06.1989 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Reus, Emil Distributia: Avram, Margareta (Frosa); Buzoianu, Traian (Florin Colihaş); Cornea, Cristian (Gică Balahan); Haiduc, Ion (Mitică Blajinu); Ionescu, Ana (C;eta Tudorică); Ionescu, Horia (Adrian Mateescu); Jurăscu, Vladimir (lon Cristea); Motăteanu, Eugen (Vasile Vasile); Paraschivescu, Corina (O secretară); Petrescu, Daniel (C;heorghe Mitrofan); Sasu, Ştefan (lonescu P.Anton); Stase Mureşan, Larisa (Adela Cosimbescu); Stoianovici, Luminita (Doina Boboc) Reprezmtaţii: 21

Daniri Pl'll'!'Jcu,

1011

1-/aiduc

Dosar de

presă:

On.zont, 07.07.1989

.,Emil Reus, cu Juh/tlitall'ei-i rpcunoJcu/cl J-i .1-im/ul acut al simbolurilor .~emiCP, a comjmJ, din jJii'Jel lui /Jur!'! BeminJ!,Cl, un .ijJPctacol dinamic, i'ntr-un crPscmdo Jcmic I'JJidmt, rpuşind Jâ or:ganizPZP o trujJcl tl'tltralcl jJP mâJura J;iziunii .wil'. Cclcz~ i'ntrP Jcara carP suie .1jm J;cîrjiJI jJiramtdPi jiJncţionârPşti p' locul modPst undP SI' dP.~fd,roarcl dramei lui Mitice! Ble!)inu 1'::-a:r/cl o JPriP dP intPmmliari. Emil Reus a conjfn! tmsium .ljJPctacolului ;m·n conturam! unor !llO!llPntl' scmicl' c!JI'il', cum sunt cd!' ll'_gtltl' d!' ajJelri(iez dirl'ctorului, d!' comllinxu~itonlor, dP dialoxurile lor, ca i'ntrP Jurdo-muţz~ dP mommtulfricit~ când Pi Jl' IPajJcldcl dP o/Jipcfdp lueztP din JtrdincfteztP, riP monll'ntul când Pi .,di'JcojJPrd'' cel Mitice! nu 1' un -!fdnt, ci un !Jltlrl' .,cl!JI'/1turil'r'', d!' mommtul când, jJrinp· eJJujmz JcljJtului, ijJociJimmii arunce! JJina unul jJP cdâlalt 1'/c., de. Scmi'IP SI' dPruiM:(.â cz!Prt, JUrjJrinzâtor d!' ni, doJw!ind Jm.cPjJI'rPez .îcl/Jcmtcl el rt',giwww.cimec.ro

3.31

MARIANA

Vo1cu

zorului de-a alerta spectacolu" de-a găsi chei regizorale pentru fiecare moment al dramei, dar fi încrederea sa în talentul nedezminţit al unor buni actori fi buni comici ai Naţionalului, verificaţi, în timp, în spectacole remarcabile. Ion Haiduc (Mitică Blajinu)jace un rol de compoziţie care îl scoate total din galeria cunoscută a personajelor sale. Eroul lui Baranga devine, pe scenă, în interpretarea sa, un funcţionar mode" inteligen0 onest, dar fi naiv, sceptic, dar fi abil, harnic, dar fi visător incoruptibil. Haiduc e grav, uman, bun, parcă "trăind între vis fi viaţă'~ fi cu o doză de ironie amară, în care Îfi învăluie eroul ca într-o mantie protectoare". (Ion Arieşanu, Orizont, 07.07.1989)

STAGIUNEA 1989-1990
Personalul artistic mentionat a functionat pana tn ianuarie 1990. , , Schimbarea directiei -a fost numit Şerban Foartă în locul Luciei Nicoară , , - a condus la modificări în cadrul colectivului artistic (Administrape comună, până în ianuarie 1990)
Nu se regăsesc nici în Arhiva Operei Române, şi nici în cea a Teatrului Naţional, Statele de plată ale lunii octombrie 1989, astfel încât am dublat personalul artistic al stagiunii anterioare.

Lucia - director artistic; Reus, Emil- regizor artistic; Ieremia, Ioan regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; M.iloia, Virgil - pictor scenograf; Popa Almăşan, Doina - pictor scenograf; Popa Artimon, Doina secretar literar; Voicu, Elena Mariana- secretar literar Avram, Margareta- actriţă; Bărbosu, Romeo- actor; Belu, .Mircea- actor; Buzoianu, Traian -actor; Cimbru, Odillo Victor- actor; Suchici Codricel, Victoria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Georgescu, Carnii - actor; Grigorescu, Ovidiu - actor; Haiduc, Ion - actor; Ionescu, Ana- actriţă; Ionescu, Horia- actor; Jurăscu, Vladimir -actor; Linz, Robert - actor; Lungoci, Gheorghe - actor; MopJeanu, Eugen - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; NeJea, .Miron - actor; Petrescu, Daniel actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina - actriţă; Simionică, Aurora actriţă; Simionică, Sandu - actor; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovici, Luminita- actrită; Ternovits, Alexandru - actor ' '
Berzescu, Adrian -regizor tehnic; Chlrilă, Adrian -regizor tehnic; Natalenco Elena - regizor tehnic; Buzoianu, Maria - sufleur; Georgescu, Jenica - sufleur; Medlnschi Geta - sufleur

Nicoară,

www.cimec.ro

332

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

CĂLĂTORIE ÎN LUMEA MINUNATĂ A POVEŞTILOR LUI CREANGĂ, basm dramatic de Mitru, Doina şi Şerban, Ion Dumitru

Data premierei: 07.10.1989 Adaptarea scenică: Ionescu, Horia Regia: Ionescu, Horia Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Distribuţia: Bărbosu, Romeo (Făt-Frumos); Bărbosu, Romeo (Harap-Alb); Bărbosu, Romeo (Vărnl); Branea, Doru (Puiu); Comea, Cristian (Dănuţ); Comea, Cristian (Fratele); Flamann Catalina, Irene (Fata Leneşă); Flamann Catalina, Irene (Mama); Grigorescu, Ovidiu (Bunicul); Grigorescu, Ovidiu (Păsărilă); Grigorescu, Ovidiu (Ursul); Motăteanu, Eugen (Gerilă); Motăteanu, Eugen (Unchiul); Radin, Adela (Fata cuminte); Radin, Adela (Fata împăratului); Radin, Adela (Verişoara); Sasu, Ştefan (Flăminzilă); Sasu, Ştefan (Spînul); Sasu, Ştefan (Tata); Secuianu, Alina (Mălina); Secuianu, Alina (Sora); Simionică, Aurora (Capra); Simionică, Aurora (Mătuşa); Stana, Gheorghe (Doctornl); Stana, Gheorghe (Setilă); Stana, Gheorghe (Zmeul); Suchici, Victoria (Bunica); Suchici, Victoria (Ochilă); Suchici, Victoria (Vrăjitoarea) Reprezcntaţii: 15

MOARA DE PULBERE, dramă de Popescu, Dumitru Radu Data premierei: 14.12.1989 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Sccnografte costume: Nagy, Krisztina llustraţia muzicală: Ieremia, Ion Distributia: Buzoianu, Traian (Novotny); Comea, Cristian (Horea); Haiduc, Ion (Popluhar); Petrescu, Daniel (Vencel); Simionică, Sandu (Gabor); Stoianovici, Luminita (Magda) Reprezentaţii: 2

SandN Si111ionică şi J~It!Itini(a S toianotoici
www.cimec.ro

333

MARIANA

Vorcu

SPECTACOL CARAGIALE
FITANŢIA; CONU LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA, comedii de

Caragiale, Ion Luca Dat:t premierei: 30.03.1990
FITANŢIA

Regia: Radoslav, Radu Scenografia: Radoslav, Radu Distributia: Bărbosu, Romeo (Mache); Cornea, Cristian (Simpatizant guvern); Haiduc, Ion (Un anarhist); .M.ihoc, Nicu (Nenea Niţă); Motăteanu, Eugen (Caragiale); Reus, Emil (Lache) şi studenţii: Buteica, Teo; Dijmărescu, Angela; Doboşi, Ioan; Iatica, Simona; Nistor, Ionel; Stănescu, Carmen Reprezentaţii: 9 Dosar de
presă:

Orizont, 11.03.1990

". .. în avans la cronica serii Caragiale (premiera n.n. ), a Naţionalului timiforean, să spunem că, la ambele "acte'~ în fiecare altminteri, spectatorul poate regăsi trăsătura proaspătă a comediei de bun gust fi semnele unor idei comice valide, nu o dată surprinzătoare".

(Antoanetl C.Iordache, Orizont, 11.03.1990) CONU LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA Regia: Ionescu, Horia Scenografia: .M.iloia, Virgil Distributia: Buzoianu, Traian (Conu Leonida); Stoianovici, Luminita (Ef1miţa) Dosar de
presă:

Mutaşcu,

Simona (Safta);

Renafterea bănăţeană, 24.04.1990, Orizont, 11.03.1990

"De la clădirea Teatrului - martor al evenimentelor din Decembrie, cu balconul-amvon sau podium pentru discursuri fi proclamaţii, spectacolul Conu Leonidafaţă cu reacţiu­ nea ne atrage treptat în lumea scenei în care actorii joacă atemporala existenţă umană.
Pregătirea prelungită pentru spectaco~ suspansul pigmentat muzical, pantomima clovnului, jocul vădit dintre mască fi faţa umanăforţează oarecum spectatorul să intre în "circul vieţii", în convenţia viaţă-circ-teatru. J ochează insolitul spaţiului creat "în modesta odae de mahala" - indicată de Caragiale - invadat de ziare sub forma unor lucruri inutile, rizibile, bărci,

coifuri, avioane, tapet. Informaţia, contradictorie, inutilă, stresantă se structurează în zjare care îl coplefesC pe Conu' Leonida, ce fi-a făcut din ziar Biblie, oraco~ scut fi mod de existenţă."

(Mariana Cernicova

Bucă,

Renafterea bănăţeană, 24.04.1990)

www.cimec.ro

334

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

STAGIUNEA 1990- 1991
- director; Gheran, Vasile - director adjunct; Bran, Ioan director adjunct; Mărginean, Ioan - contabil-şef; lordănescu, Ştefan - regizor artistic; Reus, Emil - regizor artistic; Oniga, Laurian - regizor artistic; Popa Artimon, Doina- secretar literar; Voicu, Elena Mariana- secretar literar Antoci, Dan - actor; Bărbosu, Romeo- actor; Buzoianu, Traian - actor; Calotă, Armand - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Codricel, Victoria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Faur, Cristian - actor corp ansamblu; Grigorescu, Ovidiu - actor; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jurăscu, Vladimir -actor; Macovei, Suzana -actriţă; Mihoc, Nicolae - actor; MopJeanu, Eugen- actor; Mureşan Stase, Larisa -actriţă; Mutaşcu, Simona- actriţă corp ansamblu; NeJea, Miron -actor; Oancea, Damian - actor; Petre, Mălina - actriţă; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Simionică, Sandu- actor; Stana, Gheorghe- actor; Stoianovici, LuminiJa -actriţă; Voicilă, Valentin- actor
Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Buzoianu, Maria - sufleur; Medinschi, Geta - sufleur
FoarJă, Şerban

MAŞINA

DE SCRIS, dramă de Cocteau, Jean (Franţa) Data premierei: 02.10.1990 Premiera a marcat 50 de ani de la premiera absolută, din 1940. Traducerea: Sebastian, Mihail Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală: Alexandrescu, Dan DistribuJia: Jurăscu, Vladimir (Fred); Mihoc, Nicu (Maxim); Mihoc, Nicu (Pascal); Mutaşcu, Simona (Domnişoara de la poştă); NeJea, Miron (Didier); Serghie Ionescu, Ana (Margot); Stase Mureşan, Larisa (Solange) Reprezentaţii: 18
Orizont, 05.10.1990, Orizont, 19.10.1990, Drrptatea, 06.10.1990, Renaftma bănăţeană, 11.10.1990, Renafterea bănăţeană, 19.10.1990, (Jj Szo, 03.10.1990, Teatrul ai}, nr. 9-10, 1990 "Cât prinde, cât nu prinde, Ma~ina de scris (... ) este un spectacol care se cm vă=<f~t. S tângăciile de interprrtarr, trrnările pot fi eliminate pe parcurs, chiar fi anumite lungimi. Teatrul Îfi am limbajul propriu, Ma~ina de scris este cel puţin o pledoarie pentru permanenţa fi rrînnoirra lui. Aceasta, ca o eventuală rrplică la rrţineri. " (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană, 11.11.1990)
www.cimec.ro

Dosar de

presă:

335

M ,\ R I ,\ N ,\

V o I c lJ

.,Reprezenla!i{l {/nttJn:wrâ Codemt e.rle o monlare {/mdemicâ (l!Jând În di.rlribtt/ie {/dori din/re cei mai mno.rat/i- Vladimir furăscu, Larisa Stase Mure 1'l'an, Miron Neţea -şi unde /{lienlttl Jânârttltti Nicu Mihoc J!,â.reşle, În dotf(z ipo.rk;ze, prilfj .râ-şi Îm:eapâ dmmttl .rpre ajirnwre. '' (Antoaneta C. lordache, Tealrttl azi, nr. 9-1 O, 1990)

T..ari.ra Sla.re Mure,ran, /Jna Sel}!,hie !one.rcu

TEROARE ŞI CREDINŢĂ, dramă de Black, Michael (Anglia) pe ţară Data premierei: 21.10.1990 Traducerea: Cadariu, Alina Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia llustraţia muzicală: Grădinaru, Ovidiu Distribuţia: Calotă, Armand (Dr.Joseph Goebbels); Flamann Catalina, Irene (Magda Goebbels); Macovei, Suzana (Liza Bardoff); Mihoc, Nicu (Hasek); Simionică, Sandu (Pastorul Niemoler) Reprezentaţii: 13
Premieră

Dosar de presă: Rmaşlerea bânâţeanâ, 18.10.1990, Renaşlerea bânâteanâ, 21.10.1990, /ldevâr11l, decembrie 1990, Orizonl, octombrie 1990, Ren{l,flerea bânâ/eanâ, 25.11.1990, Dreplalm, 06.10.1990, Tmlrul azi, nr. 9-10, 1990, 'ledml azi, nr. 3-4, 1995
www.cimec.ro

336

istoria Teatrului

J\aţional

"Mihai r·:mincscu"

Timişoara

1945-2005

,, ... .fdrd îndoiaM, mt mai inâlrmlcl lemei a piesei rdmâne relevrtreafimcictrei inmmpctlibi!i!âţi dintre vocaţia credinţei, propcwzrea ei (.,propc~!!,andafide') .ri tendinţa de a lramj(;rma religia în ideo!o,!!,itz t1nt1i n;gim, într-o ,,proprt,!!,ttndd''. În spec!aco!tt! Naţionct!tl!!ti limi.rorean, cbipmi!e pro!ct,!!,oni.rti!or se conlttmtzd în pct!ide .rpo!uri de !uminâ, pe tin .fimda! întuneca! - t~lmoJjerd .rJtmbrd, indi.rlindâ, dând starea drama/ied dominan!d a spec!rtw!Nilli... Câteva imctgini memombi!e p;in trimitere :âmbolicii .ri p!aslicilale, premm, de pi!rlcl, cect în wre Goebbels se fir({/ nec!Jemrtl în t~mvontt! din wre vrea .rdfa({/ o .rimp!â lribtmd nt~z_i.r!d, datt mdumt cea mai de sm a .ro!ttjii!or n;gizora!e. Rejinem, ca .ri în t~!!e .rpeclt~m!e ale !tti Dan Alexandrescu, demerm! .râN de t~ccen­ lttare rz mnflicle!or de con.rtiinţd. Un mnil ceri în t~ce.rl .ren.r revine interpreţi!or- !t~i Sandu Simionicii (znlr-o compoziţie remarct~bi!â, pot~le prea ~!!,ct!â .ri inslfjicienl modtt!t~!â defior medi!t~liv .ri mi.rler ttman) .ri Irenei Flamann Catalina (zndmmt~lâ .râ accen!mze altÎI mrllxinirea bm:!!,hezd cât ~·i dmmrt.femeii în.relrtle în rt[!ep!are). Deosebit de promiţd!oare ne-a apâml însd ec!Jiprt de tineri. Armand Calotii conjfrâ pro!agoni.rltlitli o nolahiM ami/ale a prezenţei .ri.femoare a imr~2,inaţiei .ri acţi;mii - dând mdSIIra disponihi!i!âţi!or sale m deosebire în mono!o,!!,ttljina!. O impre.rie deo.rehi!d, pn·n lensitmert in!m'oarâ, dmmali.rmN! crmţi­ nttl, m mre .ri-cm sttsţimtl ro/mile, p;in pr~2,ncmia mmpoz.flitlor .ri dtjfrenţierect momentelor, ne-mt kfsrtl Nicu Mihoc .ri Suzana Macovei (dehttlmi de promi/âloare mrtlttrilale pe .rcena Naţiona/;t/11i timi.rorean, ac!01i de care vom mai cmzt). Credem însâ câ .fj>edrtcoilli .r-arfi împlini! .ri impadtt! !tti m mia rtrji rre.rcttl .rimţilor p;inlr-o mai amp!d .ri sttb!i!d orc!Jeslmre ct imc~2,inii srenice (mpito!e!e: sune!, mllzicâ .ri mai t~!e.r !t~mim), it~r, zn ceea ce p1ive.rte )om! aclori!or, p;in evilt~rea ttnor c!i~·ee .rcm t1 Nnor limpmii manimsme, or p;in mllivarect mai a!enlâ de n11anţe, semilomm· .ri s11hlex!e (... )." (Natalia Stancu, /ldevdnt!, decembrie 1990)

Suzana Macmm· f!. Nim Mi/Joc

Armand Calo!â

,, Teroare 1 credinţă râmâne, lollt[i, spec!am!tt! în cart atât n;gizom! Dan 'ii Alexandrescu cât ~i scmr~!!,ra/a Emilia fiJJanoJJ ctlin,g cola projfsiona!d mz!d, iar in!nprtţii - txpnimmlaţi .rrm aflândtt-.rt zn mommlu! debtllllilli .rrmir - tvoilltazâ mnctrltzl, mtjf! câ
www.cimec.ro

3.17

MARIANA

VOICU

actoricefti, atent reliefate, contribuie, măsură cu măsură, la unitatea de idee fi de stil a repre:zyntaţiei. Piesa engleifilui Michael Black fi-a descoperit în DanAlecsandrescu un regizor capabil să releve, cuforţă expresivă, avertismentul consubstanţial textului. În universul spectacolului (ca fi pentru dramaturg), referinţa istorică (la ascensiunea fi căderea nai}smului, în Europa) devine canavaua pe care se afează ofermă invitaţie la vigi-lenţă: piesa folosefte personajul realităţii istorice (Goebbels, în speţa), pentru a pune în ecuaţie dramatică sistemul totalitar, de oriunde fi de oricând. Reperul documentar e sesizabi" dar nu precumpănitor. Cadrul scenograftc (unic, fi o recuzită mobila) concretizează, cu precii}a cu care ftie să o facă Emilia Jivanov, starea de tensiune în scenă. (... ) Regizoru" la rându-i, e interesat de exactitatea relaţiei dintre sensul replicii fi imaginea teatrală, de percutanţa acestora asupra spectatorului. Puternice în decupajul regizora" fi interpretativ distincte, personajele montării lui Dan Alexandrescu, fiind prinse în cercul unei întâmplări despre individ fi putere, despre credinţă fi demenţă, par să traverse:zy totodată spaţiul unei teribile însingurări. Conotaţia regizorală dă adâncimi (existenţiale, dacă vrem) piesei, care Îfi construiefte discursul pe seama unor cupluri, in fi dependenţi unul de celălalt. Trei absolvenţi ai Institutului din Târgu Muref susţin, aici, partituri dificile, fi trebuie spus deîndată că izbutesc un debut cu totul remarcabil. Moderni, ca expresivitate scenică, siguri, creând personaje cu siluetă inconfundabilă- fi cu biogrqfte: Nicu Mihoc, Suzana Macovei, Armand Calotă - portretizând nuanţat, dând, în rolul cel mai dificil (dr. Goebbels) al montării, proba unei înzestrări deosebite fi a maturităţii talentului său. În alte două roluri, bine închegate, plastice: Sandu Simionică fi Irene Flamann Catalina actori experimentaţi, în dialog fericit cu trupa tânără." (Antoaneta C. Iordache, Teatrul ai}, nr. 9-1 O, 1990)

individualităţile

Spectacolul a participat la prima ediJie a Festivalului NaJional de Teatru "1. L. Caragiale", 1990. Armand Calotă a fost distins, în această competiJie, cu Premiul pentru debut pentru rolul Goebbels.

GARDEN PARTY, dramă de Havel, Vâclav (Cehia) Data premierei: 11.12.1990 Traducerea: Grosu, Jean Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor şi costume: Păcuraru, Mihaela şi George, Petre Muzica de scenă: Fogarassy, Ildiko Mişcarea scenică: llie, Alina DistribuJia: Bărbosu, Romeo (Ferda Plzak); Calotă, Armand (Hugo Pludek); Cornea, Cristian (Petr Pludek); Ionescu, Horia (Secretarul); Motăteanu, Eugen (Directorul); Petre, Mălina (Secretara); Secuianu, Alina (Amalka); Simionică, Aurora (Bozena Pludkova); Simionică, Sandu (Oldrich Pludek) Reprezentaţii: 16 Dosar de presă: Teatrul ai}, nr. 1-2, 1991, Renafterea ai}, nr. 3-4, 1995
www.cimec.ro

bănăţeană,

20.12.1990, Teatrul

338

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

,;Embleme ale socialismului guvernează spectacolul Teatrului Naţional din Timifoara: steaua ro[ie domină fundalul într-o stranie compo::(jţie cu "omul davincian '~ tot pictat, peste care se suprapune, cocoţat la înălţime, între capetele sculptate ale lui Marx fi Lenin,
Moţăţeanu

Eugen

(Directorul), alcătuind de-a valma nu atât un tablou vivant, cât mai ales o

bizarerie manieristă - imaginată de scenografii

Petre George fi Mihaela Păcuraru -

sugerând mortificarea într-o falsă grandoare: casa familială e subso" iar pavilioanele grădinii sunt garduri cu sârmă ghimpată, transferabile în CUfti încrustate cu secera fi ciocanul; albul costumelor sugerează uniformizarea în neant, după cum funiile încâlcite peste ele corespund plasei de sârmă din care sunt alcătuite CUftile. În această ambianţă, se va vedea, "omul davincian" a involuat în zoomoifism. ( ... ) Garden-party la Timifoara, chiar dacă are lipsuri, impune un stil." (Ion Calion, Teatrul ai}, nr. 1-2, 1991)

DELIR ÎN DOI, ... ÎN TREI... ÎN CÂŢI VREI, dramă de Ionesco, Eugen (Franţa) , Data premierei: 09.03.1991 Traducerea: Foarţă, Şerban Regia: Ionescu, Horia Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Ilust:ra~a muzicală: Reus, Alecu DistribuJia: Bărbosu, Romeo (Soldatul); Buzoianu, Traian (El); Ionescu, Horia (Vecinul); Mutaşcu, Simona (Vecina); Stoianovici, Luminita (Ea) Reprezentaţii: 7
Dosar de 1991
presă:

Renafterea

bănăţeană,

20.03.1991, Renafterea

bănăţeană,

martie,

,Accentele de voită actualizare produc însă unele deturnări de sens, iefiri din structura spectacolului. Mă gândesc la căutarea de către interpreţi, cu orice preţ, a cuvântului care lansează în sală o trimitere, o poantă( ... ). Mă întreb dacă publicul timiforean este satisfăcut la ora actuală de montări care sacrifică farsa, comicul, absurdu" mă rog, textu" spectacolu" pentru efectul social sau chiar politic imediat. Săfie adevărat că teatrul trebuie săfie o tribună a fiti/ului? Atunci, cum devine ca~/ cu arta spectacolului ?" (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană, 20.03.1991)

Spectacolul a participat, în 1991, la Festivalul teatrului scurt de la Oradea.

TRAVERSAREA NIAGAREI, dramă de Alegria, Alonso Spectacol preluat de la Teatrul de Stat Arad. Spectacolul a fost montat în anul 1988, în premieră pe tară, cu aceeaşi distribuţie şi aceeaşi regie. Data premierei: 11.04.1991 Traducerea: Cernat, Manuela Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor şi costume: Păcurar, Doru
www.cimec.ro

339

.\1 ,\ R 1 ,\ N ,\

\' O 1 C: l'

Muzica de

scenă:

Distribu~ia:

Fogarassy, Ildiko Antoci, Dan (Blondin);
6

Voicilă,

Valentin (Carlo)

Reprezentaţii:

Dan /J.ntoâ ,ri l /alfnlin l /oiâlcl

Dosar de

presă:

'/'ri/mncz României, mai 1988, 'l'ecztru!, nr. 7, iulie 1989, Rentlflerecz

btlntl(eancl, 23.04.1991 "1-am j!ulecz .rj!une .rj!edczcolului o icariadă, celei e înd.Jtiwt aJj!im(iei omului .rjm întllJmtt zboml t:Z:rtltor .rjm: zâri neatz'tue înctl. (... ) S-au rt!lorz.Jimt, cu talent p. czdea:czre, f!J'Oj!unenle automlui. Ceea ce e Jj!in!ual ironic .ft!U amuzant- tandm în J!ie.râ il ctlj!tllat f!l'f!J!,ntlfl(â j!rinjoculje/ml, jot:tcz!, .rj!ontan eli lui Valentin Voicilă. Pmont!)ul Cmi tU'f! temj!eratura j!alimei .rale j!enlm încen:âri fi e.'\j!erien(e, nai!Jitaleat;ân-teijh~i!,ede, dar p' Jeriozt!atea unei intelzi!,en(e t:ti, .rcornzom!om'f!. Ceea ce e dramatic p~ j!ânâ la u1mtl, înâl(tltor-b't~i!,ic în lumzrea lz!mml ajo.r! re/era! cu di.rtz'ttc(ie de DanAntoci. /ltTobatul Blondttl, ojire tainicâ, cu o .rtmdunl JujleteaJetl autential, Je dezt:ci!uie trej!lat, dit:uJ.gând un om J!ulerttic~ dar ,1·i ltj!.rt! de con,rtiin(il ,i!,e.rlunlor .wle, J!e mre o ra alj!tllt! în.râ, dej!lt'tul, în dij!il tl!tl)l·tlni dejinitit:e de
(tlm~
celâlt~l!.

Vct!om'f!cl 1'f,i!,iei con.rtâ în j!rinctj!ctl în 7'f!dimen.rioncnra faptei... (... ) /lm ajmczczt cztât matunlcztea com'f!j!(iez~ cât p' tine1r(ea tmn.rjJUnmi et~ orxcmiczlcztea rejJrezenla(iei, reali.rmul J!oelic~ imdia(ia unwm:rtâ. (... ) '' (Valcntin Silvestru, 'l'ribuna României, mai 1988) na,1·fe1ra unui cald, t:zi!,uro.r .renlimenl de Jolidaritate uman tia.rtjel.r-arj!uleal'f!Zumcz în câtera cuz,·inte, fCOidl'l!fle, j!ie.ra lui /llon.ro /lle,l!,ria, Traversarea Niagarei. (... ) .Sj!ectamlul montat (... ) de !ânârul $tefan lordănescu ex!J't~i!,e acea.r!â "idee jm'tmj!alâ'' ,1·i o e.'\j!rimâ .rcenic cu limj!ezime, cu .rimj!ltlczle, jdrâ arlzjicii- nu ~·ijilni .rolu(ii - re,i!,izomle, .rlczbtlttld cen!rul de ,l!,rrulczle j!e tttlerjmlmrcz czdmicecz.rcâ. Si, din mnl
www.cimec.ro

"Înche,l!,m'l!a unei J!rietemi,

34(1

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

punct de vedere, partiturile sunt generoase nu numai, sau nu neapărat, la nivelul replicii, ci mai curând al posibilităţilor de împlinire scenică a unor personalităţi, a unor destine cărora textul le fixează doar dimensiunile principale, osatura:" (Cristina Dumitrescu, Teatru~ nr. 7, iulie, 1989)

La Festivalul Teatrului scurt de la Oradea, 1988, spectacolul a fost distins cu Premiul III pentru spectacol şi Premiul de Regie.

O NOAPTE FURTUNOASĂ, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 07.05.1991 Regia: Oniga, Laurian Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Nagy, Krisztina Muzica de scenă: Stepan, Ilie DistribuJia: Antoci, Dan (Chiriac); Bărbosu, Romeo (Rlcă Venturiano); Buzoianu, Traian (Jupân Dumitrache); Ionescu, Ana (Ziţa); Petre, Mălina (Splridon); Sasu, Ştefan (Ipingescu); Stoianovici, Luminiţa (Veta) Reprezentaţii: 15
Dosar de presă: Orizont, nr.22, 31.05.1991, Curierulnaţional, 21.11.1991, Teatrul azi, nr. 12, decembrie 1991, Timifoara, 15.10.1991, Timifoara, 25.10.1991, Literatoru~ 24.10.1991, Orizont, 24.05.1991, România literară, 21.10.1991, Fraierul român, 04.12.1991, România literară, nr. 22,30.05.1991
)n principiu, Caragiale este un autor discret. E~ în genere, nu dă pe faţă, nu divulgă, el mai mult sugerează. Inclusiv relaţii dubioase, relaţii licenţioase. Dacă luăm strictamente textul lui Caragiale, litera lui Caragiale, vom vedea că este, poate, unul dintre cei mai( ... ) urbani autori - dar aproape că tot substratul erotic nu e decât aluziv. Şi nu poate fi, în niciun cav acuzat de vulgaritate. (... )Dar alu:?Jile respective există. Substratul erotic există. Iar, uneori, există cu prisosinţă. E aproape numai eros violent, de un eros bădărănesc, de unul mahalagesc (... ). Ca atare, regizorul de teatru, sau de film, (... )poate să scoată în evidenţă tot acest substrat, dincolo de reala urbanitate a expresiei. Şi poate să supraliciteze tocmai această parte nevăifită a gheţarului, punând-o în valoare. Sigur, de aici urmează cum o pune în valoare." (Şerban Foarţă, Orizont, 31.05.1991) "Paradoxal, în 1991 tocmai injlaţionismul pornografic face dificultatea de a da sens erotic unui spectacol." (Sabln Popescu, Teatrul a:?}, nr. 12, 1991) ,»a'"' (în spectacol n.n.) originalitate cu orice preţ înseamnă mai ales o accentuare repetată, insistentă a situaţiilor, gesturilor licenţioase, triviale. Regizorul începe O noapteJurtunoasă cu imaginarea unor mici accidente ce li se întâmplă unora dintre personajele masculine în zona "derierului" (ba un vârf de scaun, ba o mână nimeresc unde nu trebuie, cel puţin două păţanii de acest fel producându-se în 8 minute.0. Apoi, perspectiva se mută: Spiridon "se dă" la Ziţa ţinând-o fi strângând-o în braţe (ca să :?Jcem afa) apăsat
www.cimec.ro

341

MARIANA

Vorcu

oblic, iar plăcerea iubitorilor de rafinamente de acest fel crefte dacă ţinem cont că fi aici (ca fi la premiera absolută a piesei lui Caragiale), Spiridon este jucat în travesti. Când apar Veta fi Chiriac lucrurile intră în normal După ce Veta încalecă (succesiv) pe cizmele lui Chiriac pentru a-l ajuta să intre în intimitate - cei doi amanţi vor sfârfi ambetaţi absolut pe patul din camera de sus. Momentul va fi ridicat la putere ... teatrală atât prin gunguritul porumbeilor dintr-un hulubar (câtă puritate.0, cât fi prin mifcările ritmice fi scârţâitul repetat, (cam lent după gustul unor spectaton) ale scripetelui de la bină; scripete manevrat de Spiridon care devine asifel un comentator- bine! - al evenimentelor! Atenţie, dragi cititori fi spectatori: cred- fi am văifit multe la viaţa mea!- că este prima oară când ne întâlnim cu un simbol atât de "profund" fi ... Jalnic" în transpunerea lui Caragiale. Şi chiar în teatrul românesc! Ba, dacă mă gândesc bine, chiar în teatrul lumii!" (Natalia Stancu, Curierul naţional, 21.11.1991)

,,Laurian Oniga silefte piesa caragialeană să se definească, în mod vădit, în raport cu
o specie dramatică inferioară celei pe care aceasta o repreifntă de fapt. Se poate urmări aici un Caragiale jn maniera" Alecsandri. Prostia personajelor este una ostentativă, gălăgioasă, explicită, nicidecum insinuantă, camuflată, uneori, în calambururi imperceptibile pe care limbajul însufi le provoacă în rostirea inocentă a personajelor. (... ) Demagogia aparţine, însă, tocmai regizorului. Este o demagogie a demersului estetic, sau, mai corect, o demagogie a mesajului. (... ) Laurian Oniga insistă cu orice preţ să transforme comedia lui Caragiale într-o posibilă "meditaţie asupra libertăţii fi autorităţii oarbe" (ghilimelele marchează un citat probabil). De la condiţia personajului (Spiridon n.n) în textul lui Caragiale fi până la momentul patetic-poetic din finalul spectacolului timiforean în care Spiridon uluiefte cu gravitatea fi supărarea cu care eliberează din palme un porumbel alb ce se reîntoarce în colivie, distanţa sugerează o veritabilă demagogie a mesajului." (SebastianVlad Popa, România literară, 21. 11.1991)

Spectacolul a fost selecvonat şi a participat la cea de a doua editie a Festivalului NaJional de Teatru "1. L. Caragiale", 10-21 noiembrie 1991. (A primit Premiul revistei Fraierul român pentru cel mai prost spectacol al festivalului)

STAGIUNEA 1991-1992
Jurăscu,

Vladimir- director; Oniga, Laurian- director adjunct; Bran, Ioan - director comercial; Iacobici, Dorina - contabil-şef; Reus, Emil -regizor artistic; Iordănescu, Ştefan- regizor artistic; Miloia, Virgil- pictor scenograf; Nagy, Krizstina- pictor scenograf; Voicu, Mariana- secretar literar; Avram, Violeta - referent literar

Antoci, Dan -actor; Bărbosu, Romeo- actor; Buzoianu, Traian- actor; Calotă, Armand - actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Codricel Suchici, Victoria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Ghelu, Radu - actor; Hărăbor, Manuela - actriţă; Ionescu, Ana -actriţă; Ionescu, Horia - actor; Macovei, Suzana - actriţă; Motăteanu, Eugen - actor; Stase Mureşan,
www.cimec.ro

342

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

19 115-2005

Larisa - actriţă; Ne~ea, Miron - actor; Oancea, Damian - actor; Petre, Mălina - actriţă; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina- actriţă; Simionică, Aurora- actriţă; Simionică, Sandu- actor; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovici, Lumini~a - actriţă; Voicilă, Valentin - actor Buzoianu, :Maria- sufleur: Medinschi, Geta- sufleur; Chirilă, Adrian- regizor tehnic; :\atalcenco, Elena - regizor tehnic; Berzescu, Adrian - coordonator regizorat tehnic

PAHARUL CU APA, comedie ele Scribe, Eugcne (Franţa) Premieră pe ~ară Data premierei: 15.09.1991 Traducerea: Sebastian, Mihail Regia: Reus, Emil Scenografie decor şi costume: Nagy, Krisztina Distribu~ia: Cornea, Cristian (Masham); Dijmărescu, Angela (Lady Albemarllc); Flamann Catalina, Irene (Regina Arme); Jurăscu, Vladimir Q.ord Bolingbroke), Macovei, Suzana (Abigail); Ne~ea, Miron (Marchizul de Torcy); Oancea, Damian (Thornson); Stase Mureşan, Larisa (Ducesa de Malborough) Reprezentaţii: 20

C1islian Cornea, Suzana Afamt'fi, Irrm F!aJJJann Ca/alina, :Vfirrm j"\f(('(;,

(În fată)

Lt~~isa Sta.rf <\IIfl<'ftln,

T '/adiJJJir ]urcZrm
Renaşlerecl

Dosar de presă: Teczlrttl ctz.i, nr. 12, decembrie 1991, 1991, Ti!Jiişocml, 14.09.1991
www.cimec.ro

bt!nd{ecmâ, 1-:'. 09.

343

MARIANA

Vorcu

,JJin păcate, premiera timiforeană lasă impresia unei repetiţii cu costume (... ),puţină­ latea elementelor scenograftce, de strânsur~ neîngăduindu-ne să vorbim de un decor propriuzis sau de o concepţie scenograftcă a montării. Chiar dacă "vina" nu aparţine în exclusivitate Krisztinei Nagy (... ), spunându-fi aici cuvântul în primul rând precaritatea condiţiilor materiale în care sunt nevoite să lucreze teatrele, o parte din "merit" îi revine fi regizorului Emil Reus, din moment ce a creifit că poate monta Paharul cu apă din încropeli. Inadvertenţele stilistice ale costumelor( ... ) pun sub semnul întrebării însăfi preocuparea realizatorilor pentru asigurarea unui stil al reprezentaţiei. Ca să nu mai spunem că o regină Anne, care-fi pune poalele în cap, la propriu, e mai aproape de Can-Can, decât de cancanurile posibile la curtea regală! De la Scribe la Caragiale e totufi ceva mai mult decât un pas (... )!În condiţiile date rămâne apreciabilă doar paradoxala fluenţă a reprezentaţiei, graţie unor stră­ danii actoricefti pe care publicul le răsplătefte adesea cu aplauze. Căci fi Irene Flamann Catalina în Anne fi Larisa Stase Mureşan în Ducesa de Marlborough, fi Vladimir Jurăscu în Lordul Bolingbroke sunt bine distribuiţi fi au destul farmec personal ca săfacă faţă situaţiilor "regizorale" în care sunt pufi:" (Victor Parhon, Teatrul ai}, nr. 12, decembrie 1991)

FRANCESCA A FOST RĂPITĂ, comedie de Fo, Dario (Italia) Premieră pe ţară Data premierei: 03.10.1991 Traducerea: Ioan, Angela Regia: Oniga, Laurian Asistent de regie: Sasu, Ştefan Scenografie decor şi costume: .M.iloia, Virgil Ilustraţia muzicală: Morariu, Marin şi Obrad, Eugen Creator de măşti: N agy, Krisztina DistribuJia: Calotă, Armand (Tânărul); Grigorescu, Ovidiu (Al doilea bandit); Ionescu, Ana (Francesca Bollini); Mopţeanu, Eugen (Şeful bandiţilor); O an cea, Damian (Al patrulea bandit); Petre, Mălina (Secretara); Sasu, Ştefan (Al treilea bandit); Stana, Gheorghe (Preotul); Suchici, Victoria (Mama
Francescăi) Reprezentaţii:

17

Dosar de presă: Teatrul ai}, nr.12, decembrie 1991, Orizont, nr. 42, 1991, Orizonţ nr. 41, 11.10.1991, &nafterea bănă,teană, 03.10.1991, Orizont, nr. 42, 1991, &nafterea bănăţeană, 08.10.1991, Orizont, nr. 44, 31.10.1991, &nrl{terea bănăţeană, 08.10.1991, Teatrul ai}, nr. 3-4, 1995
,JJesigur, ororile mineriadei din iunie '90 răpăin~ de pe beni} audio, rulate cu difuzoare puse la maxim, plaisirul monden al cafelei, sucului sau napolitanei din pauza de spectacol dau un efect oarecum strepeiftor. (... ) La fe~ inserturile "actualizante "pe text sau măftile politicului derizoriu-grotesc aplicate bandiţilor. Astfel de procedee, defi discutabile etic fi estetic, funcţionează în ideea de cocteil E. P. P. (erotic, poliţist, politic)". (Aurora Dumitrescu, Orizont,nr. 42, 1991)
www.cimec.ro

344

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

,,lviontând piesa în România, regizorul Laurian Oniga se dovedef!e interesat în exclusivitate de posibilele trimiteri politice la ~ ale spectacolului, neglijând în schimb calitatea artistică fi logica elementară a reprezentaţiei, ce devine aproape ininteligibilă. (... ) Oricât ar părea de ciudat, probabil că pe regizor nu l-a mai interesat deloc ce spun actorii fi nici chiar ce spune (dacă spune) textul piesei. Dar nu l-a interesat prea mult nici ce fac actorii, fi câtă nemotivată vulgaritate e în gesturile lor, culminând cu o generală lăsare a pantalonilor pe vine. Singura obsesie fiind aceea a politicului, I-au interesat două lucruri: mă[tile fi coloana sonoră. Drept care, acţiunea continuând să se de.ifăfoare, bine mersi undeva în Italia, în măftile purtate de bandiţi, îi vom recunoaf!e pe Gorbaciov, Bîrlădeanu, Iliescu fi Mitterand, desigur, fără nicio legătură cu chestiunea dată. (... ) Căci nu intenţiile satirice actualizante ale spectacolului sunt cele care deranjează, ci lipsa lor de logică fi de justificare artistică în contextul dat. Din text sunt respectate cu sfinţenie doar vulgarităţile de limbaj, cele de situaţie (... )fiind cultivate cu o insistenţă cel puţin contrariantă. Asistând la talme[-balmefUI defănţat de pe scenă, e aproape imposibil să cre~ că te afli totufi la Teatrul Naţional din Timifoara fi că firma acestuia poate adăposti atâta vulgaritate. După cum e greu de cre~t că regizorul Laurian Oniga n-a e~tat să-fi pună semnă­ tura pe afa ceva." (Victor Parhon, Teatrul a~, nr. 12, 1991) ,,Nu-i fac procese de intenţie acestui public "minunat" (cum, cică, va fi fost al nostru de-a lungul anilor-lumina): dar, maifoindu-mă fi eu, postdecembristic, prin foaieruri, îi cam cunosc fi "orizontul de afteptare" fi tabietul Or, ceea ce constat, surprins, e că-i lipsef!e, deocamdată, curajul b(unet) receptări a actului teatral direct. Avem un public timorat, ce practică, la o adică, nu doar prin loji sau la parter, ci până fi la "cucurigu", o (po)politică de struţ. Astfe~ când la premiera piesei Francesca ... a lui Dario Fo, în remarcabila regie a prietenului meu Oniga, apar, în chip de obrăzare, de "mă[fi cu toate de renume din comedia minciunii" pefeţele unor kidnapper-i, tov., iarăfi,-i Iliescu Ion & Bîrlădeanu Alexandru, o jumătate (sau trei sferturi ?) din "minunatul" nostru public timiforean se ... dă la fund, făcând-o, bietul, pe niij1aiul"! (Şerban Foarţă, Orizont, 11.10.1991)

de Folssy, Guy (Franţa) pe pră Data premierei: 17.10.1991 Traducerea: Berechet, Mihai şi Pascal, I. Regla: Oniga, Laurian Decor şi costume: Miloia, Virgil DistribuJia: Simionică, Aurora (Ea) şi Reprezentaţll: 7

PLAJA,

dramă

Premieră

Simionică,

Sandu (El)

Dosar de

presă:

Renafterea

bănăţeană,

22.10.1991, Orizont, 22.10.1991

"(... ) piesa Plaja de Guy Foissy se pretează, prin conţinutul fi mesajul ei, la o apropiere de spectatori, iar regizorul Laurian Oniga a exploatat fără ostentaţie, ci dimpotrivă, cu discreţie, punctele de atingere a sensibilităţii celui din salăfaţă de drama eroilor din scenă.
www.cimec.ro

345

.\1

c\ R 1 c\ N c\

\' O 1 C l'

De data aceaJta, modernitatea texttt!m~ ctl o !'ădttd tmtă de ab.wrd, Îfi .~ci.refle tnă.rttra în elementele regizorale; Jemmle lea!rale, jm'rt conâzitmea lot; dobândeJcjitrujionaltla!e fi e::x.jm'Jtl'ilale. Formula t'rt!Pgrătii Jălii în demnml Jcenei ntl eJ!e ttna de ultimă oră, dar ea Îfi jJă.rtrează ralabilitatea, de l'l'f'me ce Je încand de Jem, mizând pe conota(iile !e:x:ttt!m~ amjJli.ficând fi rottm;ind JjJedamltt!. Conrm(ia dircmJttltti Je JtabileftP dP la încPjmt ft îmăfi alttz_ja la jm!ere jJtVjmlJează comtmimrea. ~Jmtf celor doi l't'Ot~ ~l fi Ca, În tenta/ira de a iefi dtf! închiJtarea cotidiamt!ttt~ a banaltt!tli, din fmJtmrea de penonalitate, Jmnt!ează dramatic într-o l'izitme exirten(ială a conditiei Jociale a otmt!tli. '' (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănă(eană, 22.10.1991) "S o(tlllri S o(ia, (eJândtl-fi, din locttri comtme fi din ditnintttil'P, .~o.~Oafa confortabilă fi căldt1(ă a im·olu(in~ Jtm! in!etjJt'f'la(i excelent de Aurora p. Sandu Simionică. /1cefti jJrofeJiomjti ai Jcenei timtjorene conJirtlie.rc, m admirabilă .~enerozitate p' tmtimlozita!e măiaJ!ră, în conditii de lttml deJtttl de jJrecare, .rjJedml întrez'ăztt! de rPgizorprin !e:x:!ttl ltti Ct~)' Foi.r.~)', ttn .rpectm ce bântuie Lttropa de la exi.r!en(ialifti fi jm:ronaltj!i încoace, ,gata oricând de o lri mai "z!Jttrrlalnică'', de o fi mai "paljJt/antă''.. .t'f'Încamm'f'. Un JjJednl al( ... ) ttnei îndobitoâti (... ) deampra ttmi dihotomii îndelttn,~ (... ) jidmântate: aji~ a m'ea. '' (Aurora Dumitrescu, Otizont, 22.10.1991)

Sctndtt Sin;ionircl

PESTE ŞAPTE MĂRI ŞI 7... BASME, hasm dramatic de Stana, Gheorghe
Data premierei: 08.11.1991 Regia: Stana, Gheorghe Scenografie decor şi costume: Stana, Gheorghe Muzica de scenă: Georgescu, Carnii Distributia: Buzoianu, Traian (Bunic); Buzoianu, Traian (1 Iarap); Buzoianu, Traian (Peţitor); Buzoianu, Traian (7.meu); Calotă, Armand (Iepurele);
www.cimec.ro

346

Istoria Teatrului

Naţional

"I\1ihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Flamann Catalina, Irene (Mama); Flamam1 Catalina, Irene (Sfânta Vineri); Ionescu, Ana (Alice); Medinschi, Geta (Doamnă de onoare); Mo~ă~eanu, Eugen (Fiu); Mo~ă~eanu, Eugen (Peţitor); Mo~ă~eanu, Eugen (fata); Oancea, Damian (Drac); Oancea, Damian (frate); Oancea, Damian (Peţitor); Oancea, Damian (Prinţ); Petrescu, Daniel (Împărat I-Ia); Petrescu, Daniel (Împărat); Sasu, Ştefan (Frate); Sasu, Ştefan (Vestitor); Sasu, Ştefan (Zmeu); Secuianu, Alina 6mpărăteasa); Stana, Gheorghe (Fiu); Stana, Gheorghe (Peţitor); Stana, Gheorghe (Zmeu); Suchici, Victoria (Baba Cloanţa); Suchici, Victoria (Bunica) Reprezenta~ii: 2"7
Dosar de
presă:

TPatml azi, nr. 3-4, 1995

D'ALE CARNAVALULUI, comedie de Caragiale, Ion Luca Data premierei: 14.12.1991 Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor: Breilean, Marcel Scenografie costume: Nagy, Krisztina J\luzica de scenă: Fogarassy, Ildiko Mişcarea scenică: Ziman, Antoanda Distribu~ia: Antoci, Dan (Pampon); Bărbosu, Romeo (Crăcăncl); Cornea, Cristian (Catindatul); Hărăbor, Manuela (Didina J\lazu); Ionescu, Horia (Iordache); Macovei, Suzana (1Iiţa Baston); Petre, Mălina (Didina J\Iazu); Sasu, Ştefan (lpistatul); Staicu, Mircea (C n chelner); Voicilă, Valentin G\ae Girimea) Rcprezentaţii: 12

Srma bd11l11i lltmml
www.cimec.ro

34"7

1\L'\RIJ\NJ\

Vo1cu

ANNA CHRISTIE, dramă de O'Neill, Eugene Gladstone (SUA) Data premierei: 27.02.1992 Traducerea: Comarnescu, Petm Regia: Reus, Emil Scenograt!e decor şi costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Stepan, Ilie Distributia: Buzoianu, Traian (Chris Christopherson); Calotă, Annand (JVIat Burke); Ionescu, Horia Qohnny); Petrescu, Daniel (Larry); Stoianovici, Luminita (Anna Christopherson); Suchici, Victoria (Marthy Owen) Reprezentaţii: 9

Trâan B11zoian11 Ji Lmtinita Stoianoviri

Dosar de presă: Renaşterea azi, nr. 3-4, 1995

bănăţeană,

03.03.1992,

Timişoara,

27.02.1992, Teatml

,,Spectacol11l acesta mai ad11ce, în alt plan, imaginea tonijiantă a 11nei creaţii scenice l11crate c11 min11ţie dinspre 11izj11nea regizorală de ansambl11 spre marcarea discretă a momentelor care ret•elează mişcările şi scbiJJJbările ce se prodttc în stmct11ra interioară şi i'n constmcţia dramatică, până la gestica, expresia din mimica şi t!OCea interpreţilor. (...) P11temPorbi despre o altă lt1crare măiestrită a ltti Emil Reus în acest spectaco~ aj11tat de gretttatea scenograjiei l11i Virgil Miloia. (...) Întreg eşqfodajlll create smţimtt dejoml tmpei, de interpreţi care creează personqje reale, c11 psihololii proprii, m destine implicate în demersttl dramatic. Luminiţa StoianOJ'ici, în dijicilttl rol al Annei Coristopherson, impttne, cred, ttna din cele mai izblltite realizări ale sale pe această scenă. N11 n11mai prin comp11nere, ci şi prin Pădite eliminări (excentrim~ posibile l'lllgarizăn) şi mai ales prin dozări, actriţa reabilitează, prin s11ccesi11ni dramatice, o Anna Christie compromisă, rettşind să strecoare în sală jiorttl înţelegerii pentm ltn personqj trallmatizat, dar m1 iremediabil decă::;jtl. (...) Bătrâmtl mmiwww.cimec.ro

348

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

nar efuat, Chris Christopherson, tatăl Annei, parcurge într-un alt mod acelafi traseu de recuperare, în interpretarea lui Traian Buzoianu. Vocaţia comică prin excelenţă a actorului este absorbită de astă dată de dramatismul acestui rol de compoifţie, ceea ce revelează cealaltă latură a artistului. (... ) Matt Burke este prototipul marinarului dur( ... ). Armand Calotă, în elementul său, dar fi printr-un efort de amplificare a calităţilorfiifce ale marinarului, conferă personajului sensibilitate, puritate, un dramatism duiosJăcându-1 credibil în întreaga lui dimensiune umană( ... ). Roluri secvenţiale realizează, izbutite prin coloratura lor, Daniel Petrescu, Horia Ionescu, Victoria Suchici Codricel (... ). Spectatorii premierei au primit foarte bine spectacolu~ ceea ce poate seroi, în ultimă instanţă, drept conclu::Je." (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană, 03.03.1992)

...ESCU, comedie de Muşatescu, Tudor Data premierei: 14.04.1992 Adaptarea scenică: Toia, Nicoleta Regia: Toia, Nicoleta Asistent de regie: Ionescu, Horia Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Misievici, Cristian Dirijor: Baciu, Laurenţiu Coregrafie: Dumitru, Margareta Distribuţia: Calotă, Armand (Decebal Sp.Necşulescu); Flamann Catalina, Irene (Ana); Hărăbor, Manuela (Amelie); Ionescu, Horia (Fane); Jurăscu, Vladimir (Iorgu Langada); Macovei, Suzana (Nina Damian); Motăteanu, Eugen (Comisarul); Netea, Miron (General Stamatescu); Oancea, Damian (Bebe Damian); Petre, Mălina (Amelie); Petrescu, Camil (Platon Stamatescu); Petrescu, Daniel (Traian Necşulescu); Secuianu, Alina (Nina Damian); Serghie Ionescu, Ana (Mitzi); Stana, Gheorghe (Pişlică); Suchici, Victoria (Miza Stamatescu) Reprezentaţii: 10 Dosar de presă: Renafterea bănăţeană, 16.04.1992, Rena[terea bănăţeană, 22.04.1992, Teatrul a::(], nr. 3-4, 1995
,J>iesa este acut actuală, iar montarea regizoarei Nicoleta Toia o eliberează într-o repre:t:ţntaţie spumoasă care Îfi revarsă momentele de umo0 replicile, într-un cuvânt mufatismele, în sală. Textul este adăugat fi "stropit" cu cuplete mu::Jcale, în ideea că satira, grotescu~ săfie ingur;gitate cu plăcere. (... )Important lucru, reprezentaţia mai benqiciază de muifca semnată de Cristian Misievici, mu::Jcă adnotată la text în varianta unui mu::Jcal agreabi~ spumant. Personajele, comice fără excepţie, cu statut social fi caracteria~ se pretează la roluri distincte, printr-o interpretare specială a replicii mufatiste. Aici personalitatea actorului nu poate fi suplinită cu artificii . "(Ion Jurca Ro vina, Renafterea bănăţeană, 22.04.1992)

www.cimec.ro

349

MARIAN/1.

VOICU

ÎNGRIJITORUL, comedie de Pinter, Harold (Anglia) Data premierei: 10.05.1992 Traducerea: Bantaş, Andrei Regia: Bărbosu, Romeo Scenografie decor şi costume: Miloia, Virgil Distributia: Oancea, Damian ~Iick); Comea, Cristian (A~ton); Sasu, Ştefan (Davies) Reprezentaţii: 6

Ştefan

Sasu. Damian Oancea, Clistian Comea

Dosar de

presă: Renaşterea bănăţMnă,

Rmaşterea bănăţfană,

01.04.1992,

Timişoara,

27.05.1992, Renaşterea bănăţeană, 13.05.1992, 30.04.1992, UbfJtatea, 06.05.1993

"(...) Îngrijitorul de Harold Pinter e montată pe scenă, cu c01tina trasă. (... ) Araf!Jamentul acesta, aici, ntt nttmai că ntt arP noimă, dar stinghereşte vizibil relaţiile actorilor Ctt medittl atât de factice stabilit. efi trei artişti t"şifac datoria CU destoinicie, ln decorttl conl!enabil ca eteroc!itic, semnat de Virgil Miloia. Damian Oancea, Cristian Cornea expun datele caracteristice ale făptttrilor /arate (... ), Ştefan Sasu configttrează mizant şi ctt nem, ln fraze nime1it repetate, ttn t'agabond jJanicat, poltron, mizer ln toate. Dar reprezfntaţia nu are regie. Ntt există compoziţie scenică, nu se lncheagă o comttnicare ajJtă să stabilească ttn crâmpei de mnanitate, mt estf mister, nu fste idee." (Valentin Silvestru, Lilmtatfa, 06.05.1993)
Spectacolul a fost selecvonat şi a participat la Festivalul teatrului scurt de la Oradea, editia 1992. , A fost prezentat, la 01.04.1993, la Timişoara, în cadrul Festivalului "Student-Fest''.
www.cimec.ro

350

istoria Teatrului

Naţional

"I\1ihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

JOC DE PISICI, comedie de Orkt~ny, lstvan (C ngaria) Data premierei: 13.06.1992 Traducerea: Păteanu, Gclu Regia: Miszlay, lstvan, artist emerit (Budapesta, Cngaria) Asistent de regie: Stana, Gheorghe Sccnografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distribu9-a: Cre~oiu, Eugenia (Cs.Bmkner Adelaida); Flamam1 Catalina, Irene (Paul a); Ionescu Serghie, Ana (Şoricclul), Jurăscu, Vladimir (Cscnnleny Viktor); Oancea, Damian (Josct); Secuianu, Alina (llona); Simionică, Aurora (Doamna Orban); Stana, Gheorghe (Chclneml); Stase Mureşan, Larisa (Ghizda) Reprczcntaţii: 26

.c Jna Sergbie lone.rm, /Jmvra JiJJiionicii, [""ui.ra Stme ;\1Nre,ran

Dosar de presă: RPnaştnra bănă/Pană, 09.06.1992, Rmaştma bănă/Pană, 03.06.1992, Rmaştma bănă/fană, 1"7.06.1992, (j J.zo, 1"7.06.1992, Trib11na, 8-14, octombrie 1992, AJ!,mda, 13.06.1992, Teatml a:;_i, 1992

"Un JjJfctacol al c11lt11l11i jJPntm toâ, jJoatf cam il11stratir, dar bim cond11.1'. (...) Un .ljJfctacol dPsjm i11birea fără râniă şi fără ră,gaz a [~lizfi jJmtm m~fatiml artist liric 1 iktor CrPmliPf!)', când s11blimă, când ridicolă. Tocmai rânia lnaintată a aoilor li .rcoatf din jJm1imlar şi ridică jJrobifma i11birii la nird df jJrincipill. (... ) Păstrat la nird11l rralist al problnmi, JjJPctacol11l cadf IIŞOr ln mita!, dftaşând ln rdi~f/JPJ:ronajlll Eliza ln da~ma cdorlaltf, Jmnând oricf actriţă carP ar intn1Jrfla rol11l intr-o .ritllaţiPfără cale ciP lllijloc: mi câştzgă, ori jJiPrclf. Pmtm cmifra jJn:l'onală a actriţPi Aurora Simionică, t:liza fJtf, fără lndoială, Jtn m'irimmt, dar, jlldPcând l11cmrilf ln ab.rol11t, Aurora Simionică mt a rpzolrat dPcât 11na dintrPfaţfldf jJfrsonajllllli. L~ o bătrânică .1prinţară, mconrmţională, o "ştrmcgăriţă" rân·tnică ridicolă şi mt prPa,
7

www.cimec.ro

351

MARIANA

Vorcu

doar atât cât să aibă farmec. Dar pentru ca toate acestea să primească sensul pe cam scontează Orkeny, lucrurile tmbuiau să se petreacă pe un fundal al mizeriilor senectuţii, cu totul absent din spectacolul lui Miszlay. Pentru a înţelege adânc dreptul unei femei vârstnice de a se perpeli în focul dragostei, trebuia mai întâi să înţelegem de ce nu i se acordă acest drept. Defectul întregului spectacol (fi al partiturii - Elizei, în special) este această nobilă apărare a senectuţii întreprinsă în absenţa oricărui adversar. (... )Între aceste limite, spectacolul timiforean rostefte cu dicţi­ une tradiţională un text foarte modem în structură, de unde fi incompatibilitatea stilistică întm text fi spectacol." (Mircea Ghiţulescu, Tribuna, 8-14 ,octombrie 1992)

STAGIUNEA 1992-1993
Jurăscu,

Vladimir - director; Socaciu, Liviu - director adjunct; lacobici, Dorina - contabil-şef; Reus, Emil - regizor artistic; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Voicu, Mariana - secretar literar; Hornea, Adina - secretar literar

Antoci, Dan - actor; Bărbosu, Romeo - actor; Buzoianu, Traian - actor; Calotă, Armand- actor; Catalina Flamann, lrene- actriţă; Cornea, Cristian - actor; Ghibaltovschi, Valentin - actor; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia - actor; Jivan, Laurian - actor; MoJăteanu, Eugen - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Netea, Miron - actor; Oancea, Damian - actor; Petre, Mălina - actriţă; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Secuianu, Alina - actriţă; Simionică, Aurora - actriţă; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovici, Luminita - actriţă
Chirilă, Adrian- regizor tehnic; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Matei, Sorin - regizor tehnic; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Buzoianu, Maria - sufleur; Medinschi, Geta - sufleur

MATCA, dramă de Sorescu, Marin Data premierei: 01.10.1992 Regia: Gandi, Alexandra Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Coregrafia: Petre, Maria Distribupa: Cornea, Cristian (Logodnicul); Flamann Catalina, Irene (Mască); Oancea, Damian (Moşul); Petre, Mălina (Mască); Secuianu, Alina (Irina); Serghie Ionescu, Ana (Mască); Stana, Gheorghe (Mască)
Dosar de presă: Renaftema bănăţeană, 30.09.1992, Renafterea bănăţeană, 07.10.1992, Agenda, 26.09.1992, Ui Szo, 08.10.1992, Renafterea bănăţeană, 01.10.1992, Renaftema bănăţeană, 21.10.1992, Renafterea bănăţeană, 21.06.1993, Teatrul ai}, nr. 12, 1993
www.cimec.ro

352

Istoria Teatrului

~aţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

"(... ) lex!ul se pretează la un recz/a! ac/oricesc, cu o jJroiec(ie în/re absurd şi metaforic. LSjJec/aco!u! regizoarei Alexandra Gandi a miza! în sjJecia! jJe latura melajorică a transpunerii în scenă. Prola,gonişlii ape!eazăji'ecvenl la semnele- simbol pentru a amjJ!fjica semuri!e şi a dramatiza discunu!. AjJoi, prin intermediul sceno,grajiei semnată de Virgil Miloia, spec!aco!u! câşlzj;ă o ima.gine plastică relevantă pentru simbolistica textului( ... ). Un cadru în care penonqje!e însele creează .recven(e picturale, ceea ce .ra!vează e!mtentu! .rtatic lri interiorizează .rtănle prota._r;onilrti!or. ,SjJectaco!u! tinerei r~r;izoare .re it~tpune (... ) printr-un farmec special, ;m·n eslelică lri e!eva(ie. (... ) Damian Oancea creează un per.wnqj real în Moşul, jiresc, cu inflexiuni dramatice şi cu un doza! umor. Parti/ura lui are clari/ale, !re cerea între real lri .rtarea de cădere, dZ:rpanjia, .fiind bine .ru,gerală.. '' (Ion Jurca Rovina, Renaşterea bănăţeană, 07.10.1992)

PIAF - de Pam Gems, spectacol cafe concert după amintirile Piaf Traducerea: Ralian, Antoaneta Data premierei: 03.11.1992 Regia: Toia, Nicoleta Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Distribulia: Simionică, Aurora (Piaf) Repre~enaţii: 30

cântăreţei

Edith

/lurom Simionicd

Dosar de

presă: Tit~tişoara,

30.04.1993, Teatrul az.i, nr. 12, 1992, On.zonl, 22.12.1992
www.cimec.ro

3.53

MARIANA

VOICU

"Orice s-ar spune, este un act de curajpentru o actriţă abordarea unui astfel de rol Căci prea a fost cunoscut personajul O voce imprimată pe nenumărate discuri, un chip păstrat în memoria a mii de metri de peliculă fi de fotografii. ..Ş'i totu fi, Aurora Simionică, cu instinctul ei scenic, cu vădita sa capacitate empatică, conferă recita/ului ceva ce ar trebui să se numească strălucirea firescului, fiindcă accentele patetice impuse de text par să vină dintr-o nede:tJllinţită candoare. Actriţă de o delicată sensibilitate, capabilă să-fi adune tot sufletul într-o privire fi toată durerea într-un gest, ea recompune în faţa spectatorului liniamentele unui destin." (Aurora Mărgeanu, Orizont, 22.12.1992) ,;De la începutul UfOr eiftant până la finalul entuziasmant, Aurora Simionică traversează permanent spaţiu~ de la zâmbetul complice la lacrimile dublate în oglinif, de la fOaptă la disperare. Vocea lui Edith Piaf se filtrează prin farmecul personal al actriţei. E de remarcat lipsa stridenţelor, defi textul (generos, desigur) poate oferi asemenea cajr cane. Regizoarea joacă totul pe o carte: profesionalismul interpretei. Constatăm că nu grefefte. Dimpotrivă." (M.C.C., Teatrul azi, nr. 12, 1992)

Spectacolul a participat la Festivalul teatrului scurt de la Oradea, editia 1993, obtinând un succes răsunător. , , DELICT ÎN INSULA CAPRELOR, dramă de Betti, Ugo (Italia) Premieră pe tară Data premierei: 17.11.1992 Traducerea: Ionescu, Costel şi Cazacu Ionescu, Lucia Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Lumini: Pente, Iosif DistribuJia: Calotă, Armand (Angelo ); Petre, Mălina (Pia); Petrescu, Daniel (Edoardo ); Serghie Ionescu, Ana (Silvia); Stase Mureşan, Larisa (Agata) Reprezentaţii: 10 Dosar de presă: Renafterea bănăţeană, 15.07.1992, Renafterea bănăţeană, 23.12.1992, Renafterea bănăţeană, 30.12.1992, Renafterea bănăţeană, noiembrie 1992, Teatrul azi, nr. 1-2-3, 1993, Orizont, noiembrie 1992, Renafterea bănăţeană, 02.12.1992, Renafterea bănăţeană, 21.06.1993, Teatrul azi, nr. 3-4, 1995
,Jn dialog cu textul, spectacolul regizorului Dan Alexandrescu operează cu o tehnică aparte, de aşteptare, un rol deosebit de expresiv revenindu-le tăcerilor multiple, ecourilor după rostirea replicilor. În acestfe~ cadrul se tensionează peste limită, iar spectatorulparticipă la trăirea contradictorie fi nuanţată a personajelor. Acest joc al contradictoriului face posibilă transmiterea cu măsură a eroticului, a imoralului fi, în consecinţă, receptarea dramei dei!Jmanizării, plasată, dincolo de un caz singular de patologie, în sfera existenţialului. (... ) Efectul tehnicii regizorale devine viabil datorită omogenităţii valorice a celor cinci protagonifti. ..Ş'i mai cu seamă a impresionantului rol al Larisei Stase Mureşan. Însăfi intrarea Agatei
www.cimec.ro

354

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

i'ntntchiparea aiet>ea de cătrP actriţă a Proimi sale. Dmitatea z"i confiră o anumită e:x:presit>itate chipttltti, inte1i01izarea o delaşPază ri:\fbil de ceilalţi, mtanţa de mister o z"nnobilează până la ttn amonitpttnct, pentm ca apoi cPdarpa să-i dezPălttie stifelinţa. Agata l'ste unj)ersonaj turnat i'n tipare act01iceşti m'flaloarl', mnllorabil. Tânăra Silvia benificiază dP e:x.pnimţă i'n rolttn de o asemenea factură a Anei Serghie Ionescu, personajttl dobândind mdibilitate i'n nait>itatea şi oscilaţizle St(/fetpşti, ca şi i'n dPcizia lui morală. (... ) lndifmnt de mm va fi receptat satt agreat, amt nou sjJPctacol al regizomltti Dan Alexandrescu pP scena timişoreană se doz•erleşte bPn~jicj)Pntm mişcarPa tPatrală din ţară şi COJ?feră Naţionalului 1111 breret de 1•aloare." (Ion Jurca Rovina, Rmaştma bănăţeană, 02.12.1992) i'n

scmă probează

Larisa Stase lVlureşan, Ana Serghie Iomsm, ;Hâlina Peke

"SECRETISSIMO" SAU K.G.B. CONTRA C.I.A., comedie de Camoletti, Mare (Italia) Premieră pe ~ară Data premierei: 23.02.1993 Traducerea: Fodor, Zeno Regia: Alexandrescu, Dan Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Lumini: Pente, Iosif Distribu~ia: Buzoianu, Traian (Al doilea agent rus); Calotă, Annand (Al doilea agent american); Comea, Cristian (Fratele lui Bertrand); Ionescu, Horia (Primul agent american); Jurăscu, Vladimir (Primul agent rus); Murgu, Mihaela (Beatrice); Ne~ea, Miron (Robert); Petrescu, Carnii (Bertrand); Petrescu, Daniel (Şeful recepţiei)
www.cimec.ro

OPERAŢIUNEA

355

MARIANA

Vo1cu

Reprezentaţii:

29

Horia Ionfsm. T '/adimir ]Hrăsm şi _r}rmand Ca/otă

Dosar de presă: Renaşterea bănăţeană, 30.12.1992, Timişoara, 27.02.199 3, ]11rna/Jt/ de Timiş, 5-11, aprilie 199 3, ]11rna/111 de Timiş, 12-18, aprilie 199 3, ]11rnal111 de Timiş, 1926, aprilie 1993, Renaşterea bănăţeană, februarie 1993, Teatml a;j, nr. 6-7, 1993, Renaşterea bănăţeană- Paralela 4 5, 03.03.1993, Renaşterea bănăţeană, 21.06.1993, Teatml a::j, nr. 3-4, 1995

,,Regizoml Dan Alexandrescu a l11crat m o t11şă tăioasă, apelând la serl'iciile 11nor formille de comic cât mai act11ale, de manieră S11prarealistă, c11 mare forţă de plasticizare, de t•i::;jlalizare, regăsite, se pare, tot mai millt ln teatm. (...) Transti11ri, deghizări, efecte de pantomimă, de limbaj, de cost11maţie sa11 de mimare a acţi11nii fac parte din rem::jta hazoasă a sjwtacol11l11i. (...) Se nde că, regizora~ lntr-o l'i::j11ne de ansambl11, interpreţii a11 libertatea să-şi e:xprime jocttl şij11când11-se, de ttnde şi 11nele exagerări (...), det·ieri de la tm ansambl11 compo::jţional inspirat. Dar, până la receptarea 11nei t•i::j11ni, spectatoml se lasă ji1rat de delicitiOomltli actorimc. Un rol preponderent li a11 transti11rile, excelente altfe~ ale lt1iArmand Calotă, (...) lntr-o imagine de colorat11ră reconfortantă chiar şi pentm artist, de Jtn realism grotesc relel'ant şi Horia Ionescu (...), care dotw!eşte tm apetit special şi har pentm comiml de factllră s11prarealistă. În deghizare monahală, Vladimir furăscu det•ine lntr-adet•ăr alt11~ proaspăt ln ro~ secondat de Traian Buzoianu. (...) În spectaco~ Mihaela Murgu (i'n rol11lt•iclenei Beatrice) dă imaginea Jlmli comic consistent la care se raportează, prin contrast, restttl. Personaj11l re;jstă ln dimensittnea l11i, aplomb11l a11istei jiind el'ident." (Ion Jurca Rovina, Renaşterea bănăţeană, 03.03.1993)

www.cimec.ro

356

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

CASA DE LA MIEZUL NOPŢII, dramă de Neagu, Fănuş Data premierei: 02.05.1993 Regia: Alexandrescu, Dan Scenogratîe decor: Jivanov, Emilia Scenogratîe costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Stepan, Ilie Lumini: Pente, Iosif Distribu~ia: Buzoianu, Traian (Dan); Calotă, Armand (George); Flamann Catalina, Irene (Delia); Jurăscu, Vladimir (Taliverde); Murgu, Mihaela (Bătrâna); Petre, Mălina (JVIaria); Secuianu, Alina (Iulia); Serghie Ionescu, Ana (Olga); Stoianovici, Lumini~a (Ina) Reprezentaţii: 1O

Irene Flantann Ca/alina,

Vladintir]urăsm,

Amtand Calotă, Traian Buzoianu
Renaşterea

Dosar de
bănăţeană,

presă:

Libertatea, 06.05.1993, Renaşterea bănăţeană, 30.04.1993, 21.06.1993, Teatrtti azi, nr. 3-4, 1995

,,Admirabiiui poem dramatic ai lui Fămtş Neagtt, Casa de la miezul nopţii, care ttmpie de mai multe ltmi sălile Teatrului Naţional din Bucureşti, cunoaşte o nouă premieră ia Naţionalul timişorean. Regizorul Dan Alexandrescu a reiiifat elementul tragic şi a trecut în penumbră veselia, histrionismul cabotinismui, caracterizante pentrtt unele situaţii şi personaje. E urmărită ctt stărttinţă ideea cttlpabiiizării oamenilor supelj-iciaii şi nestatornici pentrtt ale căror nesăbuinţe plătesc greu inocenţii. În realizarea atmo.iferei ce se doreşte a fi cttrentată de corifrttntări necontenite, se folosesc în mod contravenient tonuri scăiftle, o mişcare prea lentă, raporturi artificiale. (... )Partea a doua a reprezentaţiei este mai dinamică. Se acutizează coriflictuaiităţiie, apar nuanţări ale atitudinilor. Dispozitivul scenic devine realmente funcţional. 5 e percep distinct
www.cimec.ro

357

MARIANA

VOJCU

înjloritele metafore ale scriiturii dramatice. (... ) George, cel numit "paiaţă'~ se impune prin jocul energic fi bogat a/lui Armand Calotă, el aducând convingător în scenă atât cinismul aftfat, cât fi francheţea autentică a personajului. Pitorescul boem bătrân al Dunării, Taliverde, e întruchipat cu fante::(je în jovialităţile, tristeţea, revolta fi visările sale de Vladimir Jurăscu. El pam, aici, direct purtătorul de cuvânt a/lui Fănuf Neagu, judecând cu înţelepciune, condamnând cu vehemenţă, evocând fantasme fi eresuri cu har (...). Cu pregnanţă acţionează fi vorbefte Luminiţa Stoianovici, dând cea mai izbutită pre:t:ţnţă scenică, aceea a tinemi cam se va sinucide dintr-o prrfundă fi ultimă decepţie (... )." (Valentin Silvestru, Libertatea, 06.05.1993)

STAGIUNEA 1993-1994
Jurăscu,

Vladimir - director; Socaciu, Liviu - director adjunct; Iacobici, Dorina- contabil-şef; Reus, Emil- regizor artistic; Lichiardopol, Mihaela regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Miloia, Virgil - pictor scenograf; Voicu, Mariana- secretar literar; Hornea, Adina- secretar literar

Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian - actor; Catalina Flamann, Irene actriţă; Cornea, Cristian -actor; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Horia -actor; Jivan, Laurian- actor; Motăteanu, Eugen- actor; Mureşan Stase, Larisaactriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Netea, Miron - actor; Oancea, Damian actor; Petre, Mălina - actriţă; Petrescu, Daniel - actor; Sasu, Ştefan - actor; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovici, Luminita - actriţă
Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Matei, Sorin- regizor tehnic; Berzescu, Adrian - regizor tehnic; Medinschi, Geta - sufleur; Buzoianu, Maria - sufleur

NEBUNIILE DRAGOSTEI, colaj de texte Commedia dell'Arte Premieră pe tară Data premierei: 16.10.1993 Scenariu: Gandi, Alexandra Regia: Gandi, Alexandra Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George Coregrafia: Valkay, Ana Lumini: Pente, Iosif DistribuJia: Buzoianu, Traian (Căpitanul Spaventa); Cornea, Cristian (Flavio ); Cornea, Cristian (Pierrot); Flamann Catalina, Irene (Corralina); Ionescu, Horia (Pulcinella); Murgu, Mihaela (Floristella); Sasu, Ştefan (Pantalone); Serghie Ionescu, Ana (Arlechino); Stoianovici, Luminita (Colombina); Stoianovici, Luminita (Isabella) Reprezentaţii: 23
www.cimec.ro

358

l'toria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminc,cu"

'Timişoara

1945-2005

Luminita S toianoâti, Ş!~fan Sa.ru. / lna Sn:ghie 1om.rcu, Irem Flalltartrt Catdina

Dosar de presă: Renaşterea bănăţeană, 20.10.1993, 'fpafml azi, decembrie, 1993
dimpottil'ă,

'J'imişoara,

noiembrie, 1993,

.Jndatoratfaţă de pttblic cămia aceJt Jpeciacol i Je adre.rr:ază n11 in Jemttl conceJiei, ci,
.rjJectacol!tl eJte atra.r ctt rqfinameni şi jHvjP.rionalirm la ltn regal comic adtiJ penlm :\1ăria J a de depmte in timp, tocmai de la Commedia dr:ll'arle. Ace.rt pamm Je face noJta~[!,ic, model11l de altădată eJte Jen'it Jllbtil, c11 o teairalilaie modernă, a11gmentată c11 haz şi ltn ded11.r ceremonia}. Jpectacol11l atinge note de ireal jJrin pla.ilicizare- mă,rti, coJttm;e, inmtii con:grajice- ori p1in .wge.rtia imaginatil'ă a 1tn11ijoc jJăj)fiŞăre.rc. (... ) De~·i .wlicitaţi intr-un regiJtm de actor total, in1n1nrţii jJar a câ,rt~ga o lilmtate dejoc mobişn11ilă, care ... le joacă ttne01i renghiul intârziindll-i in /Jlăcerea de a mai face o tumbă Jall de a ~[!,nora in rizibila, dar impma (tot11p) rigoare . . ·1cl01ii pomtă maJca şi iinbrăcămintea !ipice jJel:ronajelor, le imită t•ocea. Pentm a rmşi o animaţie completă a măştilor scoase parcă dinlr-1m Cllj{ir m păpttşi, e nez·oie de ttn jJluJ de autoJI(l!,e.rlie, mbuniile, pe1ipeţiile cttplmilor, .ramroaJe, adttc a Jcamat01ie antrenată de o b4.ghe!ă Jll4.[!,ică. ;\l[eliiul jJ1incipal al inte1preţilor eJie iocmai aceaJtă creare a iluziei magice a Jjxclacolului. (... ) Luminiţa Stoianm,ici (inconfimdabilă de la 1111 JjJr:ctacolla al!ttl) .re tranifbnnă intr-o JJabdlă bibelott, adăt(gândtt-i di.rcret date pJihol({gicejf;minim, şi mine li1ic in Colombina. Pe Cri.'l·tian Cornea (ajtttat şi de maJca') il pnnd 1;Jm•io şi Pierrot, interpretul acopnindti-Şi r:lamtl c11 r::xjJIY'Jiritate, amintind de ret1şite din al!r: JjJr:ciacolr: mai de la incep11t. Pantalone al l11i Ştefan Sasu eJte cea mai ret1şită cmicat11ră, amuzamr:niltljiind prodm şi de replicile şire­ litllli bă!rdn. Ana Serghie Ionescu face ji1r01i in şirr:n,l!,antl . 4rlechino. P1in P!llcinella, I Ioria Ionescu pigmentează .rcena c11 /J1(/one1ie şi chiar ,l!,roleJc. O j11căuşă Jen•itoare, Jimpalică, ii m1,reşte Irenei Flamann Catalina in Co1Talina. 1~o1i.rtella Mihaelei Murgu impnm1111ă din imaginea femeii fatale. v·aian Buzoianu il lidiculizează jJe Capitan Jpaunla, a;ittat de roce ,ri ge.rtmi grandilocrente. Eliberală parcă din chingi, intreaga tmpă, m.rclllilă de trarali11, .re IY'găse,rte intrecdndti-Je pe sine. (... )
www.cimec.ro

359

M

i\ R 1 A ]\i /1.

\'

o

1

c

l;

Spf>ctacolul .re rmndică de la ttn gmt de rai, fără a rejitza (lon Jurca Rovina, Renaşterea bănăţeană, 20.1 0.1993)

rmJJţia

mai jmţin

rqjinată".

VLAICU VODĂ, dramă de Davila, Alexandru Data premierei: 28.12.1993 Regia: Reus, Emil Scenografie decor: Jivanov, Emilia Sccnografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Stepan, Ilie Corcgra tîa: Măriuţă, Cannen Distributia: Almăjan, Sergiu (Copil); Belu, Mircea (Banul Miked); Benceu, Ciprian (Copil); Buzoianu, Traian (Spătarul Dragomir); Cătană, Cătălin (Copil); Comea, Cristian ('illad Dobceanul); Dragomir, Sebastian (Copil); Ionescu, Horia (Pala ltalianul); Jivan, Laurian (Aldea Algiu); Jurăscu, Vladimir (Vlaicu Vodă); Lazăr, Theofil (Copil); Marca, Cristiana (Copil); Matei, Sorin (Rumân Grue); Motăteanu, Eugen (Groza Moldoveanul); Netea, Miron (Baronul Kaliany); Oancea, Damian (Mircea Basarab); Petrescu, Daniel (Manea); Petrescu, Daniel (J\loş Neagu); Potcovaru, Cristina (Copil); Sasu, Ştefan (Preacuviosul Nicodim); Şipoş, Nicolae (Solul sârbcsc); Stana, Gheorghe (Costea Muşat); Stase Mureşan, Larisa (Clara Doamna); Stoianovici, Luminita (Domniţa i\nca) Rcprezentaţii: 11

T'kdimir }11răsm. ~Uima Bd11, ~V!imn ;\'e(ea. Tmian Bllzoitmll

Dosar de
bănăţeană,

presă: Agenda, 24.12.1993, Renaşterea bănăţeană, 28.12.1993, 13.01.1994, Rena)rtma bănăţeană, 08.01.1994

Renaşterea

www.cimec.ro

360

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

,JJrumul de la textul Vlaicu Vodă al lui Alexandru Davila la spectacolul Vlaicu al Teatrului Naţional a traversat etape lungi de eferoescenţă a gândului creator fi rigoare a spiritului selectiv. Debarasat de tot ceea ce înseamn~ pentru tensiunea conflictuală a piesei, balastul verbiajtlui romantic, textul de spectacol (datorat lui Emil Reus) a reufit să păstreze neatinse plasticitatea, culoarea, frumuseţea, bogăţia, puterea de expresie fi rafinamentul textului integral a/lui Alexandru Davila. În plus, a câftigat în acurateţe fi fluiditate a comunicării, precum fi în densitate a tensiunii dramatice Într-un spaţiu temporal redus. Construit, prin concepţia de spectacol datorată regizorului Emil Reus, pe linii de forţă re:tJ~Itate din echilibrul interior al ansamblului fi expresivitatea maximă a detaliului, înglobând în substanţa fiecărui semn teatral semnificaţii erudite fi o mare densitate poetică, spectacolul Vlaicu Vodă al Teatrului Naţional se Înalţă pe podiumul scenei cu aerul pioasei monumentalităţi a unei catadrale. Decorul fi costumele artistei Emilia Jivanov, precum fi mui)ca special compusă pentru acest prilej de admirabilul compoi)tor Ilie Stepan, reprei)ntă încă doi importanţi piloni de susţinere ai modernităţii spectacolului." (Mariana Voicu, Renafterea bănăţeană, 28.12.1993)
Vodă

interpretat de Vladimir Jurăscu într-o grilă a măsurii fi a grijii peneste concludent În acest registru (al grijii pentru tonalitatea vocii ferită de stridenţe n.n. ), modulaţiile replicilor, inflexiunile monologului subliniind propriile oscilaţii ale domnitorului care abia În final ajunge stăpân pe tron fi pe sine Însufi. Un dialog subti" de nuanţe- fie fi politice- se petrece între fiul Vlaicu fi Clara-Doamna, mama, conturată cu o relevantă decii)e interioară fi artistică de Larisa Stase Mure~an, impunătoare fi dură, pe măsura eroinei. (... ) Secvenţe speciale de teatru sunt momentele hamletiene prin care Damian Oancea dă coloratură tânărului fi indecisului Mircea Basarab. O susceptibilă Ojelie, Domniţa Anca revarsă gingăfie prin harul fi sensibilitatea aparte a Luminiţei Stoianovici. Revenit în teatru, pe Mircea Belu îl regăsim într-un personqj din dreapta lui Vodă (Banul Miked). Era necesar ca Teatrul Naţional să-fi completeze repertoriul cu o producţie de o asemenea dimensiune, să-fi asume emblematic prezentarea dramaturgiei naţionale, ceea ce a fi reufit, spectacolu" atât de bine fi clar gândit, rămânând să-fi asume în timp o creftere valorică." (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană, 08.01.1994) "Vlaicu tru
nuanţare,

Vodă,

PE BOLTĂ NU SUNT STELE CI... POVEŞTI, basm dramatic de Stana, Gheorghe.
Premieră absolută

Data premierei: 27.02.1994 Regia: Stana, Gheorghe Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil Muzica de scenă: Georgescu, Carnii Coregrafia: Bătică, Sorin Lumini: Pente, Iosif Distributia: Bairactaru, Alexandru (Împăratul); Cornea, Cristian (Iepurele din poveste); Ionescu, Florin (Călin); Ionescu, Horia (Căpitanul); Lungoci Flondor, George (Soldatul33); Netea, Miron (Tipograful); Oancea, Damian
www.cimec.ro

361

1\L'\RIJ\NJ\

Vo1cu

(Acrobatul Măscărici); Petrescu, Daniel (Soldatul 66); Sasu, Ştefan (Soldatul 99); Serghie Ionescu, Ana (Alice); Stana, Gheorghe (Un sfetnic); Tulgara, Lumini~a (Balerina); Tulgara, Lumini~a Ompărăteasa) Reprezentaţii: 4 Dosar de
presă: Renaşterea bănăţeană,

28.02.1994

GRĂDINILE IUBIRII- spectacol coupe lUBIRILE BELISEI, comedie de Lorca, Federico Garcia (Spania) Data premierei: 02.04.1994 Traducerea: Simon, Ana (Elveţia) Regia: Simon, Ana Asistent de regie: Ionescu, Horia Scenografie decor: Bubulac, Ovidiu (Franţa) Scenogratîe costume: Bubulac, Ovidiu Lumini: Pente, Iosif Distribu~ia: Murgu, Mihaela (l\llarcolfa); Flamann Catalina, Irene (Mama); Flamann Catalina, Irene (Primul spiriduş); Sasu, Ştefan (Don Perlimplin); Serghie Ionescu, Ana (Al doilea spiriduş); Serghie Ionescu, Ana (Belisa) Reprezentaţii: 5

.Jcenâ din spectacol

VOCEA Ul\IIANĂ, dramă de Cocteau, Jean (Franţa) Data premierei: 02.04.1994 Traducerea: Simon, Ana (Elveţia) Regia: Simon, Ana şi Reus, Emil
www.cimec.ro

362

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

194.3-2005

Sccnogratîc decor: Bubulac, Ovidiu (Franţa) Scenografie costume: Bubulac, Ovidiu Lumini: Pcntc, Iosif Distribu~ia: Flamann Catalina, Irene 0J ocea Rcprczentaţii: 5.

umană)

Irme FfaJJtaf/11 Cata/ina

Dosar de presă: RmaJ!erea bănăţeană, 20.12.1993, Retta{ifrea Teatmf azj, nr. 10-11-12, 1994

bănăţeană,

06.04.1994,

,, \.Vcea umană, i'n regia Anei Simon Ji a lui Emil Reus, mizează jireJ!e pe fO!ţa de nuanţare a inlnJxetei mre e.rte z·izualizaiă i'ntr-tm .rjJaţiu re.rtrâm, intim, aden·at dramei Ji interiorităţii personqjttlui. ,, Vocea" apa~ţine actriţei lrene Flamann Catalina, o z·oce tÎ'ltr-o tonalitate firea.rcă, impregnată ctt it(jlexitmi .rmtimentale, dureroa.re, uneori ironice. lrt!e1preta parmrge câteJ;a etape .re.rizabile, i'ntr-o primă parte di.rinmlează, ln convorbirea la telefon ctt irwizibilul iubit, apoi trece la cor!fe.ritme, pentm ca i'n final .ră Jttgmze di.rperarea, i'ntr-un rPgi.rtm oniri,·. lrene Flamann Catalina e.rte o po.ribilă t!o,·e a pie.rei lui }Mn Codeatt. Scenogrqjia i'ntregejte pan·ă ace.rt persona;; .rcmograjia creată de mnosmtulmae.rtm al &corului de am•eJ~gură europeană, Ovidiu Bubulac, care .r-a remarcat i'ncă inaintea plecării din ţară. Elemmtele decomltti proz·oacă eroina Ji, ctt qjutoml ei, .re ajlă zntr-o perjJetuă mip,--are, m/Jnd pla.rlic răz·ă~irea interioară, du blând i'n aceJtjelz1ocea. Proiectia onirică din final pe fimdalttl Jmtei creează o Jmprinzătoare dimemittne mommtentală. Într-tm jel
www.cimec.ro

363

MARIANA

VOJCU

se face fi o trecere spre a doua piesă. Cadrul scenograftc din Iubirile Belisei (Belisa şi Don Perlimplin) este o creaţie de o eleganţă fi ofuncţionalitate mai rar întâlnite. Plastic, dimensionat prin amploare, tabloul se tran.iferă mereu spre o metaforă care transfigurează subtil sau uneori cu voluptate eroticu~ obsesia, într-o imagine fantastică, cu vibraţii orientale fi ritualice. Decorul creează atmo.ifera fi parcă introduce personajele în starea iluziei. Regia, semnată de Ana Simon, respectă viifunea scenograftcă, impunându-se aici, dacă nu mă Înfe~ în planul al doilea. Interpreţii Înfifi par a-fi configura personajele cople[iţi de decor. (... ) În ineditul colaborării cu nume de rezonanţă, spectacolul Naţionalului are o personalitate a lui, o stare poetică fi o frumuseţe ca/mă." (Ion Jurca Ro vina, Renafterea
bănăţeană,

06.04.1994)

STAGIUNEA 1994-1995
Ieremia, Ioan- director; Socaciu, Liviu- director adjunct; Iacobici, Dorina -contabil-şef; Lichiardopol, Mihaela- regizor artistic; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Voicu, Mariana- secretar literar; Hornea, Adina- secretar literar Bairactaru, Alexandru- actor; Belu, Mircea- actor; Boboc, Diana- actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Caramfil, Gabriela - actriţă; Cornea, Cristian actor; Flamann Catalina, Irene - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Florin - actor; Ionescu, Horia - actor; Jivan, Laurian - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, George jr.- actor; Mureşan Stase, Larisa actriţă; Murgu, Mihaela- actriţă; Netea, Miron- actor; Oancea, Damianactor; Petre, Mălina - actriţă; Petrescu, Daniel - actor; Răducanu, Simona - actriţă; Sabău, Delia - actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Stana, Gheorghe actor; Stoianovici, Luminita- actriţă; Tulgara, Luminita- actriţă
Matei, Maria -regizor tehnic; Natalcenco, Elena - regizor tehnic; Medinschi, Geta - sufleur; Buzoianu, Maria - sufleur

SOARELE ÎN MUŞUROI, dramă de Gala, Antonio (Spania) Premieră pe Jară Data premierei: 18.10.1994. Traducerea: Petcu, Mirela Regia: Gaita Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Miloia, Virgil şi Jivanov, Emilia DistribuJia: Bejan, GarofiJa (Doica); Boboc, Diana (Fata); Buzoianu, Traian (Ministrul de interne); Catalina, Cristina (Fetiţa); Cerlinca, Horia (Al doilea soldat); Cornea, Cristian (Logodnicul); Cretoiu, Eugenia (Bătrâna
www.cimec.ro

364

1 s 1 ori a T ca 1 r ului N a 1, i o rn 1 ,)vii hai [·: m in c s cu" Tim i ~o :t r a 1 (H 5 - 2 OO5

Flamann Catalina, lrene (Regina); Ionescu, Horia (Regele); Jager, Andreea (Fetiţa); Jivan, Laurian (\râmătorul); Lazăr, Theofild (Băicţelul); Lungoci, George (Primul soldat); Mo~ă~eanu, Eugen (Amantul); Murgu, Mihaela (Doamna ministru de externe); Oancea, Damian (Republicanul); Petrescu, Daniel (Bătrânul cu găinile); Sabău, Delia (Rătăcita); Sasu, Ştefan (Ministrul de externe); Serghie Ionescu, Ana (Doamna ministru de interne); Stana, Gheorghe (Şeful protocolului); Telescu, Mihai (Băicţclul) Reprezentaţii: 10

veselă);

"-lrw Serg!Jie lom.rcu, C!Jeot)!,Uf Siilnil, J!ihi!fk Mut)!,H, Irem Fla111ann Ca/dina, I lotia lom.rru, Tmi1m BuzoilmH, Sle}m Sa.ru

Dosar de presă: Rmct)r/prea btlntlfeantl, 19.10.1994, Rma,r!PrPa btlntl(Pcmtl, 26.10.1994, .1dn·tlrul, 11.10.1994, .1dn·tlrul, 18.10.1994, .1dPrtlrttl, 23.11.1994, Rma,r/mcz btlntl(Pcmtf, 13.12.1994, RoJJlcÎnia libPn'i, 24.10.1994, L.'<jm.r- magazin, 14.12.1994, Rm1ljJa, 16-22, decembrie 1994, RMlilc!IPa btlntl(Pcmtl, 12.12.199 5

".SjJfc!ctcolul (... ) Mihaelei Gaita Lichiardopol mizrazt! jJP lramj)tfnma sttjmmclliJ!tl a umi comPdii scrisP dP ttn aulor conlmljJorczn. (... ) ;'vlonlarPa anlrPmaztl o dirlribu(iP nu1mroastl, for(filztl jJam'i imjm·marPa ttmi dimPmiuni JJlonuJmn!alP, ajula!tl.Jiind dP cmt(iifp a doi scmogmji mltt!abili: Virţ,ril Miloia, carP mobileaztl înlrPaga Jcmtl cu ttn dpcor amjJltt, cu.Jimc(ii cllmljJoralP, ,ri Emilia Jivanov, cmtloarea coJ!ttmelor într-o jJiclumlilaiP, şi Pa, ctt Pjfc!P multijJIP.. 1jJoi, în rolul jJrincijJa/, RPgfiP, joactl un comic eli j\'ct{ionalului, Horia Ionescu, actor carP, în 4ârşil, are .ljJa(itt Jtf-,1·i PlcilezP di.~ponibili!tl(ile dP PxjmJiP, dar Jtl ,1·i inlrP în rigoarPa ttmi comjJozj(ii dP marP înlindPrP. Cu PXCPjJ(ia unor Jcme din jml11a jJclriP, 1Ioria Ionescu rettşPPP Jtf llJljJrime llJlaginea unui jJPrJonaj dramatic şz~ dPojJo!n"t·tl, gro!PJC, (inând Jttb con/rol ttn RPge cajJricioJ, Jadic, orgolios, dPgctjal jJântl la attloironiP, dPdublarP şi diltt(ie. Pamlel cu mi,rcczrPa Jcmictl alPr!tl jJântl la limilcl JttjJmiabili!tl(it~ În/r-o
www.cimec.ro

365

MARIANA

VOICU

textul plasează idei fi simboluri care, în mare, rămân într-o textură ermetică. Asta chiar dacă se pot descifra în principal un comentariu despre putere fi deriifunea sau divizarea ei, ori relaţia dintre forţa de oprimare fi oprimaţi, simbolulguliverizării etc. (... ) Alături de jocul debordant a/lui Horia Ionescu, se impun creaţiile actoricefti remarcabile semnate de Irene Flamann Ca ta lina, nuanţând cu efect o Regină vie, Gheorghe Stana, Eugenia Creţoiu, revenită cu prospeţime pe scenă, Traian Buzoianu, Ştefan Sasu ori Daniel Petrescu, Ana Serghie Ionescu, Mihaela Murgu, Laurian Jivan, în distribuţia numeroasă efectul unor interpreţi fiind mai mult vi:t;!Jal." (Ion Jurca Ro vina, Renafterea bănăţeană, 26.1 O.199 4)

:7,gomotoasă amplitudine,

PAŞAPORT PENTRU IERTARE, spectacol de poezie, muzică şi balet, pe versuri de Stănescu, Nichita; Esenin, Serghei; Ureche, Damian; Păunescu, Adrian; Belu, Mircea Data premierei: 25.10.1994 Regia: Belu, Mircea Cadrul scenografic: Belu, Mircea Acompaniament chitară: Cretescu, Alexandru Recită: Belu, Mircea, Jurăscu, Vladimir (voce) Dans: Cojocaru, Carmen, de la Opera Română, Timişoara

Dosar de

presă:

Renafterea

bănăţeană,

15.06.1994

n(. .. ) recitalul este o izbândă- el adună într-o nouă compunere fragmente fi viifuni din spectacolele anterioare, completate, se înţelege, cu noi inserţii poetice, muifcale, coregrajice. Interesantă este fi viifunea de ansamblu: spectacolul este conceput sub imperiul cifrei fapte, textele, muifca, dansu~ scenografia supunându-se unei interpretări în spaţiul meditaţiei filosofice, biblice, cu reflexe dramatice de ordin moral sau sentimental. Interpretul unui scenariu sui generis de texte poetice este Mircea Belu, prins într-un efort de scenă de circa o oră fi jumătate, cea mai solicitată fiind, firefte, vocea. Este, de fapt, vocea spectacolului, a eului care intră în dialog cu creaţia, divinitatea, cu iubirea, cu sine însufi, cu lumea fi, după cum însăfi cifra ne-o sugerează, cu moartea. (... ) Mircea Belu fi-a regizat inspirat propriul spectacol fi de asemenea fi-a creat un spaţiu scenograjic adecvat, cu fapte scaune, fapte culori, care se adună într-un spectru în aceeafi amforă, urnă, după ce reproduc mifcarea interioară a vocii. (... ) Un spectacol solitar, precum eul poeziei, singular prin vocea lui dramatic timbrată". (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană, 15.06.1994)

ŞCOALA BĂRBAŢILOR, comedie de Moliere Poquelin, Jean Bapciste
(Franţa)

Data premierei: 29.10.1994 Traducerea: Argintescu-Amza, N. (Traducerea scrisorii lui Moliere Gyurcsik)

către

Ducele de Orleans: conf.dr.Margareta

www.cimec.ro

366

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Regia: Mihailovic, Duşan (Belgrad) Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Lumini: Pente, Iosif DistribuJia: Belu, Mircea (Moliere); Boboc, Diana (Leonora); Buzoianu, Traian (Sganarel); Flondor Lungoci, George (Valedu ); Ionescu, Ana (Lizeta); Ionescu, Horia (Comisarul); Oancea, Damian (Ducele de Orleans); Petrescu, Daniel (Notarul); Sabău, Delia (Isabela); Sasu, Ştefan (Ergast); Stana, Gheorghe (Arist) Reprezenta~i: 40 Dosar de presă: Renafterea bănăţeană, 10.10.1994, Renafterea bănăţeană, 28.10.1994, Adevărul, 11.10.1994, Renafterea bănăţeană, 09.11.1994, Renafterea bănăţeană, 15.11.1994, Timifoara, 02.11.1994, Novosti- Belgrad, 29.07.1994, Novosti- Belgrad, 15.09.1994, România liberă, 24.10.1994, Realitatea bănăţeană, 12.12.1995
,;Fomind de la ideea că un clasic rămâne un clasic, biifiindu-se pe un actor prestigios ca

Traian Buzoianu, care putea să-i întruchipeif un autentic Sganare~ ca fi pe câţiva actori
tineri, ce puteau să confere spectacolului sprinteneala fi tinereţea necesare, regizorul a "citit" piesa lui Moliere fără pretenţii de modernitate sau de o punere în scenă neapărat iefită din tiparele unei farse de epocă. (... ) Regizorul a introdus, pentru potenţarea spectacolului, două personaje inexistente în piesă, pe acela al autorului însufi, Moliere, drept rezoneur, fi pe cel al Ducelui de Orleans, ca trimis rega~ introducând as!fel un gen de teatru în teatru, ce a adus un plus de vioiciune scenei. (... ) Spectacolul face loc din nou, pe scena timiforeană, unui actor de excepţie, Traian

Buzoianu, care Îfi înscrie într-un registru de un comic spumos fi fără cusur personalitatea sa de comediant de clasă fi de vocaţie. L-a Însoţit, la primul său rol, ca un pandant comic, tânărul debutant la Naţional, George Flondor Lungoci. În Valeriu, acesta a întruchipat un june prim plin de prospeţime, jucăuf, fermecător în ghidufiile sale, iar În scena înfruntării cu Sganarel, prin prelungirea registrului parodic subtextual, combinând mimica, gestica, verbul cu mifCarea, el a fost realmente savuros fi de un autentic fără echivoc. (... ) Chiar în simple apariţii fulgurante, Ana Ionescu, în Lizeta, ne-a dovedit temperament artistic, feminitate fi dinamism scenic, iar Ştefan Sasu, în Ergast, însoţi­ torul lui Valeriu, a fost, mai peste tot, atractiv fi vioi (... ). Scenografia fi costumaţia Emiliei Jivanov, defi de o simplitate fOCantă, devin În schimb de o utilitate imediată în derularea spectacolului, costumaţia, mai ales, excelând În colorit fi "patina" de epocă." (Ion Arieşanu, Renafterea bănăţeană, 09.11.1994)

Spectacolul a participat la Festivalul Toamna 9 octombrie 1994

teatrală vîrşe}eană,

în

www.cimec.ro

367

iv1 ,\

R 1 ,\ '

,\

\'

o

1

c

l.

de Sorescu, ;\[arin Data premierei: 15.12.1994 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Ieremia, Ioan Scenografie costume: Ieremia, Ioan 1.umini: Pente, losi f Distributia: Cazan, Marius (Al doilea pescar); Năstase, Laurentiu (Primul pescar); Oancea, Damian (lona) Rcprezcntaţii: 52.

IONA,

dramă

Oa111ian Otmtm

Dosar de presă: . 1dPrdm!, 11.1(1.1994, RoJJJânia !ilmd, 22.1(1.1994, Ramj)a, nr.8.1994, Rena,iinra /Jdndfeand, 11.1 (1.1995, Rena,ilma /Jdndfeand, 22.12.1994, RaJJJj)a, 21-2":'.(11.1995, Rampa, 2{1-2":'.(14.1995, Orizoni, 2":'.(13.1995, Coiidiamt!, 22.(15.1995, Panoramic, Radio.T.V, 1995, Liieraiont!, nr.1"7-18.1995, liieraiont!, nr.42-44, 1995, 1 /ocea României, (19.1(1.1995, I _anifrna 111a,~icd (Chişinău), octombrie-noiembrie 1995, L:xjYJr.i-.\la,ga::;fn, 1"7.1(1.1995, .1,~enda, 1(1.12.1994, . 1,~mda, 3(1.12.1994, Rea!ifaiea /Jdnd!eand, 12.12.1995, . 1/Pnm, decembrie 199 5, Feaim! azi, nr. 5-6, 1995, Cmimt! national, 1(1.(12.1996
". 1JJJ cmt1j11! .fd ajirJJJ cd IONA de !a ,\'a!iona!l!! din 'J'imi,foara e.fie ce! mai j)J{/ernic ,ii iJJJj)/inii .lj)ec/aco!, cea mai iJt!!mrdiomr lmn.ljz~ml1re CII acea.f!d monodmmd Con.fianiin, tr,_~ia . 1nc!tri Jer/Jan,

(Iona Cit Geor;r,e

Iona CII Rddi!CII ]fcJt,f,

n;~ia Ioan Ieremia, !a Feaint!

,\'afiona! 131!cmr,fii, n.n.). Prin ink!z~mia !ecimii ,ii dmtjwra .immijica!ii!or exi.fim!ia!e, j)Jin
r{~omra di.iCIII:i/1/lli .icmic, j)JiJJ eJJlO/ia bditii dramafice ,fi a rere/afi!'Î illl,~ice ill1JJ.iJJJÎ.if Clljior

.lj)fc/aiont!lli. Ptin e:xjm.fil'iiafpa ima,ginii .icmice ,fi l'irilt/i!e fi JJlfiajinitf. P1in conci{ie, inim.iifaif ,ii JJJomm;mia!itale. (... )
www.cimec.ro

.168

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

O contribuţie deosebită în acest sens a avut-o Ioan Ieremia - în calitate de scenograf (evident, gând la gând cu ... regizorul Ioan Ieremia/). El a ftiut săfacă din amplu/ spaţiu al scenei timiforene un sugestiv hău al singurătăţii lui Iona, universul nebulos fi go~ în perpetua agresiune, al lumii în care este aruncat Omul. Şi a ftiu0 mai ales, să sugereze, (paralel cu neliniftea fi teroarea crescânda), dinamica revelaţiilor tragice - cea mai expresiv~ directă imagine fiind aceea a balenelor succesive din ce în ce mai ameninţătoare, ineluctabile, care ,inghit" progresiv Omul. O creaţie excepţională în acest spectacol propune Damian Oancea, un actor de vârstă (ca fi de talie) mijlocie, smead la chip, cu trăsături fine, UfOr ascuţite, umbroase fi cu o voce ale cărei inflexiuni te trimiteau cu gândul la primele scene, la "Nea Mărin" al lui Amza Pe /lea, tonul fi universul acestuia. Poate fi datorită efectului de contrast, pe aceste date de simplitate UfOr aspră fi de inflexiuni populare, rustice ale rostirii, pe aceste date de distinctă individualitate fi naţionalitate, Damian Oancea construiefte (cu migală, rafinament fi forţa) un erou tragic universal ce se redimensionează mereu sub semnul monumentalului; un personaj la mijloc de drum între intravestire fi extravestire; un personaj coplefitor prin asceza suferinţei (în supremă instanţă spirituala), prin complexitate - actorul deij'oltând deopotrivă momentele de trăire fi cele de reflexivitate ale partiturii, pasajele lirice fi dramatice. În finalul spectacolului de la Timifoara, eroul va purta osemintele chitului (a căror configurare amintefte de cruce), suind asifel la nesfâr[it Golgota propriei condiţii. Imensa emoţie a trăirii fi a descoperirii adevărului condiţiei umane prin intermediul acestui Iona se transmite cu extraordinarăforţă sălii - o peiformanţă de o intensitate cu care nu ne-am mai întâlnit." (Natalia Stancu, Curierul naţional, 10.02.1996)

,J)amian Oancea, actorul ce fi-a luat pe umeri împovărătoarea sarcină a eroului acesta atât de bogat în reprezentativitate umană fi atât de polivalent în gândire fi gest, poartă cu destoinicie o bună parte din tragismulfiinţei pe care o întruchipează. Detectează mai anevoie vibraţiile lirice ale prelungului monolog fi nu are antene pentru sarcasmul îmbelfugat, relevat uneori sclipitor în pagina scrisă, prin obseroaţii generale asupra lumii fi ca autoironie. E de apreciat însă că prin rostirea clară, cu accente bine puse, prin .frumoasa timbrare a glasului, actorul ne deschide larg accesul la literatura produsă de poetul-dramaturg. Spectacolul ne pre:Jntă drama vă\f'tă fi aui]tă ai], ca un breviar al ideilor fi procedeelor tehnice ale întregii dramaturgii soresciene." (Valentin Silvesttu, Rampa, 21-27 .O 1.199 5) ,,Periplul lui Iona nu este unul abstract, ci unul concret existenţial, trasat prin relaţia directă a personajdui cu obiectele fi duhurile care-I înconjoară. Este unul dintre motivele pentru care Damian Oancea încearcă să recupereze, prin rostire, dar fără să îngroafe, inflexiunile rustice ale personajului. În fond, monologul poematic în drama lui Sorescu nu trădează efortul introspectiv, ci, dimpotrivă, este libera manifestare a unui personaj extrovertit ce găsefte în propria lui limbuţie, în sporovăială, fansa supravieţuirii. (... )Semnificaţiile universale ale destinului lui Iona nu este obligatoriu să estompeze individualitatea acestui personqj- lesne de localizat în aria culturii europene. Damian Oancea insinuează accentul oltenesc fi speculează, în modul cel maifiresc cu putinţă, umorul colocvial al monologului- dezbatere( ... ). Iona al lui Damian Oancea este o întruchipare profund... soresciană. Defi mai puţin sensibil la digresiunile lirice ale textului, Damian Oancea, actor impunător fi matu'"' anawww.cimec.ro

369

MARIANA

VOJCU

list inteligent al poemului dramatic, creează un personaj memorabil în spectacologia piesei.'' (Sebastian Vlad Popa, Teatrul ai}, nr. 5-6, 1995)

În cadrul Festivalului lnternafional de Dramaturgie Românească "Autor '95" s-au obţinut următoarele premii: -Premiul pentru cel mai bun spectacol - Premiul pentru regie: Ioan Ieremia -Premiul pentru interpretare masculină: Damian Oancea pentru rolul Iona

FORMIDABIL! - spectacol de
Premieră absolută

pantomimă şi muzică

Data premierei: 12.01.1995 Interpretare: Bairactaru, Alexandru Reprezenta~i: 15.

şi

Tulgara,

Luminiţa

Dosar de presă: Renafterea bănăţeană- Renafterea 07.01.1995, Realitatea bănăţeană, 12.12.1995

culturală,

19.01.1995, Agenda,

J .. ) opremieră absolută- Formidabil!- din mai multe fi varii puncte de vedere. Mai
întâi, chiar pornind de la titlu, suspendat în anonimat, vom înţelege că e vorba de o operă colectivă. Aserţiunea ni se va adeveri dacă vom urmări că încă două compartimente importante, cel al regiei fi al scenografiei, sunt idem fi ibidem, adică la mâna interpreţilor. Cineva tot a stat pe mary,ine, probabil, ca să evite coliifunile la intersecţii fi chiar a găsit oformulă de intrare fi iefire: cea a concursului pe posturi la teatru. Afa se face că pot veni la rampă de la cei mai proaspeţi aspiranţi până la cei în pragul pensionarii, aducând cu sine fiecare ce are mai bun pe acasă. Formidabil! Este fi un juriu care se pare că preferă genul comic, pipărat, căci pretendenţii se ,,dau în stambă" sd-fi etale=?ţ talentele (... )."(Ion Jurca Ro vina, Renafterea bănăţeană, 19.01.1995)

HENRIC AL VI-LEA, dramă de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 28.04.1995 Traducerea: Solacolu, Barbu Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Ioan, Ieremia şi Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Muzica de scenă: Alifantis, Nicu Distdbufia: Bairactaru, Alexandru (Ducele de Suffolk); Bairactaru, Alexandru (Edward al IV-lea); Belu, Mircea (Contele de Northumberland); Belu, Mircea (Ducele de Buckingham); Belu, Mircea (Lord Talbot- Tatăl); Buzoianu, Traian (Regele Henric VI (adult)); Caranfil, Gabriela (Regele Henric VI (adolescent)); Eugen, Filip (Clarence); Flamann Catalina, Irene (Eleanor); Flondor Lungod, George (Contele Clifford); Ionescu, Florin (Richard); Ionescu, Horia (Contele de Warwick); Jurăscu, Vladimir (Ducele
www.cimec.ro

370

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

de Gloucester); Korek, Adrian (Lord Say); Korek, Bogdan Şerban (Prjnţul Edward, fiulluj Henric); Korek, Bogdan Şerban (Regele Henric VI (copil)); Lungoci, George Sr.(John Cade); Lungoci, George Sr.(Prjmul paznic); Netea, Miron (Lord Hascings); Netea, Miron (Sjr Stafford); Oancea, Damian (Du cele de York); Olaru, Ion (Al doilea paznic); Petrescu, Daniel (Cardjnalul Wjnchester); Petrescu, Daniel (Contele de Westmoreland); Răducan, Simona (Lady Basset); Sabău, Delia (J.Talbot - fjjca); Sabău, Delia (Lady Vernon); Sasu, Ştefan (Contele de Salisbury); Sasu, Ştefan (Ducele de Exeter); Serghie Ionescu, Ana (Lady Gray); Stana, Gheorghe (Dick); Stana, Gheorghe (Ducele de Somerset); Stana, Gheorghe (Montgomery); Stoianovici, Luminita (Lady Gray); Tulgara, Luminita (Margareta) Reprezenta~j: 20 Dosar de presă: România liberă, 22.10.1994, Adevărul, 11.10.1994, Cotidianul, 22.05.1995, Realitatea bănăţeană, 18.05.1995, Rampa, 9-15, junje 1995, Timifoara, 03.05.1995, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 17.04.1995, Renafterea bănăţeană­ Paralela 45, 15.05.1995, Realitatea bănăţeană, 12.12.1995, Ateneu, decembrje 1995, Mjrcea Ghjţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Edjtura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99

,flenric al VI-lea e un spctacol ambiţios ca turnură scenică, ce intenţionează cuprinderea unei "cronici" de istorie foarle frământată: operioadă rostogolită într-o cascadă de conflicte fi intrigi- mai ales intrigi - toate înlănţuindu-se întru supremul miraj de cucerire a "Coroanei". (... )Spectacolul lui Ioan Ieremia se menţine viiftal în "realismul" istoric, afectat reconstituirii unei "cronici" (costumele sunt create de Emilia Jivanov - elementele de decor- în colaborare, Ioan Ieremia fi Emilia Jivanov). Un "realism" punctat de câteva simboluri scenice foarle bine inspirate: "Candelabrul-Coroană'~ transformat în fina~ prin coborâre, în "Coroană-idol" cu rol de apăsare demonică, fi de scenele schimbului între rozele albe fi rozele rofii. Dacă aceste simboluri focalizează fericit respiraţia generală a spectacolului (în peifectă osmoză stilistică), există câteva momente ce ne-au părut o intruzie de registre stilistice deosebite - momente care ar putea fi menţinute, însă ca sugestie atenuată, fără prelungita apăsare de accent: impulsul dezbrăcării subite a lui Richard, sub trezirea bruscă a instinctului ,jalustic" (după opinia noastră prelungit mai mult decât necesar), fi mifcarea ritmat- pasională a declanfărilor erotice ale Margaretei, în sine foarle expresivă dar "spărgând" stilistic, printr-o concentrare ritmică prea spcijică unui spectacol de "balet- pantomimă". A/ifei, interpreta Margaretei (... ), Luminiţa Tu/gara, deţine un temprament dramatic foarle puternic, are forţă, atât de interiorizare, cât fi de expresie, mai ales vocală, fi anunţă o hăruită tragediană." (Jeana Morărescu, Rampa, 9-15, junje 1995) ,,Estetic, (... ) acest Henric al VI-lea este el însufi sfâfiat de contradicţii. Există câteva idei regizorale inspirate, de cerl efect scenic, dar care, de-a lungul spectacolului, sunt folosite uneori excesiv, alteori contradictoriu ori abuziv, ajungând fie să deruteze, fie să-fi anuleze puterea de expresie. Afa, de pildă, trandafirii. Ce putea fi mai firesc fi mai binevenit, în
www.cimec.ro

371

MARIANA

VOICU

celor două roze, decât folosirea coerentă, pe scenă, a trandafirilor albi fi rofii? .Şi exist~ într-adevăr, momente în care efectul acestora este de o realăforţă plastică, de o intensă sugestivitate. După o scenă de luptă, trupurile celor morţi în bătălie dau "naftere" respectivelor flori, ce transformă funestul câmp de război într-unul presărat cu trandafiri albi fi rofii. Simbolul capătă, aici, o întruchipare concretă, perfect motivată fi de mare pregnanţă. (... ) Sunt însă fi numeroase momente în care ploaia de trandafiri e, cum spuneam, redundantă sau de-a dreptul derutantă. Echipaţi, la baza tu/pinii, cu săgeţi ce le permit să se înfigă în scândura scenei sau în lemnul carelor de luptă, ei împrumut~ în multe scene, rostul simbolic al armelor: ei aduc moartea celor în dreptul cărora se înfig. Dar nu în toate caif~rile, căci există fi personaje care, după un astfel de tratament pe care îl bănuim leta" se ridică fi-fi revin la viaţ~ ceea ce pune la grea încercare puterea de interpretare a spectatorului. Cu atât mai mult cu cât în unele situaţii, la fel de numeroase, regizorul apelează fi la rezolvări de tip realist, în care armele folosite- săbii sănătoase!- nu mai au nimic simbolic. (... ) Aceeafi indecizie în tratarea limbajelor se face simţită fi în alte scene, cum ar fi cele erotice. Ele repre::(jntă, probabi" noutăţile pe al căror efect regizorul a contat cel mai mult. Având o motivaţie precară în economia spectacolului, rolul lor va fi acela de a fOCa fi de a atrage, astaceastă poveste

a

războiului

fel, un public de teatru (... ). În Henric al VI-lea, unele scene homo (erotice) - menite a accentua, în spectaco" cru::(jmea unora dintre învingători - au parte de o rezolvare stilizată, plastică, aproape coregrafică, în vreme ce altele apelează la un limbaj mimetic-realist. Recursul la nuditate, în scene insuficient pregătite ca tensiune dramatică, nu face decât să accentueze deruta. În acest context, cu toată violenţa lor, aceste mici îndrăifieli de limbaj nu Îfi ating rostul de a accentua dramatismul unor scene, ci rămân cumva exterioare substanţei dramatice, la nivelul simplului fOC vi~ftal O altă contradicţie ce compromite forţa spectacolului este aceea care opune modernitatea scenograftei, (... )jocului cuminte, academizant al actorilor. Rostirea este, de cele mai multe ori, declamativă, gestul- retoric. În felul acesta, textul este numai arareori împlicat într-un demers regizoral cu afifate tendinţe novatoare. Notabil ca efort fi intenţii, Henric al VI-lea rămâne, prin amestecul de îndrăifieală fi cuminţenie, de inovaţie fi manierism, un produs tipic al unei gândiri teatrale provinciale." (Victor Scoradeţ, Cotidianul, 22.05.199 5)

PROŞTII SUB CLAR DE LUNĂ, comedie de Mazilu, Teodor

Data premierei: 20.07.1995 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Ieremia, Ioan şi Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustta~a muzicală: Ieremia, Ioan Coregrafia: Ieremia, Ioan Distributia: Bairactaru, Alexandru (Emilian); Belu, Mircea (Alt Gogu); Buzoianu, Traian (Gogu); Caranfil, Gabriela (Altă Clementină); Flamann Catalina, Irene (Clementina); Ionescu, Florin (Alt Gogu); Ionescu, Horia (Comentatorul); Ionescu, Horia (Ospătarul); Lungoci Flondor, George (Alt Gogu); Murgu, Mihaela (Mama); Neţea, Miron (Alt Gogu); Oancea, Damian (Alt Gogu); Petrescu, Daniel (Tata); Răducan, Simona (Altă
www.cimec.ro

372

L~toria

Teatrului N:qional ",'\iihai

Cminc~cu" Timişoara

1 CJiJj-2(l(lj

Delia (Ortansa); Sasu, Gheorghe (Alt Gogu); Stase Mureşan, Larisa
Reprezentaţii: 5(1

Clementină);

Sabău,

Ştefan

(lmpicgatul); Stana,

(Altă Clememină)

Danid Pflre.rm. Traian B11zoian11, lrem l ~tilllann Ca/dina. :\1ibada Jfmyp

25.(19.1995,, 1dfrăml, 11.1(1.1994, Rma,f!ma 21.(('.1995, RallljJa, nr. 8, 1994, RPalita!Pa bănă/Pană, 12.12.1995, [ ,itaa/ont!, nr. 42-44, 1995, , 1tflmt, decembrie 1995, Mircea Ghiţulcscu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2(1(14, p. 99

Dosar de

presă: Renaşterfa bănă/Pană,

bănă/Pană,

,,Jatira lllaziliană a scăjJărat din n011, in fo.~forfJCfll/f colllicf, jJf Hma lillli,rolt'ană. RPJ!,izoml a coJutmit .fil11aţiilf intr-o cm:fil'italf a,~rPabild, a jJJts jJPJ:ronajdf in rdaţii .flrin,~fnlf, a crpaf Jtn mali11 şi Jtn climat, lY'IPranlf jJPnlnt .f/ărik f.ffnţialf ak jJara::;i/ilor Cf-,fi cn·,

m imolmţă, dlt'jJ!Jtl la lt'CIInoaş!Prf .focială şi la Sfnlilllfnlf OlllfnfŞii. lmjJostmu f dil'lt~~a!d in chijJ ca11stic. _\lfCani.w;flp rfp fxlorcare, şantaj, faLfă coJJijJaJillm ,ri mai akr df qjim;arf a ciniw11tllli ca nor111alitalf .wnt rfpmm/alf CII isCIIsinţă şi haz. Go,~ll, rfp jJII!Jf-fif "pmciJpr" CltJJJ il no!Pază ali/om/- f inln1Jrflat c1t Jrali.wl .wbstanţial dP

Traian Buzoianu. Ana

Ionescu ,fi Delia

Sahău silm!Pază CII a~1ă fnmilf jJifsfi: Clomntina, jJroastă, lamm-

!lloasă, a,~lY'Jiră şi 011ansa, _/fJ!lfif rasată, insolmtă, in/rând intr-o dniră irPrm·ibilă a!1tnci

când f'ii!Pază in jJ/an sPnlilllfntal." (Valentin Silvestru, .-1/mfll, decembrie, 1995) ,,Pfnlm că .wntm1 la cajJi!o/11/ ,,co!mdif ab.wrdă", să .1jJIInflll că UJ:fillma !11i Ioan lmmia dlljJă Pro~·tii

sub clar de lună rfp If-odor _\Iazi!ll (/mmill!jJPnlm

rP,~iP) f 11n

.ljJPclacol in chfif foat1f adfCrată ,,jJaradoxll!fti 111azilian ": rajJor!Jtl jJ.fiholo,~ic ,,jJfJTfrJ" dinlrf rpafitalf ,fi a.1jJiraţif in s/mctmu 11111ană. , 1cPsl rajJorl ~jfră llnim:fa/italf in lillljJ
www.cimec.ro

MARIANA

Vo1cu

eroilor lui Ma5(jlu, dramaturgia lui fiind- precum a probat-o spectacolul- petject actuală prin surprinderea unei maladii funciare, care caricaturizează pentru precaritatea lui autenticul fi autentifică în degradabilul uman, caricatura lui." Oeana Morărescu, Literatorul, nr. 42-44, 1995)

Spectacolul a fost distins cu Premiul "Teodor Mazilu" pentru anul 1995, acordat de Asociatia Umoriştilor Români În cadrul Festivalului International de Dramaturgie "Autor '95", spectacolul a fost distins cu următoarele premii: - Premiul pentru regie: Ioan Ieremia -Premiul Editurii Helicon: Delia Sabău, pentru rolul Ortansa

STAGIUNEA 1995-1996
Ieremia, Ioan- director; Socaciu, Liviu- director adjunct; Iacobici, Dorina - contabil-şef; Lichiardopol, Mihaela - regizor artistic; Ieremia, Ion Ardeal -regizor artistic; Jivanov, Emilia- pictor scenograf; Voicu, Mariana- secretar literar; Hornea, Adina- secretar literar Bairactaru, Alexandru - actor; Belu, Mircea - actor; Buzoianu, Traian actor; Caranfil, Gabriela - actriţă; Catalina Flamann, Irene - actriţă; Cojocaru, Ana Maria - actriţă; Cornea, Cristian - actor; Ieremia Dobrin, Claudia - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Florin - actor; Ionescu, Horia -actor; Ivanciuc, Valentin -actor; Jivan, Laurian -actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Lungoci, George jr. - actor; Mureşan Stase, Larisa actriţă; Murgu, Mihaela- actriţă; Netea, Miron- actor; Oancea, Damianactor; Petrescu, Daniel - actor; Răducan, Simona - actriţă; Sabău, Delia actriţă; Sasu, Ştefan- actor; Stana, Gheorghe- actor; Stoianovici, Luminita - actrltă; Tulgara, Luminita - actrită ' , '
Natalcenco, Elena -regizor tehnic; Matei, Maria - regizor tehnic; Medinschi, Geta - sufleur; Buzolanu, Maria - sufleur

UN STRANIU TETE-A-TETE de Sadur, Nina (Republica Moldova) Premieră pe tară Data premierei: 23.11.1995 Regla: Luca, Sandu Scenografie decor: Bara, Vioara Scenografie costume: Bara, Vioara Ilustra~a muzicală: Tulgara, Luminiţa Distributia: Bairactaru, Alexandru; Caranfil, Gabriela; Poghirc, Nicolae; Tulgara, Lumini p
www.cimec.ro

374

Istoria Teatrului
Reprezentaţii:

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

7

Dosar de

Renafterea bănăţeană, 27.11.1995, Renafterea bănăţeană, 15.01.1996, Realitatea bănăţeană, 24.11.199 5, Realitatea bănăţeană, 12.12.199 5

presă:

"Un straniu tete-a-tete se numefte spectacolul prezentat ieri

seară, în premieră, de

Naţionalul timiforean, având-o ca autoare peNina Sadur, iar ca realizatori fi protagonifti

pe Alexandru Bairactaru fi Luminiţa Tulgara. Un spectacol pe care unii îl vor numi de avangardă, dacă expresionismul fi faptul că spectatorii fed fi ei pe scenă mai repreifntă (înca) ceva iefit din comun. Dacă nu, să spunem că am urmărit un spectacol în care s-a descăr­ cat multă energie, în care s-a evidenţiat talentul de necontestat al celor doi tineri actori fi care a vrut să spună multe, poate prea multe pentru a nu-fi chinui oleacă publicul cu supradoifle de freudism, pathos, simboluri sau metafore. ( ... ) Ji acest spectacol merită să fie vă=(!It, afa cum a meritat săfie montat, să avem răbdare fi să-i afteptăm, pe cei doi, a căror carieră devine o certitudine, în alte avataruri, pe mâna unui regizor mai bun, care să le dea ocaifa să-fi servească fi să-fi onoreze posibilităţile." (Tinu Pârvulescu, Realitatea bănăţeană,

24.11.1995)

VĂZĂTORULE, NU FI UN MELC de Vişniec, Matei
Premieră absolută

Data premierei: 28.12.1995 Regia: Gaita Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Medinschi, Geta Scenografie costume: Medinschi, Geta Ilustraţia muzicală: Ilica, Adrian Lumini: Pente, Iosif şi Tatar, Zoltan Distributia: Caranfil, Gabriela (Tânărul bătut măr); Cojocaru, Ana Maria (Misterioasa femeie obeză); Ieremia Dobrin, Claudia (Tânăra îmbrăcată în negru); Ionescu, Florin (Băiatul care serveşte); Ivanciuc, Valentin (Domnul Preşedinte); Ivanciuc, Valentin (Taximetristul orb); Murgu, Mihaela (Maestrul de ceremonii); Poghirc, Nicolae (Delegat Centrul de Masaj de la Baden-Baden); Poghirc, Nicolae (Omul revoltat); Rotaru, Ruslan (Omul jovial); Rusei, Monica (Tânăra îmbrăcată în negru); Sabău, Delia (Omul cu chelie); Sabău, Delia (Trezorierul); Serghie Ionescu, Ana (Doamna Preşedinte); Stana, Gheorghe (Domnul Vicepreşedinte); Tovarnescu, Constantin (Bărbatul cu barbişon); Tovarnescu, Constantin (Bărbatul cu lavalieră); Tovarnescu, Constantin (Delegatul centrului de decriptare de la Geneva); Tulgara, Luminita (Femeia cu voal) Reprezentaţii: 14. Dosar de presă: Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 15.01.1996, Realitatea bănăţeană, 09.01.1996, Renafterea bănăţeană, 10.02.1996, Renafterea bănăţeană, 05.10.1996, Renafterea bănăţeană, 07.10.1996, Renafterea bănăţeană, 08.10.1996, Renafterea bănăţeană, 09.10.1996,Teatml azi, 1-2, 1997, Moldova literară, 09.11.1996, Cunerul
www.cimec.ro

375

MARI ANA

Vorcu

Naţional,

14.09.1996, &lmpa, 11.10.1996, Flux (Chişinău), 25.10.1996, Literatorul, 04-11.10.1996, Literatorul, 15-22.11.1996, Cultura Naţională, octombrie, 1996, &lmpa şi Ecranul, trim III-IV, 1996, &lmpa, 13.09.1996, România liberă, 11.10.1996

Imagine de ansamblu

,,Parabola orbilor, a Bătrânului Bruegel, devine un intertextplaJtic, exploatat atât cât Je cuvine, fiind ulterior depăşit prin inventivitatea primultti receptor avizat, Mihaela Gaita Lichiardopol, ce izbuteşte o aşezare a meJqjttlui textual 1 amendat uneori ca nihiliJt/ , al pieJelor lui Vişniec, într-o reţea de JugeJtii parabolice / politice, filoJrjice, eJtetice /,făcute Jă deJchidă un traJeu constructiv al perJonalităţii umane." (Mihaela Sfetcu, Renaşterea bănăţeană- Paralela 45, 15.01.1996)
,,Spectacolul(... ) eJte conceput într-un Jui-generiJ tenJionat,fără pauză, chiarfără respiaplauzelor. Intrarea spectacolului în convenţie Je face ÎnJă mai anevoioJ, până în momentul alegerilor şi al numărătoarei, când Je declanşează energia conflictuală duJă ulterior până la paroxiJm. EJte mai puţin exploatat demerJul parodic al textului. (... ) Spectacolul câştigă în Jchimb prin virtuţile Jale plaJtice - coJtume, decor, compoziţii cu pmonqje, aJemenea unor tablouri. Picturalitatea imaginii de ansamblu, datorate Jemnatarei Jcenogrcifiei, artiJta plaJtică Geta Medinschi, orientează spectatorul Jpre un groteJc expreJiv. Sensurile, meJqjele ideatice ale Jecvenţelor Jalvează, la rândullor, migrarea întregului Jpre decorativ şi Jpre o Jupralicitare zgomotoaJă a derizoriului. Penetrarea reţinută Jpre Jpectator poate apărea tocmai dinJpre gruparea perJonqjelor într-un joc compact, fără individualizări, cu abJenţa pJihologiilor şi Jacrificarea perJonalităţii." (Ion Jurca Rovina, Renaşterea bănăţeană -Paralela 45, 15.01.1996)
raţia

"Văzătorule,

ce

Vişniec

nu .fi un melc!(... ) afăcut la rându-i, din Jtranietatea unei lumi, ceea însuşi Jpunea despre propria-i piesă că ar vrea să fie: "un univers bizar, în care
www.cimec.ro

376

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

lumea orbilorfacilitează fi parabola orbiţilor". Printr-o ilustrare complementară a sensuri/o'"' acesta a fost un spectacol de culori fi forme exuberante (cu tentă pantomimica), cu o mare fi luxuriantă fante~e a costumelor, imaginate de scenografa Geta Medinschi." Oeana Morărescu, Literatorul, 15-22.11.1996)

,Mihaela Lichiardopol propune pentru

Văzătorule,

scenică ce arfi pututfi interesantă: parabola orbilor. Aceasta rămâne însă doar o intenţie ce nu se articulează coerent, lăjăindu-se într-o monotonie din care nu iese până la sfârfit. " (Marina Constantinescu, Teatrul azi, 1-2, 1997)

nu fi un melc o

soluţie

La Festivalul Internafional de Dramaturgie Românească "Autor '1996"- MATEI VIŞNIEC, (edlţle de autor Matel Vlşnlec) spectacolul a fost dlscins cu Premiul pentru scenografie: Geta Medinschi, costumele spectacolului.

FEMEIA ŞARPE, tragl-comedle de Gozzl, Carlo (Italia) Premieră pe tară Data premlerel: 09.03.1996 Regla: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jlvanov, Emllia Ilustraţia muzicală: Vitez, Carol Lumlnl: Pente, Ioslf şl Tatar, Zoltan Distribufia: Boroş, Bianca (Bededrlno ); Boroş, Raluca (Rezla); Buzoianu, Traian (Pantalon); Caranfil, Gabriela (Canzade); Cojocaru, Ana Maria (Zemlna); Ivanciuc, Valentin (Brlghella); Jivan, Laurian (Tartaglia); Lungoci Flondor, George (Truffaldlno ); Maruşca, Sergiu (Farruscad); Oancea, Damian (Togrul); Poghirc, Nicolae (Cherestanl); Sasu, Ştefan (Badur); Serghie Ionescu, Ana (Smeraldlna); Tulgara, LuminiJa (Cherestanl); Vitez, Carol (Demogorgon) Reprezentaţll: 8.
Dosar de presă: Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 18.03.1996, Realitatea bănăţeană, 20.04.1996
,;Distribuirea inegală a rolurilor(?) evidenţiază scăderi ale premierei. Interpretul regelui Farruscad, Sergiu Maruşca, are încă de exersat o atitudine scenică mult mai mobilă, adecvată trăirii întru autoilu~onare: ecoul replicii, scenic fi rememorizato'"' gestica interiorizată, construcţia măftii lirice, diversificarea registrelor lamento-ului. Prestaţia "zânelor" suferă din pricina absenţei demonicului, în încăierărifără substanţă, mai mult brutalizări decât inducţii magice. Le lipsesc tuturor slujbafilor prinţului, antrenaţi într-o operă tenace de terapeuţi fi demistificatori, cu excepţia interpretului rolului Pantalone, Traian Buzoianu, tonul ironic fi gestica persiflantă, pe care le practicau cu atâta naturaleţe personajele Commediei de!/' arte. Mai convingătoare, în ideea inducţiei magice, pare afi actriţa cejoacă rolul S meraldinei, Ana
www.cimec.ro

377

MARIANA

VOICU

Ionescu. Maniera narcozei este derizorie fi neavenită, nesllffind nici comicul, nici tragicul." (Mihaela Sfetcu, &nafterea bănăţeană- Paralela 4 5, 18.03.1996)
,;?rejudecata în Teatrul Naţional Timifoara este că o idee mare dă un spectacol mare. Dar nu-i chiar afa. Similitudinea cu unii colegi de instituţie se prelungefte, între intenţie fi realizare se instaurează un deranjant hiatus, de ordin estetic. În genera~ acest fenomen se apelează în cultura română drept tez:jsm. De fapt, e oformă de tragedie: autorul încearcă să-fi asume un ideal cu care însă nu se poate descurca onorabi~ fie pentru că nu îlfrământă autentic, fie pentru că nu îl înţelege, fie pentru că nu ftie să se exprime, adică e începător sau e lipsit de talent." (Tinu Pârvulescu, Realitatea bănăţeană, 20.04.1996)

CLIVE ŞI ANNA - spectacol lectură de Raţiu, Ion, prezentat în deschiderea Studioului de dramaturgie românească Data premierei: 28.03.1996 Regia: Ieremia, Ioan Distributia: Catalina Flamann, Irene (Lady Templeton (Laura)); Ionescu, Florin (Luther Bateman, reporter Tv); lvanciuc, Valentin (Maior lan Macllister); Jurăscu, Vladimir (Anthony Lock - autorul piesei); Lungoci Flondor, George (Căpitan Tim Bayliss); Maruşca, Sergiu (Peter Kuhn); Neţea, Miron (Ministrul de externe (Henry)); Oancea, Damian (Lord Templeton, D.S.O.M.M.); Serghie Ionescu, Ana (Anna Dasousa); Stana, Gheorghe (Freddie, avocatul lui Clive)
Dosar de presă: Cotidianu~ 01.04.1996, &nafterea 1996, Actualitatea, 02.04.1996
bănăţeană-

Paralela 45, aprilie

"Domnul Ion Raţiu a explicat asistenţei cu bonomie fi autoironie, că "nu este moralist" fi nici măcar "dramaturg"! Piesa este o "încercare" de tinereţe, din 1958-59, când a fost jucată la Londra fără prea mare succes, teatrul politic nefiind atunci apreciat de publicul britanic!" (Oana Popescu, Actualitatea, 02.04.1996)

REGELE LEAR, dramă de Shakespeare, William (Anglia) Data premierei: 01.06.1996 Traducerea: Gheorghiu, Mihnea Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Ieremia, Ioan Scenografie costume: Med.inschi, Geta Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ioan Coregrafia: Doni, Angela Lumini: Pente, Iosif Distributia: Bairactaru, Alexandru (Suita regelui Lear); Bucătaru, Ciprian (Suita regelui Lear); Buzoianu, Traian (Gloucester); Caranfil, Gabriela (Cordelia); Cazan, Marius (Suita regelui Lear); Cojocaru, Ana Maria (Femeie
www.cimec.ro

378

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

din suita lui Goneril); Ieremia Dobrin, Claudia (Regan); Dorin, Dragoş (Regele Franţei); Filip, Zorica Varvara (Femeie din suita lui Goneril); Fodor, Laurenţiu (Suita regelui Lear); Ionescu, Florin (Edmund, fiul nelegitim al lui Gloucester); Ionescu, Florin (Suita regelui Lear); lvanduc, Valentin (Oswald, intendentullui Goneril); Jivan, Laurian (Suita regelui Lear); Jurăscu, Vladimir (Regele Lear); Levai, Tiberiu Iosif (Suita regelui Lear); Murgu, Mihaela (Femeie din suita lui Goneril); Netea, Miron (Suita regelui Lear); Oancea, Damian (Kent); Petrescu, Daniel (Bufonul); Petrescu, Daniel (Doctorul); Poghirc, Nicolae (Ducele de Burgundia); Răbăgia, Codru}a (Femeie din suita lui Goneril); Ranimir, Ioan (Suita regelui Lear); Rotaru, Ruslan (Edgar, fiul lui Gloucester); Rusei, Monica (Femeie din suita lui Goneril); Sa bău, Delia (Femeie din suita lui Goneril); Sasu, Ştefan (Ducele de .Albany); Sasu, Ştefan (Suita regelui Lear); Serghie Ionescu, Ana (Femeie din suita lui Goneril); Simina, Ionel Adrian (Suita regelui Lear); Stana, Gheorghe (Ducele de Cornwall); Stana, Gheorghe (Suita regelui Lear); Ştefănescu, Maria (Femeie din suita lui Goneril); Szekeres, Cristian (Bătrânul vasal al lui Gloucester); Szekeres, Cristian (Slujitorul lui Cornwall); Tofan, Alin (Suita regelui Lear); Tofan, Marius (Suita regelui Lear); Tovarnescu, Constantin (Curan, curtean); Tovarnescu, Constantin (Ofiţer în slujba lui Edmund); Tovarnescu, Constantin (Un curtean în suita Cordeliei); Tulgara, Luminita (Femeie din suita lui Goneril); Tulgara, Luminita (Goneril) Reprezentaţii: 12.
&:lmpa, 126, 14-20.03.1997, Teatrul azi, 1-2, 1997, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 23.12.1996, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99, Teatrul a~, nr. 3, 1997 "(... )cronicile spun că regizorul timiforean Ioan Ieremia (... )s-a mai apropiat o dată, În 1987, de această piesă( ... ). Atunci, scenografia îi aparţinea remarcabilei artiste care este Emilia Jivanov. Acum, Ioan Ieremia ambiţionează un spectacol "de autor'~ el asumându-fi fi.fUncţi­ ile scenografului, fi pe cele ale ilustratorului muifcal Elementul de decor cel mai semnificativ, care dublează, de altminteri, Într-o simbolistică UfOr pleonastică ceea ce se rostefte pe scenă, este o imensă coroană care se ridică sau coboară din podul scenei, În anumite momente ale spectacolului. Tot cronicile nu au calificat spectacolul din 1987 nicio mare reufită, dar niciun efeC parafat. Din păcate, spectacolul ce poatefi vă=(!'t astăif pe scena Naţionalului timiforean e un efeC absolut. (... ) O ilustraţie muifcală abundentă, În care se repetă până la exasperare Ig,rie, amplifică impresia că Regele Lear la Teatrul Naţional ,Mihai Eminescu" din Timifoara e un fel de montaj literar-muifcal-coregrajic, În care textul lui Shakespeare e declama! În cel mai vetust stil cu putinţă. Finalul spectacolului neagă prin elemente vi=(!lale replica-cheie- "Bătrânii au suferit că te cutremuri / Noi, tinerii, trăi-vom altă viaţă'~ vrând parcă să sublinieze ideea că lupta mifelească pentru putere este o constantă a "marelui mecanism" al istoriei politice." (Mircea Morariu, Rampa, 126, 14-20.03.1997) ,,Spectacolul Regele Lear de Shakespeare al Teatrului Naţional din Timifoara, În regia lui Ioan Ieremia, tulbură bine apele mifcate de Târgu-Murer Deprofesionalizarea acestei
www.cimec.ro

Dosar de

presă:

379

MARIANA

Vo1cu

un gust amar fi scoate în relief dezechilibrul calitativ între montările de pe scenele Naţionalelor. Multe dintre ele nu pot iefi- admiţând că fi doresc asta - dintr-un con de umbră, dintr-o condiţie attistică îndoielnică." (Marina Constantinescu, Teatrul ai}, nr. 3, 1997) trupe

lasă

JUCĂRIILE MECANICE, dramă de Radu, F.Alexandru
Spectacol-lectură

Data premierei: 20.06.1996 Regia: Ieremia, Ion Ardeal DistribuJia: Buzoianu, Traian (Virgil Neacşu); Cojocaru, Ana Maria (Puşa Maxim); Flamann Catalina, Irene (Delia Neacşu); lvanduc, Valentin (Doru Maxim)

STAGIUNEA 1996-1997
Ieremia, Ioan- director, prima parte a stagiunii; Ştefan Iordănescu- director, a doua parte a stagiunii; Socadu, Liviu - director adjunct; Iacobid, Dorina contabil-şef; Ieremia, Ion Ardeal - regizor artistic; Lichlardopol, Mihaela regizor artistic; Jivanov, Emilia - pictor scenograf; Medinschl, Geta -pictor scenograf; Voicu, Mariana- secretar literar; Iacob, Mirela- secretar literar Andone Ana-Maria -actriţă; Avarvari, Laura -actriţă; Belu, Mircea -actor; Buzoianu, Traian -actor; Caranfil, Gabriela -actriţă; Cojocaru, Ana-Maria - actriţă; Dragoş, Dorin - actor; Ieremia, Claudia - actriţă; Ionescu, Ana actriţă; Ionescu, Florin- actor; lvanciuc, Valentin- actor; Jivan, Laurianactor; Jurăscu, Vladimir - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Oancea, Damian - actor; Petrescu, Daniel - actor; Poghirc, Nicolae - actor; Rotaru, Ruslan - actor; Rusei, Monica - actriţă; Sabău, Delia - actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovid, Luminita - actriţă; Szekeres, Cristian - actor; Tovarnitchi, Constantin - actor; Tulgara, Luminita -actriţă
- sufleur; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Matei, Maria regizor tehnic; Pente, Iosif- maestru lumini
Răbăgia, Codruţa

BINE, MAM.J\ DA' ĂŞTIA POVESTESC ÎN ACTU' DOI CE SE ÎNTÂM.PLĂ-N ACTU' NT ÂI de Vişniec, Matei Data premierei: 02.10.1996 Regia: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustra~a muzicală: Ieremia, Ioan
www.cimec.ro

380

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Lumini: Pente, Iosif şi Tatar, Zoltan Distributia: Andone, Ana Maria (Actriţă); Avarvari, Laura (Actriţă); Belu, Mircea (Regizorul tehnic); Buzoianu, Cosmin (Recrut); Buzoianu, Traian (Bărbatul cu tomberonul); Caranfil, Gabriela (Actriţă); Cojocaru, Ana Maria (Fetişcana cu rufe murdare); Dragoş, Dorin (Marat şi Arlechino); Dragoş, Dorin (Recrut); Ionescu, Florin (Orbul); Ionescu, Florin (Recrut); Ivanciuc, Valentin (Grubi); Jivan, Laurian (Robespierre); Jurăscu, Vladimir (Vizitatorul); Murgu, Mihaela (Actriţă); Murgu, Mihaela (Poliţista); Oancea, Damian (Bruno); Petrescu, Daniel (Majordomul); Poghirc, Nicolae (Recrut); Rotaru, Ruslan (Călătorul grăbit); Rotaru, Ruslan (Recrut); Sabău, Delia (Actriţa); Sasu, Ştefan (Primul bărbat); Serghie Ionescu, Ana (Fetişcana cu găleata cu lături); Stana, Gheorghe (Omul cu sacaua); Stase Mureşan, Larisa (Mama); Szekeres, Cristian (Al doilea bărbat); Tovamescu, Constantin (Recrutul); Tulgara, Luminita (Actriţă) Reprezentaţii: 11

Valentin Ivancittc, Damian Oancea
07.10.1996, Renaşterea bănăţeană, 08.10.1 996, Renaşterea bănăţeană, 09 .1 0.1996, Rampa şi Ecranul, trim III-IV, 1996, Rampa, 11.10.1996, România liberă, 11.1 0.1996, Literatontl, 04-11.1 0.1996, Rampa, 13.09.1996, Teatntl Azi, 1-2, 1997, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p. 99 Dosar de
presă: Renaşterea bănăţeană,

05.10.1996,

Renaşterea bănăţeană,

,Sub orice aşteptări1 confuZ; mereu la limita cu vulgantl a fost Bine, mamă... al teatntlui gazdă} în regia ltti Ioan Ieremia} care a adtts pe scenă mai degrabă propriile obsesii
www.cimec.ro

381

MARIANA

Vorcu

(de moment, presupun) decât pe cele a:J, 1-2, 1997)

conţinute

de text." (Marina Constantinescu, Teatrul

,Spectacolul conţine fi aluzii burlefti, acut-ironice, la "haosul" revoluţiilor cu elemente simbolic-ama!gamate din "revoluţia română" fi "revoluţia franceză". În jurul acestui spectacol- care în final a fost distins deopotrivă cu Premiul pentru regie fi Marele premiu - s-au purtat, totufi, discuţii în controversă, dacă accentele amintite, din vi:Junea regizorului, n-au supralicitat prea mult deschiderea textului. Versiunea rămâne, cred eu, posibilă, ea necesitând, totufi, rei!'marea fi concentrarea unui final prelungit (prin manieră spectaculara) în mai multe fina/uri." Oeana Morărescu, Literatorul, 15-22.11.1996)

Ioan Ieremia nu a "respectat" textul lui Vifniec (... ), a respectat în schimb cu recomandarea ironică a autorului care, într-un preambul, spune că "regizorul poate renunţa la unele personaje, poate compune personaj noi, poate înlocui orice replici fi poate renunţa la orice replică( ... ), poate modifica orice, oricum, oricât în afară de titlul piesei care este sacru". La orice s-arfi putut aftepta autorul, mai puţin la apariţia fi/mică repetată a lui Mihai Eminescu. .Şi totufi, în generoasa ambiguitate a textelor lui Vi[f1iec, ejigia poetului nu este lipsită de sens. (... ) Cu toate acestea, presiunea asupra textului este enormă, mai ales prin tentativa de localizare strictă. Personajele nu mai trăiesc oriunde fi oricând, ci în România revoluţionară. Laitmotivul românesc (mai mult timiforean) al deji!ării cu tricolorul este o amprentă dureroasă a obsesiilor politice ale regizorului, aplicată însă pe un text cu un conţi­ nut rebel care nu mai răspunde conexiunilor. Aventura estetică fi existenţială a eroilor se transformă într-o aventură social-istorică de interes local (... ) Ne întrebăm dacă teatru/lui Vif11iec, scris pentru a ascunde fi nu pentru a explica mesaje, este cel mai adecvat unei atitudini militante. "(Mircea Ghiţulescu, Rampa, 11.10.1996)
stricteţe

,;Dacă

În cadrul Festivalului lnternaponal de Dramaturgie Românească "Autor '96"- MATEI VIŞNIEC (ediţie de autor), spectacolul a fost distins cu următoarele premil: - Marele premiu al festivalului - Premiul pentru regie: Ioan Ieremia

NIMIC DESPRE HAMLET,
Premieră absolută

dramă

de Radu, F.Alexandru

Data premierei: 30.11.1996 Regla: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jlvanov, Emllia Lumini: Mateş, Sorin şi Pente, Iosif Distribupa: Andone, Ana Maria (Sllvla); Avarvari, Laura (Alice); Cojocaru, Ana Maria (Anca); Dragoş, Dorin (Adrian); Ionescu, Florin (Paul); lvanciuc, Valentin (Cristian); Poghirc, Nicolae (Inginerul de sunet); Serghie Ionescu, Ana (Oana); Szekeres, Cristian (Hanlbal); Tovarnescu, Constantin (Domnul Morgan); Tulgara, Luminita (Doamna Morgan)
www.cimec.ro

382

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Reprezenta ţii: 9. Dosar de
presă:

bănăţeană-

Timifoara, 02.12.1996, Realitatea bănăţeană, 03.12.1996, Renafterea Paralela 4 5, 09.12.1996, Renafterea bănăţeană- Paralela 4 5, 25.10.1996

)ntre el, demonicul, îmbrăcat integral în negru, fi iubita sa se înfiripă, în prim plan, un dialog din care re=<Jtltă că el are în cap o piesă, numită Nimic despre Hamlet, o piesă într-o replic~ o replică ce trebuie ţipată, o oribilă invectivă: "Te fut în gură!". Eroul susţine acum fi un monolog din care, colateral, aflăm că este evreu, pentru ca, în final, toată lumea să se îndrepte, cehovian, către o liniftitoare petrecere. Atât, nimic mai mult, fi asta pentru că, fie indolentă, fie nesigură pe mijloacele sale, regia, printre alte minore nereufite, nu s-a priceput să sugereze că drama nu este una în realitate, ci una în qfara ei, într-o anormalitate unde derizoriul fi clifeaticul (în termenii căruia se definesc inclusiv eroii, piesa fiind în fond una fără conflict ci doar o suită de lamentaţiz)fac imposibil orice gest demn, orice gest măreţ, pentru simplul motiv că în aceste condiţii fiinţa umană Îfi pierde dimensiunea tragică. Cum am arătat mai sus, 1. Ardeal Ieremia a optat, în defavoarea textului, pentru o banală dramă a intelectualului, mizanscena căzând astfel ea însă[i în capcanele alunecosului fi inteligentului text semnat de Radu F. Alexandru." (Tinu Pârvulescu, Timifoara, 02.12.1996)

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, comedie de Eftimiu, Victor Data premierei: 11.01.1997 Regia: Stana, Gheorghe Scenografie decor: Miloia, Virgil Scenografie costume: Stana, Gheorghe Ilustraţia muzicală: Achim, Alin Lumini: Pente, Iosif şi Mateş, Sorin Distribupa: Drago~, Dorin (Vagabondul); Jurăscu, Vladimir (Alexandru Filimon, podgorean); Petrescu, Daniel (Domnul Leon, farmacist); Rotaru, Ruslan (George, fiul domnului Leon); Sabău, Delia (Alice Filimon, fiica lui Alexandru Filimon); Stase Mure~an, Larisa (Raluca Filimon, soţia lui Alexandru Filimon) Reprezentaţii: 22.
Dosar de
presă:

Realitatea

bănăţeană,

11.01.1997

CU UŞILE ÎNCHISE, dramă de Sartre, Jean- Paul (Franţa) Data premierei: 23.01.1997 Traducerea: Şora, Mihai Regia: Gaita Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Gaita Lichiardopol, Mihaela Scenografie costume: Gaita Lichiardopol, Mihaela Ilustraţia muzicală: Ilica, Adrian Lumini: Pente, Iosif Distribupa: Murgu, Mihaela (Ines); Oancea, Damian (Garcin); Rotaru,
www.cimec.ro

383

M A RI A N A

VOICU

Ruslan (Băiatul de serviciu); Rotaru, Ruslan (Gomez); Rusei, Monica (Estelle); Tulgara, Luminiţa (Estelle 2); Tulgara, Luminiţa (Soţia) Reprezentaţii: 14

Monica &tsei

Dosar de

presă:

Renaşterea bănăţeană,

Agenda if!ei, 24.01.1997, 31.01.1997

Renaşterea bănăţeană,

22.01.1997,

"Spectacolul regizat de Mihaela Gaita Lichiardopol, secondată de scenografa Geta Medinschi, are atmosferă şi ritm; în ciuda unor momente mai puţin elaborate şi rezolvate, convinge prin coerenţa imaginii plastice, prin profunifmea discursului dramatic." (Ioan Stanciu, Agenda if!ei, 24.01.1997) "Montarea regizoarei Mihaela Gaita Lichiardopol implică spectatorii direct în convenţia spectacolului, în tragica inferna!izare a personqjelor, aducându-i pe scenă- o modalitate deloc nouă, motivată însă de astă dată prin aceea că ei se află în chiar iadu! "morţilor vii". Decorul, construit de regizoare, secondată de p!asticiana Geta Medinschi, este căptuşit în alb - un infern imaculat, mai degrabă un spital, dacă vedem cumva personqjele atinse de boala incurabilă -propria imagine dedusă din oglinda ce!or!a!ţt~ Deşi intervin şi alte semne teatrale, precum şi câteva planuri de expresie, spectacolul curge fără canto nări inuttle, în nota sobră a textului, devenind suportabil şi în aura-i tragică şi în miza meditaţiei. De altfel, inso!ita metaforă a lui Sartre ("0 tregedie a solitudinii şi !aşităţii"- Pierre de Boisdeffre n.n.) se proiectează pe parcursul unei piese într-un act, cu trei personqje- !esbiana Ines, uşuratica Este/le şi trădătorul Garcin, celelalte apariţii fiind sporadice reflexe, sau mai mult simbowww.cimec.ro

384

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

lice (... ). Cei trei se victimizează pe rând, prin căderea fiecăruia în oglinda celorlalţi - un travaliu artistic destul de difici~ tran.ifigurat de doi arti[ti remarcabili, cu experienţă, Mihaela Murgu [i Damian Oancea, [i de tânăra actriţă Monica Rusei, prinsă excelent în competiţie." (Ion Jurca Ro vina, Rena[ferea bănăţeană, 31.0 1.1997)

ÎNTÂLNIRE CU NICHITA spectacol de poezje pe un scenarju de Ardeleanu, Ion; Ureche, Damjan; Sabjn, Mi.haj; Păunescu, Adrjan; Stanca, Radu; Stănescu, Nkhjta Programul: Teatrul poetic Data premjerei: 31.03.1997 Adaptarea scenkă: Belu, Mircea Regja: Gaita Lichiardopol, Mihaela Lumjnj: Pente, losjf Distributia: Belu, Mircea şj Cretescu, Alexandru , , Reprezenta~j: 1O. Dosar de presă: Rena[ferea zilei, 01.04.1997
bănăţeană,

01.04.1997, Timi[oara, 01.04.1997, Agenda

Mircea Belu [i de

"Întâlnirea cu Nichita (... ) a fost trăită, clipă de clipă, verb de verb, de actorul-poet tânărul muzician Alexandru Creţescu (... ) Pentru că "nu poţi omorâ într-un om decât cuvintele pe care le [fie'~ ele, cuvintele "necuvinte '~ vii prin harul Actorului, ni I-au adus întreg [i adevărat pe Nichita, al cărui chip, proiectat în secvenţe filmate, a respira! o dată cu noi." (Simona Popovkj, Agenda zilei, 01.04.1997)

PĂPUŞARII CEHI, dramă de Popescu, Dumjtru Radu Programul: Vedeta în teatru

Data premjerei: 06.04.1997 Regja: Ieremia, Ioan Scenografie decor: Medinschi, Geta Scenografie costume: Medmschj, Geta Ilustra~a muzicală: Ieremia, Ioan Coregrafia: Ieremia Ioan Lumjnj: Pente, losjf DistribuJia: Dobrin Ieremia, Claudia (Cedlia 3); Dobrin Ieremia, Claudia (Cedliu 3); Dobrin Ieremia, Claudia (Magda); Ivanciuc, Valentin (Cedlia 1); lvanciuc, Valentin (Cedliu 2); lvanciuc, Valentin (Novotny); Oancea, Damian (Cecilia 2); Oancea, Damian (Gabor); Oancea, Damian (Vencel); Poghirc, Nicolae (Popluhar); Tovarnescu, Constantin (Cedliu 1) Reprezenta~j: 9 Dosar de presă: Rena[ferea bănăţeană - Paralela 45, 15.04.1997, Timi[oara, 04.04.1997, Agenda iflei, 04.04.1997, Agenda iflei, 07.04.1997, Rena[ferea bănăţeană, 04.04.1997, Agenda zilei, 01.04.1997, România liberă, 10.10.1997, Agenda zilei,
www.cimec.ro

385

MARIANA

Vorcu

04.19.1997, Adevărul, 02.09.1997, Timişoara, 23.09.1997, Adevărul, 12.10.1997, Rampa, 01.10.1997, Renaşterea bănăţeană - Paralela 45, 14.10.1997, Rampa, 15.10.1997, Renaşterea bănăţeană, 14.10.1997, Agenda zilei, 07.10.1997

Scenă

de ansamblu

)n Jpectacolttl ctt Păpuşarii cehi, montat de regizorul Ioan Ieremia pe scena Teatrultti Naţional din Timişoara, există încercarea de ordonare a materiei dramatice rebele, tottt}·~ ea scapă de sttb control şi îşi îndreaptă Jpre spectatori noianttl de trimiteri. În schimb, regizorul îi conferă textttltti o teatralitate care, cttm spttneam, îi lipse}ie. El ţese (fără să articttleze petject) pentru că textttl îi rei}sta) ttn câmp de imagini. Ajtttat şi de scenografia Getei Medinschi şi gândind o ilttstraţie mtti}cală (când pe firul ittbirii, când grotescă, ades dramatica) dedanşatoare de tablouri vivante, mişcări coregrafice, sublinieri de stare ra.m.d., Ioan Ieremia potenţează momentele laxe, aduce vibraţie când replicile aveau aer de maxime (înţelepte, dar maxime), aşterne unda de poei}e necesară pentru ca întortocheata acţittne să capete viaţă. Gretttatea spectacolttlui stă pe ttmerii ltti Damian Oancea, actor experimentat, care a putut ţine piept unei momodrame cu Iona lui S orescu. Aici, în pifzda ifortului, a luptei pentru nuanţă, a încercării de a trm;ersa o gamă întinsă de stări, ne-a dat senzaţia că i-a rămas străină carnea personqjului, şi el întortocheat, ca întreaga piesă. (... ) Din fericire pentru Claudia Dobrin Ieremia, tânără actriţă frumoasă, graţioasă, fireascâ în mifCări, eroina ce avea de încarnat era condamnată chiar la iubire, cu orice preţ, cu orice risc şi interpreta duce lttcrurile până la capăt, când dură, când vulnerabilă, când sensibilă, când pttternică- partitttră nuanţată ce o consacră printre speranţele trupei timişorene. (... ) Pentru spectacolul Naţionalului timişorean, scriitorul D.R. Popescu are pentru ce purta recunoştinţâ regizorului şi actorilor." (Florica Ichim, România liberă, 10.1 0.1997) "Dincolo de meritele regizorale din acest spectaco~ comtat ctt bttcttrie existenţa ttnui grup de actori tineri care îşi contrai}c puţin generaţia, în afară de Damian Oancea, foarte bun, pe care îl ştiu de mult~ Spectacolul este foarte bun în toate compartimentele." (Dumitru Chirilă, Renaşterea bănăţeană, 14.1 0.1997)
www.cimec.ro

386

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu "

Timişoara

1945 - 2005

Spectacolul a participat la cea de a VII-a valului Dramaturgiei Româneşti, Timiş oara.

edi~ie, edi~ia

1997, a Festi-

UNDE-I REVOLVERUL ? de Gorgey, Gâbor (Ungaria) Programul: START D ata premierei: 20.04.1997 Traducerea: Fodor, Zeno Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Jivanov, Emilia Scenografie costume: Jivanov, Emilia Ilustraţia muzicală : Ieremia, Ion Ardeal Lumini: Pente, Iosif şi Mateş, Sorin Distribu~ia: Dragoş, Dorin (Ţuki) ; Ionescu, Florin (Kiss); Rotaru, Ruslan (Marton); Sasu, Ştefan (Excelenţa) ; Szekeres, Cristian (I(.Mi_iller) Reprezentaţii: 14.

Cristian SZfkeres, Rus/an Rotaru

D osar de presă : TimiJoara, 16.04. 1997,Agenda, 12.04. 1997, TimiJoara, 19.04.1 997, Agenda, 21.04.1 997, Renqterea bănăţeană - Paralela 45, 22.04. 1997

pe textul lui Giirgry Gdbor, care demonstrează că puterea îi corupe până Ii pe îngeri fi, cum crede regizorul Ion A rdeal Ieremia, că "nu există putere fără revolver, legitimitate fără abu:v libertatefără laţ în jurul gâtuiui". (...) Din preqjma celui puternic nu poate lipsi iingufitorui oportunist, cameleonul uns cu toate alifiile, jucat admirabil de C ristian Sz ekeres. Hohotui de râs propus de spectacol merge, totu~·i, dincolo de anecdotic, într-o zonă a caracterului uman pe care o bănuim ia ceilalţi }'i nu o recunoay·tem ia noi. E un râs moiipsitor în faţa replicilor vii, bine plasate, uneori fragmentate, fi un râs amar în

"O comedie

ire:{jstibiiă,

www.cimec.ro

387

MARIANA

VOJCU

faţa

Jivanov fi de muifca

propriei conftiinţe. (... ) Textul este susţinut inspirat de decorul semnat de Emilia aleasă. "(Simona Donici, Agenda, 21.04.1997)

PRIVEŞTE ÎNAPOI CU MÂNIE, dramă de Osborne, John James (Anglia) Programul: START Data premierei: 25.04.1997 Regia: Ionescu, Florin Scenografie decor: Vuia, Ovidiu Scenografie costume: Vuia, Ovidiu DisttibuJia: Avarvari, Laura (Alison, 22 de ani, soţia lui Jimmy); Szekeres, Cristian (Cliff, 25 de ani); Tulgara, LuminiJa (Helen, 23 de ani, prietena lui Alison) Reprezentaţii: 9.

Dosar de presă: Agenda, 26.04.1997, Realitatea 23.04.1997

bănăţeană,

23.04.1997, Timifoara,

"Tineri, talentaţi fi furiofi, exact afa cum trebuie săfie ca săjoace frenetic Priveşte înapoi cu mânie de john Osbome, Florin Ionescu, Cristian Szekeres, Laura Avarvari fi Luminiţa Tulgara au adus pe scena Teatrului Naţional Timifoara toate jrământările unei
generaţii

care se prăbufefte. Defi actualizează atmo.ifera prin elemente moderne, spectacolul de atelier montat de Florin Ionescu respectă, într-o măsură surprinzătoare, canoanele clasice ale redării conflictului. ( ... )Pasiunea jocului, simţită mai cu seamă la Florin Ionescu, este susţinută de un decor inspirat(... ) fi de muifca indefinibilă al!fel decât decât prin generaţia ei: The Doors fi Janis Joplin." (Simona Donici, Agenda, 26.04.1997)

UN BĂRBAT ŞI MAI MULTE FEMEI, dramă de Zorin, Leonid (Rusia) Programul: Vedeta în teatru Data premierei: 03.06.1997 Regia: BleonJ, Beattice Distributia: Bleont, Claudiu; Ionescu, Carmen , ' Spectacol preluat de la Teatrul Naţional Bucureşti Reprezentaţii: 9

CERŞETORUL, dramă de Sorge, Reinhardt Johannes (Germania) Programul: Vedeta în teatru Data premierei: 29.06.1997 Traducerea: Roman, Ion Adaptarea scenică: Bleonţ, Beatrice Regia: BleonJ, Beattice Asistent de regie: Popov, Codruţa Scenografie decor: Ciubotariu, Constantin Scenografie costume: Mănescu, Magdalena
www.cimec.ro

388

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminesc u "

Timişoara

1 945-200 5

Bleonl, Beatrice Coregrafia: Bleonl, Beatrice Lumini: Pente, Iosif Distribulia: Avarvari, Laura (Cocotă); Bleonl, Claudiu (Poetul); Buzoianu, Traian (Critic); Caranftl, Gabriela (Sora); Chirteş, Valentin (Chelnerul); Cojocaru, Ana Maria (Cocotă); Copol, Robert (Amant); Copol, Robert (Cititor de ziare); Dobrin Ieremia, Claudia (Fata); Dragoş, Dorin (Amant); Dragoş, Dorin (Aviator); Dragoş, Dorin (Cititor de ziare); Giurgiu, Sabina (Cocotă); Ion, Romeo (Aviator); Ion, Romeo (Cititor de ziare); Ionescu, Călin (Cititor de ziare); Ionescu, Florin (Amant); Ionescu, Florin (Aviator); Ionescu, Florin (Cititor de ziare); lvanciuc, Valentin (Critic); Jurăscu, Vladimir (Tatăl); Jurchescu, Anca (Cocotă); Nan, Simona (Fetiţa); Oancea, Damian (M:ecena); Petrescu, Daniel (Critic); Poghirc, Nicolae (Amant); Poghirc, Nicolae (Aviator); Poghirc, Nicolae (Cititor de ziare); Reus, Alexandru (Aviator); Reus, Alexandru (Cititor de ziare); Rizea, Ion (Amant); Rizea, Ion (Aviator); Rizea, Ion (Cititor de ziare); Rotaru, Ruslan (Amant); Rotaru, Ruslan (Cititor de ziare); Ruicu, Florin (Cititor de ziare); Rusei, Monica (Cocotă); Sabău, Delia (Cocotă); Sasu, Ştefan (Prietenul mai în vârstă); Serghie Ionescu, Ana (Critic); Stana, Gheorghe (Tatăl); Stase Mureşan, Larisa (M:ama); Stoianovici, Luminila (Cocotă); Szekeres, Cristian (Amant); Szekeres, Cristian (Cititor de ziare); Tovarnilchi, Constantin (Infirmierul); Tulgara, Luminila (Cocotă); Ursu, Cătălin (Amant); Ursu, Cătălin (Aviator); Ursu, Cătălin (Cititor de ziare) Reprezentaţii: 16.

Ilustraţia muzicală:

Claudiu

Bleonţ fÎ

Gheorghe S fana

Dosar de presă: Adevăru0 28.1 0.1997, Realitatea, 30.06. 1997, Scena, decembrie 1997, Evenimentul :{Jlez~ 29.10.1997, Realitatea, 01 .07.1997, TimiJoara, 30.06.1 997, Agenda, 06.02.1998,Adevăm0 26.10.1997, Timzjoara, 06.02. 1998, Teatru/românesc, nr. 1,1998,
www.cimec.ro

389

MARIANA

Vorcu

Realitatea, 03.07.1997, Agenda ~lei, 24.06.1997, Timifoara, 24.06.1997, Timifoara, 02.07.1997, Orizont, lulie 1997, Timifoara, 19.11.1997, Evenimentul ~lei, 29.11.19 97, Timifoara, 20.11.1997, Alt, supllment cultural al zlarulul Timifoara, ru. 7, lulie 1997, România liberă, 27.11.1997, Festiva~ ru. 2, nolembrle 1997, Agenda ~lei, 30.06.1997, Rcnafterea bănăţeană- Paralela 45, 08.07.1997, Teatrul a=?}, ru. 10-11, 1997
"Reacţie la dramaturgia romantică a eului sfidător din prim planul acţiunii, expresionismul german Îfi plasează cu prrdilecţie eroul rebel În contextul atmosferei saturate de disprare a Germaniei de la începutul secolului XX. Tinerii inteligenţi fi dezamăgiţi care au intrat În istorie cu locomotiva acestui curent au lăsat amintirea unei stări de spirit tulburi, căutarea neliniftită a unor forme teatrale revoluţionare.( ... ) Drumul rrgizoarei Beatrice Bleonţ (... ) sprr Cerşetornl pare a fi o reîntoarcere la i5(f'oare, o tentativă de raftnare fi de selecţie a instrumentarului prin care se orânduiesc semnele fi fluxul imaginilor Într-un anume tip de dramaturgie. L:z prima vedere, piesa lui Rcinhardt johannes 5 orge pare a fi o vastăfrescă epică: grupuri de personaje din medii diferite fi cu trăsături distincte Însoţesc evoluţia personajului central ( ... ). L:z a doua vedere, piesa este o confesiune, un text la persoana întâi, creatorul exprimându-fi, alternativ în versuri înaripate fi într-o proză vitriolantă, nemulţumirea faţă de lumea În care trăiefte. Decorul sugerează această dimensiune cosmică, În care spaţiile de joc se izolează succesiv pentru a se racorda ulterior la agresiunile sau semnalele lini[titoare ale lumii exterioare.( ... ) Mifcarea ritmică, dansu~ sunt complementare cuvântului, fi nu ornamente sau redundanţe, apropiindu-se astfel de idealul teatru-dans spre care tind mai mulţi reprezentanţi ai tinerei generaţii de actori.( ... ) Trupa Teatrului Naţional din Timifoara Îfi dovedefte capacitatea de a se dedica unei performanţe colective, impunând prin armonizarea de ansamblu, prin felul cum face faţă unor solicitări complexe. (... ) Opţiunea regizoarei Beatrice Bleonţ pentru acest text poate rămâne un gest de arheologie culturală: confesiunea teatrală a lui Sorge este marcată de un voluntarism infantil care-i reduce mult din aspiraţia spre o durată universală.( ... ) Dar candoarea Însoţită cu mânia provoacă un amestec explo~v, prin care imaginea teatrală devine autonomă. Acesta este produsul care conferă o aură de frumuseţe tristă spectacolului lui Beatrice Bleonţ ". (Magdalena Bolanglu, Scena, decembrie 1997)

jv1eritul său (al spctacolului n.n.) principale că el a reufit să scoată din toropeală un teatru până mai ieri confiscat de tot felul de aventuri perdante; el a dat coerenţă fi sens unei trup prinse în rutina unor spectacole fără angajament estetic important, tarată de vi~uni regizorale vetuste (... ). Recenta premieră a făcut din trupa timiforeană un partener credibil al protagonistului Bleonţ. Fără parteneri onorabili, sau chiar mai mult, efortul acestuia ( ... ) ar fi rămas superfluu. Chiar dacă nu au avut partituri prea consistente, actorii timiforeni s-au achitat surprinzător de bine. " (Doru Branea, Alt, supliment cultural al zlarulul Timifoara, nr. 7, lulie 1997) trece drept un spctacol cu priză la public, mai ales la cel tână'"' un spectacol incisiv fi incitant, deschis interpretărilor, reevaluărilo'"' chiar redimensionărilor. Indiferent dacă, pntru unii dintre noi, el apare mai degrabă ca efeC decât ca reufită, trebuie să subliniem încă o dată că miza lui, nivelul/a care el se produce, constituie un important precedent pentru Timifoara." (Tlnu Pârvulescu, Orizont, lulie 1997)
www.cimec.ro

"Cerşetorul

390

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

MISTERE MEDIEVALE MIRACOLUL LUI TEOFIL de Rutbeuf, secolul al XIII-lea Programul: Teatrul şi Biblia Data premierei: 05.07.1997 Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Scenografie costume: Nagy, Krisztina Muzica de scenă: llica, Adrian Distribu~ia: Andone, Ana Maria (Hoţ; Lepros; Prostituată; Cerşetor); Avarvari, Laura (Hoţ; Lepros; Prostituată; Cerşetor); Caranfil, Gabriela (Hoţ; Lepros; Prostituată; Cerşetor); Cojocaru, Ana Maria (Fecioara Maria); Dragoş, Dorin (Teoftl); Ionescu, Florin (Hoţ, Lepros, Cerşetor); Iosif, Doru (Hoţ, Lepros, Cerşetor); Iosif, Doru (Pinceguerre); Stana, Gheorghe (Episcopul); Szekeres, Cristian (Salatin); Tulgara, Lumini~a (Satan) Reprezentaţii: 6.

imagine de ansambltt

CAVALERUL CU POTIRUL- text din secolul al XIII-lea Traducerea: Popov, Codruţa Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Muzica de scenă: llica, Adrian Distribu~ia: Andone, Ana Maria (Hoţ); Andone, Ana Maria (Lepros); Andone, Ana Maria (Prostituată); Avarvari, Laura (Hoţ); Avarvari, Laura (Lepros); Avarvari, Laura (Prostituată); Caranfil, Gabriela (Hoţ); Caranfil, Gabriela (Lepros); Caranfil, Gabriela (Prostituată); Dragoş, Dorin (Cavalerul); Frank, Ildiko (Hoţ); Frank, Ildiko (Lepros); Frank, Ildiko (Prostituată); Ionescu, Florin (Călugărul); Pădureanu, Claudia (Hoţ);
www.cimec.ro

391

MARIANA

Vo1cu

Claudia (Lepros); Pădureanu, Claudia (Prostituată); Rusei, Monica (Hoţ); Rusei, Monica (Lepros); Rus ei, Monica (Prostituată); Tulgara, Luminita (Hoţ); Tulgara, Luminita (Lepros); Tulgara, Luminita
(Prostituată)

Pădureanu,

ADEVĂRATUL MISTER AL SFINTELOR PATIMI de Greban, Arnoul
(Franţa)

Traducerea: Sadoveanu, Ion Marin Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Muzica de scenă: Ilica, Adrian Distribupa: Andone, Ana Maria (Flagelator); Cojocaru, Ana Maria (Fecioara Maria); Dragoş, Dorin (Al treilea Isus); Ionescu, Florin (Al doilea Isus); Iosif, Doru (Isus); Tovarnitchi, Constantin (Flagelator); Tulgara, Luminita (Flagelator) Dosar de presă: Agenda zilei, 20.08.1997, Agenda zilei, 06.06.1998, Realitatea, 28.01.1998
" ...pentru ane s-a întâlnit pentru prima dată cu "Miracolul lui Teo.fil ", "Cavalerul cu potirul" fi "Adevăratul mister al Sfintelor Patimi'~ cele trei povefti de secol al XIII-lea, senzaţia nu poate fi decât cople[itoare. Căci adevăr vă spun, nu te întâlne[ti în fiecare zi cu un miracol ... teatral [i nici nu-l poţi rata într-o viaţă de om". (S.Popovici, Agenda zilei, 20.08.1997)

STAGIUNEA 1997-1998
- director; Socaciu, Liviu - director adjunct; Frunză, Victor Ioan- consultant artistic; Ieremia, Ioan -regizor artistic; Ieremia, Ion Ardeal- regizor artistic; Lichiardopol, Mihaela - regizor artistic; Medinschi, Geta - pictor scenograf; Corpaci, Ionut - referent, şef compartiment Dezvoltare; Voicu, Mariana- secretar literar; Iacob, Mirela- secretar literar; Popov, Codruta - secretar literar; Bodnaru, Adrian - referent literar; Pârvulescu, Constantin- referent literar; Tonenchi, Mirela- referent marketing; Danciu, Onut- operator imagine; Pente, Iosif- maestru lumini Andone, Ana Maria -actriţă; Antoci, Dan - actor; Avarvari, Laura -actriţă; Belu, Mircea -actor; Bostan, Daniela- actriţă; Buzoianu, Traian -actor; Caranfil, Gabriela -actriţă; Cojocaru, Ana Maria - actriţă; Dorin, Dragoş actor; Ieremia, Claudia - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Florin actor; Ionescu, Horia -actriţă; Iosif, Doru - actor; lvanciuc, Valentin actor; Jivan, Laurian - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Oancea, Damian - actor; Oancea, Damian Victor- actor; Petrescu, Daniel- actor; Poghirc, Nicolae
www.cimec.ro

Iordănescu, Ştefan

392

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

- actor; Popescu A.Maria - actriţă; Rotaru, Ruslan - actor; Rusei, Monica - actriţă; Sabău, Delia - actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Stana, Gheorghe actor; Stoianovici, Luminila - actriţă; Szekeres, Cristian - actor; Tovamilchi, Constantin - actor; Tulgara, Luminila - actriţă Daniela - sufleur; Natalcenco, Elena - regizor tehnic; Matei, Maria regizor tehnic; Chirilă, Adrian - regizor tehnic
Creţu,

NĂPASTA, dramă de Caragiale, Ion Luca. Spectacol lectură Programul: Teatrul p' comunităţile

Data premierei: 20.1 O.1997 Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Medinschi, Geta Scenografie costume: Medinschi, Geta Distribulia: Avarvari, Laura (Anca); Oancea, Damian (Dragomir) Reprezentaţii: 2

DOMNIŞOARA JULIE, dramă

de Strindberg, Johan August (Suedia)

Programul: Vedeta în teatru Data premierei: 02.11.1997 Regia: Iordănescu, Ştefan Scenografie decor: Nagy, Krisztina Scenografie costume: Nagy, Krisztina Muzica de scenă: Fogarassy, Ildiko Lwnini: Pente, Iosif Distribulia: Morgenstem, Maia (Domnişoara Julie); Rusu, Mircea Qean); Stoianovici, Luminila (Kristin) Reprezentaţii: 12

Maia Mor:gem'!em,

Luminiţa

S toianovict~ Mircea Rusu

www.cimec.ro

393

MARIANA

Vorcu

Dosar de

presă:

Rcnafterea

bănăţeană-

Paralela 45, 11.11.1997

lui Ştefan Iordănescu jX! scena Naţionalului timiforean, se propune a fi citită fi printr-o grilă de modernitate dinspre text spre ulterioare acumulări. Scene de tip naturalist sunt pigmentate cu imagini de factură expresionistă, iar infuzarea prsonajelor marionete ne transpun într-un mediu surrealist. Se poate urmări cum, gradua~ prsonajele apar în postura lor cât se poate de realistă, pntru ca apoi, sub magia nopţii de Sânifene, să-fi lase provocată instinctualitatea, în ca=(!lllui ]ulie fi ]ean. (... )Soluţia regizorală a sinuciderii, din fina~ culminează într-o imagine surrealistă terifiantă, care, în mod origina~ întreţine viu, credibi~ sensul tragic al destinului. Se asociază aici fi muifca interiorizată, asemenea unei voci din corul antic, compusă de Ildiko Fogarassy. Costumele realizate de Krisztina Nagy au fi ele mesajul lor în corpusul spectacolului, iar decorul său schematic vorbefte clar despre o lume în dărâmare. (... )Piesa propune personaje bine definite. Domnifoara ]ulie este cel mai complex, ea poartă în spate o lume, care o fi prăbufefte. Complexă fi cu complexe puternice, jX! care nu le poate surmonta, este eroina pe care Maia Morgenstern o are de acum în sânge, (... ) dar jX! care pare a o descoperi de fiecare dată. E vie fi cred că Îfi salvează prospţimea prin lansarea unor secvenţe de imagine. Cu excepţia unor scăderi de glas, în jocul actriţei nu existăfisură. (... )Aparent contradictoriulJean, intrat brusc în relaţie cu destinul fu/iei, dar stăpân pe propria-i recuperare, este minuţios nuanţat prin cuvânt fi mimică, prin teatralitatea jocului, de Mircea Rusu. Kristin, bucătăreasa familiei, este interpretată cu economie de mijloace de expresie, tocmai pntru a-i sublinia severitatea fi stăpânirea de sine, de către Luminiţa Stoianovici. (... )O premieră binevenită,( ... ) creaţie definitorie pntru regizorul Ştefan Iordănescu." (Ion Jurca Rovina, Rcnafterea bănăţeană- Paralela 4 5, 11.11.1997)

,J)omnişoara

Julie,

datorată

CAPUL DE RĂŢOI, dramă de Ciprian, George Programul: Teatrul fi comunităţile Data premierei: 05.12.1997 Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Medinschi, Geta Scenografie costume: Medinschi, Geta DistribuJia: Ionescu, Călin (Pentagon); Iosif, Doru (Dacian); Poghirc, Nicolae (Ciriviş ); Rotaru, Ruslan (Bălălău ); Szekeres, Cristi an (Mac fer lan) Reprezentaţjj: 3 Dosar de
presă:

Agenda zilei, 06.12.1997

"Unul dintre cele mai aplicate fi dinamice programe ale Naţionalului timiforean, "Teatrul fi comunităţile ':face ( ... ) cel de al doilea pas al său în întâmpinarea copiilor de la Casa de Copii de jX! strada Onefti. Fragmentele din piesa "Capul de răţoi" de G. Ciprian mizează pe funcţia pdagogic~ urmărind "să treif!ască aptitul copiilor pntru teatru fi, mai ales, copiii să se înţeleagă jX! ei Înfifi, fărăfrustrări fi complexe, fără a fi învinovăţiţi în niciun jer Publicul acestui spctacol a fost selecţionat, fiind compus din 30 de copii cu aptitudini de lideri, formatorii de opinie ai comunităţii, adică "fmecherafii'~ (S. P. Agenda iflei, 06.12.1997)
www.cimec.ro

394

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

ÎNTÂLNIRE CU NI CHIT A - spectacol pe versurile poetului Nichita
Stănescu

Programul: Teatrul poetic Data premierei: 14.12.1997 Regia: Belu, Mircea Scenografia: Lichiardopol, Lucian Distribuţia: Belu, Mircea Acompaniament muzical: Cretescu, Alexandru Reprezenta ţii: 1O.
Dosar de
presă:

Renafterea

bănăţeană,

15.12.1997, Agenda iflei, 15.12.1997

"Mircea Belu a realizat (... ) un recital dedicat lui Nichita. Mai bine i-am spune
un frumos buchet de colinde, având în vedere că se apropie Crăciunul, însângeratul fi îndoliatul nostru Crăciun. Sala Ogliniflor a fost, datorită scenograflei realizate de Lucian Lichiardopol, spaţiul în care amatorii de poeife, admiratorii Poetului fi ai lui Mircea Belu, au urmărit cu încântare poemele "spuse" de reputatul actor. Vocea sa dramatică, [tiinţa rostirii poe ifei, fără artificii de scenă, fără teatralitatea care adesea minează sensurile poeziei, făcând-o să sune gol fi fals, completate de acordurile muzicale ale lui Alexandru Creţescu la chitară clasică, au amplificat starea de imponderabilitate ce ne coplefise pe toţi cei prezenţi". (Ion Marin Almăjan, Renafterea bănăţeană,

15.12.1997)

EMINESCU - spectacol de poezie pe versurile lui Mihai Eminescu Programul: Teatrul poetic Data premierei: 16.12.1997 Regia: Belu, Mircea Distribuţia: Belu, Mircea Reprezentaţii: 4

IROZII- un spectacol de Cătălin Naum Programul: Teatrul fi Biblia Regia: Naum, Cătălin Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Pregătire muzicală: Bordeianu, Dan Distribuţia: Balint, Adrian; CopoJ, Robert; Ferencz, Adrian; Godeanu, Florin; Ion, Romeo; Mocanu, Cătălin; Ruicu, Florin; Reus, Alina; Rizea, Ion, studenţi ai Facultăţii de Actorle, Universitatea de Vest Timişoara şi Bucur, Dragoş, de la Academia de Teatru şi Film, Bucureşti Reprezentaţii: 4
"Cristos înseamnă începutul. Nafterea Domnului este primul pas. Dacă e posibil, astăzi, fi să credem că ceea ce e, este, acea voinţă care a existat fi a dat deoparte toată
www.cimec.ro

să sperăm

395

MARI ANA

VOICU

~ura Întunericului şi-a necredinţei) a apărut la Timişoara) in decembrie 1989. În acest sens)
Naţionalul timişorean

este primul care rferă o şansă afirmării studenţilor actori. (... ) Irod a fost cel dintâi care s-a opus credinţei) până la nimicirea celor care nu au crezut in pogorârea Mesiei pe pământ. Au urmat atâţia şi atâţia dictatori... Irozii înseamnă Miracolul Naşterii) aici) la Timişoara) azi) Decembrie) de Crăciun . " (Cătălin Naum, din Caietul de sală)

JACQUES SAU SUPUNEREA, comedie de Ionesco, Eugene Programul: START Data premierei: 18.01.1998 Regia: Stana, Gheorghe Scenografie decor: Stana, Gheorghe Scenografie costume: Stana, Gheorghe Distribu~ia: Boeru, Marilena Qacques, mama); Ganea, Mihaela Qacqueline, sora lui Jacques); Herman, Marica (Roberta 1, Roberta 2); Lazea, Dan Qacques, tatăl); Pleşa, Dan Cosmin Qacques, bunicul); Pleşa, Lauren~iu (Robert, tatăl); Popescu, Radu Qacques) - studenţi ai Facultăţii de Muzică - Secţia Teatru, Universitatea de V est, Timişoara Reprezentaţii: 8

Scenă

de ansamblu

DOMNUL JOURDAIN CEL SCRÂNTIT, comedie de Bulgakov, Mihail Afanasievici (Rusia) Programul: Vedeta in teatru Data premierei: 10.03.1998
www.cimec.ro

396

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Traducerea: Dinescu, Mara Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Scenografie costume: Nagy, Krisztina Distributia: Avarvari, Laura (Alte roluri); Avarvari, Laura (Doamna Moliereactriţă, în piesă - Lucille); Buzoianu, Traian (Louis Bejart-actor, în piesă Jourdain)); Cojocam, Ana Maria (Alte roluri); Dragoş, Dorin (Du Croisy-actor, în piesă- filozoful Pancrace)); Dragoş, Dorin (Profesorul de teatru şi muzică); Ionescu, Călin (Domnul de Brie-actor, în piesă- Maestrul de scrimă)); Ionescu, Florin (Lagrange-actor, în piesă - Cleonte)); Ionescu, Horia (La Thoriliereactor, în piesă- Marchizul Dorante)); Ivanciuc, Valentin (Brindavoin-valetullui Moliere, în piesă- valetul lui Jourdain)); Lovas, Zoltan (Hubert-actor, în piesă­ Doamna Jourdain); Rusei, Monica (Doamna Beauval-actriţă, în piesă- Nicole); Sasu, Ştefan (Profesorul de dans); Stana, Gheorghe (Notarul); Stoianovici, Luminita (Doamna de Brie-actriţă, în piesă- Dorimene)); Szekeres, Cristian (Covielle-actor, în piesă- Covielle, valetul lui Cleonte); Tovamitchi, Constantin (Alte roluri); Tulgara, Luminita (Alte roluri); Tulgara, Luminita (Domnul de Brie-actor, în piesă - Maestrul de scrimă) Reprezentaţii: 19

Traian Buzoianu

Dosar de presă: Rena[terea bănăţeană - Paralela 4 5, 17.03.1998, Agenda, 11.02.1999, Banat Business, nr. 73, martie 1998

"Rolul (Domnul Jourdain n.n.) eJte dijicil, dar generos, cu un comic gradat, nuanţat, cu schimbări de tonctlităţi fi mă[ti. Traian Buzoianu [i-l asumă nu doctr cu vocaţia lui nativă
www.cimec.ro

397

MARIANA

Vorcu

pentru un asemenea comic, între burlesc fi bufonerie, cu fmje de autoparodiere - chiar dacă interpretul mimează fi întreţine naivitatea fi inconftienţa personajului său -, ci fi cu bucuria regăsirii pe scena timiforeană într-o creaţie actoricească de natură să-i relanseze personalitatea. Personajul dispune de o gamă multiplă de situaţii comice, până la masca lui triplă în fina~ care, pe neafteptate, se .ifarmă, Jourdain devenind din comic, tragic. O construcţie pe care Traian Buzoianu a pornit-o bine fi o poate de~olta. " (Ion Jurca Rovina, &naf!erea bănăţeană- Paralela 45, 17.03.1998)

EMIL ŞI DETECTIVII, comedie de Kăstner, Erich (Germania) Programul: .ABC teatral Data premierei: 12.04.1998 Regia: Ionescu, Horia Scenografie decor: Petre, George Scenografie costume: Petre, George Muzica de scenă: Stepan, Ilie Coregrafia: Gâdea, Constantin DistribuJia: Andone, Ana Maria (Pony); Cojocaru, Ana Maria (Doamna Cros); Cojocaru, Ana Maria (Doamna Jacob); Ionescu, Florin (Gustav); Iosif, Doru (Al doilea pasager); Ivanciuc, Valentin (Comisarul Lurje); Ivanciuc, Valentin (Directorul băncii); Ivanciuc, Valentin (Jandarmul Jeschke); Murgu, Mihaela (Mama lui Emil); Rotaru, Ruslan (Profesorul); Serghie Ionescu, Ana (Pony); Stana, Gheorghe (Prezentatorul); Stase Mureşan, Larisa (Bunica lui Emil); Szekeres, Cristian (Emil Tischbein) Reprezenta~i: 23

ANNE FRANK , scenariu dramatic după Jurnalul Annei Frank Programul: START Data premierei: 16.04.1998 Adaptarea scenică: Ceterchi, Liana Regia: Ceterchi, Liana Scenografie decor: Mincic, Andreea Scenografie costume: Mincic, Andreea Distribu~a: Sîrbu, Mihaela Reprezenta~i: 19. Spectacol inclus în Programul START '98, program de sprijinite a tinerilor actori, regizori şi scenografi români, program bazat pe coproducţii, realizat în colaborare cu Fundaţia Teatrul fără frontiere.

Dosar de presă: Timişoara, 28.04.1998, Curierul românesc, nr. 7, iulie-august 1998, Cotidianul, 21.06.1998, "&mpa, 15.07.1998, Cotidianul, 11.02.1999, Agenda iflei, 11.04.1998, Renafterea bănăţeană, 04.05.1998, &nafterea bănăţeană, 12.05.1998, Timifoara, 05.05.1998, Expres Magaifn, iulie 1998, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 15.05.1998, Evenimentul iflei, 28.04.1998, România liberă, 04.07.1998, "&mpa, 11.06.1998, Scena, nr. 3, 199 8
www.cimec.ro

398

Istoria Teatrului.

Naţional

"Mihai. Eminescu"

Timişoara

1945-2005

".. Anne Frank, spectacol realizat de Liana Ceterchi (versiune scenică fi regie), Andreea Mincic (scenografie) fi interpretat de Mihaela Sîrbu, devine cu adevărat interesant, convingă­ tor, exact atunci când latura "experiment" este mai puţin evidentă, când linia montării pare a se refugia în formula clasică a montării unui text cu un singur personaj-jocul actorului. Spunem pare fiindcă experimentul fructuos începe, după opinia noastră, în partea doua a spectacolului, când regia este inclusă în interpretare fi nu o include. Abia atunci Îfi dă adevărata măsură (apreciabilă măsura) nu doar actriţa, ci fi directorul de scenă, abia atunci soluţiile regizorale dobândesc substanţă". (Cristina Dumitrescu, Cotidianul, 21.06.1998) ,,Liana Ceterchi fi-a construit montarea fără ostentaţii ideologice sau moralizatoare, în jurul trăirilor genuine ale eroinei, o adolescentă sensibilă fi inteligentă. Contrapunctul dintre prospeţimea fi naivitatea Annei fi contextul terifiant în care ele se produc, dă fi tensiunea spectacolului. Versiunea scenică imaginează un singur personaj - Anne Frank,jucat de Mihaela Sîrbu cu o bună intuiţie a liniei juste: dramatism temperat, copilăreală supravegheată cu gri}~ nedepăfind niciodată linia bunului simţ attistic." (Alice Georgescu, &tmpa, 15.07.1998)

CU VIOLONCELUL CE FACEM, dramă de Vişniec, Matei Coproduc~e Teatrul "Csiki Gergely" din Timişoara, Funda~a pentru o Imagine Liberă şi Teatrul Na~onal Timişoara Programul: START Data premierei: 05.05.1998 Regia: N edelcu, Vasile Scenografie decor: Anton, Mihai Vladimir Scenografie costume: Anton, Irina Coregrafia: Andrei, Mălina Distribu~a: Călin, Mihai (Bărbatul cu bastonul); Navrot, Ada (Doamna cu voalul); Nedelcu, Vasile (Bărbatul cu violoncelul); Spahiu, Gabriel (Bărbatul cu ziarul) Reprezenta~!: 12
Dosar de presă: Cotidianu" 21.06.1998, Curierul naţional, 20.07.1999, Curierul românesc, nr. 7, iulie-august 1998, Teatrul românesc şi în 1998, Curentul cultural, 13.01.1999, &tmpa, 19.08.1998, Realitatea, 06.05.1998, &tmpa, 15.07.1998,Agenda iflei, 23.02.1999, &tmpa, 16.12.1998
)ntr-o sală de afteptare, doi bărbaţi fi ofemeie. Ei au fost goniţi în acest loc de o ploaie ce amintefte de cea din Lacustra lui Bacovia, un diluviu ce poate fi chiar Potopul. Pe toată durata afteptării, eroii sporovăiesc fără rost, se ocupă de nimicuri fi, mai ales, de un al patrulea personaj care, prin prezenţa lui tăcută fi sunetele pe care le scoate încontinuu dintr-un violoncel, îi scoate din sărite. Lanţul iritărilor ascunde, se pare, fi un complex. Fiecare dintre eroi are dorinţa de a cânta. Numai că de la muifcuţa de buifinar ori de la acordeonul bunicului de acasă fi până la a fti ce săfaci cu violoncelul (atunci când instrumentistul prezent în scenă este luat la goana'), este o distanţă uriafă. O metaforă a relaţiei dintre omul interiorizat fi abstras, dacă vreţi dintre artist fi lumea-vorbărie, lipsită de consistenţă. O metaforă care relevă alienarea oamenilor în raport cu situaţia în care se află. ( ... )
www.cimec.ro

ŞI

399

MAR I ANA

Vo r cu

Montarea de la Teatrul Naţional din Timişoara, regizată de VasileNedelcu, este un spectacol încântător prin imaginile teatrale puternice, incitante, pe care le pro pune, cu jante:(je, umor, şi, nu în ultimul rânc~ prin propunerea de stil - originală şi coerentă". (Natalia Stancu, Curierul naţional, 20.07. 1999) este un spectacol plin de duh (în toate accepţiile termenuluz), cu un umor de tip special, riflexiv şi btifon în acelaşi timp, un spectacol care descreţeşte fruntea, încreţind aproape pe neştiute o undă de nelinişte". (Cristina D umitrescu, Cotidianul, 21.06.1 998)
n· •.

Spectacolul a fost selectionat la Festivalul National de Teatru, ' ' noiembrie-decembrie 1998, şi la Festivalul Dramaturgiei Româneşti, octombrie 1998
Bucureşti,

Vasile Nede/cu, Ada Navrot, MihaiCălin, Gabriel Spahiu

ETERNITATE LOCALĂ, dramă de Seceleanu, E . Programul: Teatrul şi comunităţile D ata premierei: 06.05 .1 998 D ramatizarea: Bihoi, Diogene V. Regia: Bihoi, Diogene V. Scenografie decor: Grama, Emil Scenografie costume: G rama, E mil Muzica de scenă : Stepan, Ilie Distributia: Alexandrescu, Ciprian (Achim Popa); Andone, Ana Maria (Consuela Taflan); Berzescu, Radu (Isaac); Caranfil, Gabriela (Maşenka Hredkova); Cătană, Cătălin (Copilul); Cimbru, Victor Odillo (Marinescu);
www.cimec.ro

400

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Cimbru, Victor Odillo (Teodorescu); Dragoş, Dorin (Ludovic Domşa); Gherasim, Marius (Ion Bianu); Giurgiu, Sabina (Anişoara Stoica); Giurgiu, Sabina (Viorica Corşatea); Iacob, Ioana (Elevă); Iancu, Geta (Aneta Varodi); Iosif, Doru (Ionel Taflan); Ivanciuc, Valentin (Grigore Savencu); Ivanciuc, Valentin (Lechiţă); Jarcsek Zamfirescu, Ildlko (Aneta Varodi); Jurăscu, Vladimir (Alexandru Aprozeanu); Jurchescu, Anca (Elevă); Milici, Andl (Elevă); Olariu, Ion (Babeş); Olariu, Ion (S.Boier); Petrescu, Daniel (Carol Mateescu); Rotaru, Ruslan (Andrei); Rotaru, Ruslan (Dieter Schmidt); Ruicu, Florin (Simion Fratu); Suchici, Victoria (Niaria Taflan); Tovarniţchi, Constantin (Bunţ); Tovarniţchi, Constantin (Ion Grumeza); Tulgara, Luminiţa (Domnişoara Stolz) Reprezenta~i: 3 Dosar de presă: Renafterea bănăţeană - Paralela 45, 12.05.1998, Agenda zilei, 08.05.1998, Timifoara, 01.05.1998
,Jn distribuţie sunt cuprinfi profesionifti de la Teatrul Naţional- din trupa actuală, dar fi pensionari- studenţi, actori, neprofesionifti, chiar fi elevi. Ideea e de a autentifica identităţi locale care să compună o lume cât mai veridică, mai apropiată de spaţiul geografic surprins. ( ... )Atât cartea, cât fi spectacolul operează cu un comic devorant prin sarcasmul din subtext, un comic din familia de dramaturgi Mazilu, Băiefu, care aduce totdeauna după râs o tristeţe coplefitoare. Din situaţii comice fragmentare se compune povestea tristă, romanţioasă ori melodramatică a unei comunităţi terorizate de reguli aberante, kitsh-uriste, - se inţelege, ideologice - confecţionate fi imprimate in creiere să curme orice libertate. (... ) Mu'(jca lui

Ilie

Stepan este

relevantă pentru accentuarea ejectului de romanţă fi derizoriu a/locului, încer-

când parcă să preia spectatorul in "hora" poveftii de pe scenă. Spectacolul( ... ) rămâne, însă, o creaţie regizorală demnă de scena Naţionalului timiforean, chiar dacă e montată, impropriu, la Casa Studenţească". (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 12.05.1998)

SOŢUL ÎNCORNORAT, comedie după George Dandin de Moliere, Jean-

Baptiste Poquelin (Franţa) Programul: START Spectacol al anului III, Actorie, Facultatea de Muzică, Universitatea de Vest, Timişoara -, asistent: Oancea, Damian Victor Data premierei: 11.05.1998 Distribuţia: Balint, Adrian (Lubin); Dohanici, Corina (Claudine); Giurgiu, Sabina (Doamna de Sotenville); Ionescu, Călin (Colin); Ionescu, Călin (Domnul de Sotenville ); Petre, Mădălina (Angelique ); Rotaru, Ruslan (Clitandre); Ruicu, Florin (George Dandin) Reprezentaţii: 5.

www.cimec.ro

401

MARIANA

Vo1cu

STAG lUNEA 1998-1999
Iordănescu, Ştefan - director general; Socaciu, Liviu - director adjunct; Zimbrean, Elisaveta- contabil-şef; Frunză, Victor Ioan -consultant artistic; Ieremia, Ion Ardeal - regizor artistic; Lichiardopol, Mihaela - regizor artistic; Medinschi, Geta - pictor scenograf; Nagy, Krisztina - pictor scenograf; Corpaci, Ionut - referent, şef departament Dezvoltare; Voicu, Mariana- secretar literar; Iacob, Mirela- secretar literar; Popov, Codrup - secretar literar; Bodnaru, Adrian - referent literar; Natalcenco, Boris referent; Danciu, Onut- operator imagine

Andone, Ana-Maria - actriţă; Antoci, Dan - actor; Avarvari, Laura actriţă; Belu, Mircea - actor; Bostan, Daniela - actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Cojocaru, Ana Maria - actriţă; Dragoş, Dorin - actor; Ieremia, Claudia- actriţă; Ionescu, Ana -actriţă; Ionescu, Florin -actor; Ionescu, Horia - actor; Iosif, Doru - actor; lvanciuc, Valentin - actor; Jivan, Laurian - actor; Lovas, Zoltan - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Oancea, Damian - actor; Oancea, Damian Victor - actor; Petrescu, Daniel - actor; Rusei, Monica - actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovici, Luminita - actriţă; Szekeres, Cristian - actor; Tovarnitchi, Constantin - actor; Tulgara, Luminita - actrită , ' Daniela - sufleur; Bălu, Adina - sufleur; Chirilă, Adrian - regizor tehnic; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Moga, Lucian- operator sunet; Pente, Iosif - maestru lumini
Creţu,

ARTĂ, dramă de Reza, Jasmyne (Franţa)

Programul: START Data premierei: 22.08.1998 Traducerea: Popa, Violeta Adaptarea scenică: Gandi, Alexandra Asistent de regie: Bălu, Adina Scenografie decor: Medinschi, Geta Scenografie costume: Medinschi, Geta Ilustra~a muzicală: Gandi, Alexandra DistribuJia: Ionescu, Florin (Mare); Oancea, Damian Victor (Serge); Szekeres, Cristian (Yvan) Reprezenta~i: 11 Dosar de presă: Renafterea bănăţeană - Paralela 45, 02.06.1998, Timifoara, 25.05.1998, Agenda iflei, 25.05.1998, Renafterea bănăţeană, 25.05.1998, Banat Business, iunie.1998, Timifoara, 21.05.1998, Curierul românesc, nr. 7, iunie 1998, Cotidianul, 21.06.1998, Rampa, 11.01.1999
www.cimec.ro

402

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Florin Ionescu) Cristian Szekeres) Victor Dantian Oancea

JSpiritul de echipă) limbqjul comun al unei generaţiifimcţionează admirabil în Artă de Y asmina Reza) învăluind nu doar pe regizornl Alexandra Gandi scenogrqful Geta Medinschi şi pe actorii Florin Ionescu, Damian Victor Oancea şi Cristian Szekeres) ci şi pe tânăra autoarefranceză de origine iraniană. (... ) Un joc de gesturi) de complicităţi) de adversităţi care are do/a patina repetării în timp şi totodată spontaneitatea sincerităţii. E o glumă) o glumă serioasă ale cărei tonuri şi semitonuri sunt bine controlate şi de regizolj şi de actori) pe un text care) la rându-i) se am~tză inteligen0 ironic şi autoironic) fără a 11ita miza importantă a joc11llli ". (Cristina Dumitrescu, Cotidian11l, 21.06.1998)
J

"Pânza freatică a relativizării ambiguităţii e pe cale să-i sufoce şi pe membrii tri~tnghiu­ llli de prieteni radiografiat de Yasmina Reza în Artă. Un tablou de un alb imaculat (.0 iscă o aprigă disp11tă între vechi amici) prilej-pretext de a le deij!ăl11i caracterele d11pă metoda deconstrncţiei) care-iface de-a dreptul transparenţi din p11nct de vedere psihologic. Au intrat în acest joc(... ) actorii Damian VictorOancea, Florin Ionescu şi Cristian Szekeres. Şi au câştigat. Aplauzele publicului". (Irina Coroiu, Curiernl românesc, nr. 7, iulie-august 1998)

ULCIOARE DE POET, spectacol de poezie pe versurile poetului Ureche, Damian Programul: Inte!ftrenţe Data premierei: 24.09.1998 Adaptarea scenică: Chelariu, Ilie Regia: Ionescu, Horia
www.cimec.ro

403

M A RI ANA

Vorc u

Scenografie decor: Medinschi, Geta Distributia: Avarvari, Laura; Belu, Mircea; Dragoş, Dorin; Ionescu, Ana; Oancea, Damian Victor; Rusei, Monica; Szekeres, Cristian; Tovarnitchi, , Constantin Reprezentaţii: 3

Florin Ionescu, Horia Ionescu, Constantin Tovarniţchi, Ana Serghie Ionescu, Monica RttSei, Damian Victor Oancea, Lattra Avarvari, Dorin Dragoş, Cristian S zekeres, Mircea Belu

INVECTIVE de Verlaine, Paul (Franţa) Programul: Teatntl poetic Data premierei: 15.1 0. 1998 Traducerea: Foarţă, Şerban şi Popov, Codruţa Adaptarea scenică: Ieremia, Ion Ardeal şi Şoimu, Traian Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Medinschi, Geta Ilustra~a muzicală: Ieremia, Ion Ardeal Coregrafia: Ganser, Hellen Lumini: Pente, Iosif Distributia: Bostan, Daniela (Madame Rimbaud); Bostan, Daniela (Mathilde); Cojocaru, Ana Maria (Madame Rimbaud); Cojocaru, Ana Maria (Mathilde); Ieremia, Claudia (Pauvre Lelian); Iovută, Cosmin (Chelner); Ivanciuc, Valentin (Paul Verlaine); Radu, Alin (Chelner); Rotaru, Ruslan (Arthur Rimbaud); Şerban, Magdalena (Grizette); Szekeres, Cristian (Barmanul); Szekeres, Cristian (Preotul); Virag, Franciska (Minette) Reprezentaţii: 4
www.cimec.ro

404

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Claudia Ieremia

Dosar de presă: Adevărul, 26.09.1998, Rena..Jterea bănăţeană, 13.10.1998, Agenda zilei, 13.10.1998, Agenda zilei, 16.10.1998, Timifoara, 14.10.1998, Renqterea bănăţeană- Paralela 45, 03.10. 1998

,Jneditul viziunii regizorale constă în ipostazierea Faunului Verlaine de o tânărăfemeie, în dorinţa de a specula natura multiplă a poetului în relaţia sa notorie cu Rimbaud". (Cristina Modreanu, Adevărul, 26.09 .1998) DIAVOLII de Whiting, John (Anglia) Programul: 5 tagiunea europeană D ata premierei: 30.10.1998 Traducerea: Iacob, Mirela Regia : Keszeg, Liszl6 Scenografie decor: Valcz, Gabor Scenografie costume: Szucs, Edith Muzica de scenă: Markos, Albert Lumini: Moga, Lucian Distributia: Andras, Demeter (Prinţul Henri de Conde); Antoci, Dan (Guillaume de Cerisay, magistratul şef din Loudun); Avarvari, Laura (Sora Gabrielle); Belu, Mircea (Un crainic); Bostan, Daniela (Sora Claire); Călăraşu Hasnaş, Aura (Phillipe Trincant); Calotă, Armand (Urban Grandier, vicatul Bisericii Saint Peter); Cojocaru, Ana Maria (Sora Louise); Dragoş, Dorin (Mannoury, chimrg); Ionescu, Carmen (Sora Jeanne a îngerilor, maica Mănăstirii Sfmta Ursula); Ionescu, Florin (Părintele Barre); Ionescu, Horia (Richelieu);
www.cimec.ro

405

MARIANA

Vorcu

Iosif, Doru (Jean D'Armagnac, guvernatorul oraşului Loudun); Ivanduc, Valentin (Louis Rincant, procuror public); Lovas, Zoltan (Prinţul Henri de Conde); Oancea, Damian (De la Rochepozay, episcop de Poitiers); Oancea, Damian Victor (De Laubardemont, împuternicitul special al regelui la Loudun); Petre, Mălina (Ninon, văduvă); Petrescu, Daniel (Părintele Ambrose); Ruku, Florin (Bontemps, un copist); Sasu, Ştefan (Părintele Mignon); Stana, Gheorghe (Un gunoier); Szekeres, Cristian (Adam, farmacist); Tovarrutcru, Constantin (Louis al XIII-lea); Tovarrutcru, Constantin (Părintele Rangier) Reprezenta~i: 5 Spectacolul a participat la Gala Teatrelor Nationale, Cluj-Napoca, decembrie 1998. Dosar de presă: Timi[oara, 12.09.1998, Rena[terea bănăţeană, 12.09.1998, Agenda i]lei, 12.09.1998, Agenda i]lei, 15.09.1998, Agenda iflei, 16.09.1998, Timi[oara, 28.10.1998, Timi[oara, 30.10.1998, Timi[oara, 31.10.1998, Agenda i}lei, 28.10.1998, Timi[oara, 20.11.1998, Scena, nr. 9, ianuarie 1999, Teatrul ai}, 7-8-9, 1998, Rena[terea bănăţeană, 28.10.1998, Adevărul, 12.1998 nu ar fi ma/tratat flagrant un text valoros, dar absolut neteatral, scris de John Whiting fi tradus de Mirela Iacob, dacă nu ar fi marcat dezastruos începutul "Stagiunii europene" pe care [i-a propus-o Teatrul Naţional din Timi[oara, dacă nu ar abuza în mod nepermis de răbdarea [i bunăvoinţa publicului care, nu-i vorbă, profită ingenios de orice moment favorabil spre a părăsi sala transformată într-un loc de supliciu, spectacolul cu piesa Diavolii nu ar merita dreptul la cronică. Flască, imatură, lipsită de orice idee regizorală, cu un decor masiv, utilizat haotic, [i cu ni[te costume aberante, montarea semnată de Lds::(jo Keszeg e doar un bruion diletant ce pune în situaţii cum nu se poate mai penibile mai mult de douăzeci de actori [i un număr apreciabil de figuranţi. (... )Prin faţa ochilor ne trece o succesiune de secvenţe ma!formate care, în loc să reflecte oroarea provocată de intoleranţa bisericii, nu izbutesc decât să stâmească oroarea spectatorilor. Jocul actoricesc e pauper, schematic [i pripit. (... )Iar ca premiu de fidelitate pentru cei ce au stat până la capăt, actriţa care o intetpretează pe Sora ]eanne a Îngerilor se despoaie fără niciun fel de motivaţie artistică. Dar ce e artistic în această montare cu totul neartistică?" (Mircea Morariu, Scena, nr. 9, ianuarie 1999)
,;Dacă

DESPRE SEXUL FEMEII CA UN CÂMP DE LUPTĂ ÎN RĂZBOIUL DIN BOSNIA de Vişniec, Matei Programul: Teatrul [i comunităţile Data premierei: 17.11.1998 Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor: Mewnschl, Geta Distributia: Ieremia, Claudia (Dorra); Avarvari, Laura (Kate); Grup de copii Reprezentaţii: 17
www.cimec.ro

406

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Claudia Ieremia (culcaM)

şi

Laura Avaroari

Dosar de presă: Timişoara, 14.11.1998, Timişoara, nov.1998, Adevărul literar şi artistic,04.05.1999,Agenda, 12.11.1998, Teatrulazi,nr.1-2, 1999
"Prezenţa la Bucureşti în cadrul programultti Inteiferenţe al Naţionalului timişorean, spectacolul cu aceastăpiesă, semnat de regizorul Ion Ardeal Ieremia, accentuează duritatea textttlui prin intervenţiile regizorale fără niciun ftl de menqjamente. Povestea celor douăftmei, Dorra, ftmeia bosniacă violată în timpul războiului de un grup de soldaţi şi purtând în pântece rodul violttlui, şi Kate, medicul american ce stttdiază Caiftl ei - se contttrează greu, sacadat, din fragmente suprapuse. (... ) În rolul Dorrei, Claudia Ieremia este spectrul unei ftmei, odată tânără şifrumoasă, fiinţă chinuită de coşmaruri neînţelese, revoltată împotriva divinităţii care poate rămâne rece în faţa triumfuluiforţei brute. Tânăra actriţă stăpâneşte toate nuanţele, trecând cu remarcabilă uşurinţă de la disperare la batJocură, de la refuzul de a accepta revenirea la realitate şi zbaterea ifâşietoare în ghearele aducerii aminte, la firescul mişcător al celei ce încearcă, în cele din urmă, să revină la viaţă- timidă, nesigură, bucurându-se cu teamă - după ce a rătă­ cit printr-un lung coşmar. Este impresionant slalomul ei epuizant la limita nebuniei, prin cotloanele ascunse ale minţii omeneşti, aşa cum impresionantă este ieşirea ei la suprafaţă din finalul piesei - ieşire ce devine bruscă şi difinitivă în clipa în care înţelege că trebuie sî păstreze copilul- asemeni ieşirii dintre valuri a celui care s-a zbătut sub apă, gata să se înnece În rolul lui Kate, Laura Avan1ari insistă pttţin prea mult pe superficialitatea tipic americană, care oface să ,,plutească" destul de mttlt înainte de a-şiface curqj să sondeze adâncttrile spiritului ftmeii ciudate, misterioase, de lângă ea şi ale propriului sătt Eu." (Cristina Modreanu, Adevărul literar şi artistic, 04.05.1999)
www.cimec.ro

407

MARIANA

Vorcu
bucureştean

Spectacolul a fost prezentat publicului turneu în luna aprilie 1999.

în cadrul unui

3 + 3- SPECTACOL COUPE CÂNTECUL LEBEDEI de Cehov, Anton Pavlovici (Rusia) Programul: Interferenţe Data premierei: 05.12.1998 Regia: Oancea, Damian Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Distribuţia: Oancea, Damian (Vasile Vasilici); Petrescu, Daniel (Nichita lvanici) Reprezentaţii: 7

Damian Oancea, Daniel Petrescu

OMUL CU FLOAREA ÎN GURĂ de Pirandello, Luigi (Italia) Regia: Oancea, Damian Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Distribuţia: Oancea, Damian (Omul cu floarea în gură); Petrescu, Daniel (Un client paşnic) Reprezenta ţii: 7.
www.cimec.ro

408

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE de O'Neill, Eugene Gladstone (SUA) Regia: Oancea, Damian Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta DistribuJia: Oancea, Damian (Tyrone); Oancea, Damian Victor (Edmund) Reprezentaţii: 7. Dosar de presă: &nafterea bănăţeană, 15.12.1998, Agenda iflei, 05.12.1998, Agenda iflei, 07.12.1998, Agenda zjlei, 08.01.1999
prin evocarea unor situaţii tensionate, încărcate de semnificaţii, unele din faţetele complexe ale existenţei umane, conflictele psihice fi sentimentale, rolul fi menirea artei dramatice în viaţa individuală fi socială. Personajele interpretate cu multă empatie fi expresivitate de actorul Damian Oancea sunt actori care Îfi rememorează rolurile jucate în lumina rejlectoarelo0 replicile scrise de cei mai iluftri dramaturgi, momentele strălucitelor succese obţinute. Damian Oancea este secondat fi susţinut cu o exemplară preciife fi dăruire de

,,Spectacolul3 +3

abordează,

Daniel Petrescu într-un superb rol al ascultării fi nedumeririi fi de promiţătorul Damian Victor Oancea. Regizorul fi actorul Damian Oancea fi partenerii săi au izbutit să
fructifice nuanţele textelor, realizând remarcabile momente de teatru" (I.S., Agenda iflei,

07.12.1998)

MADAME DE SADE de Mishima, Yukio Oaponia) Premieră pe Jară Programul: Stagiunea europeană Data premierei: 10.01.1999 Traducerea: Popov, Codruţa Regia: Boulay, Phlip Scenografie decor: Boulay, Philip şi Medinschi, Geta Scenografie costume: Medinschi, Geta Ilustraţia muzicală: Boulay, Philip Light design: Gentner, Gilles Distribupa: Avarvari, Laura (Baroana de Simiane); Petre, Mădălina (Charlotte); Cojocaru, Ana Maria (Anne-Prospere de Launay); Ionescu, Carmen (Madame de Montreuil); Bostan, Daniela (Madame de Saint-Fond); Ieremia, Claudia (Renee, Madame de Sade) Reprezentaţii: 5. Dosar de
bănăţeană,
presă: Agenda iflei, 22.12.1998, Timifoara, 20.11.1998, &nafterea 20.11.1998, Renafterea bănăţeană, 08.12.1998, Agenda iflei, 22.12.1998, Timifoara, 10.01.1999, Teatrul ai}, nr. 3-4, 1999

,)v1ishima este romancier înainte de a fi dramaturg fi asta se simte indubitabil în piesă. Subiectul ei este, în fond, revolta injiniteifmală- revoltă în sens de revoluţie - a unei femei,
www.cimec.ro

409

MARIANA

Vorcu

într-un univers de o feminitate care tulbură. (... ) Foarte convingător în retorică, Philip Boulqy promite un spectacol mai mult decât JOcant fi scoate la rampă un teatru al cuvântului, al suspiciuniz~ al riflecţiilor. El pune la încercare limita de rezistenţă a spectatorului obligat să urmărească, aproape trei ore, cum Jase femei vorbesc întruna. Dar dincolo de lungimile exasperante p' de fractura care se întâmplă undeva între logica regizorală {i scenă, spectacolul are punctele lui de rezistenţă( ... ). Primul dintre acestea este atmosfera intimistă, de salon cu parfum de alcov, care se păstrează intactă de la un capăt la altul. Montarea este fluentă {i egală, iar soluţiile cu elemente de teatru-dans o înviorează întrucâtva. Cu totul remarcabile sunt costumele realizate de Geta Medinschi." (Simona Do nici, Teatrul ai}, nr. 3-4, 1999)

Claudia Ieremia şi Carmen Ionescu

P ĂCALĂ ŞI POPA, comedie de Dulfu, Petre Programul: START Data premierei: 17.01.1999 Regia: Toma, Vasile şi Tudor, Dan Scenografie decor şi costume: Toma, Vasile şi Tudor, Dan Distribu~ia: Toma, Vasile (Păcală); Tudor, Dan (Popa) Reprezentaţii: 11.
Dosar de
410
presă:

Agenda, 16.01.1999, Agenda, 19.01.1999
www.cimec.ro

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

decoruri somptuoase fi lumini mirifice, cu o brumă de recuiftă fi două costume ce repreifntă cele două personaje, a luatfiinţă acest spectacol curat, simplu, modest. La baza lui stă improvizaţia, care dă naftere universului acestei povefti, datorită fanteifei fi imaginaţiei, actorulfiind nevoit să treacă prin mai multe personaje, afa cum o cere textul, nu de puţine ori amândoi creând acelafi personaj; spectacolul capătă asifel o culoare aparte, iar puţinele elemente de recuzită care capătă valenţe multiple pe parcursul Întregului spectacol sunt două tulpini de trestie de zahăr. Costumele sunt cât se poate de simple: un costum popular alb, ce repreifntă forţa binelui, fi un anteriu de popă, fără îndoială, negru, ce reprezintă forţa rău­ lui ... La fel de simplă este fi lumina, care marchează discret cele trei etape ale spectacolului .. . " (Vasile Toma, Câteva cuvinte... din Caietul program al spectacolului.) ,,Spectacolul Păcală şi Popa după Petre Du!fu, spectacol cumpărat de Teatrul Naţional din Timifoara ( ... ) este, fără exagerare, o experienţă de antropologie culturală. Umorul ireifstibil al textului este dublat de "licenţele" actorilor care sunt autorii exclusivi ai proiectului fi care joacăfiecare câte trei-patru personaje, cântă fi parodiază pe un larg registru muifcal, de la folclor la ritmuri sud-americane, de la rap la muifcă UfOară românească, bat step fi fac "exerciţii" de pantomimă, umplând, aparent fără efort, scena". (Simona Popovici Donici, Agenda, 19.01.1999)

,;Fără

DON QUIJOTE de Bulgakov, Mihail (Rusia) Programul: START Spectacol de licenţă al studenţilor anul IV al Facultăţii de Muzică - Secţia Actorle, din cadrul Universităţii de Vest, Timişoara Data premierei: 26 .O 1.1999 Traducerea: Dinescu, Mara Regia: Murgu, Mihaela Scenografie decor: Murgu, Mihaela Lumini: Moga, Lucian şi Mateş, Sorin Distributia: Balint, Adrian (Nicolas); Balint, Adrian (Palomeque stângaciul); Balint, Adrian (Un ţăran); Balint, Adrian (Duena Dolorida); Bulbuc, Ionel (Porcarul); Bulbuc, Ionel (Un trecător); Galetar, Marcel (Al doilea ţăran); Giurgiu, Sabina (Chelăreasa); Ionescu, Călin (Alonso Quijano, Don Quijote de la Mancha); NiJUlescu, Andi (Femeia); Nitulescu, Andi (Catârgiul); NiJUlescu, Andi (Sanson); Petrean, Angela (Chelăreasa); Petre, Mădălina (Antonia); Rizea, Ion (Femeia); Rizea, Ion (Catârgiul); Ruicu, Florin (Sancho Panza, scutierul lui Don Quijote); Tarău, Lavinia (Antonia); Ursu, Cătălin (Sanson);Viziteu, Benone (Fratele lui Tynacrio ); Viziteu, Benone (Majordomul); Viziteu, Benone (Pero Perez) Reprezentaţii: 1O.
Dosar de
presă:

Agenda zilei, 21.01.1999, Renafterea
www.cimec.ro

bănăţeană,

09.02.1999

411

M A RI A N A

Vorcu

Sabina Giurgiu şi Ion Rizea

UBU REGE de Jarry, Alfred (Franţa) Programul: Stagittnea europeană Data premierei: 05.03.1999 Traducerea: Vulpescu, Romulus Regia: de Luca, Stefano Scenografie decor şi costwne: Ricotti, Cada Muzica de scenă: Mojana, Marco Mişcarea scenică: Ganser, Hellen Lumini: Moga, Lucian Distribupa: Bindea, Alexandru (Dom' Ubu); Bostan, Daniela (Infirmieră); Ciutacu, Dan (Cirac polonez); Ciutacu, Dan (Cirac rus); Cojocaru, Ana Maria (Infirmieră); Copot, Robert (Cirac rus); Dolga, Vasile (Percu~onistul); Dragoş, Dorin (Ladislav); Dragoş, Dorin (Nobil, Magistrat, Financiar); Ene, Mădălina (Pianista); Flamann Catalina, Irene (Regina); Fodor, Laurenpu (Cirac polonez); Iancu, Aurel (Cirac polonez); Ieremia, Claudia (.N[adam Ubu); Ionescu, Carmen (.N[adam Ubu); Ionescu, Florin (Pulpană); Ionescu, Horia (Nobil, Magistrat, Financiar); Ionescu, Horia (Regele); Iosif, Doru (Bokslav); Iosif, Doru (Nobil, Magistrat, Financiar); lvanciuc, Valentin (Nobil, Magistrat, Financiar); Japhet, Andrei (Cirac polonez); Korek, Adrian (Cirac polonez); Korek, Adrian (Cirac rus); Lovas, Zoltan (Căpitanul Bordură); Nica, Lazăr (El însuşi); Oancea, Damian Victor (Pajură); Pleşa, Laurenpu (Cirac rus); Rizea, Ion (Cirac rus); Rotaru, Ruslan (Grefierul); Rotaru, Ruslan (.N[esagerul); Sasu, Ştefan (Nobil, Magistrat, Financiar); Simina, Ionel (Cirac polonez); Simonescu, Silviu (Cirac polonez); Stana, Gheorghe (Ţarul); Szekeres, Cristian (Blegoslav);
www.cimec.ro

412

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Tofan, Alin (Cirac polonez); TovarniJchi, Constantin Luminita (l\fadam Ubu); Ursu, Cătălin (Cirac rus) Reprezentaţii: 5.

(Vipuşcă);

Tulgara,

Spectacolul a parttctpat la Festivalul lnternaponal de Teatru, Sarajevo, octombrie 1999
Agenda zilei, 13.02.1999, Curentul cultural, 05.03.1999, Rcnafterea bănăţeană, 16.03.1999, Rcnafterea bănăţeană - Paralela 4 5, 23.03.1999, Agenda zilei, 03.03.1999, Agenda zilei, 04.03.1999, Agenda iflei, 06.03.1999, Renafterea bănăţeană­ Paralela 45, 02.03.1999, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 09.03.1999, Timifoara, 13.02.1999, Renafterea bănăţeană, 12.01.1999, Renafterea bănăţeană, 13.02.1999, Timifoara, 23.02.1999, Timifoara, 04.03.1999, Timifoara, 08.03.1999,

Dosar de

presă:

"Ubu rege vorbefte despre indigestia primejdioasă p care oprovoacă puterea, iar spectatorii care au nevoie să se ancoreze în realitate îi pot recunoafte în spectacolul lui de Luca pe Hitler, p Ceaufefti, pe Elţîn (... ). Dar spctacolul nu are nevoie de asta, căci exerciţiul de imaginaţie p care îl propune regizorul depăfefte acest cadru fi Ubu este ţapul ispăfitor pentru toate viciile fi refulările noastre. (... ) Cu o raportare feliniană la realitate, parodie fi clovnerie tragi-comică, spectacolul lui de Luca este inteligent, fiecare intenţie fiind dusă până la capăt. Îi lipsefte poate punctul culminant ce se vrea bătălia, ceea ce d~ în a doua jumătate, impresia de lungime, salvată însă de soluţii scenografice excepţionale, de refuz al decorului, ale Carlei Ricotti." (S.P. Donlci, Agenda iflei, 06.03.1999)

INSULA de Gonella, Simona (Italia) Premieră pe tară Programul: START Data premierei: 23.04.1999 Traducerea: Pantaleoni, Daniele Regia: Gonella, Simona Asistent regie: Creţu, Dana Scenografie decor: Medinschi, Geta Scenografie costume: Nagy, Krisztina Light design: Moga, Lucian Distribupa: Lovas, Zoltan (Nebunul); Petrescu, Daniel (Servitorul); Stana, Gheorghe (Maestrul); Szekeres, Cristian (Regele) Reprezentaţii: 3 Dosar de presă: Renafterea bănăţeană, 26.04.1999, Agenda zilei, 21.04, 1999, Agenda zilei, 26.04.1999, Renafterea bănăţeană, 27.04.1999, Agenda zilei, 27.04.1999, Timifoara, 26.04.1999
"Cu o solidă ucenicie la Piccolo Teatro din Milano, Simona Gonella are o idee teoretică foarte clară despre teatru, dar a o pune în scenă, la primul ei spctaco~ fără mifcări scenice
www.cimec.ro

413

MARIANA

Vorcu

cu mizti fără trucurile unui eclerqj spectaculos) fără soluţii coerente de mizanscenă) arfi nevoie de vreo 30 de ani de teatru. De asta spectacolul este monoton fi fod în atmosflră. Ideea teoretică nu înlocuie[te viu" iar simplitatea cere experienţti altminteri mesqjul se dilueazti devine tern. (... ) Servitorul (Daniel Petrescu) este cel mai bine conturat fi mai veridic petJonqj (... ). Atuuri certe ale producţiei sunt costumele Krisztinei Nagy fi decorul alb realizat de Geta Medinschi. " (S.P. Donici, Agenda :'(jiei, 26.04.1999)

Gheorghe Stana

MUTTER COURAGE, dramă de Brecht, Bertolt (Germania) Coproducţie cu Teatrul Bulandra, Bucureşti Programul: Stagiunea europeană Data premierei: 15.05.1999 Traducerea: Arghezi, Tudor Regia: Buzoianu, Cătălina Asistent regie: Derbesse, Trinita Scenografie decor şi light design: Buhagiar, Dragoş Scenografie costume: Panduru, V elica Asistent scenografie: Vutcariov, Viaceslav Muzica: Dessau, Paul Adaptarea muzicală: Crişan Rusu, Dorina
www.cimec.ro

414

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Coruri şi ambianţă sonoră: Hertzea, Iosif Lumini: Moga, Lucian Mişcarea scenică: Andrei, Mălina Distribuţia: Ana, Doru (Bucătarul); Besoiu, Ion (Colonelul); Besoiu, Ion (Generalul); Bisericanu, Mihai (Secretarul, Ofiţerul); Butuc, Zoltan Octavian (Eilif); Capotă, Marius (Locotenentul); Capotă, Marius (Recrutorul); Caşcaval, Costel (Soldatul tânăr); Caşcaval, Costel (Ţăranul tânăr); Cocieru, Ion (Plutonierul); Cocieru, Ion (Sergentul major); Cocieru, Ion (Ţăranul tată); Geamănu, Silviu (Ţăranul); Ifrim, Gheorghe (Schweizerkas); Lupu, Petre (Chiorul); Lupu, Petre (Soldat); Lupu, Petre (Soldatul bătrân); Macarie, Ana Ioana (Kattrm); Macarie, Ana Ioana (Ţăranca); MihuJ, Mariana (Anna Fierling); Ogăşanu, Virgil (Predicatorul); Popescu, Emilia ('ivette Pottier); Rusu, Mircea (Bucătarul); Săvescu, Răzvan (Magazionerul, Soldatul); Zaharia, Antoaneta (Kattrin); Zaharia, Antoaneta (Ţăranca) Reprezenta~i: 2
presă: 22,4-10 mai 1999, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 18.05.1999, Curentul, 25.05.1999, Rampa, 05.05.1999, Agenda zilei, 17.05.1999, Rampa, 28.04.1999, Scena,13, anul II, mai 1999, Timifoara, 22.05.1999, România liberă,

Dosar de

10.05.1999
"Când m-am gândit la piesa asta mi se părea că e vorba de războiulfiecăruia cu viaţa. O aventură picarescd ca cea a vagaboandei Courage? Tragedia sfârfitului de mileniu? Nu ftiu ce cred diversele categorii ale publicului". (Cătălma Buzoianu, Rev. 22, 4-10 mai 1999) "ea este . .. o istorie a nesfârfitului măcel mondial pe care tabere mereu opuse, religioase sau politice, o întreţin, alimentându-i cuptorul vefnic încins" (Cătălina Buzoianu)

,,5pectacolul Cdtdlinei Buzoianu este inteligent, puternic fi emoţionant, amintindu-ne că M utter Courage, scriew mult elogiata dar puţin jucatd, este cu adevărat opiesăfoarte bună . ..
Rcgizoarea înfăţifeazd războiul nu atât ca pe un monstru înspăimântător, cât ca pe un imens haos în care duwwa fi cinismul coexistă, în care suferinţa se împletefte cu simţul afacerilor, iar cruzimea fi ironia ( ... ) au patte egală în destinul general fi în destinulfiecdruia. Într-o ambianţă scenicd sobră fi intens expresivă ( ... ) fi într-o ambianţă sonoră la a cdwi edificare au contribuit multe fi variate talente, ( ... ) spectacolul capătă de la început o viaţă proprie care îl captivează pe privitor, "educându-1" totodată". (Alice Georgescu, Rampa,

05.05.1999)
,,Spectacolul se impune în primul rând ca recitalul unei mari actriţe. Mariana Mihuţ, în Mutter Courage, oferă o imagine inedită, modernă eroinei lui Bmht. Ea coplefefte fi seduce prin instinctul vita" este un Iov fi un Picasso, la feminin, un "arhetip matriarhal", o "Venus din Walendoif"- cum o numefte regizoarea. Teluricd, sen:tJ<ald, trufafd, lacomă, Îfi iubefte cu patimă copiii, hrdnindu-se ca o hienă din durerea celorlalţi, clamând cu cinism: "Pacea mă sugrumă ... Războiul hrdnefte lumea mult mai bine". ( ... )
www.cimec.ro

415

MARIANA

Vo1cu

în acest rol nu stă numai sub semnul măiestriei, ci fi al unor idei fi stări de spirit ce frământă publicul astă~ fi care îi înnobilează prestaţia scenică. (... ) Mariana Mihuţ fi Cătălina Buzoianu ne oferă un spectacol contemporan, refuzând orice reconstituire sau trimitere la realitatea imediată. Metaforic în concepţie, realist în detalii, foarte bine susţinut psihologic, în el trăiesc fi războiul german de 30 de ani, fi spectrul războiului din Balcani." (Ludmila Patlanjoglu, Curentu~ 25.05.1999) ,;probabil că publicul snob consideră piesa regizată de Cătălina Buzoianu drept o Probabil că nu numai publicul snob are o asemenea părere. ( ... ) Eu consider că, prin acest spectacol, bucureftenii ne-au dat un foarte clar model despre cum nu se face teatru. ( ... ) Cred că este un spectacol de slabă calitate pentru că nu a reufit să comunice nimic sau mai nimic din drama care avea loc pe scenă( .... )." (Traian Şoimu, Timifoara, 22.05.1999)
reu[ită.

Peiformanţa actriţei

PANORAMAMINUNĂŢIILOR de Cervantes, Miguel Spectacol realizat cu studenţii anului III al Facultăţii de Muzică, Secţia Actorle, clasa Luminiţa Stoianovici şi Traian Buzoianu, a Universităţii de Vest, Timişoara Programul: START Data premierei: 23.05.1999 Traducerea: Georgescu, Ileana Regia: Stănescu, Vlad (Bucureşti) Regizor secund: Stoianovici, Luminita Scenografie decor: Păcurariu, Doru Scenografie costume: Păcurariu, Mihaela Coregrafia: Bătică, Sorin
BĂTRÂNUL GELOS Distribu}ia: Bejenaru, Ina (Cristina); Berzescu, Radu (Muzicantul); CopoJ, Robert (Cumătrul); Ion, Romeo (Alguazilul); Iosif, Doru (Canizares); Jurchescu, Anca (Lorenza); Nan, Simona (Cristina); Rizea, Ion (Cumătrul); Stoianovici, Luminita (Ortigos); Ursu, Cătălin (Cumătrul)

LA JUDECĂTORIA DE DNORŢURI Distribu}ia: Bejenaru, Ina (Ninjaca); Berzescu, Radu (Muzicantul); Bunei, Oana (Dona Guiomar); CopoJ, Robert (Hamalul); Dohanici, Corina (Mariana); Ion, Romeo Oudecătorul); Iosif, Doru (Bătrânelul); Reus, Alexandru (Felcerul); Rizea, Ion (Soldatul); Stoe, Sorin (Apărătorul); Stoianovici, LuminiJa (Dona Guiomar); Ursu, Cătălin (Grefierul) GROTA DIN SALAMANCA Distribu}ia: Berzescu, Radu (Muzicantul); Cizler, Camelia (Cristina); CopoJ, Robert (Leoniso ); Ion, Romeo (Paracliserul); Iosif, Doru (Pancracio ); Jurchescu, Anca (Cristina); Reus, Alexandru (Studentul); Reus, Alina (Leonarda); Ursu, Cătălin (Bărbierul)

www.cimec.ro

416

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

PANORAMA MINUNĂŢIILOR Distribuţia: Bejenaru, Ina Guana Castrado); Berzescu, Radu (Rebecarul); Bunei, Oana Guana Castrado); Copoţ, Robert (Benito); Dohanici, Corina (Teresa Repolla); Ion, Romeo Guan Castrado); Iosif, Doru (Canfalla); Reus, Alexandru (Nepotul); Rizea, Ion (Benito); Rizea, Ion (Capacho); Stoe, Sorin (Furierul); Stoianovici, Luminiţa (Chrinos); Ursu, Cătălin (Capacho) Reprezentaţii: 5

Camelia

Ci;de1~

Inesa Bejenariu, Doru Iosif

Dosar de presă: Agenda ;dlei, 22.05.1999, Timi{oara, 29.05.1999, Timi{oara, 25.05.1999, Agenda ~lei, 06.05.1999, Timi{oam, 06.05.1999, Agenda ~lei, 25.05.1999
"Povestite fără inutile înflorituri, comediile au dat ocazia protagoni{tilor lor să se bucure {i să bucure publicul prin joc. De{i, în general, fiecare actor a jucat mai multe roluri în acest spectacol, nu au existat repetiţii de stil în interpretare. Cel puţin nu supărătoare. Păstrând proporţiile, putem spune că, în unele Ca:(Jtri, am asistat la recitaluri actmice{ti de foarte bună calitate. Acest lucru s-a putut obsema, în special, în La judecătoria de divorţuri, care a fost, fără îndoială, punctul culminant al acestei ,Jntâmplări" teatrale". (Andreea-Eliza Medinschi, Timi{oara, 25.05.1999) "Regizorul Vlad Stănescu creează o atmosferă seducător exuberantă: personqjele păpuji mecanice învie într-o lume nu doar reală, ci chiar credibilă în felul în care-{i trăiesc omene{tile pove{ti. (...) Ji dacă în suflu muzical distribuţia n-a excelat, scăzândfarmecul cânwww.cimec.ro

417

MARIANA

Vo1cu

tecelelor, în schimb jocul s-a legat curat fi frumos( ... )." (S. Popovici Donici, Agenda i}lei, 25.05.1999)

STAGIUNEA 1999-2000
Stagiunea Millenium
lordănescu, Ştefan - director general, până în ianuarie 2000; Socaciu, Liviu -director adjunct şi interimar până în mai 2000, Ungureanu, Cornel, director general, începând din mai 2000; Zimbrean, Elisaveta - contabil-şef; Ieremia Ion Ardeal- regizor artistic; Lichiardopol, Mihaela- regizor artistic; Medinschi, Geta- pictor scenograf; Nagy, Krisztina- pictor scenograf; Corpaci, Ionut - şef compartiment Dezvoltare; Voicu, Mariana - secretar literar; Iacob, Mirela - secretar literar; Popov, Codruta - secretar literar; Ogrici, Cristina - referent; Kaitor, Melania - referent literar; Bodnaru, Adrian -referent literar; Natalcenco, Boris -referent; Ursache, Daniel grafician; Danciu, Onu}- operator imagine

Avarvari, Laura - actriţă; Bartoş, Pavel - actor; Belu, Mircea - actor; Bostan, Daniela - actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Cojocaru Ana-Maria - actriţă; Demeter, Andras - actor; Dragoş, Dorin - actor; Ieremia, Claudia - actriţă; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Florin - actor; Ionescu, Horia - actor; Iosif, Doru - actor; Ivanciuc, Valentin - actor; Jivan, Laurian - actor; Lovas, Zoltan - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Oancea, Damian - actor; Pandele Ana Maria actriţă; Rizea, Ion -actor; Rotaru, Ruslan -actor; Rusei, Monica - actriţă; Sasu, Ştefan - actor; Stana, Gheorghe - actor; Stoianovici, Luminita actriţă; Szekeres, Cristian - actor; TovarniJchi, Constantin - actor; Tulgara, Luminita- actrită

,

'

Adina - sufleur; Creţu, Daniela - sufleur; Chirilă, Adrian - regizor tehnic; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Giurgian, Vasile- regizor tehnic; Moga, Lucian- maestru lumini; Pente, Iosif- maestru lumini; Putere, Florian -luminist

Bălu,

BENT de Sherman, Martin Premieră pe tară Programul: Stagiunea europeană Data premierei: 25.08.1999 Traducerea: Şerban, Alex.Leo Director de scenă: Malka, Elie (Franţa) Asistent director de scenă: Corpaci, Ionuţ Asistent director de scenă: Iacob, Mirela
www.cimec.ro

418

Istoria Teatrului

N aţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor: Păcurar, Don1 Asistent scenografie decor: Păcurar, Mihai Scenografie costume: Pandun1, V elica Asistent scenografie costume: Grand, Monica Light design: Gillot, Gerard (Franţa) Muzica: Gintaras, Sodeika (Lituania) Mişcarea scenică: Mihalcea, Mihai Distribu~ia: Bartoş, Pavel (Horst); Demeter, Andras Istvan (Max); Ionescu, Horia (Unchiul Freddie, client); Lovas, Zoltan (Rudy); Rotaru, Ruslan (Wolf); Szekeres, Cristian (Greta) Reprezentaţii: 5

Zo/tan Lovas, Demeter Andras

Agenda :dlei, 20.08.1 999, Prima oră, 18.08.1 999, Renaşterea bănăţeană, 20.08.1999, Agenda :dlei, 20.07.1999, Renaşterea bănăţeană, 25.08.1999, Timişoara, 25.08.1999, Timişoara, 30.07.1999, Prima oră, 20.08.1999, Timişoara, 20.08.1999, Prima oră, 25.08.1999, Agenda :dlei, 25.08.1999, Renaşterea bănăţeană­ Paralela 45, 17.08.1 999, Agenda :d!ei, 26.08.1999
Dosar de

presă:

a Stagiunii Europene, jucată ieri seară pe scena Teatrului Naţional Timişoara într-o stare de graţie - care i-a cuprins deopotrivă pe actori şi pe spectatori- este şocantă nu prin obsesiv invocatul subiect proscris, - acela al vieţii în cuplurile homosexuale, nu prin anunţatele imagini interzise minorilor, deloc vulgare de altminteri, ci prin delicateţea cu care regizorul dozează ifectele, exploatează textul (... ) piesei lui S herman, face actorii să tremure, să cutremure, să plângă, să transmită emoţia. Am văzut ieri seară un Andras Demeter artist până-n vârful unghiilor în rolul Max, un Zoltan Lovas întruchipându-1 pe Rucfy cu firesc, un Pavel Bartos - în Horst- deloc ostentativ". (C.D. Tomov, Agenda zilei, 26.08.1 999) "Ultima
www.cimec.ro

premieră

419

M A RI ANA

Vorc u

FEMEIA ÎN ROŞU de Nedelciu, Mircea; Mihăieş, Mircea; Babeţi, Adriana
Premieră absolută

Programul: Vedeta în teatnt Data premierei: 05.09.1999 Regia: Lichiardopol, Mihaela Asistent regie: Bălu, Adina Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Scenografie costume: Nagy, Krisztina Asistent costume: Grand, Monica şi Molnar-Popa, Liliana Make-up design: Medinschi, Geta Muzica: Stepan, Ilie Coregrafia: Gâdea, Constantin Distribupa: Buzoianu, Traian (Proiec~onistul, Tony Grecul); Cojocaru, AnaMaria (Mama); Covalciuc, Florin (Procurorul); Dragoş, Dorin (Matei, Hoover); Ghini~ă, Ovidiu (Sage); Ieremia, Claudia (A); Ionescu, Călin (Ajutor de şerif, Steward, Dillinger); Ionescu, Florin (Emunu); Ionescu, Horia (Comşa); Iosif, Doru (Contele Nacu); lvanciuc, Valentin (Mihail); Lichiardopol, Andreea (Lena, Copil); Lovas, Zoltan (Liviu, Martin Zarcovici); Movilă, Irina, de la Teatrul Na~onal Bucureşti (Ana Sage); Murgu, Mihaela (Ducesa); Oancea, Damian (Tatăl); Rizea, Ion (Ghiţă); Rotaru, Ruslan (Poliţistul); Rusei, Monica (Polly); Sasu, Ştefan (Ioan); Stase Mureşan, Larisa (Tuşa Elena); Szekeres, Cristian (Emdoi); Tovarni~chi, Constantin (Liviu, Copil, Traian); Tulgara, Lumini~a (Penelope, Madam Nina) Reprez entaţii: 3

Cristian Szekeres, Claudia Ieremia, Florin Ionesctt, Larisa Stase Mttreşan

www.cimec.ro

420

Istoria Teatrului.

Naţional

"Mihai. Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Dosar de presă: Timifoara, 20.02.1999, Allgemeine Deutsche Zeitungfiir Rumiinien, 10.09.1999, Agenda zilei, 06.09.1999, Timifoara, 07.09.1999, Prima oră, 06.09.1999, Prima oră, 02.09.1999, Agenda zilei, 02.09.1999, Renafterea bănăţeană, 14.09.1999, Cronica română, 11.10.1999
,;Defi fără lungimi, varianta de teatru a poveftii Anei Cumpăna! de la Comlof, eroină în Chicago-ul prohibiţiei fi amestecată în prinderea fi uciderea gangsterului Dillinger a devenit, pe scenă, prea lungă fi mozaicată uneori până la derută. Mu~ca senzaţională a lui Ilie Stepan, decorurile lui Lucian Lichiardopol fi costumele Krisztinei Nagy au izbutit a construi atmosfera propice. (... ) Mutările prea filmice (... )au traniformat Femeia în roşu într-un album de fotografii în sepia, fermecătoare chiar fi atunci când le lipsefte limpiditatea"(Codr"ma Diana Tomov, Agenda ~lei, 06.09.1999)
strămutată

"( ... )încărcătura de imagine- scene, alternări de povestire (prea controlată fi explicitata) cu întâmplări (parcă fi ele prea solicitate fi lungite), cu o grijă, prea subliniată pentru istoric -face ca întregul să nu fie suficient de concentrat, pricină din care asamblarea creează discursivităţi, momente de prisos, imitări fterse (... ), efu~uni melodramatice, chiar filosofări despre existenţă la prima mână, ceea ce, cred eu, afectează valorizarea producţiei spre o creaţie scenică originală, cu realele date de unicitate pe care le conţine. (... ) Însăfi distribuţia mi se pare supralicitată. Dar câteva personaje Îfi definesc identitatea prin jocul remarcabil al interpreţilor. (... )Irina Movilă (în Ana Sage) crede în propria eroină, ojoacă, iar deseori i se identifică, mai cu seamă într-o nuanţă de replică acidă, sadică, la lumea în care e supusă să se pună în gardă fi să atace (... ). Individualizări de personaje sunt create fi de ceilalţi actori. Se remarcă Tufa Lena a Larisei Stase Mureşan, săteancă revenită la Comlof, regăsin­ du-fi graiul fi amintindu-fi nostalgic de America Impozant. Categorică se imprimă imaginea (bine costumata) a Ducesei, prin mima carismatică a Mihaelei Murgu. Cei trei scriitori, cu rol clar între personqjele de grup, sunt interpretati de Claudia Ieremia (A), Florin Ionescu (EMUNU) fi Cristian Szekeres (EMDOI)." (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană- Paralela 4 5, 14.09 .1999)

ANONIMUL VENEŢIAN de Giuseppe Berto (Italia) Programul: Vedeta în teatru Coproducţie Teatrul de Stat Arad -Teatrul Naţional Timişoara Data premierei: 11.10.1999 Regia şi ilustraţia muzicală: Ieremia, Ion-Ardeal Scenografia: Păcurar, Doru Light Design: Crăciun, Gerhard DisttibuJia: Ieremia, Claudia (Ea); Lovas, Zoltan (El) Reprezentaţii: 14 Dosar de
presă:

Prima

oră,

30.04.1999, Agenda de Arad, octombrie 1999

www.cimec.ro

421

MARIAN A

VOI C U

Lovas Zoltan, Claudia Ieremia

AŞTEPTÂNDU-L PE GODOT de Beckett, Samuel

Programul: A.B.C.teatml Data premierei: 28.01.2000 Traducerea: Naum, Gellu Regia: Reus, Emil şi Stoianovici, Luminita Scenografie decor şi costume: Bijan, Sorin Distributia: Copot, Robert (Pozzo); Ion, Romeo (Estragon); Reus, Alecu (Vladimir); Rizea, Ion (Lucky); Ursu, Cătălin (Băiatul)- Studenţi ai Secţiei de Actorie, Facultatea de Muzică, Universitatea de Vest, Timişoara
Dosar de
presă:

Focus Vest, 04.02.2000, Rena[lerea

bănăţeanc'f,

08.02.2000

Aşteptându-1 pe Godot,

"Cei doi regizori-profesori au [tiut să creeze senzaţia de atemporalitate pe care o cere au [tiut să pluseze atunci când replicile nu au avut accent, dar mai ales i-au strunit cum trebuie pe cei cinci tineri. (Robert Şerban, Focus Vest, 04.02.2000)

CASA BERNARDEI ALBA de Lorca, Federico Garcia Programul: A.B. C teatral Data premierei: 29.01.2000 Traducerea: Theodorescu, Cicerone Regia: Reus Emil şi Stoianovici, Luminita
www.cimec.ro

422

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Scenografie decor şi costume: Bijan, Sorin DistribuJia: Bejenaru, Ina (Amelia); Bunei, Oana (Angustias); Cizler, Camelia (Magdalena); Dohanici, Corina (Bernarda); Giurgiu, Sabina (Angustias); Giurgiu, Sabina (Servitoarea); Jurchescu, Anca (Adela); Nan, Simona (Martirio); Reus, Alina (La Ponda); Stoianovici, Luminiţa (Maria Josefa); Stoinescu, Carmen (Prudencia) - Studenţi ai Secţiei de Actorie, Facultatea de Muzică, Universitatea de Vest, Timişoara Dosar de
presă:

Renafterea bănăţeană, 08.02.2000

"Fetele, studentele anului Il/, s-au jucat de-a teatru" parodiindu-" nici mai mult nici mai puţin, pe Federico Careia Lorca, în Casa BernardeiAlba. Atâta ::rgomot fi atâta zbatere inutilă, când andaluiftl Îfi construia dramatismul din tăceri fi nemifcare, din împietrirea feţelor fi sclipirea îngheţată a vorbelor( ... )." (Mihaela Dumitraşcu, Renafterea bănăţeană,

08.02.2000)

LUMEA-1 CUM ESTE, ŞI CA DÂNSA SUNTEM NOI- după cugetările şi poezia lui Mihai Eminescu Data premierei: 18.02.2000 Regia şi ilustraţia muzicală: Murgu, Mihaela Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta DistribuJia: Avarvari, Laura; Buzoianu, Traian; Cojocaru, Ana Maria; Dragoş, Dorin; Ionescu Serghie, Ana; Ionescu, Florin; 1vanciuc, Valentin; Murgu, Mihaela; Oancea, Damian; Rotaru, Ruslan; Rusei, Monica; Sasu, Ştefan; Tovarniţchi, Constantin Reprezentaţii: 2
presă: Ziua de Vest, 15.02.2000, Prima oră, 19.02.2000, Renafterea 29.02.2000, Prima oră, 21.02.2000, Timifoara, 21.02.2000, Agenda iflei, 21.02.2000, Prima oră, 15.02.2000, Timifoara, 15.01.2000, Agenda zilei, 15.02.2000

Dosar de
bănăţeană,

J_,umea-i cum este ~i ca dânsa suntem noi s-a dovedit a fi un recital dens, fără lungimi inutile, cu personaje de actualitate. Rând pe rând, au recitat sau rostit versuri sau cugetări eminesciene Vânzătorul de Ziare, Veteranu" Copilul străzii, Politicianul sau Cucoana, Peftele fi Prostituata, care s-au desprins, tot rând pe rând, din personajul colectiv numit România. O Românie tristă, cu chipuri asemenea, profundă sau supeificială, disperată sau frivolă (... ) ': (C.D .T., Agenda iflei, 21.02.2000)

NAPOLEON ERA FATĂ, comedie de Alexandrescu, Sică Data premierei: 21.03.2000 Regia: Murgu, Mihaela şi Ionescu, Horia Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta
www.cimec.ro

423

MARIANA

VOJCU

Disttibupa: Avarvari, Laura (Katty Harrison); Cojocaru, Ana Maria (Zoe); Dragoş, Dorin (Un poli~st); Ionescu, Florin (William Harrison); Ivanciuc, Valentin (Henry); Murgu, Mihaela (Nfiss Petickton); Rusei, Monica (Maggy Scott); Szekeres, Cristian (Jirnmy Scott); Tulgara, Luminita (Maud) Reprezenta~: 9
Dosar de
presă:

Agenda ;jiei, 22.03.2000, Puterea a patra, 23.03.2000

"Comedia bulevardieră (... )pusă în scenă de Horia Ionescu fi Mihaela Murgu, teface, realmente, să râif În hohote, dar asta se întâmplă din cu totul alte cauze decât acelea pe care miif!ază actorii-regizori fi aceia care,jucând ... milenar, încearră săfocă publicul să reacţioneze ca pe vremea când se mai purta "ţilindru': aruncând de-a valma în horă comicul de situaţie (prost înţeles însa), de limbaj (vulgar), gaguri fi gesturi cabotine fi uzate În care nu mai crede nimeni'~ (Codrina D. Tomov, Agenda ;jiei, 22.03.2000)

PENTRU CE AM MURIT de Xie Min (China) Data premierei: 02.04.2000 Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Mişcare scenică: Ganser, Hellena Light design şi ilustra~a muzicală: Ieremia, Ion Ardeal DisttibuJia: Bartoş, Pavel (Xia Jun); Dragoş, Dorin (Secretarul Chang); Ieremia, Claudia (Fan Xin); Ionescu, Călin (Tovarăş); Rizea, Ion (Tovarăş) Reprezenta~: 3
Dosar de presă: Timifoara, 30.03.2000, Puterea a patra, 23.03.2000, Prima oră, 30.03.2000, Agenda i)lei, 30.03.2000, Prima oră, 19.04.2000, Timifoara, 05.04.2000, Agenda zilei, 04.04.2000, Ziua de Vest, 05.04.2000, Renafterea bănăţeană, 11.04.2000

CUM VĂ PLACE, comedie de Shakespeare, William Data premierei: 30.05.2000 Traducerea: Teodorescu, Virgil Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografie decor şi costume: Nagy, Krisztina Muzica: Ilica, Adrian Mişcare scenică: Gâdea, Constantin Distribupa: Avarvari, Laura (Phoebe); Bartoş, Pavel (Tocilă); Boabeş, Camelia (femeie din popor); Cojocaru, Ana Maria (Celia); Demeter, Andras (Orlando); Dragoş, Dorin (Oliver); Ieremia, Claudia (Rosalinda); Ionescu, Călin (Amiens ); Ionescu, Florin (Jacques ); 1vanciuc, Valentin (Adam); Jurchescu, Anca; Nan, Simona (femeie din popor); Rizea, Ion (Silvius); Rusei, Monica (Audrey); Szekeres, Cristian (Corin); Szekeres, Cristian (Frederic uzurpatorul); Tulgara, Luminiţa (Ducele surghiunit); Tovarniţchi, Constantin (Charles); Ursu, Cătălin (Personaj)
www.cimec.ro

424

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Reprezentaţii:

9

Claudia Ieremia, Demeter Andras, Ana Maria Cojocaru

Dosar de presă: Agenda ;d!ei, 31.05.2000, Ziua de Vest, 02.06.2000, Agenda ;d!ei, 30.05.2000, Focus Vest, 02.06.2000, Teatru! a;d, nr. 10-11.2000, Observator cultural, 13.1 0.2000, A!!gemeine Deutsche Zeitung Jur Rumdnien, 09.06.2000, Rena[terea bănăţeană, 06.06.2000

"Câteva imagini dinamic luminate [i expresiv coordonate către .ifâr[itu! reprezentaţiei Htgerează ce ar fi putut deveni spectacolul Cum vă place de William Shakespeare !a Naţionalul timi[orean- ce! puţin ca vi:{!Ja!itate, -dacă albul neutra! a! scenogrqftei [ia! costumelor (a!ţfo! inventiv croite de scenograja Krisztina Nagy) [i ec!erqju!puţin elaborat nu ar fi [ters contururile, înghiţindjabu!aţia, oricum instijicient evidenţiată [i ritmatăprin decupqju! regizoraL Spaţiu! scenic unic [i monocrom a contopit în mirifica pădure a Ardeni!or copacii [i pa/atu~ siluetele vegeta!e [i coloanele transparente, cu o evidentăfoncţiona!itate. V ăduvită însă de opu!enţa co!oristică a timpurilor e!isabetane, montarea Mihaelei Lichiardopol n-a avut nici mobilitatea unei proiectări în generalitatea revelatoare, nici graţia unei actua!izări complice (... ). Slaba pregătire a tinerilor actori, cam nelămuriţi asupra identităţii [i rostu!ui eroilor pe care îi interpretează, incapabili să-[i or;ganizţze des!u[it debitu! verba~ sabotează marea Jansă a oricărei montări shakespeareene: textul(... ). Absenţa supărătoare a concentrării în emisia textului, difecte!e de dicţie, uneori prematura alterare a vocii(... ) sunt- cu puţine excepţii - neqjunsuri!e cele mai grave ale echipei timi[orene. (... )Mai bine organizată sub raportul.frazării, Claudia Ieremia (actriţă de reală vocaţie [i cu o capacitate specială de a aaua!iza subtextul în situaţie), afost totu[i stJb posibi!ită,ti!e ei [i departe de farmecul androgjn [i de bogăţia de înţe!emri a dtJa!ităţii. Adevărata revelaţie [i adevărattJ!perfimner în această încercare afost Pavel BartO$. "(Doina Modola, Teatnt! a;d, nr. 10-11, 2000)

www.cimec.ro

425

MARIANA

Vo1cu

STAGIUNEA 2000-2001
Ungureanu, Corneliu - director general; Socadu, Liviu - director adjunct; Zimbrean, Elisaveta - contabil-şef; Voicu, Mariana - consultant artistic; Ieremia, Ion Ardeal - regizor artistic; Lichiardopol, Mihaela - regizor artistic; Popescu, Sabin - regizor artistic; Reus, Emil - regizor artistic; Medinschi, Geta - pictor scenograf; Nagy, Krisztina - pictor scenograf; Popov, Codruta - secretar literar; Kaitor, Melania - referent literar; Papeş, Mihaela- referent literar; Bodnaru, Adrian- referent literar; Baya, Adinareferent literar; Dandu, OnuJiu- operator imagine Avarvari, Laura - actriţă; Bartos, Pavel - actor; Belu, Mircea - actor; Bijan, Sabina - actriţă; Bostan, Daniela - actriţă; Buzoianu, Traian actor; Cojocaru, Ana Maria - actriţă; Demeter, Andras - actor; Dragoş, Dorin - actor; Ieremia, Claudia - actriţă; Ion, Romeo - actor; Ionescu, Ana - actriţă; Ionescu, Călin - actor; Ionescu, Florin - actor; Ionescu, Horia -actor; Iosif, Doru -actor; Ivanciuc, Valentin - actor; Jurchescu, Anca - actriţă; Lovas, Zoltan - actor; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Oancea, Damian - actor; Pandele, Ana-Maria - actriţă; Rizea, Ion - actor; Rotaru, Ruslan - actor; Rusei, Monica actriţă; Stoianovid, Luminita - actriţă; Szekeres, Cristian - actor; Tovarnitchi, Constantin - actor; Tulgara, Luminita - actriţă; Ursu, Cătălin - actor
Bălu, Adina - sufleur; Horescu, Doina - sufleur; Chirilă, Adrian - reg1zor tehnic; Natalcenco, Elena -regizor tehnic; Giurgean, Vasile - regizor tehnic; Moga, Lucian- maestru lumini; Pente, Iosif- maestru lumini; Putere, Florianluminist; Crăciun, Gerhard - luminist

REVOLUTIA OARBĂ de Arcade, Leonid M. ' Premieră pe tară Data premierei: O1.09.2000 Regia: Alexa, Visarion Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Distribu}ia: Bartoş, Pavel (Mutu - Psihanalistu); Ghinită, Adriana (Spectru); Ghinită, Ovidiu (Pierre Jean-Just); Ieremia, Claudia (Meluzica); Ionescu, Călin (Puţănel); Ionescu, Horia (Cantemir); Iosif, Doru (Fermecuş); lvanciuc, Valentin (Pişta de la Bran); Jurchescu, Anca (Spectru); Petrescu, Daniel (Platon); Rizea, Ion (Spectru); Rotaru, Ruslan (Strigoieş de la Partid); Rusei, Monica (Secretara); Stoianovici, Luminita (V aia va); Szekeres, Cristian (Bui Başa); Tulgara, Luminita (Coconad); Ursu, Cătălin (Punguţă); Voichitescu, Adrian (Vuţă) Reprezentaţii: 6
www.cimec.ro

426

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Cristian Szekeres, &tslan Rotaru,

Călin

Ionescu, Claudia Ieremia, Pavel Barto{, Horia Ionescu

Dosar de presă: Agenda '{}lei, 17.07.2000, Agenda '{}lei, 19.07.2000, Focus Vest, 11.08.2000, Agenda '{}lei, 09.08.2000, Ziua de Vest, 26-27.08.2000, Prima oră, 26.08.2000, Ziua de Vest, 04.09.2000, Agenda zilei, 03.09.2000, Renafterea bănăţeană, 06.09.2000, Orient latin, nr. 3, 2000, Teatrul a'{}, 11-12, 2000, Tibiscus, 15.11.2000, Cronica română, 29.09.2000, Renafterea bănăţeană - Paralela 45, 07.11.2000, jurnalul de Bucurelrti, 27.10-02.11.2000, De West, 13-19.10.2000

a oferit prima premieră dintr-un ambiţios program estetic, piesa Revoluţia oarbă de Leonid M. Arcade, creaţie din diaspora a anilor '70 (scrisă în condiţi­ ile decepţiei faţă de filosqfti care au cochetat cu matxismu~, care sub direcţia scenică a lui Alexa Visarion a devenit oglinda fantastă fi dură a ţiganiadei postdecembriste. Spectacolu!, care fi prin vizualizare a diagnosticat cţftnităţi între scriitor fi D. R. Popescu, s-a constituit într-o satiră necruţătoare, amară fi incomodă, provocând publicul la meditaţie fi autoconftiinţă. "(Doina Mod ola, Renafterea bănăţeană- Paralela 4 5, 07 .11.2000). "Teatrul "Spectacolul lui Alexa Visarion, corosiv, necruţător fi sumbru, în ciuda exuberanţei sale coloristice fi vestimentare (în care scenogrcifa Geta Medinschi aduce o contribuţie stilistică remarcabila), e un spectacol incomod, pe-o temă neplăcută fi prea actuală, care =<gândăre, provoacă, agresează. Concepută într-o manieră directă, agresivă, în care ancadramentul exprewww.cimec.ro

gazdă

427

MARIANA

VOICU

sionist al debutului fi fina/ului ostentează abrupta interpelare a realului imediat, montarea incriminează adevăruri bolnave fi stânjeni/oare cu o ironie exasperantă fi crispată. Replicile nu "curg'~ ci mitraliază sacadat, chemând contexte întregi de disperare în sintagme colţuroase. (... ) Cred că afa arată un spectacol de atitudine în i)lele noastre, înconjurat de suspiciuni, disconfort, neplăcere. Dar demascând fi fatjând răul care ne macină. E greu să-I privim. Dar prin aceasta se validează fi se legitimează." (Doina Modo1a, Teatrul Azi, 11-12, 2000)
,,Dacă vrei să "atingi'~ măcar preţ de o clipă, spectacolul cu piesa Revoluţia oarbă de Leonid M. Arcade, montat la Teatrul Naţional Timifoara de Alexa Visarion, sau dacă vrei să te lafi tu însuţi "atins'~ cât de cât, de un text postmodern jucat de optsprezece actori, trebuie să fii odihnit. Altminteri, imaginile (jlic-jlac, jlic-jlac) ori cuvintele, ori vacarmul, ori urzeala deasă de semne, de poei)e, de ironie, de ultraironie fi de istorie (a teatrului, a artelotj a literaturii, a popoarelor) te lasă cu mult mai descumpănit decât o revoluţie reală: energojagă. Revoluţia oarbă ce fi-a trăit ieri seară premiera pe scena Teatrului Naţional Timifoara, deschizând stagiunea, nu te lasă să respiri. Întrebările te bombardează, iar de atacat te-atacă toţi: dramaturgu" regizoru" superba scenografie semnată de Geta Medinschi, actorii din pielea personajelor principale (... ). Revoluţia oarbă, în varianta Arcade-Visarion, e rotundă, chiar dacă între arc de cerc fi arc de cerc mai e ceva ce nu se leagă, ca-ntr-un Babel frumos, dar cu jlic-jlac,jlic-jlac." (Codrina Diana Tomov, Agenda zilei, 03.09.2000)

LIVADA DE VIŞINI de Cehov, Anton Pav1ovici (Rusia) Data premierei: 22.10.2000 Traducerea: A1exa, Visarion Versiunea scenică: Alexa, Visarion Regia: Popescu, Sabin Scenografie decor şi costume: Jivanov, Emilia Muzica: Stepan, Ilie Light design: Moga, Lucian Sunet şi percu ~e: Dolga, Vasile Distribuţia: Avarvari, Laura (Duniaşa); Bartoş, Pavel (Petea Trofimov); Buzoianu, Traian (Epihodov); Cojocaru, Ana Maria (Varia); Dragoş, Dorin (Un trecător); Ionescu Serghie, Ana (Char1otta Ivanovna); Ionescu, Horia (Firs); Iosif, Doru (Iaşa); Ivanciuc, Valentin (Iaşa); Jurăscu, Vladimir (Gaev Leonid Andreevici); Jurchescu, Anca (Ania); Mureşan Stase, Larisa (Liubov Andreevna Ranevskaia); Oancea, Damian (Lopahin Iermo1ai A1exeevici); Petrescu, Daniel (Simionov Pişcik); Rizea, Ion (Petea Trofimov); Rotaru, Ruslan (Func~onaru1 de la poştă); Stoianovici, Luminita (Char1otta Ivanovna); Szekeres, Cristian (Şeful gării, Func~onaru1) Reprezenta~i: 10

www.cimec.ro

428

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1 945-2005

Întregul colectiv artistic al spectacolului

D osar de presă: ABC) 16.03.2001, Familia) nr. 3, martie 2001, România liberă) 16.03.2001) Orient latin, nr. 3, 2000) Timişoara) 30.08.2000) Ziua de Vest, 26-27 08.2000) Prima oră) 26.08.2000) Timişoara) 28.08.2000) Agenda zilei) 28.08.2000) Foctts Vest) 11-1 7.08.2000) Prima oră, 09.08.2000) Agenda zilei, 09.08.2000) Agenda zilei) 19.07.2000) Prima oră) 08.05.2000) Timişoara) 05 .05.2000) Ziua de Vest, 05.05.2000, Scena) nr. 2, 2001, Renaşterea bănăţeană - Paralela 45, 07.11.2000, Teatrul azi, nr. 5-6-7, 2001

,,5pectacolul de la Timişoara poartă înscrisul ,)Traducerea şi versiunea scenică) Alexa Visarionn) pentru că fusese început de cunoscutul regizor bucureştean care) din motive nedifinite) l-a abandonat într-un stadiu incipient. Până la ttrmă spectacolttl a ieşit sttb semnătttra lui Sabin Popescu (... ). Bănuim că Sabin Popescu) chiar dacă a preluat traducerea şi) mai ales "versittnea scenicăn propusă de Alexa Visarion, şi-a imptts propriile gânduri asttpra capodoperei cehoviene. În privinţa ideilor pe care le avansează, spectacolttllui Sabin Popescu nu aduce noutăţi foarte importante) dar reţine atenţia prin personalitatea cu care le pttne în evidenţă, printr-o orchestraţie originală) printr-o altă accentttare a rolului şi sensului ttnora dintre personaje. Decorul creat de Emilia /iJJanoJJ iese din scenă şi, printr-o punte lungă) pătrunde în sală până la mijlocul acesteia. Pe acolo va circttla mai ales Firs) venind parcă dintr-o altă lttme pentru a vedea ce se mai întâmplă în asta de aici) ca apoi să se retragă iarăşi ca să-i aştepte acolo şi pe ceilalţi. Bătrânttl Firs cred că este propttnerea cea mai interesantă, mai originală şi mai încărcată de semnijicaţii) contttrat ctt sigttranţă de Horia Ionescu ) ca revelare a degradării fizice) dar ctt emoţionantă sttbliniere a rolttltti său în difinirea contrapttnctică a proprietarilor livezii. n (Dumitru Chirilă, Familia, nr. 3, martie, 2001)
www.cimec.ro

429

MARIANA

Vorcu

,,Dar spectacolul de ia Timifoara are demnitate estetică. Imaginea scenică este austeră: Emilia fivanov îndepărtează toate obiectele de prisos în afara ,,dulapului cu jucării" căruia Gaev îi aduce un omagiu patetic fi găunos. O platformă cu largi interstiţii luminată de dedesubt (... ), cu o punte în plan înclinat, face legătura între lumea lui F irs fi lumea celorlalţi. Pafii lui Firs pe scândurile acestei platforme ne amintesc de scârţâitul criblurii risipite pe scenă în spectacolul lui Alexa Visarion cu Unchiul Vanea de la Teatrul Naţional din ClujNapoca de acum un sfert de secol. Asculţi, ca fi atunci, moara timpului. Discipol al lui Alexa Visarion, SabinPopescu a primit, o dată cu textul de scenă, fi sugestiile maestrului, mare admirator a/lui Cehov. Cu acest Firs, Horia Ionescu nu a primit doar un ro~ ci fi o mare fansă pe care nu o ratează. Apariţia luifantomatică pe puntea care leagă sala de scenă, înaintând lent, cu pafi mărunţi fi rari, cu umerii căifiţi, este o siluetă neagră, aproape ftearsă, expusă, în cea mai mare parte a timpului, din spate. Pare să ilustreze expresivitatea personajului văifit din spate, teoretizată de George Banu într-un recent apărut eseu. O expresie fără chip, al cărei chip nu mai adaugă nimic esenţial senzaţiei coplefitoare a omului văifit din spate." (Mircea Ghiţulescu, Teatrul azi, nr. 5-6-7, 2001) în scenă de Sabin Popescu, a avut, indubitabi~ succes, iar el se care regizorul a reufit să surprindă starea personajelor fi atmosfera textului lui Cehov.( ... ) Piesa reufefte prin simplitate. Printr-o scenografie discretă, în care personajul principa~ livada, este doar invocat fi sugerat. Prin mui)ca rafinată a lui Ilie Stepan, ce potenţează câteva momente cheie ale acţiunii". (Robert Şerban, Focus, 27 oct2 nov. 2000)

,,Livada,

pusă

datorea-ză modului în

))ROfeaţa amurgului, spune undeva Kundera, este frumoasă prin promisiunea zorilor, pe care o conţine. Aici, crepusculul unei lumi, milimetric disecate de Cehov fi proiectate tridimensional de regizorul Sah in Popescu, nu mai vestefte nimic.( ... ) Ce se degajă, însă, cu claritate de pe scenă fi te învăluie ca un paifum discret fi senifial este superioritatea până fi în moarte a lumii lui Gaev fi a Ranevskăi. Superioritatea vulnerabilităţii.( ... ) Liubov Andreevna fi Gaev parcurg în transă ultimul viraj existenţial fi, după gustul meu, ar fi trebuit să fie mai atenţi cu Firs. Larisa Stase Mureşan joacă ambiguitatea, nu se înţelege dacă Îfi dorefte cu adevărat să plece din nou la Paris, dar cu siguranţă "îi este peste poate" că mafia va închide ca un cavou tot trecutul acela minunat. ( ... ) Gaev e un bon vivant incurabil ( ... ), Vladimir Jurăscu îl compune atafant, copilăros în obsesiva lui pasiune pentru biliard fi caramele, împrumutându-i o voiofie molipsitoare. Pentru prima oară în spectacologia ultimilor ani ne este dat să vedem un Petea Trofimov (Pavel Bartoş) coplefitor de uman în naivităţile lui idealiste. ( ... ) În montarea Naţionalului timiforean, austeritatea în economia obiectele/ar scenice e productivă fi seroefte admirabil coerenţei întregului. Emilia Jivanov găsefte soluţia viifializării livezii. O livadă care a fost deja tăiată fi se regăsefte în duftlmeaua extinsă până în sală, în pereţi, în grin=?fle de lemn ale casei, împlinindu-fi noile rosturi lipsite definitiv de poei]a muguri/ar. O scenă emoţionantă, cu adevărat mifcătoare, e cea în care, pentru o clipă, pereţii masivi se dau la o parte fi personajele privesc, în lumina crudă a dimineţii de primăvară, /ivada înflorită". (Adrian Palcu, Scena, nr. 2, 2000)

www.cimec.ro

430

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

COSTEL de Băieşu, Ion. Spectacol preluat de la Teatrul "I.L. Caragiale", Bucureşti Data premierei: 01.11.2000 ~a Timişoara) Regia: Toma, Vasile Distributia: Popa, Tania (Tanţa); Toma, Vasile (Costel) Reprezentaţii: 5 Dosar de presă: Prima oră1 01.11.2000, Agenda zilei} 03.11.2000, 28.10.2000, Timişoara} 14.11.2000, Agenda iflei1 28.10.2000, Renaşterea 03.11.2000

TANŢA ŞI

Naţional

Timişoara1 bănăţeană1

"Cei prezenţi în sala Teatrttltti Naţional la ttna dintre reprezentaţiile spectacolttltti distrat copios( .. .). S-att distratfiindcă spttmosttl te:x:t al bti Ion Băieştt împinge la râs} şi şi-att amintit) fiindcă mt poţi să te-ntâlneşti ctt Tanţa şi Costel şi să mt te gândeşti la legendarii actori Coca Andronesctt şi Octavian Cotesctt. Pe care tinerii şi talentaţii Tania Popa şi Vasile Toma ntt-i imită cifac o Tanţă şi-ttn Costel de o atttenticitate şi actttalitate aproape incredibile". (S. P. Donici, Agenda iflei, 03.11.2000)
"Tanţa şi Costel"( ... ) s-att

PASTRAMĂ-TRUFANDA, după proza, poez1a Şl corespondenţa lui Caragiale, Ion Luca Data premierei: 16.12.2000 Regia: Ieremia, Ardeal Ion Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Sound design: Crişovan, Horea Distribupa: Bartoş, Pave~ Bijan, Sabina; Ieremia, Claudia; Ivanciuc, Valentin Reprezentaţii: 13

Claudia Ieremia} Sabina Bijan Pavel Bar/Of
1

www.cimec.ro

431

MARIANA

Vorcu

Dosar de presă: Renafterea bănăţeană, 27.12.2000, România liberă, 16.03.2001, Familia, nr. 3, martie 2001, AB~ 16.03.2001, Prima oră, 19.12.2000, Agenda ~lei, 18.12.2000, Prima oră, 30.11.2000, Prima oră, 16.12.2000, Agenda zilei, 01.09.2001, Agenda zilei, 25.10.2001, Timifoara, 01.09.2001, De West, 01.03.2001, Teatrul a~, nr. 5-6-7, 2001
" ... spectacolul ,Rastramă-Trufanda" după proza, poe~a p corespondenţa lui I.L. Caragiale, pus în scenă de Ion Ardeal Ieremia (... ), la discuţia finală, a suscitat păreri antagonice. Persona~ n-am nimic împotriva decupajului din texte care aduc personaj din lumea noastră (fi de totdeauna), adică pe acei oameni pentru care "hrana spiritului" este constituită din "pastramă, ciulama, câmaţi fi tochitură'~ cum se explică regizorul. De fapt, acesta a alăturat două formule scenice: în prima parte a sufocat textul cu invenţiuni regizorale fără suport, pentru ca în partea a doua (începând cu "Românii ve'if') să se ţină în frâu fi să ne dea un Caragiale de rrcejr tat în toate datele lui." (Florica !chim, România liberă, 16.03.2001). )ncercarra regizorului timiforran este una temerară pentru că p-a propus să exploreze o zonă foarte puţin frecventată din ceea ce este, de fapt, Caragiale, împingând umorul atât de specific fi bine cunoscut în plan secund, pentru a face loc unui Caragiale de cu totul altă factură, un Caragiale foarte aproape de zona absurdului, afa cum s-a configurat curentul un secol mai tâ'ifu. S-au mai făcut încercări de a-1 transla pe Caragiale în perimetrul dramaturgiei absurdului sau măcar de a-i evidenţia meritele de precursor, dar parcă nicăieri proiectul nu a fost atât de ferm exprimat ca la Ion Ardeal Ieremia( ... ). Sigur, între proiectul iniţiat de Ion Ardeal Ieremia fi materializarea lui scenică există decalaje, există rezolvări discutabile. ( ... ) Prestaţia celor patru interpreţi ( ... ) rămâne, totufi, apreciabilă, mai ales prin aderarea fără rezerve la un proiect înainte de toate curajos, încărcat de ambiţii". (Dumitru Chirilă, Familia, nr. 3, martie 2001) "Judecat după declaraţiile de intenţie ale regizorului fi după felul în care arată, spectacolul ce are la bază textele lui Caragiale nu depăfefte valoarea unui afect generat de furie fi, totodată, de neputinţă. (... ) Textul montării cuprinde fragmente din proza, poezia fi corespondenţa lui Caragiale, fără a lăsa să se vadă clar legătura dintre ele, impresia lăsată fiind una puternic impregnată de confuzie fi nedumerire faţă de o afa aglomerare de personaje fi situaţii. Ideea unei societăţi ce ar trebui lăsată în seama codului penal, răzbate totufi, fiind vizate pe rând fi răutatea gratuită a minorului Goe fi corupţia funcţionarilor publici, fi - în final-, chiar xenofobia fi canibalismul. Sub un aspect formal aflăm că regizorul este "sătul până peste urechi de Caragiale jucat în pantaloni cadrilaţi, cu meloane fi mustăţi false". Nimic de criticat. Dar, afa cum apar în spectacol, personajele sunt departe de ceea ce numim în mod curent mitocan sau periferic. Exagerarea rrgizorului merge până într-acolo încât avem de-a face cu oamenii cavemelor fi preistoria pe care credeam că am depăfit-o de ceva vreme, din punct de vedere teatra~ cel puţin. Neglijenţa cu cam au fost construite, îmbrăcate fi interpretate personajele nu permite alte comparaţii. Doar cu UfOare cabotinisme, cu complicitatea sălii fi interactivitate forţată, spectacolul nu depăfefte stadiul de abandon sau de încercare nereufită dematerializarea unui text."(Irina Ionescu, Teatrul azi, nr. 5-6-7,2001

www.cimec.ro

432

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

"Critica, mai ales, admiră un Caragiale realist care a fotografiat o dată pentru totdeauna un fel de eternitate românească. Ieremia ni-l arată pe antirealist. Eroul nu mai este, aici, Mitică din berăriile bucureftene, mai "realist" decât realu~ ci omul incoerent, omul absurd, acel Baboi născut din dragostea dintre o prinţesă nesupravegheată fi un broscoi din parodia erotică Dă dămult, mai dă dămult care va fi fi domnul Goe fi liceanul lenef din Bacalaureat fi turcul care se hrănefte cu carne de evreu, din anecdota atroce Pastramă trufanda. Costumele fante::(jste ale Cetei Medinschi confecţionate din hârtie ne introduc în "expresionismul" timpuriu al lui Caragiale. Pe acest traseu putem spera să ajungem fi la povestirile fantastice (Ofăclie de Paşte, Hanul lui Mânjoală) descoperind pe fabulosul Caragiale." (M:ircea Ghiţulescu, ABC 16.03.2001)

Spectacolul a fost invitat la Festivalul InternaJional "Atelier" al Teatrului "Andrei Mureşanu" din Sfântu-Gheorghe, 2001. A participat la Festivalul de Umor Negru "Humorror 2001", Bucureşti.

NU DEPARTE DE YGGDRASILL de Miron, Paul Premieră pe Jară Data premierei: 11.01.2001 Regia: Lichiardopol, .Mihaela Scenografie decor: Lichiardopol, Lucian Scenografie costume: Medinschi, Geta Muzica: Stepan, Ilie Coregrafia: Gâdea, Constantin DisttibuJia: Avarvari, Laura (Skuld); Cojocaru, Ana Maria (Urd); Ieremia, Claudia (Verdandi); Ion, Romeo (Timpul); Ionescu Frank, Ildiko (Urd); Ionescu, Florin (Adam) Reprezentaţii: 8
Dosar de presă: Agenda ::(jiei, 06.01.2001, &nafterea bănăţeană, 23.01.2001, Agenda ::(jiei, 12.01.2001, Prima oră, 08.01.2001, Prima oră, 13.01.2001, Agenda zilei, 13.01.2001, De West, 25.01.2001 , Familia, nr. 3, martie 2001, A.B.C., 16.03.2001, Teatrul azj, nr. 5-6-7, 2001

,Nu departe de Yggdrasill este un eseu dramaturgie inspirat din dramaturgia
Yggdrasilull este un copac mitologic scandinav, "un frasin uriaf ce se ridică până la cer': în acelafi timp adăpost pentru trei ursitoare (... ), implicate hotărâtor în viaţa oamenilor ( ... ). Coborând pe pământ, ele vor fi pe rând partenerele lui Adam, nu doar singurul bărbat din piesă, dar quintesenţa bărbatului, întruchipare primară fi esenţială a creaţiei divine (... ). Se încheagă o pluralitate de simboluri privind relaţiile Om-Divinitate, Bărbat-Femeie, IubireIndiferenţă care conduce spre o piesă de idei în cea mai reală accepţie a termenului. Tocmai această structurăfilosofică face ca piesa să creeze anumite dificultăţi de montare, chiar dacă dialogul nu este arid, excesiv conceptualiza!. Este mult mai greu însă să emoţionezi prin idee, în absenţa unui text purtător de încărcătură sentimentală. ( ... )Mihaela Lichiardopol le-a făcutfaţă cu succes, spectacolul său având fi tensiune fi rigoare pentru a capta interesul spectatorului, chiar dacă uneori ritmul este trenant. Un
www.cimec.ro

nordică...

433

M A RIANA

Vo1cu

decor bine gândit de Lucian Lichiardopol favorizează extracţia mitologică a operei [i totodată diferenţiază [i individualizează locurile "terestre" ale acţiunii, fiecare purtând pecetea personalităţii celor trei ftmei, personalitate bine conturată de fiecare dintre cele trei interprete." (Dumitru Chirilă, Familia, nr. 3, martie 2001)

.A.na Maria Cojocaru, Claudia Ieremia, Florin IoneJcu

IVONA, PRINCIPESA BURGUNDIEI de Gombrowicz, Witold (Polonia) Data premierei: 15.02.2001 Traducerea: Zaicik, Olga Regia: Colteanu, Anca Maria Scenografie decor şi costume: Nagy, Krisztina Asistent scenografie: Grand, Monica Percuţie: Dolga, Vasile Distributia: Avarvari, Laura (Doamnă de la curte); Bartoş, Pavel (Chiril); Berzescu, Radu (Bufonul); Dragoş, Dorin (Valentin); Ieremia, Claudia (Iza); Ion, Romeo (Inocenţiu); Ionescu, Serghie, Ana (Mătuşa Ivonei); Ivanciuc, Valentin (Şambelanul); Jurchescu, Anca (Ivona); Kocsardi, Levente (Principele Filip); Reus, Alexandru (Dregător); Reus, Alina (Doamnă de la curte); Rizea, Ion (Ciprian); Rotaru, Ruslan (Baronul); Stoianovici, Luminita (Regina Margareta); Szekereş, Cristian (Regele Ignaţiu); Titz, Unna Ivona (Ivona mică); Tulgara, Luminita (Mătuşa Ivonei); Ursu, Cătălin (Tânărul)
www.cimec.ro

434

Istoria Teatrului

N aţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Reprezentaţii:

7

Cristian Szekeres Laura Avarvari Valentin IvancittC Anca Jurchesctt Claudia Iermtia Dorin Drag0{ Lmtiniţa S toianovici
1 1 1 1 1

1

Dosar de presă: Evenimentul zilei1 14.02.2001, De U /'est:, 23.02-1.02.2001, Agenda zilei1 15.02.2001, Prima or~ 19.02.2001, De U/est1 16- 22.02.2001, Prima oră1 14.02.2001, Renaşterea bănăţeană1 14.02.2001,Agenda zilei} 16.02.2001, România liber~ 16.03.2001, ABC1 16.03.2001, Familia} nr. 3, martie 2001, Teatntl azi, nr. 5-6-7, 2001

}_,Anca Maria Colţeanu citeşte textul ltti Gombrowicz într-o cheie mistică1 /J;ona ciclic} pentnt a reaminti păcatul crimei} pentnt a stârni mărturisirea} pentnt a oferi posibilitatea salvării şi pentnt a se supune} fără împotrivire} jertjirii. În faţa ei nu se poate ascunde nimic: adevăntri tăinuite ies la iveală} tarele ttmane se revelează în cele mai schimonosite forme. Provoacă reacţii violente} de la dispreţ şi baţjocură până la dorinţa de a ucide. Las~ în ttrma ei} lttmea la fel de păcătoasă traniformândtt-se prin moarte} în lttmină şi apoi} din nOU într-o fetiţă care apare la orizont spre a-şi urma drumul- o imagine tulbttrătoare1 aceeaşi ctt care începe şi se sfârşeşte reprezentaţia. (...) Prezenţa enigmeticei făptttri înfricoşează} făcându-se simţită permanent1 ca o obsesie. Chiar şi atunci când ntt apare pe scenă1 ttmbra ei se iveşte pe un panou în fitndal, înălţândtt-se dominator. T ntpa teatntlui1 deşi sensibil redresată faţă de stagittnile trecttte1 nu se qfl~ încă1 într-o formă artistică mttlţumitoare - realitate ce se resimte1 nefericit1 şi în montare. (... ) Se distingy totuşi} cu strălttcire} Claudia Ieremia (Iza) PaJJel Bartoş (Chiril) şi Ion Rizea (Ciprian). Performanţa desăvârşită îi aparţine Ancăi furchescu. Ea reuşeşte să imprime Ivonei fragilitatea} misterttl şi o stranie senzaţie de au delâ1 făcând din acest dificil de întrupat personaj} o creaţie valoroasă şi originală. Regizoarea a colaborat admirabil ctt Krisztina Nagy} atttoarea excepţionalei scenografii - o realizare impecabilă1 deopotrivă austeră şi poetică- ce a impresionat prin acttrateţe şi prin forţa esenţializării. n (Delia Voi cu, Teatntl azi, nr. 5-6-7, 2001
renaşte}
1 1 1 1

www.cimec.ro

435

MARIANA

VOICU

,,Decor în sens convenţional nu există: în schimb, costumele sunt un vis aievea, "acoperitoare" de trup fi, deopotrivă, "de:tJJelitoare" de st!flet fi nărav. Luminile sunt, în sine, persontlj~ asemenea culorilor care potopesc spaţiul de joc, explică, iau în derâdere, comentează, vâră degetele în ochi, sancţionează, chiar dor. Uneori scena devine ecran, adânc de mare, sau spaţiu al înălţimilor. Când ilu;da este aproape întreagă, de undeva, din culise, un percuţionist (Lică Dolga) te-aduce cu urechile fi picioarele pe pământ: bocănitul voit asuriftor ori sunetul/in-lin-lin se înscriu fi ele în gândul regizoral( ... ), fiecare component al distribuţiei trădează, pas cu pas, gest cu gest, vorbă cu vorbă, până la simpla clipire din geană ori din degetul mic al piciorului (se joacă desculţ în spectaco/.0 că tânărul regizor de scenă Anca Maria Colţeanu a trudit ca un bijutier dintre cei mai împătimiţi, lucrând migălos, cu fiecare, ftnisând stăruitor amănunt cu amănunt ( ... ). O "curte a formelor goale, a caricaturi/o'"' unde nimic nu are importanţă" se vede pusă în faţă cu un personaj ciudat, iritant, care le spune adevăru~ afa că Ivona urmează să fie nimicită. Anca Jurchescu a primit rolul mai mult decât dificil al păpufii inerte, aparent inexpresive, jlasce, în acelafi timp o prezenţă imposibil de trecut cu vederea. " (Ildico Achimescu, Prima oră, 19.02.2001) "Este un spectacol lucrat cu peniţă fină, delicată, bine articulat sub raport formal fi ideatic. Lumea curţii, lume a fantofelor, a formelor golite de conţinut, este bine pusă în evidenţă fie prin prezenţa concretă a fiecărui personaj fie prin umbrele proiectate pe un uriaf ecran ce constituie fundalul scenei, subliniindu-li-se inconsistenţa." (Dumitru Chirilă, Familia, nr. 3, martie 2001)

SCHIMBUL de C1audel, Paul (Franţa) Data premierei: 22.03.2001 Versiunea scenică: Gandi, Alexandra Regia şi ilustraţia muzicală: Gandi, Alexandra Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Coregrafia: Va1kay, Ana DistribuJia: Dohanici, Corina (Martha Laine); Ioan, Romeo (Cristoph Co1umbus B1ackwe1); Ionescu, Horia (TI10mas Pollock Nageoire); Lovas, Zoltan (Louis Laine); Reus, Alina (Martha Laine); Stoianovici, Luminita (Lechy E1bernon) Reprezentaţii: 6
Dosar de presă: Agenda ;dlei, 16.03.2001, Prima oră, 16.03.200t Prima oră, 24.03.2001, Agenda ;dlei, 21.03.2001, Renafterea bănăţeană, 24.03.2001, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 03.04.2001 "Se poate spune fără vreo ezitare că, premieră după premieră, artistul plastic Geta Medinschi Îfi de:tJJăluie, tot mai pregnant, caratele harului său de scenograf cu certă personalitate fi inventivitate. Cadrul de joc imaginat în Schimbul este aidoma unei picturi monumentale, "în care totul poate fi ucis de lumină sau dimpotrivă. (... ) Intratul în spiritul rolului este, poate, cea mai gingafă latură a acestei premiere, elaborată, ce-i drept, într-un interoal de timp cam scurt. Este posibil ca regizoru~ preocupat peste măsură de crearea atmosferei, de conturarea unor semne teatrale, să fi avut mai puţin răgaz( ... ) pentru a aduce ansamblu~ totufi restrâns, de actori în starea necesară pentru a putea construi persontlj"e pe deplin articulate fi "în stil Claudel." (I1dico Achimescu, Prima oră, 21.03.2001)
www.cimec.ro

436

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Alina Retts, Horia Ionesctt

"( ... )Schimbul de Pattl Clattdel, în versittnea scenică aAlexandrei Gandi, afăcttt sală plină la Teatrul Naţional. N tt întâmplător} căci textttbti dramatic de categorie grea i se asezonează o distribttţie interesantă} o scenogrtţfte - a Cetei Medinschi - absolttt senzaţională [i o montare inteligentă} ctt pedala apăsată pe simbol, pe "neîntâmplătontl" întâlnit la tot pasttl (... ). "(Codrina Diana Tomov, Agenda iflei, 21.03.2001)

DOMNIŞOARA

JULIE de Strindberg, August (Suedia). Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul de Stat "Csiky Gergely" Timişoara Data premierei: 06.04.2001 Regia: Col~eanu, Anca Maria Scenografie decor şi costume: Nagy, Krisztina Distribu~ia: Copo~, Robert Qean); Jurchescu, Anca (Kristin); Tulgara, Lumini~a Qulie) Reprezentaţii: 4

Dosar de presă: Prima oră1 29.03.2001, Rena[terea bănăţeană1 10.04.2001, Prima oră1 10.04.2001, Agenda iflei1 10.04.2001, Timi[oara1 28.03.2001, România liberă} 13.04.2001, Agenda iflei1 09.04.2001
www.cimec.ro

437

MARIANA

VOJCU

"( ... ) Anca Maria Colţeanu Îfi construiefte spectacolul exact afa cum Îfi construiefte propriul personaj" cu o continuă, colţuroasă neroo::(jtate, cu o teribilă nerăbdare, UfOr isteric, UfOr anorexic, cu o brutalitate învefmântată în simboluri fi mesaje încifrate" (S. Donici, Agenda zilei, 09.04.2001)

MIRABILUL POM EQUIAM, după versurile lui Miron, Paul Data premierei: 29.04.2001 Regia: Penciuc, Traian Scenografie decor şi costume: Medinschi, Geta Muzica: Neagu, Traian; Iacovania, Marius; Dolga, Vasile Distributia: Ioan, Romeo; Iosif, Doru , Reprezentaţii: 4

IVAN TURBINCĂ, scenariu de Foarţă, Şerban, după Creangă, Ion Data premierei: 22.05.2001 Regia: Ionescu, Horia Scenografie decor şi costume: Nagy, Krisztina Coregrafia: Agrima, Darius Muzica: Mirea, Dan Distribuţia: Avarvari, Laura (Femeie); Bijan, Sabina (Femeie); Buzoianu, Traian (Sfântu Petru); Cojocaru, Ana Maria (Femeie); Dohanici, Corina (Femeie); Dragoş, Dorin (Pleşcan); Iancu, Adrian (Berechet); Ioan, Romeo (Diavol); Ionescu, Florin (Scaraoschi); Ivanciuc, Valentin (Boierul Brânză-n­ sciclă); Nica, Lazăr (Factotum); Oancea, Damian (Dumnezeu); Pleşa, Cosmin (Diavol); Popa, Daniela (Femeie); Reus, Alecu (Diavol); Reus, Alina (Femeie); Rizea, Ion (Mecet); Rusei, Monica (Moartea); Stoianovici, Luminita (Cocoana); Szekereş, Cristian (Ivan); Tulgara, Luminita (Talpa Iadului); Ursu, Cătălin (Diavol) Reprezentaţii: 11. Dosar de presă: Agenda ::(jiei, 04.08.2000, Prima oră, 11.04.2001, De West, 24.05.2001, Prima oră, 12.05.2001, Prima oră, 17.05.2001, Ziua de Vest, 17.05.2001, Timifoara, 23.05.2001, Prima oră, 26.05.2001
"Chiar dacă Horia

Ionescu a fost mai mult decât convins

domnia sa fi Şerban

Foarţă sunt suflete fi spirite gemene, ceea ce se vede pe scenă dă cu tijla respectivei afirmaţii. Pendulând între vodevil- musical- estradă, regizorul iese din "aria Foarţă'~ smulgându-i din acea fermecătoare fi bogată-n tâlcuri zonă fi pe actori, iar reiJiltatul este un fel de struţo­ cămilă teatrală: nici comedie, nici "ceva cu cânticele comice", nici parabolă, nici spectacol doar

pentru adulţi (cum Îfi propusese Horia Ionescu), dar nici pentru cei mici" (lldico Achimescu, Prima oră, 26.05.2001)
www.cimec.ro

438

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

SPECTACOLE DE POEZIE
POEZIE ŞI BOEMĂ- versuri de Astaloş, George, Foarţă, Şerban şi Dorgoşan, Traian Data premierei: 12.05.2000 Regla: Ieremia, Ion Ardeal Scenografia: Medinschi, Geta Distribuţia: Cojocaru, Ana Maria; lvanduc, Valentin; Oancea, Damian; Rizea, Ion; Rotaru, Ruslan Dosar de mal 2000
presă:

Timifoara, 12.05.2000, Agenda zjlei, 12.05.2000, Focus Vest, 12-18

PIETA- pe versurile poetei Blandlana, Ana Data premierei: 31.05.2000 Dlstrlbu~a: Mureşan Stase, Larisa Regla: Ieremia, Ion Ardeal Scenografia: Medinschi, Geta Dosar de presă: România liberă, 16.03.2001, ABC, 16.03.2001, Agen&l zjlei, 24.05.2000
"Un recital creat de Larisa Stase Mureşan pe versuri de Ana Blandiana (Pieta) ne-a făcut să credem că nu ascultăm o mare voce poetică. Exaltarea vitalităţii, exta'(!Jl descoperirii feminităţii în descendenţă blandiană nu ne mai înfioară ca altădată. Este adevărat, nu ftim cum sună mesajul Anei Blandiana pentru noua generaţie. Dar studioul de poezje nu este numai artistic, ci fi strategic, vizând multiculturalismul bănăţean pentru că a găzduit un recital al poeţilor sârbi din România cu participarea actorului Rale Damjanovici de la Teatrul Naţional din Belgrad fi un altul al gloriosului poet "local" Nikolaus Lenau". (J\flrcea Ghlţulescu, ABC, 16.03.2001)

SCRIU AŞA CUM VORBESC - spectacol pe versurile poeţilor sârbi Barzin, Vlada; Milenovid, Cedomir; Mirianid, Draga; Gvozdenovid, Slavomir Data premierei: 19.09.2000 Regla: Ieremia, Ion Ardeal Scenografia: Medinschi, Geta Distribuţia: Ieremia, Claudia; lvanduc, Valentin; Jurchescu, Anca; Rotaru, Ruslan; Damjanovid, Rate, de la Teatrul Na~onal din Belgrad Dosar de presă: Ziua de Vest, 12.09.2000, Timpolis, 11.09.2000, Renafterea bănăţeană, 11.09.2000, Agenda zilei, 11.09.2000, Agenda zjlei, 06.09.2000
"Primul spectacol al Studioului de poezje în noua stagiune a Teatrului Naţional ( ... ) a adus, prin genericul "Scriu afa cum vorbesc'~ creaţii lirice a patru poeţi sârbi. Pentru trei dintre ei motivaţia a dat-o fi faptul că se află sub cupola a fase decenii de viaţă, adică trei cunoscute nume ale literaturii din oraf - Vlada Barzin, Cedomir Milenovici, Draga
www.cimec.ro

439

MARIANA

VOJCU

recentă carte de vi::Jtă este Premiul Naţional de Poe::Je al Uniunii Scriitorilor din România, pe 1999. (... ) Cei patru autori au creat nu numai poe::Je, ci fi o relaţie culturală de- a lungul anilor de travaliu scriitoricesc. Spectacolul( ... ) plasează în centru figura poetului care, într-un spaţiu al existenţei sale precare, Îfi decantează stările fi sentimentele, dând frâu liber imaginaţiei, tensiunilor interioare." (Ion Jurca Rovina, Renafterea bănăţeană, 11.09.2000)

Mirianici - iar pentru Slavomir Gvozdenovici cea mai

STĂPÂNUL STEPEI FĂRĂ DE HOTAR- spectacol pe versurile poetului Lenau, Nikolaus (recital bilingv) Data premierei: 03.11.2000 Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografia: Medinschi, Geta

DistribuJia: Ionescu, Florin; Ionescu Frank, Ildiko; Popa, Daniela; Rotaru, Ruslan

INSOMNIILE BĂTRÂNULUI- pe versuri de Stoica, Petre Data premierei: 23.02.2001. Spectacol susţinut în localitatea Jirnbolia Regia: Ieremia, Ion Ardeal Scenografia: Nagy, Krisztina Distributia: Avarvari, Laura; Ioan, Romeo; Rizea, Ion , POEZIE RELIGIOASĂ- pe versurile poetului Dorcescu, Eugen Data premierei: 10.04.2001 Regia: Lichiardopol, Mihaela DistribuJia: Avarvari, Laura; Dragoş, Dorin; Ioan, Romeo; Ionescu, Serghie, Ana; Mureşan Stase, Larisa; Rotaru, Ruslan

LA HOGINĂ- poezie în grai bănăţean Data premierei: 12.06.2001 Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografia: Nagy, Krisztina Acompaniament muzical la taragot: Novac, Luca Distributia: Rizea, Ion , Dosar de presă: Timifoara, 09.06.2001, Agenda ::Jiei, 12.06.2001, Agenda zilei, 14.06.2001
,,Acest spectacol a presupus ab initio o redefinire a atitudinii (în primul rând personale) faţă de rădăcini. Ne propunem o întoarcere nostalgică spre origini: la nivelul stării magicului, al universului sonor bănăţean, precum fi al limbajului, infinit mai bogat fi mai aproape de mu::Jca sufletului decât cel cotidian"- Mihaela Lichiardopol
www.cimec.ro

440

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

RECITALURI EMINESCU- susţinute de actorul VLADIMIR JURĂSCU, medaliat cu Medalia Jubiliară Mihai Eminescu, la 13.06.2000: -Cu ocazia de dezvelirii bustului Eminescu la Jimbolia, 15.01.2001 -Cu ocazia decernării Medaliei Jubiliare Mihai Eminescu, 13.06.2000 -La Universitatea de Vest, Timişoara la 10.10.2000 -La Liceul Logos din Timişoara, la Teatrul pentru copii fi tineret "Merlin"Timişoara, la Cercul Militar Timifoara, pe parcursul lunii ianuarie 2001

VREME TRECE, VREME VINE, recital Eminescu Data spectacolului: 13.06.2000 Recital susţinut de actorii Mandache, Rodica şi Ştefănescu, Eusebiu Cu participarea Coralei "Sursum Corda". Dirijor: Nicoară, Diodor Spectacol prefaţat de cuvântul prof.univ.dr.Gheorghe Tohăneanu, medaliat cu Medalia Jubiliară Mihai Eminescu.

UMBRA NICIODATĂ MOARE- pe versuri de Eminescu, Mihai Data premierei: 15.01.2001 Regia: Ieremia, Ion Ardeal DistribuJia: Dohanici, Corina; Ionescu Serghie, Ana; Jurchescu, Anca; Mureşan Stase, Larisa Spectacol prefaţat de praf. univ. dr. Iosif Cheie Pantea
Dosar de
presă:

funafterea

bănăţeană,

16.01.2001

VEŞNIC TÂNĂR, EMINESCU- spectacol pe versurile poetului Eminescu, Mihai Data premierei: 15.06.2001

STAGIUNEA 2001-2002
Lucia - director general; Socaciu, Liviu - director adjunct; Zimbrean, Elisaveta - contabil-şef; Voicu, Mariana - consultant artistic; Ieremia, Ioan - consultant artistic; Ieremia, Ion Ardeal - regizor artistic; Lichiardopol, Mihaela -regizor artistic; Medinschi, Geta - pictor scenograf; Nagy, Krisztina - pictor scenograf; Popov, CodruJa - secretar literar Avarvari, Laura - actriţă; Belu, Mircea - actor; Bostan, Daniela - actriţă; Buzoianu, Traian - actor; Cojocaru, Ana Maria - actriţă; Dohanici, Corina -actriţă; Dragoş, Dorin -actor; Giurgiu, Sabina -actriţă; Ieremia, Claudia -actriţă; Ion, Romeo -actor; Ionescu, Ana- actriţă; Ionescu, Călin - actor;
www.cimec.ro

Nicoară,

441

MARIANA

VOJCU

Ionescu, Florin - actor; Iosif, Doru - actor; Ivanduc, Valentin - actor; Jurăscu, Vladimir - actor; Jurchescu, Anca - actriţă; Mureşan Stase, Larisa - actriţă; Murgu, Mihaela - actriţă; Oancea, Damian -actor; Pandele AnaMaria- actriţă; Pleşa, Cosmin -actor; Reus, Alexandru- actor; Reus, Alina - actriţă; Rizea, Ion -actor; Rotaru, Ruslan -actor; Rusei, Monica- actriţă; Stoianovid, Luminiţa - actriţă; Szekeres, Cristian - actor; Tulgara, Luminiţa - actriţă; Ursu, Cătălin - actor
Adina - sufleur; Horescu, Doina - sufleur; Chirilă, Adrian - regizor tehnic; Giurgean, Vasile- regizor tehnic; Natalcenco, Elena- regizor tehnic; Pente, Iosif -maestru lumini; Putere, Florian -lumillist; Crăciun, Gerhard -lumillist
Bălu,

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de Shakespeare, William Data premierei: 14.10.2001 Traducerea: Cassian, Nilla Regia: Manu, Sanda Decoruri: Jivanov, Emilia Costume: Medinschi, Geta Ilustra~a muzicală: Ilica, Adrian Dans: Valkay, Francisc Distribuţia: Avarvari, Laura (Zâna); Buzoianu, Colin (Flămânzilă, Luna); Buzoianu, Traian (Oberon); Cojocaru, Ana Maria (Hippolita); Dohanid, Corina (Fir de păianjen); Ieremia, Claudia (Helena); Ioan, Romeo (Demetrius); Ionescu, Călin (Surcică, Leu); Ionescu, Florin (Suflete, Thisbe); Iosif, Doru şi Tovarniţchi, Constantin (Philostrat); Miculescu, Laura (Molie); Petrescu, Daniel (Egeu); Reus, Alina (Puck); Rizea, Ion (Gutuie); Rotaru, Ruslan (Lysandru); Rusei, Monica (Bob de muştar); Simionică, Ada (Hermia); Stoianovid, Luminiţa (Titania); Szekeres, Cristian (Fundulea, Pyramus); Tulgara, Luminiţa (Floare de mazăre); Ursu, Cătălin (Botgros, Zid); von Bomches, Bernd (Theseu) Reprezenta~i: 11.
16.08.2001, Timifoara, 16.08.2001, Agenda, 16.08.2001, Timifoara, 12-18.08.2001, Timifoara, 28.09.2001, Prima oră, 16.10.2001, Timifoara, 25.08.2001, Prima oră, 13.10.2001, Allgemeine Deutsche Zeitung fiir Rumanien, 19.09.2001, Rcnafterea bănăţeană, 19.10.2001, Teatrul ai}, decembrie 2001
,)'Ju era vorba defel "doar" de un spectacol menit să marcheze pe măsură cele trei decenii de Naţional la Timifoara, ci de o nouă etapă din istoria scenei, În interiorul căreia constanţa întru calitate fi profesionalizarea non-stop să fie vi:Jbile cu ochiul liber ( ... ). Ilustrul om de
teatru

Dosar de

presă: Prima oră,

Sanda Manu a ridicat de:Jnvolt mănufa, mai cu seamă că provocarea era mai mult

decât incitantă: categoria de vârstă tânără era coplefitoare, afa că de lucru era, slavă domnului, fi nu doar pe un singur segment profesional( ... ). Estimând ce a reiflltat din cele 60 de
www.cimec.ro

442

Istoria Teatrului

N aţiona l

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

:(}le de măiastru-prrfesionistă tntd~ limpede este că de " asta" avea nevoie trupa Teatrului Naţional Timişoara pentru ca miracolul să se nască şi să poată fi dttrabiL" (Ildico Achimescu, Prima oră, 16. 10.2001) ". .. voi spttne că acolo ttnde se ciflă Sanda Manu se naşte o şcoală de teatru. În ttltimttl timp s-a aflat la Timişoara pentru a lttcra Visul unei nopţi de 11ară de S hakespeare ttna dintre cele mai sttbtile poveşti despre înşelătoarele chipttri ale ittbiri. Cele dottă perechi (Hennia şi Helena1 Lysander şi Demetritts) care se foc şi se desfac pentm a se închega la loc îţi amintesc dejumătăţile platoniciene ale Andro ginttltti ce orbecăiesc în cătttarea celttilaltpentru a primi integritatea originară( ... ). Pentrtt că Visul unei nopţi de 11ară ascttnde, ca păpuşa rusească, mai multe piese într-ttna singttră1 Sanda Manu a găsit "piesa dinăttntntl piesei" - cum a sptts Peter Brook - în acel ,Joc al dragostei şi al întâmplării", acordând spaţiu privilegiat perechilor rătăcitoare. N tt întâmplător1 pentm că a lăsat generaţia consacrată (Traian Buzoianu, Luminiţa Stoianovici, Daniel Petrescu, Bem von Bomches) să se demtrce, preferând să se octtpe de Ada Simionică, Alina Reus, Claudia Ieremia, Romeo Ion, Rus/an Rotaru, Ion Rizea . Între ei1 Sanda Manu se simte ca la Universitatea de teatm din Bucttreşti, printre stttdenţii săi1 de ttnde şi aeml "studenţesc" al spectacolttlui. Termen f olosit în tot ce are po:(jtiv1 prospeţime şi stângăcie fermecătoare. Pornind de la decont! "sărac" al Emiliei /iJJ anOJJpână la interpretarea curată, cu accent pe bttna dicţi­ une şifmmuseţea limbii. Spectacolttl este polemic1 tex tul sever comprimat, imaginea austeră. Feeria shakespeariană se poate transmite şi alifel decât prin încărcături baroce de decomri şi costume". (Mircea Ghi ţules cu , Teatrul a:(}, decembrie 2001)
1 1

Florin Ionescu, Colin Buzoianu Ion Rizea Cristian Szekeres Cătălin Ursu Călin Ionescu
1 1 1

1

www.cimec.ro

443

MARIANA

VOJCU

LARRY THOMPSON, TRAGEDIA UNEI TINERETI SAU SHOW , MUST GO ON de Dusan Kovacevic (Serbia) Data premierei: 25.11.2001 Traducerea: Manolescu Pasici, Mara şi Manolescu, Mihai Regia: Ieremia, Ioan Scenografia: Medinschi, Geta Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ioan şi Crişovan, Horea Pregătire muzicală: Iacovania, Marius Distribup.a: Bijan, Sabina (Marta); Cojocaru, Ana Maria (Catarina); Dohanici, Corina (Clara); Dragoş, Dorin (Ştefan Nasoi); Ionescu Serghie, Ana (Boiana Nasoi); Ionescu Serghie, Ana (Dragana Nasoi); Ionescu Serghie, Ana (Olivera Nasoi); Iosif, Doru; Rotaru, Ruslan; Tulgara, Luminita ((Mica orchestră a teatrului); lvanciuc, Valentin (Sava); Jurăscu, Vladimir (Actorul Alb); Jurchescu, Anca (Liza); Murgu, Mihaela (Savka); Oancea, Damian (Boian Nasoi); Oancea, Damian (Dragan Nasoi); Oancea, Damian (Oliver Nasoi); Rizea, Ion (Specialistul); Rusei, Monica (Roxana) Reprezentaţii: 9
Dosar de presă: Ziua de Vest, 14.11.2001, Prima oră, 14.11.2001, Agenda zilei, 14.11.2001, Agenda i}lei, 27.11.2001, Prima oră, 28.11.2001, Noul Obseroator, 23.11.2001, Renaflerea bănăţeană- Paralela 45, 04.12.2001, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, p.99
"Ca fi-n Păpuşarii cehi, cel din urmă spectacol montat de Ioan Ieremia la Teatrul Naţional Timi[oara Înainte de-această revenire, regizorul se ceartă cu mediocritatea, incultura, oportunismu" alea, alea, mă rog, cu toţi dufmanii lui, care nu-s puţini. Textul e oferlant În această privinţă, replică de replică ar fi ceva de despicat În paifpe, "fopârlele" au găselniţe fi, citit Într-o altă cheie (a nu se uita că Dufan Kovacevic e scenaristul lui Kusturica la "Under;ground'), ar fi fost, probabi" altceva. Atâta doar că ceea ce vede spectatorul plăti­ tor de bilet sunt 150 de minute de Încropealăfără direcţie, fără substanţă, fără construcţie, deci fără sens. Plictiseala năucitoare e Întreruptă de câteva (puţine) scene binifor lucrate, de câteva ghidufii drăguţ găsite ( ... ), iar mica orchestră e chiar simpatică. Una peste alta, gemenii tot mor, lumea speră că asta e, pe urmă vine un Isus post-modern fi-i Învie, noroc că actorul rămâne tot mort, fiindcă nu se face că trăiefle, În fine, aplauze (nu tocmai furtunoase) fi-am scăpat. Doamne-ajută. Încercăm să găsim de lăudat ceva-cumva, dar registrul actoricesc e general fals, decorul e banal, muifca prea tare ... " (S.P. Donici, Agenda i}lei,

27.10.2001)

ÎNTÂLNIRE CU NICHITA - spectacol pe versurile poetului Stănescu, Nichita Data premierei: 12.12.2001 Regia: Lichiardopol, Mihaela Scenografia: Nagy, Krisztina
www.cimec.ro

444

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 - 2005

Distributia: Belu, Mircea ' Chitară şi blok flute: Cre~escu, Alexandru

DOROTHY- music hali de Kerim, Silvia şi Ţeicu, Marius după Vrăjitorul din Oz de Baum, L.Frank Data premierei: 25.01.2002 Regia: Avram-Nicolau, Migry Scenografia: Krisztina, Nagy Coregrafia: Valkay, Francisc Muzica şi pregătirea muzicală: Ţeicu, Marius Distribu~ia: Avarvari, Laura (Zug-Zeg); Cojocaru, Ana Maria (Zâna Albă); Dragoş, Dorin (Maimuţoiul şef); Ionescu, Călin (Sperie ciori); Ionescu, Florin (Leul); Ionescu Serghie, Ana (Doamna Oz); Jurchescu, Anca (Ţie-Ţie); Miculescu, Laura (Piticul Şiretlic); Mo~ă~eanu, Eugen (Prezentatorul, Oz); Reus, Alina (Omul de tinichea); Rusei, Monica (Dorothy); Varga, Camelia (Piticul Ghindă); Au participat elevii Şcolii de balet "Ana Valkay" Reprezentaţii: 20

MICUŢA

Florin Ionescu, Anca Jurchesctt, Ana Ionescu, Alina Reus, Monica R11sei

Dosar de presă: Prima oră, 08.01.2002, Prima oră, 17.01.2002, Renaşterea bănăţeană, 05.02.2002, Prima oră, 28.01.2002, Timpolis, 28.01.2002, Timişoara, 17.01.2002, Agenda zilei, 28.01.2002, Timişoara, 29.01.2002

în disettţie (la premieră n.n.) a fost ctt totttl reprezentativ pentnt a testa ce şi cât amtme din farmecttl- rea~ la data premierei absolttte! - al mttsicalttltti "Miettţa
www.cimec.ro

"Eşantionttl de pttblic

445

MARIANA

VOJCU

Dorothy" mai re::(jstă fi-acum cân~ slavă Domnului, văifil fi auifil le-au fost răsfăţate cu "minuni" autentice ori de moment: desene animate, musicaluri mirobolante, în care tehnica de vâif este pusă la muncă din greu, iar reifiltatele sunt pe măsură. Aici fi acum s-a făcut ce s-a putut: oricâtă fantezie are scenograjul Krisztina Nagy, cadrul de joc fi costumele n-au fost, n-au putut fi "stil Hollywood" ( ... ). Actriţa - regizor n-a putut mâna în luptă cohorte de figuranţi, uneori n-a "acoperit" spaţiul scenei nici atât cât arfi fost strict nevoie faţă de dimensiunile acesteia. ( ... ) Copilafii - balerini fi-au executat mai mult sau mai puţin graţios numerele, fără a izbuti să devină cmp comun cu întregul. La rândulsău, muzica a sunat niţel­ niţel vetust, afa că pare de înţeles de ce prichindeii nu s-au lăsat prinfi de ritmul (într-un fel retro) al "flagărelor- Jeicu ". Ce rămâne onorabil în acest tot nu este totufi prea puţin: truda fi personajele creionate de actori ( ... ): ultrasimpaticul căţel Jic- Jic al Ancăi Jurchescu (etalând o plastică a trupului deosebită), omuleţul de tinichea pe care Alina Reus îl ,face" mai complex decât 1-a gândit poate autoru" leul năuc-fricos a/lui Rorin Ionescu, suava Dorothy a Monicăi Rusei, îndrăcita Zu!!; Zeg a LaureiAvaroari (. ..), când fi când cam e::(jtantul Sperie-ciori desenat astfel de Călin Ionescu, ,,po;;(jtivii':· Eugen Moţăţeanu, Ana Maria Cojocaru fi, fructificând partituri mai mici, Ana Serghie Ionescu, Dorin
Dragoş, păpufăresele
oră,

Laura Miculescu fi Camelia Vat;ga ': (Ildico Achim eseu, Prima

28.01.2002)

D'ALE CARNAVALULUI CU SCENE DIN CONUL LEONIDA FATĂ CU REACTIUNEA de Caragiale, Ion Luca , , Datl. premierei: 16.03.2002 Versiune scenică: Ieremia, Ioan Regia: Ieremia, Ioan Coregrafia: Ieremia, Ioan Ilustraţia muzicală: Ieremia, Ioan Scenografia: Medinschi, Geta
D' ALE CARNAVALULUI DistribuJia: Ieremia, Claudia (O mască, Didina Mazu); Iosif, Doru (Un ipistat); Ivanciuc, Valentin (Un cacindat); Jurăscu, Vladimir (Iancu Pampon); Oancea, Damian (Nae Girimea); Rizea, Ion (Un chelner); Szekeres, Cristian (Mache Razachescu); Tulgara, Luminita (Miţa Baston); Ursu, Cătălin (Iordache); Varga, Camelia (Didina Mazu) CONUL LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA DistribuJia: Bijan, Sabina (Safta); Petrescu, Daniel (Conul Leonida); Stoianovici, Luminita (Coana Efimiţa) Reprezentaţii: 14 Dosar de presă: Agenda, 12.03.2002, Prima oră, 13.03.2002, Agenda ::(jiei, 13.03.2002, Prima oră, 18.03.2002, Renafterea bănăţeană- Paralela 45, 03.2002, Agenda ::(jiei, 18.03.2002, Obseroatorul Cultural, 22.10.2002, Mircea Ghiţulescu, Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătl.te, 2004, p.99
www.cimec.ro

446

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945 -2005

Ion Rizea (în centru)

,,Spectacolul deb~ttează Cit prima scenă din Conul Leonida ... Sttrpriză de imagine: Leonida şi consoarta l~ti, Efimiţa, servesc masa în stil aristocrat, masă bogată, semn că mahalatta s-a mtttat în centnt, adică noile generaţii s-au ajttns. Ne ciflăm aici, în spectacol la încep~tt de secol "XX, ctt mtti}că de operetă vieneză şi, preponderenlj Cit tangottl care poartă în ejlttvii sentimentale ltttnea de etichetă deifănţttită în carnavaL Un carnavalesc circar ce dă peste cei doi speriaţi de "revuluţie" şi mai abitir de reacţittne şi le spulberă confortul !ttândtt-i în vaL O imagine simboL O posibilă idee codificată: revoluţie, operetă, carnaval în ritm de tangou". (Ion Jurca Rovina, Renaşterea bănăţeană - Paralela 45, martie 2002) ,,Scenografitl Geta Medinschi a imaginat decornri şi veşminte "de acolo'~ pttnctttlforte reprezentândtt-1 însă ha!ttcinanttt!fitndal aproape o "Gtternica"... voioasă, care spttne tot ce mt sttgerează sttperjltttt personajele, ce n-a dorit să sttblinieze, apăsat-caricatural directontl de scenă (ji bine afăcut.0. Secvenţele din "Conu ... "se încopciază aproape etanş ctt comedia propritt-:dsă, de parcă însttşi Caragiale ar fi scris-o în acest fel." (Ildico Achimescu, Prima
or~

18.03.2002)

"Pentrn D'ale carnm,alului cu scene din Conul Leonidafaţă cu reacţiunea Ioan Ieremia şi-i ia martori, în caiettt! de sală, pe doi celebri Manolesctt: N icolae şi Florin. Ntt mi-e foarte clar dacă scenarittl !tti Ioan Ieremia şi scenogrcifia Cetei Medinschi bat către o românească belle epoqtte satt, mai repede, către nişte mascate tare naţionaliste care încă îl maifrământă pe regizor (. .. ). De ce frizeria !tti Nae Girimea se deschide din sala de bal afamiliei nobiliare a !tti Leonida şi a Efimiţei, de ce ei înşişi att aer şi gestttri baronale, egrett de motivat. Deasttpra scenei atârnă o ghirlandă de lumini ca ttn colier regal (heraldica e mai evidentă în desenttl discret alperde!elor), în centnt tronează o masă imensă, încărcată, în jttrttl căreia se învârte S rifta, ttnguroaică în viifbil elan sexttaL Din cina celor doi se desprinde carnavalttl particularizat narativ în frizeria ltti Girimea, până în mijloc1tl căreia se ajttnge doar
www.cimec.ro

447

MARIANA

VOICU

mascat. Subtextul e clar, contextul, însă, depăfefte barierele logicului. Din păcate, nimic nu se întâmplă timp de două acte, actoricefte vorbind (rar, pe ici pe colo, Damian Oancea în Nae Girimea, mai rupe senzaţia de obligaţie a exerciţiului teatral de a îmbrăca vefmintele unei teorii obscure, preexistente). Spectacolul începe, din păcate, când e aproape gata, odată cu intrarea în scenă a

Claudiei Ieremia, în rolul Didinei Ma:tJ~. Totufi, defi

debordantă energetic, actriţa nu

poate schimba semnul întregului spectacol Cu atât mai mult cu cât urletul- huiduit din fina~ care strânge ciorchine toate personajele, e chiar vulgar, ca fi interminabila pendulare a lui Pampon în jurul closetului." (Doru Mareş, Observatorul cultural, nr. 139, 22.10.2002)

EU, CÂND VREAU SĂ FLUIER, FLUIER de Vălean, Andreea Data premierei: 24.04.2002 Regia: Lich.iardopol, Mihaela Scenografia: Geta Medinsch.i Muzica: GURANII şi Andrei de la Haos Distribuţia: Ieremia, Claudia (Fata); Ioan, Romeo (Jupânul); Ionescu, Călin (Nepotul); Rizea, Ion (Gardianul); Szekeres, Cristian şi Tovarnitchi, Constantin (Ursul) Reprezentaţii: 14 Turneu la Viena, la invita pa Teatrului "Pygmalion", în 29 ianuarie 2003
Dosar de presă: Prima oră, 23.04.2002, Timpolis, 18.04.2002, Ziua de Vest, 27.04.2002, Prima oră, 30.04.2002, Agenda zilei, 23.04.2002, Agenda zilei, 27.04.2002, Timifoara, 27.04.2002
"Întotdeauna i-a plăcut regizoarei Mihaela Lichiardopol să ofere fanse fi roluri tinerilor actori. Acesta este, de altfe~ primul merit al spectacolului.. . Cel de al doilea - însemnat! - merit le revine actorilor care s-au achitat de datorie într-un mod cu totul remarcabil. Nu doar Claudia Ieremia (Fata), care depăfefte nonfalant afteptările de high-standard pe care publicul timiforean le are de la ea, dar aproape fiecare dintre colegii ei de pe scenă Îfi merită "porţia" de aplauze: C. Tovarniţchi, în rolul Ursului, aflat pe cea mai joasă fi umilă treaptă a pufcăriei, personaj retardat fi candid, pe care îl joacă cu înduiofător umor; Romeo Ioan în rolul Jupânului ("regii" închisorit\ ,făcut" cu naturaleţea băiatului de cartier ce este; Călin Ionescu - "Nepotul" (delincventul "neutru" fi artist), în cea mai bună prestaţie a sa de până acum ... " (S.P.D., Agenda zilei, 27.04.2002)

DIVANUL PERSIAN, muzical de Sava, Octavian Sadoveanu, Mihail
Premieră absolută

ŞI Ţeicu,

Marius,

după

Data premierei: 25.05.2002 Text şi versuri: Sava, Octavian Muzica şi orchestraţia: Ţeicu, Marius Regia: Gh.ioca, Cezar
www.cimec.ro

448

Istoria Teatrului

Naţional

"Mihai Eminescu"

Timişoara

1945-2005

Decoruri: Medinschi, Geta Costume: Nagy, Krisztina Coregrafia: Gâdea, Constantin Distributia: , CURTEA: Avarvari, Laura (Şatun); Bijan, Sabina (Amgid); Burtea, Andreea (Servitoare); Buzoianu, Traian (Nuşrevan); Cojocaru, Ana Maria (Ofir); Dragoş, Dorin (Scrib); Ionescu, Călin (Scrib); Ionescu, Florin (Urga); Iosif, Doru (Sindipa); Ivanciuc, Valentin (Scrib); Jurăscu, Vladimir (Kira); Jurchescu, Anca (Fatme); Macarie, Maria (Servitoare); Moţăţeanu, Eugen (Mitrida); Oancea, Damian (Aban); Petrescu, Daniel (Ofaron); Reus, Alina (Daria); Rizea, Ion (Cos); Romândaşu, Cristina (Servitoare); Rotaru, Ruslan (Ferid); Rusei, Monica (Gianhar); Szekeres, Cristian (Lidra); Tofan, Alin şi Iancu, Adrian (Servitori, ieniceri, recuziteri); Tovarniţchi, Constantin (Căpitanul); Tulgara, Luminiţa (Semselrihar); Ursu, Cătălin (Scrib); Varga, Camelia (Badur); Vernicu, Geta (Servitoare); Vulpe, Suzana; Zonai, Mirabela (Servitoare) POVESTEA LUI NUŞREVAN: Jurchescu, Anca (Papagalul); Moţăţeanu, Eugen (Omul); Stoianovici, Luminiţa (Servitoarea); Tulgara, Luminiţa (Femeia); Ursu, Cătălin (Ibovnicul) POVESTEA LUI ŞATUN: Bijan, Sabina (Muierea); Szekeres, Cristian (Grasul)
Dragoş,

Dorin

(Băiaşul);

POVESTEA LUI ABAN: lvanciuc, Valentin (Sutaşul); Oancea, Damian (Soţul); Tulgara, Luminiţa (Doamna); Ursu, Cătălin (Susan) POVESTEA LUI ŞATUN: Bijan, Sabina (Slujitoarea); Buzoianu, Traian (Tatăl); Ionescu, Călin (Coconul); Ionescu Serghie, Ana (Maştera); Rizea, Ion (Devotatul); Tovarniţchi, Constantin (Grădinarul) POVESTEA LUI LIDRA: Dragoş, Dorin 01ecin 1); Ionescu, Florin 01ecin 2); Ivanciuc, Valentin (Ţăranul); Petrescu, Daniel (Hogea); Stoianovici,
Luminiţa (Ţăranca)

POVESTEA LUI OFARON: Ionescu, Florin (Bunicul Anca (Credincioasa); Moţăţeanu, Eugen (Colosul);

tânăr);

Jurchescu,

POVESTEA LUI FERID: Dragoş, Dorin (Negustor 2); Ionescu Serghie, Ana (Văduva); Petrescu, Daniel (Cadiul); Szekeres, Cristian (Negustor 3); Ursu, Cătălin (Negustor 1); Doboşan, Sorin (Copilul) Cu concursul Corului Filarmonicii "Banatul" Timişoa