C0PRINS:

Introducere {Scurt istoric, Ceneralitati]

Aspecte generale privind tehnologiile neconven(ionale
3. !relucrarea dimensional prin electroeroziune
4. Materiale yi tehnologii de ob(inere a electrozilor
5. Dielectrici utiliza(i la prelucrarea prin eroziune electric
6. Instala(ii de prelucrare prin eroziune electric
7. !relucrarea prin eroziune electrochimic
8. !relucrarea anodo-mecanic (eroziune chimico - electric)
9. !relucrarea prin eroziune chimic
10. !relucrarea cu fascicul de electroni
11. !relucrarea cu laser
12. !relucrarea cu ajutorul ultrasunetelor
13. !relucrarea prin eroziune cu plasma
14. Dezvoltarea actual a tehnologiilor neconven(ionale
15. Concluzii Finale


SC0RT IST0RIC

Fenomenele de distrugere a metalelor si aliajelor acestora prin metode electroerozive sunt
binecunoscute n industria electrotehnic, deoarece ntreruptoarele, contactoarele,
microntreruptoarele, periile colectoare erau si sunt distruse de scnteile electrice care apar n
timpul Iunctionrii sau atunci cnd sunt cuplate si decuplate aceste elemente.
AstIel B.R. si N.I. Lazarenko in 1943, bazndu-se pe acest Ienomen, au realizat o
instalatie de prelucrare dimensional a materialelor prin electroeroziune. Instalatia avea la baz
un generator alternativ de impulsuri pe care le transmitea periodic n interstitiul dintre cei doi
electrozi unde avea loc descrcarea de energie prin scntei electrice.
Descrcarea prin scntei electrice era de scurt durat, producndu-se energii mari pe
supraIete Ioarte mici, deosebindu-se de descrcarile prin arc electric care sunt Ioarte puternice,
pe supraIete mult mai mari, cu durat ridicata de timp (arcul de sudur, scurt-circuitele).
Ca aplicatie practic, naintea utilizarii instalatiilor de electroeroziune, se Ioloseau
Ienomenele de electroeroziune la scoaterea sculelor rupte. AstIel, se umplea gaura n care era
rupt scula (burghiu, tarod, alezor) cu ulei industrial, dup care, cu un electrod de cupru sau otel
mai mic dect diametrul sculei, cuplat la un generator de sudura, distrugeau prin scntei electrice
restul de scul rmas in gaur.
uENERALIT|I
Utilizarea pe scar larg a unor metale si aliaje cu proprietati Iizico-chimice tot mai ridicate, a pus
multe probleme legate de prelucrabilitatea lor. Prelucrarea metalelor si a aliajelor cu duritate ridicata
(oteluri reIractare, inoxidabile,anticorozive,carburi metalice) a dus la introducerea n industrie a
procedeelor de prelucrare neconventionale, denumite si electrotehnologii.
Prin electrotehnologii este rezolvat o gam Ioarte variat de probleme tehnologice: precizie
dimensional si de Iorm, calitatea supraIetei, prelucrarea supraIetelor complexe.
De remarcat c, dintre toate metodele de prelucrri neconventionale (electroeroziune,
electrochimia, laser, Ilux de electroni, ultrasunete) utilizate n diverse ramuri ale industriei, ponderea cea
mai ridicata o are prelucrarea prin electroeroziune, urmat de electrochimie.



Aspecte geneiale piivinu
tehnologiile neconven(ionale

Prelucrarea materialelor metalice utilizand tehnologiile neconventionale n vederea obtinerii unor
produse a aprut ca o necesitate obiectiv, complementar, esential si uneori unic, alturi de
tehnologiile clasice.

Prelucrarea metalelor n vederea obtinerii de piese Iinite se realizeaz prin procedee de deIormare
plastic (laminare, Iorjare, treIilare, extrudare), procedee de aschiere (strunjire, rabotare, Irezare, gurire,
alezare etc.), dar si prin procedee moderne, neconventionale de prelucrare (eroziune chimic,
electroeroziune, prelucrare cu plasm, cu laser). Unele procedee sunt aplicabile si la alte categorii de
materiale. AstIel, aschierea se aplic si la lemn, mase plastice, cauciuc; matritarea, extrudarea se aplic si
la mase plastice si cauciuc; prelucrrile neconventionale se aplic si la materiale ceramice s.a.

Prelucrrile neconventionale sunt deIinite ca Iiind acele procedee care ndeplinesc cel putin una
dintre conditiile:
- sunt eIiciente pentru prelucrarea unor materiale cu proprietti deosebite (de exemplu cu
duritate mare, sau casante etc.);
- permit obtinerea cu mare precizie a unor supraIete speciale ca Iorm, dimensiuni, rugozitate
(cu microasperitti);
- se aplic n medii speciale, ionizate sau nu, la presiuni mari sau vid.
Cele mai multe procedee se bazeaz pe ndeprtarea din semiIabricat a unor microaschiide de
dimensiunile a zecimi pn la miimi de mm, ca urmare a Ienomenelor de ero:iune. Se utilizeaz un agent
ero:iv, care poate Ii un sistem Iizico-chimic complex, capabil s cedeze energie direct supraIetei de
prelucrat, sau mediului de lucru. Energia transIerat poate Ii electric, electrochimic, electromagnetic,
chimic, termic, sau mecanic si contribuie la distrugerea integrittii materialului de prelucrat, pn se
ajunge la dimensiunile si calitatea dorit a supraIetelor piesei.
Exemple de utilizri :
O stante si matrite complexe;
O camele de la strungurile automate;
O camele pentru mecanismul de avans radial de patrundere al masinilor de rabotat;
O sabloane cu diIerite contururi, cu caracter didactic etc.;
O acoperiri metalice ;
O gravarea unor proIile complexe;
Defini|ie:
Prelucrarea materialelor prin procedee speciale,
bazate pe alte principii dect procedeele clasice a fost
denumit prelucrare neconvenJional, sau special.
O tierea unor contururi Ioarte precise sau a unor materiale extradure si Ioarte groase / subtiri;
O conIectionarea unor Iiltre si site metalice extrem de Iine;
O capace pentru gurile vizitare a rezervoarelor hidraulice;
O extragerea din piese a unor scule rupte sau a unor organe de asamblare;
O piese cu proIil complex, din materiale dure, care nu permit utilizarea procedeelor de prelucrare
mecanice clasice.


CLASIFICAREA PR0CEBEEL0R
NEC0NvEN|I0NALE BE PREL0CRARE


kCCLDLL
NLCCNVLN|ICNALL DL
kLLUCkAkLA kIN
LLLC1kCLkC2IUNL
kLLUCkAkLA LLLC1kCCnIMIC
kLLUCkAkLA ANCDC
MLCANIC
kLLUCkAkLA CnIMIC
kLLUCkAkLA CU IASCICUL DL
LLLC1kCNI
kLLUCkAkLA CU LASLk
kLLUCkAkLA CU LASM
kLLUCkAkLA CU UL1kASUNL1L

AvANTA}E $I BEZAvANTA}E

TEHNOLOGII NECONVEN|IONALE
Avantaje Dezavantaje
- :tiIizarea n domenii n care
tehnoIogiiIe cIasice (achierea,
deformarea pIastic) n: se pot
apIica. De exempI: Ia preI:crarea
:nor materiaIe c: geometrie
deosebit, cavit|i profiIate
compIex, nf:ndate sa: strp:nse,
microg:ri, profiIe, dec:pare,
debitare, s:d:r, micros:d:r,
s:d:ri speciaIe, gravare, fiIetare,
rectificare, hon:ire, debav:rare pe
materiaIe c: propriet|i speciaIe,
pentr: dimensi:ni Ia care se cere
precizie deosebit etc.;
- tehnoIogiiIe s:nt compIet
a:tomatizate, deci caIitatea
prod:seIor este asig:rat din
proiectare;
- prod:ctivitatea este ridicat;
- s:nt eficiente din p:nct de vedere
tehnico-economic Ia prod:c|ii de serie
mare.
- necesit instaIa|ii compIexe
- necesit medii de I:cr: deosebite
(presi:ni mari, sa: vid, sa: medii
speciaIe de ionizare). De exempI:,
necesit instaIa|ii anexe
generatoare de Iaser, pIasm,
fascicoI de eIectroni etc. pe Ing
instaIa|ia de preI:crare propri:-
zis;
- necesit personaI c: o naIt
caIificare;
- cost:I preI:crrii este mai mare dect
Ia preI:crriIe prin procedee
conven|ionaIe i poate fi red:s prin
creterea n:mr:I:i de piese de
aceIai tip preI:crate.


Ev0L0|IA TEBN0L0uIIL0R NEC0NvEN|I0NALE

Legile electrolizei, Iormulate de ctre ichael Faraday (1791-1867), n 1833, aveau s constituie
o born Iundamental pe traseul dezvoltrii procedeelor electrochimice de prelucrare. Ulterior,
galvanoplastia avea s apar spre sIrsitul secolului al XIX-lea, ndeosebi prin contributia Iizicianului B.
S. Iakobi, pentru ca savantul rus E.I. Spitalski s se remarce prin cercetarea celui dinti procedeu de
prelucrare prin ero:iune electrochimic (lustruirea electrochimic).
Boris si Natalia La:arenko sunt primii care au propus (1941) utilizarea eIectelor distructive ale
descrcrilor electrice n cadrul unui procedeu ce va sta la baza aparitiei prelucrrilor prin
electroero:iune.
Anul 1928 avea s Iie anul n care chimistul si Iizicianul american Irving Langmuir (1881-1957)
a Iolosit pentru prima oar conceptul de plasm.
Albert Einstein, prestigioas personalitate a Iizicii moderne, ntrevzuse posibilitatea existentei
fenomenului laser nc din 1917, dar cele dinti aplicatii susceptibile de utilizare industrial aveau s
apar abia dup anul 1960, an n care Iizicianul american Theodore aiman a pus n Iunctiune primul
echipament laser.
Utilizarea ultrasunetelor n vederea prelucrrii materialelor dure si Iragile pare s Ii Iost propus
n 1948, de ctre J. Farrer, specialist ce a obtinut un brevet n directia mentionat.
Fasciculul de electroni a Iost utilizat, pentru prima oar, n vederea executrii unei prelucrri, de
ctre Iirma german Zeiss, n anul 1950.
n Romnia, cea dinti cercetare de amploare n domeniul tehnologiilor neconven[ionale a fost
efectuat de ctre M. Singer, autorul unei teze de doctorat (sus[inute n 1954) n care erau
abordate probleme ale prelucrrii anodo-mecanice.
n anii 1956-1957, sunt initiate cercetri de ctre cei care vor constitui, ulterior, prestigioasa
scoal timisorean din domeniul tehnologiilor neconventionale; un prim grup de cercettori s-a Iormat n
jurul proIesorului dr. doc. ing. Aurel Nanu, remarcabil personalitate a ingineriei mecanice n general.
O prim monograIie consacrat metodelor neconventionale (,prelucrrilor electrice`) a Iost
publicat n 1968, de ctre un colectiv de specialisti condus de proI. dr. ing. Ionel Gavrila, de la
Institutul Politehnic Bucuresti (actuala Universitate Politehnica Bucuresti.
Un alt centru universitar cu realizri importante n domeniul tehnologiilor neconventionale este
Brasovul, aici initiindu-se si dezvoltndu-se mai nti cercetri de amploare privind prelucrarea prin
electroeroziune (proI. dr. ing. Gheorghe Obaciu - tez sustinut n anul 1969) si respectiv prelucrarea prin
eroziune electrochimic (proI. dr. ing. ircea Ivan tez sustinut n 1970).
intens activitate n domeniul tehnologiilor neconven(ionale a fost desfyurat de ctre
un grup de specialiyti ai Universit(ii ,$tefan cel Mare din Suceava.

La Universitatea Tehnic ,Gh. Asachi Iasi, cercetri extinse n domenii apartinnd tehnologiilor
neconventionale aveau s Iie realizate ndeosebi de ctre proI. dr. ing. Nicolae Gherghel (rectiIicare
electrochimic) si dr. ing. Toader Berlea (marcare si prelucrare electrochimic a inelelor de rulmenti).




B0NENII BE 0TILIZARE A TEBN0L0uIIL0R
NEC0NvEN|I0NALE








O Conoep1u1 de 1eno1og11 neoonven1ono1e v1zeoz un grup de 1eno1og11
bozo1e pe un 1rons]er de energ1e spre zono de pre1uorore, 1n o11e modur1
deo1 oe1e presupuse de oo - num11e1e 1eno1og11 o1os1oe.
O n pr1no1p1u, se ope1eoz 1o 1eno1og11 neoonven1ono1e o1uno1 ond
u1111zoreo une1 1eno1og11 o1os1oe es1e nee]1o1en1 sou reo1men1e
1mpos1b11.
O u se poo1e vorb1 despre o de11m11ore obso1u1 o1or o domen1u1u1
1eno1og111or neoonven1ono1e, semno1ndu-se deoseb1r1 1n1re op1n111e
speo1o11111or 1mp11oo1 1n oeroe1oreo sou u1111zoreo d1]er11e1or me1ode
neoonven1ono1e de pre1uorore.
ConcI:zii
Pieluciaiea uimensional piin
electioeioziune

.GENERALIT|I
Prelucrarea prin electroeroziune este o metod de prelucrare dimensional a materialelor
metalice, la care ndeprtarea surplusului de material se Iace pe baza eIectelor erozive ale descrcrilor
electrice n impuls, amorsate n mod repetat ntre obiectul de prelucrat si un electrod denumit obiect de
transIer.
Prelucrarea prin electroeroziune se aplic materialelor metalice cu duritate mare, pentru
obtinerea unor supraIete de o Iorm ce nu se poate realiza usor si cu precizie prin procedeele de aschiere
clasice.
Metalul prelucrat este supus eroziunii cu ajutorul descrcrilor electrice realizate ntre metal si un
electrod-scul din cupru, ntr-un mediu dielectric (de exemplu petrol lampant). n timpul prelucrrii,
descrcrile electrice erodeaz si electrodul scul, care si schimb dimensiunile (se "uzeaz") n timp.
Fig.1.Schema de principiu a prelucrrii prin electroeroziune:
1-electrod scul (catod); 2-mediul dielectric; 3-electrod pies (anod).
Obiectul de prelucrat si obiectul de transIer, imersati n lichidul dielectric, sunt alimentati de la un
generator de impulsuri, care este sursa de tensiune (Iig.1). Dac intensitatea cmpului electric dintre
electrozi este mai mare dect rigiditatea local a dielectricului, apare o descrcare electric ntre acestia.
%ransformarea energiei electrice prin dozarea ei, temporal i spa[ial, n energie de
efect, are ca urmare formarea craterelor de prelevare, din obiectul de prelucrat, respectiv a
craterelor de uzare, din obiectul de transfer.
Pieluciaiea piin electioeioziune cu uescicii
amoisate, piin stipungeiea unui meuiu uielectiic
Se bazeaz pe prelevarea materialului prin actiunea descrcrilor electrice nestationare separate
n timp, care se produc ntre electrodul scul si piesa de prelucrat ntr-un lichid dielectric. Ca urmare, se
red Iorma electrodului-scul n piesa de prelucrat n anumite conditii de precizie dimensional si de
calitate a supraIetei prelucrate. n cadrul acestui tip de prelucrri se deosebesc:
a)Prelucrarea prin ero:iune cu descrcri electrice in scantei, cu durata impulsurilor de curent t
ii

10
-4
... 10
-7
secunde
b)Prelucrarea prin ero:iune cu descrcri electrice in arc, care se caracterizeaz printr-o durat
a impulsurilor t
ii
10
-1
...10
-4
secunde
Generarea supraIetelor prelucrate se poate Iace prin copierea proIilului electrodului, care este
introdus treptat n pies dup o anumit directie, sau prin deplasarea electrodului Iat de pies (Iig.2).
Procedeul se aplic n special pentru prelucrarea supraIetelor interioare proIilate.








Fig.2 .Realizarea unor suprafe(e profilate prin electroeroziune:1-piesa de
prelucrat; 2-electrod; 3-plac; 4-ax.
Pieluciaiea piin eioziune electiic piin contact


Se bazeaz pe amorsarea descrcrilor n arc nestationar, prin ruperea contactelor electrice
parcurse de curent (pe cale mecanic), stabilite temporar ntre electrod si piesa de prelucrat. n cazul

supraIetelor electroconductoare n contact, parcurse de curent, cldura degajat pe baza eIectului Joule-
Lentz va Ii: Q I
2
Rt J).
Degajarea de cldur are loc, ndeosebi la nivelul zonelor de contact, datorit rezistentei locale
mari, contactul electic realizndu-se prin intermediul microneregularittilor celor dou supraIete.
La o nclzire suIicient a microsupraIetelor (a rugozittilor de supraIat) si la o miscare relativ
ntre electrod si obiectul de prelucrat apar descrcri n arc de rupere.
Datorit miscrii relative dintre scul si pies, impus de nsusi mecanismul Iormrii
descrcrilor, aceast metod de prelucrare nu se poate aplica la generarea supraIetelor prin copiere, ca n
cazul prelucrrii prin electroeroziune n mediu dielectric. n cazul de Iat, prelevarea de material se
produce datorit att eIectelor erozive ale descrcrii n arc nestationar ct si actiunilor mecanice si
termice care apar la supraIetele n contact, motiv pentru care metoda mai poart si denumirea de
prelucrare electromecanic.
Metoda este deosebit de eIicient la prelucrri de degrosare datorit productivittii ridicate, n
conditiile unei calitti sczute a strii supraIetelor prelucrate. AstIel, la degrosare se pot atinge
productivitti de circa 10
5
mm
3
/min, la rugozitti peste R
z
50 3m, la adncimi ale stratului modiIicat
termic de ordinul milimetrilor. La operatii de Iinisare se pot obtine la productivitti de circa 50 mm
3
/min.
rugozitti de ordinul R
z
6,3 ... 12,5 3m.
Datorit posibilittii de dirijare a cldurii, prin micsorare relativ dintre electrodul-scul si piesa
de prelucrat, se evit supranclzirea electrodului scul si ca urmare, se poate utiliza n proces att
curentul continuu ct si cel alternativ.
Utilajul si sculele utilizate la prelucrarea prin eroziune electric prin contact sunt de constructie
simpl. n majoritatea lor operatiile, ca de exemplu, Irezare, rectiIicare, ascutire, sunt realizate cu ajutorul
unor discuri metalice rotitoare cu viteze periIerice ridicate (10...15m/s), care realizeaz simultan att
Iunctia de electrod pentru localizarea eroziunii ct si aceea de ndeprtare a materialului erodat n zona
prelucrrii. n unele cazuri, scula este reprezentat de tuburi sau vibratoare (mortezare, dlturire) sau de
perii metalice rotitoare (operatia de curtire).
n comparatie cu alte procedee se realizeaz un consum de energie sczut (1,4...1,8 kW/kg),
acesta micsorndu-se o dat cu cresterea adncimii stratului prelevat
plicaJii ale prelucrrii prin eroziune electric prin contact

Nr.
crt.
Schema de principi: Den:mirea i scop:I opera|iei
1.

Str:njire.
Se aplic la prelucrarea o[elurilor inoxidabile, a celor
refractare i n general a celor greu prelucrabile prin
achiere, permi[nd creterea productivit[ii muncii
fa[ de strunjirea mecanic.
2.

Asc:|irea sc:IeIor achietoare.
Aplicarea opera[iei permite realizarea de economii
de materiale abrazive.


.
Rectificarea s:prafe|eIor pIane.
Se prelucreaz materiale la care aplicarea achierii
prezint dificult[i.


4.

Rectificarea s:prafe|eIor profiIate.
Se aplic la piese greu prelucrabile prin achiere, de
exemplu palete de turbin.


5.

Netezirea















Important !
UtiIizarea tehnoIogiei prin eIectroerozi:ne
cond:ce Ia ob|inerea :nor nsemnate economii
an:aIe pentr: preI:crarea diferiteIor piese (tan|e,
matri|e, cochiIe etc.), economii care permit ca
termen:I de amortizare a investi|iiIor (rec:perarea
cheIt:ieIiIor) pentr: :tiIajeIe de preI:crare prin
eIectroerozi:ne s fie de cca. 3-7 ani, at:nci cnd
s:nt :tiIizate i expIoatate n mod ra|ionaI. Se
apreciaz c, n caz:I prod:c|iei de serie bine
organizate, termen:I de amortizare poate fi m:It
mai mic.























La sfritul secolului al XX-lea, prelucrarea prin electroeroziune (i anume procedeele ce
presupun ndeprtare de material din semifabricat prin descrcri electrice amorsate ca urmare a
strpungerii rezistenJei electrice a mediului dielectric) ocupau primul loc n cadrul tehnologiilor
neconvenJionale de prelucrare, att n ceea ce privete numrul echipamentelor (aproape c nu exista
ntreprindere mecanic mare sau mijlocie care s nu dispun de cel puJin o main de prelucrat prin
electroeroziune, cu electrod masiv sau cu electrod filiform), ct i volumul de ansamblu al prelucrrilor.
Caracteristicile prelucrrii au permis ns dezvoltarea unei game foarte variate de procedee, care
nregistreaz diferenJe legate de modul n care sunt amorsate descrcrile electrice, schema de lucru a
prelucrrii, parametrii regimului de lucru, modul de acces al mediului de lucru spre zona de prelucrare
etc. Vom semnala i posibilitatea conceperii i realizrii unor dispozitive de lucru foarte variate,
adaptabile pe maini-unelte universale sau pe maini specializate de prelucrat prin electroeroziune i
care asigur, acestor categorii de maini, o lrgire important a posibilitJilor lor tehnologice.

ConcI:zii
NATERIALE $I TEBN0L0uII BE 0B|INERE A
ELECTR0ZIL0R PENTR0 PREL0CRAREA PRIN
ELECTR0ER0ZI0NE

1.AS!CT GRAL

Un Iactor esential care inIluenteaz procesul de prelucrare dimensional prin electroeroziune este
tipul de material folosit pentru obiectul de transfer precum si procedeul de confectionare a acestui
electrod.
La prelucrarea prin eroziune electric pot Ii utilizati n mod practic electrozi-scul din orice
material bun conductor de electricitate sau semiconductor si cu o conductivitate termic bun.





Pe considerentul conditiilor speciIice de munc, n procesele de eroziune apar probleme complexe
rezultate din propriettile Iizice si mecanice ale materialului, din care este executat obiectul de transIer.
Cele mai Irecvente proprietti luate n considerare sunt:
!n n prezent, materialul cel mai frecvent folosit n lume pentru a se confec(iona obiecte de
transfer este cuprul electrolitic, pe considerentul accesibilit(ii lui, uyurin(ei de prelucrare precum
yi costului acceptabil.
Electrozii din cupru se caracterizeaz totusi printr-o ,mare" uzur volumic, ceea ce atrage dup
sine o precizie mic de prelucrare. In prezent un mare accent n productia de electrozi s-a pus pe
elaborarea unor materiale compozite policomponente care asigur un mare randament de prelucrare
precum si o uzur mic a electrodului. Aceste materiale sunt produse dup metoda metalurgiei pulberilor.
Materialele compozite de baz sunt:
O cuprul cu adaosuri de alte metale si oxizilor
O graIitul modiIicat


METODA DE OB|INERE A
,InfI:en|eaz
-tehnoIogia preI:crrii

-:z:ra obiecteIor de transfer

Nateiiale utilizate la iealizaiea electioziloi








MATERIALE
Feroase, neferoase i aIiajeIe Ior
-c:pr:I i aIiajeIe saIe
-aI:mini:I i aIiajeIe saIe
-o|eI:I
-fonta
-aIiaje pe baz de zinc
-aIiaje pe baz de stani:
-woIfram
-moIibden
-p:Iberi metaIice sinterizate
-carb:ri metaIice
NemetaIice
-grafit:I
Combina|ii metaIice i nemetaIice
-p:Iberi grafit + p:Iberi c:pr:
Netoue ue iealizaie a electioziloi-scul








METODE
Achiere
(str:njire,
frezare)
Matri|are (Ia
caId, Ia
rece,
combinat)
Extr:dare MetaIizare
T:rnare

Important !
La aIegerea procede:I:i de eIaborare a eIectroziIor-sc:I,
treb:ie s avem n vedere :rmtorii factori:
O cost:I procede:I:i
O nat:ra materiaI:I:i din care se exec:t eIectrod:I
O precizia necesar
O prod:ctivitatea procede:I:i
C0NSTR0C|II CARACTERISTICE BE ELECTR0ZI
SC0L










a - pentru orificii strpunse; b - pentru cavit[i executate prin copiere; 1- por[iune de degroare;
2 - por[iune de semifinisare; - por[iune de finisare
BIELECTRICI 0TILIZA|I LA
PREL0CRAREA PRIN ER0ZI0NE
ELECTRIC

1.GENERALITTI.
Un dielectric este un material neconductor de electricitate. Propriettile dielectricilor se studiaz din
punct de vedere:
O macroscopic pentru analiza parametrilor cu direct aplicare n practic
O microscopic pentru interpretarea Ienomenelor ce au loc n dielectric.

O apa distilat
O uleiurile industriale
O petrolul
O motorina


Lichide
dieIectrice

Apa distilat se Ioloseste la prelucrrile prin eroziune cu Iir, iar pentru prelucrrile cu electrod
masiv sunt utilizate uleiurile, motorina si petrolul.
In vederea unei prelucrri prin eroziune electric cu eIicient mare, adic :
O cu un debit de material erodat ct mai mare
O cu o precizie dimensional ridicat
O cu o calitate a suprafe(ei corespunztoare,

Este necesar ca lichidul de lucru s ndeplineasc anumite conditii:
O s posede rezisten( chimic mare fa( de ac(iunea aerului;
O s nu-yi modifice vscozitatea n cursul prelucrrii;
O s posede o conductivitate termic yi electric redus;
O s nu posede un punct de inflamabilitate sub +40C yi s se
evapore ct mai pu(in n timpul nclzirii lui n procesul de
prelucrare;
O s aib capacitate de deionizare ridicat.









INSTALA|II BE PREL0CRARE PRIN
ER0ZI0NE ELECTRIC

In ultimii ani, echipamentele de prelucrare prin eroziune electric prezint o mare diversitate
constructiv si Iunctional.

Important ! O Deoarece n timp:I I:cr:I:i, n Iichid:I de I:cr: se dep:n
partic:Ie metaIice i prod:se aIe descomp:nerii Iichid:I:i de
I:cr: s:b infI:en|a temperat:rii naIte (prod:se de piroIiz),
vscozitatea Iichid:I:i dieIectric crete i cantitatea de
materiaI ndeprtat scade.
O Se recomand o fiItrare contin: a Iichid:I:i dieIectric, prin
:na din metodeIe c:nosc:te de fiItrare.
O Treb:ie acordat o deosebit aten|ie, n caz:riIe n care
petroI:I este foIosit ca Iichid de I:cr:, datorit fapt:I:i c
acesta este infIamabiI.

1.CLASIFICARE.
Masinile de prelucrat prin eroziune electric pot Ii clasiIicate dup mai multe criterii: