AL!NENTAT!A AL!NENTAT!

A
SUCARULU! SUCARULU!
Prof Dr Natei Dumitru Prof Dr Natei Dumitru
!. !NTRODUCERE !. !NTRODUCERE
Alimentul ideal in primele 4 Alimentul ideal in primele 46 luni este 6 luni este
laptele uman laptele uman -- cu o compozitie chimica cu o compozitie chimica
perfect adaptata nevoilor de crestere perfect adaptata nevoilor de crestere
armonioasa. armonioasa.
Alimentatia la san este recomandata la toti Alimentatia la san este recomandata la toti
sugarii la termen si sugarii la termen si la la cei nascuti inainte cei nascuti inainte
de termen. de termen.
Alimentatia cu lapte de vaca pulverizat a Alimentatia cu lapte de vaca pulverizat a
fost initial folosita ca o alternativa de fost initial folosita ca o alternativa de
alimentatie destinata exclusiv cazurilor in alimentatie destinata exclusiv cazurilor in
care mamele aveau contraindicatia de a care mamele aveau contraindicatia de a
alapta alapta
ulterior s ulterior sa extins acest obicei din mai a extins acest obicei din mai
multe motive: multe motive:
R Revolutie industriala, evolutie industriala,
Emanciparea femeii, Emanciparea femeii,
Protejarea sanilor (podoabe sexuale") Protejarea sanilor (podoabe sexuale")
Tendinta actuala este de revenire a Tendinta actuala este de revenire a
alimentatiei naturale pe fagasul normal, alimentatiei naturale pe fagasul normal,
aceasta confirmand multiple avantaje aceasta confirmand multiple avantaje
AL!NENTAT!A NATURALA AL!NENTAT!A NATURALA
Laptele uman are superioritate Laptele uman are superioritate
nutritionala, imunologica si psihologica nutritionala, imunologica si psihologica
fat fataa de laptele de vaca, de laptele de vaca,
este proaspat si practic lipsit de bacterii, este proaspat si practic lipsit de bacterii,
este gratuit si usor disponibil. este gratuit si usor disponibil.
Singurele ajustari necesare in timpul Singurele ajustari necesare in timpul
alimentatiei la san vor fi facute in privinta alimentatiei la san vor fi facute in privinta
suplimentarii cu vit. D, fier si fl suplimentarii cu vit. D, fier si flu uor or
!!. Compozitia laptelui uman !!. Compozitia laptelui uman
Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman
este adaptata nevoilor fiziologice ale speciei este adaptata nevoilor fiziologice ale speciei
respective, respective,
Compozitia laptelui uman variaza: Compozitia laptelui uman variaza:
in functie de stadiul lactatiei, in functie de stadiul lactatiei,
in cursul aceleiasi zile, in cursul aceleiasi zile,
in cursul aceluiasi supt, in cursul aceluiasi supt,
La La nastere prematura, nastere prematura,
!n functie de !n functie de necesarul de necesarul de lapte al sugarului, lapte al sugarului,
Dupa Dupa factori etnici si socio factori etnici si socioeconomici economici
!n primele zile de la nastere laptele este !n primele zile de la nastere laptele este
mai vascos, bogat in proteine si minerale mai vascos, bogat in proteine si minerale
-- numit numit colostru colostru. .
Laptele de tranzitie Laptele de tranzitie -- se secreta intre 6 se secreta intre 610 10
zile zile
Are Are compozitie intermediara intre colostru compozitie intermediara intre colostru
si laptele definitiv si laptele definitiv
!n nasterea prematura laptele este mai !n nasterea prematura laptele este mai
bogat cu 1S bogat cu 1S2S in proteine si 40 2S in proteine si 40S0 in S0 in
lipide. lipide.
ompozitia laptelui uman ompozitia laptelui uman
(gr./l) versus lapte de vaca (gr./l) versus lapte de vaca
Glucide totale:
- lactoza:
- oligozaharide
Proteine totale:
- cazeina:
- proteinele lactoserului
- lactoglobulina
- lactalbumina
- lactotransIerina
- imunoglobuline
Lipide
Saruri minerale:
Aport energetic (Kcal)
70
60
10
10
4
6
0
3,5
1-2
1-2
40
2-3,5
680
48
47
0,1
35
28
6
3,7
1,5
urme
urme
35
8
650
Proteinele laptelui uman: Proteinele laptelui uman:
Reprezinta 10 gr/l fata de 30 Reprezinta 10 gr/l fata de 303Sg/l in laptele de vaca 3Sg/l in laptele de vaca
-- insa cu valoare biologica mult mai buna insa cu valoare biologica mult mai buna
Azotul total 1,33g/l Azotul total 1,33g/l -- reprezentand mai putin de reprezentand mai putin de
jumatate fata de cel din laptele de vaca (S,3g/l) jumatate fata de cel din laptele de vaca (S,3g/l)
Cazeina: Cazeina:
De 10 ori mai redusa decat in laptele de vaca insa cu o De 10 ori mai redusa decat in laptele de vaca insa cu o
biodisponibilitate mult mai mare biodisponibilitate mult mai mare
Este o fosfoproteina insolubila, termorezistenta, aflata Este o fosfoproteina insolubila, termorezistenta, aflata
sub forma de suspensie coloidala in lapte. sub forma de suspensie coloidala in lapte.
Este formata din 3 componente: Este formata din 3 componente:
cazeina 64 cazeina 64
Kapacazeina 20 Kapacazeina 2027 27
cazeina 3 cazeina 3
Proteinele lactoserului: Proteinele lactoserului:
Principalele proteine prezente in lactoser Principalele proteine prezente in lactoser
sunt: sunt:
alfalactalbumina(3,Sg/l) alfalactalbumina(3,Sg/l)
lactoferina (1 lactoferina (12g/l) 2g/l)
lizozimul (0,Sg/l) lizozimul (0,Sg/l)
imunoglobulinele(1 imunoglobulinele(12g/l) 2g/l)
lactoglobulina lactoglobulina, cu efect alergizant , cu efect alergizant
prezenta in laptele de vaca, lipseste in prezenta in laptele de vaca, lipseste in
laptele uman. laptele uman.
Lactoferina Lactoferina -- glicoproteina ce poate fixa 2 glicoproteina ce poate fixa 2
atomi de fier pe fiecare molecula atomi de fier pe fiecare molecula -- cu rol cu rol
de a fixa fierul la nivelul colonului de a fixa fierul la nivelul colonului
impiedica multiplicarea germenilor impiedica multiplicarea germenilor
(E.Coli). Este bine reprezentata in laptele (E.Coli). Este bine reprezentata in laptele
uman si scazuta in laptele de vaca. uman si scazuta in laptele de vaca.
!munoglobulinele !munoglobulinele -- in special !gA in special !gA
secretorie (1g/l) secretorie (1g/l) -- se interpune ca o se interpune ca o
bariera la nivelul mucoasei intestinale in bariera la nivelul mucoasei intestinale in
calea patrunderii bacteriilor si virusurilor. calea patrunderii bacteriilor si virusurilor.
Aminoacizii liberi Aminoacizii liberi -- reprezinta cea mai reprezinta cea mai
mare parte a azotului neproteic din lapte, mare parte a azotului neproteic din lapte,
cu o concentratie de S ori mai mare in cu o concentratie de S ori mai mare in
laptele uman fat laptele uman fataa de laptel de laptelee de vaca. de vaca.
dintre aminoacizii cu rol esential in dintre aminoacizii cu rol esential in
cresterea sugarului, prezenti in laptele cresterea sugarului, prezenti in laptele
uman uman sunt sunt: :
cisteina, metionina, triptofanul, taurina cisteina, metionina, triptofanul, taurina
( rol in dezvoltarea creierului ). ( rol in dezvoltarea creierului ).
lucidele laptelui uman: lucidele laptelui uman:
Continutul in glucide este net superior in laptele Continutul in glucide este net superior in laptele
uman (70gr/l) fat uman (70gr/l) fataa de laptele de vaca (48g/l). de laptele de vaca (48g/l).
Acestea sunt constituite din: Acestea sunt constituite din:
lactoza 60 lactoza 6062g/l 62g/l
oligozaharide 8 oligozaharide 810g/l 10g/l
Oligozaharidele Oligozaharidele -- prezente in concentratie de 8 prezente in concentratie de 8
10g/l, fata de laptele de vaca 0,1g/l. 10g/l, fata de laptele de vaca 0,1g/l.
au rol nutritiv, participand alturi de lactoza la au rol nutritiv, participand alturi de lactoza la
proliferarea florei bifidigene ( proliferarea florei bifidigene (lactobifidus 1 lactobifidus 1))
Lactoza Lactoza -- zaharul specific laptelui, este zaharul specific laptelui, este
hidrolizata de lactoza prezenta la nivelul hidrolizata de lactoza prezenta la nivelul
marginii in perie a enterocitului in glucoza marginii in perie a enterocitului in glucoza
si galactoza. si galactoza.
O parte din lactoza ( O parte din lactoza ( lactoza) lactoza) -- ajunge ajunge
nehidrolizata la nivelul intestinului gros nehidrolizata la nivelul intestinului gros
reprezentand substratul dezvoltarii florei reprezentand substratul dezvoltarii florei
bifidigene, inhiband cresterea E.coli bifidigene, inhiband cresterea E.colila la
sugarul la san sugarul la san
Lipidele laptelui uman: Lipidele laptelui uman:
Prezente in medie in cantitate de 36g/l Prezente in medie in cantitate de 36g/l -- au o rata de au o rata de
absorbtie de 3S la sugar, absorbtie de 3S la sugar,
Lipidele din lapte Lipidele din lapte prezinta variatii prezinta variatii: de la femeie la femeie : de la femeie la femeie
!n functie de regimul alimentar !n functie de regimul alimentar
!n raport cu momentul suptului si al zilei. !n raport cu momentul suptului si al zilei.
Concentratia de lipide din lapte este maxima intre orele Concentratia de lipide din lapte este maxima intre orele
10 1014, 14,
cea mai mica dimineata. cea mai mica dimineata.
Este in Este in concentratie concentratie mai mica la inceputul suptului si mai mica la inceputul suptului si
maxima la sfarsitul suptului ( senzatia de satietate). maxima la sfarsitul suptului ( senzatia de satietate).
Compozitie calitativa Compozitie calitativa
lipidele laptelui uman sunt diferite fat lipidele laptelui uman sunt diferite fataa de laptele de de laptele de
vaca vaca
ac. grasi mono sau polinesaturati reprezinta S0 din ac. ac. grasi mono sau polinesaturati reprezinta S0 din ac.
grasi ai laptelui uman ( raport 1/1), iar in laptele de grasi ai laptelui uman ( raport 1/1), iar in laptele de
vaca(1/3) vaca(1/3)
acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati = 1 in laptele acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati = 1 in laptele
uman si 1/3 in laptele de vaca uman si 1/3 in laptele de vaca
ac. linoleic ac. linoleic -- este de S ori crescut in laptel este de S ori crescut in laptelee de femeie de femeie
decat in cel de vaca decat in cel de vaca -- reprezentand ac. grasi cu cea mai reprezentand ac. grasi cu cea mai
buna utilizare calorica buna utilizare calorica
rol in sinteza ac.orahidonic, prostaglandinelor rol in sinteza ac.orahidonic, prostaglandinelor
rol in maturarea sitemului nervos rol in maturarea sitemului nervos
favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si a Ca+ favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si a Ca+
absorbtia lipidelor din laptele uman in proportie absorbtia lipidelor din laptele uman in proportie
de 30 este legata de pozitionarea ac. palmitic de 30 este legata de pozitionarea ac. palmitic
in molecule de glicerol in molecule de glicerolin pozitia centrala 2, si in in pozitia centrala 2, si in
externa 1 externa 13 3
lipoza laptelui uman lipoza laptelui uman ,cea ,cea gastrica ca si cea gastrica ca si cea
pancreatica, lizeaza preferential legaturile 1 si 3 pancreatica, lizeaza preferential legaturile 1 si 3
din triglicerid, astfel ramane un monoglicerid in din triglicerid, astfel ramane un monoglicerid in
pozitia 2 (monopalmitat) pozitia 2 (monopalmitat)usor solubilizat de s. usor solubilizat de s.
biliose fata de ac. palmitic liber desprins din biliose fata de ac. palmitic liber desprins din
pozitiile 1 si 3 pozitiile 1 si 3
continutul mai scazut in ac.steoric si palmitic continutul mai scazut in ac.steoric si palmitic --
impiedica formarea sapunurilor de calciu" impiedica formarea sapunurilor de calciu" --
favorizand deci absorbtia calciului favorizand deci absorbtia calciului
laptele de femeie are un continut mai mare de laptele de femeie are un continut mai mare de
fosfolipide (lecitina, sfingomielina) si colesterol, fosfolipide (lecitina, sfingomielina) si colesterol,
fat fataa de laptele de vaca. de laptele de vaca.
Sarurile minerale si oligoelemntele: Sarurile minerale si oligoelemntele:
S. minerale se gasesc in proportie mai scazuta in S. minerale se gasesc in proportie mai scazuta in
laptele uman (2 laptele uman (23g/l) fat 3g/l) fataa de laptele de de laptele de
vaca(8g/l). vaca(8g/l).
Sodiul: Sodiul: laptele uman = 100 laptele uman = 100200 mg/l 200 mg/l
laptele de vaca = S00 mg/l laptele de vaca = S00 mg/lincarcatura incarcatura
osmotica mare osmotica mare
Calciul: Calciul: laptele uman = 210 laptele uman = 210340 mg/l 340 mg/l
laptele de vaca = 1000 laptele de vaca = 10001170 mg/l 1170 mg/l
Fosforul: Fosforul: laptele uman = 120 laptele uman = 1201S0 mg/l 1S0 mg/l
laptele de vaca = 320 mg/l laptele de vaca = 320 mg/l
Raport Ca/P: Raport Ca/P:
laptele uman = 2/1 laptele uman = 2/1biodisponibilitate crescuta biodisponibilitate crescuta
laptele de vaca = 1/2 laptele de vaca = 1/2exces de calciu exces de calciuaparitia aparitia
sapunurilor de calciu sapunurilor de calciurisc de tetanie neonatala risc de tetanie neonatala
risc de rahitism risc de rahitism
Fierul : Fierul : desi in cantitate foarte mica 0,S mg/l, desi in cantitate foarte mica 0,S mg/l,
are o biodisponibilitate foarte mare. are o biodisponibilitate foarte mare.
Cuprul: Cuprul: in cantitate aproape dubla fata de in cantitate aproape dubla fata de
laptele de vaca (0,4 mg.l) acopera in intregime laptele de vaca (0,4 mg.l) acopera in intregime
nevoile in primele 4 nevoile in primele 46 luni. 6 luni.
itaminele laptelui uman: itaminele laptelui uman:
Cantitatea de vitamine din laptele uman variaza Cantitatea de vitamine din laptele uman variaza
in functie de aportul alimentelor si starea de in functie de aportul alimentelor si starea de
sanatate a mamei. sanatate a mamei.
itamina A itamina A -- 1000 u.i. (0,Smg/l) acopera nevoile 1000 u.i. (0,Smg/l) acopera nevoile
sugarului sugarului
itamina D itamina D -- 22 u.i./l este inferior nevoilor 22 u.i./l este inferior nevoilor
fiziologice (400 fiziologice (4001000 u.i./zi) 1000 u.i./zi)
itaminele hidrosolubile itaminele hidrosolubile -- in general vitaminele in general vitaminele
hidrosolubile din laptele uman sunt influentate hidrosolubile din laptele uman sunt influentate
de dieta curenta a mamei ( vit.C, grupul B). de dieta curenta a mamei ( vit.C, grupul B).
Alti constituienti ai laptelui uman: Alti constituienti ai laptelui uman:
Enzime: Enzime: contine peste 20 enzime dintre care mai contine peste 20 enzime dintre care mai
importante sunt lizozomul, lactoperoxilaza, lipoza, importante sunt lizozomul, lactoperoxilaza, lipoza,
antitripsina. antitripsina.
Alti constituienti: Alti constituienti:
hormoni: hormoni: nu se cunoaste rolul lor in dezvoltarea nu se cunoaste rolul lor in dezvoltarea
sugarului sugarului
medicamente ignorate de mama: medicamente ignorate de mama:opiacee,somnifere opiacee,somnifere
sulfamide,antibiotice sulfamide,antibiotice
alcool, nicotina alcool, nicotina
substante progestative substante progestative ce pot determina un icter ce pot determina un icter
neonatal prelungit ( pregnon neonatal prelungit ( pregnon33alfa alfa20 betadiol) 20 betadiol)
Avantajele alimentatiei la san: Avantajele alimentatiei la san:
Laptele uman Laptele uman -- aliment perfect adaptat aliment perfect adaptat
nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului
in primele 6 luni prin componente nutritive in primele 6 luni prin componente nutritive
adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si
posibilitatilor de digestie ale acestuia. posibilitatilor de digestie ale acestuia.
Laptele uman Laptele uman -- asigura o protectie asigura o protectie
antiinfectioasa si antialergica antiinfectioasa si antialergica -- sugarul fiind sugarul fiind
mai rezistent la infectii mai rezistent la infectii
Laptel Laptelee uman uman -- practic steril, este un aliment practic steril, este un aliment
viu" furnizand toate vitaminele, enzimele, !g viu" furnizand toate vitaminele, enzimele, !g
si alti factori de aparare care si alti factori de aparare carei i contine contine
Alimentatia naturala Alimentatia naturala este mult mai comoda este mult mai comoda
pentru mama ( nu necesita echipament pentru mama ( nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare) special, sterilizare, timp de preparare)
Rol psihoemotional Rol psihoemotional -- consolideaza legatura consolideaza legatura
afectiva dintre mama si copil. afectiva dintre mama si copil.
Alimentati Alimentatiaa la san la san -- confera mamei o protectie confera mamei o protectie
impotriva cancerului de san si are actiune impotriva cancerului de san si are actiune
contraceptiva ( amenoree de lactatie ) contraceptiva ( amenoree de lactatie )
Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile
sugarului, adptandu sugarului, adptanduse nevoilor acestuia. se nevoilor acestuia.
Cresterea concentratiei de grasimi Cresterea concentratiei de grasimi -- la sfarsitul la sfarsitul
suptului suptuluidetrmina senzatia de satietate detrmina senzatia de satietateprevenindu preveninduse se
supraalimentatia. supraalimentatia.
!ntarcarea precoce poate det !ntarcarea precoce poate deteermina un traumatism rmina un traumatism
psihoafectiv la copil si poate fi responsabila de unele psihoafectiv la copil si poate fi responsabila de unele
tulburari de comportament ulterior tulburari de comportament ulterior
Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite
care poate apare la sugarul alimentat artificial. care poate apare la sugarul alimentat artificial.
Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2 Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2 3 3
ori mai ieftina decat alimentatia artificiala. ori mai ieftina decat alimentatia artificiala.
Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ
600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea grasimilor 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea grasimilor
acumulate de mama in timpul sarcinii acumulate de mama in timpul sarcinii mentinand mentinand
astfel silueta mamei. astfel silueta mamei.
Otita medie si diaree. Otita medie si diaree.
Contraindicatiile alimentatiei Contraindicatiile alimentatiei
naturale: naturale:
De cauza materna De cauza materna -- Permanente: Permanente:
infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida) infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)
insuficienta cardiaca, insuficienta renala insuficienta cardiaca, insuficienta renala
boli sistemice: boli sistemice: neoplazice neoplazice
scleroza in placi scleroza in placi
boli endocrine: boli endocrine:tireotoxicoza tireotoxicoza
casexie casexie
diabet neechilibrat diabet neechilibrat
boli psihice: boli psihice:psihoza de lactatie psihoza de lactatie
nevroze nevroze
mame cu AgHB si H! ( din prudenta) mame cu AgHB si H! ( din prudenta)
tratamente cronice: tratamente cronice:anticanceroase anticanceroase
anticonceptionale orale anticonceptionale orale
antiepileptice antiepileptice
Contraindicatiile alimentatiei Contraindicatiile alimentatiei
naturale: naturale:
Temporare: Temporare: infectii acute tratate cu infectii acute tratate cu
antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol,
sulfamide, metronidazol) sulfamide, metronidazol)
mastita, mamelon ombilicat, ragade mastita, mamelon ombilicat, ragade
sangerande ale mamelonului sangerande ale mamelonului
Contraindicatiile alimentatiei Contraindicatiile alimentatiei
naturale: naturale:
De cauza infantila: De cauza infantila:
Permanente: Permanente: intoleranta congenitala la intoleranta congenitala la
lactoza lactoza
galactozemie galactozemie
fenilcetonurie fenilcetonurie
Temporare: Temporare: icterul neonatal prin icterul neonatal prin
inhibitori ai conjugarii in laptele matern inhibitori ai conjugarii in laptele matern
( pregnandiol ) ( pregnandiol )
Sfaturi practice pentru initierea si Sfaturi practice pentru initierea si
mentinerea secretiei lactate: mentinerea secretiei lactate:
Nama trebuie sa considere acest fapt natural Nama trebuie sa considere acest fapt natural
simplu si perfect realizabil simplu si perfect realizabil
!nformarea prenatala a mamei asupra !nformarea prenatala a mamei asupra
importantei tehnicii alimentatiei naturale si importantei tehnicii alimentatiei naturale si
asupra unor menevre de ingrijire a sanilor: asupra unor menevre de ingrijire a sanilor:
masarea mameloanelor, masarea mameloanelor,
exprimarea periodic a mameloanelor exprimarea periodic a mameloanelor
expunerea sanilor la aer. expunerea sanilor la aer.
Precocitatea initierii alimentatiei la san din Precocitatea initierii alimentatiei la san din
primele ore dupa nastere primele ore dupa nastere
Evitarea unor traumatisme fizice si psihice Evitarea unor traumatisme fizice si psihice
ale mamei in maternitate ale mamei in maternitate
Alimentatia echilibrata si ritmica:4 Alimentatia echilibrata si ritmica:4S S
mese/zi, cu un usor surplus de lichide. mese/zi, cu un usor surplus de lichide.
Realizarea unui climat de odihna si somn Realizarea unui climat de odihna si somn
al mamei la domiciliu, climat psihoafectiv al mamei la domiciliu, climat psihoafectiv
emotional in familie. emotional in familie.
Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupa Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupa
metoda la cerere" sunt cele mai bune metoda la cerere" sunt cele mai bune
stimulente ale mentinerii secretiei lactate. stimulente ale mentinerii secretiei lactate.
Cand este necesar se poate ajuta reflexul de Cand este necesar se poate ajuta reflexul de
ejectie si secretie lactata cu medicamente: ejectie si secretie lactata cu medicamente:
oxitocin spray oxitocin spray1 spray nazal=4 unit., cu 2 1 spray nazal=4 unit., cu 23 3
minute minute inainte de supt inainte de supt
actioneaza asupra celulelor mioepiteliale actioneaza asupra celulelor mioepitelialeejectia ejectia
laptelui. laptelui.
clorpromazina clorpromazina stimuleaza producerea de lapte si stimuleaza producerea de lapte si
reduce reduce
anxietatea mamei. anxietatea mamei.
10 101S mg/zi 2 1S mg/zi 23 ori/zi timp de 3 3 ori/zi timp de 34 zile. 4 zile.
Tehnica alaptarii: Tehnica alaptarii:
Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate cateva Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate cateva
reguli: reguli:
!nainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru a !nainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru a
cereste gradul de confort" al sugarului si a preveni cereste gradul de confort" al sugarului si a preveni
riscul varsaturii prin mobilizare postprandiala. riscul varsaturii prin mobilizare postprandiala.
Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata de Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata de
stergerea lor cu un prosop uscat stergerea lor cu un prosop uscat inainte de supt. inainte de supt.
!n timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiind !n timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiind
preocupata numai de acest lucru(evitarea vizitelor si preocupata numai de acest lucru(evitarea vizitelor si
discutiilor in timpul alaptarii). discutiilor in timpul alaptarii).
in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea
sanului din care alapteaza. sanului din care alapteaza.
ulterior ulterior pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu un pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu un
suport pentru piciorul de partea sanului din care suport pentru piciorul de partea sanului din care
alapteaza alapteaza
Tehnica alternantei sanilor cate S minute la Tehnica alternantei sanilor cate S minute la
fiecare san in raport cu pranzurile (copilul fiecare san in raport cu pranzurile (copilul
creste mai bine de la al 2 creste mai bine de la al 2lea san"). lea san").
Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului: Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:
sustinerea sanului cu degetele sustinerea sanului cu degetele
stoarcerea usoara a sanului. stoarcerea usoara a sanului.
Durata suptului: Durata suptului: este in medie 20 minute ( in este in medie 20 minute ( in
primele S minute suge 2/3 din ratie) primele S minute suge 2/3 din ratie)
in primele zile durata este S in primele zile durata este S10 minute 10 minute
dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu
exista nici o limita de timp pentru supt, fiecare exista nici o limita de timp pentru supt, fiecare
sugar are "personalitatera" lui. sugar are "personalitatera" lui.
Ritmul suptului: Ritmul suptului: un orar elastic este la 3 un orar elastic este la 34 4
ore cu o pauza de 6 ore cu o pauza de 67 ore in 7 ore in timpul noptii. timpul noptii.
Acest ritm se autoregleaza de la sine la Acest ritm se autoregleaza de la sine la
majoritatea sugarilor majoritatea sugarilor daca se aplica o tehnica daca se aplica o tehnica
corecta. corecta.
este contraidicat: este contraidicat: un regim rigid un regim rigidla ora fixa la ora fixa
pusul la san ori de cate ori sugarul pusul la san ori de cate ori sugarul plange plange
Dupa supt: Dupa supt: sugarul va fi tinut in brate in sugarul va fi tinut in brate in
pozitie verticala cateva minute pentru eructatie pozitie verticala cateva minute pentru eructatie
mama va stoarce manual sau cu pompa mama va stoarce manual sau cu pompa
laptele care a ramas in al doilea san" laptele care a ramas in al doilea san"
Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile
cantitative de lapte cresc proportional cu cantitative de lapte cresc proportional cu
varsta: varsta: < 2 saptamani:60 < 2 saptamani:6030 ml/supt 30 ml/supt
3 saptamani 3 saptamani2 luni: 120 2 luni: 1201S0 ml/masa 1S0 ml/masa
223 luni: 1S0 3 luni: 1S017 17 ml/masa ml/masa
>3 >34 luni: 180 4 luni: 180200 ml/masa 200 ml/masa
Nodalitati de apreciere suficientei" suptului: Nodalitati de apreciere suficientei" suptului:
comportamentul sugarului dupa supt comportamentul sugarului dupa supt
aspectul curbei ponderale aspectul curbei ponderalecriteriul obiectiv cel criteriul obiectiv cel
mai valoros mai valoros
mentinerea starii de sanatate si eutrifie mentinerea starii de sanatate si eutrifie
proba suptului proba suptului -- de evitat efectuarea acesteia de evitat efectuarea acesteia
de rutina" de rutina"
Scaunul copilului alimentat natural: Scaunul copilului alimentat natural:
Sugarul poate avea 3 Sugarul poate avea 34 scaune sau chiar mai 4 scaune sau chiar mai
multe ( mai rar 1 scaun/zi sau la 2 multe ( mai rar 1 scaun/zi sau la 23 zile ) 3 zile )
Aspect: Aspect: culoare galbena, aspect pastos ca culoare galbena, aspect pastos ca
jumara de ou", cu un miros jumara de ou", cu un miros usor acrisor, sau usor acrisor, sau
fara miro fara miross
culoare galben culoare galbenverzuie verzuieca urmare a unui tranzit ca urmare a unui tranzit
intestinal ceva mai alert. intestinal ceva mai alert.
culoare verzuie culoare verzuie datorita biliverdinei care nu s datorita biliverdinei care nu sa a
transformat in stercobilina transformat in stercobilina
Alimentatia mamei in timpul Alimentatia mamei in timpul
alaptarii: alaptarii:
Aport alimentar echilibrat in principii nutritive, Aport alimentar echilibrat in principii nutritive,
cat mai variata pentru aportul tuturor factorilor cat mai variata pentru aportul tuturor factorilor
nutritivi. nutritivi.
Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla : Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla :
carne si legume fierte, carne si legume fierte,
salate, fructe salate, fructe
Se evita excesul de dulciuri, alimente picante, Se evita excesul de dulciuri, alimente picante,
grasimi, prajeluri, excesul de sare, ciocolata, grasimi, prajeluri, excesul de sare, ciocolata,
cafeaua, fumatul. cafeaua, fumatul.
Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul
laptelui: mustar, usturoi laptelui: mustar, usturoi
Nu se poate alapta in conditiile unei diete de Nu se poate alapta in conditiile unei diete de
slabire! slabire!
Excesul de proteine nu creste secretia lactata! Excesul de proteine nu creste secretia lactata!
Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata! Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata!
Excesul de lichide poate scadea secretia lactata Excesul de lichide poate scadea secretia lactata
prin interventia hormonului antidiuretic prin interventia hormonului antidiuretic
cantitatea de lichide la mama care alapteaza cantitatea de lichide la mama care alapteaza
este autoreglata prin senzatia proprie de sete. este autoreglata prin senzatia proprie de sete.
Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata! Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!
Dificultati si incidente in alimentatia Dificultati si incidente in alimentatia
naturala care intereseraza sugarul: naturala care intereseraza sugarul:
Diminuarea reflexului de supt si eficientei Diminuarea reflexului de supt si eficientei
suptului: suptului:
la prematuri, encefalopat la prematuri, encefalopat
malformatii ale gurii si cavitatii bucale malformatii ale gurii si cavitatii bucale
malformatii viscerale grave malformatii viscerale grave
Se recomanda: Se recomanda: alimentatia prin gavaj alimentatia prin gavaj
sau cu lingurita cu lapte de mama muls. sau cu lingurita cu lapte de mama muls.
Obstructia nazala: Obstructia nazala: rinite, adenoidite rinite, adenoidite
Se recomanda: Se recomanda: aspiratia secretiilor nazale cu aspiratia secretiilor nazale cu
o para de cauciuc,urmata de instilarea de ser o para de cauciuc,urmata de instilarea de ser
fiziologic fiziologiccateva picaturi cateva picaturi
Regurgitatiile si varsaturile: Regurgitatiile si varsaturile:
eructatie eructatie -- eliminarea aerului din stomac eliminarea aerului din stomac datorat datorat
aerofagiei aerofagiei
regurgitatie regurgitatie -- eliminarea aerului insotit de mici eliminarea aerului insotit de mici
cantitati de lapte cantitati de lapte
varsatura varsatura -- eliminarea de lapte modificat" in eliminarea de lapte modificat" in
cantitate mai mare la un interval de timp dupa cantitate mai mare la un interval de timp dupa
supt. supt.
Se recomanda: respectarea unei tehnici de Se recomanda: respectarea unei tehnici de
alaptare corecte alaptare corecte
Colicile abdominale: Colicile abdominale:
Atentie!: colici + varsaturi Atentie!: colici + varsaturi -- invaginatie invaginatie
intestinala intestinala
Nu se cunosc cu certitudine cauzele Nu se cunosc cu certitudine cauzele
aparitiei colicilor aparitiei colicilor
Debutul este in primele 1S zile de viata Debutul este in primele 1S zile de viata
si dureaza 2 si dureaza 23 luni 3 luni
Clinic: agitatie paroxistica care Clinic: agitatie paroxistica caresi freaca si freaca
picioarele, aparute dupa supt si dureaza picioarele, aparute dupa supt si dureaza
SS20 minute dupa care dispar brusc 20 minute dupa care dispar brusc
Cauze posibile: Cauze posibile:
supraalimentatia, sua supraalimentatia, suab blimentatia sugarului limentatia sugarului
aerofagia, aerocolia aerofagia, aerocolia
factori constitutionali factori constitutionali caracterul mai caracterul mai
dramatic" al colicilor la unii sugari dramatic" al colicilor la unii sugari --
hipertonie vagala? hipertonie vagala?
factori materni: factori materni:mama cu un grad mama cu un grad
superior de inteligenta superior de inteligenta
mame optimiste, stabile, feminine" mame optimiste, stabile, feminine"
consumul de lapte de vaca consumul de lapte de vaca
Tratament: Tratament: tehnica alimentara corecta cu tehnica alimentara corecta cu
favorizarea eliminarii aerului inghitit, favorizarea eliminarii aerului inghitit,
masarea abdomenului, masarea abdomenului,
comprese calde pe abdomen comprese calde pe abdomen uscate uscate
administrarea unor medicamente administrarea unor medicamente
anticolinergice si mai rar medicatie anticolinergice si mai rar medicatie
sedativa sedativa
aerisirea camerei copilului aerisirea camerei copilului
Diareea postprandiala: Diareea postprandiala:
survine la sugarul alimentat natural in survine la sugarul alimentat natural in
primele 3 primele 34 luni de viata 4 luni de viata
scaunele sunt semilichide, verzi, scaunele sunt semilichide, verzi,
explozive, uneori cu mucus, insotite de explozive, uneori cu mucus, insotite de
colici. colici.
Recomandari: Recomandari: respectarea ritmului si respectarea ritmului si
cantitatii de lapte necesar, cantitatii de lapte necesar,
supravegherea starii generale si supravegherea starii generale si
aspectului curbei ponderale aspectului curbei ponderalecare este care este
normala. normala.
Costipatia: Costipatia: apare mai rar la sugarul apare mai rar la sugarul
alimentat natural, alimentat natural,
administrarea unui supozitor de administrarea unui supozitor de
glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1 glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1
2 zile, 2 zile,
atentie la constipatie prin atentie la constipatie prin
subalimentare subalimentarecurba ponderala curba ponderala
nesatisfacatoare! nesatisfacatoare!
Ablactarea si intarcarea Ablactarea si intarcarea
Ablactarea Ablactarea presupune inlocuirea treptata a presupune inlocuirea treptata a
cate unui supt cu alimente de diversificare. cate unui supt cu alimente de diversificare.
Pana la 4 Pana la 46 luni copilul alimentat natural 6 luni copilul alimentat natural
primeste prin laptele de mama toate substantele primeste prin laptele de mama toate substantele
nutritive necesare unei cresteri normale. nutritive necesare unei cresteri normale.
!nlocuirea unei mese la san cu un alt preparat se !nlocuirea unei mese la san cu un alt preparat se
va face treptat cu un preparat ales pentru va face treptat cu un preparat ales pentru
diversificare. diversificare.
!ntarcarea !ntarcarea presupune inlocuirea completa a presupune inlocuirea completa a
laptelui de mama cu un alt preparat lactat sau laptelui de mama cu un alt preparat lactat sau
nelactat nelactat -- acesta recomandandu acesta recomandanduse in jurul se in jurul
varstei de 8 varstei de 83 luni. 3 luni.
Regulile intarcarii Regulile intarcarii
principiul progresivitatii, selectivitatii si principiul progresivitatii, selectivitatii si
adaptabilitatii adaptabilitatii
se incepe in perioadele de deplina santate a se incepe in perioadele de deplina santate a
copilului copilului
intarcarea nu se recomanda in plina vara intarcarea nu se recomanda in plina varain in
lunile caniculare lunile caniculare
inainte de 3 inainte de 34 luni intarcarea fortuita 4 luni intarcarea fortuita
presupune inlocuirea sanului de preferat cu un presupune inlocuirea sanului de preferat cu un
preparat de lapte adaptat sau cand nu exista preparat de lapte adaptat sau cand nu existacu cu
un preparat semiecremat si partial delactozat, un preparat semiecremat si partial delactozat,
care respecta principiu selectivitatii. care respecta principiu selectivitatii.
Alimentatia mixta: Alimentatia mixta:
Prin alimentatia mixta se intelege alimentatia Prin alimentatia mixta se intelege alimentatia
sugarului in primele 4 luni de viata pe langa sugarului in primele 4 luni de viata pe langa
laptle de mama primeste si un preparat de lapte laptle de mama primeste si un preparat de lapte
de vaca. de vaca.
Alimentatia mixta este superioara alimentatiei Alimentatia mixta este superioara alimentatiei
artificiale si este indicata artificiale si este indicata in in: :
hipogalactie materna hipogalactie maternareflectata prin aspectul reflectata prin aspectul
nesatisfacator al curbei ponderale a sugarului, nesatisfacator al curbei ponderale a sugarului,
indicatie relativa indicatie relativacand mama este foarte cand mama este foarte
ocupata si nu poate acoperi toate mesele cu ocupata si nu poate acoperi toate mesele cu
alimentatie la san, alimentatie la san,
in cazul unor sugari distrofici in cazul unor sugari distrofici la care nevoile la care nevoile
de proteine sunt crescute de proteine sunt crescute
Tehnica alimentatiei mixte: Tehnica alimentatiei mixte:
Netoda complementara: Netoda complementara:se completeaza fiecare supt la se completeaza fiecare supt la
san cu un preparat de lapte san cu un preparat de lapte
are avantajul mentinerii unei ritmicitati a secretiei are avantajul mentinerii unei ritmicitati a secretiei
lactate materne lactate materne
se prefera administrarea preparatului de lapte cu se prefera administrarea preparatului de lapte cu
lingurita pentru ca sugarul sa nu lingurita pentru ca sugarul sa nusi piarda reflexul de si piarda reflexul de
supt. supt.
Netoda alternativa: Netoda alternativa: inlocuirea unuia sau mai multor inlocuirea unuia sau mai multor
supturi cu un alt preparat de lapte, supturi cu un alt preparat de lapte,
indicata cand mama lipseste de acasa mai mult de indicata cand mama lipseste de acasa mai mult de
334 ore, 4 ore,
se va respecta se va respecta tehnica progresivitatii si tehnica progresivitatii si
adaptabilitatii adaptabilitatii ca si in ca si in delactare delactare. .
Alimentatia sugarului prematur la Alimentatia sugarului prematur la
domiciliu: domiciliu:
La prematuri alimentatia ridica unele probleme La prematuri alimentatia ridica unele probleme
concordante cu gradul prematuritatii, concordante cu gradul prematuritatii,
Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu
acelasi preparat din maternitate acelasi preparat din maternitatesub directa sub directa
supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire. supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire.
Alimentul ideal recomandat este laptele de mama Alimentul ideal recomandat este laptele de mamainitial initial
muls. Se va administra imediat si nu se fierbe. Ulterior se muls. Se va administra imediat si nu se fierbe. Ulterior se
va incerca punerea la san pentru cateva minute. va incerca punerea la san pentru cateva minute.
Dupa 1 Dupa 13 saptamani majoritatea prematurilor se 3 saptamani majoritatea prematurilor se
obisnuiesc cu alimentatia la san (>2S0gr.) obisnuiesc cu alimentatia la san (>2S0gr.)
Numarul de mese poate fi de 8 Numarul de mese poate fi de 810/zi, iar cantitatea de 10/zi, iar cantitatea de
lapte poate ajunge la 180 lapte poate ajunge la 180200 ml/kg/zi. 200 ml/kg/zi.
Daca circumstantele impun alimentatia artificiala Daca circumstantele impun alimentatia artificiala
a prematurului se va folosi un preparat de lapte a prematurului se va folosi un preparat de lapte
adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Nilumil, adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Nilumil,
Preaptamil, Humana ), Naterna ), Robolact sau Preaptamil, Humana ), Naterna ), Robolact sau
Lacto. Lacto.
!n cazuri extreme cand nu exista posibilitatea !n cazuri extreme cand nu exista posibilitatea
procurarii unuia din preparatele mentionate se procurarii unuia din preparatele mentionate se
poate folosi laptele de vaca bine fiert in dilutie poate folosi laptele de vaca bine fiert in dilutie
sau 2/3 cu decoct de orez 3+S zahar. sau 2/3 cu decoct de orez 3+S zahar.
Se va acorda o atentie deosebita pentru Se va acorda o atentie deosebita pentru
suplimentare cu fier, vit. suplimentare cu fier, vit. C, calciu, it.D C, calciu, it.D
Alimentatia artificiala Alimentatia artificiala
Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia
sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte decat sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte decat
laptele uman laptele uman
Cu toate importantele progrese facute in alimentatia Cu toate importantele progrese facute in alimentatia
artificiala, aceasta trebuie sa ramana o artificiala, aceasta trebuie sa ramana o exceptie exceptie si sa se si sa se
administreze numai in cazuri de contraindicatii absolute administreze numai in cazuri de contraindicatii absolute
provenite fie de la mama, fie de la nou provenite fie de la mama, fie de la nounascut. nascut.
!n ultimii 1S ani exista tendinta moderna, fundamentata !n ultimii 1S ani exista tendinta moderna, fundamentata
stiintific, de revenire progresiva la alimentatia naturala. stiintific, de revenire progresiva la alimentatia naturala.
!ndustria alimentara a reusit prin tehnologii avansate sa !ndustria alimentara a reusit prin tehnologii avansate sa
realizeze formule de lapte dupa standarde care le realizeze formule de lapte dupa standarde care le
apropie de compozitia laptelui uman, facand posibila apropie de compozitia laptelui uman, facand posibila
cresterea si dezvoltarea sugarului in conditii normale cresterea si dezvoltarea sugarului in conditii normale
Compozitia laptelui de vaca: Compozitia laptelui de vaca:
Analizata prin prisma digestibilitatii si Analizata prin prisma digestibilitatii si
principiilor nutritive, compozitia laptelui de principiilor nutritive, compozitia laptelui de
vaca nemodificat este nesatisfacatoare vaca nemodificat este nesatisfacatoare
sugarului in primele 4 luni de viata. sugarului in primele 4 luni de viata.
Desi asupra compozitiei laptelui de vaca s Desi asupra compozitiei laptelui de vaca s
au prezentat date comparative in raport cu au prezentat date comparative in raport cu
laptele uman totusi sunt necesare unele laptele uman totusi sunt necesare unele
precizari. precizari.
Proteinele Laptelui de vaca: Proteinele Laptelui de vaca:
Cantitatea Cantitatea de proteine de 34 g/l este mult mai mare de proteine de 34 g/l este mult mai mare
decat in laptele uman suprasolicitand functia renala si decat in laptele uman suprasolicitand functia renala si
hepatica hepatica
Calitatea Calitatea proteinelor este inferioara prin continutul redus proteinelor este inferioara prin continutul redus
de albumine 6g/l si crescut de cazeina 28g/l ( raport de albumine 6g/l si crescut de cazeina 28g/l ( raport
albumina/cazeina:2/8) albumina/cazeina:2/8)
Cazeina laptelui de vaca Cazeina laptelui de vaca: : determina precipitarea in determina precipitarea in
cheaguri mari, sub actiunea fermentilor gastrici cheaguri mari, sub actiunea fermentilor gastrici -- ceea ceea
ce detrmina un effort de digestie de 3 ce detrmina un effort de digestie de 34 ori mai mare si 4 ori mai mare si
intarzie tranzitul gastric. intarzie tranzitul gastric.
Albuminele Laptelui de vaca Albuminele Laptelui de vaca: : alfalactalbumina este in alfalactalbumina este in
concentratie mult mai mica decat concentratie mult mai mica decat lactoglobulina si lactoglobulina si
anume 1,Sg/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma avand un anume 1,Sg/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma avand un
efect dergizant efect dergizant -- mergand pana la intoleranta la mergand pana la intoleranta la
proteinele laptelui de vaca. proteinele laptelui de vaca.
Aminoacizii laptelui de vaca: Aminoacizii laptelui de vaca: au o valoare biologica au o valoare biologica
mult mai scazuta decat cei din laptele uman. mult mai scazuta decat cei din laptele uman.
Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in laptele Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in laptele
uman. uman.
indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de vaca indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de vaca
fat de 100 in laptele uman fat de 100 in laptele uman
Laptele de vaca nu confera proprietati antiinfectioase. Laptele de vaca nu confera proprietati antiinfectioase.
Efectele adverse ale proteinelor: Efectele adverse ale proteinelor:
Laptele de vaca Laptele de vaca: : efect sensibilizant degizant asupra efect sensibilizant degizant asupra
mucoasei intestinale mucoasei intestinale
biodisponibilitate redusa biodisponibilitate redusasuprasolicitand functia suprasolicitand functia
digestiva digestiva
proprietati antiifectioase proprietati antiifectioase nule nule
incarcare azotata incarcare azotata -- suprasolicitare renala suprasolicitare renala
Lipidele laptelui de vaca Lipidele laptelui de vaca: :
Cantitativ Cantitativ -- similar laptelui uman 3Sg/l, au din similar laptelui uman 3Sg/l, au din
punct de vedere punct de vedere calitativ deosebiri esentiale calitativ deosebiri esentiale: :
ac. grasi nesaturati numai 20 ( fata de S0 in ac. grasi nesaturati numai 20 ( fata de S0 in
laptele uman ) laptele uman )
ac. linoleic acopera doar 1 din ratia calorica ac. linoleic acopera doar 1 din ratia calorica
fata de S in laptel uman fata de S in laptel uman
cantitate mare de ac. stearic si palmatic cantitate mare de ac. stearic si palmatic
esterificat in pozitia 1 si 3 determina scaderea esterificat in pozitia 1 si 3 determina scaderea
ratei lor de absorbtie ratei lor de absorbtie -- eliminandu eliminanduse in scaun se in scaun
sub forma de sub forma de sapunuri de calciu sapunuri de calciu. .
favorizeaza riscul hipocalcemiei neonatale si favorizeaza riscul hipocalcemiei neonatale si
a rahitismului. a rahitismului.
Clucidele laptelui de vaca: Clucidele laptelui de vaca:
sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ
oligozaharidele sunt absente. oligozaharidele sunt absente.
Lactoza laptelui de vaca are o rata crescuta de Lactoza laptelui de vaca are o rata crescuta de
absorbtie absorbtie -- prin predominanta izomerului alfa. prin predominanta izomerului alfa.
Rezulta proliferarea florei intestinale Rezulta proliferarea florei intestinale califorme. califorme.
Sarurile minerale: Sarurile minerale:
sunt in cantitate de 4 ori mai mare (7 sunt in cantitate de 4 ori mai mare (78g/l) fat 8g/l) fat
de laptele uman (2g/l) de laptele uman (2g/l)
efect osmotic crescut prin continutul mare de efect osmotic crescut prin continutul mare de
Na+, K+, Cl Na+, K+, Cl
Calciul 1170 mg/l si fosforul 320 mg/l cu raport Calciul 1170 mg/l si fosforul 320 mg/l cu raport
Ca/P=1,2 Ca/P=1,2limiteaza absorbtia la calciu limiteaza absorbtia la calciu
Preparate de lapte de vaca folosite Preparate de lapte de vaca folosite
in alimentatia sugarului sanatos in alimentatia sugarului sanatos
Conform reglementarilor oficiale Conform reglementarilor oficiale
preparatele de lapte de vaca destinate preparatele de lapte de vaca destinate
sugarilor sunt clasificate in doua grupe: sugarilor sunt clasificate in doua grupe:
Preparate de inceput Preparate de inceput -- destinate destinate
sugarilor 0 sugarilor 04 luni 4 luni
Preparate de continuare Preparate de continuare -- destinate destinate
sugarilor dupa varsta de 4 sugarilor dupa varsta de 46 luni 6 luni
( lapturi de varsta a 2 ( lapturi de varsta a 2a). a).
Preparatele de inceput Preparatele de inceput
!n functie de formula chimica mai mult sau !n functie de formula chimica mai mult sau
mai putin apropiata de cea a laptelui uman mai putin apropiata de cea a laptelui uman
acestea pot fi: acestea pot fi:
Preparate adaptate Preparate adaptate -- cu o formula chimica cu o formula chimica
apropiata de cea a laptelui uman. apropiata de cea a laptelui uman.
Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil, Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil,
SNA1, SNOW P SNA1, SNOW P7, uigo1. 7, uigo1.
Preparate partial adaptate Preparate partial adaptate -- cu o formula chimica cu o formula chimica
intermediara intre intermediara intre laptele uman si laptele de laptele uman si laptele de
vaca. vaca.
Exemple: Aptomil, Nilumil, Humana 2, Exemple: Aptomil, Nilumil, Humana 2,
Humana Baby Fit, Robeby A si B, uigo 2, Humana Baby Fit, Robeby A si B, uigo 2,
SNA2, etc. SNA2, etc.
Se obtin prin: Se obtin prin: scaderea cantitatii de prot si electroliti scaderea cantitatii de prot si electroliti
Adaos de lactoza Adaos de lactoza
!nlocuirea partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri !nlocuirea partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri
vegetale vegetale
Adaos de vitamine ( D, C, A si B ) Adaos de vitamine ( D, C, A si B )
Adaos de oligoelemente Adaos de oligoelemente
Preparatele partial adaptate sunt partial degresate, Preparatele partial adaptate sunt partial degresate,
contin predominant cazeina, au adaos de uleiuri contin predominant cazeina, au adaos de uleiuri
vegetale, vitamine si oligoelemente. vegetale, vitamine si oligoelemente.
Unele fabrici ( care se respecta Unele fabrici ( care se respecta -- ex. Humana 0 au ex. Humana 0 au
montat produsele de lapte pe 3 categorii de varsta : montat produsele de lapte pe 3 categorii de varsta :
nou nounascut nascut -- Humana ) Humana )
SS6 saptamani 6 saptamani -- Humana 1 Humana 1
> 4 luni > 4 luni -- Humana 2 Humana 2
Compozitie chimica Compozitie chimica
aloare calorica 640 aloare calorica 640720 Kcal/l ( lapte uman 6S0 720 Kcal/l ( lapte uman 6S0680) 680)
Proteine 16g/l Proteine 16g/l13g/l 13g/l
lucide: lucide: preparate adaptate contin in exclusivitate preparate adaptate contin in exclusivitate
lactoza S4 lactoza S482g/l 82g/l
in preparatele partial adaptate in preparatele partial adaptate -- lactoza trebuie sa lactoza trebuie sa
reprezinte cel putin 60 din totalul glucidelor (contin in reprezinte cel putin 60 din totalul glucidelor (contin in
plus dextrinmaltoza si glucoza) plus dextrinmaltoza si glucoza)
Lipidele Lipidele -- reprezinta 27 reprezinta 2741g/l 41g/l
sunt inlocuite in proportie de 20 sunt inlocuite in proportie de 2030 cu uleiuri 30 cu uleiuri
vegetale in formulule europene si in proportie de 100 vegetale in formulule europene si in proportie de 100
in formulele SUA in formulele SUA
ac. linoleic asigura 3 ac. linoleic asigura 36 din aportul caloric total. 6 din aportul caloric total.
Sarurile minerale: Sarurile minerale: Na 3,Sg/l Na 3,Sg/l
raportul Calciu/Fosfor=1,2/2 raportul Calciu/Fosfor=1,2/2
Preparatele adoptate contin 4S0mg Ca/l si 200mg/l Preparatele adoptate contin 4S0mg Ca/l si 200mg/l
fosfor fosfor
Fier=12 mg/l Fier=12 mg/l
itamine: itamine: supliment de vit D, C, B6 supliment de vit D, C, B6
Preparatele de continuare pentru varsta a 2 Preparatele de continuare pentru varsta a 2aa
A Au u o compozitie chimica intermediara intre laptele de o compozitie chimica intermediara intre laptele de
vaca si laptele adaptat vaca si laptele adaptat
Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni pana la Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni pana la
12 luni 12 luni
Se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate. Se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate.
Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste in Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste in
alimentatia sugarului. alimentatia sugarului.
Daca din anumite ratiuni se foloseste laptele de vaca, Daca din anumite ratiuni se foloseste laptele de vaca,
acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3 pana la 3 acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3 pana la 3
luni, intre 4 luni, intre 4S luni. S luni.
De asemenea trebuie zaharat S. De asemenea trebuie zaharat S.
Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca 7S0 Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca 7S0800 800
ml/zi ml/zi
Compozitia chimica Compozitia chimica
aloare calorica: 680 Kcal/l aloare calorica: 680 Kcal/l
Proteine: 24 Proteine: 2433g/l 33g/l
Lipide: 20 Lipide: 2040g/l ( maxim 3S din aportul 40g/l ( maxim 3S din aportul
caloric ) caloric )
lucide: S4 lucide: S480g/l (S0 lactoza ) 80g/l (S0 lactoza )
Saruri minerale: S Saruri minerale: S6g/ 6g/
Tehnica alimentatiei artificiale: Tehnica alimentatiei artificiale:
Administrare cu biberonul sau lingurita Administrare cu biberonul sau lingurita --
sterilizate prin fierbere sterilizate prin fierbere
Sunt necesare: Sunt necesare: 8810 biberoane 10 biberoane
10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon ) 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon )
un vas emailat un vas emailat
3 cani emailate pentru pastrarea linguritelor 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelor
si prepararea dilutiilor si prepararea dilutiilor
o palnie o palnie
o perie pentru spalarea biberoanelor o perie pentru spalarea biberoanelor
223 lingurite 3 lingurite
tifon steril tifon steril
Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru
disparitia mirosului de cauciuc. disparitia mirosului de cauciuc.
Sunt perforate cu un ac inrosit in 2 Sunt perforate cu un ac inrosit in 23 puncte 3 puncte --
asigurandu asiguranduse un debit de 20 pic/min (picatura se un debit de 20 pic/min (picatura
cu picatura"). cu picatura").
Laptele trebuie administrat caldut la temperatura Laptele trebuie administrat caldut la temperatura
de 38 grade. de 38 grade.
Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina
sa fie plina tot timpul. sa fie plina tot timpul.
Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie
oblica. oblica.
Durata mesei 10 Durata mesei 101S minute 1S minute
Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman: Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman:
Efecte de lunga durat Efecte de lunga durataa asupra dezvoltarii asupra dezvoltarii
(obezitate, b. cardiovasculoare, sensibilizare (obezitate, b. cardiovasculoare, sensibilizare
alergica la PL) alergica la PL)
Are o compozitie constanta Are o compozitie constanta -- standardizata standardizata -- in in
timpul suptului. timpul suptului.
Folosirea proteinelor din zer Folosirea proteinelor din zer -- efect alergizant efect alergizant --
datorita datorita lactoglobulinei lactoglobulinei
Este lipsit de factori antiinfectiosi Este lipsit de factori antiinfectiosi -- risc de risc de
infectii (intestinale) infectii (intestinale)
Adaosul de fier in preparat (7 Adaosul de fier in preparat (710mg) anuleaza 10mg) anuleaza
activitatea lactoferinei activitatea lactoferinei
Alergia la proteinele laptelui de vaca: Alergia la proteinele laptelui de vaca:
Sunt incriminate: Sunt incriminate: lactoglobulina, cazeina, lactoglobulina, cazeina,
alfalactalbumina si serumglobulina bovina. alfalactalbumina si serumglobulina bovina.
!munologic: Permeabilitatea crescuta a !munologic: Permeabilitatea crescuta a
intestinului pentru macromolecule heterologe intestinului pentru macromolecule heterologe
induce formarea de tip !g si !gE. induce formarea de tip !g si !gE.
Diagnostic (criteriile lui oldman): Diagnostic (criteriile lui oldman):
Simptomele dispar dupa excluderea laptelui de Simptomele dispar dupa excluderea laptelui de
vaca vaca
Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz de Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz de
proba cu lapte de vaca. proba cu lapte de vaca.
Trei probe de provocare pozitive cu manifestari Trei probe de provocare pozitive cu manifestari
similare. similare.
D!vERS!F!AREA D!vERS!F!AREA
AL!NENTAT!E! SUCARULU! AL!NENTAT!E! SUCARULU!
Diversificarea inseamna introducerea treptat in Diversificarea inseamna introducerea treptat in
alimentatia sugarului a altor alimente decat laptele, alimentatia sugarului a altor alimente decat laptele,
concomitent cu maturarea enzimelor digestive si concomitent cu maturarea enzimelor digestive si
cresterea nevoilor nutritionale ale sugarului. cresterea nevoilor nutritionale ale sugarului.
!ntroducerea de alimente noi (diversificarea) incepe !ntroducerea de alimente noi (diversificarea) incepe
dupa S dupa S6 luni (mai precoce 6 luni (mai precoce --4 luni 4 luni pentru cei alimentati pentru cei alimentati
artificial si mai tarziu artificial si mai tarziuSS6 luni 6 luni pentru cei alimentati pentru cei alimentati
natural) natural)
Aparitia etapei de semidiversificare Aparitia etapei de semidiversificare -- introducerea intre 3 introducerea intre 3
si 4 luni a unui fainos fara gluten si 4 luni a unui fainos fara glutenca supliment in ca supliment in
alimentatia artificiala. alimentatia artificiala.
Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si
amidon predigerat. amidon predigerat.
Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei: Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este
sanatos sanatos
!ntroducerea alimentului nou se va face progresiv !ntroducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era Administrarea alimentului nou inaintea celui care era
obisnuit obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu Administrarea alimentului de diversificare se va face cu
lingurita (de preferinta) lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan Nu se introduc doua alimente noi simultan -- de preferat de preferat
introducerea unui singur aliment pe saptamana. introducerea unui singur aliment pe saptamana.
La primele semne de intoleranta La primele semne de intoleranta -- varsaturi sau diaree varsaturi sau diaree --
se intrerupe temporar alimentul nou introdus se intrerupe temporar alimentul nou introdus -- si se reia si se reia
administrarea lui la cateva zile de la normalizarea administrarea lui la cateva zile de la normalizarea
tolerantei digestive. tolerantei digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga
ratie oferita pentru a nu detrmina instalarea ratie oferita pentru a nu detrmina instalarea
anorexiei psihogene. anorexiei psihogene.
AL!NENTUL NOU TREBU!E PROPUS S! NU AL!NENTUL NOU TREBU!E PROPUS S! NU
!NPUS! !NPUS!
Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami
multe mese. multe mese.
Sucul de fructe Sucul de fructe -- administrat in cantiate de 30 administrat in cantiate de 30
60 ml 60 ml -- dupa 6 dupa 68 saptamani de viata 8 saptamani de viata -- nu nu
reprezinta un aliment de diversificare reprezinta un aliment de diversificare -- l loocul lui cul lui
fiind luat de suc de fructe dupa 4 luni. fiind luat de suc de fructe dupa 4 luni.
Alimente folosite in alimentatia diversificata a Alimente folosite in alimentatia diversificata a
sugarului sugaruluiordinea introducerii lor: ordinea introducerii lor:
Dupa S Dupa S6 luni alimentatia sugarului se 6 luni alimentatia sugarului se
compune in afar compune in afaraa de lapte partial adaptat sau de lapte partial adaptat sau
alimentatie la san si din alimente de diversificare alimentatie la san si din alimente de diversificare
care fac trecerea spre alimentatia adultului, care fac trecerea spre alimentatia adultului,
preparate dietetic. preparate dietetic.
Ordinea introducerii alimentelor de diversificare Ordinea introducerii alimentelor de diversificare
in alimentatia sugarilor eutrofici este in alimentatia sugarilor eutrofici este
urmatoarea: urmatoarea:
Supa de legume Supa de legume
Carne Carne
Fructe Fructe
Fainos cu lapte Fainos cu lapte
Supa de legume Supa de legume: : se introduce in jurul varstei de 4 se introduce in jurul varstei de 4 S S
luni, luni,
initial se va introduce morcov pasat diluat in parti initial se va introduce morcov pasat diluat in parti
egale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa si alte egale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa si alte
zarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel, telina) zarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel, telina)
ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de floarea ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de floarea
soarelui soarelui sau porumb, sau unt (Sg) de buna calitate sau porumb, sau unt (Sg) de buna calitate
valoarea calorica se va imbogati cu valoarea calorica se va imbogati cu
fainoase sub forma de fainoase sub forma de
zeamil (3), faina de orez sau fainuri industriale zeamil (3), faina de orez sau fainuri industriale
imbogatite in vitamine si fier. imbogatite in vitamine si fier.
Carnea Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va asocia (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va asocia
cu supa sau pireu. cu supa sau pireu.
Fructele Fructele -- sub forma de mere (marul sa aiba semintele sub forma de mere (marul sa aiba semintele
negre), pireu de piersici sau banane negre), pireu de piersici sau banane -- se poate introduce se poate introduce
la 4 la 4S luni la masa de la ora 10. Se indulceste S luni la masa de la ora 10. Se indulceste
(neobligator) cu zahar S sau miere. Dupa S luni pireul (neobligator) cu zahar S sau miere. Dupa S luni pireul
de fructe se poate asocia cu branza de vaci si biscuiti. de fructe se poate asocia cu branza de vaci si biscuiti.
Fainosul cu lapte Fainosul cu lapte ( orez, zeamil, gris, biscuiti ) se poate ( orez, zeamil, gris, biscuiti ) se poate
introduce dupa 4 luni la masa de la ora 18.00. introduce dupa 4 luni la masa de la ora 18.00.
Se va zahara S. Se va zahara S.
albenusul de ou albenusul de ou -- fiert tare se poate introduce la supa fiert tare se poate introduce la supa
sau la pireul de sau la pireul de
legume de la varsta de 6 luni. legume de la varsta de 6 luni. -- 1 galbenus 1 galbenus
Se po Se pott da 3 da 34 galbenusuri pe saptamana 4 galbenusuri pe saptamana -- respectiv 1 la respectiv 1 la
2 zile 2 zile -- introdus progresiv. introdus progresiv.
Branza de vaca Branza de vaca -- se poate folosi ca aliment de se poate folosi ca aliment de
diversificare de la S diversificare de la S 6 luni. Se poate asocia cu pireul 6 luni. Se poate asocia cu pireul
de legume sau cu fainos (orez pasat cu branza de vaci) de legume sau cu fainos (orez pasat cu branza de vaci)
Supa de carne Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate folosi de pasare sau vita si de oase se poate folosi
prin alternanta cu supa de zarzavat de la 6 luni. prin alternanta cu supa de zarzavat de la 6 luni.
!aurtul !aurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni. proaspat se poate folosi dupa 6 luni.
Dupa varsta de 8 Dupa varsta de 83 luni se pot introduce 3 luni se pot introduce
perisoare de carne, papanasi, perisoare de carne, papanasi,
paine alba, mamaliguta cu branza si smantana paine alba, mamaliguta cu branza si smantana
prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte, prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte,
crme, dulceata. crme, dulceata.
!n afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi si !n afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi si
unele preparate cu o compozitie similara, obtinute prin unele preparate cu o compozitie similara, obtinute prin
procedee industriale sub forma de procedee industriale sub forma de fulgi sau fainuri de fulgi sau fainuri de
cereale cereale -- in amestec cu lapte, proteine, fructe sau in amestec cu lapte, proteine, fructe sau
legume. legume.
Fructele si legumele se pot gasi conservate sub Fructele si legumele se pot gasi conservate sub
forma de forma de pireuri, gemuri pireuri, gemuri, sau in amestec cu carne, lapte, , sau in amestec cu carne, lapte,
faina, ulei, zahar faina, ulei, zahar
Exista preparate: Exista preparate: omogenizate omogenizate destinate destinate
sugarilor pana la varsta de sugarilor pana la varsta de 883 luni care se 3 luni care se
numesc produse baby numesc produse babyfood" food"
grosiere grosiere (bucatele) destinate sugarului (bucatele) destinate sugarului
peste 3 luni peste 3 luni care a invatat sa mestece si se care a invatat sa mestece si se
numesc produse junior food" numesc produse junior food"
forme instant forme instant -- dizolvate in lapte sau cu apa dizolvate in lapte sau cu apa
cum ar fi fainurile de cereale (Remedia") cum ar fi fainurile de cereale (Remedia")
imbogatite cu vitamine, calciu si fier. imbogatite cu vitamine, calciu si fier.
Se folosesc in 2 Se folosesc in 23 pranzuri, asociate la mesele 3 pranzuri, asociate la mesele
de lapte praf sau lapte uman de lapte praf sau lapte uman
Exemple de meniuri folosite in Exemple de meniuri folosite in
alimentatia sugarilor intre 4 alimentatia sugarilor intre 412 12
luni: luni:
Luna a 4 Luna a 4a (S mese a 160 a (S mese a 160180 ml) 180 ml)
Ora 6.00 Ora 6.00 -- lapte uman sau lapte partial adaptat sau lapte uman sau lapte partial adaptat sau
integral integral
Ora 10.00 Ora 10.00 -- ca la ora 6.00, plus S0 ca la ora 6.00, plus S060 ml suc de fructe 60 ml suc de fructe
Ora 13.00 Ora 13.00 -- supa de legume cu pireu de legume la care supa de legume cu pireu de legume la care
se adauga 3 se adauga 3
faina de orez sau zeamil faina de orez sau zeamil
Ora 18.00 Ora 18.00 -- lapte de mama sau lapte praf lapte de mama sau lapte praf
Ora 22.00 Ora 22.00 -- ca la ora 6.00 si 18.00 ca la ora 6.00 si 18.00 -- in cazul in cazul
alimentatiei cu lapte praf alimentatiei cu lapte praf integral se poate asocia cu 3 integral se poate asocia cu 3
S faina de orez sau zeamil S faina de orez sau zeamil
Luna a S Luna a Sa (S mese a 170 a (S mese a 170 -- 180 ml): 180 ml):
Ora 6.00 Ora 6.00 -- lapte uman, lapte praf sau lapte de lapte uman, lapte praf sau lapte de
vaca vaca
Ora 10.00 Ora 10.00 -- masa de fructe (1S0gt mere rase + masa de fructe (1S0gt mere rase +
S0g orez pasat + S zahar S0g orez pasat + S zahar
Ora 13.00(14.00) Ora 13.00(14.00) -- supa de legume: supa de legume: 1S0 ml 1S0 ml
supa supa
S0 S0100 g pireu de legume 100 g pireu de legume
20g carne 20g carne
33S ulei de porumb sau floarea soarelui S ulei de porumb sau floarea soarelui
Ora 18.00 Ora 18.00 -- ca la ora 6.00 ca la ora 6.00
Ora 22.00 Ora 22.00 -- lapte uman sau lapte praf lapte uman sau lapte praf
(eventual asociat cu fainuri fara (eventual asociat cu fainuri fara gluten) gluten)
Luna a 6 Luna a 6a (S mese a 180 a (S mese a 180 -- 200 ml): 200 ml):
Ora 6.00: Ora 6.00: masa de lapte (ca la 4 luni) masa de lapte (ca la 4 luni)
Ora 10.00: Ora 10.00: masa de fructe ca la S luni masa de fructe ca la S luni
Ora 14.00: Ora 14.00: supa de legume cu carne, galbenus supa de legume cu carne, galbenus
de ou, branza de vaci de ou, branza de vaci
Ora 18.00: Ora 18.00: orez cu lapte si S zahar sau orez orez cu lapte si S zahar sau orez
pasat 10 cu branza de vaci si S zahar. pasat 10 cu branza de vaci si S zahar.
!aurt cu 1 !aurt cu 12 biscuiti 2 biscuiti
Ora 22.00: Ora 22.00: masa de lapte sau lapte praf cu S masa de lapte sau lapte praf cu S
fainos fainos
Luna a 7 Luna a 7a si a 8 a si a 8a (S mese a 180 a (S mese a 180200 ml): 200 ml):
Ora 6.00 Ora 6.007.00: 7.00: lapte praf (semiadaptat lapte praf (semiadaptat
sau integral 12,S) sau integral 12,S)
Ora 3.00 Ora 3.0010.00: 10.00: piure de mere cu biscuiti piure de mere cu biscuiti
sau orez + S zahar sau orez + S zahar
Ora 13.00 Ora 13.0014.00: 14.00: ca la 6 luni ca la 6 luni
Ora 17.00 Ora 17.0018.00: 18.00: ca la 6 luni ca la 6 luni
Ora 21.00 Ora 21.0022.00: 22.00: ca la ora 6.00 ca la ora 6.00
Luna a 8 Luna a 8a si a 3 a si a 3a (S mese a 200g sau 4 mese a a (S mese a 200g sau 4 mese a
2S0g): 2S0g):
Ora 7.00: Ora 7.00: lapte praf + S zahar lapte praf + S zahar
Ora 3 Ora 3 10.00: mere rase cu biscuiti sau orez 10.00: mere rase cu biscuiti sau orez
zaharate S zaharate S
Ora 12.30 Ora 12.3013.00: masa de supa de legume, 13.00: masa de supa de legume,
pireu de legume, faina de orez pireu de legume, faina de orez , ,33S ulei S ulei
vegetal 2 vegetal 23 si carne (sau alte proteine 3 si carne (sau alte proteine
animale) animale)
Ora 17.00 Ora 17.0018.00: orez pasat cu branza de vaci 18.00: orez pasat cu branza de vaci
zaharat S zaharat S
iaurt cu biscuiti iaurt cu biscuiti sau masa de fructe (daca sau masa de fructe (daca
nu se administreaza la ora 10.00) nu se administreaza la ora 10.00)
Ora 21.00: Ora 21.00: ca la ora 7.00 ca la ora 7.00
Luna a 10 Luna a 10a a -- a 12 a 12a (4 mese a 2S0g): a (4 mese a 2S0g):
Ora 7.00: Ora 7.00: lapte cu S zahar lapte cu S zahar
sau lapte cu cafea de malt cu paine sau lapte cu cafea de malt cu paine
Ora 13.00: Ora 13.00: supa sau bors cu zarzavat, carne, orez, supa sau bors cu zarzavat, carne, orez,
galuste, taitei, paine galuste, taitei, paine
pireu de legume (100g cu 3 unt sau ulei vegetal pireu de legume (100g cu 3 unt sau ulei vegetal
galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata
zilnic un mar crud ras. zilnic un mar crud ras.
Ora 17.00: Ora 17.00: 1S0g mere rase cu 2 biscuiti si 1 1S0g mere rase cu 2 biscuiti si 12 lingurite 2 lingurite
zahar zahar
sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza, sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza,
papanasi papanasi
sau cozonac cu lapte sau cozonac cu lapte
sau iaurt cu biscuiti. sau iaurt cu biscuiti.
Ora 21.00: Ora 21.00: lapte cu S lapte cu S fainos si S zahar. fainos si S zahar.
Recomandari Recomandari
or fi evitate: or fi evitate: mazarea, fasolea uscata mazarea, fasolea uscata
visinile, ciresele, prunele visinile, ciresele, prunele
Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa mesele Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa mesele
bogate in proteine si sare. bogate in proteine si sare.
Trebuie incurajata autoalimentarea care incepe Trebuie incurajata autoalimentarea care incepe
cu prehensiunea unei bucati de biscuit sau cu prehensiunea unei bucati de biscuit sau
paine. paine.
Se recomanda ca mama sa dea dovada de Se recomanda ca mama sa dea dovada de
rabdare, intelegere si permite in confruntarea ei rabdare, intelegere si permite in confruntarea ei
cu personalitatea"sugarului cu personalitatea"sugarului
Reguli de igiena alimentara Reguli de igiena alimentara
Nama trebuie sa cunoasca si sa respecte Nama trebuie sa cunoasca si sa respecte
urmatoarele reguli de igiena alimentara: urmatoarele reguli de igiena alimentara:
Locul de pregatire (bucataria) Locul de pregatire (bucataria)tinut in conditii de tinut in conditii de
perfecta curatenie: perfecta curatenie:
alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse
alaturi de cele deja pregatite alaturi de cele deja pregatite
sa nu existe gandaci sau muste. sa nu existe gandaci sau muste.
Toate alimentele preparate se vor tine acoperite sau in Toate alimentele preparate se vor tine acoperite sau in
pungi de plastic la frigider pungi de plastic la frigider
asele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar vor fi asele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar vor fi
folosite numai in acest scop. folosite numai in acest scop.
Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele proaspete. Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele proaspete.
Pentru alimentele peambalate se va verifica aspectul, Pentru alimentele peambalate se va verifica aspectul,
mirosul, gustul si eticheta cu data valabilitatii si modul de mirosul, gustul si eticheta cu data valabilitatii si modul de
folosire folosire
Curatirea Curatireaspalarea legumelor si fructelor se va face cu spalarea legumelor si fructelor se va face cu
putin timp inainte de folosire. putin timp inainte de folosire.
Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai multe Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai multe
ori pentru indepartarea substantelor organice, oua de ori pentru indepartarea substantelor organice, oua de
par paraz aziti, substante insectofungicide. iti, substante insectofungicide.
Respectarea cantitatilor necesare pentru pregatirea Respectarea cantitatilor necesare pentru pregatirea
mesei. mesei.
Aprecierea dupa ochi" poate duce la greseli de Aprecierea dupa ochi" poate duce la greseli de
subdozare sau supradozare. subdozare sau supradozare. Se vor folosi obiecte Se vor folosi obiecte
speciale de masurat (cantar, pahar gradat, masuri speciale de masurat (cantar, pahar gradat, masuri
pentru lapte, biberon). pentru lapte, biberon).
!n lipsa acestora se pot face masurari aproximative !n lipsa acestora se pot face masurari aproximative
folosind obiecte de masurat: lingurita, lingura, ceasca folosind obiecte de masurat: lingurita, lingura, ceasca
de cafea (vezi tabelul): de cafea (vezi tabelul):
asura L.praI
(gr.)
Faina
(gr.)
Orez
(gr.)
Gris
(gr.)
Zahar
(gr.)
Sare
(gr.)
Ceai
(gr.)
1 lingurita 2,5-3 3-4 5 5 5 3 5
1 lingura 10 10 15 15 15-20 - 20
1 ceasca de caIea 150 200 200 200 200 - 250
Prepararea culinara a alimentelor se va face prin tratare Prepararea culinara a alimentelor se va face prin tratare
termica: termica:
fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in vapori fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in vapori
coacere la cuptor sau in baie de apa pentru budinci, coacere la cuptor sau in baie de apa pentru budinci,
biscuiti biscuiti
Nu se va folosi ca mod de preparare pentru sugari Nu se va folosi ca mod de preparare pentru sugari
prajirea prajirea , , intru intrucat descompunerea grasimilor are efect cat descompunerea grasimilor are efect
hepatotoxic si iritant gastric. hepatotoxic si iritant gastric.
Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este necesara Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este necesara
maruntirea lor prin: mixare, tocare, date prin maruntirea lor prin: mixare, tocare, date prin
razatoare, pasate. razatoare, pasate.
Este bine sa se pastreze gustul natural al alimentelor, Este bine sa se pastreze gustul natural al alimentelor,
indulcireasau sararea excesiva creaza deprinderi indulcireasau sararea excesiva creaza deprinderi
nesanatoas nesanatoas
Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an
Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si
digera cea mai mare parte a alimentelor digera cea mai mare parte a alimentelor --
toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea a toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea a
adultilor. adultilor.
Este necesara asigurarea unei alimentatii Este necesara asigurarea unei alimentatii
echilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in echilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in
functie de varsta ( vezi tabelele ). functie de varsta ( vezi tabelele ).
Ratiile propuse au un caracter orientativ si Ratiile propuse au un caracter orientativ si
trebuie sa reflecte traditiile si posibilitatile de trebuie sa reflecte traditiile si posibilitatile de
procurare a limentelor din regiunile respective. procurare a limentelor din regiunile respective.
Nedicul pediatru trebuie sa cunoasca continutul Nedicul pediatru trebuie sa cunoasca continutul
in factori nutritivi si aport energetic a diferitelor in factori nutritivi si aport energetic a diferitelor
alimente in dieta copilului alimente in dieta copilului
Participarea factorilor nutritivi de baza la Participarea factorilor nutritivi de baza la
asigurarea aportului energetic total intr asigurarea aportului energetic total intro dieta o dieta
echilibrata la copilul peste 1 an este urmatoarea: echilibrata la copilul peste 1 an este urmatoarea:
proteine: 13 proteine: 1316 din aportul caloric total 16 din aportul caloric total din din
care 60 care 6080 proteine naturale, 80 proteine naturale,
grasimi: 30 grasimi: 303S din aportul caloric total 3S din aportul caloric total din din
care 2S de origine animala si 7S de origine care 2S de origine animala si 7S de origine
vegetala, vegetala,
glucide: S0 glucide: S0SS din aportul caloric total SS din aportul caloric total din din
care 2S zahar rafinat si 7S zaharuri naturale. care 2S zahar rafinat si 7S zaharuri naturale.
Nevoi nutritive: Nevoi nutritive:
Copil 1 Copil 13 ani: 3 ani: 100 Kcal/kg/zi 100 Kcal/kg/zi
lichide 12S ml/kg/zi lichide 12S ml/kg/zi
glucide 12g/kg/zi glucide 12g/kg/zi
lipide 4 lipide 4Sg/kg/zi Sg/kg/zi
proteine: 2,S proteine: 2,S3g/kg/zi 3g/kg/zi
saruri minerale si vitamine ca la saruri minerale si vitamine ca la
varsta de 1 an. varsta de 1 an.
Copil 3 Copil 36 ani: 6 ani: 80 Kcal/kg/zi 80 Kcal/kg/zi
lichide 70 lichide 7030 ml/kg/zi 30 ml/kg/zi
glucide 10g/kg/zi glucide 10g/kg/zi
lipide 3g/kg/zi lipide 3g/kg/zi
proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ). proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ).
Pentru a se face o recomandare dietetica Pentru a se face o recomandare dietetica
corecta, trebuie facut mai intai istoricul corecta, trebuie facut mai intai istoricul
alimentar al copilului alimentar al copilului -- ancheta alimentara ancheta alimentara
pentru a putea evalua in ce masura pentru a putea evalua in ce masura
aceasta a fost corecta sau nu atat din aceasta a fost corecta sau nu atat din
punct de vedre cantitativ cat si calitativ punct de vedre cantitativ cat si calitativ
Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic) Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic)
raportate la varsta, greutate si inaltime raportate la varsta, greutate si inaltime
'arsta ( ani ) Greutate (kg) Inaltime (mm) Aport proteic necesar (gr)
Sugar 0-0,5 6 60 2,2/kg/zi
0,5-1 9 71 2/kg/zi
Copil 1-3 13 90 23/zi
4-6 20 112 30/zi
7-10 28 132 34/zi
Baiat 11-14 45 157 45/zi
15-18 66 176 56/zi
Fata 11-14 46 157 46/zi
15-18 53 163 46/zi
'arsta ( ani ) Greut
ate
Inalti
m
e
Nevoi energetice
Kcal egajo
uli
edii Limite
Sugar 0-0,5 6 60 115/kg
/zi
95-
145/k
g/zi
0,48/kg
/zi
0,5-1 9 71 105/kg
/zi
80-
135/k
g/zi
0,44/kg
/zi
Copil 1-3 13 90 1300/z
i
900-
1800/
zi
5,5/zi
4-6 20 112 1700/z
i
1300-
2300/
zi
7,1/zi
7-10 28 132 2400/z
i
1650-
3300/
zi
10,1/zi
Baiat 11-14 45 157 2700/z
i
200-
3700/
11,3/zi
Alimentatia copilului mic (1 Alimentatia copilului mic (13 ani) 3 ani)
Dupa varsta de 1 an se dezvolta predominant Dupa varsta de 1 an se dezvolta predominant
apetitul selectiv paralel cu dezvoltarea apetitul selectiv paralel cu dezvoltarea
psihomotorie si a dentitiei psihomotorie si a dentitiei
Se va insista asupra realizarii unor deprinderi Se va insista asupra realizarii unor deprinderi
alimentare sanatoase cum ar fi: alimentare sanatoase cum ar fi:
Un program regulat al meselor care se vor servi Un program regulat al meselor care se vor servi
cat mai estetic si in conditii de igiena, cat mai estetic si in conditii de igiena,
!ntreruperea alimentatiei cu biberonul !ntreruperea alimentatiei cu biberonul
Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la sfarsitul Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la sfarsitul
meselor si nu inainte de masa, meselor si nu inainte de masa,
Evitarea fortarii copilului sa manance Evitarea fortarii copilului sa manance -- risc de risc de
anorexie psihogena anorexie psihogena
Evitarea stimularii copilului sa manance prin Evitarea stimularii copilului sa manance prin
diferite distractii" pentru a diferite distractii" pentru a aaceepta alimentele, ceepta alimentele,
Se va permite copilului sa Se va permite copilului sasi selecteze si selecteze
alimentele avand grija sa fie asigurata o alimentele avand grija sa fie asigurata o
alimentatie echilibrata, alimentatie echilibrata,
Daca copilul refuza sistematic un aliment se va Daca copilul refuza sistematic un aliment se va
incerca administrarea lui sub o alta forma, incerca administrarea lui sub o alta forma,
Copilul va fi invatat sa manance singur la Copilul va fi invatat sa manance singur la
masa. masa.
Copilul va consuma zilnic 400 Copilul va consuma zilnic 400S00 ml lapte, 1 S00 ml lapte, 1
ou la 2 ou la 23 zile, 40g carne de pasare, de vita sau 3 zile, 40g carne de pasare, de vita sau
peste zilnic sau cel putin de 4 ori/saptamana peste zilnic sau cel putin de 4 ori/saptamana
Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei vegetal, Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei vegetal,
smantana, Sunt interzise untura, slanina si seul. smantana, Sunt interzise untura, slanina si seul.
Legumele recomandate: Legumele recomandate: cartofi, radacinoase, cartofi, radacinoase,
fasole verde, fasole verde,
conopida, dovlecei, spanac, conopida, dovlecei, spanac,
tomate, ardei gras. tomate, ardei gras.
Fainoasele: Fainoasele: paine, gris, mamaliga, zeamil, orez, paine, gris, mamaliga, zeamil, orez,
paste fainoase, prajituri paste fainoase, prajituri de casa de casa
fainuri industriale imbogatite caloric, cu fainuri industriale imbogatite caloric, cu
adaos de oligoelemente si vitamine. adaos de oligoelemente si vitamine.
Fructele se vor administra zilnic Fructele se vor administra zilnic
Apa sau alte lichide se vor administra de Apa sau alte lichide se vor administra de
preferinta dupa mese preferinta dupa mese
!ntre 1 !ntre 13 ani sunt recomandate 3 mese principale 3 ani sunt recomandate 3 mese principale
si 2 gustari: si 2 gustari:
Dimineata: Dimineata: lapte simplu sau caco cu lapte lapte simplu sau caco cu lapte
paine cu unt si ceai paine cu unt si ceai
branza, gem branza, gem
ustare ustare la orele 10 la orele 1011: 11: fructe cu biscuiti fructe cu biscuiti
paine cu unt paine cu unt
cascaval cascaval
iaurt cu paine iaurt cu paine
branza cu rosii si paine ( la alegere ) branza cu rosii si paine ( la alegere )
La pranz La pranz va primi va primi
3 feluri de mancare: 3 feluri de mancare: o supa (ciorba) de pasare cu o supa (ciorba) de pasare cu
galuste sau taitei de casa galuste sau taitei de casa
carne cu legume, paste fainoase carne cu legume, paste fainoase
sau pilaf de orez sau pilaf de orez
spanac cu ochiuri spanac cu ochiuri
sufle de legume cu branza si salata sufle de legume cu branza si salata
ca desert: compot de fructe, fructe ca desert: compot de fructe, fructe
crude, prajituri de crude, prajituri decasa casa
ustare ustare la orele 16 la orele 1617: 17: o tartina cu unt si branza o tartina cu unt si branza
iaurt cu paine iaurt cu paine
fructe fructe
Seara Seara: : lapte cu paine si unt lapte cu paine si unt
orez cu lapte orez cu lapte
papanasi papanasi
clatite clatite
mamaliguta cu branza si smantana mamaliguta cu branza si smantana
budinci budinci
Se va evita: Se va evita: atmosfera stresanta in atmosfera stresanta in
timpul mesei timpul mesei
excesul de dulciuri si fainoase excesul de dulciuri si fainoase
Alimentatia copilului prescolar Alimentatia copilului prescolar
!n general alimentatia copilului prescolar este !n general alimentatia copilului prescolar este
asemanatoare cu cea a adultului difera asemanatoare cu cea a adultului difera prin prin
modul de preparare ( mai dietetic ). modul de preparare ( mai dietetic ).
prin interdictia excesului de sare, al prin interdictia excesului de sare, al
condimentelor si a unor mezeluri condimentelor si a unor mezeluri
Consistenta alimentelor va fi mai mare iar Consistenta alimentelor va fi mai mare iar
cantitatea pe masa poate fi sporita cantitatea pe masa poate fi sporita
Copilul prescolar este capricios in alegerea Copilul prescolar este capricios in alegerea
alimentelor existand riscul instalarii unor deficite alimentelor existand riscul instalarii unor deficite
nutritionale nutritionale
Activitatea fizica in aer liber favorizeaza apetitul Activitatea fizica in aer liber favorizeaza apetitul
Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un
stimulent pentru apetitul copilului stimulent pentru apetitul copilului
!n ratia zilnica a copilului prescolar vor fi incluse: !n ratia zilnica a copilului prescolar vor fi incluse:
400 400S00 ml lapte, 20g branza de vaci S00 ml lapte, 20g branza de vaci
60 6070g carne, un ou la 2 70g carne, un ou la 23 zile 3 zile
paine intermediara ( de preferat ) paine intermediara ( de preferat )
grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina, grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina,
untura. untura.
Copilul prescolar va primi 3 mese principale si 2 Copilul prescolar va primi 3 mese principale si 2
gustari: gustari:
Nasa de pranz va reprezenta 3S Nasa de pranz va reprezenta 3S40 din 40 din
aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata si aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata si
seara 1S seara 1S20, gustarile vor insemna 10 20, gustarile vor insemna 101S 1S
din caloriile totale zilnice. din caloriile totale zilnice.
Dieta va fi cat mai variata Dieta va fi cat mai variata -- echilibrata in echilibrata in
factori nutritivi. factori nutritivi.
Se vor crea unele deprinderi: Se vor crea unele deprinderi: spalatul pe spalatul pe
maini maini
spalatul pe dinti (obligatoriu) spalatul pe dinti (obligatoriu)
Nasa se va servi in comun cu parintii sau Nasa se va servi in comun cu parintii sau
ceilalati frati ceilalati frati
Este interzisa distragerea atentiei in timpul Este interzisa distragerea atentiei in timpul
mesei ( povestiri, joaca, vizionarea mesei ( povestiri, joaca, vizionarea
concomitenta la T ). concomitenta la T ).
Alimentatia scolarului Alimentatia scolarului
!n perioada 6 !n perioada 612 ani se recomanda o anumita 12 ani se recomanda o anumita
independenta a copilului cu un stil de sevire a independenta a copilului cu un stil de sevire a
mesei mesei -- propriu propriu
Complexitatea activitatilor sociale ale copilului Complexitatea activitatilor sociale ale copilului
poate crea unele perturbari ce pot dauna poate crea unele perturbari ce pot dauna
alimentatiei echilibrate: alimentatiei echilibrate:
micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar sarit" micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar sarit"
inlocuirea unor mese principale cu mici gustari inlocuirea unor mese principale cu mici gustari
datorita programului scolar datorita programului scolar
lipsa parintilor la ora pranzului detrmina lipsa parintilor la ora pranzului detrmina
tendinta copilului de a tendinta copilului de asi potoli foamea cu cea ce si potoli foamea cu cea ce
gaseste la indemana. gaseste la indemana.
Ratia alimentara a scolarului este in stransa Ratia alimentara a scolarului este in stransa
legatura cu nevoile metabolice amplificate de legatura cu nevoile metabolice amplificate de
feortul fizic si scolar precum si de necesitatile de feortul fizic si scolar precum si de necesitatile de
crestere ale acestuia. crestere ale acestuia.
Proteinele: Proteinele: cu scor ridicat trebuie sa reprezinte cu scor ridicat trebuie sa reprezinte
SS SS60 din de proteine. 60 din de proteine.
vor fi reprezentate de 100 vor fi reprezentate de 100 -- 1S0g carne pe zi 1S0g carne pe zi
S0 ml lapte zilnic S0 ml lapte zilnic
30 3040g branzeturi 40g branzeturi
un ou la 2 zile un ou la 2 zile
rasimile de origine animala se recomanda in rasimile de origine animala se recomanda in
proportie de S0 de cele de origine vegetala. proportie de S0 de cele de origine vegetala.
lucidele vor proveni din paine, legume, lucidele vor proveni din paine, legume,
cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri. cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri.
Se vor evita condimentele si prajelile. Se vor evita condimentele si prajelile.
Conduita igienica, civilizata in timpul mesei Conduita igienica, civilizata in timpul mesei
Alimentatia zilnica a copilului scolar va fi Alimentatia zilnica a copilului scolar va fi
reprezentata de 3 mese principale si 2 reprezentata de 3 mese principale si 2
gustari. gustari.
Alimentele vor fi pregatite cat mai gustos Alimentele vor fi pregatite cat mai gustos
prin adaosul de patrunjel, leustean, prin adaosul de patrunjel, leustean,
cimbru, suc de rosii, telina, usturoi, ceapa. cimbru, suc de rosii, telina, usturoi, ceapa.
Patologia nutritionala la varsta scolara Patologia nutritionala la varsta scolara
poate cuprinde deficite nutritionale poate cuprinde deficite nutritionale
marginale: marginale:
de vitamine, de vitamine,
anemie feripriva, anemie feripriva,
hipotrofie ponderala sau obe4zitate hipotrofie ponderala sau obe4zitate
gastrita sau alte afectiuni digestive gastrita sau alte afectiuni digestive --
prin nerespectarea orarului meselor prin nerespectarea orarului meselor
Alimentatia adolescentului Alimentatia adolescentului
Ritmul accelerat de crestere din timpul Ritmul accelerat de crestere din timpul
adolescentei determina cresterea nevoilor adolescentei determina cresterea nevoilor
nutritionale nutritionale care sunt care sunt mai mari decat in orice mai mari decat in orice
alta perioada a vietii alta perioada a vietii
Perioada pubertatii este marcata de o crestere Perioada pubertatii este marcata de o crestere
rapida in inal rapida in inalttime si greutate. ime si greutate.
Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre 12 si Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre 12 si
14 ani, iar la fete intre 10 14 ani, iar la fete intre 1012 ani. 12 ani.
Baietii cresc in greutate mai rapid decat fetele Baietii cresc in greutate mai rapid decat fetele
dar in timp ce la baieti creste masa musculara si dar in timp ce la baieti creste masa musculara si
scade grasimea subcutanata, la fete creste ata scade grasimea subcutanata, la fete creste atatt
tesutul muscular cat si cel adipos. tesutul muscular cat si cel adipos.
Aceste deosebiri duc la diferentieri in necesarul Aceste deosebiri duc la diferentieri in necesarul
energetic si proteic intre baietii si fetele de energetic si proteic intre baietii si fetele de
aceeasi varsta. aceeasi varsta.
Necesarul energetic creste la baieti in mod Necesarul energetic creste la baieti in mod
constant pana la varsta de 16 constant pana la varsta de 1617 ani, in timp ce 17 ani, in timp ce
la fete necesarul energetic creste de la 12 la fete necesarul energetic creste de la 1214 ani 14 ani
pentru ca apoi sa scada. pentru ca apoi sa scada.
La varsta pubertara si adolescenta necesarul de La varsta pubertara si adolescenta necesarul de
proteine si elemente minerale este mai mare proteine si elemente minerale este mai mare
( calciu, fier, zinc ) ( calciu, fier, zinc )
Aportul zilnic Aportul zilnic de calciu: de calciu: 300 300 -- 400 mg 400 mg
de fier: 12 de fier: 1228 mg 28 mg
Nevoile de vitamine sunt mai mari la varsta Nevoile de vitamine sunt mai mari la varsta
adolescentei fiind necesar un surplus de adolescentei fiind necesar un surplus de
vitamine din grupul B si vitamina A vitamine din grupul B si vitamina A
Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada de Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada de
viata sunt: viata sunt:
nevoi energetice: nevoi energetice: 2700 2700 -- 2800 Kcal/zi 2800 Kcal/zi -- la baieti la baieti
2100 2100 -- 2200 Kcal/zi 2200 Kcal/zi -- la fete la fete
nevoile de proteine cu scor biologic mare nevoile de proteine cu scor biologic mare
trebuie sa reprezinte SS trebuie sa reprezinte SS60 din aportul de 60 din aportul de
proteine (30g/zi) proteine (30g/zi)
lipidele de origine animala vor reprezenta S0 lipidele de origine animala vor reprezenta S0
din lipidele totale din lipidele totale
glucidele vor fi furnizate din fainoase, paine, glucidele vor fi furnizate din fainoase, paine,
dulciuri. dulciuri.
Adolescentul va primi 3 mese principale si 2 Adolescentul va primi 3 mese principale si 2
gustari. Nesele vor fi pe cat posibil luate la ore gustari. Nesele vor fi pe cat posibil luate la ore
regulate regulate
Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent la Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent la
varsta pubertatii sunt: varsta pubertatii sunt:
deficitul de calciu si fier, deficitul de calciu si fier,
obezitatea obezitatea
subnutritia subnutritia
anorexia psihogena ( mai frecventa la fete ) anorexia psihogena ( mai frecventa la fete )
Pentru evitarea acestor patologii, se va incerca Pentru evitarea acestor patologii, se va incerca
sa se obtina cointeresarea adolescentului pentru sa se obtina cointeresarea adolescentului pentru
o alimentatie rationala. o alimentatie rationala.