Guvernana corporativ n Germania

Prima variant a Codului German pentru Guvernan Corporativ a fost publicat n februarie 2002. Cea de-a treia ediie a fost adoptat pe data de 21 mai 2003 acesta fiind revizuit cel puin o dat pe an. Codul German pentru Guvernan Corporativ face distincia ntre recomandrile obligatorii i sugestiile care nu sunt obligatorii. n timp ce companiile listate nu sunt obligate legal s respecte aceste recomandri ele trebuie s explice orice abatere de la acestea . Sistemul german presupune existena a dou nivele: Consiliul de Administraie-este responsabil de managementul companiei Consiliul de Supraveghere este compus din membri care supravegheaz i consiliaz membrii Consiliului de Administraie. Particularitati: O particularitate a modelului german de guvernare al intrepr. este prezenta salariatilor in consiliul de supraveghere. Se poate observa dezvoltarea unei culturi interne si satisfacerea intereselor salariatilor la toate nivelurile ierarhice intrucat numerosi manageri germani si-a inceput act. la intrepr. pe care le gestioneaza in prezent. Relatia dintre banci si intrepr. germane este caracterizata prin sist. Hausbank, proces continuu de informare si supraveghere. Bancile germane ofera servicii si produse bancare intrepr. in care ele sunt actionari, in conditii comerciale identice cu cele la care nu sunt actionari. Bancile germane nu preleveaza rente in defavoarea intrepr. si in sectorul bancar concurenta nu afecteaza relatia Hausbank. Bancile sunt in masura sa asigure stabilitatea blocurilor de control si a echipelor manageriale; contribuie puternic la procesul de fuziune-achizitie si participa la redresarea intrepr. in dificultate, prin cresterea participarii la capitalul acestora. Existenta de legaturi stranse intre banci si intrepr. a fost unul dintre factorii care explica succesul industrial al firmelor germane. Primul pas pentru a consolida Guvernana Corporativ n Germania a fost reprezentat de Sectorul Corporativ pentru Supraveghere i Actul de Transparen, care au intrat n vigoare n mai 1998. Temele eseniale fiind modificrile legilor pentru stocuri i a

legislaiei de audit statutar. Guvernul Federal a pus accentul pe urmtoarele sarcini majore: mbuntirea activitii Consiliului de Supraveghere i, n special, consolidarea transparenei. declaraiile privitoare la fluxurile de numerar i la raportarea pe segmente de pia trebuiau s fie publicate n notele de grup. Pe fondul numeroaselor legi i reglementri menionate acceptul necesitii implementrii unor principii de guvernan corporativ n Germania este ntemeiat. Dar aceste legi i reglementri depind de comportamentul managerilor, auditorilor i al celorlalte pri interesate care sunt afectate de guvernan corporativ. Dei a avut un trend ascendent, Germania a nregistrat o cretere mai mic i o dezvoltare a guvernanei corporative mai puin elocvent dect alte ri europene. De la publicarea Codului pn astzi, Germania a urmat majoritatea recomandrilor i a regulilor menionate n materie de guveran corporativ, mbunatindu-i constant transparena, independena i profesionalismul. Totui, chiar i n acest context Germania nu reuete s ating nivelul dorit, peisajul n materie de guvernan corporativ continu s fie destul de diferit fa de cel al altor ri, Germania meninndu-i o structur legal unic, bazat pe un consiliu organizat pe dou nivele, unde Consiliul de Administraie (Vorstand) are responsabilitate pentru conducerea companiei iar Consiliul de Supraveghere (Aufsichtrast) supravegheaz i ofer suport Consiliului de Administraie. n companiile cu mai mult de 20.000 angajai Consiliul de Administraie este impus prin lege s aib 20 de membri din care 10 alei de acionari i 10 alei de acei angajai ai firmei cu sediul n Germania. Dei aceast structur se pliaz pe cele mai bune practici internaionale are evidente efecte negative : consilii prea mari care nu permit discuii intense, interpretri diferite asupra confidenialitii, la nivelul directorilor alei de ctre acionari sau angajai, totodat n cadrul ntlnirilor managementul nu poate fi criticat n faa reprezentanilor angajailor.