ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care

studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM  CASA  NATURA POPULATIE  ASEZAREA  TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri  forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) studiu VALORILE ORASULUI a b c  VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

de obiceiuri. strada) Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban) . Tipuri arhitecturale (constructi) Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire. 2. TIP SI TIPOLOGIE TIPOLOGIA . Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras.este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra.a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane . parcela.este esenta la nivelul unui obiect.ex. fenomen .ex.-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila. depinde de natiune. clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului .contine elemente de interpretare si genereaza un tip real NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI 1. 4. la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia. necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva. 3. Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila. Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema . de starea economica .

configurarea limitelor etc. De tip dreptunghiular 3. In forma de L . Expresia concreta – stilul.marimi Cladirile pot fi: 1. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: . Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2. parcela si strada 3. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3.configurare (geometrie) . Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2.ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii: 1. materialele CONSTRUCTIA Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. Tipologic 3.) 4. Expresia concreta -4– 1. arhitectura. Topologic 2. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura. De tip patrat 2.

In forma de U 5. semnal urban.lungeste imaginea .fatada monumentala . Cu curte interioara 6. CU CURTE INTERIOARA – forme compuse . De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui. te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L.4.domestica -5- .creeaza spatii adapostite. IN FORMA DE U. protejate. personific ate TIPOLOGIA FATADELOR . de directionare.

in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice. din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla.balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) transformare .arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII .prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA . cocosii de pe acoperis .fatada impuscata .in doua ape ..portal .

TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica    tra nsformare specifica ARHITECTURA ROMANEASCA . – locuinta minimala (o camera) -6- – sala – prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2. .evolutia locuintei in Sudul tarii 1. LOCUINTA BURGHEZA a.

– cladire cu marchiza (scoica) b. – palazzetto folosite ca primarii -73. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) . c.

RELATIA CONSTRUCTIE – LOT . RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2.casele fac front la strada . RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3.– patru fatade 4. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE -81.case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1. SISTEMUL ARDELENESC – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns .

RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE .conturarea spatiului strazii -93.pozitia acceselor .2. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE: .

pune constructia existenta in evidenta RELATIA CU PARCELA/ LOTUL .modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar .o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj) ..

10 - .stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul) . fantezista. pitoreasca) .. incultura .asezare mai libera (peisagista.nehotarare.asezare monumentala (clasica) .

biserica armonizeaza bine. scoate din monotonie un anumit tesut . mari banci) .POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC . palat.case singulare (palat de justitie.biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit).11 - .

numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului . foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 . plansee de lemn. zidarie portanta C – constructii de paianta.A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie.

12 - ..

poate sa stea oricum fata de punctele cardinale .4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI .MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) .sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: .13 TRONSON – bucata aferenta unei scari 2.3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1.are dubla orientare .

.bloc cu un confort mai scazut .accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie .parcela .sectiune cu 4 la scara .constructie .acces principal si acces de serviciu .teren .apartamente monoorientate .14 POZITIA ACCESELOR .strada .sectiune cu 3 la scara .

accent.tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1. spatiu public.topografie .Criteriu de geometrie .context prezent (strada. .context de tesut – case insiruite – lipite .15 2. un anumit parametru comun (Ex. dimensionare.cosuri Analiza tehnica .forma volumului Criteriul de infatisare reala . teren) .context istoric – modul de evolutie.materiale . mesaj cultural .distante Cladiri in context .forma .marime . acces carosabil comun) .acoperisuri . Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente. Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna.

Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. IERARHIZAREA STRAZII: a. Accese in afara . de intalniri. spatiul verde este in exterior b.la nivelul acesta spatiu linistit. Acces in interiorul gruparii .

gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica .16 - .spatiul verde in interior (introvertit) .exista dezavantajul unor vecinatati TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) ..

cuplat .insiruit .dispunem constructiile: . Alveolara (semiincinta) 4. Directionata (lineara) 3. Tipologia teoretica de asociere a constructiilor .individual . Mixt .17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice) 1. Insulara (individuala) 2.gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza: .1. Incinta 5.

la lot cuplat canalizarile. cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA .lot individual – 16m (la strada) .18 - .. instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs.lot cuplat – 12m (la strada) .

RELATIA GRUPARE – STRADA Locuinta insiruita este de tip duplex.este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2. frontul la strada este mic (8m).19 Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea.4. . .5m => rezolvarea coltului .

de excludere PALIERE DE ANALIZA 1.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte. indiferenta 6. subordonare 3. conlucrare <=> armonie 2. planul tehnic. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic: . doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2. planul functional 2. simbioza 4. de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1. planul estetic 3. continuitate pe un anumit parametru (inaltime. doua case. doua entitati. fatada) 5. incomodare 7. planul climatic 4.

20 - PARAMETRII Parametrii urbani .aliniamentul cladirilor .alinierea loturilor ..

.grupare in jurul unui element urban .21 GRUPAREA CLADIRILOR .

.22 - .

cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE . functiuni admise etc. DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT PASI CE TREBUIE URMATI 1.METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE. analiza de mediu 3.) 4. problema acceselor) 2. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate. inaltimea maxima. procentul de ocupare la sol.

.23 - PARCELA – PARCELAR .

de provenienta istorica 2.24 .sugereaza tipul de locuire .lotul se refera mai ales la folosinta (agricol. urban etc.) .sugereaza apartenenta la un loc . numit parcela. parcela – parcelar lot – lotizare .sugereaza tipul de proprietate .sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1.element singular sistem PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia.sugereaza cultura . cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul.parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata. parcela proiectata .sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine . mixta sau de stat) Sistemul parcelar .

partea geometrica (forma.25 - .. dimensiuni) forma . cantitate.

TOPOLOGIA PARCELEI .legatura cu strada .relatia cu casa .26 - .legatura cu natura .

SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE .limite clare (circulatii. elemente naturale (padure. lac). alt tip de lot) .se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare .cotirea si descifrarea limitelor (contur) . curs de apa.

.27 - .

 % !  !# 0.9:7./.9:7.:.:3...9:7.9..:897.8.  70.    ..  0.

...$$%!## $$% ## 80. ..70.17.0 5.70   07.4970.29047 .439:7  290.8/08.9070.5.90 47039.9:7.70  .7.7. .9 00203903.573 /70..:.:78/0.995/0 49  ./:70 .70 .7.

     .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful