ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care

studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM  CASA  NATURA POPULATIE  ASEZAREA  TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri  forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) studiu VALORILE ORASULUI a b c  VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

fenomen .contine elemente de interpretare si genereaza un tip real NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI 1.-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila. la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia.este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra.a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane . Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila.ex. 3. TIP SI TIPOLOGIE TIPOLOGIA .este esenta la nivelul unui obiect. Tipuri arhitecturale (constructi) Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire. parcela. de obiceiuri. 4. clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului . Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema . Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras. de starea economica . depinde de natiune. strada) Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban) .ex. 2. necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva.

Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2.configurare (geometrie) . In forma de L . Expresia concreta – stilul. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura.marimi Cladirile pot fi: 1. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari. parcela si strada 3. Expresia concreta -4– 1. De tip dreptunghiular 3. materialele CONSTRUCTIA Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. Topologic 2. configurarea limitelor etc. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: .ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii: 1. De tip patrat 2. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2. Tipologic 3. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3. arhitectura.) 4.

lungeste imaginea . de directionare. In forma de U 5.fatada monumentala . CU CURTE INTERIOARA – forme compuse . semnal urban. De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui. protejate. personific ate TIPOLOGIA FATADELOR .4. Cu curte interioara 6.creeaza spatii adapostite.domestica -5- . IN FORMA DE U. te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L.

portal ..in doua ape .prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA . cocosii de pe acoperis . din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla.fatada impuscata .arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII .in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice.balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) transformare .

.TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica    tra nsformare specifica ARHITECTURA ROMANEASCA . LOCUINTA BURGHEZA a.evolutia locuintei in Sudul tarii 1. – locuinta minimala (o camera) -6- – sala – prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2.

– palazzetto folosite ca primarii -73.– cladire cu marchiza (scoica) b. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) . c.

SISTEMUL ARDELENESC – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns .case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1.– patru fatade 4. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE -81.casele fac front la strada . RELATIA CONSTRUCTIE – LOT . RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3.

2. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE: . RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE .pozitia acceselor .conturarea spatiului strazii -93.

modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar .pune constructia existenta in evidenta RELATIA CU PARCELA/ LOTUL .o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj) ..

10 - . fantezista.stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul) .nehotarare.asezare monumentala (clasica) .asezare mai libera (peisagista. pitoreasca) . incultura ..

biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit).case singulare (palat de justitie.POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC .11 - . scoate din monotonie un anumit tesut . mari banci) . biserica armonizeaza bine. palat.

foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 .A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie.numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului . zidarie portanta C – constructii de paianta. plansee de lemn.

12 - ..

13 TRONSON – bucata aferenta unei scari 2.3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1.4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI .poate sa stea oricum fata de punctele cardinale .sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: .MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) .are dubla orientare .

14 POZITIA ACCESELOR .parcela .constructie .accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie ..teren .sectiune cu 3 la scara .apartamente monoorientate .strada .sectiune cu 4 la scara .bloc cu un confort mai scazut .acces principal si acces de serviciu .

context de tesut – case insiruite – lipite .forma volumului Criteriul de infatisare reala .materiale .context prezent (strada.marime .context istoric – modul de evolutie. .Criteriu de geometrie . accent. Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1. dimensionare. acces carosabil comun) .cosuri Analiza tehnica .15 2.acoperisuri . teren) . Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna.forma .topografie .distante Cladiri in context . mesaj cultural . un anumit parametru comun (Ex. spatiu public.

spatiul verde este in exterior b.la nivelul acesta spatiu linistit. Accese in afara . IERARHIZAREA STRAZII: a.Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. de intalniri. Acces in interiorul gruparii .

gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica .spatiul verde in interior (introvertit) .16 - ..exista dezavantajul unor vecinatati TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) .

Tipologia teoretica de asociere a constructiilor . Alveolara (semiincinta) 4. Directionata (lineara) 3.individual .insiruit .dispunem constructiile: . Mixt . Incinta 5. Insulara (individuala) 2.cuplat .17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice) 1.gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza: .1.

18 - ..lot individual – 16m (la strada) .la lot cuplat canalizarile. cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA .lot cuplat – 12m (la strada) . instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs.

frontul la strada este mic (8m).4. .5m => rezolvarea coltului .este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2.19 Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea. . RELATIA GRUPARE – STRADA Locuinta insiruita este de tip duplex.

la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2. fatada) 5. doua entitati. planul functional 2. conlucrare <=> armonie 2. incomodare 7. planul climatic 4. planul tehnic. simbioza 4. de excludere PALIERE DE ANALIZA 1. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic: . doua case. subordonare 3. de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte. continuitate pe un anumit parametru (inaltime. indiferenta 6. planul estetic 3. doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1.

alinierea loturilor .20 - PARAMETRII Parametrii urbani ..aliniamentul cladirilor .

.21 GRUPAREA CLADIRILOR .grupare in jurul unui element urban .

.22 - .

delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate. procentul de ocupare la sol.) 4. functiuni admise etc. cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament. analiza de mediu 3. problema acceselor) 2. DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT PASI CE TREBUIE URMATI 1.METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE . inaltimea maxima.

.23 - PARCELA – PARCELAR .

sugereaza tipul de proprietate .sugereaza apartenenta la un loc .sugereaza cultura . de provenienta istorica 2. mixta sau de stat) Sistemul parcelar .element singular sistem PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia. urban etc.lotul se refera mai ales la folosinta (agricol.sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine .sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1.) .24 .sugereaza tipul de locuire . parcela proiectata . numit parcela. parcela – parcelar lot – lotizare . cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul.parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata.

25 - .partea geometrica (forma.. cantitate. dimensiuni) forma .

26 - .TOPOLOGIA PARCELEI .legatura cu strada .relatia cu casa .legatura cu natura .

limite clare (circulatii. elemente naturale (padure.SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE . alt tip de lot) .se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare . curs de apa.cotirea si descifrarea limitelor (contur) . lac).

.27 - .

    .:897.:3.:. % !  !# 0.  70./.9:7.9:7..9:7....9.8.  0.

995/0 49  .9070.$$%!## $$% ## 80.7.90 47039.70   07.70.7..9 00203903. .29047 .7.573 /70.:78/0.5./:70 .:..70 ..8/08..439:7  290.17. .0 5.4970.70  .9:7..

     .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful