ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care

studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM  CASA  NATURA POPULATIE  ASEZAREA  TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri  forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) studiu VALORILE ORASULUI a b c  VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

de starea economica . Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras. 2.a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane . clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului . parcela.este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra.contine elemente de interpretare si genereaza un tip real NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI 1. necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva. Tipuri arhitecturale (constructi) Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire. 3. 4.-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila.ex. Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema .ex.este esenta la nivelul unui obiect. de obiceiuri. la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia. depinde de natiune. strada) Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban) . fenomen . TIP SI TIPOLOGIE TIPOLOGIA . Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila.

Tipologic 3. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2. De tip dreptunghiular 3.marimi Cladirile pot fi: 1.ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii: 1. configurarea limitelor etc. Topologic 2. In forma de L . Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2.configurare (geometrie) . parcela si strada 3. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura. arhitectura. Expresia concreta – stilul.) 4. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari. Expresia concreta -4– 1. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: . materialele CONSTRUCTIA Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3. De tip patrat 2.

lungeste imaginea .fatada monumentala . semnal urban. protejate. te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L.creeaza spatii adapostite. CU CURTE INTERIOARA – forme compuse . In forma de U 5. Cu curte interioara 6. IN FORMA DE U. De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui. de directionare.4. personific ate TIPOLOGIA FATADELOR .domestica -5- .

cocosii de pe acoperis . din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla.portal .in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice.prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA .balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) transformare .arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII .fatada impuscata ..in doua ape .

TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica    tra nsformare specifica ARHITECTURA ROMANEASCA . LOCUINTA BURGHEZA a. – locuinta minimala (o camera) -6- – sala – prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2.evolutia locuintei in Sudul tarii 1. .

– palazzetto folosite ca primarii -73. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) . c.– cladire cu marchiza (scoica) b.

– patru fatade 4. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT . SISTEMUL ARDELENESC – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns . RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3.casele fac front la strada . RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE -81.case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1.

RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE: . RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE .conturarea spatiului strazii -93.pozitia acceselor .2.

.pune constructia existenta in evidenta RELATIA CU PARCELA/ LOTUL .modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar .o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj) .

incultura .asezare mai libera (peisagista.nehotarare. pitoreasca) .asezare monumentala (clasica) .10 - . fantezista.stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul) ..

palat.case singulare (palat de justitie.biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit). scoate din monotonie un anumit tesut . biserica armonizeaza bine.11 - . mari banci) .POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC .

numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului . zidarie portanta C – constructii de paianta.A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie. foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 . plansee de lemn.

.12 - .

are dubla orientare .3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1.sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: .13 TRONSON – bucata aferenta unei scari 2.4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI .MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) .poate sa stea oricum fata de punctele cardinale .

.sectiune cu 4 la scara .bloc cu un confort mai scazut .accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie .constructie .parcela .acces principal si acces de serviciu .teren .sectiune cu 3 la scara .14 POZITIA ACCESELOR .apartamente monoorientate .strada .

mesaj cultural .distante Cladiri in context .Criteriu de geometrie . spatiu public.15 2.cosuri Analiza tehnica . . teren) . accent.context de tesut – case insiruite – lipite . Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.marime .acoperisuri .materiale .context prezent (strada. dimensionare. acces carosabil comun) .tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1. un anumit parametru comun (Ex.forma . Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna.topografie .context istoric – modul de evolutie.forma volumului Criteriul de infatisare reala .

spatiul verde este in exterior b. Acces in interiorul gruparii .Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. Accese in afara . de intalniri.la nivelul acesta spatiu linistit. IERARHIZAREA STRAZII: a.

gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica .spatiul verde in interior (introvertit) .16 - .exista dezavantajul unor vecinatati TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) ..

cuplat . Insulara (individuala) 2. Directionata (lineara) 3. Alveolara (semiincinta) 4.dispunem constructiile: .individual .17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice) 1. Incinta 5. Tipologia teoretica de asociere a constructiilor .insiruit . Mixt .1.gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza: .

18 - .la lot cuplat canalizarile.lot cuplat – 12m (la strada) . cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA .. instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs.lot individual – 16m (la strada) .

RELATIA GRUPARE – STRADA Locuinta insiruita este de tip duplex.este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2. .5m => rezolvarea coltului .4.19 Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea. . frontul la strada este mic (8m).

conlucrare <=> armonie 2. simbioza 4. doua entitati. de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic: . continuitate pe un anumit parametru (inaltime. indiferenta 6. de excludere PALIERE DE ANALIZA 1. doua case. incomodare 7. subordonare 3. planul estetic 3. planul functional 2. planul tehnic. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte. doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1. planul climatic 4. fatada) 5.

alinierea loturilor .20 - PARAMETRII Parametrii urbani ..aliniamentul cladirilor .

21 GRUPAREA CLADIRILOR .grupare in jurul unui element urban ..

.22 - .

METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE. functiuni admise etc. problema acceselor) 2. cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate. DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT PASI CE TREBUIE URMATI 1. analiza de mediu 3. inaltimea maxima. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE . procentul de ocupare la sol.) 4.

.23 - PARCELA – PARCELAR .

sugereaza tipul de locuire . numit parcela. mixta sau de stat) Sistemul parcelar .sugereaza cultura .) . urban etc.24 . parcela proiectata .lotul se refera mai ales la folosinta (agricol. parcela – parcelar lot – lotizare .sugereaza apartenenta la un loc . de provenienta istorica 2. cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul.parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata.sugereaza tipul de proprietate .sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1.sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine .element singular sistem PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia.

dimensiuni) forma . cantitate.25 - ..partea geometrica (forma.

legatura cu natura .TOPOLOGIA PARCELEI .26 - .relatia cu casa .legatura cu strada .

SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE . curs de apa. lac).limite clare (circulatii. alt tip de lot) .se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare . elemente naturale (padure.cotirea si descifrarea limitelor (contur) .

27 - ..

  70.9.:3.9:7..  0...9:7. % !  !# 0.:.    ../.:897.9:7.8.

.0 5.:.5.. ..17.573 /70.7.7..9 00203903.29047 .7.9:7.70  .995/0 49  .70./:70 ..70 .439:7  290.70   07..90 47039.8/08.9070.4970.:78/0.$$%!## $$% ## 80.

     .