P. 1
ANALIZA MORFOLOGICA

ANALIZA MORFOLOGICA

|Views: 255|Likes:
Published by Diana Anaid

More info:

Published by: Diana Anaid on Nov 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/15/2015

pdf

text

original

ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care

studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM  CASA  NATURA POPULATIE  ASEZAREA  TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri  forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) studiu VALORILE ORASULUI a b c  VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

4.este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra. fenomen . Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras.-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila. de obiceiuri. 3. clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului . Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila.contine elemente de interpretare si genereaza un tip real NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI 1. TIP SI TIPOLOGIE TIPOLOGIA .ex. Tipuri arhitecturale (constructi) Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire.este esenta la nivelul unui obiect.a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane . Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema . depinde de natiune.ex. parcela. de starea economica . 2. necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva. strada) Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban) . la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia.

Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: . Expresia concreta -4– 1. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari. In forma de L .configurare (geometrie) .marimi Cladirile pot fi: 1. configurarea limitelor etc. Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3. parcela si strada 3.ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii: 1.) 4. Tipologic 3. De tip patrat 2. De tip dreptunghiular 3. materialele CONSTRUCTIA Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. arhitectura. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2. Topologic 2. Expresia concreta – stilul.

personific ate TIPOLOGIA FATADELOR . In forma de U 5. CU CURTE INTERIOARA – forme compuse .4.creeaza spatii adapostite. de directionare. De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui. Cu curte interioara 6.lungeste imaginea . semnal urban. IN FORMA DE U.fatada monumentala . protejate.domestica -5- . te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L.

in doua ape . cocosii de pe acoperis .in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice.prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA .balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) transformare . din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla.fatada impuscata .portal ..arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII .

evolutia locuintei in Sudul tarii 1. – locuinta minimala (o camera) -6- – sala – prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2.TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica    tra nsformare specifica ARHITECTURA ROMANEASCA . LOCUINTA BURGHEZA a. .

– palazzetto folosite ca primarii -73.– cladire cu marchiza (scoica) b. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) . c.

RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE -81. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3.– patru fatade 4. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT . SISTEMUL ARDELENESC – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns .case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1.casele fac front la strada .

2.pozitia acceselor .conturarea spatiului strazii -93. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE . RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE: .

pune constructia existenta in evidenta RELATIA CU PARCELA/ LOTUL .modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar .o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj) ..

stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul) . incultura ..nehotarare. pitoreasca) .10 - . fantezista.asezare mai libera (peisagista.asezare monumentala (clasica) .

palat.11 - . biserica armonizeaza bine.biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit). scoate din monotonie un anumit tesut .POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC . mari banci) .case singulare (palat de justitie.

foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 .numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului . zidarie portanta C – constructii de paianta.A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie. plansee de lemn.

12 - ..

poate sa stea oricum fata de punctele cardinale .are dubla orientare .MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) .3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1.sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: .13 TRONSON – bucata aferenta unei scari 2.4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI .

accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie .acces principal si acces de serviciu .apartamente monoorientate .sectiune cu 3 la scara .constructie .parcela .bloc cu un confort mai scazut ..14 POZITIA ACCESELOR .strada .sectiune cu 4 la scara .teren .

distante Cladiri in context . .cosuri Analiza tehnica . un anumit parametru comun (Ex.forma volumului Criteriul de infatisare reala .acoperisuri . acces carosabil comun) .context prezent (strada.tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1. spatiu public. Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente. dimensionare. Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna. mesaj cultural .materiale .topografie .forma .context istoric – modul de evolutie.context de tesut – case insiruite – lipite .Criteriu de geometrie .marime . teren) . accent.15 2.

la nivelul acesta spatiu linistit. de intalniri. Accese in afara .Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. Acces in interiorul gruparii . IERARHIZAREA STRAZII: a. spatiul verde este in exterior b.

spatiul verde in interior (introvertit) ..exista dezavantajul unor vecinatati TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) .gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica .16 - .

Insulara (individuala) 2.1. Directionata (lineara) 3. Mixt .dispunem constructiile: .insiruit .17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice) 1.cuplat . Alveolara (semiincinta) 4.gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza: .individual . Incinta 5. Tipologia teoretica de asociere a constructiilor .

cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA . instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs.lot individual – 16m (la strada) .lot cuplat – 12m (la strada) .18 - .la lot cuplat canalizarile..

este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2. frontul la strada este mic (8m). . . RELATIA GRUPARE – STRADA Locuinta insiruita este de tip duplex.19 Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea.5m => rezolvarea coltului .4.

simbioza 4.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte. planul functional 2. planul climatic 4. planul tehnic. doua entitati. de excludere PALIERE DE ANALIZA 1. indiferenta 6. continuitate pe un anumit parametru (inaltime. subordonare 3. incomodare 7. doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2. planul estetic 3. de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1. conlucrare <=> armonie 2. fatada) 5. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic: . doua case.

20 - PARAMETRII Parametrii urbani ..alinierea loturilor .aliniamentul cladirilor .

.grupare in jurul unui element urban .21 GRUPAREA CLADIRILOR .

22 - ..

cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate. analiza de mediu 3.METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE.) 4. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE . inaltimea maxima. problema acceselor) 2. functiuni admise etc. DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT PASI CE TREBUIE URMATI 1. procentul de ocupare la sol.

23 - PARCELA – PARCELAR ..

urban etc.parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata. parcela – parcelar lot – lotizare .) .lotul se refera mai ales la folosinta (agricol.sugereaza tipul de locuire .sugereaza apartenenta la un loc . de provenienta istorica 2.sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1. numit parcela. mixta sau de stat) Sistemul parcelar .sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine .sugereaza cultura . cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul. parcela proiectata .24 .element singular sistem PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia.sugereaza tipul de proprietate .

partea geometrica (forma.25 - . cantitate. dimensiuni) forma ..

legatura cu strada .relatia cu casa .legatura cu natura .TOPOLOGIA PARCELEI .26 - .

alt tip de lot) .SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE . lac).se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare .cotirea si descifrarea limitelor (contur) . curs de apa. elemente naturale (padure.limite clare (circulatii.

27 - ..

  70.9:7.9:7./..:.9.  0.:3.:897..9:7..    . % !  !# 0.8..

:78/0.0 5.70 .$$%!## $$% ## 80..7.7.439:7  290.70.7.995/0 49  .573 /70..9 00203903.90 47039. ..:.5.29047 ..70   07..17.9070.4970.70  .8/08. ./:70 .9:7.

     .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->