ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care

studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM  CASA  NATURA POPULATIE  ASEZAREA  TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri  forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) studiu VALORILE ORASULUI a b c  VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia. Tipuri arhitecturale (constructi) Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire.ex. de starea economica . Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema . necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva. TIP SI TIPOLOGIE TIPOLOGIA . fenomen .a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane . Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila. strada) Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban) . Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras.-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila. clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului .contine elemente de interpretare si genereaza un tip real NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI 1. 2.este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra. 4.este esenta la nivelul unui obiect. parcela. de obiceiuri. depinde de natiune.ex. 3.

Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3. parcela si strada 3. arhitectura. configurarea limitelor etc. materialele CONSTRUCTIA Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. Topologic 2. Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2. In forma de L .) 4. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: . De tip dreptunghiular 3. De tip patrat 2. Expresia concreta -4– 1.ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii: 1.configurare (geometrie) . Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari. Expresia concreta – stilul. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2.marimi Cladirile pot fi: 1. Tipologic 3. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura.

creeaza spatii adapostite. IN FORMA DE U.lungeste imaginea . protejate.domestica -5- .fatada monumentala . personific ate TIPOLOGIA FATADELOR .4. In forma de U 5. de directionare. De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui. te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L. CU CURTE INTERIOARA – forme compuse . Cu curte interioara 6. semnal urban.

din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla.fatada impuscata .arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII ..in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice.portal . cocosii de pe acoperis .balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) transformare .prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA .in doua ape .

. – locuinta minimala (o camera) -6- – sala – prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2.evolutia locuintei in Sudul tarii 1.TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica    tra nsformare specifica ARHITECTURA ROMANEASCA . LOCUINTA BURGHEZA a.

– cladire cu marchiza (scoica) b. c. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) . – palazzetto folosite ca primarii -73.

SISTEMUL ARDELENESC – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns . RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT . RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE -81.case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3.casele fac front la strada .– patru fatade 4.

conturarea spatiului strazii -93. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE .pozitia acceselor . RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE: .2.

o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj) .modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar .pune constructia existenta in evidenta RELATIA CU PARCELA/ LOTUL ..

pitoreasca) .asezare mai libera (peisagista..nehotarare. fantezista.asezare monumentala (clasica) . incultura .stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul) .10 - .

palat. mari banci) . biserica armonizeaza bine.biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit).case singulare (palat de justitie. scoate din monotonie un anumit tesut .11 - .POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC .

numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului . zidarie portanta C – constructii de paianta.A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie. foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 . plansee de lemn.

12 - ..

4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI .sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: .poate sa stea oricum fata de punctele cardinale .MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) .13 TRONSON – bucata aferenta unei scari 2.3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1.are dubla orientare .

teren .strada .parcela .sectiune cu 4 la scara .constructie .apartamente monoorientate .accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie .acces principal si acces de serviciu .14 POZITIA ACCESELOR .bloc cu un confort mai scazut .sectiune cu 3 la scara ..

forma volumului Criteriul de infatisare reala .materiale . .15 2. acces carosabil comun) . teren) .Criteriu de geometrie . accent. un anumit parametru comun (Ex.topografie .distante Cladiri in context .cosuri Analiza tehnica .acoperisuri . Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna. Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.context de tesut – case insiruite – lipite . dimensionare.context prezent (strada.forma . spatiu public.marime .context istoric – modul de evolutie. mesaj cultural .tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1.

IERARHIZAREA STRAZII: a. de intalniri. Accese in afara .Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. spatiul verde este in exterior b. Acces in interiorul gruparii .la nivelul acesta spatiu linistit.

16 - .exista dezavantajul unor vecinatati TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) .gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica ..spatiul verde in interior (introvertit) .

cuplat . Directionata (lineara) 3.individual .17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice) 1.gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza: .dispunem constructiile: . Incinta 5. Tipologia teoretica de asociere a constructiilor .insiruit . Insulara (individuala) 2. Mixt .1. Alveolara (semiincinta) 4.

lot individual – 16m (la strada) .18 - .la lot cuplat canalizarile. instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs. cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA .lot cuplat – 12m (la strada) ..

4.19 Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea. . RELATIA GRUPARE – STRADA Locuinta insiruita este de tip duplex.este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2.5m => rezolvarea coltului . frontul la strada este mic (8m). .

doua entitati. de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1. planul climatic 4. doua case. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic: . planul tehnic. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2. indiferenta 6. planul functional 2. conlucrare <=> armonie 2. de excludere PALIERE DE ANALIZA 1. subordonare 3. incomodare 7. simbioza 4.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte. doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1. fatada) 5. planul estetic 3. continuitate pe un anumit parametru (inaltime.

alinierea loturilor ..aliniamentul cladirilor .20 - PARAMETRII Parametrii urbani .

.21 GRUPAREA CLADIRILOR .grupare in jurul unui element urban .

.22 - .

DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT PASI CE TREBUIE URMATI 1. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE . inaltimea maxima. problema acceselor) 2.) 4. functiuni admise etc. cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament. procentul de ocupare la sol. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate.METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE. analiza de mediu 3.

23 - PARCELA – PARCELAR ..

sugereaza cultura . parcela proiectata .) . numit parcela.sugereaza tipul de proprietate .sugereaza apartenenta la un loc . urban etc.lotul se refera mai ales la folosinta (agricol. parcela – parcelar lot – lotizare .24 . cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul.sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine .sugereaza tipul de locuire .parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata.sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1. de provenienta istorica 2. mixta sau de stat) Sistemul parcelar .element singular sistem PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia.

cantitate..partea geometrica (forma.25 - . dimensiuni) forma .

legatura cu natura .legatura cu strada .TOPOLOGIA PARCELEI .26 - .relatia cu casa .

elemente naturale (padure. lac).se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare . curs de apa.cotirea si descifrarea limitelor (contur) . alt tip de lot) .SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE .limite clare (circulatii.

.27 - .

  70../.8.:3.  0.9:7.    .9:7.9:7.. % !  !# 0.9..:897..:.

439:7  290..70  .7.29047 .9:7.17.9070.7.:78/0./:70 .8/08.7.4970..:..5..70.70 .9 00203903.70   07.90 47039.$$%!## $$% ## 80.0 5.995/0 49  . .573 /70. ..

     .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful