ANALIZA MORFOLOGICA – un demers de a cunoaste obiectul studiului - studierea partilor unui intreg DEFINITIE – Este un complex de discipline care

studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul) OM  CASA  NATURA POPULATIE  ASEZAREA  TERITORIU ORASUL – o asezare - o forma de asezare stabila; cea mai evoluata - dotare edilitara - densitatea asezarilor - confort sporit urban si de locuire - cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut
- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX – locuirea in grup cu dotari incluse Sfarsitul Sec. XIX – glorificarea naturii (orasul gradina) LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC 1881 – P. Geddes – importanta contextului - ambianta regionala - vecinatatile (perimetrul de asociere) - importanta generala fata de cea particulara - parametrii de confort - urbanismul tehnic - urbanismul formal – facea arta urbana - urbanismul functional – Carta Atenei - urbanismul structural (sistemic) – sistem de structura - urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) – valori culturale - eficienta investitiei si respectarea proprietatii - cladiri  forma fizica - cadru fix - spatii amenajate ORASUL - cadru mobil – functiile (activitatile) FORMA – aparenta unui fenomen - ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect -2– FORMA STATICA – forma stabila FORMA DINAMICA – forma metabolica – forma care este supusa transformarii - extinderi de limite ANALIZA MORFOLOGICA – ESTE: - constatativa - statica - de inventar - dinamica (interpretativa) - multicriteriala [analiza – explicatia lor] - semnificativa (conotativa) (intuitie) studiu VALORILE ORASULUI a b c  VALOARE DE PATRIMONIU

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica a

b

c

Fratii Krier – unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane - o etapa foarte importanta in analiza morfologica – delimitarea zonei MISCAREA MORFOLOGICA – o reactie a unor experiente in materie de urbanism - urbanism functionalist – care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967) - primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in: - Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti - Samona - Muratori - Franta (1975 – 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras. strada) Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban) . de obiceiuri. 3.contine elemente de interpretare si genereaza un tip real NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL CADRULUI FIZIC AL ORASULUI 1. depinde de natiune. 2. TIP SI TIPOLOGIE TIPOLOGIA . Parthenonul TIPOLOGIA CLASICA – este o schema . de starea economica . parcela.ex.este esenta la nivelul unui obiect. Tipuri arhitecturale (constructi) Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire.ex. necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva. la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia. fenomen .este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun TIPOLOGIA URBANA – descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra. 4. Planul hippodamic TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) – mult mai flexibila. clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate) PROTOTIPUL – exemplul care reproduce cel mai bine tipul ARHETIPUL – este modelul ideal al tipului .-3– Krier – mesajul istoric al cadrului urban Crotti – scoate in evidenta importanta factorilor socio – economic si socio cultural CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila.a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane .

arhitectura. Tipologic – se refera la configurarea casei (forma) 3. Topologic 2. Tesutul urban – analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura.ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA Criterii: 1. Tipuri arhitecturale (constructia) – definim modele tipologice (prin tipologie) 2. configurarea limitelor etc. De tip patrat 2. Tipologic 3. Forma urbana – raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente – dotari. De tip dreptunghiular 3. Situl urban – relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract) Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la: . materialele CONSTRUCTIA Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban: 1. parcela si strada 3. Expresia concreta -4– 1.) 4. In forma de L . Topologic – dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei 2.configurare (geometrie) . Expresia concreta – stilul.marimi Cladirile pot fi: 1.

In forma de U 5. de directionare.creeaza spatii adapostite. te orienteaza in spatiu BARA – bloc sau insumare de cladiri – are calitatea de a directiona LAMA – are alt mesaj in oras – separa (cladiri ecran) IN FORMA DE L.domestica -5- . protejate. IN FORMA DE U. De forma neregulata PUNCT – forma care atrage privirea TURN – in oras are alt mesaj ca forma – de a aduna numai in forma imediata lui. Cu curte interioara 6. semnal urban.4. CU CURTE INTERIOARA – forme compuse .fatada monumentala . personific ate TIPOLOGIA FATADELOR .lungeste imaginea .

in doua ape .fatada impuscata . cocosii de pe acoperis .prelucrata nobil ACOPERISUL – ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA .arhitectura cosurilor (Italia – cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente) ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII .in patru ape CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice..portal .balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux) transformare . din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla.

evolutia locuintei in Sudul tarii 1. LOCUINTA BURGHEZA a. . – locuinta minimala (o camera) -6- – sala – prispa (foisor) – uneori inchisa – locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip – modul de trai al unui nivel scazut economic 2.TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica    tra nsformare specifica ARHITECTURA ROMANEASCA .

c. – palazzetto folosite ca primarii -73. LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA) .– cladire cu marchiza (scoica) b.

RELATIA CONSTRUCTIE – LOT 2. SISTEMUL ARDELENESC – mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns . RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA 3. RELATIA CONSTRUCTIE – LOT .casele fac front la strada .– patru fatade 4. RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE -81.case cu doua calcane DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC: 1.

RELATIA CONSTRUCTIE – CONSTRUCTIE .conturarea spatiului strazii -93. RELATIA CONSTRUCTIE – STRADA CONSECINTE: .pozitia acceselor .2.

o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj) .modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar ..pune constructia existenta in evidenta RELATIA CU PARCELA/ LOTUL .

. incultura .nehotarare.asezare monumentala (clasica) .stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul) .asezare mai libera (peisagista. pitoreasca) . fantezista.10 - .

biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit). palat.case singulare (palat de justitie.11 - . mari banci) . biserica armonizeaza bine.POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC . scoate din monotonie un anumit tesut .

foarte slabe ca durabilitate D – constructii improvizate/ provizorii S – cladire care are subsol (poate fi si 2S) 2 – numar de nivele peste parter b – starea cladirii (buna) 650 – arie desfasurata de constructie 10 – numar de familii 34 – numar de persoane 16 . plansee de lemn.A – durabilitatea cladirii (structura beton armat) B – constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie.numar postal S 354 – statutul de proprietate (de Stat) P – particulara M – mixta 354 – suprafata lotului . zidarie portanta C – constructii de paianta.

.12 - .

are dubla orientare .13 TRONSON – bucata aferenta unei scari 2.3 – tronsoane de camp (de mijloc) 1.4 – tronsoane de capat 1 – apare de obicei calcan 4 – tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti TIPURI DE SECTIUNI .sectiune cu 2 la scara AVANTAJ: .MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI) .poate sa stea oricum fata de punctele cardinale .

apartamente monoorientate .strada .parcela .bloc cu un confort mai scazut .sectiune cu 3 la scara .accesul principal trebuie sa fie la strada principala Criteriul topologic sau de distributie .14 POZITIA ACCESELOR .acces principal si acces de serviciu .teren .constructie .sectiune cu 4 la scara ..

.Criteriu de geometrie .15 2. spatiu public.context prezent (strada. un anumit parametru comun (Ex. accent. mesaj cultural . teren) . Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna. dimensionare.materiale .distante Cladiri in context .context istoric – modul de evolutie.marime .topografie . Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.tesut aglomerat ANALIZA MORFO – TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari 1.acoperisuri .forma .forma volumului Criteriul de infatisare reala . acces carosabil comun) .cosuri Analiza tehnica .context de tesut – case insiruite – lipite .

Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic) Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului. IERARHIZAREA STRAZII: a. Acces in interiorul gruparii .la nivelul acesta spatiu linistit. Accese in afara . spatiul verde este in exterior b. de intalniri.

.16 - .gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica .exista dezavantajul unor vecinatati TIPOLOGIA Tipologia teoretica Tipologia completa (reala) .spatiul verde in interior (introvertit) .

gruparea face o configuratie spatiala de fond Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza: . Directionata (lineara) 3. Mixt . Tipologia teoretica de asociere a constructiilor . Alveolara (semiincinta) 4. Incinta 5.1.insiruit .individual .17 Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice) 1. Insulara (individuala) 2.cuplat .dispunem constructiile: .

lot cuplat – 12m (la strada) . instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs. cota parte de plata => mai ieftin GRUPAREA DE TIP FUNDATURA .lot individual – 16m (la strada) .la lot cuplat canalizarile..18 - .

frontul la strada este mic (8m). . RELATIA GRUPARE – STRADA Locuinta insiruita este de tip duplex.4.19 Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea. .este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2.5m => rezolvarea coltului .

fatada) 5. la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) – plan direct 2. doua grupari care se afla intr-o anumita relatie 1. de regulament Vecinatatea are doua mesaje: 1. planul climatic 4. planul functional 2. incomodare 7. conlucrare <=> armonie 2. planul tehnic. indiferenta 6. la nivelul strazii (spatiu public) – la nivel de oras (incetul cu incetul) Din punct de vedere estetic: . continuitate pe un anumit parametru (inaltime. de excludere PALIERE DE ANALIZA 1. doua case.VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte. subordonare 3. doua entitati. simbioza 4. planul estetic 3.

20 - PARAMETRII Parametrii urbani ..aliniamentul cladirilor .alinierea loturilor .

.grupare in jurul unui element urban .21 GRUPAREA CLADIRILOR .

.22 - .

procentul de ocupare la sol.) 4. problema acceselor) 2. delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate. cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament.METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE. functiuni admise etc. DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT PASI CE TREBUIE URMATI 1. analiza de mediu 3. inaltimea maxima. definirea unei arii abstracte de construivitate POSIBILITATI DE ORGANIZARE .

23 - PARCELA – PARCELAR ..

) .24 .parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata. numit parcela.sugereaza cultura . parcela – parcelar lot – lotizare . de provenienta istorica 2.element singular sistem PARCELARUL – sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia.sugereaza tipul de proprietate .sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine . cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul. mixta sau de stat) Sistemul parcelar . urban etc.sugereaza apartenenta la un loc . parcela proiectata .lotul se refera mai ales la folosinta (agricol.sugereaza tipul de locuire .sugereaza nivelul de bogatie BINOMUL LOT – CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN) MORFO – TIPOLOGIA PARCELEI 1.

. dimensiuni) forma .partea geometrica (forma. cantitate.25 - .

legatura cu strada .legatura cu natura .26 - .TOPOLOGIA PARCELEI .relatia cu casa .

limite clare (circulatii.cotirea si descifrarea limitelor (contur) .SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE .se caracterizeaza prin – directie (orientare) – ierarhizare . elemente naturale (padure. curs de apa. lac). alt tip de lot) .

.27 - .

  70..:3.:897..:.9..8../.  0.    .9:7.9:7.9:7. % !  !# 0.

70   07.9070.995/0 49  .8/08.70  .0 5..70 . ..573 /70.7.29047 .90 47039.9:7./:70 . .439:7  290.5.4970.70.9 00203903...7.:78/0.7.:..17.$$%!## $$% ## 80.

     .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful