De ce a disparut corsetul ?

Corsetul este o pies vestimentar ce are scopul de a strnge talia pentru a crea un corp ideal. Este creat dintr-un material elastic, ntrit cu balene formate din fier sau din plastic i este prins cu ireturi fie n fa, fie n spate. Corsetul a fost original conceput pentru a mbunti imaginea estetic a unei persoane, fie ea femeie sau brbat, ns n timp a cptat i funcii medicale.

Istoria corsetului
n Antichitate, anumite femei din Grecia i Imperiul Roman obinuiau s-i nfoare trupurile cu benzi late din material pentru a prea mai suple. n Evul Mediu a nceput s se poarte pe sub haine un body strns pe corp, creat din dantel. Astfel, n secolul al XV-lea, n Creta, apare primul corset. Pe la mijlocul secolului XVI, aceast pies de vestimentaie a devenit mult mai strmt, dantela a fost nlocuit cu piele, iar pentru a susine presiunea corpului au fost adugate oase de balen (de aici vine i denumirea de balene), atele din lemn sau din fier. Timp de dou secole (XVII-XIX) att femeile, ct i brbaii au purtat astfel de corsete, exceptnd o scurt perioad de timp n apropierea Revoluiei Franceze.Corsetul a cunoscut perioada sa de glorie ntre 1830 i 1920. ncepnd cu secolul al XIX-lea, corsetul a devenit o pies destinat exclusiv femeilor i a fost modificat treptat pentru a urmrii liniile naturale ale corpului. Odat cu creterea rolului femeii n societate s-a ajuns la renunarea folosirii corsetului, pentru a oferi mai mult libertate.Astzi, corsetul este folosit ca o pies de lenjerie, un obiect de vestimentaie foarte senzual. Cu toate acestea, scopul folosirii acestuia este acelai: talie mic, bust i olduri proeminente, altfel spus, o siluet perfect

Avantajele i dezavantajele utilizrii corsetului

Corsetul este creat pentru a accentua talia i pentru a oferi acea imagine de clepsidr dorit de fiecare reprezentant a sexului frumos. De asemenea, n zilele noastre acesta este folosit i n scopuri medicale. Persoanele care au probleme cu spatele sau cu organele interne pot folosi un corset special creat pentru a le proteja i susine trunchiul. Un astfel de exemplu este Andy Warhol care a purtat un astfel de corset din 1968 pn la sfritul vieii, n 1987.Chiar dac n zilele noastre corsetul are anumite avantaje, timp de aproximativ dou decenii acesta a creat numeroase probleme medicale. n secolul al XIX-lea era indicat ca o femeie s aib talia cuprins ntre 40 i 45 de centimetrii. ns, au existat cazuri cnd i aceste dimensiuni au fost duse la extreme. Un exemplu ar fi Prinesa Siss care avea n talie 33 de centimetrii. Astfel aa-numitele modelri ale corpului pot provoca boala lui Glenard; coastele sunt mpinse i deformate i din aceast cauz se poate ajunge la ncetarea funcionrii corecte a organelor interne. Stomacul i ficatul fiind cele mai afectate. n acelai timp se creeaz i probleme cu muchii, iar plmnii primesc cantiti mai reduse de oxigen.

Reguli ce nu se incalca
O simpla manichiura, epilarea sau o tunsoare efectuate in salon iti pot provoca o serie de probleme care se trateaza foarte greu. Din acest motiv, este foarte important sa acorzi o mare atentie salonului pe care il frecventezi si fii atenta chiar si la cele mai mici detalii. Iata cateva dintre problemele de sanatate cu care te poti alege in urma unei banale vizite la

salonul de infrumusetare.

Hepatita
Taierea cuticulelor, un obicei foarte nesanatos de altfel, poate duce la imbolnavirea cu hepatita. In cazut in care ustensilele utilizate nu au fost sterilizate intr-un mod cat mai sigur, ci doar foarte superficial, cu putin alcool medicinal, este foarte posibil sa iei o astfel de boala.

Boli venerice
HIV-ul, HPV-ul sau sifilis-ul sunt doar cateva dintre bolile venerice pe care le poti contacta in urma unei banale manichiuri sau pedichiuri. Evita sa iti tai cuticulele si roag-o pe manichiurista sa acorde foarte mare atentie pielii atunci cand indeparteaza pielitele pentru a evita ciupirea si sangerarea pielii.

Stafilococul auriu
Stafilococul auriu este o ciuperca extrem de rezistenta la antibiotice, ceea ce inseamna ca se trateaza destul de dificil. Stafilococul auriu este o afectiune cu care foarte multe femei ajung in spital, la aproximativ 24 de la infectare.

Piciorul atletului
Piciorul atletului este o micoza care se poate lua de pe prosoapele, covorasele si papucii pe care clientele le utilizeaza in timpul manichiurii la salon. Daca aceste accesorii nu sunt bine sterilizate, iar inaintea ta a fost o alta clienta care suferea de aceasta micoza, este foarte posibil sa o contactezi si tu. Piciorul atletului este o eruptie care se manifesta de obicei in talpa sau intre degete.

Bataturile
Bataturile, acele formatiuni epidermice care se formeaza la nivelul calcaielor, a pernutelor talpilor sau chiar intre degete si care sunt extrem de dureroase pot fi luate si de la salonul de infrumusetare. Babaturile nu se iau doar in din cauza ustensilelor de pedichiura,ci si din cauza prosoapelor, a covoraselor si a papucilor (daca acestea nu sunt de unica folosinta).

Paduchi

Chiar daca nu reprezinta o problema de sanatate, paduchii reprezinta totusi o problema destul de neplacuta si jenanta. Paduchii pot si luati de pe periile de par, iar riscuile sunt foarte mari avand in vedere faptul ca putini dintre cei care se ocupa de coafatul parului, au grija sa curete periile dupa fiecare clienta.

Moda secolului XX
Anii '30 Daca pana la inceputul anilor '30 erau preferate rotunjimile rubiconde, pline, ca simbol al feminitatii lucrurile incep sa se schimbe pentru prima oara catre ceea ce se evidentiaza si astazi: siluetele firave. Din acest motiv corsetele bine stranse in talie si orice piese vestimentare care puteau scoate in evidenta gingasia formelor erau binevenite. In linii mari o tinuta specifica anilor '30 trebuia sa contina cel putin un element din: umeri bufanti, incretiti, corset sau croiala stransa in talie, fusta lunga, larga si evazata sau (la ocazii speciale) o trena lunga. Eleganta era pentru femei obligatorie indiferent de momentul zilei singurul aspect care facea diferenta fiind materialul din care erau confectionate hainele. Astfel, daca pentru zi se preferau texturile mai putin pretentioase ca bumbacul, inul sau lana, pentru seara erau la mare cautare catifeaua, matasea sau satinul. Culorile erau si ele oarecum in extreme daca se compara momentele zilei: pentru dimineata si pranz culori inchise sau cenusii iar pentru a doua parte a zilei imprimeuri florale, nuante contrastante si detalii colorate. Anii '50 Jumatatea secolului XX a debutat printr-o explozie de gingasie si feminitate din punctul de vedere al tendintelor modei. Femeia intra in drepturi in ceea ce priveste capacitatea de a-si crea un stil propriu, nu mai era constransa de reguli mult prea putin permisive si isi putea exprima pe deplin personalitatea prin haine. De aceea umerii goi, soldurile scoase in evidenta si taliile de viespe au reprezentat pentru perioada respectiva adevarate must have-uri. Fustele largi si vaporoase care se opreau imediat sub genunchi si curelele late din talie atrageau fara indoiala pe atunci (ca si acum!) priviri admirative. Pentru seara rochitele pastrau cam aceleasi linii mari, diferenta fiind facuta de accesorii: gentute plic, palarii sic sau manusi de lungime medie din dantela. Anii '60 Anii '60 sunt considerati a fi inceputul revolutiei modei feminine pentru ca tinutele incep sa fie tot mai simple, apropiindu-se de imaginea femeii moderne, de cariera. Apar deci fustele conice pana la genunchi sau chiar mai sus, jachetele usor cambrate si trenciurile cadrilate facute celebre de Jackie O. Contrastele cromatice gen alb-negru, rosu-negru sau galben-albastru erau si ele in mare voga. Palariile sau manusile erau din ce in ce mai rar intalnite la tinutele de zi, fiind eventual parti ale tinutelor de seara. Oricum borurile palariilor devin in timp din ce in ce mai mici, la vremea respectiva ajungand sa fie aproape inexistente. Anii '70 Asa cum se stie, anii '70 au reprezentat o perioada de transformari majore ce au stat sub semnul miscarii hippie. De aceea cele mai multe influente in fashion au avut ca punct de plecare acelasi curent: pantaloni foarte evazati, jeansi, camasi largi, cu ciucuri sau franjuri, modele de inspiratie etnica, imprimeuri florale, impletituri din piele si bentite colorate. Fiind o perioada

caracterizata mai ales prin revolte si atitudini noi aceleasi contraste s-au intalnit si la nivelul modei: exista deci un trend al personalitatilor nonconformiste si un altul al vesnicilor romantici. De aceea se imprumuta reciproc elemente complexe: panglici impletite in par, tinute largi, onduleuri vaporoase etc. In privinta culorilor paleta cromatica este nelimitata. In fond, intreaga perioada a fost una a prabusirii constrangerilor de orice fel si de aceea, aproape orice combinatie era posibila si orice inspiratie curajoasa de moment putea naste un nou stil. Anii '80 Moda anilor '80 a fost guvernata de curentul disco. Muzica si atitudinea disco au inspirat deci o generatie intreaga. Piesele de rezistenta erau fustele foarte scurte, colantii, tricourile cu un umar liber, manecile trei sferturi, topurile in culori vii si aplicatiile stralucitoare. Foarte la moda erau si colierele lungi, bratarile din plastic si cerceii mari cat mai usor de observat. Intreaga evolutie a lumii fashion din perioada anilor '80 a gravitat in jurul unor simboluri care au dat tonul atat in show-bizz cat si in vestimentatie, dintre acestea remarcandu-se clar....Madonna. Pe scurt, anii '80 au stat sub spiritul nonconformismului, al curajului si al expansivitatii. De aceea, cand vine vorba despre repere in evolutia modei, inspiratia perioadei 1980-1990 nu poate fi trecuta cu vederea.

Boala secolului XX
SIDA (Sindromul Imunodeficienei Dobndite), este o afeciune a sistemului imunitar, caracterizat prin infecii oportuniste, neoplasme, disfuncii neurologice i o mare varietate de alte sindromuri. (Acronimul SIDA provine din limba francez: Syndrome d'Immuno-Deficience Acquis. Pe plan mondial se mai folosete i acronimul AIDS, provenit din limba englez: Acquired Immune Deficiency Syndrome.) 010009000003ed02000000007902000000000400000003010800050000000 b0200000000050000000c0210001500030000001e00040000000701040004 000000070104000800000026060f000600544e505006013b000000410b8600 ee000b000f00000000000f00140000000000280000000f0000000b000000010 0010000000000000000000000000000000000000000000000000000000000f fffff00ff000101ff000101c3fe0101c3fe0101ff060101ff0601011806010118060 101180601011ffe01011ffe010179020000410bc60088000b000f00000000000 f00140000000000280000000f0000000b00000001000800000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000ffffff00cecece00bdbdbd0 0e6e6e6007b7b7b0084848400949494006b6b6b00d6d6d6008c8c8c00a5a5a 500f7f7f7005a5a5a00efefef0063636300adadad00737373009c9c9c00dedede 00b5b5b500000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 41414141414140c01010101010101000308070707070d0e01010101010101 00030a010101010f121212121212121300030a010101010f10101010101011 03000308070707070d0e01010101010a0300040303050b03030c010101010 10a0300010101050901010101010101010a03000101010509010101010101 01010a0305010101050901010101010101010a03000101010506070707070 7070707080300010101020303030303030303030304000800000026060f000 600544e50500701040000002701ffff030000000000 Simbolul solidaritii cu persoanele HIV-positive i bolnave de SIDA. Infecia cu HIV este ireversibil, se poate doar ntrzia apariia bolii prin administrare de medicamente. HIV reprezint prescurtarea n limba englez a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienei Umane - virusul HI). Boala SIDA, odat declanat, evolueaz continuu, putndu-se ntrzia doar i trata medicamentos sau chirurgical o serie de boli aprute ca urmare a deficitului imun. SIDA a fost declarat ca boal de sine stttoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) consider numrul deceselor datorate urmrilor acestei boli ca fiind de 2,9 milioane n anul 2006, numrul celor infectai pe plan mondial de 39,5 milioane, anual infectndu-se alte 4,3 milioane de persoane. Pe plan mondial numrul persoanelor infectate cu HIV se apreciaz ca fiind de 1% n grupa de vrst 15-45 de ani. n unele ri din Africa se consider numrul celor infectai cu acest virus n aceast grup de vrst ca fiind de pn la 20% (i chiar mai mare n unele regiuni) din populaie.

SIDA este un sindrom care denumete totalitatea bolilor asociate infeciei cu virusul HI (HIV), infecie care duce la slbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta n cele din urm SIDA. SIDA afecteaz n special populaia tnr, activ din punct de vedere sexual, ns se poate transmite i de la mam la copil (ft), n cursul naterii prin contactul cu sngele matern sau dup natere prin alptare. Evoluia fatal a tuturor pacienilor atini de SIDA, n ciuda terapiilor celor mai moderne, sofisticate i costisitoare aplicate, mpreun cu extinderea bolii, cu afectarea inclusiv a copiilor, sunt factori de alarm i de generare a psihozei de team fa de acest flagel al secolelor XX-XXI.

Contaminarea
Virusul HI (HIV) se transmite prin snge, sperm, lichid cefalo-rahidian (LCR) i lapte matern. Ca poart de intrare pot funciona rni proaspete, sngernde din mucoas (ocular, bucal, vaginal, anal) sau rni nevindecate sau insuficient protejate de pe oricare parte a pielii corpului. Cile de transmitere cele mai frecvente sunt cele vaginale sau anale datorate nefolosirii prezervativelor i practicii sexuale orale. La toxicomani folosirea n comun a seringii poate fi, de asemenea, un mod de transmitere prin consumul de droguri pe cale intravenoas. Grupul homosexualilor este considerat ca fiind un grup de risc, din cauza schimbului des de parteneri i a contactului sexual anal. Gradul de risc depinde direct de concentraia de virui din secreia vaginal, sperm sau snge. Transfuziile de snge i produsele preparate din snge pot, de asemenea, prezenta un risc de contaminare cu HIV. Controlul de rutin al donatorilor reduce considerabil acest risc, dar nu l poate elimina complet, deoarece infecia nu se poate depista prin teste serologice dect dup un interval liber de minim 25 de zile de la infectare (fereastra serologic). Riscul de transmitere HIV de la mam la ft intrauterin sau la natere n travaliu este considerat ca fiind de 10-30%. n cazul mamelor infectate se poate reduce acest risc la 2% prin administrare de medicamente antiretrovirale i natere prin operaie cezarian. O modalitate de transmitere din pcate des ntlnit prin anii '80 din secolul trecut, este cea parenteral, prin folosirea de seringi contaminate n cazul toxicomanilor dependeni de droguri injectabile. Eliminarea folosirii n comun a seringilor a redus considerabil acest risc n rile n care toxicomania este o problem des ntlnit. Un grup de risc reprezint i personalul sanitar, care poate veni n contact cu secreiile i sngele pacientului infectat, riscul direct reprezentnd nepturi, tieturi sau contactul direct pe pielea lezat neprotejat corespunztor. Cercetrile ultimilor ani au artat c se poate exclude transmiterea prin secreia ocular (lacrimi), bucal i prin transpiraie, pentru c concentraia viruilor HI nu este destul de mare pentru o infectare, la fel ca transmiterea pe calea aerului prin aerul expirat, o cale des ntlnit la alte afeciuni virale (v. Lista bolilor infecioase mai frecvente). Infectarea printr-un contact accidental cu HIV poate fi prevenit cu succes prin profilaxia postexpunere, care dureaz 28 de zile i se poate ncepe 2 ore dup contact. Prima doz medicamentoas trebuie administrat n primele 24 de ore, n cazul nepturilor, sau 72 de ore, n cazul contactului cu mucoasele genitale.

Riscul de contaminare
Riscul de contaminare poate fi apreciat, din considerente etice medicale, doar prin statistici retroactive sau n baza unor studii de laborator. Se tie c riscul este direct dependent de urmtorii factori:

concentraia de virui din produsul contaminat contagiozitatea (virulena) virusului transferul de celule infectate starea general a sistemului imun a celui expus

Valoarea statistic depinde i de calea de transmitere, riscul prin contact sexual repetat cu o persoan infectat fiind mai mic dect cel care i urmeaz unei nepturi. Mai mare chiar este riscul de transmitere de la mama netratat la ft (cu cca. 40%) iar cel de contaminare prin transfuzii este chiar de 95%. De asemenea sunt cazuri n care o singur expunere a dus la infectare i sunt cazuri n care aceast infectare nu a avut loc chiar la expuneri repetate. Statistica de mai jos a fost efectuat cu ajutorul studiilor epidemilogice i studiilor la care au participat cupluri afectate. Riscul individual poate fi ns de cteva ori mai mare. O alt afeciune veneric mrete riscul de contaminare de 5-10 ori, o concentraie mare de virui de 10-30 de ori. Cei nou infectai au o concentraie mai mare de virui n snge pentru c corpul nu are n aceast perioad anticorpi specifici care reduc concentraia virusului din snge. Contactul sexual n timpul menstrei femeii este mai riscant pentru partener, brbaii circumcii au un risc mai sczut. Se poate aprecia astfel c riscul unei contaminri nu depinde de numrul de expuneri. Printr-o medicaie adecvat se scade probabil numrul de virui din snge i secreii. Statistica de mai jos se bazeaz pe studii clinice efectuate n fazele subclinice, de laten a persoanelor infectate, circa 3 luni dup infectare i naintea izbucnirii bolii.

Contactul sexual neprotejat cu un partener seropozitiv, comport un risc de 0,05-0,15 % la femei i 0,03-5,6% (un studiu) la brbai. Infectarea prin practici sexuale orale: la brbat (fellatio - penisul este luat n gur) riscul este mai mic dar nu poate fi exclus; la femei (cunnilingus - lingerea vulvei) i prin anilingus (stimularea anusului prin lingere, practic ntlnit n pornografie i la coprofilio variant a fetiismului) este considerat ca fiind extrem de redus. n timpul contactului sexual anal se produc deseori mici ragade (zgrieturi) pe mucoasa anal. Pentru aceast practic riscul este de 0,82% la partenerul pasiv i 0,3% la parteneul activ (studiu efectuat la parteneri homosexuali). Alte practici sexuale, fr contact direct cu secreii sau snge infectat au un risc extrem de sczut de infectare. Infecia prin nepturile de ac depinde de situaie. Riscul general este de 0,3% i crete n leziuni adnci (de 16 ori), urme vizibile de snge pe ac sau acul a fost anterior ntr-o arter sau ven (de 5 ori), concentraia crescut de virui n snge (de 6 ori). Riscul n cazul canulelor este mai ridicat dect la ace compacte (ac de sering-canul , ac de cusutcompact). Riscul de contaminare prin folosirea n comun a acelor de sering (practic ntlnit la toxicomani dependeni de heroin) scade o dat cu trecerea timpului dintre utilizrile aceleiai seringi, ac de sering, dar virui din interiorul canulei pot rmne mult timp viruleni, uneori chiar zile ntregi. Fierberea acelor poate distruge viruii dac se respect

timpul de sterilizare ns nu se poate efectua la acele uzuale din cauza amboului (captului care se ataeaz seringii) care este din plastic. O dezinfecie prin alcool sau substane dezinfectante nu este suficient, pentru c nu se poate pleca de la presupunerea c substana dezinfectant a ajuns i n lumenul (canula) acului.

Diagnostic
Metodele de laborator folosite se mpart n metode de depistare i metode de confirmare. Scopul depistrii este descoperirea tuturor persoanelor seropozitive, cu riscul de a depista n acest prim faz i fali seropozitivi. Aceast depistare se face de exemplu prin teste rapide cu citire dup doar 30 de minute sau teste ELISA. Din cauza posibilitii unui test fals pozitiv, se recurge la confirmarea seropozitivitii, testare care se supune unei stricte confidenialiti medicale pentru protejarea sferei de intimitate a celui posibil seropozitiv. Depistarea i confirmarea infectrii cu HIV se face n laboratoare specializate pentru aceasta, durata de manoper a acestor teste fiind variabil, de la ore (n cazul testului rapid) la sptmni (n cazul testelor ELISA de prezumie) sau Western-Blot (de confirmare a infeciei).

Definiie i clasificare
Infecia cu HIV se clasific conform criteriilor elaborate de CDC Centers for Disease Control and Prevention revizuite ultima dat n 1993. Clasificarea se bazeaz pe trei categorii rezultate din tabloul clinic i prezena moleculei CD4 de pe suprafaa anumitor leucocite. Categoria A reprezint infecia simptomatic cu HIV. Categoria B cuprinde afeciuni care nu definesc SIDA, care par a fi dependente de un deficit imun. angiomatoz bacilar inflamaii de bazin, mai ales anexite repetate herpes zoster repetate sau larg rspndite purpur trombocitopenic temperatur ( hipertermie ) i diaree de lung durat, peste o lun listerioz candidoz bucal, cea vaginal cronic sau greu de tratat displazie de col uterin carcinoame in situ neuropatii periferice. Categoria C cuprinde acele afeciuni care definesc SIDA. Sunt de regul afeciuni oportuniste sau maligne care nu apar la organisme cu un sistem imun intact sau nu apar cu o asemenea prezentare i evoluie.

Evoluia
Infecia HIV decurge n 4 etape.

Faza (etapa) acut (4-6 sptmni)

Dup 2-6 sptmni de la infecie, pot aprea simptome asemntoare cu gripa: temperatur, transpiraie nocturn, grea, limfangit.

Simptomele cel mai des ntlnite sunt : 80% temperatur ( hipertermie ) 75% oboseal 68% stare general alterat cu impresie de boal, 54% cefalee - dureri de cap 54% inapenten 54% artralgii - dureri articulare 51% erupii cutanate 51% transpiraii nocturne 49% mialgii - dureri musculare 49% grea 46% diaree 46% combinaia temperatur + erupii cutanate 44% faringit - dureri de gt 37% ulceraii - afte bucale 34% ceaf nepenit (probabil din cauza nodulilor limfatici umflai din zon datorate limfangitei) 32% scdere n greutate mai mare de 2,5 kg 24% sensibilitate luminoas Sunt pacieni care nu observ simptomele de mai sus, sau acestea lipsesc. Pentru diagnosticarea unei infecii acute cu HIV este necesar (pe lng simptomele de mai sus) i un rezultat pozitiv a testului HIV-ARN (respectiv prin reacia de polimerizare n lan sau PCR) i un test de confirmare negativ sau la limita negativitii - Western Blot.

Faza (etapa) latent de boal

(dureaz de regul civa ani) n aceast perioad se nmulesc viruii HI (HIV). Persoanele afectate care tiu de infecie nu au simptome fizice, clinice ci doar psihice.

Faza (etapa) a treia (A)ids (R)elated (C)omplex

Simptomele sunt identice cu infecia acut dar nu mai dispar.

Faza (etapa) de boal SIDA

SIDA ca boal este definit cnd apar bolile care descriu boala la un pacient HIV seropozitiv. Acestea se numesc boli, infecii oportuniste. Acestea sunt inofensive pentru un pacient cu sistemul imun sntos. Sistemul imun slbit sau distrus al unui pacient HIV seropozitiv nu se mai poate apra de aceti ageni patogeni inofensivi pentru un pacient cu sistem imun intact i apar bolile sus enumerate. Limfocitele T sunt reperul care arat gradul afectrii sistemului imun. Indicaia de terapie este dat de scderea lor sub limita de 200-400 de celule/pl. S-a elaborat teoria conform creia nu toi infectaii HIV trec la faza de boal, dar teoria nu a putut fi nc confirmat.

Tratamentul bolii
O vindecare a bolii nu este posibil la aceast dat. Izbucnirea fazei 3 i 4 precum i evoluia bolii

poate fi ncetinit prin medicamente antiretrovirale, pot fi tratate infeciile oportuniste, bolile care o caracterizeaz atta timp ct sistemul imun mai este nc activ, distrugerea lui complet duce inevitabil la moarte. Terapia corect aplicat poate prelungi viaa celui afectat timp ndelungat. Terapia HIV trebuie nceput imediat dup contactul cu virusul HI (HIV), n primele ore de la contact. Tratamentul cu medicamente antiretrovirale nu trebuie ntrerupt pentru a evita producerea de rezistene medicamentoase, virusul putnd deveni foarte repede rezistent la ele, motiv pentru care trebuie respectat cu strictee orarul de terapie (un lucru care poate produce un stres suplimentar). Nu trebuie uitat nici posibilitatea apariiei de reacii secundare produse la aceast terapie, toate la un loc producnd un disconfort psihic suplimentar a celui infectat.