Emil Garleanu

Din lumea celor care nu cuvanta

CÂND ST PÂNUL NU-I ACAS !

În odaie lini te. Lini te i-un miros! Pe poli a din dreap ta, pe o farfurie, st uitat o bucat de ca caval. Mirosul de brânz proasp t a str b tut pân la cel mai îngust col i or al casei. i din gaura lui, din gaura de dup sob , oricelul nu- i mai g se te locul. Parc -l trage cineva de musta afar . S ias , s nu ias ! Mai bine s se astâmpere. S se astâmpere, u or de zis; dar ca cavalul? Vezi, asta-i asta: ca cavalul. S -nchid ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? i brânza-i proasp t . Mai mâncase a a bun tate acum vreun an. Dar parc nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. S încerce. Face câ iva pa i m run i, pân -n marginea ascunz toarei lui. M car s-o vad . Unde-o fi? De unde-l vr je te, din ce col îl pofte te cu atâta st ruin la dânsa? A! uite-o, colo pe farfurie. Dac -ar îndr zni! Dar cum? S mearg mai întâi pe lâng perete pân la divan. A a, bun! Pe urm ... Pe urm pe unde s-o ia? Pe lân g dulap? Nu. Pe dup jil ul cela? Nici a a. Atunci? P i, lucrul cel mai bun e s se suie de-a dreptul pe perdea i de acolo s treac , pe marginea l vicerului din perete, pân la poli . i-o dat la ca caval, las , n-are el nevoie s -l înve e al ii ce s fac cu dânsul. Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. i, doamne, mul i fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Ori icum s mai a tepte pu in, s vaz , nu se mi c nimeni, nu-l pânde te cineva? Cum s nu-l pândeasc ! Dar de când a teapt motanul pri lejul s puie laba pe bietul oricu . Dac nu mâncase el ca cavalul, c ci mirosul cela îi zbârlise i lui must ile, p i nu-l mâncase tocmai pentru asta: s -l momeasc pe laco mul din gaur . Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni i lucio i ca sticla, cu must ile întoarse sub iri i ascu ite ca oasele de pe te, st neclintit, dup perna de pe divan, i-a teapt . L-a z rit. Uite-l, îi vede m rgelile ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; a a, înc un pas, înc unul, doi, a aa! Dintr-o s ritur a fost cu laba deasupra lui. Bietul oricu n-avusese vreme nici s treac dincolo de sob . Îl apas pu in cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl r suce te în aer i-l las ame it pe podele. i-l prive te, gândind: „Ca caval i-a trebuit? Poftim ca caval! Doamne! Ce bun o s -mi par mie dup ce te-oi cr n ni.“ Dar mai întâi s se mai joace pu in cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl las s se dezmeticeasc , s -n cer ce s fug i iar vrea s -l prind în cle tele labelor. Dar ce s-aude? Un dup it gr bit pe sal . Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din dou s rituri motanul e în ocni a sobei, iar oarecile, mirat c scap , z p cit, cum poate, o terge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna. În mijlocul od ii se opre te, adulmec lacom mirosul de ca caval, apoi, z rind motanul, se repede i latr cu înver unare. Ar s ri în ocni , dar e prea sus. Se sprijin pe labele de dinainte, tremur , casc , de nelini tit ce-i, mârâie i latr . Apoi tace i, cu ochii inti i la motan, a teapt s se scoboare. Numai uneori întoarce capul spre poli a de un de brânza parc -l
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 2 mailto:bibliomax@libero.it

ademene te. i astfel, câte itrei du manii: oarecele în gaur , motanul în ocni i câinele în mijlocul od ii se pândesc munci i de acela i gând. Dar pa i ap sa i cutremur sala. Ce! St pânul! Repede atunci: motanul se înghesuie te i mai în fund, iar câinele o terge supt divan; numai oarecele, mic cum era, r mâne la locul lui. St pânul intr ; obosit de munc , î i arunc p l ria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-n dreapt spre poli , ia felia de ca caval, taie o bucat de pâine i, mu când când dintr-una când dintr-alta, m nânc din plin, cu poft . i din trei p r i, trei perechi de ochi îl urm resc cu pizm .

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 3

mailto:bibliomax@libero.it

GRIVEI

E b trân. În elege c -i b trân, c -i netrebnic, c cele câteva zile ce i-au mai r mas sunt o povar pe capul tuturora. De când s-a i îmboln vit nu-l mai strig nimeni, nu-l mai mângâie nici o mân , nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credin . Dou zeci de ani, var i iarn , în curtea aceasta a tr it, i-a p zit-o. În nop ile de toamn , cu ploile repezi i p trunz toare, în nop ile de iarn , cu viforni ele n prasnice, el nu st tea în cu ca lui; su flând cu greu, încordându- i mu chii, c ci era vânos, t ia troianul, cutreiera toate col urile gr dinii, i, l trând, d dea de tire c nu e chip s te po i apropia de casa st pânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe ho ul care furase mere din pomul de lâng gard! Ani de-a rândul sim ise durerile loviturii de ciomag pe care i-o d duse atunci în cre tetul capului. i alt dat ... Dar câte nu f cuse, câte nu suferise Grivei, dul ul credincios al cur ii! Îns vremea trece, via a cu ea. -acuma îmb trânise! Nu se mai putea duce nici pân la u a buc t riei, s capete un ciolan, s -l ling . R mânea uneori zile întregi f r s în ghit nimic, fiindc nu se putea mi ca. i-acum, în urm , avea ni te dureri grozave. Urla. i mai ales noaptea, când nu avea cu ce s se mai ia, când nu mai vedea pe ceilal i câni, când r mânea singur, numai el i suferin a lui – mai ales nop ile îl chinuia boala. i urla. Mai întâi gemea, în bu it, cu gura închis , cu limba zbârcit , gemea adânc, ca i cum i se desf cea inima din piept. Apoi îl apucau fiorii; spasmurile îi descle tau f lcile i gemetele îi ie eau mai tari, mai ascu ite. Apoi plângea, plângea cum plâng oamenii, cu lacrimi fierbin i, care îi lunecau pe bot, i parc -l ardeau. i-n urm , înnebunit de durere, nu mai putea r bda, în urm urla, urla groaznic, din toat puterea m runtaielor lui, cu toat încordarea glasului, urla însp imânt tor, de r suna pân în dep rt ri, de unde-i r spundea ecoul ca un alt câine care îi plângea de mil . i diminea a, când zorii zilei mijeau, adormea, sleit, pe culcu ul lui de paie. i to i ai casei care treceau pe lâng el îl blestemau. To i. Urletele lui le tulbura lini tea nop ii, le curma somnul i-i f cea s tresar speria i, în pat. Iar unii credeau c preveste te ceva r u, c preveste te moartea cuiva. El îi auzea vorbind, îi auzea i-i în elegea. Cu ochii blânzi, ter i de boal , îi urm rea pân ce se f ceau nev zu i. În elegea i a tepta s -i vie ceasul. Într-o diminea i-a z rit st pânul de departe, venind spre el, cu mânile la spate, inând ceva ce sclipi la o întors tur , în b taia soarelui. Pentru el venea. Atunci, în sufletul lui parc a-ncercat nu o durere, ci o jale, o jale grozav , o jale adânc pentru st pânul pe care-l v zuse copil, cu care se jucase, cu care mersese pe câmp, la picioarele c ruia se culcase de atâtea ori s primeasc , supus, vergile ce i se cuveneau. i jalea aceasta parc -i d du puteri; se scul i, scheunând, plângând, se târî c tre st pânul lui, se târî i, când ajunse, îi linse picioarele ca i cum i-ar fi luat r mas bun. Apoi închise ochii i,
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 4 mailto:bibliomax@libero.it

încol t cit, a tept . A tept mult. I se f cuse mil st pânului?... Bubuitura nu curm lini tea ogr zii. i ast zi sim i c nu mai are mult. i parc -i p rea r u s închid ochii în curtea în care tr ise, în mijlocul lucrurilor de care n-ar fi vrut niciodat s se despart , supt privirile care nu se mai îndreptau spre el prietenoase. i, deodat , o groaz , o fric de locul acela în care suferise atâta îl cuprinse. Î i adun toate puterile, apoi ca i cum cineva l-ar fi gonit din urm , se dep rt cât putu mai repede, ie i din curte i o lu pe drum, înspre p dure. Când ajunse în mar ginea ei, intr în cel dintâi stufi i, acolo, între crengile care îi ascundeau vederea, î i f cu culcu ul. i a tept . Spre sear un fior îi zvârcoli trupul, apoi altul. i-nc unul – cel de pe urm . i-n clipa în care- i dete sufletul se ridi c pe picioarele de dinainte, i, cu capul întors spre curte, url , ca i cum i-ar fi luat un r mas bun. i urletului lui, scurt, de moarte, îi r spunse ecoul, pentru cea din urm oar , ca un alt câine care-l chema din dep rt ri.

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 5

mailto:bibliomax@libero.it

i ce fericire s c l tore ti. îi povestise o bunic a ei. i-un nor de fum înv lui furnica în cea . i ai de unde da i la al ii. pe cer.it . supt tal pa grea a omului. din prisos. Scotoci încolo i-n coace. se ridic pe c lcâiul pe care câteva fire de nisip se prin seser . u oar . Iar în buzunarul unui om. Îi sui i pe ace tia. aerul jilav de r coare. dintr-o dat .C L TOARE!. Ispititoare. A a. în vre me ce drume ul dormea în iarb . cât ai clipi. c v zând multe. dezgustat . furnica î i lu inima în din i. cu iscusin . o lu încet. când iarba e proas p t supt rou . s nu se scoboare-n el? Din cele ce înv ase dintr-atâtea c l torii. c picase odat peste un pumn de ou furate dintr-un furnicar.“ i tot gândind astfel. întreg neamul furnicesc venise. În vremea aceasta o bubuitur groaznic r sun . se prelinge lumina ca o und de aur. c . îngrozit . mai dincolo. îi mirosi – întrebuin are nu le putu g si! „Ce-o fi f când oamenii cu lucruri care. i cum c ta ce anume vrea s fac omul cu lucrul cela ce-l inea în mâ ni. E c l toare! A ie it din mu uroi furnica. îmbâcsit cu foi de tutun. S se scoboare. ridic prepeli a moart i-o puse în tolb . se scoborî pe hain . care se prevestea prin m nunchiurile lui de raze.i sunt spul berate. ca pe-o prad de r zboi. i-a pornit. se opri. a luat-o spre r s rit. diminea a. cu groaz . privind i minunându-se numai. nu le aduc nici un folos?“ judec ea. c ut s fug înapoi. mai ales. i. ticnite. De aceea. Mai în sus. Buzunarul. pe mânec . „Ciudat – gândi furnica în sine – sar zice c numai pentru ca s fac r u î i învelesc oamenii picioarele în pielea groas a înc l mintelor. Acesta ridic toc mai atunci mâna.. -apoi diminea a prive ti altfel lumea. Ca s ajung jos trebuia s treac peste e-bibliomax http://www. priveli tea pe care cizma unui alt vân tor i-o d duse într-o zi: trei tovar e din furnicar strivite. c r b nir toate ou le. într-un col d du peste câ iva bani de aram . s cunoasc mai bine f ptura omeneasc . furnica. cum face în fiecare diminea . veni. în zigzag. i. Încântat de frumuse ea soarelui. pe cus tura ca râmbu lui. în rev rsatul zorilor. i. i când d du de cel dintâi buzunar al surtucului. îndat ce d du. dup cât se vede. în mirosul lui pip rat i acru. Îndr znea i destoi nic .bibliomax. prinse drept înainte zborul unei prepe li e. se urc pân dup gâtul vân torului. repe de. alt buzunar. cu greu îi po i cunoa te pe dinafar . bunica d duse de veste nu mai decât. i de la al ii. în apuc turile ei. cât ai clipi.. gândurile nu. furnica ajunse la pânza îmbâcsit de praf a pantalonilor vân torului. N-avea noroc! O lu mai sus. altfel o judeci.. i. de cizma unui vân tor. pân lâng pumnul încle tat pe gâtul unei pu ti. C l toarea î i dete toat silin a s se urce mai re pede pe cizm . totu i avu puterea s se gândeasc . În diminea a aceasta. o ame ise. „Iat ce fel de buruieni tiu culege oamenii!“ î i zise. apoi. sprinten . Porni mai departe. prin miri te. apoi. i când. tia c pe oameni. Hai i-acolo! De-abia se coborî îns . ci se limpezesc.. nu câ tiga nimic. Îi pip i. î i i puse în gând s cerceteze. se scoborî în buzunar. c ci vederea ei îi amintea. Ea tia c ochii duc i mintea întoarce. Furnica.tk/ 6 mailto:bibliomax@libero. a pornit s vad lumea. tii destule. în sus. Vân torul alerg . o lu la fug pe mânec în sus. drumea a. de cealalt parte pe care se urcase. De aceea furnica se scoal cu noaptea în cap i porne te la drum.

i se gr bi s culea g f r mi tura. Toc mai atunci ochii furnicii z rir o buc ic de pâine ce r m sese prins în re ea.it . P i iute peste geanta de la oldul vân torului. e-bibliomax http://www. la marginea ei.bibliomax. Dar cum o apuc . î i spuse în gând. i. Se scoborî pe-un fir de iarb i î i sc ld . îi mai veni sufletul la loc. i repede-repede-repede. mai ales merindele: „Bine c m-am ales m car cu ceva“. cu mul umire. lucrul g sit tia c nu se las -n drum. Oricât era de gr bit .tolb . „Brrr! Va s zic sta e omul!“ gândi furnica.tk/ 7 mailto:bibliomax@libero. o lu pe cizm în jos. îndat o i l s la loc: f r mitura era ud de sângele paserii. trupul într-o pic tur de rou .

. E atâta hran pe foile îngro ate parc de urmele degetelor t v lite prin grâul dulce al colivelor. la o leturghie. mai adormit . Se las u oar .tk/ 8 mailto:bibliomax@libero. lene . a dat tocmai peste ce c uta: o pat . În sfâr it d Dumnezeu i ajunge i la m su . ca i cum ar ascu i dou cu ite. a ipe te. musculi a. ar ta c dege elul ce. zbârnâind mul umit . Apoi î i a runc ochii pe mas i se sup r i mai r u: – Pân i c r ile mi le-au vr fuit! Repede. Musculi a se pune pe osp tat. un fir de grâu uns cu miere.i statorniceasc în c pu orul ei un gând: „Ce bine e s tr ie ti i s mori s tul !“ e-bibliomax http://www. Î i scutur aripioarele. scorojit i unsuros.i l sase urma avusese grija s se înmoaie dintru-ntâi în dulcea . un S frumos. zaharisit proasp t. Pe masa din mijloc. se a eaz pe marginea unui pahar. O musculi . drept deasupra ceaslovului. pe-un das c l.it . ba intr pân i-n potcapul cel nou. sfin ia-sa închide ceaslovul. aprins la fa . i s-a întors acas . i le freac unul de altul. Atunci î i aduse aminte cum nec jise mai zilele trecute. dup ce sp rseser mai întâi toate învelitorile gavanoaselor cu dulce i. intr bâzâind s caute ceva dulce de gustat. Iar în mijlocul slovei ro ii. Zboar încolo i-ncoace. – Poftim!. popa Gheorghe. ei poftim! strig p rintele înfuriat. A f cut slujba la biseric . st deschis. pe foaia unsuroas . se plimb pe la icoane. la loc. se f cu una cu hârtia. pe ale c rei col uri de sus pic turile de cear stau ca ni te pece i. Acum s-a s turat. a a în treac t. pe urm s-a ab tut pe la Petru bacalul.. pe o margine. ca i cum s-ar în china. apoi. nu o dat ie ise s tul din biserica de peste drum. Sfin ia-sa. str lucitoare ca un licurici. intr sup rat. ro ul slovei mari din susul foii. izbutise s . cu ochi orul. ca i cum ar fi fost esut la începutul rândului: „Slav ie“. a luat un pelina . un ceaslov vechi. i-l arunc . Prin fereastra deschis soarele scoate sclipiri din sticl ria de pe poli i. pe care plodurile îl a ezaser pe pat cu fundul în jos i-l pref cuser într-un cuibar de ou ro ii – c ci e Pa tele. Nimic. strivit . în dulap. se suie bini or pân -n mijlocul slovei ro ii care o atrage. cu o mi care iute. cât o g m lie. tocmai în clipa când. Se uit prin strachini. încondeiat cu m iestrie.. Pân ce n-a gustat din miere nu s-a l sat. i poftim ce g se te: preoteasa nic ieri – dus prin vecini. uitat acolo de c tre copiii sfin iei-sale. În fa a iconostasului clipoce te candela.. lâng buze. î i întinde picioru ele de dinapoi. copiii la hoin rit. r suflând din greu. Iar aici. În clipa aceasta u a se deschide dintr-o dat . c ruia îi r m sese pe barb . pr p denie de lacom ce-i! Numai din când în când prinde.MUSCULI A În odaie e t cere. E doar obi nuit cu c r ile biserice ti.bibliomax. dar bietului om i-a ie it sufletul alungând-o. de pe fereastra din sal .

i iar purcese la drum. Atunci se mi c din nou. Se f cuse parc mai mititel decât fusese. i-al cui era? Mic cât un fir de linte. Cu cât str lucire. luni. i umbl . Dar ce mireasm se rev rsa de sus!. i voinicul privi iar în sus. f r s tie pentru ce. Mult s fi mers. i ce întunecime. mi ca picioru ele fragede i ocolea.. i de acolo. pân în vârf. Iar când a po posit. cruce. ca o adeverire. o f r mi de lumin închegat . S-a trezit ca dintr-un somn i parc era de când p mântul. frunzi oara care-l ad postise.i putu opri un oftat: e-bibliomax http://www. Era el altul? Picioru ele nu mai erau ale lui de scânteiau a a? i mai era îmbr cat în aur! C ci i trupu orul lui. i v zu c poate.GÂND CELUL Cum venise pe lume nici el nu. i atunci. mo nege te. Nu sim ise nici durere. nu. dar nu se l sa. cât umezeal suptfrunzi oara lui. îi deschise în sfâr it bine-bine i privi în sus.tk/ 9 mailto:bibliomax@libero. i când colo avea atâtea adânci tu ri. Privea în sus i nu. Înc vreo câ iva pa i. c p rea o pic tur de rou . V zând asta. de sus. Tres ri. din care credea c se desf cuse: o s ritur – sau o vedea el ce-o face. mai mari. b iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în rân . se ridic pe picioru ele de dinapoi. în ploaia de lumin . mai tare. ud de sudoare. orbit de atâta str lucire. la bulg rul de aur.. dea supra. Ce – nu f cuse nici un sfert din sfertul drumului?! Puterile îi cam sl biser . Atunci r mase pe loc. parc se întruchipa o frunzi oar l t rea . i cât era de hot rât i de vânjos drume ul. îl cuprindea întreg. i mult î i muncise gândul: cum r s rise. Privi în sus i se cutremur . s pt mâni.bibliomax. i ici. de acolo. i. atâtea ridic turi: v i. Ce c utase dânsul acolo? Iar din mijlocul t riei albastre. Ce se mai întreba! F r îndoial de acolo c zuse. Dar ce dep rtare! i cum s ajung ? Privi în sus. nici bucurie. s mearg . Pe urm încerc din nou. ca o prisp . a mers. În mintea lui î i înjgheb planul. z ri lugerul unui crin ce se ridica a a de înalt. i îndr zni: deschise ochi orii mai mult. Nu cum va era o f r mi c zut . i. cu cele dinainte î i f cu. bulg rele de aur sc p tase de amiaz . b iete. i scoborî dincolo. pe de margini. apoi. Luciu i se p ruse lugerul crinului. Se odihni o clip . c parc floarea din vârf des chi dea paharul chiar dedesuptul bulg rului de aur s -i culeag razele. i umbl .i d dea seama. pe râna neagr trupul arunca o lumin dulce. scânteia. i-a mers voinicul. S se suie pe luger în sus. Se uit în jos i-l prinse ame eala. dealuri. Într-o zi încerc o pornire l untric : ie i de supt umbra r coroas i d du buzna afar . ce adânc i albastru se dezvelea cerul! i ce minune! Cu ochi orii lui cât ni te fire de colb. acolo trebuia s se întoarc . dup ce trecu peste un gr unte de piatr cât un munte. Acolo o s se odihneasc . i de-abia ajunse. un bulg re de aur aprins arunca v p i. avea de umblat. pe care i-l vedea pentru întâia oar . s mearg i s mearg . la drum. se trezi la r d cina crinului. deasupra c pu orului. Încetul cu încetul îi veni inima la loc.it .i credea ochilor: zile. r t cit pe p mânt? i.

doamne!“ e-bibliomax http://www.„Uf! C mult mai am de suit.tk/ 10 mailto:bibliomax@libero.it .bibliomax.

Dar peste pu in deodat adâncul sc p r .. pas rea se asculta singur . glasul se-nal singur. Aerul parc se rumenise. Niciodat darul acesta. Înc o lovire de aripi. tremur tor i dumnezeiesc de dulce. un tril de mul umire izvorî din gu a ciocârliei.MAI SUS! S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeli ei:„Pitpalac!“ Cerul abia se rumenise. Dar trupul greu parc -i înl n uie glasul. smulgându-se. Înota în valuri str vezii. Apoi se dezlipi de rân i. î i încordeaz mai tare puterile. u oar ca aerul.i alege totdeauna clipa nimerit în care s . i-l ine închis ca într-o colivie. se simte. nebun de fericire.bibliomax. nu umpluse sufletul p s rii de o mare fericire. pic turile de rou înc nu se pref cuser în m rg ritare. În cântecul ei. se în l . trupul cade ca un bulg re de rân spre p mânt. Într-un avânt î i pune cea din urm putere i. trimis de c tre soare. Mai sus! Slab de tot i se p rea ciocârliei c mai aude glasul pitpalacei.i penele. str vezie ca el. Cea dintâi raz str punse v zduhul i se topi în ochiul ciocârliei. deodat . – ea i raza. i-nc una. dezlipit de râna p mântului.i verse prinosul. în singur tatea ame itoare a în l imilor. i-n vreme ce. d du drumul ciripitului ei gâdil tor ca al unei grindine de m rg ritare. C ci i fericirea nu. în sf r it. I se p rea c tremur rile cântecului ei umpleau bolta cerului.. Î i avânt din ce în ce cântecul.tk/ 11 mailto:bibliomax@libero. Mai sus! Îmb tat . în înalt. plutind pe ele.Vroia s se simt singur . slobod . Ar vrea s se simt dezrobit .it . Oglinda cerului poleia p mântul. luceaf rul tot f cea din ochi p mântului. Înc o b taie de aripi. pentru ea i pentru soare cânta. pas rea îi spunea c vine. Scuturându. desf cut de greutatea netrebnic a c rnii. în înalt. i raza mereu o cheam c tre în l imi. pâlpâind din aripi. Mai sus! Mai sus! i trupul mereu o trage înapoi c tre p mânt. e-bibliomax http://www. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea.

„Fire te – gândi greierul – l cust i s stea acas – dracul a mai v zut!“ i cum luna se ascunsese într-un nor. i cum numai de întrebat se putea întreba singur. i. de sus. Iar înc lzindu-se grozav. fire te.bibliomax. în cinstea lor. greierul le cânt . Îl mai mângâie îns pe greier iubirea i laudele care o mul ime de maica-domnului – gâng niile cele ro ii stropite cu negru – i-o ar tau. nu era alta care s aib str mo i mai ale i i mai de via . Iar vacile-domnului îl rugau s nu mai conteneasc .it . în juru-i. când neamul lor greieresc î i ridica osanele lui însu i. un bo de hum ce orbec ia f r’ de nici un c p tâi. s -l asculte. greierul în elesese c i ele erau mirate de îndr zneala unei paseri venetice. ca i pe atunci. Iar vacile-domnului se sf tuir . un imn al dimine ei. cânt re ul se rug de iertare.tk/ 12 mailto:bibliomax@libero.CÂNT RE UL E de neam! Între toate lighioanele lumii. poftindu-le. ca s afle i-un r spuns. gânde te el. Toat nopticica nu închise ochii. Privighetoarea î i f cuse de cap. Chiar un str bunic al lui. P mântul era o nimica toat . a a. fusese cânt re în cuptorul brut riei lui Por-împ rat. care îndr znise s se întreac din s rit cu el. rug pe un licurici s -i lumineze calea. Las c -l c inau c nu putuse dormi. i. din copacul supt care dânsul se odihnea. dar din semnele lor. leg nându-se u or. supt frunzele uria e din care ast zi nici m car urme n-au r mas. li se închin cu plec ciune. în zori de zi. î i puse în minte s isco deas c pe o l cust . Toate gândurile acestea n v liser greierului în cap într-o sear . se ridicar pe firicelele de iarb dimprejurul culcu ului cinstitului cânt re i. O c ut totu i i n-o g si. începur s -i fac vânt. îl apucau furiile. de i numai la gândul c avea s vorbeasc unei obr znic turi. s doarm în r coare. când nu putea a ipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei. prin v zduh. C ci doar a a r mân pove tile pe lume. cu mii de ani înainte. ci le povesteau b trânii în toate min ile lor. i se ad posti supt frunza unei rochi a-rândunicii. e-bibliomax http://www. fiindc ele altceva n-aveau de f cut decât s -l asculte. Ei biruiser vremea – d i nuiau st pâni în lung i-n lat. se întoarse. i le-a cântat greierul pân ce soarele s-a ridicat de câteva suli i pe cer. n-a putea-o vedea i eu pe dihania asta? Ce neam a a de obraznic s fie?“ se întreba greierul. cum se i cuvenea unui mân drucrai ce era. i astea nu erau vorbe de ici de colo. care turbura lini tea b tina ilor de neam. i ei. i. s a ipeasc pu in. Greierului i se umfla inima în piept de mândrie. de la al i b trâni pricepu i le auziser . „M rog. cu toat oboseala.

de pe-o ramur lu un c r bu . strigându. Pas rea se leg n o clip . i forfec aripele de câteva ori în p mânt: î i d deau bine e. i din cap tul drumului. deschise pliscul.i sufletul: „Acuma chiar c-am p it-o!“ Când ajunse curcanul în dreptul cuco ului.. un p un. o vrabie. care v zuse multe în via a ei. „Am sc pat!“ gândi cu bucurie c r bu ul i se în toarse s priveasc dup cuco . mare. s-a în epenit o clip ca un sfredel. mai m ri or ceva decât o nuc . i le desf cu.tk/ 13 mailto:bibliomax@libero. cât putea mai repede. r sufl : „Bine c-am avut noroc!“ Dar deodat . pene i hârtii. i dac de pe jos fura flori. luând cu el tot ce g sea mai u or în cale.i dup dânsa odraslele care duceau în minte o înv tur mai mult. de dup gard.S R CU UL!. mai de seama mea. î i v zu de drum. cu pintenii arcui i. s-a uitat cu un ochi la c r bu i-a trecut mândru înainte. i-a v zut c poate zbura i f r s dea din aripi.. Vârtejul i-a f cut gustul. cur i i livezi. „Ei! De a a paseri mici.i încerce aripele. P unul s-a apropiat. privi împrejur: un drum pr fuit.it . castaniu. l sându-l. venea un cuco . preg tindu-se chiar s dea sturzului ziua bun . s ri. inându. C r bu ul se f cu mai mic decât era. îl înghi i. ame it. tehui. Când s-a trezit. cu coada rotund cât soarele la r s rit. peste câmp. Iar c r bu ul c zu pe-o buc ic de hârtie alb . cu ochi orii ca dou neghini e. lâng o curte. „Îî! Scap de unul i dau peste altul – î i zise c r bu ul – sta m -nghite!“ Cuco ul s-a apropiat. l sând tot ce luase balt la p mânt. cu l comie. i acum î i lua zborul într-alt loc. un c r bu mititel. apoi a pornit-o. an o . Ia s zboare acuma. î i a e zase pui orii în rând. În clipa aceea un pui de sturz. C r bu ului nu-i venea s . curcanul se feri parc s nu calce c r bu ul. apoi î i strânse coada i zbur în drum. iar cuco ul scoase pieptul i mai în afar . S-a iscat un vârtej ca din senin. apoi s-a topit deodat . apuc . zbur spre el. apoi iar l-a întors cum îl g sise. „De sta nu mai scap!“ crezu c r bu ul. Dar uite: colo e drumul. i-a strâns i el picioru ele. pe dreapta gardul – tr ie te. cu aripele fragede. cu pieptul în plato . s priveasc . gândi c r bu ul. Când l-a luat vârtejul pe sus. e-bibliomax http://www. S . mi-i drag i mie“. S-a în urubat în p mânt. l-a r sturnat cu ciocul pe spate. i acesta. C r bu de prim var . de cum z rise c r bu ul jos. c r bu ul. de-acolo. Din cel lalt cap t al drumului sosea un curcan. i: hap! hap! – mai s se înece. Cuco ul s-a dus. supt el hârtia.bibliomax. bietul. Atunci încremeni de spaim . S r cu ul c r bu ! De pe gard. se înroti.i cread ochilor c mai e în via . î i ro i m rgelile i î i d du ca pul pe spate. i. i r mase acolo. se în l în picioare. i-n mijlocul unui drum de ar . pe vreo creang de copac. Dar sturzul se l s lâng buc ica de hârtie. când îl ajunse.

fuse uria e. în untrul cur ii. tulpina de rochi a-rândunicii. lâng teuca de ap . Apoi. Înfoiate. C ci am paseri multe i felurite. gata ca de lupt . Dar ce-i? G inele se strâng s priveasc iscoditoare. sare. Stai pu in i-o s vezi! Gr m ticul cur ii mele e doar curcanul! Iat -l: i-a i z rit. Dar bate soarele tare. iar pe c tina în care vr biile stau împ nate ca albinele în roi. Gâgâlicii – bo uri de aur. Ai auzit cucurigul? R sare soarele. hai s le privim. i.i desfac lop elile pliscului. Penele zbor ca luate de vânt. cu picioru ele lui sub iri i fragede ca paiul. cum îi desparte. an o . bibilica – picherea – alearg dintr-un col într-altul. pe vârfurile lor in acoper mântul – cerul. se ese. linse. s puie toate la locul lor. supt tufi ul cela de agri e. pe care se dea p n vântul. a a-s de hursuze. din loc în loc. strâns în fusta ei cu pic ele. sfârâindu-i picioru ele în ghetele galbene pe nisip.i arate b rb ia câr dului celui de claponi. Uite-l cum se repede. osp teaz . Uite-i cum se fr mânt . cum se pune mijlocitor între ei. cum se ciupesc de la un viermi or. s r cu ii. Colo. tiu numai s . pân ce z resc o alt prad . sunt ra ele. sau zburlite ca de vânt.bibliomax. Albe. Ceilal i r mân locului prosti i. îndemnând la t cere – le vezi? cârdul de gâ te se în ir . leg nându-se. Parc vrea s . De jur împrejurul cur ii se încinge un gard de c tin . gata s sar în capul oricui s-ar apropia. pe cap. toate celelalte. Tufe de pomu oar i de agri e dau.i mâna la ochi. ad post paserilor mele. Dincolo. Pe de margini.tk/ 14 mailto:bibliomax@libero. cu plato a pe ne lor o elii. Mi când mereu din ciotul cozii. sunt clo tele. una dup alta. Numai s -i auzi guri a când vreo lene e se întrece mai mult cu dedeochiul somnului. i se cocoa dup gât. De ici. pe malul unei ape. De acolo urm re te cu ochi orii lui vioi ce fac ceilal i: prinde clipa. din porti a încununat cu ieder . cum se strâng roi i se desfac pe urm . Cuco ul acela negru e ceasornicul cur ii mele. ca i când cea din cap t ar fi înghi it un mosor de sfoar al c rei cap t l-ar fi h p it. harnica ogr zii! Repede-repede. e i dreptul lui: se înro e te. Î i hr nesc pui orii. de gospodin . s se lincereasc -n ap . cu pintenii arcui i. Iar dac a f cut pace. pe cel mai vaj nic îl ciupe te i-l urm re te pân în cel lalt col al cur ii.it . Unul a s rit pe spatele mamei. de iute ce alearg . parc -s totdea una v duve. la dreapta i la stânga. ca i când ar c uta o comoar . i apuc viermi orul. cu dou pic turi de rubin drept ochi.ÎN CURTEA MEA Curtea mea e la ar . cu bone ica alb tivit cu arnici. Pune. uite-o. î i atârn e-bibliomax http://www. pe rând. ca la o azvârlitur de piatr unul de altul. de cu prim var pân -n toamn . din fa a lui – g ini care nu se ou – ale c ror pene lungi i moi îi prefac într-un fel de s l cii plâng toare printre paseri. sâsâind. ca i când dânsa le-ar îndemna i îndrepta trupul încotro s-apuce. A. ele scurm mereu. fugind supt aripa cald i ocrotitoare a clo tei. Doi cuco i tineri s-au apucat la lupt . cu cercelu ii de m rgean la ureche. s po i privi mai bine. Iat -l pe culme. se înal plopi b trâni.

s sar . i-n urma lui paserile î i v d de hran .iragurile de hurmuz i m rgele la gât. i-a strâns mugurul nasului. Când g se te o deschiz tur se opre te i latr – d de veste. p zitorul. ca un drept judec tor ce este. Acuma cerceteaz gardul dac n-are vreo gaur prin care s se poat strecura lighioanele în untrul cur ii.it . s se ascund . N-a vea nici o grij ! Gr m ticul l-a z rit cel dintâi. Gluguind. parc -i zice: „Poftim dac . Gâgâlicii de aur au n v lit supt aripele clo tilor.i d mâna!“ Dar vultanul e priceput. cu capul întors spre cer. prime te închin ciunile tuturor.bibliomax. i se terge prin zare. i lini tea i pacea se las peste curtea mea. Tot necazul lui e c gr m ticul î i poate înroti la fel coada. E un vultan. craiul cur ii mele – prive te-l. Aha! Vezi? S-au oprit toate paserile. tie cu cine are de-a face. i-a scos gu a în afar i-l urm re te cu ochii. s caute aiurea o prad mai pu in p zit . Un ocol. dul ul. nici nu vrea s se uite la el. gâgâlicii r sar iar i la lumin . O s geat str bate prin aer. i. Hai. de ne-om duce i noi! e-bibliomax http://www.tk/ 15 mailto:bibliomax@libero. Auzi un l trat? E Duda – Duda ache. Numai fantele.

s nu mai p easc cum o p ise când rosese o iarn întreag coaja copacilor. m-ascul i. ce i-a venit în gând? S strâng alune. îl deslu e te m c leandrul. la-nceput. i. tare. veveri a a dat într-o bun zi peste un pom ciudat. s se hr neas c .. D duse. dup zisele m c leandrului. scatiii. întocmai. scatiule? începe m c leandrul. în vreme ce dânsa d pove e pui orilor ei: „Nu ie i i la marginea cuibului!“ „Nu striga i când nu sunt eu cu voi!“ „Tst! pisica!“ O vrabie ciripe te pe gard. Plisc are. a a. a în eles ea c -n alune trebuie s fie ceva. Ce era? Cioc nitoarea. Nu-i cuno ti povestea? S i-o spun! (M rturisesc c vreo câteva ciripituri nu le-am în eles. slav domnului! Cra ! iac i miezul. v pot spune. o con vorbire între un m c leandru i-un scatiu. D-ta. f cea planuri mari.CIOC! CIOC! CIOC! i paserile se-n eleg între ele. Acas i le-am spus gai ei. pe când oamenii erau pu ini de tot. Cerceteaz : un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veveri a. A a. – Demult. S v-o spun: „Cioc! cioc! cioc!“ se aude de departe. în scorbur de alune. dar s-a i mâniat. c nu ti i nimic. una cu copacul. cu roada rotund . frate. fiin prev z toare. Nici nu b nuie ti c i plânge numai dragostea ei. s fac g l gie. cum e iscusit . am ascultat. povestea cioc nitoarei:) . I-au pl cut alunele i. i-a a teptat. Bun! Cra -cra -cra . d un zi. cum o vezi: sai ici.bibliomax. a jungi s crezi c pentru tine î i vars în gâlgâiri ploaia de m rg ritare. Cioc nitoarea vroi s-o zbugheasc afar . i ei. S-a ghemuit înfundul scorburii. fiindc am înv at-o s vorbeasc omene te.. i i-a umplut scorbura de cu toamn .tk/ 16 mailto:bibliomax@libero. În diminea a când o pândea veveri a. peste alun. crezi c i-a venit.it . s nu se mi te toat iarna din c su a ei. auzi ciripind o rândunic . s-a pus pe mâncat. într-o bun diminea . i poamele i mai pu ine. nici cu vârful botului s nu miroase vi forni a când.i ia prânzul. S-a pus la pând s prind pe ho . mul umit gai ei mele. Tocmai se bucura c d duse norocul peste dânsa. vezi. de la gai a mea care. dar e-bibliomax http://www. Atâta pagub ! Dar eu tiu multe asupra lucrului stuia de la gai a mea. Din ziua aceea venea în fiece amiaz s . d de scorbur . se zgârie la un picior într-o coaj . biata! i-a s rit inima din loc: „Uliul!“ În nop ile cu lun ascul i privighetoarea – te încânt . Dtale pu in î i pas . i gai a mi le-a t lm cit. Dumneavoastr poate nu m ve i crede. M c leandrul zice: – E cioc nitoarea! – Cioc nitoarea – r spunse scatiul – ce-o fi cioc nind mereu? – Caut veveri a. A a. un gust. dar de-abia intr în scorbur c veveri a se repezi. dar le-am inut îns minte. spre pild . mi-a descoperit câteva taine ale graiului p s resc. dar cu miezul dulce i gustos. demult tare. – Veveri a? De ce? – Urâ i îmi sunte i voi. a sosit tot a a zglobie. vâr -te colea. Caut – coaja de alun ? De unde? C ea nici nu se atinsese înc de merindele strânse.

. De-abia se mai aude. N-a mai intrat în scorbur . M asurze te cu oc rile. Apoi trece la alt copac i la altul. de parte: Cioc! cioc! cioc! Scatiul piruie iar: – tii una.. când i-a venit inima la loc. de atunci – întreb scatiul – n-are cioc nitoarea coad ?. se duce. s nu spune i cumva gai ei mele cele ce v-am dest inuit. Ssst! Uite-o. Ea cioc ne te fiindc suge din mustul copacilor – i-o fi pl când hrana asta. Un stejar g unos r sun ca un hârb..veveri a o prinse de coad ! D -i în sus. Acestea le-am auzit mai d un zi povestite de c tre un m c leandru unui scatiu.. a b tut cu ciocul: Cioc! cioc! cioc! Dar veveri a î i mutase culcu ul. se terge din ochii mei. cel pu in s trag din asta un folos.. i pe ici i-i drumul.. smerit . V rog! e-bibliomax http://www. Mai târziu... i. – Zi.bibliomax. i s-a v zut f r coad . las coada.it . frasinul mai în bu it. Fagul sun mai tare. dar nici c d de r spuns. frate m c lendre? Eu cred c tot ce mi-ai spus sunt numai ni te vorbe. d -i în jos.tk/ 17 mailto:bibliomax@libero. M c leandrul se sup r : – Se cunoa te c e ti pas re neispr vit . i cioc na ul bate mereu. în laba veveri ei. O fulgerare ro ie str bate lumini ul. s-a întors la veveri s se roage de dânsa. S-o fi hr nind ea cu mustul copacilor. Un lucru îns : dac veni i cineva pe la mine. De atunci mereu cioc ne te la fiecare copac. – Vezi bine. ca opârla. M uit i eu. Cioc nitoarea se ca r cu ghearele de trunchiul unui mestea c n i-l cioc ne te de jos pân sus. dar ce i-o fi zis: „Dac mi-i dat s cioc nesc mereu. s m hr nesc!“ – A a-i! încheie scatiul.

Gai a: Las c te cunosc. crede-m . deprinse mereu cu albastru v zduhului. preasfântul le-a spus c vrea s le înfrumuse eze. le zise s . i cioc nitoarea.. Eu: i lada-n pod! Gai a: A a. cu verdele ierbii i cu aurul soarelui. când lu crengu a se împunse într-un spin i îndat îi ie i în vârful degetului o bobi de sânge.. P s rile cerului îns . hop!. La-nceput toate p s rile aveau penele de dou feluri: albe i negre. Uite (î i scoate un fulg cu ciocul i-l las s pluteasc în aer). Gai a mea e foc.bibliomax. apoi s se lase pe p mânt. Ar tân du-le p unul. m jur. prin înaltul cerului. de. s . jur mintele mele sunt ceva mai grele. V-am dest inuit p ania cioc nitoarei i de-atunci i-a pierdut încrederea în mine. i ca s -l vad mai bine p s rile pe p un. Preaînaltul o chem s o mustre c a rupt floarea. ca ziua i ca noaptea. de pe trupul lui. Dumnezeu îi porunci s . Ascult . î i f g duiesc c de acum înainte n-o s mai spun altora nimic din ceea ce-mi vei împ rt i.Dumnezeu a poruncit unui vultur s adune toate zbur toarele cerului. A a mi-ai vorbit i rândul trecut i mi-ai pus cioc nitoarea pe cap. s -mi spun cum au c p tat p s rile penele lor a a de minunate la vedere. d -ne din toate câte ceva i las -ne s ne amestec m noi cum ne-o t ia capul“. care în târ ziase. În sfâr it. O s pt mân întreag am rugat-o pân s . Eu: Gai drag .. i atâta tot. Gai a: Jur mintele tale sunt ca fulgii mei de u oare.i roteasc coada.i aleag fiecare. i ce i-a zis:„Bine. i de atunci p unul c p t darul acesta. dup ce s-au strâns la un loc cu toatele.i spun i povestea asta. iar pentru c prin e-bibliomax http://www.it . pu ine au ales penele acestea. Tocmai atunci. de ce n-ar fi i la pene?“ Atunci s-a uitat în sus. Eu: Gai drag . o s . cânta mai frumos decât toate i era i pas rea lui de cas – a hot rât a adar unui p un s . i-a hot rât îndat unui p un – p unul era alb. c-un trandafir alb în cioc.. Dumnezeu meni floarea s se fac ro ie.i poarte aripile prin verdele ierbii.i moaie penele în albastrul v zduhului i-n aurul r s ritului.i ia zborul în zorii zilei. de-mi am r te zilele. i mai toate s-au bucurat de socoteala sticletelui. mic i afurisit: „Doamne.Asculta i ce-am vorbit cu gai a: Eu: Pas re drag . i. felul penei în care ar vrea s fie îmbr cat .i lua ochii cu str lucirea lui dac -l priveai. s . apoi porunci unui înger s -i aduc trandafirul s -l miroas . Dumnezeu a zâmbit i a încuviin at ca cele care vroiau s asculte de sticlete s fac dup cum le-a sf tuit el..ÎN FEL DE FEL DE FE E.. Decât c Dumnezeu se cam s turase s le vad pe toate la fel. Îngerul.. Vezi dumneata. Gai a: Las ! Las !. zise el.. cum se i f cu. Dup ce p unul a îndeplinit toate acestea. dac la trup sunt deosebite.tk/ 18 mailto:bibliomax@libero. i-n jos...i in cuvântul. Fiindc din pricina trandafirului r s ri cea dintâi pic tur de sânge pe lume.

i cânt . era cea mai lene pas re: dormea i ziua i noaptea. c tot albastrul. Cioara.i mai putea lua cuvântul înapoi. nimerise i ea la spartul târgului i alerg la preaîn eleptul s -i schimbe i ei penele. apoi a început s fluiere un cântec pe care am înv at-o eu. De trei ori i-a poruncit Atotputernicul s tac . Gai a m-a privit. Iar el.bibliomax. obosit. dintr-un tufi . iar p unul schiaun ca o mâ . i cum avea un glas minunat. a r mas p unul. de bucurie. frumoas poveste i mare minciun mi-ai în irat. Gai a: Dac o crezi. îns i a a e bine c tot mi-a venit mintea cea de pe urm . i fiindc acuma se trecuse cu somnul. i se f cu mil Ziditorului de p s ric . Zis i f cut. i-am spus un adev r. i-au amestecat penele care cum le-a t iat capul. în schimb. dispre uit de celelalte p s ri. îns ? A a le-a luat ochii celorlalte p s ri ro ul cioc nitoarei. Eu:Gai o. vrabia. î i închipui. Eu: A a-i! Dar adev rul e un adev r când e pentru to i la fel.it . Ce s fac ? Tocmai atunci îi lovi auzul glasul p unului. i neagr a r mas. c toate au n volit la ea. cu pana mea n-o s m ia nimeni în seam i-o s m -nmul esc în pace. i-au r mas lui. Vrabia fiindc era cald sa sc ldat îndat în rân i s-a f cut ca dracul. f r s ia seam c Dumnezeu. s-a pus îndat s cânte. cam pu in. Ia a a!“ Dup ce gai a sfâr i. oamenii îl tim. acum. Atotputernicul spuse îngerului s . Uite-a a. umbli cu iretenii. foarte în eleapt ce-a gândit:„Eu nu-s proast . frumos. Adev rul numai noi.cioc nitoare se întâmplase aceasta.Atunci. în grab . v place? Ca s m r zbun pe ea v-am dest inuit i povestea a ceasta. s capete i ele m car cât de pu in din fa a sângelui. apoi iat ce i-am vorbit: Eu: Ia ascult . e-bibliomax http://www. i cânt . Dar cel mai folosit. M rturisesc.i tearg degetul de capul ei. Dar fiindc privighetoarea zbur de um rul Atotputernicului. s se ating de dânsa. A a preaînaltul i-a atins degetul de penele p unul i-a f cut: prigoria. vroia s a ipeasc pu in. Gai a: i câte minciuni n-au fost mult vreme. i fiindc îndurarea lui Dumnezeu nu c u noa te margini. cu ce putuse lua i dânsa de pe aripi. vecina ei. Ba sc pa i de cântecul z ludului. de unde! Îi da înainte. iat i privighetoarea! Privighetoarea pe vremea aceea. ca i cum mi-ar fi zis:„Vorb s fie!“ Ei. aurul i verdele. De atunci privighetoarea cânt a a de frumos. adev ruri. s r mâie însemnat . Cel dintâi sticletele. El. pentru to i. i se rug . Uite. Ce s vezi. cum o cred eu. Dumnezeu îns se sup r foc de lenea privighetoarei i o l s a a. Pu ine au avut în elepciune s se roage de Dumnezeu s le fac cum o crede înnem rginita lui m rinimie. un cântec de batjocur . i-un dar mare. a întors capul.tk/ 19 mailto:bibliomax@libero. m-am gândit pu in. Ia s r mân eu neagr cum sunt“. Dar dintr-o pic tur ce s-alegi? Pe urm . gangurul. c nu vroia s r mân a a cum o mâzg lise. scatiul. de iertare. gai o drag . i ce se gândi Dumnezeu? S treac glasul p unului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o d duse se cuvenea. ba o i pedepsi s nu mai doarm nici nop ile de acum înainte. adev rate. Ba chiar i eu am întins aripile de mi-a pus albastru pe ele. Tot astfel i corbul. Îns nu.

o pereche r mâne în zbor mai potolit.bibliomax. î i vede tovar a. o turturic î i curm zborul. din gu – un semn al c l uzei – vrea s le strâng pe toate la un loc. se rote te în dou cercuri.i so ia. de la trupul pe care. iar se strâng.. Întâi o iau pe-aproa pe de p mânt.NEDESP R ITE!. Stingherul. printre plopii înal i. so ul. ca împinse de un dor tainic. ipete r sar i se stâng. de jur împrejurul p duricei. Apoi fac un ocol mare. i. Toamn ! P durea fumeg . le pun în frunte. peste lunci. i iar se r resc. paserile bat din aripi i se hot r sc. apoi se întoarce.it . i-n vârf de s geat c l toresc. Se ridic stolul sus-sus. O putere îl ine atunci deasupra v ltoarei. în ochii lor parc fur soarele.tk/ 20 mailto:bibliomax@libero. apoi î i aleg c l uzele. umbre se strecoar r t cite. se înal drept. Sunt paserile c l toare. dar din perechea din urm . Paserile se rotesc în înalt. Ajung deasupra râului. ca o s geat . care se aud ca ni te sunete supte u or dintr-un flaut.. în vreme ce o raz de soare împunge pânza norilor i tive te pe cer o dung de lumin . îl urm re te mereu. i supt cerul. Negurile se las perdeluind z rile. în cercuri strânse. deasupra rari tilor. se terg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nop ile reci de toamn v zduhul parc fream t . caut îngrijat. cu ochii nedesprin i de la trupul pl pând i p tat de sânge ce lunec la vale. i-n urma lor toamna cade mai grea! e-bibliomax http://www. spre raza de soare. cu cel din urm fior al vie ii. care o fur i o poart mai departe. î i adun apoi puterile. ca un simbol al ve nicii iubiri!. chem ri de c l uzire umplu largul cuprinsului. pe apa albastr a cerului. în v zduh. se de ir . i-n clipa aceea un bubuit de pu c clocote te aerul cuprinsurilor. un ipet n bu it. O lume ciudat pare c prinde fiin supt stele. vâslesc. pe apa turbure. Patru. în care raza de soare s-a stins. i-n fâlfâirile lor. pornesc. dou perechi. noiane de frunze desprinse pare c sunt purtate de vânturi. i lin. c l toresc trei: stolul care se terge în zare ca un r mas bun. Cele dou perechi feresc ca fulgerul în l turi. pe aripele lor parc duc prim vara. o iau mai înainte. urmându. urm re te pu in stolul.. Bucuroase. Un stol de turturele a întârziat. în urm . s-au strâns în diminea a aceasta. ca i cum ar vrea s mai vad locurile aceste o dat . Gr bite. i cu ele parc iau ceva din sufletul nostru.. pas rea moart mânat de valuri i porumbelul care se rote te mereu. apoi cade rostogolindu-se în undele râului.

Cuco ul î i caut cu ochii tovar ile. dar în cap n-au minte nici m car cât un gr unte. cu cât sunt mai fuduli. bune fete. tot lâng el i numai lâng el. E poet. cu ochii înc ce o i de somn. în fa a r s ritului e-bibliomax http://www. mai jos. e mai avântat spre frumos decât al curcanilor care se umfl într-atât de par ni te burdufuri. minunat. i-n aceea i vreme.i une ori mo ul. dar prea î i scoteau ochii de la el i prea i se ineau de urm . cum îi zic to i ai casei – rotofei. El e poet! E cel dintâi care se minuneaz de frumuse ile firei. întinsese gâtul i. se deslu e te. din fundul z rii. poala cerului prinde fiin parc i lumina începe s se cearn peste p mânt. ca sorbit de-o putere a v zduhului. ca un colb de argint. Sufletul lui. coco ate de cu sear pe crengi. Puica. cu creasta l sat . sora Surei. Departe. pu in mai r s rit decât un ou i cu un cucui mai mare decât ea întreag . când sunt seci. treng ri a îl s rut de „bun diminea a“. nadoleanca – b b tia. La stânga. Bogheta i Cucuieta. g inele. prelingându-se pe cer. dar cu glasul. cu capul an o . pe crengi deosebite: Ro cata. De parte.tk/ 21 mailto:bibliomax@libero. s le poat vedea pe toate. încetul cu încetul. cum le-a fost mai pe plac i le-a venit mai la socoteal . care mai sus. cine tie unde. i f r p rere de r u î i rupe totdeauna din somn numai s vad cum r sare soarele. dunga de lumin a zorilor. Aerul se înfioar . din umbr . oglinda aburit de pân acum pare c r sfrânge un foc dep rtat. De aceea dânsul acum prive te.bibliomax. îi pla ce cum merge înfipt . ireata. se face lucie. doarme Sura. Dar unde-i Puica? Asta. dorm duse cu capul supt aripi. într-o sc p rare orbitoare.CUCO UL În nucul stufos din marginea ogr zii. Cel pu in Berca. iganca. ce va mai tân r . ici. ca ni te gogo i. la rând. mai încoace câmpul. apoi î i ud pliscul în m rg ritarul de rou de pe frunza cea mai apropiat . v zuse c n-are încotro i-l l sa în pace. decât al tuturor gânsacilor care se plimb pe ap i fac pe vis torii. da. ori decât al r oilor care. pe când celelalte visau înc . a a. pe-o ureche. uf! tare l-a mai plictisit. îmbr cat în pene. dar tot o poam . a scos cinci rânduri de pui pân acum i mai face pe tinerica. Puica e o americanc alb ca laptele. casa de la cealalt margine a ogr zii. u oar . se v d dealurile. Mije te de ziu . ca al m garului între dobitoace. Cuco ul î i înfoie penele i r mase a a. cu atât umbl mai leg na i. împr tiate. se preface într-un întins de ap care. prive te.it . ca i cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!“ Dar unde-i? Atunci un fo net u or de aripi îl f cu s ridice ochii. între paseri. sculat cu noaptea-n cap. i chiar decât al p unilor mândri în port. u oar . în zare. îi era drag ca ochii din cap. apoi. În dreapta. i chiar în fa î i desface stâlpii.i înal o margine tot mai sus. La o parte. tremurându. le z re te i în gândul lui le judec pe toate. st cuco ul – Pa a. treng re te. întâi e ca o dâr de z pad . pe când to i ai casei dorm. cuco ul r sufl fericit. Cu gâtul întins. Colo. de i r zboinic. drept deasupra lui. care mai jos. amândou gâlcevitoare foc. Lumina încremene te o clip . cele dintâi dou raze ale soarelui se topir în ochii celor doi îndr gosti i. aproape satul. de pe creanga cea mai de jos. Pe urm .

. î i fâlfâi aripile ca dou steaguri i. b tu din pinteni. e-bibliomax http://www.tk/ 22 mailto:bibliomax@libero. Peste câteva clipe privi spre g inele care dormeau i zise Pui cei: „Ce frumuse e dumnezeiasc . bui mace. din somn – trâmbi din gu ..i gâtul – cu gândul într-adins s le fac s tresar . Se ridic în picioare. întinzându. voinice te: – Cu-cu-ri-guuu!.it . drag ! i proastele astea dorm.bibliomax. dându-i s în eleag c le-o preg te te el.“ Apoi pl nui o ghidu ie: f cu Puicii cu ochiul.care ardea în par .

Pieptul luciu. ro ie. cu sclipiri alb strii ce se stingeau îndat . S-au oprit fa -n fa . prinzându-se îngheare. e-bibliomax http://www. Unul negru. Se ferir pe urm în l turi. cel alb îi înfipse gheara-n gât. Ca i cum i-ar fi suflat odat vântul a a s-au ridicat de la p mânt. p mântul era jilav. b teau în verde ca fierea. cu aripele-n coapse. plutitori în m rgeanul pleoapelor. se avântar din nou. c utând s se apuce cu pliscul. s rir unul deasupra celuilalt. i. Erau grozav de voinici amândoi: cel negru ceva mai iute.tk/ 23 mailto:bibliomax@libero. Plini amândoi de sânge. b tut i ro ie ca o garoaf .LUPT TORII Soarta se vede c -i menise a a: s fie vecini i s fie du mani. în eleseser c aveau ceva de privit. i iar i se deter -napoi. un alb moale. ml dioa se i întoarse ca ni te arcuri. cu vârfurile penelor pu in-pu in g lbui. de partea cealalt . Nu se puteau suferi. Ast zi îns . i-amândoi cuco i frumo i. tremurând. apoi se dezlipir repede i. se n pustir . Cel negru b tu o dat din pinteni i se lovir piept în piept. de ast dat pe via i pe moarte. cel alb mai cump tat. resfirat . izbindu-se scurt. alb gulerul. ca suflate cu aur. plin de mustul din care se i hr nea cea dintâi urzeal a l vicerului ierbei. Cel negru prinse creasta du manului înascu i ul pliscului. clipa dorit de amândoi sosise pe nea teptate. cu gâturile întinse de mai s se desprind din trup. ca i cum ar fi vrut s se r peasc -n v zduh. u oa r . cu ape t ioase. Gulerul i penele sub iri. i totu i prilejul nu-i adusese înc fa -n fa . s se sfâ ie cu ghearele. i penele lungi. vr jma ul negru se proptise gata de lupt . i drept înainte. Numai deasupra capului cu ochi nelini ti i ca ni te gâze. st tur a a pân când durerea îi în vinse.bibliomax. cu g inele lui. o creast c rnoas . ale cozii. cuco ul î i auzi tovar ele optind. creasta plecat . cu unde brumate. pândind clipa când s se r puie. treng re te. O sc p rare i s-au repezit. Cuco ul alb. Cum scurma a a. ochii le vedeau ro u. ca o elul. cu aripele pu in desf cute i date-napoi. la scurmat. Sângele clocoti deodat în trupul amândurora. G inele se oprir . turba i. cu ca petele pe spate. i-n sfâr it se intuir locului. ca argintul odoarelor vechi. cu penele gulerilor zburlite. Se îndesar pene-n pene. î i aruncau priviri t ioase printre sp rturile gardului. Alb pieptul. alb coada bogat -n pene. ce-i atârnau de pe spate spre pinteni.it . ie ise pe t p anul de din dosul casei. cu gâturile întinse. aprig. a prins ca para focului. Aripile. Ridic seme capul. cu toate lucirile pe care negru le poate da în mângâierea luminei. Cel lalt alb. negruaspru. fiecare se silea s trâmbi eze mai înainte zorii zilei. deasupra capului cu ochi galbeni. ca mangalul. s se m soare. Era o zi frumoas de prim var . ca al om tului de curând c zut. albe aripele. atunci se smuncir -napoi. uneori sure. moi ca m tasea.

Strân i în gheare ca-n ni te cle te. se rostogolir la p mânt i iar se în l ar . S par p mântul cu pintenii.it . i cum st teau a a. Dar puterile li se sleir . fiecare în mijlocul alaiului s u. r suflând cu greu. Nici unul nu biruise. c trupurile lor se contopiser . e-bibliomax http://www. negre i albe. însângera i.tk/ 24 mailto:bibliomax@libero. Iar lupt torii. alc tuind parc o floare ciudat . g inele se apropiar mul umite i mândre parc fiecare de st pânul lor. o floare chinuit de furtuna ce-i împr tia petalele-n vânt. Penele. Se mai încordar o dat i se descle tar doborâ i. în picioare. resfirate. smulse. se amestecaser -n lupta abra . îi înconjurar . Pe pieptul celui negru se a ternuse o dung ro ie de care se lipise o pan alb din haina potrivnicului. Din creasta celui alb se prelingeau pic turi de sânge. dup ce se mai privir o dat ca i cum i-ar fi zis: „pe mâine!“. cu pliscurile împlântate unul în carnea celuilalt.bibliomax. i râna s rea împr tiat . aprigi. zbârlite. se dep rtar an o i.

ca celelalte. care pe vremea aceea era pas re de zi. pân ce a ajuns. s bea o pic tur de ap m car. A stat buhna. Se co covise scoar a copacilor. la rândul ei. R coarea nop ii o mai învior . cu ochii nepotrivit de mari. s vad prin întuneric: i acuma de bun seam crede c vede fiindc lumineaz dânsa. ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boal . un pârâu. dar de ce str luce te pic tura aceea nu i-a dat bine seama. Poate c Dumnezeu îi h r zise darul sta s mai înfrumuse eze noaptea. cum str luce te ceva. s lumineze. e-bibliomax http://www. Ce s fie? se gândi buhna. i-n locul ei r mase p mântul întunecat. Atunci a poposit pe-o crac . cu capul ei buhos i nedormit. i-n clipa aceea z ri. cât era ea de greoaie. s a tepte zorii zilei. Lucea pic tura aceea ca un ban de aur.PAS RE DE NOAPTE O zi în bu itoare ca aceasta nu mai scoborâse Dumnezeu pe p mânt. locul b l ilor nici pas s se mai cunoasc . spre inuturile înz pezite. Ici. privighetorii. s-a gândit. plec pu in capul. i. O fi i pedeapsa lui Dumnezeu. ca de-m prumut. i cum nu era deloc deprins . o luar în sus. i mare-i fu mirarea buhnei când nu mai z ri lumina. p mântul se f cuse cenu . se gândi ce se gândi. numai într-un târziu. „Dac sorbise lumina. s g seasc un izvor.i întinsese niciodat înc aripile la zbor. î i fâlfâi aripile. în fiecare noapte. sorbi apa. De-atunci s-a deprins. Ochi de mâ s lbatic nu erau.tk/ 25 mailto:bibliomax@libero. trebuia i ea. i-a închipuit c uitase ziua un pic din lumina ei. i se hot rî. c ci. cu penele ei înfoiate ca i cum i-ar sufla mereu un foi în co ul pieptului. de la un copac la altul. Atunci. Pân i buhna. Deci noaptea îi era dat ei s tr iasc “. s g seasc unde s . Atunci? Zbur jos. însfâr it. Izvoarele secar .i astâmpere setea. Fusese pe acolo un ipot bogat în ap . i-a dezmor it aripile i-a pornit-o la drum. câte o uvi de ap . unde nu le putea lipsi apa niciodat . apoi de la o poian la cealalt . c zuse noaptea. Dar cum st tea a a. buhna.it . i-acum nu mai izvora decât câte-o pic tur pe care Dumnezeu o p stra. c ci steaua nu mai avea unde s se oglindeasc . Cum era tare însetat îns . Atotputernicul r sfrângea într-însa o stea. iarba se m cinase... i care nu-i fu mirarea când sim i p mântul sub picioare jilav.. i peste o ap s dea nici gând. Lighioanele p durilor umblau cu limba scoas . dintru-ntâi. Decât se-n tunecase de-a binelea. fiindc sorbise pic tura de ap care se cuvenea numai privighetorii. se scoroji ser frunzele. c nu. chiar sub creanga pe care st tea. ca s o g seasc privighetoarea.. Va s zic ea o b use odat cu apa? Zburând înapoi pe crac . încetul cu încetul. colo. unele din ele.bibliomax. într-o alt p dure. fiindc nu erau doi.

ca ni te pietre scumpe. Cum sta nemi cat. deasupra brazilor b trâni. în ghi ind aerul în gâlgâiri puternice. sus. i aripa-amor it îi cade în jos. Î i ia zborul gr bind spre cuib. din stratul gros de mu chi al muntelui. în aceast diminea sc ldat de soare. apoi îi d du drumul i urm ri cu ochi str lucitori lunecarea u oar . i a a a mers pân dup -amiaz . peste care prim verile se a tern cu spuz de flori. se l s în vo ie s cad în ap : stropii reci îl acoperir deodat . Nici o boare de vânt. Aceea i lini te în tot cuprinsul firei. sclipind ca argintul. cu ciocul deschis. i i se f cu dor de r coarea dulce a undei erpuitoare. deasupra p durei de brazi. un tunet. sus. însetat. dedesuptul lui. suind i scobo rând prin aer. i. ce-i arde carnea. e a lui. în t cerea neclintit . satele împr tiate. se l s pe o coast .i aripele. parc z re te un foc grozav. i doritor de lumin .tk/ 26 mailto:bibliomax@libero. Se scoborî u or i se a ez pe vârful unei stânci ce â nea în sus. îmb tat de pl cerea s fluture la în l imea uria .VULTURUL S-a ridicat. apoi a r mas acolo. z re te pr pastia spre care avea s se scoboare.it . î i încordeaz puterile. din pr pastia întunecoas . deodat . privind în toate p r ile cu ochii lui ca dou scântei. Aripa îi mai st e-bibliomax http://www. Mun ii parc -s aprin i. f cu un ocol larg. Se ridic . cerul arde. S lt i se repezi în fund. Adieri de vânt îl înf oar în v lul lor.. a str b tut v zduhul r coros. se las tot mai jos. în nori de sânge. i. când. a c rui flac r încinge tot cuprinsul z rei. a lui singur. nici un mur mur de ape care s str bat atât de sus. soarele apune. erpuia. scoteau sclipiri repezi ca a prundi ului sp lat de ape. t iat ca de pala unui zmeu. a penei. deodat . izvorul. prin pleoapa închis înc . ca o flamur . A ipi. Apoi i se p ru c ceva flutur mai jos. p rea c -i col ul ascu it al stâncei încremenite acolo de veacuri. ca pe o ap . primprejur – nici o vietate. prea neînsemnat.bibliomax. ca a unui c rbune. ca gr un ile. în ciocul gata s frâng . pân -n dep rt ri adânci. S-a în l at mai întâi drept în sus. care cândva îi ajutase s se ridice. Se apropie. în fund. De parte. simte fierbin eala glon ului. Mai are pu in. dea supra. întinse aripele la soare i închise ochii. I se p ru c lumea aceasta frumoas . Aproape se treze te. umed . dar de de suptul lui mun ii parc se pr bu esc. s-a leg nat în aer. a mun ilor falnici. a întins aripele. scuturându. Pe urm î i plec în jos capul. deasupra muntelui. încânt toare. Pe câmpiile lu cii. ca o s geat . a plecat capul i-a privit în jos. Apoi î i lu iar i zborul pân pe stânc . sus. Lu mun ii în lung. Oamenii nu se z reau. r zbubuie. întinzând gâtul gol. goal . Se rostogole te de câteva ori prin aer. pentru ca s îndr zneasc s se suie pân la el: se repezi.. b u îndelung. ceva mic. Zbur cu dânsa. i. caut s mai pluteasc sus. Obosi. p rea i el de piatr . în noaptea deschi z turei adânci. prinse o pan c zut chiar din aripa lui.

se anin de o ramur . ud de sânge. iar i caut s . un c prior st lini tit. i. Lunec printre brazi.i întind aripele. parc ar dori s se sting toat lumea o dat cu dânsul. pas rea cade moart . cu cea din urm putere. apoi i se frânge lâng trup.pu in întins . O ur stra nic îl cuprinde. c puterile îl p r sesc. Se uit în jos. cu ochii deschi i. la r d cina bradului. R coarea îl mai învioreaz o clip .tk/ 27 mailto:bibliomax@libero. Se las s se pice drept peste c prior. privind înainte. e-bibliomax http://www. n uc de spaim i durere. În vreme ce c priorul se scutur i fuge. îi înfige gheara în ochiul curat i umed.bibliomax. Drept dedesupt. Iar vulturul simte c -i pierdut.it . cu ghearele strânse.

Dumnezeu zâmbi.u. dup cum nici m rimea elefantului n-o s poat batjocori micimea oarecelui. – Ei? le întreb Dumnezeu. care-l rugase c . zise broasca. Ia s -i croim noi o dihanie cum n-a mai v zut nimeni. se gândea cum s mai dea o vie uitoare aerului. f ptui gâsca. – Bun! Dar tu. doar l-om s tura.u. Îi r m sese de învie uit numai câteva. u. mai bine i-ar lungi lui urechile. Astfel putea s cunoasc i inima i mintea acelor c rora le d duse suflet mai dinainte. întrebând i ascultând în dreapta i în stânga. Într-un rând. De aceea.tk/ 28 mailto:bibliomax@libero. Dumnezeu tia c fiecare din viet ile acestea î i vor avea pe p mânt menirea lor. doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. Doresc s aud pova a voastr – cum i ce înf i are s -i alc tuiesc. – Bine. aripi de albin i picioare de p ianjen! Iat lighioana pe care o doreau ele! e-bibliomax http://www. albin ? – Privi i-mi aripile. i cum c ta cu ochii primprejur. cu cât vor fi mai multe. – Bun! Dar tu. c . venir în fa a Domnului.Pe acestea se hot rî s le pl smuiasc dup sfatul celorlalte. i-n mijlocul unei mreje. nu-i ajunge prea sfântului c ne are pe noi? O s lase atâtea fiin e pe p mânt.DUPA ASEMANAREA LOR F cuse Dumnezeu aproape toate lighioanele p mântului. care vroia s tirbeasc din m re ia tigrului. ce sfat îmi dai? – Înalt-preasfinte. – Bun! Dar tu.bibliomax. decât ar mai face un dobitoc pe lume. în sfat. Merge i de v sf tui i dintru-ntâi între voi i veni i cu lucrul gata. – Bun! Foarte bine! r spunse Dumnezeu i zâmbi: ochi de broasc . c nici urechea m garului n-o s prind nota privighetorii. o broasc . cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta. fluture? – Privi i-mi trupul. iat ce vede: sub o frunz . n scu oarecele. Tu. f cu mâ a. dragilor. se sf tuir ! Apoi. broasco.u. Atotputernicul se plimba pe p mânt. esute între dou crengi. c nu ne-om ajunge cu ce ne hr ni. dup pova a leului. le chem la el i le spuse: – Asculta i.it . trup de fluture.u. un p ianjen. i u. ironist.Ascult chiar de m gar. dup gustul ra ei. privi i-mi ochii i face i-i noii vie uitoare la fel. dup placul elefantului. A a. odihnindu-se pe o piatr . p ianjene? – Privi i-mi picioarele. câte ipatru. viet ilor. se umfl broasca. zuliar pe leb d . o albin i-un fluture pe câte-o floare. vreau s v dau pe ziua de ast zi înc o tovar . Cele patru vie uitoare se traser mai la o parte.

i Dumnezeu în elese c noua vie uitoare era într-adev r frumoas . din r utatea celor cinci vie uitoare... – Iat sora voastr .it .bibliomax. Doamne. tu. pentru întâia oar pe p mânt. Dar Dumnezeu blagoslovi în aer. broa tei. nebunatica i ginga a libelul . se gândi Dumnezeu.Dih niile se uitar una la alta.. Ea rug pe Dumnezeu s dea via unei alte rândunele mai chipe e ca ea.tk/ 29 mailto:bibliomax@libero. zise albina. Dar ar fi nedrept s nu se tie c dintre toate vie uitoarele numai rândunica fusese m rinimoas . apoi întinse palma. i a a. deodat . – Fie! Du-te! porunci Dumnezeu f pturii celei noi care se ridicase pe vârful degetului s u. S-o întrebe i pe asta. i în mâna Domnului r s ri. i Dumnezeu îi f cu hatârul: însufle i l stunul. codindu-se: – Da. Dar pentru inima cea bun a rândunicii. încet. r spunse cu acreal opârla.. V place? Cele patru sf tuitoare r spunser . o l s tot pe dânsa mai frumoas . e-bibliomax http://www. noua vie uitoare. Tocmai în clipa aceasta uite i-o opârl . opârl . ce zici c -i mai lipse te fiin ei acestea ca s se des vâr easc sfatul celor patru tovar e ale tale? – Sprinteneala mea. – Ei. zbur . – Acum s -l vedem. M rite Doamne!.

bulg re de ghea . sub ire. amândoi str juiesc singur tatea. sus.SINGURATECII Pe lacul luciu din gr dina cu florile neclintite de nici o adiere. e-bibliomax http://www. deopotriv de reci – de i unul. apoi în rotiri tot mai strânse. împrejurul ei. stelele au p lit. luceaf rul de argint al apelor. Sus. i cum. mândri. pe bolta adânc . jos. i-atunci. pare c se desface dintr-o dat o floare plutitoare. se v d în fiecare sear . în adâncul apei. r t cit. a lumilor ve nic c l toare în necuprinsul firii. jos. tot mai strânse.it . i astfel stau de se privesc: sus. str lucitor.tk/ 30 mailto:bibliomax@libero. Numai ei doi sunt pâlpâirile nop ii acesteia în care lumea pare adâncit într-un somn de moarte. în haosul albastru. alb c z pada. mistuindu-se în t cere. i în ea parc poart . Pas rea plute te lin. luceaf rul sclipe te tainic. unde r sare ca un mugur de aur. cu crengile nestr b tute de nici un fo net. o floare m iastr de argint. cu aripele ca dou scoici de argint. pe lacul adormit c pare o uria lespede de cristal ce acoper o alt gr din fermecat . par de foc. cu gâtul l sat între ele. luceaf rul lu mineaz întinsul t riei. merg unul c tre altul. din mugurul de aur. leb da de aur a cerului. leb da sidefeaz fa a apei. luceaf rul î i scoboar raza jos. ondulat ca toarta unei amfore. Iar pas rea se apropie de scânteia picurat din cer i plute te u or. purtând parc înv paia lui via a tuturor lumilor cere ti. Amândoi r t cesc singuri. mai întâi în cercuri largi. leb da – b rbatul r mas singur – trece ca o închipuire. i sentâlnesc: din înalt. i se cunosc. sufletul unei fiin i duse de pe lume.bibliomax. pân ce se opre te drept deasupra r sfrângerii stelei. cel lalt.

când pornea la drum carul mare. desp r iri sfâ ietoare.bibliomax. E cel mai frumos motan al târgului. Din capul cu fruntea puternic . p e te. el vegheaz . în elepte. în lumea acoperi urilor. când i se pare c . nici un zbucium. gânde te la ele cu dezgust. e-bibliomax http://www. care îi vine singur în lab . Se plimb de la un cap t la altul al mahalalelor. peste acoper mintele întregului târg. i prive te. i se p rea câteodat c i el f cea parte din lumea aceea. decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuie te. i. ochii verzi înfloresc noap tea ca dou scântei. A v zut multe: întâlniri ferite în col uri de gr dini. m re . i era fericit. Tr ie te singur. t cute ca i el. simte un fior ce-i str bate prin spate i-l on duleaz . mul umit. îns . tia când r sare luceaf rul. mare. da. Era un astronom. i-n schimb lini tea cerului cum îl minuna! Nici un fream t. el porne te. ca i când lumina zilei i le-ar fi p tat într-adins.tk/ 31 mailto:bibliomax@libero. de dup ferestre deschise. În sufletul lui nu tresare nimic. de sus.C ci dragostea e pentru to i acela i ve nic chin. moroc nos. c n-are nici o îndatorire c tre nimeni. ca i sus. în unghere de ziduri. Când ziua fuge din fa a nop ii. Dar de frumuse ea lui nu. Când târgul se cufun d -n t cere de moarte. dar aceasta-i o tain pe care numai el o tie. lini tit urca acoper mântul s se strecoare iar i în noaptea vreunui pod. Numai farmecul nop ii îl îmbat . f r de nici un r stimp. când. numai vârful labelor sunt albe. aceasta e adev rata hran . O întreag es tur de patimi. i de sus. pân -n vârful cozii. C ci mâncarea nu l-a ispitit niciodat . de pe strea ina vreunei case. negru ca întunericul. gândea. în ceasuri de veghere. de mândrie. Ziua st ascuns cum poate i unde poate. S bei i s înghi i aer când i-e sete de în l imi ame itoare. c -mpre jurul lui senvârtesc toate. prietenoase. firea lui îl îndeamn mereu aiurea. când î i aduna puii clo ca. de unde sta. se treze te.i z re te chipul în talerul lunii. i niciodat nu se simte mai fericit de cât dup nop ile acestea de zbucium. cuno tea cerul i-l citea ca pe o carte. lini tit. c ci n-are dragoste deosebit pentru nici un col . nimeni s nu fie al t u – s tr ie ti singur:tu i cerul deasupra“. i cugeta:„Fericirea e s nu fii al nim nui.i d seama. rug min i duioase. îmbr i ri p tima e. când î i încorda strunele lira.i vede înf i area b rb teasc .Singura fiin fericit ! Iar când zorii mijeau i când. – de b rb ia lui. pentru aceea. cu deosebirea c jos firul patimilor se torcea mereu. în praguri de u i. De-aici ca i de-acolo. atot st pânitor.FILOSOFUL E mare. cum nimeni n-avea c tre el. Ziua doarme.it . numai când sose te ceasul prânzului.

ca un ac de aur. Privighetori. gâdili sufletul musafirului pentru întâia dat în via a lui i. Nimeni altcineva nu calc supt acest umbrar singuratic. z ri cu ochii lui mici. Din pricina dogoarei mla tinile sunt uscate peste tot. zbur . gonind pa serile. împânzir care-n cotro largul câmpiei încropite. u oar .it . toate.. e-bibliomax http://www. o lu într-un noroc înainte. i paserile tr iesc ca-n împ r ia lor. într-un gând. în ciuda ar i ei. O în fiorare dulce.tk/ 32 mailto:bibliomax@libero. pe care uneori o împunge. încotro l-o duce soarta. pâlcul ademenitor de s lcii. de te crezi în rai. Libelula. apoi. Iar paserile ascultar cât ascultar zgomotul acesta. Izvorul curge sub ire. i.. Paserile se cobor pe fiecare clip s ia în gur câte o pic tur de ap din izvorul rece care se prelinge. ca pe o n fram . pare c -i r sufletul p mântului ostenit de alerg tura lui prin haos. E un ciripit. Aerul unduleaz . cu ochii lui cei îngropa i în gr simea capului. de stau ziulica-ntreag s se ad posteasc de c ldura cotropitoare. cum î i îndreapt luntrea botul spre rm – i-o porni într-acolo. Când a ajuns i-a dat de balt . câte o raz de soare. pustii. un piruit spre sear . Azi e o zi în bu itoare. E în iulie. Îndat i-a îndreptat râtul spre ele. i bietul vie uitor se topea. neîn eles de pl cut . care zburar înfrico ate. v zând c se în elase. înfrico at . Se afund pân la urechi în balt . ame it de c ldur . argintiu. supt umbra deas a crengilor despletite. m c leandri. lung i ascu it. floreni.bibliomax. întinzând în fa . f r de gene.MUSAFIRUL În lungul câmpiei arse. O libelul sosi. i când se credea pierdut. pe râtul trandafiriu. r suflând cu poft aerul r coritor. apoi închise ochii. prin se a gui a. câte i mai câte alte neamuri de zbur toare – toate î i g sesc aici s la ul. zburând zglobie. scatii. crezând c deasupra apei e o floare. un izvor din care i ele î i sug via a. În frunzi ul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de pa seri. se repezi. nebun de bucurie. stigle i. fericit la culme. se l s . se înal doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc. o balt mic . ro ii.

trupul lui se leag n agale. ea. Inima i s-a oprit. uneori se opre te de se uit . ici.Apoi. s soarb dintr-o dat balta i. i-apoi i se pare atât de mic . Nu simte nici o alt dorin decât s . pe balt . A intrat în balt . ca i cum ar fi dat peste ceva ce c uta demult.MARINIMIE În rev rsat de zori. Mai st a a câteva clipe. cu capul atingând cerul. care-i trimite fiori pân sub aripi. ispititor. În spaima ei. cu ochii mari deschi i. de la o vreme. c . atât de neînsemnat aceast vietate a b l ii. biata broscu a în cremenit pe picioru ele de dinapoi. larg. taie t cerea dimine ii: – Oaaaac! e-bibliomax http://www. cat la cumplitul du man. sf râm turi de oglinzi. de bucurie sare pe alt frunz . pe ea. Î i a teapt sfâr itul. Ridic piciorul.i scalde picioarele în unda rece. de rai. Cocostârcul o vede i în elege. cu pliscul lung. o broasc se bucur i ea de frumuse ea i r coarea dimine ii. Un colb de argint d str lucire stuf ri ului. o p e te dispre uitor i trece. Din când în când î i ud pliscul.Când l-a v zut. încordeaz gâtul i prive te. În nuferi.tk/ 33 mailto:bibliomax@libero. lumina face minuni.it . Peste tot lini te neclintit . Pe fa a apei sclipesc. comori de galbeni între trestii. mai departe. parc o pierde din ochi în fundul apei i nici n-o mai z re te. Broscu ei nu-i vine s cread . ca-n ni te potire plutitoare.bibliomax. pe fundul apei. curg raze de aur. E r coare i r coarea-l încânt . îl vede uria . sub iri ca ni te lujere. colo.Pe frunza unui nuf r. pl ci de o el. Deodat se opre te. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. m re . i-ntr-un avânt de recuno tin . Dar diminea a e m rini mos. dimpreun cu balta. Pe picioarele lungi. cea dintâi.

care ârâie în urechea plugarului ca un greier. Dumane. Un stol de grauri se las . Duman i Joian. Lumina se cerne din ce în ce mai deas . l sând o dung peste pielea ud .it . ca urnit din loc. m c ind speriat . încep s cânte cuco ii. c ci cunosc ei cu vântul ner bd tor i nec jit al st pânului. dealurile gemene.. cum îi îndeamn i-i îndreapt p rinte te: – Cea. i mai încolo boulenii treji. Duman parc . ciripitul gâdilitor al ciocârliei. de c tre fierul plugului. tremurând. i-n cea dintâi clip de rev rsare a luminii. tat ! Ei îl ascult ca ni te copii. Razele soarelui î i scutur . hai! Boii nu trag nici mai tare.. Joian. în pas cu boulenii parc . în sat. jugul îl frige. S-a înc lzit de tot. dâra neagr a braz dei se deap n de la un cap t la altul al lanului ca pe un mosor. E cald. Îi e sete. Pe o gr mad de coceni. iar. p durea.bibliomax. praful de aur în aer. Duman. E li ni te. sare în picioare. grija. Dar din urm glasul aspru acum al st pânului nu-i d r gaz. stau cumin i. mai acum cât va vreme.i simte picioarele tremurând. i în ochii lor cumin i i negri parc se r sfrânge i mai tare fa a neagr a p mântului scormonit de plug. Dar de parte. Grumazul lui Duman prin de s luceasc de sudoare. c puterile st pânului au mai sl bit: – H is.. P mântul e jilav de rou i brazdele r sturnate în ajun. în apropiere. ca alungat de glon . i boii simt. plugarul. ca pe o scar . a teptând jugul. Omul arunc sacii la o parte. mai cu seam dreptul dinainte. ca din ni te dumbr vi înflorite în adâncuri. P mântul parc fumeg . în fund. sireace! Mânca-te-ar lupchii! e-bibliomax http://www. pe p mânt se deslu esc toate: satul. furi ându-se. boii î i încoard mu chii. doarme învelit cu ni te saci. de li se v d coastele ca ni te arcuri supt piele. uneori.tk/ 34 mailto:bibliomax@libero. c ci zorile prind s mi jeasc . î i po tri vesc bine cerbicea în jug – i pornesc. i nu întârzie mult. În v zduh o ra s lbatec zboar . glasul plugarului. tat ! Iar la glasul lui r spunde. i din urm gla sul mai mâniat al st pânului îl zore te: – Hai. dup cum e purtat plugul de coarne.i pi cioarele ca ni te ru i de o el. Apoi porne te spre boi.TOVAR II E înc întuneric. miroase a proasp t. Soarele frige. î i freac ochii cu dosul mânei stângi i cu dreapta î i îndreapt alele.. i-n vreme ce cununa cerului se lumineaz . unul dup altul. îl scoal . i. în copita c ruia i-a intrat un piron.. cu gâturile întinse. o varg i se a terne pe spate. piezi . r mas peste noapte în câmp.. nici mai încet. Bouleanul e deprins – mai a teapt înc ceva. Se lumineaz încet-încet. mereu. împlântându. în elep e te. încolo pe coast . I-a înjugat. slabi. i cum merg a a. P esc lini ti i. aud din urm fâ âitul cu itului cum intr în p mânt ca într-un miez de pâne. Omul ip : – Sireace.

moale ca o cea . încremenit.tk/ 35 mailto:bibliomax@libero. ca pe-un prieten. Dar decât mâncarea. se apropie de st pân. arina e încropit ca i cum ar fi turnat cineva pe deasupra ap fiart . cu fa a ars . Iar înaintea plugului. În dreptul lui Duman. la picioare.bibliomax. prichindelul le-a adus o oal cu ap în care nici nu le intr bine botul. cocostârcul au zburat. Apoi.i uneori ciocul. b tut de razele fierbin i ale soarelui. parc simte. Împrejurul gâtului simt. parc în mintea lui se fa ce deodat o lumin omeneasc : porne te cu pa i grei. e-bibliomax http://www. gata s urneasc iar i plugul pe brazd .O albin r t cit se ine mor i de plugar i el o alung . Boulenii nu mai m nânc . ca o zgard de fier. când cu altul spre p mânt. un cocostârc p e te agale. – O-ahoo! Soarele s-a înfipt în cre tetul cerului i de acolo dogore te v zduhul. bouleanul r mâne în soare. pân când îl învele te în umbra trupului lui trudit. i parc în elege. ale c ror împuns turi îi scot broboane de sudoare. cu ochii închi i. la umbra care parc se topise din el. înfuriat. Un graur s-a desprins din stol i s-a l sat pe spatele lui Joian. Apoi r mân a a cu puterile sleite. Un prichindel de copil i-a adus i omului de mâncare: o bucat de m m lig cu ceap . odihna parc e mai priincioas . urma jugului scos. care-l poart îng duitor. Boulenii r sufl din greu. i de la dânsul î i poart privirea la umbra ce o arunc el singur pe p mânt. Duman se uit la dânsul. ca într-o pânz r coroas . cu mâna. privind când cu un ochi. Plugarul le-a dat o mân de coceni din care ei de-abia aleg câte unul. doarme plugarul. Au r mas ei singuri în câmp. înfigându. cu genunchiul piciorului drept îndoit. de i se a ternuse. ca un vornicel ce arat calea. Graurii. Omul face un sac mototol i-l pune supt cap. supt ar i a soarelui.it .

În fa a ei. m t soas .. din zare. i-au mers mult a a pân ce au dat în sfâr it de lumini . dintr-un salt. i numai când acesta. doar la s riturile ame itoare. C prioara contene te fuga. i limba ei sub ire culc u or blana moale. Acolo. e p zit i de du m nia lupului. însp imântat. zburd de bucurie. încol e te un sim imânt st ruitor de mil pentru fiin a fraged c reia i-a dat via . Pr bu it în sânge. iar ochii i se turbur de apa mor ii. c prioara st jos lâng iedul ei. bucuros. s str bat o p dure.tk/ 36 mailto:bibliomax@libero. ca de în mijlocul lumini ului. Un salt i iedul ar fi fost sfâ iat. cald ca o blan a p mântului. i. C prioara î i azvârle picioarele în fug fulger toare. Acolo l-ar fi tiut ca lâng dânsa. se opre te. uit iedul i se repede la ea.it . i iedul i se ine voinice te de urm . ca s urce din nou spre ancuri. ca de-o presim ire. i de iscusin a vân torului. Dar pân la ele erau de str b tut locuri pline de primejdii.C PRIOARA Pe mu chiul gros. caprele. de supt o cetin . la p mânt. c ci vremea în rcatului venise de mult înc . i. din pieptul c prioarei scap ca un muget în bu it de durere. e-bibliomax http://www. se las dezmierdat.. v zând prada mai mare. ca i cum ar mirosi genuna. i cum se uit a a. dar de care trebuia s se despart chiar azi. a p durii. ochii lupului str luceau lacomi. c pri oa ra r mâne cu capul întors spre iedul ei. o ia înainte s rind. Trece din poian în poian . Ma ma îl prive te in sufletul ei de fugarnic . apoi se avânt ca o s geat i. pe urm prin hrube adânci de ver dea pân ce p trunde în inima întunecat . cu ochii închi i. sfâ ietor. supt col ii fiarei. sare în picioare i porne te spre ancurile de stânc . c prioara simte durerea. adulmecând. Iedul. Atunci c prioara d un zbieret adânc. în salturi în dr zne e – s încerce puterile iedului. sus. cum nu mai scosese înc . C prioara îl linge. ca un iad. C prioara se îmb rb teaz . beh ind vesel. c ci pe muchile pr pastiilor acelora numai ele. puteau a se încumeta. se tope te în adâncul p durii. Dar trebuie s scoboare. p e te încet. Dar în aceea i clip c prioara se opre te. intr apoi supt bol i de frunze. printre care vrea s -l lase r t cit. Lupul. a iedului. cu ochi îndurera i. iedul deschide ochii. câte o cli p . Acesta i-a întins capul cu botul mic.bibliomax. prev z toare. pe picioarele sub iri ca ni te lugere. pe care a hr nit-o cu laptele ei. catifelat i umed. pe spatele mamei lui.

i. în sine: „Uita i-v ce m m lig de dobitoc! Eu nu-s nici cât urechea lui i nu m plâng de câte am dus în spate. iar m garul de-abia p ea.VOINICUL! L-a adus ciobanul. b ie ii st pânului se muiaser . Când d du îns cu ochii de spinarea m garului i v zu ce cl d rie st tuse deasupra lui. Curgeau n du elile de pe cioban. s nu. opt sedile cu brânz – patru i patru. i-au poposit în ograda st pânului. s ri drept pe botul m garului de-l pi c pân la sânge. s se cump neasc . cei doi b ie i ai st pânului veni i la stân din ajun. i el fiindc m-a purtat pân aici.i f cu un locu or. aducea poclada s o puie pe s rmanul dobitoc.i sudoarea cu dosul mânii. au ajuns la târg. iar deasupra. dete dintr-un picior i v rs o tigv cu lapte. gândea puricele. spate la spate. s -l înviorez pu in!“ i a a zicând. Iar puricele.tk/ 37 mailto:bibliomax@libero. tergându. e-bibliomax http://www. „O s stau la umbr “. Dar pe când ciobanul. ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii m garului cum putea s -l apese? i-au pornit la drum. pe mâneca ciobanului.i scoat ochii. Iar ciobanul îi a ternu pe spate câteva be e. Au trecut pe unde au trecut i. c ci aveau s mearg la târg. Iar puricele zise. I-a pus o poclad . Cât era de mic. de pe frunte. mai s cad în bot! Ia stai. patru tigve cu lapte. tocmai cât îi trebuia s fie la largul lui. sim ind c-au ajuns la cap t.it . se strecur bini or-bini or. mâniat. puricele. i hop! deodat . i-au mers zi de var prin ar i a lui cuptor. sprinten i odihnit. s se-nve e minte de alt dat . câte dou de fiecare parte. de urechi – ca pe-un biet m gar ce era. Iar când omul dete toate lucrurile jos. m garul r mase cu urechile pleo tite. greutatea asta am dus-o eu în spate! Pân acum n-am tiut c -s a a de voinic!“ i privea cu mul umire cum desc rca ciobanul pe m gar. i i-a strâns chinga bine. supt o încre itur a pocl zii. cu genunchii îndoi i. pe poclad eaua de lemn. M garul tres ri. r mase încremenit: „M i. dou l vicere – ale st pânului. sare. mo . spre sear . iar ciobanul înc rca mereu. un purice s ri de pe mânica ciobanului pe spinarea m garului.bibliomax. Apoi a-n ce put s -i îngr m deasc pe spate: o saric – a ciobanului.

luminile. i prive te nemi cat. Stelele p lir . ca o de ucheat . – Dar o s r sar . Se opri tocmai în stuh ria iazului.tk/ 38 mailto:bibliomax@libero.bibliomax.i mai vaz umbra! e-bibliomax http://www.. veni de-a dura ca un bulg re. s nu. i totu i luna înc nu a r s rit. tufele î i dezbr car deodat umbra. i gândul: – Poate dai i peste o prieten . luna.. – . i când a ajuns la margine. Dup clipa de spaim ..FRICOSUL Iarn .. Iar iepura ul împietri de groaz : chiar de lâng el.. se ridic . O s r sar . ca de ghea . Iar iepurele a zbughit-o la jucat. iepura ul cu gândul î i vorbesc: – Ce lumin . î i zise iepura ul. iepura ul se opri o clip s se odihneasc . iaz de oglind . ascultând. de-abia suflând. veveri a pleac creang lâng creang . ca într-o nem surat sal de dan .. Atunci. i totu i luna înc nu a r s rit.it .upai. – . se scul i iar se rostogoli. înh i uri. câmp de cristal. a ie it tiptil-tiptil din cur tur . i iar upai. Noapte lucie pe o lume ca din pove ti: copaci cu zah r. i-a v zut întinderea lucie de z pad . se întinse pe p mânt o ar tare cu dou coarne grozave. se pr v li în vale. ispitind. uria ul policandru al cerului î i aprinde. pân jos.. lupul popose te pe labe. Încet. p durea-ntreag . se ghemui cu ochii închi i. alb i ea. apoi o lu de-a dreptul t ind câmpul. p durea. iepurele sare vesel: – Poate dau i peste o prieten . a-nceput s sar de bucurie: – Poate mai întâlnesc un prieten. i mergând a a. i-n cuprinsul larg. vulpea st lâng vizuin i nu se-ndur s mearg la vânat. iepura ul se destinse ca o coard i o zbughi la goan .. i cum mergea pe marginea unei vâlcele. una câte una. de la spate. i hoin re te. copacii. i gândul îi r spunse: – Poate mai întâlne ti un prieten. Vie uitoarele pus tiet ei sunt îmb tate de farmecul acesta: paserile zbor ca ziua. Acolo.

mai b trân . ca un sân. ieslele cu fânul proasp t. mergeau aiurea. la stânga. apoi o smuncitur a frâului îl sili iar s porneasc . deschise poarta. câmpul. i c pentru dânsul e un locu or mic deoparte. Calul se opri câteva clipe. mo negi. Vântul iar se curmase. Trecerea celor doi telegari îi d du i mai mare putere. o ploaie de lovituri îl f cu s . acoperite de aluni uri. câte un stejar se ridica din fundul pr pastiei. iar marginile lui se pr v leau repezi. c ci jitarul lipsea. gui ând. acoperit mai tot de lumân ric . Era r coare.i ia seama la mers. Dealul se urca rotunjit. i câ iva copilandri stau cu pieptul peste mas . În sfâr it. mânios parc . cu mijlocul frânt. Ajunsese la crâ m . care mai venise o dat . zbur pe lâng dânsul. lâng biseric . St pânul s u se scoborî. Cei din urm copaci r maser în urm . sufl puternic. iar z bala îi ardea gura. cu buza de jos spânzurând. N du ise. Apoi târgul se ar t din ce în ce. e-bibliomax http://www. Î i încord mu chii i o lu în trap. cu capul sprijinit de mân . nu mai înc lec . în care un cal. p durea pe margini st tea încremenit . scoborând prin mijlocul p durii. Pe lavi e. o sut m nânc stra nic din iarba coapt . Calul ridic pu in capul. care începea s se arate mai deas . ale satului. O smuncitur a dârlogului din dreapta îl îndemn s ocoleasc f r întârziere. din greu. scufundate. doi. o iesle mare-mare. Mu tile îl nec jeau. Câmpul parc îl mai învior . târgul sticlea în soare. La poarta arinei st tur . îi arunc dârlogii peste oblâncul eii ce-i încorda gâtul i porni pe jos. i-n fa a lui i se p ru c se ridic deodat . grajdul mic unde îl a teptaser . cele dintâi c su e acoperite cu stuh. nu se g sea m car o ferestruic prin care s str bat c ldura. ars . mai f cu cei câ iva pa i de ajunse pân în vârful dealului.GÂZA Calul suia. Un vântule r coros îi în f ura gâtul i crupa ca într-o pânz ud .it . În mijlocul satului. cât de cât. O s încap tocmai bine. dealul. deodat . din drum. pân în poalele mun ilor întuneca i. negri. i calul. cu ulcelele dinainte. r s rit ca din p mânt. Câ iva purcei fugir . cu coama împr tiat în tot lungul gâtului. Calul deabia putu s prind scânteierea intelor de argint în care erau b tute hamurile. parc . se opri. Lovitura unei vergi îl f cu s tresar . atuncea. o femeie se întorcea de la fântân cu o tigv plin cu ap pe um r.bibliomax. Tocmai în fund. la dreapta i la stânga. dar vârful lui r mânea mai jos de în l imea oselei albe. Unde i unde. Drumul se întindea neted. Vedenia cu ieslea se terse. Târgul r m sese în urm . se împr tiau printre îngr diturile de nuiele.i l rgeasc dârlogii. femei. o tr sur tras de doi cai mari. înecat de colb la cea mai mic adiere de vânt. De sus c deau într-una razele soarelui ce-i str b teau prin p r i-i be icau pielea.tk/ 39 mailto:bibliomax@libero. crucea bisericei str pungea seninul – în razele soarelui p rea c pâlpâie i dânsa ca o flac r . Acum mergea cu capul în p mânt. D dea mereu din cap s . sim i c l re ul pr v lin du-i-se pân peste gât. în fund. Deodat . ca un drum de moar . poticni. întrez ri. trecu an ul pe o podi c ce se îndoi supt greutatea lui. pân ce c l re ul îi l s cu totul slobozi. un câine se lu dup el l trând amarnic. se întindea departe. Pân la târg nu mai era mult.

Primprejur nici un fir de iarb . lâng un gard. Mul umit. dar f r veste un miros de câmp. Din alt parte venea miros de o et. sprinten . la umbr . În c tina de al turi vr biile îl asurzeau. nici un jgheab cu ap . i-i leg dârlogii de un par. Dincolo de gard. Cu coada ochilor de-abia o z ri. Deodat un zumzet u or îi lovi auzul.. Calul o l s . i r mâne acolo. e-bibliomax http://www. de flori. s-o goneasc . obosit s mai zboare aiurea. i în aceea i vreme un fior îl furnic în tot trupul. cum se suie pân sus. Calul se preg ti s sufle. Apoi o v zu cum o ia de-a curmezi ul. îi nimeri într-o nar . Gâza î i scuturase aripele pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. o sim i cum merge deasupra pleoapei. i se împr tie pân în suflet i-l r cori ca un izvor. Spre crâ m se auzeau glasurile celor ce beau. nimic.it .bibliomax. lâng ureche. plec în jos capul. Întoarse capul dup st pânul care plecase gr bit. o sim i cum iese i porne te. Frânt de drum. de fân. pe supt coam . O gâz mic . cum i se ridic pe gât.St pânul îl duse dindos. înfio rându-l u or.. Calul r mase singur. cu picioru ele m runte. înecat de colb. calul î i apropie genele i dormiteaz . i str lucirea ei îi aduse aminte de sclipirea intelor de argint de pe hamurile celor doi fugari.tk/ 40 mailto:bibliomax@libero. o mul ime de poloboace pline cu hu tile bor ului v rsat din ele. pe lâng o chiul lui. în susul frun ei.

. îi alintase cu botul ei catifelat. Dar fereastra tot nu se lumina. dar î i pierduse vederea. i peste o clip se tersese dinaintea ea. Ieslea era în fa . care parc o învioreaz . i parc întreg câmpul s-a obi nuit cu dânsa. nimeni nu se apropie de dânsa. dar nu-i v zuse niciodat . mira i. lipit de-o grind . încol cit de-a lungul picioarelor sub iri. La amiaz vine la ap . mirosea câmpul. S-a de prins: o ia mai întâi de-a curmezi ul câmpului. În untrul grajdului se f cu deodat parc i mai întuneric. printre tulpinele înalte de lumân ric ce o ating u or. cei mai frumo i de prin inuturile acelea. o cunoa te i-i e drag .it . pe acela i drum. apoi de-a lungul unei pr p stii grozav de adânci. Pe rând clopo elul a trecut pe la to i mânjii ei. se împr tie repede. î i tie locul la jgheab. sc pase cu via . Pleac singur din grajd i se întoarce singur . cu coama împr tiat peste ochii orbi. Vine la pas. îi sim ise lâng dânsa. a teapt s aud a doua zi glasul unui e-bibliomax http://www. dup o ploaie groaznic . când viscolul geme la fere ti ca un uria r nit. ca i cum ar a tepta pe cineva. a a ca prin sit . nu de mult înc . înf urat în mirosul cimbrului ce cre te tocmai pe fund. ce. seara. i. i-ntunecat a r mas deatunci! Acuma se deprinsese. î i mai aduc aminte de dânsa. se îmboln vise. alba tri.tk/ 41 mailto:bibliomax@libero. Într-o sear . în care dac ar putea s se uite ar c dea ame it poate. îi vesti diminea a.bibliomax. cânii nu o latr . Deasupra capului era fereastra. fluturi mici. apoi r mâne cu urechile ciulite. între paiele moi. Ceilal i cai. decât numai când vântul culca ierburile înalte. pe lâng ea nu simte nici un cal. pe ceilal i îi hr nise. În grajd. ciripitul rândunelelor. sleit de puteri. doar a aluneca odat . De trei-patru ani parc au uitat-o to i. ea se culc jos. cu coada lung . To i ceilal i beau mai încolo. Venea diminea a în urma hergheliei în tregi. A fost groaznic cea dintâi noapte.i aveau cuibul chiar deasupra. nelini tit . alb cum e laptele. ascultând de departe clinchetul clopo elului de argint de la gâtul calului. Apoi str bate satul. s scape de dânsa. se ridic iar i. odinioar o mai z rise. s simt mai tare mirosul ierbei s lbatice. cum merge încet. Sim ea c ldura soarelui. cum o strig prelung: „Martaaa!“ Ea întoarce capul i o ia înapoi. Iarna e ca într-o pivni . se i nu se pe urmele ei. i o întov r esc pân departe. se in dup dânsa. î i g se te totdeauna fânul. Dânsa pa te pu in. apoi au l sat-o. Atunci aude glasul c l re ului care gone te caii. dânsa nu se z rea. un grajd p r sit în care nu mai ea st . Vine i se duce mereu. i ea r mânea în picioare. P zitorii hergheliei au privit la început lucrul acesta. dar lumina nu mai era nic ieri. o iau razna. cu ochii în gol. merge cu gâtul întins. la pas. Merge drept pe marginea povârni ului. atra i de albea a p rului. se a az pe crupa lucioas . ridic ochii i stete a a pân când glasurile oamenilor.. cu n rile umflate. într-o înc pere singur . care. alungându-se unii pe al ii. îndat ce ajung în câmp. Pe doi dintre dân ii îi inea minte înc .P R SIT Lui Ilarie Chendi Singur ! În tot cuprinsul câmpului larg. ca i când ar alinta-o. i noaptea. copiii nu o fug resc. Arareori. Dar ea pune piciorul încrez toare.

dibuind înfrico at . r sturnând-o pe-o coast . din coam apa se scurgea ca dintr-un izvor. repede. ca i cum ar fi fost pr jite. nu putea s r sufle. i vântul. Un tunet de-a bia se auzi.. care sufla printre malurile pr pastiei. smulse câteva fire de iarb i se a ez ca niciodat jos. Se scul în picioare.. vântul începu s sufle. rostogolind-o pân în adânc. Întinse botul. Un tropot în bu it îi izbi auzul: herghelia se întorcea în fug . i. cu vâjâituri puternice. Atunci. la vale. venea ropotul ploaiei. când cele dintâi pic turi c zur plesc ind pe trupul ei. p ind ca printr-o bâltoag în care picioarele i se afundau.it . malul se desprinse mai întâi domol. O apuc un tremur. venite cine tie din care codri. Se sim ea slab . dinspre mun i. În câteva clipe ploaia o înec . e-bibliomax http://www. i se p ru c se mi c supt ea p mântul. nici n-avu vreme s se înfrico eze. se în bu ea. adulmec . care culcau tulpinele i le încurcau într-o re ea. înnem rginirea înecat de flori dese. apoi se surp dintr-o dat . îngrijat . când intr în câmp. f r de veste. apoi soarele începu s ard din ce în ce mai puternic.om. o greutate parc o ap sa deasupra cre tetului. Ploaia c dea cu furie. aproape nu mai putea merge. aerul parc era mai greu.bibliomax. De departe. curgând i dânsul ca o ap . deodat . cu suspinuri adânci. se opri deasupra deschiz turei adânci. i.tk/ 42 mailto:bibliomax@libero. i ajunse la marginea pr pastiei. i iarba se înc lzi supt dânsa ca într-un culcu . aplec m nunchiurile înalte ale cimbrului s lbatec peste trupul ei zdrobit. sco ând ipete de spaim . supt potopul ce se rev rsa de sus. i prin vuietul ploaiei un glas r suna prelung: „Martaa!“ i a doua oar : „Martaaa!“ Apoi nu mai auzi nimic. oprind-o tocmai pe un dâmb dedesuptul c ruia fierbea pârâul. pe deasupra paserile alergau gr bite. în fundul c reia uvoiul gâlgâia înfuriat. În diminea a aceasta o lu încet-încet din grajd. Semin ele florilor miroseau. lu drumul înapoi. vroi s pasc .

i nu mai putea de mul umire. i a por nit ca o s geat . î i duse c l re ul departe desp r indu-l de ai lui. a l rgit n rile i. Atunci a în eles c ceva îl amenin . supt cerul înc rcat de norii de i. c ochii îi ard i c limba îl frige. sim ea c i se aprinde ceva în untru. O t ietur de sabie îl crestase adânc. se avânt . ocolind mereu. c lare pe el. Întors acas î i lu locul în grajd. de vaiete.i poarte c l re ul. Sim ea c pe urmele lui veneau al ii. apoi s-a destins repede. o legar i-l mângâiar îndelung pe coam . dar când v zu c du manul e tot pe spatele lui. de lumina e-bibliomax http://www. în capul c l re ilor. se sim i mânat la moarte într-un vârtej însp imânt tor. În mijlocul lor s-a i nut cât va vreme de mama lui.CALUL S-a trezit în câmpiile întinse. se întoarse i se arunc orbi înapoi. ce atârnau pân lâng p mânt. Apoi plec pe drumuri lungi. se în torcea în grajdul în care îl a tepta nutre ul. L-au nec jit îndelung pân s -l înve e cu via a înfrânat de z bal i pinten. înfrânat cu de-a sila de c tre cineva care se arunc . de împu c turi. în goana nebun . cu s biile scoase. dar nici unul nu-l ajunse. era de mult deprins cu aua i tia chiar ceasul de diminea la care pornea înspre câmp ca s . se întoarse încet purtându. mul umit de lini tea dimprejurul lui. sim ea zbucium rile celui de pe el. oprindu-se la bubuitul tunului. Un nechezat parc îl chem dincotrova. Mânca p mântul supt copitele lui. Într-o zi. Dup câ iva ani porni la un drum mai greu. în largul pustiet ilor acestea. prin locuri str ine i dep rtate. dup alerg rile prin vânt i ploaie.it . În fa le r s ri deodat un alt vârtej i se lovir într-un înv lm ag de glasuri. -acolo i-a ridicat capul. Atunci se ridic în dou pi cioare. st teau zile i nop i în ploaie i glod. Dar când se înv ase cu via a asta slobod . i.i coama încâlcit de spini. ca i oamenii de pe ei. în v zul sutelor de cai ce st teau nemi ca i. c -i smunce te frâul tot a a de crunt. a deprins cele dintâi goane. i. ierburile îl biciuiau i i se încol ceau ca erpii de picioare. se pomeni o dat prins din fug . De la o vreme se sim i sleit de puteri i se opri. ale Ungariei. Trecu i r zboiul. puse capul în piept. dintr-o s ritur . Mergeau feri i. la strig tul goarnei. r spunse la chem ri necunoscute. s ri peste trupuri de oameni i cai.bibliomax. prin fa a regimentului. când a sim it fiorul s lbatec ce i se rev rsase în sânge. trimi ând dep rt rilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ie ise din piept. culcate de vânturi.i st pânul. Un zid de s bii se în l deodat împrejurul lui i-l opri. când se opri la un ad post. când. Iar în fuga nebun . acoperite de ierburile de se. Mânile st pânului îi sp lar rana u or. Când s-a dezmeticit bine-bine. trupul îi era numai o ap . Apoi. gura numai o spum de sânge. o iap oarb ce sta r zle it de ceilal i cai. dintre care cei mai frumo i fuseser mânjii ei.tk/ 43 mailto:bibliomax@libero. s-a strâns ghem. cutre murându. c cineva vrea s -i rmureasc li ber tatea. învins. I se p ru c nu mai e sc pare. în crup îl ardea o usturime grozav . Târziu.

Într-o sear . Se deprinseser împreun . i-l purta numai la pas. avea s fie mutat mai în colo. de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. Când cel tân r ie ea în uat. u a grajdului se deschise larg i doi solda i aduser un cal tân r. se smuncea s se arunce. cei doi cai se m surau cu privirea i câteodat b trânul. Încet-încet. mirosul acela de câmp care-i amintea de herghelia lui. apoi îl p r sir i acestea. Într-o zi. horc i de câteva ori i r mase întins.. î i r zima botul de gâtul celui tân r i dormita. Acesta a stat o clip . i se mu ie încheieturile i trupul îi alunec jos. se uit la st pânul lui. Parc nici lui nu-i mai venea s ias din grajd. din care dânsul mâncase mai înainte. întoarse capul spre u i nechez prelung. i boturile lor se atinser . În urm nu-l mai lua deloc. B trânului parc îi veni din nou vlaga tinere ei. Îi desp r ir repede. Din seara aceea nu-l mai legar . Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dup altul! E-he! Cine tie când fusese r zboiul! Dar o dat cu anii s-a scurs i puterea. Însu i generalul ar t unde s -l puie la iesle: – el. Au stat câtva a a. se rostogoli pe-o parte. O dat poticni i se rostogoli jos cu c l re cu tot. repezindu-se c tre cel lalt. iar noul venit îi lua locul. Diminea a mergea la câmp. st tu cât va vreme cu ochii pironi i. el se smun ci. se închise u a. ochiul nu mai c ta departe. A doua zi.ce se rev rsa pe ferestruica din fa . gâtul nu mai sta a a de încordat. se alipi de cel lalt i începur s m nânce lini ti i. Ochii i se împ injenir deodat . Într-o zi b trânul nu mai putu s se in în picioare. Iar serile. îl mu c de gât. i pleca încet-încet prin ograd . peste care razele soarelui c deau ca o ploaie cald din susul ferestrei în guste. pentru întâia i dat . dup el. aua pe calul cel lalt.i g sea astâmp r. diminea tare. i avântul lui. b trânul necheza în bu it. dar de atunci îl lua mai rar la câmp. serile arareori. îl mângâia. S-a ridicat repede. nu. În fiecare zi.. rupse belciugul i. ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. genunchii îi tremurau i buzele sc par jos mâna de fân ce smulsese atuncea. pân îl aduceau solda ii în grajd. În grajd vara era r coare. r mânând slobod. b trâ nul sim i cum se întunec ferestruia spre care c ta. b trânul. i când venitul ridic botul s smulg din bra ul de fân. de la soldat. zb tându-se încet. sim ind. întinse i dânsul gâtul. cu ochi cercet tori c tre b trânul lui tovar . În urm primea loviturile de vergi i se punea s mestece. picioarele îi tremurau dup o cale mai lung . dându-i fiori ce-i fugeau pe supt piele.it .. dou lovituri de varg . aproape nu se mai puteau desp r i. ca de obicei.. Întâi se inu sprijinit în cele dou picioare de dinainte. ridic în sus capul. în col . îi pl cea s m nânce încet. ca niciodat . veni încet. înspumat. porunci s se puie. Voi s se rezime de tovar ul s u i nu izbuti. apoi. în fa a lui. e-bibliomax http://www. i vremea trecea.bibliomax. Iar calul cel tân r î i a propie botul de trupul aproape nemi cat. de caii lâng care nu fusese de atâta vreme. rupse frâul i. iar el lu . reînsufle it. nutre ul. generalul veni. Îmb trânise. ca i când ar fi vrut s se hot rasc . apoi poruncea soldatului s -l plimbe prin ograd . calul cel tân r întinse capul. B trânul întoarse capul i-i urm ri cu ochii pân departe. apoi r mase cu ochii pironi i pe acel care-l înlocuia. înc lec i porni. dup mult vreme. în fa a ferestrei. Acolo a tepta s se întoarc tovar ul ca s m nânce. cu ochii închi i. când obosea s mai mestice. iarna cald. apoi b trânul se încord .tk/ 44 mailto:bibliomax@libero. Iar când se duser cu to ii. Venea dimine ile la el. lini tit. unul lâng altul. apoi tres ri.

în r coarea umed a dimine ii. cât in nop ile de var . Trecu pârleazul.it . Cine-l pusese! Mâhnit. zborul. În vremea aceasta ochii lui z rir . „Nu-s statornice“. Da. i. dac e vorba s ies mânjit!.. iar seara se-nchideau moroc noase.. ca de ni te nestimate. Ce s vad ? Nimic! În schimb de jur împrejurul privazurilor. ad ug craiul.“ Se în l în aer. i cu toate astea ar avea dreptul s fie mândr cu fa a ei îmbujorat . prea î i schimbau fa a: diminea a într-un fel. gândi sprin arul. Dar tot privind la ele. gândea trengarul. unde poposise de cu sear . se furi întâi pe la ferestrele casei. îmb t tor miros. î i zise. mehenghi. alb ca z pada. i. „Aici o s stau ast zi pe vremea ar i ii“. dar b g de seam c se umpluse de praful galben al florii. Era un strat de garoafe. tol nit pe frunzi oarele moi ca un pa . i se nec ji: „Foarte mul umesc de gazd . de aceea zise în sine. b nuind: „Ce Dumnezeu r sare soarele atât de târziu!“ Dar ca i cum Dumnezeu i-ar fi f cut pe voie. garoafa într-adev r mi-i drag .bibliomax.i aripile albastre stropite cu aur.“ Gândind astfel privi mai bine tulpina florii. Repede se scoborî de se a ez pe o tulpin de rozet . la amiaz într-alt fel. u or ca un fulg. i plec mai departe. din vârful galben al tulpinei de lumân ric . berbantul î i destinse aripile pu in. Curând z ri o gr din cu fel de fel de flori. i se p ru c dormise de când lumea. Perdelele erau înc l sate. r suflând mireasma îmb t toare. Cum zbura a a. i totu i în dat ce se trezi fluturul. sinilii b tând în roz. „Parc e mai cald ca la câmp“. deasupra straturilor. deasupra unei garoafe b tute.“ i fiindc în clipa aceea veni pân la el adierea unor crini.HOINAR O clip inu noaptea. le s rut pe rând. i cum r m sese pierdut. cu crinii albi ca spuma laptelui!“ F r s stea în cump n î i f cu vânt spre lugerul înalt. Fluturul î i pâlpâi de câteva ori aripile. fragede. mirosul rozetei îi umezi sufletul. i unde mai pui c aici stai ca într-o m n stire. Se înc lzise grozav. „Uite-o floare care nu-i n zuroas . sub ire i mândru al unui crin întârziat. o g se ti pretutindeni. deodat se resfir din înalt m nunchiul str lucitor al razelor de soare. î i mai schimb din p reri: „Într-adev r. Fiindc nu fusese de mult pe la târg. i peste câmpie n v li un v l de aur.tk/ 45 mailto:bibliomax@libero. se gândea: „Nu e floare mai fermec toare ca rozeta. cine împr tie o asemenea mireasm ! Ce flori m run ele. „Fragede flori“.“ i st tea hoinarul. dar de ce oare firea nu îmbin niciodat toate însu irile la un loc? Poftim. liliachii b tând în albas tru. cununi de zorele se împleteau cu florile deschise. Uite asta – cu geta craiul – asta nu-mi e-bibliomax http://www. prive te. întinse aripile. aproape verzi ca i frunzele. pipernicite. „Ce s fie? A! Mirosul garoafei. „Hai într-acolo“. s se odihneasc . acoperite de rou . degeaba! În mireasma ei s mori i mori fericit. î i lu . când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. urm : „Ce are-a face rozeta cu crinii. ca o uvi de sânge. când parc îl ame i ceva. g si zorelelor o sc dere. i b tându. a a. gândi flutura ul. A ezându-se în potirul parfumat. o lu într-acolo. zglobiu. lovi de câteva ori aerul i se l s . crea i îmb ls mat .

cu mic unica.. „Tot mai frumos e câmpul. se schimb vorba – adeve ri iretul – asta da“. dar nu sprin ar .it . Din zbor fur o s rutare unei cicori. învoalt . se l s la întâmplare. „Uite colo un l vicer de nu-m -uita. s a tepte zorii. dar deo dat începu s orbec iasc .. Îl apucase noaptea în drum. Fiindc -s albastre ca i mine. sau cu mine. pe-un spin uscat. numai s le fac în necaz. deasupra florii cumin i. Zarnacadelelor le r m sese doar tulpinele. î i v zu de drum. mai departe. f r s se mai uite înapoi. necunoscut . s aib un miros al ei. z ri o floare. Îi z ri. Ce mai straturi de ochiul-bou lui! „Sunt prea din topor. f cu ochii mici: mic unica r mase lini tit . râzând. Î i strânse aripile una. Fl c ul se nec ji: „Ho! B b tie. gazd bun . flori.. Ziua trecea. i ziua trecea. lilia cu lui.“ dar cum se întorcea... zbur pe deasupra lor. Se scoborî încet.. se împiedic de o gura-leului: „Mersi.“ i parc departe. în l ându-se sus. Coco ate. m rog. i.. gherghinele îl priveau nepricepute. Gr bi. str nutând. frunzele... cu aerul. Crai donul o terse repede. c uta cu ochii trandafirii. i-n gr din !. le l s în urm .. prea te crezi! Eu n-am venit s dorm. Ei. sus. zise pierde-var . adic . r t cit pe acolo cine tie cum. i spuse o vorb proast unui stânjenel scuturat. Nu mai vedea nimic. se mai r corise. dar în drum f cu cu ochiul rochi ei-rândunicii.“ e-bibliomax http://www... b g de seam curtezanul: ce e floare trebuie s aib ceva care s o înrudeasc de aproape cu cerul.place la garoaf . Mai departe. în dreapta i-n stânga.“ Îngâmfat. Nu putea.. Neputând s mai zboare.tk/ 46 mailto:bibliomax@libero. î i r suci musta a.. ce i se inea în cale.bibliomax. s-or fi crezând. i cicoarea îi aduse aminte de câmp. îmb trânit. numai al ei? Trebuia s împrumute mirosul pip rat de cui oare? Pfui!“ Zglobiu. se închin în fa a fiec ruia. aiurea. i se l s elegant. i r t citorul zbura mereu. lucru mare“. suspinând nemul umit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaz a a devreme!.“ i fugi. M rg rit rele nu le putea suferi. îi venea r u numai când se gândea la numele ei.. o veche prieten . „Înalte i proaste“. curtenitor. flori m iestre. la ar . Nici nu b gase de seam c se întunecase. mereu. „Flori de paradis. f r astâmp r. aripa i se zgârie de-unghimpe. pe tulpinele lor. soare le sc p ta. întrucât prive te barba-împ ratului. într-un col . complimentând. atingându-le dispre uitor cu vârful aripei. Dar nu-i vorb . O lu înspre gherghine... Trecu pe lâng lalele f r s le priveasc . de-alde dumneata g sesc i în câmp. în roate..

cerul de sticl . soarele r s ri într-o diminea înfocat. a începutului de prim var .. uscase totul. cerul a rareori curat. înfl c rat. cu craiul-nou. acoperi cum putu mai bine p s rica. Frunza î i sim i puterile sl bite. veni mole it de c ldur . dedesubt se ridica. Ar fi vrut s fie ve nic noapte. pe cer! Raza se scoborî din nou. Crinii nu mai miroseau. nop ile mai reci. într-o diminea . fluturar prin aer. Dar. Cea dintâi pic tur de ploaie o izbi rece. v rsând parc fl c ri. umed: o ame ea.. t ie albastrul ca o s geat . cu greu putea s ie piept vântului care o cl tina din toate p r ile. i frunza se bucur . vântul de toamn începu s bat . seara. frunza se sc ld în albastrul v zduhului. înc lzit . Nici rândunelele nu se mai vedeau.. Prea mult lumin . Dup zilele acestea lipsite de scânteiere. iar aceasta ciripi. la umbr . se împr tia. un scatiu. i în fiecare zi pas rea venea s se ascund de c ldura cotropitoare. Raza o fripse. mai frumoas ca toate. f când-o s tremure de fericirea unei asemenea atingeri. singuratici.. verde. a ipind cu c p orul supt arip . mai sus decât celelalte. s se vâre între celelalte i s a tepte. Dedeasupra îi c dea lumina. r coarea o f cu s se zgribuleasc . mai dulce. cu strig te de bucurie. i cea dintâi rândunic . Ziua întâi i s-a p rut scurt i apropierea nop ii o mâhni. a ipind pân a doua zi. apoi mai prelung. într-o diminea cald . i trecu mult pân ce. cerul spuzit de stele o fermecau. Cu ce rev rsare de str lucire se ridic st pânitorul lumei. apoi fuseser duse departe. de se furi supt dânsa. raza de soare nu mai veni.tk/ 47 mailto:bibliomax@libero. din gu . i asta o mâhnea cumplit. o p s ric cu pene verzi i galbene. în fiecare zi frunza o ferea i seara cântecul se împr tia vesel. În dup -amiaza zilei acesteia. Pas rea îi venea mai rar. puternic. venit de departe. Puternic sufl vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele i parc înro eau p mântul. mireasma crinilor albi. Lumina se stinse. când i când rozeta. smulse. e-bibliomax http://www. cum nu auzise frunza cântec. venirea soarelui. apoi se a ez pe stre ina casei. împr tia mireasma ei în zorii unora din dimine i. tocmai în vârf. pân la ea. odat . În scurt vreme se desf cu mare.bibliomax. Nop ile senine.it . Cerul r mase acoperit de nori. câteva tovar e. înconjur copacul de câteva ori.FRUNZA Lui Cristinel S-a desf cut din mugur. Dar mirosul crinilor. Zilele erau mai r coroase. Un ciripit str in o mir . greoaie. cu potirul plin de colbul aurului mirositor. întâi în bu it . nu mai cânta. Câteva zile a plouat. Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o pic tur de ploaie! Dar norii fugeau goni i de vânturile din în l imi. la ad post. Cea dintâi raz de soare s-a împletit pe dânsa. care î i scutura s mân a coapt . Pas rea venea mereu. câteodat i noaptea r mânea aco lo. ca o sârm de aur. cântând mereu. prea mult c ldur . pân sus. i toat ziua. înc lzind totul în câteva clipe.

de acolo. ca i când n-ar fi cunoscut locul obi nuit în care cântase. moart . c zu la rândul ei.bibliomax. cu aceast . e-bibliomax http://www.Frunza tânjea. din ce fusese. Un fior o str b tu i se gândi la pas rea pe care nu o v zuse de câteva zile. din vârf. dar se opri pu in. în trecerea gr bit .tk/ 48 mailto:bibliomax@libero. în largul lui. parc se îng lbeniser i mai repede. Frunza auzea mereu. leg nându-se în aer ca o arip de fluture. i l vicerul de jos nu se mai îngro . Într-o diminea se sperie. s moar . Deasupra. într-un l vicer pe deasupra c ruia vântul alerga gr bit. apoi î i lu zborul i. i pas rea parc auzi chemarea tovar ei de alt dat . cerul cu nori greoi ca de bumbac. În tot copacul r m sese nu mai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele tremurând ca de frig.it . aninându-se de ramuri ca ce rând ajutor. lovi cu vârful aripei frunza. a ternându-se jos. care. celelalte. veni. ca i celelalte. i-ar fi fost de ajutor. pe care o ad postise atâta. de-abia mai inându-se. ca o oapt . pe o alt ramur . fo netul cobitor al tovar elor ce o p r seau strecurându-se u or. vederea prietenei. c deau în gropându-se între celelalte. de pe acela i copac. atunci b g de seam c i cuiburile rândunelelor r maser goale. cea din urm . când parc se cutremura la gândul c poate i dânsa va trebui s se desprind . dându-se învinse. se îng lbenea. stoluri întregi de paseri plecau în ir. Unele mai repezi. Începuser s cad . În clipele acestea. De diminea pân seara. frunzele c deau într-una. ca o rug ciune. numai într-un târziu. f r s întoarc m car capul. altele mai domoale. i noaptea.

i-n întâia zi. câte n dejdi. e-bibliomax http://www. la o colib . din înalt ea se scoboar . bogat . Micu ul st cu ochi orii verzi deschi i. zice celor din odaie. Dar raza se furi eaz . lâng fereastr . acum e i el o fiar . i acum! i cum gândea astfel. Pe umeri de-abia î i duc pu tile cu sp ngile ascu ite. Pe luciul de o el al pu tii lui se prelinge sângele. i-un vals molatec se desprinde de pe clapele pianului. mândr . Dar. Înfiorat . Mai departe. Într-o cas mare. privesc iscoditori i crun i înainte. sorbi apa. care de mult nu se mai înviorase. o mul ime de femei i de b rba i sorb ceaiul aromat. cânt rea a se opre te.O RAZ S-a desprins raza din ghemul ei de aur i-a r t cit prin senin. Ce mâni frumoase! Iar la de ge tul cel mic o piatr pre ioas . un diamant. un sunet de goarn r zbate pân în adâncuri. raza c l tore te mai departe. osteni i. în clipa aceea. se repezi. C l torii se opresc. Într-o poian . ochi. un biet lup. dimpotriva lor al i oameni se arat .bibliomax. Se gânde te mama: câte necazuri. o gr mad de oameni pr fui i. ar vrea s se înf oare ca o sârm de aur împrejurul sp ngii c l torului celui mai obosit. v i: ai ce cutreiera în lume când te-ai a ternut la drum. Un col curat. Râs. mama. îi izvor te în ochi mamei i i se anin de gean . î i leag n copila ul bolnav pe genunchi. sub degetele sub iri i albe ale cânt re ei. i-atunci raza pribeag se topi în lacrim i-o polei. buzele albe nu se pot mi ca. senin i lini tit nu e pe lumea aceasta? Într-alt târg. g si urma copitei unui cerb plin . într-o mahala s r c cioas . c ut pe ce s se opreasc . r mas în urm . apoi se pr bu i în cealalt margine a p durii dup o c prioar care tocmai trecea. Pe-un câmp. sp ngile se-nro esc în piepturi. deodat . într-un salon. Uimit . o lacrim . i-n clipa aceea degetul fetei pare c fulger de focuri. Raza c l tori mai departe. d du buzna dintr-un desi . i ochii tuturor privesc r ut cio i. scot pu tile. Când vrei s r t ce ti ai unde. Raza îi urm re te. întinse mânu i a spre obrazul mamei i zâmbi u or. pieptul mai nu i se ridic . pu tile r zbubuie. de apa ploilor. A a raza ajunge deasupra unui târg. însetat adineoare poate ca i lupul din p dure. vorb . cu fa a supt de neodihn . slab de i se vedeau coastele. Vroi s se strecoare în unda rece dar. dealuri. frânge cântecul i se uit cu îngâmfare împrejur: – Uita i-v la diamantul meu. Iar copila ul.tk/ 49 mailto:bibliomax@libero. Mun i. O clipire: du manii se arunc unii spre al ii. C l torul obosit din urm . a du i de ale. turbur ce mai r mase. merg laolalt . i într-o clip . parc atr gea raza. curat ca un m rg ritar. Fereastra mic e deschis . din mijlocul unei p duri.it . î i îndreapt trupurile. o z ri. tremur toare.

b t toare la ochi ca a trandafirului. frunzele verzi ca smaraldul. i nu era unul care s nu se repead . aruncau s in floarea mai bine. cu priviri lacome. oricum s-ar schimba fa a. puneau mâinile la ochi.it . lacom. – daruri pe care nu le împ r ise nici în rai. ca sângele. În locul ei r s rea îndat alt boboc i. i floarea spinului se f cu ro ie ca focul. spinul avea ghimpi. pentru r sad. i-au rupt într-una florile trandafirului. spinul de lâng mine ce înalt e. Atunci Dumnezeu i-a zis: „Ve nic o s se ia pe p mânt un lucru drept altul. Deosebirea st tea numai în aceea c fiecare l sa i câte o bobi de sânge în vârful vreunui ghimpe. soarta r mâne aceea i!“ A f cut Dumnezeu un semn. s vad i ele tulpina m iastr care î i des f cea frumuse ea pentru întâia oar pe p mânt. la floarea minunat . Drume ii treceau i r mâneau locului. Iar mirosul florii se împr tia în dat peste întreg cuprinsul câmpiei. i nu era unul s nu rup câte o floare.TRANDAFIRUL La o margine de drum înflori i trandafirul. celelalte flori se plecar în fa a adev ratei st pâne. a a de alb . i nu mai preget : se rug îndat lui Dumnezeu s -l acopere i pe dânsul de ghimpi.. de la o vreme. c parc de la ea se luminase diminea a aceea de prim var . c -ntr-adev r. Iar. i-au trecut mereu drume ii. a a d inuie te. î i zicea. i se rug de Dumnezeu s -i schimbe i lui floarea. pe când p s rile veneau din dep rt ri adânci. „Uite cum se închin to i trandafirului i mie nimeni“. Dar trec torii tot se opreau. rupeau câte o floare. rumene ca m rgeanul. î i zise atotst pânitorul era dat ca pe p mânt s nu r mân ceea ce numai în rai trebuia s d inuiasc . „Vezi. s-a ridicat pân la boboci. ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o s mân din fiecare floare ce cre tea pe p mânt. atrase de mireasma vr jit . i nimeni nu-l atinge. Lucrul acesta îl optise o ciocârlie care.bibliomax. i al i drume i treceau. Pân la amiaz trandafirul se acoperi întreg de flori. i parc i lui Dumnezeu îi p rea acuma r u c pusese într-o floare a a de minunate însu iri. i-ntr-o diminea floarea trandafirului se desf cu ro ie. preasfântul. bucuros. îl deslu i: „Cum s se ating cineva de spin. ca s -i p zeasc floarea. fluturii c dea adormi i. cât ai clipi. apoi. s o p stre ze. aprins . „Uite. Spinul st tea ursuz al turi. c ci floarea trandafirului era a a de ginga . Iar din ghimpe sângele a p truns încetul cu încetul în tulpin .tk/ 50 mailto:bibliomax@libero. e-bibliomax http://www. i a fost o minune. când tot e îmbr cat de ghimpi!“ Atunci trandafirul se uit i v zu. c ci numai eu pot ti c ce am menit o dat . i pe mine m dezbrac to i de frumuse ile mele“. Un sticlete. Dup câteva zile trandafirul se mâhni:el se-mpodobea i oamenii îl despuiau. i-avea crengile lucii.. iar dac aveau câte ceva în mân . s i-o fac ro ie. i nu s-au uitat la spin. r sfirau n rile s înghit mireasma nemaisim it pân atunci. la r s ritul soarelui. îndat a f cut un semn i tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. ce chipe . se trezi i-n dânsul pizma c prea nu-l b ga nimeni în seam . care tocmai atunci se a ezase pe o creang .“ i. se desf cea.

Îngâmfarea îi descle t limba:„Ce s te ui i la soare. pân când i-a venit o dat la socoteal i i-a optit.. nu. Numai a a p s rile din curte nu mai avur prilejul s u oteasc pe socoteala altor doi îndr gosti i. Pichirea îl prive te încântat . la soare. nici mânca. mâine a a. i. r coare. americanca altfel. mândr de frumuse ea iubitului ei.. a ciugulit ce-a putut i. p unul i se puse drept în fa i î i roti coada: „Prive te-m !“ Se uit pichirea. Acum o s pt mân o g in .Nu i-a mai v zut de-atunci nimeni! Unele p s ri spuneau una. minunat de frumos. nimeni nu mai putea nici dormi.it . hot rî s .i puse ochii pe p un – pas re de neam mare – se feri de to i. când m ai pe mine?Rogu-te. drag !“ Dar p unul se sup r . i ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea. apoi. arip la arip . sa rotit i-a r spuns:„Chiau!“: „Bine!“ i zilnic s-au curtat.. cu glasul ei cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-ri“:„Te iubesc!“ P unul a privit-o dintru-ntâi de sus. s-a sculat mai devreme chiar decât coco ul. rotund i de aur. un coco a fugit peste gard. iar u oteli. mare. i-a început pichirea s se învârte-n sus i-n jos pe lâng p un. dragostea-i st pân . harnic titirez. pichirea. cum se întâlneau dou p s ri fa -n fa . fel i chipuri. se uit mirat . Pentru întâia oar i-au apropiat pliscurile: întâiul s rut! „Sunt mul umit !“ „Chiau!“ „Sunt fericit !“ „Chiau!“ Ce Dumnezeu. mai auzise c dragostea dac o întâlne ti. O cas . pe urm . acum o lun . p unul. cu bogheta altuia. în curte felurimi de p s ri. prive te-m !“ i cum pichirea se uit înc spre r s rit. P unul str luce te de parc ar fi îmbr cat în fir. numai atât e în stare s -mi r spund ? i-n clipa aceea se înal . o americanc . mic i pestri . Ei i-au v zut de treab . c ci unde-s p s ri multe. Nu mai de parte. gânde te pichirea. i. Azi a a. dezam git . Pichirea. o livad i-o curte mare. plin de poezie. în livad sunt pomi roditori. stingher . pichirea îi întoarce spatele.. s-a dus sub culmea p unului. dumirindu-se.tk/ 51 mailto:bibliomax@libero. dar ascunzându-mi lumina soarelui. Au ters-o i ace tia. dar ireat . uimit . zor nevoie dup un pichiroi. Iar zarv . i a a. se-ntrebau: „Ce-i cu americanca?“ Cealalt : „Ce-i cu pichiroiul?“ Pichiroiul a a.Apoi se întoarce de se uit . altele alta. gâ tele u oteau. de fric s nu li se a eze cineva de-a curmezi ul dragostei. prive te. de l-a sculat. A a. în curtea aceasta s-au întâmplat multe i m runte. dar cam sec.i v d nici str lucirea ta“. când pichirea. î i îmbie i iubitul:„Prive te. dar pe urm i-a dat seama c nici pichirea nu e de lep dat. pe socoteala celor doi îndr gosti i. În cas stau st pânii. e-bibliomax http://www.Flori.CA SOARELE!.bibliomax. au pornit pe paji te. i-amândoi.. Peste lume se revars valuri de lumin . îi r spunse:„Te privesc.i caute un so i. s-o culegi de oriunde-ar fi. într-o diminea . soarele!. cu sufletul ei s lbatic.. mireasm dulce.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful