Emil Garleanu

Din lumea celor care nu cuvanta

CÂND ST PÂNUL NU-I ACAS !

În odaie lini te. Lini te i-un miros! Pe poli a din dreap ta, pe o farfurie, st uitat o bucat de ca caval. Mirosul de brânz proasp t a str b tut pân la cel mai îngust col i or al casei. i din gaura lui, din gaura de dup sob , oricelul nu- i mai g se te locul. Parc -l trage cineva de musta afar . S ias , s nu ias ! Mai bine s se astâmpere. S se astâmpere, u or de zis; dar ca cavalul? Vezi, asta-i asta: ca cavalul. S -nchid ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? i brânza-i proasp t . Mai mâncase a a bun tate acum vreun an. Dar parc nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. S încerce. Face câ iva pa i m run i, pân -n marginea ascunz toarei lui. M car s-o vad . Unde-o fi? De unde-l vr je te, din ce col îl pofte te cu atâta st ruin la dânsa? A! uite-o, colo pe farfurie. Dac -ar îndr zni! Dar cum? S mearg mai întâi pe lâng perete pân la divan. A a, bun! Pe urm ... Pe urm pe unde s-o ia? Pe lân g dulap? Nu. Pe dup jil ul cela? Nici a a. Atunci? P i, lucrul cel mai bun e s se suie de-a dreptul pe perdea i de acolo s treac , pe marginea l vicerului din perete, pân la poli . i-o dat la ca caval, las , n-are el nevoie s -l înve e al ii ce s fac cu dânsul. Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. i, doamne, mul i fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Ori icum s mai a tepte pu in, s vaz , nu se mi c nimeni, nu-l pânde te cineva? Cum s nu-l pândeasc ! Dar de când a teapt motanul pri lejul s puie laba pe bietul oricu . Dac nu mâncase el ca cavalul, c ci mirosul cela îi zbârlise i lui must ile, p i nu-l mâncase tocmai pentru asta: s -l momeasc pe laco mul din gaur . Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni i lucio i ca sticla, cu must ile întoarse sub iri i ascu ite ca oasele de pe te, st neclintit, dup perna de pe divan, i-a teapt . L-a z rit. Uite-l, îi vede m rgelile ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; a a, înc un pas, înc unul, doi, a aa! Dintr-o s ritur a fost cu laba deasupra lui. Bietul oricu n-avusese vreme nici s treac dincolo de sob . Îl apas pu in cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl r suce te în aer i-l las ame it pe podele. i-l prive te, gândind: „Ca caval i-a trebuit? Poftim ca caval! Doamne! Ce bun o s -mi par mie dup ce te-oi cr n ni.“ Dar mai întâi s se mai joace pu in cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl las s se dezmeticeasc , s -n cer ce s fug i iar vrea s -l prind în cle tele labelor. Dar ce s-aude? Un dup it gr bit pe sal . Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din dou s rituri motanul e în ocni a sobei, iar oarecile, mirat c scap , z p cit, cum poate, o terge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna. În mijlocul od ii se opre te, adulmec lacom mirosul de ca caval, apoi, z rind motanul, se repede i latr cu înver unare. Ar s ri în ocni , dar e prea sus. Se sprijin pe labele de dinainte, tremur , casc , de nelini tit ce-i, mârâie i latr . Apoi tace i, cu ochii inti i la motan, a teapt s se scoboare. Numai uneori întoarce capul spre poli a de un de brânza parc -l
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 2 mailto:bibliomax@libero.it

ademene te. i astfel, câte itrei du manii: oarecele în gaur , motanul în ocni i câinele în mijlocul od ii se pândesc munci i de acela i gând. Dar pa i ap sa i cutremur sala. Ce! St pânul! Repede atunci: motanul se înghesuie te i mai în fund, iar câinele o terge supt divan; numai oarecele, mic cum era, r mâne la locul lui. St pânul intr ; obosit de munc , î i arunc p l ria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-n dreapt spre poli , ia felia de ca caval, taie o bucat de pâine i, mu când când dintr-una când dintr-alta, m nânc din plin, cu poft . i din trei p r i, trei perechi de ochi îl urm resc cu pizm .

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 3

mailto:bibliomax@libero.it

GRIVEI

E b trân. În elege c -i b trân, c -i netrebnic, c cele câteva zile ce i-au mai r mas sunt o povar pe capul tuturora. De când s-a i îmboln vit nu-l mai strig nimeni, nu-l mai mângâie nici o mân , nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credin . Dou zeci de ani, var i iarn , în curtea aceasta a tr it, i-a p zit-o. În nop ile de toamn , cu ploile repezi i p trunz toare, în nop ile de iarn , cu viforni ele n prasnice, el nu st tea în cu ca lui; su flând cu greu, încordându- i mu chii, c ci era vânos, t ia troianul, cutreiera toate col urile gr dinii, i, l trând, d dea de tire c nu e chip s te po i apropia de casa st pânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe ho ul care furase mere din pomul de lâng gard! Ani de-a rândul sim ise durerile loviturii de ciomag pe care i-o d duse atunci în cre tetul capului. i alt dat ... Dar câte nu f cuse, câte nu suferise Grivei, dul ul credincios al cur ii! Îns vremea trece, via a cu ea. -acuma îmb trânise! Nu se mai putea duce nici pân la u a buc t riei, s capete un ciolan, s -l ling . R mânea uneori zile întregi f r s în ghit nimic, fiindc nu se putea mi ca. i-acum, în urm , avea ni te dureri grozave. Urla. i mai ales noaptea, când nu avea cu ce s se mai ia, când nu mai vedea pe ceilal i câni, când r mânea singur, numai el i suferin a lui – mai ales nop ile îl chinuia boala. i urla. Mai întâi gemea, în bu it, cu gura închis , cu limba zbârcit , gemea adânc, ca i cum i se desf cea inima din piept. Apoi îl apucau fiorii; spasmurile îi descle tau f lcile i gemetele îi ie eau mai tari, mai ascu ite. Apoi plângea, plângea cum plâng oamenii, cu lacrimi fierbin i, care îi lunecau pe bot, i parc -l ardeau. i-n urm , înnebunit de durere, nu mai putea r bda, în urm urla, urla groaznic, din toat puterea m runtaielor lui, cu toat încordarea glasului, urla însp imânt tor, de r suna pân în dep rt ri, de unde-i r spundea ecoul ca un alt câine care îi plângea de mil . i diminea a, când zorii zilei mijeau, adormea, sleit, pe culcu ul lui de paie. i to i ai casei care treceau pe lâng el îl blestemau. To i. Urletele lui le tulbura lini tea nop ii, le curma somnul i-i f cea s tresar speria i, în pat. Iar unii credeau c preveste te ceva r u, c preveste te moartea cuiva. El îi auzea vorbind, îi auzea i-i în elegea. Cu ochii blânzi, ter i de boal , îi urm rea pân ce se f ceau nev zu i. În elegea i a tepta s -i vie ceasul. Într-o diminea i-a z rit st pânul de departe, venind spre el, cu mânile la spate, inând ceva ce sclipi la o întors tur , în b taia soarelui. Pentru el venea. Atunci, în sufletul lui parc a-ncercat nu o durere, ci o jale, o jale grozav , o jale adânc pentru st pânul pe care-l v zuse copil, cu care se jucase, cu care mersese pe câmp, la picioarele c ruia se culcase de atâtea ori s primeasc , supus, vergile ce i se cuveneau. i jalea aceasta parc -i d du puteri; se scul i, scheunând, plângând, se târî c tre st pânul lui, se târî i, când ajunse, îi linse picioarele ca i cum i-ar fi luat r mas bun. Apoi închise ochii i,
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 4 mailto:bibliomax@libero.it

încol t cit, a tept . A tept mult. I se f cuse mil st pânului?... Bubuitura nu curm lini tea ogr zii. i ast zi sim i c nu mai are mult. i parc -i p rea r u s închid ochii în curtea în care tr ise, în mijlocul lucrurilor de care n-ar fi vrut niciodat s se despart , supt privirile care nu se mai îndreptau spre el prietenoase. i, deodat , o groaz , o fric de locul acela în care suferise atâta îl cuprinse. Î i adun toate puterile, apoi ca i cum cineva l-ar fi gonit din urm , se dep rt cât putu mai repede, ie i din curte i o lu pe drum, înspre p dure. Când ajunse în mar ginea ei, intr în cel dintâi stufi i, acolo, între crengile care îi ascundeau vederea, î i f cu culcu ul. i a tept . Spre sear un fior îi zvârcoli trupul, apoi altul. i-nc unul – cel de pe urm . i-n clipa în care- i dete sufletul se ridi c pe picioarele de dinainte, i, cu capul întors spre curte, url , ca i cum i-ar fi luat un r mas bun. i urletului lui, scurt, de moarte, îi r spunse ecoul, pentru cea din urm oar , ca un alt câine care-l chema din dep rt ri.

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 5

mailto:bibliomax@libero.it

cum face în fiecare diminea . într-un col d du peste câ iva bani de aram . N-avea noroc! O lu mai sus. s nu se scoboare-n el? Din cele ce înv ase dintr-atâtea c l torii. De aceea. „Iat ce fel de buruieni tiu culege oamenii!“ î i zise.. ci se limpezesc. o lu încet. tia c pe oameni. i când. Acesta ridic toc mai atunci mâna. c v zând multe. i. i-un nor de fum înv lui furnica în cea . mai dincolo. c picase odat peste un pumn de ou furate dintr-un furnicar. se scoborî pe hain . pe cus tura ca râmbu lui. „Ciudat – gândi furnica în sine – sar zice c numai pentru ca s fac r u î i învelesc oamenii picioarele în pielea groas a înc l mintelor. se ridic pe c lcâiul pe care câteva fire de nisip se prin seser . nu câ tiga nimic. gândurile nu. Ca s ajung jos trebuia s treac peste e-bibliomax http://www. când iarba e proas p t supt rou . i ai de unde da i la al ii.i sunt spul berate. cu iscusin . i. în sus. Îi sui i pe ace tia. apoi. dintr-o dat . sprinten . Scotoci încolo i-n coace. ca pe-o prad de r zboi. aerul jilav de r coare. privind i minunându-se numai. i de la al ii. c r b nir toate ou le. s cunoasc mai bine f ptura omeneasc .. în rev rsatul zorilor. c ci vederea ei îi amintea. pe cer. E c l toare! A ie it din mu uroi furnica. de cizma unui vân tor. A a. Vân torul alerg . Încântat de frumuse ea soarelui. se scoborî în buzunar. furnica. Mai în sus. pân lâng pumnul încle tat pe gâtul unei pu ti. î i i puse în gând s cerceteze.. i-a pornit. o lu la fug pe mânec în sus. care se prevestea prin m nunchiurile lui de raze. În diminea a aceasta. o ame ise. a pornit s vad lumea. de cealalt parte pe care se urcase. priveli tea pe care cizma unui alt vân tor i-o d duse într-o zi: trei tovar e din furnicar strivite. dup cât se vede. nu le aduc nici un folos?“ judec ea. în mirosul lui pip rat i acru. în vre me ce drume ul dormea în iarb . diminea a. cât ai clipi. din prisos.tk/ 6 mailto:bibliomax@libero. -apoi diminea a prive ti altfel lumea. Buzunarul. i ce fericire s c l tore ti. Hai i-acolo! De-abia se coborî îns .. În vremea aceasta o bubuitur groaznic r sun . îndat ce d du. îi mirosi – întrebuin are nu le putu g si! „Ce-o fi f când oamenii cu lucruri care. c . drumea a. pe mânec . ridic prepeli a moart i-o puse în tolb . u oar . supt tal pa grea a omului. altfel o judeci. c ut s fug înapoi. apoi. Porni mai departe. a luat-o spre r s rit. i. în zigzag.bibliomax. îngrozit . i când d du de cel dintâi buzunar al surtucului. Îndr znea i destoi nic . ticnite. în apuc turile ei. Iar în buzunarul unui om. mai ales. Îi pip i. totu i avu puterea s se gândeasc . furnica î i lu inima în din i. prin miri te. alt buzunar. C l toarea î i dete toat silin a s se urce mai re pede pe cizm . De aceea furnica se scoal cu noaptea în cap i porne te la drum. veni. S se scoboare. se prelinge lumina ca o und de aur. îi povestise o bunic a ei. cât ai clipi. i cum c ta ce anume vrea s fac omul cu lucrul cela ce-l inea în mâ ni. furnica ajunse la pânza îmbâcsit de praf a pantalonilor vân torului. prinse drept înainte zborul unei prepe li e.C L TOARE!. repe de. se urc pân dup gâtul vân torului. cu greu îi po i cunoa te pe dinafar . întreg neamul furnicesc venise.it . dezgustat .“ i tot gândind astfel. tii destule. Furnica. se opri. i. cu groaz . Ispititoare. îmbâcsit cu foi de tutun. bunica d duse de veste nu mai decât. Ea tia c ochii duc i mintea întoarce.

tolb . i repede-repede-repede. i. trupul într-o pic tur de rou .tk/ 7 mailto:bibliomax@libero. o lu pe cizm în jos. îi mai veni sufletul la loc. Toc mai atunci ochii furnicii z rir o buc ic de pâine ce r m sese prins în re ea.bibliomax. i se gr bi s culea g f r mi tura. Se scoborî pe-un fir de iarb i î i sc ld . la marginea ei.it . mai ales merindele: „Bine c m-am ales m car cu ceva“. „Brrr! Va s zic sta e omul!“ gândi furnica. Oricât era de gr bit . cu mul umire. lucrul g sit tia c nu se las -n drum. e-bibliomax http://www. îndat o i l s la loc: f r mitura era ud de sângele paserii. î i spuse în gând. P i iute peste geanta de la oldul vân torului. Dar cum o apuc .

E doar obi nuit cu c r ile biserice ti. A f cut slujba la biseric . uitat acolo de c tre copiii sfin iei-sale. În fa a iconostasului clipoce te candela. a dat tocmai peste ce c uta: o pat .tk/ 8 mailto:bibliomax@libero. se suie bini or pân -n mijlocul slovei ro ii care o atrage. sfin ia-sa închide ceaslovul. încondeiat cu m iestrie. st deschis. Nimic... copiii la hoin rit.MUSCULI A În odaie e t cere. pe-un das c l. mai adormit . ei poftim! strig p rintele înfuriat. În sfâr it d Dumnezeu i ajunge i la m su .i statorniceasc în c pu orul ei un gând: „Ce bine e s tr ie ti i s mori s tul !“ e-bibliomax http://www. pe foaia unsuroas . În clipa aceasta u a se deschide dintr-o dat .. – Poftim!. pe o margine. ca i cum ar fi fost esut la începutul rândului: „Slav ie“. O musculi .. a ipe te. Î i scutur aripioarele. un ceaslov vechi. i-l arunc . se f cu una cu hârtia. a a în treac t. tocmai în clipa când. Apoi î i a runc ochii pe mas i se sup r i mai r u: – Pân i c r ile mi le-au vr fuit! Repede. de pe fereastra din sal . i poftim ce g se te: preoteasa nic ieri – dus prin vecini. Se uit prin strachini. scorojit i unsuros. aprins la fa . un S frumos. pe ale c rei col uri de sus pic turile de cear stau ca ni te pece i. str lucitoare ca un licurici. zaharisit proasp t. a luat un pelina . Iar aici. lâng buze. un fir de grâu uns cu miere. i le freac unul de altul. i s-a întors acas . E atâta hran pe foile îngro ate parc de urmele degetelor t v lite prin grâul dulce al colivelor. pe care plodurile îl a ezaser pe pat cu fundul în jos i-l pref cuser într-un cuibar de ou ro ii – c ci e Pa tele. lene . Acum s-a s turat. strivit . la loc.bibliomax. apoi. Zboar încolo i-ncoace. musculi a. dar bietului om i-a ie it sufletul alungând-o. nu o dat ie ise s tul din biserica de peste drum. cu o mi care iute. dup ce sp rseser mai întâi toate învelitorile gavanoaselor cu dulce i. cu ochi orul. intr sup rat. ro ul slovei mari din susul foii. popa Gheorghe.i l sase urma avusese grija s se înmoaie dintru-ntâi în dulcea . se plimb pe la icoane. se a eaz pe marginea unui pahar. Iar în mijlocul slovei ro ii. Atunci î i aduse aminte cum nec jise mai zilele trecute. Pân ce n-a gustat din miere nu s-a l sat. pe urm s-a ab tut pe la Petru bacalul. ba intr pân i-n potcapul cel nou. Pe masa din mijloc. Prin fereastra deschis soarele scoate sclipiri din sticl ria de pe poli i.it . ar ta c dege elul ce. î i întinde picioru ele de dinapoi. zbârnâind mul umit . intr bâzâind s caute ceva dulce de gustat. Se las u oar . ca i cum s-ar în china. r suflând din greu. cât o g m lie. ca i cum ar ascu i dou cu ite. izbutise s . pr p denie de lacom ce-i! Numai din când în când prinde. Sfin ia-sa. la o leturghie. c ruia îi r m sese pe barb . în dulap. drept deasupra ceaslovului. Musculi a se pune pe osp tat.

Într-o zi încerc o pornire l untric : ie i de supt umbra r coroas i d du buzna afar . Nu sim ise nici durere.bibliomax. Se uit în jos i-l prinse ame eala.tk/ 9 mailto:bibliomax@libero. b iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în rân . i de-abia ajunse. nici bucurie. pân în vârf. mai mari. dar nu se l sa. nu. îi deschise în sfâr it bine-bine i privi în sus. scânteia.i putu opri un oftat: e-bibliomax http://www. se ridic pe picioru ele de dinapoi. mo nege te. i când colo avea atâtea adânci tu ri. Dar ce dep rtare! i cum s ajung ? Privi în sus. Nu cum va era o f r mi c zut . pe de margini. o f r mi de lumin închegat . i de acolo. pe care i-l vedea pentru întâia oar . cu cele dinainte î i f cu. i iar purcese la drum. Se odihni o clip . Tres ri. r t cit pe p mânt? i. i-al cui era? Mic cât un fir de linte. Încetul cu încetul îi veni inima la loc. s mearg i s mearg . de acolo. i umbl . Mult s fi mers. de sus. Era el altul? Picioru ele nu mai erau ale lui de scânteiau a a? i mai era îmbr cat în aur! C ci i trupu orul lui. la drum.i credea ochilor: zile. i umbl . Ce se mai întreba! F r îndoial de acolo c zuse.it .. în ploaia de lumin . parc se întruchipa o frunzi oar l t rea . Luciu i se p ruse lugerul crinului. atâtea ridic turi: v i. i cât era de hot rât i de vânjos drume ul. la bulg rul de aur. S se suie pe luger în sus. i v zu c poate. Atunci r mase pe loc. În mintea lui î i înjgheb planul. deasupra c pu orului. i scoborî dincolo. ud de sudoare. i-a mers voinicul. cruce. ce adânc i albastru se dezvelea cerul! i ce minune! Cu ochi orii lui cât ni te fire de colb. i ici. bulg rele de aur sc p tase de amiaz . luni. s pt mâni. i. i ce întunecime. cât umezeal suptfrunzi oara lui. dea supra. Cu cât str lucire.GÂND CELUL Cum venise pe lume nici el nu. s mearg . se trezi la r d cina crinului. Înc vreo câ iva pa i. b iete. Privi în sus i se cutremur . apoi. acolo trebuia s se întoarc . mai tare. Ce – nu f cuse nici un sfert din sfertul drumului?! Puterile îi cam sl biser .i d dea seama. i atunci. avea de umblat. S-a trezit ca dintr-un somn i parc era de când p mântul. frunzi oara care-l ad postise. un bulg re de aur aprins arunca v p i. Acolo o s se odihneasc . Pe urm încerc din nou. i voinicul privi iar în sus. c p rea o pic tur de rou . i mult î i muncise gândul: cum r s rise.. Ce c utase dânsul acolo? Iar din mijlocul t riei albastre. îl cuprindea întreg. i. ca o adeverire. dup ce trecu peste un gr unte de piatr cât un munte. Iar când a po posit. mi ca picioru ele fragede i ocolea. c parc floarea din vârf des chi dea paharul chiar dedesuptul bulg rului de aur s -i culeag razele. V zând asta. a mers. z ri lugerul unui crin ce se ridica a a de înalt. Privea în sus i nu. din care credea c se desf cuse: o s ritur – sau o vedea el ce-o face. Se f cuse parc mai mititel decât fusese. Atunci se mi c din nou. orbit de atâta str lucire. Dar ce mireasm se rev rsa de sus!. i îndr zni: deschise ochi orii mai mult. pe râna neagr trupul arunca o lumin dulce. ca o prisp . f r s tie pentru ce. dealuri.

„Uf! C mult mai am de suit.bibliomax.tk/ 10 mailto:bibliomax@libero. doamne!“ e-bibliomax http://www.it .

desf cut de greutatea netrebnic a c rnii. în înalt. nu umpluse sufletul p s rii de o mare fericire. slobod . se simte.MAI SUS! S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeli ei:„Pitpalac!“ Cerul abia se rumenise. Mai sus! Mai sus! i trupul mereu o trage înapoi c tre p mânt. pentru ea i pentru soare cânta. trupul cade ca un bulg re de rân spre p mânt. Înc o b taie de aripi. I se p rea c tremur rile cântecului ei umpleau bolta cerului. C ci i fericirea nu. Niciodat darul acesta. Dar trupul greu parc -i înl n uie glasul. pic turile de rou înc nu se pref cuser în m rg ritare. i-n vreme ce... Î i avânt din ce în ce cântecul. tremur tor i dumnezeiesc de dulce.it . i-nc una.i verse prinosul. în singur tatea ame itoare a în l imilor. Înc o lovire de aripi. Scuturându.i alege totdeauna clipa nimerit în care s . Oglinda cerului poleia p mântul. plutind pe ele. î i încordeaz mai tare puterile. Înota în valuri str vezii. pas rea se asculta singur . trimis de c tre soare. în înalt. În cântecul ei. i raza mereu o cheam c tre în l imi. Ar vrea s se simt dezrobit . d du drumul ciripitului ei gâdil tor ca al unei grindine de m rg ritare. luceaf rul tot f cea din ochi p mântului. pas rea îi spunea c vine. i-l ine închis ca într-o colivie. Cea dintâi raz str punse v zduhul i se topi în ochiul ciocârliei. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea.tk/ 11 mailto:bibliomax@libero. glasul se-nal singur. dezlipit de râna p mântului.i penele. un tril de mul umire izvorî din gu a ciocârliei.Vroia s se simt singur . Mai sus! Slab de tot i se p rea ciocârliei c mai aude glasul pitpalacei. pâlpâind din aripi. e-bibliomax http://www. smulgându-se. u oar ca aerul. în sf r it. Apoi se dezlipi de rân i. Dar peste pu in deodat adâncul sc p r . nebun de fericire. se în l . – ea i raza. Mai sus! Îmb tat . str vezie ca el. deodat . Într-un avânt î i pune cea din urm putere i. Aerul parc se rumenise.bibliomax.

ca i pe atunci. de la al i b trâni pricepu i le auziser . Chiar un str bunic al lui. în cinstea lor. în zori de zi. cânt re ul se rug de iertare. Ei biruiser vremea – d i nuiau st pâni în lung i-n lat. poftindu-le. de sus. când nu putea a ipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei. fire te. i se ad posti supt frunza unei rochi a-rândunicii.CÂNT RE UL E de neam! Între toate lighioanele lumii.it . Iar vacile-domnului îl rugau s nu mai conteneasc . a a. cum se i cuvenea unui mân drucrai ce era. Iar înc lzindu-se grozav. Îl mai mângâie îns pe greier iubirea i laudele care o mul ime de maica-domnului – gâng niile cele ro ii stropite cu negru – i-o ar tau. Toat nopticica nu închise ochii. gânde te el. fiindc ele altceva n-aveau de f cut decât s -l asculte. cu mii de ani înainte. P mântul era o nimica toat . Toate gândurile acestea n v liser greierului în cap într-o sear . când neamul lor greieresc î i ridica osanele lui însu i. prin v zduh. care îndr znise s se întreac din s rit cu el. cu toat oboseala. greierul le cânt . în juru-i.tk/ 12 mailto:bibliomax@libero. dar din semnele lor. Las c -l c inau c nu putuse dormi.bibliomax. O c ut totu i i n-o g si. i le-a cântat greierul pân ce soarele s-a ridicat de câteva suli i pe cer. un bo de hum ce orbec ia f r’ de nici un c p tâi. s a ipeasc pu in. n-a putea-o vedea i eu pe dihania asta? Ce neam a a de obraznic s fie?“ se întreba greierul. ci le povesteau b trânii în toate min ile lor. i. ca s afle i-un r spuns. leg nându-se u or. Greierului i se umfla inima în piept de mândrie. de i numai la gândul c avea s vorbeasc unei obr znic turi. îl apucau furiile. fusese cânt re în cuptorul brut riei lui Por-împ rat. i cum numai de întrebat se putea întreba singur. care turbura lini tea b tina ilor de neam. i ei. supt frunzele uria e din care ast zi nici m car urme n-au r mas. un imn al dimine ei. se întoarse. greierul în elesese c i ele erau mirate de îndr zneala unei paseri venetice. rug pe un licurici s -i lumineze calea. s doarm în r coare. i. i. C ci doar a a r mân pove tile pe lume. Privighetoarea î i f cuse de cap. s -l asculte. se ridicar pe firicelele de iarb dimprejurul culcu ului cinstitului cânt re i. din copacul supt care dânsul se odihnea. nu era alta care s aib str mo i mai ale i i mai de via . începur s -i fac vânt. Iar vacile-domnului se sf tuir . „Fire te – gândi greierul – l cust i s stea acas – dracul a mai v zut!“ i cum luna se ascunsese într-un nor. li se închin cu plec ciune. i astea nu erau vorbe de ici de colo. „M rog. e-bibliomax http://www. î i puse în minte s isco deas c pe o l cust .

c r bu ul. un p un.bibliomax. deschise pliscul. r sufl : „Bine c-am avut noroc!“ Dar deodat . „Îî! Scap de unul i dau peste altul – î i zise c r bu ul – sta m -nghite!“ Cuco ul s-a apropiat. zbur spre el. apoi î i strânse coada i zbur în drum. de-acolo. cu pieptul în plato . i forfec aripele de câteva ori în p mânt: î i d deau bine e. Când s-a trezit. l sându-l. cu l comie. cât putea mai repede. apoi a pornit-o. ame it. e-bibliomax http://www. s priveasc . i-a v zut c poate zbura i f r s dea din aripi. s ri. an o . cu aripele fragede. î i ro i m rgelile i î i d du ca pul pe spate. de pe-o ramur lu un c r bu . peste câmp. privi împrejur: un drum pr fuit. i acum î i lua zborul într-alt loc. „Am sc pat!“ gândi cu bucurie c r bu ul i se în toarse s priveasc dup cuco . i le desf cu. cu ochi orii ca dou neghini e. de dup gard. Dar uite: colo e drumul. bietul. de cum z rise c r bu ul jos. i.S R CU UL!. o vrabie. Cuco ul s-a dus.it . cu pintenii arcui i. i r mase acolo. „De sta nu mai scap!“ crezu c r bu ul. pe vreo creang de copac. se în l în picioare. cur i i livezi. s-a uitat cu un ochi la c r bu i-a trecut mândru înainte. preg tindu-se chiar s dea sturzului ziua bun .. pe dreapta gardul – tr ie te.tk/ 13 mailto:bibliomax@libero.i dup dânsa odraslele care duceau în minte o înv tur mai mult. mi-i drag i mie“. „Ei! De a a paseri mici.i sufletul: „Acuma chiar c-am p it-o!“ Când ajunse curcanul în dreptul cuco ului. i-a strâns i el picioru ele. castaniu. i-n mijlocul unui drum de ar . i din cap tul drumului. i dac de pe jos fura flori. În clipa aceea un pui de sturz. C r bu ul se f cu mai mic decât era. apoi iar l-a întors cum îl g sise.i cread ochilor c mai e în via . gândi c r bu ul. l-a r sturnat cu ciocul pe spate. un c r bu mititel. mare. se înroti.. Ia s zboare acuma. când îl ajunse. s-a în epenit o clip ca un sfredel. apuc . Iar c r bu ul c zu pe-o buc ic de hârtie alb . apoi s-a topit deodat . Dar sturzul se l s lâng buc ica de hârtie. curcanul se feri parc s nu calce c r bu ul. cu coada rotund cât soarele la r s rit. Vârtejul i-a f cut gustul. venea un cuco . l sând tot ce luase balt la p mânt. i: hap! hap! – mai s se înece. S . strigându.i încerce aripele. Atunci încremeni de spaim . S-a iscat un vârtej ca din senin. î i v zu de drum. iar cuco ul scoase pieptul i mai în afar . lâng o curte. S r cu ul c r bu ! De pe gard. S-a în urubat în p mânt. mai de seama mea. i acesta. supt el hârtia. Când l-a luat vârtejul pe sus. inându. îl înghi i. luând cu el tot ce g sea mai u or în cale. Din cel lalt cap t al drumului sosea un curcan. tehui. pene i hârtii. î i a e zase pui orii în rând. C r bu de prim var . care v zuse multe în via a ei. C r bu ului nu-i venea s . Pas rea se leg n o clip . mai m ri or ceva decât o nuc . P unul s-a apropiat.

Mi când mereu din ciotul cozii. Tufe de pomu oar i de agri e dau. leg nându-se. De ici. Parc vrea s .i arate b rb ia câr dului celui de claponi. pân ce z resc o alt prad . tiu numai s . De acolo urm re te cu ochi orii lui vioi ce fac ceilal i: prinde clipa. harnica ogr zii! Repede-repede.bibliomax.tk/ 14 mailto:bibliomax@libero. Doi cuco i tineri s-au apucat la lupt . pe cap. cu bone ica alb tivit cu arnici. Uite-i cum se fr mânt . Î i hr nesc pui orii. din loc în loc. cum se pune mijlocitor între ei. cu plato a pe ne lor o elii. cum îi desparte. Unul a s rit pe spatele mamei. de gospodin . de iute ce alearg . Numai s -i auzi guri a când vreo lene e se întrece mai mult cu dedeochiul somnului. îndemnând la t cere – le vezi? cârdul de gâ te se în ir . pe rând. se ese. din fa a lui – g ini care nu se ou – ale c ror pene lungi i moi îi prefac într-un fel de s l cii plâng toare printre paseri. i se cocoa dup gât. se înal plopi b trâni. sau zburlite ca de vânt. a a-s de hursuze. Iat -l pe culme. s po i privi mai bine. i apuc viermi orul. pe care se dea p n vântul. Uite-l cum se repede. sâsâind. Înfoiate. Ceilal i r mân locului prosti i. ca i când dânsa le-ar îndemna i îndrepta trupul încotro s-apuce. la dreapta i la stânga. an o . cu pintenii arcui i. sunt ra ele. Dar ce-i? G inele se strâng s priveasc iscoditoare. ca i când ar c uta o comoar . hai s le privim. pe malul unei ape. linse. tulpina de rochi a-rândunicii. Dincolo. iar pe c tina în care vr biile stau împ nate ca albinele în roi. s puie toate la locul lor. cum se strâng roi i se desfac pe urm . s se lincereasc -n ap . pe cel mai vaj nic îl ciupe te i-l urm re te pân în cel lalt col al cur ii. strâns în fusta ei cu pic ele. Pe de margini. uite-o. A. gata s sar în capul oricui s-ar apropia. Ai auzit cucurigul? R sare soarele. ad post paserilor mele. din porti a încununat cu ieder . î i atârn e-bibliomax http://www. supt tufi ul cela de agri e. cu dou pic turi de rubin drept ochi.it . cu picioru ele lui sub iri i fragede ca paiul. sfârâindu-i picioru ele în ghetele galbene pe nisip. Apoi. Albe. Dar bate soarele tare. gata ca de lupt . lâng teuca de ap . osp teaz . s r cu ii. fugind supt aripa cald i ocrotitoare a clo tei. cum se ciupesc de la un viermi or. fuse uria e. i. cu cercelu ii de m rgean la ureche. una dup alta. Penele zbor ca luate de vânt. Pune.i mâna la ochi. de cu prim var pân -n toamn . sunt clo tele. De jur împrejurul cur ii se încinge un gard de c tin . ca la o azvârlitur de piatr unul de altul. Colo. în untrul cur ii.ÎN CURTEA MEA Curtea mea e la ar . Cuco ul acela negru e ceasornicul cur ii mele. ca i când cea din cap t ar fi înghi it un mosor de sfoar al c rei cap t l-ar fi h p it. parc -s totdea una v duve.i desfac lop elile pliscului. e i dreptul lui: se înro e te. C ci am paseri multe i felurite. pe vârfurile lor in acoper mântul – cerul. sare. Iar dac a f cut pace. Stai pu in i-o s vezi! Gr m ticul cur ii mele e doar curcanul! Iat -l: i-a i z rit. ele scurm mereu. Gâgâlicii – bo uri de aur. toate celelalte. bibilica – picherea – alearg dintr-un col într-altul.

Numai fantele. O s geat str bate prin aer. gâgâlicii r sar iar i la lumin . Când g se te o deschiz tur se opre te i latr – d de veste. nici nu vrea s se uite la el. p zitorul. Auzi un l trat? E Duda – Duda ache. i-n urma lui paserile î i v d de hran . Gâgâlicii de aur au n v lit supt aripele clo tilor. Gluguind. s sar . i-a scos gu a în afar i-l urm re te cu ochii. de ne-om duce i noi! e-bibliomax http://www. Hai. i. craiul cur ii mele – prive te-l. dul ul. Tot necazul lui e c gr m ticul î i poate înroti la fel coada. s se ascund . s caute aiurea o prad mai pu in p zit .it .i d mâna!“ Dar vultanul e priceput. Un ocol. i se terge prin zare. Acuma cerceteaz gardul dac n-are vreo gaur prin care s se poat strecura lighioanele în untrul cur ii. parc -i zice: „Poftim dac . i lini tea i pacea se las peste curtea mea. ca un drept judec tor ce este.tk/ 15 mailto:bibliomax@libero. N-a vea nici o grij ! Gr m ticul l-a z rit cel dintâi. tie cu cine are de-a face. i-a strâns mugurul nasului. prime te închin ciunile tuturor. cu capul întors spre cer. Aha! Vezi? S-au oprit toate paserile.iragurile de hurmuz i m rgele la gât. E un vultan.bibliomax.

întocmai. Nu-i cuno ti povestea? S i-o spun! (M rturisesc c vreo câteva ciripituri nu le-am în eles. veveri a a dat într-o bun zi peste un pom ciudat. de la gai a mea care. povestea cioc nitoarei:) . i.. Din ziua aceea venea în fiece amiaz s . d un zi. În diminea a când o pândea veveri a. Plisc are. frate.tk/ 16 mailto:bibliomax@libero. dar s-a i mâniat. dar e-bibliomax http://www. cum o vezi: sai ici. demult tare. scatiii. Atâta pagub ! Dar eu tiu multe asupra lucrului stuia de la gai a mea. Caut – coaja de alun ? De unde? C ea nici nu se atinsese înc de merindele strânse. Cerceteaz : un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veveri a. A a. mul umit gai ei mele. Bun! Cra -cra -cra . Dtale pu in î i pas . Tocmai se bucura c d duse norocul peste dânsa. spre pild . mi-a descoperit câteva taine ale graiului p s resc. i i-a umplut scorbura de cu toamn . cu roada rotund . Acas i le-am spus gai ei. d de scorbur . se zgârie la un picior într-o coaj . crezi c i-a venit. s fac g l gie.CIOC! CIOC! CIOC! i paserile se-n eleg între ele. Cioc nitoarea vroi s-o zbugheasc afar . i ei. a a. Dumneavoastr poate nu m ve i crede. în vreme ce dânsa d pove e pui orilor ei: „Nu ie i i la marginea cuibului!“ „Nu striga i când nu sunt eu cu voi!“ „Tst! pisica!“ O vrabie ciripe te pe gard. a sosit tot a a zglobie. auzi ciripind o rândunic . i poamele i mai pu ine. în scorbur de alune. una cu copacul. Ce era? Cioc nitoarea.it . D duse. S-a pus la pând s prind pe ho . s nu mai p easc cum o p ise când rosese o iarn întreag coaja copacilor. ce i-a venit în gând? S strâng alune. nici cu vârful botului s nu miroase vi forni a când. D-ta. un gust. Nici nu b nuie ti c i plânge numai dragostea ei. a jungi s crezi c pentru tine î i vars în gâlgâiri ploaia de m rg ritare. o con vorbire între un m c leandru i-un scatiu. într-o bun diminea . pe când oamenii erau pu ini de tot. am ascultat. I-au pl cut alunele i. v pot spune. s-a pus pe mâncat. dup zisele m c leandrului. S-a ghemuit înfundul scorburii. s se hr neas c . – Demult. peste alun. dar le-am inut îns minte. m-ascul i. s nu se mi te toat iarna din c su a ei. scatiule? începe m c leandrul. f cea planuri mari. S v-o spun: „Cioc! cioc! cioc!“ se aude de departe.i ia prânzul. a în eles ea c -n alune trebuie s fie ceva. slav domnului! Cra ! iac i miezul. îl deslu e te m c leandrul.. – Veveri a? De ce? – Urâ i îmi sunte i voi. c nu ti i nimic.bibliomax. dar cu miezul dulce i gustos. cum e iscusit . A a. fiindc am înv at-o s vorbeasc omene te. vâr -te colea. i gai a mi le-a t lm cit. tare. dar de-abia intr în scorbur c veveri a se repezi. la-nceput. M c leandrul zice: – E cioc nitoarea! – Cioc nitoarea – r spunse scatiul – ce-o fi cioc nind mereu? – Caut veveri a. fiin prev z toare. biata! i-a s rit inima din loc: „Uliul!“ În nop ile cu lun ascul i privighetoarea – te încânt . i-a a teptat. vezi.

Apoi trece la alt copac i la altul. O fulgerare ro ie str bate lumini ul. s m hr nesc!“ – A a-i! încheie scatiul. s nu spune i cumva gai ei mele cele ce v-am dest inuit.it . smerit . N-a mai intrat în scorbur . Cioc nitoarea se ca r cu ghearele de trunchiul unui mestea c n i-l cioc ne te de jos pân sus. când i-a venit inima la loc. Fagul sun mai tare. De-abia se mai aude. M asurze te cu oc rile... Un stejar g unos r sun ca un hârb. M c leandrul se sup r : – Se cunoa te c e ti pas re neispr vit .bibliomax. i. de atunci – întreb scatiul – n-are cioc nitoarea coad ?. de parte: Cioc! cioc! cioc! Scatiul piruie iar: – tii una. dar nici c d de r spuns. cel pu in s trag din asta un folos. Mai târziu. dar ce i-o fi zis: „Dac mi-i dat s cioc nesc mereu. i cioc na ul bate mereu. i pe ici i-i drumul. Ea cioc ne te fiindc suge din mustul copacilor – i-o fi pl când hrana asta. Ssst! Uite-o.. frate m c lendre? Eu cred c tot ce mi-ai spus sunt numai ni te vorbe. De atunci mereu cioc ne te la fiecare copac.. – Vezi bine. a b tut cu ciocul: Cioc! cioc! cioc! Dar veveri a î i mutase culcu ul. s-a întors la veveri s se roage de dânsa. se duce.. – Zi.. i s-a v zut f r coad . Acestea le-am auzit mai d un zi povestite de c tre un m c leandru unui scatiu. Un lucru îns : dac veni i cineva pe la mine. frasinul mai în bu it. ca opârla. S-o fi hr nind ea cu mustul copacilor. las coada..tk/ 17 mailto:bibliomax@libero. M uit i eu.. în laba veveri ei.veveri a o prinse de coad ! D -i în sus. d -i în jos. V rog! e-bibliomax http://www. se terge din ochii mei.

s . hop!. jur mintele mele sunt ceva mai grele. Ar tân du-le p unul. i mai toate s-au bucurat de socoteala sticletelui..Asculta i ce-am vorbit cu gai a: Eu: Pas re drag . de. Tocmai atunci. Vezi dumneata. dup ce s-au strâns la un loc cu toatele. Dumnezeu a zâmbit i a încuviin at ca cele care vroiau s asculte de sticlete s fac dup cum le-a sf tuit el.Dumnezeu a poruncit unui vultur s adune toate zbur toarele cerului.i ia zborul în zorii zilei.. când lu crengu a se împunse într-un spin i îndat îi ie i în vârful degetului o bobi de sânge. Gai a: Las ! Las !. Preaînaltul o chem s o mustre c a rupt floarea.. mic i afurisit: „Doamne. pu ine au ales penele acestea.i poarte aripile prin verdele ierbii. de-mi am r te zilele. Gai a mea e foc. Dumnezeu meni floarea s se fac ro ie. le zise s . Eu: Gai drag . i cioc nitoarea. de ce n-ar fi i la pene?“ Atunci s-a uitat în sus.i roteasc coada. i-a hot rât îndat unui p un – p unul era alb. P s rile cerului îns . crede-m . Fiindc din pricina trandafirului r s ri cea dintâi pic tur de sânge pe lume. La-nceput toate p s rile aveau penele de dou feluri: albe i negre.i lua ochii cu str lucirea lui dac -l priveai.i spun i povestea asta. cânta mai frumos decât toate i era i pas rea lui de cas – a hot rât a adar unui p un s . Gai a: Jur mintele tale sunt ca fulgii mei de u oare.it . iar pentru c prin e-bibliomax http://www. deprinse mereu cu albastru v zduhului.ÎN FEL DE FEL DE FE E. apoi porunci unui înger s -i aduc trandafirul s -l miroas . Gai a: Las c te cunosc. O s pt mân întreag am rugat-o pân s . i atâta tot. i ca s -l vad mai bine p s rile pe p un. zise el. i. i ce i-a zis:„Bine. prin înaltul cerului.i aleag fiecare. i de atunci p unul c p t darul acesta. s .. Decât c Dumnezeu se cam s turase s le vad pe toate la fel.. preasfântul le-a spus c vrea s le înfrumuse eze.. o s . Eu: Gai drag . cu verdele ierbii i cu aurul soarelui. felul penei în care ar vrea s fie îmbr cat . d -ne din toate câte ceva i las -ne s ne amestec m noi cum ne-o t ia capul“. dac la trup sunt deosebite. de pe trupul lui.. i-n jos. Dumnezeu îi porunci s . Dup ce p unul a îndeplinit toate acestea. Eu: i lada-n pod! Gai a: A a.i moaie penele în albastrul v zduhului i-n aurul r s ritului. m jur..tk/ 18 mailto:bibliomax@libero.bibliomax..i in cuvântul. Îngerul. ca ziua i ca noaptea. s -mi spun cum au c p tat p s rile penele lor a a de minunate la vedere. apoi s se lase pe p mânt. V-am dest inuit p ania cioc nitoarei i de-atunci i-a pierdut încrederea în mine. În sfâr it. î i f g duiesc c de acum înainte n-o s mai spun altora nimic din ceea ce-mi vei împ rt i. A a mi-ai vorbit i rândul trecut i mi-ai pus cioc nitoarea pe cap. Uite (î i scoate un fulg cu ciocul i-l las s pluteasc în aer). c-un trandafir alb în cioc. care în târ ziase.. Ascult . cum se i f cu.

tk/ 19 mailto:bibliomax@libero. Îns nu. Ia a a!“ Dup ce gai a sfâr i. i-un dar mare. dispre uit de celelalte p s ri. frumos. Ba sc pa i de cântecul z ludului. Cel dintâi sticletele. a r mas p unul. i neagr a r mas. i cânt . vrabia. De trei ori i-a poruncit Atotputernicul s tac . Eu:Gai o. i ce se gândi Dumnezeu? S treac glasul p unului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o d duse se cuvenea. adev rate. Dumnezeu îns se sup r foc de lenea privighetoarei i o l s a a. M rturisesc. m-am gândit pu in.cioc nitoare se întâmplase aceasta. Adev rul numai noi. ca i cum mi-ar fi zis:„Vorb s fie!“ Ei. apoi a început s fluiere un cântec pe care am înv at-o eu. dintr-un tufi . cu pana mea n-o s m ia nimeni în seam i-o s m -nmul esc în pace. i-au r mas lui. c tot albastrul. iat i privighetoarea! Privighetoarea pe vremea aceea. Eu: A a-i! Dar adev rul e un adev r când e pentru to i la fel. cam pu in. Gai a m-a privit. Ia s r mân eu neagr cum sunt“. Uite-a a. în schimb. vroia s a ipeasc pu in. foarte în eleapt ce-a gândit:„Eu nu-s proast . a întors capul.Atunci. Dar fiindc privighetoarea zbur de um rul Atotputernicului. scatiul. îns ? A a le-a luat ochii celorlalte p s ri ro ul cioc nitoarei. c toate au n volit la ea. obosit. umbli cu iretenii. s-a pus îndat s cânte. Iar el. i cânt . de iertare. Atotputernicul spuse îngerului s . s r mâie însemnat . de unde! Îi da înainte. nimerise i ea la spartul târgului i alerg la preaîn eleptul s -i schimbe i ei penele. în grab . un cântec de batjocur . ba o i pedepsi s nu mai doarm nici nop ile de acum înainte. Ce s fac ? Tocmai atunci îi lovi auzul glasul p unului. Cioara. Pu ine au avut în elepciune s se roage de Dumnezeu s le fac cum o crede înnem rginita lui m rinimie. era cea mai lene pas re: dormea i ziua i noaptea. aurul i verdele. f r s ia seam c Dumnezeu. Ba chiar i eu am întins aripile de mi-a pus albastru pe ele. frumoas poveste i mare minciun mi-ai în irat. Dar cel mai folosit. i fiindc acuma se trecuse cu somnul. î i închipui. îns i a a e bine c tot mi-a venit mintea cea de pe urm . i cum avea un glas minunat. Zis i f cut. Vrabia fiindc era cald sa sc ldat îndat în rân i s-a f cut ca dracul. i se f cu mil Ziditorului de p s ric . oamenii îl tim. iar p unul schiaun ca o mâ . v place? Ca s m r zbun pe ea v-am dest inuit i povestea a ceasta. s se ating de dânsa. e-bibliomax http://www. c nu vroia s r mân a a cum o mâzg lise. de bucurie. De atunci privighetoarea cânt a a de frumos. Tot astfel i corbul. i-am spus un adev r. apoi iat ce i-am vorbit: Eu: Ia ascult . i fiindc îndurarea lui Dumnezeu nu c u noa te margini.it . Uite. i se rug . gangurul. Ce s vezi.i mai putea lua cuvântul înapoi.bibliomax. vecina ei. acum. gai o drag . A a preaînaltul i-a atins degetul de penele p unul i-a f cut: prigoria. adev ruri. El. i-au amestecat penele care cum le-a t iat capul. s capete i ele m car cât de pu in din fa a sângelui. cu ce putuse lua i dânsa de pe aripi. Gai a: Dac o crezi. pentru to i.i tearg degetul de capul ei. Dar dintr-o pic tur ce s-alegi? Pe urm . cum o cred eu. Gai a: i câte minciuni n-au fost mult vreme.

în ochii lor parc fur soarele. s-au strâns în diminea a aceasta.. de la trupul pe care. în cercuri strânse. printre plopii înal i. Negurile se las perdeluind z rile. deasupra rari tilor. cu ochii nedesprin i de la trupul pl pând i p tat de sânge ce lunec la vale. pe aripele lor parc duc prim vara.. se de ir . în urm . cu cel din urm fior al vie ii. îl urm re te mereu. ca o s geat .bibliomax. în v zduh. î i adun apoi puterile. în care raza de soare s-a stins. Apoi fac un ocol mare. iar se strâng.. pe apa albastr a cerului. un ipet n bu it. care se aud ca ni te sunete supte u or dintr-un flaut. apoi î i aleg c l uzele. Gr bite. în vreme ce o raz de soare împunge pânza norilor i tive te pe cer o dung de lumin . peste lunci. se terg din zarea plaiurilor noastre. o pereche r mâne în zbor mai potolit. so ul. i lin. Întâi o iau pe-aproa pe de p mânt. Ajung deasupra râului.i so ia. ca i cum ar vrea s mai vad locurile aceste o dat . i-n urma lor toamna cade mai grea! e-bibliomax http://www. c l toresc trei: stolul care se terge în zare ca un r mas bun. pe apa turbure. Bucuroase. Toamn ! P durea fumeg . O lume ciudat pare c prinde fiin supt stele. caut îngrijat. pas rea moart mânat de valuri i porumbelul care se rote te mereu. noiane de frunze desprinse pare c sunt purtate de vânturi. apoi se întoarce. paserile bat din aripi i se hot r sc. dar din perechea din urm . Se ridic stolul sus-sus. Stingherul. pornesc. o iau mai înainte. apoi cade rostogolindu-se în undele râului. Un stol de turturele a întârziat. i iar se r resc. urm re te pu in stolul. ca un simbol al ve nicii iubiri!.it .NEDESP R ITE!. î i vede tovar a. se rote te în dou cercuri. le pun în frunte. i-n vârf de s geat c l toresc. Patru. Paserile se rotesc în înalt. chem ri de c l uzire umplu largul cuprinsului. dou perechi. O putere îl ine atunci deasupra v ltoarei. Sunt paserile c l toare. i-n clipa aceea un bubuit de pu c clocote te aerul cuprinsurilor. spre raza de soare. i. Cele dou perechi feresc ca fulgerul în l turi. i supt cerul. o turturic î i curm zborul. ca împinse de un dor tainic.. i cu ele parc iau ceva din sufletul nostru. de jur împrejurul p duricei. ipete r sar i se stâng. care o fur i o poart mai departe.tk/ 20 mailto:bibliomax@libero. urmându. umbre se strecoar r t cite. din gu – un semn al c l uzei – vrea s le strâng pe toate la un loc. se înal drept. Se duc! Încotro? În nop ile reci de toamn v zduhul parc fream t . vâslesc. i-n fâlfâirile lor.

cele dintâi dou raze ale soarelui se topir în ochii celor doi îndr gosti i. dunga de lumin a zorilor. care mai jos. apoi î i ud pliscul în m rg ritarul de rou de pe frunza cea mai apropiat . Cuco ul î i caut cu ochii tovar ile. în fa a r s ritului e-bibliomax http://www. se v d dealurile. cine tie unde. apoi. se deslu e te. a scos cinci rânduri de pui pân acum i mai face pe tinerica. se preface într-un întins de ap care. mai jos. u oar . cum îi zic to i ai casei – rotofei. Aerul se înfioar . e mai avântat spre frumos decât al curcanilor care se umfl într-atât de par ni te burdufuri. întinsese gâtul i. oglinda aburit de pân acum pare c r sfrânge un foc dep rtat. La stânga. ca al m garului între dobitoace. între paseri.bibliomax. El e poet! E cel dintâi care se minuneaz de frumuse ile firei. Sufletul lui. ca un colb de argint. Pe urm . pu in mai r s rit decât un ou i cu un cucui mai mare decât ea întreag .CUCO UL În nucul stufos din marginea ogr zii.it . îi era drag ca ochii din cap. Mije te de ziu . da. cuco ul r sufl fericit. coco ate de cu sear pe crengi. v zuse c n-are încotro i-l l sa în pace. În dreapta. Departe. de pe creanga cea mai de jos. sculat cu noaptea-n cap. tremurându. Cel pu in Berca. se face lucie. nadoleanca – b b tia.i une ori mo ul. minunat. Colo. când sunt seci. care mai sus. Cu gâtul întins. s le poat vedea pe toate.tk/ 21 mailto:bibliomax@libero. ca sorbit de-o putere a v zduhului. E poet. treng ri a îl s rut de „bun diminea a“. pe când celelalte visau înc . Cuco ul î i înfoie penele i r mase a a. ca ni te gogo i. iganca. treng re te. din umbr . ori decât al r oilor care. i chiar decât al p unilor mândri în port. bune fete. ce va mai tân r . pe-o ureche. La o parte. prelingându-se pe cer. cu capul an o . ici. doarme Sura. De aceea dânsul acum prive te. îmbr cat în pene. îi pla ce cum merge înfipt . aproape satul. cu atât umbl mai leg na i. cu creasta l sat . i chiar în fa î i desface stâlpii. pe crengi deosebite: Ro cata. Lumina încremene te o clip . uf! tare l-a mai plictisit. Bogheta i Cucuieta. pe când to i ai casei dorm. la rând. cum le-a fost mai pe plac i le-a venit mai la socoteal . dar cu glasul. din fundul z rii. a a. u oar . dar în cap n-au minte nici m car cât un gr unte. st cuco ul – Pa a. dar prea î i scoteau ochii de la el i prea i se ineau de urm . cu cât sunt mai fuduli. decât al tuturor gânsacilor care se plimb pe ap i fac pe vis torii. ca i cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!“ Dar unde-i? Atunci un fo net u or de aripi îl f cu s ridice ochii. poala cerului prinde fiin parc i lumina începe s se cearn peste p mânt. De parte. casa de la cealalt margine a ogr zii. întâi e ca o dâr de z pad . i f r p rere de r u î i rupe totdeauna din somn numai s vad cum r sare soarele. sora Surei. de i r zboinic. încetul cu încetul. tot lâng el i numai lâng el. drept deasupra lui. mai încoace câmpul. Dar unde-i Puica? Asta.i înal o margine tot mai sus. Puica e o americanc alb ca laptele. ireata. g inele. în zare. amândou gâlcevitoare foc. i-n aceea i vreme. le z re te i în gândul lui le judec pe toate. dorm duse cu capul supt aripi. împr tiate. într-o sc p rare orbitoare. dar tot o poam . prive te. Puica. cu ochii înc ce o i de somn.

bui mace. din somn – trâmbi din gu . voinice te: – Cu-cu-ri-guuu!.“ Apoi pl nui o ghidu ie: f cu Puicii cu ochiul. dându-i s în eleag c le-o preg te te el.bibliomax.. întinzându.. e-bibliomax http://www. î i fâlfâi aripile ca dou steaguri i.tk/ 22 mailto:bibliomax@libero. Se ridic în picioare. b tu din pinteni.i gâtul – cu gândul într-adins s le fac s tresar .it . drag ! i proastele astea dorm.care ardea în par . Peste câteva clipe privi spre g inele care dormeau i zise Pui cei: „Ce frumuse e dumnezeiasc .

ca al om tului de curând c zut. plin de mustul din care se i hr nea cea dintâi urzeal a l vicerului ierbei. alb gulerul. izbindu-se scurt. cuco ul î i auzi tovar ele optind. e-bibliomax http://www. S-au oprit fa -n fa . atunci se smuncir -napoi. vr jma ul negru se proptise gata de lupt . Sângele clocoti deodat în trupul amândurora. deasupra capului cu ochi galbeni.bibliomax. cel alb îi înfipse gheara-n gât. Erau grozav de voinici amândoi: cel negru ceva mai iute. Unul negru.LUPT TORII Soarta se vede c -i menise a a: s fie vecini i s fie du mani. Se ferir pe urm în l turi. clipa dorit de amândoi sosise pe nea teptate. alb coada bogat -n pene. Cel negru prinse creasta du manului înascu i ul pliscului. Gulerul i penele sub iri. se avântar din nou. b tut i ro ie ca o garoaf . fiecare se silea s trâmbi eze mai înainte zorii zilei. uneori sure. ca o elul. i-n sfâr it se intuir locului. ie ise pe t p anul de din dosul casei. i-amândoi cuco i frumo i. p mântul era jilav. treng re te. moi ca m tasea. b teau în verde ca fierea. u oa r . cu aripele pu in desf cute i date-napoi. Plini amândoi de sânge. ml dioa se i întoarse ca ni te arcuri. cu unde brumate. Aripile. o creast c rnoas . un alb moale. turba i. st tur a a pân când durerea îi în vinse. ca suflate cu aur. la scurmat. apoi se dezlipir repede i. G inele se oprir . ca argintul odoarelor vechi. negruaspru. se n pustir . cu ca petele pe spate. resfirat . i totu i prilejul nu-i adusese înc fa -n fa . cu gâturile întinse de mai s se desprind din trup. ca mangalul. c utând s se apuce cu pliscul. Numai deasupra capului cu ochi nelini ti i ca ni te gâze. Cuco ul alb. Era o zi frumoas de prim var . i penele lungi. plutitori în m rgeanul pleoapelor. Alb pieptul. cu g inele lui. s se m soare. ochii le vedeau ro u. cu vârfurile penelor pu in-pu in g lbui. tremurând. prinzându-se îngheare. Cel lalt alb. albe aripele. O sc p rare i s-au repezit. i drept înainte. Pieptul luciu. Ridic seme capul. s se sfâ ie cu ghearele. i. ro ie. aprig. ale cozii.tk/ 23 mailto:bibliomax@libero. s rir unul deasupra celuilalt. ce-i atârnau de pe spate spre pinteni. Nu se puteau suferi. de partea cealalt . cu toate lucirile pe care negru le poate da în mângâierea luminei. în eleseser c aveau ceva de privit. ca i cum ar fi vrut s se r peasc -n v zduh. i iar i se deter -napoi. a prins ca para focului. cu sclipiri alb strii ce se stingeau îndat . î i aruncau priviri t ioase printre sp rturile gardului. creasta plecat . cu gâturile întinse. cel alb mai cump tat. de ast dat pe via i pe moarte.it . pândind clipa când s se r puie. cu penele gulerilor zburlite. Ast zi îns . Cum scurma a a. Se îndesar pene-n pene. cu aripele-n coapse. Cel negru b tu o dat din pinteni i se lovir piept în piept. cu ape t ioase. Ca i cum i-ar fi suflat odat vântul a a s-au ridicat de la p mânt.

Dar puterile li se sleir . Penele. smulse. zbârlite. g inele se apropiar mul umite i mândre parc fiecare de st pânul lor. se amestecaser -n lupta abra . se rostogolir la p mânt i iar se în l ar . i cum st teau a a. Din creasta celui alb se prelingeau pic turi de sânge. Se mai încordar o dat i se descle tar doborâ i.bibliomax. c trupurile lor se contopiser . S par p mântul cu pintenii.tk/ 24 mailto:bibliomax@libero. însângera i. i râna s rea împr tiat . o floare chinuit de furtuna ce-i împr tia petalele-n vânt. e-bibliomax http://www.it . în picioare.Strân i în gheare ca-n ni te cle te. alc tuind parc o floare ciudat . fiecare în mijlocul alaiului s u. cu pliscurile împlântate unul în carnea celuilalt. aprigi. îi înconjurar . r suflând cu greu. Pe pieptul celui negru se a ternuse o dung ro ie de care se lipise o pan alb din haina potrivnicului. Iar lupt torii. Nici unul nu biruise. dup ce se mai privir o dat ca i cum i-ar fi zis: „pe mâine!“. se dep rtar an o i. resfirate. negre i albe.

s g seasc unde s . spre inuturile înz pezite. Atunci? Zbur jos.tk/ 25 mailto:bibliomax@libero. i-acum nu mai izvora decât câte-o pic tur pe care Dumnezeu o p stra. unele din ele. s a tepte zorii zilei. se scoroji ser frunzele. Cum era tare însetat îns . s lumineze. e-bibliomax http://www. colo. chiar sub creanga pe care st tea. cu ochii nepotrivit de mari. s g seasc un izvor. i-n clipa aceea z ri. pân ce a ajuns. s bea o pic tur de ap m car. se gândi ce se gândi. plec pu in capul. ca de-m prumut. Lucea pic tura aceea ca un ban de aur. Fusese pe acolo un ipot bogat în ap . Ochi de mâ s lbatic nu erau. O fi i pedeapsa lui Dumnezeu. câte o uvi de ap ..i astâmpere setea. Izvoarele secar . unde nu le putea lipsi apa niciodat . i. într-o alt p dure.it . de la un copac la altul.. dar de ce str luce te pic tura aceea nu i-a dat bine seama. numai într-un târziu. în fiecare noapte. sorbi apa. De-atunci s-a deprins. iarba se m cinase. dintru-ntâi. cu capul ei buhos i nedormit. î i fâlfâi aripile. i-a dezmor it aripile i-a pornit-o la drum. care pe vremea aceea era pas re de zi. p mântul se f cuse cenu . Lighioanele p durilor umblau cu limba scoas . „Dac sorbise lumina. i-a închipuit c uitase ziua un pic din lumina ei. Va s zic ea o b use odat cu apa? Zburând înapoi pe crac . Atotputernicul r sfrângea într-însa o stea. Se co covise scoar a copacilor. Poate c Dumnezeu îi h r zise darul sta s mai înfrumuse eze noaptea. buhna.. cu penele ei înfoiate ca i cum i-ar sufla mereu un foi în co ul pieptului.i întinsese niciodat înc aripile la zbor. c ci steaua nu mai avea unde s se oglindeasc . Atunci. i se hot rî. trebuia i ea. Atunci a poposit pe-o crac . însfâr it. la rândul ei. i-n locul ei r mase p mântul întunecat. Ce s fie? se gândi buhna. privighetorii. i cum nu era deloc deprins . Pân i buhna. c nu. ca celelalte. s-a gândit. c zuse noaptea. Ici. încetul cu încetul. Decât se-n tunecase de-a binelea. s vad prin întuneric: i acuma de bun seam crede c vede fiindc lumineaz dânsa. Deci noaptea îi era dat ei s tr iasc “.bibliomax.. o luar în sus. cât era ea de greoaie. R coarea nop ii o mai învior . fiindc sorbise pic tura de ap care se cuvenea numai privighetorii. i care nu-i fu mirarea când sim i p mântul sub picioare jilav. fiindc nu erau doi. un pârâu. apoi de la o poian la cealalt . ca s o g seasc privighetoarea.PAS RE DE NOAPTE O zi în bu itoare ca aceasta nu mai scoborâse Dumnezeu pe p mânt. Dar cum st tea a a. locul b l ilor nici pas s se mai cunoasc . A stat buhna. cum str luce te ceva. ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boal . i mare-i fu mirarea buhnei când nu mai z ri lumina. c ci. i peste o ap s dea nici gând.

când. apoi îi d du drumul i urm ri cu ochi str lucitori lunecarea u oar . Zbur cu dânsa.. în ghi ind aerul în gâlgâiri puternice. în nori de sânge. îmb tat de pl cerea s fluture la în l imea uria . goal . deasupra brazilor b trâni. a plecat capul i-a privit în jos. dar de de suptul lui mun ii parc se pr bu esc. a str b tut v zduhul r coros. i a a a mers pân dup -amiaz . deodat . pân -n dep rt ri adânci.. pentru ca s îndr zneasc s se suie pân la el: se repezi. peste care prim verile se a tern cu spuz de flori. s-a leg nat în aer. Se apropie. în ciocul gata s frâng . deasupra muntelui. Apoi i se p ru c ceva flutur mai jos. sus. se las tot mai jos.bibliomax. r zbubuie. De parte. Se rostogole te de câteva ori prin aer. t iat ca de pala unui zmeu. în aceast diminea sc ldat de soare. din stratul gros de mu chi al muntelui. Aproape se treze te. sus. în fund. ca o flamur . Pe câmpiile lu cii. f cu un ocol larg. Mun ii parc -s aprin i. scoteau sclipiri repezi ca a prundi ului sp lat de ape. prinse o pan c zut chiar din aripa lui.VULTURUL S-a ridicat. însetat. privind în toate p r ile cu ochii lui ca dou scântei. din pr pastia întunecoas . i i se f cu dor de r coarea dulce a undei erpuitoare. p rea c -i col ul ascu it al stâncei încremenite acolo de veacuri. S-a în l at mai întâi drept în sus. i doritor de lumin . Se ridic . i. ceva mic. care cândva îi ajutase s se ridice. deodat . Pe urm î i plec în jos capul. se l s pe o coast . izvorul. a mun ilor falnici. încânt toare. e a lui. ca ni te pietre scumpe. nici un mur mur de ape care s str bat atât de sus. Lu mun ii în lung. Mai are pu in. întinzând gâtul gol. prea neînsemnat. ca o s geat . a lui singur.tk/ 26 mailto:bibliomax@libero. a c rui flac r încinge tot cuprinsul z rei. parc z re te un foc grozav. S lt i se repezi în fund.it . dea supra. primprejur – nici o vietate. ca a unui c rbune. A ipi. în noaptea deschi z turei adânci. erpuia. satele împr tiate. i aripa-amor it îi cade în jos. umed . cerul arde. a întins aripele. b u îndelung. caut s mai pluteasc sus. un tunet. ce-i arde carnea. a penei. soarele apune. i. i. întinse aripele la soare i închise ochii. Aripa îi mai st e-bibliomax http://www. Î i ia zborul gr bind spre cuib.i aripele. prin pleoapa închis înc . deasupra p durei de brazi. Se scoborî u or i se a ez pe vârful unei stânci ce â nea în sus. dedesuptul lui. î i încordeaz puterile. ca pe o ap . simte fierbin eala glon ului. p rea i el de piatr . Aceea i lini te în tot cuprinsul firei. se l s în vo ie s cad în ap : stropii reci îl acoperir deodat . Adieri de vânt îl înf oar în v lul lor. în t cerea neclintit . Obosi. sclipind ca argintul. ca gr un ile. Nici o boare de vânt. sus. cu ciocul deschis. apoi a r mas acolo. suind i scobo rând prin aer. scuturându. Oamenii nu se z reau. Apoi î i lu iar i zborul pân pe stânc . I se p ru c lumea aceasta frumoas . z re te pr pastia spre care avea s se scoboare. Cum sta nemi cat.

c puterile îl p r sesc. se anin de o ramur . Se uit în jos. îi înfige gheara în ochiul curat i umed. cu ghearele strânse. la r d cina bradului. Lunec printre brazi.bibliomax.tk/ 27 mailto:bibliomax@libero. i. apoi i se frânge lâng trup. ud de sânge.it . pas rea cade moart . În vreme ce c priorul se scutur i fuge. Se las s se pice drept peste c prior. Drept dedesupt. parc ar dori s se sting toat lumea o dat cu dânsul.i întind aripele. cu ochii deschi i. O ur stra nic îl cuprinde. un c prior st lini tit. R coarea îl mai învioreaz o clip . cu cea din urm putere. iar i caut s .pu in întins . n uc de spaim i durere. privind înainte. e-bibliomax http://www. Iar vulturul simte c -i pierdut.

Ascult chiar de m gar. cu cât vor fi mai multe. Într-un rând. aripi de albin i picioare de p ianjen! Iat lighioana pe care o doreau ele! e-bibliomax http://www. dup gustul ra ei. – Bine. c nici urechea m garului n-o s prind nota privighetorii. Doresc s aud pova a voastr – cum i ce înf i are s -i alc tuiesc.u. dup cum nici m rimea elefantului n-o s poat batjocori micimea oarecelui. fluture? – Privi i-mi trupul. broasco. întrebând i ascultând în dreapta i în stânga. se gândea cum s mai dea o vie uitoare aerului. zise broasca. iat ce vede: sub o frunz . vreau s v dau pe ziua de ast zi înc o tovar . se umfl broasca. Merge i de v sf tui i dintru-ntâi între voi i veni i cu lucrul gata. trup de fluture. nu-i ajunge prea sfântului c ne are pe noi? O s lase atâtea fiin e pe p mânt. i-n mijlocul unei mreje. De aceea. albin ? – Privi i-mi aripile. f ptui gâsca. – Bun! Dar tu. – Bun! Foarte bine! r spunse Dumnezeu i zâmbi: ochi de broasc . Astfel putea s cunoasc i inima i mintea acelor c rora le d duse suflet mai dinainte. Dumnezeu zâmbi. decât ar mai face un dobitoc pe lume. Îi r m sese de învie uit numai câteva. n scu oarecele.Pe acestea se hot rî s le pl smuiasc dup sfatul celorlalte. viet ilor.u. o albin i-un fluture pe câte-o floare. c . Atotputernicul se plimba pe p mânt. cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta. în sfat.u. privi i-mi ochii i face i-i noii vie uitoare la fel. Tu.bibliomax.tk/ 28 mailto:bibliomax@libero. Ia s -i croim noi o dihanie cum n-a mai v zut nimeni. A a. f cu mâ a. odihnindu-se pe o piatr . ironist. u.it . dragilor. Cele patru vie uitoare se traser mai la o parte. – Bun! Dar tu. se sf tuir ! Apoi. zuliar pe leb d . care vroia s tirbeasc din m re ia tigrului. i u. i cum c ta cu ochii primprejur. dup pova a leului. – Bun! Dar tu. le chem la el i le spuse: – Asculta i. câte ipatru. un p ianjen. c nu ne-om ajunge cu ce ne hr ni. mai bine i-ar lungi lui urechile. p ianjene? – Privi i-mi picioarele. doar l-om s tura. o broasc . doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. care-l rugase c . – Ei? le întreb Dumnezeu.DUPA ASEMANAREA LOR F cuse Dumnezeu aproape toate lighioanele p mântului.u. venir în fa a Domnului. Dumnezeu tia c fiecare din viet ile acestea î i vor avea pe p mânt menirea lor. esute între dou crengi. ce sfat îmi dai? – Înalt-preasfinte. dup placul elefantului.

i Dumnezeu îi f cu hatârul: însufle i l stunul..bibliomax.. i în mâna Domnului r s ri. S-o întrebe i pe asta. Dar pentru inima cea bun a rândunicii. e-bibliomax http://www. noua vie uitoare. se gândi Dumnezeu. – Acum s -l vedem. M rite Doamne!. – Iat sora voastr . zise albina. nebunatica i ginga a libelul . V place? Cele patru sf tuitoare r spunser . codindu-se: – Da.. zbur . din r utatea celor cinci vie uitoare.Dih niile se uitar una la alta. broa tei.. pentru întâia oar pe p mânt. apoi întinse palma. o l s tot pe dânsa mai frumoas . Dar Dumnezeu blagoslovi în aer. tu. deodat . opârl . i Dumnezeu în elese c noua vie uitoare era într-adev r frumoas . încet. Tocmai în clipa aceasta uite i-o opârl . – Ei. r spunse cu acreal opârla.it . Doamne.tk/ 29 mailto:bibliomax@libero. – Fie! Du-te! porunci Dumnezeu f pturii celei noi care se ridicase pe vârful degetului s u. Dar ar fi nedrept s nu se tie c dintre toate vie uitoarele numai rândunica fusese m rinimoas . i a a. Ea rug pe Dumnezeu s dea via unei alte rândunele mai chipe e ca ea. ce zici c -i mai lipse te fiin ei acestea ca s se des vâr easc sfatul celor patru tovar e ale tale? – Sprinteneala mea.

e-bibliomax http://www. se v d în fiecare sear . i astfel stau de se privesc: sus. Pas rea plute te lin. sus. leb da de aur a cerului. luceaf rul de argint al apelor. sufletul unei fiin i duse de pe lume. împrejurul ei. stelele au p lit. i sentâlnesc: din înalt. cu gâtul l sat între ele. i se cunosc. Amândoi r t cesc singuri. alb c z pada. bulg re de ghea . par de foc.bibliomax. mistuindu-se în t cere. mai întâi în cercuri largi. tot mai strânse. i în ea parc poart . o floare m iastr de argint. amândoi str juiesc singur tatea.SINGURATECII Pe lacul luciu din gr dina cu florile neclintite de nici o adiere. pe lacul adormit c pare o uria lespede de cristal ce acoper o alt gr din fermecat . unde r sare ca un mugur de aur. luceaf rul î i scoboar raza jos. a lumilor ve nic c l toare în necuprinsul firii. din mugurul de aur. Sus. pân ce se opre te drept deasupra r sfrângerii stelei. apoi în rotiri tot mai strânse. pare c se desface dintr-o dat o floare plutitoare. cel lalt. luceaf rul lu mineaz întinsul t riei. purtând parc înv paia lui via a tuturor lumilor cere ti. sub ire.tk/ 30 mailto:bibliomax@libero.it . i-atunci. deopotriv de reci – de i unul. leb da – b rbatul r mas singur – trece ca o închipuire. r t cit. cu crengile nestr b tute de nici un fo net. str lucitor. leb da sidefeaz fa a apei. Iar pas rea se apropie de scânteia picurat din cer i plute te u or. pe bolta adânc . i cum. jos. merg unul c tre altul. mândri. Numai ei doi sunt pâlpâirile nop ii acesteia în care lumea pare adâncit într-un somn de moarte. cu aripele ca dou scoici de argint. ondulat ca toarta unei amfore. în adâncul apei. luceaf rul sclipe te tainic. în haosul albastru. jos.

tk/ 31 mailto:bibliomax@libero. Când târgul se cufun d -n t cere de moarte. cu deosebirea c jos firul patimilor se torcea mereu. de sus. Ziua doarme. mare. gânde te la ele cu dezgust. numai când sose te ceasul prânzului.i z re te chipul în talerul lunii. În sufletul lui nu tresare nimic.Singura fiin fericit ! Iar când zorii mijeau i când. când. ca i sus. cum nimeni n-avea c tre el. S bei i s înghi i aer când i-e sete de în l imi ame itoare. i niciodat nu se simte mai fericit de cât dup nop ile acestea de zbucium. i era fericit.i d seama. aceasta e adev rata hran . i prive te. Ziua st ascuns cum poate i unde poate. de pe strea ina vreunei case. nici un zbucium. moroc nos. – de b rb ia lui.i vede înf i area b rb teasc . îmbr i ri p tima e. f r de nici un r stimp. peste acoper mintele întregului târg. i de sus. numai vârful labelor sunt albe. îns . Din capul cu fruntea puternic . Tr ie te singur. în lumea acoperi urilor. da. i se p rea câteodat c i el f cea parte din lumea aceea. în ceasuri de veghere. gândea. negru ca întunericul. nimeni s nu fie al t u – s tr ie ti singur:tu i cerul deasupra“. rug min i duioase. E cel mai frumos motan al târgului. în praguri de u i. el porne te. el vegheaz . decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuie te. când î i încorda strunele lira.C ci dragostea e pentru to i acela i ve nic chin. A v zut multe: întâlniri ferite în col uri de gr dini. i. Dar de frumuse ea lui nu. în elepte. c ci n-are dragoste deosebit pentru nici un col . tia când r sare luceaf rul. Se plimb de la un cap t la altul al mahalalelor. mul umit. în unghere de ziduri. simte un fior ce-i str bate prin spate i-l on duleaz . cuno tea cerul i-l citea ca pe o carte.FILOSOFUL E mare. c -mpre jurul lui senvârtesc toate.it . O întreag es tur de patimi. pentru aceea. ca i când lumina zilei i le-ar fi p tat într-adins. când pornea la drum carul mare. care îi vine singur în lab . lini tit. De-aici ca i de-acolo. c n-are nici o îndatorire c tre nimeni. m re . pân -n vârful cozii. ochii verzi înfloresc noap tea ca dou scântei. dar aceasta-i o tain pe care numai el o tie. e-bibliomax http://www. t cute ca i el. când i se pare c . de dup ferestre deschise. i-n schimb lini tea cerului cum îl minuna! Nici un fream t. desp r iri sfâ ietoare. Era un astronom. C ci mâncarea nu l-a ispitit niciodat . atot st pânitor. când î i aduna puii clo ca. i cugeta:„Fericirea e s nu fii al nim nui. firea lui îl îndeamn mereu aiurea. de mândrie. Numai farmecul nop ii îl îmbat . prietenoase. de unde sta. Când ziua fuge din fa a nop ii.bibliomax. p e te. se treze te. lini tit urca acoper mântul s se strecoare iar i în noaptea vreunui pod.

neîn eles de pl cut . fericit la culme. i când se credea pierdut. gonind pa serile. v zând c se în elase. pâlcul ademenitor de s lcii. care zburar înfrico ate. împânzir care-n cotro largul câmpiei încropite. r suflând cu poft aerul r coritor. ame it de c ldur . E în iulie. pustii. Când a ajuns i-a dat de balt . Izvorul curge sub ire. întinzând în fa . înfrico at . argintiu. Iar paserile ascultar cât ascultar zgomotul acesta. ca pe o n fram . i paserile tr iesc ca-n împ r ia lor. cu ochii lui cei îngropa i în gr simea capului. O în fiorare dulce. stigle i. prin se a gui a.. se repezi. câte o raz de soare. se l s . crezând c deasupra apei e o floare. într-un gând.MUSAFIRUL În lungul câmpiei arse. câte i mai câte alte neamuri de zbur toare – toate î i g sesc aici s la ul. ro ii. Din pricina dogoarei mla tinile sunt uscate peste tot. Paserile se cobor pe fiecare clip s ia în gur câte o pic tur de ap din izvorul rece care se prelinge. pare c -i r sufletul p mântului ostenit de alerg tura lui prin haos. Privighetori.it . Îndat i-a îndreptat râtul spre ele. E un ciripit. în ciuda ar i ei. z ri cu ochii lui mici. o lu într-un noroc înainte. Azi e o zi în bu itoare. i. nebun de bucurie. cum î i îndreapt luntrea botul spre rm – i-o porni într-acolo. zburând zglobie.bibliomax. scatii. lung i ascu it. un izvor din care i ele î i sug via a.tk/ 32 mailto:bibliomax@libero. În frunzi ul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de pa seri. Libelula.. apoi. toate. ca un ac de aur. Aerul unduleaz . gâdili sufletul musafirului pentru întâia dat în via a lui i. zbur . Se afund pân la urechi în balt . de stau ziulica-ntreag s se ad posteasc de c ldura cotropitoare. u oar . apoi închise ochii. i bietul vie uitor se topea. încotro l-o duce soarta. floreni. m c leandri. supt umbra deas a crengilor despletite. o balt mic . se înal doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc. pe care uneori o împunge. un piruit spre sear . pe râtul trandafiriu. O libelul sosi. e-bibliomax http://www. de te crezi în rai. Nimeni altcineva nu calc supt acest umbrar singuratic. f r de gene.

colo. uneori se opre te de se uit .Pe frunza unui nuf r.bibliomax. ea. sub iri ca ni te lujere. curg raze de aur. Î i a teapt sfâr itul.i scalde picioarele în unda rece. Pe picioarele lungi. cu capul atingând cerul.tk/ 33 mailto:bibliomax@libero. sf râm turi de oglinzi. Cocostârcul o vede i în elege. cu ochii mari deschi i. c . mai departe. E r coare i r coarea-l încânt . Nu simte nici o alt dorin decât s . În nuferi. încordeaz gâtul i prive te. pe ea. cat la cumplitul du man. i-apoi i se pare atât de mic . m re .MARINIMIE În rev rsat de zori. cu pliscul lung. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap.it . care-i trimite fiori pân sub aripi. pl ci de o el. s soarb dintr-o dat balta i. A intrat în balt . Mai st a a câteva clipe. Pe fa a apei sclipesc. cea dintâi. ispititor. biata broscu a în cremenit pe picioru ele de dinapoi. dimpreun cu balta. pe balt . lumina face minuni. comori de galbeni între trestii. i-ntr-un avânt de recuno tin . de rai. taie t cerea dimine ii: – Oaaaac! e-bibliomax http://www. ca-n ni te potire plutitoare. parc o pierde din ochi în fundul apei i nici n-o mai z re te. trupul lui se leag n agale. Ridic piciorul. de la o vreme. atât de neînsemnat aceast vietate a b l ii. ici. Un colb de argint d str lucire stuf ri ului. În spaima ei. o p e te dispre uitor i trece. de bucurie sare pe alt frunz . pe fundul apei. Dar diminea a e m rini mos. Din când în când î i ud pliscul.Când l-a v zut.Apoi. larg. Peste tot lini te neclintit . Broscu ei nu-i vine s cread . îl vede uria . ca i cum ar fi dat peste ceva ce c uta demult. Deodat se opre te. Inima i s-a oprit. o broasc se bucur i ea de frumuse ea i r coarea dimine ii.

TOVAR II E înc întuneric. cum îi îndeamn i-i îndreapt p rinte te: – Cea. dealurile gemene. în fund. dup cum e purtat plugul de coarne. Îi e sete. Grumazul lui Duman prin de s luceasc de sudoare.i simte picioarele tremurând. miroase a proasp t. Omul arunc sacii la o parte. mereu. Soarele frige. cu gâturile întinse. Razele soarelui î i scutur . l sând o dung peste pielea ud .. care ârâie în urechea plugarului ca un greier. i mai încolo boulenii treji. Bouleanul e deprins – mai a teapt înc ceva. praful de aur în aer. a teptând jugul. tat ! Ei îl ascult ca ni te copii. c puterile st pânului au mai sl bit: – H is. slabi. în copita c ruia i-a intrat un piron. îl scoal . aud din urm fâ âitul cu itului cum intr în p mânt ca într-un miez de pâne. S-a înc lzit de tot. î i freac ochii cu dosul mânei stângi i cu dreapta î i îndreapt alele.it . plugarul. i boii simt. i din urm gla sul mai mâniat al st pânului îl zore te: – Hai. P mântul e jilav de rou i brazdele r sturnate în ajun. ciripitul gâdilitor al ciocârliei. uneori. Omul ip : – Sireace. Duman i Joian. glasul plugarului. stau cumin i. Apoi porne te spre boi. Joian. Lumina se cerne din ce în ce mai deas . Duman parc . de c tre fierul plugului. jugul îl frige. piezi . ca pe o scar . nici mai încet. În v zduh o ra s lbatec zboar . dâra neagr a braz dei se deap n de la un cap t la altul al lanului ca pe un mosor. Dar de parte. î i po tri vesc bine cerbicea în jug – i pornesc. doarme învelit cu ni te saci.tk/ 34 mailto:bibliomax@libero... E cald. P esc lini ti i. în apropiere. I-a înjugat. c ci cunosc ei cu vântul ner bd tor i nec jit al st pânului. i. încep s cânte cuco ii. o varg i se a terne pe spate.bibliomax. Se lumineaz încet-încet. i cum merg a a. sare în picioare.i pi cioarele ca ni te ru i de o el. de li se v d coastele ca ni te arcuri supt piele. i în ochii lor cumin i i negri parc se r sfrânge i mai tare fa a neagr a p mântului scormonit de plug. p durea. mai acum cât va vreme. mai cu seam dreptul dinainte.. m c ind speriat . tat ! Iar la glasul lui r spunde. boii î i încoard mu chii. în sat.. r mas peste noapte în câmp. Duman. pe p mânt se deslu esc toate: satul. încolo pe coast . i nu întârzie mult. unul dup altul. ca din ni te dumbr vi înflorite în adâncuri. ca urnit din loc. i-n cea dintâi clip de rev rsare a luminii. E li ni te. ca alungat de glon . P mântul parc fumeg . i-n vreme ce cununa cerului se lumineaz . sireace! Mânca-te-ar lupchii! e-bibliomax http://www. tremurând. în pas cu boulenii parc . Dumane. hai! Boii nu trag nici mai tare. Un stol de grauri se las . Dar din urm glasul aspru acum al st pânului nu-i d r gaz. c ci zorile prind s mi jeasc . furi ându-se.. iar. în elep e te. grija. Pe o gr mad de coceni. împlântându.

înfigându. Dar decât mâncarea. e-bibliomax http://www. bouleanul r mâne în soare. Un prichindel de copil i-a adus i omului de mâncare: o bucat de m m lig cu ceap . cu fa a ars . cu genunchiul piciorului drept îndoit. Apoi r mân a a cu puterile sleite. pân când îl învele te în umbra trupului lui trudit. se apropie de st pân. Iar înaintea plugului. parc simte.tk/ 35 mailto:bibliomax@libero. înfuriat.it . Omul face un sac mototol i-l pune supt cap. Apoi. În dreptul lui Duman.i uneori ciocul. privind când cu un ochi. supt ar i a soarelui. Împrejurul gâtului simt. Boulenii nu mai m nânc .O albin r t cit se ine mor i de plugar i el o alung . urma jugului scos. la umbra care parc se topise din el. ale c ror împuns turi îi scot broboane de sudoare. ca într-o pânz r coroas . ca o zgard de fier. de i se a ternuse. moale ca o cea . gata s urneasc iar i plugul pe brazd . i parc în elege. când cu altul spre p mânt.bibliomax. i de la dânsul î i poart privirea la umbra ce o arunc el singur pe p mânt. ca pe-un prieten. cocostârcul au zburat. b tut de razele fierbin i ale soarelui. – O-ahoo! Soarele s-a înfipt în cre tetul cerului i de acolo dogore te v zduhul. încremenit. Boulenii r sufl din greu. care-l poart îng duitor. ca un vornicel ce arat calea. un cocostârc p e te agale. Graurii. Plugarul le-a dat o mân de coceni din care ei de-abia aleg câte unul. Duman se uit la dânsul. doarme plugarul. parc în mintea lui se fa ce deodat o lumin omeneasc : porne te cu pa i grei. cu ochii închi i. Un graur s-a desprins din stol i s-a l sat pe spatele lui Joian. Au r mas ei singuri în câmp. odihna parc e mai priincioas . prichindelul le-a adus o oal cu ap în care nici nu le intr bine botul. arina e încropit ca i cum ar fi turnat cineva pe deasupra ap fiart . cu mâna. la picioare.

uit iedul i se repede la ea. C prioara îl linge. dintr-un salt. printre care vrea s -l lase r t cit. C prioara î i azvârle picioarele în fug fulger toare.C PRIOARA Pe mu chiul gros. i iedul i se ine voinice te de urm . supt col ii fiarei. Dar trebuie s scoboare. i. se las dezmierdat. caprele.tk/ 36 mailto:bibliomax@libero. cu ochii închi i. ca de în mijlocul lumini ului.. Acesta i-a întins capul cu botul mic. ca de-o presim ire. ochii lupului str luceau lacomi. a p durii. dar de care trebuia s se despart chiar azi. p e te încet. C prioara contene te fuga. c ci vremea în rcatului venise de mult înc . pe picioarele sub iri ca ni te lugere. iar ochii i se turbur de apa mor ii. e p zit i de du m nia lupului. Atunci c prioara d un zbieret adânc. se opre te. adulmecând. m t soas . ca i cum ar mirosi genuna. însp imântat. i. s str bat o p dure. sare în picioare i porne te spre ancurile de stânc . o ia înainte s rind. Trece din poian în poian . i de iscusin a vân torului. apoi se avânt ca o s geat i. iedul deschide ochii. se tope te în adâncul p durii. e-bibliomax http://www. Iedul.bibliomax. ca un iad. prev z toare. Acolo. pe care a hr nit-o cu laptele ei. intr apoi supt bol i de frunze. Pr bu it în sânge. din zare. în salturi în dr zne e – s încerce puterile iedului. c ci pe muchile pr pastiilor acelora numai ele. sfâ ietor. Dar în aceea i clip c prioara se opre te. beh ind vesel. sus. bucuros. la p mânt. cu ochi îndurera i. ca s urce din nou spre ancuri. c prioara st jos lâng iedul ei. a iedului. Ma ma îl prive te in sufletul ei de fugarnic . În fa a ei. c pri oa ra r mâne cu capul întors spre iedul ei. i numai când acesta. pe urm prin hrube adânci de ver dea pân ce p trunde în inima întunecat . i-au mers mult a a pân ce au dat în sfâr it de lumini . Lupul. de supt o cetin . câte o cli p . c prioara simte durerea. Acolo l-ar fi tiut ca lâng dânsa. C prioara se îmb rb teaz . Un salt i iedul ar fi fost sfâ iat.it . puteau a se încumeta. Dar pân la ele erau de str b tut locuri pline de primejdii.. i limba ei sub ire culc u or blana moale. i cum se uit a a. doar la s riturile ame itoare. pe spatele mamei lui. zburd de bucurie. v zând prada mai mare. catifelat i umed. încol e te un sim imânt st ruitor de mil pentru fiin a fraged c reia i-a dat via . din pieptul c prioarei scap ca un muget în bu it de durere. cum nu mai scosese înc . cald ca o blan a p mântului.

i sudoarea cu dosul mânii. Dar pe când ciobanul. mâniat. Iar ciobanul îi a ternu pe spate câteva be e. au ajuns la târg. aducea poclada s o puie pe s rmanul dobitoc. s se-nve e minte de alt dat . i-au mers zi de var prin ar i a lui cuptor. r mase încremenit: „M i. cu genunchii îndoi i. i hop! deodat . Iar puricele zise.it . m garul r mase cu urechile pleo tite. Au trecut pe unde au trecut i. s -l înviorez pu in!“ i a a zicând.bibliomax. dou l vicere – ale st pânului. Iar puricele. s nu. ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii m garului cum putea s -l apese? i-au pornit la drum. un purice s ri de pe mânica ciobanului pe spinarea m garului. dete dintr-un picior i v rs o tigv cu lapte. spre sear . sprinten i odihnit. supt o încre itur a pocl zii. în sine: „Uita i-v ce m m lig de dobitoc! Eu nu-s nici cât urechea lui i nu m plâng de câte am dus în spate. opt sedile cu brânz – patru i patru. Când d du îns cu ochii de spinarea m garului i v zu ce cl d rie st tuse deasupra lui. gândea puricele. greutatea asta am dus-o eu în spate! Pân acum n-am tiut c -s a a de voinic!“ i privea cu mul umire cum desc rca ciobanul pe m gar. patru tigve cu lapte. iar m garul de-abia p ea. „O s stau la umbr “. Iar când omul dete toate lucrurile jos. M garul tres ri.i f cu un locu or. c ci aveau s mearg la târg. s ri drept pe botul m garului de-l pi c pân la sânge.VOINICUL! L-a adus ciobanul. sare. i i-a strâns chinga bine. pe mâneca ciobanului. se strecur bini or-bini or. e-bibliomax http://www. pe poclad eaua de lemn. sim ind c-au ajuns la cap t. iar ciobanul înc rca mereu. Cât era de mic. I-a pus o poclad . Curgeau n du elile de pe cioban. b ie ii st pânului se muiaser . mo . cei doi b ie i ai st pânului veni i la stân din ajun. tergându. tocmai cât îi trebuia s fie la largul lui. câte dou de fiecare parte.i scoat ochii.tk/ 37 mailto:bibliomax@libero. i-au poposit în ograda st pânului. mai s cad în bot! Ia stai. Apoi a-n ce put s -i îngr m deasc pe spate: o saric – a ciobanului. s se cump neasc . de pe frunte. iar deasupra. i. i el fiindc m-a purtat pân aici. de urechi – ca pe-un biet m gar ce era. puricele. spate la spate.

veveri a pleac creang lâng creang . s nu.i mai vaz umbra! e-bibliomax http://www. i-a v zut întinderea lucie de z pad . i totu i luna înc nu a r s rit. Dup clipa de spaim . de-abia suflând. i când a ajuns la margine. ca de ghea .. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. a ie it tiptil-tiptil din cur tur . i-n cuprinsul larg. veni de-a dura ca un bulg re. i prive te nemi cat. tufele î i dezbr car deodat umbra. Încet. i gândul: – Poate dai i peste o prieten .tk/ 38 mailto:bibliomax@libero. a-nceput s sar de bucurie: – Poate mai întâlnesc un prieten. î i zise iepura ul. ispitind. Atunci. se pr v li în vale.bibliomax. iepura ul se destinse ca o coard i o zbughi la goan . lupul popose te pe labe. Iar iepura ul împietri de groaz : chiar de lâng el. i cum mergea pe marginea unei vâlcele. Stelele p lir . i totu i luna înc nu a r s rit. p durea. i mergând a a. Noapte lucie pe o lume ca din pove ti: copaci cu zah r.. i gândul îi r spunse: – Poate mai întâlne ti un prieten.. se scul i iar se rostogoli.FRICOSUL Iarn . – . iepura ul se opri o clip s se odihneasc .. se ghemui cu ochii închi i. p durea-ntreag . vulpea st lâng vizuin i nu se-ndur s mearg la vânat. uria ul policandru al cerului î i aprinde.. alb i ea. luminile. O s r sar . – .upai. apoi o lu de-a dreptul t ind câmpul.. Acolo. luna.. Vie uitoarele pus tiet ei sunt îmb tate de farmecul acesta: paserile zbor ca ziua. i hoin re te. ca o de ucheat .. ascultând. iepurele sare vesel: – Poate dau i peste o prieten . de la spate. se ridic . câmp de cristal. Se opri tocmai în stuh ria iazului. înh i uri. se întinse pe p mânt o ar tare cu dou coarne grozave. copacii.it . iepura ul cu gândul î i vorbesc: – Ce lumin . una câte una. ca într-o nem surat sal de dan . pân jos. iaz de oglind . i iar upai. – Dar o s r sar .

it . ieslele cu fânul proasp t. Calul deabia putu s prind scânteierea intelor de argint în care erau b tute hamurile. Dealul se urca rotunjit. Î i încord mu chii i o lu în trap. Drumul se întindea neted.GÂZA Calul suia. grajdul mic unde îl a teptaser . Apoi târgul se ar t din ce în ce. care începea s se arate mai deas . deodat . gui ând. O s încap tocmai bine. scufundate. Era r coare. r s rit ca din p mânt. N du ise. dar vârful lui r mânea mai jos de în l imea oselei albe. Cei din urm copaci r maser în urm . c ci jitarul lipsea. deschise poarta. poticni. câte un stejar se ridica din fundul pr pastiei. Calul se opri câteva clipe. În mijlocul satului. cu mijlocul frânt. p durea pe margini st tea încremenit . întrez ri. o femeie se întorcea de la fântân cu o tigv plin cu ap pe um r. se împr tiau printre îngr diturile de nuiele. în fund. o tr sur tras de doi cai mari. zbur pe lâng dânsul. mai f cu cei câ iva pa i de ajunse pân în vârful dealului. D dea mereu din cap s . iar marginile lui se pr v leau repezi. i c pentru dânsul e un locu or mic deoparte. atuncea. mânios parc . pân în poalele mun ilor întuneca i. la stânga. iar z bala îi ardea gura. e-bibliomax http://www. Calul ridic pu in capul. Pe lavi e. se opri. St pânul s u se scoborî. parc . o ploaie de lovituri îl f cu s . Unde i unde. acoperite de aluni uri. Ajunsese la crâ m . trecu an ul pe o podi c ce se îndoi supt greutatea lui. Deodat . care mai venise o dat .i ia seama la mers. femei. o iesle mare-mare. ars . se întindea departe. cu capul sprijinit de mân . negri. cele dintâi c su e acoperite cu stuh.i l rgeasc dârlogii. dealul. ca un drum de moar . lâng biseric . în care un cal. acoperit mai tot de lumân ric . crucea bisericei str pungea seninul – în razele soarelui p rea c pâlpâie i dânsa ca o flac r . un câine se lu dup el l trând amarnic. ca un sân. mergeau aiurea. apoi o smuncitur a frâului îl sili iar s porneasc . Mu tile îl nec jeau. sufl puternic. i calul. O smuncitur a dârlogului din dreapta îl îndemn s ocoleasc f r întârziere. nu mai înc lec . Târgul r m sese în urm . La poarta arinei st tur . Vântul iar se curmase. îi arunc dârlogii peste oblâncul eii ce-i încorda gâtul i porni pe jos. De sus c deau într-una razele soarelui ce-i str b teau prin p r i-i be icau pielea. câmpul. sim i c l re ul pr v lin du-i-se pân peste gât. mo negi. Câ iva purcei fugir . pân ce c l re ul îi l s cu totul slobozi. nu se g sea m car o ferestruic prin care s str bat c ldura. Lovitura unei vergi îl f cu s tresar . Pân la târg nu mai era mult.bibliomax. târgul sticlea în soare. Trecerea celor doi telegari îi d du i mai mare putere. ale satului. la dreapta i la stânga. Vedenia cu ieslea se terse. scoborând prin mijlocul p durii. cu ulcelele dinainte. Tocmai în fund. Câmpul parc îl mai învior . Acum mergea cu capul în p mânt. cu coama împr tiat în tot lungul gâtului. În sfâr it. din drum. i câ iva copilandri stau cu pieptul peste mas .tk/ 39 mailto:bibliomax@libero. o sut m nânc stra nic din iarba coapt . doi. cu buza de jos spânzurând. cât de cât. din greu. mai b trân . înecat de colb la cea mai mic adiere de vânt. Un vântule r coros îi în f ura gâtul i crupa ca într-o pânz ud . i-n fa a lui i se p ru c se ridic deodat .

de fân.it . calul î i apropie genele i dormiteaz . la umbr . i-i leg dârlogii de un par. Spre crâ m se auzeau glasurile celor ce beau. Calul se preg ti s sufle. obosit s mai zboare aiurea. sprinten . îi nimeri într-o nar . o mul ime de poloboace pline cu hu tile bor ului v rsat din ele. cum se suie pân sus. lâng ureche. pe supt coam . de flori.. pe lâng o chiul lui. înecat de colb. O gâz mic . Calul r mase singur. Dincolo de gard. Frânt de drum. e-bibliomax http://www. Gâza î i scuturase aripele pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. i r mâne acolo. o sim i cum iese i porne te. Calul o l s .bibliomax. Din alt parte venea miros de o et. Mul umit. i în aceea i vreme un fior îl furnic în tot trupul. s-o goneasc .tk/ 40 mailto:bibliomax@libero. dar f r veste un miros de câmp. În c tina de al turi vr biile îl asurzeau. Apoi o v zu cum o ia de-a curmezi ul. Deodat un zumzet u or îi lovi auzul. o sim i cum merge deasupra pleoapei. înfio rându-l u or. cum i se ridic pe gât.St pânul îl duse dindos.. Cu coada ochilor de-abia o z ri. i se împr tie pân în suflet i-l r cori ca un izvor. cu picioru ele m runte. plec în jos capul. lâng un gard. i str lucirea ei îi aduse aminte de sclipirea intelor de argint de pe hamurile celor doi fugari. Întoarse capul dup st pânul care plecase gr bit. în susul frun ei. Primprejur nici un fir de iarb . nici un jgheab cu ap . nimic.

bibliomax. într-o înc pere singur . ea se culc jos. îndat ce ajung în câmp. Într-o sear . î i mai aduc aminte de dânsa. cânii nu o latr . atra i de albea a p rului. se ridic iar i. a a ca prin sit . i parc întreg câmpul s-a obi nuit cu dânsa. i ea r mânea în picioare. între paiele moi. Vine i se duce mereu. Ceilal i cai. Atunci aude glasul c l re ului care gone te caii. nu de mult înc . î i tie locul la jgheab. în care dac ar putea s se uite ar c dea ame it poate. Deasupra capului era fereastra. dar î i pierduse vederea. a teapt s aud a doua zi glasul unui e-bibliomax http://www. i-ntunecat a r mas deatunci! Acuma se deprinsese.. cei mai frumo i de prin inuturile acelea. o iau razna. To i ceilal i beau mai încolo. la pas. De trei-patru ani parc au uitat-o to i. se împr tie repede. Sim ea c ldura soarelui. alb cum e laptele. î i g se te totdeauna fânul. când viscolul geme la fere ti ca un uria r nit. ca i cum ar a tepta pe cineva. ce. În untrul grajdului se f cu deodat parc i mai întuneric. o cunoa te i-i e drag . printre tulpinele înalte de lumân ric ce o ating u or. P zitorii hergheliei au privit la început lucrul acesta.it . alungându-se unii pe al ii. cu coada lung . îi vesti diminea a. pe acela i drum. dar lumina nu mai era nic ieri. decât numai când vântul culca ierburile înalte. nimeni nu se apropie de dânsa. dar nu-i v zuse niciodat .. se i nu se pe urmele ei. sleit de puteri. Dânsa pa te pu in. Dar fereastra tot nu se lumina. pe ceilal i îi hr nise. cu ochii în gol. copiii nu o fug resc. S-a de prins: o ia mai întâi de-a curmezi ul câmpului. ciripitul rândunelelor.P R SIT Lui Ilarie Chendi Singur ! În tot cuprinsul câmpului larg. Pleac singur din grajd i se întoarce singur . s scape de dânsa. Ieslea era în fa . apoi r mâne cu urechile ciulite. Venea diminea a în urma hergheliei în tregi. merge cu gâtul întins. seara. cu n rile umflate. care. alba tri. ca i când ar alinta-o. cu coama împr tiat peste ochii orbi. fluturi mici. ridic ochii i stete a a pân când glasurile oamenilor. i. mirosea câmpul. În grajd. i peste o clip se tersese dinaintea ea.i aveau cuibul chiar deasupra. dup o ploaie groaznic . odinioar o mai z rise. s simt mai tare mirosul ierbei s lbatice. i noaptea. Pe rând clopo elul a trecut pe la to i mânjii ei. Vine la pas. Apoi str bate satul. apoi au l sat-o. nelini tit . Dar ea pune piciorul încrez toare. La amiaz vine la ap . se a az pe crupa lucioas . apoi de-a lungul unei pr p stii grozav de adânci. încol cit de-a lungul picioarelor sub iri. mira i. i o întov r esc pân departe. Iarna e ca într-o pivni . lipit de-o grind . cum o strig prelung: „Martaaa!“ Ea întoarce capul i o ia înapoi. care parc o învioreaz . A fost groaznic cea dintâi noapte.tk/ 41 mailto:bibliomax@libero. înf urat în mirosul cimbrului ce cre te tocmai pe fund. Pe doi dintre dân ii îi inea minte înc . Merge drept pe marginea povârni ului. se in dup dânsa. pe lâng ea nu simte nici un cal. Arareori. ascultând de departe clinchetul clopo elului de argint de la gâtul calului. dânsa nu se z rea. sc pase cu via . îi alintase cu botul ei catifelat. îi sim ise lâng dânsa. cum merge încet. doar a aluneca odat . se îmboln vise. un grajd p r sit în care nu mai ea st .

i. apoi soarele începu s ard din ce în ce mai puternic. O apuc un tremur. care sufla printre malurile pr pastiei. venea ropotul ploaiei. e-bibliomax http://www. înnem rginirea înecat de flori dese. vroi s pasc . i. dibuind înfrico at . cu suspinuri adânci. Semin ele florilor miroseau.bibliomax.. malul se desprinse mai întâi domol. Întinse botul. deodat . f r de veste. o greutate parc o ap sa deasupra cre tetului. venite cine tie din care codri.tk/ 42 mailto:bibliomax@libero. nu putea s r sufle. oprind-o tocmai pe un dâmb dedesuptul c ruia fierbea pârâul. aproape nu mai putea merge.om. i vântul. sco ând ipete de spaim . Atunci. aplec m nunchiurile înalte ale cimbrului s lbatec peste trupul ei zdrobit. Se sim ea slab . când cele dintâi pic turi c zur plesc ind pe trupul ei. cu vâjâituri puternice. aerul parc era mai greu. În câteva clipe ploaia o înec . repede. care culcau tulpinele i le încurcau într-o re ea. i ajunse la marginea pr pastiei. din coam apa se scurgea ca dintr-un izvor. Ploaia c dea cu furie. adulmec . curgând i dânsul ca o ap . se opri deasupra deschiz turei adânci. Un tunet de-a bia se auzi. vântul începu s sufle. Se scul în picioare. În diminea a aceasta o lu încet-încet din grajd. lu drumul înapoi.. Un tropot în bu it îi izbi auzul: herghelia se întorcea în fug . i se p ru c se mi c supt ea p mântul. supt potopul ce se rev rsa de sus. dinspre mun i. r sturnând-o pe-o coast . nici n-avu vreme s se înfrico eze. p ind ca printr-o bâltoag în care picioarele i se afundau. îngrijat . apoi se surp dintr-o dat . rostogolind-o pân în adânc. în fundul c reia uvoiul gâlgâia înfuriat. se în bu ea. smulse câteva fire de iarb i se a ez ca niciodat jos. De departe. la vale. ca i cum ar fi fost pr jite.it . i prin vuietul ploaiei un glas r suna prelung: „Martaa!“ i a doua oar : „Martaaa!“ Apoi nu mai auzi nimic. i iarba se înc lzi supt dânsa ca într-un culcu . când intr în câmp. pe deasupra paserile alergau gr bite.

i st pânul. puse capul în piept. s-a strâns ghem. la strig tul goarnei. în largul pustiet ilor acestea. Întors acas î i lu locul în grajd. ca i oamenii de pe ei. Mergeau feri i. dar când v zu c du manul e tot pe spatele lui. Mânile st pânului îi sp lar rana u or. i a por nit ca o s geat . ce atârnau pân lâng p mânt. a l rgit n rile i. acoperite de ierburile de se. a deprins cele dintâi goane. culcate de vânturi. Un zid de s bii se în l deodat împrejurul lui i-l opri. se întoarse i se arunc orbi înapoi. I se p ru c nu mai e sc pare. dintr-o s ritur . Apoi plec pe drumuri lungi. Iar în fuga nebun . când. prin locuri str ine i dep rtate. Atunci se ridic în dou pi cioare. apoi s-a destins repede. c -i smunce te frâul tot a a de crunt. Dup câ iva ani porni la un drum mai greu. Când s-a dezmeticit bine-bine. Atunci a în eles c ceva îl amenin . î i duse c l re ul departe desp r indu-l de ai lui. învins. În fa le r s ri deodat un alt vârtej i se lovir într-un înv lm ag de glasuri. prin fa a regimentului. se sim i mânat la moarte într-un vârtej însp imânt tor. în v zul sutelor de cai ce st teau nemi ca i. când se opri la un ad post. cu s biile scoase. se avânt . i. dup alerg rile prin vânt i ploaie. cutre murându. i. În mijlocul lor s-a i nut cât va vreme de mama lui. st teau zile i nop i în ploaie i glod. o legar i-l mângâiar îndelung pe coam .it . se în torcea în grajdul în care îl a tepta nutre ul. în capul c l re ilor.i poarte c l re ul. Mânca p mântul supt copitele lui. s ri peste trupuri de oameni i cai. înfrânat cu de-a sila de c tre cineva care se arunc . de lumina e-bibliomax http://www. trimi ând dep rt rilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ie ise din piept. O t ietur de sabie îl crestase adânc. se întoarse încet purtându. supt cerul înc rcat de norii de i. -acolo i-a ridicat capul. de împu c turi. se pomeni o dat prins din fug . ocolind mereu. Sim ea c pe urmele lui veneau al ii. dintre care cei mai frumo i fuseser mânjii ei. Un nechezat parc îl chem dincotrova. Trecu i r zboiul. Târziu. c cineva vrea s -i rmureasc li ber tatea. sim ea zbucium rile celui de pe el. de vaiete. dar nici unul nu-l ajunse. trupul îi era numai o ap . în crup îl ardea o usturime grozav . ierburile îl biciuiau i i se încol ceau ca erpii de picioare.bibliomax. o iap oarb ce sta r zle it de ceilal i cai. ale Ungariei. Apoi. De la o vreme se sim i sleit de puteri i se opri. gura numai o spum de sânge. Într-o zi. sim ea c i se aprinde ceva în untru. c ochii îi ard i c limba îl frige.i coama încâlcit de spini.CALUL S-a trezit în câmpiile întinse. Dar când se înv ase cu via a asta slobod . era de mult deprins cu aua i tia chiar ceasul de diminea la care pornea înspre câmp ca s .tk/ 43 mailto:bibliomax@libero. oprindu-se la bubuitul tunului. când a sim it fiorul s lbatec ce i se rev rsase în sânge. r spunse la chem ri necunoscute. mul umit de lini tea dimprejurul lui. i nu mai putea de mul umire. c lare pe el. L-au nec jit îndelung pân s -l înve e cu via a înfrânat de z bal i pinten. în goana nebun .

cu ochi cercet tori c tre b trânul lui tovar . Într-o sear . apoi îl p r sir i acestea. înspumat. ochiul nu mai c ta departe. Iar când se duser cu to ii. cu ochii închi i. pân îl aduceau solda ii în grajd. se alipi de cel lalt i începur s m nânce lini ti i. ca niciodat . calul cel tân r întinse capul.tk/ 44 mailto:bibliomax@libero. zb tându-se încet. î i r zima botul de gâtul celui tân r i dormita. Voi s se rezime de tovar ul s u i nu izbuti. aua pe calul cel lalt. unul lâng altul. dup mult vreme. se rostogoli pe-o parte. Iar calul cel tân r î i a propie botul de trupul aproape nemi cat. în fa a ferestrei. Însu i generalul ar t unde s -l puie la iesle: – el. în fa a lui. apoi tres ri. sim ind. de caii lâng care nu fusese de atâta vreme. iar el lu . i boturile lor se atinser . îi pl cea s m nânce încet. dup el. i pleca încet-încet prin ograd . în col . apoi poruncea soldatului s -l plimbe prin ograd . Iar serile. peste care razele soarelui c deau ca o ploaie cald din susul ferestrei în guste. Acesta a stat o clip . b trâ nul sim i cum se întunec ferestruia spre care c ta. Într-o zi b trânul nu mai putu s se in în picioare. r mânând slobod. veni încet. se închise u a. Încet-încet. Într-o zi. Se deprinseser împreun . rupse belciugul i. reînsufle it.. de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. se uit la st pânul lui. În grajd vara era r coare. A doua zi. serile arareori. lini tit. apoi b trânul se încord . i avântul lui. În urm primea loviturile de vergi i se punea s mestece. Parc nici lui nu-i mai venea s ias din grajd.. Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dup altul! E-he! Cine tie când fusese r zboiul! Dar o dat cu anii s-a scurs i puterea. de la soldat. îl mu c de gât. genunchii îi tremurau i buzele sc par jos mâna de fân ce smulsese atuncea. Îmb trânise. u a grajdului se deschise larg i doi solda i aduser un cal tân r. i vremea trecea. Venea dimine ile la el. porunci s se puie. horc i de câteva ori i r mase întins.. Îi desp r ir repede. Când cel tân r ie ea în uat. pentru întâia i dat . O dat poticni i se rostogoli jos cu c l re cu tot. dou lovituri de varg . ridic în sus capul.ce se rev rsa pe ferestruica din fa . Întâi se inu sprijinit în cele dou picioare de dinainte. S-a ridicat repede. îl mângâia. Ochii i se împ injenir deodat . B trânului parc îi veni din nou vlaga tinere ei. rupse frâul i. el se smun ci. dar de atunci îl lua mai rar la câmp. nu. Acolo a tepta s se întoarc tovar ul ca s m nânce. i când venitul ridic botul s smulg din bra ul de fân. În urm nu-l mai lua deloc. întinse i dânsul gâtul.bibliomax. avea s fie mutat mai în colo. gâtul nu mai sta a a de încordat. cei doi cai se m surau cu privirea i câteodat b trânul. ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. În fiecare zi. mirosul acela de câmp care-i amintea de herghelia lui. i-l purta numai la pas.i g sea astâmp r. Au stat câtva a a. b trânul necheza în bu it. iarna cald. când obosea s mai mestice.it . aproape nu se mai puteau desp r i. repezindu-se c tre cel lalt.. apoi. din care dânsul mâncase mai înainte. ca de obicei. nutre ul. ca i când ar fi vrut s se hot rasc . dându-i fiori ce-i fugeau pe supt piele. picioarele îi tremurau dup o cale mai lung . iar noul venit îi lua locul. Diminea a mergea la câmp. Din seara aceea nu-l mai legar . se smuncea s se arunce. întoarse capul spre u i nechez prelung. diminea tare. înc lec i porni. apoi r mase cu ochii pironi i pe acel care-l înlocuia. i se mu ie încheieturile i trupul îi alunec jos. generalul veni. st tu cât va vreme cu ochii pironi i. b trânul. B trânul întoarse capul i-i urm ri cu ochii pân departe. e-bibliomax http://www.

cu crinii albi ca spuma laptelui!“ F r s stea în cump n î i f cu vânt spre lugerul înalt. În vremea aceasta ochii lui z rir .it . zglobiu. la amiaz într-alt fel. „Parc e mai cald ca la câmp“. „Hai într-acolo“. liliachii b tând în albas tru. cât in nop ile de var . acoperite de rou .“ Se în l în aer. le s rut pe rând. dac e vorba s ies mânjit!. iar seara se-nchideau moroc noase.. de aceea zise în sine. deodat se resfir din înalt m nunchiul str lucitor al razelor de soare. r suflând mireasma îmb t toare. prive te. A ezându-se în potirul parfumat. se furi întâi pe la ferestrele casei. i totu i în dat ce se trezi fluturul. când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. „Uite-o floare care nu-i n zuroas . gândi sprin arul. i plec mai departe. i unde mai pui c aici stai ca într-o m n stire. cine împr tie o asemenea mireasm ! Ce flori m run ele. Cum zbura a a.i aripile albastre stropite cu aur. Dar tot privind la ele. î i zise. Uite asta – cu geta craiul – asta nu-mi e-bibliomax http://www. i. unde poposise de cu sear . deasupra straturilor. ca o uvi de sânge. i cum r m sese pierdut. gândea trengarul. „Ce s fie? A! Mirosul garoafei. cununi de zorele se împleteau cu florile deschise. o lu într-acolo. degeaba! În mireasma ei s mori i mori fericit. Da. dar de ce oare firea nu îmbin niciodat toate însu irile la un loc? Poftim. gândi flutura ul. Repede se scoborî de se a ez pe o tulpin de rozet . î i lu . g si zorelelor o sc dere. Curând z ri o gr din cu fel de fel de flori. alb ca z pada.“ i fiindc în clipa aceea veni pân la el adierea unor crini. mirosul rozetei îi umezi sufletul. întinse aripile. îmb t tor miros. î i mai schimb din p reri: „Într-adev r. i b tându. Ce s vad ? Nimic! În schimb de jur împrejurul privazurilor. când parc îl ame i ceva. în r coarea umed a dimine ii. s se odihneasc . urm : „Ce are-a face rozeta cu crinii. deasupra unei garoafe b tute. a a.tk/ 45 mailto:bibliomax@libero. b nuind: „Ce Dumnezeu r sare soarele atât de târziu!“ Dar ca i cum Dumnezeu i-ar fi f cut pe voie. tol nit pe frunzi oarele moi ca un pa . i cu toate astea ar avea dreptul s fie mândr cu fa a ei îmbujorat . „Nu-s statornice“. mehenghi.bibliomax. se gândea: „Nu e floare mai fermec toare ca rozeta. i. Perdelele erau înc l sate. i se p ru c dormise de când lumea. Fluturul î i pâlpâi de câteva ori aripile. prea î i schimbau fa a: diminea a într-un fel. sub ire i mândru al unui crin întârziat. i se nec ji: „Foarte mul umesc de gazd . Trecu pârleazul. pipernicite. „Fragede flori“. din vârful galben al tulpinei de lumân ric . aproape verzi ca i frunzele. ca de ni te nestimate.“ i st tea hoinarul. zborul. ad ug craiul. Se înc lzise grozav. fragede. Fiindc nu fusese de mult pe la târg. u or ca un fulg. Era un strat de garoafe.HOINAR O clip inu noaptea. dar b g de seam c se umpluse de praful galben al florii. garoafa într-adev r mi-i drag . lovi de câteva ori aerul i se l s .. o g se ti pretutindeni. „Aici o s stau ast zi pe vremea ar i ii“. Cine-l pusese! Mâhnit.“ Gândind astfel privi mai bine tulpina florii. i peste câmpie n v li un v l de aur. sinilii b tând în roz. berbantul î i destinse aripile pu in. crea i îmb ls mat .

. Nu mai vedea nimic. soare le sc p ta. numai s le fac în necaz. cu aerul. îmb trânit. adic .“ dar cum se întorcea.. gazd bun . flori. suspinând nemul umit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaz a a devreme!. sus. Din zbor fur o s rutare unei cicori..place la garoaf . lucru mare“. în l ându-se sus.. z ri o floare.tk/ 46 mailto:bibliomax@libero.. zise pierde-var .“ i fugi.“ Îngâmfat. b g de seam curtezanul: ce e floare trebuie s aib ceva care s o înrudeasc de aproape cu cerul.. mereu. Îl apucase noaptea în drum. complimentând.. r t cit pe acolo cine tie cum.. curtenitor. dar deo dat începu s orbec iasc . „Înalte i proaste“.it . Îi z ri.bibliomax. atingându-le dispre uitor cu vârful aripei. flori m iestre. pe tulpinele lor. dar în drum f cu cu ochiul rochi ei-rândunicii. Zarnacadelelor le r m sese doar tulpinele. i se l s elegant. f r astâmp r. Î i strânse aripile una. Trecu pe lâng lalele f r s le priveasc . f cu ochii mici: mic unica r mase lini tit . lilia cu lui. Coco ate. „Uite colo un l vicer de nu-m -uita.“ i parc departe. necunoscut . s-or fi crezând. deasupra florii cumin i. „Tot mai frumos e câmpul... se schimb vorba – adeve ri iretul – asta da“. râzând. le l s în urm . în roate. Nici nu b gase de seam c se întunecase. o veche prieten . m rog. gherghinele îl priveau nepricepute.. f r s se mai uite înapoi. c uta cu ochii trandafirii. se închin în fa a fiec ruia. i. în dreapta i-n stânga. numai al ei? Trebuia s împrumute mirosul pip rat de cui oare? Pfui!“ Zglobiu. Dar nu-i vorb . dar nu sprin ar . la ar . Ziua trecea. îi venea r u numai când se gândea la numele ei. i cicoarea îi aduse aminte de câmp. s a tepte zorii. se l s la întâmplare. aripa i se zgârie de-unghimpe. într-un col . i r t citorul zbura mereu. Neputând s mai zboare. de-alde dumneata g sesc i în câmp. Ce mai straturi de ochiul-bou lui! „Sunt prea din topor.. i-n gr din !. prea te crezi! Eu n-am venit s dorm. M rg rit rele nu le putea suferi. pe-un spin uscat. cu mic unica. Gr bi. aiurea. Nu putea. Mai departe.. str nutând. se mai r corise. i ziua trecea..“ e-bibliomax http://www. O lu înspre gherghine. î i v zu de drum. Fl c ul se nec ji: „Ho! B b tie. sau cu mine. Crai donul o terse repede. s aib un miros al ei. î i r suci musta a.. frunzele. Fiindc -s albastre ca i mine. Ei. mai departe. întrucât prive te barba-împ ratului. i spuse o vorb proast unui stânjenel scuturat. zbur pe deasupra lor. „Flori de paradis.... se împiedic de o gura-leului: „Mersi. Se scoborî încet. ce i se inea în cale. învoalt .

înc lzind totul în câteva clipe. ca o sârm de aur. Câteva zile a plouat. tocmai în vârf. Nici rândunelele nu se mai vedeau. veni mole it de c ldur . într-o diminea . i frunza se bucur . vântul de toamn începu s bat . cântând mereu. puternic. smulse. din gu . cu craiul-nou. acoperi cum putu mai bine p s rica. la ad post. înconjur copacul de câteva ori. Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o pic tur de ploaie! Dar norii fugeau goni i de vânturile din în l imi. cerul spuzit de stele o fermecau. apoi fuseser duse departe. în fiecare zi frunza o ferea i seara cântecul se împr tia vesel. f când-o s tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Cu ce rev rsare de str lucire se ridic st pânitorul lumei. i asta o mâhnea cumplit. v rsând parc fl c ri. Cerul r mase acoperit de nori. Dar mirosul crinilor. soarele r s ri într-o diminea înfocat.. a ipind pân a doua zi. e-bibliomax http://www.bibliomax.it . s se vâre între celelalte i s a tepte. apoi mai prelung. umed: o ame ea. i cea dintâi rândunic . mai sus decât celelalte. t ie albastrul ca o s geat . cerul de sticl . dedesubt se ridica. raza de soare nu mai veni. apoi se a ez pe stre ina casei. singuratici. uscase totul. i trecu mult pân ce. prea mult c ldur .. pe cer! Raza se scoborî din nou. o p s ric cu pene verzi i galbene. un scatiu. mai frumoas ca toate. frunza se sc ld în albastrul v zduhului. În dup -amiaza zilei acesteia. Raza o fripse. de se furi supt dânsa. se împr tia. Frunza î i sim i puterile sl bite. seara.tk/ 47 mailto:bibliomax@libero. cum nu auzise frunza cântec. înc lzit . într-o diminea cald . când i când rozeta. mai dulce. împr tia mireasma ei în zorii unora din dimine i.. cerul a rareori curat. greoaie. cu strig te de bucurie. Dup zilele acestea lipsite de scânteiere.. iar aceasta ciripi. la umbr . Un ciripit str in o mir . Puternic sufl vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele i parc înro eau p mântul. pân la ea. Cea dintâi raz de soare s-a împletit pe dânsa. Nop ile senine. Pas rea venea mereu. mireasma crinilor albi. Prea mult lumin . întâi în bu it . câteodat i noaptea r mânea aco lo. înfl c rat. venit de departe. cu potirul plin de colbul aurului mirositor. nop ile mai reci.FRUNZA Lui Cristinel S-a desf cut din mugur. câteva tovar e. pân sus. a ipind cu c p orul supt arip . Ar fi vrut s fie ve nic noapte. Lumina se stinse. venirea soarelui. care î i scutura s mân a coapt . Zilele erau mai r coroase. Cea dintâi pic tur de ploaie o izbi rece. Dar. i în fiecare zi pas rea venea s se ascund de c ldura cotropitoare. Pas rea îi venea mai rar. fluturar prin aer. odat . Crinii nu mai miroseau. a începutului de prim var . nu mai cânta. r coarea o f cu s se zgribuleasc . i toat ziua. În scurt vreme se desf cu mare. Dedeasupra îi c dea lumina. Ziua întâi i s-a p rut scurt i apropierea nop ii o mâhni. verde. cu greu putea s ie piept vântului care o cl tina din toate p r ile.

it . în largul lui. cea din urm . În tot copacul r m sese nu mai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele tremurând ca de frig. i noaptea. Deasupra. f r s întoarc m car capul. i-ar fi fost de ajutor. cerul cu nori greoi ca de bumbac. într-un l vicer pe deasupra c ruia vântul alerga gr bit. a ternându-se jos. pe o alt ramur . moart . de acolo. ca o rug ciune. cu aceast . celelalte. apoi î i lu zborul i. dar se opri pu in. care. pe care o ad postise atâta. s moar . Un fior o str b tu i se gândi la pas rea pe care nu o v zuse de câteva zile. altele mai domoale. de pe acela i copac. din ce fusese. lovi cu vârful aripei frunza. i l vicerul de jos nu se mai îngro . fo netul cobitor al tovar elor ce o p r seau strecurându-se u or. ca i când n-ar fi cunoscut locul obi nuit în care cântase. i pas rea parc auzi chemarea tovar ei de alt dat . se îng lbenea. din vârf.bibliomax. ca o oapt . c zu la rândul ei. veni. parc se îng lbeniser i mai repede. în trecerea gr bit . vederea prietenei. stoluri întregi de paseri plecau în ir. c deau în gropându-se între celelalte. când parc se cutremura la gândul c poate i dânsa va trebui s se desprind . aninându-se de ramuri ca ce rând ajutor. e-bibliomax http://www. frunzele c deau într-una. Unele mai repezi. numai într-un târziu. dându-se învinse. De diminea pân seara. ca i celelalte. atunci b g de seam c i cuiburile rândunelelor r maser goale.tk/ 48 mailto:bibliomax@libero. Frunza auzea mereu. leg nându-se în aer ca o arip de fluture. În clipele acestea. Într-o diminea se sperie. de-abia mai inându-se.Frunza tânjea. Începuser s cad .

r mas în urm . dimpotriva lor al i oameni se arat . Mai departe. întinse mânu i a spre obrazul mamei i zâmbi u or. Într-o poian . mândr . g si urma copitei unui cerb plin . Iar copila ul. din înalt ea se scoboar . Raza îi urm re te. în clipa aceea. A a raza ajunge deasupra unui târg. d du buzna dintr-un desi . un sunet de goarn r zbate pân în adâncuri. C l torii se opresc. senin i lini tit nu e pe lumea aceasta? Într-alt târg. ar vrea s se înf oare ca o sârm de aur împrejurul sp ngii c l torului celui mai obosit. i ochii tuturor privesc r ut cio i. curat ca un m rg ritar.O RAZ S-a desprins raza din ghemul ei de aur i-a r t cit prin senin. Înfiorat . lâng fereastr . mama. Într-o cas mare. din mijlocul unei p duri. Pe luciul de o el al pu tii lui se prelinge sângele. frânge cântecul i se uit cu îngâmfare împrejur: – Uita i-v la diamantul meu. Pe-un câmp. i într-o clip . Când vrei s r t ce ti ai unde. îi izvor te în ochi mamei i i se anin de gean . turbur ce mai r mase. sorbi apa. i-atunci raza pribeag se topi în lacrim i-o polei. î i leag n copila ul bolnav pe genunchi. a du i de ale. sub degetele sub iri i albe ale cânt re ei. i acum! i cum gândea astfel. Râs. pieptul mai nu i se ridic .bibliomax. deodat . o mul ime de femei i de b rba i sorb ceaiul aromat. Un col curat. vorb . câte n dejdi. buzele albe nu se pot mi ca. i-n clipa aceea degetul fetei pare c fulger de focuri. o lacrim . C l torul obosit din urm . Se gânde te mama: câte necazuri. o gr mad de oameni pr fui i. un diamant. care de mult nu se mai înviorase. într-un salon. acum e i el o fiar . Vroi s se strecoare în unda rece dar. o z ri. i-n întâia zi. bogat . e-bibliomax http://www. Dar. apoi se pr bu i în cealalt margine a p durii dup o c prioar care tocmai trecea. v i: ai ce cutreiera în lume când te-ai a ternut la drum. zice celor din odaie. merg laolalt . osteni i. O clipire: du manii se arunc unii spre al ii. scot pu tile. cu fa a supt de neodihn . se repezi. raza c l tore te mai departe. cânt rea a se opre te. la o colib . ochi. sp ngile se-nro esc în piepturi. Raza c l tori mai departe. Pe umeri de-abia î i duc pu tile cu sp ngile ascu ite. Fereastra mic e deschis . slab de i se vedeau coastele. Dar raza se furi eaz . de apa ploilor. Micu ul st cu ochi orii verzi deschi i. tremur toare. într-o mahala s r c cioas .tk/ 49 mailto:bibliomax@libero. Mun i. Ce mâni frumoase! Iar la de ge tul cel mic o piatr pre ioas . î i îndreapt trupurile. parc atr gea raza.it . dealuri. Uimit . pu tile r zbubuie. însetat adineoare poate ca i lupul din p dure. privesc iscoditori i crun i înainte. i-un vals molatec se desprinde de pe clapele pianului. c ut pe ce s se opreasc . un biet lup.

pentru r sad.. Drume ii treceau i r mâneau locului. puneau mâinile la ochi. celelalte flori se plecar în fa a adev ratei st pâne. pe când p s rile veneau din dep rt ri adânci. se trezi i-n dânsul pizma c prea nu-l b ga nimeni în seam . b t toare la ochi ca a trandafirului. iar dac aveau câte ceva în mân . i nu era unul care s nu se repead . În locul ei r s rea îndat alt boboc i. atrase de mireasma vr jit . cât ai clipi.tk/ 50 mailto:bibliomax@libero. Iar. Atunci Dumnezeu i-a zis: „Ve nic o s se ia pe p mânt un lucru drept altul. r sfirau n rile s înghit mireasma nemaisim it pân atunci. – daruri pe care nu le împ r ise nici în rai.it . c parc de la ea se luminase diminea a aceea de prim var . apoi. i al i drume i treceau. i-ntr-o diminea floarea trandafirului se desf cu ro ie. la floarea minunat . a a de alb . „Uite cum se închin to i trandafirului i mie nimeni“. s o p stre ze. aruncau s in floarea mai bine. c -ntr-adev r. aprins . ce chipe .. oricum s-ar schimba fa a. bucuros. a a d inuie te. i parc i lui Dumnezeu îi p rea acuma r u c pusese într-o floare a a de minunate însu iri. la r s ritul soarelui. i a fost o minune. cu priviri lacome. frunzele verzi ca smaraldul. i-au rupt într-una florile trandafirului. î i zise atotst pânitorul era dat ca pe p mânt s nu r mân ceea ce numai în rai trebuia s d inuiasc . ca sângele. i nu s-au uitat la spin. ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o s mân din fiecare floare ce cre tea pe p mânt. Un sticlete. îl deslu i: „Cum s se ating cineva de spin. care tocmai atunci se a ezase pe o creang . i nimeni nu-l atinge. preasfântul. Spinul st tea ursuz al turi. i pe mine m dezbrac to i de frumuse ile mele“. rupeau câte o floare. de la o vreme. c ci numai eu pot ti c ce am menit o dat . ca s -i p zeasc floarea. s i-o fac ro ie. c ci floarea trandafirului era a a de ginga . i-au trecut mereu drume ii. s vad i ele tulpina m iastr care î i des f cea frumuse ea pentru întâia oar pe p mânt. i nu era unul s nu rup câte o floare. spinul avea ghimpi. îndat a f cut un semn i tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. lacom. Iar mirosul florii se împr tia în dat peste întreg cuprinsul câmpiei. Dup câteva zile trandafirul se mâhni:el se-mpodobea i oamenii îl despuiau.“ i. Deosebirea st tea numai în aceea c fiecare l sa i câte o bobi de sânge în vârful vreunui ghimpe. Iar din ghimpe sângele a p truns încetul cu încetul în tulpin . i nu mai preget : se rug îndat lui Dumnezeu s -l acopere i pe dânsul de ghimpi.TRANDAFIRUL La o margine de drum înflori i trandafirul. i-avea crengile lucii. Pân la amiaz trandafirul se acoperi întreg de flori. când tot e îmbr cat de ghimpi!“ Atunci trandafirul se uit i v zu. Lucrul acesta îl optise o ciocârlie care. e-bibliomax http://www. rumene ca m rgeanul. i floarea spinului se f cu ro ie ca focul. i se rug de Dumnezeu s -i schimbe i lui floarea.bibliomax. Dar trec torii tot se opreau. spinul de lâng mine ce înalt e. soarta r mâne aceea i!“ A f cut Dumnezeu un semn. s-a ridicat pân la boboci. fluturii c dea adormi i. se desf cea. î i zicea. „Uite. „Vezi.

au pornit pe paji te. Acum o s pt mân o g in . P unul str luce te de parc ar fi îmbr cat în fir. i ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea. Îngâmfarea îi descle t limba:„Ce s te ui i la soare. Nu mai de parte. acum o lun . s-a dus sub culmea p unului. stingher . de fric s nu li se a eze cineva de-a curmezi ul dragostei.i puse ochii pe p un – pas re de neam mare – se feri de to i. mâine a a.. când m ai pe mine?Rogu-te. nu. î i îmbie i iubitul:„Prive te. la soare. Numai a a p s rile din curte nu mai avur prilejul s u oteasc pe socoteala altor doi îndr gosti i. de l-a sculat.. nimeni nu mai putea nici dormi. dar ascunzându-mi lumina soarelui. Iar zarv . gâ tele u oteau. altele alta. dumirindu-se.it . Azi a a. mireasm dulce. O cas . harnic titirez. s-o culegi de oriunde-ar fi.Nu i-a mai v zut de-atunci nimeni! Unele p s ri spuneau una.tk/ 51 mailto:bibliomax@libero. dar pe urm i-a dat seama c nici pichirea nu e de lep dat. uimit . i a a. mic i pestri .bibliomax. un coco a fugit peste gard. dezam git . arip la arip . i. prive te. dragostea-i st pân . prive te-m !“ i cum pichirea se uit înc spre r s rit. cu sufletul ei s lbatic. nici mânca. p unul. într-o diminea . e-bibliomax http://www. i. A a. r coare. apoi. i-amândoi. zor nevoie dup un pichiroi. c ci unde-s p s ri multe. Ei i-au v zut de treab .. drag !“ Dar p unul se sup r . dar ireat . pe urm .Flori. s-a sculat mai devreme chiar decât coco ul.. în curte felurimi de p s ri. se-ntrebau: „Ce-i cu americanca?“ Cealalt : „Ce-i cu pichiroiul?“ Pichiroiul a a. iar u oteli. Pichirea. în curtea aceasta s-au întâmplat multe i m runte. cu bogheta altuia. mândr de frumuse ea iubitului ei. fel i chipuri.i caute un so i.Apoi se întoarce de se uit . numai atât e în stare s -mi r spund ? i-n clipa aceea se înal .. mare. cum se întâlneau dou p s ri fa -n fa . Pentru întâia oar i-au apropiat pliscurile: întâiul s rut! „Sunt mul umit !“ „Chiau!“ „Sunt fericit !“ „Chiau!“ Ce Dumnezeu.CA SOARELE!. soarele!. mai auzise c dragostea dac o întâlne ti. a ciugulit ce-a putut i. În cas stau st pânii. minunat de frumos. rotund i de aur. Peste lume se revars valuri de lumin . pân când i-a venit o dat la socoteal i i-a optit. o livad i-o curte mare. hot rî s .. plin de poezie. Pichirea îl prive te încântat . îi r spunse:„Te privesc. o americanc .i v d nici str lucirea ta“. Au ters-o i ace tia. se uit mirat . americanca altfel. pe socoteala celor doi îndr gosti i. p unul i se puse drept în fa i î i roti coada: „Prive te-m !“ Se uit pichirea. gânde te pichirea. când pichirea. pichirea. dar cam sec. în livad sunt pomi roditori. sa rotit i-a r spuns:„Chiau!“: „Bine!“ i zilnic s-au curtat. pichirea îi întoarce spatele. cu glasul ei cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-ri“:„Te iubesc!“ P unul a privit-o dintru-ntâi de sus. i-a început pichirea s se învârte-n sus i-n jos pe lâng p un.