Emil Garleanu

Din lumea celor care nu cuvanta

CÂND ST PÂNUL NU-I ACAS !

În odaie lini te. Lini te i-un miros! Pe poli a din dreap ta, pe o farfurie, st uitat o bucat de ca caval. Mirosul de brânz proasp t a str b tut pân la cel mai îngust col i or al casei. i din gaura lui, din gaura de dup sob , oricelul nu- i mai g se te locul. Parc -l trage cineva de musta afar . S ias , s nu ias ! Mai bine s se astâmpere. S se astâmpere, u or de zis; dar ca cavalul? Vezi, asta-i asta: ca cavalul. S -nchid ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? i brânza-i proasp t . Mai mâncase a a bun tate acum vreun an. Dar parc nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. S încerce. Face câ iva pa i m run i, pân -n marginea ascunz toarei lui. M car s-o vad . Unde-o fi? De unde-l vr je te, din ce col îl pofte te cu atâta st ruin la dânsa? A! uite-o, colo pe farfurie. Dac -ar îndr zni! Dar cum? S mearg mai întâi pe lâng perete pân la divan. A a, bun! Pe urm ... Pe urm pe unde s-o ia? Pe lân g dulap? Nu. Pe dup jil ul cela? Nici a a. Atunci? P i, lucrul cel mai bun e s se suie de-a dreptul pe perdea i de acolo s treac , pe marginea l vicerului din perete, pân la poli . i-o dat la ca caval, las , n-are el nevoie s -l înve e al ii ce s fac cu dânsul. Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. i, doamne, mul i fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Ori icum s mai a tepte pu in, s vaz , nu se mi c nimeni, nu-l pânde te cineva? Cum s nu-l pândeasc ! Dar de când a teapt motanul pri lejul s puie laba pe bietul oricu . Dac nu mâncase el ca cavalul, c ci mirosul cela îi zbârlise i lui must ile, p i nu-l mâncase tocmai pentru asta: s -l momeasc pe laco mul din gaur . Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni i lucio i ca sticla, cu must ile întoarse sub iri i ascu ite ca oasele de pe te, st neclintit, dup perna de pe divan, i-a teapt . L-a z rit. Uite-l, îi vede m rgelile ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; a a, înc un pas, înc unul, doi, a aa! Dintr-o s ritur a fost cu laba deasupra lui. Bietul oricu n-avusese vreme nici s treac dincolo de sob . Îl apas pu in cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl r suce te în aer i-l las ame it pe podele. i-l prive te, gândind: „Ca caval i-a trebuit? Poftim ca caval! Doamne! Ce bun o s -mi par mie dup ce te-oi cr n ni.“ Dar mai întâi s se mai joace pu in cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl las s se dezmeticeasc , s -n cer ce s fug i iar vrea s -l prind în cle tele labelor. Dar ce s-aude? Un dup it gr bit pe sal . Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din dou s rituri motanul e în ocni a sobei, iar oarecile, mirat c scap , z p cit, cum poate, o terge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna. În mijlocul od ii se opre te, adulmec lacom mirosul de ca caval, apoi, z rind motanul, se repede i latr cu înver unare. Ar s ri în ocni , dar e prea sus. Se sprijin pe labele de dinainte, tremur , casc , de nelini tit ce-i, mârâie i latr . Apoi tace i, cu ochii inti i la motan, a teapt s se scoboare. Numai uneori întoarce capul spre poli a de un de brânza parc -l
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 2 mailto:bibliomax@libero.it

ademene te. i astfel, câte itrei du manii: oarecele în gaur , motanul în ocni i câinele în mijlocul od ii se pândesc munci i de acela i gând. Dar pa i ap sa i cutremur sala. Ce! St pânul! Repede atunci: motanul se înghesuie te i mai în fund, iar câinele o terge supt divan; numai oarecele, mic cum era, r mâne la locul lui. St pânul intr ; obosit de munc , î i arunc p l ria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-n dreapt spre poli , ia felia de ca caval, taie o bucat de pâine i, mu când când dintr-una când dintr-alta, m nânc din plin, cu poft . i din trei p r i, trei perechi de ochi îl urm resc cu pizm .

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 3

mailto:bibliomax@libero.it

GRIVEI

E b trân. În elege c -i b trân, c -i netrebnic, c cele câteva zile ce i-au mai r mas sunt o povar pe capul tuturora. De când s-a i îmboln vit nu-l mai strig nimeni, nu-l mai mângâie nici o mân , nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credin . Dou zeci de ani, var i iarn , în curtea aceasta a tr it, i-a p zit-o. În nop ile de toamn , cu ploile repezi i p trunz toare, în nop ile de iarn , cu viforni ele n prasnice, el nu st tea în cu ca lui; su flând cu greu, încordându- i mu chii, c ci era vânos, t ia troianul, cutreiera toate col urile gr dinii, i, l trând, d dea de tire c nu e chip s te po i apropia de casa st pânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe ho ul care furase mere din pomul de lâng gard! Ani de-a rândul sim ise durerile loviturii de ciomag pe care i-o d duse atunci în cre tetul capului. i alt dat ... Dar câte nu f cuse, câte nu suferise Grivei, dul ul credincios al cur ii! Îns vremea trece, via a cu ea. -acuma îmb trânise! Nu se mai putea duce nici pân la u a buc t riei, s capete un ciolan, s -l ling . R mânea uneori zile întregi f r s în ghit nimic, fiindc nu se putea mi ca. i-acum, în urm , avea ni te dureri grozave. Urla. i mai ales noaptea, când nu avea cu ce s se mai ia, când nu mai vedea pe ceilal i câni, când r mânea singur, numai el i suferin a lui – mai ales nop ile îl chinuia boala. i urla. Mai întâi gemea, în bu it, cu gura închis , cu limba zbârcit , gemea adânc, ca i cum i se desf cea inima din piept. Apoi îl apucau fiorii; spasmurile îi descle tau f lcile i gemetele îi ie eau mai tari, mai ascu ite. Apoi plângea, plângea cum plâng oamenii, cu lacrimi fierbin i, care îi lunecau pe bot, i parc -l ardeau. i-n urm , înnebunit de durere, nu mai putea r bda, în urm urla, urla groaznic, din toat puterea m runtaielor lui, cu toat încordarea glasului, urla însp imânt tor, de r suna pân în dep rt ri, de unde-i r spundea ecoul ca un alt câine care îi plângea de mil . i diminea a, când zorii zilei mijeau, adormea, sleit, pe culcu ul lui de paie. i to i ai casei care treceau pe lâng el îl blestemau. To i. Urletele lui le tulbura lini tea nop ii, le curma somnul i-i f cea s tresar speria i, în pat. Iar unii credeau c preveste te ceva r u, c preveste te moartea cuiva. El îi auzea vorbind, îi auzea i-i în elegea. Cu ochii blânzi, ter i de boal , îi urm rea pân ce se f ceau nev zu i. În elegea i a tepta s -i vie ceasul. Într-o diminea i-a z rit st pânul de departe, venind spre el, cu mânile la spate, inând ceva ce sclipi la o întors tur , în b taia soarelui. Pentru el venea. Atunci, în sufletul lui parc a-ncercat nu o durere, ci o jale, o jale grozav , o jale adânc pentru st pânul pe care-l v zuse copil, cu care se jucase, cu care mersese pe câmp, la picioarele c ruia se culcase de atâtea ori s primeasc , supus, vergile ce i se cuveneau. i jalea aceasta parc -i d du puteri; se scul i, scheunând, plângând, se târî c tre st pânul lui, se târî i, când ajunse, îi linse picioarele ca i cum i-ar fi luat r mas bun. Apoi închise ochii i,
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 4 mailto:bibliomax@libero.it

încol t cit, a tept . A tept mult. I se f cuse mil st pânului?... Bubuitura nu curm lini tea ogr zii. i ast zi sim i c nu mai are mult. i parc -i p rea r u s închid ochii în curtea în care tr ise, în mijlocul lucrurilor de care n-ar fi vrut niciodat s se despart , supt privirile care nu se mai îndreptau spre el prietenoase. i, deodat , o groaz , o fric de locul acela în care suferise atâta îl cuprinse. Î i adun toate puterile, apoi ca i cum cineva l-ar fi gonit din urm , se dep rt cât putu mai repede, ie i din curte i o lu pe drum, înspre p dure. Când ajunse în mar ginea ei, intr în cel dintâi stufi i, acolo, între crengile care îi ascundeau vederea, î i f cu culcu ul. i a tept . Spre sear un fior îi zvârcoli trupul, apoi altul. i-nc unul – cel de pe urm . i-n clipa în care- i dete sufletul se ridi c pe picioarele de dinainte, i, cu capul întors spre curte, url , ca i cum i-ar fi luat un r mas bun. i urletului lui, scurt, de moarte, îi r spunse ecoul, pentru cea din urm oar , ca un alt câine care-l chema din dep rt ri.

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 5

mailto:bibliomax@libero.it

Furnica. Vân torul alerg . dintr-o dat . Iar în buzunarul unui om. i. cu iscusin .“ i tot gândind astfel. mai ales.i sunt spul berate. se ridic pe c lcâiul pe care câteva fire de nisip se prin seser . altfel o judeci. de cealalt parte pe care se urcase. apoi. C l toarea î i dete toat silin a s se urce mai re pede pe cizm .. cu groaz . veni. în apuc turile ei. îmbâcsit cu foi de tutun. i. Hai i-acolo! De-abia se coborî îns . ticnite. „Iat ce fel de buruieni tiu culege oamenii!“ î i zise. repe de. N-avea noroc! O lu mai sus. c r b nir toate ou le. se scoborî în buzunar. mai dincolo. c picase odat peste un pumn de ou furate dintr-un furnicar. în zigzag. sprinten . o lu încet. Acesta ridic toc mai atunci mâna.bibliomax.. nu le aduc nici un folos?“ judec ea. i-a pornit. „Ciudat – gândi furnica în sine – sar zice c numai pentru ca s fac r u î i învelesc oamenii picioarele în pielea groas a înc l mintelor. c v zând multe. o lu la fug pe mânec în sus. prinse drept înainte zborul unei prepe li e. Ea tia c ochii duc i mintea întoarce. se urc pân dup gâtul vân torului. bunica d duse de veste nu mai decât. De aceea. A a. c ut s fug înapoi. îi povestise o bunic a ei. cât ai clipi. Porni mai departe. tii destule. pân lâng pumnul încle tat pe gâtul unei pu ti. i de la al ii. cât ai clipi. -apoi diminea a prive ti altfel lumea. prin miri te. c ci vederea ei îi amintea. pe cer. aerul jilav de r coare. totu i avu puterea s se gândeasc . i. i ce fericire s c l tore ti. ridic prepeli a moart i-o puse în tolb . în sus. care se prevestea prin m nunchiurile lui de raze. îi mirosi – întrebuin are nu le putu g si! „Ce-o fi f când oamenii cu lucruri care. Îndr znea i destoi nic . pe mânec . alt buzunar. priveli tea pe care cizma unui alt vân tor i-o d duse într-o zi: trei tovar e din furnicar strivite. Încântat de frumuse ea soarelui. drumea a. întreg neamul furnicesc venise. i când. în mirosul lui pip rat i acru. i ai de unde da i la al ii. de cizma unui vân tor. dezgustat . într-un col d du peste câ iva bani de aram . tia c pe oameni. a luat-o spre r s rit. ci se limpezesc. pe cus tura ca râmbu lui.. Îi sui i pe ace tia. ca pe-o prad de r zboi. Ca s ajung jos trebuia s treac peste e-bibliomax http://www. din prisos. se prelinge lumina ca o und de aur. îndat ce d du. De aceea furnica se scoal cu noaptea în cap i porne te la drum. dup cât se vede. a pornit s vad lumea.C L TOARE!. se opri. i. nu câ tiga nimic. S se scoboare. c . u oar . furnica. E c l toare! A ie it din mu uroi furnica. privind i minunându-se numai. în vre me ce drume ul dormea în iarb . s nu se scoboare-n el? Din cele ce înv ase dintr-atâtea c l torii. gândurile nu.. În vremea aceasta o bubuitur groaznic r sun . Buzunarul. i când d du de cel dintâi buzunar al surtucului. furnica î i lu inima în din i. apoi. diminea a. Mai în sus. î i i puse în gând s cerceteze. i-un nor de fum înv lui furnica în cea . când iarba e proas p t supt rou . Scotoci încolo i-n coace. În diminea a aceasta.tk/ 6 mailto:bibliomax@libero.it . o ame ise. i cum c ta ce anume vrea s fac omul cu lucrul cela ce-l inea în mâ ni. s cunoasc mai bine f ptura omeneasc . cum face în fiecare diminea . Ispititoare. furnica ajunse la pânza îmbâcsit de praf a pantalonilor vân torului. se scoborî pe hain . îngrozit . supt tal pa grea a omului. în rev rsatul zorilor. Îi pip i. cu greu îi po i cunoa te pe dinafar .

la marginea ei. Oricât era de gr bit . Toc mai atunci ochii furnicii z rir o buc ic de pâine ce r m sese prins în re ea.tk/ 7 mailto:bibliomax@libero. o lu pe cizm în jos. cu mul umire. P i iute peste geanta de la oldul vân torului. mai ales merindele: „Bine c m-am ales m car cu ceva“.bibliomax. Se scoborî pe-un fir de iarb i î i sc ld .tolb . „Brrr! Va s zic sta e omul!“ gândi furnica. î i spuse în gând. e-bibliomax http://www. îi mai veni sufletul la loc. Dar cum o apuc . lucrul g sit tia c nu se las -n drum. i repede-repede-repede. trupul într-o pic tur de rou . îndat o i l s la loc: f r mitura era ud de sângele paserii. i se gr bi s culea g f r mi tura.it . i.

ca i cum ar ascu i dou cu ite. sfin ia-sa închide ceaslovul. r suflând din greu. strivit . cu ochi orul. pe care plodurile îl a ezaser pe pat cu fundul în jos i-l pref cuser într-un cuibar de ou ro ii – c ci e Pa tele. zaharisit proasp t. ei poftim! strig p rintele înfuriat. a dat tocmai peste ce c uta: o pat .. pe urm s-a ab tut pe la Petru bacalul. se suie bini or pân -n mijlocul slovei ro ii care o atrage. se plimb pe la icoane. uitat acolo de c tre copiii sfin iei-sale. E atâta hran pe foile îngro ate parc de urmele degetelor t v lite prin grâul dulce al colivelor. A f cut slujba la biseric . Atunci î i aduse aminte cum nec jise mai zilele trecute. la o leturghie. Iar în mijlocul slovei ro ii. – Poftim!. a ipe te. c ruia îi r m sese pe barb .i statorniceasc în c pu orul ei un gând: „Ce bine e s tr ie ti i s mori s tul !“ e-bibliomax http://www. pr p denie de lacom ce-i! Numai din când în când prinde. ar ta c dege elul ce. încondeiat cu m iestrie. Pe masa din mijloc. Acum s-a s turat. cât o g m lie. O musculi . lene . În fa a iconostasului clipoce te candela. aprins la fa . pe-un das c l. î i întinde picioru ele de dinapoi. cu o mi care iute. a a în treac t. dar bietului om i-a ie it sufletul alungând-o. Se uit prin strachini. tocmai în clipa când. ba intr pân i-n potcapul cel nou. ca i cum s-ar în china. un S frumos. Zboar încolo i-ncoace. ca i cum ar fi fost esut la începutul rândului: „Slav ie“. i-l arunc . str lucitoare ca un licurici. musculi a. intr bâzâind s caute ceva dulce de gustat. Pân ce n-a gustat din miere nu s-a l sat. în dulap. se f cu una cu hârtia. drept deasupra ceaslovului. popa Gheorghe. nu o dat ie ise s tul din biserica de peste drum. Sfin ia-sa. În sfâr it d Dumnezeu i ajunge i la m su . Apoi î i a runc ochii pe mas i se sup r i mai r u: – Pân i c r ile mi le-au vr fuit! Repede. la loc.. pe ale c rei col uri de sus pic turile de cear stau ca ni te pece i. a luat un pelina . dup ce sp rseser mai întâi toate învelitorile gavanoaselor cu dulce i. apoi. Prin fereastra deschis soarele scoate sclipiri din sticl ria de pe poli i. Se las u oar . se a eaz pe marginea unui pahar. mai adormit .i l sase urma avusese grija s se înmoaie dintru-ntâi în dulcea . intr sup rat. un fir de grâu uns cu miere. Nimic. un ceaslov vechi. zbârnâind mul umit .MUSCULI A În odaie e t cere. pe foaia unsuroas .. izbutise s .bibliomax. i poftim ce g se te: preoteasa nic ieri – dus prin vecini. copiii la hoin rit. E doar obi nuit cu c r ile biserice ti. de pe fereastra din sal . Î i scutur aripioarele. lâng buze. i le freac unul de altul.it . Iar aici. Musculi a se pune pe osp tat. ro ul slovei mari din susul foii. pe o margine.tk/ 8 mailto:bibliomax@libero. i s-a întors acas .. scorojit i unsuros. st deschis. În clipa aceasta u a se deschide dintr-o dat .

i d dea seama. de sus. i-a mers voinicul. s pt mâni. mi ca picioru ele fragede i ocolea. Cu cât str lucire. dealuri. Înc vreo câ iva pa i. i umbl . pân în vârf.bibliomax. Privea în sus i nu. i atunci. o f r mi de lumin închegat . c p rea o pic tur de rou . i cât era de hot rât i de vânjos drume ul. apoi. la bulg rul de aur. Dar ce mireasm se rev rsa de sus!. dar nu se l sa. S se suie pe luger în sus. acolo trebuia s se întoarc .it .i credea ochilor: zile. luni. îi deschise în sfâr it bine-bine i privi în sus.. Ce se mai întreba! F r îndoial de acolo c zuse. pe râna neagr trupul arunca o lumin dulce. mo nege te. ca o adeverire. z ri lugerul unui crin ce se ridica a a de înalt.. i v zu c poate. i. se ridic pe picioru ele de dinapoi. îl cuprindea întreg. Mult s fi mers. b iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în rân . ud de sudoare. i mult î i muncise gândul: cum r s rise. la drum. mai mari. Iar când a po posit. nu. cu cele dinainte î i f cu. Tres ri. Era el altul? Picioru ele nu mai erau ale lui de scânteiau a a? i mai era îmbr cat în aur! C ci i trupu orul lui. pe care i-l vedea pentru întâia oar . Privi în sus i se cutremur . de acolo. Pe urm încerc din nou. f r s tie pentru ce. a mers. ca o prisp . Nu sim ise nici durere. i ce întunecime. Dar ce dep rtare! i cum s ajung ? Privi în sus. V zând asta. c parc floarea din vârf des chi dea paharul chiar dedesuptul bulg rului de aur s -i culeag razele. Nu cum va era o f r mi c zut . Se odihni o clip . un bulg re de aur aprins arunca v p i. Luciu i se p ruse lugerul crinului. i umbl . i-al cui era? Mic cât un fir de linte. b iete. atâtea ridic turi: v i. S-a trezit ca dintr-un somn i parc era de când p mântul. i de acolo. Ce – nu f cuse nici un sfert din sfertul drumului?! Puterile îi cam sl biser . pe de margini. i scoborî dincolo. cruce. Atunci se mi c din nou. dup ce trecu peste un gr unte de piatr cât un munte. i când colo avea atâtea adânci tu ri. bulg rele de aur sc p tase de amiaz . în ploaia de lumin . i de-abia ajunse. cât umezeal suptfrunzi oara lui. frunzi oara care-l ad postise. r t cit pe p mânt? i.tk/ 9 mailto:bibliomax@libero. avea de umblat. dea supra. scânteia. i voinicul privi iar în sus. parc se întruchipa o frunzi oar l t rea . În mintea lui î i înjgheb planul. Se f cuse parc mai mititel decât fusese. Ce c utase dânsul acolo? Iar din mijlocul t riei albastre. Încetul cu încetul îi veni inima la loc. mai tare. Acolo o s se odihneasc .i putu opri un oftat: e-bibliomax http://www.GÂND CELUL Cum venise pe lume nici el nu. i iar purcese la drum. s mearg i s mearg . Într-o zi încerc o pornire l untric : ie i de supt umbra r coroas i d du buzna afar . i ici. ce adânc i albastru se dezvelea cerul! i ce minune! Cu ochi orii lui cât ni te fire de colb. Se uit în jos i-l prinse ame eala. s mearg . i îndr zni: deschise ochi orii mai mult. nici bucurie. deasupra c pu orului. din care credea c se desf cuse: o s ritur – sau o vedea el ce-o face. i. orbit de atâta str lucire. se trezi la r d cina crinului. Atunci r mase pe loc.

it .bibliomax. doamne!“ e-bibliomax http://www.„Uf! C mult mai am de suit.tk/ 10 mailto:bibliomax@libero.

pentru ea i pentru soare cânta. Cea dintâi raz str punse v zduhul i se topi în ochiul ciocârliei. Oglinda cerului poleia p mântul. glasul se-nal singur. i-nc una. Înota în valuri str vezii. C ci i fericirea nu.MAI SUS! S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeli ei:„Pitpalac!“ Cerul abia se rumenise. slobod .i penele. un tril de mul umire izvorî din gu a ciocârliei. str vezie ca el. d du drumul ciripitului ei gâdil tor ca al unei grindine de m rg ritare. smulgându-se. dezlipit de râna p mântului.it . se simte. nebun de fericire.. Ar vrea s se simt dezrobit .tk/ 11 mailto:bibliomax@libero. tremur tor i dumnezeiesc de dulce. Dar peste pu in deodat adâncul sc p r . Înc o lovire de aripi. Î i avânt din ce în ce cântecul.i alege totdeauna clipa nimerit în care s . e-bibliomax http://www. Dar trupul greu parc -i înl n uie glasul. Aerul parc se rumenise. i raza mereu o cheam c tre în l imi. î i încordeaz mai tare puterile. pâlpâind din aripi. – ea i raza. Scuturându. Înc o b taie de aripi. nu umpluse sufletul p s rii de o mare fericire. pas rea se asculta singur .i verse prinosul. i-l ine închis ca într-o colivie. deodat . se în l . În cântecul ei. Mai sus! Îmb tat . Într-un avânt î i pune cea din urm putere i. i-n vreme ce. pas rea îi spunea c vine.Vroia s se simt singur . Apoi se dezlipi de rân i. desf cut de greutatea netrebnic a c rnii. trupul cade ca un bulg re de rân spre p mânt. plutind pe ele. Niciodat darul acesta.bibliomax. pic turile de rou înc nu se pref cuser în m rg ritare. I se p rea c tremur rile cântecului ei umpleau bolta cerului. u oar ca aerul. în singur tatea ame itoare a în l imilor. Mai sus! Slab de tot i se p rea ciocârliei c mai aude glasul pitpalacei. în sf r it. în înalt.. trimis de c tre soare. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea. luceaf rul tot f cea din ochi p mântului. Mai sus! Mai sus! i trupul mereu o trage înapoi c tre p mânt. în înalt.

„M rog. Iar vacile-domnului îl rugau s nu mai conteneasc . fiindc ele altceva n-aveau de f cut decât s -l asculte. ca i pe atunci. în zori de zi. i se ad posti supt frunza unei rochi a-rândunicii. li se închin cu plec ciune. Privighetoarea î i f cuse de cap. de la al i b trâni pricepu i le auziser . i le-a cântat greierul pân ce soarele s-a ridicat de câteva suli i pe cer. nu era alta care s aib str mo i mai ale i i mai de via .tk/ 12 mailto:bibliomax@libero. i. a a. un imn al dimine ei. Iar vacile-domnului se sf tuir . supt frunzele uria e din care ast zi nici m car urme n-au r mas. de sus. Îl mai mângâie îns pe greier iubirea i laudele care o mul ime de maica-domnului – gâng niile cele ro ii stropite cu negru – i-o ar tau. i. se întoarse. s a ipeasc pu in. i cum numai de întrebat se putea întreba singur. Greierului i se umfla inima în piept de mândrie. ci le povesteau b trânii în toate min ile lor. P mântul era o nimica toat . î i puse în minte s isco deas c pe o l cust . prin v zduh. fire te. n-a putea-o vedea i eu pe dihania asta? Ce neam a a de obraznic s fie?“ se întreba greierul. îl apucau furiile. în juru-i. care îndr znise s se întreac din s rit cu el. Iar înc lzindu-se grozav. care turbura lini tea b tina ilor de neam. cum se i cuvenea unui mân drucrai ce era. gânde te el. poftindu-le. din copacul supt care dânsul se odihnea. greierul în elesese c i ele erau mirate de îndr zneala unei paseri venetice. se ridicar pe firicelele de iarb dimprejurul culcu ului cinstitului cânt re i.CÂNT RE UL E de neam! Între toate lighioanele lumii. cu toat oboseala. fusese cânt re în cuptorul brut riei lui Por-împ rat.it . C ci doar a a r mân pove tile pe lume. e-bibliomax http://www.bibliomax. începur s -i fac vânt. cu mii de ani înainte. cânt re ul se rug de iertare. s doarm în r coare. Toate gândurile acestea n v liser greierului în cap într-o sear . dar din semnele lor. când nu putea a ipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei. un bo de hum ce orbec ia f r’ de nici un c p tâi. s -l asculte. i ei. în cinstea lor. de i numai la gândul c avea s vorbeasc unei obr znic turi. leg nându-se u or. Ei biruiser vremea – d i nuiau st pâni în lung i-n lat. când neamul lor greieresc î i ridica osanele lui însu i. Las c -l c inau c nu putuse dormi. O c ut totu i i n-o g si. ca s afle i-un r spuns. „Fire te – gândi greierul – l cust i s stea acas – dracul a mai v zut!“ i cum luna se ascunsese într-un nor. greierul le cânt . Chiar un str bunic al lui. i. rug pe un licurici s -i lumineze calea. i astea nu erau vorbe de ici de colo. Toat nopticica nu închise ochii.

când îl ajunse.it . i: hap! hap! – mai s se înece.i încerce aripele. lâng o curte.S R CU UL!. de pe-o ramur lu un c r bu . i acesta. Dar uite: colo e drumul. C r bu de prim var . care v zuse multe în via a ei.tk/ 13 mailto:bibliomax@libero. venea un cuco . S r cu ul c r bu ! De pe gard. î i v zu de drum. cu pieptul în plato . C r bu ului nu-i venea s . S-a în urubat în p mânt. deschise pliscul. castaniu. peste câmp. se în l în picioare. i-n mijlocul unui drum de ar . Ia s zboare acuma. o vrabie. r sufl : „Bine c-am avut noroc!“ Dar deodat . s ri. i din cap tul drumului. gândi c r bu ul. Iar c r bu ul c zu pe-o buc ic de hârtie alb . S-a iscat un vârtej ca din senin..bibliomax. pe dreapta gardul – tr ie te. tehui. „Am sc pat!“ gândi cu bucurie c r bu ul i se în toarse s priveasc dup cuco . ame it. mi-i drag i mie“. se înroti. i forfec aripele de câteva ori în p mânt: î i d deau bine e. Atunci încremeni de spaim . e-bibliomax http://www.i cread ochilor c mai e în via . i-a v zut c poate zbura i f r s dea din aripi. Pas rea se leg n o clip . îl înghi i. curcanul se feri parc s nu calce c r bu ul. î i ro i m rgelile i î i d du ca pul pe spate. l-a r sturnat cu ciocul pe spate. i r mase acolo. i dac de pe jos fura flori. preg tindu-se chiar s dea sturzului ziua bun . C r bu ul se f cu mai mic decât era. privi împrejur: un drum pr fuit. Când l-a luat vârtejul pe sus.i sufletul: „Acuma chiar c-am p it-o!“ Când ajunse curcanul în dreptul cuco ului. de-acolo. P unul s-a apropiat. de dup gard. „De sta nu mai scap!“ crezu c r bu ul. bietul. i le desf cu. cu coada rotund cât soarele la r s rit. cur i i livezi. Cuco ul s-a dus. mai m ri or ceva decât o nuc . i-a strâns i el picioru ele. Când s-a trezit. cât putea mai repede. Vârtejul i-a f cut gustul. i acum î i lua zborul într-alt loc. pe vreo creang de copac. de cum z rise c r bu ul jos. supt el hârtia. inându. apoi a pornit-o. apoi iar l-a întors cum îl g sise. apoi s-a topit deodat . mai de seama mea. apoi î i strânse coada i zbur în drum. pene i hârtii. an o . s-a uitat cu un ochi la c r bu i-a trecut mândru înainte. luând cu el tot ce g sea mai u or în cale. i. În clipa aceea un pui de sturz.i dup dânsa odraslele care duceau în minte o înv tur mai mult. l sând tot ce luase balt la p mânt. î i a e zase pui orii în rând. cu l comie. Din cel lalt cap t al drumului sosea un curcan. un p un. S . mare. un c r bu mititel. „Îî! Scap de unul i dau peste altul – î i zise c r bu ul – sta m -nghite!“ Cuco ul s-a apropiat. s priveasc . iar cuco ul scoase pieptul i mai în afar . cu pintenii arcui i. s-a în epenit o clip ca un sfredel. strigându.. zbur spre el. cu ochi orii ca dou neghini e. cu aripele fragede. l sându-l. Dar sturzul se l s lâng buc ica de hârtie. c r bu ul. apuc . „Ei! De a a paseri mici.

cu plato a pe ne lor o elii. s se lincereasc -n ap . bibilica – picherea – alearg dintr-un col într-altul. Apoi. Doi cuco i tineri s-au apucat la lupt . Unul a s rit pe spatele mamei. strâns în fusta ei cu pic ele. Dincolo. Iar dac a f cut pace. sunt ra ele. Colo. an o . sare. ad post paserilor mele. Dar ce-i? G inele se strâng s priveasc iscoditoare. i apuc viermi orul. tiu numai s . se înal plopi b trâni. iar pe c tina în care vr biile stau împ nate ca albinele în roi. cu cercelu ii de m rgean la ureche. toate celelalte. Uite-l cum se repede. îndemnând la t cere – le vezi? cârdul de gâ te se în ir . De acolo urm re te cu ochi orii lui vioi ce fac ceilal i: prinde clipa. gata ca de lupt .ÎN CURTEA MEA Curtea mea e la ar . Tufe de pomu oar i de agri e dau.bibliomax. i se cocoa dup gât.it . C ci am paseri multe i felurite. osp teaz . Parc vrea s . ca la o azvârlitur de piatr unul de altul. Mi când mereu din ciotul cozii. una dup alta. cu dou pic turi de rubin drept ochi. supt tufi ul cela de agri e. la dreapta i la stânga. pe malul unei ape. cu picioru ele lui sub iri i fragede ca paiul. s r cu ii. Gâgâlicii – bo uri de aur. pân ce z resc o alt prad . Albe. pe vârfurile lor in acoper mântul – cerul. pe cel mai vaj nic îl ciupe te i-l urm re te pân în cel lalt col al cur ii. sfârâindu-i picioru ele în ghetele galbene pe nisip. de iute ce alearg . se ese.i desfac lop elile pliscului. Pe de margini. gata s sar în capul oricui s-ar apropia. linse. din fa a lui – g ini care nu se ou – ale c ror pene lungi i moi îi prefac într-un fel de s l cii plâng toare printre paseri. cu pintenii arcui i.tk/ 14 mailto:bibliomax@libero. hai s le privim. cu bone ica alb tivit cu arnici. cum se ciupesc de la un viermi or. fuse uria e. Cuco ul acela negru e ceasornicul cur ii mele. sau zburlite ca de vânt. Ceilal i r mân locului prosti i. sâsâind. cum se pune mijlocitor între ei. de cu prim var pân -n toamn . pe rând. Ai auzit cucurigul? R sare soarele. ele scurm mereu. uite-o. Dar bate soarele tare. A. Înfoiate. s po i privi mai bine. de gospodin . pe cap. în untrul cur ii. parc -s totdea una v duve. Stai pu in i-o s vezi! Gr m ticul cur ii mele e doar curcanul! Iat -l: i-a i z rit. s puie toate la locul lor.i arate b rb ia câr dului celui de claponi. pe care se dea p n vântul. Numai s -i auzi guri a când vreo lene e se întrece mai mult cu dedeochiul somnului. Pune. cum se strâng roi i se desfac pe urm . Uite-i cum se fr mânt . sunt clo tele. Iat -l pe culme. din porti a încununat cu ieder . a a-s de hursuze. ca i când ar c uta o comoar . e i dreptul lui: se înro e te. De jur împrejurul cur ii se încinge un gard de c tin . ca i când dânsa le-ar îndemna i îndrepta trupul încotro s-apuce. Penele zbor ca luate de vânt. fugind supt aripa cald i ocrotitoare a clo tei. De ici. din loc în loc. harnica ogr zii! Repede-repede. Î i hr nesc pui orii. cum îi desparte. i.i mâna la ochi. tulpina de rochi a-rândunicii. ca i când cea din cap t ar fi înghi it un mosor de sfoar al c rei cap t l-ar fi h p it. lâng teuca de ap . î i atârn e-bibliomax http://www. leg nându-se.

nici nu vrea s se uite la el. tie cu cine are de-a face. dul ul. gâgâlicii r sar iar i la lumin .tk/ 15 mailto:bibliomax@libero. Auzi un l trat? E Duda – Duda ache. E un vultan. prime te închin ciunile tuturor.iragurile de hurmuz i m rgele la gât. Tot necazul lui e c gr m ticul î i poate înroti la fel coada. Gluguind. s sar . Hai.it . Un ocol. cu capul întors spre cer. i-n urma lui paserile î i v d de hran .i d mâna!“ Dar vultanul e priceput. N-a vea nici o grij ! Gr m ticul l-a z rit cel dintâi. p zitorul. i lini tea i pacea se las peste curtea mea. parc -i zice: „Poftim dac .bibliomax. de ne-om duce i noi! e-bibliomax http://www. Numai fantele. i-a strâns mugurul nasului. Acuma cerceteaz gardul dac n-are vreo gaur prin care s se poat strecura lighioanele în untrul cur ii. Aha! Vezi? S-au oprit toate paserile. craiul cur ii mele – prive te-l. i-a scos gu a în afar i-l urm re te cu ochii. Gâgâlicii de aur au n v lit supt aripele clo tilor. i se terge prin zare. ca un drept judec tor ce este. s caute aiurea o prad mai pu in p zit . s se ascund . Când g se te o deschiz tur se opre te i latr – d de veste. i. O s geat str bate prin aer.

i ei. A a. I-au pl cut alunele i. i gai a mi le-a t lm cit. a a. D-ta.bibliomax. Acas i le-am spus gai ei. Plisc are. dar le-am inut îns minte. dar s-a i mâniat. s fac g l gie. crezi c i-a venit. S-a pus la pând s prind pe ho . întocmai. dar de-abia intr în scorbur c veveri a se repezi. îl deslu e te m c leandrul. Tocmai se bucura c d duse norocul peste dânsa. în vreme ce dânsa d pove e pui orilor ei: „Nu ie i i la marginea cuibului!“ „Nu striga i când nu sunt eu cu voi!“ „Tst! pisica!“ O vrabie ciripe te pe gard. – Veveri a? De ce? – Urâ i îmi sunte i voi. a în eles ea c -n alune trebuie s fie ceva. auzi ciripind o rândunic . vezi. una cu copacul. nici cu vârful botului s nu miroase vi forni a când. demult tare. Cerceteaz : un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veveri a. c nu ti i nimic. – Demult. biata! i-a s rit inima din loc: „Uliul!“ În nop ile cu lun ascul i privighetoarea – te încânt . i poamele i mai pu ine. povestea cioc nitoarei:) . vâr -te colea. într-o bun diminea . Caut – coaja de alun ? De unde? C ea nici nu se atinsese înc de merindele strânse. Nu-i cuno ti povestea? S i-o spun! (M rturisesc c vreo câteva ciripituri nu le-am în eles. d de scorbur .. slav domnului! Cra ! iac i miezul. a jungi s crezi c pentru tine î i vars în gâlgâiri ploaia de m rg ritare. se zgârie la un picior într-o coaj . mi-a descoperit câteva taine ale graiului p s resc. cum o vezi: sai ici. la-nceput. Dumneavoastr poate nu m ve i crede. m-ascul i. cu roada rotund . i-a a teptat. de la gai a mea care.i ia prânzul. în scorbur de alune. fiindc am înv at-o s vorbeasc omene te. scatiule? începe m c leandrul. tare. pe când oamenii erau pu ini de tot. a sosit tot a a zglobie. A a. i i-a umplut scorbura de cu toamn . f cea planuri mari. dup zisele m c leandrului. S-a ghemuit înfundul scorburii. fiin prev z toare.it . Bun! Cra -cra -cra . am ascultat. dar cu miezul dulce i gustos. Ce era? Cioc nitoarea.CIOC! CIOC! CIOC! i paserile se-n eleg între ele. Atâta pagub ! Dar eu tiu multe asupra lucrului stuia de la gai a mea.tk/ 16 mailto:bibliomax@libero. frate.. s nu se mi te toat iarna din c su a ei. v pot spune. spre pild . i. dar e-bibliomax http://www. În diminea a când o pândea veveri a. Din ziua aceea venea în fiece amiaz s . scatiii. s nu mai p easc cum o p ise când rosese o iarn întreag coaja copacilor. mul umit gai ei mele. Nici nu b nuie ti c i plânge numai dragostea ei. un gust. D duse. M c leandrul zice: – E cioc nitoarea! – Cioc nitoarea – r spunse scatiul – ce-o fi cioc nind mereu? – Caut veveri a. cum e iscusit . s se hr neas c . Cioc nitoarea vroi s-o zbugheasc afar . peste alun. veveri a a dat într-o bun zi peste un pom ciudat. Dtale pu in î i pas . s-a pus pe mâncat. o con vorbire între un m c leandru i-un scatiu. S v-o spun: „Cioc! cioc! cioc!“ se aude de departe. ce i-a venit în gând? S strâng alune. d un zi.

Cioc nitoarea se ca r cu ghearele de trunchiul unui mestea c n i-l cioc ne te de jos pân sus.. Mai târziu.veveri a o prinse de coad ! D -i în sus. dar nici c d de r spuns. M asurze te cu oc rile. N-a mai intrat în scorbur . dar ce i-o fi zis: „Dac mi-i dat s cioc nesc mereu. Un stejar g unos r sun ca un hârb.bibliomax. – Vezi bine. s-a întors la veveri s se roage de dânsa. Fagul sun mai tare.. de parte: Cioc! cioc! cioc! Scatiul piruie iar: – tii una. a b tut cu ciocul: Cioc! cioc! cioc! Dar veveri a î i mutase culcu ul.. s m hr nesc!“ – A a-i! încheie scatiul. M uit i eu.tk/ 17 mailto:bibliomax@libero. M c leandrul se sup r : – Se cunoa te c e ti pas re neispr vit . De-abia se mai aude. frasinul mai în bu it. ca opârla.it . în laba veveri ei.. las coada. Apoi trece la alt copac i la altul. de atunci – întreb scatiul – n-are cioc nitoarea coad ?. i. se duce.. De atunci mereu cioc ne te la fiecare copac. când i-a venit inima la loc. i pe ici i-i drumul. V rog! e-bibliomax http://www. O fulgerare ro ie str bate lumini ul.. Acestea le-am auzit mai d un zi povestite de c tre un m c leandru unui scatiu. smerit . cel pu in s trag din asta un folos. S-o fi hr nind ea cu mustul copacilor.. d -i în jos.. Un lucru îns : dac veni i cineva pe la mine. Ssst! Uite-o. Ea cioc ne te fiindc suge din mustul copacilor – i-o fi pl când hrana asta. s nu spune i cumva gai ei mele cele ce v-am dest inuit. frate m c lendre? Eu cred c tot ce mi-ai spus sunt numai ni te vorbe. i s-a v zut f r coad . – Zi. se terge din ochii mei. i cioc na ul bate mereu.

Gai a: Jur mintele tale sunt ca fulgii mei de u oare. hop!. s . i ce i-a zis:„Bine.i aleag fiecare. d -ne din toate câte ceva i las -ne s ne amestec m noi cum ne-o t ia capul“..tk/ 18 mailto:bibliomax@libero. de. cu verdele ierbii i cu aurul soarelui.i lua ochii cu str lucirea lui dac -l priveai. deprinse mereu cu albastru v zduhului.. i-n jos.it . cânta mai frumos decât toate i era i pas rea lui de cas – a hot rât a adar unui p un s . crede-m . o s .i poarte aripile prin verdele ierbii. cum se i f cu. Eu: Gai drag . Gai a: Las ! Las !. dup ce s-au strâns la un loc cu toatele..ÎN FEL DE FEL DE FE E.. apoi s se lase pe p mânt. care în târ ziase. de ce n-ar fi i la pene?“ Atunci s-a uitat în sus. La-nceput toate p s rile aveau penele de dou feluri: albe i negre. c-un trandafir alb în cioc. Îngerul. iar pentru c prin e-bibliomax http://www. Dumnezeu a zâmbit i a încuviin at ca cele care vroiau s asculte de sticlete s fac dup cum le-a sf tuit el. apoi porunci unui înger s -i aduc trandafirul s -l miroas . Eu: i lada-n pod! Gai a: A a. s . Ar tân du-le p unul.. jur mintele mele sunt ceva mai grele. Dumnezeu meni floarea s se fac ro ie. pu ine au ales penele acestea. P s rile cerului îns .i in cuvântul. Eu: Gai drag . Preaînaltul o chem s o mustre c a rupt floarea.Dumnezeu a poruncit unui vultur s adune toate zbur toarele cerului. dac la trup sunt deosebite. i mai toate s-au bucurat de socoteala sticletelui. le zise s .i ia zborul în zorii zilei. Uite (î i scoate un fulg cu ciocul i-l las s pluteasc în aer).. i ca s -l vad mai bine p s rile pe p un. preasfântul le-a spus c vrea s le înfrumuse eze. ca ziua i ca noaptea..bibliomax.i roteasc coada. s -mi spun cum au c p tat p s rile penele lor a a de minunate la vedere. felul penei în care ar vrea s fie îmbr cat . i. Decât c Dumnezeu se cam s turase s le vad pe toate la fel. de-mi am r te zilele. i cioc nitoarea. i atâta tot. A a mi-ai vorbit i rândul trecut i mi-ai pus cioc nitoarea pe cap. m jur... O s pt mân întreag am rugat-o pân s . Tocmai atunci. Gai a mea e foc.Asculta i ce-am vorbit cu gai a: Eu: Pas re drag .i spun i povestea asta.i moaie penele în albastrul v zduhului i-n aurul r s ritului. când lu crengu a se împunse într-un spin i îndat îi ie i în vârful degetului o bobi de sânge. V-am dest inuit p ania cioc nitoarei i de-atunci i-a pierdut încrederea în mine. i de atunci p unul c p t darul acesta. Gai a: Las c te cunosc. zise el. Fiindc din pricina trandafirului r s ri cea dintâi pic tur de sânge pe lume. Dup ce p unul a îndeplinit toate acestea. Dumnezeu îi porunci s . mic i afurisit: „Doamne. Vezi dumneata. i-a hot rât îndat unui p un – p unul era alb. î i f g duiesc c de acum înainte n-o s mai spun altora nimic din ceea ce-mi vei împ rt i. de pe trupul lui. În sfâr it. prin înaltul cerului. Ascult ..

s capete i ele m car cât de pu in din fa a sângelui. ca i cum mi-ar fi zis:„Vorb s fie!“ Ei. Vrabia fiindc era cald sa sc ldat îndat în rân i s-a f cut ca dracul. Eu:Gai o. De trei ori i-a poruncit Atotputernicul s tac . de bucurie. gangurul. M rturisesc. oamenii îl tim. Pu ine au avut în elepciune s se roage de Dumnezeu s le fac cum o crede înnem rginita lui m rinimie. un cântec de batjocur . i-au r mas lui. Iar el. m-am gândit pu in. c tot albastrul. dispre uit de celelalte p s ri. i cânt . Gai a: Dac o crezi. s se ating de dânsa. i-au amestecat penele care cum le-a t iat capul. scatiul. i neagr a r mas. e-bibliomax http://www. cu ce putuse lua i dânsa de pe aripi. nimerise i ea la spartul târgului i alerg la preaîn eleptul s -i schimbe i ei penele.cioc nitoare se întâmplase aceasta.i tearg degetul de capul ei. Gai a m-a privit. Ba sc pa i de cântecul z ludului. era cea mai lene pas re: dormea i ziua i noaptea. Dar dintr-o pic tur ce s-alegi? Pe urm . pentru to i. Ce s vezi.it . iar p unul schiaun ca o mâ . în schimb. Dumnezeu îns se sup r foc de lenea privighetoarei i o l s a a. vrabia. i fiindc îndurarea lui Dumnezeu nu c u noa te margini. i fiindc acuma se trecuse cu somnul. a întors capul. î i închipui.bibliomax. i cânt . frumoas poveste i mare minciun mi-ai în irat.Atunci. obosit. cam pu in. apoi a început s fluiere un cântec pe care am înv at-o eu. Ia a a!“ Dup ce gai a sfâr i. în grab . Ce s fac ? Tocmai atunci îi lovi auzul glasul p unului. Uite-a a. El. de iertare. cum o cred eu. gai o drag . De atunci privighetoarea cânt a a de frumos. i se f cu mil Ziditorului de p s ric . Îns nu. ba o i pedepsi s nu mai doarm nici nop ile de acum înainte. îns i a a e bine c tot mi-a venit mintea cea de pe urm . Tot astfel i corbul. Eu: A a-i! Dar adev rul e un adev r când e pentru to i la fel. f r s ia seam c Dumnezeu. adev ruri. umbli cu iretenii. dintr-un tufi . i se rug . foarte în eleapt ce-a gândit:„Eu nu-s proast . Dar fiindc privighetoarea zbur de um rul Atotputernicului. îns ? A a le-a luat ochii celorlalte p s ri ro ul cioc nitoarei. i-am spus un adev r. aurul i verdele. Adev rul numai noi. Dar cel mai folosit. s-a pus îndat s cânte. v place? Ca s m r zbun pe ea v-am dest inuit i povestea a ceasta. frumos. i cum avea un glas minunat. Ba chiar i eu am întins aripile de mi-a pus albastru pe ele. acum. c toate au n volit la ea. Zis i f cut. a r mas p unul. s r mâie însemnat . cu pana mea n-o s m ia nimeni în seam i-o s m -nmul esc în pace. apoi iat ce i-am vorbit: Eu: Ia ascult . Uite.tk/ 19 mailto:bibliomax@libero. Ia s r mân eu neagr cum sunt“. iat i privighetoarea! Privighetoarea pe vremea aceea. adev rate. vroia s a ipeasc pu in. i ce se gândi Dumnezeu? S treac glasul p unului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o d duse se cuvenea. vecina ei. de unde! Îi da înainte.i mai putea lua cuvântul înapoi. Cel dintâi sticletele. Atotputernicul spuse îngerului s . Cioara. A a preaînaltul i-a atins degetul de penele p unul i-a f cut: prigoria. i-un dar mare. c nu vroia s r mân a a cum o mâzg lise. Gai a: i câte minciuni n-au fost mult vreme.

ca împinse de un dor tainic. Patru. de jur împrejurul p duricei. Întâi o iau pe-aproa pe de p mânt. în care raza de soare s-a stins. Toamn ! P durea fumeg .bibliomax. iar se strâng. o iau mai înainte. Paserile se rotesc în înalt. pe aripele lor parc duc prim vara. chem ri de c l uzire umplu largul cuprinsului. le pun în frunte. dar din perechea din urm . deasupra rari tilor. cu cel din urm fior al vie ii. Ajung deasupra râului. i. se înal drept. i cu ele parc iau ceva din sufletul nostru. so ul. s-au strâns în diminea a aceasta. O putere îl ine atunci deasupra v ltoarei. pe apa albastr a cerului. i supt cerul. se terg din zarea plaiurilor noastre. printre plopii înal i. de la trupul pe care. i lin. apoi î i aleg c l uzele. O lume ciudat pare c prinde fiin supt stele. vâslesc. spre raza de soare. o pereche r mâne în zbor mai potolit. Sunt paserile c l toare. în vreme ce o raz de soare împunge pânza norilor i tive te pe cer o dung de lumin . îl urm re te mereu. paserile bat din aripi i se hot r sc. care se aud ca ni te sunete supte u or dintr-un flaut. umbre se strecoar r t cite. ipete r sar i se stâng. ca i cum ar vrea s mai vad locurile aceste o dat . î i vede tovar a. î i adun apoi puterile. Stingherul. apoi se întoarce. caut îngrijat. noiane de frunze desprinse pare c sunt purtate de vânturi. în v zduh. Negurile se las perdeluind z rile. Cele dou perechi feresc ca fulgerul în l turi. în cercuri strânse. din gu – un semn al c l uzei – vrea s le strâng pe toate la un loc. dou perechi. în ochii lor parc fur soarele. i-n vârf de s geat c l toresc. i-n urma lor toamna cade mai grea! e-bibliomax http://www. i-n fâlfâirile lor. Bucuroase. pe apa turbure.i so ia.NEDESP R ITE!. urm re te pu in stolul. Gr bite.. care o fur i o poart mai departe. urmându. peste lunci. Apoi fac un ocol mare.tk/ 20 mailto:bibliomax@libero. ca un simbol al ve nicii iubiri!. i-n clipa aceea un bubuit de pu c clocote te aerul cuprinsurilor. se de ir . Se duc! Încotro? În nop ile reci de toamn v zduhul parc fream t . c l toresc trei: stolul care se terge în zare ca un r mas bun. în urm . un ipet n bu it... pornesc. Un stol de turturele a întârziat. o turturic î i curm zborul.. ca o s geat . Se ridic stolul sus-sus. i iar se r resc.it . cu ochii nedesprin i de la trupul pl pând i p tat de sânge ce lunec la vale. se rote te în dou cercuri. apoi cade rostogolindu-se în undele râului. pas rea moart mânat de valuri i porumbelul care se rote te mereu.

i une ori mo ul. u oar . da.tk/ 21 mailto:bibliomax@libero. cele dintâi dou raze ale soarelui se topir în ochii celor doi îndr gosti i. Cuco ul î i înfoie penele i r mase a a. dorm duse cu capul supt aripi. de pe creanga cea mai de jos. în zare. decât al tuturor gânsacilor care se plimb pe ap i fac pe vis torii. dar în cap n-au minte nici m car cât un gr unte. Dar unde-i Puica? Asta. Bogheta i Cucuieta. din fundul z rii. cine tie unde. apoi î i ud pliscul în m rg ritarul de rou de pe frunza cea mai apropiat . ca sorbit de-o putere a v zduhului. din umbr . Cuco ul î i caut cu ochii tovar ile. Puica e o americanc alb ca laptele. la rând. nadoleanca – b b tia. dunga de lumin a zorilor. u oar . uf! tare l-a mai plictisit. ca un colb de argint.it . pe crengi deosebite: Ro cata. întâi e ca o dâr de z pad . v zuse c n-are încotro i-l l sa în pace. La o parte. bune fete. doarme Sura. pe când celelalte visau înc . Cel pu in Berca. cum îi zic to i ai casei – rotofei. st cuco ul – Pa a. În dreapta. Puica. ca ni te gogo i. ori decât al r oilor care. sculat cu noaptea-n cap. El e poet! E cel dintâi care se minuneaz de frumuse ile firei. treng re te. Colo. se v d dealurile. împr tiate. care mai sus. cuco ul r sufl fericit. E poet. casa de la cealalt margine a ogr zii. ca i cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!“ Dar unde-i? Atunci un fo net u or de aripi îl f cu s ridice ochii. Departe. i-n aceea i vreme. tot lâng el i numai lâng el. pe-o ureche. drept deasupra lui. pu in mai r s rit decât un ou i cu un cucui mai mare decât ea întreag . Lumina încremene te o clip . Aerul se înfioar . poala cerului prinde fiin parc i lumina începe s se cearn peste p mânt. cu creasta l sat . între paseri. coco ate de cu sear pe crengi. în fa a r s ritului e-bibliomax http://www. încetul cu încetul. dar prea î i scoteau ochii de la el i prea i se ineau de urm . întinsese gâtul i. mai încoace câmpul. tremurându. se preface într-un întins de ap care. minunat. Sufletul lui. cum le-a fost mai pe plac i le-a venit mai la socoteal . cu cât sunt mai fuduli. amândou gâlcevitoare foc. prelingându-se pe cer. s le poat vedea pe toate.i înal o margine tot mai sus.CUCO UL În nucul stufos din marginea ogr zii. cu ochii înc ce o i de somn. mai jos. Pe urm . cu atât umbl mai leg na i. e mai avântat spre frumos decât al curcanilor care se umfl într-atât de par ni te burdufuri. le z re te i în gândul lui le judec pe toate. ici. a scos cinci rânduri de pui pân acum i mai face pe tinerica. apoi. aproape satul. sora Surei. de i r zboinic. îmbr cat în pene. De parte. dar cu glasul. treng ri a îl s rut de „bun diminea a“. iganca.bibliomax. pe când to i ai casei dorm. a a. care mai jos. i chiar decât al p unilor mândri în port. oglinda aburit de pân acum pare c r sfrânge un foc dep rtat. când sunt seci. cu capul an o . De aceea dânsul acum prive te. i chiar în fa î i desface stâlpii. La stânga. se deslu e te. Cu gâtul întins. îi pla ce cum merge înfipt . prive te. dar tot o poam . g inele. se face lucie. Mije te de ziu . ireata. ce va mai tân r . îi era drag ca ochii din cap. i f r p rere de r u î i rupe totdeauna din somn numai s vad cum r sare soarele. ca al m garului între dobitoace. într-o sc p rare orbitoare.

voinice te: – Cu-cu-ri-guuu!. Peste câteva clipe privi spre g inele care dormeau i zise Pui cei: „Ce frumuse e dumnezeiasc .i gâtul – cu gândul într-adins s le fac s tresar ..“ Apoi pl nui o ghidu ie: f cu Puicii cu ochiul. drag ! i proastele astea dorm. î i fâlfâi aripile ca dou steaguri i. dându-i s în eleag c le-o preg te te el. întinzându. bui mace. Se ridic în picioare.tk/ 22 mailto:bibliomax@libero. din somn – trâmbi din gu .it . b tu din pinteni.bibliomax.. e-bibliomax http://www.care ardea în par .

se avântar din nou. b teau în verde ca fierea. turba i. Plini amândoi de sânge. clipa dorit de amândoi sosise pe nea teptate.tk/ 23 mailto:bibliomax@libero. moi ca m tasea. ro ie. la scurmat. st tur a a pân când durerea îi în vinse. c utând s se apuce cu pliscul. u oa r . resfirat . i penele lungi. Gulerul i penele sub iri. ie ise pe t p anul de din dosul casei. treng re te. uneori sure. b tut i ro ie ca o garoaf . cu ape t ioase. s rir unul deasupra celuilalt. Numai deasupra capului cu ochi nelini ti i ca ni te gâze. Cuco ul alb. ca mangalul. cuco ul î i auzi tovar ele optind. Alb pieptul. Sângele clocoti deodat în trupul amândurora. ca suflate cu aur. se n pustir . negruaspru. o creast c rnoas . creasta plecat . pândind clipa când s se r puie. cel alb mai cump tat. vr jma ul negru se proptise gata de lupt . tremurând. fiecare se silea s trâmbi eze mai înainte zorii zilei. s se m soare. cu gâturile întinse. ca i cum ar fi vrut s se r peasc -n v zduh. i totu i prilejul nu-i adusese înc fa -n fa . cel alb îi înfipse gheara-n gât. Cel negru b tu o dat din pinteni i se lovir piept în piept. cu aripele pu in desf cute i date-napoi. Unul negru. i iar i se deter -napoi. i-n sfâr it se intuir locului. apoi se dezlipir repede i. de partea cealalt . cu penele gulerilor zburlite. cu gâturile întinse de mai s se desprind din trup. i. alb gulerul.LUPT TORII Soarta se vede c -i menise a a: s fie vecini i s fie du mani. cu unde brumate. a prins ca para focului. Se îndesar pene-n pene. izbindu-se scurt. Cel negru prinse creasta du manului înascu i ul pliscului. ale cozii. atunci se smuncir -napoi. cu toate lucirile pe care negru le poate da în mângâierea luminei. î i aruncau priviri t ioase printre sp rturile gardului. S-au oprit fa -n fa . ml dioa se i întoarse ca ni te arcuri. i drept înainte. în eleseser c aveau ceva de privit. Erau grozav de voinici amândoi: cel negru ceva mai iute. cu g inele lui.it . Se ferir pe urm în l turi. deasupra capului cu ochi galbeni. Nu se puteau suferi. cu ca petele pe spate. albe aripele. e-bibliomax http://www. Ridic seme capul. Ast zi îns . ochii le vedeau ro u. Aripile. aprig. p mântul era jilav. cu aripele-n coapse. prinzându-se îngheare.bibliomax. Era o zi frumoas de prim var . ca o elul. de ast dat pe via i pe moarte. alb coada bogat -n pene. ce-i atârnau de pe spate spre pinteni. Pieptul luciu. s se sfâ ie cu ghearele. i-amândoi cuco i frumo i. ca al om tului de curând c zut. cu vârfurile penelor pu in-pu in g lbui. Ca i cum i-ar fi suflat odat vântul a a s-au ridicat de la p mânt. ca argintul odoarelor vechi. G inele se oprir . un alb moale. O sc p rare i s-au repezit. plutitori în m rgeanul pleoapelor. Cum scurma a a. plin de mustul din care se i hr nea cea dintâi urzeal a l vicerului ierbei. cu sclipiri alb strii ce se stingeau îndat . Cel lalt alb.

tk/ 24 mailto:bibliomax@libero. Se mai încordar o dat i se descle tar doborâ i. însângera i. se rostogolir la p mânt i iar se în l ar . se amestecaser -n lupta abra . r suflând cu greu. aprigi. e-bibliomax http://www. Pe pieptul celui negru se a ternuse o dung ro ie de care se lipise o pan alb din haina potrivnicului. smulse. i râna s rea împr tiat .bibliomax.Strân i în gheare ca-n ni te cle te. îi înconjurar . se dep rtar an o i. dup ce se mai privir o dat ca i cum i-ar fi zis: „pe mâine!“. Dar puterile li se sleir . negre i albe. o floare chinuit de furtuna ce-i împr tia petalele-n vânt. S par p mântul cu pintenii. fiecare în mijlocul alaiului s u. alc tuind parc o floare ciudat . Iar lupt torii.it . resfirate. c trupurile lor se contopiser . Nici unul nu biruise. cu pliscurile împlântate unul în carnea celuilalt. zbârlite. g inele se apropiar mul umite i mândre parc fiecare de st pânul lor. în picioare. Din creasta celui alb se prelingeau pic turi de sânge. Penele. i cum st teau a a.

Atotputernicul r sfrângea într-însa o stea. i-acum nu mai izvora decât câte-o pic tur pe care Dumnezeu o p stra. cum str luce te ceva. Dar cum st tea a a. unele din ele.i astâmpere setea. s-a gândit. s a tepte zorii zilei.. ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boal . însfâr it. plec pu in capul. fiindc nu erau doi. Atunci a poposit pe-o crac . p mântul se f cuse cenu . i-n clipa aceea z ri.tk/ 25 mailto:bibliomax@libero. c ci. i-n locul ei r mase p mântul întunecat. Lucea pic tura aceea ca un ban de aur. i mare-i fu mirarea buhnei când nu mai z ri lumina. într-o alt p dure. ca celelalte. Cum era tare însetat îns . chiar sub creanga pe care st tea. R coarea nop ii o mai învior .i întinsese niciodat înc aripile la zbor. i-a închipuit c uitase ziua un pic din lumina ei. trebuia i ea. ca de-m prumut. A stat buhna. dintru-ntâi. „Dac sorbise lumina. i.PAS RE DE NOAPTE O zi în bu itoare ca aceasta nu mai scoborâse Dumnezeu pe p mânt.bibliomax. Pân i buhna.. la rândul ei. se scoroji ser frunzele. Deci noaptea îi era dat ei s tr iasc “. cu penele ei înfoiate ca i cum i-ar sufla mereu un foi în co ul pieptului. î i fâlfâi aripile. i care nu-i fu mirarea când sim i p mântul sub picioare jilav. Poate c Dumnezeu îi h r zise darul sta s mai înfrumuse eze noaptea. Atunci. Fusese pe acolo un ipot bogat în ap . Ochi de mâ s lbatic nu erau. s g seasc unde s . c nu. buhna. s vad prin întuneric: i acuma de bun seam crede c vede fiindc lumineaz dânsa. locul b l ilor nici pas s se mai cunoasc . un pârâu. în fiecare noapte. unde nu le putea lipsi apa niciodat . pân ce a ajuns. dar de ce str luce te pic tura aceea nu i-a dat bine seama. De-atunci s-a deprins. cât era ea de greoaie. spre inuturile înz pezite. e-bibliomax http://www. s lumineze. ca s o g seasc privighetoarea. c zuse noaptea. i cum nu era deloc deprins . i-a dezmor it aripile i-a pornit-o la drum.it . i se hot rî. o luar în sus. Izvoarele secar . de la un copac la altul. Ici. Lighioanele p durilor umblau cu limba scoas . Ce s fie? se gândi buhna. apoi de la o poian la cealalt . cu ochii nepotrivit de mari. încetul cu încetul. se gândi ce se gândi. Va s zic ea o b use odat cu apa? Zburând înapoi pe crac . care pe vremea aceea era pas re de zi. fiindc sorbise pic tura de ap care se cuvenea numai privighetorii. s g seasc un izvor. O fi i pedeapsa lui Dumnezeu. privighetorii. numai într-un târziu. Se co covise scoar a copacilor. s bea o pic tur de ap m car. iarba se m cinase. Atunci? Zbur jos. sorbi apa. colo. câte o uvi de ap . i peste o ap s dea nici gând.. c ci steaua nu mai avea unde s se oglindeasc . Decât se-n tunecase de-a binelea.. cu capul ei buhos i nedormit.

întinse aripele la soare i închise ochii. apoi a r mas acolo. scoteau sclipiri repezi ca a prundi ului sp lat de ape. ca ni te pietre scumpe. p rea i el de piatr . a mun ilor falnici. se l s în vo ie s cad în ap : stropii reci îl acoperir deodat .i aripele. încânt toare.tk/ 26 mailto:bibliomax@libero. I se p ru c lumea aceasta frumoas . Aripa îi mai st e-bibliomax http://www. i aripa-amor it îi cade în jos. Se ridic . privind în toate p r ile cu ochii lui ca dou scântei. din stratul gros de mu chi al muntelui. S lt i se repezi în fund. dea supra. a penei. nici un mur mur de ape care s str bat atât de sus. a c rui flac r încinge tot cuprinsul z rei. a întins aripele. scuturându. i. Mun ii parc -s aprin i. i. b u îndelung. Î i ia zborul gr bind spre cuib. soarele apune. Apoi î i lu iar i zborul pân pe stânc . în ciocul gata s frâng . Se apropie. primprejur – nici o vietate. Se scoborî u or i se a ez pe vârful unei stânci ce â nea în sus. s-a leg nat în aer. Aceea i lini te în tot cuprinsul firei. sus. pentru ca s îndr zneasc s se suie pân la el: se repezi. se las tot mai jos. Nici o boare de vânt. i i se f cu dor de r coarea dulce a undei erpuitoare. sclipind ca argintul. prin pleoapa închis înc . i a a a mers pân dup -amiaz . umed . î i încordeaz puterile. ca gr un ile. din pr pastia întunecoas . în noaptea deschi z turei adânci. peste care prim verile se a tern cu spuz de flori. a str b tut v zduhul r coros.VULTURUL S-a ridicat. în aceast diminea sc ldat de soare.. cu ciocul deschis.. în t cerea neclintit . când. prea neînsemnat. A ipi. ca o flamur . cerul arde. prinse o pan c zut chiar din aripa lui. ca a unui c rbune. De parte. caut s mai pluteasc sus. îmb tat de pl cerea s fluture la în l imea uria . Se rostogole te de câteva ori prin aer. S-a în l at mai întâi drept în sus. Mai are pu in. ce-i arde carnea. în ghi ind aerul în gâlgâiri puternice. Apoi i se p ru c ceva flutur mai jos. în nori de sânge. un tunet. care cândva îi ajutase s se ridice. ca o s geat .bibliomax. satele împr tiate. apoi îi d du drumul i urm ri cu ochi str lucitori lunecarea u oar . Pe câmpiile lu cii. dar de de suptul lui mun ii parc se pr bu esc. deasupra brazilor b trâni. ceva mic. deasupra p durei de brazi. e a lui. deodat . Zbur cu dânsa. t iat ca de pala unui zmeu. p rea c -i col ul ascu it al stâncei încremenite acolo de veacuri. întinzând gâtul gol. a lui singur. f cu un ocol larg. însetat. pân -n dep rt ri adânci. r zbubuie. izvorul. Pe urm î i plec în jos capul. dedesuptul lui. Oamenii nu se z reau. Lu mun ii în lung. Obosi. în fund. simte fierbin eala glon ului. Adieri de vânt îl înf oar în v lul lor. se l s pe o coast .it . i. sus. z re te pr pastia spre care avea s se scoboare. deodat . parc z re te un foc grozav. goal . Aproape se treze te. sus. erpuia. i doritor de lumin . Cum sta nemi cat. deasupra muntelui. suind i scobo rând prin aer. a plecat capul i-a privit în jos. ca pe o ap .

cu cea din urm putere. Lunec printre brazi. se anin de o ramur .bibliomax. îi înfige gheara în ochiul curat i umed. În vreme ce c priorul se scutur i fuge.it . iar i caut s .i întind aripele. privind înainte. apoi i se frânge lâng trup. cu ochii deschi i. un c prior st lini tit. pas rea cade moart . Se las s se pice drept peste c prior. Se uit în jos. n uc de spaim i durere. cu ghearele strânse.tk/ 27 mailto:bibliomax@libero. e-bibliomax http://www. c puterile îl p r sesc.pu in întins . parc ar dori s se sting toat lumea o dat cu dânsul. i. Drept dedesupt. la r d cina bradului. ud de sânge. R coarea îl mai învioreaz o clip . O ur stra nic îl cuprinde. Iar vulturul simte c -i pierdut.

câte ipatru. se gândea cum s mai dea o vie uitoare aerului. Doresc s aud pova a voastr – cum i ce înf i are s -i alc tuiesc. aripi de albin i picioare de p ianjen! Iat lighioana pe care o doreau ele! e-bibliomax http://www. c nu ne-om ajunge cu ce ne hr ni. o albin i-un fluture pe câte-o floare. viet ilor. dup cum nici m rimea elefantului n-o s poat batjocori micimea oarecelui.u. – Bun! Dar tu. i u. Cele patru vie uitoare se traser mai la o parte.u. dup pova a leului. esute între dou crengi. zuliar pe leb d . – Bun! Dar tu. Dumnezeu zâmbi. c . privi i-mi ochii i face i-i noii vie uitoare la fel. f ptui gâsca. decât ar mai face un dobitoc pe lume. doar l-om s tura. ironist. – Bun! Foarte bine! r spunse Dumnezeu i zâmbi: ochi de broasc . iat ce vede: sub o frunz .DUPA ASEMANAREA LOR F cuse Dumnezeu aproape toate lighioanele p mântului. A a. în sfat. Ia s -i croim noi o dihanie cum n-a mai v zut nimeni. dup gustul ra ei. – Bun! Dar tu. Îi r m sese de învie uit numai câteva. albin ? – Privi i-mi aripile. se umfl broasca. Atotputernicul se plimba pe p mânt.u. p ianjene? – Privi i-mi picioarele. venir în fa a Domnului. i-n mijlocul unei mreje. o broasc . întrebând i ascultând în dreapta i în stânga. Merge i de v sf tui i dintru-ntâi între voi i veni i cu lucrul gata. cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta. i cum c ta cu ochii primprejur. c nici urechea m garului n-o s prind nota privighetorii.Pe acestea se hot rî s le pl smuiasc dup sfatul celorlalte. doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. f cu mâ a. trup de fluture. vreau s v dau pe ziua de ast zi înc o tovar . ce sfat îmi dai? – Înalt-preasfinte.bibliomax. – Ei? le întreb Dumnezeu.it . broasco. dragilor. zise broasca. care-l rugase c . Într-un rând. dup placul elefantului. se sf tuir ! Apoi. cu cât vor fi mai multe. nu-i ajunge prea sfântului c ne are pe noi? O s lase atâtea fiin e pe p mânt.tk/ 28 mailto:bibliomax@libero. Tu. care vroia s tirbeasc din m re ia tigrului. De aceea.Ascult chiar de m gar.u. fluture? – Privi i-mi trupul. mai bine i-ar lungi lui urechile. Astfel putea s cunoasc i inima i mintea acelor c rora le d duse suflet mai dinainte. odihnindu-se pe o piatr . le chem la el i le spuse: – Asculta i. u. – Bine. un p ianjen. n scu oarecele. Dumnezeu tia c fiecare din viet ile acestea î i vor avea pe p mânt menirea lor.

deodat . – Fie! Du-te! porunci Dumnezeu f pturii celei noi care se ridicase pe vârful degetului s u. Tocmai în clipa aceasta uite i-o opârl . e-bibliomax http://www.Dih niile se uitar una la alta. – Acum s -l vedem.bibliomax.. Ea rug pe Dumnezeu s dea via unei alte rândunele mai chipe e ca ea. V place? Cele patru sf tuitoare r spunser ... nebunatica i ginga a libelul .it . codindu-se: – Da. S-o întrebe i pe asta. i în mâna Domnului r s ri. Dar Dumnezeu blagoslovi în aer. r spunse cu acreal opârla. opârl . noua vie uitoare. din r utatea celor cinci vie uitoare. o l s tot pe dânsa mai frumoas . zise albina. apoi întinse palma. i Dumnezeu îi f cu hatârul: însufle i l stunul. se gândi Dumnezeu. broa tei. – Ei. i Dumnezeu în elese c noua vie uitoare era într-adev r frumoas . – Iat sora voastr . pentru întâia oar pe p mânt. ce zici c -i mai lipse te fiin ei acestea ca s se des vâr easc sfatul celor patru tovar e ale tale? – Sprinteneala mea. Doamne. M rite Doamne!.tk/ 29 mailto:bibliomax@libero. i a a. Dar ar fi nedrept s nu se tie c dintre toate vie uitoarele numai rândunica fusese m rinimoas . Dar pentru inima cea bun a rândunicii. zbur . încet.. tu.

alb c z pada. cu crengile nestr b tute de nici un fo net. merg unul c tre altul. luceaf rul sclipe te tainic. pân ce se opre te drept deasupra r sfrângerii stelei. o floare m iastr de argint. din mugurul de aur. deopotriv de reci – de i unul. sus. a lumilor ve nic c l toare în necuprinsul firii. se v d în fiecare sear . str lucitor. stelele au p lit. luceaf rul lu mineaz întinsul t riei. apoi în rotiri tot mai strânse. mistuindu-se în t cere. pe lacul adormit c pare o uria lespede de cristal ce acoper o alt gr din fermecat . sub ire.tk/ 30 mailto:bibliomax@libero. Sus. unde r sare ca un mugur de aur. leb da sidefeaz fa a apei. în haosul albastru. purtând parc înv paia lui via a tuturor lumilor cere ti. mândri. Iar pas rea se apropie de scânteia picurat din cer i plute te u or. luceaf rul î i scoboar raza jos. i-atunci.SINGURATECII Pe lacul luciu din gr dina cu florile neclintite de nici o adiere. împrejurul ei. i sentâlnesc: din înalt. jos. în adâncul apei. tot mai strânse. par de foc. sufletul unei fiin i duse de pe lume. e-bibliomax http://www. pare c se desface dintr-o dat o floare plutitoare. i cum. cu aripele ca dou scoici de argint. ondulat ca toarta unei amfore. mai întâi în cercuri largi. i astfel stau de se privesc: sus. i se cunosc. Pas rea plute te lin. bulg re de ghea .it . Amândoi r t cesc singuri. pe bolta adânc . luceaf rul de argint al apelor. leb da – b rbatul r mas singur – trece ca o închipuire. cel lalt. jos. cu gâtul l sat între ele. amândoi str juiesc singur tatea.bibliomax. leb da de aur a cerului. r t cit. Numai ei doi sunt pâlpâirile nop ii acesteia în care lumea pare adâncit într-un somn de moarte. i în ea parc poart .

Când ziua fuge din fa a nop ii. Din capul cu fruntea puternic . ca i sus. Ziua doarme. simte un fior ce-i str bate prin spate i-l on duleaz . el vegheaz . în ceasuri de veghere. – de b rb ia lui. se treze te. pân -n vârful cozii. prietenoase. lini tit. de sus. da. Ziua st ascuns cum poate i unde poate. atot st pânitor. c -mpre jurul lui senvârtesc toate. numai vârful labelor sunt albe. când i se pare c . m re .C ci dragostea e pentru to i acela i ve nic chin. i cugeta:„Fericirea e s nu fii al nim nui. de pe strea ina vreunei case. mul umit. rug min i duioase. i-n schimb lini tea cerului cum îl minuna! Nici un fream t. Când târgul se cufun d -n t cere de moarte. moroc nos. lini tit urca acoper mântul s se strecoare iar i în noaptea vreunui pod. când î i aduna puii clo ca. C ci mâncarea nu l-a ispitit niciodat . de mândrie. t cute ca i el. p e te. c ci n-are dragoste deosebit pentru nici un col . i de sus.FILOSOFUL E mare. gândea. Tr ie te singur.tk/ 31 mailto:bibliomax@libero. ochii verzi înfloresc noap tea ca dou scântei. când î i încorda strunele lira. De-aici ca i de-acolo.it . care îi vine singur în lab . f r de nici un r stimp.i d seama. c n-are nici o îndatorire c tre nimeni. A v zut multe: întâlniri ferite în col uri de gr dini. aceasta e adev rata hran . ca i când lumina zilei i le-ar fi p tat într-adins.Singura fiin fericit ! Iar când zorii mijeau i când. Numai farmecul nop ii îl îmbat . În sufletul lui nu tresare nimic. cu deosebirea c jos firul patimilor se torcea mereu. desp r iri sfâ ietoare. el porne te. e-bibliomax http://www.i z re te chipul în talerul lunii. în lumea acoperi urilor. E cel mai frumos motan al târgului. i niciodat nu se simte mai fericit de cât dup nop ile acestea de zbucium. îmbr i ri p tima e. i. nimeni s nu fie al t u – s tr ie ti singur:tu i cerul deasupra“. i se p rea câteodat c i el f cea parte din lumea aceea.i vede înf i area b rb teasc . în unghere de ziduri. S bei i s înghi i aer când i-e sete de în l imi ame itoare. i era fericit. i prive te. numai când sose te ceasul prânzului. dar aceasta-i o tain pe care numai el o tie. firea lui îl îndeamn mereu aiurea. cuno tea cerul i-l citea ca pe o carte. în praguri de u i. nici un zbucium. de unde sta. negru ca întunericul. Se plimb de la un cap t la altul al mahalalelor. gânde te la ele cu dezgust. când. mare. pentru aceea. când pornea la drum carul mare. Era un astronom. O întreag es tur de patimi. peste acoper mintele întregului târg. de dup ferestre deschise. tia când r sare luceaf rul. îns . cum nimeni n-avea c tre el. în elepte. Dar de frumuse ea lui nu.bibliomax. decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuie te.

Îndat i-a îndreptat râtul spre ele. se l s . Izvorul curge sub ire. i paserile tr iesc ca-n împ r ia lor. f r de gene. se repezi. argintiu.. i. care zburar înfrico ate.tk/ 32 mailto:bibliomax@libero. Se afund pân la urechi în balt . O libelul sosi. nebun de bucurie.bibliomax. Când a ajuns i-a dat de balt . pe care uneori o împunge. Din pricina dogoarei mla tinile sunt uscate peste tot. împânzir care-n cotro largul câmpiei încropite. câte i mai câte alte neamuri de zbur toare – toate î i g sesc aici s la ul. încotro l-o duce soarta. Paserile se cobor pe fiecare clip s ia în gur câte o pic tur de ap din izvorul rece care se prelinge. zbur .MUSAFIRUL În lungul câmpiei arse. E în iulie. Aerul unduleaz . pare c -i r sufletul p mântului ostenit de alerg tura lui prin haos. crezând c deasupra apei e o floare. pustii. zburând zglobie. ame it de c ldur . ca pe o n fram . u oar . o balt mic . Azi e o zi în bu itoare. câte o raz de soare. În frunzi ul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de pa seri. lung i ascu it. de te crezi în rai. neîn eles de pl cut . e-bibliomax http://www. apoi. O în fiorare dulce. întinzând în fa . cu ochii lui cei îngropa i în gr simea capului. apoi închise ochii. se înal doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc. z ri cu ochii lui mici. înfrico at .. în ciuda ar i ei. pâlcul ademenitor de s lcii. E un ciripit. Libelula. Privighetori. de stau ziulica-ntreag s se ad posteasc de c ldura cotropitoare. gâdili sufletul musafirului pentru întâia dat în via a lui i. ca un ac de aur. stigle i. i când se credea pierdut. r suflând cu poft aerul r coritor. gonind pa serile. un izvor din care i ele î i sug via a. Nimeni altcineva nu calc supt acest umbrar singuratic. într-un gând. cum î i îndreapt luntrea botul spre rm – i-o porni într-acolo. prin se a gui a. Iar paserile ascultar cât ascultar zgomotul acesta.it . i bietul vie uitor se topea. o lu într-un noroc înainte. un piruit spre sear . pe râtul trandafiriu. fericit la culme. m c leandri. toate. supt umbra deas a crengilor despletite. ro ii. scatii. v zând c se în elase. floreni.

cu ochii mari deschi i.Pe frunza unui nuf r. E r coare i r coarea-l încânt . larg. În spaima ei. dimpreun cu balta.it . pe fundul apei. parc o pierde din ochi în fundul apei i nici n-o mai z re te. trupul lui se leag n agale. de la o vreme. biata broscu a în cremenit pe picioru ele de dinapoi. sf râm turi de oglinzi. care-i trimite fiori pân sub aripi. Peste tot lini te neclintit . ea. pl ci de o el.bibliomax. i-apoi i se pare atât de mic . Pe fa a apei sclipesc. c . mai departe. comori de galbeni între trestii. ca i cum ar fi dat peste ceva ce c uta demult. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. curg raze de aur. lumina face minuni.MARINIMIE În rev rsat de zori. m re . Mai st a a câteva clipe. s soarb dintr-o dat balta i. Din când în când î i ud pliscul. atât de neînsemnat aceast vietate a b l ii. Ridic piciorul. pe ea.tk/ 33 mailto:bibliomax@libero. îl vede uria . sub iri ca ni te lujere. cu capul atingând cerul. cea dintâi. cat la cumplitul du man. o p e te dispre uitor i trece. i-ntr-un avânt de recuno tin . o broasc se bucur i ea de frumuse ea i r coarea dimine ii. Broscu ei nu-i vine s cread . A intrat în balt . încordeaz gâtul i prive te. Cocostârcul o vede i în elege. pe balt . ici. Deodat se opre te. Î i a teapt sfâr itul. colo.i scalde picioarele în unda rece. uneori se opre te de se uit . Inima i s-a oprit. cu pliscul lung. Dar diminea a e m rini mos. taie t cerea dimine ii: – Oaaaac! e-bibliomax http://www. Nu simte nici o alt dorin decât s . de bucurie sare pe alt frunz . ca-n ni te potire plutitoare. Pe picioarele lungi.Apoi. ispititor. de rai.Când l-a v zut. Un colb de argint d str lucire stuf ri ului. În nuferi.

E li ni te. În v zduh o ra s lbatec zboar . Soarele frige. Omul arunc sacii la o parte. nici mai încet. de c tre fierul plugului. m c ind speriat . ca alungat de glon . praful de aur în aer. Îi e sete. cu gâturile întinse. piezi . în pas cu boulenii parc . tat ! Ei îl ascult ca ni te copii. i cum merg a a. unul dup altul. uneori. de li se v d coastele ca ni te arcuri supt piele. mai cu seam dreptul dinainte. i. pe p mânt se deslu esc toate: satul. Dar de parte. dâra neagr a braz dei se deap n de la un cap t la altul al lanului ca pe un mosor. p durea. ca din ni te dumbr vi înflorite în adâncuri. Duman parc .TOVAR II E înc întuneric. în fund. c puterile st pânului au mai sl bit: – H is. i-n cea dintâi clip de rev rsare a luminii. Un stol de grauri se las . stau cumin i. în copita c ruia i-a intrat un piron.. Omul ip : – Sireace. mereu. în sat. sare în picioare.. grija. Dar din urm glasul aspru acum al st pânului nu-i d r gaz.. i în ochii lor cumin i i negri parc se r sfrânge i mai tare fa a neagr a p mântului scormonit de plug.i simte picioarele tremurând. încolo pe coast .. mai acum cât va vreme. ciripitul gâdilitor al ciocârliei. glasul plugarului. c ci cunosc ei cu vântul ner bd tor i nec jit al st pânului. aud din urm fâ âitul cu itului cum intr în p mânt ca într-un miez de pâne. care ârâie în urechea plugarului ca un greier. Bouleanul e deprins – mai a teapt înc ceva. sireace! Mânca-te-ar lupchii! e-bibliomax http://www. a teptând jugul. iar.bibliomax. Apoi porne te spre boi. Joian. i nu întârzie mult. ca urnit din loc. E cald. miroase a proasp t. i-n vreme ce cununa cerului se lumineaz . slabi. o varg i se a terne pe spate. Razele soarelui î i scutur .i pi cioarele ca ni te ru i de o el. Pe o gr mad de coceni. dealurile gemene. r mas peste noapte în câmp. tremurând. Dumane. Duman. S-a înc lzit de tot.tk/ 34 mailto:bibliomax@libero. împlântându. ca pe o scar . dup cum e purtat plugul de coarne. furi ându-se. i boii simt. c ci zorile prind s mi jeasc . tat ! Iar la glasul lui r spunde. jugul îl frige.. îl scoal . Se lumineaz încet-încet. P esc lini ti i. i din urm gla sul mai mâniat al st pânului îl zore te: – Hai. încep s cânte cuco ii.. Grumazul lui Duman prin de s luceasc de sudoare. hai! Boii nu trag nici mai tare. Duman i Joian. î i freac ochii cu dosul mânei stângi i cu dreapta î i îndreapt alele. P mântul parc fumeg . i mai încolo boulenii treji. în apropiere. doarme învelit cu ni te saci. plugarul. cum îi îndeamn i-i îndreapt p rinte te: – Cea. Lumina se cerne din ce în ce mai deas .it . î i po tri vesc bine cerbicea în jug – i pornesc. l sând o dung peste pielea ud . în elep e te. boii î i încoard mu chii. P mântul e jilav de rou i brazdele r sturnate în ajun. I-a înjugat.

b tut de razele fierbin i ale soarelui. ale c ror împuns turi îi scot broboane de sudoare. odihna parc e mai priincioas . înfigându.it . supt ar i a soarelui.bibliomax. Apoi r mân a a cu puterile sleite. cu mâna. doarme plugarul. cu fa a ars . urma jugului scos. pân când îl învele te în umbra trupului lui trudit. cocostârcul au zburat. Iar înaintea plugului. i parc în elege. i de la dânsul î i poart privirea la umbra ce o arunc el singur pe p mânt. cu ochii închi i. Duman se uit la dânsul. de i se a ternuse. privind când cu un ochi. Împrejurul gâtului simt.tk/ 35 mailto:bibliomax@libero. bouleanul r mâne în soare. ca o zgard de fier. ca într-o pânz r coroas .i uneori ciocul. gata s urneasc iar i plugul pe brazd . Apoi. cu genunchiul piciorului drept îndoit. ca un vornicel ce arat calea. Boulenii r sufl din greu.O albin r t cit se ine mor i de plugar i el o alung . ca pe-un prieten. când cu altul spre p mânt. moale ca o cea . Omul face un sac mototol i-l pune supt cap. prichindelul le-a adus o oal cu ap în care nici nu le intr bine botul. se apropie de st pân. Au r mas ei singuri în câmp. Plugarul le-a dat o mân de coceni din care ei de-abia aleg câte unul. parc simte. În dreptul lui Duman. Un graur s-a desprins din stol i s-a l sat pe spatele lui Joian. e-bibliomax http://www. la picioare. Un prichindel de copil i-a adus i omului de mâncare: o bucat de m m lig cu ceap . Dar decât mâncarea. arina e încropit ca i cum ar fi turnat cineva pe deasupra ap fiart . – O-ahoo! Soarele s-a înfipt în cre tetul cerului i de acolo dogore te v zduhul. un cocostârc p e te agale. care-l poart îng duitor. Graurii. Boulenii nu mai m nânc . încremenit. înfuriat. parc în mintea lui se fa ce deodat o lumin omeneasc : porne te cu pa i grei. la umbra care parc se topise din el.

puteau a se încumeta. s str bat o p dure. i numai când acesta. ca s urce din nou spre ancuri. însp imântat.tk/ 36 mailto:bibliomax@libero. apoi se avânt ca o s geat i. uit iedul i se repede la ea. p e te încet. a p durii. printre care vrea s -l lase r t cit. m t soas . iar ochii i se turbur de apa mor ii. Un salt i iedul ar fi fost sfâ iat. c ci pe muchile pr pastiilor acelora numai ele. câte o cli p . i. doar la s riturile ame itoare. i limba ei sub ire culc u or blana moale.it . Dar pân la ele erau de str b tut locuri pline de primejdii. i iedul i se ine voinice te de urm . pe care a hr nit-o cu laptele ei. c ci vremea în rcatului venise de mult înc . C prioara î i azvârle picioarele în fug fulger toare. cald ca o blan a p mântului. se las dezmierdat. pe urm prin hrube adânci de ver dea pân ce p trunde în inima întunecat . catifelat i umed. pe spatele mamei lui. Iedul. sfâ ietor. Acolo. cu ochii închi i. Trece din poian în poian .C PRIOARA Pe mu chiul gros. adulmecând. se opre te.. Lupul. dar de care trebuia s se despart chiar azi. dintr-un salt. zburd de bucurie. ca un iad. de supt o cetin . Acolo l-ar fi tiut ca lâng dânsa. ochii lupului str luceau lacomi. i. i-au mers mult a a pân ce au dat în sfâr it de lumini . beh ind vesel. e-bibliomax http://www. a iedului. C prioara contene te fuga. Ma ma îl prive te in sufletul ei de fugarnic . o ia înainte s rind. c pri oa ra r mâne cu capul întors spre iedul ei. pe picioarele sub iri ca ni te lugere. din pieptul c prioarei scap ca un muget în bu it de durere. supt col ii fiarei. Acesta i-a întins capul cu botul mic. În fa a ei. caprele. încol e te un sim imânt st ruitor de mil pentru fiin a fraged c reia i-a dat via . se tope te în adâncul p durii. i cum se uit a a.. v zând prada mai mare. C prioara îl linge. C prioara se îmb rb teaz . ca de-o presim ire. c prioara st jos lâng iedul ei. în salturi în dr zne e – s încerce puterile iedului. e p zit i de du m nia lupului. bucuros. Pr bu it în sânge. la p mânt. sare în picioare i porne te spre ancurile de stânc . din zare. iedul deschide ochii. intr apoi supt bol i de frunze. c prioara simte durerea. Dar trebuie s scoboare. i de iscusin a vân torului.bibliomax. ca i cum ar mirosi genuna. cum nu mai scosese înc . Atunci c prioara d un zbieret adânc. sus. ca de în mijlocul lumini ului. cu ochi îndurera i. prev z toare. Dar în aceea i clip c prioara se opre te.

i f cu un locu or. Dar pe când ciobanul. „O s stau la umbr “. i-au mers zi de var prin ar i a lui cuptor. Iar ciobanul îi a ternu pe spate câteva be e. iar ciobanul înc rca mereu.i scoat ochii. un purice s ri de pe mânica ciobanului pe spinarea m garului. r mase încremenit: „M i. ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii m garului cum putea s -l apese? i-au pornit la drum. i-au poposit în ograda st pânului. s ri drept pe botul m garului de-l pi c pân la sânge. Iar puricele. c ci aveau s mearg la târg. b ie ii st pânului se muiaser .tk/ 37 mailto:bibliomax@libero.it . patru tigve cu lapte. s se-nve e minte de alt dat .bibliomax. Când d du îns cu ochii de spinarea m garului i v zu ce cl d rie st tuse deasupra lui. se strecur bini or-bini or. de pe frunte. greutatea asta am dus-o eu în spate! Pân acum n-am tiut c -s a a de voinic!“ i privea cu mul umire cum desc rca ciobanul pe m gar. în sine: „Uita i-v ce m m lig de dobitoc! Eu nu-s nici cât urechea lui i nu m plâng de câte am dus în spate.i sudoarea cu dosul mânii. sprinten i odihnit. s -l înviorez pu in!“ i a a zicând. iar m garul de-abia p ea. pe poclad eaua de lemn. m garul r mase cu urechile pleo tite. aducea poclada s o puie pe s rmanul dobitoc. tocmai cât îi trebuia s fie la largul lui. e-bibliomax http://www. gândea puricele. câte dou de fiecare parte. spre sear . mâniat. mai s cad în bot! Ia stai. de urechi – ca pe-un biet m gar ce era. opt sedile cu brânz – patru i patru. Cât era de mic. dou l vicere – ale st pânului. i el fiindc m-a purtat pân aici. au ajuns la târg. sim ind c-au ajuns la cap t. i. tergându. Curgeau n du elile de pe cioban. supt o încre itur a pocl zii. Iar puricele zise. sare. dete dintr-un picior i v rs o tigv cu lapte. I-a pus o poclad . mo . i hop! deodat . Iar când omul dete toate lucrurile jos. Au trecut pe unde au trecut i. cu genunchii îndoi i. puricele. Apoi a-n ce put s -i îngr m deasc pe spate: o saric – a ciobanului. pe mâneca ciobanului. M garul tres ri. iar deasupra. spate la spate. cei doi b ie i ai st pânului veni i la stân din ajun.VOINICUL! L-a adus ciobanul. i i-a strâns chinga bine. s nu. s se cump neasc .

Dup clipa de spaim . înh i uri. Vie uitoarele pus tiet ei sunt îmb tate de farmecul acesta: paserile zbor ca ziua. Acolo.i mai vaz umbra! e-bibliomax http://www. i hoin re te. i iar upai. veni de-a dura ca un bulg re. se scul i iar se rostogoli. ispitind.. tufele î i dezbr car deodat umbra. luna. Stelele p lir . Noapte lucie pe o lume ca din pove ti: copaci cu zah r. iepura ul cu gândul î i vorbesc: – Ce lumin . vulpea st lâng vizuin i nu se-ndur s mearg la vânat. ca de ghea .. lupul popose te pe labe.tk/ 38 mailto:bibliomax@libero.. i totu i luna înc nu a r s rit. Iar iepura ul împietri de groaz : chiar de lâng el. Iar iepurele a zbughit-o la jucat.. Atunci. iepurele sare vesel: – Poate dau i peste o prieten . apoi o lu de-a dreptul t ind câmpul. i gândul: – Poate dai i peste o prieten ... iepura ul se destinse ca o coard i o zbughi la goan . – Dar o s r sar . una câte una. a ie it tiptil-tiptil din cur tur . s nu. î i zise iepura ul.FRICOSUL Iarn . iaz de oglind . de-abia suflând. se ridic . Încet. uria ul policandru al cerului î i aprinde. copacii. p durea-ntreag . de la spate. câmp de cristal. se pr v li în vale. i cum mergea pe marginea unei vâlcele. i totu i luna înc nu a r s rit. i-n cuprinsul larg. i prive te nemi cat. pân jos. O s r sar . ascultând. – . Se opri tocmai în stuh ria iazului. ca într-o nem surat sal de dan . luminile. se ghemui cu ochii închi i. i când a ajuns la margine.bibliomax. i mergând a a... se întinse pe p mânt o ar tare cu dou coarne grozave. alb i ea. – . ca o de ucheat . a-nceput s sar de bucurie: – Poate mai întâlnesc un prieten.upai. iepura ul se opri o clip s se odihneasc . p durea.it . i gândul îi r spunse: – Poate mai întâlne ti un prieten. veveri a pleac creang lâng creang . i-a v zut întinderea lucie de z pad .

grajdul mic unde îl a teptaser . Lovitura unei vergi îl f cu s tresar . lâng biseric . Acum mergea cu capul în p mânt. care începea s se arate mai deas . ale satului. femei.i l rgeasc dârlogii. scufundate. care mai venise o dat .it . Unde i unde. crucea bisericei str pungea seninul – în razele soarelui p rea c pâlpâie i dânsa ca o flac r . o iesle mare-mare. se întindea departe. i c pentru dânsul e un locu or mic deoparte. în fund. se împr tiau printre îngr diturile de nuiele. acoperit mai tot de lumân ric . câte un stejar se ridica din fundul pr pastiei. scoborând prin mijlocul p durii. un câine se lu dup el l trând amarnic. Trecerea celor doi telegari îi d du i mai mare putere. negri. iar z bala îi ardea gura. Vântul iar se curmase. Cei din urm copaci r maser în urm . Deodat . c ci jitarul lipsea. pân în poalele mun ilor întuneca i. i calul. Calul deabia putu s prind scânteierea intelor de argint în care erau b tute hamurile. De sus c deau într-una razele soarelui ce-i str b teau prin p r i-i be icau pielea. se opri. iar marginile lui se pr v leau repezi. acoperite de aluni uri. dealul. În sfâr it. zbur pe lâng dânsul. Î i încord mu chii i o lu în trap. pân ce c l re ul îi l s cu totul slobozi. din greu. Drumul se întindea neted. Mu tile îl nec jeau. cu ulcelele dinainte. mo negi. Apoi târgul se ar t din ce în ce. Calul se opri câteva clipe. Pe lavi e. o sut m nânc stra nic din iarba coapt . mai b trân . cu capul sprijinit de mân . nu mai înc lec . i-n fa a lui i se p ru c se ridic deodat . i câ iva copilandri stau cu pieptul peste mas . cu mijlocul frânt. apoi o smuncitur a frâului îl sili iar s porneasc .GÂZA Calul suia. poticni. O s încap tocmai bine. St pânul s u se scoborî.bibliomax. trecu an ul pe o podi c ce se îndoi supt greutatea lui. N du ise. p durea pe margini st tea încremenit . nu se g sea m car o ferestruic prin care s str bat c ldura. D dea mereu din cap s . întrez ri. O smuncitur a dârlogului din dreapta îl îndemn s ocoleasc f r întârziere. Târgul r m sese în urm . gui ând. la stânga. Calul ridic pu in capul. e-bibliomax http://www. Pân la târg nu mai era mult. parc . deschise poarta. din drum. câmpul. o tr sur tras de doi cai mari. ca un drum de moar . ieslele cu fânul proasp t. Câmpul parc îl mai învior . cu buza de jos spânzurând. o femeie se întorcea de la fântân cu o tigv plin cu ap pe um r. o ploaie de lovituri îl f cu s . dar vârful lui r mânea mai jos de în l imea oselei albe. Un vântule r coros îi în f ura gâtul i crupa ca într-o pânz ud . Vedenia cu ieslea se terse. ars . La poarta arinei st tur . înecat de colb la cea mai mic adiere de vânt. în care un cal. îi arunc dârlogii peste oblâncul eii ce-i încorda gâtul i porni pe jos. ca un sân. Ajunsese la crâ m . mânios parc . Tocmai în fund. cât de cât. mai f cu cei câ iva pa i de ajunse pân în vârful dealului. sufl puternic. cu coama împr tiat în tot lungul gâtului. r s rit ca din p mânt. mergeau aiurea.tk/ 39 mailto:bibliomax@libero. În mijlocul satului. doi. Dealul se urca rotunjit. deodat . sim i c l re ul pr v lin du-i-se pân peste gât. Era r coare. cele dintâi c su e acoperite cu stuh. atuncea. la dreapta i la stânga. târgul sticlea în soare. Câ iva purcei fugir .i ia seama la mers.

i-i leg dârlogii de un par. Cu coada ochilor de-abia o z ri. nimic.it . lâng un gard.bibliomax. de flori. cu picioru ele m runte. i str lucirea ei îi aduse aminte de sclipirea intelor de argint de pe hamurile celor doi fugari. înfio rându-l u or. o sim i cum iese i porne te. i în aceea i vreme un fior îl furnic în tot trupul. obosit s mai zboare aiurea. s-o goneasc . Întoarse capul dup st pânul care plecase gr bit. o mul ime de poloboace pline cu hu tile bor ului v rsat din ele. Deodat un zumzet u or îi lovi auzul. Calul o l s . Din alt parte venea miros de o et.tk/ 40 mailto:bibliomax@libero. e-bibliomax http://www. nici un jgheab cu ap .. plec în jos capul. cum se suie pân sus.St pânul îl duse dindos. Dincolo de gard. Mul umit. Primprejur nici un fir de iarb . pe supt coam . înecat de colb. îi nimeri într-o nar .. de fân. sprinten . În c tina de al turi vr biile îl asurzeau. Frânt de drum. calul î i apropie genele i dormiteaz . i r mâne acolo. Calul r mase singur. la umbr . dar f r veste un miros de câmp. Gâza î i scuturase aripele pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. O gâz mic . Calul se preg ti s sufle. pe lâng o chiul lui. Apoi o v zu cum o ia de-a curmezi ul. cum i se ridic pe gât. Spre crâ m se auzeau glasurile celor ce beau. i se împr tie pân în suflet i-l r cori ca un izvor. în susul frun ei. lâng ureche. o sim i cum merge deasupra pleoapei.

î i g se te totdeauna fânul. i peste o clip se tersese dinaintea ea. apoi de-a lungul unei pr p stii grozav de adânci. Ceilal i cai. se împr tie repede. cu ochii în gol. apoi r mâne cu urechile ciulite. la pas. ridic ochii i stete a a pân când glasurile oamenilor. fluturi mici. nimeni nu se apropie de dânsa. lipit de-o grind . i. doar a aluneca odat . S-a de prins: o ia mai întâi de-a curmezi ul câmpului. înf urat în mirosul cimbrului ce cre te tocmai pe fund. Venea diminea a în urma hergheliei în tregi. se i nu se pe urmele ei. s scape de dânsa. se a az pe crupa lucioas . atra i de albea a p rului. Vine i se duce mereu. cum o strig prelung: „Martaaa!“ Ea întoarce capul i o ia înapoi. Într-o sear . sc pase cu via .bibliomax. Merge drept pe marginea povârni ului. i noaptea. alungându-se unii pe al ii. cânii nu o latr . ca i când ar alinta-o. ascultând de departe clinchetul clopo elului de argint de la gâtul calului. alba tri. Dânsa pa te pu in. mira i. Ieslea era în fa . dup o ploaie groaznic . nu de mult înc . în care dac ar putea s se uite ar c dea ame it poate. i o întov r esc pân departe. dar î i pierduse vederea. mirosea câmpul. decât numai când vântul culca ierburile înalte. încol cit de-a lungul picioarelor sub iri. To i ceilal i beau mai încolo.. cu n rile umflate.P R SIT Lui Ilarie Chendi Singur ! În tot cuprinsul câmpului larg.tk/ 41 mailto:bibliomax@libero. În grajd. o cunoa te i-i e drag . î i mai aduc aminte de dânsa. dar nu-i v zuse niciodat . A fost groaznic cea dintâi noapte. Dar ea pune piciorul încrez toare. Vine la pas. Dar fereastra tot nu se lumina. Pleac singur din grajd i se întoarce singur . care. se ridic iar i. pe acela i drum. se in dup dânsa. merge cu gâtul întins. În untrul grajdului se f cu deodat parc i mai întuneric. odinioar o mai z rise. Atunci aude glasul c l re ului care gone te caii. i parc întreg câmpul s-a obi nuit cu dânsa. La amiaz vine la ap . nelini tit . printre tulpinele înalte de lumân ric ce o ating u or. pe lâng ea nu simte nici un cal. pe ceilal i îi hr nise. alb cum e laptele. i ea r mânea în picioare. î i tie locul la jgheab. a a ca prin sit . De trei-patru ani parc au uitat-o to i. Apoi str bate satul. ciripitul rândunelelor. a teapt s aud a doua zi glasul unui e-bibliomax http://www.it . Pe doi dintre dân ii îi inea minte înc . îi sim ise lâng dânsa. copiii nu o fug resc. când viscolul geme la fere ti ca un uria r nit. dar lumina nu mai era nic ieri. i-ntunecat a r mas deatunci! Acuma se deprinsese. cu coama împr tiat peste ochii orbi. îndat ce ajung în câmp.i aveau cuibul chiar deasupra. sleit de puteri. cum merge încet. ca i cum ar a tepta pe cineva. Sim ea c ldura soarelui. apoi au l sat-o. dânsa nu se z rea. seara. ea se culc jos.. Arareori. într-o înc pere singur . se îmboln vise. P zitorii hergheliei au privit la început lucrul acesta. Deasupra capului era fereastra. îi alintase cu botul ei catifelat. Pe rând clopo elul a trecut pe la to i mânjii ei. un grajd p r sit în care nu mai ea st . îi vesti diminea a. între paiele moi. s simt mai tare mirosul ierbei s lbatice. o iau razna. Iarna e ca într-o pivni . cu coada lung . cei mai frumo i de prin inuturile acelea. care parc o învioreaz . ce.

i prin vuietul ploaiei un glas r suna prelung: „Martaa!“ i a doua oar : „Martaaa!“ Apoi nu mai auzi nimic.it . vântul începu s sufle. malul se desprinse mai întâi domol. smulse câteva fire de iarb i se a ez ca niciodat jos. Un tropot în bu it îi izbi auzul: herghelia se întorcea în fug . oprind-o tocmai pe un dâmb dedesuptul c ruia fierbea pârâul. pe deasupra paserile alergau gr bite. venea ropotul ploaiei. dibuind înfrico at . apoi soarele începu s ard din ce în ce mai puternic.tk/ 42 mailto:bibliomax@libero. Un tunet de-a bia se auzi.. i. la vale. când intr în câmp.. din coam apa se scurgea ca dintr-un izvor.bibliomax. Se scul în picioare. r sturnând-o pe-o coast . vroi s pasc . aplec m nunchiurile înalte ale cimbrului s lbatec peste trupul ei zdrobit. Semin ele florilor miroseau. O apuc un tremur. venite cine tie din care codri. e-bibliomax http://www. curgând i dânsul ca o ap . aerul parc era mai greu. i. Ploaia c dea cu furie. lu drumul înapoi. i se p ru c se mi c supt ea p mântul. Se sim ea slab . aproape nu mai putea merge. rostogolind-o pân în adânc. cu vâjâituri puternice.om. sco ând ipete de spaim . când cele dintâi pic turi c zur plesc ind pe trupul ei. nici n-avu vreme s se înfrico eze. înnem rginirea înecat de flori dese. deodat . ca i cum ar fi fost pr jite. În diminea a aceasta o lu încet-încet din grajd. f r de veste. nu putea s r sufle. De departe. care culcau tulpinele i le încurcau într-o re ea. se opri deasupra deschiz turei adânci. o greutate parc o ap sa deasupra cre tetului. i iarba se înc lzi supt dânsa ca într-un culcu . adulmec . i ajunse la marginea pr pastiei. în fundul c reia uvoiul gâlgâia înfuriat. repede. apoi se surp dintr-o dat . îngrijat . care sufla printre malurile pr pastiei. cu suspinuri adânci. se în bu ea. În câteva clipe ploaia o înec . supt potopul ce se rev rsa de sus. p ind ca printr-o bâltoag în care picioarele i se afundau. dinspre mun i. Atunci. Întinse botul. i vântul.

dar când v zu c du manul e tot pe spatele lui. gura numai o spum de sânge. se întoarse i se arunc orbi înapoi. L-au nec jit îndelung pân s -l înve e cu via a înfrânat de z bal i pinten. ierburile îl biciuiau i i se încol ceau ca erpii de picioare.tk/ 43 mailto:bibliomax@libero. cutre murându. sim ea zbucium rile celui de pe el. Dup câ iva ani porni la un drum mai greu. prin fa a regimentului. Când s-a dezmeticit bine-bine. de împu c turi.i poarte c l re ul. Dar când se înv ase cu via a asta slobod . în largul pustiet ilor acestea.CALUL S-a trezit în câmpiile întinse. Atunci a în eles c ceva îl amenin . o legar i-l mângâiar îndelung pe coam . i nu mai putea de mul umire. -acolo i-a ridicat capul. De la o vreme se sim i sleit de puteri i se opri. se avânt . În fa le r s ri deodat un alt vârtej i se lovir într-un înv lm ag de glasuri. c ochii îi ard i c limba îl frige. Iar în fuga nebun . I se p ru c nu mai e sc pare. când se opri la un ad post. se în torcea în grajdul în care îl a tepta nutre ul. ca i oamenii de pe ei. s ri peste trupuri de oameni i cai. Atunci se ridic în dou pi cioare. Întors acas î i lu locul în grajd. se pomeni o dat prins din fug . trupul îi era numai o ap . de vaiete. se întoarse încet purtându. Apoi. mul umit de lini tea dimprejurul lui. supt cerul înc rcat de norii de i. Apoi plec pe drumuri lungi. culcate de vânturi. c -i smunce te frâul tot a a de crunt. Târziu. Într-o zi. când. sim ea c i se aprinde ceva în untru. ce atârnau pân lâng p mânt. în capul c l re ilor. i. acoperite de ierburile de se. Mânile st pânului îi sp lar rana u or. i a por nit ca o s geat . st teau zile i nop i în ploaie i glod.i st pânul. la strig tul goarnei.i coama încâlcit de spini. ale Ungariei. apoi s-a destins repede. când a sim it fiorul s lbatec ce i se rev rsase în sânge. a deprins cele dintâi goane. de lumina e-bibliomax http://www. În mijlocul lor s-a i nut cât va vreme de mama lui. în goana nebun . Un nechezat parc îl chem dincotrova. în crup îl ardea o usturime grozav . s-a strâns ghem.it . i. Mergeau feri i. puse capul în piept. c lare pe el. învins. c cineva vrea s -i rmureasc li ber tatea. oprindu-se la bubuitul tunului. înfrânat cu de-a sila de c tre cineva care se arunc . r spunse la chem ri necunoscute. Mânca p mântul supt copitele lui. Sim ea c pe urmele lui veneau al ii. dintr-o s ritur . Un zid de s bii se în l deodat împrejurul lui i-l opri. Trecu i r zboiul. prin locuri str ine i dep rtate. ocolind mereu. cu s biile scoase. se sim i mânat la moarte într-un vârtej însp imânt tor. O t ietur de sabie îl crestase adânc.bibliomax. dup alerg rile prin vânt i ploaie. î i duse c l re ul departe desp r indu-l de ai lui. o iap oarb ce sta r zle it de ceilal i cai. a l rgit n rile i. în v zul sutelor de cai ce st teau nemi ca i. trimi ând dep rt rilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ie ise din piept. dar nici unul nu-l ajunse. dintre care cei mai frumo i fuseser mânjii ei. era de mult deprins cu aua i tia chiar ceasul de diminea la care pornea înspre câmp ca s .

el se smun ci. pân îl aduceau solda ii în grajd. îi pl cea s m nânce încet. gâtul nu mai sta a a de încordat. Întâi se inu sprijinit în cele dou picioare de dinainte. generalul veni. O dat poticni i se rostogoli jos cu c l re cu tot. când obosea s mai mestice. dup mult vreme. se închise u a. porunci s se puie. ca i când ar fi vrut s se hot rasc . r mânând slobod. apoi îl p r sir i acestea. avea s fie mutat mai în colo. A doua zi. st tu cât va vreme cu ochii pironi i. B trânul întoarse capul i-i urm ri cu ochii pân departe. îl mu c de gât. Au stat câtva a a. reînsufle it. de caii lâng care nu fusese de atâta vreme.tk/ 44 mailto:bibliomax@libero. se smuncea s se arunce. rupse frâul i. iarna cald. întoarse capul spre u i nechez prelung. apoi poruncea soldatului s -l plimbe prin ograd . nutre ul. apoi tres ri. de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. genunchii îi tremurau i buzele sc par jos mâna de fân ce smulsese atuncea. rupse belciugul i. cu ochii închi i. Diminea a mergea la câmp. apoi. sim ind. Încet-încet. dup el. iar el lu . pentru întâia i dat .. Însu i generalul ar t unde s -l puie la iesle: – el. mirosul acela de câmp care-i amintea de herghelia lui.it . ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Iar când se duser cu to ii. Iar calul cel tân r î i a propie botul de trupul aproape nemi cat. Îi desp r ir repede. î i r zima botul de gâtul celui tân r i dormita. dou lovituri de varg . Într-o sear . calul cel tân r întinse capul. În urm primea loviturile de vergi i se punea s mestece. b trâ nul sim i cum se întunec ferestruia spre care c ta.bibliomax.ce se rev rsa pe ferestruica din fa . peste care razele soarelui c deau ca o ploaie cald din susul ferestrei în guste. Când cel tân r ie ea în uat. u a grajdului se deschise larg i doi solda i aduser un cal tân r. lini tit. se uit la st pânul lui. În grajd vara era r coare. unul lâng altul. iar noul venit îi lua locul. serile arareori. diminea tare. b trânul. îl mângâia. în col .. Parc nici lui nu-i mai venea s ias din grajd. i pleca încet-încet prin ograd . în fa a lui. Ochii i se împ injenir deodat . aua pe calul cel lalt. nu. Voi s se rezime de tovar ul s u i nu izbuti. întinse i dânsul gâtul. Venea dimine ile la el. înc lec i porni. de la soldat.. se alipi de cel lalt i începur s m nânce lini ti i. cei doi cai se m surau cu privirea i câteodat b trânul. ridic în sus capul. ochiul nu mai c ta departe. În urm nu-l mai lua deloc. ca de obicei. Acesta a stat o clip . e-bibliomax http://www. dar de atunci îl lua mai rar la câmp. i se mu ie încheieturile i trupul îi alunec jos. aproape nu se mai puteau desp r i. i boturile lor se atinser . În fiecare zi. Iar serile. Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dup altul! E-he! Cine tie când fusese r zboiul! Dar o dat cu anii s-a scurs i puterea. horc i de câteva ori i r mase întins. Se deprinseser împreun . b trânul necheza în bu it.i g sea astâmp r. Îmb trânise. Într-o zi b trânul nu mai putu s se in în picioare. i avântul lui. i vremea trecea. se rostogoli pe-o parte. ca niciodat . dându-i fiori ce-i fugeau pe supt piele. Acolo a tepta s se întoarc tovar ul ca s m nânce. din care dânsul mâncase mai înainte. i când venitul ridic botul s smulg din bra ul de fân. repezindu-se c tre cel lalt. cu ochi cercet tori c tre b trânul lui tovar . S-a ridicat repede. apoi r mase cu ochii pironi i pe acel care-l înlocuia. Într-o zi. picioarele îi tremurau dup o cale mai lung .. B trânului parc îi veni din nou vlaga tinere ei. apoi b trânul se încord . i-l purta numai la pas. Din seara aceea nu-l mai legar . veni încet. înspumat. zb tându-se încet. în fa a ferestrei.

“ i fiindc în clipa aceea veni pân la el adierea unor crini. lovi de câteva ori aerul i se l s .i aripile albastre stropite cu aur. când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. Cum zbura a a. Fiindc nu fusese de mult pe la târg. A ezându-se în potirul parfumat. Curând z ri o gr din cu fel de fel de flori. dar b g de seam c se umpluse de praful galben al florii. o lu într-acolo. „Ce s fie? A! Mirosul garoafei. i. o g se ti pretutindeni.“ Se în l în aer. g si zorelelor o sc dere. i cum r m sese pierdut. ad ug craiul. prive te. i unde mai pui c aici stai ca într-o m n stire. garoafa într-adev r mi-i drag . î i lu . i. „Nu-s statornice“. u or ca un fulg. „Fragede flori“. iar seara se-nchideau moroc noase. i se nec ji: „Foarte mul umesc de gazd . prea î i schimbau fa a: diminea a într-un fel. cine împr tie o asemenea mireasm ! Ce flori m run ele. unde poposise de cu sear . dac e vorba s ies mânjit!. „Parc e mai cald ca la câmp“. de aceea zise în sine. Dar tot privind la ele. gândi sprin arul. i cu toate astea ar avea dreptul s fie mândr cu fa a ei îmbujorat .“ i st tea hoinarul. cât in nop ile de var . Da. sinilii b tând în roz. aproape verzi ca i frunzele. ca de ni te nestimate. i totu i în dat ce se trezi fluturul.it . Ce s vad ? Nimic! În schimb de jur împrejurul privazurilor. În vremea aceasta ochii lui z rir . mirosul rozetei îi umezi sufletul. deasupra unei garoafe b tute. Era un strat de garoafe. î i mai schimb din p reri: „Într-adev r. deasupra straturilor. s se odihneasc . i plec mai departe. dar de ce oare firea nu îmbin niciodat toate însu irile la un loc? Poftim.bibliomax. la amiaz într-alt fel. degeaba! În mireasma ei s mori i mori fericit. din vârful galben al tulpinei de lumân ric .HOINAR O clip inu noaptea.. i b tându. cununi de zorele se împleteau cu florile deschise. Trecu pârleazul. r suflând mireasma îmb t toare.tk/ 45 mailto:bibliomax@libero. fragede. Perdelele erau înc l sate. când parc îl ame i ceva. Repede se scoborî de se a ez pe o tulpin de rozet . Uite asta – cu geta craiul – asta nu-mi e-bibliomax http://www. zglobiu. alb ca z pada. tol nit pe frunzi oarele moi ca un pa . cu crinii albi ca spuma laptelui!“ F r s stea în cump n î i f cu vânt spre lugerul înalt. î i zise. urm : „Ce are-a face rozeta cu crinii. Fluturul î i pâlpâi de câteva ori aripile.“ Gândind astfel privi mai bine tulpina florii. „Hai într-acolo“. îmb t tor miros. gândea trengarul. Se înc lzise grozav. sub ire i mândru al unui crin întârziat.. „Aici o s stau ast zi pe vremea ar i ii“. b nuind: „Ce Dumnezeu r sare soarele atât de târziu!“ Dar ca i cum Dumnezeu i-ar fi f cut pe voie. liliachii b tând în albas tru. mehenghi. pipernicite. zborul. gândi flutura ul. berbantul î i destinse aripile pu in. se gândea: „Nu e floare mai fermec toare ca rozeta. deodat se resfir din înalt m nunchiul str lucitor al razelor de soare. a a. se furi întâi pe la ferestrele casei. i se p ru c dormise de când lumea. acoperite de rou . i peste câmpie n v li un v l de aur. le s rut pe rând. Cine-l pusese! Mâhnit. întinse aripile. crea i îmb ls mat . ca o uvi de sânge. „Uite-o floare care nu-i n zuroas . în r coarea umed a dimine ii.

. î i v zu de drum. pe-un spin uscat. îi venea r u numai când se gândea la numele ei. i r t citorul zbura mereu.tk/ 46 mailto:bibliomax@libero. în roate. Nu putea. mereu. îmb trânit. adic . Din zbor fur o s rutare unei cicori. b g de seam curtezanul: ce e floare trebuie s aib ceva care s o înrudeasc de aproape cu cerul. s a tepte zorii. aripa i se zgârie de-unghimpe.place la garoaf . le l s în urm . la ar . numai s le fac în necaz. Nici nu b gase de seam c se întunecase. gazd bun . dar nu sprin ar . „Flori de paradis. s-or fi crezând. Gr bi. se împiedic de o gura-leului: „Mersi. în l ându-se sus. ce i se inea în cale. î i r suci musta a. gherghinele îl priveau nepricepute. Se scoborî încet. flori m iestre. M rg rit rele nu le putea suferi. suspinând nemul umit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaz a a devreme!. Mai departe. Ce mai straturi de ochiul-bou lui! „Sunt prea din topor. prea te crezi! Eu n-am venit s dorm.bibliomax. cu mic unica.. se schimb vorba – adeve ri iretul – asta da“. „Uite colo un l vicer de nu-m -uita. mai departe.“ i fugi. Crai donul o terse repede. f cu ochii mici: mic unica r mase lini tit ..“ e-bibliomax http://www. str nutând. pe tulpinele lor. dar în drum f cu cu ochiul rochi ei-rândunicii. Îi z ri.... Dar nu-i vorb . f r astâmp r. numai al ei? Trebuia s împrumute mirosul pip rat de cui oare? Pfui!“ Zglobiu. Coco ate. „Înalte i proaste“. se mai r corise. Fiindc -s albastre ca i mine.. de-alde dumneata g sesc i în câmp. în dreapta i-n stânga. soare le sc p ta.“ i parc departe. i. i spuse o vorb proast unui stânjenel scuturat.. Ziua trecea.. Î i strânse aripile una. f r s se mai uite înapoi. z ri o floare. într-un col . aiurea. s aib un miros al ei. dar deo dat începu s orbec iasc ..... se l s la întâmplare. r t cit pe acolo cine tie cum. Nu mai vedea nimic. „Tot mai frumos e câmpul... Ei. cu aerul. m rog. frunzele. Fl c ul se nec ji: „Ho! B b tie. Zarnacadelelor le r m sese doar tulpinele. O lu înspre gherghine. flori. i se l s elegant. râzând. se închin în fa a fiec ruia. i ziua trecea. întrucât prive te barba-împ ratului. Neputând s mai zboare. Trecu pe lâng lalele f r s le priveasc . zbur pe deasupra lor..“ Îngâmfat. necunoscut .. atingându-le dispre uitor cu vârful aripei. Îl apucase noaptea în drum. deasupra florii cumin i.. i-n gr din !. sau cu mine.“ dar cum se întorcea. curtenitor. zise pierde-var . c uta cu ochii trandafirii. complimentând. i cicoarea îi aduse aminte de câmp. sus. lilia cu lui. învoalt . o veche prieten . lucru mare“.it .

fluturar prin aer. soarele r s ri într-o diminea înfocat. Cea dintâi pic tur de ploaie o izbi rece. venirea soarelui. odat . frunza se sc ld în albastrul v zduhului. împr tia mireasma ei în zorii unora din dimine i. singuratici.. apoi se a ez pe stre ina casei. i toat ziua. Zilele erau mai r coroase. Dup zilele acestea lipsite de scânteiere. Cerul r mase acoperit de nori. Frunza î i sim i puterile sl bite. seara. într-o diminea . a ipind pân a doua zi. apoi fuseser duse departe. Nop ile senine. mai frumoas ca toate. Dar. umed: o ame ea. la ad post. prea mult c ldur . i trecu mult pân ce. pân la ea. Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o pic tur de ploaie! Dar norii fugeau goni i de vânturile din în l imi. Pas rea îi venea mai rar. e-bibliomax http://www. verde. Raza o fripse. a ipind cu c p orul supt arip . cum nu auzise frunza cântec. mai dulce. cerul de sticl . Cea dintâi raz de soare s-a împletit pe dânsa. Dar mirosul crinilor. a începutului de prim var .FRUNZA Lui Cristinel S-a desf cut din mugur. pân sus. Nici rândunelele nu se mai vedeau. înc lzit . veni mole it de c ldur . cerul spuzit de stele o fermecau. uscase totul. o p s ric cu pene verzi i galbene. tocmai în vârf. nu mai cânta. venit de departe. câteva tovar e. ca o sârm de aur. Ziua întâi i s-a p rut scurt i apropierea nop ii o mâhni. i asta o mâhnea cumplit. Câteva zile a plouat. apoi mai prelung. un scatiu. iar aceasta ciripi. dedesubt se ridica. t ie albastrul ca o s geat . mai sus decât celelalte. Dedeasupra îi c dea lumina. înfl c rat. Pas rea venea mereu. În scurt vreme se desf cu mare. pe cer! Raza se scoborî din nou. Cu ce rev rsare de str lucire se ridic st pânitorul lumei. puternic. din gu . greoaie.. care î i scutura s mân a coapt . se împr tia. i frunza se bucur .bibliomax. Puternic sufl vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele i parc înro eau p mântul. de se furi supt dânsa. smulse. În dup -amiaza zilei acesteia. cântând mereu. mireasma crinilor albi. când i când rozeta. cerul a rareori curat. în fiecare zi frunza o ferea i seara cântecul se împr tia vesel. r coarea o f cu s se zgribuleasc . câteodat i noaptea r mânea aco lo. s se vâre între celelalte i s a tepte. cu greu putea s ie piept vântului care o cl tina din toate p r ile. Ar fi vrut s fie ve nic noapte. f când-o s tremure de fericirea unei asemenea atingeri. acoperi cum putu mai bine p s rica.it . cu potirul plin de colbul aurului mirositor. vântul de toamn începu s bat . cu strig te de bucurie.tk/ 47 mailto:bibliomax@libero. Prea mult lumin . Lumina se stinse.. înc lzind totul în câteva clipe. înconjur copacul de câteva ori. cu craiul-nou. i în fiecare zi pas rea venea s se ascund de c ldura cotropitoare. nop ile mai reci. v rsând parc fl c ri. i cea dintâi rândunic . la umbr . întâi în bu it .. Crinii nu mai miroseau. raza de soare nu mai veni. într-o diminea cald . Un ciripit str in o mir .

pe care o ad postise atâta. se îng lbenea. aninându-se de ramuri ca ce rând ajutor. fo netul cobitor al tovar elor ce o p r seau strecurându-se u or. i pas rea parc auzi chemarea tovar ei de alt dat . i l vicerul de jos nu se mai îngro . leg nându-se în aer ca o arip de fluture. Un fior o str b tu i se gândi la pas rea pe care nu o v zuse de câteva zile. De diminea pân seara. atunci b g de seam c i cuiburile rândunelelor r maser goale. apoi î i lu zborul i. frunzele c deau într-una. dar se opri pu in. Frunza auzea mereu. în trecerea gr bit . Deasupra.it . Unele mai repezi. de pe acela i copac. care. cerul cu nori greoi ca de bumbac. când parc se cutremura la gândul c poate i dânsa va trebui s se desprind . celelalte. vederea prietenei. pe o alt ramur . numai într-un târziu. i noaptea. a ternându-se jos. Începuser s cad . stoluri întregi de paseri plecau în ir. din vârf. ca o oapt . c zu la rândul ei. f r s întoarc m car capul. de acolo. ca i când n-ar fi cunoscut locul obi nuit în care cântase. de-abia mai inându-se. Într-o diminea se sperie. În tot copacul r m sese nu mai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele tremurând ca de frig. moart . e-bibliomax http://www. s moar . cu aceast .bibliomax. din ce fusese. În clipele acestea. ca i celelalte. parc se îng lbeniser i mai repede. i-ar fi fost de ajutor. ca o rug ciune.Frunza tânjea. veni. într-un l vicer pe deasupra c ruia vântul alerga gr bit. dându-se învinse. cea din urm .tk/ 48 mailto:bibliomax@libero. în largul lui. lovi cu vârful aripei frunza. altele mai domoale. c deau în gropându-se între celelalte.

pu tile r zbubuie. A a raza ajunge deasupra unui târg. într-o mahala s r c cioas . Pe luciul de o el al pu tii lui se prelinge sângele. Se gânde te mama: câte necazuri. Vroi s se strecoare în unda rece dar. Pe-un câmp. senin i lini tit nu e pe lumea aceasta? Într-alt târg. i-atunci raza pribeag se topi în lacrim i-o polei. zice celor din odaie. Mun i. sub degetele sub iri i albe ale cânt re ei. parc atr gea raza. într-un salon. care de mult nu se mai înviorase.bibliomax. în clipa aceea. merg laolalt . Înfiorat . buzele albe nu se pot mi ca. Dar. Uimit . frânge cântecul i se uit cu îngâmfare împrejur: – Uita i-v la diamantul meu.O RAZ S-a desprins raza din ghemul ei de aur i-a r t cit prin senin. lâng fereastr . g si urma copitei unui cerb plin . îi izvor te în ochi mamei i i se anin de gean . i-un vals molatec se desprinde de pe clapele pianului. apoi se pr bu i în cealalt margine a p durii dup o c prioar care tocmai trecea. i într-o clip . tremur toare. din mijlocul unei p duri. i-n clipa aceea degetul fetei pare c fulger de focuri. cânt rea a se opre te. sp ngile se-nro esc în piepturi. vorb . d du buzna dintr-un desi . sorbi apa. Într-o cas mare. o z ri. un biet lup. a du i de ale. i ochii tuturor privesc r ut cio i. un diamant. i acum! i cum gândea astfel. însetat adineoare poate ca i lupul din p dure. Într-o poian . Iar copila ul. ar vrea s se înf oare ca o sârm de aur împrejurul sp ngii c l torului celui mai obosit.tk/ 49 mailto:bibliomax@libero. Raza îi urm re te. mama. c ut pe ce s se opreasc . curat ca un m rg ritar. C l torul obosit din urm . v i: ai ce cutreiera în lume când te-ai a ternut la drum. pieptul mai nu i se ridic . scot pu tile. bogat . î i leag n copila ul bolnav pe genunchi. de apa ploilor. Micu ul st cu ochi orii verzi deschi i. osteni i. cu fa a supt de neodihn . Ce mâni frumoase! Iar la de ge tul cel mic o piatr pre ioas . mândr . Mai departe. o lacrim . e-bibliomax http://www. întinse mânu i a spre obrazul mamei i zâmbi u or. i-n întâia zi. r mas în urm . slab de i se vedeau coastele. câte n dejdi. dealuri. O clipire: du manii se arunc unii spre al ii. turbur ce mai r mase. Râs. Pe umeri de-abia î i duc pu tile cu sp ngile ascu ite. î i îndreapt trupurile. o mul ime de femei i de b rba i sorb ceaiul aromat. Raza c l tori mai departe. Dar raza se furi eaz .it . un sunet de goarn r zbate pân în adâncuri. Fereastra mic e deschis . din înalt ea se scoboar . C l torii se opresc. la o colib . acum e i el o fiar . privesc iscoditori i crun i înainte. se repezi. raza c l tore te mai departe. Un col curat. dimpotriva lor al i oameni se arat . o gr mad de oameni pr fui i. Când vrei s r t ce ti ai unde. deodat . ochi.

b t toare la ochi ca a trandafirului. „Uite. Drume ii treceau i r mâneau locului. Lucrul acesta îl optise o ciocârlie care. – daruri pe care nu le împ r ise nici în rai. Iar din ghimpe sângele a p truns încetul cu încetul în tulpin . c parc de la ea se luminase diminea a aceea de prim var . c -ntr-adev r. ca sângele. bucuros. i al i drume i treceau. la r s ritul soarelui. i nimeni nu-l atinge. puneau mâinile la ochi.bibliomax. ca s -i p zeasc floarea. oricum s-ar schimba fa a. spinul avea ghimpi. cât ai clipi. de la o vreme. preasfântul. i-ntr-o diminea floarea trandafirului se desf cu ro ie. În locul ei r s rea îndat alt boboc i. îl deslu i: „Cum s se ating cineva de spin. atrase de mireasma vr jit . Dup câteva zile trandafirul se mâhni:el se-mpodobea i oamenii îl despuiau. Dar trec torii tot se opreau. spinul de lâng mine ce înalt e. i se rug de Dumnezeu s -i schimbe i lui floarea. pe când p s rile veneau din dep rt ri adânci. î i zicea. Un sticlete. s o p stre ze. i pe mine m dezbrac to i de frumuse ile mele“. pentru r sad.“ i. Iar. Pân la amiaz trandafirul se acoperi întreg de flori. cu priviri lacome. Atunci Dumnezeu i-a zis: „Ve nic o s se ia pe p mânt un lucru drept altul. e-bibliomax http://www. c ci numai eu pot ti c ce am menit o dat . i floarea spinului se f cu ro ie ca focul. Spinul st tea ursuz al turi. „Uite cum se închin to i trandafirului i mie nimeni“. a a de alb . ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o s mân din fiecare floare ce cre tea pe p mânt. i nu mai preget : se rug îndat lui Dumnezeu s -l acopere i pe dânsul de ghimpi. când tot e îmbr cat de ghimpi!“ Atunci trandafirul se uit i v zu. se desf cea. care tocmai atunci se a ezase pe o creang . c ci floarea trandafirului era a a de ginga . îndat a f cut un semn i tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. Iar mirosul florii se împr tia în dat peste întreg cuprinsul câmpiei. „Vezi. aprins . la floarea minunat . s-a ridicat pân la boboci. a a d inuie te. î i zise atotst pânitorul era dat ca pe p mânt s nu r mân ceea ce numai în rai trebuia s d inuiasc . i nu s-au uitat la spin. i-avea crengile lucii. i nu era unul s nu rup câte o floare. i a fost o minune. i-au rupt într-una florile trandafirului. fluturii c dea adormi i. i-au trecut mereu drume ii. celelalte flori se plecar în fa a adev ratei st pâne. ce chipe . s i-o fac ro ie. r sfirau n rile s înghit mireasma nemaisim it pân atunci.tk/ 50 mailto:bibliomax@libero. rupeau câte o floare. s vad i ele tulpina m iastr care î i des f cea frumuse ea pentru întâia oar pe p mânt.TRANDAFIRUL La o margine de drum înflori i trandafirul. soarta r mâne aceea i!“ A f cut Dumnezeu un semn. i nu era unul care s nu se repead . frunzele verzi ca smaraldul. aruncau s in floarea mai bine. apoi. iar dac aveau câte ceva în mân . lacom. rumene ca m rgeanul... se trezi i-n dânsul pizma c prea nu-l b ga nimeni în seam . Deosebirea st tea numai în aceea c fiecare l sa i câte o bobi de sânge în vârful vreunui ghimpe.it . i parc i lui Dumnezeu îi p rea acuma r u c pusese într-o floare a a de minunate însu iri.

i caute un so i. fel i chipuri.i puse ochii pe p un – pas re de neam mare – se feri de to i. i a a. drag !“ Dar p unul se sup r . dumirindu-se. mâine a a. în curtea aceasta s-au întâmplat multe i m runte. Au ters-o i ace tia. gânde te pichirea. hot rî s . într-o diminea . în livad sunt pomi roditori. rotund i de aur. nu. nimeni nu mai putea nici dormi. zor nevoie dup un pichiroi. o americanc . e-bibliomax http://www. mic i pestri .Apoi se întoarce de se uit . cu sufletul ei s lbatic. plin de poezie. mândr de frumuse ea iubitului ei. sa rotit i-a r spuns:„Chiau!“: „Bine!“ i zilnic s-au curtat. dar ascunzându-mi lumina soarelui. i-a început pichirea s se învârte-n sus i-n jos pe lâng p un. p unul. soarele!. i ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea.CA SOARELE!. apoi. numai atât e în stare s -mi r spund ? i-n clipa aceea se înal . a ciugulit ce-a putut i. cum se întâlneau dou p s ri fa -n fa . dezam git . o livad i-o curte mare. acum o lun . când m ai pe mine?Rogu-te. s-a sculat mai devreme chiar decât coco ul. Peste lume se revars valuri de lumin . prive te. Numai a a p s rile din curte nu mai avur prilejul s u oteasc pe socoteala altor doi îndr gosti i. i. altele alta. pe socoteala celor doi îndr gosti i. Pichirea. nici mânca. în curte felurimi de p s ri.bibliomax. minunat de frumos. mare. americanca altfel. Pichirea îl prive te încântat .Flori. Îngâmfarea îi descle t limba:„Ce s te ui i la soare. Acum o s pt mân o g in .tk/ 51 mailto:bibliomax@libero. stingher . arip la arip . În cas stau st pânii. dar pe urm i-a dat seama c nici pichirea nu e de lep dat. dar ireat . s-o culegi de oriunde-ar fi. prive te-m !“ i cum pichirea se uit înc spre r s rit. Azi a a. pân când i-a venit o dat la socoteal i i-a optit. pichirea. Iar zarv . i-amândoi. când pichirea. s-a dus sub culmea p unului. cu glasul ei cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-ri“:„Te iubesc!“ P unul a privit-o dintru-ntâi de sus. harnic titirez.. de l-a sculat. un coco a fugit peste gard. îi r spunse:„Te privesc.. mireasm dulce. Ei i-au v zut de treab . pichirea îi întoarce spatele. O cas . mai auzise c dragostea dac o întâlne ti. uimit . dragostea-i st pân . cu bogheta altuia. P unul str luce te de parc ar fi îmbr cat în fir. i. de fric s nu li se a eze cineva de-a curmezi ul dragostei. dar cam sec.it . au pornit pe paji te. pe urm . c ci unde-s p s ri multe.. se-ntrebau: „Ce-i cu americanca?“ Cealalt : „Ce-i cu pichiroiul?“ Pichiroiul a a.. A a. p unul i se puse drept în fa i î i roti coada: „Prive te-m !“ Se uit pichirea. Pentru întâia oar i-au apropiat pliscurile: întâiul s rut! „Sunt mul umit !“ „Chiau!“ „Sunt fericit !“ „Chiau!“ Ce Dumnezeu. gâ tele u oteau. la soare. iar u oteli. se uit mirat .i v d nici str lucirea ta“.. î i îmbie i iubitul:„Prive te..Nu i-a mai v zut de-atunci nimeni! Unele p s ri spuneau una. Nu mai de parte. r coare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful