Emil Garleanu

Din lumea celor care nu cuvanta

CÂND ST PÂNUL NU-I ACAS !

În odaie lini te. Lini te i-un miros! Pe poli a din dreap ta, pe o farfurie, st uitat o bucat de ca caval. Mirosul de brânz proasp t a str b tut pân la cel mai îngust col i or al casei. i din gaura lui, din gaura de dup sob , oricelul nu- i mai g se te locul. Parc -l trage cineva de musta afar . S ias , s nu ias ! Mai bine s se astâmpere. S se astâmpere, u or de zis; dar ca cavalul? Vezi, asta-i asta: ca cavalul. S -nchid ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? i brânza-i proasp t . Mai mâncase a a bun tate acum vreun an. Dar parc nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. S încerce. Face câ iva pa i m run i, pân -n marginea ascunz toarei lui. M car s-o vad . Unde-o fi? De unde-l vr je te, din ce col îl pofte te cu atâta st ruin la dânsa? A! uite-o, colo pe farfurie. Dac -ar îndr zni! Dar cum? S mearg mai întâi pe lâng perete pân la divan. A a, bun! Pe urm ... Pe urm pe unde s-o ia? Pe lân g dulap? Nu. Pe dup jil ul cela? Nici a a. Atunci? P i, lucrul cel mai bun e s se suie de-a dreptul pe perdea i de acolo s treac , pe marginea l vicerului din perete, pân la poli . i-o dat la ca caval, las , n-are el nevoie s -l înve e al ii ce s fac cu dânsul. Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. i, doamne, mul i fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Ori icum s mai a tepte pu in, s vaz , nu se mi c nimeni, nu-l pânde te cineva? Cum s nu-l pândeasc ! Dar de când a teapt motanul pri lejul s puie laba pe bietul oricu . Dac nu mâncase el ca cavalul, c ci mirosul cela îi zbârlise i lui must ile, p i nu-l mâncase tocmai pentru asta: s -l momeasc pe laco mul din gaur . Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni i lucio i ca sticla, cu must ile întoarse sub iri i ascu ite ca oasele de pe te, st neclintit, dup perna de pe divan, i-a teapt . L-a z rit. Uite-l, îi vede m rgelile ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; a a, înc un pas, înc unul, doi, a aa! Dintr-o s ritur a fost cu laba deasupra lui. Bietul oricu n-avusese vreme nici s treac dincolo de sob . Îl apas pu in cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl r suce te în aer i-l las ame it pe podele. i-l prive te, gândind: „Ca caval i-a trebuit? Poftim ca caval! Doamne! Ce bun o s -mi par mie dup ce te-oi cr n ni.“ Dar mai întâi s se mai joace pu in cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl las s se dezmeticeasc , s -n cer ce s fug i iar vrea s -l prind în cle tele labelor. Dar ce s-aude? Un dup it gr bit pe sal . Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din dou s rituri motanul e în ocni a sobei, iar oarecile, mirat c scap , z p cit, cum poate, o terge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna. În mijlocul od ii se opre te, adulmec lacom mirosul de ca caval, apoi, z rind motanul, se repede i latr cu înver unare. Ar s ri în ocni , dar e prea sus. Se sprijin pe labele de dinainte, tremur , casc , de nelini tit ce-i, mârâie i latr . Apoi tace i, cu ochii inti i la motan, a teapt s se scoboare. Numai uneori întoarce capul spre poli a de un de brânza parc -l
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 2 mailto:bibliomax@libero.it

ademene te. i astfel, câte itrei du manii: oarecele în gaur , motanul în ocni i câinele în mijlocul od ii se pândesc munci i de acela i gând. Dar pa i ap sa i cutremur sala. Ce! St pânul! Repede atunci: motanul se înghesuie te i mai în fund, iar câinele o terge supt divan; numai oarecele, mic cum era, r mâne la locul lui. St pânul intr ; obosit de munc , î i arunc p l ria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-n dreapt spre poli , ia felia de ca caval, taie o bucat de pâine i, mu când când dintr-una când dintr-alta, m nânc din plin, cu poft . i din trei p r i, trei perechi de ochi îl urm resc cu pizm .

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 3

mailto:bibliomax@libero.it

GRIVEI

E b trân. În elege c -i b trân, c -i netrebnic, c cele câteva zile ce i-au mai r mas sunt o povar pe capul tuturora. De când s-a i îmboln vit nu-l mai strig nimeni, nu-l mai mângâie nici o mân , nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credin . Dou zeci de ani, var i iarn , în curtea aceasta a tr it, i-a p zit-o. În nop ile de toamn , cu ploile repezi i p trunz toare, în nop ile de iarn , cu viforni ele n prasnice, el nu st tea în cu ca lui; su flând cu greu, încordându- i mu chii, c ci era vânos, t ia troianul, cutreiera toate col urile gr dinii, i, l trând, d dea de tire c nu e chip s te po i apropia de casa st pânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe ho ul care furase mere din pomul de lâng gard! Ani de-a rândul sim ise durerile loviturii de ciomag pe care i-o d duse atunci în cre tetul capului. i alt dat ... Dar câte nu f cuse, câte nu suferise Grivei, dul ul credincios al cur ii! Îns vremea trece, via a cu ea. -acuma îmb trânise! Nu se mai putea duce nici pân la u a buc t riei, s capete un ciolan, s -l ling . R mânea uneori zile întregi f r s în ghit nimic, fiindc nu se putea mi ca. i-acum, în urm , avea ni te dureri grozave. Urla. i mai ales noaptea, când nu avea cu ce s se mai ia, când nu mai vedea pe ceilal i câni, când r mânea singur, numai el i suferin a lui – mai ales nop ile îl chinuia boala. i urla. Mai întâi gemea, în bu it, cu gura închis , cu limba zbârcit , gemea adânc, ca i cum i se desf cea inima din piept. Apoi îl apucau fiorii; spasmurile îi descle tau f lcile i gemetele îi ie eau mai tari, mai ascu ite. Apoi plângea, plângea cum plâng oamenii, cu lacrimi fierbin i, care îi lunecau pe bot, i parc -l ardeau. i-n urm , înnebunit de durere, nu mai putea r bda, în urm urla, urla groaznic, din toat puterea m runtaielor lui, cu toat încordarea glasului, urla însp imânt tor, de r suna pân în dep rt ri, de unde-i r spundea ecoul ca un alt câine care îi plângea de mil . i diminea a, când zorii zilei mijeau, adormea, sleit, pe culcu ul lui de paie. i to i ai casei care treceau pe lâng el îl blestemau. To i. Urletele lui le tulbura lini tea nop ii, le curma somnul i-i f cea s tresar speria i, în pat. Iar unii credeau c preveste te ceva r u, c preveste te moartea cuiva. El îi auzea vorbind, îi auzea i-i în elegea. Cu ochii blânzi, ter i de boal , îi urm rea pân ce se f ceau nev zu i. În elegea i a tepta s -i vie ceasul. Într-o diminea i-a z rit st pânul de departe, venind spre el, cu mânile la spate, inând ceva ce sclipi la o întors tur , în b taia soarelui. Pentru el venea. Atunci, în sufletul lui parc a-ncercat nu o durere, ci o jale, o jale grozav , o jale adânc pentru st pânul pe care-l v zuse copil, cu care se jucase, cu care mersese pe câmp, la picioarele c ruia se culcase de atâtea ori s primeasc , supus, vergile ce i se cuveneau. i jalea aceasta parc -i d du puteri; se scul i, scheunând, plângând, se târî c tre st pânul lui, se târî i, când ajunse, îi linse picioarele ca i cum i-ar fi luat r mas bun. Apoi închise ochii i,
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 4 mailto:bibliomax@libero.it

încol t cit, a tept . A tept mult. I se f cuse mil st pânului?... Bubuitura nu curm lini tea ogr zii. i ast zi sim i c nu mai are mult. i parc -i p rea r u s închid ochii în curtea în care tr ise, în mijlocul lucrurilor de care n-ar fi vrut niciodat s se despart , supt privirile care nu se mai îndreptau spre el prietenoase. i, deodat , o groaz , o fric de locul acela în care suferise atâta îl cuprinse. Î i adun toate puterile, apoi ca i cum cineva l-ar fi gonit din urm , se dep rt cât putu mai repede, ie i din curte i o lu pe drum, înspre p dure. Când ajunse în mar ginea ei, intr în cel dintâi stufi i, acolo, între crengile care îi ascundeau vederea, î i f cu culcu ul. i a tept . Spre sear un fior îi zvârcoli trupul, apoi altul. i-nc unul – cel de pe urm . i-n clipa în care- i dete sufletul se ridi c pe picioarele de dinainte, i, cu capul întors spre curte, url , ca i cum i-ar fi luat un r mas bun. i urletului lui, scurt, de moarte, îi r spunse ecoul, pentru cea din urm oar , ca un alt câine care-l chema din dep rt ri.

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 5

mailto:bibliomax@libero.it

dup cât se vede. cât ai clipi.. se ridic pe c lcâiul pe care câteva fire de nisip se prin seser . c ci vederea ei îi amintea. se urc pân dup gâtul vân torului.. i. cu greu îi po i cunoa te pe dinafar . se scoborî în buzunar. în zigzag.“ i tot gândind astfel. i ce fericire s c l tore ti. nu le aduc nici un folos?“ judec ea.. a luat-o spre r s rit. În diminea a aceasta. pân lâng pumnul încle tat pe gâtul unei pu ti. o lu la fug pe mânec în sus. într-un col d du peste câ iva bani de aram . c . Vân torul alerg . s cunoasc mai bine f ptura omeneasc . i. privind i minunându-se numai. Îi sui i pe ace tia. dezgustat . se scoborî pe hain . Iar în buzunarul unui om. în mirosul lui pip rat i acru. Încântat de frumuse ea soarelui. A a. de cizma unui vân tor. cu groaz . aerul jilav de r coare. în vre me ce drume ul dormea în iarb . Ispititoare.tk/ 6 mailto:bibliomax@libero. când iarba e proas p t supt rou . bunica d duse de veste nu mai decât. Furnica.C L TOARE!. prin miri te. se prelinge lumina ca o und de aur. Acesta ridic toc mai atunci mâna. îndat ce d du. gândurile nu. Mai în sus. ci se limpezesc. furnica î i lu inima în din i. sprinten . care se prevestea prin m nunchiurile lui de raze. Ca s ajung jos trebuia s treac peste e-bibliomax http://www. în rev rsatul zorilor. Porni mai departe. nu câ tiga nimic. dintr-o dat . cum face în fiecare diminea . C l toarea î i dete toat silin a s se urce mai re pede pe cizm . Îndr znea i destoi nic . mai ales. i cum c ta ce anume vrea s fac omul cu lucrul cela ce-l inea în mâ ni. Scotoci încolo i-n coace. c picase odat peste un pumn de ou furate dintr-un furnicar. E c l toare! A ie it din mu uroi furnica. „Ciudat – gândi furnica în sine – sar zice c numai pentru ca s fac r u î i învelesc oamenii picioarele în pielea groas a înc l mintelor. din prisos. a pornit s vad lumea. î i i puse în gând s cerceteze. De aceea. i de la al ii. i-a pornit. totu i avu puterea s se gândeasc . îi povestise o bunic a ei. diminea a. prinse drept înainte zborul unei prepe li e. N-avea noroc! O lu mai sus.bibliomax. pe cer. îngrozit . i. veni. pe mânec . în apuc turile ei. apoi. cu iscusin . pe cus tura ca râmbu lui. c v zând multe. altfel o judeci. În vremea aceasta o bubuitur groaznic r sun . se opri. îi mirosi – întrebuin are nu le putu g si! „Ce-o fi f când oamenii cu lucruri care. S se scoboare. tia c pe oameni. în sus. De aceea furnica se scoal cu noaptea în cap i porne te la drum. c ut s fug înapoi.i sunt spul berate. i când. furnica ajunse la pânza îmbâcsit de praf a pantalonilor vân torului. Îi pip i. i. u oar . ticnite. „Iat ce fel de buruieni tiu culege oamenii!“ î i zise. îmbâcsit cu foi de tutun. c r b nir toate ou le. i ai de unde da i la al ii. priveli tea pe care cizma unui alt vân tor i-o d duse într-o zi: trei tovar e din furnicar strivite. i când d du de cel dintâi buzunar al surtucului. ca pe-o prad de r zboi. supt tal pa grea a omului. Ea tia c ochii duc i mintea întoarce. repe de. -apoi diminea a prive ti altfel lumea. Buzunarul. tii destule. mai dincolo. furnica. drumea a. ridic prepeli a moart i-o puse în tolb .it . întreg neamul furnicesc venise. apoi. alt buzunar. de cealalt parte pe care se urcase. o ame ise. Hai i-acolo! De-abia se coborî îns . cât ai clipi. o lu încet. s nu se scoboare-n el? Din cele ce înv ase dintr-atâtea c l torii. i-un nor de fum înv lui furnica în cea ..

trupul într-o pic tur de rou . îndat o i l s la loc: f r mitura era ud de sângele paserii. i. P i iute peste geanta de la oldul vân torului. la marginea ei. Toc mai atunci ochii furnicii z rir o buc ic de pâine ce r m sese prins în re ea.tk/ 7 mailto:bibliomax@libero.bibliomax. îi mai veni sufletul la loc. e-bibliomax http://www. lucrul g sit tia c nu se las -n drum. î i spuse în gând. i se gr bi s culea g f r mi tura. i repede-repede-repede.it . Oricât era de gr bit . Se scoborî pe-un fir de iarb i î i sc ld . o lu pe cizm în jos. „Brrr! Va s zic sta e omul!“ gândi furnica. Dar cum o apuc . mai ales merindele: „Bine c m-am ales m car cu ceva“. cu mul umire.tolb .

În fa a iconostasului clipoce te candela. Iar aici.. Acum s-a s turat.bibliomax. Se las u oar . c ruia îi r m sese pe barb . nu o dat ie ise s tul din biserica de peste drum. Zboar încolo i-ncoace. Iar în mijlocul slovei ro ii. lene . Atunci î i aduse aminte cum nec jise mai zilele trecute. copiii la hoin rit. a luat un pelina . pe o margine. r suflând din greu. pr p denie de lacom ce-i! Numai din când în când prinde. Musculi a se pune pe osp tat. izbutise s . i le freac unul de altul. i s-a întors acas . intr bâzâind s caute ceva dulce de gustat. pe care plodurile îl a ezaser pe pat cu fundul în jos i-l pref cuser într-un cuibar de ou ro ii – c ci e Pa tele. pe foaia unsuroas .. a dat tocmai peste ce c uta: o pat . musculi a.MUSCULI A În odaie e t cere.tk/ 8 mailto:bibliomax@libero. pe urm s-a ab tut pe la Petru bacalul. se suie bini or pân -n mijlocul slovei ro ii care o atrage.it . a a în treac t. Se uit prin strachini. dup ce sp rseser mai întâi toate învelitorile gavanoaselor cu dulce i. În sfâr it d Dumnezeu i ajunge i la m su . ro ul slovei mari din susul foii. Nimic. î i întinde picioru ele de dinapoi. st deschis. lâng buze. pe-un das c l. drept deasupra ceaslovului. aprins la fa . Prin fereastra deschis soarele scoate sclipiri din sticl ria de pe poli i. un S frumos. Sfin ia-sa. ca i cum ar fi fost esut la începutul rândului: „Slav ie“. mai adormit . popa Gheorghe. O musculi . apoi. E doar obi nuit cu c r ile biserice ti. în dulap. tocmai în clipa când. un ceaslov vechi. a ipe te.. ca i cum s-ar în china. cât o g m lie. sfin ia-sa închide ceaslovul. Pân ce n-a gustat din miere nu s-a l sat. uitat acolo de c tre copiii sfin iei-sale. ba intr pân i-n potcapul cel nou. zaharisit proasp t. dar bietului om i-a ie it sufletul alungând-o. A f cut slujba la biseric . cu o mi care iute. se a eaz pe marginea unui pahar. – Poftim!. intr sup rat. la o leturghie.. Pe masa din mijloc. E atâta hran pe foile îngro ate parc de urmele degetelor t v lite prin grâul dulce al colivelor. cu ochi orul. pe ale c rei col uri de sus pic turile de cear stau ca ni te pece i. În clipa aceasta u a se deschide dintr-o dat . strivit . de pe fereastra din sal . str lucitoare ca un licurici.i statorniceasc în c pu orul ei un gând: „Ce bine e s tr ie ti i s mori s tul !“ e-bibliomax http://www. încondeiat cu m iestrie. ca i cum ar ascu i dou cu ite. Apoi î i a runc ochii pe mas i se sup r i mai r u: – Pân i c r ile mi le-au vr fuit! Repede.i l sase urma avusese grija s se înmoaie dintru-ntâi în dulcea . se plimb pe la icoane. la loc. zbârnâind mul umit . scorojit i unsuros. Î i scutur aripioarele. ei poftim! strig p rintele înfuriat. ar ta c dege elul ce. i-l arunc . se f cu una cu hârtia. i poftim ce g se te: preoteasa nic ieri – dus prin vecini. un fir de grâu uns cu miere.

Atunci r mase pe loc. Ce se mai întreba! F r îndoial de acolo c zuse.. luni. orbit de atâta str lucire.tk/ 9 mailto:bibliomax@libero. se ridic pe picioru ele de dinapoi. s mearg i s mearg . mai mari. scânteia.. i cât era de hot rât i de vânjos drume ul. Iar când a po posit. Într-o zi încerc o pornire l untric : ie i de supt umbra r coroas i d du buzna afar . deasupra c pu orului. S-a trezit ca dintr-un somn i parc era de când p mântul. Ce – nu f cuse nici un sfert din sfertul drumului?! Puterile îi cam sl biser . nu. Nu sim ise nici durere. Înc vreo câ iva pa i. în ploaia de lumin . Nu cum va era o f r mi c zut . i voinicul privi iar în sus.it . din care credea c se desf cuse: o s ritur – sau o vedea el ce-o face. Acolo o s se odihneasc . cruce. ca o prisp . Dar ce mireasm se rev rsa de sus!. de acolo. Ce c utase dânsul acolo? Iar din mijlocul t riei albastre. Mult s fi mers. acolo trebuia s se întoarc . Se f cuse parc mai mititel decât fusese. În mintea lui î i înjgheb planul. i de-abia ajunse. i umbl . mi ca picioru ele fragede i ocolea. Se odihni o clip . s mearg . i atunci. r t cit pe p mânt? i. la drum. îi deschise în sfâr it bine-bine i privi în sus. i ce întunecime. ud de sudoare. a mers.bibliomax. i ici. Pe urm încerc din nou. pe râna neagr trupul arunca o lumin dulce. avea de umblat. S se suie pe luger în sus. pe de margini. îl cuprindea întreg. ca o adeverire. mo nege te. z ri lugerul unui crin ce se ridica a a de înalt. dealuri.i putu opri un oftat: e-bibliomax http://www. b iete. b iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în rân . bulg rele de aur sc p tase de amiaz . s pt mâni. apoi. Încetul cu încetul îi veni inima la loc. dup ce trecu peste un gr unte de piatr cât un munte. dar nu se l sa. la bulg rul de aur. Dar ce dep rtare! i cum s ajung ? Privi în sus. i v zu c poate. i mult î i muncise gândul: cum r s rise. un bulg re de aur aprins arunca v p i. dea supra. c p rea o pic tur de rou . Atunci se mi c din nou. i. i când colo avea atâtea adânci tu ri. o f r mi de lumin închegat . V zând asta. Privea în sus i nu.i d dea seama. Cu cât str lucire. f r s tie pentru ce. i scoborî dincolo. Se uit în jos i-l prinse ame eala. parc se întruchipa o frunzi oar l t rea . mai tare. i-a mers voinicul. Privi în sus i se cutremur . i îndr zni: deschise ochi orii mai mult. Luciu i se p ruse lugerul crinului.i credea ochilor: zile. nici bucurie. i iar purcese la drum. c parc floarea din vârf des chi dea paharul chiar dedesuptul bulg rului de aur s -i culeag razele. i-al cui era? Mic cât un fir de linte. frunzi oara care-l ad postise. i. de sus. ce adânc i albastru se dezvelea cerul! i ce minune! Cu ochi orii lui cât ni te fire de colb. cât umezeal suptfrunzi oara lui. i umbl . atâtea ridic turi: v i. Tres ri. pe care i-l vedea pentru întâia oar .GÂND CELUL Cum venise pe lume nici el nu. cu cele dinainte î i f cu. Era el altul? Picioru ele nu mai erau ale lui de scânteiau a a? i mai era îmbr cat în aur! C ci i trupu orul lui. i de acolo. pân în vârf. se trezi la r d cina crinului.

bibliomax.„Uf! C mult mai am de suit. doamne!“ e-bibliomax http://www.it .tk/ 10 mailto:bibliomax@libero.

. Ar vrea s se simt dezrobit . pas rea se asculta singur . plutind pe ele. Î i avânt din ce în ce cântecul. Înc o b taie de aripi. smulgându-se. Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea.Vroia s se simt singur . Mai sus! Îmb tat . în înalt. Mai sus! Slab de tot i se p rea ciocârliei c mai aude glasul pitpalacei. trimis de c tre soare. În cântecul ei. glasul se-nal singur. Dar trupul greu parc -i înl n uie glasul. trupul cade ca un bulg re de rân spre p mânt. nu umpluse sufletul p s rii de o mare fericire. Scuturându. d du drumul ciripitului ei gâdil tor ca al unei grindine de m rg ritare. tremur tor i dumnezeiesc de dulce. Niciodat darul acesta.bibliomax. Într-un avânt î i pune cea din urm putere i. desf cut de greutatea netrebnic a c rnii. Oglinda cerului poleia p mântul. i raza mereu o cheam c tre în l imi. pentru ea i pentru soare cânta. slobod . Mai sus! Mai sus! i trupul mereu o trage înapoi c tre p mânt. I se p rea c tremur rile cântecului ei umpleau bolta cerului. Cea dintâi raz str punse v zduhul i se topi în ochiul ciocârliei. str vezie ca el.MAI SUS! S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeli ei:„Pitpalac!“ Cerul abia se rumenise. în înalt. în sf r it. Dar peste pu in deodat adâncul sc p r . se în l . se simte.i verse prinosul. Înota în valuri str vezii. Înc o lovire de aripi. pas rea îi spunea c vine.. deodat . nebun de fericire. î i încordeaz mai tare puterile.i penele. e-bibliomax http://www. i-nc una. C ci i fericirea nu. Apoi se dezlipi de rân i. dezlipit de râna p mântului.it . Aerul parc se rumenise. un tril de mul umire izvorî din gu a ciocârliei. i-l ine închis ca într-o colivie. luceaf rul tot f cea din ochi p mântului.tk/ 11 mailto:bibliomax@libero. – ea i raza. i-n vreme ce. pâlpâind din aripi.i alege totdeauna clipa nimerit în care s . în singur tatea ame itoare a în l imilor. pic turile de rou înc nu se pref cuser în m rg ritare. u oar ca aerul.

fusese cânt re în cuptorul brut riei lui Por-împ rat. în zori de zi. prin v zduh. rug pe un licurici s -i lumineze calea.bibliomax. când nu putea a ipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei. i ei. ci le povesteau b trânii în toate min ile lor. începur s -i fac vânt. O c ut totu i i n-o g si. nu era alta care s aib str mo i mai ale i i mai de via . când neamul lor greieresc î i ridica osanele lui însu i. s doarm în r coare. cu toat oboseala. fire te. î i puse în minte s isco deas c pe o l cust . din copacul supt care dânsul se odihnea. leg nându-se u or. i le-a cântat greierul pân ce soarele s-a ridicat de câteva suli i pe cer. gânde te el. i. e-bibliomax http://www. Chiar un str bunic al lui. greierul le cânt . „M rog. se întoarse. Iar vacile-domnului îl rugau s nu mai conteneasc . în cinstea lor. cânt re ul se rug de iertare. Iar vacile-domnului se sf tuir . supt frunzele uria e din care ast zi nici m car urme n-au r mas. s -l asculte. i cum numai de întrebat se putea întreba singur. C ci doar a a r mân pove tile pe lume. s a ipeasc pu in. P mântul era o nimica toat . de sus. se ridicar pe firicelele de iarb dimprejurul culcu ului cinstitului cânt re i. Las c -l c inau c nu putuse dormi. „Fire te – gândi greierul – l cust i s stea acas – dracul a mai v zut!“ i cum luna se ascunsese într-un nor. i se ad posti supt frunza unei rochi a-rândunicii. li se închin cu plec ciune. un bo de hum ce orbec ia f r’ de nici un c p tâi. ca i pe atunci. un imn al dimine ei. de i numai la gândul c avea s vorbeasc unei obr znic turi. cum se i cuvenea unui mân drucrai ce era. Greierului i se umfla inima în piept de mândrie.it . i. fiindc ele altceva n-aveau de f cut decât s -l asculte. ca s afle i-un r spuns. Ei biruiser vremea – d i nuiau st pâni în lung i-n lat. poftindu-le. i astea nu erau vorbe de ici de colo. care turbura lini tea b tina ilor de neam. Îl mai mângâie îns pe greier iubirea i laudele care o mul ime de maica-domnului – gâng niile cele ro ii stropite cu negru – i-o ar tau. greierul în elesese c i ele erau mirate de îndr zneala unei paseri venetice. cu mii de ani înainte.tk/ 12 mailto:bibliomax@libero. îl apucau furiile. de la al i b trâni pricepu i le auziser . n-a putea-o vedea i eu pe dihania asta? Ce neam a a de obraznic s fie?“ se întreba greierul. Toate gândurile acestea n v liser greierului în cap într-o sear . în juru-i. care îndr znise s se întreac din s rit cu el. Privighetoarea î i f cuse de cap. Iar înc lzindu-se grozav. a a.CÂNT RE UL E de neam! Între toate lighioanele lumii. Toat nopticica nu închise ochii. dar din semnele lor. i.

î i ro i m rgelile i î i d du ca pul pe spate. apuc . ame it. i-a v zut c poate zbura i f r s dea din aripi. S-a iscat un vârtej ca din senin. S r cu ul c r bu ! De pe gard. s-a uitat cu un ochi la c r bu i-a trecut mândru înainte. i forfec aripele de câteva ori în p mânt: î i d deau bine e. apoi î i strânse coada i zbur în drum. „De sta nu mai scap!“ crezu c r bu ul. e-bibliomax http://www. cu l comie. strigându. „Am sc pat!“ gândi cu bucurie c r bu ul i se în toarse s priveasc dup cuco . un p un. cu ochi orii ca dou neghini e. i r mase acolo. Atunci încremeni de spaim . an o . În clipa aceea un pui de sturz. C r bu ului nu-i venea s .. un c r bu mititel. mi-i drag i mie“. P unul s-a apropiat. i: hap! hap! – mai s se înece. Când s-a trezit. „Îî! Scap de unul i dau peste altul – î i zise c r bu ul – sta m -nghite!“ Cuco ul s-a apropiat. c r bu ul. apoi a pornit-o. gândi c r bu ul. pe vreo creang de copac. tehui. Ia s zboare acuma. „Ei! De a a paseri mici. mai m ri or ceva decât o nuc . C r bu ul se f cu mai mic decât era. r sufl : „Bine c-am avut noroc!“ Dar deodat . Vârtejul i-a f cut gustul.i sufletul: „Acuma chiar c-am p it-o!“ Când ajunse curcanul în dreptul cuco ului. peste câmp. S-a în urubat în p mânt. Pas rea se leg n o clip . curcanul se feri parc s nu calce c r bu ul. i le desf cu. cu coada rotund cât soarele la r s rit. cur i i livezi. i din cap tul drumului. venea un cuco . î i v zu de drum. S . i dac de pe jos fura flori. o vrabie. castaniu. îl înghi i. mare.tk/ 13 mailto:bibliomax@libero. preg tindu-se chiar s dea sturzului ziua bun . cât putea mai repede.. mai de seama mea. i. cu pieptul în plato . s ri.S R CU UL!. Când l-a luat vârtejul pe sus. l sând tot ce luase balt la p mânt. cu pintenii arcui i. se în l în picioare.it . i-n mijlocul unui drum de ar . când îl ajunse.i încerce aripele. pe dreapta gardul – tr ie te. apoi iar l-a întors cum îl g sise.i cread ochilor c mai e în via . de-acolo. l-a r sturnat cu ciocul pe spate. Cuco ul s-a dus. iar cuco ul scoase pieptul i mai în afar . pene i hârtii. Dar uite: colo e drumul. de cum z rise c r bu ul jos. Iar c r bu ul c zu pe-o buc ic de hârtie alb . C r bu de prim var . cu aripele fragede. Dar sturzul se l s lâng buc ica de hârtie. deschise pliscul. i-a strâns i el picioru ele. bietul. î i a e zase pui orii în rând. apoi s-a topit deodat . l sându-l. i acesta. zbur spre el. i acum î i lua zborul într-alt loc. de dup gard. privi împrejur: un drum pr fuit. care v zuse multe în via a ei. lâng o curte. inându. de pe-o ramur lu un c r bu . supt el hârtia. s-a în epenit o clip ca un sfredel.i dup dânsa odraslele care duceau în minte o înv tur mai mult. se înroti. luând cu el tot ce g sea mai u or în cale.bibliomax. Din cel lalt cap t al drumului sosea un curcan. s priveasc .

lâng teuca de ap . cu pintenii arcui i. cu dou pic turi de rubin drept ochi. Gâgâlicii – bo uri de aur. toate celelalte. sunt clo tele.tk/ 14 mailto:bibliomax@libero. De jur împrejurul cur ii se încinge un gard de c tin . parc -s totdea una v duve. strâns în fusta ei cu pic ele. Unul a s rit pe spatele mamei. se ese. sare. de cu prim var pân -n toamn . cu bone ica alb tivit cu arnici. Uite-i cum se fr mânt . cu picioru ele lui sub iri i fragede ca paiul. pe cap. ca i când dânsa le-ar îndemna i îndrepta trupul încotro s-apuce. s se lincereasc -n ap . Pune. sunt ra ele. gata ca de lupt . bibilica – picherea – alearg dintr-un col într-altul. ca i când ar c uta o comoar .i desfac lop elile pliscului. Pe de margini. fuse uria e. din porti a încununat cu ieder . î i atârn e-bibliomax http://www. de gospodin . e i dreptul lui: se înro e te. Parc vrea s . sâsâind. Î i hr nesc pui orii. linse. cum îi desparte. De ici. Doi cuco i tineri s-au apucat la lupt . de iute ce alearg . harnica ogr zii! Repede-repede.i mâna la ochi. la dreapta i la stânga. Apoi. tulpina de rochi a-rândunicii. s po i privi mai bine. a a-s de hursuze. supt tufi ul cela de agri e. cum se strâng roi i se desfac pe urm . pe rând. din loc în loc. s r cu ii. sfârâindu-i picioru ele în ghetele galbene pe nisip. osp teaz . Numai s -i auzi guri a când vreo lene e se întrece mai mult cu dedeochiul somnului. cu cercelu ii de m rgean la ureche. Cuco ul acela negru e ceasornicul cur ii mele. ele scurm mereu.i arate b rb ia câr dului celui de claponi. Înfoiate. i se cocoa dup gât. tiu numai s . Dincolo. ad post paserilor mele. cu plato a pe ne lor o elii. Albe.it . De acolo urm re te cu ochi orii lui vioi ce fac ceilal i: prinde clipa. s puie toate la locul lor. Iat -l pe culme. Uite-l cum se repede. an o . Penele zbor ca luate de vânt. hai s le privim. uite-o. C ci am paseri multe i felurite. A. pe vârfurile lor in acoper mântul – cerul. se înal plopi b trâni. ca i când cea din cap t ar fi înghi it un mosor de sfoar al c rei cap t l-ar fi h p it. îndemnând la t cere – le vezi? cârdul de gâ te se în ir . pe care se dea p n vântul. pe malul unei ape. Stai pu in i-o s vezi! Gr m ticul cur ii mele e doar curcanul! Iat -l: i-a i z rit. Ceilal i r mân locului prosti i. iar pe c tina în care vr biile stau împ nate ca albinele în roi. gata s sar în capul oricui s-ar apropia. pân ce z resc o alt prad . cum se pune mijlocitor între ei. Tufe de pomu oar i de agri e dau. leg nându-se. i apuc viermi orul. Iar dac a f cut pace. în untrul cur ii. pe cel mai vaj nic îl ciupe te i-l urm re te pân în cel lalt col al cur ii. ca la o azvârlitur de piatr unul de altul. cum se ciupesc de la un viermi or.ÎN CURTEA MEA Curtea mea e la ar . Mi când mereu din ciotul cozii. Dar bate soarele tare. i.bibliomax. din fa a lui – g ini care nu se ou – ale c ror pene lungi i moi îi prefac într-un fel de s l cii plâng toare printre paseri. una dup alta. fugind supt aripa cald i ocrotitoare a clo tei. Colo. Dar ce-i? G inele se strâng s priveasc iscoditoare. sau zburlite ca de vânt. Ai auzit cucurigul? R sare soarele.

Gâgâlicii de aur au n v lit supt aripele clo tilor. Auzi un l trat? E Duda – Duda ache. i-a strâns mugurul nasului. Un ocol. Când g se te o deschiz tur se opre te i latr – d de veste. Tot necazul lui e c gr m ticul î i poate înroti la fel coada. cu capul întors spre cer. dul ul. i lini tea i pacea se las peste curtea mea.i d mâna!“ Dar vultanul e priceput. i se terge prin zare. Gluguind.it . gâgâlicii r sar iar i la lumin . ca un drept judec tor ce este. s sar . nici nu vrea s se uite la el. s caute aiurea o prad mai pu in p zit . s se ascund . Aha! Vezi? S-au oprit toate paserile. craiul cur ii mele – prive te-l. Hai. parc -i zice: „Poftim dac . Numai fantele.iragurile de hurmuz i m rgele la gât. N-a vea nici o grij ! Gr m ticul l-a z rit cel dintâi. prime te închin ciunile tuturor. tie cu cine are de-a face. E un vultan.bibliomax. i. de ne-om duce i noi! e-bibliomax http://www. i-a scos gu a în afar i-l urm re te cu ochii. Acuma cerceteaz gardul dac n-are vreo gaur prin care s se poat strecura lighioanele în untrul cur ii. O s geat str bate prin aer.tk/ 15 mailto:bibliomax@libero. p zitorul. i-n urma lui paserile î i v d de hran .

a a. I-au pl cut alunele i. M c leandrul zice: – E cioc nitoarea! – Cioc nitoarea – r spunse scatiul – ce-o fi cioc nind mereu? – Caut veveri a. cum e iscusit . ce i-a venit în gând? S strâng alune. Din ziua aceea venea în fiece amiaz s . D duse. una cu copacul. Cioc nitoarea vroi s-o zbugheasc afar . mul umit gai ei mele. într-o bun diminea . în scorbur de alune. Bun! Cra -cra -cra . dar cu miezul dulce i gustos. Nici nu b nuie ti c i plânge numai dragostea ei. v pot spune. vezi.it . nici cu vârful botului s nu miroase vi forni a când. d de scorbur . un gust. s fac g l gie. biata! i-a s rit inima din loc: „Uliul!“ În nop ile cu lun ascul i privighetoarea – te încânt . Atâta pagub ! Dar eu tiu multe asupra lucrului stuia de la gai a mea. crezi c i-a venit. scatiule? începe m c leandrul. Acas i le-am spus gai ei. i gai a mi le-a t lm cit.i ia prânzul. S-a ghemuit înfundul scorburii. spre pild . o con vorbire între un m c leandru i-un scatiu. f cea planuri mari. am ascultat. dar le-am inut îns minte. Caut – coaja de alun ? De unde? C ea nici nu se atinsese înc de merindele strânse. s nu se mi te toat iarna din c su a ei. dar de-abia intr în scorbur c veveri a se repezi. i i-a umplut scorbura de cu toamn . cum o vezi: sai ici. c nu ti i nimic. Tocmai se bucura c d duse norocul peste dânsa.bibliomax.. fiindc am înv at-o s vorbeasc omene te. i. dar s-a i mâniat. tare. în vreme ce dânsa d pove e pui orilor ei: „Nu ie i i la marginea cuibului!“ „Nu striga i când nu sunt eu cu voi!“ „Tst! pisica!“ O vrabie ciripe te pe gard. s-a pus pe mâncat. Cerceteaz : un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veveri a. A a. s se hr neas c . auzi ciripind o rândunic . s nu mai p easc cum o p ise când rosese o iarn întreag coaja copacilor. a sosit tot a a zglobie. dup zisele m c leandrului. a jungi s crezi c pentru tine î i vars în gâlgâiri ploaia de m rg ritare. – Veveri a? De ce? – Urâ i îmi sunte i voi.CIOC! CIOC! CIOC! i paserile se-n eleg între ele. mi-a descoperit câteva taine ale graiului p s resc. scatiii. peste alun. i-a a teptat. îl deslu e te m c leandrul. d un zi. la-nceput. se zgârie la un picior într-o coaj . Dtale pu in î i pas . de la gai a mea care. veveri a a dat într-o bun zi peste un pom ciudat. Dumneavoastr poate nu m ve i crede. i poamele i mai pu ine. demult tare. A a. S v-o spun: „Cioc! cioc! cioc!“ se aude de departe. a în eles ea c -n alune trebuie s fie ceva.. Plisc are. m-ascul i. – Demult. frate. slav domnului! Cra ! iac i miezul. fiin prev z toare. pe când oamenii erau pu ini de tot. D-ta. dar e-bibliomax http://www. vâr -te colea.tk/ 16 mailto:bibliomax@libero. În diminea a când o pândea veveri a. i ei. Nu-i cuno ti povestea? S i-o spun! (M rturisesc c vreo câteva ciripituri nu le-am în eles. întocmai. cu roada rotund . povestea cioc nitoarei:) . Ce era? Cioc nitoarea. S-a pus la pând s prind pe ho .

când i-a venit inima la loc. de parte: Cioc! cioc! cioc! Scatiul piruie iar: – tii una. Mai târziu.tk/ 17 mailto:bibliomax@libero. i cioc na ul bate mereu. Acestea le-am auzit mai d un zi povestite de c tre un m c leandru unui scatiu. V rog! e-bibliomax http://www. Un lucru îns : dac veni i cineva pe la mine. De atunci mereu cioc ne te la fiecare copac. M asurze te cu oc rile.. dar ce i-o fi zis: „Dac mi-i dat s cioc nesc mereu. a b tut cu ciocul: Cioc! cioc! cioc! Dar veveri a î i mutase culcu ul.. în laba veveri ei. Cioc nitoarea se ca r cu ghearele de trunchiul unui mestea c n i-l cioc ne te de jos pân sus.it . ca opârla. s-a întors la veveri s se roage de dânsa. – Vezi bine. s nu spune i cumva gai ei mele cele ce v-am dest inuit. O fulgerare ro ie str bate lumini ul. Ea cioc ne te fiindc suge din mustul copacilor – i-o fi pl când hrana asta.. d -i în jos. s m hr nesc!“ – A a-i! încheie scatiul.. frasinul mai în bu it.. Fagul sun mai tare.. M uit i eu. – Zi. de atunci – întreb scatiul – n-are cioc nitoarea coad ?.. dar nici c d de r spuns. se terge din ochii mei.. frate m c lendre? Eu cred c tot ce mi-ai spus sunt numai ni te vorbe. i pe ici i-i drumul. Un stejar g unos r sun ca un hârb. se duce. M c leandrul se sup r : – Se cunoa te c e ti pas re neispr vit . N-a mai intrat în scorbur . Ssst! Uite-o.veveri a o prinse de coad ! D -i în sus. S-o fi hr nind ea cu mustul copacilor. i s-a v zut f r coad . i. cel pu in s trag din asta un folos. las coada.bibliomax. smerit . Apoi trece la alt copac i la altul. De-abia se mai aude.

i ce i-a zis:„Bine.. c-un trandafir alb în cioc. dup ce s-au strâns la un loc cu toatele.i poarte aripile prin verdele ierbii. iar pentru c prin e-bibliomax http://www. hop!. Îngerul. de-mi am r te zilele.Asculta i ce-am vorbit cu gai a: Eu: Pas re drag . jur mintele mele sunt ceva mai grele. i mai toate s-au bucurat de socoteala sticletelui. Eu: Gai drag . i atâta tot. î i f g duiesc c de acum înainte n-o s mai spun altora nimic din ceea ce-mi vei împ rt i. A a mi-ai vorbit i rândul trecut i mi-ai pus cioc nitoarea pe cap. cu verdele ierbii i cu aurul soarelui. Dumnezeu meni floarea s se fac ro ie..it . Gai a mea e foc. d -ne din toate câte ceva i las -ne s ne amestec m noi cum ne-o t ia capul“. de.. Decât c Dumnezeu se cam s turase s le vad pe toate la fel. mic i afurisit: „Doamne. prin înaltul cerului. de pe trupul lui.i spun i povestea asta. Preaînaltul o chem s o mustre c a rupt floarea. le zise s .i lua ochii cu str lucirea lui dac -l priveai. i cioc nitoarea. ca ziua i ca noaptea. i de atunci p unul c p t darul acesta. s . apoi s se lase pe p mânt.i roteasc coada... s -mi spun cum au c p tat p s rile penele lor a a de minunate la vedere..bibliomax.i aleag fiecare.. Dup ce p unul a îndeplinit toate acestea. crede-m . zise el. Tocmai atunci. felul penei în care ar vrea s fie îmbr cat . Dumnezeu îi porunci s . o s . preasfântul le-a spus c vrea s le înfrumuse eze. V-am dest inuit p ania cioc nitoarei i de-atunci i-a pierdut încrederea în mine. cânta mai frumos decât toate i era i pas rea lui de cas – a hot rât a adar unui p un s . Uite (î i scoate un fulg cu ciocul i-l las s pluteasc în aer). P s rile cerului îns . Ascult . Gai a: Las ! Las !.i ia zborul în zorii zilei. Vezi dumneata.. de ce n-ar fi i la pene?“ Atunci s-a uitat în sus. În sfâr it. Eu: Gai drag . Dumnezeu a zâmbit i a încuviin at ca cele care vroiau s asculte de sticlete s fac dup cum le-a sf tuit el. Gai a: Las c te cunosc. care în târ ziase. dac la trup sunt deosebite. Fiindc din pricina trandafirului r s ri cea dintâi pic tur de sânge pe lume. i-n jos.. pu ine au ales penele acestea.i moaie penele în albastrul v zduhului i-n aurul r s ritului. m jur. i ca s -l vad mai bine p s rile pe p un.ÎN FEL DE FEL DE FE E. i. Eu: i lada-n pod! Gai a: A a. cum se i f cu. când lu crengu a se împunse într-un spin i îndat îi ie i în vârful degetului o bobi de sânge. deprinse mereu cu albastru v zduhului.Dumnezeu a poruncit unui vultur s adune toate zbur toarele cerului. O s pt mân întreag am rugat-o pân s .tk/ 18 mailto:bibliomax@libero. La-nceput toate p s rile aveau penele de dou feluri: albe i negre. i-a hot rât îndat unui p un – p unul era alb. apoi porunci unui înger s -i aduc trandafirul s -l miroas . Ar tân du-le p unul..i in cuvântul. s . Gai a: Jur mintele tale sunt ca fulgii mei de u oare.

A a preaînaltul i-a atins degetul de penele p unul i-a f cut: prigoria. apoi iat ce i-am vorbit: Eu: Ia ascult . Zis i f cut. umbli cu iretenii. Cel dintâi sticletele. Ba sc pa i de cântecul z ludului. El. m-am gândit pu in. Ba chiar i eu am întins aripile de mi-a pus albastru pe ele.i tearg degetul de capul ei. De atunci privighetoarea cânt a a de frumos. cum o cred eu. i-am spus un adev r. acum. Eu: A a-i! Dar adev rul e un adev r când e pentru to i la fel. i cânt . a întors capul. frumoas poveste i mare minciun mi-ai în irat. c toate au n volit la ea. ca i cum mi-ar fi zis:„Vorb s fie!“ Ei. de iertare. i cum avea un glas minunat. apoi a început s fluiere un cântec pe care am înv at-o eu. dispre uit de celelalte p s ri. Ce s vezi. iat i privighetoarea! Privighetoarea pe vremea aceea. cu ce putuse lua i dânsa de pe aripi. Gai a: Dac o crezi. gangurul. Dumnezeu îns se sup r foc de lenea privighetoarei i o l s a a. vroia s a ipeasc pu in. a r mas p unul. s se ating de dânsa. adev ruri. de bucurie. cam pu in.tk/ 19 mailto:bibliomax@libero. i fiindc acuma se trecuse cu somnul. pentru to i. Vrabia fiindc era cald sa sc ldat îndat în rân i s-a f cut ca dracul. Dar dintr-o pic tur ce s-alegi? Pe urm . scatiul. i-au amestecat penele care cum le-a t iat capul. foarte în eleapt ce-a gândit:„Eu nu-s proast . era cea mai lene pas re: dormea i ziua i noaptea. îns ? A a le-a luat ochii celorlalte p s ri ro ul cioc nitoarei. vecina ei. v place? Ca s m r zbun pe ea v-am dest inuit i povestea a ceasta. i neagr a r mas. Ia a a!“ Dup ce gai a sfâr i. Dar cel mai folosit.i mai putea lua cuvântul înapoi. Pu ine au avut în elepciune s se roage de Dumnezeu s le fac cum o crede înnem rginita lui m rinimie.Atunci. un cântec de batjocur . Ce s fac ? Tocmai atunci îi lovi auzul glasul p unului. obosit. Cioara. i-au r mas lui. aurul i verdele. Iar el. iar p unul schiaun ca o mâ . i se f cu mil Ziditorului de p s ric . s-a pus îndat s cânte. De trei ori i-a poruncit Atotputernicul s tac . Dar fiindc privighetoarea zbur de um rul Atotputernicului. nimerise i ea la spartul târgului i alerg la preaîn eleptul s -i schimbe i ei penele. Îns nu. c nu vroia s r mân a a cum o mâzg lise. e-bibliomax http://www. în schimb. f r s ia seam c Dumnezeu. s capete i ele m car cât de pu in din fa a sângelui.bibliomax. Eu:Gai o. i se rug . Uite. îns i a a e bine c tot mi-a venit mintea cea de pe urm . î i închipui. Ia s r mân eu neagr cum sunt“. adev rate. de unde! Îi da înainte. dintr-un tufi . gai o drag . s r mâie însemnat . oamenii îl tim. cu pana mea n-o s m ia nimeni în seam i-o s m -nmul esc în pace. ba o i pedepsi s nu mai doarm nici nop ile de acum înainte.cioc nitoare se întâmplase aceasta. Atotputernicul spuse îngerului s . M rturisesc. Gai a m-a privit. Uite-a a. Tot astfel i corbul. c tot albastrul. vrabia. i ce se gândi Dumnezeu? S treac glasul p unului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o d duse se cuvenea. Gai a: i câte minciuni n-au fost mult vreme. i fiindc îndurarea lui Dumnezeu nu c u noa te margini. în grab .it . i cânt . frumos. Adev rul numai noi. i-un dar mare.

pas rea moart mânat de valuri i porumbelul care se rote te mereu. în v zduh. apoi cade rostogolindu-se în undele râului. în urm . Gr bite. dar din perechea din urm . i-n clipa aceea un bubuit de pu c clocote te aerul cuprinsurilor. s-au strâns în diminea a aceasta. O lume ciudat pare c prinde fiin supt stele.tk/ 20 mailto:bibliomax@libero. Bucuroase. i supt cerul. urmându.. o pereche r mâne în zbor mai potolit. Ajung deasupra râului. se de ir . în care raza de soare s-a stins. so ul. în ochii lor parc fur soarele. Paserile se rotesc în înalt. peste lunci. umbre se strecoar r t cite. în vreme ce o raz de soare împunge pânza norilor i tive te pe cer o dung de lumin . îl urm re te mereu. pornesc. i. i lin.. le pun în frunte. Întâi o iau pe-aproa pe de p mânt. se înal drept. i iar se r resc. pe apa albastr a cerului. ipete r sar i se stâng. care se aud ca ni te sunete supte u or dintr-un flaut. chem ri de c l uzire umplu largul cuprinsului. Se ridic stolul sus-sus. i-n vârf de s geat c l toresc. i-n fâlfâirile lor. urm re te pu in stolul. ca un simbol al ve nicii iubiri!. paserile bat din aripi i se hot r sc.bibliomax. pe aripele lor parc duc prim vara.NEDESP R ITE!. cu ochii nedesprin i de la trupul pl pând i p tat de sânge ce lunec la vale. se rote te în dou cercuri. cu cel din urm fior al vie ii.it . c l toresc trei: stolul care se terge în zare ca un r mas bun. caut îngrijat. noiane de frunze desprinse pare c sunt purtate de vânturi. se terg din zarea plaiurilor noastre. deasupra rari tilor. iar se strâng. ca o s geat . ca împinse de un dor tainic.. Toamn ! P durea fumeg .i so ia. printre plopii înal i. Stingherul. în cercuri strânse. care o fur i o poart mai departe. O putere îl ine atunci deasupra v ltoarei. de jur împrejurul p duricei. din gu – un semn al c l uzei – vrea s le strâng pe toate la un loc. apoi î i aleg c l uzele.. Negurile se las perdeluind z rile. vâslesc. un ipet n bu it. i cu ele parc iau ceva din sufletul nostru. Apoi fac un ocol mare. î i adun apoi puterile. spre raza de soare. Patru. pe apa turbure. Sunt paserile c l toare. î i vede tovar a. o iau mai înainte. ca i cum ar vrea s mai vad locurile aceste o dat . Se duc! Încotro? În nop ile reci de toamn v zduhul parc fream t . Cele dou perechi feresc ca fulgerul în l turi. i-n urma lor toamna cade mai grea! e-bibliomax http://www. dou perechi. apoi se întoarce. o turturic î i curm zborul. de la trupul pe care. Un stol de turturele a întârziat.

nadoleanca – b b tia. st cuco ul – Pa a. ca un colb de argint. apoi. pe-o ureche. care mai jos. Bogheta i Cucuieta. i-n aceea i vreme. pu in mai r s rit decât un ou i cu un cucui mai mare decât ea întreag .i une ori mo ul. se preface într-un întins de ap care. cu atât umbl mai leg na i. Sufletul lui. îmbr cat în pene. pe crengi deosebite: Ro cata. i chiar decât al p unilor mândri în port. i chiar în fa î i desface stâlpii. apoi î i ud pliscul în m rg ritarul de rou de pe frunza cea mai apropiat . e mai avântat spre frumos decât al curcanilor care se umfl într-atât de par ni te burdufuri. decât al tuturor gânsacilor care se plimb pe ap i fac pe vis torii. Cuco ul î i caut cu ochii tovar ile. întinsese gâtul i. da. care mai sus. La o parte. i f r p rere de r u î i rupe totdeauna din somn numai s vad cum r sare soarele. mai încoace câmpul. La stânga. cine tie unde. întâi e ca o dâr de z pad . din umbr . de pe creanga cea mai de jos. în fa a r s ritului e-bibliomax http://www. se face lucie.tk/ 21 mailto:bibliomax@libero. Mije te de ziu . între paseri. dar cu glasul. amândou gâlcevitoare foc. De aceea dânsul acum prive te. minunat. Dar unde-i Puica? Asta. doarme Sura. Puica. ireata. cum le-a fost mai pe plac i le-a venit mai la socoteal . ca ni te gogo i. Cel pu in Berca. cum îi zic to i ai casei – rotofei. aproape satul. pe când celelalte visau înc . într-o sc p rare orbitoare. pe când to i ai casei dorm. dar în cap n-au minte nici m car cât un gr unte. dunga de lumin a zorilor. u oar . dorm duse cu capul supt aripi. treng re te. prive te. ori decât al r oilor care. cele dintâi dou raze ale soarelui se topir în ochii celor doi îndr gosti i. de i r zboinic. Colo. cu ochii înc ce o i de somn. din fundul z rii. împr tiate. când sunt seci. cu cât sunt mai fuduli. treng ri a îl s rut de „bun diminea a“.i înal o margine tot mai sus. mai jos. Departe. în zare. ca i cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!“ Dar unde-i? Atunci un fo net u or de aripi îl f cu s ridice ochii. Pe urm .it . a scos cinci rânduri de pui pân acum i mai face pe tinerica. Lumina încremene te o clip . Cuco ul î i înfoie penele i r mase a a. coco ate de cu sear pe crengi. le z re te i în gândul lui le judec pe toate. s le poat vedea pe toate. E poet. ici. poala cerului prinde fiin parc i lumina începe s se cearn peste p mânt. cu capul an o . casa de la cealalt margine a ogr zii. se v d dealurile. sora Surei. cuco ul r sufl fericit. uf! tare l-a mai plictisit. tremurându. ca al m garului între dobitoace. îi era drag ca ochii din cap. iganca. îi pla ce cum merge înfipt . v zuse c n-are încotro i-l l sa în pace.CUCO UL În nucul stufos din marginea ogr zii. sculat cu noaptea-n cap. ce va mai tân r . u oar . ca sorbit de-o putere a v zduhului. dar tot o poam . g inele. Aerul se înfioar . prelingându-se pe cer. În dreapta. El e poet! E cel dintâi care se minuneaz de frumuse ile firei. încetul cu încetul. oglinda aburit de pân acum pare c r sfrânge un foc dep rtat. drept deasupra lui. dar prea î i scoteau ochii de la el i prea i se ineau de urm . cu creasta l sat . Cu gâtul întins. De parte. tot lâng el i numai lâng el. Puica e o americanc alb ca laptele. la rând. bune fete. a a. se deslu e te.bibliomax.

e-bibliomax http://www. b tu din pinteni.bibliomax.. î i fâlfâi aripile ca dou steaguri i.i gâtul – cu gândul într-adins s le fac s tresar . întinzându. dându-i s în eleag c le-o preg te te el.“ Apoi pl nui o ghidu ie: f cu Puicii cu ochiul.it ..tk/ 22 mailto:bibliomax@libero. voinice te: – Cu-cu-ri-guuu!. Se ridic în picioare. drag ! i proastele astea dorm. bui mace.care ardea în par . Peste câteva clipe privi spre g inele care dormeau i zise Pui cei: „Ce frumuse e dumnezeiasc . din somn – trâmbi din gu .

tk/ 23 mailto:bibliomax@libero. cu penele gulerilor zburlite. Cel negru prinse creasta du manului înascu i ul pliscului. uneori sure. Gulerul i penele sub iri. cuco ul î i auzi tovar ele optind. cu aripele pu in desf cute i date-napoi. ochii le vedeau ro u. Cel negru b tu o dat din pinteni i se lovir piept în piept. creasta plecat . o creast c rnoas . fiecare se silea s trâmbi eze mai înainte zorii zilei. ce-i atârnau de pe spate spre pinteni. i-amândoi cuco i frumo i. Aripile. albe aripele. ca o elul. apoi se dezlipir repede i. se n pustir . Alb pieptul. Pieptul luciu. ca i cum ar fi vrut s se r peasc -n v zduh. ca suflate cu aur. se avântar din nou.bibliomax. O sc p rare i s-au repezit.LUPT TORII Soarta se vede c -i menise a a: s fie vecini i s fie du mani. pândind clipa când s se r puie. Erau grozav de voinici amândoi: cel negru ceva mai iute. izbindu-se scurt. alb coada bogat -n pene. Ca i cum i-ar fi suflat odat vântul a a s-au ridicat de la p mânt. ro ie. st tur a a pân când durerea îi în vinse.it . ale cozii. i. S-au oprit fa -n fa . c utând s se apuce cu pliscul. de ast dat pe via i pe moarte. u oa r . plin de mustul din care se i hr nea cea dintâi urzeal a l vicerului ierbei. p mântul era jilav. cu gâturile întinse de mai s se desprind din trup. i iar i se deter -napoi. Era o zi frumoas de prim var . aprig. Cuco ul alb. e-bibliomax http://www. cu g inele lui. resfirat . Numai deasupra capului cu ochi nelini ti i ca ni te gâze. G inele se oprir . în eleseser c aveau ceva de privit. vr jma ul negru se proptise gata de lupt . s se m soare. moi ca m tasea. Cum scurma a a. un alb moale. Unul negru. negruaspru. cu ca petele pe spate. deasupra capului cu ochi galbeni. cu vârfurile penelor pu in-pu in g lbui. alb gulerul. cel alb îi înfipse gheara-n gât. Sângele clocoti deodat în trupul amândurora. Se ferir pe urm în l turi. de partea cealalt . cu gâturile întinse. Plini amândoi de sânge. cu ape t ioase. clipa dorit de amândoi sosise pe nea teptate. ca mangalul. plutitori în m rgeanul pleoapelor. cu aripele-n coapse. cu sclipiri alb strii ce se stingeau îndat . tremurând. la scurmat. ca al om tului de curând c zut. Ridic seme capul. s se sfâ ie cu ghearele. î i aruncau priviri t ioase printre sp rturile gardului. b tut i ro ie ca o garoaf . Nu se puteau suferi. atunci se smuncir -napoi. i-n sfâr it se intuir locului. ml dioa se i întoarse ca ni te arcuri. Ast zi îns . b teau în verde ca fierea. i drept înainte. a prins ca para focului. cu toate lucirile pe care negru le poate da în mângâierea luminei. i totu i prilejul nu-i adusese înc fa -n fa . Cel lalt alb. s rir unul deasupra celuilalt. cel alb mai cump tat. i penele lungi. cu unde brumate. treng re te. prinzându-se îngheare. ca argintul odoarelor vechi. Se îndesar pene-n pene. turba i. ie ise pe t p anul de din dosul casei.

Iar lupt torii. se rostogolir la p mânt i iar se în l ar . r suflând cu greu.it . alc tuind parc o floare ciudat . Nici unul nu biruise. S par p mântul cu pintenii.Strân i în gheare ca-n ni te cle te. e-bibliomax http://www. fiecare în mijlocul alaiului s u. se amestecaser -n lupta abra . negre i albe. i cum st teau a a. îi înconjurar . o floare chinuit de furtuna ce-i împr tia petalele-n vânt. c trupurile lor se contopiser . zbârlite. aprigi.tk/ 24 mailto:bibliomax@libero.bibliomax. Dar puterile li se sleir . resfirate. dup ce se mai privir o dat ca i cum i-ar fi zis: „pe mâine!“. se dep rtar an o i. însângera i. Pe pieptul celui negru se a ternuse o dung ro ie de care se lipise o pan alb din haina potrivnicului. g inele se apropiar mul umite i mândre parc fiecare de st pânul lor. Se mai încordar o dat i se descle tar doborâ i. Din creasta celui alb se prelingeau pic turi de sânge. smulse. Penele. i râna s rea împr tiat . cu pliscurile împlântate unul în carnea celuilalt. în picioare.

. ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boal . c ci steaua nu mai avea unde s se oglindeasc . cât era ea de greoaie. chiar sub creanga pe care st tea. ca s o g seasc privighetoarea. Ochi de mâ s lbatic nu erau. Poate c Dumnezeu îi h r zise darul sta s mai înfrumuse eze noaptea. R coarea nop ii o mai învior . se scoroji ser frunzele. cu penele ei înfoiate ca i cum i-ar sufla mereu un foi în co ul pieptului. s bea o pic tur de ap m car. i se hot rî. de la un copac la altul. numai într-un târziu. dar de ce str luce te pic tura aceea nu i-a dat bine seama. la rândul ei. c ci. pân ce a ajuns. Decât se-n tunecase de-a binelea. i-a dezmor it aripile i-a pornit-o la drum. încetul cu încetul. Pân i buhna. care pe vremea aceea era pas re de zi. cu ochii nepotrivit de mari. apoi de la o poian la cealalt . s g seasc un izvor. i-a închipuit c uitase ziua un pic din lumina ei. un pârâu. iarba se m cinase. î i fâlfâi aripile. Se co covise scoar a copacilor. trebuia i ea. Atunci. Atunci a poposit pe-o crac . Atunci? Zbur jos. unde nu le putea lipsi apa niciodat . privighetorii.. o luar în sus. Ce s fie? se gândi buhna. c nu. s g seasc unde s . Lighioanele p durilor umblau cu limba scoas . buhna. s vad prin întuneric: i acuma de bun seam crede c vede fiindc lumineaz dânsa.. i mare-i fu mirarea buhnei când nu mai z ri lumina. Ici.i astâmpere setea. Atotputernicul r sfrângea într-însa o stea. cu capul ei buhos i nedormit. locul b l ilor nici pas s se mai cunoasc . într-o alt p dure. s lumineze. Cum era tare însetat îns .it . i-acum nu mai izvora decât câte-o pic tur pe care Dumnezeu o p stra. fiindc nu erau doi. plec pu in capul. i-n locul ei r mase p mântul întunecat. însfâr it.tk/ 25 mailto:bibliomax@libero. spre inuturile înz pezite.. Izvoarele secar . p mântul se f cuse cenu . în fiecare noapte. unele din ele.PAS RE DE NOAPTE O zi în bu itoare ca aceasta nu mai scoborâse Dumnezeu pe p mânt. A stat buhna. ca de-m prumut. De-atunci s-a deprins. dintru-ntâi. Va s zic ea o b use odat cu apa? Zburând înapoi pe crac . i care nu-i fu mirarea când sim i p mântul sub picioare jilav. fiindc sorbise pic tura de ap care se cuvenea numai privighetorii. câte o uvi de ap . sorbi apa. i cum nu era deloc deprins . c zuse noaptea.i întinsese niciodat înc aripile la zbor. se gândi ce se gândi. Fusese pe acolo un ipot bogat în ap . „Dac sorbise lumina. s-a gândit. ca celelalte. cum str luce te ceva. O fi i pedeapsa lui Dumnezeu. e-bibliomax http://www. Deci noaptea îi era dat ei s tr iasc “. i-n clipa aceea z ri. s a tepte zorii zilei.bibliomax. Lucea pic tura aceea ca un ban de aur. i. i peste o ap s dea nici gând. Dar cum st tea a a. colo.

deodat . Aripa îi mai st e-bibliomax http://www. goal .. caut s mai pluteasc sus. i a a a mers pân dup -amiaz . peste care prim verile se a tern cu spuz de flori. ca a unui c rbune. i i se f cu dor de r coarea dulce a undei erpuitoare. scoteau sclipiri repezi ca a prundi ului sp lat de ape. ceva mic. i. încânt toare. scuturându. Pe urm î i plec în jos capul. în noaptea deschi z turei adânci. dedesuptul lui. Apoi î i lu iar i zborul pân pe stânc . Cum sta nemi cat. suind i scobo rând prin aer. ca ni te pietre scumpe. Aproape se treze te. Zbur cu dânsa. apoi a r mas acolo. Se rostogole te de câteva ori prin aer. cerul arde. simte fierbin eala glon ului. dar de de suptul lui mun ii parc se pr bu esc.bibliomax. r zbubuie. pân -n dep rt ri adânci. se las tot mai jos. îmb tat de pl cerea s fluture la în l imea uria . care cândva îi ajutase s se ridice. î i încordeaz puterile.it . umed . apoi îi d du drumul i urm ri cu ochi str lucitori lunecarea u oar . ca o flamur . sclipind ca argintul. Lu mun ii în lung. primprejur – nici o vietate. Î i ia zborul gr bind spre cuib. ca o s geat . Mun ii parc -s aprin i. sus. i.tk/ 26 mailto:bibliomax@libero. i. se l s pe o coast . prea neînsemnat. sus. când. în t cerea neclintit . a plecat capul i-a privit în jos. deodat . parc z re te un foc grozav. ce-i arde carnea. a penei. Nici o boare de vânt. deasupra muntelui. satele împr tiate. Aceea i lini te în tot cuprinsul firei. în aceast diminea sc ldat de soare. Adieri de vânt îl înf oar în v lul lor. erpuia. întinse aripele la soare i închise ochii. ca gr un ile. b u îndelung. p rea c -i col ul ascu it al stâncei încremenite acolo de veacuri. S-a în l at mai întâi drept în sus. deasupra brazilor b trâni. a mun ilor falnici. f cu un ocol larg. Apoi i se p ru c ceva flutur mai jos. prinse o pan c zut chiar din aripa lui. privind în toate p r ile cu ochii lui ca dou scântei. Se ridic . soarele apune. a lui singur. pentru ca s îndr zneasc s se suie pân la el: se repezi. nici un mur mur de ape care s str bat atât de sus. p rea i el de piatr .VULTURUL S-a ridicat. din stratul gros de mu chi al muntelui. I se p ru c lumea aceasta frumoas . Se apropie. Oamenii nu se z reau. S lt i se repezi în fund. în nori de sânge. Se scoborî u or i se a ez pe vârful unei stânci ce â nea în sus. în ciocul gata s frâng . întinzând gâtul gol. s-a leg nat în aer. ca pe o ap . din pr pastia întunecoas . Obosi. însetat. sus. Pe câmpiile lu cii. cu ciocul deschis. în ghi ind aerul în gâlgâiri puternice.i aripele. Mai are pu in. a întins aripele. prin pleoapa închis înc .. e a lui. t iat ca de pala unui zmeu. i aripa-amor it îi cade în jos. dea supra. a str b tut v zduhul r coros. i doritor de lumin . un tunet. deasupra p durei de brazi. în fund. De parte. z re te pr pastia spre care avea s se scoboare. se l s în vo ie s cad în ap : stropii reci îl acoperir deodat . izvorul. A ipi. a c rui flac r încinge tot cuprinsul z rei.

i întind aripele. ud de sânge.it . Iar vulturul simte c -i pierdut. Se las s se pice drept peste c prior. cu ghearele strânse. un c prior st lini tit. O ur stra nic îl cuprinde. îi înfige gheara în ochiul curat i umed. parc ar dori s se sting toat lumea o dat cu dânsul. e-bibliomax http://www.bibliomax. se anin de o ramur .tk/ 27 mailto:bibliomax@libero. R coarea îl mai învioreaz o clip . i. Drept dedesupt. cu cea din urm putere. În vreme ce c priorul se scutur i fuge. iar i caut s . la r d cina bradului. pas rea cade moart . Lunec printre brazi.pu in întins . apoi i se frânge lâng trup. Se uit în jos. cu ochii deschi i. privind înainte. c puterile îl p r sesc. n uc de spaim i durere.

bibliomax. vreau s v dau pe ziua de ast zi înc o tovar . De aceea. c nici urechea m garului n-o s prind nota privighetorii. c nu ne-om ajunge cu ce ne hr ni. viet ilor. – Bine. Doresc s aud pova a voastr – cum i ce înf i are s -i alc tuiesc. Ia s -i croim noi o dihanie cum n-a mai v zut nimeni. p ianjene? – Privi i-mi picioarele. ce sfat îmi dai? – Înalt-preasfinte. dup gustul ra ei. Cele patru vie uitoare se traser mai la o parte.tk/ 28 mailto:bibliomax@libero. Într-un rând. ironist. odihnindu-se pe o piatr . f cu mâ a. decât ar mai face un dobitoc pe lume. câte ipatru. – Bun! Dar tu. Atotputernicul se plimba pe p mânt. o broasc . Astfel putea s cunoasc i inima i mintea acelor c rora le d duse suflet mai dinainte. Merge i de v sf tui i dintru-ntâi între voi i veni i cu lucrul gata. Dumnezeu zâmbi.u. – Bun! Dar tu. doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. zuliar pe leb d .Ascult chiar de m gar. broasco. în sfat. u. se sf tuir ! Apoi. i u. aripi de albin i picioare de p ianjen! Iat lighioana pe care o doreau ele! e-bibliomax http://www. o albin i-un fluture pe câte-o floare. – Ei? le întreb Dumnezeu. nu-i ajunge prea sfântului c ne are pe noi? O s lase atâtea fiin e pe p mânt. le chem la el i le spuse: – Asculta i. i-n mijlocul unei mreje. c . – Bun! Dar tu. care-l rugase c . privi i-mi ochii i face i-i noii vie uitoare la fel. care vroia s tirbeasc din m re ia tigrului. n scu oarecele. dragilor.u. zise broasca. venir în fa a Domnului.u. i cum c ta cu ochii primprejur. f ptui gâsca. iat ce vede: sub o frunz . A a. – Bun! Foarte bine! r spunse Dumnezeu i zâmbi: ochi de broasc . dup placul elefantului. fluture? – Privi i-mi trupul.it .DUPA ASEMANAREA LOR F cuse Dumnezeu aproape toate lighioanele p mântului. trup de fluture. esute între dou crengi. cu cât vor fi mai multe. Îi r m sese de învie uit numai câteva. dup pova a leului. albin ? – Privi i-mi aripile. doar l-om s tura. se umfl broasca. un p ianjen. Dumnezeu tia c fiecare din viet ile acestea î i vor avea pe p mânt menirea lor. mai bine i-ar lungi lui urechile. cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta.u. Tu. se gândea cum s mai dea o vie uitoare aerului.Pe acestea se hot rî s le pl smuiasc dup sfatul celorlalte. întrebând i ascultând în dreapta i în stânga. dup cum nici m rimea elefantului n-o s poat batjocori micimea oarecelui.

i în mâna Domnului r s ri. Tocmai în clipa aceasta uite i-o opârl .it . – Acum s -l vedem. zbur .. opârl . – Fie! Du-te! porunci Dumnezeu f pturii celei noi care se ridicase pe vârful degetului s u. codindu-se: – Da. V place? Cele patru sf tuitoare r spunser . deodat .bibliomax. e-bibliomax http://www. apoi întinse palma. Ea rug pe Dumnezeu s dea via unei alte rândunele mai chipe e ca ea.. tu. – Iat sora voastr . încet. din r utatea celor cinci vie uitoare. r spunse cu acreal opârla. o l s tot pe dânsa mai frumoas . i a a. i Dumnezeu îi f cu hatârul: însufle i l stunul.. pentru întâia oar pe p mânt. noua vie uitoare. Dar pentru inima cea bun a rândunicii.Dih niile se uitar una la alta. – Ei. M rite Doamne!. Doamne.. zise albina. broa tei. S-o întrebe i pe asta. Dar Dumnezeu blagoslovi în aer.tk/ 29 mailto:bibliomax@libero. Dar ar fi nedrept s nu se tie c dintre toate vie uitoarele numai rândunica fusese m rinimoas . i Dumnezeu în elese c noua vie uitoare era într-adev r frumoas . nebunatica i ginga a libelul . se gândi Dumnezeu. ce zici c -i mai lipse te fiin ei acestea ca s se des vâr easc sfatul celor patru tovar e ale tale? – Sprinteneala mea.

cu gâtul l sat între ele. jos. str lucitor. stelele au p lit. alb c z pada. i în ea parc poart . luceaf rul lu mineaz întinsul t riei. i-atunci. Pas rea plute te lin. Sus. i cum. sub ire. în adâncul apei.SINGURATECII Pe lacul luciu din gr dina cu florile neclintite de nici o adiere. cel lalt. pân ce se opre te drept deasupra r sfrângerii stelei. se v d în fiecare sear . purtând parc înv paia lui via a tuturor lumilor cere ti. cu aripele ca dou scoici de argint. bulg re de ghea . tot mai strânse. din mugurul de aur. mistuindu-se în t cere. par de foc. luceaf rul sclipe te tainic. Iar pas rea se apropie de scânteia picurat din cer i plute te u or. pe bolta adânc . cu crengile nestr b tute de nici un fo net. merg unul c tre altul. leb da sidefeaz fa a apei. amândoi str juiesc singur tatea.tk/ 30 mailto:bibliomax@libero. împrejurul ei. apoi în rotiri tot mai strânse. unde r sare ca un mugur de aur. în haosul albastru. mai întâi în cercuri largi. Numai ei doi sunt pâlpâirile nop ii acesteia în care lumea pare adâncit într-un somn de moarte. deopotriv de reci – de i unul. leb da – b rbatul r mas singur – trece ca o închipuire. luceaf rul de argint al apelor. i se cunosc. luceaf rul î i scoboar raza jos.bibliomax. ondulat ca toarta unei amfore. pe lacul adormit c pare o uria lespede de cristal ce acoper o alt gr din fermecat . mândri. a lumilor ve nic c l toare în necuprinsul firii. Amândoi r t cesc singuri. pare c se desface dintr-o dat o floare plutitoare. sus. leb da de aur a cerului. i astfel stau de se privesc: sus. e-bibliomax http://www. r t cit. jos. sufletul unei fiin i duse de pe lume.it . i sentâlnesc: din înalt. o floare m iastr de argint.

i vede înf i area b rb teasc . când i se pare c . numai când sose te ceasul prânzului.it . Dar de frumuse ea lui nu. lini tit. în ceasuri de veghere. În sufletul lui nu tresare nimic. Era un astronom. i. Numai farmecul nop ii îl îmbat . S bei i s înghi i aer când i-e sete de în l imi ame itoare. c -mpre jurul lui senvârtesc toate. decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuie te. i era fericit. firea lui îl îndeamn mereu aiurea. de pe strea ina vreunei case. rug min i duioase. în unghere de ziduri. ca i când lumina zilei i le-ar fi p tat într-adins. pentru aceea. de unde sta. c ci n-are dragoste deosebit pentru nici un col . gândea. atot st pânitor. i se p rea câteodat c i el f cea parte din lumea aceea. numai vârful labelor sunt albe. da. se treze te. îmbr i ri p tima e. De-aici ca i de-acolo. aceasta e adev rata hran . lini tit urca acoper mântul s se strecoare iar i în noaptea vreunui pod.C ci dragostea e pentru to i acela i ve nic chin. A v zut multe: întâlniri ferite în col uri de gr dini. Tr ie te singur. m re . care îi vine singur în lab .i d seama. el vegheaz . prietenoase. C ci mâncarea nu l-a ispitit niciodat . i cugeta:„Fericirea e s nu fii al nim nui. Ziua doarme. i-n schimb lini tea cerului cum îl minuna! Nici un fream t. în lumea acoperi urilor. Se plimb de la un cap t la altul al mahalalelor. negru ca întunericul. peste acoper mintele întregului târg. îns . ca i sus. în elepte. când pornea la drum carul mare. de dup ferestre deschise. când î i încorda strunele lira. i niciodat nu se simte mai fericit de cât dup nop ile acestea de zbucium. Din capul cu fruntea puternic . Ziua st ascuns cum poate i unde poate. dar aceasta-i o tain pe care numai el o tie. – de b rb ia lui. de mândrie. simte un fior ce-i str bate prin spate i-l on duleaz .FILOSOFUL E mare. O întreag es tur de patimi. c n-are nici o îndatorire c tre nimeni. Când târgul se cufun d -n t cere de moarte. nimeni s nu fie al t u – s tr ie ti singur:tu i cerul deasupra“. când. i de sus. nici un zbucium. cu deosebirea c jos firul patimilor se torcea mereu. mul umit.tk/ 31 mailto:bibliomax@libero. tia când r sare luceaf rul. f r de nici un r stimp. cum nimeni n-avea c tre el. pân -n vârful cozii.i z re te chipul în talerul lunii.Singura fiin fericit ! Iar când zorii mijeau i când. desp r iri sfâ ietoare. Când ziua fuge din fa a nop ii. moroc nos. E cel mai frumos motan al târgului. când î i aduna puii clo ca. e-bibliomax http://www. t cute ca i el.bibliomax. el porne te. cuno tea cerul i-l citea ca pe o carte. ochii verzi înfloresc noap tea ca dou scântei. mare. i prive te. în praguri de u i. de sus. gânde te la ele cu dezgust. p e te.

E în iulie. Privighetori. zbur . se l s . argintiu. v zând c se în elase. Aerul unduleaz . stigle i. prin se a gui a. pâlcul ademenitor de s lcii. supt umbra deas a crengilor despletite. în ciuda ar i ei. neîn eles de pl cut . gonind pa serile.it . i bietul vie uitor se topea. ca un ac de aur. u oar . f r de gene. ca pe o n fram . un piruit spre sear . pustii. lung i ascu it. scatii. înfrico at . apoi închise ochii. cu ochii lui cei îngropa i în gr simea capului. întinzând în fa . gâdili sufletul musafirului pentru întâia dat în via a lui i. apoi. Izvorul curge sub ire. cum î i îndreapt luntrea botul spre rm – i-o porni într-acolo. ame it de c ldur .tk/ 32 mailto:bibliomax@libero. crezând c deasupra apei e o floare. câte o raz de soare. toate. Libelula.MUSAFIRUL În lungul câmpiei arse. zburând zglobie. E un ciripit. Din pricina dogoarei mla tinile sunt uscate peste tot. împânzir care-n cotro largul câmpiei încropite. pe râtul trandafiriu. Iar paserile ascultar cât ascultar zgomotul acesta. se înal doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc. Se afund pân la urechi în balt .bibliomax. z ri cu ochii lui mici. Paserile se cobor pe fiecare clip s ia în gur câte o pic tur de ap din izvorul rece care se prelinge. câte i mai câte alte neamuri de zbur toare – toate î i g sesc aici s la ul. un izvor din care i ele î i sug via a. fericit la culme. care zburar înfrico ate.. o lu într-un noroc înainte. Azi e o zi în bu itoare. încotro l-o duce soarta. Îndat i-a îndreptat râtul spre ele. de te crezi în rai. se repezi. nebun de bucurie. r suflând cu poft aerul r coritor. m c leandri. i când se credea pierdut.. floreni. pe care uneori o împunge. O libelul sosi. Nimeni altcineva nu calc supt acest umbrar singuratic. i paserile tr iesc ca-n împ r ia lor. Când a ajuns i-a dat de balt . O în fiorare dulce. o balt mic . În frunzi ul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de pa seri. într-un gând. e-bibliomax http://www. de stau ziulica-ntreag s se ad posteasc de c ldura cotropitoare. ro ii. pare c -i r sufletul p mântului ostenit de alerg tura lui prin haos. i.

curg raze de aur. Î i a teapt sfâr itul. A intrat în balt . În nuferi. mai departe. Nu simte nici o alt dorin decât s . cu capul atingând cerul. pe fundul apei.bibliomax. i-apoi i se pare atât de mic . Inima i s-a oprit. îl vede uria . taie t cerea dimine ii: – Oaaaac! e-bibliomax http://www. trupul lui se leag n agale. de bucurie sare pe alt frunz . biata broscu a în cremenit pe picioru ele de dinapoi. cat la cumplitul du man. ca i cum ar fi dat peste ceva ce c uta demult.i scalde picioarele în unda rece. Un colb de argint d str lucire stuf ri ului. parc o pierde din ochi în fundul apei i nici n-o mai z re te. comori de galbeni între trestii. Pe picioarele lungi. În spaima ei. s soarb dintr-o dat balta i. cu ochii mari deschi i. Pe fa a apei sclipesc. cea dintâi. încordeaz gâtul i prive te. o broasc se bucur i ea de frumuse ea i r coarea dimine ii. o p e te dispre uitor i trece. m re . Broscu ei nu-i vine s cread .tk/ 33 mailto:bibliomax@libero. Dar diminea a e m rini mos. dimpreun cu balta.Pe frunza unui nuf r. Ridic piciorul. de rai. care-i trimite fiori pân sub aripi. de la o vreme. ca-n ni te potire plutitoare. sub iri ca ni te lujere. ici. atât de neînsemnat aceast vietate a b l ii. larg. i-ntr-un avânt de recuno tin . ea. Din când în când î i ud pliscul. Deodat se opre te. colo. E r coare i r coarea-l încânt . sf râm turi de oglinzi. c . Cocostârcul o vede i în elege. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. pl ci de o el. ispititor. pe ea. uneori se opre te de se uit . cu pliscul lung.Când l-a v zut.MARINIMIE În rev rsat de zori.it . Mai st a a câteva clipe. pe balt . lumina face minuni. Peste tot lini te neclintit .Apoi.

Se lumineaz încet-încet. l sând o dung peste pielea ud . Pe o gr mad de coceni. uneori. sireace! Mânca-te-ar lupchii! e-bibliomax http://www. r mas peste noapte în câmp. În v zduh o ra s lbatec zboar . E li ni te.tk/ 34 mailto:bibliomax@libero. Dar de parte. pe p mânt se deslu esc toate: satul. I-a înjugat. iar. mai acum cât va vreme. Apoi porne te spre boi. grija. m c ind speriat . Duman i Joian. i-n cea dintâi clip de rev rsare a luminii.. c ci cunosc ei cu vântul ner bd tor i nec jit al st pânului. p durea. i mai încolo boulenii treji. P mântul e jilav de rou i brazdele r sturnate în ajun. ca alungat de glon . tat ! Ei îl ascult ca ni te copii. ca urnit din loc.. încep s cânte cuco ii. în sat.. Soarele frige. ciripitul gâdilitor al ciocârliei. Grumazul lui Duman prin de s luceasc de sudoare. unul dup altul. dup cum e purtat plugul de coarne. boii î i încoard mu chii. împlântându. i nu întârzie mult. în pas cu boulenii parc . i-n vreme ce cununa cerului se lumineaz .i pi cioarele ca ni te ru i de o el.. Dumane. Lumina se cerne din ce în ce mai deas . stau cumin i. cum îi îndeamn i-i îndreapt p rinte te: – Cea. P esc lini ti i. care ârâie în urechea plugarului ca un greier. c ci zorile prind s mi jeasc . mai cu seam dreptul dinainte. Omul arunc sacii la o parte. cu gâturile întinse. aud din urm fâ âitul cu itului cum intr în p mânt ca într-un miez de pâne. Bouleanul e deprins – mai a teapt înc ceva. Dar din urm glasul aspru acum al st pânului nu-i d r gaz.TOVAR II E înc întuneric. ca pe o scar . i din urm gla sul mai mâniat al st pânului îl zore te: – Hai. c puterile st pânului au mai sl bit: – H is.i simte picioarele tremurând. slabi.bibliomax. încolo pe coast . Duman. în apropiere. în copita c ruia i-a intrat un piron. E cald. o varg i se a terne pe spate. mereu. îl scoal . dâra neagr a braz dei se deap n de la un cap t la altul al lanului ca pe un mosor. a teptând jugul. ca din ni te dumbr vi înflorite în adâncuri. plugarul. P mântul parc fumeg . i. de c tre fierul plugului. jugul îl frige. Îi e sete. miroase a proasp t.it . S-a înc lzit de tot. de li se v d coastele ca ni te arcuri supt piele. sare în picioare. glasul plugarului. furi ându-se. tat ! Iar la glasul lui r spunde. în elep e te. î i po tri vesc bine cerbicea în jug – i pornesc. dealurile gemene. i boii simt. Razele soarelui î i scutur . piezi . Un stol de grauri se las . în fund. hai! Boii nu trag nici mai tare. Joian.. nici mai încet. i în ochii lor cumin i i negri parc se r sfrânge i mai tare fa a neagr a p mântului scormonit de plug. Duman parc . i cum merg a a. Omul ip : – Sireace. praful de aur în aer.. î i freac ochii cu dosul mânei stângi i cu dreapta î i îndreapt alele. tremurând. doarme învelit cu ni te saci.

un cocostârc p e te agale. de i se a ternuse. privind când cu un ochi.O albin r t cit se ine mor i de plugar i el o alung . Apoi r mân a a cu puterile sleite. ale c ror împuns turi îi scot broboane de sudoare. cu mâna. cu fa a ars . Omul face un sac mototol i-l pune supt cap. supt ar i a soarelui. cocostârcul au zburat. prichindelul le-a adus o oal cu ap în care nici nu le intr bine botul.tk/ 35 mailto:bibliomax@libero.i uneori ciocul. arina e încropit ca i cum ar fi turnat cineva pe deasupra ap fiart . înfigându. doarme plugarul. parc simte. pân când îl învele te în umbra trupului lui trudit. În dreptul lui Duman. înfuriat. ca pe-un prieten. parc în mintea lui se fa ce deodat o lumin omeneasc : porne te cu pa i grei.it . moale ca o cea . b tut de razele fierbin i ale soarelui. cu genunchiul piciorului drept îndoit. Împrejurul gâtului simt. bouleanul r mâne în soare. Graurii. care-l poart îng duitor. ca într-o pânz r coroas . Un prichindel de copil i-a adus i omului de mâncare: o bucat de m m lig cu ceap . Un graur s-a desprins din stol i s-a l sat pe spatele lui Joian. Plugarul le-a dat o mân de coceni din care ei de-abia aleg câte unul.bibliomax. Dar decât mâncarea. – O-ahoo! Soarele s-a înfipt în cre tetul cerului i de acolo dogore te v zduhul. Iar înaintea plugului. Duman se uit la dânsul. odihna parc e mai priincioas . e-bibliomax http://www. i parc în elege. la picioare. se apropie de st pân. cu ochii închi i. încremenit. când cu altul spre p mânt. ca o zgard de fier. Au r mas ei singuri în câmp. urma jugului scos. ca un vornicel ce arat calea. Apoi. Boulenii nu mai m nânc . gata s urneasc iar i plugul pe brazd . i de la dânsul î i poart privirea la umbra ce o arunc el singur pe p mânt. Boulenii r sufl din greu. la umbra care parc se topise din el.

sfâ ietor. catifelat i umed. ca s urce din nou spre ancuri. a p durii. se las dezmierdat. o ia înainte s rind. i limba ei sub ire culc u or blana moale. C prioara îl linge. prev z toare. dintr-un salt. Dar în aceea i clip c prioara se opre te. ca de-o presim ire. Acesta i-a întins capul cu botul mic. cald ca o blan a p mântului. caprele. din pieptul c prioarei scap ca un muget în bu it de durere. supt col ii fiarei. Pr bu it în sânge. i numai când acesta. i de iscusin a vân torului. În fa a ei. ca de în mijlocul lumini ului. însp imântat. de supt o cetin . apoi se avânt ca o s geat i. Dar trebuie s scoboare. e p zit i de du m nia lupului. cum nu mai scosese înc . c ci pe muchile pr pastiilor acelora numai ele. intr apoi supt bol i de frunze. c ci vremea în rcatului venise de mult înc . câte o cli p . ochii lupului str luceau lacomi. c prioara st jos lâng iedul ei. din zare. ca un iad.C PRIOARA Pe mu chiul gros. i. uit iedul i se repede la ea. i cum se uit a a. ca i cum ar mirosi genuna. pe urm prin hrube adânci de ver dea pân ce p trunde în inima întunecat . m t soas . puteau a se încumeta. c pri oa ra r mâne cu capul întors spre iedul ei. C prioara se îmb rb teaz . pe care a hr nit-o cu laptele ei. C prioara contene te fuga. c prioara simte durerea.. C prioara î i azvârle picioarele în fug fulger toare. Acolo l-ar fi tiut ca lâng dânsa. adulmecând. se opre te. dar de care trebuia s se despart chiar azi. e-bibliomax http://www. cu ochii închi i. p e te încet. a iedului. Trece din poian în poian . i-au mers mult a a pân ce au dat în sfâr it de lumini . i iedul i se ine voinice te de urm . sus. în salturi în dr zne e – s încerce puterile iedului.it . bucuros. Acolo.bibliomax. pe picioarele sub iri ca ni te lugere. iedul deschide ochii. beh ind vesel. Un salt i iedul ar fi fost sfâ iat. Lupul.. v zând prada mai mare. cu ochi îndurera i. s str bat o p dure. Ma ma îl prive te in sufletul ei de fugarnic . pe spatele mamei lui. se tope te în adâncul p durii. zburd de bucurie. la p mânt. sare în picioare i porne te spre ancurile de stânc . încol e te un sim imânt st ruitor de mil pentru fiin a fraged c reia i-a dat via . doar la s riturile ame itoare. i. Atunci c prioara d un zbieret adânc.tk/ 36 mailto:bibliomax@libero. printre care vrea s -l lase r t cit. iar ochii i se turbur de apa mor ii. Dar pân la ele erau de str b tut locuri pline de primejdii. Iedul.

i.tk/ 37 mailto:bibliomax@libero. c ci aveau s mearg la târg.i scoat ochii. Apoi a-n ce put s -i îngr m deasc pe spate: o saric – a ciobanului. mai s cad în bot! Ia stai. sim ind c-au ajuns la cap t. de pe frunte. tergându. s se-nve e minte de alt dat . pe mâneca ciobanului. M garul tres ri. sare. puricele.VOINICUL! L-a adus ciobanul. i-au poposit în ograda st pânului. mo . au ajuns la târg. patru tigve cu lapte. I-a pus o poclad . pe poclad eaua de lemn. gândea puricele.i f cu un locu or. Dar pe când ciobanul. m garul r mase cu urechile pleo tite. greutatea asta am dus-o eu în spate! Pân acum n-am tiut c -s a a de voinic!“ i privea cu mul umire cum desc rca ciobanul pe m gar. i hop! deodat . i el fiindc m-a purtat pân aici. Iar când omul dete toate lucrurile jos. cei doi b ie i ai st pânului veni i la stân din ajun. un purice s ri de pe mânica ciobanului pe spinarea m garului.i sudoarea cu dosul mânii. câte dou de fiecare parte. în sine: „Uita i-v ce m m lig de dobitoc! Eu nu-s nici cât urechea lui i nu m plâng de câte am dus în spate. iar m garul de-abia p ea. aducea poclada s o puie pe s rmanul dobitoc. de urechi – ca pe-un biet m gar ce era.it . Iar puricele zise. b ie ii st pânului se muiaser . tocmai cât îi trebuia s fie la largul lui. mâniat. Când d du îns cu ochii de spinarea m garului i v zu ce cl d rie st tuse deasupra lui. i i-a strâns chinga bine. supt o încre itur a pocl zii. r mase încremenit: „M i. opt sedile cu brânz – patru i patru. s nu. s -l înviorez pu in!“ i a a zicând. iar deasupra. s se cump neasc . spate la spate. spre sear .bibliomax. dou l vicere – ale st pânului. s ri drept pe botul m garului de-l pi c pân la sânge. Cât era de mic. sprinten i odihnit. Iar ciobanul îi a ternu pe spate câteva be e. iar ciobanul înc rca mereu. dete dintr-un picior i v rs o tigv cu lapte. e-bibliomax http://www. ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii m garului cum putea s -l apese? i-au pornit la drum. „O s stau la umbr “. se strecur bini or-bini or. cu genunchii îndoi i. i-au mers zi de var prin ar i a lui cuptor. Iar puricele. Curgeau n du elile de pe cioban. Au trecut pe unde au trecut i.

de la spate. i-a v zut întinderea lucie de z pad . i când a ajuns la margine. i cum mergea pe marginea unei vâlcele. i gândul: – Poate dai i peste o prieten . i prive te nemi cat.. alb i ea. Noapte lucie pe o lume ca din pove ti: copaci cu zah r. Iar iepura ul împietri de groaz : chiar de lâng el. câmp de cristal. Acolo..it . i totu i luna înc nu a r s rit. Stelele p lir . ascultând. iaz de oglind . iepura ul se opri o clip s se odihneasc . iepura ul cu gândul î i vorbesc: – Ce lumin . se ghemui cu ochii închi i. ca de ghea . se scul i iar se rostogoli. a ie it tiptil-tiptil din cur tur . i mergând a a. se întinse pe p mânt o ar tare cu dou coarne grozave. veveri a pleac creang lâng creang . ca o de ucheat . a-nceput s sar de bucurie: – Poate mai întâlnesc un prieten. vulpea st lâng vizuin i nu se-ndur s mearg la vânat. – Dar o s r sar .FRICOSUL Iarn . ca într-o nem surat sal de dan . p durea-ntreag . i hoin re te. pân jos. Iar iepurele a zbughit-o la jucat.tk/ 38 mailto:bibliomax@libero. O s r sar . de-abia suflând. lupul popose te pe labe. i iar upai. înh i uri. iepura ul se destinse ca o coard i o zbughi la goan . î i zise iepura ul.bibliomax. Încet. – . uria ul policandru al cerului î i aprinde. i-n cuprinsul larg. copacii. i totu i luna înc nu a r s rit. veni de-a dura ca un bulg re. se ridic . tufele î i dezbr car deodat umbra. Dup clipa de spaim . luminile... Vie uitoarele pus tiet ei sunt îmb tate de farmecul acesta: paserile zbor ca ziua. s nu.upai. – ..i mai vaz umbra! e-bibliomax http://www.. Se opri tocmai în stuh ria iazului. se pr v li în vale. luna. iepurele sare vesel: – Poate dau i peste o prieten .. Atunci. p durea. apoi o lu de-a dreptul t ind câmpul. ispitind.. una câte una. i gândul îi r spunse: – Poate mai întâlne ti un prieten.

o femeie se întorcea de la fântân cu o tigv plin cu ap pe um r. mai b trân . Trecerea celor doi telegari îi d du i mai mare putere. cele dintâi c su e acoperite cu stuh. Î i încord mu chii i o lu în trap. În mijlocul satului. p durea pe margini st tea încremenit . Calul ridic pu in capul. cu coama împr tiat în tot lungul gâtului. o sut m nânc stra nic din iarba coapt . o tr sur tras de doi cai mari. poticni. Calul deabia putu s prind scânteierea intelor de argint în care erau b tute hamurile. N du ise. întrez ri. Dealul se urca rotunjit. parc . cu capul sprijinit de mân . Târgul r m sese în urm . pân ce c l re ul îi l s cu totul slobozi. dar vârful lui r mânea mai jos de în l imea oselei albe. cu ulcelele dinainte. la dreapta i la stânga. i c pentru dânsul e un locu or mic deoparte. care începea s se arate mai deas . cu mijlocul frânt. crucea bisericei str pungea seninul – în razele soarelui p rea c pâlpâie i dânsa ca o flac r . care mai venise o dat . iar marginile lui se pr v leau repezi. negri. îi arunc dârlogii peste oblâncul eii ce-i încorda gâtul i porni pe jos. c ci jitarul lipsea. trecu an ul pe o podi c ce se îndoi supt greutatea lui. scufundate. nu se g sea m car o ferestruic prin care s str bat c ldura. r s rit ca din p mânt. înecat de colb la cea mai mic adiere de vânt. mergeau aiurea. Drumul se întindea neted. Pe lavi e. câte un stejar se ridica din fundul pr pastiei. târgul sticlea în soare. în fund. pân în poalele mun ilor întuneca i. o ploaie de lovituri îl f cu s . La poarta arinei st tur . lâng biseric . Cei din urm copaci r maser în urm .it . deschise poarta. nu mai înc lec .tk/ 39 mailto:bibliomax@libero. ars . Un vântule r coros îi în f ura gâtul i crupa ca într-o pânz ud . gui ând. se împr tiau printre îngr diturile de nuiele. Vedenia cu ieslea se terse. St pânul s u se scoborî. i câ iva copilandri stau cu pieptul peste mas . D dea mereu din cap s . din drum. Apoi târgul se ar t din ce în ce. mai f cu cei câ iva pa i de ajunse pân în vârful dealului. ieslele cu fânul proasp t. acoperit mai tot de lumân ric .i ia seama la mers. apoi o smuncitur a frâului îl sili iar s porneasc . i-n fa a lui i se p ru c se ridic deodat . Era r coare. De sus c deau într-una razele soarelui ce-i str b teau prin p r i-i be icau pielea. ale satului. iar z bala îi ardea gura. sim i c l re ul pr v lin du-i-se pân peste gât. se întindea departe. din greu. deodat . Lovitura unei vergi îl f cu s tresar . O smuncitur a dârlogului din dreapta îl îndemn s ocoleasc f r întârziere. la stânga. ca un sân. O s încap tocmai bine. Unde i unde. e-bibliomax http://www. o iesle mare-mare.bibliomax. cu buza de jos spânzurând. Deodat . grajdul mic unde îl a teptaser . un câine se lu dup el l trând amarnic. Ajunsese la crâ m . Calul se opri câteva clipe. mo negi. zbur pe lâng dânsul. Pân la târg nu mai era mult. Câ iva purcei fugir . i calul. Câmpul parc îl mai învior . În sfâr it. Vântul iar se curmase.GÂZA Calul suia. dealul. femei. Acum mergea cu capul în p mânt. se opri. câmpul. doi. sufl puternic. Mu tile îl nec jeau. mânios parc . în care un cal. acoperite de aluni uri. Tocmai în fund. scoborând prin mijlocul p durii. cât de cât. atuncea.i l rgeasc dârlogii. ca un drum de moar .

plec în jos capul. Din alt parte venea miros de o et. Dincolo de gard. cum se suie pân sus. înecat de colb. s-o goneasc . o mul ime de poloboace pline cu hu tile bor ului v rsat din ele. Deodat un zumzet u or îi lovi auzul. obosit s mai zboare aiurea. Spre crâ m se auzeau glasurile celor ce beau. în susul frun ei. calul î i apropie genele i dormiteaz . cum i se ridic pe gât. i str lucirea ei îi aduse aminte de sclipirea intelor de argint de pe hamurile celor doi fugari. Gâza î i scuturase aripele pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. dar f r veste un miros de câmp. Primprejur nici un fir de iarb . Calul se preg ti s sufle. i în aceea i vreme un fior îl furnic în tot trupul. În c tina de al turi vr biile îl asurzeau. i-i leg dârlogii de un par. Apoi o v zu cum o ia de-a curmezi ul.tk/ 40 mailto:bibliomax@libero. cu picioru ele m runte. Calul r mase singur. pe supt coam . nimic. i se împr tie pân în suflet i-l r cori ca un izvor. o sim i cum merge deasupra pleoapei. de fân. sprinten . lâng ureche. Cu coada ochilor de-abia o z ri. înfio rându-l u or. i r mâne acolo.bibliomax.St pânul îl duse dindos. Calul o l s . pe lâng o chiul lui. lâng un gard. o sim i cum iese i porne te.it . la umbr . nici un jgheab cu ap . Frânt de drum. e-bibliomax http://www. de flori. îi nimeri într-o nar . O gâz mic . Întoarse capul dup st pânul care plecase gr bit.. Mul umit..

un grajd p r sit în care nu mai ea st . Iarna e ca într-o pivni . sc pase cu via . mira i. pe lâng ea nu simte nici un cal.. Ceilal i cai. lipit de-o grind . i-ntunecat a r mas deatunci! Acuma se deprinsese. alungându-se unii pe al ii. seara. ciripitul rândunelelor. A fost groaznic cea dintâi noapte. îi sim ise lâng dânsa. cu coada lung . se in dup dânsa. În untrul grajdului se f cu deodat parc i mai întuneric. cu coama împr tiat peste ochii orbi. De trei-patru ani parc au uitat-o to i. i o întov r esc pân departe. printre tulpinele înalte de lumân ric ce o ating u or. fluturi mici.it . alba tri. între paiele moi. îndat ce ajung în câmp. ea se culc jos. Dar ea pune piciorul încrez toare. merge cu gâtul întins. pe acela i drum. atra i de albea a p rului. o iau razna. dup o ploaie groaznic . sleit de puteri. copiii nu o fug resc. Arareori. Venea diminea a în urma hergheliei în tregi. care parc o învioreaz . Vine la pas. Atunci aude glasul c l re ului care gone te caii. pe ceilal i îi hr nise.i aveau cuibul chiar deasupra. dar î i pierduse vederea. apoi au l sat-o. i noaptea. decât numai când vântul culca ierburile înalte. o cunoa te i-i e drag . Vine i se duce mereu. apoi r mâne cu urechile ciulite. cei mai frumo i de prin inuturile acelea. cum o strig prelung: „Martaaa!“ Ea întoarce capul i o ia înapoi. î i g se te totdeauna fânul. i ea r mânea în picioare. Sim ea c ldura soarelui. În grajd. cum merge încet. se a az pe crupa lucioas . s simt mai tare mirosul ierbei s lbatice. Merge drept pe marginea povârni ului. se ridic iar i. alb cum e laptele. Într-o sear .tk/ 41 mailto:bibliomax@libero. îi alintase cu botul ei catifelat. odinioar o mai z rise. nelini tit . mirosea câmpul. cu n rile umflate. apoi de-a lungul unei pr p stii grozav de adânci. Dar fereastra tot nu se lumina. cu ochii în gol.bibliomax. i peste o clip se tersese dinaintea ea. se îmboln vise. Apoi str bate satul. ce. Deasupra capului era fereastra. î i tie locul la jgheab. î i mai aduc aminte de dânsa. îi vesti diminea a. Ieslea era în fa . Pleac singur din grajd i se întoarce singur . a a ca prin sit . P zitorii hergheliei au privit la început lucrul acesta. S-a de prins: o ia mai întâi de-a curmezi ul câmpului. ca i când ar alinta-o. la pas. în care dac ar putea s se uite ar c dea ame it poate. i. înf urat în mirosul cimbrului ce cre te tocmai pe fund. La amiaz vine la ap . dânsa nu se z rea. nu de mult înc . ascultând de departe clinchetul clopo elului de argint de la gâtul calului. ridic ochii i stete a a pân când glasurile oamenilor.. dar lumina nu mai era nic ieri. doar a aluneca odat . Pe rând clopo elul a trecut pe la to i mânjii ei. i parc întreg câmpul s-a obi nuit cu dânsa.P R SIT Lui Ilarie Chendi Singur ! În tot cuprinsul câmpului larg. Dânsa pa te pu in. Pe doi dintre dân ii îi inea minte înc . încol cit de-a lungul picioarelor sub iri. când viscolul geme la fere ti ca un uria r nit. dar nu-i v zuse niciodat . se i nu se pe urmele ei. cânii nu o latr . ca i cum ar a tepta pe cineva. s scape de dânsa. nimeni nu se apropie de dânsa. care. se împr tie repede. într-o înc pere singur . To i ceilal i beau mai încolo. a teapt s aud a doua zi glasul unui e-bibliomax http://www.

înnem rginirea înecat de flori dese.bibliomax. dinspre mun i. Un tropot în bu it îi izbi auzul: herghelia se întorcea în fug . cu suspinuri adânci. venea ropotul ploaiei. vântul începu s sufle. malul se desprinse mai întâi domol. vroi s pasc . din coam apa se scurgea ca dintr-un izvor. i ajunse la marginea pr pastiei. i vântul. la vale. i prin vuietul ploaiei un glas r suna prelung: „Martaa!“ i a doua oar : „Martaaa!“ Apoi nu mai auzi nimic. Se scul în picioare. Se sim ea slab . În diminea a aceasta o lu încet-încet din grajd. care sufla printre malurile pr pastiei. în fundul c reia uvoiul gâlgâia înfuriat. Un tunet de-a bia se auzi. oprind-o tocmai pe un dâmb dedesuptul c ruia fierbea pârâul. adulmec . pe deasupra paserile alergau gr bite. se în bu ea.. se opri deasupra deschiz turei adânci. În câteva clipe ploaia o înec . când intr în câmp. i. Ploaia c dea cu furie.. care culcau tulpinele i le încurcau într-o re ea. ca i cum ar fi fost pr jite. dibuind înfrico at . smulse câteva fire de iarb i se a ez ca niciodat jos.it . Semin ele florilor miroseau. lu drumul înapoi. o greutate parc o ap sa deasupra cre tetului. e-bibliomax http://www.tk/ 42 mailto:bibliomax@libero. curgând i dânsul ca o ap . r sturnând-o pe-o coast . deodat . rostogolind-o pân în adânc. venite cine tie din care codri. cu vâjâituri puternice. aplec m nunchiurile înalte ale cimbrului s lbatec peste trupul ei zdrobit. Atunci. aproape nu mai putea merge. repede. nu putea s r sufle. i iarba se înc lzi supt dânsa ca într-un culcu . nici n-avu vreme s se înfrico eze. Întinse botul. p ind ca printr-o bâltoag în care picioarele i se afundau. apoi se surp dintr-o dat . apoi soarele începu s ard din ce în ce mai puternic. O apuc un tremur. supt potopul ce se rev rsa de sus. aerul parc era mai greu. i. sco ând ipete de spaim . i se p ru c se mi c supt ea p mântul. când cele dintâi pic turi c zur plesc ind pe trupul ei. f r de veste.om. De departe. îngrijat .

i coama încâlcit de spini. De la o vreme se sim i sleit de puteri i se opri. Întors acas î i lu locul în grajd. prin fa a regimentului. în goana nebun . Atunci se ridic în dou pi cioare. Sim ea c pe urmele lui veneau al ii. Trecu i r zboiul. ca i oamenii de pe ei. mul umit de lini tea dimprejurul lui. era de mult deprins cu aua i tia chiar ceasul de diminea la care pornea înspre câmp ca s . sim ea zbucium rile celui de pe el. În fa le r s ri deodat un alt vârtej i se lovir într-un înv lm ag de glasuri. în crup îl ardea o usturime grozav . culcate de vânturi. acoperite de ierburile de se. de împu c turi. se întoarse încet purtându. c lare pe el. sim ea c i se aprinde ceva în untru. c ochii îi ard i c limba îl frige. I se p ru c nu mai e sc pare. învins.tk/ 43 mailto:bibliomax@libero. î i duse c l re ul departe desp r indu-l de ai lui. Un zid de s bii se în l deodat împrejurul lui i-l opri. ocolind mereu. În mijlocul lor s-a i nut cât va vreme de mama lui. Apoi. de vaiete. când se opri la un ad post. ce atârnau pân lâng p mânt. dintr-o s ritur . Mânca p mântul supt copitele lui. i a por nit ca o s geat .bibliomax. la strig tul goarnei. dar nici unul nu-l ajunse. Atunci a în eles c ceva îl amenin . supt cerul înc rcat de norii de i. dar când v zu c du manul e tot pe spatele lui. cu s biile scoase. prin locuri str ine i dep rtate. Târziu. O t ietur de sabie îl crestase adânc. de lumina e-bibliomax http://www. trupul îi era numai o ap . în capul c l re ilor. Când s-a dezmeticit bine-bine. Mergeau feri i. se întoarse i se arunc orbi înapoi. L-au nec jit îndelung pân s -l înve e cu via a înfrânat de z bal i pinten. se avânt . când. a l rgit n rile i. o iap oarb ce sta r zle it de ceilal i cai. Dar când se înv ase cu via a asta slobod . înfrânat cu de-a sila de c tre cineva care se arunc . dup alerg rile prin vânt i ploaie. Într-o zi.i st pânul. a deprins cele dintâi goane.i poarte c l re ul. oprindu-se la bubuitul tunului. în largul pustiet ilor acestea. s ri peste trupuri de oameni i cai. c -i smunce te frâul tot a a de crunt. Apoi plec pe drumuri lungi. trimi ând dep rt rilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ie ise din piept. c cineva vrea s -i rmureasc li ber tatea. Mânile st pânului îi sp lar rana u or. ierburile îl biciuiau i i se încol ceau ca erpii de picioare. Iar în fuga nebun . i. puse capul în piept. Un nechezat parc îl chem dincotrova. i.CALUL S-a trezit în câmpiile întinse. în v zul sutelor de cai ce st teau nemi ca i. ale Ungariei. apoi s-a destins repede. -acolo i-a ridicat capul. o legar i-l mângâiar îndelung pe coam . se în torcea în grajdul în care îl a tepta nutre ul. se sim i mânat la moarte într-un vârtej însp imânt tor. Dup câ iva ani porni la un drum mai greu. cutre murându.it . st teau zile i nop i în ploaie i glod. când a sim it fiorul s lbatec ce i se rev rsase în sânge. s-a strâns ghem. gura numai o spum de sânge. r spunse la chem ri necunoscute. se pomeni o dat prins din fug . i nu mai putea de mul umire. dintre care cei mai frumo i fuseser mânjii ei.

mirosul acela de câmp care-i amintea de herghelia lui. î i r zima botul de gâtul celui tân r i dormita. zb tându-se încet. apoi poruncea soldatului s -l plimbe prin ograd . i boturile lor se atinser . În fiecare zi. Acolo a tepta s se întoarc tovar ul ca s m nânce. calul cel tân r întinse capul. ca niciodat . el se smun ci. Întâi se inu sprijinit în cele dou picioare de dinainte. se uit la st pânul lui.bibliomax. Parc nici lui nu-i mai venea s ias din grajd. i-l purta numai la pas. ochiul nu mai c ta departe. nutre ul.. Într-o sear . apoi r mase cu ochii pironi i pe acel care-l înlocuia. Iar când se duser cu to ii. în fa a ferestrei. iar el lu . îl mângâia. Iar serile. iar noul venit îi lua locul. de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. i se mu ie încheieturile i trupul îi alunec jos. B trânului parc îi veni din nou vlaga tinere ei. diminea tare. când obosea s mai mestice. Ochii i se împ injenir deodat . veni încet. u a grajdului se deschise larg i doi solda i aduser un cal tân r. e-bibliomax http://www. repezindu-se c tre cel lalt. i avântul lui. ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. b trânul necheza în bu it. pentru întâia i dat . se alipi de cel lalt i începur s m nânce lini ti i. În urm nu-l mai lua deloc. O dat poticni i se rostogoli jos cu c l re cu tot. ridic în sus capul. nu. apoi îl p r sir i acestea. de caii lâng care nu fusese de atâta vreme. A doua zi. îl mu c de gât. aproape nu se mai puteau desp r i. Au stat câtva a a. cu ochii închi i. serile arareori.. i pleca încet-încet prin ograd . rupse belciugul i. S-a ridicat repede. st tu cât va vreme cu ochii pironi i. dar de atunci îl lua mai rar la câmp. pân îl aduceau solda ii în grajd. peste care razele soarelui c deau ca o ploaie cald din susul ferestrei în guste. B trânul întoarse capul i-i urm ri cu ochii pân departe. întinse i dânsul gâtul. iarna cald. Însu i generalul ar t unde s -l puie la iesle: – el. sim ind. avea s fie mutat mai în colo. Diminea a mergea la câmp. horc i de câteva ori i r mase întins. i vremea trecea. rupse frâul i. în fa a lui. înc lec i porni. dup mult vreme. Îmb trânise. dându-i fiori ce-i fugeau pe supt piele.tk/ 44 mailto:bibliomax@libero. genunchii îi tremurau i buzele sc par jos mâna de fân ce smulsese atuncea. lini tit. Acesta a stat o clip . îi pl cea s m nânce încet. reînsufle it. generalul veni. se smuncea s se arunce. cu ochi cercet tori c tre b trânul lui tovar . Într-o zi b trânul nu mai putu s se in în picioare. înspumat. Într-o zi. apoi. r mânând slobod. se închise u a. ca i când ar fi vrut s se hot rasc . Îi desp r ir repede. întoarse capul spre u i nechez prelung.. În grajd vara era r coare. Din seara aceea nu-l mai legar . de la soldat. dou lovituri de varg . în col . din care dânsul mâncase mai înainte. unul lâng altul. Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dup altul! E-he! Cine tie când fusese r zboiul! Dar o dat cu anii s-a scurs i puterea. gâtul nu mai sta a a de încordat. apoi b trânul se încord . Venea dimine ile la el. cei doi cai se m surau cu privirea i câteodat b trânul. În urm primea loviturile de vergi i se punea s mestece.i g sea astâmp r. i când venitul ridic botul s smulg din bra ul de fân.. ca de obicei. Se deprinseser împreun . se rostogoli pe-o parte.it . porunci s se puie. aua pe calul cel lalt. picioarele îi tremurau dup o cale mai lung . b trâ nul sim i cum se întunec ferestruia spre care c ta.ce se rev rsa pe ferestruica din fa . b trânul. Când cel tân r ie ea în uat. Iar calul cel tân r î i a propie botul de trupul aproape nemi cat. dup el. Voi s se rezime de tovar ul s u i nu izbuti. Încet-încet. apoi tres ri.

„Ce s fie? A! Mirosul garoafei. i unde mai pui c aici stai ca într-o m n stire. deasupra unei garoafe b tute. prive te. Trecu pârleazul. cu crinii albi ca spuma laptelui!“ F r s stea în cump n î i f cu vânt spre lugerul înalt. din vârful galben al tulpinei de lumân ric . A ezându-se în potirul parfumat. cât in nop ile de var . degeaba! În mireasma ei s mori i mori fericit. Cum zbura a a. tol nit pe frunzi oarele moi ca un pa . î i zise. mirosul rozetei îi umezi sufletul. i totu i în dat ce se trezi fluturul. gândi sprin arul. acoperite de rou . le s rut pe rând. garoafa într-adev r mi-i drag . iar seara se-nchideau moroc noase. Ce s vad ? Nimic! În schimb de jur împrejurul privazurilor. zborul. pipernicite. i se p ru c dormise de când lumea. dar de ce oare firea nu îmbin niciodat toate însu irile la un loc? Poftim.tk/ 45 mailto:bibliomax@libero. „Nu-s statornice“. a a. dac e vorba s ies mânjit!. mehenghi. s se odihneasc . liliachii b tând în albas tru. Da. Cine-l pusese! Mâhnit.. se furi întâi pe la ferestrele casei. Era un strat de garoafe. g si zorelelor o sc dere.bibliomax. urm : „Ce are-a face rozeta cu crinii. crea i îmb ls mat . i se nec ji: „Foarte mul umesc de gazd .i aripile albastre stropite cu aur. ca de ni te nestimate. de aceea zise în sine. o g se ti pretutindeni. când parc îl ame i ceva. î i lu .HOINAR O clip inu noaptea. sinilii b tând în roz. prea î i schimbau fa a: diminea a într-un fel. b nuind: „Ce Dumnezeu r sare soarele atât de târziu!“ Dar ca i cum Dumnezeu i-ar fi f cut pe voie. i b tându. se gândea: „Nu e floare mai fermec toare ca rozeta. „Aici o s stau ast zi pe vremea ar i ii“.“ i st tea hoinarul. gândi flutura ul. ca o uvi de sânge. în r coarea umed a dimine ii. i. Se înc lzise grozav. r suflând mireasma îmb t toare. i peste câmpie n v li un v l de aur.“ Se în l în aer. zglobiu. Repede se scoborî de se a ez pe o tulpin de rozet . când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. lovi de câteva ori aerul i se l s . unde poposise de cu sear . Fiindc nu fusese de mult pe la târg. „Parc e mai cald ca la câmp“. aproape verzi ca i frunzele.. gândea trengarul. cununi de zorele se împleteau cu florile deschise. deodat se resfir din înalt m nunchiul str lucitor al razelor de soare. la amiaz într-alt fel. i. sub ire i mândru al unui crin întârziat. o lu într-acolo. „Hai într-acolo“. Curând z ri o gr din cu fel de fel de flori. î i mai schimb din p reri: „Într-adev r. i cu toate astea ar avea dreptul s fie mândr cu fa a ei îmbujorat . întinse aripile. berbantul î i destinse aripile pu in. deasupra straturilor. Fluturul î i pâlpâi de câteva ori aripile. i cum r m sese pierdut. dar b g de seam c se umpluse de praful galben al florii. cine împr tie o asemenea mireasm ! Ce flori m run ele.it . i plec mai departe.“ Gândind astfel privi mai bine tulpina florii. u or ca un fulg. îmb t tor miros. „Fragede flori“. În vremea aceasta ochii lui z rir . alb ca z pada. „Uite-o floare care nu-i n zuroas . ad ug craiul. fragede. Perdelele erau înc l sate. Uite asta – cu geta craiul – asta nu-mi e-bibliomax http://www.“ i fiindc în clipa aceea veni pân la el adierea unor crini. Dar tot privind la ele.

dar în drum f cu cu ochiul rochi ei-rândunicii.. Fiindc -s albastre ca i mine. i. frunzele. în roate.. O lu înspre gherghine. la ar . în l ându-se sus. zbur pe deasupra lor. îmb trânit. Neputând s mai zboare. Nu putea. mai departe. o veche prieten . pe-un spin uscat. i-n gr din !. Crai donul o terse repede. se l s la întâmplare.. dar deo dat începu s orbec iasc . Zarnacadelelor le r m sese doar tulpinele. lilia cu lui. i ziua trecea. Îl apucase noaptea în drum.bibliomax. învoalt .. b g de seam curtezanul: ce e floare trebuie s aib ceva care s o înrudeasc de aproape cu cerul. deasupra florii cumin i. sus. cu mic unica. lucru mare“. î i r suci musta a. f cu ochii mici: mic unica r mase lini tit .it . c uta cu ochii trandafirii. „Uite colo un l vicer de nu-m -uita. s-or fi crezând. necunoscut . î i v zu de drum. prea te crezi! Eu n-am venit s dorm. pe tulpinele lor.. Trecu pe lâng lalele f r s le priveasc ... ce i se inea în cale. M rg rit rele nu le putea suferi. curtenitor. gazd bun . se împiedic de o gura-leului: „Mersi. Î i strânse aripile una.... „Flori de paradis.. numai s le fac în necaz. Mai departe. i spuse o vorb proast unui stânjenel scuturat. flori m iestre. str nutând. atingându-le dispre uitor cu vârful aripei. Gr bi.tk/ 46 mailto:bibliomax@libero.“ e-bibliomax http://www. Fl c ul se nec ji: „Ho! B b tie.. râzând. se schimb vorba – adeve ri iretul – asta da“.. mereu. aiurea. flori. „Tot mai frumos e câmpul. într-un col . dar nu sprin ar . soare le sc p ta. sau cu mine.“ i fugi..“ i parc departe. Nici nu b gase de seam c se întunecase. f r s se mai uite înapoi. complimentând. aripa i se zgârie de-unghimpe. z ri o floare.“ dar cum se întorcea..“ Îngâmfat... în dreapta i-n stânga. Ce mai straturi de ochiul-bou lui! „Sunt prea din topor. zise pierde-var . „Înalte i proaste“. i se l s elegant. Îi z ri. se mai r corise. s a tepte zorii. adic . s aib un miros al ei. Dar nu-i vorb .place la garoaf . de-alde dumneata g sesc i în câmp. i r t citorul zbura mereu. numai al ei? Trebuia s împrumute mirosul pip rat de cui oare? Pfui!“ Zglobiu. f r astâmp r. m rog. cu aerul. le l s în urm . Nu mai vedea nimic. i cicoarea îi aduse aminte de câmp. Se scoborî încet.. întrucât prive te barba-împ ratului. gherghinele îl priveau nepricepute. Ei. Ziua trecea. suspinând nemul umit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaz a a devreme!. îi venea r u numai când se gândea la numele ei. Din zbor fur o s rutare unei cicori. r t cit pe acolo cine tie cum. se închin în fa a fiec ruia. Coco ate.

Ziua întâi i s-a p rut scurt i apropierea nop ii o mâhni. tocmai în vârf. În dup -amiaza zilei acesteia. acoperi cum putu mai bine p s rica. Dup zilele acestea lipsite de scânteiere. e-bibliomax http://www. mireasma crinilor albi. a ipind cu c p orul supt arip . dedesubt se ridica. Nici rândunelele nu se mai vedeau. apoi mai prelung. nop ile mai reci. raza de soare nu mai veni. cerul de sticl . seara. la ad post. într-o diminea . de se furi supt dânsa. la umbr . pe cer! Raza se scoborî din nou. v rsând parc fl c ri. Prea mult lumin . Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o pic tur de ploaie! Dar norii fugeau goni i de vânturile din în l imi. fluturar prin aer. întâi în bu it . frunza se sc ld în albastrul v zduhului. cântând mereu. a începutului de prim var . cu craiul-nou.it . mai frumoas ca toate. apoi fuseser duse departe. uscase totul. se împr tia. o p s ric cu pene verzi i galbene. venirea soarelui. i asta o mâhnea cumplit. nu mai cânta. Cea dintâi raz de soare s-a împletit pe dânsa.bibliomax. verde. cerul spuzit de stele o fermecau. i trecu mult pân ce. din gu . odat . prea mult c ldur . înfl c rat.. Cea dintâi pic tur de ploaie o izbi rece. Frunza î i sim i puterile sl bite. Ar fi vrut s fie ve nic noapte. într-o diminea cald . Dar. vântul de toamn începu s bat . Raza o fripse. r coarea o f cu s se zgribuleasc . când i când rozeta. soarele r s ri într-o diminea înfocat. veni mole it de c ldur . f când-o s tremure de fericirea unei asemenea atingeri. apoi se a ez pe stre ina casei. Cerul r mase acoperit de nori. venit de departe. Cu ce rev rsare de str lucire se ridic st pânitorul lumei. pân sus. i în fiecare zi pas rea venea s se ascund de c ldura cotropitoare. i cea dintâi rândunic . înconjur copacul de câteva ori.. Câteva zile a plouat. Lumina se stinse. care î i scutura s mân a coapt . smulse. iar aceasta ciripi. puternic. împr tia mireasma ei în zorii unora din dimine i.tk/ 47 mailto:bibliomax@libero. în fiecare zi frunza o ferea i seara cântecul se împr tia vesel. câteva tovar e. Nop ile senine. mai dulce. greoaie.FRUNZA Lui Cristinel S-a desf cut din mugur. cu strig te de bucurie. i frunza se bucur . t ie albastrul ca o s geat . s se vâre între celelalte i s a tepte. un scatiu. singuratici. pân la ea. cu potirul plin de colbul aurului mirositor. i toat ziua. Crinii nu mai miroseau.. Zilele erau mai r coroase. Dedeasupra îi c dea lumina. înc lzind totul în câteva clipe. Pas rea venea mereu. a ipind pân a doua zi. În scurt vreme se desf cu mare. Pas rea îi venea mai rar. cum nu auzise frunza cântec. cu greu putea s ie piept vântului care o cl tina din toate p r ile. cerul a rareori curat. câteodat i noaptea r mânea aco lo. umed: o ame ea. mai sus decât celelalte. Dar mirosul crinilor. ca o sârm de aur. Puternic sufl vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele i parc înro eau p mântul. Un ciripit str in o mir . înc lzit ..

dându-se învinse. într-un l vicer pe deasupra c ruia vântul alerga gr bit.it . lovi cu vârful aripei frunza. din ce fusese. atunci b g de seam c i cuiburile rândunelelor r maser goale. f r s întoarc m car capul. cea din urm . veni. Într-o diminea se sperie. cu aceast . Frunza auzea mereu. numai într-un târziu. i l vicerul de jos nu se mai îngro . Începuser s cad . De diminea pân seara. În tot copacul r m sese nu mai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele tremurând ca de frig. Deasupra. când parc se cutremura la gândul c poate i dânsa va trebui s se desprind . ca i celelalte. ca i când n-ar fi cunoscut locul obi nuit în care cântase. apoi î i lu zborul i. e-bibliomax http://www. pe care o ad postise atâta. de-abia mai inându-se. frunzele c deau într-una. dar se opri pu in. în largul lui. moart . celelalte. Unele mai repezi. care. de acolo. c deau în gropându-se între celelalte. se îng lbenea. vederea prietenei.Frunza tânjea. altele mai domoale. c zu la rândul ei. ca o oapt . aninându-se de ramuri ca ce rând ajutor. parc se îng lbeniser i mai repede. stoluri întregi de paseri plecau în ir. În clipele acestea. cerul cu nori greoi ca de bumbac.tk/ 48 mailto:bibliomax@libero. i noaptea. fo netul cobitor al tovar elor ce o p r seau strecurându-se u or. i-ar fi fost de ajutor. a ternându-se jos.bibliomax. s moar . Un fior o str b tu i se gândi la pas rea pe care nu o v zuse de câteva zile. de pe acela i copac. leg nându-se în aer ca o arip de fluture. i pas rea parc auzi chemarea tovar ei de alt dat . ca o rug ciune. în trecerea gr bit . din vârf. pe o alt ramur .

Iar copila ul.O RAZ S-a desprins raza din ghemul ei de aur i-a r t cit prin senin. Într-o poian . întinse mânu i a spre obrazul mamei i zâmbi u or. slab de i se vedeau coastele. zice celor din odaie. osteni i.it . i acum! i cum gândea astfel. într-o mahala s r c cioas . turbur ce mai r mase. apoi se pr bu i în cealalt margine a p durii dup o c prioar care tocmai trecea. pu tile r zbubuie. A a raza ajunge deasupra unui târg. Pe-un câmp. însetat adineoare poate ca i lupul din p dure. raza c l tore te mai departe. Dar raza se furi eaz . e-bibliomax http://www. Vroi s se strecoare în unda rece dar. pieptul mai nu i se ridic . Râs. o lacrim . Când vrei s r t ce ti ai unde. Dar. scot pu tile. C l torii se opresc.tk/ 49 mailto:bibliomax@libero. câte n dejdi. Ce mâni frumoase! Iar la de ge tul cel mic o piatr pre ioas . mândr . mama. deodat . din înalt ea se scoboar . sp ngile se-nro esc în piepturi. i ochii tuturor privesc r ut cio i. i-un vals molatec se desprinde de pe clapele pianului. C l torul obosit din urm . ar vrea s se înf oare ca o sârm de aur împrejurul sp ngii c l torului celui mai obosit. i-n întâia zi. î i îndreapt trupurile. lâng fereastr . privesc iscoditori i crun i înainte. v i: ai ce cutreiera în lume când te-ai a ternut la drum. care de mult nu se mai înviorase. Uimit . buzele albe nu se pot mi ca. Micu ul st cu ochi orii verzi deschi i. d du buzna dintr-un desi . c ut pe ce s se opreasc . o mul ime de femei i de b rba i sorb ceaiul aromat.bibliomax. i-n clipa aceea degetul fetei pare c fulger de focuri. dimpotriva lor al i oameni se arat . o gr mad de oameni pr fui i. Fereastra mic e deschis . sorbi apa. parc atr gea raza. r mas în urm . un diamant. îi izvor te în ochi mamei i i se anin de gean . Pe umeri de-abia î i duc pu tile cu sp ngile ascu ite. î i leag n copila ul bolnav pe genunchi. dealuri. în clipa aceea. vorb . un biet lup. tremur toare. merg laolalt . i-atunci raza pribeag se topi în lacrim i-o polei. senin i lini tit nu e pe lumea aceasta? Într-alt târg. Se gânde te mama: câte necazuri. o z ri. într-un salon. Mun i. acum e i el o fiar . frânge cântecul i se uit cu îngâmfare împrejur: – Uita i-v la diamantul meu. i într-o clip . Mai departe. cânt rea a se opre te. Într-o cas mare. a du i de ale. O clipire: du manii se arunc unii spre al ii. Raza c l tori mai departe. sub degetele sub iri i albe ale cânt re ei. cu fa a supt de neodihn . curat ca un m rg ritar. Înfiorat . g si urma copitei unui cerb plin . la o colib . bogat . un sunet de goarn r zbate pân în adâncuri. din mijlocul unei p duri. Raza îi urm re te. Pe luciul de o el al pu tii lui se prelinge sângele. se repezi. ochi. de apa ploilor. Un col curat.

de la o vreme. la floarea minunat . i pe mine m dezbrac to i de frumuse ile mele“. aruncau s in floarea mai bine. c -ntr-adev r. b t toare la ochi ca a trandafirului. i a fost o minune. spinul de lâng mine ce înalt e. ca s -i p zeasc floarea. r sfirau n rile s înghit mireasma nemaisim it pân atunci. În locul ei r s rea îndat alt boboc i. a a de alb . Drume ii treceau i r mâneau locului. fluturii c dea adormi i.. i al i drume i treceau. a a d inuie te. spinul avea ghimpi. lacom. „Uite. cât ai clipi.bibliomax. iar dac aveau câte ceva în mân . atrase de mireasma vr jit . ca sângele. î i zise atotst pânitorul era dat ca pe p mânt s nu r mân ceea ce numai în rai trebuia s d inuiasc . se desf cea. s i-o fac ro ie. – daruri pe care nu le împ r ise nici în rai. se trezi i-n dânsul pizma c prea nu-l b ga nimeni în seam . frunzele verzi ca smaraldul. pe când p s rile veneau din dep rt ri adânci. s vad i ele tulpina m iastr care î i des f cea frumuse ea pentru întâia oar pe p mânt. bucuros. preasfântul. apoi. oricum s-ar schimba fa a. Iar mirosul florii se împr tia în dat peste întreg cuprinsul câmpiei. Lucrul acesta îl optise o ciocârlie care. i nu era unul s nu rup câte o floare. care tocmai atunci se a ezase pe o creang . i se rug de Dumnezeu s -i schimbe i lui floarea.it . Iar. Deosebirea st tea numai în aceea c fiecare l sa i câte o bobi de sânge în vârful vreunui ghimpe. î i zicea. „Vezi. s-a ridicat pân la boboci. cu priviri lacome. i nu mai preget : se rug îndat lui Dumnezeu s -l acopere i pe dânsul de ghimpi. „Uite cum se închin to i trandafirului i mie nimeni“.. soarta r mâne aceea i!“ A f cut Dumnezeu un semn. i nu s-au uitat la spin. Dup câteva zile trandafirul se mâhni:el se-mpodobea i oamenii îl despuiau. i parc i lui Dumnezeu îi p rea acuma r u c pusese într-o floare a a de minunate însu iri. Iar din ghimpe sângele a p truns încetul cu încetul în tulpin . i-avea crengile lucii. la r s ritul soarelui. c ci numai eu pot ti c ce am menit o dat .tk/ 50 mailto:bibliomax@libero. Un sticlete. i-au rupt într-una florile trandafirului. puneau mâinile la ochi. i floarea spinului se f cu ro ie ca focul. îl deslu i: „Cum s se ating cineva de spin. s o p stre ze. i-au trecut mereu drume ii. c ci floarea trandafirului era a a de ginga . i-ntr-o diminea floarea trandafirului se desf cu ro ie.TRANDAFIRUL La o margine de drum înflori i trandafirul. Dar trec torii tot se opreau. Atunci Dumnezeu i-a zis: „Ve nic o s se ia pe p mânt un lucru drept altul. aprins . rupeau câte o floare. celelalte flori se plecar în fa a adev ratei st pâne. i nu era unul care s nu se repead . îndat a f cut un semn i tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. Spinul st tea ursuz al turi. când tot e îmbr cat de ghimpi!“ Atunci trandafirul se uit i v zu.“ i. rumene ca m rgeanul. e-bibliomax http://www. c parc de la ea se luminase diminea a aceea de prim var . i nimeni nu-l atinge. Pân la amiaz trandafirul se acoperi întreg de flori. ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o s mân din fiecare floare ce cre tea pe p mânt. ce chipe . pentru r sad.

i ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea. mireasm dulce. mâine a a. Iar zarv . P unul str luce te de parc ar fi îmbr cat în fir. i-a început pichirea s se învârte-n sus i-n jos pe lâng p un. Peste lume se revars valuri de lumin . s-a dus sub culmea p unului. se uit mirat . pe urm . când pichirea. arip la arip . O cas . zor nevoie dup un pichiroi. uimit . mândr de frumuse ea iubitului ei.i caute un so i. prive te-m !“ i cum pichirea se uit înc spre r s rit. harnic titirez. un coco a fugit peste gard. mai auzise c dragostea dac o întâlne ti. de fric s nu li se a eze cineva de-a curmezi ul dragostei. Azi a a. fel i chipuri. dumirindu-se. dar ascunzându-mi lumina soarelui. p unul. mare. sa rotit i-a r spuns:„Chiau!“: „Bine!“ i zilnic s-au curtat. Numai a a p s rile din curte nu mai avur prilejul s u oteasc pe socoteala altor doi îndr gosti i. p unul i se puse drept în fa i î i roti coada: „Prive te-m !“ Se uit pichirea. nu. nici mânca. de l-a sculat. dar pe urm i-a dat seama c nici pichirea nu e de lep dat.bibliomax. cu glasul ei cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-ri“:„Te iubesc!“ P unul a privit-o dintru-ntâi de sus. dar cam sec. o americanc . i a a. plin de poezie. în livad sunt pomi roditori. numai atât e în stare s -mi r spund ? i-n clipa aceea se înal . gânde te pichirea. pân când i-a venit o dat la socoteal i i-a optit. pichirea. stingher . În cas stau st pânii. a ciugulit ce-a putut i. rotund i de aur.CA SOARELE!. hot rî s . au pornit pe paji te. c ci unde-s p s ri multe. dragostea-i st pân . s-a sculat mai devreme chiar decât coco ul.. se-ntrebau: „Ce-i cu americanca?“ Cealalt : „Ce-i cu pichiroiul?“ Pichiroiul a a. într-o diminea . în curtea aceasta s-au întâmplat multe i m runte. i. A a. î i îmbie i iubitul:„Prive te.Flori. s-o culegi de oriunde-ar fi. i-amândoi. cu sufletul ei s lbatic. la soare. soarele!. iar u oteli. dar ireat . acum o lun .. în curte felurimi de p s ri..i puse ochii pe p un – pas re de neam mare – se feri de to i. e-bibliomax http://www. când m ai pe mine?Rogu-te. altele alta. Pichirea îl prive te încântat . pichirea îi întoarce spatele. pe socoteala celor doi îndr gosti i. mic i pestri ... Acum o s pt mân o g in . minunat de frumos. o livad i-o curte mare. Îngâmfarea îi descle t limba:„Ce s te ui i la soare. îi r spunse:„Te privesc. Ei i-au v zut de treab . Pentru întâia oar i-au apropiat pliscurile: întâiul s rut! „Sunt mul umit !“ „Chiau!“ „Sunt fericit !“ „Chiau!“ Ce Dumnezeu.Nu i-a mai v zut de-atunci nimeni! Unele p s ri spuneau una. nimeni nu mai putea nici dormi. cu bogheta altuia.Apoi se întoarce de se uit . prive te. Nu mai de parte.it . r coare. dezam git .tk/ 51 mailto:bibliomax@libero. gâ tele u oteau. apoi. americanca altfel. i.i v d nici str lucirea ta“. Au ters-o i ace tia. cum se întâlneau dou p s ri fa -n fa . drag !“ Dar p unul se sup r .. Pichirea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful