Emil Garleanu

Din lumea celor care nu cuvanta

CÂND ST PÂNUL NU-I ACAS !

În odaie lini te. Lini te i-un miros! Pe poli a din dreap ta, pe o farfurie, st uitat o bucat de ca caval. Mirosul de brânz proasp t a str b tut pân la cel mai îngust col i or al casei. i din gaura lui, din gaura de dup sob , oricelul nu- i mai g se te locul. Parc -l trage cineva de musta afar . S ias , s nu ias ! Mai bine s se astâmpere. S se astâmpere, u or de zis; dar ca cavalul? Vezi, asta-i asta: ca cavalul. S -nchid ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? i brânza-i proasp t . Mai mâncase a a bun tate acum vreun an. Dar parc nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. S încerce. Face câ iva pa i m run i, pân -n marginea ascunz toarei lui. M car s-o vad . Unde-o fi? De unde-l vr je te, din ce col îl pofte te cu atâta st ruin la dânsa? A! uite-o, colo pe farfurie. Dac -ar îndr zni! Dar cum? S mearg mai întâi pe lâng perete pân la divan. A a, bun! Pe urm ... Pe urm pe unde s-o ia? Pe lân g dulap? Nu. Pe dup jil ul cela? Nici a a. Atunci? P i, lucrul cel mai bun e s se suie de-a dreptul pe perdea i de acolo s treac , pe marginea l vicerului din perete, pân la poli . i-o dat la ca caval, las , n-are el nevoie s -l înve e al ii ce s fac cu dânsul. Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. i, doamne, mul i fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Ori icum s mai a tepte pu in, s vaz , nu se mi c nimeni, nu-l pânde te cineva? Cum s nu-l pândeasc ! Dar de când a teapt motanul pri lejul s puie laba pe bietul oricu . Dac nu mâncase el ca cavalul, c ci mirosul cela îi zbârlise i lui must ile, p i nu-l mâncase tocmai pentru asta: s -l momeasc pe laco mul din gaur . Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni i lucio i ca sticla, cu must ile întoarse sub iri i ascu ite ca oasele de pe te, st neclintit, dup perna de pe divan, i-a teapt . L-a z rit. Uite-l, îi vede m rgelile ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; a a, înc un pas, înc unul, doi, a aa! Dintr-o s ritur a fost cu laba deasupra lui. Bietul oricu n-avusese vreme nici s treac dincolo de sob . Îl apas pu in cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl r suce te în aer i-l las ame it pe podele. i-l prive te, gândind: „Ca caval i-a trebuit? Poftim ca caval! Doamne! Ce bun o s -mi par mie dup ce te-oi cr n ni.“ Dar mai întâi s se mai joace pu in cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl las s se dezmeticeasc , s -n cer ce s fug i iar vrea s -l prind în cle tele labelor. Dar ce s-aude? Un dup it gr bit pe sal . Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din dou s rituri motanul e în ocni a sobei, iar oarecile, mirat c scap , z p cit, cum poate, o terge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna. În mijlocul od ii se opre te, adulmec lacom mirosul de ca caval, apoi, z rind motanul, se repede i latr cu înver unare. Ar s ri în ocni , dar e prea sus. Se sprijin pe labele de dinainte, tremur , casc , de nelini tit ce-i, mârâie i latr . Apoi tace i, cu ochii inti i la motan, a teapt s se scoboare. Numai uneori întoarce capul spre poli a de un de brânza parc -l
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 2 mailto:bibliomax@libero.it

ademene te. i astfel, câte itrei du manii: oarecele în gaur , motanul în ocni i câinele în mijlocul od ii se pândesc munci i de acela i gând. Dar pa i ap sa i cutremur sala. Ce! St pânul! Repede atunci: motanul se înghesuie te i mai în fund, iar câinele o terge supt divan; numai oarecele, mic cum era, r mâne la locul lui. St pânul intr ; obosit de munc , î i arunc p l ria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-n dreapt spre poli , ia felia de ca caval, taie o bucat de pâine i, mu când când dintr-una când dintr-alta, m nânc din plin, cu poft . i din trei p r i, trei perechi de ochi îl urm resc cu pizm .

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 3

mailto:bibliomax@libero.it

GRIVEI

E b trân. În elege c -i b trân, c -i netrebnic, c cele câteva zile ce i-au mai r mas sunt o povar pe capul tuturora. De când s-a i îmboln vit nu-l mai strig nimeni, nu-l mai mângâie nici o mân , nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credin . Dou zeci de ani, var i iarn , în curtea aceasta a tr it, i-a p zit-o. În nop ile de toamn , cu ploile repezi i p trunz toare, în nop ile de iarn , cu viforni ele n prasnice, el nu st tea în cu ca lui; su flând cu greu, încordându- i mu chii, c ci era vânos, t ia troianul, cutreiera toate col urile gr dinii, i, l trând, d dea de tire c nu e chip s te po i apropia de casa st pânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe ho ul care furase mere din pomul de lâng gard! Ani de-a rândul sim ise durerile loviturii de ciomag pe care i-o d duse atunci în cre tetul capului. i alt dat ... Dar câte nu f cuse, câte nu suferise Grivei, dul ul credincios al cur ii! Îns vremea trece, via a cu ea. -acuma îmb trânise! Nu se mai putea duce nici pân la u a buc t riei, s capete un ciolan, s -l ling . R mânea uneori zile întregi f r s în ghit nimic, fiindc nu se putea mi ca. i-acum, în urm , avea ni te dureri grozave. Urla. i mai ales noaptea, când nu avea cu ce s se mai ia, când nu mai vedea pe ceilal i câni, când r mânea singur, numai el i suferin a lui – mai ales nop ile îl chinuia boala. i urla. Mai întâi gemea, în bu it, cu gura închis , cu limba zbârcit , gemea adânc, ca i cum i se desf cea inima din piept. Apoi îl apucau fiorii; spasmurile îi descle tau f lcile i gemetele îi ie eau mai tari, mai ascu ite. Apoi plângea, plângea cum plâng oamenii, cu lacrimi fierbin i, care îi lunecau pe bot, i parc -l ardeau. i-n urm , înnebunit de durere, nu mai putea r bda, în urm urla, urla groaznic, din toat puterea m runtaielor lui, cu toat încordarea glasului, urla însp imânt tor, de r suna pân în dep rt ri, de unde-i r spundea ecoul ca un alt câine care îi plângea de mil . i diminea a, când zorii zilei mijeau, adormea, sleit, pe culcu ul lui de paie. i to i ai casei care treceau pe lâng el îl blestemau. To i. Urletele lui le tulbura lini tea nop ii, le curma somnul i-i f cea s tresar speria i, în pat. Iar unii credeau c preveste te ceva r u, c preveste te moartea cuiva. El îi auzea vorbind, îi auzea i-i în elegea. Cu ochii blânzi, ter i de boal , îi urm rea pân ce se f ceau nev zu i. În elegea i a tepta s -i vie ceasul. Într-o diminea i-a z rit st pânul de departe, venind spre el, cu mânile la spate, inând ceva ce sclipi la o întors tur , în b taia soarelui. Pentru el venea. Atunci, în sufletul lui parc a-ncercat nu o durere, ci o jale, o jale grozav , o jale adânc pentru st pânul pe care-l v zuse copil, cu care se jucase, cu care mersese pe câmp, la picioarele c ruia se culcase de atâtea ori s primeasc , supus, vergile ce i se cuveneau. i jalea aceasta parc -i d du puteri; se scul i, scheunând, plângând, se târî c tre st pânul lui, se târî i, când ajunse, îi linse picioarele ca i cum i-ar fi luat r mas bun. Apoi închise ochii i,
e-bibliomax http://www.bibliomax.tk/ 4 mailto:bibliomax@libero.it

încol t cit, a tept . A tept mult. I se f cuse mil st pânului?... Bubuitura nu curm lini tea ogr zii. i ast zi sim i c nu mai are mult. i parc -i p rea r u s închid ochii în curtea în care tr ise, în mijlocul lucrurilor de care n-ar fi vrut niciodat s se despart , supt privirile care nu se mai îndreptau spre el prietenoase. i, deodat , o groaz , o fric de locul acela în care suferise atâta îl cuprinse. Î i adun toate puterile, apoi ca i cum cineva l-ar fi gonit din urm , se dep rt cât putu mai repede, ie i din curte i o lu pe drum, înspre p dure. Când ajunse în mar ginea ei, intr în cel dintâi stufi i, acolo, între crengile care îi ascundeau vederea, î i f cu culcu ul. i a tept . Spre sear un fior îi zvârcoli trupul, apoi altul. i-nc unul – cel de pe urm . i-n clipa în care- i dete sufletul se ridi c pe picioarele de dinainte, i, cu capul întors spre curte, url , ca i cum i-ar fi luat un r mas bun. i urletului lui, scurt, de moarte, îi r spunse ecoul, pentru cea din urm oar , ca un alt câine care-l chema din dep rt ri.

e-bibliomax

http://www.bibliomax.tk/ 5

mailto:bibliomax@libero.it

bunica d duse de veste nu mai decât. îi povestise o bunic a ei. A a.. se opri. veni. i. furnica.it . i când d du de cel dintâi buzunar al surtucului. în mirosul lui pip rat i acru. De aceea. ridic prepeli a moart i-o puse în tolb . altfel o judeci. c ut s fug înapoi. i de la al ii. o lu la fug pe mânec în sus. i. a luat-o spre r s rit. în vre me ce drume ul dormea în iarb . îndat ce d du.. se scoborî pe hain . „Iat ce fel de buruieni tiu culege oamenii!“ î i zise. tia c pe oameni. drumea a. i-un nor de fum înv lui furnica în cea . nu le aduc nici un folos?“ judec ea. Ispititoare. i ai de unde da i la al ii. c picase odat peste un pumn de ou furate dintr-un furnicar. i. nu câ tiga nimic. c ci vederea ei îi amintea.C L TOARE!. De aceea furnica se scoal cu noaptea în cap i porne te la drum. mai ales. ci se limpezesc. Îi sui i pe ace tia. o ame ise. când iarba e proas p t supt rou . Îi pip i. -apoi diminea a prive ti altfel lumea. tii destule. cât ai clipi.bibliomax. Mai în sus. furnica ajunse la pânza îmbâcsit de praf a pantalonilor vân torului. în sus. ca pe-o prad de r zboi. Buzunarul. i-a pornit. se ridic pe c lcâiul pe care câteva fire de nisip se prin seser .i sunt spul berate. În diminea a aceasta. i ce fericire s c l tore ti. Ea tia c ochii duc i mintea întoarce. priveli tea pe care cizma unui alt vân tor i-o d duse într-o zi: trei tovar e din furnicar strivite. furnica î i lu inima în din i. i cum c ta ce anume vrea s fac omul cu lucrul cela ce-l inea în mâ ni. prin miri te. aerul jilav de r coare. îi mirosi – întrebuin are nu le putu g si! „Ce-o fi f când oamenii cu lucruri care. privind i minunându-se numai. cât ai clipi. C l toarea î i dete toat silin a s se urce mai re pede pe cizm . totu i avu puterea s se gândeasc . repe de. într-un col d du peste câ iva bani de aram .. s cunoasc mai bine f ptura omeneasc . pe mânec . care se prevestea prin m nunchiurile lui de raze. i când. îngrozit . de cizma unui vân tor. În vremea aceasta o bubuitur groaznic r sun . „Ciudat – gândi furnica în sine – sar zice c numai pentru ca s fac r u î i învelesc oamenii picioarele în pielea groas a înc l mintelor.“ i tot gândind astfel. întreg neamul furnicesc venise. pân lâng pumnul încle tat pe gâtul unei pu ti. Scotoci încolo i-n coace. i. gândurile nu. o lu încet. îmbâcsit cu foi de tutun. pe cus tura ca râmbu lui. dintr-o dat . supt tal pa grea a omului. Porni mai departe. Îndr znea i destoi nic . Acesta ridic toc mai atunci mâna. pe cer. diminea a. în rev rsatul zorilor. apoi. dup cât se vede. alt buzunar. se scoborî în buzunar. Iar în buzunarul unui om. s nu se scoboare-n el? Din cele ce înv ase dintr-atâtea c l torii. E c l toare! A ie it din mu uroi furnica. cu iscusin . se urc pân dup gâtul vân torului.. din prisos. se prelinge lumina ca o und de aur. Vân torul alerg . c v zând multe. în zigzag. a pornit s vad lumea. u oar . cu groaz . dezgustat . Furnica.tk/ 6 mailto:bibliomax@libero. c . apoi. cu greu îi po i cunoa te pe dinafar . în apuc turile ei. cum face în fiecare diminea . Încântat de frumuse ea soarelui. î i i puse în gând s cerceteze. Ca s ajung jos trebuia s treac peste e-bibliomax http://www. prinse drept înainte zborul unei prepe li e. Hai i-acolo! De-abia se coborî îns . ticnite. N-avea noroc! O lu mai sus. de cealalt parte pe care se urcase. S se scoboare. mai dincolo. sprinten . c r b nir toate ou le.

e-bibliomax http://www. mai ales merindele: „Bine c m-am ales m car cu ceva“. îndat o i l s la loc: f r mitura era ud de sângele paserii. Dar cum o apuc . P i iute peste geanta de la oldul vân torului.tk/ 7 mailto:bibliomax@libero. î i spuse în gând. cu mul umire. Oricât era de gr bit .tolb . o lu pe cizm în jos.bibliomax. trupul într-o pic tur de rou . i se gr bi s culea g f r mi tura. lucrul g sit tia c nu se las -n drum. Toc mai atunci ochii furnicii z rir o buc ic de pâine ce r m sese prins în re ea. la marginea ei. i. Se scoborî pe-un fir de iarb i î i sc ld . i repede-repede-repede.it . îi mai veni sufletul la loc. „Brrr! Va s zic sta e omul!“ gândi furnica.

lene . Acum s-a s turat. cu ochi orul. zaharisit proasp t. i poftim ce g se te: preoteasa nic ieri – dus prin vecini.it . pe o margine. dup ce sp rseser mai întâi toate învelitorile gavanoaselor cu dulce i. Zboar încolo i-ncoace. Iar aici. Iar în mijlocul slovei ro ii. E atâta hran pe foile îngro ate parc de urmele degetelor t v lite prin grâul dulce al colivelor. cu o mi care iute. sfin ia-sa închide ceaslovul. încondeiat cu m iestrie. scorojit i unsuros. de pe fereastra din sal . în dulap. un fir de grâu uns cu miere. Nimic. În clipa aceasta u a se deschide dintr-o dat . un ceaslov vechi. pe ale c rei col uri de sus pic turile de cear stau ca ni te pece i. Atunci î i aduse aminte cum nec jise mai zilele trecute. i s-a întors acas . ca i cum s-ar în china. Pe masa din mijloc.. ca i cum ar fi fost esut la începutul rândului: „Slav ie“. ca i cum ar ascu i dou cu ite. se a eaz pe marginea unui pahar. un S frumos.i statorniceasc în c pu orul ei un gând: „Ce bine e s tr ie ti i s mori s tul !“ e-bibliomax http://www. tocmai în clipa când. – Poftim!. i le freac unul de altul. mai adormit . Sfin ia-sa. izbutise s . la o leturghie. pe foaia unsuroas . st deschis. ba intr pân i-n potcapul cel nou. r suflând din greu. se plimb pe la icoane. Musculi a se pune pe osp tat. dar bietului om i-a ie it sufletul alungând-o. Se uit prin strachini. intr sup rat. pe care plodurile îl a ezaser pe pat cu fundul în jos i-l pref cuser într-un cuibar de ou ro ii – c ci e Pa tele. E doar obi nuit cu c r ile biserice ti. drept deasupra ceaslovului. se f cu una cu hârtia. popa Gheorghe. În sfâr it d Dumnezeu i ajunge i la m su . a dat tocmai peste ce c uta: o pat .MUSCULI A În odaie e t cere. zbârnâind mul umit . la loc. Î i scutur aripioarele. c ruia îi r m sese pe barb ... aprins la fa . se suie bini or pân -n mijlocul slovei ro ii care o atrage. intr bâzâind s caute ceva dulce de gustat. copiii la hoin rit. str lucitoare ca un licurici. A f cut slujba la biseric .tk/ 8 mailto:bibliomax@libero. ei poftim! strig p rintele înfuriat.. Pân ce n-a gustat din miere nu s-a l sat. strivit . pe-un das c l. ar ta c dege elul ce. cât o g m lie. apoi. Apoi î i a runc ochii pe mas i se sup r i mai r u: – Pân i c r ile mi le-au vr fuit! Repede. În fa a iconostasului clipoce te candela. î i întinde picioru ele de dinapoi. lâng buze. Se las u oar . a luat un pelina . i-l arunc . a a în treac t. pr p denie de lacom ce-i! Numai din când în când prinde. pe urm s-a ab tut pe la Petru bacalul.i l sase urma avusese grija s se înmoaie dintru-ntâi în dulcea . uitat acolo de c tre copiii sfin iei-sale. musculi a. Prin fereastra deschis soarele scoate sclipiri din sticl ria de pe poli i. a ipe te.bibliomax. nu o dat ie ise s tul din biserica de peste drum. ro ul slovei mari din susul foii. O musculi .

Se f cuse parc mai mititel decât fusese. i când colo avea atâtea adânci tu ri. cruce. i mult î i muncise gândul: cum r s rise. V zând asta. i. o f r mi de lumin închegat . Se odihni o clip . nu. Într-o zi încerc o pornire l untric : ie i de supt umbra r coroas i d du buzna afar . din care credea c se desf cuse: o s ritur – sau o vedea el ce-o face. i umbl . apoi. i voinicul privi iar în sus. mi ca picioru ele fragede i ocolea. nici bucurie.bibliomax.i putu opri un oftat: e-bibliomax http://www. Ce c utase dânsul acolo? Iar din mijlocul t riei albastre. pe râna neagr trupul arunca o lumin dulce. acolo trebuia s se întoarc . parc se întruchipa o frunzi oar l t rea . Nu cum va era o f r mi c zut . Ce se mai întreba! F r îndoial de acolo c zuse. i-a mers voinicul. ud de sudoare. Cu cât str lucire. un bulg re de aur aprins arunca v p i. îi deschise în sfâr it bine-bine i privi în sus. i v zu c poate. Privi în sus i se cutremur .it . c p rea o pic tur de rou . În mintea lui î i înjgheb planul. S se suie pe luger în sus. dar nu se l sa. i scoborî dincolo. z ri lugerul unui crin ce se ridica a a de înalt. Ce – nu f cuse nici un sfert din sfertul drumului?! Puterile îi cam sl biser . f r s tie pentru ce. Tres ri. mo nege te. Atunci se mi c din nou. de acolo. dea supra. atâtea ridic turi: v i. se trezi la r d cina crinului. la bulg rul de aur. avea de umblat. Atunci r mase pe loc. pe care i-l vedea pentru întâia oar .i d dea seama. îl cuprindea întreg. dup ce trecu peste un gr unte de piatr cât un munte. se ridic pe picioru ele de dinapoi. r t cit pe p mânt? i. frunzi oara care-l ad postise. i iar purcese la drum. Pe urm încerc din nou. Nu sim ise nici durere. Dar ce mireasm se rev rsa de sus!.i credea ochilor: zile. Înc vreo câ iva pa i. mai mari. i. Dar ce dep rtare! i cum s ajung ? Privi în sus. i ce întunecime. luni. cu cele dinainte î i f cu. Se uit în jos i-l prinse ame eala. b iete. s mearg . i-al cui era? Mic cât un fir de linte. pe de margini. Privea în sus i nu. scânteia. s mearg i s mearg .tk/ 9 mailto:bibliomax@libero. i de-abia ajunse. cât umezeal suptfrunzi oara lui. la drum. Mult s fi mers. în ploaia de lumin .. mai tare. i de acolo. b iete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în rân . Încetul cu încetul îi veni inima la loc.GÂND CELUL Cum venise pe lume nici el nu. a mers. ca o prisp . deasupra c pu orului. ca o adeverire. S-a trezit ca dintr-un somn i parc era de când p mântul. Luciu i se p ruse lugerul crinului. i cât era de hot rât i de vânjos drume ul. c parc floarea din vârf des chi dea paharul chiar dedesuptul bulg rului de aur s -i culeag razele. Iar când a po posit. Acolo o s se odihneasc .. i atunci. i ici. de sus. s pt mâni. bulg rele de aur sc p tase de amiaz . orbit de atâta str lucire. ce adânc i albastru se dezvelea cerul! i ce minune! Cu ochi orii lui cât ni te fire de colb. dealuri. pân în vârf. i umbl . i îndr zni: deschise ochi orii mai mult. Era el altul? Picioru ele nu mai erau ale lui de scânteiau a a? i mai era îmbr cat în aur! C ci i trupu orul lui.

it .tk/ 10 mailto:bibliomax@libero.bibliomax. doamne!“ e-bibliomax http://www.„Uf! C mult mai am de suit.

i penele.tk/ 11 mailto:bibliomax@libero. Apoi se dezlipi de rân i. pentru ea i pentru soare cânta. – ea i raza. desf cut de greutatea netrebnic a c rnii. tremur tor i dumnezeiesc de dulce. Dar trupul greu parc -i înl n uie glasul. Oglinda cerului poleia p mântul.. nu umpluse sufletul p s rii de o mare fericire. i-n vreme ce.it . Niciodat darul acesta. Ar vrea s se simt dezrobit . Dar raza care i se topise în ochi o chema la ea.bibliomax. slobod . Î i avânt din ce în ce cântecul. se simte.Vroia s se simt singur . Înc o lovire de aripi.i verse prinosul. Într-un avânt î i pune cea din urm putere i. în singur tatea ame itoare a în l imilor. În cântecul ei. Înota în valuri str vezii. în sf r it. plutind pe ele. Mai sus! Slab de tot i se p rea ciocârliei c mai aude glasul pitpalacei. glasul se-nal singur. e-bibliomax http://www. în înalt. nebun de fericire. Mai sus! Mai sus! i trupul mereu o trage înapoi c tre p mânt. un tril de mul umire izvorî din gu a ciocârliei. i-nc una. se în l . Înc o b taie de aripi. Mai sus! Îmb tat . pas rea îi spunea c vine. trupul cade ca un bulg re de rân spre p mânt. u oar ca aerul. i raza mereu o cheam c tre în l imi. Aerul parc se rumenise. luceaf rul tot f cea din ochi p mântului. pas rea se asculta singur . smulgându-se. C ci i fericirea nu. deodat . I se p rea c tremur rile cântecului ei umpleau bolta cerului. str vezie ca el.i alege totdeauna clipa nimerit în care s .MAI SUS! S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeli ei:„Pitpalac!“ Cerul abia se rumenise. în înalt. dezlipit de râna p mântului. d du drumul ciripitului ei gâdil tor ca al unei grindine de m rg ritare. Dar peste pu in deodat adâncul sc p r . Cea dintâi raz str punse v zduhul i se topi în ochiul ciocârliei. trimis de c tre soare. i-l ine închis ca într-o colivie.. pic turile de rou înc nu se pref cuser în m rg ritare. Scuturându. pâlpâind din aripi. î i încordeaz mai tare puterile.

Las c -l c inau c nu putuse dormi. când neamul lor greieresc î i ridica osanele lui însu i. fire te. Iar vacile-domnului îl rugau s nu mai conteneasc . i le-a cântat greierul pân ce soarele s-a ridicat de câteva suli i pe cer. i. de sus. Îl mai mângâie îns pe greier iubirea i laudele care o mul ime de maica-domnului – gâng niile cele ro ii stropite cu negru – i-o ar tau. Ei biruiser vremea – d i nuiau st pâni în lung i-n lat. cu toat oboseala. i. supt frunzele uria e din care ast zi nici m car urme n-au r mas. poftindu-le. Toat nopticica nu închise ochii. un imn al dimine ei. s doarm în r coare. a a. se ridicar pe firicelele de iarb dimprejurul culcu ului cinstitului cânt re i.CÂNT RE UL E de neam! Între toate lighioanele lumii. C ci doar a a r mân pove tile pe lume. s a ipeasc pu in. „Fire te – gândi greierul – l cust i s stea acas – dracul a mai v zut!“ i cum luna se ascunsese într-un nor. ci le povesteau b trânii în toate min ile lor. începur s -i fac vânt. cu mii de ani înainte. când nu putea a ipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei. cum se i cuvenea unui mân drucrai ce era. care turbura lini tea b tina ilor de neam. leg nându-se u or. i cum numai de întrebat se putea întreba singur. ca s afle i-un r spuns. fiindc ele altceva n-aveau de f cut decât s -l asculte. s -l asculte. fusese cânt re în cuptorul brut riei lui Por-împ rat. care îndr znise s se întreac din s rit cu el. Iar vacile-domnului se sf tuir . i ei. rug pe un licurici s -i lumineze calea. gânde te el. P mântul era o nimica toat . O c ut totu i i n-o g si. i. dar din semnele lor. cânt re ul se rug de iertare. în cinstea lor.bibliomax. ca i pe atunci. greierul le cânt . Greierului i se umfla inima în piept de mândrie. „M rog. li se închin cu plec ciune. î i puse în minte s isco deas c pe o l cust . Chiar un str bunic al lui. greierul în elesese c i ele erau mirate de îndr zneala unei paseri venetice. i se ad posti supt frunza unei rochi a-rândunicii. n-a putea-o vedea i eu pe dihania asta? Ce neam a a de obraznic s fie?“ se întreba greierul. din copacul supt care dânsul se odihnea.tk/ 12 mailto:bibliomax@libero. îl apucau furiile. prin v zduh.it . se întoarse. în zori de zi. un bo de hum ce orbec ia f r’ de nici un c p tâi. Iar înc lzindu-se grozav. Toate gândurile acestea n v liser greierului în cap într-o sear . i astea nu erau vorbe de ici de colo. e-bibliomax http://www. de la al i b trâni pricepu i le auziser . de i numai la gândul c avea s vorbeasc unei obr znic turi. Privighetoarea î i f cuse de cap. în juru-i. nu era alta care s aib str mo i mai ale i i mai de via .

i încerce aripele. î i v zu de drum. strigându. preg tindu-se chiar s dea sturzului ziua bun . i-a strâns i el picioru ele. „De sta nu mai scap!“ crezu c r bu ul.i sufletul: „Acuma chiar c-am p it-o!“ Când ajunse curcanul în dreptul cuco ului. se în l în picioare. În clipa aceea un pui de sturz. î i a e zase pui orii în rând. Dar sturzul se l s lâng buc ica de hârtie. cu aripele fragede. de-acolo. ame it. Iar c r bu ul c zu pe-o buc ic de hârtie alb . luând cu el tot ce g sea mai u or în cale. de pe-o ramur lu un c r bu . i acum î i lua zborul într-alt loc. Atunci încremeni de spaim . un c r bu mititel. venea un cuco . C r bu de prim var . r sufl : „Bine c-am avut noroc!“ Dar deodat .S R CU UL!. pe vreo creang de copac. C r bu ului nu-i venea s . Pas rea se leg n o clip . î i ro i m rgelile i î i d du ca pul pe spate. lâng o curte.it . pe dreapta gardul – tr ie te. o vrabie. Dar uite: colo e drumul. i din cap tul drumului. l sându-l. mai m ri or ceva decât o nuc . se înroti. Când l-a luat vârtejul pe sus. i forfec aripele de câteva ori în p mânt: î i d deau bine e.bibliomax. l sând tot ce luase balt la p mânt. c r bu ul. „Am sc pat!“ gândi cu bucurie c r bu ul i se în toarse s priveasc dup cuco . mi-i drag i mie“. inându. s-a uitat cu un ochi la c r bu i-a trecut mândru înainte. apoi î i strânse coada i zbur în drum. pene i hârtii. e-bibliomax http://www. cu pieptul în plato . an o . i acesta. cur i i livezi. de cum z rise c r bu ul jos. s priveasc . supt el hârtia. s-a în epenit o clip ca un sfredel. cu coada rotund cât soarele la r s rit. S-a în urubat în p mânt. i-a v zut c poate zbura i f r s dea din aripi. l-a r sturnat cu ciocul pe spate. bietul.i cread ochilor c mai e în via . castaniu.. „Îî! Scap de unul i dau peste altul – î i zise c r bu ul – sta m -nghite!“ Cuco ul s-a apropiat. apuc . tehui. când îl ajunse. P unul s-a apropiat. s ri. cu l comie. privi împrejur: un drum pr fuit. i dac de pe jos fura flori. „Ei! De a a paseri mici. îl înghi i. cu ochi orii ca dou neghini e.i dup dânsa odraslele care duceau în minte o înv tur mai mult. cât putea mai repede. S r cu ul c r bu ! De pe gard.. peste câmp. i le desf cu. Cuco ul s-a dus. C r bu ul se f cu mai mic decât era. S-a iscat un vârtej ca din senin. i: hap! hap! – mai s se înece. apoi s-a topit deodat . de dup gard. Vârtejul i-a f cut gustul. care v zuse multe în via a ei. deschise pliscul.tk/ 13 mailto:bibliomax@libero. gândi c r bu ul. i r mase acolo. apoi iar l-a întors cum îl g sise. mai de seama mea. zbur spre el. Ia s zboare acuma. i-n mijlocul unui drum de ar . Din cel lalt cap t al drumului sosea un curcan. iar cuco ul scoase pieptul i mai în afar . un p un. apoi a pornit-o. cu pintenii arcui i. mare. Când s-a trezit. S . curcanul se feri parc s nu calce c r bu ul. i.

Uite-l cum se repede. iar pe c tina în care vr biile stau împ nate ca albinele în roi. Uite-i cum se fr mânt . pe vârfurile lor in acoper mântul – cerul. Parc vrea s . î i atârn e-bibliomax http://www. Colo. i se cocoa dup gât. Dar ce-i? G inele se strâng s priveasc iscoditoare. în untrul cur ii. din porti a încununat cu ieder . s po i privi mai bine. C ci am paseri multe i felurite. îndemnând la t cere – le vezi? cârdul de gâ te se în ir . sfârâindu-i picioru ele în ghetele galbene pe nisip. Doi cuco i tineri s-au apucat la lupt . pe care se dea p n vântul. Dar bate soarele tare. Stai pu in i-o s vezi! Gr m ticul cur ii mele e doar curcanul! Iat -l: i-a i z rit. Numai s -i auzi guri a când vreo lene e se întrece mai mult cu dedeochiul somnului. osp teaz . s r cu ii. din fa a lui – g ini care nu se ou – ale c ror pene lungi i moi îi prefac într-un fel de s l cii plâng toare printre paseri. din loc în loc. una dup alta. linse. Ceilal i r mân locului prosti i. e i dreptul lui: se înro e te. Dincolo. de gospodin . fuse uria e. ele scurm mereu.tk/ 14 mailto:bibliomax@libero. i.i desfac lop elile pliscului. cu pintenii arcui i. pe cel mai vaj nic îl ciupe te i-l urm re te pân în cel lalt col al cur ii. pe malul unei ape. parc -s totdea una v duve. s se lincereasc -n ap . lâng teuca de ap . tulpina de rochi a-rândunicii. se înal plopi b trâni. De acolo urm re te cu ochi orii lui vioi ce fac ceilal i: prinde clipa. cu plato a pe ne lor o elii. ca i când cea din cap t ar fi înghi it un mosor de sfoar al c rei cap t l-ar fi h p it. bibilica – picherea – alearg dintr-un col într-altul.bibliomax. A. Tufe de pomu oar i de agri e dau. cu picioru ele lui sub iri i fragede ca paiul. ad post paserilor mele.i mâna la ochi. Apoi. sau zburlite ca de vânt. cum se pune mijlocitor între ei. gata ca de lupt . Mi când mereu din ciotul cozii. s puie toate la locul lor. Unul a s rit pe spatele mamei. Pe de margini. i apuc viermi orul. cu dou pic turi de rubin drept ochi. strâns în fusta ei cu pic ele. De ici.it . Albe. harnica ogr zii! Repede-repede. Î i hr nesc pui orii. Cuco ul acela negru e ceasornicul cur ii mele. pe cap. de iute ce alearg . Ai auzit cucurigul? R sare soarele. ca la o azvârlitur de piatr unul de altul. leg nându-se. cu cercelu ii de m rgean la ureche. ca i când dânsa le-ar îndemna i îndrepta trupul încotro s-apuce. sunt clo tele. pe rând. sare. la dreapta i la stânga.ÎN CURTEA MEA Curtea mea e la ar . sunt ra ele. hai s le privim. de cu prim var pân -n toamn . pân ce z resc o alt prad .i arate b rb ia câr dului celui de claponi. Penele zbor ca luate de vânt. gata s sar în capul oricui s-ar apropia. sâsâind. toate celelalte. supt tufi ul cela de agri e. an o . Înfoiate. cum se ciupesc de la un viermi or. Gâgâlicii – bo uri de aur. a a-s de hursuze. se ese. fugind supt aripa cald i ocrotitoare a clo tei. De jur împrejurul cur ii se încinge un gard de c tin . uite-o. Pune. cum se strâng roi i se desfac pe urm . tiu numai s . cum îi desparte. ca i când ar c uta o comoar . Iar dac a f cut pace. cu bone ica alb tivit cu arnici. Iat -l pe culme.

i. dul ul.tk/ 15 mailto:bibliomax@libero. i-a scos gu a în afar i-l urm re te cu ochii. tie cu cine are de-a face. Când g se te o deschiz tur se opre te i latr – d de veste. Numai fantele.it . Aha! Vezi? S-au oprit toate paserile. ca un drept judec tor ce este.iragurile de hurmuz i m rgele la gât. i lini tea i pacea se las peste curtea mea. E un vultan.bibliomax. de ne-om duce i noi! e-bibliomax http://www. nici nu vrea s se uite la el. Un ocol. parc -i zice: „Poftim dac . craiul cur ii mele – prive te-l. Tot necazul lui e c gr m ticul î i poate înroti la fel coada. Gâgâlicii de aur au n v lit supt aripele clo tilor. i-n urma lui paserile î i v d de hran . gâgâlicii r sar iar i la lumin . s se ascund . i-a strâns mugurul nasului. i se terge prin zare. prime te închin ciunile tuturor. p zitorul. Auzi un l trat? E Duda – Duda ache.i d mâna!“ Dar vultanul e priceput. N-a vea nici o grij ! Gr m ticul l-a z rit cel dintâi. s caute aiurea o prad mai pu in p zit . s sar . Gluguind. Hai. O s geat str bate prin aer. Acuma cerceteaz gardul dac n-are vreo gaur prin care s se poat strecura lighioanele în untrul cur ii. cu capul întors spre cer.

Caut – coaja de alun ? De unde? C ea nici nu se atinsese înc de merindele strânse. – Veveri a? De ce? – Urâ i îmi sunte i voi.i ia prânzul. a în eles ea c -n alune trebuie s fie ceva. Acas i le-am spus gai ei. Nici nu b nuie ti c i plânge numai dragostea ei. scatiii. Bun! Cra -cra -cra . veveri a a dat într-o bun zi peste un pom ciudat. spre pild . dar de-abia intr în scorbur c veveri a se repezi. de la gai a mea care. vezi. vâr -te colea. i poamele i mai pu ine. În diminea a când o pândea veveri a.it . dar s-a i mâniat.CIOC! CIOC! CIOC! i paserile se-n eleg între ele. peste alun. am ascultat. c nu ti i nimic. M c leandrul zice: – E cioc nitoarea! – Cioc nitoarea – r spunse scatiul – ce-o fi cioc nind mereu? – Caut veveri a. Dumneavoastr poate nu m ve i crede. a a. Cerceteaz : un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit veveri a. scatiule? începe m c leandrul. i. mul umit gai ei mele. d un zi. s fac g l gie. i-a a teptat. în scorbur de alune. S-a ghemuit înfundul scorburii. Atâta pagub ! Dar eu tiu multe asupra lucrului stuia de la gai a mea. S-a pus la pând s prind pe ho . – Demult. a sosit tot a a zglobie. crezi c i-a venit. în vreme ce dânsa d pove e pui orilor ei: „Nu ie i i la marginea cuibului!“ „Nu striga i când nu sunt eu cu voi!“ „Tst! pisica!“ O vrabie ciripe te pe gard. povestea cioc nitoarei:) . un gust. I-au pl cut alunele i. Dtale pu in î i pas . biata! i-a s rit inima din loc: „Uliul!“ În nop ile cu lun ascul i privighetoarea – te încânt . la-nceput. i ei. una cu copacul. dar e-bibliomax http://www. într-o bun diminea . mi-a descoperit câteva taine ale graiului p s resc. tare.bibliomax.tk/ 16 mailto:bibliomax@libero. d de scorbur . Cioc nitoarea vroi s-o zbugheasc afar . dar cu miezul dulce i gustos. A a. a jungi s crezi c pentru tine î i vars în gâlgâiri ploaia de m rg ritare. fiindc am înv at-o s vorbeasc omene te. Plisc are. auzi ciripind o rândunic . i i-a umplut scorbura de cu toamn . v pot spune. s-a pus pe mâncat. s nu mai p easc cum o p ise când rosese o iarn întreag coaja copacilor. o con vorbire între un m c leandru i-un scatiu. fiin prev z toare. dup zisele m c leandrului. Nu-i cuno ti povestea? S i-o spun! (M rturisesc c vreo câteva ciripituri nu le-am în eles. Din ziua aceea venea în fiece amiaz s . cum e iscusit . f cea planuri mari. s nu se mi te toat iarna din c su a ei. m-ascul i.. cu roada rotund . demult tare. s se hr neas c . S v-o spun: „Cioc! cioc! cioc!“ se aude de departe. A a. nici cu vârful botului s nu miroase vi forni a când. Tocmai se bucura c d duse norocul peste dânsa. pe când oamenii erau pu ini de tot. cum o vezi: sai ici. D-ta. dar le-am inut îns minte. D duse. se zgârie la un picior într-o coaj . întocmai. îl deslu e te m c leandrul. slav domnului! Cra ! iac i miezul. ce i-a venit în gând? S strâng alune. Ce era? Cioc nitoarea. frate.. i gai a mi le-a t lm cit.

Cioc nitoarea se ca r cu ghearele de trunchiul unui mestea c n i-l cioc ne te de jos pân sus. ca opârla. – Zi.. de parte: Cioc! cioc! cioc! Scatiul piruie iar: – tii una. Mai târziu.veveri a o prinse de coad ! D -i în sus.. i s-a v zut f r coad . N-a mai intrat în scorbur .bibliomax. d -i în jos. De atunci mereu cioc ne te la fiecare copac. M c leandrul se sup r : – Se cunoa te c e ti pas re neispr vit . M uit i eu. Un lucru îns : dac veni i cineva pe la mine. Ea cioc ne te fiindc suge din mustul copacilor – i-o fi pl când hrana asta. Un stejar g unos r sun ca un hârb. i. Apoi trece la alt copac i la altul. frasinul mai în bu it.. s nu spune i cumva gai ei mele cele ce v-am dest inuit. Acestea le-am auzit mai d un zi povestite de c tre un m c leandru unui scatiu. cel pu in s trag din asta un folos. a b tut cu ciocul: Cioc! cioc! cioc! Dar veveri a î i mutase culcu ul. i pe ici i-i drumul. V rog! e-bibliomax http://www. de atunci – întreb scatiul – n-are cioc nitoarea coad ?. se terge din ochii mei. în laba veveri ei.. las coada..tk/ 17 mailto:bibliomax@libero. s-a întors la veveri s se roage de dânsa. i cioc na ul bate mereu. se duce. smerit . s m hr nesc!“ – A a-i! încheie scatiul. Ssst! Uite-o. Fagul sun mai tare. O fulgerare ro ie str bate lumini ul. – Vezi bine. dar ce i-o fi zis: „Dac mi-i dat s cioc nesc mereu. De-abia se mai aude. S-o fi hr nind ea cu mustul copacilor.it . dar nici c d de r spuns. când i-a venit inima la loc.... M asurze te cu oc rile. frate m c lendre? Eu cred c tot ce mi-ai spus sunt numai ni te vorbe.

i. Dumnezeu îi porunci s . La-nceput toate p s rile aveau penele de dou feluri: albe i negre. i-n jos. s . i cioc nitoarea.Dumnezeu a poruncit unui vultur s adune toate zbur toarele cerului..i ia zborul în zorii zilei.i aleag fiecare. Dup ce p unul a îndeplinit toate acestea. de pe trupul lui. Gai a: Las c te cunosc. ca ziua i ca noaptea. i de atunci p unul c p t darul acesta. Ar tân du-le p unul. Tocmai atunci.tk/ 18 mailto:bibliomax@libero. cum se i f cu. Fiindc din pricina trandafirului r s ri cea dintâi pic tur de sânge pe lume.bibliomax. Eu: Gai drag .i moaie penele în albastrul v zduhului i-n aurul r s ritului. Preaînaltul o chem s o mustre c a rupt floarea. î i f g duiesc c de acum înainte n-o s mai spun altora nimic din ceea ce-mi vei împ rt i. d -ne din toate câte ceva i las -ne s ne amestec m noi cum ne-o t ia capul“.i roteasc coada. Uite (î i scoate un fulg cu ciocul i-l las s pluteasc în aer). Gai a mea e foc. de-mi am r te zilele. s -mi spun cum au c p tat p s rile penele lor a a de minunate la vedere. A a mi-ai vorbit i rândul trecut i mi-ai pus cioc nitoarea pe cap. zise el... Eu: i lada-n pod! Gai a: A a. hop!. apoi s se lase pe p mânt.i spun i povestea asta. crede-m . le zise s . care în târ ziase. cu verdele ierbii i cu aurul soarelui. i mai toate s-au bucurat de socoteala sticletelui.i in cuvântul. i ce i-a zis:„Bine.. deprinse mereu cu albastru v zduhului. m jur.. i atâta tot. Gai a: Jur mintele tale sunt ca fulgii mei de u oare. Gai a: Las ! Las !.ÎN FEL DE FEL DE FE E. Eu: Gai drag .. felul penei în care ar vrea s fie îmbr cat . o s ..Asculta i ce-am vorbit cu gai a: Eu: Pas re drag . de ce n-ar fi i la pene?“ Atunci s-a uitat în sus. În sfâr it.. s .i lua ochii cu str lucirea lui dac -l priveai.it . O s pt mân întreag am rugat-o pân s .i poarte aripile prin verdele ierbii. prin înaltul cerului. pu ine au ales penele acestea.. jur mintele mele sunt ceva mai grele. de. apoi porunci unui înger s -i aduc trandafirul s -l miroas . V-am dest inuit p ania cioc nitoarei i de-atunci i-a pierdut încrederea în mine. P s rile cerului îns .. Decât c Dumnezeu se cam s turase s le vad pe toate la fel. Dumnezeu meni floarea s se fac ro ie. dac la trup sunt deosebite. Dumnezeu a zâmbit i a încuviin at ca cele care vroiau s asculte de sticlete s fac dup cum le-a sf tuit el. cânta mai frumos decât toate i era i pas rea lui de cas – a hot rât a adar unui p un s . Ascult . când lu crengu a se împunse într-un spin i îndat îi ie i în vârful degetului o bobi de sânge. iar pentru c prin e-bibliomax http://www. i ca s -l vad mai bine p s rile pe p un. c-un trandafir alb în cioc. preasfântul le-a spus c vrea s le înfrumuse eze. mic i afurisit: „Doamne. Vezi dumneata. dup ce s-au strâns la un loc cu toatele. Îngerul. i-a hot rât îndat unui p un – p unul era alb.

vroia s a ipeasc pu in. Uite-a a. s-a pus îndat s cânte. îns ? A a le-a luat ochii celorlalte p s ri ro ul cioc nitoarei. s se ating de dânsa. i-au amestecat penele care cum le-a t iat capul. Gai a m-a privit. i fiindc îndurarea lui Dumnezeu nu c u noa te margini. dispre uit de celelalte p s ri. frumos. î i închipui. A a preaînaltul i-a atins degetul de penele p unul i-a f cut: prigoria. apoi a început s fluiere un cântec pe care am înv at-o eu. iat i privighetoarea! Privighetoarea pe vremea aceea. pentru to i. apoi iat ce i-am vorbit: Eu: Ia ascult . i cânt . îns i a a e bine c tot mi-a venit mintea cea de pe urm . Vrabia fiindc era cald sa sc ldat îndat în rân i s-a f cut ca dracul. a r mas p unul. v place? Ca s m r zbun pe ea v-am dest inuit i povestea a ceasta.tk/ 19 mailto:bibliomax@libero. Iar el. i se rug . de bucurie. De trei ori i-a poruncit Atotputernicul s tac . oamenii îl tim. i cum avea un glas minunat. în schimb. de iertare. gai o drag . i neagr a r mas. c nu vroia s r mân a a cum o mâzg lise. de unde! Îi da înainte. Gai a: i câte minciuni n-au fost mult vreme. nimerise i ea la spartul târgului i alerg la preaîn eleptul s -i schimbe i ei penele.cioc nitoare se întâmplase aceasta. Gai a: Dac o crezi. i-au r mas lui. dintr-un tufi . M rturisesc. De atunci privighetoarea cânt a a de frumos. Cel dintâi sticletele. Îns nu. ba o i pedepsi s nu mai doarm nici nop ile de acum înainte.it . a întors capul. Zis i f cut. un cântec de batjocur . foarte în eleapt ce-a gândit:„Eu nu-s proast . c toate au n volit la ea. vecina ei.bibliomax. f r s ia seam c Dumnezeu. Pu ine au avut în elepciune s se roage de Dumnezeu s le fac cum o crede înnem rginita lui m rinimie. umbli cu iretenii. Dar dintr-o pic tur ce s-alegi? Pe urm . Dar fiindc privighetoarea zbur de um rul Atotputernicului. aurul i verdele. El. Dumnezeu îns se sup r foc de lenea privighetoarei i o l s a a. Ba sc pa i de cântecul z ludului. Eu: A a-i! Dar adev rul e un adev r când e pentru to i la fel. Cioara. vrabia. Ia s r mân eu neagr cum sunt“. adev rate. ca i cum mi-ar fi zis:„Vorb s fie!“ Ei. m-am gândit pu in. i cânt . iar p unul schiaun ca o mâ . Eu:Gai o. cum o cred eu. i se f cu mil Ziditorului de p s ric . scatiul. i-am spus un adev r. s r mâie însemnat . Tot astfel i corbul. Atotputernicul spuse îngerului s . Uite. frumoas poveste i mare minciun mi-ai în irat. adev ruri. e-bibliomax http://www. gangurul. cam pu in. i-un dar mare. Ba chiar i eu am întins aripile de mi-a pus albastru pe ele. c tot albastrul. în grab . Ce s fac ? Tocmai atunci îi lovi auzul glasul p unului. Dar cel mai folosit. Ce s vezi. s capete i ele m car cât de pu in din fa a sângelui.Atunci. Adev rul numai noi. Ia a a!“ Dup ce gai a sfâr i. acum. i fiindc acuma se trecuse cu somnul. obosit.i mai putea lua cuvântul înapoi. era cea mai lene pas re: dormea i ziua i noaptea. i ce se gândi Dumnezeu? S treac glasul p unului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o d duse se cuvenea. cu pana mea n-o s m ia nimeni în seam i-o s m -nmul esc în pace.i tearg degetul de capul ei. cu ce putuse lua i dânsa de pe aripi.

Bucuroase. i iar se r resc. O lume ciudat pare c prinde fiin supt stele.. i-n urma lor toamna cade mai grea! e-bibliomax http://www. în v zduh. cu ochii nedesprin i de la trupul pl pând i p tat de sânge ce lunec la vale. în care raza de soare s-a stins. i. printre plopii înal i. ca i cum ar vrea s mai vad locurile aceste o dat . umbre se strecoar r t cite. î i vede tovar a. care o fur i o poart mai departe. Întâi o iau pe-aproa pe de p mânt. Se ridic stolul sus-sus. ipete r sar i se stâng. se înal drept.tk/ 20 mailto:bibliomax@libero. în vreme ce o raz de soare împunge pânza norilor i tive te pe cer o dung de lumin . în cercuri strânse. s-au strâns în diminea a aceasta. i-n clipa aceea un bubuit de pu c clocote te aerul cuprinsurilor. caut îngrijat.. apoi î i aleg c l uzele. o pereche r mâne în zbor mai potolit. Stingherul. pornesc. i lin. se rote te în dou cercuri.it . în ochii lor parc fur soarele. de la trupul pe care. Apoi fac un ocol mare. so ul.. un ipet n bu it. ca un simbol al ve nicii iubiri!. o turturic î i curm zborul. c l toresc trei: stolul care se terge în zare ca un r mas bun. le pun în frunte. Gr bite. îl urm re te mereu. O putere îl ine atunci deasupra v ltoarei. pe apa albastr a cerului. ca o s geat . i cu ele parc iau ceva din sufletul nostru. Paserile se rotesc în înalt. deasupra rari tilor. dar din perechea din urm . din gu – un semn al c l uzei – vrea s le strâng pe toate la un loc. apoi se întoarce. ca împinse de un dor tainic. Toamn ! P durea fumeg .bibliomax.NEDESP R ITE!. i-n fâlfâirile lor. de jur împrejurul p duricei. chem ri de c l uzire umplu largul cuprinsului. Sunt paserile c l toare. Se duc! Încotro? În nop ile reci de toamn v zduhul parc fream t . Cele dou perechi feresc ca fulgerul în l turi. se de ir . pe aripele lor parc duc prim vara. în urm . care se aud ca ni te sunete supte u or dintr-un flaut. apoi cade rostogolindu-se în undele râului. se terg din zarea plaiurilor noastre. Un stol de turturele a întârziat. pas rea moart mânat de valuri i porumbelul care se rote te mereu. urm re te pu in stolul. cu cel din urm fior al vie ii.. Negurile se las perdeluind z rile. noiane de frunze desprinse pare c sunt purtate de vânturi. i supt cerul. paserile bat din aripi i se hot r sc. vâslesc.i so ia. dou perechi. pe apa turbure. urmându. î i adun apoi puterile. o iau mai înainte. Patru. spre raza de soare. Ajung deasupra râului. peste lunci. i-n vârf de s geat c l toresc. iar se strâng.

ca ni te gogo i. se face lucie. la rând. e mai avântat spre frumos decât al curcanilor care se umfl într-atât de par ni te burdufuri. i chiar în fa î i desface stâlpii. dar cu glasul. cu cât sunt mai fuduli. a scos cinci rânduri de pui pân acum i mai face pe tinerica. dorm duse cu capul supt aripi.bibliomax. casa de la cealalt margine a ogr zii.tk/ 21 mailto:bibliomax@libero. De aceea dânsul acum prive te. Pe urm .i înal o margine tot mai sus. prive te. a a. sculat cu noaptea-n cap. Colo. care mai sus. între paseri. cum îi zic to i ai casei – rotofei. g inele. aproape satul. se preface într-un întins de ap care. dar prea î i scoteau ochii de la el i prea i se ineau de urm . dar tot o poam .i une ori mo ul. ca sorbit de-o putere a v zduhului. Departe. ca al m garului între dobitoace. pe crengi deosebite: Ro cata. din umbr . În dreapta. i chiar decât al p unilor mândri în port. în zare. ca i cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!“ Dar unde-i? Atunci un fo net u or de aripi îl f cu s ridice ochii. Aerul se înfioar . cine tie unde. de i r zboinic. în fa a r s ritului e-bibliomax http://www. apoi. întinsese gâtul i. cu ochii înc ce o i de somn. cu atât umbl mai leg na i. când sunt seci. pu in mai r s rit decât un ou i cu un cucui mai mare decât ea întreag . cele dintâi dou raze ale soarelui se topir în ochii celor doi îndr gosti i. Puica. bune fete. care mai jos. da. uf! tare l-a mai plictisit. cuco ul r sufl fericit. s le poat vedea pe toate. de pe creanga cea mai de jos. amândou gâlcevitoare foc. mai încoace câmpul. coco ate de cu sear pe crengi. împr tiate. st cuco ul – Pa a. La o parte. le z re te i în gândul lui le judec pe toate. se deslu e te. doarme Sura. ca un colb de argint. dunga de lumin a zorilor. Sufletul lui. oglinda aburit de pân acum pare c r sfrânge un foc dep rtat. din fundul z rii. treng ri a îl s rut de „bun diminea a“. i-n aceea i vreme. pe când to i ai casei dorm. i f r p rere de r u î i rupe totdeauna din somn numai s vad cum r sare soarele. nadoleanca – b b tia.CUCO UL În nucul stufos din marginea ogr zii. se v d dealurile. întâi e ca o dâr de z pad . E poet. îmbr cat în pene. îi pla ce cum merge înfipt . cu capul an o . îi era drag ca ochii din cap. tot lâng el i numai lâng el. Mije te de ziu . mai jos. poala cerului prinde fiin parc i lumina începe s se cearn peste p mânt. De parte. Cel pu in Berca. încetul cu încetul. Lumina încremene te o clip . El e poet! E cel dintâi care se minuneaz de frumuse ile firei. apoi î i ud pliscul în m rg ritarul de rou de pe frunza cea mai apropiat . v zuse c n-are încotro i-l l sa în pace. ireata. pe când celelalte visau înc . ori decât al r oilor care. u oar . tremurându. minunat. dar în cap n-au minte nici m car cât un gr unte. cu creasta l sat . iganca. treng re te. La stânga.it . sora Surei. decât al tuturor gânsacilor care se plimb pe ap i fac pe vis torii. cum le-a fost mai pe plac i le-a venit mai la socoteal . Dar unde-i Puica? Asta. pe-o ureche. Puica e o americanc alb ca laptele. într-o sc p rare orbitoare. u oar . Cuco ul î i caut cu ochii tovar ile. Bogheta i Cucuieta. drept deasupra lui. Cuco ul î i înfoie penele i r mase a a. prelingându-se pe cer. Cu gâtul întins. ce va mai tân r . ici.

b tu din pinteni. bui mace. Peste câteva clipe privi spre g inele care dormeau i zise Pui cei: „Ce frumuse e dumnezeiasc . drag ! i proastele astea dorm. Se ridic în picioare.“ Apoi pl nui o ghidu ie: f cu Puicii cu ochiul. î i fâlfâi aripile ca dou steaguri i. din somn – trâmbi din gu ..tk/ 22 mailto:bibliomax@libero. e-bibliomax http://www. voinice te: – Cu-cu-ri-guuu!.bibliomax. dându-i s în eleag c le-o preg te te el. întinzându.i gâtul – cu gândul într-adins s le fac s tresar .care ardea în par ..it .

s rir unul deasupra celuilalt. ca argintul odoarelor vechi. în eleseser c aveau ceva de privit. fiecare se silea s trâmbi eze mai înainte zorii zilei. alb gulerul. i. ie ise pe t p anul de din dosul casei. i iar i se deter -napoi. un alb moale. Cel negru prinse creasta du manului înascu i ul pliscului. tremurând. resfirat . izbindu-se scurt. i penele lungi. cel alb mai cump tat. Sângele clocoti deodat în trupul amândurora. ca o elul. cel alb îi înfipse gheara-n gât. p mântul era jilav. cuco ul î i auzi tovar ele optind. O sc p rare i s-au repezit. Cuco ul alb. ca mangalul. cu gâturile întinse. a prins ca para focului. s se m soare. Aripile. ca suflate cu aur.LUPT TORII Soarta se vede c -i menise a a: s fie vecini i s fie du mani. prinzându-se îngheare. o creast c rnoas . negruaspru. e-bibliomax http://www. cu aripele pu in desf cute i date-napoi. Era o zi frumoas de prim var . cu g inele lui. uneori sure. cu vârfurile penelor pu in-pu in g lbui. deasupra capului cu ochi galbeni.tk/ 23 mailto:bibliomax@libero. cu gâturile întinse de mai s se desprind din trup. st tur a a pân când durerea îi în vinse. pândind clipa când s se r puie. u oa r . cu penele gulerilor zburlite. ce-i atârnau de pe spate spre pinteni. de ast dat pe via i pe moarte. cu toate lucirile pe care negru le poate da în mângâierea luminei. Se îndesar pene-n pene. Nu se puteau suferi. i totu i prilejul nu-i adusese înc fa -n fa . cu ape t ioase. cu sclipiri alb strii ce se stingeau îndat . Numai deasupra capului cu ochi nelini ti i ca ni te gâze. ca i cum ar fi vrut s se r peasc -n v zduh. Ridic seme capul. S-au oprit fa -n fa . alb coada bogat -n pene. clipa dorit de amândoi sosise pe nea teptate.bibliomax. ale cozii. cu unde brumate. î i aruncau priviri t ioase printre sp rturile gardului. Alb pieptul. la scurmat. Pieptul luciu. Plini amândoi de sânge. aprig. Se ferir pe urm în l turi. Gulerul i penele sub iri. se avântar din nou. cu aripele-n coapse. ml dioa se i întoarse ca ni te arcuri. Erau grozav de voinici amândoi: cel negru ceva mai iute. vr jma ul negru se proptise gata de lupt . Ast zi îns .it . plutitori în m rgeanul pleoapelor. Cel lalt alb. Unul negru. creasta plecat . s se sfâ ie cu ghearele. de partea cealalt . Ca i cum i-ar fi suflat odat vântul a a s-au ridicat de la p mânt. i-amândoi cuco i frumo i. albe aripele. G inele se oprir . moi ca m tasea. i drept înainte. apoi se dezlipir repede i. Cum scurma a a. treng re te. se n pustir . cu ca petele pe spate. ochii le vedeau ro u. plin de mustul din care se i hr nea cea dintâi urzeal a l vicerului ierbei. turba i. b teau în verde ca fierea. ro ie. atunci se smuncir -napoi. c utând s se apuce cu pliscul. ca al om tului de curând c zut. Cel negru b tu o dat din pinteni i se lovir piept în piept. i-n sfâr it se intuir locului. b tut i ro ie ca o garoaf .

r suflând cu greu. o floare chinuit de furtuna ce-i împr tia petalele-n vânt. aprigi. Dar puterile li se sleir . Se mai încordar o dat i se descle tar doborâ i. Nici unul nu biruise. Penele. se amestecaser -n lupta abra . e-bibliomax http://www.it .Strân i în gheare ca-n ni te cle te. i cum st teau a a. dup ce se mai privir o dat ca i cum i-ar fi zis: „pe mâine!“. se rostogolir la p mânt i iar se în l ar . cu pliscurile împlântate unul în carnea celuilalt. îi înconjurar . S par p mântul cu pintenii.tk/ 24 mailto:bibliomax@libero. resfirate. Pe pieptul celui negru se a ternuse o dung ro ie de care se lipise o pan alb din haina potrivnicului. fiecare în mijlocul alaiului s u. zbârlite. alc tuind parc o floare ciudat . Din creasta celui alb se prelingeau pic turi de sânge. Iar lupt torii. g inele se apropiar mul umite i mândre parc fiecare de st pânul lor. în picioare. negre i albe. se dep rtar an o i. smulse. i râna s rea împr tiat . c trupurile lor se contopiser . însângera i.bibliomax.

însfâr it. dintru-ntâi. Deci noaptea îi era dat ei s tr iasc “. se gândi ce se gândi. unele din ele. p mântul se f cuse cenu . i cum nu era deloc deprins . c ci. Ici.. plec pu in capul. s lumineze. cum str luce te ceva. o luar în sus. Decât se-n tunecase de-a binelea. cu penele ei înfoiate ca i cum i-ar sufla mereu un foi în co ul pieptului. Pân i buhna. i peste o ap s dea nici gând. Ce s fie? se gândi buhna. c ci steaua nu mai avea unde s se oglindeasc . colo. Atunci.i întinsese niciodat înc aripile la zbor.. Atotputernicul r sfrângea într-însa o stea. De-atunci s-a deprins.. care pe vremea aceea era pas re de zi. î i fâlfâi aripile. cât era ea de greoaie. dar de ce str luce te pic tura aceea nu i-a dat bine seama. Cum era tare însetat îns . i care nu-i fu mirarea când sim i p mântul sub picioare jilav. numai într-un târziu. ca de-m prumut. Lucea pic tura aceea ca un ban de aur. se scoroji ser frunzele. c zuse noaptea. ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boal . apoi de la o poian la cealalt .. s-a gândit. Ochi de mâ s lbatic nu erau. chiar sub creanga pe care st tea. c nu. sorbi apa. Atunci? Zbur jos. i-a dezmor it aripile i-a pornit-o la drum.PAS RE DE NOAPTE O zi în bu itoare ca aceasta nu mai scoborâse Dumnezeu pe p mânt. pân ce a ajuns. încetul cu încetul. i-acum nu mai izvora decât câte-o pic tur pe care Dumnezeu o p stra. i mare-i fu mirarea buhnei când nu mai z ri lumina. trebuia i ea. câte o uvi de ap . Dar cum st tea a a. e-bibliomax http://www. Lighioanele p durilor umblau cu limba scoas . privighetorii. Poate c Dumnezeu îi h r zise darul sta s mai înfrumuse eze noaptea. s a tepte zorii zilei. cu capul ei buhos i nedormit. cu ochii nepotrivit de mari. s g seasc unde s . în fiecare noapte. locul b l ilor nici pas s se mai cunoasc . i se hot rî. de la un copac la altul. fiindc nu erau doi. spre inuturile înz pezite. Atunci a poposit pe-o crac . fiindc sorbise pic tura de ap care se cuvenea numai privighetorii. s g seasc un izvor. i-n clipa aceea z ri.bibliomax. „Dac sorbise lumina. un pârâu. i-n locul ei r mase p mântul întunecat. ca s o g seasc privighetoarea. Izvoarele secar . O fi i pedeapsa lui Dumnezeu. unde nu le putea lipsi apa niciodat . iarba se m cinase. R coarea nop ii o mai învior . într-o alt p dure. s bea o pic tur de ap m car. i-a închipuit c uitase ziua un pic din lumina ei. ca celelalte.it . i. buhna. A stat buhna.i astâmpere setea. Fusese pe acolo un ipot bogat în ap . la rândul ei.tk/ 25 mailto:bibliomax@libero. Se co covise scoar a copacilor. Va s zic ea o b use odat cu apa? Zburând înapoi pe crac . s vad prin întuneric: i acuma de bun seam crede c vede fiindc lumineaz dânsa.

scoteau sclipiri repezi ca a prundi ului sp lat de ape. S lt i se repezi în fund. dea supra. Zbur cu dânsa. S-a în l at mai întâi drept în sus. p rea c -i col ul ascu it al stâncei încremenite acolo de veacuri. în noaptea deschi z turei adânci. De parte. peste care prim verile se a tern cu spuz de flori. f cu un ocol larg. Lu mun ii în lung. Apoi î i lu iar i zborul pân pe stânc . p rea i el de piatr . b u îndelung. Mai are pu in. ceva mic. dar de de suptul lui mun ii parc se pr bu esc. din pr pastia întunecoas . Cum sta nemi cat.tk/ 26 mailto:bibliomax@libero. i. Se apropie. în nori de sânge. Adieri de vânt îl înf oar în v lul lor. Aripa îi mai st e-bibliomax http://www. î i încordeaz puterile. caut s mai pluteasc sus. scuturându. Apoi i se p ru c ceva flutur mai jos. în ghi ind aerul în gâlgâiri puternice. în aceast diminea sc ldat de soare. A ipi. întinzând gâtul gol. ca o flamur . Oamenii nu se z reau.VULTURUL S-a ridicat. sus. privind în toate p r ile cu ochii lui ca dou scântei. îmb tat de pl cerea s fluture la în l imea uria . e a lui. a penei. i i se f cu dor de r coarea dulce a undei erpuitoare. r zbubuie. a c rui flac r încinge tot cuprinsul z rei. i. apoi a r mas acolo. z re te pr pastia spre care avea s se scoboare. deasupra p durei de brazi. întinse aripele la soare i închise ochii. satele împr tiate. a întins aripele. în fund. ca gr un ile. ca a unui c rbune. deodat . Se ridic . ca o s geat . simte fierbin eala glon ului. deodat . în ciocul gata s frâng . ce-i arde carnea. parc z re te un foc grozav.i aripele. Aproape se treze te. Aceea i lini te în tot cuprinsul firei. Se scoborî u or i se a ez pe vârful unei stânci ce â nea în sus. erpuia. care cândva îi ajutase s se ridice. Nici o boare de vânt. i doritor de lumin . deasupra brazilor b trâni. s-a leg nat în aer. nici un mur mur de ape care s str bat atât de sus. cu ciocul deschis. izvorul. se l s pe o coast . însetat. Pe urm î i plec în jos capul. a lui singur.. deasupra muntelui. Pe câmpiile lu cii. se las tot mai jos. se l s în vo ie s cad în ap : stropii reci îl acoperir deodat . umed . soarele apune. Se rostogole te de câteva ori prin aer. goal . primprejur – nici o vietate.. prin pleoapa închis înc .it . Î i ia zborul gr bind spre cuib. sus. sus. un tunet. a plecat capul i-a privit în jos. apoi îi d du drumul i urm ri cu ochi str lucitori lunecarea u oar . I se p ru c lumea aceasta frumoas . prea neînsemnat. pân -n dep rt ri adânci. ca ni te pietre scumpe. când. Mun ii parc -s aprin i. i aripa-amor it îi cade în jos. încânt toare. în t cerea neclintit . a str b tut v zduhul r coros. din stratul gros de mu chi al muntelui. t iat ca de pala unui zmeu. i. suind i scobo rând prin aer. i a a a mers pân dup -amiaz . Obosi. pentru ca s îndr zneasc s se suie pân la el: se repezi. prinse o pan c zut chiar din aripa lui. a mun ilor falnici. dedesuptul lui. sclipind ca argintul. cerul arde. ca pe o ap .bibliomax.

ud de sânge. În vreme ce c priorul se scutur i fuge. cu cea din urm putere. iar i caut s . se anin de o ramur .bibliomax. parc ar dori s se sting toat lumea o dat cu dânsul. privind înainte. Lunec printre brazi. apoi i se frânge lâng trup. c puterile îl p r sesc. la r d cina bradului. R coarea îl mai învioreaz o clip . pas rea cade moart . cu ghearele strânse.tk/ 27 mailto:bibliomax@libero. e-bibliomax http://www. îi înfige gheara în ochiul curat i umed.pu in întins . un c prior st lini tit. Se las s se pice drept peste c prior. Se uit în jos. i. Iar vulturul simte c -i pierdut.i întind aripele. Drept dedesupt. n uc de spaim i durere. O ur stra nic îl cuprinde. cu ochii deschi i.it .

DUPA ASEMANAREA LOR F cuse Dumnezeu aproape toate lighioanele p mântului. cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta. doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. zise broasca. trup de fluture. Merge i de v sf tui i dintru-ntâi între voi i veni i cu lucrul gata. în sfat. o broasc . se sf tuir ! Apoi. care-l rugase c . f cu mâ a. Astfel putea s cunoasc i inima i mintea acelor c rora le d duse suflet mai dinainte. se umfl broasca.tk/ 28 mailto:bibliomax@libero. ironist.u. ce sfat îmi dai? – Înalt-preasfinte. mai bine i-ar lungi lui urechile. Într-un rând. – Bun! Dar tu. fluture? – Privi i-mi trupul. dup gustul ra ei. esute între dou crengi. n scu oarecele. care vroia s tirbeasc din m re ia tigrului. – Bun! Dar tu. c nu ne-om ajunge cu ce ne hr ni. privi i-mi ochii i face i-i noii vie uitoare la fel. venir în fa a Domnului. – Bun! Foarte bine! r spunse Dumnezeu i zâmbi: ochi de broasc . Atotputernicul se plimba pe p mânt. f ptui gâsca. un p ianjen. iat ce vede: sub o frunz . c nici urechea m garului n-o s prind nota privighetorii. dup cum nici m rimea elefantului n-o s poat batjocori micimea oarecelui. doar l-om s tura. c . se gândea cum s mai dea o vie uitoare aerului. Doresc s aud pova a voastr – cum i ce înf i are s -i alc tuiesc. zuliar pe leb d . cu cât vor fi mai multe. Cele patru vie uitoare se traser mai la o parte. aripi de albin i picioare de p ianjen! Iat lighioana pe care o doreau ele! e-bibliomax http://www. dragilor. i-n mijlocul unei mreje. i cum c ta cu ochii primprejur.u.bibliomax. Dumnezeu tia c fiecare din viet ile acestea î i vor avea pe p mânt menirea lor. dup placul elefantului. – Bine. broasco. Ia s -i croim noi o dihanie cum n-a mai v zut nimeni.it .Ascult chiar de m gar. o albin i-un fluture pe câte-o floare. – Bun! Dar tu.Pe acestea se hot rî s le pl smuiasc dup sfatul celorlalte. u.u. întrebând i ascultând în dreapta i în stânga. le chem la el i le spuse: – Asculta i. decât ar mai face un dobitoc pe lume. câte ipatru. – Ei? le întreb Dumnezeu. i u. odihnindu-se pe o piatr . nu-i ajunge prea sfântului c ne are pe noi? O s lase atâtea fiin e pe p mânt. Dumnezeu zâmbi. dup pova a leului. p ianjene? – Privi i-mi picioarele. A a. albin ? – Privi i-mi aripile. Îi r m sese de învie uit numai câteva. viet ilor. Tu. De aceea.u. vreau s v dau pe ziua de ast zi înc o tovar .

o l s tot pe dânsa mai frumoas . codindu-se: – Da. se gândi Dumnezeu.. ce zici c -i mai lipse te fiin ei acestea ca s se des vâr easc sfatul celor patru tovar e ale tale? – Sprinteneala mea. i a a.. Dar Dumnezeu blagoslovi în aer. – Ei. r spunse cu acreal opârla. noua vie uitoare.. – Iat sora voastr . din r utatea celor cinci vie uitoare. i Dumnezeu îi f cu hatârul: însufle i l stunul. broa tei. opârl . nebunatica i ginga a libelul . Tocmai în clipa aceasta uite i-o opârl . i Dumnezeu în elese c noua vie uitoare era într-adev r frumoas . M rite Doamne!.bibliomax.Dih niile se uitar una la alta. Ea rug pe Dumnezeu s dea via unei alte rândunele mai chipe e ca ea. Dar ar fi nedrept s nu se tie c dintre toate vie uitoarele numai rândunica fusese m rinimoas . zise albina.. i în mâna Domnului r s ri. apoi întinse palma. e-bibliomax http://www. Doamne. pentru întâia oar pe p mânt. S-o întrebe i pe asta. Dar pentru inima cea bun a rândunicii. încet. – Fie! Du-te! porunci Dumnezeu f pturii celei noi care se ridicase pe vârful degetului s u. deodat . tu. – Acum s -l vedem.tk/ 29 mailto:bibliomax@libero. zbur .it . V place? Cele patru sf tuitoare r spunser .

împrejurul ei. ondulat ca toarta unei amfore. pân ce se opre te drept deasupra r sfrângerii stelei. i sentâlnesc: din înalt. leb da de aur a cerului. mai întâi în cercuri largi. e-bibliomax http://www. alb c z pada. cu crengile nestr b tute de nici un fo net. din mugurul de aur. jos. sub ire. în haosul albastru. sus. purtând parc înv paia lui via a tuturor lumilor cere ti. i în ea parc poart . Numai ei doi sunt pâlpâirile nop ii acesteia în care lumea pare adâncit într-un somn de moarte. mândri. deopotriv de reci – de i unul. i astfel stau de se privesc: sus. leb da sidefeaz fa a apei. i-atunci. merg unul c tre altul. cel lalt. a lumilor ve nic c l toare în necuprinsul firii. tot mai strânse. pare c se desface dintr-o dat o floare plutitoare. sufletul unei fiin i duse de pe lume. cu gâtul l sat între ele. bulg re de ghea . par de foc.SINGURATECII Pe lacul luciu din gr dina cu florile neclintite de nici o adiere. leb da – b rbatul r mas singur – trece ca o închipuire. i se cunosc.tk/ 30 mailto:bibliomax@libero. mistuindu-se în t cere. jos. pe lacul adormit c pare o uria lespede de cristal ce acoper o alt gr din fermecat .bibliomax. unde r sare ca un mugur de aur. stelele au p lit. luceaf rul î i scoboar raza jos. Iar pas rea se apropie de scânteia picurat din cer i plute te u or. luceaf rul sclipe te tainic. Amândoi r t cesc singuri. apoi în rotiri tot mai strânse. în adâncul apei. cu aripele ca dou scoici de argint. se v d în fiecare sear . i cum. luceaf rul de argint al apelor. pe bolta adânc .it . Pas rea plute te lin. amândoi str juiesc singur tatea. o floare m iastr de argint. r t cit. luceaf rul lu mineaz întinsul t riei. Sus. str lucitor.

Se plimb de la un cap t la altul al mahalalelor. S bei i s înghi i aer când i-e sete de în l imi ame itoare. Ziua doarme. e-bibliomax http://www. i. c ci n-are dragoste deosebit pentru nici un col . când î i aduna puii clo ca. p e te.Singura fiin fericit ! Iar când zorii mijeau i când. E cel mai frumos motan al târgului. C ci mâncarea nu l-a ispitit niciodat . mul umit. când i se pare c . în ceasuri de veghere. moroc nos. cuno tea cerul i-l citea ca pe o carte. în unghere de ziduri. De-aici ca i de-acolo. A v zut multe: întâlniri ferite în col uri de gr dini. i prive te. Din capul cu fruntea puternic . în elepte. Era un astronom. de unde sta. i era fericit.FILOSOFUL E mare. da. pentru aceea.i vede înf i area b rb teasc . Când ziua fuge din fa a nop ii. numai când sose te ceasul prânzului. decât în cele câteva zile când dragostea îl chinuie te. îns . de mândrie. cum nimeni n-avea c tre el. aceasta e adev rata hran .i z re te chipul în talerul lunii. când î i încorda strunele lira. Când târgul se cufun d -n t cere de moarte. lini tit urca acoper mântul s se strecoare iar i în noaptea vreunui pod. gânde te la ele cu dezgust. t cute ca i el. de sus. i se p rea câteodat c i el f cea parte din lumea aceea. în praguri de u i. pân -n vârful cozii. rug min i duioase. gândea. m re . În sufletul lui nu tresare nimic. Numai farmecul nop ii îl îmbat . dar aceasta-i o tain pe care numai el o tie. numai vârful labelor sunt albe. desp r iri sfâ ietoare. Tr ie te singur. atot st pânitor. când pornea la drum carul mare. i de sus. se treze te. prietenoase. nimeni s nu fie al t u – s tr ie ti singur:tu i cerul deasupra“. lini tit.i d seama. negru ca întunericul. simte un fior ce-i str bate prin spate i-l on duleaz . în lumea acoperi urilor. O întreag es tur de patimi. i cugeta:„Fericirea e s nu fii al nim nui. el vegheaz .bibliomax. mare. care îi vine singur în lab . îmbr i ri p tima e. ochii verzi înfloresc noap tea ca dou scântei. c n-are nici o îndatorire c tre nimeni. de dup ferestre deschise. c -mpre jurul lui senvârtesc toate. firea lui îl îndeamn mereu aiurea.it .tk/ 31 mailto:bibliomax@libero. cu deosebirea c jos firul patimilor se torcea mereu. – de b rb ia lui. el porne te. Dar de frumuse ea lui nu. ca i sus. i-n schimb lini tea cerului cum îl minuna! Nici un fream t. Ziua st ascuns cum poate i unde poate. peste acoper mintele întregului târg. tia când r sare luceaf rul. f r de nici un r stimp. de pe strea ina vreunei case. i niciodat nu se simte mai fericit de cât dup nop ile acestea de zbucium. când. ca i când lumina zilei i le-ar fi p tat într-adins.C ci dragostea e pentru to i acela i ve nic chin. nici un zbucium.

se l s . crezând c deasupra apei e o floare. floreni. se repezi. înfrico at .tk/ 32 mailto:bibliomax@libero. gâdili sufletul musafirului pentru întâia dat în via a lui i. Azi e o zi în bu itoare. Când a ajuns i-a dat de balt . E un ciripit. e-bibliomax http://www. de te crezi în rai. într-un gând. un izvor din care i ele î i sug via a. ca pe o n fram . Izvorul curge sub ire. nebun de bucurie. Paserile se cobor pe fiecare clip s ia în gur câte o pic tur de ap din izvorul rece care se prelinge. apoi închise ochii. cum î i îndreapt luntrea botul spre rm – i-o porni într-acolo. toate. pare c -i r sufletul p mântului ostenit de alerg tura lui prin haos.it . i bietul vie uitor se topea. încotro l-o duce soarta. Din pricina dogoarei mla tinile sunt uscate peste tot. Se afund pân la urechi în balt . neîn eles de pl cut . v zând c se în elase. r suflând cu poft aerul r coritor. în ciuda ar i ei. întinzând în fa . pustii. i paserile tr iesc ca-n împ r ia lor. i când se credea pierdut. pâlcul ademenitor de s lcii.. prin se a gui a. împânzir care-n cotro largul câmpiei încropite. u oar . se înal doar un singur pâlc de salcii ce ocrotesc. ame it de c ldur . câte o raz de soare. f r de gene. supt umbra deas a crengilor despletite. care zburar înfrico ate. zburând zglobie. câte i mai câte alte neamuri de zbur toare – toate î i g sesc aici s la ul. m c leandri. apoi. o lu într-un noroc înainte. ro ii. i. stigle i.bibliomax. Iar paserile ascultar cât ascultar zgomotul acesta. lung i ascu it. zbur . pe râtul trandafiriu. E în iulie. un piruit spre sear . scatii. z ri cu ochii lui mici.MUSAFIRUL În lungul câmpiei arse.. gonind pa serile. Aerul unduleaz . O în fiorare dulce. În frunzi ul salciilor acestora se strâng stoluri întregi de pa seri. ca un ac de aur. de stau ziulica-ntreag s se ad posteasc de c ldura cotropitoare. O libelul sosi. argintiu. Nimeni altcineva nu calc supt acest umbrar singuratic. pe care uneori o împunge. o balt mic . Libelula. cu ochii lui cei îngropa i în gr simea capului. fericit la culme. Îndat i-a îndreptat râtul spre ele. Privighetori.

s soarb dintr-o dat balta i. Mai st a a câteva clipe. Peste tot lini te neclintit . ici. cat la cumplitul du man. pl ci de o el. i-apoi i se pare atât de mic . c . m re . atât de neînsemnat aceast vietate a b l ii. Un colb de argint d str lucire stuf ri ului. mai departe. trupul lui se leag n agale. Inima i s-a oprit. de la o vreme. În nuferi. biata broscu a în cremenit pe picioru ele de dinapoi. îl vede uria . pe ea.Apoi. de rai.Pe frunza unui nuf r. În spaima ei. comori de galbeni între trestii. uneori se opre te de se uit . cu pliscul lung. colo. ispititor.bibliomax. o p e te dispre uitor i trece. de bucurie sare pe alt frunz . pe fundul apei. Dar diminea a e m rini mos. cu ochii mari deschi i. ca-n ni te potire plutitoare. încordeaz gâtul i prive te. sub iri ca ni te lujere. Cocostârcul o vede i în elege. cea dintâi. dimpreun cu balta. curg raze de aur. E r coare i r coarea-l încânt . taie t cerea dimine ii: – Oaaaac! e-bibliomax http://www.MARINIMIE În rev rsat de zori. Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. lumina face minuni. A intrat în balt . Deodat se opre te. Î i a teapt sfâr itul. Broscu ei nu-i vine s cread . Nu simte nici o alt dorin decât s . Pe fa a apei sclipesc. parc o pierde din ochi în fundul apei i nici n-o mai z re te. Pe picioarele lungi. o broasc se bucur i ea de frumuse ea i r coarea dimine ii. Din când în când î i ud pliscul. larg.tk/ 33 mailto:bibliomax@libero. i-ntr-un avânt de recuno tin .i scalde picioarele în unda rece. sf râm turi de oglinzi. pe balt . Ridic piciorul. ea. care-i trimite fiori pân sub aripi.Când l-a v zut. ca i cum ar fi dat peste ceva ce c uta demult. cu capul atingând cerul.it .

Un stol de grauri se las . slabi. furi ându-se. S-a înc lzit de tot. aud din urm fâ âitul cu itului cum intr în p mânt ca într-un miez de pâne. mai acum cât va vreme. p durea. dup cum e purtat plugul de coarne. boii î i încoard mu chii. i-n cea dintâi clip de rev rsare a luminii. sare în picioare. miroase a proasp t. î i po tri vesc bine cerbicea în jug – i pornesc. c puterile st pânului au mai sl bit: – H is. m c ind speriat . încolo pe coast . a teptând jugul. Soarele frige. dealurile gemene. pe p mânt se deslu esc toate: satul. i nu întârzie mult. iar. uneori. P esc lini ti i. doarme învelit cu ni te saci. Dar din urm glasul aspru acum al st pânului nu-i d r gaz. în sat. Îi e sete. i din urm gla sul mai mâniat al st pânului îl zore te: – Hai. de li se v d coastele ca ni te arcuri supt piele. c ci cunosc ei cu vântul ner bd tor i nec jit al st pânului. grija. tat ! Iar la glasul lui r spunde. care ârâie în urechea plugarului ca un greier. P mântul e jilav de rou i brazdele r sturnate în ajun. hai! Boii nu trag nici mai tare. ca urnit din loc. i-n vreme ce cununa cerului se lumineaz . Apoi porne te spre boi.. o varg i se a terne pe spate. i în ochii lor cumin i i negri parc se r sfrânge i mai tare fa a neagr a p mântului scormonit de plug. Omul ip : – Sireace. i mai încolo boulenii treji.. P mântul parc fumeg . ca alungat de glon . ciripitul gâdilitor al ciocârliei. unul dup altul. Dar de parte. mai cu seam dreptul dinainte. încep s cânte cuco ii. Duman parc .i simte picioarele tremurând. împlântându. Dumane.i pi cioarele ca ni te ru i de o el. în apropiere. mereu. Joian.. În v zduh o ra s lbatec zboar . dâra neagr a braz dei se deap n de la un cap t la altul al lanului ca pe un mosor. Lumina se cerne din ce în ce mai deas . de c tre fierul plugului. Razele soarelui î i scutur . tat ! Ei îl ascult ca ni te copii. stau cumin i.. sireace! Mânca-te-ar lupchii! e-bibliomax http://www. Bouleanul e deprins – mai a teapt înc ceva. Omul arunc sacii la o parte. r mas peste noapte în câmp. l sând o dung peste pielea ud .bibliomax.. tremurând. î i freac ochii cu dosul mânei stângi i cu dreapta î i îndreapt alele. ca pe o scar . Se lumineaz încet-încet.TOVAR II E înc întuneric. i cum merg a a. cu gâturile întinse. Duman i Joian. în copita c ruia i-a intrat un piron. ca din ni te dumbr vi înflorite în adâncuri. jugul îl frige. Grumazul lui Duman prin de s luceasc de sudoare. Duman. plugarul. E li ni te. piezi .tk/ 34 mailto:bibliomax@libero. Pe o gr mad de coceni. i boii simt. c ci zorile prind s mi jeasc . E cald. praful de aur în aer. în pas cu boulenii parc . i. nici mai încet. I-a înjugat. glasul plugarului..it . îl scoal . în elep e te. în fund. cum îi îndeamn i-i îndreapt p rinte te: – Cea.

privind când cu un ochi. Boulenii r sufl din greu. Au r mas ei singuri în câmp. Iar înaintea plugului. Plugarul le-a dat o mân de coceni din care ei de-abia aleg câte unul. cu fa a ars . doarme plugarul. odihna parc e mai priincioas . – O-ahoo! Soarele s-a înfipt în cre tetul cerului i de acolo dogore te v zduhul. care-l poart îng duitor. cocostârcul au zburat. ca o zgard de fier. parc în mintea lui se fa ce deodat o lumin omeneasc : porne te cu pa i grei. cu mâna.bibliomax. ca într-o pânz r coroas . ca pe-un prieten. un cocostârc p e te agale. arina e încropit ca i cum ar fi turnat cineva pe deasupra ap fiart . i de la dânsul î i poart privirea la umbra ce o arunc el singur pe p mânt. înfuriat. i parc în elege. cu genunchiul piciorului drept îndoit. Împrejurul gâtului simt. când cu altul spre p mânt.tk/ 35 mailto:bibliomax@libero. încremenit. la picioare. pân când îl învele te în umbra trupului lui trudit. înfigându.i uneori ciocul. ale c ror împuns turi îi scot broboane de sudoare.O albin r t cit se ine mor i de plugar i el o alung . cu ochii închi i. gata s urneasc iar i plugul pe brazd . Graurii. supt ar i a soarelui. prichindelul le-a adus o oal cu ap în care nici nu le intr bine botul. Un prichindel de copil i-a adus i omului de mâncare: o bucat de m m lig cu ceap . urma jugului scos. se apropie de st pân. Un graur s-a desprins din stol i s-a l sat pe spatele lui Joian. Omul face un sac mototol i-l pune supt cap. Apoi r mân a a cu puterile sleite. bouleanul r mâne în soare. Dar decât mâncarea. b tut de razele fierbin i ale soarelui. de i se a ternuse. Boulenii nu mai m nânc . moale ca o cea . Duman se uit la dânsul.it . ca un vornicel ce arat calea. parc simte. e-bibliomax http://www. la umbra care parc se topise din el. În dreptul lui Duman. Apoi.

cu ochi îndurera i. caprele. c pri oa ra r mâne cu capul întors spre iedul ei. Lupul. Trece din poian în poian . se tope te în adâncul p durii.it . În fa a ei. cum nu mai scosese înc . însp imântat. a p durii. e p zit i de du m nia lupului. puteau a se încumeta. C prioara î i azvârle picioarele în fug fulger toare. din zare. ca i cum ar mirosi genuna. Pr bu it în sânge. intr apoi supt bol i de frunze. apoi se avânt ca o s geat i. pe spatele mamei lui.. v zând prada mai mare. printre care vrea s -l lase r t cit. i cum se uit a a. a iedului. se las dezmierdat. c ci vremea în rcatului venise de mult înc . o ia înainte s rind.tk/ 36 mailto:bibliomax@libero. supt col ii fiarei. ca un iad. cu ochii închi i. Iedul. Acolo l-ar fi tiut ca lâng dânsa. i iedul i se ine voinice te de urm . câte o cli p . adulmecând. Acolo. iedul deschide ochii. m t soas . la p mânt. C prioara îl linge. p e te încet. cald ca o blan a p mântului. pe picioarele sub iri ca ni te lugere. Acesta i-a întins capul cu botul mic. ca s urce din nou spre ancuri. Ma ma îl prive te in sufletul ei de fugarnic . dintr-un salt. Dar în aceea i clip c prioara se opre te. sus. ca de-o presim ire. i numai când acesta. doar la s riturile ame itoare. C prioara se îmb rb teaz . bucuros. c prioara st jos lâng iedul ei. c prioara simte durerea. uit iedul i se repede la ea.. C prioara contene te fuga. ca de în mijlocul lumini ului. Atunci c prioara d un zbieret adânc. iar ochii i se turbur de apa mor ii. de supt o cetin . pe care a hr nit-o cu laptele ei. Dar pân la ele erau de str b tut locuri pline de primejdii. zburd de bucurie. Un salt i iedul ar fi fost sfâ iat. i de iscusin a vân torului. sare în picioare i porne te spre ancurile de stânc . din pieptul c prioarei scap ca un muget în bu it de durere. dar de care trebuia s se despart chiar azi. pe urm prin hrube adânci de ver dea pân ce p trunde în inima întunecat . se opre te. beh ind vesel. i-au mers mult a a pân ce au dat în sfâr it de lumini . prev z toare. i. ochii lupului str luceau lacomi. e-bibliomax http://www. i. Dar trebuie s scoboare. catifelat i umed.C PRIOARA Pe mu chiul gros. s str bat o p dure.bibliomax. i limba ei sub ire culc u or blana moale. în salturi în dr zne e – s încerce puterile iedului. c ci pe muchile pr pastiilor acelora numai ele. încol e te un sim imânt st ruitor de mil pentru fiin a fraged c reia i-a dat via . sfâ ietor.

ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii m garului cum putea s -l apese? i-au pornit la drum. „O s stau la umbr “. Când d du îns cu ochii de spinarea m garului i v zu ce cl d rie st tuse deasupra lui. au ajuns la târg. aducea poclada s o puie pe s rmanul dobitoc. s ri drept pe botul m garului de-l pi c pân la sânge. puricele. un purice s ri de pe mânica ciobanului pe spinarea m garului. s se cump neasc . câte dou de fiecare parte. sprinten i odihnit. patru tigve cu lapte. spate la spate.i scoat ochii. se strecur bini or-bini or. dou l vicere – ale st pânului. de pe frunte.tk/ 37 mailto:bibliomax@libero. s -l înviorez pu in!“ i a a zicând. e-bibliomax http://www. i i-a strâns chinga bine. mo . tergându. m garul r mase cu urechile pleo tite. sim ind c-au ajuns la cap t. dete dintr-un picior i v rs o tigv cu lapte. Cât era de mic. i el fiindc m-a purtat pân aici. Iar ciobanul îi a ternu pe spate câteva be e. spre sear . mâniat. i-au poposit în ograda st pânului.VOINICUL! L-a adus ciobanul. c ci aveau s mearg la târg.it . supt o încre itur a pocl zii. gândea puricele. Au trecut pe unde au trecut i. greutatea asta am dus-o eu în spate! Pân acum n-am tiut c -s a a de voinic!“ i privea cu mul umire cum desc rca ciobanul pe m gar. Iar când omul dete toate lucrurile jos. cu genunchii îndoi i. s se-nve e minte de alt dat . pe poclad eaua de lemn.bibliomax. cei doi b ie i ai st pânului veni i la stân din ajun. opt sedile cu brânz – patru i patru. Iar puricele. i-au mers zi de var prin ar i a lui cuptor. Curgeau n du elile de pe cioban. mai s cad în bot! Ia stai. M garul tres ri. de urechi – ca pe-un biet m gar ce era. s nu. în sine: „Uita i-v ce m m lig de dobitoc! Eu nu-s nici cât urechea lui i nu m plâng de câte am dus în spate. i. sare. i hop! deodat . Dar pe când ciobanul.i sudoarea cu dosul mânii. b ie ii st pânului se muiaser . iar ciobanul înc rca mereu. Iar puricele zise. I-a pus o poclad . Apoi a-n ce put s -i îngr m deasc pe spate: o saric – a ciobanului. iar deasupra.i f cu un locu or. pe mâneca ciobanului. iar m garul de-abia p ea. tocmai cât îi trebuia s fie la largul lui. r mase încremenit: „M i.

ca de ghea . a ie it tiptil-tiptil din cur tur . ca într-o nem surat sal de dan . de la spate.tk/ 38 mailto:bibliomax@libero. – .FRICOSUL Iarn . i iar upai. s nu. Încet. se pr v li în vale. i prive te nemi cat. se ridic . se scul i iar se rostogoli.. a-nceput s sar de bucurie: – Poate mai întâlnesc un prieten. iepura ul cu gândul î i vorbesc: – Ce lumin . i totu i luna înc nu a r s rit. O s r sar ..bibliomax. luminile... i totu i luna înc nu a r s rit. – . iepura ul se destinse ca o coard i o zbughi la goan .upai. î i zise iepura ul. câmp de cristal. Stelele p lir . Iar iepurele a zbughit-o la jucat. se întinse pe p mânt o ar tare cu dou coarne grozave. copacii. Iar iepura ul împietri de groaz : chiar de lâng el. lupul popose te pe labe. ca o de ucheat . veni de-a dura ca un bulg re. ascultând. una câte una. i gândul: – Poate dai i peste o prieten . pân jos. alb i ea. tufele î i dezbr car deodat umbra. luna. Acolo. i când a ajuns la margine. i gândul îi r spunse: – Poate mai întâlne ti un prieten. Se opri tocmai în stuh ria iazului. vulpea st lâng vizuin i nu se-ndur s mearg la vânat. i mergând a a. Noapte lucie pe o lume ca din pove ti: copaci cu zah r. i-a v zut întinderea lucie de z pad .. Atunci. p durea-ntreag . ispitind. uria ul policandru al cerului î i aprinde. de-abia suflând. i hoin re te.. iepurele sare vesel: – Poate dau i peste o prieten . înh i uri.. p durea. iaz de oglind . veveri a pleac creang lâng creang .it . i cum mergea pe marginea unei vâlcele. Vie uitoarele pus tiet ei sunt îmb tate de farmecul acesta: paserile zbor ca ziua. i-n cuprinsul larg.i mai vaz umbra! e-bibliomax http://www. Dup clipa de spaim . apoi o lu de-a dreptul t ind câmpul.. se ghemui cu ochii închi i. iepura ul se opri o clip s se odihneasc . – Dar o s r sar .

Deodat . doi. i-n fa a lui i se p ru c se ridic deodat . sufl puternic. câte un stejar se ridica din fundul pr pastiei. din greu. parc . deschise poarta. St pânul s u se scoborî. pân în poalele mun ilor întuneca i. în care un cal. mo negi.tk/ 39 mailto:bibliomax@libero. sim i c l re ul pr v lin du-i-se pân peste gât. cu coama împr tiat în tot lungul gâtului. D dea mereu din cap s . Era r coare. o femeie se întorcea de la fântân cu o tigv plin cu ap pe um r. În sfâr it. atuncea. Ajunsese la crâ m . Tocmai în fund.GÂZA Calul suia. care începea s se arate mai deas . cu mijlocul frânt. Calul se opri câteva clipe. câmpul. îi arunc dârlogii peste oblâncul eii ce-i încorda gâtul i porni pe jos. deodat . acoperit mai tot de lumân ric . Calul deabia putu s prind scânteierea intelor de argint în care erau b tute hamurile. târgul sticlea în soare. crucea bisericei str pungea seninul – în razele soarelui p rea c pâlpâie i dânsa ca o flac r . Calul ridic pu in capul. În mijlocul satului. iar marginile lui se pr v leau repezi. ars . Trecerea celor doi telegari îi d du i mai mare putere. dar vârful lui r mânea mai jos de în l imea oselei albe. trecu an ul pe o podi c ce se îndoi supt greutatea lui. negri. Vântul iar se curmase. Unde i unde. la dreapta i la stânga. Câ iva purcei fugir . ale satului. o ploaie de lovituri îl f cu s . întrez ri. poticni. Lovitura unei vergi îl f cu s tresar .i l rgeasc dârlogii. Un vântule r coros îi în f ura gâtul i crupa ca într-o pânz ud . La poarta arinei st tur . p durea pe margini st tea încremenit . se opri. apoi o smuncitur a frâului îl sili iar s porneasc . cât de cât. Acum mergea cu capul în p mânt.it . în fund. scoborând prin mijlocul p durii. care mai venise o dat . mai b trân . mergeau aiurea. O smuncitur a dârlogului din dreapta îl îndemn s ocoleasc f r întârziere. Dealul se urca rotunjit. cele dintâi c su e acoperite cu stuh. Mu tile îl nec jeau. cu capul sprijinit de mân . Pân la târg nu mai era mult. o iesle mare-mare. Vedenia cu ieslea se terse.bibliomax. lâng biseric . ca un drum de moar . o tr sur tras de doi cai mari. un câine se lu dup el l trând amarnic. Apoi târgul se ar t din ce în ce. cu ulcelele dinainte. femei. acoperite de aluni uri. Î i încord mu chii i o lu în trap. Târgul r m sese în urm . o sut m nânc stra nic din iarba coapt . ieslele cu fânul proasp t. iar z bala îi ardea gura.i ia seama la mers. se împr tiau printre îngr diturile de nuiele. pân ce c l re ul îi l s cu totul slobozi. ca un sân. N du ise. e-bibliomax http://www. Cei din urm copaci r maser în urm . din drum. gui ând. se întindea departe. dealul. i c pentru dânsul e un locu or mic deoparte. cu buza de jos spânzurând. r s rit ca din p mânt. Câmpul parc îl mai învior . înecat de colb la cea mai mic adiere de vânt. De sus c deau într-una razele soarelui ce-i str b teau prin p r i-i be icau pielea. O s încap tocmai bine. la stânga. grajdul mic unde îl a teptaser . i calul. zbur pe lâng dânsul. nu se g sea m car o ferestruic prin care s str bat c ldura. nu mai înc lec . mai f cu cei câ iva pa i de ajunse pân în vârful dealului. Pe lavi e. scufundate. mânios parc . i câ iva copilandri stau cu pieptul peste mas . c ci jitarul lipsea. Drumul se întindea neted.

Deodat un zumzet u or îi lovi auzul.St pânul îl duse dindos. o sim i cum merge deasupra pleoapei. de flori. i str lucirea ei îi aduse aminte de sclipirea intelor de argint de pe hamurile celor doi fugari. înecat de colb. Gâza î i scuturase aripele pline de colbul de aur al florilor prin care zburase.. o mul ime de poloboace pline cu hu tile bor ului v rsat din ele. Spre crâ m se auzeau glasurile celor ce beau.bibliomax. nici un jgheab cu ap . dar f r veste un miros de câmp. Calul o l s . Întoarse capul dup st pânul care plecase gr bit. pe lâng o chiul lui. lâng ureche. i se împr tie pân în suflet i-l r cori ca un izvor. calul î i apropie genele i dormiteaz . Frânt de drum. lâng un gard. cu picioru ele m runte. Calul se preg ti s sufle. nimic. i-i leg dârlogii de un par. Calul r mase singur. în susul frun ei. În c tina de al turi vr biile îl asurzeau. îi nimeri într-o nar . plec în jos capul. i în aceea i vreme un fior îl furnic în tot trupul. Primprejur nici un fir de iarb . la umbr . Cu coada ochilor de-abia o z ri.tk/ 40 mailto:bibliomax@libero. Apoi o v zu cum o ia de-a curmezi ul. de fân. cum se suie pân sus. i r mâne acolo. Dincolo de gard. e-bibliomax http://www. O gâz mic . obosit s mai zboare aiurea. s-o goneasc .it . o sim i cum iese i porne te.. înfio rându-l u or. sprinten . cum i se ridic pe gât. Mul umit. Din alt parte venea miros de o et. pe supt coam .

decât numai când vântul culca ierburile înalte. se îmboln vise. dar nu-i v zuse niciodat . a a ca prin sit . Dânsa pa te pu in. îi vesti diminea a. cum o strig prelung: „Martaaa!“ Ea întoarce capul i o ia înapoi. la pas. i peste o clip se tersese dinaintea ea. seara. Ceilal i cai. cu ochii în gol. ca i când ar alinta-o. dar î i pierduse vederea. se a az pe crupa lucioas . î i g se te totdeauna fânul. ciripitul rândunelelor. Vine la pas. apoi r mâne cu urechile ciulite.P R SIT Lui Ilarie Chendi Singur ! În tot cuprinsul câmpului larg. De trei-patru ani parc au uitat-o to i. ridic ochii i stete a a pân când glasurile oamenilor. Venea diminea a în urma hergheliei în tregi. Pleac singur din grajd i se întoarce singur . cei mai frumo i de prin inuturile acelea. alungându-se unii pe al ii. ce. înf urat în mirosul cimbrului ce cre te tocmai pe fund. îi sim ise lâng dânsa. Apoi str bate satul. P zitorii hergheliei au privit la început lucrul acesta.bibliomax. o iau razna. A fost groaznic cea dintâi noapte. cu n rile umflate. pe ceilal i îi hr nise. se in dup dânsa. Sim ea c ldura soarelui. Ieslea era în fa .tk/ 41 mailto:bibliomax@libero. doar a aluneca odat . lipit de-o grind . dânsa nu se z rea. ca i cum ar a tepta pe cineva. La amiaz vine la ap . un grajd p r sit în care nu mai ea st . dar lumina nu mai era nic ieri. dup o ploaie groaznic . mirosea câmpul. Atunci aude glasul c l re ului care gone te caii. nelini tit . cânii nu o latr . fluturi mici. atra i de albea a p rului. Deasupra capului era fereastra. îndat ce ajung în câmp.. î i mai aduc aminte de dânsa. Iarna e ca într-o pivni .. cu coama împr tiat peste ochii orbi. se ridic iar i. într-o înc pere singur . alba tri. î i tie locul la jgheab. Dar fereastra tot nu se lumina. i. pe acela i drum. cu coada lung . copiii nu o fug resc. sc pase cu via . merge cu gâtul întins. se împr tie repede. mira i. În grajd. pe lâng ea nu simte nici un cal. i-ntunecat a r mas deatunci! Acuma se deprinsese. se i nu se pe urmele ei. În untrul grajdului se f cu deodat parc i mai întuneric. apoi de-a lungul unei pr p stii grozav de adânci. sleit de puteri. care. Pe rând clopo elul a trecut pe la to i mânjii ei. printre tulpinele înalte de lumân ric ce o ating u or. care parc o învioreaz . o cunoa te i-i e drag . s scape de dânsa. i noaptea. nimeni nu se apropie de dânsa. între paiele moi. a teapt s aud a doua zi glasul unui e-bibliomax http://www. în care dac ar putea s se uite ar c dea ame it poate. i o întov r esc pân departe. nu de mult înc . îi alintase cu botul ei catifelat. ea se culc jos. i ea r mânea în picioare. To i ceilal i beau mai încolo. ascultând de departe clinchetul clopo elului de argint de la gâtul calului. când viscolul geme la fere ti ca un uria r nit. S-a de prins: o ia mai întâi de-a curmezi ul câmpului. s simt mai tare mirosul ierbei s lbatice. cum merge încet. Merge drept pe marginea povârni ului. Arareori. alb cum e laptele. Pe doi dintre dân ii îi inea minte înc . încol cit de-a lungul picioarelor sub iri.it . Vine i se duce mereu. apoi au l sat-o. Dar ea pune piciorul încrez toare. Într-o sear .i aveau cuibul chiar deasupra. i parc întreg câmpul s-a obi nuit cu dânsa. odinioar o mai z rise.

care sufla printre malurile pr pastiei. adulmec . În diminea a aceasta o lu încet-încet din grajd. dibuind înfrico at . Ploaia c dea cu furie. sco ând ipete de spaim . care culcau tulpinele i le încurcau într-o re ea. r sturnând-o pe-o coast . în fundul c reia uvoiul gâlgâia înfuriat. În câteva clipe ploaia o înec . înnem rginirea înecat de flori dese. i prin vuietul ploaiei un glas r suna prelung: „Martaa!“ i a doua oar : „Martaaa!“ Apoi nu mai auzi nimic. aerul parc era mai greu. venite cine tie din care codri. p ind ca printr-o bâltoag în care picioarele i se afundau. când intr în câmp. o greutate parc o ap sa deasupra cre tetului. vroi s pasc . apoi soarele începu s ard din ce în ce mai puternic. la vale. lu drumul înapoi. i. când cele dintâi pic turi c zur plesc ind pe trupul ei.bibliomax. nici n-avu vreme s se înfrico eze. cu suspinuri adânci. îngrijat . din coam apa se scurgea ca dintr-un izvor. curgând i dânsul ca o ap . Semin ele florilor miroseau. se opri deasupra deschiz turei adânci. i. vântul începu s sufle. deodat . venea ropotul ploaiei. O apuc un tremur.it . se în bu ea. i iarba se înc lzi supt dânsa ca într-un culcu . De departe. supt potopul ce se rev rsa de sus..om.tk/ 42 mailto:bibliomax@libero. ca i cum ar fi fost pr jite. oprind-o tocmai pe un dâmb dedesuptul c ruia fierbea pârâul. cu vâjâituri puternice. aproape nu mai putea merge. e-bibliomax http://www. i se p ru c se mi c supt ea p mântul. repede. pe deasupra paserile alergau gr bite. f r de veste. rostogolind-o pân în adânc. i ajunse la marginea pr pastiei. Se scul în picioare. Întinse botul. i vântul. Un tunet de-a bia se auzi. nu putea s r sufle. Se sim ea slab . malul se desprinse mai întâi domol. smulse câteva fire de iarb i se a ez ca niciodat jos. aplec m nunchiurile înalte ale cimbrului s lbatec peste trupul ei zdrobit.. Atunci. apoi se surp dintr-o dat . Un tropot în bu it îi izbi auzul: herghelia se întorcea în fug . dinspre mun i.

se pomeni o dat prins din fug .CALUL S-a trezit în câmpiile întinse. i nu mai putea de mul umire. de lumina e-bibliomax http://www. În fa le r s ri deodat un alt vârtej i se lovir într-un înv lm ag de glasuri. dar nici unul nu-l ajunse. c lare pe el. i. Întors acas î i lu locul în grajd. dintre care cei mai frumo i fuseser mânjii ei. Când s-a dezmeticit bine-bine. Atunci a în eles c ceva îl amenin . În mijlocul lor s-a i nut cât va vreme de mama lui. culcate de vânturi. puse capul în piept. Trecu i r zboiul. de vaiete. c cineva vrea s -i rmureasc li ber tatea. Apoi. -acolo i-a ridicat capul. i a por nit ca o s geat .bibliomax. De la o vreme se sim i sleit de puteri i se opri. a deprins cele dintâi goane. s-a strâns ghem. ca i oamenii de pe ei. Apoi plec pe drumuri lungi. supt cerul înc rcat de norii de i. I se p ru c nu mai e sc pare. ce atârnau pân lâng p mânt. cutre murându. s ri peste trupuri de oameni i cai. se avânt . Mergeau feri i. prin locuri str ine i dep rtate. gura numai o spum de sânge.i st pânul. i. acoperite de ierburile de se. a l rgit n rile i. Un zid de s bii se în l deodat împrejurul lui i-l opri. la strig tul goarnei. în largul pustiet ilor acestea. L-au nec jit îndelung pân s -l înve e cu via a înfrânat de z bal i pinten. mul umit de lini tea dimprejurul lui. se în torcea în grajdul în care îl a tepta nutre ul. cu s biile scoase. Iar în fuga nebun . o iap oarb ce sta r zle it de ceilal i cai. ierburile îl biciuiau i i se încol ceau ca erpii de picioare. Mânile st pânului îi sp lar rana u or. ale Ungariei. dar când v zu c du manul e tot pe spatele lui. sim ea c i se aprinde ceva în untru. trimi ând dep rt rilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ie ise din piept. r spunse la chem ri necunoscute.tk/ 43 mailto:bibliomax@libero. c -i smunce te frâul tot a a de crunt. se sim i mânat la moarte într-un vârtej însp imânt tor. se întoarse i se arunc orbi înapoi. se întoarse încet purtându. O t ietur de sabie îl crestase adânc. când se opri la un ad post. de împu c turi. c ochii îi ard i c limba îl frige. Mânca p mântul supt copitele lui.i poarte c l re ul. dintr-o s ritur . st teau zile i nop i în ploaie i glod. trupul îi era numai o ap . era de mult deprins cu aua i tia chiar ceasul de diminea la care pornea înspre câmp ca s . în v zul sutelor de cai ce st teau nemi ca i. Într-o zi. când. când a sim it fiorul s lbatec ce i se rev rsase în sânge. prin fa a regimentului. Atunci se ridic în dou pi cioare. sim ea zbucium rile celui de pe el. Dup câ iva ani porni la un drum mai greu. Târziu. ocolind mereu. Dar când se înv ase cu via a asta slobod . oprindu-se la bubuitul tunului. dup alerg rile prin vânt i ploaie. în goana nebun . învins. o legar i-l mângâiar îndelung pe coam . apoi s-a destins repede.it .i coama încâlcit de spini. înfrânat cu de-a sila de c tre cineva care se arunc . în capul c l re ilor. Un nechezat parc îl chem dincotrova. î i duse c l re ul departe desp r indu-l de ai lui. în crup îl ardea o usturime grozav . Sim ea c pe urmele lui veneau al ii.

. Într-o zi.. el se smun ci. apoi b trânul se încord . genunchii îi tremurau i buzele sc par jos mâna de fân ce smulsese atuncea. apoi poruncea soldatului s -l plimbe prin ograd . Ochii i se împ injenir deodat . Iar când se duser cu to ii. S-a ridicat repede. Iar calul cel tân r î i a propie botul de trupul aproape nemi cat. dându-i fiori ce-i fugeau pe supt piele. În urm nu-l mai lua deloc. iarna cald. e-bibliomax http://www. i vremea trecea. O dat poticni i se rostogoli jos cu c l re cu tot. peste care razele soarelui c deau ca o ploaie cald din susul ferestrei în guste. i când venitul ridic botul s smulg din bra ul de fân. de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului. Acolo a tepta s se întoarc tovar ul ca s m nânce. de caii lâng care nu fusese de atâta vreme. Iar serile. dup el. i pleca încet-încet prin ograd . întinse i dânsul gâtul. Însu i generalul ar t unde s -l puie la iesle: – el. serile arareori. i avântul lui. Îi desp r ir repede. avea s fie mutat mai în colo. nutre ul. înc lec i porni. În urm primea loviturile de vergi i se punea s mestece. ca de obicei. Când cel tân r ie ea în uat. aua pe calul cel lalt. ca niciodat . se rostogoli pe-o parte. dup mult vreme. A doua zi.tk/ 44 mailto:bibliomax@libero. se smuncea s se arunce. unul lâng altul. iar el lu . mirosul acela de câmp care-i amintea de herghelia lui. în col . îl mângâia. se uit la st pânul lui. veni încet. Din seara aceea nu-l mai legar . înspumat. Se deprinseser împreun . î i r zima botul de gâtul celui tân r i dormita. b trânul. gâtul nu mai sta a a de încordat. ochiul nu mai c ta departe. lini tit.ce se rev rsa pe ferestruica din fa . în fa a ferestrei. r mânând slobod. Încet-încet. Voi s se rezime de tovar ul s u i nu izbuti. pentru întâia i dat . picioarele îi tremurau dup o cale mai lung . apoi.. nu. apoi r mase cu ochii pironi i pe acel care-l înlocuia. Parc nici lui nu-i mai venea s ias din grajd. apoi îl p r sir i acestea. Venea dimine ile la el. cu ochi cercet tori c tre b trânul lui tovar . B trânului parc îi veni din nou vlaga tinere ei. Acesta a stat o clip . B trânul întoarse capul i-i urm ri cu ochii pân departe. din care dânsul mâncase mai înainte. st tu cât va vreme cu ochii pironi i. reînsufle it. îi pl cea s m nânce încet.. cei doi cai se m surau cu privirea i câteodat b trânul. i boturile lor se atinser . cu ochii închi i. calul cel tân r întinse capul. Într-o zi b trânul nu mai putu s se in în picioare. repezindu-se c tre cel lalt.i g sea astâmp r. rupse frâul i. se alipi de cel lalt i începur s m nânce lini ti i. de la soldat. porunci s se puie. rupse belciugul i. ca i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. pân îl aduceau solda ii în grajd. zb tându-se încet. întoarse capul spre u i nechez prelung. sim ind. în fa a lui. ridic în sus capul. Întâi se inu sprijinit în cele dou picioare de dinainte. horc i de câteva ori i r mase întins. Vremea trecea! Anii se scurgeau repede unul dup altul! E-he! Cine tie când fusese r zboiul! Dar o dat cu anii s-a scurs i puterea. generalul veni. Au stat câtva a a. dar de atunci îl lua mai rar la câmp. Îmb trânise. În fiecare zi. ca i când ar fi vrut s se hot rasc .it . Într-o sear . i-l purta numai la pas.bibliomax. b trânul necheza în bu it. diminea tare. u a grajdului se deschise larg i doi solda i aduser un cal tân r. b trâ nul sim i cum se întunec ferestruia spre care c ta. iar noul venit îi lua locul. aproape nu se mai puteau desp r i. îl mu c de gât. dou lovituri de varg . se închise u a. când obosea s mai mestice. Diminea a mergea la câmp. apoi tres ri. i se mu ie încheieturile i trupul îi alunec jos. În grajd vara era r coare.

“ Gândind astfel privi mai bine tulpina florii. de aceea zise în sine. ca de ni te nestimate. mehenghi. „Aici o s stau ast zi pe vremea ar i ii“.. berbantul î i destinse aripile pu in. zborul. i. urm : „Ce are-a face rozeta cu crinii. crea i îmb ls mat . Trecu pârleazul. i se p ru c dormise de când lumea. degeaba! În mireasma ei s mori i mori fericit. cununi de zorele se împleteau cu florile deschise. b nuind: „Ce Dumnezeu r sare soarele atât de târziu!“ Dar ca i cum Dumnezeu i-ar fi f cut pe voie. deodat se resfir din înalt m nunchiul str lucitor al razelor de soare. i cum r m sese pierdut. la amiaz într-alt fel. a a.HOINAR O clip inu noaptea. iar seara se-nchideau moroc noase. se gândea: „Nu e floare mai fermec toare ca rozeta. Cum zbura a a. Perdelele erau înc l sate. mirosul rozetei îi umezi sufletul. ca o uvi de sânge. Uite asta – cu geta craiul – asta nu-mi e-bibliomax http://www. g si zorelelor o sc dere. Fiindc nu fusese de mult pe la târg.tk/ 45 mailto:bibliomax@libero. Repede se scoborî de se a ez pe o tulpin de rozet . i totu i în dat ce se trezi fluturul. Cine-l pusese! Mâhnit. „Uite-o floare care nu-i n zuroas . sinilii b tând în roz. unde poposise de cu sear . le s rut pe rând. i plec mai departe. i cu toate astea ar avea dreptul s fie mândr cu fa a ei îmbujorat . gândea trengarul. i. „Fragede flori“. prea î i schimbau fa a: diminea a într-un fel. prive te.“ i fiindc în clipa aceea veni pân la el adierea unor crini. r suflând mireasma îmb t toare. î i mai schimb din p reri: „Într-adev r. Se înc lzise grozav. acoperite de rou . Curând z ri o gr din cu fel de fel de flori. i peste câmpie n v li un v l de aur. din vârful galben al tulpinei de lumân ric . alb ca z pada. cine împr tie o asemenea mireasm ! Ce flori m run ele. o g se ti pretutindeni. fragede. î i lu . când parc îl ame i ceva.it . Fluturul î i pâlpâi de câteva ori aripile. Da. dar b g de seam c se umpluse de praful galben al florii. îmb t tor miros. „Nu-s statornice“. Dar tot privind la ele. dac e vorba s ies mânjit!. zglobiu. cu crinii albi ca spuma laptelui!“ F r s stea în cump n î i f cu vânt spre lugerul înalt. î i zise. „Parc e mai cald ca la câmp“.bibliomax. Era un strat de garoafe. garoafa într-adev r mi-i drag .i aripile albastre stropite cu aur. deasupra unei garoafe b tute. cât in nop ile de var . o lu într-acolo. gândi flutura ul. liliachii b tând în albas tru. sub ire i mândru al unui crin întârziat. A ezându-se în potirul parfumat. În vremea aceasta ochii lui z rir . i se nec ji: „Foarte mul umesc de gazd . ad ug craiul. pipernicite. deasupra straturilor. întinse aripile. în r coarea umed a dimine ii. i unde mai pui c aici stai ca într-o m n stire.“ Se în l în aer. s se odihneasc . aproape verzi ca i frunzele. dar de ce oare firea nu îmbin niciodat toate însu irile la un loc? Poftim. i b tându. lovi de câteva ori aerul i se l s .“ i st tea hoinarul. „Hai într-acolo“. se furi întâi pe la ferestrele casei. când întunericul e numai o strângere de aripi a luminii. gândi sprin arul. „Ce s fie? A! Mirosul garoafei. Ce s vad ? Nimic! În schimb de jur împrejurul privazurilor. u or ca un fulg. tol nit pe frunzi oarele moi ca un pa ..

aiurea. îmb trânit. la ar . Î i strânse aripile una. sus. Îl apucase noaptea în drum. s a tepte zorii.. f r s se mai uite înapoi. i se l s elegant. z ri o floare.. Neputând s mai zboare. în l ându-se sus. „Înalte i proaste“. „Tot mai frumos e câmpul. c uta cu ochii trandafirii.. adic . Mai departe.. gazd bun . într-un col . f cu ochii mici: mic unica r mase lini tit .tk/ 46 mailto:bibliomax@libero.. o veche prieten . se mai r corise. cu aerul. se închin în fa a fiec ruia. zise pierde-var . flori m iestre. Ce mai straturi de ochiul-bou lui! „Sunt prea din topor.. f r astâmp r.“ e-bibliomax http://www. mai departe.. flori. î i r suci musta a. Trecu pe lâng lalele f r s le priveasc ..“ Îngâmfat. suspinând nemul umit: „Ce Dumnezeu se-nnopteaz a a devreme!. i-n gr din !. î i v zu de drum.. i r t citorul zbura mereu. aripa i se zgârie de-unghimpe. dar deo dat începu s orbec iasc . dar nu sprin ar . Se scoborî încet.. pe tulpinele lor. curtenitor. râzând. ce i se inea în cale. necunoscut . i cicoarea îi aduse aminte de câmp. Dar nu-i vorb . b g de seam curtezanul: ce e floare trebuie s aib ceva care s o înrudeasc de aproape cu cerul. M rg rit rele nu le putea suferi. sau cu mine. de-alde dumneata g sesc i în câmp.. deasupra florii cumin i. str nutând.. Din zbor fur o s rutare unei cicori. lucru mare“. le l s în urm . Gr bi. Ziua trecea. soare le sc p ta. frunzele.“ i fugi..“ i parc departe. Fiindc -s albastre ca i mine. i ziua trecea.place la garoaf . pe-un spin uscat. Coco ate. Zarnacadelelor le r m sese doar tulpinele.. prea te crezi! Eu n-am venit s dorm. numai al ei? Trebuia s împrumute mirosul pip rat de cui oare? Pfui!“ Zglobiu. s-or fi crezând. în dreapta i-n stânga. s aib un miros al ei. r t cit pe acolo cine tie cum. i. mereu.. învoalt . dar în drum f cu cu ochiul rochi ei-rândunicii. zbur pe deasupra lor. Nu putea. gherghinele îl priveau nepricepute.bibliomax. cu mic unica. îi venea r u numai când se gândea la numele ei. Crai donul o terse repede. se împiedic de o gura-leului: „Mersi. m rog.it . numai s le fac în necaz. O lu înspre gherghine. „Flori de paradis. Îi z ri.. se schimb vorba – adeve ri iretul – asta da“. atingându-le dispre uitor cu vârful aripei. i spuse o vorb proast unui stânjenel scuturat...“ dar cum se întorcea. lilia cu lui. complimentând. Ei. Nici nu b gase de seam c se întunecase. în roate. „Uite colo un l vicer de nu-m -uita. se l s la întâmplare. Fl c ul se nec ji: „Ho! B b tie. întrucât prive te barba-împ ratului. Nu mai vedea nimic.

într-o diminea . veni mole it de c ldur . pân sus. înfl c rat.tk/ 47 mailto:bibliomax@libero.bibliomax. cerul a rareori curat. Cerul r mase acoperit de nori. a ipind cu c p orul supt arip . i în fiecare zi pas rea venea s se ascund de c ldura cotropitoare. apoi mai prelung. împr tia mireasma ei în zorii unora din dimine i. Crinii nu mai miroseau. Puternic sufl vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele i parc înro eau p mântul. Cea dintâi raz de soare s-a împletit pe dânsa. tocmai în vârf. verde. v rsând parc fl c ri. Nici rândunelele nu se mai vedeau. mai frumoas ca toate. cerul spuzit de stele o fermecau. i toat ziua. greoaie. un scatiu. Prea mult lumin . umed: o ame ea. cu greu putea s ie piept vântului care o cl tina din toate p r ile.. Raza o fripse. ca o sârm de aur. nu mai cânta. cântând mereu. Zilele erau mai r coroase. Pas rea îi venea mai rar. într-o diminea cald . apoi se a ez pe stre ina casei. câteodat i noaptea r mânea aco lo. întâi în bu it . Dar. frunza se sc ld în albastrul v zduhului. când i când rozeta. raza de soare nu mai veni.. cu craiul-nou. puternic. s se vâre între celelalte i s a tepte. la ad post. pân la ea. înconjur copacul de câteva ori. fluturar prin aer. i asta o mâhnea cumplit. de se furi supt dânsa. care î i scutura s mân a coapt .it . cum nu auzise frunza cântec. Dedeasupra îi c dea lumina. Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o pic tur de ploaie! Dar norii fugeau goni i de vânturile din în l imi. Cea dintâi pic tur de ploaie o izbi rece.. Cu ce rev rsare de str lucire se ridic st pânitorul lumei. cu strig te de bucurie. Câteva zile a plouat. cerul de sticl . o p s ric cu pene verzi i galbene. În dup -amiaza zilei acesteia. înc lzit . e-bibliomax http://www. se împr tia. din gu . Dar mirosul crinilor. a începutului de prim var . Nop ile senine. acoperi cum putu mai bine p s rica. vântul de toamn începu s bat . pe cer! Raza se scoborî din nou. mireasma crinilor albi. seara. În scurt vreme se desf cu mare. soarele r s ri într-o diminea înfocat. i cea dintâi rândunic . iar aceasta ciripi. apoi fuseser duse departe. f când-o s tremure de fericirea unei asemenea atingeri. singuratici. în fiecare zi frunza o ferea i seara cântecul se împr tia vesel. Lumina se stinse. prea mult c ldur . nop ile mai reci. Frunza î i sim i puterile sl bite. venirea soarelui. smulse. la umbr . înc lzind totul în câteva clipe. câteva tovar e. i frunza se bucur . Pas rea venea mereu.FRUNZA Lui Cristinel S-a desf cut din mugur. Ar fi vrut s fie ve nic noapte. t ie albastrul ca o s geat . Un ciripit str in o mir .. dedesubt se ridica. odat . a ipind pân a doua zi. Ziua întâi i s-a p rut scurt i apropierea nop ii o mâhni. cu potirul plin de colbul aurului mirositor. venit de departe. mai dulce. mai sus decât celelalte. i trecu mult pân ce. r coarea o f cu s se zgribuleasc . Dup zilele acestea lipsite de scânteiere. uscase totul.

Un fior o str b tu i se gândi la pas rea pe care nu o v zuse de câteva zile.Frunza tânjea. ca o rug ciune. în largul lui. i l vicerul de jos nu se mai îngro . cea din urm . Într-o diminea se sperie. aninându-se de ramuri ca ce rând ajutor. cu aceast .tk/ 48 mailto:bibliomax@libero. Începuser s cad . lovi cu vârful aripei frunza. din vârf. i-ar fi fost de ajutor. se îng lbenea. celelalte. e-bibliomax http://www. Unele mai repezi. frunzele c deau într-una. moart . În clipele acestea. c zu la rândul ei. într-un l vicer pe deasupra c ruia vântul alerga gr bit. vederea prietenei. apoi î i lu zborul i. s moar . leg nându-se în aer ca o arip de fluture.it . de-abia mai inându-se. i pas rea parc auzi chemarea tovar ei de alt dat . ca i celelalte. f r s întoarc m car capul. cerul cu nori greoi ca de bumbac. i noaptea. parc se îng lbeniser i mai repede. veni. numai într-un târziu. pe o alt ramur . ca i când n-ar fi cunoscut locul obi nuit în care cântase. Deasupra. dându-se învinse. când parc se cutremura la gândul c poate i dânsa va trebui s se desprind . c deau în gropându-se între celelalte. de acolo. de pe acela i copac. stoluri întregi de paseri plecau în ir. din ce fusese. Frunza auzea mereu. ca o oapt . fo netul cobitor al tovar elor ce o p r seau strecurându-se u or. De diminea pân seara. care. a ternându-se jos. atunci b g de seam c i cuiburile rândunelelor r maser goale. în trecerea gr bit .bibliomax. În tot copacul r m sese nu mai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele tremurând ca de frig. pe care o ad postise atâta. altele mai domoale. dar se opri pu in.

Dar. în clipa aceea. frânge cântecul i se uit cu îngâmfare împrejur: – Uita i-v la diamantul meu. un sunet de goarn r zbate pân în adâncuri. Uimit . î i îndreapt trupurile. întinse mânu i a spre obrazul mamei i zâmbi u or. apoi se pr bu i în cealalt margine a p durii dup o c prioar care tocmai trecea. dimpotriva lor al i oameni se arat . Pe-un câmp. Pe umeri de-abia î i duc pu tile cu sp ngile ascu ite. senin i lini tit nu e pe lumea aceasta? Într-alt târg. i într-o clip . Când vrei s r t ce ti ai unde. sorbi apa.tk/ 49 mailto:bibliomax@libero. dealuri. Într-o poian . merg laolalt . la o colib .it .O RAZ S-a desprins raza din ghemul ei de aur i-a r t cit prin senin. într-un salon. Într-o cas mare. Mun i. mândr . într-o mahala s r c cioas . osteni i. a du i de ale. Pe luciul de o el al pu tii lui se prelinge sângele. mama. v i: ai ce cutreiera în lume când te-ai a ternut la drum. o z ri. care de mult nu se mai înviorase. i-n clipa aceea degetul fetei pare c fulger de focuri. i acum! i cum gândea astfel. Râs. cânt rea a se opre te. Vroi s se strecoare în unda rece dar. Fereastra mic e deschis . buzele albe nu se pot mi ca. Raza c l tori mai departe. se repezi. lâng fereastr . i-un vals molatec se desprinde de pe clapele pianului. sub degetele sub iri i albe ale cânt re ei. c ut pe ce s se opreasc . Raza îi urm re te. Iar copila ul. un biet lup. un diamant. pu tile r zbubuie. C l torul obosit din urm . Ce mâni frumoase! Iar la de ge tul cel mic o piatr pre ioas . privesc iscoditori i crun i înainte. parc atr gea raza. O clipire: du manii se arunc unii spre al ii. bogat . acum e i el o fiar . îi izvor te în ochi mamei i i se anin de gean . g si urma copitei unui cerb plin . o mul ime de femei i de b rba i sorb ceaiul aromat. Dar raza se furi eaz . pieptul mai nu i se ridic . tremur toare. vorb . r mas în urm .bibliomax. Înfiorat . i ochii tuturor privesc r ut cio i. ar vrea s se înf oare ca o sârm de aur împrejurul sp ngii c l torului celui mai obosit. Mai departe. slab de i se vedeau coastele. i-atunci raza pribeag se topi în lacrim i-o polei. deodat . o gr mad de oameni pr fui i. e-bibliomax http://www. Se gânde te mama: câte necazuri. ochi. raza c l tore te mai departe. de apa ploilor. câte n dejdi. din mijlocul unei p duri. curat ca un m rg ritar. d du buzna dintr-un desi . din înalt ea se scoboar . Micu ul st cu ochi orii verzi deschi i. cu fa a supt de neodihn . i-n întâia zi. o lacrim . sp ngile se-nro esc în piepturi. însetat adineoare poate ca i lupul din p dure. î i leag n copila ul bolnav pe genunchi. turbur ce mai r mase. scot pu tile. zice celor din odaie. A a raza ajunge deasupra unui târg. C l torii se opresc. Un col curat.

ca sângele. Drume ii treceau i r mâneau locului. ce chipe . i-avea crengile lucii. când tot e îmbr cat de ghimpi!“ Atunci trandafirul se uit i v zu. i a fost o minune. Spinul st tea ursuz al turi. s vad i ele tulpina m iastr care î i des f cea frumuse ea pentru întâia oar pe p mânt. „Vezi. c parc de la ea se luminase diminea a aceea de prim var . i parc i lui Dumnezeu îi p rea acuma r u c pusese într-o floare a a de minunate însu iri. ca s -i p zeasc floarea. a a d inuie te. aprins . i al i drume i treceau. bucuros. i floarea spinului se f cu ro ie ca focul. Un sticlete. În locul ei r s rea îndat alt boboc i.it . i nu era unul care s nu se repead . îl deslu i: „Cum s se ating cineva de spin. i se rug de Dumnezeu s -i schimbe i lui floarea. e-bibliomax http://www. i nu mai preget : se rug îndat lui Dumnezeu s -l acopere i pe dânsul de ghimpi. î i zise atotst pânitorul era dat ca pe p mânt s nu r mân ceea ce numai în rai trebuia s d inuiasc . apoi. Deosebirea st tea numai în aceea c fiecare l sa i câte o bobi de sânge în vârful vreunui ghimpe. oricum s-ar schimba fa a. fluturii c dea adormi i. spinul avea ghimpi. celelalte flori se plecar în fa a adev ratei st pâne. – daruri pe care nu le împ r ise nici în rai. Lucrul acesta îl optise o ciocârlie care. Iar din ghimpe sângele a p truns încetul cu încetul în tulpin . Iar mirosul florii se împr tia în dat peste întreg cuprinsul câmpiei.TRANDAFIRUL La o margine de drum înflori i trandafirul. „Uite cum se închin to i trandafirului i mie nimeni“.. a a de alb . pentru r sad. î i zicea.“ i. pe când p s rile veneau din dep rt ri adânci. la floarea minunat . îndat a f cut un semn i tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. i pe mine m dezbrac to i de frumuse ile mele“. atrase de mireasma vr jit . iar dac aveau câte ceva în mân . b t toare la ochi ca a trandafirului. i nimeni nu-l atinge. i-au rupt într-una florile trandafirului. rumene ca m rgeanul. c -ntr-adev r. i nu s-au uitat la spin. care tocmai atunci se a ezase pe o creang . rupeau câte o floare. frunzele verzi ca smaraldul. la r s ritul soarelui. se desf cea. c ci floarea trandafirului era a a de ginga .bibliomax. „Uite. lacom. s-a ridicat pân la boboci. Dar trec torii tot se opreau. Atunci Dumnezeu i-a zis: „Ve nic o s se ia pe p mânt un lucru drept altul.. preasfântul. i-au trecut mereu drume ii. soarta r mâne aceea i!“ A f cut Dumnezeu un semn. se trezi i-n dânsul pizma c prea nu-l b ga nimeni în seam . aruncau s in floarea mai bine. de la o vreme. i nu era unul s nu rup câte o floare. cu priviri lacome. r sfirau n rile s înghit mireasma nemaisim it pân atunci. spinul de lâng mine ce înalt e. s i-o fac ro ie. Iar. cât ai clipi. i-ntr-o diminea floarea trandafirului se desf cu ro ie. Dup câteva zile trandafirul se mâhni:el se-mpodobea i oamenii îl despuiau. s o p stre ze. Pân la amiaz trandafirul se acoperi întreg de flori.tk/ 50 mailto:bibliomax@libero. puneau mâinile la ochi. c ci numai eu pot ti c ce am menit o dat . ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o s mân din fiecare floare ce cre tea pe p mânt.

O cas . Ei i-au v zut de treab . harnic titirez. Numai a a p s rile din curte nu mai avur prilejul s u oteasc pe socoteala altor doi îndr gosti i. s-o culegi de oriunde-ar fi. nimeni nu mai putea nici dormi. cu bogheta altuia. p unul.tk/ 51 mailto:bibliomax@libero.CA SOARELE!. s-a sculat mai devreme chiar decât coco ul. mireasm dulce. Nu mai de parte. îi r spunse:„Te privesc. uimit . Pichirea îl prive te încântat . drag !“ Dar p unul se sup r . c ci unde-s p s ri multe. r coare. Îngâmfarea îi descle t limba:„Ce s te ui i la soare. se uit mirat . p unul i se puse drept în fa i î i roti coada: „Prive te-m !“ Se uit pichirea. dezam git . mândr de frumuse ea iubitului ei. într-o diminea .. P unul str luce te de parc ar fi îmbr cat în fir. în curtea aceasta s-au întâmplat multe i m runte. altele alta.. când m ai pe mine?Rogu-te. rotund i de aur. i-amândoi. soarele!. o livad i-o curte mare. numai atât e în stare s -mi r spund ? i-n clipa aceea se înal . În cas stau st pânii. Pentru întâia oar i-au apropiat pliscurile: întâiul s rut! „Sunt mul umit !“ „Chiau!“ „Sunt fericit !“ „Chiau!“ Ce Dumnezeu. A a. la soare. în livad sunt pomi roditori. i. se-ntrebau: „Ce-i cu americanca?“ Cealalt : „Ce-i cu pichiroiul?“ Pichiroiul a a. cu glasul ei cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-ri“:„Te iubesc!“ P unul a privit-o dintru-ntâi de sus. dar pe urm i-a dat seama c nici pichirea nu e de lep dat. o americanc . i. mic i pestri . î i îmbie i iubitul:„Prive te. pe urm . dar cam sec. de l-a sculat. iar u oteli. prive te-m !“ i cum pichirea se uit înc spre r s rit. americanca altfel. pichirea îi întoarce spatele. dragostea-i st pân . sa rotit i-a r spuns:„Chiau!“: „Bine!“ i zilnic s-au curtat. dar ireat . un coco a fugit peste gard. mâine a a. e-bibliomax http://www. apoi. nu. gâ tele u oteau. i a a. Pichirea. prive te.. Azi a a. pe socoteala celor doi îndr gosti i. în curte felurimi de p s ri. de fric s nu li se a eze cineva de-a curmezi ul dragostei. pân când i-a venit o dat la socoteal i i-a optit. s-a dus sub culmea p unului. Acum o s pt mân o g in .i v d nici str lucirea ta“. fel i chipuri. Au ters-o i ace tia. cu sufletul ei s lbatic. zor nevoie dup un pichiroi. Peste lume se revars valuri de lumin . Iar zarv . gânde te pichirea.Nu i-a mai v zut de-atunci nimeni! Unele p s ri spuneau una.i caute un so i. nici mânca.it .. când pichirea. cum se întâlneau dou p s ri fa -n fa . pichirea.. i-a început pichirea s se învârte-n sus i-n jos pe lâng p un. stingher . mai auzise c dragostea dac o întâlne ti. minunat de frumos. mare. dar ascunzându-mi lumina soarelui. acum o lun . plin de poezie.bibliomax.Apoi se întoarce de se uit . a ciugulit ce-a putut i.Flori. au pornit pe paji te. dumirindu-se. hot rî s . i ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea..i puse ochii pe p un – pas re de neam mare – se feri de to i. arip la arip .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful