Sunteți pe pagina 1din 25

GRUPUL COLAR INDUSTRIAL DE MATERIALE DE CONSTRUCII TRGU JIU

PROIECT
ABSOLVIRE
Calificarea : INSTALATOR INSTALAII NCLZIRE CENTRAL

Coordonator, Ing. Virschi Mihai Absolvent, LEIBOVICI HANNA ELENA Clasa XI M

2006

FI DE EVALUARE
pentru proba practic i proba oral Examenul de obinere a certificatul de calificare profesional nivelul 2 Sesiunea ___________________

Partea I : Monitorizarea programului proiectului


1. Nume i prenume candidat : LEIBOVICI HANNA ELENA 2. Calificarea: Instalator instalaii nclzire central

3. Nume prenume i specializare ndrumtor proiect : Virdschi Mihai inginer mecanic


4. Tema proiectului : Instalaii de nclzire central

5. Data nceperii activitilor la proiect : 20.02.2006


6. Competene vizate / implicate n realizare/execuia proiectului :

7. Stabilirea planului de activiti individuale ale candidatului : - data : _____________


-

Semntur candidat :

- Semntur ndrumtor :

8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului suportul scris : - perioada : ____________________ - revizuit : ______________________ - forma final acceptat de ndrumtor : ________________
2

9. ntlniri pentru monitorizarea proiectului :

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Observaii

Semntur elev

Semntur profesor

Partea a II a : Aprecierea calitii activitii candidatului


3

Nr. CRITERIUL crt. 1. Activitile practice ntreprinse n cadrul proiectului se 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

DA / NU OBSERVAII

10.

raporteaz adecvat la tema proiectului Abordarea temei proiectului a fost fcut dintr-o perspectiv personal, candidatul demonstrnd reflecie critic Activitile practice au fost ntreprinse sub supraveghe -rea ndrumtorului de proiect Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul pro iectului a fost fcut conform planificrii iniiale Documentarea pentru proiect a fost fcut sub suprave gherea ndrumtorului de proiect Identificarea bibliografiei necesare redactrii prii scrisea proiectului a fost realizat integral Referinele bibliografice utilizate la redactarea prii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunztor i nu sunt o compilaie de citate Situaiile problem cu care s-a confruntat candidatul pe parcursul executrii proiectului au fost rezolvate cu ajutorul ndrumtorului La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului candidatul a fcut dovada: efortului personal, a origina litii soluiilor propuse, a imaginaiei n abordarea sarcinii Soluiile gsite de ctre candidat pentru rezolvarea pro blemelor practice au o bun transferabilitate n alte contexte practice.

Profesor ndrumtor, Ing. Virschi Mihai Data__________________

Partea a III a : Aprecierea calitii proiectului


4

Nr. CRITERIUL crt. 1. Proiectul / produsul are valabilitate n raport de: tem, 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

DA/NU

OBSERVAII

scop, obiective, metodologie abordat. Proiectul / produsul demonstreaz completitudine i acoperire satisfctoare n raport cu tema aleas. Elaborarea proiectului i redactarea prii scrise a pro iectului au fost fcute ntr-un mod consistent i conco mitent, conform planificrii. Opiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resur se este bine justificat i argumentat n contextul proiectului. Redactarea prii scrise a proiectului demonstreaz o bun consisten intern Redactarea prii scrise a proiectului demonstreaz o bun logic i argumentare a ideilor Proiectul / produsul reprezint, n sine, o soluie practic personal, cu elemente de originalitate n gsirea soluiilor Proiectul / produsul are aplicabilitate practic i n afara colii Realizarea proiectului / produsului a necesitata activarea unui numr semnificativ de uniti de competene, conform S.S.P.-ului pentru calificarea respectiv Proiectul / produsul respect cerinele de calitate impuse, conform Metodologiei de organizare i desfurare a examenului pentru certificarea competenelor profesionale nivelul 2.

Profesor ndrumtor. Ing. Virschi Mihai Data _________________

Partea a IV a : Aprecierea prezentrii / susinerii orale a proiectului Nr. CRITERIUL


5

DA/NU

BSERVAII

crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Comunicarea oral a candidatului este clar, coerent, fluent Prezentarea a fost structurat echilibrat n raport cu tema proiectului i cu obiectivele acestuia Candidatul a demonstrat putere de sintez i adaptarea prezentrii la situaia de examinare Candidatul i-a susinut punctele de vedere i opiniile ntr-un mod personal i bine argumentat Candidatul a utilizat n prezentarea elementelor de grafic, modele, aplicaii, TIC etc., n scopul accesibilizrii informaiei i al creterii atractivitii prezentrii

Aprecierea rspunsurilor candidatului la ntrebrile Comisiei : Nr. crt. 1. 2. 3. NTREBAREA DA/NU OBSERVAII

Calificativul final propus de Comisia de examinare baza evalurii globale a Prilor I, II, III i IV a Fiei de evaluare a proiectului i a susinerii orale 1. Admis 2. Respins Profesori evaluatori : ______________________ ______________________ Data : ________________ Preedinte de comisie: __________________

CUPRINS

1. INTRODUCERE .................................................................................................... 8 2. PRINCIPALELE UTILAJE, APARATE, CONFECTII SI MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTIA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA ............................................................................................................ 13 3. TEHNOLOGII SPECIFICE DE PRELUCRARE A TEVILOR LA INSTALATIILE DE INCALZIRE CENTRALA ................................................ 16 4. MONTAREA CONDUCTELOR PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA: ................................................................................... 18 a. LUCRARI PREGATITOARE .................................................................. 18 b. REGLARI CONSTRUCTIVE ...................................................................18 c. MONTAREA ARMATURILOR ...............................................................19 d. FIXAREA SI SUSTINEREA CONDUCTELOR .................................... 19 e. MONTAREA DISTRIBUITOARELOR SI COLECTARELOR .......... 19 5. FORMAREASI MONTAREA CORPURILOR DE RADIATOR: ................... 21 a. FORMAREA CORPURILOR DE RADIATOR ..................................... 21 b. MONTAREA RADIATOARELOR ..........................................................22 6. MASURI DE THENICA A SECURITATII MUNCII ........................................ 23

1. INTRODUCERE In general,o instalatie de incalzire centrala se compune din: sursa de caldura; retea de distributie; instalatia interioara de incalzire.

Schema unei instalatii de incalzire centrala

Sursa de caldura poate fi o centrala termica echipata cu cazane, o statie termica echipata cu schimbatoare de caldura, un punct termic echipat cu hidroelevatoare, sau direct cu o retea de termoficare. Centrala termica este sursa in care agentul termic se prepara in cazane, prin arderea unui combustibil. 9

Statia termica este sursa in care agentul termic necesar incalzirii se prepara in aparate numite schimbatoare de caldura, alimentate de un agent termic primar. Punctul termic se compune din unul sau mai multe hidroelevatoare prin care se realizeaza un amestec intre agentul termic primar si agentul termic de la sursa termica spre instalatiile interioare. Instalatiile interioare sunt alcatuite din: ansamblul conductelor de distributie, orizontale si verticale la corpurile sau aparatele de incalzire. In functie de caracteristicile agentului termic folosit de inaltimea si suprafata cladirii, de tipul aparatelor sau corpurilor de incalzire se folosesc diferite sisteme de incalzire. Dupa caracteristicile agentului termic si dupa modul cum acesta este vehiculat, instalatiile de incalzire pot fi: instalatii cu apa calda (sub 100C) cu circulatie naturala sau prin pompe; instalatii cu apa supraincalzita, cu circulatie prin pompe; instalatii cu abur de presiune joasa (panala 0,7 dan cm) in circuit inchis sau circuit deshis; instalatii cu abur de presiune inalta( peste 7 dan cm); in circuit deschis; instalatii cu aer cald, fara conditionare sau cu conditionare partiala ori totala.

Instalatiile in circuit deschis sunt legate cu atmosfera, iar cele in circuit inchis (cazuri rare) nu sunt legate. Dupa modul cum este tranportat agentul termic, instalatiile de incalzire centrala pot fi: monotabulare, atunci cand aceeasi conducta este folosita atat pentru ducerea agentului incalzitor la suprafetele de incalzire, cat si pentru intoarcera lui; bitutabulare, atunci cand agentul termic este transportat de la sursa termica la incaperi prin conducte de ducere (tur) si este adus inapoi la sursa termica prin conducte de intoarcere (retur). Dupa modul de amplasare a conductei principale de distributie, respective a conductei de a ducere, fata de suprafete de incalzire, distributia poate fi: suparioara; inferioara; mixta.

10

Instalatiile de incalzire cu apa calda pot fi (sub100C): cu circulatie naturala, respective pringravitatie. Aceste instalatii sunt in contact cu atmosfera prin vasul de expansiune; se utilizeaza la cladirile mici. cu circulatia fortata, respective prin pompe, se utilizeaza la cladirile mari; la acest gen de incalzire sursa de caldura sunt cazanele de preparare a apei calde. Instalatiile de incalzire cu apa supraincalzita au acordarea consumatorilor la reteaua de termoficare realizata astfel: direct, in special la alimentarea bateriilor de incalzire direct, prin intermediul hidroelevatoarelor sau pompelor de amestec, care asigura amestecarea apei din conducta de termoficare cu apa din conducta de intoarcere obtinandu-se apa calda cu sub 100C. Instalatiile de incalzire centrala cu abur utilizeaza, in general, abur de joasa presiune preparat la o sursa echipata cu cazane pentru abur; la unele cladiri industriale se poate utilize si abur de medie presiune, in cazul bateriilor, aerotermele, redistrelor si serpentinelor. Abur de inalta presiune se poate folosi numai dupa ce este transformat in abur de medie, prin statii de reducere- racire. Instalatii de incalzire cu aer cald. La aceste instalatii aerul este incalzit prin intermediul unui agent incalzitor, fie prin aparate individuale, cum sunt aerotermele sau bateriile cu ventilator, fie in statii centralizate sau uzine de conditionare a aerului. Aerul incalzit in statii centralizate este condus spre incaperile ce trebuie incalzite intr-o retea de canale. In instalatiile cu aer cald este permis o tratare si conditioare a aerului prin purificare, umidificare, reglarea diferitilor parametrii (temperatura, umiditate, viteza curentului de aer etc.), asigura microclimatul necesar anumitor procese tehnologice industriale unor laboratoare, precum si un grad sporit de confort.

11

Fig 1. Schema unei instalatii de incalzire centrala cu circulatie naturala si distributie interioara 1. Cazan 2. Conducta principala de ducere 3. Conducta principala intoarcere 4. Coloana verticala de ducere 5. Coloana verticala intoarcere 6. Conducta de dezaerisire apa calda, cu circulatie naturala si distributie inferioara. Apa calda preparata in cazanul 1 este transportata prin conducta principala de ducere 2, in care se racordeaza la coloanele verticale de ducere 4 si alimenteaza corpurile de incalzire 10 12 7. Vas de expansiune 8. Conducta de siguranta 9. Conducta de intoarcere 10. Corpuri de incalzire 11. Racorduri de ducere 12. Racorduri de intoarcere

In figura 1 este reprezentata schematic o instalatie de incalzire de incalzire centrala cu

prin racordurile de ducere 11; din corpurile de incalzire, apa iese prin racordurile de intoarcere 12 si coloanele de intoarcere 5 si este condusa inapoi in cazan prin conducta principala de intoarcere 3, la catre se racordeaza coloanele de intoarecere; vasul de expansiune 7 este legat direct la cazan, prin conducte de siguranta(de expansiune), de ducere 8 si de intoarcere 9; instalatia este prevazuta si cu o conducta de dezaerisire 6. Reteaua de distributie si instalatia inferioara au in general aceleasi elemente componente in cadrul diferitelor sisteme de incalzire centrala indiferent de caracteristicile agentului termic. La circulatia fortata intervin in plus pompele pentru vehicularea agentului termic iar agentul termic, este aburul sau apa supraincalzita. Se utilizeaza cazane de abur, schimbatoare de caldura sau hidroelevatoare. Unele sisteme de incalzire prezinta o serie de elemente constructive caracteristice fiecaruia dintre ele.

13

2. PRINCIPALELE UTILAJE, APARATE, CONFECTII SI MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTIA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA Sursa de caldura are in componenta, in afara de conducte si armature o seri de utilaje, aparate si confectii specifice. Utilaje principale folosite pentru producera agentului incalzitor pot fi: cazane, in cazul centralelor termice schimbatoare de caldura, in cazul statiilor termice. hidroelevatoare, in cazul punctelor termice. pentru prepararea apei calde cu temperature de sub 100C; pentru prepararea abururlui; in general de joasa presiune.

Cazanele folosite in cazul centralelor termice pot fi:

Cele mai utilizate sunt cazanele sectionate din otel, formate din elemente din otel si echipate cu instalatie de alimentare cu combustibil si ventilatoare in cazul tirajului fortat. Schimbatoarele de caldura folosite la statiile termice sunt de obicei aparatele in contracurent, avand ca agent primar pentru transmiterea caldurii apa supraincalzita din termoficare sau, uneori, aburul care circula in contracurent, in spatial dintre manta si exteriorul tevilor. Hidroelevatoarele sunt aparate folosite folosite in punctele termice pentru a realize amestecul intre agentul termic primar, respective apa supraincalzita si apa din conducta de intoarcere a apei, corespunzatoare parametrilor necesari instalatiei. Pompele ce se folosesc la instalatiile de incalzire centrala sunt: pompe de circulatie: care asigura presiunea instalatiile ca apa calda supraincalzita pompe de alimentatie: folosite in instalatiile cu abur pentru alimentare cazanului cu apa, din conductele de condensate pompe de combustibil: pentru alimentare cu combustibil lichid. Vasele de expansiune sunt utilizate la instalatiile cu apa calda, pentru a prelua dilatarea apei datorita cresterii temperaturii si pentru a se putea realize contactul liber cu atmosfera asigurandu-se aerisirea instalatiei. necesara circulatiei apei la

14

Distribuitoarele de siguranta se monteaza la cazanele cu abur incalzitor la mai multi consumatori situati in directii diferite sau pentru alimentarea unui consumator de la instalatia repartizata in diferte zone de cladiri. Colectoarele au un rol invers de a colecta agentul incalzitor dupa ce a circulat prin instalatie pentru a fi recirculat. Pentru contrilul parametrilor se folosesc diferite aparate de masurat si control: sustinere. Conductele care intra in alcatuirea retelei interioare sunt urmatoarele: conducte principale de distributie coloane verticale conducte de legatura la corpurile de incalzire conducte de dezaerisire si de siguranta. tevi din otel pentru instalatii (cu filet) tevi pentru conducte. termometre, pentru controlul temperaturii manometre, pentru masurarea presiunii indicatoare de nivel, pentru controlul nivelului apei.

Reteaua de conducte alcatuita din conducte, armature si elemente de fixare si de

Tevile care se folosesc la executarea conductelor sunt din otel de urmatoarele tipuri:

Fitingurile sunt folosite pentru imbinari la conducte cu diamante sub 1 - `` si la racordarea corpurilor de incalzire. Principalele tipuri de fitinguri utilizate sunt: conturile; mufele; teurile; cruciile; reductiile; niplurile; racordurile olandeze; conturile cu record olandez.

Flansele se utileaza la montarea armaturilor, la racordarea diferitelor aparate sau la portiunile de conducte care se considera ca vor necesita demontari.

15

Armaturile folosite in general la reteaua de distributie a apei calde si aburului de joada presiune sunt: robinete cu sertar pana din fonta ventile cu duble reglaje

La instalatiile cu presiuni de regim mari si pentru transportul caldurii la distante se utilizeaza acelasi tipuri de armature dar executate din otel. Elemente de fixare si sustinere a conductelor si armaturilor sunt de diferit tipuri (bratari, console, dispozitive speciale), dupa dimensiunile conductorului si amplasamentul acestora. Instalatia interioara are ca element caracteristic corpurile de incalzire, restul instalatiei fiind format din tevi fascinate si imbinate, armature si piese de fixare si sustinere. Corpurile de incalzire de diferite tipuri, au rolul de a ceda mediului caldura fluidului incalzitor. Radiatoarele din fonta se utilizeaza in instalatiile de incalzire centrala care folosesc ca agent termic apa calda sau abur de joasa presiun, in special la locuinte, cladiri social- culturale si administrative. Ele sunt de doua tipuri: cu sectiune circulara cu sectiune diptica si coloane unite.

Fiecare din aceste tipuri se fabrica in mai multe sortimente si se livreaza in corpuri asamblate formate din cate zece elemente. Serpentinele si registrele sunt executate din tevi din otel, netede, asezate orizontal sau vertical, ele se utilizeaza in special la cladiri industriale si agrozotehnice, fiind rezistente la lovituri si la actiunea agentilor termici cu presiuni si temperature mari. Convectoarele sunt executate dintr-un fasciul de tevi cu aripioare acoperite cu o masca din tabla, cu jaluzele si cu o clapeta de raglaj. Se folosesc la apa calda, abur si apa supraincalzita la locuinte si cladiri sociale culturale si administrative. Convectoradiatoarele sunt formate, ca si registrele, din tevi netede cu deosebirea ca se folosec tevi de diamante mici, pe care se noteaza aripi, convectoare din tabla neagra - la cele verticale, sau un pauon din tabla la cele orizontale. La sistemele de incalzire cu are cald se folosesc aerotermele si bateriile de incalzire.

16

3. TEHNOLOGII SPECIFICE DE PRELUCRARE A TEVILOR LA INSTALATIILE DE INCALZIRE CENTARALA La executia pe santier sau atelier se prelucreaza numai o parte din elementele ce intra in alcatuirea unei instalatii de incalzire centrala si anume: tevi din otel, unele corpuri de incalzire cu aer cald, transportul acestuia se realizeaza prin canale. Diferitele utilaje si aparate ce intra in comonenta instalatiilor de incalzire centrala (cazane, pompe, rezervoare, schimbatoare de caldura, hidrolevatoare etc.) aparatele de masura si control (termometre, indicatoare de nivel, manometer etc), instalatiile de ardere, unele corpuri de incalzire (convector, register) si chiar unele materiale de exemplu armaturile din fonta sau otel, in general nu sunt supuse unor operatii de prelucrare, ci numai unei atente verificari inainte montajului. Diferentele confectii care se realizeaza din profiluri laminate si table din otel ca:piese de fixare si sustinere, flanse, rezervoare diferite etc., nu sunt caracteristice numai instalatiilor de incalzire. Tevile din otel reprezinta materiale care trebiue prelucrate in vederea transformarii in elemente ale instalatiilor de incalzire: conducte principale si secundarea, coloane, racorduri la corpurile de incalzire, racorduri, coloane, racorduri la diferite utilaje, aparate si dispozitive, compensatoare de dilatatie, dispozitive de asiguranta, colectoare si distribuitoare etc. Operatiile de prelucrare la care sunt supuse tevile sunt: taierea la dimensiunile necesare montajului; filetarea capetelor sau lucrarea lor pentru sudare; indoirea.

Pentru taierea exacta a tevilor la dimensiuni este necesara sa se stabileasca lungimile elementelor de conducte, pe baza unei atente confruntari a desenelor de executie din proiect, cu masuri effectuate pe teren, tinand seama de curbele ce trebuie executate pentru ocolirea diferentelor elemente de constructii sau a altor instalatii si pentru prelucrarea dilatatiilor, ocolirea unor goluri de acces, respectarea pantelor, distantelor obligatorii pana la marginea grinzilor sau a tencuielilor, modul de imbinare prin fitinguri sau prin sudare.

17

Filetarea capetelor tevilor se executa cu teava fixate in menghina a bancului de lucru si respectandu-se urmatoarele reguli: capatul ce trebuie filetat sa nu aiba defecte, sa fie taiat perpendicular pe axa tevii, sa fie curat, fara resturi de la taiere; bancurile clupelor sa fie curate si reglate pentru diametrul respective; capatul tevii sa fie uns cu ulei

Filetarea se utilizeaza prin mai multe treceri lente ale clupei. Lungimea filetului trebuie sa depaseasca cu putin lungimea mufei sau fitingului cu care se imbina. Prelucrarea capetelor pentru sudare difera in functie de agosimea filetului peretelui tevilor, astfel: Tevile cu pereti sub 1,5 mm se sudeaza cu marginile rasfrante inspre interiorul tevii si fara material de ados; Tevile cu o grosime a peretelui intre 1,4 4mm se sudeaza cap la cap, fara prelucrarea capetelor, cu material de adaos, mentindu-se aceeasi distanta de 1,5 0,5 intre cele doua capete de tevi, la tevi cu grosimea peretelui peste 4 mm, capetele se sanfreneaza in forma de V, unughiul variind intre 55 si 70 in functie de grosimea peretelui acesteia. In general, razele de curcubeu variaza intre 3D si 6D in functie de diametrul si peretele tevii, lungimea ce trebuie incalzita in vederea indoirii depinde de raza de curbura si de diametru. Indoirea tevilor cu diameter de peste 3`` se executa prin cute, fata umplere cu nisip, prin incalzire la forja, cuptor sau flacara axiacetilenica; putandu-se realize si curbe cu raze de curbura mai mici, intre 3D si 4D. In anumite cazuri se executa si curbe din segmenti,care se traseaza cu sabloane.

18

4. MONTAREA CONDUCTELOR PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA a. LUCRARI PRAGATITOARE Trasarea. Dupa studierea planurilor de executie a instalatiilor si a planurilor coordonatoare ale tuturor instalatilor de pe acelas amplasament, se trece la o confruntare cu terenul si a trasarea pozitiilor de montare pe elementele de constructii, materializandu-se traseele prin insemnare cu creta sau sarme de trasat. Verificarea, corectarea si executarea golurilor in elemente de constructii. In general, la executia constructiei se lasa golurile prevazute in planuri pentru trecerea coloanelor prin plansee, nise etc. Odata cu trecerea coloanelor prin plansee si cu trasarea se verifica existenta acestor goluri si amplasarea lor, facandu-se eventuale corecturi si completari necesare si executandu-se goluri sau santuri in zid racorduri ingropate. Executarea subansamblurilor. Pe baza desenelor de executie ale proiectului lucarilor, cu toata corecturile efectuate se trece la executia subansamblurilor in atelier, prin operatii de prelucrare si imbinare. Elementele de instalatii care cuprind tevi imbinate prin fitinguri sau prin sudare, cu armature si racorduri din teava sau fitingurii pentru racordare, trebuie sa aiba un grad de ansamblare cat mai mare, sa fie gabaritice, pentru a putea fi introduce in incapere, sa se racordeze cu precizie la elementele invecinate ale instalatiei. b. REGULI CONSTRUCTIVE Pentru a se asigura conditiile unei bune functionri si exploatari a instalatiei, a nu stanjeni circulatia in spatiile unde se monteaza, a permite o exploatare normala a celorlaltei instalatii care eventual sunt amplasate in apropiere, reguli care trebuie respectate, cum ar fi: cand pozarea se face pe pereti, conductele se grupeaza intr-un vertical si se fixeaza in zid prin console la montarea conductelor de ducere pentru instalatii de apa calda se realizeaza prin montaj o panta ascendenta de 3 5 spre coloanele verticale - coloanele se monteaza perfect vertical si paralele intre ele. 19

c. MONTAREA ARMATURILOR Armaturile se monteaza pe conducte numai prin imbinari demontabile: prin insurubare pe capatul filetat al tevii in cazul armaturilor cu mufa sau prin contraflansa, in cazul armaturilor cu flansa. La montarea prin insurubare, care se efectueaza cu chei fixe, se folosesc fitinguri care sad ea posibilitate demontarii armaturii(racorduri olandeze, nipluri, mufe stanga-dreapta. La imbinarea prin flanse, capetele celor doua tevi intre care urmeaza a se monta armatura se prelucreaza in functie de modul de imbinare:se fileteaza si se monteaza contraflansa, in cazul flanselor cu filet, sau, in general, se sudeaza contraflansele. Flansele armaturii se imbina cu cele doua contraflanse de pe tevi prin suruburi de strangere, piulite si garniturib de etansare. La montare se respecta sensul de curgere al fluidului, iar pozitia de montaj trebuie sa asigure un acces usor pentru manevra, reparatii sau inlocuiri. d. FIXAREA SI SUSTINEREA CONDUCTELOR Sistemele de fixare si sustinere a conductelor se stabilesc in functie de diametrul conductei, de amplasarea ei fata de elementele de constructii, de conditiile si posibilitatilor de montaj. Fixarea si sustinerea tevilor pe ziduri se realizeaza cu bratari, console sau dispozitive speciale, executate din diferite profiluri laminate din otel. Coloanele verticale sunt fixate prin bratari, iar cele orizontale prin console. In cazul conductelor orizontale suspendate de planseu, se folosesc diferite tipuri de sisteme de ancorare. e. MONTAREA DISTRIBUITOARELOR SI COLECTOARELOR Distribuitoarele si colectoarele reprezinta echipamentul necesar pentru racordarea utilajelor (cazane, schimbatoare de caldura, pompe) de la sursa conductelor principale de distributie si eventual a aparatelor speciale de mare consum. Ele sunt alcatuite din: corpul distribuitorului respective colectorului, din teava sau tabla din otel. 20

capetele laterale din tabla de otel care inched capetele corpului stuturi din teava prevazute la capat cu flansa pentru racordarea armaturilor de inchidere a racordurilor la diferite ramuri cu un stut pentru golire mufa pentru manometru tija pentru termometru.

Distribuitoarele si colectoarele se monteaza pe diferite console incastrate in pereti sau pe constructii metalice, special executate incastrate in pardoseala, astfel ca robinetele montate pe stuturi sa fie pe acelasi ax la o inaltime de circa 1,20 m pentru a fi manevrate usor.

21

5. MONTAREA SI FORMAREA CORPURILOR DE RADIATOR a. FORMAREA CORPURILOR DE RADIATOR Formarea corpurilor de radiator la numarul de elemente necesar se realizeaza in atelier, prin operatii de niplare si probare. Niplarea se executa, in cazul instalatiilor cu apa calda prin adaugarea sau scoaterea unor elemente, la corpurile de cate zece elemente livrate ansamblate de intreprinderea producatoare. In cazul instalatiilor cu abur sau apa supraincalzita, corpurile de cate zece elemente sunt deniplate element, reniplandu-se prin inlocuirea garniturii din fabrica, de carton, cu garniture de clingherit. Niplul de radiator reprezinta o piesa de imbinare (fiting) intre doua elemente, prevazute cu filet exterior si cu doua nervure in interior, pentru sprijinirea cheii de radiator la niplare sau deniplare. La executia niplarii se utilizeaza urmatoarea tehnologie: in butucul superior si inferior al elementului se insurubeaza manual cate un sant din filetul niplurilor; se introduce garniture pe nisipuri; elemente sau corpul ce urmeaza a fi niplat se adduce langa partea de corp formata, se insurebeaza primele santuri ale niplurilor si se continua strangerea cu cheia de radiator, simultan la ambele nipluri, de aceeasi parte, in aceeasi cadenta. Garniturile pentru radioatoare cu apa calda sunt din carton 0,3 0,5mm, imbinat cu miniu si ulei de in fiert, iar cele cu abur si apa supraincalzita din dingherit de 0,5 mm imbinat cu pasta de grafit. Probarea se executa la 2 3 zile dupa niplare, cu pompa hidraulica, la o presiune egala cu de 1,5 ori presiunea maxima de functioanare a instalatiei, dar nu mai putin de 5 daN / cm2.

22

b. MONTAREA RADIATOARELOR Montarea radiatoarelor comporta operatii successive: trasarea, executia golurilor pentru console, montarea consolelor, montarea la pozitie a consolelor; trasarea pozitiei de montaj cuprinde materializarea pe elemente de constructii pentru console si sustinatori; executarea golurilor in elemente de constructii pentru console si sustinatoare se executa fie ajutorul unor dispozitive actionate electric sau pneumatic, fie manual cu dalta si ciocanul; montarea consolelor se executa cu multa atentie la pozitia trasata, gaura se umple cu mortar; montarea la pozitie a radiatorului se executa la trei zile dupa fixarea consolelor, ridicandu-ae la pozitie verticala pentru a se monta sustinatoarele.

23

6. MASURI DE THENICA A SECURITATII MUNCII

Standardele de securitate a muncii indeplinesc in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar legat de echipamente: instrument pentru stabilirea vinovatiei si a sanctiunilor corespunzatoare in cazul accidentelor de munca; instrument al controlului si autocontrolului de protectie a muncii; instrument folosit in elaborarea programelor de prevenire la nivelul agentilor economici. Standardele reprezinta una din masurile de prevenire cele mai eficiente pentru eliminarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, ele constituind un mijloc ce poate si trebuie sa fie folosit, pe de o parte, la conceperea echipamentelor tehnice, iar pe de alta, la selectionarea, prin receptie, a acelor elemente ale viitorului sistem de munca la care sa nu existe un substrat cauzal accidentogen. Daca certificarea produselor si a serviciilor in general poate fi privita ca un instrument de castigare a pietei, calitatea de securitate trebuie obligatoriu certificata, pentru a nu permite

24

proliferarea pe piata a unor produse in masura sa afecteze securitatea si sanatatea utilizatorului. Pentru certificarea produselor din punctul de vedere al securitatii muncii este necesar sa fie cunoscute cerintele esentiale de securitate pe care societatea, din motive de protectie sociala, considera ca trebuie sa le indeplineasca respectivele produse. Cerintele de securitate rezulta din standardele de securitate a muncii. Exista si situatii in care standardele cuprind expres prevederi nu numai in ceea ce priveste modul in care trebuie proiectate anumite produse, dar si in ceea ce priveste separarea raspunderilor intre producatorii si utilizatorii acestora. a) In sarcinile proiectantului intra: masurile de prevenire intrinseca (realizarea masinilor astfel incat, din constructie, acestea sa prezinte un nivel de securitate ridicat); dotarea cu toate dispozitivele de protectie necesare; toate informatiile privind utilizarea in conditii de securitate; masurile suplimentare de protectie, daca este cazul, pentru asigurarea nivelului de securitate minimum admisibil. b) In sarcinile utilizatorului intra obligatia ca, dupa studierea cartii masinii si a conditiilor de la locul de munca, sa realizeze: dotarea cu mijloace individuale de protectie, daca este cazul; instructajul de protectie a muncii; sistemul de permise de lucru, daca este cazul; controlul securitatii la locul de munca.

In cazul aparitiei unor daune, este evident ca standardele si certificarea au un rol foarte important, deoarece astfel producatorul poate face dovada ca produsul lui are un anumit nivel de performanta (specificat in standardele de securitatea muncii mentionate in documentul de certificare) si ca, implicit, prezinta un anumit nivel de securitate. Prin continutul lor, standardele de securitatea muncii trebuie sa furnizeze: a) b) datele tehnice necesare producatorilor profesionisti pentru a realiza produse care sa corespunda prevederilor din reglementarile in vigoare in domeniul securitatii; metodele de masurare si de verificare, relevante si reproductibile, necesare atat pentru realizarea produselor, cat si pentru asigurarea si certificarea calitatii in productia de serie. 25