Tradus si revizuit de IER (www.ier.

ro)

Sec|ia a treia

DECIZIE

cu privire la admisibilitatea

cererii nr. 10307/04
prezentate de Mirela CERNEA si al|ii
mpotriva Romniei

Curtea European a Drepturilor Omului (Sec|ia a treia), reunit la 31 mai 2011 ntr-o
camer compus din
Josep Casadevall, preedinte, Corneliu Brsan, Egbert Myjer, Jn ikuta, Ineta
Ziemele, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judectori, si Santiago Quesada, grefier de secjie,

Avnd n vedere cererea men|ionat anterior, introdus la 20 februarie 2004,
Avnd n vedere observa|iile formulate de Guvernul prt si cele prezentate ca
rspuns de reclaman|i,
Dup ce a deliberat n acest sens, pronun| urmtoarea decizie:

n fapt

1. Reclaman|ii, doamna Mirela Cernea, domnul Mihai Cernea, doamna Ioana Oprescu,
domnul Marius Oprescu si doamna Violeta Sporis, sunt resortisan|i romni nscu|i n 1961,
1953, 1938 si, respectiv, 1962 si locuiesc n Vlcea. Reclamanta Ioana Oprescu este mama
reclamantelor Mirela Cernea si Violeta Sporis si a reclamantului Marius Oprescu.
Reclamantul Mihai Cernea este so|ul reclamantei Mirela Cernea. Guvernul romn
(Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Rzvan-Hora|iu Radu, din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

A. Circumstanele cauzei

2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de pr|i, se pot rezuma dup cum
urmeaz.
3. Reclaman|ii sunt proprietarii unui bun imobil situat n Vlcea, dobndit la 4 aprilie
1914 de la un bunic. Acest bun este format dintr-o cas si un teren aferent de aproximativ 10
000 m
2
. Doi dintre reclaman|i, so|ii Mirela si Mihai Cernea, au dobndit, printr-un act din
4 august 1997 ncheiat cu doamna Ioana Oprescu si so|ul acesteia, care ntre timp a decedat,
aproximativ 3 000 m
2
din suprafa|a total a terenului. Suprafa|a rmas face obiectul unei
indiviziuni ntre to|i reclaman|ii si este utilizat n practic de doamna Ioana Oprescu, domnul
Marius Oprescu si doamna Violeta Sporis.
4. n 1984, n timpul fostului regim comunist, statul a amplasat pe acest teren nou
stlpi care unesc linii electrice de nalt tensiune. Ridicat pe platforme de beton, construc|ia
traverseaz proprietatea. Opt dintre stlpi se afl pe o suprafa| de aproximativ 16,25 metri n
lungime si de 21,90 metri n l|ime din lotul de teren achizi|ionat la 4 august 1997 de so|ii
Cernea (supra, pct. 3).
5. Reclaman|ii afirm c stlpii au fost amplasa|i fr acordul proprietarilor terenului,
care ar fi protestat n zadar pe lng autorit|i si ar fi primit, n schimb, amenin|ri si
intimidri din partea reprezentan|ilor regimului totalitar.
6. La o dat nedeterminat, societatea S.C. Electrica S.A., companie na|ional mixt
de|inut majoritar de stat, a urmat dup I.R.E. Pitesti, ntreprinderea de stat care amplasase
cei nou stlpi si care i exploata din anul 1984. n 2001, reclaman|ii au chemat n instan|
Electrica S.A. pentru a ob|ine retragerea stlpilor, sus|innd c acestia fuseser amplasa|i n
mod nelegal, fr acordul proprietarilor terenului si cu nclcarea dispozi|iilor legale n
vigoare la momentul respectiv.
n subsidiar, n cazul n care instan|a nu ar obliga prta s retrag stlpii, acestia
solicitau ca prta s fie obligat s le plteasc o chirie lunar de 1 000 USD. De asemenea,
acestia solicitau 100 de milioane de lei (ROL), si anume aproximativ 41 000 euro (EUR), cu
titlu de daune-interese pentru prejudiciul pe care l cauza, n opinia acestora, de trei ani,
imposibilitatea de a utiliza terenul n litigiu. n aceast privin|, acestia indicau faptul c
echipe de muncitori ale societ|ii prte tulburau n mod periodic folosin|a propriet|ii lor
pentru a recurge la opera|iuni de ntre|inere si de repara|ie, intrnd cu vehicule de gabarit
mare n curtea casei lor si deteriornd, astfel, gazonul si alte amenajri ale propriet|ii lor. De
asemenea, acestia precizau c se plnseser de aceast situa|ie, ncepnd cu 1990, la
societatea prt n vederea gsirii unui acord, dar c demersul lor esuase.
7. La 18 mai 2001, Judectoria Brezoi a dispus efectuarea unei expertize de ctre un
expert tehnic autorizat n sensul evalurii prejudiciului suferit de ctre reclaman|i, ca urmare a
imposibilit|ii lor de a utiliza terenul ocupat de stlpii amplasa|i pe proprietatea lor. Aceasta a
solicitat expertului s indice valoarea estimat a recoltei pe care persoanele n cauz ar fi putut
s o ob|in pe terenul respectiv n timpul celor trei ani care au precedat introducerea ac|iunii
lor, adic din ianuarie 1998. Dup ce s-a deplasat la fa|a locului, expertul agronom M. si-a
prezentat raportul. Acesta a indicat c suprafa|a total afectat de existen|a stlpilor era de 356
m
2
, c terenul era n mod normal destinat agriculturii si c suprafa|a men|ionat nu putea fi
exploatat prin mijloace mecanizate din cauza distan|ei foarte mici dintre stlpi. Acesta a
estimat la 18 861 800 ROL, si anume echivalentul sumei de aproximativ 750 EUR, valoarea
recoltei pe care reclaman|ii ar fi putut s o ob|in pe aceast suprafa| ncepnd cu
ianuarie 1998.
8. Prin hotrrea din 19 octombrie 2001, Judectoria Brezoi a admis par|ial cererea
reclaman|ilor. Hotrnd c prta amplasase cei nou stlpi pe teren n mod nelegal, fr s
respecte dispozi|iile legale n vigoare la data lucrrilor, aceasta a obligat-o s plteasc daune-
interese pentru prejudiciul pe care l cauzase acestora efectund timp de trei ani lucrri de
ntre|inere si de revizie a capacit|ilor n cauz. Pentru a stabili sumele care trebuiau pltite,
aceasta s-a bazat pe raportul de expertiz al expertului M.
n schimb, instan|a a apreciat c nu putea nici s oblige prta la plata unei chirii
lunare, nici s dispun retragerea stlpilor, avnd n vedere c acestia alimentau cu
electricitate numeroase localit|i nvecinate.
9. Pr|ile au introdus apel mpotriva acestei hotrri. Reclaman|ii contestau n special
refuzul instan|ei de fond de a dispune retragerea stlpilor de ctre prt sau de a o obliga s
plteasc o chirie lunar. Acestia considerau c instan|a nu |inuse seama de faptul c
amplasarea instala|iilor prtei mpiedica ridicarea altor construc|ii, n special construirea unei
locuin|e sau a unor amenajri la cldirea existent, de exemplu, o piscin. De asemenea,
acestia se plngeau de o scdere a valorii terenului lor, sus|innd c respectivele instala|ii pe
care prta le amplasase i-ar mpiedica s ob|in un pre| avantajos n cazul unei vnzri.
10. n sensul procedurii de apel, o alt expertiz a fost realizat de expertul G.,
specializat n materie energetic. Acesta a apreciat c terenul situat n zona de protec|ie a
liniilor electrice aeriene care traversau proprietatea reclaman|ilor putea fr niciun pericol s
fie utilizat ca teren agricol. Acesta a amintit c, n temeiul Ordonan|ei de urgen| a
Guvernului nr. 63/1998 privind energia electric si termic (denumit n continuare OUG
nr. 63/1998), se interzicea ter|ilor, deci n spe| reclaman|ilor, s ridice orice construc|ie n
zona de protec|ie, deoarece asemenea zone nu puteau fi utilizate dect n scopuri agricole. Cu
privire la ntinderea propriu-zis a acestei zone si la distan|a la care era posibil s se
construiasc, acesta a precizat c minimul era de 3 metri ntre conductorul extern al liniei de
nalt tensiune si construc|ie. Acesta a constatat c, pe terenul cu suprafa|a de 3000 m
2

apar|innd so|ilor Cernea n temeiul actului din 4 august 1997, pe care se aflau opt din cei
nou stlpi n litigiu, lucrrile agricole nu puteau fi efectuate dect manual din cauza distan|ei
reduse dintre stlpi. Pe de alt parte, acesta a observat c restul terenului, utilizat n practic
de doamna Ioana Oprescu, domnul Marius Oprescu si doamna Violeta Sporis, si pe care se
afla al noulea stlp, era cultivat cu porumb.
De asemenea, acesta a subliniat c suprafa|a cu adevrat inutilizabil n jurul fiecrui
stlp era de un metru ptrat, si anume un total de nou metri ptra|i din ansamblul terenului
reclaman|ilor.
Referitor la lucrrile de ntre|inere pe care societatea S.C. Electrica S.A. era obligat
s le realizeze n mod periodic la capacit|ile electrice, acesta a observat c constau ntr-un
control anual al capacit|ilor si o revizie tehnic o dat la cinci ani, la care se adugau
repara|ii si interven|ii punctuale de fiecare dat cnd era necesar.
11. Prin decizia din 28 martie 2003, Tribunalul Arges a confirmat hotrrea
pronun|at n prim instan|, n special referitor la partea n care prta era obligat s
plteasc reclaman|ilor daune-interese reprezentnd contravaloarea recoltei pe care acestia ar
fi putut s o ob|in pe terenul n cauz ncepnd cu 1998. Pe de alt parte, constatnd c n
regiunea Brezoi, n care se afla proprietatea reclaman|ilor, capacit|ile electrice fuseser
nfiin|ate n anii 1980, n temeiul decretului preziden|ial din 9 iulie 1982, instan|a le-a
considerat ca fiind conforme cu reglementrile n vigoare la momentul respectiv. n
consecin|, a considerat c cererea reclaman|ilor de retragere a stlpilor era abuziv, |innd
seama de faptul c stlpii alimentau cu electricitate numeroase localit|i din mprejurimi. n
cele din urm, acesta a precizat c persoanele n cauz puteau pretinde o despgubire n
temeiul art. 630 si urmtoarele din Codul civil, referitoare la servitute.
12. Reclaman|ii au formulat recurs mpotriva acestei decizii, sus|innd c nu fuseser
niciodat expropria|i de terenul n cauz si c nicio despgubire nu fusese acordat
proprietarilor la momentul la care statul dispusese construirea stlpilor.
13. Societatea prt a formulat, de asemenea, recurs, contestnd despgubirea pe care
fusese obligat s o plteasc reclaman|ilor si sus|innd c instan|ele nclcaser dispozi|iile
legale n temeiul crora apar|ineau domeniului public toate terenurile destinate re|elelor
electrice si ocupate de stlpi de nalt tensiune, precum si de platformele din beton care
sus|ineau stlpii. De asemenea, aceasta se plngea c instan|a de apel nu a |inut seama de
expertiza realizat de expertul G., care indica faptul c reclaman|ii puteau s si cultive terenul
n afara pr|ii destinate re|elelor electrice si ocupate de stlpii de nalt tensiune si de
platformele din beton, care apar|inea, n opinia sa, domeniului public.
14. Prin hotrrea definitiv din 16 septembrie 2003, Curtea de Apel Pitesti a admis
recursul formulat de societatea prt si a respins n ntregime ac|iunea reclaman|ilor.
Mai nti, aceasta a apreciat c se dovedise n spe| c nfiin|area re|elei de linii de
nalt tensiune pe terenul bunicului reclaman|ilor n 1984 fusese realizat n temeiul
decretului preziden|ial nr. 189 din 9 iulie 1982 si al avizului nr. 530 din 12 martie 1982 al
fostului Consiliu Popular al jude|ului Vlcea, adic n conformitate cu legile n vigoare la
momentul faptelor. Subliniind c, atunci cnd so|ii Cernea achizi|ionaser o parte a terenului
respectiv la 4 august 1997, re|eaua de linii de nalt tensiune era deja instalat aici, a apreciat,
de altfel, c acestia cunosteau si acceptau existen|a acestei servitu|i la momentul achizi|ionrii
bunului.
n continuare, curtea de apel a observat c, n temeiul art. 5 alin. 1 din OUG
nr. 63/1998, terenurile ocupate de funda|iile de beton ale stlpilor electrici erau bunuri publice.
Amintind dispozi|iile Legii nr. 18/1991 [art. 4 alin. (1) (4) si 5] si ale Legii nr. 213/1998
privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia, aceasta a subliniat c re|elele de
transport si de distribu|ie a energiei electrice, precum si terenurile necesare pentru
func|ionarea lor erau destinate folosin|ei publice, transportul si distribu|ia energiei electrice
fiind servicii de utilitate public. Aceasta a observat c reiesea din expertiza realizat de
expertul G. c reclaman|ii puteau utiliza restul terenului n scopuri agricole si a apreciat c
aceast expertiz era mai pertinent ca cea a expertului M., primul fiind specializat n materie
energetic, n timp ce domeniul celui de-al doilea era agronomia. n plus, aceasta a apreciat c,
pe lotul de teren unde se aflau cei opt stlpi, reclaman|ii puteau realiza lucrrile agricole
manual. n consecin|, aceasta a constatat c, spre deosebire de ceea ce apreciaser instan|ele
inferioare, acestia nu dovediser c au suferit un prejudiciu generat de un fapt care implic
rspunderea civil delictual a prtei.

B. Dreptul i practica interne relevante

1. Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea public i regimul
juridic al acesteia

Art. 3

(1) Domeniul public este alctuit din bunurile [] care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz
sau de interes public si sunt dobndite de stat sau de unit|ile administrativ-teritoriale prin modurile prevzute de
lege.

Art. 6

(2) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unit|ilor administrativ-teritoriale si
bunurile dobndite de stat n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dac au intrat n proprietatea statului
n temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitu|iei, a tratatelor interna|ionale la care Romnia era parte si a
legilor n vigoare la data prelurii lor de ctre stat.

2. Ordonanja de urgenj a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electric i
termic (OUG nr. 63/1998)

15. La momentul faptelor, articolele relevante ale acestei legi erau redactate dup cum
urmeaz:
Art. 5

[...] suprafa|a de teren, avnd dimensiunile funda|iei stlpilor, este bun public [...]

Art. 53

(1.) Lucrrile de realizare, reabilitare si retehnologizare a capacit|ilor energetice si de func|ionare a
capacit|ilor de producere, de transport si distribu|ie a energiei electrice si termice sunt de utilitate public [...];
(2.) Asupra terenurilor si altor bunuri proprietate privat a altor persoane fizice sau juridice, precum si
n privin|a activit|ilor desfsurate de persoane fizice sau juridice n vecintatea capacit|ii energetice, titularii
autoriza|iilor de nfiin|are, respectiv de func|ionare, beneficiaz, n condi|iile legii, pe durata lucrrilor de
realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de func|ionare a capacit|ii energetice, de urmtoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrrilor necesare realizrii, reabilitrii sau retehnologizrii
capacit|ii energetice - obiect al autoriza|iei;
b) dreptul de uz pentru asigurarea func|ionrii normale a capacit|ii energetice - obiect al autoriza|iei,
pentru reviziile, repara|iile si interven|iile necesare;
c) servitutea de trecere subteran, de suprafa| sau aerian pentru instalarea de re|ele de conducte, linii
sau de alte echipamente aferente capacit|ii energetice si pentru accesul la locul de amplasare a acestora; [...]
(3.) Drepturile de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privat se stabilesc prin acord ntre
proprietarul terenului si titularul autoriza|iei de nfiin|are, respectiv de func|ionare, cu stabilirea duratei,
con|inutului, a condi|iilor si limitelor de exercitare, precum si a despgubirilor si indemniza|iei acordate
proprietarului.
(4.) n caz de nerealizare a acordului prevzut la alin. (3) ntre titularul autoriza|iei de nfiin|are ori de
func|ionare si proprietar sau, dup caz, titularul activit|ii prevzute la alin. (2) lit. d), la cererea titularului
autoriza|iei de nfiin|are/func|ionare, va decide instan|a judectoreasc competen|a acesteia constituind titlu
pentru drepturile prevzute la alin. (3).
(5.) Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privat [] se stabilesc si se exercit cu
respectarea echit|ii si a principiului minimei afectri a dreptului de proprietate sau, dup caz, a activit|ii.
(6.) Titularul autoriza|iei de nfiin|are are urmtoarele obliga|ii:
a) s stabileasc si s aplice, pe ntreaga durat a executrii lucrrilor, msurile de protec|ie a
persoanelor, bunurilor si a mediului;
b) s ob|in toate avizele, acordurile si atestatele prevzute de lege pentru realizarea obiectivului
autorizat;
c) s despgubeasc proprietarii terenurilor si titularii activit|ilor afectate de drepturile prevzute la
alin. (2) pentru prejudiciile cauzate acestora prin exercitarea drepturilor respective; [...]

Art. 54

[...] (3.) Dreptul de uz pentru asigurarea func|ionrii normale a capacit|ii energetice autorizate,
stabilit prin acord cu fiecare dintre proprietarii terenurilor afectate sau, n lips, prin hotrre judectoreasc, se
ntinde pe toat durata de func|ionare a capacit|ii autorizate, iar exercitarea lui se face ori de cte ori este
necesar pentru asigurarea func|ionrii normale a capacit|ii. n exercitarea acestui drept titularul autoriza|iei de
func|ionare poate: a) s depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instala|ii pentru ntre|inere, revizii, repara|ii si
interven|ii necesare asigurrii func|ionrii normale a capacit|ii autorizate; b) s instaleze utilaje si s lucreze cu
acestea; c) s afecteze culturi, planta|ii sau alte amenajri existente si s restrng activit|i ale proprietarului n
msura si pe durata strict necesar executrii opera|iilor [...].
(4.) Titularul autoriza|iei de func|ionare este obligat s stabileasc cu proprietarul, n condi|ii rezonabile,
perioada, data nceperii si durata opera|iunilor de ntre|inere, a repara|iilor, reviziei pentru asigurarea func|ionrii
normale a capacit|ii autorizate si afectrile propriet|ii pe care acestea le implic, precum si indemniza|ia
cuvenit, stabilit conform acordului ntre pr|i, iar la terminarea opera|iunilor sau a interven|iei n caz de avarie,
accident sau catastrof este obligat s degajeze terenul si s l repun n situa|ia anterioar fr ntrziere
nejustificat.

Art. 59

(1) Terenul necesar pentru nfiin|area si func|ionarea capacit|ii energetice este fie proprietatea
titularului autoriza|iei, fie proprietate public.
(2) Dac terenul necesar pentru nfiin|area si func|ionarea capacit|ii energetice este proprietate privat
a unui ter|, titularul autoriza|iei trebuie s ini|ieze procedura legal de expropriere a terenului pentru cauz de
utilitate public si s ob|in concesiunea lui pe durata existen|ei capacit|ii energetice.

16. OUG nr. 63/1998 a fost ulterior abrogat si nlocuit de Legea nr. 318 din 8 iulie
2003 (denumit n continuare Legea nr. 318/2003), care prevedea pentru titularii de licen|e
si de autoriza|ii de func|ionare a capacit|ilor energetice drepturi de uz si de servitute similare
cu cele prevzute anterior la art. 2 din OUG nr. 63/1998, referitor la terenurile private. Art. 16
din Legea nr. 318/2003 preciza c drepturile de uz si de servitute asupra propriet|ilor afectate
de capacit|ile energetice se realizau cu titlu gratuit pe toat durata existen|ei acestora. Acesta
indica faptul c, n cazul n care, cu ocazia interven|iei pentru retehnologizri, repara|ii, revizii,
avarii se produceau pagube proprietarilor terenurilor, titularii autoriza|iei aveau obliga|ia sa
plteasc despgubiri.
De asemenea, art. 16 preciza c proprietarii terenurilor afecta|i de exercitarea de ctre
titularii autoriza|iei de nfiin|are si de func|ionare a capacit|ilor energetice a drepturilor de uz
si de servitute urmau s fie despgubi|i pentru prejudiciile cauzate acestora. Legea preciza c,
pentru a stabili valoarea daunelor-interese, trebuia s se |in seama de urmtoarele criterii:
suprafa|a de teren afectat de lucrrile realizate de titularii autoriza|iilor n
exercitarea drepturilor lor de uz si de servitute;
tipul de culturi si de planta|ii si amenajrile afectate de lucrrile realizate de titularii
autoriza|iilor n exercitarea drepturilor lor de uz si de servitute;
activit|ile proprietarilor terenurilor restrnse din cauza lucrrilor realizate de
titularii autoriza|iilor n exercitarea drepturilor lor de uz si de servitute.
Valoarea despgubirilor trebuia stabilit printr-un acord ntre titularii de autoriza|iei
de nfiin|are si de func|ionare si proprietarii terenurilor sau, n lipsa unui acord, printr-o
hotrre judectoreasc. Legea preciza c dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor
proprietate privat trebuia exercitat cu respectarea echit|ii si a principiului minimei afectri a
dreptului de proprietate sau, dup caz, a activit|ii.
n temeiul art. 32 din lege, re|eaua de transport a energiei electrice, inclusiv terenurile
pe care era instalat, era proprietate public a statului. n temeiul art. 37, terenurile pe care
erau instalate re|elele de distribu|ie existente la data intrrii n vigoare a legii erau si rmneau
proprietatea public a statului.
17. Prin decizia din 23 martie 2004, Curtea Constitu|ional a Romniei a respins un
recurs constitu|ional formulat de dou persoane particulare care sus|ineau c art. 16 din Legea
nr. 318/2003 aducea atingere dreptului de proprietate privat garantat de Constitu|ie prin
faptul c prevedea gratuitatea exercitrii dreptului de uz si de uzufruct asupra propriet|ilor
private pe care se gseau capacit|ile energetice. ntr-adevr, aceasta a considerat c, desi
exercitarea asupra terenurilor proprietate privat a dreptului de uz si de servitute cu titlu
gratuit, stabilit prin lege, avea drept consecin| n mod efectiv reducerea veniturilor de care
persoanele n cauz beneficiau datorit bunurilor imobile, situa|ia nu reprezenta nicio o
expropriere formal, nici o expropriere de facto, ci o restric|ie privind uzul bunurilor private
n interes na|ional, n conformitate cu al doilea paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1. Fcnd
trimitere la hotrrile pronun|ate de Curte n cauzele Mellacher i aljii mpotriva Austriei (19
decembrie 1989, seria A nr. 169) si Sporrong i Lnnroth mpotriva Suediei (23 septembrie
1982, seria A nr. 52), nalta instan| constitu|ional a observat c persoanele n cauz aveau
libertatea de a-si utiliza bunurile, de a le vinde, de a le da si de a le ipoteca. Aceasta a adugat
c, n cazul n care au suferit un prejudiciu din cauza opera|iunilor de realizare sau de revizie
a capacit|ilor energetice situate pe terenurile lor, nimic nu le mpiedica s solicite o
despgubire n conformitate cu dispozi|iile dreptului comun. n aceast privin|, a amintit c,
n temeiul art. 16 din Legea nr. 318/2003, exercitarea dreptului de uz si de servitute asupra
terenurilor apar|innd persoanelor private trebuia s respecte principiul echit|ii, precum si
legisla|ia na|ional n vigoare.
18. Legea nr. 318/2003 a fost abrogat la 22 februarie 2007 si nlocuit de Legea
nr. 13 din 9 ianuarie 2007 energiei electrice (denumit n continuare Legea nr. 13/2007), n
vigoare n prezent. Aceast lege prevede, pentru titularii de licen|e si de autoriza|ii de
func|ionare a capacit|ilor energetice, drepturi de uz si de servitute asupra terenurilor
proprietate privat similare cu cele prevzute anterior de OUG nr. 63/1998 si de Legea
nr. 13/2007.
Aceasta precizeaz c drepturile de uz si de servitute sunt exercitate n mod gratuit
asupra propriet|ii publice sau a colectivit|ilor teritoriale. n ceea ce priveste capacit|ile
energetice care aduc atingere dreptului de proprietate al persoanelor particulare, aceasta
prevede, la art. 16 alin. (6), c titularii de licen|e sau autoriza|ii au obliga|ia de a ncheia, n
termen de treizeci de zile de la solicitarea proprietarilor afecta|i, o Conven|ie-cadru care s
prevad durata, con|inutul si limitele de exercitare a drepturilor lor, precum si cuantumul si
modul de plat a indemniza|iilor si a despgubirilor.
Legea nr. 13/2007 reitereaz, la art. 16, c proprietarii terenurilor afectate de
exercitarea drepturilor de uz si de servitute de ctre titularii de licen|e si autoriza|ii de
func|ionare a capacit|ilor energetice vor fi despgubi|i pentru prejudiciile cauzate acestora,
conform unor criterii similare celor prevzute de Legea nr. 318/2003 (supra, pct. 19).
Valoarea despgubirilor trebuie stabilit printr-un acord ntre titularii de autoriza|ii si
proprietarii terenurilor sau, n lipsa unui acord, prin hotrre judectoreasc. De asemenea,
legea precizeaz c titularii de licen|e si autoriza|ii sunt obliga|i s ncheie aceste acorduri cu
proprietarii n termen de maximum 30 de zile de la solicitarea acestora. Aceasta subliniaz c
exercitarea dreptului de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privat trebuie
exercitat cu respectarea echit|ii si a principiului minimei afectri a dreptului de proprietate
sau, dup caz, a activit|ii.
Dispozi|iile art. 32 si 37 din Legea nr. 318/2003 sunt, de asemenea, reluate n noua
lege (la art. 35 si, respectiv, 41).
Art. 21 din Legea nr. 13/2007 prevede, n plus, c, dac terenul necesar pentru
nfiin|area si func|ionarea capacit|ii energetice este proprietate privat a unui ter|, titularul
autoriza|iei are ca prim op|iune cumprarea terenului de la proprietar sau s ini|ieze
procedura legal de expropriere a terenului pentru cauz de utilitate public, cu despgubirea
proprietarului, n condi|iile legii, si s ob|in concesiunea acestuia, pe durata existen|ei
capacit|ii energetice.

Capete de cerere

19. Invocnd art. 1 din Protocolul nr. 1, reclaman|ii se plng de nfiin|area si
func|ionarea unei re|ele electrice pe terenul lor de ctre o societate titular a unei licen|e care
nu le-a pltit nicio despgubire. Acestia consider c este o atingere dispropor|ionat adus
dreptului lor la respectarea bunurilor.
20. De asemenea, reclaman|ii se plng de rezultatul ac|iunii n justi|ie pe care au
ini|iat-o n fa|a instan|elor na|ionale pentru a ob|ine retragerea stlpilor si acordarea de daune-
interese. n special, acestia denun| modul n care instan|ele au interpretat si aplicat dreptul
intern pentru a stabili dac statul amplasase sau nu n mod legal stlpii respectivi pe terenul
lor. Acestia apreciaz c nu puteau ob|ine cstig de cauz n aceast procedur dat fiind c
prta era o societate a crui ac|ionar majoritar era statul, ceea ce ar fi determinat instan|ele s
o favorizeze. Acestia invoc art. 6 1 din Conven|ie.

n drept

A. Cu privire la captul de cerere ntemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1

21. Reclaman|ii consider c au suferit o atingere dispropor|ionat asupra dreptului de
proprietate garantat la art. 1 din Protocolul nr. 1.

1. Argumentele prjilor

22. Reclaman|ii consider c nfiin|area contrar legii, potrivit acestora, a unei
re|ele energetice pe terenul lor si exploatarea sa de ctre societatea Electrica S.A., fr ca
acestia s beneficieze de o despgubire pentru prejudiciul astfel cauzat, a golit de substan|
dreptul lor de proprietate. Acestia sus|in c stlpii n litigiu au fost nfiin|a|i pe terenul lor n
timpul fostului regim politic romnesc cu nclcarea procedurilor prevzute la momentul
respectiv de legisla|ia na|ional, c terenul nu a fcut atunci obiectul unei exproprieri si c
proprietarul de la momentul respectiv, pe care l-au mostenit, nu a primit nicio despgubire.
Acestia sus|in c este cunoscut faptul c, sub vechiul regim, acordul proprietarilor terenurilor
nu era necesar nainte de nfiin|area si func|ionarea unor asemenea capacit|i energetice.
23. Acestia apreciaz c le este cauzat un prejudiciu continuu care decurge din
imposibilitatea de a beneficia de prerogativele lor de proprietari. n special, acestia se plng
de faptul c nu pot proceda la ridicarea unor construc|ii din cauza perimetrului de securitate
stabilit n jurul re|elelor electrice si de obliga|ia de a permite accesul necondi|ionat al
societ|ii Electrica S.A. pe terenul lor cu ocazia opera|iunilor de revizie, de ntre|inere si de
repara|ie a capacit|ii energetice n litigiu. Acestia subliniaz c cererea lor pentru a ob|ine din
partea societ|ii Electrica S.A. plata unei chirii a fost respins prin hotrrea din
16 septembrie 2003 a Cur|ii de Apel Pitesti. n aceast privin|, acestia precizeaz c o
anumit incertitudine exista la momentul respectiv la nivel na|ional, ntruct alte instan|e
admiseser cereri similare si obligaser titularii de licen|e s despgubeasc proprietarii
pltindu-le o chirie lunar.
Acestia sus|in c terenul n cauz nu putea fi considerat ca apar|innd domeniului
public, o proprietate privat neputnd, potrivit acestora, s devin proprietate a statului dect
printr-o expropriere pentru cauz de utilitate public, nso|it de o despgubire echitabil si
prealabil. Acestia subliniaz c terenul lor nu a fcut niciodat obiectul unei exproprieri si c
nu au primit nicio despgubire care s compenseze efectele restric|iilor pe care le-au suportat
si pe care continu s le suporte.
24. Guvernul contest acest argument. Acesta subliniaz c stlpii electrici au fost
nfiin|a|i pe terenul reclaman|ilor nainte de ratificarea Conven|iei de ctre Romnia, care a
avut loc la 20 iunie 1994, iar conven|ia nu reglementeaz dect faptele posterioare acestei date.
n ceea ce priveste ingerin|ele posterioare intrrii n vigoare a Conven|iei n privin|a Romniei,
n special cele care ar rezulta din activit|ile de control, de ntre|inere si de repara|ie
desfsurate de societatea Electrica S.A. pe terenul reclaman|ilor, si restric|iile aduse dreptului
acestora de construc|ie, Guvernul apreciaz c acestea erau prevzute de OUG nr. 63/1998,
nlocuit dup abrogarea sa de Legile nr. 318/2003 si 13/2007. Ingerin|ele n litigiu ar fi
urmrit, de asemenea, un scop legitim, si anume buna func|ionare a re|elelor electrice de
serviciu public, si nu ar fi fost dispropor|ionate n acest scop.
25. Fcnd trimitere la opinia majoritar exprimat de diferite instan|e na|ionale n
urma unei cereri de informa|ii pe care le-a adresat-o si bazndu-se pe exemple din
jurispruden|a na|ional, Guvernul afirm c reclaman|ii puteau ob|ine o despgubire prin
introducerea unei ac|iuni care s l oblige pe titularul autoriza|iei, n spe|, societatea Electrica
S.A., s ncheie cu acestia un acord de tipul prevzut la art. 53 din OUG nr. 63/1998. De
asemenea, ar fi avut posibilitatea de a introduce o ac|iune de drept comun ntemeiat pe
art. 998 si 999 C. civ. referitoare la rspunderea civil delictual pentru a ob|ine repara|ie
pentru prejudiciul care le-ar fi fost eventual cauzat, prin dovedirea realit|ii. n aceast
privin|, Guvernul subliniaz c instan|ele na|ionale, considernd c persoanele n cauz nu
dovediser realitatea prejudiciului pe care l pretindeau, au respins printr-o hotrre definitiv
pe care o consider motivat n mod amplu ac|iunea pe care acestea o ini|iaser n acest
sens.
26. n cele din urm, Guvernul subliniaz c interdic|ia de construc|ie nu se referea
dect la o zon de protec|ie de trei metri de la conductorul extern si c, n orice caz, terenul
respectiv nu era un teren construibil, ci un teren agricol.

2. Motivarea Curjii

a) Cu privire la diferitele ingerine pretinse de reclamani

27. Curtea subliniaz, mai nti, c pr|ile sunt n dezacord cu privire la chestiunea
amplasrii stlpilor pe terenul reclaman|ilor cu respectarea procedurilor prevzute de
legisla|ia na|ional.
28. Curtea are obliga|ia de a-si examina din oficiu si n toate etapele procedurii
competen|a ratione temporis, ntruct este vorba mai degrab de o chestiune de competen| a
Cur|ii dect de admisibilitate n sensul strict al termenului [Blecic mpotriva Croajiei (GC),
nr. 59532/00, pct. 67, CEDO 2006-]. n temeiul normelor generale ale dreptului
interna|ional, n special cea privind lipsa efectului retroactiv al tratatelor, dispozi|iile
Conven|iei nu oblig o parte contractant nici n ceea ce priveste un act sau un fapt care a avut
loc nainte de data de intrare n vigoare a Conven|iei n privin|a pr|ii respective, nici n ceea
ce priveste o situa|ie care a ncetat s existe nainte de aceast dat [Blecic mpotriva Croajiei
(GC), citat anterior, pct. 70]. Desi este adevrat c, de la data ratificrii, toate actele sau
omisiunile statului trebuie s fie conforme Conven|iei (Yagci i Sargin mpotriva Turciei, 8
iunie 1995, pct. 40, seria A nr. 319-A), aceasta nu impune statelor contractante nicio obliga|ie
specific de repara|ie a nedrept|ilor sau a prejudiciilor cauzate nainte de aceast dat
[Kopeck mpotriva Slovaciei (GC), nr. 44912/98, pct. 38, CEDO 2004-IX]. Reiese c Curtea
nu poate examina legalitatea, n 1984, a amplasrii pe terenul reclaman|ilor a nou stlpi de
nalt tensiune care leag linii electrice pe proprietatea acestora. Competen|a sa ratione
temporis nu i permite s ia n considerare dect perioada ulterioar datei de 20 iunie 1994,
data intrrii n vigoare a Conven|iei n Romnia.
29. Astfel, examinarea Cur|ii nu se poate referi dect la pretinsa imposibilitate a
reclaman|ilor de a beneficia de prerogativele lor de proprietari ca urmare a obliga|iilor care le
erau impuse, ncepnd cu 20 iunie 1994, de legisla|ia na|ional n vigoare, astfel cum a fost
interpretat si aplicat prin hotrri definitive ale instan|elor na|ionale sesizate de acestia.
Aceste obliga|ii, astfel cum le descriu reclaman|ii, constau n principal n a lsa stlpii
electrici pe proprietatea lor fr s poat percepe chirie din partea societ|ii Electrica S.A.,
titulara unei autoriza|ii de func|ionare a stlpilor respectivi, n a permite accesul necondi|ionat
al societ|ii pe terenul lor n vederea opera|iunilor de revizie, de ntre|inere si de repara|ie si,
n cele din urm, n a nu ridica construc|ii pe teren.

b) Cu privire la natura ingerinelor pretinse

30. Astfel cum a afirmat Curtea n mai multe rnduri, art. 1 din Protocolul nr. 1
con|ine trei norme distincte: prima, care se exprim n prima fraz a primului alineat si are un
caracter general, enun| principiul respectrii propriet|ii; a doua, care este men|ionat n a
doua fraz din acelasi alineat, are n vedere lipsirea de proprietate si o supune anumitor
condi|ii; n privin|a celei de-a treia, consemnat n al doilea alineat, aceasta se refer, printre
altele, la dreptul statului de a reglementa folosirea bunurilor conform interesului general (a se
vedea, n special, Sporrong i Lnnroth mpotriva Suediei, 23 septembrie 1982, pct. 61, seria
A nr. 52). Cu toate acestea, nu este vorba de reguli lipsite de legtur ntre ele: a doua si a
treia vizeaz exemple specifice de atingeri aduse dreptului de proprietate; prin urmare, trebuie
interpretate n lumina principiului consacrat de prima (Lithgow i aljii mpotriva Regatului
Unit, 8 iulie 1986, pct. 106, seria A nr. 102).
31. n spe|, trebuie mai nti s se stabileasc norma aplicabil.
32. Curtea observ c terenul reclaman|ilor nu a fcut obiectul unei proceduri de
expropriere dup 20 iunie 1994. Prin urmare, nu au fost lipsi|i niciodat n mod formal de
proprietatea lor: acestia puteau s utilizeze terenul, s l vnd, s l doneze, s l cedeze sau
s l ipotecheze, dup cum a subliniat pe bun dreptate Curtea Constitu|ional n decizia sa
din 23 martie 2004 (supra, pct. 17). Este adevrat c lotul de teren care era ocupat cu
funda|iile stlpilor electrici a fost considerat drept bun public, n temeiul art. 5 din OUG
nr. 63/1998, n vigoare la momentul faptelor. Con|inutul acestei dispozi|ii, pe care s-au
ntemeiat instan|ele na|ionale pentru a respinge cererea reclaman|ilor pentru retragerea
stlpilor, a fost confirmat ulterior prin art. 37 din Legea nr. 318/2003, care preciza c
terenurile pe care erau situate re|elele de distribu|ie existente la data intrrii n vigoare a legii
apar|ineau statului si rmneau n proprietatea sa.
33. Totusi, aceste dispozi|ii nu au privat reclaman|ii de proprietatea lor, ci se refereau
la punerea n aplicare la nivel na|ional a unei politici de produc|ie si de distribu|ie a energiei
electrice si termice dup schimbarea regimului politic n |ar. Toate efectele prejudiciabile ale
ingerin|elor invocate de reclaman|i (supra, pct. 29), inclusiv cele rezultate din aplicarea art. 5
din OUG nr. 63/1998, decurgeau din noua legisla|ie na|ional n materie de produc|ie si de
distribu|ie a energiei electrice si termice. Prin urmare, Curtea consider c msurile de care se
plng reclaman|ii intr sub inciden|a reglementrii privind folosirea bunurilor n sensul
celui de-al doilea paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 [a se vedea, mutatis mutandis, J.A. Pye
(Oxford) Ltd i J.A. Pye (Oxford) Land Ltd mpotriva Regatului Unit (GC), nr. 44302/02,
pct. 66, CEDO 2007-X, si AGOSI mpotriva Regatului Unit, 24 octombrie 1986, pct. 51, seria
A nr. 108].

c) Cu privire la respectarea cerinelor de la al doilea paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1

34. Nu se contest c att OUG nr. 63/1998 privind energia electric si termic, n
temeiul creia au fost luate msurile de limitare a dreptului de proprietate al reclaman|ilor, ct
si Legea nr. 318/2003 si Legea nr. 13/2007, care au nlocuit-o ulterior, sunt conforme cu
dreptul statelor de a adopta legile pe care le consider necesare reglementrii folosirii
bunurilor, enun|at la al doilea paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1. Aceste texte diferite,
care permit func|ionarea optim a re|elelor electrice de serviciu public n mai multe comune
ale |rii, urmresc, fr ndoial, un scop legitim de interes general. Totusi, doar acest element
nu este suficient pentru respectarea dreptului garantat la art. 1 din Protocolul nr. 1. Al doilea
paragraf al acestei dispozi|ii trebuie, ntr-adevr, s fie interpretat n lumina principiului
general enun|at la nceputul primului: prin urmare, trebuie s existe, de asemenea, un raport
rezonabil de propor|ionalitate ntre mijloacele utilizate si scopul urmrit; altfel spus, este
sarcina Cur|ii s verifice dac a fost pstrat un echilibru just ntre cerin|ele interesului general
si imperativele de aprare a drepturilor fundamentale ale persoanelor n cauz. Astfel, aceasta
recunoaste statului o larg marj de apreciere att pentru a alege modalit|ile de punere n
aplicare, ct si pentru a hotr dac consecin|ele acestora sunt motivate, n interesul general,
de preocuparea de a atinge obiectivul legii n cauz [a se vedea J.A. Pye (Oxford) Ltd i J.A.
Pye (Oxford) Land Ltd, citat anterior, pct. 75, si AGOSI, citat anterior, pct. 52].
35. n spe|, reclaman|ii consider c restric|iile care le-au fost impuse n temeiul
legisla|iei na|ionale limiteaz n mod semnificativ prerogativele lor de proprietari.
36. Stlpii electrici amplasa|i n 1984 pe terenul reclaman|ilor nu ocup dect o parte
din acesta, iar majoritatea sunt grupa|i pe o suprafa| cu lungimea de 16,25 metri si l|imea de
21,90 metri. Dup cum au subliniat n mod corect instan|ele na|ionale, so|ii Cernea, care,
dintre to|i reclaman|ii, sunt n mod evident cei mai afecta|i de ingerin|a invocat, au cumprat
parcela de teren n cauz prin contractul din 4 august 1997, si anume la destul de mult timp
dup nfiin|area re|elei de nalt tensiune n litigiu. Dup cum a subliniat Curtea de Apel
Ploiesti, atunci cnd au cumprat parcela de teren pe care fuseser ridica|i opt din cei nou
stlpi, reclaman|ii respectivi cunosteau si si asumau consecin|ele prezen|ei acestor capacit|i
si ale exploatrii acestora de ctre societatea titular a unei autoriza|ii n acest sens.
37. Unul dintre principalele argumente prezentate de ctre to|i reclaman|ii n sprijinul
tezei conform creia restric|iile aduse exercitrii dreptului lor de proprietate ar fi
dispropor|ionate se bazeaz pe faptul c nu au primit nicio despgubire care s compenseze
drepturile de uz si de servitute concesionate titularei autoriza|iei de exploatare a capacit|ii
energetice amplasate pe terenul lor. ntr-adevr, instan|ele interne au respins cererea lor de
despgubire financiar sub forma unei chirii care s le fie pltit de societatea Electrica S.A.
n schimbul obliga|iei lor de a lsa stlpii electrici pe proprietatea lor. Curtea aminteste, n
aceast privin|, c, atunci cnd este vorba de o msur de reglementare a folosirii bunurilor,
dup cum este cazul n spe|, lipsa despgubirii este unul dintre factorii care trebuie lua|i n
considerare pentru a stabili dac a fost respectat un just echilibru, dar aceasta nu poate, ca
atare, s reprezinte o nclcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 [J.A. Pye (Oxford) Ltd i J.A. Pye
(Oxford) Land Ltd, citat anterior, pct. 79, Depalle potriva Franjei (GC), nr. 34044/02,
pct. 91, CEDO 2010-..., si Anonymos Touristiki Etairia Xenodocheia Kritis mpotriva Greciei,
nr. 35332/05, pct. 45, 21 februarie 2008]. Caracterul propor|ional al unei atingeri aduse
dreptului la respectarea bunurilor poate s depind, de asemenea, de existen|a unor garan|ii de
procedur care s asigure c punerea n aplicare a sistemului si impactul su asupra
proprietarului nu sunt nici arbitrare, nici imprevizibile [a se vedea Galtieri mpotriva Italiei,
nr. 72864/01, (dec.), 24 ianuarie 2006, si, mutatis mutandis, Immobiliare Saffi mpotriva
Italiei, nr. 22774/93, pct. 54, CEDO 1999-V].
38. Or, legile na|ionale adoptate succesiv n domeniul energetic con|in, ntr-adevr,
asemenea garan|ii. n ceea ce priveste accesul titularilor de licen|e la terenul persoanelor
particulare pe care au fost nfiin|ate capacit|i energetice n vederea efecturii unor opera|iuni
de revizie, de ntre|inere si de repara|ie, exercitarea dreptului de uz si de servitute a fost
condi|ionat, de la adoptarea OUG nr. 63/1998, de respectarea principiilor echit|ii si minimei
afectri a dreptului de proprietate. n plus, aceste legi definesc n mod clar drepturile si
obliga|iile care le revin titularilor de licen|e de func|ionare a capacit|ilor energetice si,
respectiv, proprietarilor terenurilor pe care se afl aceste capacit|i. n special, Legea nr. 318
din 8 iulie 2003 a clarificat chestiunea de a sti dac exercitarea drepturilor de uz si de servitute
asupra unor terenuri apar|innd persoanelor particulare avea loc cu titlu gratuit sau nu, punnd
astfel capt eventualelor incertitudini n domeniu.
39. n ciuda solu|iei gratuit|ii pentru care optase organul legislativ la momentul
respectiv, proprietarii terenurilor afecta|i de exercitarea drepturilor de uz si de servitute n
general, iar n special reclaman|ii, nu se aflau n imposibilitatea absolut de a fi despgubi|i
pentru activit|ile desfsurate de ctre titularii de licen|e de func|ionare. Dimpotriv, att
OUG nr. 63/1998, ct si legisla|ia ulterioar le permitea, prin ncheierea unui acord cu
titularul autoriza|iei sau, dup caz, prin ob|inerea unei hotrri judectoresti, s primeasc o
despgubire pentru efectele prejudiciabile ale lucrrilor realizate de ctre titularii autoriza|iilor
n exercitarea drepturilor lor de uz si de servitute (supra, pct. 15-18). Or, acestia nu au ini|iat
niciodat o ac|iune prin care s oblige titulara autoriza|iei, n spe| societatea Electrica S.A.,
s ncheie cu ei un asemenea acord.
40. n plus, din decizia Cur|ii Constitu|ionale si din exemplele de jurispruden|
prezentate de Guvern (supra, pct. 17 si 25) reiese c proprietarii de terenuri care fceau
obiectul unor restric|ii ce urmreau un scop de interes na|ional, precum cele din prezenta spe|,
puteau, nu doar n teorie, ci si n practic, s ob|in repara|ie pentru prejudiciul cauzat de
lucrrile ntreprinse de titularii drepturilor de uz si de servitute, n special prin ini|ierea unei
ac|iuni n justi|ie ntemeiate pe dispozi|iile de drept comun. Simplul fapt c reclaman|ii nu au
ob|inut cstig de cauz dup ce au chemat n instan|, n 2001, societatea S.C. Electrica S.A.
nu poate s dea nastere la ndoieli cu privire la eficacitatea de fapt sau de drept a acestui
recurs. Nimic nu indic faptul c procedura judiciar referitoare la ac|iunea lor ar fi fost
inechitabil. n aceast privin|, Curtea subliniaz c instan|ele na|ionale le-au respins
ac|iunea n despgubiri pe motiv c nu dovediser c au suferit un prejudiciu real, la
ncheierea unei proceduri desfsurate cu respectarea principiului contradictorialit|ii si n
cursul creia pr|ile au putut prezenta probe n sprijinul argumentelor lor. n ceea ce priveste
ac|iunile n despgubire pentru un prejudiciu material, care, prin natura lor, necesit ca
preten|iile prezentate s fie justificate de diferite probe, cerin|a de a aduce proba prejudiciului
invocat, prevzut de legisla|ia na|ional - cerin| care nu fusese ndeplinit n spe|, conform
hotrrii instan|elor - nu este nici excesiv, nici arbitrar (a se vedea, a contrario, Danev
mpotriva Bulgariei, nr. 9411/05, pct. 32-37, 2 septembrie 2010; Iovtchev mpotriva Bulgariei,
nr. 41211/98, pct. 146, 2 februarie 2006, si Elefteriadis mpotriva Romniei, nr. 38427/05,
pct. 54, 25 ianuarie 2011).
41. De altfel, Curtea constat c garan|iile procedurale de care beneficiaz proprietarii
terenurilor pe care sunt amplasate re|ele energetice, precum pe cel al reclaman|ilor, au fost si
mai consolidate odat cu adoptarea Legii nr. 318/2003, iar apoi a Legii nr. 13/2007, n prezent
n vigoare, care a nlocuit-o. Criteriile de despgubire a proprietarilor de terenuri afecta|i de
drepturi de uz si de servitute n beneficiul titularilor de licen|e si de autoriza|ii de func|ionare
a capacit|ilor energetice au devenit din ce n ce mai precise, iar legea acord de acum nainte
titularilor de licen|e si de autoriza|ii un termen de maximum 30 de zile de la solicitarea
proprietarilor de ncheiere a unor acorduri cu ei (supra, pct. 18). ntruct reclaman|ii par s
denun|e o situa|ie continu, Curtea subliniaz c nu au utilizat aceste noi posibilit|i, desi
efective si eficiente, solicitnd n mod formal titularului autoriza|iei de func|ionare a
capacit|ii energetice situate pe terenul lor ncheierea unui acord.
42. n msura n care captul de cerere al reclaman|ilor ar putea fi interpretat ca o
imputare adus autorit|ilor de a nu fi procedat, dup 1994, la exproprierea terenului lor,
Curtea aminteste c, ntr-un domeniu att de complex si de delicat ca cel al strategiei
na|ionale n domeniul energetic, statul dispune de o marj larg de apreciere pentru a-si
desfsura politicile sale de interes general. Exproprierea terenului ar fi conferit, n mod
evident, reclaman|ilor un drept la msuri compensatorii, ns nimic nu dovedeste c aceasta ar
fi servit mai bine scopurilor de interes general vizate de politica respectiv. Indiferent de
situa|ie, nu a fost vorba n spe| de o alegere n mod vdit arbitrar sau nerezonabil (supra,
pct. 38-41), iar Curtea nu poate substitui, cu propria apreciere, pe cea a autorit|ilor na|ionale
cu privire la mijloacele cele mai adecvate pentru a atinge, la nivel intern, rezultatele urmrite
de o politic public.
43. n mod mai general, Curtea observ c stlpii amplasa|i pe terenul reclaman|ilor
fac parte dintr-o re|ea energetic care alimenteaz cu electricitate numeroase localit|i, printre
care si pe cea a lor. Astfel, si acestia beneficiaz de servitutea care le afecteaz terenul.
44. n cele din urm, Curtea observ c restric|ia privind ridicarea de construc|ii pe
terenul reclaman|ilor se refer doar la zona de protec|ie a re|elei energetice, si anume, dup
cum reiese din raportul de expertiz realizat de expertul autorizat de pe lng Tribunalul
Arges, de trei metri de la conductorul extern, fapt care a fost confirmat de Guvern. Nu a fost
prevzut nicio interdic|ie absolut de ridicare de construc|ii n afara perimetrului de protec|ie
si de siguran| a stlpilor electrici nici n OUG nr. 63/1998, nici n legile adoptate ulterior n
domeniu. Pe de alt parte, din elementele aflate la dosar nu reiese c terenul ar fi fost ncadrat
ca neconstruibil din cauza amplasrii stlpilor si nici c persoanele n cauz ar fi depus o
cerere de autoriza|ie de construc|ie sau de rencadrare ca teren construibil care s le fi fost
refuzat. Toate elementele disponibile sugereaz c terenul respectiv este un teren agricol si
c reclaman|ii pot s l exploateze ca atare.
45. |innd seama de circumstan|ele specifice ale prezentei cauze si dup ce a recurs la
o apreciere global a faptelor, Curtea consider c autorit|ile na|ionale au pstrat, n spe|,
echilibrul just care trebuie s predomine n materie de reglementare a folosirii bunurilor ntre
interesul public si interesul privat.
46. Reiese c acest capt de cerere este n mod vdit nefondat si trebuie respins n
temeiul art. 35 3 si 4 din Conven|ie.

B. Cu privire la captul de cerere ntemeiat pe art. 6 1 din Convenie

47. De asemenea, reclaman|ii se plng, din perspectiva art. 6 1 din Conven|ie, de
rezultatul ac|iunii n justi|ie pe care au ini|iat-o n fa|a instan|elor na|ionale pentru a ob|ine
retragerea stlpilor si acordarea de daune-interese.
48. n jurispruden|a constant, Cur|ii nu i revine sarcina de a se pronun|a cu privire la
erorile de fapt sau de drept despre care se pretinde c au fost comise de o instan| intern,
interpretarea legisla|iei interne revenind n primul rnd autorit|ilor na|ionale, n special
cur|ilor si tribunalelor [Tejedor Garca mpotriva Spaniei, 16 decembrie 1997, pct. 31,
Culegere de hotrri i decizii 1997-VIII, si Garcia Ruiz mpotriva Spaniei (GC),
nr. 30544/96, pct. 28, CEDO 1999-I]. Misiunea ncredin|at Cur|ii prin Conven|ie const n a
cerceta dac procedura considerat n ansamblul su, inclusiv modul de prezentare a
mijloacelor de prob, a avut un caracter echitabil [a se vedea Van Mechelen i aljii mpotriva
]rilor de Jos, 23 aprilie 1997, pct. 50, Culegere 1997-III, si De Lorenzo mpotriva Italiei
(dec.), nr. 69264/01, 12 februarie 2004].
49. Dup cum tocmai a observat Curtea din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1,
nimic nu dovedeste c procedura desfsurat n ac|iunea ini|iat de ctre reclaman|i la nivel
na|ional ar fi fost inechitabil. n spe|, persoanele n cauz au beneficiat de o procedur
contradictorie si au putut, n diferitele stadii ale acesteia, s prezinte argumentele de fapt si de
drept pe care le considerau pertinente pentru aprarea cauzei lor. Nu este de competen|a Cur|ii
s aprecieze elementele de fapt care au determinat o instan| na|ional s adopte o asemenea
decizie, mai degrab dect o alta. n cazul n care ar face acest lucru, ar depsi limitele
misiunii sale [Kemmache mpotriva Franjei (nr. 3), 24 noiembrie 1994, pct. 44, seria A
nr. 296-C]. n prezenta cauz, aceasta nu identific niciun semn de caracter inechitabil sau
arbitrar, iar simplul fapt c instan|ele, printr-o decizie motivat, s-au pronun|at n favoarea
pr|ii adverse nu este suficient pentru a pune sub ndoial caracterul echitabil al procedurii.
50. Reiese c acest capt de cerere este n mod vdit nefondat si trebuie respins n
temeiul art. 35 3 si 4 din Conven|ie.

Pentru aceste motive, Curtea, n unanimitate,

Declar cererea inadmisibil.

Santiago Quesada Grefier
Josep Casadevall Presedinte