1.

Bazele ]tiin\ei m`sur`rii

1.1. Obiectul ]tiin\ei m`sur`rii
M`surarea se ocup` de propriet`\ile sau atributele, care se pot pune [n eviden\`
experimental , ale unor obiecte sau sisteme . Prin observarea ]i studiul obiectelor ]i sistemelor se
pot delimita mul\imi M
i
, i = 1,2,...,n, care prezint` urm`toarele [nsu]iri :
sunt corespunz`toare aceluia]i atribut ;
sunt disjuncte ;
sunt caracteristice simultan sau succesiv mai multor obiecte sau sisteme ;
sunt ordonabile , adic` [n cadrul lor se pot defini rela\iile de egal (=) , mai mic (<) ]i mai mare .
Mul\imea M
i
a propriet`\ilor sau atributelor de acela]i fel , av@nd [nsu]irile de mai sus,
reprezint` o m`rime .
Deoarece m`rimea se poate delimita calitativ ]i aprecia cantitativ ea este comparabil` sau
m`surabil` , adic` ea este un m`surand (sau m`rime de m`surat) .
M`surarea const` din realizarea unei coresponden\e [ntre mul\imea M
i
a propriet`\ilor (sau
atributelor) de acela]i fel eviden\iate experimental , [n care s-au stabilit rela\ii experimentale , ]i
mul\imea R a numerelor reale , [n care au loc rela\ii algebrice . Prin m`surare se stabile]te deci o
leg`tur` [ntre m`rimea de m`surat ]i valoarea m`rimii de m`surat.
Coresponden\a dintre mul\imea M
i
]i mul\imea R reprezint` scara de m`surare . Utilizarea
sc`rilor de m`surare presupune stabilirea unor unit`\i de m`sur` ]i realizarea unor aparate de
m`surare (sau mijloace de m`surare) , folosite [n cadrul unor metode de m`surare . De aici
rezult` concluzia important` c` rezultatul final al oric`rei m`sur`ri este un num`r . Acest num`r ,
[mpreun` cu unitatea de m`sur` , caracterizeaz` m`rimea m`surat` . Rezultatul m`sur`rii se scrie
sub forma :


m m
u x x
, (1.1)

unde : x reprezint` m`rimea de m`surat ; x
m
- valoarea m`rimii de m`surat ; u
m
- unitatea de m`sur`
adoptat` .

1.2. Clasificarea m`rimilor m`surabile

Metodele de m`surare ]i aparatele de m`surare (sau mijloacele de m`surare)
corespunz`toare depind [n principal de modul de ob\inere al energiei necesare pentru efectuarea
m`sur`rii ]i de modul de varia\ie [n raport cu timpul al m`rimii de m`surat .
Dup` modul de ob\inere a energiei de m`surare m`rimile m`surabile se clasific` [n m`rimi
active ]i m`rimi pasive .
M`rimile active sunt m`rimile m`surabile care permit eliberarea energiei de m`surare, de
exemplu , tensiunea electric` , intensitatea curentului electric . Deoarece energia de m`surare este
2
[mprumutat` chiar de la fenomenul supus m`sur`rii , este necesar s` se asigure condi\ia ca ea s` fie
suficient de mic` pentru a nu perturba m`rimea de m`surat ]i a nu afecta precizia m`sur`rii .
M`rimile pasive sunt m`rimile m`surabile care nu permit eliberarea energiei de m`surare,
de exemplu , rezisten\a electric` . {n acest caz se face apel la o m`rime auxiliar` activ` ]i semnalul
care se genereaz` []i ia energia de la aceast` m`rime , numit` m`rime de activare , care este
modulat` de c`tre m`rimea de m`surat . Este necesar s` se asigure condi\ia ca m`rimea de activare
s` nu perturbe m`rimea de m`surat .
Clasificarea m`rimilor de m`surat (sau m`suranzilor) dup` modul de varia\ie [n timp este
prezentat` [n figura 1.1.
{n cazul m`rimilor constante (invariabile [n timpul m`sur`rii) durata unei m`sur`ri T
m
poate
fi aleas` independent de obiectul supus m`sur`rii . Se [n\elege prin T
m
, timpul de la conectarea
aparatului (momentul aplic`rii m`rimii de m`surat) p@n` la valorificarea rezultatului m`sur`rii
(sesizarea rezultatului de c`tre operator , [nregistrarea sau trasmiterea lui etc.) .
Durata T
m
este determinat` de :
eventuale perturba\ii tranzitorii produse de conectarea aparatului asupra st`rii obiectului supus
m`sur`rii ;
timpul de r`spuns al aparatului ;
durata necesar` transmiterii informa\iei de m`surare .
{n majoritatea cazurilor T
m
este cuprins [ntre 0,1 ]i 10 s .
M`rimile variabile [n timp pot fi sta\ionare (de regim permanent) sau nesta\ionare . Se
numesc sta\ionare acele m`rimi variabile a c`ror valoare efectiv` , valoare de v@rf sau valoare
medie este constant` [n timp . {n acest caz se poate m`sura :
o valoare instantanee corespunz`toare unui anumit moment ;
ansamblul valorilor instantanee [ntr-un interval de timp (curba m`rimii [n func\ie de timp);
un parametru global ca valoarea medie , valoarea efectiv` sau valoarea de v@rf .
Parametrii globali enumera\i se definesc astfel :

2
1
t
t 1 2
med
xdt
t t
1
X , (1.2)

2
1
t
t
2
1 2
dt x
t t
1
X , (1.3)

x max X
2 1
t ... t m
. (1.4)

{n cazul m`rimilor variabile nesta\ionare pot fi m`surate :
o valoare instantanee la un anumit moment sau un ]ir de valori instantanee la momente
prestabilite ;

M`rime de
m`surat
constant`
variabil`
sta\ionar`
nesta\ionar`
periodic`
neperiodic`
sinusoidal`
nesinusoidal`
Fig. 1.1. Clasificarea m`rimilor m`surabile [n func\ie de timp .
3
ansamblul valorilor instantanee [ntr-un anumit interval de timp (curba m`rimii [n func\ie de
timp) ;
valoarea medie pe un interval de timp t
2
- t
1
;
Valorile instantanee se m`soar` prin e]antionarea m`rimii de m`surat . Fiecare e]antion este
p`strat [n memoria aparatului de m`surare pe durata m`sur`rii (pentru prelucrare, afi]are etc.).
Valoarea medie pe un interval de timp t
2
- t
1
se m`soar` cu aparate de m`surare a c`ror
indica\ie este propor\ional` cu integrala [n timp a m`rimii de m`surat .{n compara\ie cu m`surarea
valorilor instantanee , m`surarea valorilor medii are avantajul c` efectul unor m`rimi perturbatoare
poate fi redus substan\ial , dac` durata t
2
- t
1
este suficient de mare .
Pentru m`surarea [ntregului ansamblu de valori instantanee , [ntr-un interval de timp dat , se
folosesc aparate cu vizualizare (osciloscoape) sau cu [nregistrare .
Viteza de varia\ie [n timp a unei m`rimi variabile poate fi caracterizat` prin parametri
defini\i [n domeniul timpului sau [n domeniul frecven\ei . {n domeniul timpului se folosesc
parametri ca durata impulsurilor sau timpul de cre]tere . {n domeniul frecven\ei parametrul
caracteristic este banda de frecven\` , cuprins` [ntre frecven\a minim` ]i frecven\a maxim` a
componentelor semnificative din spectrul Fourier al m`rimii variabile .

1.3. Unit`\ile de m`sur` . Sistemul Interna\ional de Unit`\i (S.I.)

Odat` cu alc`tuirea sc`rilor de m`surare , se fixeaz` unit`\ile de m`sur` ale m`rimilor. Ele
trebuie s` permit` eviden\ierea experimental` a rela\ilor aferente m`sur`rilor ]i s`-]i p`streze
[n\elesul calitativ ]i con\inutul cantitativ .La alegerea unit`\ilor de m`sur` ale m`rimilor se \ine
seama de toate rela\iile (legi , tereme ]i defini\ii) care exist` [ntre aceste m`rimi . Deoarece num`rul
m`rimilor este mai mare dec@t cel al rela\iilor dintre ele , unit`\ile de m`sur` ale unora dintre m`rimi
se pot stabili [n mod arbitrar ; astfel se fixeaz` unit`\ile de m`sur` fundamentale , care corespund
m`rimilor fundamentale . Pe baza unit`\ilor de m`sur` fundamentale ]i a rela\iilor (legi , teoreme ]i
defini\ii) dintre m`rimi se stabilesc unit`\ile de m`sur` derivate , care corespund m`rimilor
derivate .
{n mod asem`n`tor rela\iilor dintre m`rimi se stabilesc rela\ii [ntre unit`\ile de m`sur`. Un
ansamblu de unit`\i de m`sur` dedus din unit`\ile de m`sur` fundamentale ]i caracterizat prin valori
exacte ale coeficien\ilor numerici din rela\iile dintre unit`\ile de m`sur` reprezint` un sistem de
unit`\i de m`sur` . Dac` coeficien\ii numerici din rela\iile dintre unit`\ile de m`sur` au valoarea
unu, atunci sistemul de unit`\i de m`sur` este coerent.
Se cunosc mai multe sisteme de unit`\i de m`sur` . Utilizarea lor simultan` este legat` de
dificult`\i pentru a c`ror eliminare s-au adoptat o serie de reglement`ri interna\ionale , care au dus
[n cele din urm` la Sistemul Interna\ional de Unit`\i (S.I.) . Sistemul Interna\ional de Unit`\i (S.I.)
con\ine ]apte unit`\i de m`sur` fundamentale : metru pentru lungime , kilogram pentru mas` ,
secund` pentru timp , amper pentru intensitatea curentului electric , kelvin pentru temperatura
termodinamic` , mol pentru cantitatea de substan\` , candel` pentru intensitatea luminoas` , dou`
unit`\i suplimentare : radian pentru unghi plan , steradian pentru unghi solid ]i 35 unit`\i derivate .
Sistemul Interna\ional de Unit`\i (S.I.) este un sistem coerent , simplu ]i ra\ional structurat
cu aplicabilitate [n toate domeniile ]tiin\ei ]i tehnicii . El define]te un ansamblu organizat sistematic
de unit`\i de m`sur` , de multiplii ]i submultiplii precum ]i reguli de formare ]i scriere a acestora .

1.4. Etaloane

Valoarea m`surat` a unei m`rimi se exprim` printr-un num`r real urmat de unitatea de
m`sur` a m`rimii respective .Pentru asigurarea preciziei necesare trebuie ca unit`\ile de m`sur` s`
fie [n concordan\` cu unit`\ile definite prin Sistemul Interna\ional de Unit`\i , cu alte cuvinte trebuie
ca unit`\ile s` fie transmise la toate aparatele de m`surare . Aceast` opera\ie se nume]te
transmiterea unit`\ilor de m`sur` ]i ea se realizeaz` cu ajutorul etaloanelor. Etaloanele asigur` :
generarea principalelor unit`\i de m`sur` , [n conformitate cu defini\iile lor (materializarea
defini\iilor prin experimente adecvate) ;
4
men\inerea (sau conservarea) acestor unit`\i de m`sur` , constante [n timp , [n toate
laboratoarele metrologice pe plan mondial ;
corelarea [ntre ele a unit`\ilor de m`sur` , derivarea altor unit`\i ]i extinderea limitelor de
m`surare cu precizia necesar` (trecerea la multipli ]i submultipli ai unit`\ilor de m`sur`) , printr-
un sistem adecvat de etalon`ri .
Aceste trei opera\ii fundamentale se efectueaz` cu urm`toarele trei categorii de etaloane :
etaloane de defini\ie ;
etaloane de conservare ]i
etaloane de transfer .

1.4.1. Etaloane de defini\ie

Etaloanele de defini\ie se realizeaz` pe baza defini\iilor adoptate pentru S.I.
Studiul fenomenelor electromagnetice necesit` introducerea unei noi m`rimi fundamentale ,
pe l@ng` cele trei m`rimi mecanice fundamentale , lungimea , masa ]i timpul . Aceast` a patra
m`rime fundamental` este intensitatea curentului electric . Unitatea de m`sur` a intensit`\ii
curentului electric , amperul , a fost stabilit` conven\ional [n a]a fel , [nc@t permeabilitatea absolut`
a vidului
0
- care intervine [n rela\iile dintre for\ele electrodinamice ]i curen\ii care le produc - s`
aib` valoarea
7
10 4

H/m . Odat` aceast` alegere f`cut` , toate celelalte unit`\i de m`sur`
electrice pot fi exprimate [n func\ie de metru , kilogram , secund` ]i amper .
Pentru ca valoarea practic` a amperului s` corespund` defini\iei sale este necesar ca printr-
un experiment fizic [n care s` intervin` numai cele
patru m`rimi fundamentale amintite , amperul s` fie
determinat [n func\ie de metru , kilogram , secund` ]i
0
. Acest experiment se nume]te determinarea
absolut` a amperului ]i se efectueaz` cu ajutorul
balan\ei de curent .
O a doua determinare absolut` , convenabil`
practic pentru deducerea celorlalte unit`\i de m`sur`
electromagnetice , este determinarea absolut` a
ohmului . {n acest scop se folose]te o instala\ie
complex` , bazat` pe un condensator calculabil .
Odat` ob\inute aceste dou` unit`\i de m`sur`
, toate celelalte unit`\i de m`sur` electromagnetice
pot fi determinate prin experimente mai simple , pe baza legilor generale ale electromagnetismului
(de exemplu , voltul rezult` din amper ]i ohm folosind legea lui Ohm , coulombul rezult` din
amper ]i secund` folosind legea conserv`rii sarcinii electrice ].a.m.d.) .
Determinarea absolut` a amperului se face prin compararea for\ei electrodinamice dintre
dou` bobine parcurse de acela]i curent I , cu for\a gravita\ional` care ac\ioneaz` asupra unei mase
etalon m (figura 1.2). For\a electrodinamic` dintre cele dou` bobine , una fix` (B.F) ]i cealalt`
mobil` (B.M) , este dat` de rela\ia :


2
0 1
I k F , (1.5)

unde k este un factor care poate fi calculat cunosc@nd forma , dimensiunile ]i pozi\ia reciproc` a
celor dou` bobine .
Aceast` for\` este egal` cu for\a gravita\ional` exercitat` asupra masei etalon m de unde
rezult` :

g m I k
2
0
;
0
k
g m
I

. (1.6)

B.F.
m
F
1
F
2
B.M.
Fig. 1.2. Balan\a de curent .
5

Deci curentul I se determin` [n func\ie de masa m (cunoscut`) , dimensiunile bobinelor
(m`surate) , permeabilitatea absolut` a vidului (av@nd valoarea stabilit` conven\ional) ]i accelera\ia
gravita\ional` local` g (m`surat` cu mijloace adecvate) . Precizia acestei determin`ri este cuprins`
[ntre 1 ]i 10 ppm (1 ppm = 1 parte pe milion = 10
-6
) .
Experien\ele pentru realizarea etaloanelor de defini\ie se fac [ntr-un num`r redus de laboratoare din
cauza dificult`\ilor ]i costului lor ridicat .

1.4.2. Etaloane de conservare

Etaloanele de conservare (sau de men\inere) sunt etaloane care conserv` unit`\ile de m`sur`
. Ele sunt caracterizate printr-un parametru fizic foarte stabil [n timp ]i fa\` de influen\ele exterioare
]i valoarea lor se determin` prin comparare cu etaloane de precizie superioar` sau sunt caracterizate
prin constante microfizice ]i [n acest caz etalonul va avea aceea]i valoare a parametrului
caracteristic ]i nu necesit` etalon`ri prin comparare . Pentru m`rimile electrice , cele mai importante
etaloane de conservare sunt etaloanele de tensiune , de rezisten\` , de capacitate ]i de inductivitate .
A.Etaloane de tensiune . Cele mai r`sp@ndite etaloane de tensiune sunt elementele
normale Weston ]i etaloanele cu diode Zener .
a.1. Elementele normale (sau elemente Weston) sunt elemente galvanice cu electrodul
pozitiv din mercur ]i electrodul negativ din amalgam de cadmiu ; electrolitul este sulfatul de cadmiu
, iar ca depolarizant (la electrodul pozitiv) se folose]te sulfat mercuros .
Elementele normale se [mpart [n clase de precizie , dup` varia\ia admisibil` a tensiunii
electromotoare timp de un an . T.e.m. a elementelor normale , la temperatura de + 20
o
C , este
cuprins` [ntre 1,01854 ]i 1,01870 V . Varia\ia ei cu temperatura este dat` de rela\ia :

( ) ( )
2
20
20 00000095 , 0 20 0000406 , 0 E E
o

, (1.7)

unde : este temperatura elementului , [n
o
C ;

E - t.e.m. la temperatura , [n V ;
o
20
E - t.e.m. la
temperatura +20
o
C , [n V .Stabilitatea [n timp a elementelor normale este determinat` [n principal
de procesul inerent de [mb`tr@nire , varia\iile de temperatur` la care sunt supuse , curentul debitat
(care trebuie limitat la 1A) , ]ocurile ]i vibra\iile mecanice .
Unele dezavantaje prezentate de elementele normale , ca : fragilitatea , curentul deosebit de
redus de ie]ire , tensiunea redus` furnizat` , [mb`tr@nirea , necesitatea p`str`rii [ntr-o anumit`
pozi\ie [n timpul transportului , sta\ion`rii ]i func\ion`rii ]i nu [n ultimul r@nd pre\ul ridicat au
determinat [nlocuirea lor cu dispozitive semiconductoare .
a.2. Etaloanele de tensiune cu diode Zener. Metoda cea mai simpl` de a genera o tensiune
relativ stabil` const` din utilizarea unei diode Zener (DZ) ]i a unei rezisten\e R de limitare a
curentului prin ea (figura 1.3) . La polarizarea direct` dioda Zener se comport` ca o diod` obi]nuit`
. La polarizarea invers` , dar cu o tensiune suficient de mic` , curentul prin dioda Zener este foarte
mic (de ordinul pA sau nA) ]i [n multe aplica\ii poate fi considerat zero . Pe m`sur` ce cre]te
tensiunea invers` , curentul invers cre]te , dar cu valori nesemnificative p@n` la atingerea valorii
U
zk
(figura 1.4.a). Peste U
zk
, varia\ii mici ale tensiunii de polarizare conduc la varia\ii mari ale
curentului prin dioda Zener. Aceast` por\iune a caracteristicii U(I), aproape paralel` cu axa I ,
constituie regiunea de str`pungere invers` a diodei Zener . Cazul ideal [l constituie o regiune de
str`pungere invers` paralel` cu axa I , ceea ce ar conduce la o rezisten\` dinamic` R
z
(figura 1.4) a
diodei Zener de valoare nul` . {n realitate , por\iunea are o pant` finit`

6

z z
z
R
1
U
I

, (1.8)

ceea ce conduce la o rezisten\` dinamic` diferit` de
zero .
{n consecin\` , dioda Zener nu se comport` ca
o surs` de tensiune ideal` . {n practic` se [nt@lnesc
diode Zener cu rezisten\e dinamice [ntre 10 ]i
c@teva sute de ohmi .
Pentru por\iunea de str`pungere invers` ,
caracteristica U(I) a diodei Zener poate fi exprimat`
prin rela\ia :


z z zk z
I R U U + . (1.9)

Fabrican\ii de diode Zener specific` tensiunea Zener U
z
, care [mpreun` cu curentul I
z
al
punctului de func\ionare , corespunde la jum`tate din puterea maxim` admis` de diod` . Diodele
Zener au valori nominale standardizate ale tensiunii Zener ; pentru etaloane de tensiune , cele mai
des utilizate sunt valorile 5,6 V, 6,2 V sau 6,8 V . De]i neexplicitat` printre datele de catalog ,
valoarea U
zk
poate fi calculat` din rela\ia (1.9) . De altfel rela\ia (1.9) conduce la schema
echivalent` pentru etalonul de tensiune (figura 1.4.b) .
Capacitatea circuitului de a men\ine constant` tensiunea de ie]ire , atunci c@nd se modific`
o m`rime de influen\`, este apreciat` func\ie de valorile parametrilor de baz` : coeficientul de
varia\ie cu tensiunea de alimentare , coeficientul de varia\ie cu sarcina , coeficientul de varia\ie cu
temperatura , stabilitatea pe termen lung , zgomotul .
Conform schemei echivalente din figura 1.4.b se pot scrie urm`toarele ecua\ii :


zk z z i i
U I R I R U + + ;
0 s 0
I R U ,
(1.10)

z z 0 s zk
I R I R U ;
z 0 i
I I I +
din care rezult` :

0
z
z
zk
z
i
z
z
0
I
R R
R R
U
R R
R
U
R R
R
U
+

+
+
+
. (1.11)


U
i
R
DZ U
0
R
s
I
0
Fig. 1.3. Dioda Zener - cel mai simplu
etalon de tensiune .

I
z
U
z
U
zk
U
I
a.
I
i
R
I
z
U
zk
R
z
U
0
R
s
I
0
DZ
U
i
b.
Fig. 1.4. Caracteristica U(I) a diodei Zener ]i schema
echivalent` a etalonului cu diod` Zener.
7

Deoarece U
zk
este o valoare bine stabilit` la o temperatur` dat` , este de dorit ca U
0
s`
depind` doar de ea ]i s` fie minimizate dependen\ele de tensiunea de intrare U
i
]i curentul de
sarcin` I
0
. Din rela\ia (1.11) rezult` :

coeficientul de varia\ie cu tensiunea de alimentare
z
z
R R
R
+
;
coeficientul de varia\ie cu sarcina
z
z
R R
R R
+

.
Pentru a mic]ora coeficien\ii de mai sus se utilizeaz` o diod` Zener cu rezisten\` dinamic`
R
z
c@t mai mic` ce se [nseriaz` cu o rezisten\` R c@t mai mare .
{n ceea ce prive]te coeficientul de varia\ie cu temperatura ( U / ) T , este de remarcat
faptul c` dependen\a de temperatur` a tensiunii de ie]ire este determinat` [n primul r@nd de varia\ia
cu temperatura a tensiunii U
zk
. Cel mai adesea compensarea coeficientului de varia\ie cu
temperatura se realizeaz` [nseriind o diod` Zener cu coeficient de varia\ie cu temperatura pozitiv cu
o diod` obi]nuit` , cu siliciu , polarizat` direct , av@nd coeficientul de varia\ie cu temperatura
negativ . Compensarea poate fi realizat` ]i cu ajutorul jonc\iunii baz` - emitor a unui tranzistor
(figura 1.5) . La curentul de polarizare practic constant , determinat de rezisten\a R , dioda Zener
DZ are coeficient de varia\ie cu temperatura pozitiv a c`rui valoare este compensat` de coeficientul
de varia\ie cu temperatura negativ al jonc\iunii baz` - emitor a tranzistorului T . Rolul tranzistorului
T este dublu : pe de o parte compenseaz` coeficientul de varia\ie cu temperatura ( prin jonc\iunea
baz` - emitor ) , iar pe de alt` parte introduce o reac\ie negativ` ce reduce mult rezisten\a dinamic`
echivalent` . La cre]terea tensiunii de alimentare U
i
, cre]te curentul de baz` al tranzistorului T , iar
acesta , prin colector , for\eaz` scurgerea spre mas` a unui curent mai mare . Rezultatul const` [n
men\inerea practic constant` a tensiunii U
CE
, atunci c@nd curentul prin tranzistor se modific` [n
gama 0,6 ... 15 mA . Reac\ia negativ` scade rezisten\a dinamic` a diodei Zener echivalente la R
z
=
0,6 (valoare tipic`) ... 1 (valoare maxim`) .Exist` mai multe variante ale schemei din figura
1.5 care realizeaz` compensarea coeficientului de varia\ia cu temperatura .
Pe l@ng` tehnica de compensare descris` mai sus , exist` fabrican\i care realizeaz` ]i
termostatarea substratului pe care se integreaz` etalonul de tensiune .
La temperatur` constant` , tensiune de alimentare ]i curent de ie]ire constant, etaloanele cu
diod` Zener au o stabilitate pe termen scurt (o or`) foarte bun` , [n unele cazuri chiar 0,1 ppm. {n
ceea ce prive]te stabilitatea pe termen lung , s-a observat experimental c` tensiunea Zener are , [n

R
U
i
DZ
R
T
U
z
Fig. 1.5. Compensarea coeficientului de varia\ie cu temperatura a unei
diode Zener cu ajutorul jonc\iunii BE a unui tranzistor .
8
timp , o modificare brusc` de zeci sau chiar sute de ppm . Neajunsul instabilit`\ii pe termen lung a
fost dep`]it utiliz@nd urm`toarea tehnic` : se men\in [n func\iune mai multe etaloane identice cu
diode Zener , etaloane ce au fost selec\ionate ]i testate un timp [ndelungat [n prealabil. Dintre
acestea un anumit num`r constituie lotul principal ce dau unitatea de tensiune . Toate referin\ele
sunt identice ]i se intercompar` la intervale mici de timp .Modificarea brusc` a tensiunii furnizate
de un etalon din lotul principal atrage imediat [nlocuirea lui cu unul bun din cele men\inute [n
func\ionare . Aceast` tehnic` permite men\inerea etalonului de 10 V cu o abatere de . ppm 4 , 0 t
Zgomotul reprezint` o problem` important` [n cazul etaloanelor cu diode Zener . Cele mai
des utilizate diode Zener au tensiunea de str`pungere [n jur de 6 V .Dar diodele Zener cu tensiuni
nominale situate [n aceast` zon` prezint` cel mai mare zgomot - predominant fiind zgomotul de
avalan]` . Pentu a mic]ora zgomotul la ie]ire , etaloanele cu diode Zener au [ncorporate filtre trece
jos .
O realizare tehnologic` recent` , care permite mic]orarea parametrilor (coeficientul de
varia\ie cu tensiunea de alimentare , coeficientul de
varia\ie cu sarcina ]i zgomotul) este prezentat` [n
figura 1.6. Etalonul con\ine un ansamblu diod` Zener -
tranzistor [mb`tr@nite ]i selectate pentru o c@t mai bun`
compensare termic` la curentul I
z
furnizat de o surs` de
curent. Amplificatorul opera\ional AO furnizeaz`
curentul de sarcin` necesar la ie]ire . Se observ` c`
influen\a la ie]ire a tensiunii de decalaj a AO se reduce
de ori , unde este factorul de amplificare al
tranzistorului T . Tensiunea U
0
este chiar tensiunea U
z
,iar aceasta nu poate fi controlat` cu precizie [n
procesul de fabrica\ie . De fapt se utilizeaz` dou` etaje
, ca cel prezentat [n figura 1.6 , conectate [n serie , iar
tensiunea de ie]ire se situeaz` [n jurul a 13 V Faptul c`
exist` dou` etaloane [nseriate determin` ]i o mic]orare
cu 30 % [n ceea ce prive]te zgomotul ]i influen\a la
ie]ire a tensiunii de decalaj a AO . Fie
1
N
U ]i
2
N
U tensiunile de zgomot ]i decalaj pentru fiecare dintre cele dou` etaloane [nseriate . Cum
cele dou` etaloane sunt independente , nu exist` corelare ]i zgomotul rezultant este :


2
N
2
N N
2 1 0
U U U + . (1.12)

Se poate considera c`
N N N
U U U
2 1
]i rezult` :


N N
U 414 , 1 U
0
. (1.13)

Deoarece zgomotul total este raportat la [ntreaga tensiune realizat` , rezult` c` valoarea
frac\iei ob\inute este mai mic` cu 30 % dec@t [n cazul unui singur etalon . {ntregul ansamblu este
men\inut la 48
o
C [ntr-un termostat . F`r` termostat , etalonul are o deriv` de ppm 1 t la
modificarea temperaturii [n gama 35 ... 45
o
C .
Pentru a oferi etaloane de tensiune compensate termic ce pot fi utilizate [n circuite alimentate cu 5
V , au fost dezvoltate etaloanele bandgap .
B.Etaloane de rezisten\` . Sunt rezistoare speciale , construite astfel [nc@t rezisten\a
lor s` fie stabil` [n timp ]i s` prezinte varia\ii c@t mai mici cu temperatura , cu umiditatea , cu modul
de conectare [n circuitul de m`surare etc . Aceste calit`\i depind at@t de materialul din care este
confec\ionat rezistorul , c@t ]i de construc\ia lui .
Materialele utilizate sunt aliaje de mare rezistivitate , cu varia\ie mic` a rezistivit`\ii cu
temperatura ]i tensiune termoelectromotoaremic` fa\` de cupru , ca manganina ]i aliaje cupru -

AO
U
i
I
z
T
DZ
U
0
Fig. 1.6. Etalon de tensiune cu A.O.
9
aluminiu - crom - nichel . Printr-un tratament termic adecvat , se ob\ine o curb` rezistivitate -
temperatur` cu un maxim situat [ntre + 15
o
C ]i 45
o
C ]i astfel , varia\ia rezistivit`\ii [n acest interval
de temperatur` este relativ mic` .
Varia\ia cu temperatura a rezisten\ei poate fi determinat` cu ajutorul rela\iei :

( ) ( ) [ ]
2
20
20 20 1 R R
o
+ +

, (1.14)

unde : este temperatura rezistorului , [n
o
C ;

R - rezisten\a la temperatura , [n ; R
20
o
-
rezisten\a la temperatura +20
o
C , [n ; , - coeficien\i de temperatur` , da\i [n certificatul
rezistorului etalon . Valorile coeficien\ilor de temperatur` sunt de obicei [ntre limitele :
1 5
K 10 2

t ]i
2 6 6
K 10 8 , 0 ... 10 3 , 0

.
La conectarea etalonului de rezisten\` R cu dou` borne (dipolar) apar rezisten\ele de contact
R
c
(figura 1.7) . Deoarece aceste rezisten\e sunt incerte , legarea [n acest fel a etalonului este
[nso\it` de eroarea relativ` procentual` :

100
R
R 2
100
R
R R 2 R
c c
r

+
(%) . (1.15)

Pentru valori mici ale rezisten\ei R a etalonului (sub 10 ) , aceast` eroare este important` ]i
aceasta se realizeaz` cu patru borne (cuadripolar) : bornele de curent BC ]i bornele de tensiune BT
(figura1.8). Astfel rezisten\a R este bine delimitat` , corespunz@nd raportului dintre tensiunea U ]i
curentul I .
Suportul izolator al etalonului de rezisten\` R prezint` rezisten\a de izola\ie R
i
(figura 1.9).
{ntruc@t aceast` rezisten\` este incert` , apare eroarea relativ` procentual` :


i
i
i
r
R R
R
100
R
R
R R
R R
+

100
R
R
1
1
100
i

+
(%) . (1.16)


R
c
R R
c
Fig. 1.7. Rezisten\ele de contact la etalonul
de rezisten\` cu dou` borne (dipolar).
U
R
c
R
c
R
BT BT BC BC
R
c R
c
I
Fig. 1.8. Rezisten\ele de contact la etalonul de
rezisten\` cu patru borne (cuadripolar).
Fig. 1.9. Rezisten\a de izola\ie R
i
la
etalonul de rezisten\` R .
R
i
R
0
R
1 2
Fig. 1.10. Rezistor tripolar
10
Dac` R este de valoare mare (> ) M 10 , se utilizeaz` conexiunea tripolar` . Rezistorul
tripolar se ob\ine din cel dipolar prin introducerea sa [ntr-un ecran izolat , prev`zut cu born` (figura
1.10) .
Comportarea [n curent alternativ se exprim` prin abaterea relativ` a rezisten\ei [n curent
alternativ (R
ca
) fa\` de rezisten\a [n curent continuu (R
cc
) :


cc
cc ca
R
R R
R
R

(1.17)
]i prin tangenta unghiului de faz` :

tg
ca
R
X
, (1.18)
unde X este reactan\a rezistorului [n circuitul echivalent serie .
Deseori [n loc de tg se utilizeaz` constanta de timp a rezistorului :

tg
. (1.19)

M`rimile R
ca
]i X se specific` pentru o anumit` frecven\` . Deoarece la frecven\e nu prea
[nalte tg este practic propor\ional cu frecven\a , constanta de timp este independent` de
frecven\` .
Pentru rezistorul dipolar , o schem` echivalent` simplificat` (figura 1.11) con\ine rezisten\a
propriu - zis` R [n serie cu inductivitatea echivalent` a [nf`]ur`rii L ]i [n paralel cu o capacitate
echivalent` C ]i o rezisten\` de pierderi echivalent` R
p
. Cu neglijarea unor termeni mici , rezult` :

( )

tg R C R C C L 2
R
R
2 2
, (1.20)


R C
R
L
,
(1.21)

unde tg este tangenta unghiului de pierderi al
dielectricului (o valoare medie care \ine seama de
materialul de impregnare a bobinajului,suport, borne
etc.).Se observ` c` rezisten\a [n c.a. poate s` creasc`
sau s` scad` cu frecven\a ; [n multe cazuri influen\a
termenului tg R C este predominant` ([n special la
rezisten\e peste ) 1000 ]i rezisten\a [n c.a. scade cu frecven\a. Constanta de timp depinde de L ]I
C ; la rezisten\e mici predomin` efectul lui

L , iar la rezisten\e mari predomin` efectul lui C . La rezisten\e de zeci sau sute de ohmi cele dou`
efecte sunt de acela]i ordin de m`rime .

R
p
L R
C
Fig. 1.11. Schema echivalent` a unui
rezistor dipolar [n c.a.
11
Etaloanele de rezisten\` cu valori cuprinse [ntre 10
-4

]i 10
-2
se realizeaz` din conductoare
sub form` de benzi , iar cele cu valori cuprinse [n intervalul 10
-1
... 10
2
, din conductoare sub
form` de s@rme [nf`]urate bifilar (pentru asigurarea unei inductivit`\i L de valoare redus`) pe
suporturi izolante (figura 1.12) . Etaloanele de rezisten\` de valori mari , 10
3
... 10
6
, se
realizeaz` din conductoare sub form` de s@rm` cu [nf`]urare Chaperon (pentru asigurarea unei
capacit`\i C de valoare mic`) pe suporturi izolatoare (figura 1.13) . Etaloanele cu valori ce dep`]esc
10
6
se realizeaz` din conductoare sub form` de pelicule dispuse pe suporturi izolatoare . {n
aceste condi\ii , etaloanele de rezisten\` au impedan\a echivalent` R Z ]I 0 , chiar la pulsa\ii
6
10 rad/s .
Se realizeaz` etaloane de rezisten\` de valori unice ]i de valori multiple (cutii de rezistoare
de precizie) .
Etaloanele de valori unice au rezisten\ele cu valori de forma 10
n
, unde n este un num`r
[ntreg.Ele au clasele de precizie (erorile relative procentuale limit`) cuprinse [ntre10
-4
]i 10
-2
.
Puterea consumat` de un rezistor etalon dispus [n aer poate fi de 0,1 W , iar cea de unul dispus [n
ulei , de 1 W .
Cutiile de rezistoare de precizie se realizeaz` [n decade (figura 1.14) . Schimbarea
rezisten\ei se efectueaz` prin comutatoare cu dispozitive de afi]are cu indicator fix ]i scar` mobil`
cu reprezentare numeric` . Ele asigur` rezisten\e cu rezolu\ia de 1 , 0 ]i clasele de precizie 0,01 ...
1 . Puterea consumat` de un rezistor dintr-o cutie de rezistoare de precizie este de 0,1 ... 1 W .
C. Etaloane de capacitate . Sunt condensatoare speciale , construite astfel [nc@t
capacitatea lor s` fie stabil` [n timp ]i c@t mai pu\in influen\at` de factorii de mediu ]i de conectarea
[n circuit , iar pierderile s` fie c@t mai mici .Se folosesc condensatoare etalon cu dielectric gazos sau
dielectric solid , cu ecran electrostatic izolat de arm`turi . Cele mai bune propriet`\i le au
condensatoarele cu dielectric gazos , cu o cantitate minim` de dielectric solid

pentru izolatoarele de sus\inere a arm`turilor . Ele se realizeaz` sub form` de pachete de pl`ci
metalice intercalate , cu capacit`\i nominale de 1000 pF , 100 pF sau 10 pF , tg <
6
10 5

]i
varia\ia anual` a capacit`\ii sub 0,001 % .

Fig. 1.12. {nf`]urarea bifilar` . Fig.1.13. {nf`]urarea Chaperon.
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
0 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
Fig. 1.14. Cutie de rezistoare de precizie [n decade
( ) 100 10 10
12
{n aparatele de m`surare se utilizeaz` adesea condensatoare etalon variabile cu aer (cu
arm`turi rotitoare) . Pierderile condensatoarelor cu aer sunt foarte mici ; ele provin de la peliculele
imperfect conductoare de pe suprafa\a arm`turilor , iar la frecven\e [nalte ]i datorit` rezisten\ei serie
a conexiunilor .
Condensatoarele etalon cu dielectric solid folosesc ca dielectric cuar\ul topit , mica sau
polistirenul . Condensatoarele cu cuar\ au arm`turile din pelicule sub\iri de aur sau argint depuse pe
o plac` de cuar\ topit , plasat` [n atmosfer` neutr` (azot uscat) . Se fabric` asemenea condensatoare
de 10 pF ]i 100 pF , servind ca etaloane de cea mai mare precizie . Condensatoarele cu mic` ]i cele
cu polistiren au capacit`\i [ntre 1 nF ]i 10 F ; cele mai bune asemenea condensatoare au
stabilitatea anual` [ntre 10 ]i 100 ppm , servind numai ca etaloane secundare .
Condensatoarele etalon de capacit`\i mici se execut` deseori sub form` de condensatoare
dipolare ecranate (figura 1.15) sau condensatoare tripolare (figura 1.16) .
Varia\ia capacit`\ii cu frecven\a este determinat` exclusiv de inductivitatea parazit` a
conexiunilor ]i a arm`turilor . Din schema echivalent` din figura 1.17. a se deduce :


C L 1
C
C
2
e

, (1.22)

unde C este capacitatea la frecven\e joase , iar C
e
este capacitatea echivalent` la frecven\a

2
f
. Capacitatea cre]te cu frecven\a , cre]terea relativ` fiind aproximativ C L
2
pentru frecven\e nu
prea mari .
{n cazul condensatorului tripolar , din schema echivalent` (figura 1.17. b) rezult` o cre]tere
relativ` a capacit`\ii de aproximativ


1
2
C
Fig. 1.15. Condensator dipolar
ecranat .
C
10
C
12 1 2
0
C
20
Fig. 1.16. Condensator tripolar .

C L
1
2
a.
1 2
0
L
1
L
2
C
12
C
10
C
20
b.
Fig. 1.17. Schema echivalent` pentru : a. condensatorul dipolar ; b. condensatorul tripolar .
13
( ) ( )
12 20 2
2
12 10 1
2 e
C C L C C L
C
C C
C
C
+ + +

, (1.23)

sau , dac` L
1
= L
2
= L/2 :


,
_

+
+

12
20 10 2
C
2
C C
L
C
C
. (1.24)

Dac` C
10
]i C
20
sunt mici [n compara\ie cu C
12
, expresia (1.24) se reduce la cea referitoare
la condensatorul dipolar (rela\ia 1.22) . {n caz contrar , capacit`\ile fa\` de mas` C
10
]i C
20
influen\eaz` sensibil varia\ia cu frecven\a a capacit`\ii .
O valoare tipic` a inductivit`\ii parazite este L = 0,1 H . Aceasta [nseamn` o cre]tere de 1
% a capacit`\ii la f = 1,6 MHz , [n cazul unui condensator de 1 nF . Pentru utilizare la frecven\e de
ordinul 10 ... 100 MHz , inductivitatea trebuie redus` la minim , [n special la condensatoare de
capacitate relativ mare .
La condensatoarele cu dielectric solid , capacitatea variaz` cu frecven\a din dou` motive :
absorb\ia dielectric` ]i inductivitatea parazit` . Absorb\ia dielectric` produce o sc`dere a capacit`\ii
cu frecven\a , care se manifest` p@n` la o frecven\` la care devine predominant` cre]terea
capacit`\ii datorit` inductivit`\ii parazite . Varia\ia capacit`\ii cu frecven\a are un minim , la o
frecven\` cu at@t mai mic` cu c@t capacitatea este mai mare . La condensatoarele cu dielectric solid
inductivitatea parazit` este datorat` , [n mare parte , arm`turilor [nf`]urate [n form` de spiral` ; la
aceste condensatoare frecven\a maxim` de utilizare poate fi foarte cobor@t`, [n special [n cazul
capacit`\ilor mari .
D. Etaloane de inductivitate . Sunt mai pu\in folosite dec@t etaloanele de capacitate.
Constau din bobine de construc\ie special` (f`r` miez feromagnetic) , cu o bun` stabilitate [n timp ,
varia\ie mic` a inductivit`\ii cu temperatura , independen\a inductivit`\ii de curentul prin bobin` ,
c@mp magnetic al bobinei c@t mai redus . Stabilitatea anual` este de ordinul 10 ppm , iar
coeficientul de temperatur` [ntre 10 ]i 30 ppm / K .
Principalul dezavantaj al bobinelor , [n compara\ie cu condensatoarele , este acela c` ofer`
o reactan\` mult mai impur` , mai ales la frecven\e joase ; rezisten\a echivalent` serie este mare ,
iar inductivitatea variaz` puternic cu frecven\a . {n plus , cuplajele magnetice cu exteriorul sunt mai
greu de evitat . La frecven\e [nalte , unele dezavantaje enumerate pot fi [n mare parte [nl`turate ]i
utilizarea bobinelor este mai frecvent` at@t [n circuitele unor
aparate de m`surare , c@t ]i ca elemente de referin\`
independente . Pentru frecven\e [ntre 50 KHz ]i 100 MHz , se
construiesc bobine cu factor de calitate [ntre 100 ]i 600 .
Valorile inductivit`\ii sunt astfel alese , [nc@t la
frecven\a de lucru , rezonan\a s` aib` loc cu o capacitate [ntre
50 pF ]i 500 pF . {n mod obi]nuit se poate conta pe o stabilitate
a inductivit`\ii de 0,1 ... 2 % . Printr-o corect` ecranare
electromagnetic` , cuplajul cu exteriorul este practic eliminat .
Varia\ia cu frecven\a a inductivit`\ii este datorat`
capacit`\ii parazite a bobinei , care poate fi echivalat` cu o
capacitate [ntre borne (figura 1.18). Efectul altor elemente ,
precum ]i al modului de conexiune , este de obicei neglijabil . Inductivitatea la o frecven\` f este :


C L 1
L
L
2
e

, (1.25)
unde L
e
este inductivitatea echivalent` la frecven\a

2
f ; L - inductivitatea la o frecven\`
joas` ; C - capacitatea proprie a bobinei .

L
R
C
Fig. 1.18. Schema echivalent`
a unui inductor .
14
La bobinele de inductivitate mare , varia\ia cu frecven\a este foarte accentuat` . De exemplu
, dac` L = 10 H ]i C = 100 pF , inductivitatea este cu aproximativ 4 % mai mare la 1 KHz dec@t la
frecven\e foarte joase .

1.4.3. Etaloane de transfer

Etaloanele de transfer asigur` etalonarea tuturor tipurilor de aparate de m`surare , [n
intervale largi de valori ale m`rimii de m`surat , pentru m`rimi constante sau variabile [n timp etc .
Etaloanele de transfer sunt de obicei aparate de m`surare de tip ]i execu\ie special` , de mare
precizie . De exemplu , pentru tensiune continu` etaloanele de transfer sunt compensatoarele de
c.c. [mpreun` cu divizoare rezistive de precizie ; pentru curent alternativ sunt transformatoarele de
curent , divizoarele inductive de curent , comparatoarele inductive de curent .
Etaloanele de cea mai [nalt` precizie , folosite ca baz` unic` legal` pentru transmiterea
unit`\ilor de m`sur` celorlalte etaloane constituie etaloanele na\ionale ]i ele sunt p`strate la
Institutul Na\ional de Metrologie . Etaloanele na\ionale [mpreun` cu celelalte etaloane din
economie formeaz` , prin unicitate ]i structur` unitar` pe trepte de precizie , sistemul na\ional de
etaloane ]i constituie baza ]tiin\ific` , tehnic` ]i legal` , de referin\` , a tuturor m`sur`rilor efectuate
pe [ntreg teritoriul \`rii , precum ]i [n rela\iile economice ]i tehnico - ]tiin\ifice cu alte \`ri .

1.5. Metode de m`surare

Metoda reprezint` un sistem de reguli sau principii de cunoa]tere ]i de transformare a
realit`\ii obiective . Metodele care conduc la cunoa]terea valorilor m`rimilor se numesc metode de
m`surare . Metodele de m`surare care determin` conversia semnalului de studiat [ntr-o m`rime
electric` se numesc metode electrice de m`surare .
Orice m`surare este o compara\ie .
Observa\ie . {n continuare prin m`surare se va [n\elege numai m`surarea direct` . M`surarea indirect`
, [n sensul calcul`rii valorii unei m`rimi [n func\ie de altele m`surate direct , este de fapt un ansamblu de mai
multe m`sur`ri .
Prezen\a m`rimii de referin\` (a etalonului) , chiar dac` uneori este mai pu\in evident` , este
indispensabil` .
Se deosebesc m`sur`ri prin compara\ie simultan` ]i m`sur`ri prin compara\ie succesiv`
.La compara\ia simultan` , m`rimea de m`surat este comparat` nemijlocit cu o m`rime de referin\`
de aceea]i spe\` : de exemplu , o tensiune U
x
este comparat` cu o tensiune de referin\` U
r
cu
ajutorul unui compensator de c.c. La compara\ia succesiv` , m`rimea de referin\` (sau etalon) nu
este prezent` la fiecare m`surare ; ea serve]te pentru calibrarea ini\ial` (gradarea) ]i eventual
calibrarea periodic` a unui aparat de m`surare , care p`streaz` [n memoria sa informa\ia de
calibrare ; aceast` informa\ie , primit` de la etalon o singur` dat` , este apoi transmis` de aparat cu
ocazia fiec`rei m`sur`ri . Deci , la compara\ia simultan` transferul de informa\ie se face [n acela]i
timp de la etalon ]i de la m`rimea de m`surat , prin intermediul aparatului de compara\ie , la
operatorul uman , pe c@nd la compara\ia succesiv` transferul de informa\ie se face [n dou` etape ,
odat` pe calea etalon - aparat de m`surare (la calibrare) , ]i apoi pe calea m`rime de m`surat -
aparat de m`surare - operator uman (la m`surare) .

1.5.1 M`sur`ri prin compara\ie simultan`

M`rimea de m`surat poate fi comparat` fie cu un etalon de valoare apropiat` sau egal`, fie
cu un etalon de valoare diferit` . Cele dou` categorii de compara\ii pot fi denumite compara\ie 1/1,
respectiv compara\ie 1/n .
Compara\ia 1/1 poate fi direct` sau indirect` , dup` cum m`rimea de m`surat este
comparat` cu m`rimea de referin\` nemijlocit , respectiv prin intermediul unui aparat de compara\ie
(comparator) .
Compara\ia 1/1 direct` se face prin metoda diferen\ial` sau prin metoda de zero .
15
a. Metoda diferen\ial` const` [n m`surarea nemijlocit` a diferen\ei dintre m`rimea de
m`surat ]i m`rimea de referin\` cunoscut` , de valoare apropiat` de cea a m`rimii de m`surat :

x = x
0
+ d , (1.26)

unde : x este valoarea m`rimii de m`surat ; x
0
- valoarea de referin\` , cunoscut` ; d - diferen\a
m`surat` direct .
Contribu\ia erorii aparatului de m`surare la eroarea total` a m`sur`rii este neglijabil` , dac`
valorile x ]i x
0
sunt suficient de apropiate . {ntr- adev`r , scriind


x
d
x
x
x
x
0

+

, (1.27)

sau


x
d
d
d
x
x
x
x
0

, (1.28)

se observ` c` , dac` raportul d / x este suficient de mic , influen\a erorii relative d / d este
neglijabil` [n eroarea relativ` x / x a m`sur`rii . Rezultatul se ob\ine practic cu acee]i eroare cu
care se cunoa]te valoarea de referin\` x
0
.
b. Metoda de zero este un caz particular al metodei diferen\iale , [n care diferen\a d este
adus` la zero (d = 0) . Evident , [n acest caz aparatul de m`surare este folosit doar ca indicator de
zero ]i eroarea sa nu intervine [n m`surare .
Metodele diferen\ial` ]i de zero sunt [n general cele mai precise metode de m`surare ,
deoarece [n aceste metode influen\a aparatului de m`surare este minim` . Ele au dezavantajul c`
necesit` un etalon de valoare apropiat` de valoarea m`rimii de m`surat , respectiv de un etalon de
valoare variabil` .
Compara\ia 1/1 indirect` se poate face prin metoda compara\iei simple , prin metoda
substitu\iei sau prin metoda permut`rii .
a. Metoda compara\iei simple const` [n compararea celor dou` m`rimi - m`rimea de
m`surat ]i m`rimea de referin\` - cu ajutorul unui aparat de m`surare numit comparator 1/1 , care
folose]te un procedeu de m`surare diferen\ial sau de zero . Metoda se aplic` [n special la
compararea a dou` rezisten\e , a dou` capacit`\i sau a dou` inductivit`\i . Comparatorul este o
punte cu bra\e egale , care fie indic` direct diferen\a dintre m`rimile comparate (m`surare
diferen\ial`) , fie se aduce la echilibru printr-o u]oar` modificare a raportului bra\elor (m`surare de
zero) . Rezultatul m`sur`rii prin compara\ie simpl` este afectat de eroarea comparatorului , ceea ce
reprezint` un important neajuns .
b. Metoda substitu\iei , numit` ]i metoda efectelor egale , elimin` eroarea comparatorului
printr-o dubl` m`surare . Cele dou` m`rimi de comparat se aplic` succesiv la acelea]i borne ale
aparatului , egalitatea lor fiind semnalat` de faptul c` au acela]i efect asupra aparatului . {n acest fel
, eroarea aparatului este eliminat` , deoarece ea intervine la fel [n ambele m`sur`ri . Practic ,
comparatorul folosit [n acest scop are raportul stabil , dar nu neap`rat egal cu 1 , ]i reglabil [n limite
restr@nse , [nc@t prin reglaj stabilitatea s` nu fie afectat` . La prima m`surare , [ntr-un bra\ se aplic`
m`rimea de referin\` x
0
, iar [n cel`lalt bra\ o m`rime constant` x
t
(numit` tar`) , care nu trebuie
cunoscut` , dar care trebuie s` fie stabil` [n cursul m`sur`rii . Se ob\ine :

( )
t 1 0
x k k x + , (1.29)

unde k este raportul comparatorului , iar
1
k este o mic` varia\ie dat` lui k .
La a doua m`surare , x
0
este substituit prin x (m`rimea de m`surat) :

( )
t 2
x k k x + , (1.30)
16

unde
2
k este noua varia\ie dat` lui k , pentru echilibrarea comparatorului .
Din (1.29) ]i (1.30) rezult` :


1
2
0
k k
k k
x
x
+
+
(1.31)

sau , deoarece
1
k << k ]i
2
k << k ,


0
1 2
x
k
k k
1 x
,
_

+ . (1.32)

Dac` x este apropiat de x
0
, m`rimea ( )
1 2
k k / k este mic` fa\` de 1 ]i eroarea introdus`
de comparator este neglijabil` .
c. Metoda permut`rii reprezint` o alt` posibilitate de eliminare a erorii comparatorului, [n
cazul unei compara\ii 1/1 . {n acest caz , raportul k al comparatorului trebuie s` aib` o valoare
apropiat` de 1 , dar nu trebuie cunoscut` cu precizie . Se fac dou` m`sur`tori . La prima m`surare,
m`rimile de comparat x ]i x
0
se aplic` la cele dou` intr`ri ale comparatorului . Rezult`:

( )
0 1
x k k x + , (1.33)

unde
1
k este o mic` varia\ie a raportului k .
La a doua m`surare se schimb` locul lui x cu x
0
(se permut` m`rimea de m`surat cu
referin\a) . Se ob\ine :

( ) x k k x
2 0
+ , (1.34)

unde
2
k este noua varia\ie dat` lui k .
Din rela\iile (1.33) ]i (1.34) se ob\ine :


2
1
0
k k
k k
x
x
+
+
. (1.35)

Deoarece
1
k << k ]i
2
k << k ,


k 2
k k
1
k
k k
1
k
k
1
k
k
1
x
x
2 1 2 1
2
1
0


+

+

+
, (1.36)

sau , pun@nd k = 1 ,


0
2 1
x
2
k k
1 x
,
_

+ . (1.37)

Termenul ( )
2 1
k k / 2 fiind mic fa\` de 1 , ca ]i la metoda substitu\iei , eroarea
introdus` de comparator este neglijabil` .
17
Metodele substitu\iei ]i permut`rii sunt folosite deseori pentru m`surarea cu cea mai mare
precizie a rezisten\ei , capacit`\ii ]i inductivit`\ii .
Compara\ia 1/ n intervine frecvent [n tehnica m`sur`rii m`rimilor electrice , datorit`
faptului c` cele mai bune etaloane electrice au fie o valoare unic` (etalonul de tensiune) , fie valori
discrete de forma 10
n
(etaloanele de rezisten\`) sau 1 ; 2 ;
n
10 5 (etaloanele de capacitate ]i
inductivitate) .
Exist` dou` posibilit`\i de a compara simultan dou` m`rimi de valori diferite : metode de
adi\ionare ([nsumare) , prin combinarea mai multor etaloane astfel [nc@t s` permit` [n final o
compara\ie 1/1 , ]i metode de raport , [n care se folose]te un dispozitiv de raport intermediar pentru
compara\ie .
a. Metodele de adi\ionare se bazeaz` pe aditivitatea unora din etaloanele m`rimilor
electrice . De exemplu , etaloanele de tensiune legate [n serie sunt practic perfect aditive , [n sensul
c` tensiunea lor total` este egal` cu suma tensiunilor fiec`rui etalon [n parte (cu respectatea
anumitor condi\ii de izolare) . La fel , etaloanele de rezisten\` legate [n serie ]i etaloanele de
capacitate legate [n paralel sunt , [n anumite condi\ii , aproape perfect aditive .
Metodele de adi\ionare sunt [n general greoaie ]i laborioase . Ele se folosesc numai [n laboratoare
metrologice pentru compararea etaloanelor .
b. Metodele de raport sunt de obicei metode de zero [n care una din m`rimi este
comparat` cu o frac\iune a celeilalte m`rimi , ob\inut` cu ajutorul unui dispozitiv de raport . Cel
mai simplu dispozitiv de raport este divizorul (de tensiune sau de curent) , rezistiv , inductiv sau
capacitiv .
Cele mai r`sp@ndite metode de raport sunt metoda compens`rii ]i metoda de punte .
Ecua\ia caracteristic` metodelor de raport este :


0
x k x , (1.38)
unde : x este m`rimea de m`surat ; x
0
- m`rimea de referin\` ; k - parametru caracteristic
dispozitivului de raport .
{n practic` se folosesc dispozitive de raport cu parametrul k variabil [n limite largi . {n acest
fel , pot fi efectuate m`sur`ri [n interval larg de valori prin compara\ie cu un singur etalon .

1.5.2. M`sur`ri prin compara\ie succesiv`
Acestea sunt specifice aparatelor de m`surare indicatoare [n care au loc una sau mai multe
conversii ale m`rimii de m`surat . Astfel , la un aparat indicator electromecanic (de exemplu
magnetoelectric) , cu cuplu rezistent produs de un element elastic , o compara\ie propriu - zis` are
loc [ntre cuplul activ (propor\ional cu curentul de m`surat) ]i cuplul rezistent (propor\ional cu
unghiul de rota\ie al dispozitivului mobil) . Cuplul rezistent este , la r@ndul lui, propor\ional cu
curentul de calibrare al aparatului (la calibrarea ini\ial`) .{n acest fel , se poate considera c`
elementul elastic [mpreun` cu acul indicator ]i scara gradat` p`streaz` informa\ia de calibrare ,
juc@nd rol de memorie a aparatului . M`surarea este o compara\ie succesiv` [ntre m`rimea de
m`surat (curentul de m`surat) ]i curentul de calibrare, dar transferat` [ntr-o compara\ie simultan`
[ntre dou` m`rimi mecanice (momente) , unul creat prin conversia m`rimii de m`surat ]i altul
generat de elementul de memorie al aparatului .
Un proces asem`n`tor are loc la un multimetru numeric cu conversie tensiune - timp .
M`rimea de m`surat este convertit` [ntr-o tensiune continu` propor\ional` , iar aceasta este
comparat` cu o tensiune liniar cresc`toare [n timp . Panta de cre]tere [n timp a acestei tensiuni este
propor\ional` cu tensiunea de calibrare a aparatului (la calibrarea ini\ial`) . Deci, generatorul
tensiunii liniar variabile joac` rolul de memorie a aparatului , [nmagazin@nd informa\ia de calibrare
la prima etap` a compara\iei succesive . {n a doua etap` , adic` la fiecare m`surare , are loc o
compara\ie simultan` [ntre m`rimea convertit` [n tensiune ]i tensiunea liniar variabil` . Durata p@n`
la coinciden\a celor dou` tensiuni este m`sura m`rimii aplicate la intrarea aparatului . {n continuare
este prezentat` analogia celor dou` cazuri .
La un ampermetru magnetoelectric , momentul cuplului activ M
a
este propor\ional cu
intensitatea curentului I de m`surat
18

I k M
1 a
, (1.38)

iar momentul cuplului rezistent M
r
este propor\ional cu unghiul de devia\ie al indicatorului


2 r
k M . (1.39)

Pentru M
a
= M
r
, rezult` unghiul afi]at de aparat

I
k
k
2
1
. (1.40)

La un multimetru numeric cu conversie tensiune - timp , tensiunea intermediar` U
i
(tensiunea dup` conversie) este propor\ional` cu m`rimea x de m`surat (tensiune , curent continuu
sau alternativ , rezisten\` etc .)

x k U
1 i
, (1.41)

iar tensiunea de compara\ie liniar cresc`toare [n timp U
c
este propor\ional` cu timpul

t k U
2 c
. (1.42)

Din U
i
= U
c
rezult`

x
k
k
t
2
1
, (1.43)

rela\ie care exprim` [n esen\` conversia tensiune - timp .
Se poate deduce c` o caracteristic` comun` a metodelor de compara\ie succesiv` este
existen\a memoriei pentru stocarea informa\iei de calibrare . Principalele variante ale aparatelor
bazate pe metoda compara\iei succesive sunt cele cu memorie mecanic` (aparate electromecanice)
]i cele cu memorie electric` (aparate electronice) .
La metoda compara\iei succesive o surs` important` de erori este aceea a instabilit`\ii
memoriei aparatului . {n func\ie de instabilitatea [n timp a acesteia , trebuie adoptat` o anumit`
perioad` de recalibrare a aparatului .Trebuie remarcat c` multe aparate de m`surare permit
efectuarea de m`sur`ri dup` mai multe din metodele enumerate . De exemplu , un voltmetru
diferen\ial poate m`sura printr-o metod` de raport (folosit ca un compensator) , metod` de
compara\ie succesiv` (folosit ca voltmetru indicator) sau printr-o metod` combinat` . De asemenea
, cu un Q - metru se poate m`sura o reactan\` prin compara\ie 1/1 (substitu\ie) sau o rezisten\` prin
metod` de compara\ie succesiv` .

1.6. Aparatul de m`surare

Sub forma sa cea mai simpl` , aparatul de m`surare genereaz` o m`rime de ie]ire y , func\ie
de m`rimea de intrare x (figura 1.19)

( ) x f y . (1.44)

19
{n general , m`rimea de ie]ire depinde nu numai de m`rimea de intrare , ci ]i de alte m`rimi
care influen\eaz` aparatul . Aceste m`rimi sunt numite m`rimi de influen\` . Printre acestea , cele
mai obi]nuite sunt m`rimile caracteristice mediului [n care se face m`surarea (temperatura ,
presiunea , umiditatea etc .) , m`rimi perturbatoare electromagnetice (c@mpuri electrice ]i magnetice
, semnale perturbatoare transmise prin re\eaua de alimentare etc .) , precum ]i m`rimi proprii
obiectului supus m`sur`rii , dar nedorite pentru m`surarea [n cauz` (de exemplu ,tensiunea de mod
comun [n cazul unui voltmetru cu intrare flotant`) . De asemenea , m`rimea de ie]ire a aparatului
de m`surare depinde de comenzile care au fost date aparatului , prin organele de comand` cu care
acesta este prev`zut .
O reprezentare mai general` a aparatului de m`surare are forma din figura 1.20 . {n cazul
unui aparat de m`surare cu m m`rimi de ie]ire ]i n m`rimi de m`surat , influen\at de p m`rimi de
influen\` ]i prev`zut cu q comenzi diferite , pentru fiecare m`rime de ie]ire se poate scrie o expresie
de forma :

y
i
= f ( x
1
, x
2
, ... , x
n
, v
1
, v
2
, ... , v
p
, c
1
, c
2
, ... , c
q
) ; i = 1 , 2 , ... , m , (1.45)
unde : y
i
sunt m`rimi de ie]ire ; x
i
- m`rimi de m`surat ; v
i
- m`rimi de influen\` ; c
i
- comenzi ale
aparatului .
Pentru anumite comenzi c
i
date , varia\ia m`rimii de ie]ire poate fi exprimat` [n func\ie de
varia\iile
i
x ]i
i
v (presupuse mici ) ale m`rimilor de intrare , respectiv de influen\` :


p
p
2
2
1
1
n
n
2
2
1
1
i
v
v
f
... v
v
f
v
v
f
x
x
f
... x
x
f
x
x
f
y

+ +

+ +

; (1.46)
i = 1 , 2 , ... , m .
Derivatele
i
x
f

reprezint` sensibilit`\ile utile ale aparatului de m`surare , iar derivatele

i
v
f

reprezint` sensibilit`\ile parazite ale aparatului . Sensibilit`\ile utile trebuie s` aib` valori precise ]i
c@t mai stabile [n timp (deoarece ele determin` [n principal erorile aparatului) . Sensibilit`\ile

M`rime de ie]ire (y) M`rime de intrare (x)
Aparat de
m`surare
Fig.1.19. Reprezentarea aparatului de m`surare
sub forma sa cea mai simpl` .

Comenzi
v
p
v
1
y
2
x
n
x
2
x
1
...
c
2
c
1
Aparat
de m`surare
M`rimi
de influen\`
v
2
...
c
q
y
1
y
m
M`rimi
de
m`surat
M`rimi
de
ie]ire
Fig. 1.20. Reprezentarea general` a aparatului de m`surare .
20
parazite nu trebuie s` aib` valori bine determinate , dar trebuie s` fie sub anumite limite admise
pentru aparat .
M`rimile de intrare ale aparatului sunt caracterizate prin :
natura m`rimii ( tensiune , curent , putere , rezisten\` etc .) ;
intervalul de valori m`surabile (valoarea minim` , valoarea maxim` ) ;
varia\ia [n timp (m`rimi constante , variabile periodic sau variabile neperiodic ) .
M`rimile de m`surat sunt aplicate la bornele de intrare ale aparatului . De regul` , pentru
m`surarea tensiunii ]i curentului ( m`rimi de grad 1 ) aparatele sunt prev`zute cu dou` borne de
intrare , pentru m`surarea puterii ]i energiei (m`rimi de grad 2 ) cu patru borne de intrare , iar
pentru m`surarea rezisten\ei capacit`\ii ]i inductivit`\ii (m`rimi de grad 0 ) cu dou`, trei sau patru
borne de intrare . Din punct de vedere practic , prezint` importan\` izolarea bornelor fa\` de masa
aparatului ( carcasa metalic` ) . Aparatele la care una din borne este conectat` electric la mas` se
numesc aparate cu intrare nesimetric` . Bornele izolate fa\` de mas` se numesc borne flotante .
Dac` este necesar` ecranarea electrostatic` complet` a circuitului de m`surare se folosesc borne
coaxiale ( sau conectoare coaxiale ) .
Semnalele de ie]ire ale aparatului de m`surare pot fi adresate operatorului uman sau unui
sistem tehnic interconectat cu aparatul ( pentru prelucrare ulterioar` , [nregistrare , comand` etc). {n
primul caz , semnalele de ie]ire sunt de obicei vizuale ]i mai rar auditive ; semnalele vizuale au
form` analogic` sau numeric` . {n al doilea caz , semnalele de ie]ire sunt de obicei electrice ]i pot fi
, la r@ndul lor , analogice ( de cele mai multe ori o tensiune continu` ) , sau numerice ( tensiune [n
impulsuri ) .
Comenzile cele mai importante pot fi din urm`toarele categorii :
func\iune ( de exemplu , m`surarea tensiunii , a curentului ]i a rezisten\ei la un multimetru) ;
game de m`surare ;
calibrare intern` ;
reglarea zeroului ;
echilibrare ( la compensatoare , pun\i ) ;
repetarea m`sur`rii .
Aparatele de m`surare specializate pot avea numeroase alte comenzi .
Toate comenzile aparatelor de m`surare pot fi [mp`r\ite [n dou` grupe :
pentru introducere de date ;
de manevrare a aparatului .
Acestea din urm` pot fi automatizate complet ( de exemplu , echilibrarea unei pun\i ).
Comenzile de introducere a datelor pot fi automatizate par\ial sau complet .

1.6.1. Structura aparatelor de m`surare

Rela\ia (1.44) dintre m`rimile de ie]ire ]i de intrare ale unui aparat de m`surare se
realizeaz` de obicei prin mai multe conversii succesive , [n care intervin m`rimile intermediare x
1
,
x
2
, ... , x
n
:

x
1
= f
1
(x) , x
2
= f
2
(x
1
) , ... , x
n
= f
n
(x
n-1
) , y = f
n+1
(x
n
) . (1.47)

M`rimile x
1
, x
2
, ... , x
n
pot fi m`rimi fizice de acee]i natur` sau diferite , constante sau
variabile [n timp . Fiecare conversie are loc [ntr-un dispozitiv numit convertor (sau traductor ) .

y x
n-1
x
2
x
x
1
x
n
f
1
f
2
f
n
f
n+1
Fig. 1.21. Schema de interconectare a convertoarelor [n bucl` deschis` .
x
r
x + x
r
x
y
A

21
Schema cea mai simpl` de interconectare a convertoarelor este cea [n cascad` , ca [n figura 1.21.
Aceast` schem` este numit` ]i [n bucl` deschis` . Deseori sunt utilizate ]i scheme [n bucl` [nchis` ;
cea mai simpl` asemenea schem` este reprezentat` [n figura 1.22 . Schemele [n bucl` [nchis` con\in
practic numai convertoare liniare . Pentru aparatul din figura 1.22 se pot scrie ecua\ii asem`n`toare
celor ale unui amplificator cu reac\ie :

( )
r
x x A y + ; y x
r
, (1.48)

de unde rezult` func\ia de transfer :

x
A 1
A
y

. (1.49)

De obicei A < 0 ]i A >> 1 , [nc@t func\ia de transfer devine :

x
1
y

, (1.50)

depinz@nd numai de propriet`\ile convertorului de reac\ie .
Cele dou` scheme structurale de baz` , din fig. 1.21 ]i 1.22 , sunt caracteristice aparatelor
cu conversie direct` , respectiv aparatelor cu compensare (sau aparatelor cu echilibrare ) .
{n aparatele cu conversie direct` fluxul informa\iei de m`surare are un singur sens , de la
intrare c`tre ie]ire .
Sensibilitatea global` a aparatului este egal` cu produsul sensibilit`\ilor elementelor
componente , iar la eroarea global` contribuie deopotriv` erorile tuturor elementelor aparatului.
{n aparatele cu compensare exist` un dublu sens al informa\iei , datorit` conversiei directe
prin elementul A ]i conversiei inverse prin elementul . Alte particularit`\i ale acestor aparate sunt
: existen\a [n componen\a lor a unei surse de referin\` , consumul redus de putere la intrare etc .
Sensibilitatea ]i eroarea global` a aparatului sunt determinate aproape integral de elementul ]i nu
depind practic de elementul A .
Exist` ]i scheme structurale mai complicate , cu convertoare legate [n paralel , serie - paralel
]i [n alte moduri . De exemplu , [n aparatele care m`soar` putere sau energie (m`rimi de grad 2)

1 b 1 a
x x k y
x
b1
x
a
x
b
f
1
f
2
x
x
a1
a.
x
a
x
b
f
1
f
2
x
a1
x
b1
:
1 b
1 a
x
x
k y
b.
Fig. 1.23. Scheme structurale de aparate de m`surare cu dou` intr`ri ]i o ie]ire .
22
intervin convertoare multiplicatoare , cu dou` intr`ri ]i o ie]ire ; [n acest caz , o por\iune din schema
structural` poate fi ca [n figura 1.23.a . Asem`n`tor , [n aparatele care m`soar` impedan\e (m`rimi
de grad 0) prin metode tip ampermetru - voltmetru , intervin convertoare de [mp`r\ire , ca [n figura
1.23.b .
Fiecare convertor poate fi privit ca un element diport (o intrare ]i o ie]ire) , cuadripol (dou`
intr`ri ]i dou` ie]iri) triport (dou` intr`ri ]i o ie]ire) etc .
Dup` locul pe care [l ocup` [n schema structural` a aparatului de m`surare , se deosebesc:
convertoare de intrare ;
convertoare intermediare ;
convertoare de ie]ire .
Convertoarele de intrare au ca m`rimi de intrare chiar m`rimea de m`surat . Ele trebuie s`
[ndeplineasc` condi\ii deosebite [n ceea ce prive]te interac\iunea cu obiectul supus m`sur`rii .
Convertoarele intermediare efectueaz` opera\iile necesare aducerii semnalului de m`surare
la forma convenabil` utiliz`rii finale .
Convertoarele de ie]ire au ca m`rimi de ie]ire semnalele care se transmit fie operatorului
uman prin afi]area rezultatului m`sur`rii , fie altor dispozitive [n vederea [nregistr`rii sau prelucr`rii
ulterioare .
Din punctul de vedere al izol`rii electrice [ntre ie]ire ]i intrare , convertoarele pot fi :
cu o born` comun` ;
cu ie]irea izolat` de intrare .
Convertoarele obi]nuite au o born` a ie]irii comun` cu o born` a intr`rii . Izolarea ie]irii se
realizeaz` cu ajutorul transformatoarelor sau al cuploarelor optoelectronice .

1.6.2. Aparate analogice ]i aparate numerice

Rezultatul final al unei m`sur`ri se exprim` practic totdeauna printr-un num`r . Deci
rezultatul m`sur`rii variaz` discret , [n opozi\ie cu valoarea m`rimii de m`surat , care [n cele mai
multe cazuri variaz` continuu . Procesul de m`surare con\ine deci , ca etap` obligatorie ,
discretizarea valorii m`surate . Opera\ia de discretizare o poate face operatorul uman sau chiar
aparatul de m`surare . {n primul caz , aparatul de m`surare furnizeaz` informa\ia de m`surare sub
forma unei m`rimi fizice variabile continuu , a c`rei valoare este u]or sesizabil` de c`tre om (de
obicei , deplasarea indicatorului [n fa\a sc`rii gradate) . Aparatul de m`surare se nume]te [n acest
caz aparat analogic . Operatorul uman apreciaz` indica\ia aparatului ]i o exprim` sub forma unui
num`r .

Fig. 1.24. Func\ia de transfer a unui aparat de m`surare : a - analogic ; b - numeric .
y
x
a.
x
b.
y
23
{n al doilea caz , aparatul de m`surare furnizeaz` informa\ia de m`surare direct sub forma
unui num`r . Acest aparat de m`surare se nume]te aparat numeric .
Aparatul de m`surare analogic are [n structura sa numai elemente analogice , caracterizate
prin varia\ie continu` a m`rimilor de intrare ]i de ie]ire . El poate fi privit ca un instrument de
simpl` transformare a m`rimii de m`surat [ntr-o alt` m`rime fizic` , a c`rei valoare s` fie sesizabil`
de om .
Aparatul de m`surare numeric are [n structura sa ]i elemente caracterizate prin varia\ie
discontinu` (discret`) a m`rimilor . M`rimea de m`surat , dup` conversie [ntr-o m`rime fizic`
convenabil` , este cuantizat` , adic` divizat` [n trepte de o anumit` fine\e (figura 1.24) . Num`rul
treptelor d` valoarea m`rimii de m`surat . Aceast` opera\ie este numit` conversie analog - numeric`
. Practic , se folosesc semnale electrice sub form` de impulsuri care pe baza unui anumit cod , sunt

Convertor
m`rime de m`surat -
tensiune continu`
Convertoare
intermediare
Adaptor
Fig. 1.25. Structura tipic` a unui aparat de m`surare analogic .

Convertor
m`rime de m`surat -
tensiune continu`
Convertor
tensiune - cod
Bloc de stocare
a informa\iei ]i
conversie
Afi]are
a.

Convertor
m`rime de m`surat -
interval de timp
Circuit
poart`
Generator
de impulsuri de
frecven\` constant`
Num`r`tor Afi]are
b.

Convertor
m`rime de m`surat -
frecven\`
Circuit
poart`
Generator
de intervale de
timp constante
Num`r`tor Afi]are
c.
Fig. 1.26. Structuri tipice ale aparatelor de m`surare numerice , folosind ca m`rime
intermediar` : a. - o tensiune continu` ; b. - un interval de timp ; c. - o frecven\` .
24
puse [n coresponden\` cu treptele de divizare ale m`rimii de m`surat . Semnalele numerice sunt
prelucrate [n mod corespunz`tor ]i folosite pentru realizarea afi]`rii numerice a rezultatului .
{n aparatele de m`surare analogice , pentru prelucrarea informa\iei de m`surare se folose]te
cel mai frecvent o tensiune continu` ca m`rime fizic` intermediar` (figura 1.25) . Partea de intrare a
aparatului de m`surare (convertorul de intrare) converte]te m`rimea de m`surat [n tensiune
continu` , care este apoi amplificat` , divizat` sau supus` altor opera\ii . Valoarea acestei tensiuni
este propor\ional` cu m`rimea de m`surat .
{n aparatele de m`surare numerice se folose]te ca m`rime fizic` intermediar` fie o tensiune
continu` , fie un interval de timp sau o frecven\` (figura 1.26) . {n primul caz , (figura 1.26 , a)
partea de intrare a aparatului este asem`n`toare cu cea a aparatului analogic . Urmeaz` un
convertor tensiune - cod , care genereaz` un grup de impulsuri [n coresponden\` cu valoarea
tensiunii continue , pe baza unui anumit cod . Informa\ia con\inut` [n grupul de impulsuri este
stocat` [ntr - un bloc de memorie ]i apoi convertit` [n cod zecimal pentru afi]are .
{n al doilea caz, (figura 1.26 , b ]i 1.26 , c) la intrarea aparatului se afl` un convertor , care
genereaz` fie un interval de timp de durat` propor\ional` cu valoarea m`rimii de m`surat , fie un
semnal periodic de frecven\` propor\ional` cu m`rimea de m`surat . {n ambele variante , un circuit
poart` permite trecerea unui num`r de impulsuri propor\ional cu valoarea m`rimii de m`surat , la
un num`r`tor ]i la unitatea de afi]are .
Afi]area analogic` este caracterizat` prin lungimea sc`rii gradate , fine\ea diviz`rii (num`rul
de diviziuni) ]i mobilitatea indicatorului. Toate aceste caracteristici determin` rezolu\ia afi]`rii (sau
capacitatea ei), exprimat` prin num`rul de pozi\ii distincte ale indicatorului care pot fi apreciate .
Rezolu\ia afi]`rii analogice este , de regul` , de ordinul 10
-2
ceea ce [nseamn` 100 puncte (trepte)
de m`surare .
Afi]area numeric` este caracterizat` prin num`rul de cifre zecimale afi]ate , care determin`
rezolu\ia afi]`rii . Dac` cifrele de orice rang pot lua toate valorile de la 0 la 9 , rezolu\ia este 10
-n
,
echivalent` cu 10
n
puncte de m`surare , unde n este num`rul rangurilor de cifre zecimale afi]ate .
Afi]area se nume]te [n acest caz cu n cifre sau cu 10
n
puncte de m`surare. De exemplu , dac` n =
4 , este vorba de o afi]are numeric` cu 4 cifre ; num`rul maxim care poate fi afi]at este 9999 , iar
rezolu\ia este 10
-4
(10000 puncte de m`surare) . Deseori , prima cifr` a afi]`rii (rangul zecimal cel
mai [nalt) poate avea un num`r limitat de valori , de exemplu numai 0 ]i 1 sau 0 , 1 , 2 sau 3 . Dac`
, de exemplu n = 4 ]i prima cifr` afi]at` este 0 sau 1 , num`rul maxim afi]abil este 1999 ]i afi]area
se nume]te cu 31/2 cifre (sau cu 2000 puncte de m`surare ) .

1.6.3. Caracteristici metrologice ale aparatelor de m`surare

Caracteristicile metrologice ale aparatelor de m`surare sunt caracteristici care se refer` la
comportarea aparatelor de m`surare [n raport cu obiectul supus m`sur`rii , cu mediul ambiant ]i cu
operatorul uman . Ele se exprim` prin parametri func\ionali (parametri exteriori) referitori la
m`rimile de intrare , de ie]ire ]i de influen\` , precum ]i la comenzile aparatului - f`r` s` implice
structura sa intern` .
1.Interval de m`surare. Prin interval de m`surare se [n\elege intervalul dintre valoarea
minim` ]i valoarea maxim` m`surabile cu un aparat de m`surare . {n aceast` accep\iune, valoarea
minim` m`surabil` poate fi considerat` ca determinat` de pragul de sensibilitate sau de rezolu\ia
aparatului . Evident , aceasta va fi m`surat` cu o eroare de obicei foarte mare . Din acest motiv , se
poate considera c` intervalul de m`surare constituie intervalul [n care m`surarea se face cu o eroare
care nu dep`]e]te anumite limite . De asemenea , intervalul de m`surare se poate considera ca fiind
intervalul [ntre zero ]i valoarea maxim` m`surabil` .
Intervalul de m`surare poate fi [mp`r\it [n game de m`surare (sau sc`ri de m`surare) .
Majoritatea aparatelor de m`surare de laborator sunt aparate cu mai multe game de m`surare.
Aparatele de m`surare de proces (industriale) au o singur` gam` de m`surare .
2.Rezolu\ie. Prin rezolu\ie se [n\elege cea mai mic` varia\ie a m`rimii de m`surat care
poate fi apreciat` pe indicatorul aparatului de m`surare (pe dispozitivul de afi]are a rezultatului).
25
No\iunea de rezolu\ie este legat` de dispozitivul de afi]are a rezultatului . Astfel , [n cazul
afi]`rii analogice , rezolu\ia este considerat` , de obicei , de o diviziune (uneori , de 1/2 sau 1/3
diviziuni , presupun@nd c` aparatul poate aprecia corect ]i frac\iunile de diviziune) . {n cazul afi]`rii
numerice , rezolu\ia este egal` cu o cifr` a ultimului rang zecimal (un digit) .
Rezolu\ia se exprim` , de obicei , [n unit`\i ale m`rimii de m`surat (de exemplu , [n
microvol\i , miliohmi etc .) . Deseori , rezolu\ia se exprim` ]i [n unit`\i relative (de exemplu , un
divizor de tensiune cu ]apte decade are o rezolu\ie de 10
-7
) .
3.Sensibilitate. Raportul dintre varia\ia m`rimii de ie]ire ]i varia\ia corespunz`toare a
m`rimii de intrare este sensibilitatea aparatului de m`surare :


dx
dy
S , (1.51)

unde : S este sensibilitatea ; y - m`rimea de ie]ire ; x - m`rimea de intrare .
La aparatele de m`surare numerice no\iunea de sensibilitate nu este folosit` .
{n cazul aparatelor de m`surare analogice cu scar` liniar` [ntre zero ]i o valoare maxim` ,
sensibilitatea este independent` de x ]i este dat` de rela\ia :


x
y
S . (1.52)


Pentru aceste aparate , se define]te ]i m`rimea invers` sensibilit`\ii numit` constanta
aparatului :


y
x
S
1
C . (1.53)

4.Prag de sensibilitate . Prin prag de sensibilitate se [n\elege cea mai mic` varia\ie a
m`rimii de m`surat care poate fi prezentat` cu certitudine satisf`c`toare de aparatul de m`surare, [n
condi\ii reale de func\ionare a acestuia .
No\iunea de prag de sensibilitate prezint` importan\` deoarece ea determin` [n ultim`
instan\` precizia maxim` pe care o poate avea un aparat de m`surare ]i valoarea minim` m`surabil`
a m`rimii de m`surat .
Pragul de sensibilitate este determinat de unul sau mai mul\i din urm`torii factori :
rezolu\ia aparatului de m`surare ;
fluctua\iile datorate perturba\iilor proprii ]i exterioare aparatului (zgomotul) ;
sensibilitatea indicatorului de nul (la aparatele care m`soar` prin metode de zero) .
Rezolu\ia unui aparat de m`surare poate fi m`rit` teoretic nelimitat prin extinderea sc`rii
gradate , multiplicarea optic` a devia\iei indicatorului , afi]area unor cifre [n plus (la aparatele
numerice) etc .
Nu acela]i lucru se poate afirma despre reducerea pragului de sensibilitate . Limita ultim` a
pragului de sensibilitate este impus` de zgomotul de agita\ie termic` , dat de formula lui Nyquist :

f R T K 4 U
zg
, (1.54)

sau


R
f T K 4
I
zg

, (1.55)

26
unde : U
zg
este valoarea efectiv` a tensiunii echivalente de zgomot ; I
zg
- valoarea efectiv` a
curentului echivalent de zgomot ; K - constanta lui Boltzmann ; T - temperatura absolut` ; R -
rezisten\a sursei de zgomot ; f - l`rgimea benzii de frecven\` [n care se face m`surarea .
Rela\iile (1.54) ]i (1.55) conduc la expresia :

f A f T K P
zg
, (1.56)

[n care :
R 4
U
P
2
zg
zg

este puterea de zgomot [ntr-o rezisten\` egal` cu R ; T K A .

{ntre banda de frecven\` f ]i timpul de cre]tere T
c
a m`rimii de ie]ire a aparatului , la
aplicarea unui semnal treapt` la intrare , exist` rela\ia :


c
T
35 , 0
f , (1.57)

valabil` la majoritatea tipurilor uzuale de aparate de m`surare .
Se poate considera c` dup` aproximativ 3T
c
indica\ia aparatului ajunge la valoarea final`,
deci


f
1
T 3 T
c m

(1.58)

poate fi admis` ca durata unei m`sur`ri . {nlocuind (1.58) [n (1.56) se ob\ine :


m
zg
T
A
P . (1.59)

{n aparatele de m`surare reale , pe l@ng` zgomotul propriu P
zg
exist` un zgomot suplimentar
, numit zgomot instrumental , datorat altor fenomene , perturba\iilor exterioare ]i diferitelor surse de
fluctua\ii . Se define]te factorul de zgomot :


zg
zgi
zg
zgi zg
P
P
1
P
P P
F +
+
, (1.60)

unde P
zgi
este puterea de zgomot instrumental .
Factorul de zgomot F este o caracteristic` important` a aparatelor de m`surare la care se
caut` realizarea unui prag de sensibilitate optim . El arat` de c@te ori este mai mare zgomotul
aparatului real fa\` de zgomotul unui aparat ideal , la care P
zgi
= 0 . La aparatele de m`surare uzuale
, factorul de zgomot poate avea valori mari , de ordinul zecilor sau sutelor . {n schimb , la aparatele
special construite pentru a m`sura tensiuni sau curen\i foarte mici , factorul de zgomot se apropie
de valoarea limit` 1 .
Rezult` concluzia c` la aparatele de m`surare cu o rezolu\ie suficient` , pragul de
sensibilitate este limitat de puterea de zgomot total` . Dac` se admite c` puterea cedat` aparatului la
m`surare P
m
trebuie s` fie cel pu\in egal` cu puterea total` de zgomot
zg
P F , pentru a putea sesiza
o varia\ie a indica\iei aparatului


zg m
P F P , (1.61)

se ajunge la rela\ia fundamental`

27

m
m
T
F
A P sau
m
m
T
F
T K P , (1.62)

care d` puterea de m`surare minim` necesar` pentru a se atinge pragul de sensibilitate al aparatului
de m`surare .
Pragul de sensibilitate [n putere al unui aparat are deci o limit` natural` (deoarece F > 1),
care depinde numai de temperatura T la care se face m`surarea ]i de durat T
m
a m`sur`rii . Practic ,
temperatura este impus` ]i deci singura posibilitate de a mic]ora pragul de sensibilitate r`m@ne
cre]terea duratei m`sur`rii , prin medierea rezultatelor par\iale sau prin m`rirea constantei de timp a
aparatului ([n unele m`sur`ri speciale , din aceast` cauz` se folosesc durate de m`surare T
m
de zeci
sau chiar sute de secunde ) .
Pentru aparatele care m`soar` tensiune , respectiv curent , se pot scrie urm`toarele rela\ii
echivalente cu (1.62) :


m
m
T
F R T K 4
U

; (1.63)

m
m
T R
F T K 4
I

, (1.64)

unde U
m
este tensiunea m`surat` , iar I
m
este curentul m`surat . Rela\iile (1.63) ]i (1.64) arat` c`
pragurile de sensibilitate [n tensiune ]i [n curent depind , [n afar` de T , F , T
m
, ]i de rezisten\a
intern` a sursei R . Praguri de sensibilitate mici [n tensiune se pot ob\ine [n cazul surselor cu
rezisten\` intern` mic` , iar praguri de sensibilitate mici [n curent se pot ob\ine [n cazul surselor cu
rezisten\` intern` mare .
5 . Precizie . Dac` aparatul de m`surare ar fi ideal , atunci el ar putea s` furnizeze
valoarea adev`rat` a m`rimii de m`surat . Trebuie [ns` men\ionat c` nu exist` aparate de
m`surare ideale , deci prin m`surare nu se poate ob\ine valoarea adev`rat` . Aparatul de m`surare
furnizeaz` o valoare ce se nume]te valoare m`surat` care este diferit` de valoarea adev`rat` . Deci
m`surarea este afectat` de eroare .
Precizia este caracteristica metrologic` a unui m`sur`ri ce exprim` calitatea acesteia [n ceea ce
prive]te gradul de afectare a rezultatelor m`sur`rii cu erori de m`surare . Precizia ridicat`
corespunde unei erori mici , respectiv precizia sc`zut` unei erori mari . Aparatul de m`surare este
caracterizat prin precizia instrumental` , calitate a aparatului de a da rezultate c@t mai apropiate de
valoarea adev`rat` a m`rimii de m`surat . Cantitativ , precizia instrumental` este descris` de
eroarea instrumental` , incluz@nd eroarea sistematic` ]i eroarea aleatoare proprii aparatului de
m`surare (vezi subcap . 1.7) .
Precizia instrumental` are dou` componente : juste\ea ]i repetabilitatea (sau fidelitatea).
Juste\ea aparatului de m`surare este caracterizat` de erorile sistematice instrumentale , numite ]i
erori de juste\e . Repetabilitatea aparatului de m`surare este caracterizat` de erorile aleatoare
instrumentale , numite ]i erori de repetabilitate .
28
Eroarea de juste\e reprezint` abaterea valorii medii a unui num`r mare de valori indicate de
aparatul de m`surare , fa\` de valoarea adev`rat` a m`rimii m`surate . Erorile de juste\e sunt
datorate calibr`rii , derivei [n timp , derivei cu temperatura etc . Principalele tipuri de erori
sistematice sunt urm`toarele (figura 1.27) :
eroare de zero - eroare constant` [n [ntregul interval de m`surare (independent` de valoarea
m`surat`) ;
eroare de propor\ionalitate - eroare care cre]te propor\ional cu valoarea m`surat` ;
eroare de liniaritate - eroare care exprim` abaterea fa\` de caracteristica nominal` ie]ire - intrare
;
eroare de histerezis - eroare care depinde de st`rile anterioare ale aparatului de m`surare
(diferen\a dintre caracteristica [n sens cresc`tor ]I caracteristica [n sens descresc`tor) .
Eroarea de repetabilitate este abaterea rezultatului unei m`sur`ri individuale fa\` de
valoarea medie a indica\iilor. Erorile de repetabilitate sunt datorate imperfec\iunilor constructive,
fluctua\iilor parametrilor componentelor electronice , perturba\iilor exterioare etc.
Juste\ea ]i repetabilitatea sunt caracteristici specifice fiec`rui aparat de m`surare dar nu sunt
folosite pentru estimarea preciziei .
La efectuarea unei m`sur`ri cu un aparat de m`surare trebuie s` se estimeze (predetermine)
eroarea ce va afecta valoarea m`surat` ]i [n acest sens trebuie s` se \in` seama de ansamblul
condi\iilor [n care este utilizat . Se constat` (figura 1.20) c` [n procesul de m`surare sunt prezente o
serie de m`rimi , diferite de m`rimea de m`surat , care pot influen\a precizia m`sur`rii ]i ele se
numesc m`rimi de influen\` (de exemplu , temperatura , umiditatea, c@mpurile magnetice ]i
electrice exterioare etc .) . {n aceste condi\ii , eroarea de m`surare este:

x x x
m
, (1.65)


x
y
c.
x
d.
y
Fig. 1.27. Erori instrumentale sistematice : a - eroare de zero ; b - eroare de
propor\ionalitate ; c - eroare de liniaritate ; d - eroare de histerezis .
caracteristica real` ; caracteristica nominal` .

y
x
a.
y
x
b.
29
unde : x
m
este valoarea m`surat` ; x - valoarea adev`rat` a m`rimii de m`surat ; x eroarea de
m`surare , dependent` at@t de caracteristicile metrologice ale aparatului de m`surare c@t ]i de
m`rimile de influen\` .
Deoarece valoarea adev`rat` x nu poate fi cunoscut` ]i eroarea de m`surare x poate lua
diverse valori pentru mul\imea valorilor x
i
cuprinse [n intervalul de m`surare al aparatului de
m`surare utilizat , s-a introdus no\iunea de eroare limit` de m`surare
l
x (sau eroare maxim`
admisibil` , sau eroare tolerat`) . Eroarea limit` de m`surare reprezint` valoarea maxim` posibil`
pentru eroarea instrumental` , garant@ndu-se c` pentru [ntregul interval de m`surare , erorile de
m`surare cu care se ob\in valorile m`surate sunt mai mici sau egale cu eroarea limit` de m`surare :


l
x x . (1.66)

Pentru a se \ine seama de condi\iile de ansamblu ale m`sur`rii (figura 1.20) , eroarea limit`
de m`surare prezint` dou` componente :
i
x eroarea de baz` (sau eroarea intrinsec`) ]i
v
x
eroarea suplimentar` (sau eroarea de influen\`) :


v i l
x x x + . (1.67)

Eroarea de baz` (sau intrinsec`) este eroarea limit` de m`surare [n condi\ii de referin\`,
stabilite prin norme sub form` de valori de referin\` ]i intervale de referin\` pentru m`rimile de
influen\` specifice fiec`rui aparat de m`surare . Dac` [n momentul m`sur`rii m`rimea de influen\`
are o valoare cuprins` [n intervalul de referin\` , precizia m`sur`rii este exprimat` prin eroarea
limit` de m`surare care este egal` cu eroarea intrinsec` .
Erorile suplimentare sunt erorile instrumentale provocate de varia\ia m`rimilor de influen\`
[n afara intervalelor de referin\` , dar [n interiorul intervalului de utilizare . De exemplu, pentru un
aparat de m`surare analogic , la modificarea temperaturii cu p@n` la C 10
0
t fa\` de temperatura de
referin\` (20
0
C) eroarea suplimentar` este egal` cu eroarea intrinsec` . Pentru intervalul de utilizare
, precizia m`sur`rii este exprimat` prin eroarea limit` de m`surare care este suma dintre eroarea
intrinsec` ]i erorile suplimentare introduse de m`rimile de influen\` prezente [n procesul de
m`surare .
Precizia de m`surare poate fi reprezentat` prin eroarea limit` de m`surare exprimat` [n
unit`\i ale m`rimii de m`surat sau mai sugestiv prin eroarea relativ` limit` de m`surare exprimat`
[n procente , ceea ce permite compararea mai multor m`sur`ri .
Nu exist` o modalitate unic` de exprimare pentru eroarea intrinsec` , utiliz@ndu-se una din
urm`toarele forme :
[n func\ie de valoarea m`surat` (eroarea relativ`) ;
[n func\ie de o valoare conven\ional` dependent` de scara gradat` (eroarea raportat`) ;
[n func\ie de valoarea m`surat` ]i de limita superioar` de m`surare (combina\ii de erori relative
]i raportate) .
Erorile limit` de m`surare [n condi\ii de referin\` (intrinseci) ale aparatelor de m`surare se
exprim` sub form` de erori relative ([n procente din valoarea m`rimii de m`surat) c@nd eroarea
intrinsec`
i
x a aparatului este aproximativ propor\ional` cu valoarea m`rimii de m`surat ]i este de
dorit ca eroarea intrinsec` s` fie exprimat` printr-un num`r care s` r`m@n` constant [n tot intervalul
de m`surare al aparatului , sau pentru mai multe aparate de acela]i tip, dar cu limite superioare de
m`surare diferite . Eroarea relativ` intrinsec` se exprim` sub forma :

b 100
x
x
i
r
t

t (%) , (1.68)

30
unde :
r
este eroarea relativ` intrinsec` ; x - valoarea m`rimii de m`surat ;
i
x eroarea
intrinsec` (eroarea limit` de m`surare [n condi\ii de referin\`) ; b - num`r adimensional , pozitiv,
numit indice de clas` .
Exemple de aparate de m`surare cu erorile intrinseci exprimate ca erori relative : pun\i de
m`surare , compensatoare de c.c. , rezistoare ]i condensatoare [n decade .
Erorile intrinseci ale aparatelor de m`surare se exprim` sub form` de erori raportate ([n
procente dintr-o valoare conven\ional`) c@nd eroarea
i
x a aparatului este practic constant` [n
intervalul de m`surare ]i este de dorit ca eroarea intrinsec` s` fie exprimat` printr-un num`r care s`
r`m@n` constant pentru o categorie de aparate similare , dar cu limite superioare de m`surare
diferite .
Erorile raportate se aplic` la marea majoritate a aparatelor electrice indicatoare (ampermetre
, voltmetre , wattmetre etc .) , precum ]i la aparatele electronice analogice . De exemplu , folosind
eroarea raportat` , eroarea limit` a unor voltmetre de aceea]i construc\ie , dar cu limite de m`surare
diferite (de exemplu 1 V , 3 V , 10 V , 100 V etc .) , poate fi exprimat` prin acela]i num`r (de
exemplu 1,5 % ) .
Erorile raportate se exprim` sub forma :

c 100
x
x
c
i
R
t

t (%) , (1.69)

unde :
R
este eroarea raportat` intrinsec` ; x
c
- valoarea conven\ional` ;
i
x - eroarea intrinsec`; c
- num`r adimensional , pozitiv (indice de clas`) .
Valoarea conven\ional` x
c
este egal` :
cu limita superioar` de m`surare , la aparatele cu scar` liniar` , av@nd reperul zero la
extremitatea sau [n afara sc`rii ;
cu cea mai mare dintre limitele de m`surare , sau cu suma modulelor limitelor de m`surare, la
aparatele av@nd reperul zero [n interiorul sc`rii ;
cu valoarea nominal` a m`rimii de m`surat , la aparatele la care este fixat` o valoare nominal`
(de exemplu , frecven\metrele pentru m`surarea frecven\ei re\elei) ;
cu lungimea sc`rii gradate , la aparatele cu scar` neliniar` ([n acest caz eroarea
i
x va fi
exprimat` [n acelea]i unit`\i ca ]i lungimea sc`rii) .
Erorile intrinseci ale aparatului de m`surare se exprim` sub form` de combina\ii de erori
relative ]i raportate c@nd eroarea
i
x a aparatului are o component` independent` de valoarea
m`rimii de m`surat (eroare de zero) ]i o component` propor\ional` cu aceasta (eroare de
propor\ionalitate) . Acest mod de exprimare a erorii intrinseci se aplic` la aparatele de m`surare
cum sunt pun\i ]i compensatoare de c.c. , impedan\metre , voltmetre ]i multimetre numerice etc . {n
acest caz eroarea intrinsec` se exprim` sub form` de eroare relativ`


,
_

+ t

t
x
x
c b 100
x
x
m i
r
(%) , (1.71)

sau sub form` echivalent` de eroare absolut`

( )
m i
x c x b x + t , (1.71)

unde :
r
este eroarea relativ` intrinsec` ;
i
x - eroarea intrinsec` ; x - valoarea m`rimii de m`surat
; x
m
- limita superioar` a gamei de m`surare ; b , c - numere adimensionale pozitive cu semnifica\ia
de indici de clas` .
{n specifica\ia privitoare la erorile aparatului , sunt da\i factorii b ]i c [n procente (numi\i
impropriu ]i eroare de citire ]i eroare de cap de scar`) .
31
La aparatele de m`surare numerice , eroarea intrinsec` este exprimat` ]i sub forma
n % b t t digi\i .
O form` de exprimare echivalent` cu (1.70) este :


1
]
1

,
_

+ t 1
x
x
c b
m '
r
, (1.72)

unde b

= b + c .
Aceast` form` are avantajul c` b

reprezint` eroarea relativ` intrinsec` a aparatului pentru x

= x
m
. {n ambele formul`ri c reprezint` cre]terea erorii relative pentru x < x
m
.
Clas` de precizie . Pentru fixarea categoriilor de aparate de m`surare pe baza erorilor
limit` se folose]te no\iunea de clas` de precizie (denumit` deseori , ]i clas` a aparatului sau indice
de clas`) . Clasa de precizie reflect` un anumit ansamblu de propriet`\i metrologice ale aparatului ,
dar nu reprezint` [n mod necesar precizia m`sur`rilor efectuate cu acel aparat. Clasele de precizie
utilizate curent la aparatele de m`surat m`rimi electrice sunt urm`toarele : 0,001 ; 0,002 ; 0,005 ;
0,01 ; 0,02 ; 0,05 ; 0,1 ; 0,2 ; 0,5 ; 1 ; 1,5 ; 2,5 ; 5 .
La aparatele la care se utilizeaz` eroarea relativ` sau eroarea raportat` , clasa de precizie
este egal` cu eroarea intrinsec` limit` exprimat` [n procente (b ]i c din rela\iile 1.68 ]i respectiv
1.69) .
La aparatele la care se utilizeaz` o combina\ie [ntre eroarea relativ` ]i eroarea raportat`, nu
a intrat [nc` [n uzan\` general` un mod unic de atribuire a clasei de precizie . Conform rela\iei
(1.72) , desemnarea clasei de precizie se poate face prin cele dou` numere b

]i c , cu condi\ia
b

> c .
Trebuie men\ionat faptul c` indicele clasei de precizie (sau clasa de precizie) nu d` direct
eroarea de m`surare a aparatului . Faptul c` la aparatele indicatoare se utilizeaz` eroarea raportat` ,
exprimat` [n procente , d` falsa impresie c` este vorba de o eroare relativ`; [n realitate, [n acest caz
este constant` eroarea
i
x , iar eroarea relativ` , cea care intereseaz` [n majoritatea m`sur`rilor ,
cre]te pe m`sura apropierii de partea ini\ial` a sc`rii aparatului . De aceea se recomand` utilizarea
acestor aparate numai pentru valori cuprinse [n a doua jum`tate a intervalului de m`surare , precizia
fiind p`strat` [ntre indicele de clas` ]i dublul lui.
Erori dinamice . Pe l@ng` erorile [n regim static , [n unele aplica\ii intereseaz` ]i erorile [n
regim dinamic , adic` erorile suplimentare la varia\ia [n timp a m`rimii de m`surat . Erorile
dinamice intereseaz` [n urm`toarele situa\ii :
la aparatele de m`surare destinate m`sur`rii unei succesiuni de valori instantanee ale
m`rimii de m`surat variabile (curba de varia\ie [n timp a unei m`rimi) , cum ar fi [nregistratoarele ,
osciloscoapele etc . ;
la aparatele de m`surare la care timpul de r`spuns trebuie s` fie scurt , cum sunt cele
folosite [n instala\ii ]i sisteme destinate m`sur`rii succesive a unui num`r mare de m`rimi (m`sur`ri
[n puncte multiple) .
La prima categorie de aparate , erorile dinamice se manifest` prin aceea c` m`rimea de
ie]ire a aparatului nu urm`re]te fidel varia\iile m`rimii de intrare .
La a doua categorie de aparate , erorile dinamice fac ca indica\ia final` a aparatului s` se
stabileasc` dup` un anumit interval de timp de la conectarea lui (timp de r`spuns) , ceea ce
limiteaz` viteza de m`surare .
Erorile dinamice sunt cauzate , [n principal , de iner\ia p`r\ilor mecanice ale aparatului ]i de
componentele reactive din circuitele sale electrice . La aparatele destinate m`sur`rii m`rimilor rapid
variabile [n timp , cum sunt osciloscoapele , intervin ]i erori dinamice datorate varia\iei cu frecven\a
a parametrilor componentelor electronice (tranzistoare , diode etc .) , timpului de trecere a
electronilor prin tubul catodic etc .
Comportarea dinamic` a unui aparat de m`surare este descris` de ecua\ia diferen\ial` a
m`rimilor de intrare ]i a m`rimilor de ie]ire ale aparatului . Pentru un aparat cu o singur` intrare ]i o
32
singur` ie]ire , presupun@nd c` [n regim sta\ionar dependen\a acestor m`rimi este liniar` , ecua\ia
diferen\ial` are forma general` :


m
m
m
2
2
2 1 0
n
n
n
2
2
2 1 0
dt
x d
B ...
dt
x d
B
dt
dx
B x B
dt
y d
A ...
dt
y d
A
dt
dy
A y A
+ + + +
+ + + +
(1.73)

unde x este m`rimea de intrare , y este m`rimea de ie]ire , iar A
0
, A
1
, ... , A
n
, B
0
, B
1
, ..., B
m
sunt
constante .
{n regim dinamic , varia\ia m`rimii de ie]ire y , la o varia\ie dat` a m`rimii de intrare x , este
dat` de solu\ia corespunz`toare y
d
a ecua\iei (1.73) .
{n regim static , aceast` ecua\ie se reduce la

x B y A
0 0
. (1.74)

Un aparat ideal din punctul de vedere al comport`rii dinamice este caracterizat ]i [n regim
dinamic de ecua\ia simpl` (1.74) , a c`rei solu\ie este :

x S x
A
B
y
0
0
s
(1.75)

pentru orice varia\ie a lui x , unde S este sensibilitatea aparatului .
{n general , prin eroare dinamic` se [n\elege diferen\a y
d
- y
s
dintre m`rimea de ie]ire a
aparatului real , caracterizat prin ecua\ia diferen\ial` (1.73) ]i m`rimea de ie]ire a aparatului
idealizat , caracterizat prin ecua\ia algebric` (1.75) .
Eroarea dinamic` astfel definit` depinde de modul [n care variaz` [n timp m`rimea de
intrare x .
Pentru aprecierea comport`rii [n regim dinamic a unui aparat de m`surare , caracteristica
cea mai complet` ar fi chiar ecua\ia diferen\ial` (1.73) . {n practic` , utilitatea ei ar fi totu]i redus` ,
iar determinarea ei experimental` ar [nt@mpina dificult`\i . De aceea se folosesc solu\ii particulare
ale acestei ecua\ii , pentru anumite moduri de varia\ie [n timp a m`rimii de intrare . Sunt utilizate
curent dou` categorii de caracteristici ale comport`rii aparatelor de m`surare [n regim dinamic : [n
domeniul frecven\ei ]i [n domeniul timpului .
{n domeniul frecven\ei comportarea dinamic` a aparatului este descris` de caracteristica de
frecven\` complex` :


X
Y
) j ( H , (1.76)

[n care m`rimile de ie]ire , respectiv de intrare , sunt presupuse sinusoidale

( ) { } Y Im t sin Y y
m
+ , (1.77)

{ } X Im t sin X x
m
. (1.78)

Modulul func\iei ) j ( H


m
m
X
Y
) j ( H (1.79)
33

se nume]te caracteristica de amplitudine , iar argumentul func\iei ) j ( H

( ) [ ] ) ( j H arg (1.80)

se nume]te caracteristica de faz` .
Pentru un aparat ideal ( ) ., const j H iar ( ) 0 ceea ce [nseamn` c` m`rimea de ie]ire
este propor\ional` ]i [n faz` cu m`rimea de intrare , oricare ar fi frecven\a ei . Cu alte cuvinte ,
aparatul ideal red` fidel la ie]ire orice varia\ie [n timp a m`rimii de intrare . {n cazul unui aparat de
m`surare real , at@t caracteristica de amplitudine c@t ]i caracteristica de faz` prezint` varia\ii de la o
anumit` frecven\` [n sus . Aceasta [nseamn` c` dac` frecven\a m`rimii de intrare este mare (deci
varia\ia ei [n timp este rapid`) , ea nu mai este redat` fidel la ie]irea aparatului .
{n domeniul timpului comportarea dinamic` a aparatului de m`surare poate fi descris` de
varia\ia [n timp a m`rimii de ie]ire , atunci c@nd la intrare se aplic` o m`rime cu o varia\ie
particular` [n timp , de exemplu sub form` de varia\ie brusc` (salt) , sub form` de impuls sau sub
form` de ramp` (varia\ie liniar`) .Dintre acestea , cel mai des se folose]te m`rimea de intrare cu
varia\ie brusc` [n timp , numit` ]i func\ie treapt` , definit` [n modul urm`tor :

( )

'

<

. 0 t , 0
; 0 t ., const X
t x
0
(1.81)

M`rimea de ie]ire [n acest caz , numit` ]i r`spunsul la func\ia treapt` , este dat` de

( ) ( ) t g X t y
0
, (1.82)
unde g(t) este o caracteristic` a aparatului de m`surare , numit` func\ie tranzitorie (sau func\ie
indicial`) .
Func\ia tranzitorie g(t) caracterizeaz` complet comportarea dinamic` a aparatului de
m`surare . Se poate ar`ta c` dac` se cunoa]te g(t) , se poate deduce r`spunsul aparatului la orice
m`rime de intrare cu o varia\ie dat` [n timp .
{ntre func\ia tranzitorie ]i caracteristica de frecven\` complex` ale aceluia]i aparat exist`
rela\ia :

( )
( )

d e
j
j H
2
1
t g
t j
, (1.83)

sau


( )
( )

dt e t g
j
j H
t j
. (1.84)

Aceste dou` rela\ii demonstreaz` echivalen\a
dintre caracteristicile [n domeniul frecven\ei ]i cele [n
domeniul timpului .

f
0
H
H
f
0
1
0,707
a.
34
Pentru un aparat ideal func\ia tranzitorie g(t) este identic` cu func\ia treapt` aplicat` la
intrare . Aceasta [nseamn` c` aparatul red` fidel la ie]ire varia\ia [n timp a m`rimii de intrare
(deoarece orice varia\ie [n timp poate fi reprezentat` prin suprapunerea unor func\ii treapt` decalate
[n timp) .{n cazul unui aparat real , func\ia tranzitorie este diferit` de cea ideal` : m`rimea de ie]ire
nu poate urm`ri varia\ia brusc` a m`rimii de intrare .
Pe baza caracteristicilor dinamice generale descrise , [n practic` se folosesc mai mul\i
parametri pentru evaluarea comport`rii dinamice a aparatelor de m`surare . De]i ace]ti parametri nu
permit o caracterizare complet` a aparatului , ei
sunt suficient de semnificativi pentru majoritatea
aplica\iilor [n care trebuie specificate
performan\ele [n regim dinamic ; [n plus ace]ti
parametri se pot determina experimental f`r`
dificult`\i . Principalii parametri caracteristici
regimului dinamic al aparatelor de m`surare sunt :
banda de frecven\` , timpul de [nt@rziere ,
timpul de cre]tere ]i supracre]terea . Unul din
ace]ti parametri este bazat pe caracteristicile [n
domeniul frecven\ei , iar ceilal\i trei sunt baza\i
pe caracteristicile [n domeniul timpului .
Banda de frecven\` este definit` prin
frecven\a la care caracteristica de
amplitudine prezint` o sc`dere de 3 dB (
de 2 / 2 ori ) fa\` de valoarea ei la
frecven\a zero (corespunz`toare regimului
static) (figura 1.28 , a) .
Timpul de [nt@rziere T
i
reprezint`
decalajul [n timp al unui semnal ramp`
(echivalent cu derivata [n raport cu frecven\a ,
pentru 0 , a curbelor defazajului unui
semnal sinusoidal) . Timpul de [nt@rziere
poate fi considerat aproximativ ca ]i
[nt@rzierea cu care r`spunde aparatul la un
semnal de orice form` , cu condi\ia ca cea mai
mare parte a energiei din spectrul acestui
semnal s` fie [n banda de frecven\` a
aparatului (figura 1.28, b) .
Timpul de cre]tere T
c
este definit ,
conven\ional , ca intervalul de timp [ntre
punctele de 10 % ]i 90 % din valoarea final`
, pe curba de r`spuns la un semnal treapt`
(figura 1.28, c) .
Supracre]terea y / y , exprimat` de obicei [n procente , reprezint` dep`]irea maxim` a
valorii finale y a m`rimii de ie]ire cu cantitatea y , la un semnal treapt` aplicat la intrare (figura
1.28, d) .
6.Putere consumat` . Prin putere consumat` de un aparat de m`surare se [n\elege
puterea preluat` de aparat de la fenomenul supus m`sur`rii pentru formarea semnalului metrologic
]i ob\inerea valorii m`surate . Puterea consumat` depinde de tipul convertorului de intrare , precum
]i de tipul convertorului de ie]ire .
Convertoarele electromecanice consum` de obicei puteri [ntre c@\iva miliwatti ]i c@\iva
watti . Convertoarele electronice au un consum mult mai mic . Puteri consumate foarte mici pot fi
ob\inute cu convertoare care au la intrare dispozitive electronice speciale (tranzistoare cu efect de

y
x
t
x y
T
i
b.

t
T
c
s
y
y
0,1
0,9
1
c.

y
y
y y +
t
d.

Fig.1.28. Definirea parametrilor
dinamici :
a - banda de frecven\` ; b - timpul
de [nt@rziere ; c - timpul de cre]tere
;
d - supracre]terea
35
c@mp , modulatoare cu capacitate variabil` etc .) sau la aparatele cu schema [n bucl` [nchis` (cu
compensare) .
Puterea consumat` de aparatul de m`surare prezint` importan\` pentru evaluarea erorilor
datorate interac\iunii aparat - obiect (subcap . 1.7) .
7. Timp de m`surare . Timpul de m`surare reprezint` intervalul de timp care se
scurge de la aplicarea unui semnal treapt` la intrarea unui aparat de m`surare ]i p@n` la stabilirea
semnalului de ie]ire cu o abatere egal` cu eroarea limit` de m`surare , fa\` de valoarea sta\ionar` a
acestuia . De exemplu , pentru aparatele analogice timpul de m`surare este maxim 4 s . Pentru
aparatele numerice se d` viteza de m`surare , de exemplu 10 m`sur`ri / secund` .
8. Supra[nc`rcabilitate . Aceast` caracteristic` precizeaz` capacitatea aparatului de
m`surare de a func\iona normal dup` o suprasarcin` (supracurent , supratensiune etc .) de scurt`
durat` sau de lung` durat` . Supra[nc`rcabilitatea este normat` [n standarde ]i norme de produs , [n
func\ie de categoria ]i tipul aparatului de m`surare , prin specificarea valorii suprasarcinii ]i a
duratei acesteia.
9. Stabilitate . Stabilitatea reprezint` capacitatea unui aparat numeric de a-]i p`stra timp
[ndelungat caracteristicile , prin conservarea zeroului ]i instabilitatea la varia\iile de temperatur`,
umiditate etc . , de exemplu 01 , 0 t % pe an .
10. Fiabilitate metrologic` . Pentru a se caracteriza comportarea [n timp a unui aparat
de m`surare s-a introdus no\iunea de fiabilitate metrologic` care este definit` ca fiind
calitatea unui aparat de m`surare de a func\iona , cu o probabilitate prestabilit` , un interval
de timp determinat f`r` s` dep`]easc` eroarea limit` (conform clasei sale de precizie) . Se noteaz`
cu R(t) valoarea fiabilit`\ii metrologice ]i aceast` func\ie ia valori egale cu probabilitatea de bun`
func\ionare metrologic` pentru timpul t . Ne[ncadrarea , la un moment dat , [n condi\iile specificate
, respectiv apari\ia unor erori superioare erorilor limit` de m`surare constituie un defect ]i aparatul
de m`surare trebuie retras ]i reparat .
Aparatul electric de m`surare se [ncadreaz` , deci , [n categoria produselor reparabile ]i de
aceea fiabilitatea metrologic` este caracterizat` prin urm`torii indicatori de fiabilitate : func\ia de
fiabilitate , media timpului de bun` func\ionare , media timpului de repara\ie , rata defect`rilor , rata
repara\iilor , disponibilitatea metrologic` .
Media timpului de fun` func\ionare se define]te ca media aritmetic` a intervalelor de timp t
i

[n care aparatul de m`surare func\ioneaz` cu erori inferioare erorilor limit` de m`surare :

n
1 i
'
n
t
n
1
MTBF . (1.85)

Media timpului de repara\ie reprezint` media aritmetic` a intervalelor de timp t
i

[n care
aparatul de m`surare este supus repar`rii :

1 n
1 i
' '
i
t
1 n
1
MTR . (1.86)

Disponibilitatea metrologic` se define]te [n func\ie de media timpului de bun` func\ionare
]i media timpului de repara\ie :


MTR MTBF
MTBF
D
+
. (1.87)

Disponibilitatea metrologic` permite determinarea num`rului de aparate de m`surare necesare
pentru un anumit proces .
Rata repara\iilor este inversul mediei timpului de repara\ie :
36


MTR
1
. (1.88)

Rata defect`rilor metrologice este inversul mediei timpului de bun` func\ionare :


MTBF
1
. (1.89)

Rata defect`rilor exprim` num`rul de defect`ri ale unui aparat [n unitatea de timp ]i de aceea este
unul din principalii indicatori de fiabilitate .
Se constat` c` prezint` o varia\ie [n func\ie de durata de utilizare a aparatelor de
m`surare (figura 1.29) , eviden\iindu-se trei perioade principale :
Perioada defect`rilor premature (OAB) datorate [n principal deficien\elor de proiectare ,
nerespect`rii tehnologiei de execu\ie , controlului insuficient [n cursul fabrica\iei sau la controlul
final . Aceste defect`ri se pot elimina prin efectuarea rodajului [n fabrica\ie ]i verific`rii finale
corespunz`toare . Se consider` c` aparatul de m`surare a fost livrat de produc`tor dup` terminarea
acestei perioade .
Perioada de via\` util` (BC) [n care rata defect`rilor s-a stabilizat la o valoare constant` ]i
defect`rile apar [n mod aleator astfel c` frecven\a lor de apari\ie poate fi predeterminat` prin calcul .
Perioada defect`rilor masive (CD) datorate uzurii , defecte ce pot fi eliminate prin
[nlocuirea elementelor uzate .
Fiabilitatea metrologic` a aparatelor de m`surare se determin` numai pentru perioada de
via\` util` c@nd rata defect`rilor metrologice este constant` . Fiabilitatea metrologic` este dat` de
rela\ia :

( )
t
e t R

. (1.90)

Lan\ul de m`surare eviden\iaz` faptul c` fiabilitatea metrologic` a unui aparat de m`surare
depinde de fiabilitatea fiec`rui element (convertor) component . De aceea fiabilitatea unui aparat de
m`surare este dat` de produsul fiabilit`\ilor fiec`rui element component :

Perioada
defect`rilor
premature
C B
O
Perioada de
via\` util`
Perioada
defect`rilor masive
A
D
t tan cons
t
Fig. 1.29. Principalele perioade [n utilizarea unui aparat de m`surare .
37
( ) ( )
( ) t ...
n
1 i
i
n 2 1
e t R t R
+ + +

. (1.91)

Legisla\ia metrologic` [n vigoare prevede c` [n normele interne ale aparatelor de m`surare
s` fie prev`zute cel pu\in unul dintre urm`torii indicatori de fiabilitate :
R
min
(t) - valoarea minim` a fiabilit`\ii metrologice ;
MTBF
min
- valoarea minim` a mediei timpului de bun` func\ionare metrologic`.
Valorile indicatorilor de fiabilitate se determin` cu un nivel de [ncredere egal cu 0,6 ; 0,8;
0,9 . Nivelul de [ncredere 0,6 se adopt` numai pentru aparatele de clas` 2,5 ]i 5 utilizate pentru
m`sur`ri orientative [n locuri de m`surare cu valoare mic` a informa\iilor de m`surare. Pentru
aparatele de m`surare utilizate [n locuri de m`surare cu valoare ridicat` a informa\iilor de m`surare
se folose]te nivelul de [ncredere de 0,9 .
Determinarea fiabilit`\ii metrologice se efectueaz` at@t la proiectare , predetermin@ndu-se
prin calcul valorile principalilor indicatori , c@t ]i experimental , printr-un proces de [ncerc`ri ,
asupra unui lot de aparate , [n cicluri de c@te 500 ore , aparatele fiind supuse ac\iunii m`rimilor de
influen\` .
Exist` [n prezent tendin\a ca pentru aparatele de m`surare s` se adopte 4 ... 6 clase de
fiabilitate metrologic` , stabilindu-se pentru fiecare clas` limitele admise pentru principalii indicatori
de fiabilitate .
Deoarece orice aparat de m`surare trebuie s` furnizeze informa\ii de m`surare afectate de
erori inferioare erorilor limit` prescrise , este necesar ca fiecare aparat de m`surare s` fie verificat
periodic la anumite intervale de timp , inferioare timpului mediu de bun` func\ionare , stabilite [n
func\ie de clasa de fiabilitate metrologic` ]i de gradul lui de utilizare .

1.7. Estimarea erorilor de m`surare ]i interpretarea rezultatelor
m`sur`rii

Se consider` de obicei c` rezultatul m`sur`rii con\ine [ntreaga informa\ie care se ob\ine [n
cursul unei m`sur`ri . {n realitate , pentru aceasta rezultatul unei m`sur`ri trebuie s` fie [nso\it ]i de
o apreciere a erorii cu care este creditat` m`surarea respectiv` . Dac` aceast` eroare nu este
specificat` , oricine []i formeaz` singur o imagine asupra erorii probabile a rezultatului , pe baza
unei experien\e anterioare .
{n tehnic` ]i [n ]tiin\` se pune [ns` , [n numeroase cazuri , problema ca evaluarea erorii care
[nso\e]te rezultatul m`sur`rii s` nu fie doar empiric` , ci fundamentat` teoretic . Acest lucru se
impune din urm`toarele motive :
a) {nainte de efectuarea m`sur`rii , experimentatorul trebuie s` aleag` metoda , aparatura ]i
condi\iile de m`surare , pentru ob\inerea preciziei de m`surare la costul minim posibil ;
b) Dup` efectuarea experien\ei , este necesar s` se poat` aprecia c@t mai obiectiv
incertitudinea total` a m`sur`rilor efectuate , \in@nd seama de toate sursele de erori , cu confirmarea
(sau infirmarea) preciziei prev`zute ;
c) Beneficiarului rezultatului m`sur`rii (care nu coincide totdeauna cu cel care efectueaz`
m`surarea) trebuie s` I se transmit` informa\ia necesar` cu privire la incertitudinea m`sur`rii .
Specificarea corect` a incertitudinii unei m`sur`ri este de asemenea indispensabil` [n
cazurile [n care rezultatul este folosit ulterior , pentru efectuarea altor m`sur`ri .
{n scopul evalu`rii incertitudinii unei m`sur`ri , experimentatorul trebuie s` aib`
cuno]tin\ele necesare pentru :
identificarea surselor de erori ;
aprecierea incertitudinilor datorate acestor surse ;
evaluarea incertitudinii totale a m`sur`rii , prin compunerea adecvat` a incertitudinilor
par\iale ;
prezentarea corect` a informa\iei privitoare la incertitudinea asociat` rezultatului m`sur`rii .
38

1.7.1. Surse de erori . Clasificarea erorilor de m`surare

Pentru a se determina erorile care afecteaz` rezultatul m`sur`rii , precum ]i factorii care le
produc , trebuie s` se \in` seama c` aparatul de m`surare m`soar` o m`rime care este implicat` [n
fenomenul supus m`sur`rii [mpreun` cu alte m`rimi , c` aceast` m`rime trebuie corect definit` , c`
m`surarea se desf`]oar` [ntr-un mediu ambiant ]i rezultatul m`sur`rii are un beneficiar .
{n figura 1.30 sunt eviden\iate principalele elemente care intervin [n procesul de m`surare .
{n mod corespunz`tor , erorile de m`surare pot fi clasificate dup` provenien\a lor [n erori
datorate :
obiectului (fenomenului) supus m`sur`rii ;
aparatului de m`surare ;
interac\iunii aparat - obiect (fenomen) supus m`sur`rii ;
influen\elor exterioare .
Erorile de model sunt datorate obiectului (fenomenului) supus m`sur`rii ]i ele provin din
simplificarea sau idealizarea sistemului fizic asupra c`ruia se efectueaz` m`surarea , neglij@ndu-se
unele propriet`\i sau m`rimi fizice caracteristice acestuia . Astfel , dac` se m`soar` rezisten\a unui
rezistor care este sediul unei tensiuni termoelectromotoare , se comite o eroare cu at@t mai mare , cu
c@t tensiunea de m`surare este mai mic` .
O categorie important` de erori este aceea a erorilor provenite din instabilitatea [n timp a
m`rimii m`surate .
Erorile instrumentale reprezint` erorile proprii ale aparatului de m`surare , fiind cuprinse ,
de regul` , [ntre limite cunoscute [n func\ie de modul de definire a preciziei (subcap . 1.6.3) ,
precum ]i erorile suplimentare datorate m`rimilor de influen\` .
Erorile de interac\iune sunt provocate de ac\iuni electromagnetice sau mecanice exercitate
de aparatul de m`surare asupra obiectului (fenomenului) supus m`sur`rii ]i reciproc. Exemplul cel
mai cunoscut este eroarea datorat` puterii preluate de aparat din circuitul de m`surare , fenomen
[nso\it de perturbarea circuitului .Voltmetrele electronice pot injecta [n circuit curen\i sau tensiuni
parazite , eroarea fiind datorat` , [n acest caz , unui transfer invers de putere , de la aparat la obiect .
Un alt exemplu este acela al perturb`rii unui c@mp magnetic prin introducerea traductorului
(elementului sensibil) de m`surare . {n sf@r]it, un alt exemplu este eroarea cauzat` de cuplajul
dintre aparatul de m`surare ]i obiectul (fenomenul) supus m`sur`rii (de ex . un rezistor , un
atenuator , un condensator etc .) .
Erorile de influen\` reprezint` erorile introduse de factorii de mediu care pot influen\a
m`rimea de m`surat .Exemple : umiditatea mediului ambiant la m`surarea grosimii h@rtiei cu
grosimetre capacitive , neomogenitatea materialului la m`surarea grosimii tablelor cu grosimetre cu
radia\ii nucleare etc .
Dup` caracterul lor erorile de m`surare se clasific` [n :
erori sistematice ;

Obiect (fenomen)
supus m`sur`rii
Aparat
de m`surare
Interac\iune
obiect - aparat
Influen\e exterioare
Fig. 1.30. Principalele surse de erori [n procesul de m`surare .
39
erori aleatoare (sau [nt@mpl`toare) ;
erori grosolane (sau gre]eli) .
La descrierea aparatului de m`surare (subcap . 1.6) s-a ar`tat c` m`rimea de ie]ire depinde
[n principal de m`rimea de m`surat ]i [n secundar de m`rimile de influen\` . Prin generalizare la
[ntregul proces de m`surare , pot fi definite ca m`rimi de influen\` toate m`rimile, [n afar` de
m`rimea de m`surat , care influen\eaz` rezultatul m`sur`rii .{n aceast` interpretare , toate erorile
provenind de la obiectul (fenomenul) supus m`sur`rii , de la aparatul de m`surare , c@t ]i din
interac\iunea obiect - aparat sunt o consecin\` a ac\iunii m`rimilor de influen\` . Pe l@ng` factorii de
mediu ]i m`rimile perturbatoare propriu- zise , amintite mai sus ca surse ale erorilor de influen\` ,
sunt tot m`rimi de influen\` ]i anumite caracteristici ale obiectului supus m`sur`rii , care nu se
m`soar` , ca de exemplu frecven\a ]i con\inutul de armonici la m`surarea unei tensiuni alternative ,
factorul de putere la m`surarea unei puteri sau energii , tangenta unghiului de pierderi la m`surarea
unei capacit`\i .
M`rimile de influen\` sunt [n general variabile [n timp . Acele m`rimi de influen\` care
variaz` relativ rapid , lu@nd [n timpul unor m`sur`ri repetate valori [nt@mpl`toare , dau na]tere
erorilor aleatoare (sau [nt@mpl`toare). Dimpotriv` , m`rimile de influen\` care variaz` relativ lent
(sau sunt constante) , p`str@nd [n timpul unor m`sur`ri repetate acelea]i valori , dau na]tere erorilor
sistematice . Formal , aceste dou` categorii de erori pot fi deci definite dup` modul [n care se
manifest` [n m`sur`rile repetate .
Erorile sistematice sunt erorile care r`m@n constante (ca valoare ]i semn) la repetarea
m`sur`rii [n condi\ii neschimbate .
Erorile aleatoare sunt erorile care variaz` [ntr-un mod imprevizibil (at@t ca valoare c@t ]i ca
semn) la repetarea m`sur`rii [n condi\ii practic neschimbate .
Rezult` c` erorile de m`surare nu pot fi [mp`r\ite [n mod univoc [n erori aleatoare ]i erori
sistematice . {n primul r@nd , separarea lor [n aceste dou` categorii depinde de durata total` a
m`sur`rilor repetate . {ntr-adev`r , erorile sistematice pot fi privite ca o component` cu varia\ie
foarte lent` a erorilor aleatoare ; repet@nd m`surarea la intervale de timp foarte mari (de exemplu,
c@\iva ani) , o eroare sistematic` poate deveni eroare aleatoare . {n al doilea r@nd , oricare ar fi
durata de referin\` , pot exista m`rimi de influen\` a c`ror perioad` de fluctua\ie este comparabil`
cu durata m`sur`rilor , d@nd na]tere la erori care nu se manifest` nici ca erori aleatoare , nici ca
erori sistematice .
O situa\ie asem`n`toare se [nt@lne]te la perturba\iile proprii ale amplificatoarelor :
perturba\iile relativ rapide sunt tratate de obicei ca zgomote , pe c@nd perturba\iile relativ lente sunt
tratate ca deriv` .
{n principiu , nu exist` nici o diferen\` esen\ial` [ntre erorile aleatoare ]i erorile sistematice .
Diferen\a apare doar prin acea c` erorile aleatoare pot fi puse [n eviden\` prin repetarea m`sur`rii ,
pe c@nd erorile sistematice sunt nedeterminabile prin experimentul [n sine , evaluarea lor necesit@nd
informa\ii suplimentare . Totu]i , pentru scopuri practice este util ca cele dou` no\iuni s` fie tratate
distinct .
Calitatea unei m`sur`ri de a fi neafectat` de erori se nume]te precizie . Neafectarea cu erori
sistematice este denumit` juste\e , iar neafectarea cu erori aleatoare este denumit` repetabilitate .
Observa\ie . No\iunile de precizie , juste\e ]i repetabilitate sunt atribute calitative ale m`sur`rii , iar
no\iunile de eroare , eroare sistematic` ]i eroare aleatoare sunt parametri care le caracterizeaz` cantitativ . {n
limbajul curent se folosesc , f`r` a da na]tere la confuzii , exprim`ri ca precizie (juste\e , repetabilitate) de 0,5 %
, de 10 ppm etc . , [n locul formul`rilor riguroase (dar mai greoaie) precizie caracterizat` prin eroare de 0,5 %
, de 10 ppm .
Erorile grosolane (gre]eli) sunt introduse prin alegerea gre]it` a metodei sau aparatului de
m`surare , neaten\iei [n timpul m`sur`rii , calculelor eronate etc . Estimarea erorilor de m`surare se
face numai dup` ce gre]elile au fost depistate ]i eliminate .
Din punctul de vedere al regimului m`rimii de m`surat , erorile pot fi statice sau dinamice .
Eroarea static` reprezint` eroarea de m`surare care rezult` la un regim sta\ionar constant al
m`rimii de m`surat .
40
Eroarea dinamic` este eroarea de m`surare care rezult` la un regim variabil al m`rimii de
m`surat . Erorile dinamice depind at@t de caracteristicile aparatelor ]i metodelor de m`surare
utilizate c@t ]i de natura varia\iilor m`rimii de m`surat .
Un alt criteriu de clasificare al erorilor de m`surare este cel al modului [n care sunt
exprimate . Din acest punct de vedere , erorile de m`surare pot fi :
erori absolute ;
erori relative ;
erori raportate .
Eroarea absolut` este diferen\a dintre valoarea m`surat` x
m
]i valoarea adev`rat` x a
m`rimii m`surate :

x x x
m
. (1.92)

Eroarea absolut` are acelea]i dimensiuni fizice ca ]i m`rimea m`surat` ]i se exprim` [n acelea]i
unit`\i de m`sur` . Eroarea absolut` cu semn schimbat se nume]te corec\ie .
Eroarea relativ` este raportul dintre eroarea absolut` ]i valoarea adev`rat` a m`rimii
m`surate :


x
x x
x
x
m

. (1.93)

Eroarea relativ` este o m`rime adimensional` ]i se exprim` ca un num`r , [n procente sau [n p`r\i
pe milion (de exemplu ,
4
10 3

sau 0,03% sau 300 ppm ) .
Eroarea raportat` este raportul dintre eroarea absolut` ]i o valoare conven\ional` x
c
a
m`rimii de m`surat :


c
m
c
x
x x
x
x

. (1.94)

Eroarea raportat` se exprim` ca ]i eroarea relativ` .
{n domeniul m`sur`rilor electrice , eroarea de m`surare se exprim` at@t sub form` de eroare
absolut` , c@t ]i ca eroare relativ` sau eroare raportat` (subcap . 1.6.3) .

1.7.2. Estimarea erorilor aleatoare

Repetarea unei m`sur`ri , [n condi\ii practic identice , permite realizarea urm`toarelor dou`
deziderate :
ob\inerea unui rezultat mai apropiat de cel adev`rat dec@t o valoare individual` , prin
medierea rezultatelor par\iale ;
estimarea erorilor aleatoare care afecteaz` m`surarea .
41
Eroarea aleatoare este legat` de propriet`\ile aleatoare ale aparatelor de m`surare .
Descrierea propriet`\ilor aleatoare ale unui aparat de m`surare presupune stabilirea repetat` [n
condi\ii practic identice , de n ori , a valorilor m`rimii de m`surat x ]i apoi , g`sirea valorilor unor
m`rimi care caracterizeaz` global mul\imea valorilor m`rimii x . {n acest scop, dup` stabilirea celor
n valori ale m`rimii x , ele se ordoneaz` cresc`tor , constituindu-se ]irul , x ,..., x , x
n 2 1
m m m
[n care
fiecare valoare apare o singur` dat` . {n continuare , se [mparte intervalul [ ]
n 1
m m
x , x [ntr-un num`r
k de intervale egale :


k
x x
x
1 n
m m
m

. (1.95)

Num`rul k al acestor intervale se alege astfel [nc@t [n fiecare din ele s` fie cuprins un num`r
n
j
, j = 1, 2 , ... , k , suficient de mare de valori ale m`rimii x .
{mp`r\ind raportul n
j
/
m
x la num`rul n de valori ale m`rimii x se ob\ine densitatea relativ`


n
x
n
f
m
j
j

(1.96)

a c`rei reprezentare grafic` este redat` [n figura 1.31 .
Din reprezentarea grafic` a func\iei ( )
m j j
x f f se constat` c` mul\imea valorilor m`rimii x
se grupeaz` [n jurul valorii medii

+ + +

n
1 i
m
m m m
i
n 2 1
x
n
1
n
x ... x x
x . (1.97)

Mul\imea valorilor m`rimii x este cu at@t mai grupat` [n jurul valorii medii cu c@t dispersia


( ) ( ) ( )
( )

+ + +

n
1 i
2
m
2
m
2
m
2
m 2
x x
1 n
1
1 n
x x ... x x x x
s
i
n 2 1
(1.98)

f
j
x
m
1
m
x
n
m
x
n
Fig. 1.31. Reprezentarea grafic` a densit`\ii relative
42

este mai mic` .
Valoarea medie x ]i dispersia s
2
sunt m`rimi care caracterizeaz` global mul\imea valorilor
m`rimii x ]i descriu propriet`\ile aleatoare ale aparatului de m`surare .
Dac` stabilirea repetet` a valorilor m`rimii x se continu` , atunci reprezentarea din figura
1.31 corespunde unui num`r n din ce [n ce mai mare de valori ]i tinde c`tre o curb` f`r`
discontinuit`\i . Ca urmare , densitatea relativ` f
j
trece [n densitatea de probabilitate p . {ntre
densitatea de probabilitate p ]i func\ia de probabilitate P are loc rela\ia :

( )
dx
dP
x p . (1.99)

Func\ia P reprezint` probabilitatea ca valoarea m`rimii x s` apar\in` intervalului precizat.
{n general , se admite c` reparti\ia continu` aferent` rezultatelor m`sur`rilor este o reparti\ie
normal` (Gauss) :

( )
( )
1
1
]
1

2
2
m
m
2
m x
exp
2
1
x p , (1.100)

unde m constituie valoarea medie , iar
2
dispersia corespunz`toare unui num`r foarte mare de
valori ( ) n :

n
1 i
m
n
i
x
n
1
lim m , (1.101)


( )
n
m x
lim
n
1 i
2
m
n
i

. (1.102)

Deoarece , practic , nu se poate stabili un num`r n infinit de mare de valori ale m`rimii x,
reparti\ia continu` , ca de exemplu cea normal` , pare a fi un model fictiv .Dar cele n valori ale
m`rimii de m`surat se stabilesc [nt@mpl`tor dintr-un num`r infinit de mare de valori posibile ale
m`rimii de m`surat , care sunt caracterizate global prin valoarea medie m ]i dispersia
2

corespunz`toare modelului reparti\iei continue , [n particular a celei normale .

Pe baza celor n valori ale m`rimii de m`surat se stabilesc valoarea medie x ]i dispersia s
2
,
care constituie estima\ii (cu at@t mai consistente cu c@t n este mai mare) ale valorii medii m ]i
dispersiei
2
aferente num`rului infinit de mare de valori posibile ale m`rimii de m`surat .
Conform rela\iei (1.92) , [n fiecare din cele n m`sur`ri exist` o eroare :

x x x
i
m i
; i = 1 , 2 , ... , n , (1.103)

care poate fi prin adaos (
i
x > 0 ) sau prin lips` (
i
x < 0 ) .
{nsum@nd membru cu membru termenii din rela\ia (1.103) se ob\ine :

x n x x
n
1 i
m
n
1 i
i
i



(1.104)

de unde rezult` :

43

n
x
n
x
x
n
1 i
i
n
1 i
m
i

. (1.105)

La un num`r suficient de mare de m`sur`ri ( ) n se poate considera c` :

0
n
x ... x x
lim
n
x
lim
n 2 1
n
n
1 i
i
n

+ + +

, (1.106)

adic` , erorile prin lips` ]i adaos se anuleaz` par\ial ]i din rela\ia (1.105) rezult` :

m
n
x
lim x
n
1 i
m
n
i

. (1.107)

Deci , se poate considera c` valoarea medie m a unui num`r foarte mare de rezultate ale
m`sur`rilor corespunde valorii adev`rate x a m`rimii de m`surat .
Conform teoriei probabilit`\ilor , m este cea mai bun` valoare care poate fi considerat`
(utilizat`) [n locul valorii adev`rate (reale) x , care este inaccesibil` experien\ei .
Prin urmare , eroarea aleatoare absolut` a valorii
i
m
x a unui rezultat al m`sur`rilor este:

m x x x x
i i
m m i
. (1.108)

Dac` reparti\ia continu` aferent` rezultatelor m`sur`rilor este o reparti\ie normal` (Gauss) ,
atunci ]i eroarea aleatoare absolut` prezint` acee]i reparti\ie , cu densitatea de probabilitate :

( )
( )
1
]
1

2
2
2
x
exp
2
1
x p . (1.109)

Din reprezentarea grafic` a func\iei ( ) x p - figura 1.32 - rezult` urm`toarele concluzii:
cea mai mare probabilitate de apari\ie o are eroarea aleatoare absolut` nul` ;

p
3 2
x
3
2

Fig. 1.32. Curba distribu\iei normale
44
erorile aleatoare absolute cu acee]i valoare absolut` , dar de semne contrare , au acee]i
probabilitate de apari\ie (curba este simetric`) ;
[n func\ie de valorile dispersiei , erorile x sunt mai mult sau mai pu\in grupate [n jurul
valorii 0 x ;
probabilitatea ca erorile individuale s` fie [n limitele t este de 68,27 % ;
probabilitatea ca eroarea de m`surare s` fie [n limitele t 2 este de 95,45 % ;
erori aleatoare absolute cu valori absolute mari au probabilitate de apari\ie foarte mic`. De
exemplu , eroarea aleatoare 3 x are probabilitatea de apari\ie de 0,27 % . Deci 99,73 % din
m`sur`rile repetate vor da rezultate grupate [n intervalul t 3 fa\` de valoarea medie . De aceea ,
valoarea 3 poate fi considerat` ca eroare limit` (eroare a c`rei dep`]ire este foarte pu\in
probabil` , practic exclus`) .
Aplicarea practic` a rela\iilor (1.101) ]i (1.102) necesit` un num`r n foarte mare de
m`sur`ri . {n continuare se indic` metoda practic` de estimare a parametrilor m ]i .
Media aritmetic` x a n m`sur`ri , calculat` conform rela\iei (1.97) , are [n mod evident o
dispersie mai mic` dec@t valorile individuale
i
m
x . Cu alte cuvinte , media x este afectat` de o
eroare aleatoare mai mic` dec@t valoarea individual`
i
m
x . Se define]te eroarea medie p`tratic` a
mediei
x
, care caracterizeaz` dispersia (eroarea aleatoare a mediei) . Valoarea
x
este dat` de
rela\ia :


n
x

. (1.110)

Aceasta [nseamn` c` eroarea aleatoare a valorii medii scade relativ lent cu cre]terea
num`rului de m`sur`ri . Lu@nd media a 10 rezultate individuale , eroarea aleatoare este 16 , 3 10
ori mai mic` dec@t a unei singure determin`ri .
Deci , pentru evaluarea erorilor aleatoare este necesar s` se cunoasc` eroarea medie
p`tratic` , fie din m`sur`ri anterioare f`cute cu aceea]i aparatur` ]i [n acelea]i condi\ii , fie
calcul@nd-o cu rela\ia (1.102) . Aceast` presupune [ns` efectuarea unui num`r foarte mare de
m`sur`ri (practic cel pu\in 50) .
Parametrii m ]i ai distribu\iei normale pot fi estima\i pornind de la un num`r relativ mic
de m`sur`ri (cel pu\in 4 ... 5 m`sur`ri) . {n acest caz media m se estimeaz` prin media aritmetic` x
(rela\ia 1.98. - se observ` c` pentru n , s ) .
Eroarea medie p`tratic` a valorii medii x poate fi estimat` , [n mod corespunz`tor , prin
m`rimea :


n
s
s
x
. (1.111)

Valorile x , s ]i
x
s fiind estim`ri bazate pe un num`r relativ mic de m`sur`ri , nu se bucur`
de propriet`\ile enun\ate mai sus pentru m , ]i
x
]i anume : probabilitate de 99,73 % ca eroarea
s` fie [n limitele t 3 , probabilitate de 95,45 % ca ea s` fie cuprins` [n intervalul t 2 etc .
Pentru construirea acestor intervale de [ncredere corespunz`toare nivelelor de [ncredere dorite
(probabilit`\ile ca eroarea s` se afle [n intervalele de [ncredere) , se folose]te parametrul t al
distribu\iei Student .
Rezultatul unei m`sur`ri
i
m
x se afl` [n intervalul

[ ] s t x , s t x + (1.112)
45

cu o probabilitate P care depinde de num`rul n de m`sur`ri ]i de valoarea parametrului t , conform
tabelului 1.1.
Eroarea limit` a mediei aritmetice ob\inute dintr-un ]ir de m`sur`ri este :


n
s t
s t
x

(1.113)

]i deci media x a rezultatelor se afl` [n intervalul :

[ ] + x , x (1.114)

cu aceea]i probabilitate P , [n func\ie de n ]i t (conform tab . 1.1) .
{n cazul [n care erorile sistematice sunt neglijabile , rezultatul m`sur`rii se exprim` sub
forma :

t x x (1.115)
cu specificarea probabilit`\ii asociate .






Tabelul 1.1
Valori ale parametrului t pentru distribu\ia Student [n func\ie de nivelul de [ncredere P ]i num`rul de
m`sur`ri n .

n / P 0,683 0,95 0,99 0,9973
3 1,32 4,3 9,9 19,2
5 1,15 2,8 4,6 6,6
10 1,06 2,3 3,25 4,1
30 1,02 2,05 2,8 3,3
50 1,01 2,0 2,7 3,16
100 1,00 2,0 2,6 3,1

Probabilitatea P se nume]te nivel de [ncredere , m`rimile s t x t , respectiv t x se
numesc limite de [ncredere , iar intervalele (1.112) ]i (1.114) se numesc intervale de [ncredere .
Nivelul de [ncredere este probabilitatea ca [ntr-un ]ir de m`sur`ri eroarea aleatoare a unei m`sur`ri
individuale s` nu dep`]easc` limitele intervalului de [ncredere . Mai exact , nivelul de [ncredere
este probabilitatea ca eroarea aleatoare a unei m`sur`ri individuale s` nu dep`]easc` s t t , iar
eroarea aleatoare a valorii medii s` nu dep`]easc`
n
s t t
.
Se observ` (tabelul 1.1) c` pentru un num`r mic de m`sur`ri valoarea parametrului t este
mare , ceea ce [nseamn` c` la acela]i nivel de [ncredere intervalul de [ncredere se l`rge]te dac` n
scade . Pentru n foarte mare coresponden\a dintre P ]i t devine identic` cu cea de la distribu\ia
normal` .
{n practic` nivelul de [ncredere se alege dup` criteriul importan\ei rezultatului . Astfel, [n
cazul m`sur`rilor curente se alege un nivel de [ncredere de 0,90 sau 0,95 ,iar la m`sur`rile de mare
importan\` se poate lua 0,99 . Utilizarea unui nivel de [ncredere foarte ridicat , de peste 0,99 (de]i
r`sp@ndit` [n practica actual` a m`sur`rilor) nu se justific` dec@t [n cazuri speciale .
46
Evaluarea erorilor aleatoare se face [n modul urm`tor :
se calculeaz` media rezultatelor individuale x ;
se calculeaz` estima\ia s a erorii medii p`tratice , cu rela\ia (1.98) , ]i estima\ia
x
s a erorii medii
p`tratice a valorii medii , cu rela\ia (1.111) ;
se determin` , din tabelul 1.1 , valoarea factorului t corespunz`toare nivelului de [ncredere P ]i
num`rului de m`sur`ri n ;
se determin` limitele de [ncredere s t t ]i
n
s t
t , prima reprezent@nd incertitudinea aleatoare
(eroarea aleatoare estimat` ) a unui rezultat individual , iar a doua incertitudinea aleatoare (eroarea
aleatoare estimat`) a valorii medii .
{n practic` apar situa\ii c@nd intereseaz` fie incertitudinea aleatoare a valorii medii , fie
incertitudinea aleatoare a unui rezultat individual . Astfel , atunci c@nd se urm`re]te m`surarea
valorii unei m`rimi date cu o precizie c@t mai bun` , se pot face m`sur`ri repetate pentru reducerea
incertitudinii aleatoare . {n aceste cazuri ca rezultat al m`sur`rii se ia media rezultatelor individuale ,
iar incertitudinea aleatoare se estimeaz` prin
n
s t
(de t ori eroarea p`tratic` a mediei) . {n acest mod
se procedeaz` la determinarea unei constante fizice , la etalon`ri etc .
{n schimb , pentru caracterizarea unui aparat de m`surare , a unei metode de m`surare etc.,
intereseaz` incertitudinea aleatoare a unei singure m`sur`ri ]i nu a valorii medii . {n aceste cazuri
este necesar s` se predetermine eroarea posibil` a oric`rei m`sur`ri viitoare , consider@nd c`
m`sur`ri repetate nu vor fi posibile sau justificate . {n acest scop , incertitudinea aleatoare se
estimeaz` prin ts (de t ori eroarea medie p`tratic` a unui rezultat individual) . {n acest fel se
procedeaz` de exemplu , la stabilirea erorilor unui aparat de m`surare , la verificarea metrologic` a
aparatelor de m`surare etc .
1.7. 3. Estimarea erorilor sistematice
Pentru a evalua erorile sistematice , [n cazul unei m`sur`ri pentru care erorile aleatoare sunt
neglijabile , vor fi luate [n considera\ie erorile : de model , instrumentale , de interac\iune ]i de
influen\` .
Deoarece eroarea de m`surare poate lua diverse valori [n intervalul de m`surare al
aparatului de m`surare , s-a introdus no\iunea de eroare limit` (subcap. 1.6.3) , garant@ndu-se c`
pentru [ntregul interval de m`surare , eroarea instrumental`
in
x [ndepline]te condi\ia :

+
n
1 k
v i l in
k
x x x x , (1.116)
unde
i
x reprezint` eroarea intrinsec` , iar

n
1 k
v
k
x - erorile suplimentare provocate de varia\ia
m`rimilor de influen\` [n afara intervalelor de referin\` , dar [n interiorul intervalelor de utilizare.
Estimarea erorii limit` de m`surare prin [nsumarea aritmetic` a erorii intrinseci cu erorile
suplimentare conduce [ns` la o estimare pesimist` deoarece ]ansele ca toate condi\iile cele mai
defavorabile s` fie simultan [ndeplinite sunt foarte mici . De aceea pentru o estimare mai realist` se
utilizeaz` [nsumarea p`tratic` a erorilor componente :

+
n
1 k
v
2
i
2
l k
x x x . (1.117)
{n privin\a erorilor de influen\` determinate de factorii de mediu care influen\eaz` m`rimea
de m`surat , se stabilesc prin norme intervale de referin\` [n care aceste erori sunt nule . {n cazul [n
care m`rimile de influen\` au valori [n afara intervalelor de referin\` , dar [n interiorul intervalelor
47
de utilizare , se stabilesc pentru fiecare m`rime de influen\` erori suplimentare
k
s
x , astfel [nc@t
erorile de influen\` sunt mai mici sau cel mult egale cu suma

n
1 k
s
k
x a erorilor suplimentare .
{n ceea ce prive]te erorile de model ]i erorile de interac\iune , trebuie alese metodele de
m`surare ]i aparatele de m`surare precum ]i m`surile corespunz`toare pentru efectuarea corect` a
m`sur`rii astfel [nc@t aceste erori s` fie neglijabile [n raport cu celelalte erori . {n acest caz , eroarea
limit` total` de m`surare este dat` de rela\ia :

+
n
1 k
s l
k
x x . (1.118)
{n cazul [n care erorile aleatoare sunt neglijabile , rezultatul m`sur`rii se exprim` sub forma
:
t
m
x x , (1.119)
unde x
m
este valoarea m`surat` , iar reprezint` eroarea limit` total` .
{n cazul m`sur`rilor de precizie ridicat` trebuie luate [n considerare at@t erorile aleatoare c@t
]i cele sistematice . {n acest caz , eroarea limit` total` de m`surare se ob\ine prin [nsumarea celor
dou` erori :
+ e , (1.120)
unde se determin` cu rela\ia (1.113) .
Compunerea prin [nsumare liniar` conduce la o eroare total` , [n general , mult prea mare ]i
de aceea se recomand` s` se efectueze o [nsumare p`tratic` a erorilor
2 2
e + . (1.121)
Rezultatul m`sur`rii se exprim` prin :
e x x t . (1.122)
1.7.4. Estimarea erorilor totale pentru metodele indirecte de m`surare
{n cazul metodelor indirecte explicite , m`rimea x care se m`soar` indirect depinde de
m`rimile direct m`surabile x
1
, x
2
, ... , x
n
printr-o rela\ie explicit` ]i complet determinat` , de forma
:
x = f ( x
1
, x
2
, ... , x
n
) . (1.123)
Problema const` [n evaluarea erorii x care afecteaz` valoarea m`rimii x exprimat` de
rela\ia (1.123) atunci c@nd se cunosc erorile
n 2 1
x ,..., x , x care apar [n m`sur`rile directe ale
m`rimilor x
1
, x
2
, ... , x
n
. {n acest scop se face apel la dezvoltarea [n serie Taylor a func\iei de
variabile reale (1.123) , c@nd se dau variabilelor independente x
1
, x
2
, ... , x
n
cre]terile
. x ,..., x , x
n 2 1
Dac` [n deazvoltarea [n serie Taylor se neglijeaz` termenii de ordin superior, se
ob\ine :
48
( )
( )
n
n
2
2
1
1
n 2 1
n n 2 2 1 1
x
x
f
... x
x
f
x
x
f
x ,..., x , x f
x x ,..., x x , x x f x x

+ +

+
+ + + +
(1.124)
Din (1.124) rezult` eroarea absolut` :

+ +

n
1 k
k
k
n
n
2
2
1
1
x
x
f
x
x
f
... x
x
f
x
x
f
x . (1.125)
Deoarece erorile
k
x includ at@t erorile sistematice c@t ]i erorile aleatoare , semnul lor nu
este determinat . Derivatele
k
x
f

pot fi afectate de semnul plus sau minus .

{n scopul de a determina eroarea x [n condi\iile cele mai defavorabile , c@nd semnele s-ar
distribui astfel [nc@t toate produsele
k
k
x
x
f

s` fie pozitive , [n calculele practice se determin` o

eroare limit` :

n
1 k
l
k
k
l
x
x
f
x . (1.126)
Eroarea relativ` limit` de m`surare este :

n
1 k
l
k
k
l
x
x
f
f
1
x
x
. (1.127)
Se observ` c` rela\ia (1.127) se poate scrie sub o form` mai compact` , aceea de
diferen\iala logaritmului natural a func\iei f (x
1
, x
2
, ... , x
n
) :
( ) [ ]
n 2 1
l
x ,..., x , x f ln d
x
x

. (1.128)
49

50


51