Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 1

Cuprins:
Cuvinte cheiepg.3 Introducere...pg.3 1.Cheltuieli publice pentru protectia mediului..pg.5 2.Experienta tarilor dezvoltate 2.1.Cadrul politicii de mediupg.10 2.2.Finantarea publica a reducerii poluarii.pg.11 2.3.Modalitati de finantare private a reducerii poluariipg.12 3. Finantarea investitiilor pentru mediu in Romania 3.1. Finantare prin ISPA..pg.16 3.2.Fondul pentru Mediu..pg.17 4.Finantare actualapg.20 5.Concluzii si propuneripg.23 Bibliogarfie.pg.25 Abrevieri ECE-Europa Centarala si de Est CRP=Controlul si reducerea poluarii FSE=Fondul Social European IEN=Institutul de Economie Nationala OCDE=Oraganizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 2

Cuvinte cheie: dezvoltare durabila= desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmarete satisfacerea nevoilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".(Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland)) biodiversitate=descrie ntreaga gam a variabilitii organismelor vii n cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului i diversitatea genetic a unei specii din acest ecosistem. Acquis-ul comunitar de mediu= reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune referitoare la mediu ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde: continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor; legislatia adoptata in aplicarea tratatelor si jurisprudenta Curtii de Justitie; declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene; masurile adoptate in domeniul politicii externe si de securitate comuna; masurile adoptate in domeniul justitiei si al afacerilor interne; acordurile internationale incheiate de catre Comunitate si de catre statele membre intre ele in domeniile de activitate ale Uniunii. finantare=vb. tr. 1. a aloca, a repartiza mijloace bneti unei ntreprinderi, instituii etc. 2. (fam.) a mprumuta cu bani (pe cineva); a subveniona1 Introducere Pentru a pstra un echilibru ntre mediul natural, resursele acestuia i om, este necesar o planificare strategic a dezvoltrii, astfel nct s existe, n permanen, un raport stabil ntre habitatul natural i populaia uman. Necesitatea susinerii simultane a dezvoltrii economice concomitent cu dezvoltarea mediului natural, impune o evaluare a impactului asupra mediului n fazele incipiente ale planurilor i programelor, n scopul susinerii dezvoltrii durabile. mbuntirea proiectrii i implementrii legislaiei de protecie a mediului se poate face numai odat cu creterea contiinei i participrii publice, a bunelor intenii politice i a existenei resurselor. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romnia a devenit stat membru cu puteri depline la nivel comunitar, fiind al 7-lea stat membru ca numar de voturi (14).Pentru ndeplinirea obligatiilor n domeniul protectiei mediului care revin
1

www.dex-online.ro

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 3

Romniei n calitate de stat membru al UE, Directia Afaceri Europene si Politici Comunitare din cadrul Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) reprezinta structura de interfata ntre Minister si Autoritatile nationale de coordonare a afacerilor europene (Departamentul pentru Afaceri Europene si Ministerul Afacerilor Externe) prin: gestionarea sarcinilor care revin MMDD n cadrul documentelor oficiale programatice, precum si n cadrul documentelor oficiale de raportare la institutiile comunitare; coordonarea participarii Romaniei la activitatile in domeniul protectiei mediului din cadrul Consiliului Uniunii Europene; urmarirea respectarii calendarului de transpunere a acquis-ului comunitar de mediu cat si a calendarului de raportare catre Comisia Europeana/Agentia Europeana de Mediu; coordonarea schimbului de informatii referitoare la strategiile, politicile si actele normative comunitare, n domeniul protectiei mediului, n curs de promovare intre institutiile nationale implicate si Reprezentanta Permanenta a Romniei pe langa UE; pregatirea, mpreuna cu directiile tehnice de specialitate din minister, a instructiunilor si mandatelor generale de negociere n domeniul protectiei mediului, indiferent de nivelul de reprezentare; coordonarea, mpreuna cu directiile tehnice de specialitate din minister, a activitatii de raportare catre Departamentul pentru Afaceri Europene a actelor nationale de transpunere a directivelor europene n cadrul procesului de notificare, dar si a actelor normative emise n domeniul reglementat de directiva care face obiectul transpunerii. 2

Cheltuieli publice pentru protectia mediului Protectia mediului inconjurator si imbunatatirea calitatii lui reclama folosirea de catre autoritatile publice a unor politici ecologice, a unor modalitati si instrumente economice si financiare, folosirea reglementarilor juridice, a standardelor s.s.In cadrul lor instrumentele financiare (taxe,impozite,credite) detin un rol deosebit
2

www.euractiv.ro

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 4

pentru ca ,pe de o parte ,ele influenteaza comportamentul de protective a mediului(in special al poluatorilor), iar pe de alta parte produc o serie de resurse financiare care permit finantarea actiunilor de protective a mediului.Data fiind importanta si amploarea actiunilor ce vizeaza productia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, autoritatile publice sunt primele chemate sa actioneze in acest sens. Mediul inconjurator este un bun public pur pentru ca el raspunde celor trei caracteristici care-l deosebesc de orice alt bun public privat: -chiar daca este consumat de catre unul, el ramane disponibil si pentru altii -nimeni nu poate exclude pe cineva de la consumarea unui bun public pur,pe cand in cazul unui bun public privat producatorul exclude pe toti cei ce nu pot plati pretul lui -consumatorul nu se poate exclude pe el insusi de la utilizarea unui bun public pur Autoritatea publica stabileste reglementarile juridice privind raspunderile pentru deteriorarea mediului inconjurator.Principiul care sta la baza legislatiei de protective a mediului,adoptat de toate tarile,este poluatorul plateste,in acest fel, responsabilitatea pentru daunele produse mediului revine celui care a produs poluarea.

Exista urmatoarele surse de finantare a cheltuielilor legate de protectia mediului inconjurator: a)fondurile agentilor economici, in cazul in care acestia: -suporta pagubele produse mediului -realizeaza investitii pentru combaterea poluarii si imbunatatirea performantelor ecologice ale firmelor respective -platesc impozite ,taxe,revedente pentru poluarea mediului b)fondurile bugetare, in cazul in care statul aloca resurse pentru: -investitii in domeniul protectiei mediului inconjurator.Se apreciaza ca tarile OCDE(Oraganizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) au efectuat

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 5

importante investitii cu aceasta destinatie in special in deceniul trecut . -avantaje fiscal.Unele state pot acorda reduceri sau scutiri de impozite agentilor economici care se implica in actiuni ce vizeaza protectia mediului inconjurator sau permit amortizarea accelerate. -subventionare dobanzilor bancare la imprumuturile acordate de bancile comerciale pentru actiuni si activitati legate de protejarea mediului finantarea activitatii de cercetare-dezvoltare in domeniul crearii de bunuri si servicii care sa masoare, sa previna, sa limiteze sau sa corecteze poluarea mediului (cercetari ecoindustriale).La nivelul anului 1989 ponderea acestor cheltuieli in totalul cheltuielilor guvernamentale reprezenta intre 0,5%(SUA) si 3,8%(Olanda). c)in unele tari se constituie fonduri special destinate unor actiuni majore de protective a mediului -fondul national de mediu, care se constituie pe baza principiului de asigurare impotriva riscului de poluare;sursele de constituire ale acestuia sunt impozitele,taxele,amenzile,sumele recuperate de la poluatori,dobanzile; el este folosit pentru sustinerea unei politici ecologice de ansamblu.Un astfel de fond national de mediu exista in SUA( Superfond) si el se costituie pe seama unor impozite(pe produse chimice si petroliere),impozit pe venit, sume recuperate de la poluatori, amenzi,dobanzi.In anii 1989-1993 au constituit fonduri nationale de mediu si unele tari din Europa Centrala si de Est, aflate in perioada de tranzitie:Bulgaria ,Cehia, Polonia,Ungaria,Slovacia; sursele lor de constituire au fost taxele,amenzile,impozitele pe combustibili,veniturile directe.Din ele au fost acordate donatii,imprumuturi,investitii,garantii. fonduri in custodie ,acordate intreprinderilor pentru a suporta anumite actiuni de depoluare stabilite prin contracte de privatizare.Acestea sunt fonduri descentralizate,constituite pe perioade scurte de timp ;daca nu sunt cheltuite in perioada stabilita banii respective vor reveni bugetului de stat. d)creditele acordate de Banca Mondiala.Prinre obiectivele pentru cares e acorda imprumuturi se afla si protectia mediului si apele.Banca Mondiala a sprijinit 70 de tari pentru ca acestea sa-si mareasca capacitatea de gestionare a mediului inconjurator.De exemplu, India a primit 61 mln de dolari ,iar Sri Lanka 20 mln de dolari pantru proiecte ce contribuie la aplicarea politicii de mediu;Kenya,Senegal,Madagascar si alte tari africane au primit imprumuturi

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 6

pentru o mai buna gestionare a resurselor natural si remedierea degradarii mediului. Banca Mondiala gestioneaza impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare(P.N.U.D.),un fond mondial pentru protectia mediului,in suma de 1mld dolari care acopera patru domenii:diversitatea biologica,modificarile climaretice, eliminarea progresiva a substantelor care reduc stratul de ozon si ape internationale. Mai mentionam faptul ca marile institutii de credit international intentioneaza ca,de acum inainte, sa nu mai acorde credite daca proiectele propuse nu iau in considerare si protectia mediului. In afara acestor instrumente financiare,fiscal,de credit mai pot fi utilizate:sisteme de garantie-colectare(consignatie) de ambalaje si alte deseuri (baterii, anvelope, sticle), in scopul reciclarii lor;eliberarea de premise negociabile care permit incadrarea intr-un anumit nivel de poluare admisibila,stabilita de autoritati competente.Cu acest sistem intreprinderile care vor sa mareasca emisiile poluante in atmosfera (ca urmare a dezvoltarii activitatii)pot cumpara premise de la alte intreprinderi din zona care-si reduc volumul de emisii;in acest mod se pastreaza nivelul admis al emisiilor, care asigura o anumita calitate a mediului;in sfarsit, in anumite cazuri se pot institui asigurari obligatorii impotriva unor riscuri de poluare. O alta sursa de finantare a protejarii mediului ambient o reprezinta mecanismul de conversie a datoriei externe a unor tari in curs de dezvoltare in fonduri pentru protectia si refacerea mediului.Este cazul unor tari in curs de dezvoltare ,In special din America Latina, care au incheiat conventii si au stability programe de masuri de protective a mediului, in schimbul unei parti din datoria externa care a fost cumparata de la creditorii acestor tari de catre tari dezvoltate sau organism de protective a mediului. In Romania in ultimii ani problemele protectiei mediului inconjurator s-au gasit printre obiectivele importante ale programelor de dezvoltare economic-sociala.

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 7

In Constitutia Romaniei din 1991(la art.134)este precizata obligatia statului de a proteja si reface mediul ambient Statul trebuie sa asigure refacerea si ocrotirea mediului inconjurator si mentinerea echilibrului ecologic. In anul 1995 a fost adoptata Legea protectiei mediului(nr.137/1995)care stabileste principiile si reglementarile privind protectia mediului in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile;este statuat principiul care stabileste raspunderea in cazul poluarii,-poluatorul plateste-principiu modern, de eficienta, care sta la baza politicilor de mediu din toate tarile. Cheltuielile publice pentru protectia mediului in Romania sunt indreptate atat spre refacerea mediului degradat cat sis pre prevenirea distrugerii lui in viitor.Sursele de finantare a acestor cheltuieli pot fi diverse ,dar puterea lor de a aloca resursele financiare necesare este redusa.Astfel bugetul de stat a alocat,1990-1998, pentru mediu si ape intre 0,8% si1,9% din totalul cheltuielilor pentru actiuni si obiective economice.Ponderea cheltuielilor publice pentru protectia mediului in bugetul general consolidate a reprezentat 0,2% din P.I.B. in perioada 1992-1996 si 0,1% in 1997 si 1998.Aceste cifre reflecta nivelul foarte redus al fondurilor bugetare allocate protectiei mediului. Ca structura economica, aceste cheltuieli au fost in proportie de 80%cheltuieli de capital si au servit actiunilor de dezvoltare de surse de ape(diguri,baraje, apararea impotriva inundatiilor,alte constructii hidrotehnice) silvicultura(drumuri si amenajari forestiere).Cheltuielile curente au fost destinate intretinerii si functionarii Institutului de Meteorologie si Agentiilor judetene(si ale Municipiului Bucuresti) de protective a mediului.In afara bugetului de stat, exista unele fonduri special constituite din taxes au contributii special, care sunt utilizate pentru anumite actiuni si programe de protective a mediului.Este cazul Fondului Apelorconstituit si gestionat de R.A. Apele Romane sauFondul de Conservare si regenerare a Padurilor costituit si gestionat de R.A. Romsilva. Agentii economici efectueaza unele cheltuieli pentru protectia mediului, mai ales pentru mentinerea calitatii mediului ambient,pantru reducerea poluarii.Este cazul procurarii de active fixe nepoluante, tehnologii curate (filter,decantoare,procedee termice)si alte categorii de investitii antipoluante.Subliniem un aspect deosebit de important al procesului de privatizare si anume faptul ca exista obligatia intocmirii

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 8

unui bilant de mediu(audit de mediu) pentru toate societatile comerciale supuse privatizarii; acest bilant de mediu trebuie sa cuprinda si propuneri de obiective de mediu si de invastitii pentru protectia mediului. In acest mod se asigura si o apropiere de standardele ridicate in domeniul protectiei mediului din tarile Uniunii Europene. Banca Mondiala a cordat Romaniei imprumuturi pentru finantarea unor actiuni de protective a mediului;de exemplu, in anul 1997, a acordattarii noastre un imprumut pentru reabilitarea si repararea sistemului de alimentare cu apa a Bucurestiului.3

2.Experianta tarilor dezvoltate 2.1.Cadrul politicii de mediu Pe parcursul ultimelor decade interesul crescut pentru calitatea mediului i-a facut pe factorii de decizie din tarile dezvoltate sa caute instrumente care pot garanta atingerea scopurilor privind mediul. Recent autoritatile au devenit constiente, din ce in ce mai mult, de cresterea costurilor cu protectia mediului si de eficienta alocarii resurselor si au inceput sa recunoasca beneficiile IE(Institutul de Economie) introducand masuri pentru integrarea consideratiilor de mediu in politica fiscala.Ca rezultat,reglementarile directe sunt completate gardat de IE iar taxele sunt folosite din ce in ce mai mult cu dublu scop de generare de venit si de furnizare de stimulente pentru imbunatatirea mediului.

2.2.Finantarea publica a reducerii poluarii In tarile OECD majoritatea cheltuielilor publice de reducere si control a poluarii au fost utilizate pentru reducerea poluarii cu ape uzate si pentru dezvoltarea programelor de management al deseurilor.

Finante publice V,Cap.10.4-Cheltuieli pentru protectia mediului,pg.347-353

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 9

Rolul sectorului public de a subventiona furnizarea apei potabile si tratarea deseurilor a fost justificat de catre natura de bun public a acestor servicii.Abordare publica,totusi a fost deseori mai putin eficienta economic decat masurile private pentru prevenirea si controlul poluarii.De asemenea, subventionarea tratarii de seurilor publice a avut drep rezultat, in multe cazuri,eliminarea masurilor preventive eficiente cum ar fi practicile buna de gospodarie sau aplicarea de tehnologii de productie mai curate.In Marea Britanie ,de exemplu, in jur de 60% din costul canalizarii si al tartarii canalelor a fost finantat prin subventii pana in 1974.Din 1974, a avut loc o miscare gradate catre un mai mare grad de finantare proprie si acum imprumutul bancar este des folosit pentru a finanta costurile de in vastitii ale facilitatilor de tratare a deseurilor. Serviciile publice ce includ reducerea poluarii cu deseuri municipale sunt furnizate in mod tipic de catre autoritatile locale in majoritatea tarilor OECD .Autoritatile locale au fost responsabilede aproximativ 90% din totalul cheltuielilor publice CRP(Controlul si Reducerea Poluarii)la mijlocul anilor 1980, de exemplu in Danemarca, Suedia si Finlanda.Platile utilizatorului si taxele locale au constituit sursele principale de acoperire a cheltuielilor de mediu.Totusi cheltuielile locale au fost subventionate deseori prin transferuri de la nivele mai mari ale administartiei publice,sub forma tipica de granturi.D.p.d.v. istoric, sectorul privat a jucat un rol important in dezvoltarea serviciilor de mediu in majoritatea tarilor OECD.Totodata, atat sectorul public cat sic el privat furnizeaza aceste servicii,de exemplu, in Franta,Regatul Unit si SUA.Fondurile de Dezvoltare Municipale (FDM), create pentru a facilita finantarea investitiilor de infrastructura locale(uzine de apa,serviciul sanitary, drenaj, dispunerea si colectarea deseurilor), au existat in multe tari incepand cu secolul 19(de ex. In Belgia, Danemarca,Olanda,Japonia). Intr-un mod tipic, majoritatea fondurilor a fost folosita pentru investitii legate de apa.Desi bancile comerciale au fost surse financiare majore prin intermediul obligatiunilor municipal sau depozite direct negociate(Davey 1988). Datorita abilitatii debitorilor de a recupera costurile lor print axe si plati,imprumuturile sunt folosite cu incredere iar FDM sunt independente. 2.3.Modalitati de finantare private a reducerii poluarii Ca rezultat al unor reglementari stricte de mediu,cheltuielile private privind CRP au manifestat o crestere constanta in cateva tari OECD in perioada ultimelor

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 10

decade, atat in termini absolute cat si ca procent din PIB.De exemplu, cheltuielile private pentru CRP au crescut cu 86% in termini reali intre 1972 si 1986 in SUA,si cu 67% intre 1975 si 1985 in Germania.Controlul poluarii aerului care a fost aproape exclusive finantat prin surse private,a reprezentat cea mai mare cota de cheltuieli ale sectorului privat(in jur de 60% din cheltuielile private de reducere a poluarii pe parcursul anilor 1980 in SUA si 40% in Olanda,Germania si Austria) Cota cheltuielilor pentru reducerea poluarii apei si pentru programele de management al deseurilor a variat intre tari.Depasind de structura sectoriala a industriei,un nr. Redus de ramuri industrial(de obicei produsele chimice,metalurgie masini si utilaje,industriile de hartie si de celuloza) a canalizatmajoritatea cheltuielilor private de control al poluarii. In decursul timpului s-au folosit mai multe scheme de finantare cum ar fi: subventii directe,imprumuturi subventionate,fonduri special etc. Subventii directe Granturile directe au fost utilizate tipic pentru instalarea unor tehnologii ecologice de productie.Un asemenea program a fost introdus,de exemplu in Olanda in cadrul Actului de Prevenire a Poluarii a Aerului din 1970.

Subventionarea dobanzii si garantii guvernamentale Imprumuturile cu dobanda mica s-au extins la industriile din diverse tari.Asemenea imprumuturi erau de obicei canalizate prin banci de stat la rate ale dobanzii urcand de la zero la valori sub ratele dobanzii comerciale.In Japonia, de exemplu,Imprumuturi fara dobanda de pana la 50% din cheltuielile de capital au sprijinit innoirile de tehnologie in perioada 1973-1975 iar imprumuturile cu rate ale dobanzii mai mici decat cele de piata au fost furnizate pentru alte investitii de reducere a poluarii. In Finlanda, au fost disponibile garantii guvernamentale privind imprumuturile pentru investitiile in mediu, de exemplu, in cadrul Garantiilor Statuluiprivind Actul

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 11

de Control al Poluarii Industriale din 1973 atat pentru imprumuturi comerciale normale cat si pentru imprumuturi pentru mediu dj subventionate. Deprecierea accelerate Alte stimulente de taxare-impozitare au permis deprecierea anumitor active la rate mai mari decat normal sau pe perioade mai mici(ori amandoua) amanand obligatiile fiscal in anii de inceput ai existentei activului si reducand valoarea prezenta a obligatiilor viitoare.Germania de exemplu a permis deprecierea accelerate a tehnologiei reducerii poluarii apei,aerului si solului, ca si echipamentul de control al zgomotului intre 1975 si 1980(rata de depreciere permisiva in primul an a fost de 60% si 10% pe an in urmatorii 4 ani comparative cu cei 6,67% ai ratei constant de depreciere standard extinsa pentru 15 ani).

Fonduri speciale Fondurile de dezvoltare au avut efecte similar celor ale deprecierii accelerate:atunci cand venitul companiei este pus deoparte pentru investitia in tehnologii CRP(Controlul si Reducerea Poluarii),asemenea fonduri devin scutite de taxe.Odata ce fondurile sunt retrase pentru investitii de mediu, ele sunt subiectew ale impozitarii.In alte cazuri,marile corporatii industrial ar putea deseori economisi 1,5%-2,0% din costul imprumutului pentru a acoperi investitiile de reducere a poluarii prin emiterea de obligatiuni pentru dezvoltarea industrial la care taxele sunt nule. Alte metode In cele mai multe tari,schemele de stimulare prin impozitare au fost disponibile indeosebi pentru achizitiile de echipament, ceea ce poate a condus la o inclinatie catre adoptarea unor procese de productie mai putin sau chiar neecologice. Mecanisme de alocare pentru finantarea actiunilor de protective a mediului Fondurile special de mediu capitalizate de la bugetul de stat au fost stabilite pe o baza tranzitorie in Suedia la inceputul anilor 1970,de exemplu, unde au furnizat

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 12

granturi industriilor,municipalitatilor si companiilor de apa acoperind pana la 75% din costurile de investitii.Desi aceste fonduri special au fost anulate dupa cativa ani de operare, finantarea prin granturi din bugetul general pentru investitiile de control al poluarii a fost intretinuta prin alocari bugetare anuale. Fondurile de Mediu(FM) au fost create in unele tari prin cumularea taxelor special de mediu la nivel national,pentru a asigura finantarea pentru programele publice prioritare.Principalul criteriu in stabilirea acestor fonduri nu a fost eficienta economica, ci prioritatea politica a unor anumite problem legate de mediu.In SUA de exemplu,Superfondul si Fondurile Rezervoarelor de Inmagazinare Subterane au fost create pentru a limita contaminarea din cauza diferitelor depozite de deseuri. In cele mai multe cazuri, taxele de mediu sunt percepute numai in scopul de sporire a veniturilor.Mecanisme special stabilite din platile de mediu pentru controlul calitatii aerului exista,de exemplu, in Canada,Portugalia,Franta si SUA.In SUA statele percep plati pe emisiile in aer pentru a sprijini programele de calitate a aerului . Platile pe emisiile in aer au fost de obicei percepute pentru anumite tipuri de poluatori sau pentru un numar limitat de poluanti.In Franta, de exemplu, numai intreprinderile industrial care genereaza putere peste o anumita capacitate, sau emit oxid de sulf sau oxid de azot pente un anumit volum sunt taxate.Platile pe zgomotul aeroporturilor sunt de asemenea de obicei desemnate pentru a acoperi costurile de reducere a zgomotului(Belgia,Franta,Germania,Elvetia),iar taxele pentru eliminarea deseurilor sunt directionate, intr-o serie de tari ,catre cheltuielile cu tratarea si reciclarea acestora.Deseori,legatura dintre sursa si alocarea veniturilor din taxe este mare, iar efectele directe ale stimulentelor sunt observabile.In general, cu cat este mai slaba legatura dintre taxare si obiectivul fondului, cu atat devine mai putin clar avantajul alocarii directe.Platile pe produs,de exemplu, sunt mai putin legate direct de sursele de poluare decat platile sistemului de finantarea a protectiei mediului.4

Finantarea activitatilor de protective a mediului de Victor Platon ,Editura Economica Cap.2-Experienta tarilor dezvoltate pg.31-42

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 13

3.Finantarea investitiilor pentru mediu in Romania Romania nu a existat o traditie reala de conformare la cerintele de mediu si nici surse semnificative de stimulare care sa oblice intreprinderile de stat sau particulare sa respecte standardele de mediu. Pe de alta parte, sunt foarte indreptatite justificarile legate de lipsa fondurilor necesare pentru aceste investitii.Necesitatea acestor invaestitii de protective a mediului este indiscutabila,dar pe piata nu exista nici cerere si nici oferta de fonduri pentru sustinerea lor. 3.2. Fondul pentru Mediu In Romania,necesitatea unui instrument financiar de sustinere a investitiilor pentru mediu este foarte acuta datorita problemelor multiple de rezolvat,cum ar fi:pagubele provocate in trecut mediului ambient si ecosisistemelor support,nevoia de a face fata schimbarilor climatic, de a imbunatati infrastructura de mediu pentru protectia sanatatii umane, promovarea managementului durabil al resurselor si a multor altor factori de mediu, adoptarea acquis-ului comunitar in domeniul mediului etc.In plus, Fondul de Mediu poate fi un mijloc de depasire a unor greutati cu care se confrunta institutiile si piata in perioada de tranzitie. Printre posibilele utilizari ale acestui Fond sunt urmatoarele,dar nu numai acestea: -Sprijin pentru imbunatatirea politicii de mediu -Intarirea masurilor de aplicare a legislatiei de protective a mediului Accelerarea procesului de control al poluarii in intreprinderile industrial -Co-finantarea investitiilor de protective a mediului inclusive infrastructura -Finantarea activitatilor si proiectelor de cercetare si dezvoltare -Finantarea programelor si serviciilor de mediu prioritare-Conservarea resurselor natural si a biodiversitatii -Imbunatatirea educatiei si instructiei de mediu -Cresterea implicarii comunitatilor locale si a ONG-urilor in actiunile si deciziile de protective a mediului

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 14

Sursele de venituri pentru Fond ,asa cum sunt precizate in Art.8 al Legii nr.73/2000 republicata sunt uramatoarele: a)o cota de 3% din veniturile incasate de agentii economici colectori sau valorificatori de deseuri feroase si neferoase b)sumele incasate pentru emisiile de poluanti in atmosfera ce afecteaza factorii de mediu c)veniturile incasate din utilizarea de noi terenuri pentru utilizarea deseurilor reciclabile d)o cota de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de producatori si importatori, cu exceptia celor utilizate pentru medicamente e)o cota de 2% din valoarea substantelor chimice comercializate de producatori si importatori, mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor f)o cota de 0,5% din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate de producatori si importatori,utilizate in agricultura g)o cota de 3% din pretul de adjudecare a masei lemnoase cumparate de la Regia Nationala a Padurilor si de la alti propietari de paduri personae fizice sau juridice

h)o cota de 1,5% din valoarea incasata prin comercializarea produselor finite din tutun i)alocatii de la bugetul de stat,varsaminte,donatii, sponsorizari si asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice,romane sau straine j)sume incasate din rambursarea creditelor acordate,dobanzi,alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru Mediu k)asistenta financiara din partea unor organism international l)sume incasate de la manifestari organizate in beneficial Fondului pentru Mediu

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 15

a)Taxele si impozitele pe produse/deseuri In general,sistemele de impozitare a produselor implia incasarea unei taxe pe unitate de produs. Legea prevede ca venituri pentru Fond urmatoarele taxe pe produse/deseuri: impozit de 3% din valoarea de vanzare a deseurilor feroase si neferoase;taxa de 3% pe valoarea ambalajelor de plastic;impozit de 2% pe valoarea substantelor chimice periculoase vandute de producatori sau importatori;impozit de 3% din valoarea produselor din tutun;impozit de 1% din pretul de licitarea al cherestelei achizitionate in Romania;impozit de 1% din vanzarea de fauna si flora de origine terestra si acvatica. b)Taxe pentru emisiile atmosferoce Taxele pe emisii sunt cele mai uzuale surse de venituri pentru fondurile de mediu din ECE(Europa Centrla si de Est).Pentru fondurile mai mari din regiune(Fondurile nationale din Polonia si Cehia),veniturile din taxe pe poluare reprezinta peste 50%. Taxele propuse ca surse pentru Fondul de Mediu sunt impuse pentru emisii atmosferice de gaze cu effect de sera,particule,oxizi de azot si sulf,poluanti organic si anumite metale grele.Introducerea taxelor pe emisii(taxe Pigouviene) ca sursa potential de venit este extreme de benefica. c)Taxele pentru utilizarea terenurilor Legea prevede taxe pentru utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor provenite,pe categorii reciclabile din: -extractia si procesarea petrolului 5000lei/ /an -prelucrarea primara a lemnului(rumegus) 1000lei/ prelucrarea alcoolului 500lei/ /an5

/an

3.1.Finantarea prin Instrumentul Structural de Preaderare(ISPA)

Finantarea activitatilor de protective a mediului de Victor Platon , Cap.Finantarea investitiilor pentru mediu in Romania,pg.173-194

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 16

Incepand cu anul 2000 in Romania a aparut un nou mod de finantare a investitiilor de protectia mediului:fondul de preaderare ISPA sau Instrumentul Structural de Preaderare. Programul ISPA este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila(impreuna cu PHARE si SAPARD) care sprijina tarile candidate pentru aderarea lor la UE. ISPA va finanta in perioada 2000-2006 proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu.Programul a demarat la 1 ianuarie 2000 si se deruleaza in 10 tari candidate din Centrul si Estul Europei. Obiectivele programului sunt urmatoarele: -sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale UE sa existe sis a conecteze retelele de transport proprii cu cele trans-europene sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene

Romania va primi intre 20-26% din bugetul total de 1400miloane euro/an, disponibil programului ISPA pe perioada 2000-2006-ex. Intre 208 si 270 milioane Euro/an.Romania este deci a doua tara dupa Polonia,in ceeea ce priveste dimensiunea resurselor alocate.Este de asteptat sa se ajunga la o valoare medie de 239 milioane Euro/an, impartita aproximativ egal intre proiectele de infrastructura de transport si cele de mediu.

4.Finantare actuala Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2007-2013 se ridica la peste 5,6 miliarde Euro. Aceasta finantare provine din doua fonduri ale Uniunii Europene Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC). Strategia si distributia acestor fonduri pe sectoare de mediu este realizata n cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu). n vederea ndeplinirii obiectivului su global - mbuntirea

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 17

standardelor de via ale populaiei i a standardelor de mediu - strategia general a POS Mediu este elaborat astfel nct s rspund urmtoarelor trei direcii strategice principale: mbuntirea accesului la utilitile publice n Romnia i sprijinirea condiiilor de dezvoltare economic n regiuni: n acest sens, cea mai important parte din POS Mediu prevede sprijin pentru mbuntirea sistemelor integrate de ap i de management al deeurilor, printr-o abordare regional (axele prioritare 1 i 2) care va genera rezultate importante la sfritul perioadei de programare (este estimat o populaie beneficiar de peste 10 mil.). Aceste prioriti vor avea, de asemenea, o contribuie important n conformarea cu aquis-ul UE relevant n sectorul de mediu, cruia i revin cele mai costisitoare investiii (estimate la aproximativ 29 miliarde Euro pn n 2018). mbuntirea proteciei mediului ca o condiie obligatorie n vederea dezvoltrii durabile. n acest sens, POS se va concentra, pe de o parte, pe prevenirea polurii i a deteriorrii biodiversitii (n particular pe Axele prioritare 2, 4 i 5). Pe de alt parte, POS va aborda reducerea polurii mediului n zonelr cele mai vulnerabile (nclzire urban axa prioritar 3, prevenirea riscurilor naturale axa prioritar 5) ca parte a strategiilor de investiii pe termen-lung (dup anul 2013). ntrirea capacitii instituionale i de guvernare, avnd ca scop dezvoltarea unei structuri de management eficiente pentru serviciile de mediu POS Mediu se adreseaz cerinelor pentru o mai bun calitate i eficien n sectorul public, aspect esenial pentru stimularea reformelor i pentru o bun guvernare n sectorul de mediu. Se estimeaz astfel mbuntirea calitii procesului de elaborare a politicilor publice n domeniul mediului, aceasta contribuind nu numai la mbuntirea implementrii politicii de coeziune a UE, ci, de asemenea, va spori performana economic n ansamblu.

n ceea ce priveste biodiversitatea, suma alocata Romniei (alocare n grup) va fi destinata acelor proiecte ce au n vedere ecosistemele de interes global menite sa asigure protectia biodiversitatii, conform tratatelor, acordurilor sau conventii internationale ratificate de Romnia (ex: Conventia Natiunilor Unite asupra diversitatii biologice din 1992, prin care a fost stabilit cadrul de actiune pe plan mondial) si respecta categoriile de activitati eligibile prevazute n cadrul

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 18

Programului Operational GEF privind conservarea biodiversitatii. Pentru Romnia, conceptul de finantare a viitoarelor proiecte este acela de stimulare a aplicarii serviciilor de mediu ce pot preveni si evita procesul de deteriorare a capitalului natural. Mai concret, vor fi vizate activitatile menite sa restabileasca structura biodiversitatii si functionarea ecosistemelor naturale ce vor face parte din reteaua ecologica Natura 2000. Prin intermediul acestui Cadru de Alocare de Resurse, n domeniul schimbarilor climatice Romnia va beneficia de 13,9 milioane USD (alocare individuala). Strategia Fondului Global de Mediu se va concentra pe masurile privind adoptarea tehnologiilor bazate pe principiile eficientei energetice si pe reducerea costurilor aplicarii anumitor tehnologii nepoluante. Obiectivul de baza n acest domeniu este acela al reducerii emisiilor gazelor ce provoaca efectul de sera si ndeplinirea angajamentelor asumate de Romnia n cadrul Protocolului de la Kyoto diminuarea emisiilor poluante cu 5,2% n perioada 2008-2012, comparativ cu nivelul anului 1990. n ceea ce privete proiectele finalizate n anul 2006, menionm finanarea nerambursabil, iniiat n anul 2005, a lucrrilor pentru ndeprtarea efectelor produse de inundaiile din 2005 (obiective n valoare de28.000.000 lei) i pentru ndeprtarea urmrilor dezastruluiprodus n localitatea Costineti, (n valoare de14.240.000 lei), proiecte cu impact social deosebit, proiecte viznd educaia i contientizarea publicului, (nvaloare de 6.186.829 lei) i Programul de stimulare a nnoirii Parcului naional auto, pentru scoaterea din uz a15.100 autoturisme cu vechime mai mare de 12 ani de la data fabricaiei (n valoare de 45.300.000 lei).6 . Cheltuieli de mediu n anul 2007 Municipiu/oras Cheltuieli de mediu(lei) Municipiul Baia Mare 14 589 050 Municipiul Sighetul Marmatiei 5 890 000 Orasul Baia Sprie 67 000 Borna 400 000 Cavnic 110 000 Dragomiresti 5 000 Silistea de sus 52 400 Seini 427 000 Somcuta Mare 13 517 060
6

www.mmediu.ro

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 19

Trgu Lapus 1 595 760 Tautii Magherausi 6 243 490 Ulmeni 7 250 Viseu de Sus 313 700 Judetul Maramures 43 217 710 Cheltuieli _i investi ii efectuate de agen ii economici n anul 2007 si raportate la Garda Na ional1 de Mediu Investi_iile din programele de conformare, ct si din afara programelor de conformare, realizate de agentii economici au fost n valoare de 43062,705 mii lei,din care: - 716,553 mii lei surse ale bugetului local; - 1826,654 mii lei surse buget de stat; - 32170,885 mii lei surse proprii; - 8348,613 mii lei alte surse.7 5.Concluzii si propuneri: Ca urmare a cresterii economice generale, progreselor obtinute in toate domeniile vietii economice si sociale, omul a ajuns astazi sa dispuna de mijloace tehnice atat de perfectionate, incat consuma cantitati imense de resurse naturale regenerabile si neregenerabile, exploatand tot mai intens factorii de mediu si modificand natura intr-un ritm rapid. Neimpunand insa asupra actiunilor sale un control adecvat si constient, omul lasa cale libera dezlantuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calitatii vietii sale cat si asupra evolutiei biosferei. Din aceste motive in randurile oamenilor de stiinta, ale oamenilor politici, ale populatiei in ansamblu, s-a format treptat convingerea ca, in conditiile civilizatiei contemporane, activitatea economica presupune nu numai preocuparea de a spori volumul si calitatea bunurilor materiale si a serviciilor prin asigurarea in mod curent a unei eficiente economice ridicate, ci si o grija crescanda de a proteja mediul inconjurator, care in ultima analiza, constituie conditia materiala de baza a cresterii economice. Presedintele Comisiei Europene, Jos Manuel Barroso, a prezentat Parlamentului European planurile Comisiei pentru a face fata schimbarilor climatice si pentru a asigura Europa ca va dispune de surse mai sigure de energie. Legislatia propusa are la baza principiul "20/20/20 pana in 2020" (crestere cu 20% a eficientei energetice, reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, si utilizare in proportie de 20% a surselor regenerabile de energie, toate pana in anul 2020). In cazul Romaniei, Comisia a prevazut o tinta de scadere a emisiilor de 19% in comparatie cu 2005. Este vorba de emisiile care nu sunt reglementate de Schema
7

www.arpm7c.ro/documents/mediu2004/cheltuieli_pentru_protectia_mediului.

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 20

comunitara privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi constructiile, transporturile, agricultura si deseurile. De asemenea, tarii noastre i se cere sa aiba o cota de folosire a energiei regenerabile de 24% pana in 2020 (tinta nu foarte greu de indeplinit, avand in vedere ca in 2005 aveam deja o cota de 17,8%).8

www.wikipedia.ro

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 21

Bibliografie:
www.dex-online.ro
2 3 4

www.euractiv.ro

Finante publice V,Cap.10.4-Cheltuieli pentru protectia mediului,pg.347-353 Finantarea activitatilor de protective a mediului de Victor Platon ,Editura Economica Cap.2-Experienta tarilor dezvoltate pg.31-42 5 Finantarea activitatilor de protective a mediului de Victor Platon , Cap.Finantarea investitiilor pentru mediu in Romania,pg.173-194
6 7 8

www.mmediu.ro

www.arpm7c.ro/documents/mediu2004/cheltuieli_pentru_protectia_mediului.
www.wikipedia.ro

Sesiunea de comunicari tintifice a studentilor Bucureti 2009

Page 22