Sunteți pe pagina 1din 4

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrm, lng Sebe, comitatul Sibiu - d.

6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar i diplomat romn. Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea sa n universalitate. S-a nscut la Lancrm, lng Sebe. Localitatea natal se afla atunci n comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al noulea copil al unei familii de preoi, fiul lui Isidor Blaga i al Anei (n. Moga), de origine aromn. Copilria i-a stat, dup cum mrturisete el nsui, sub semnul unei fabuloase absene a cuvntului, viitorul poet care se va autodefini mai trziu ntr-un vers celebru Lucian Blaga e mut ca o lebd neputnd s vorbeasc pn la vrsta de patru ani. Mama poetului, Ana Blaga, a murit n anul 1933 la Sibiu, n vrst de 74 de ani. n luna august 1949, fratele poetului, Login Blaga, a murit de asemenea n Sibiu. Primele clase le-a urmat la Sebe, la coala primar german (1902-1906), dup care a urmat Liceul Andrei aguna din Braov (19061914), unde era profesor ruda sa, Iosif Blaga, autorul primului tratat romnesc de teoria dramei. nc de pe bncile liceului se va familiariza cu opera lui Friedrich Schiller. Debutul A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914). Dup moartea tatlui, familia se mut la Sebe n 1909. n anul 1911 cltorete n Italia, unde i petrece timpul n librrii, cutnd cri de filosofie, i vizitnd vestigiile istorice ale acestei ri. Studii A urmat cursurile Facultii de Teologie din Sibiu i Oradea n perioada 19141916, pe care le-a finalizat cu licen n 1917. A studiat filosofia i biologia la Universitatea din Viena ntre anii 1916 i 1920, obinnd titlul de doctor n filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care i va deveni soie. A revenit n ar n ajunul Marii Uniri. n anul 1916, n timpul verii, Blaga viziteaz Viena, unde descoper Expresionismul. Activitatea public i academic Public la Sibiu, n 1919, placheta de versuri Poemele luminii (reeditat n acelai an la Cartea Romneasc, n Bucureti), precum i culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dram, Zamolxe, i apare n ziarul Voina (1920), iar n volum n 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul. Academia Romn i decerneaz Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj i premiaz piesa Zalmoxe (1922). I se tipresc primele traduceri de poezie n limba german n revista cernauean Die Brucke (1922) (Podul). n 1924-1925, locuiete n Lugoj. A fost redactor la ziarele Voina i Patria, membru in comitetul de direcie al revistei Cultura, colaborator permanent la publicaiile Gndirea, Adevrul literar i artistic i Cuvntul. Dup Dictatul de la Viena, se afl n refugiu la Sibiu, nsoind Universitatea din Cluj (1940 1946). Confereniaz la Facultatea de Litere i Filosofie din Cluj (19461948). Are un rol major n formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu i o mare influen asupra lui Ion Desideriu Srbu. Revenit n Romnia rentregit, s-a druit cauzei presei romneti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj i Banatul din Lugoj. A fost ales membru al Academiei Romne n anul 1937. Discursul de recepie i l-a intitulat Elogiul satului romnesc. n anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutat temporar la Sibiu n anii ce au urmat dictatului de la Viena (19401944). La Sibiu redacteaz, ncepnd cu 1943, revista Saeculum, care va aprea un an. A funcionat ca profesor universitar pn n 1948, cnd a fost ndeprtat cu brutalitate de la catedr. Motivul este de natur politic: se pare c Blaga a refuzat invitaia de a conduce Partidul Naional Popular, un satelit al Partidului Comunist. mpreun cu el au fost nlturai i confereniarul i discipolul su, Ion Desideriu Srbu, i profesorii universitari Liviu Clin i Nicolae Mrgineanu. Activitatea diplomatic

n anul 1926 a intrat n diplomaie, ocupnd succesiv posturi de ataat cultural la legaiile rii noastre din Varovia, Praga, Lisabona, Berna i Viena. A fost ataat i consilier de pres la Varovia, Praga i Berna (19261936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (19361938) i ministru plenipoteniar al Romniei n Portugalia (19381939). Luntrea lui Caron Din 1948, fiind ndeprtat de la catedr, a lucrat n cadrul filialei din Cluj a Academiei Romne ca bibliograf. Devine cercettor la Institutul de Istorie i Filosofie (19491951). Apoi bibliotecar-ef (19511954) i director-adjunct (19541959) la filiala clujean a Bibliotecii Academiei. Nu i mai sunt publicate volumele i prefer s se ocupe de traduceri. n aceast perioad a finalizat traducerea piesei Faust de Goethe, iar n 1958 apare primul volum din Opere de G.E. Lessing n traducerea lui Lucian Blaga. A tradus poei germani clasici i moderni. Poeziile scrise acum vor fi publicate postum. Tot n aceast perioad scrie romanul cu tent autobiografic Luntrea lui Caron, publicat de asemenea postum. A trecut la cele venice pe 6 mai 1961, in Cluj. Lucian Blaga a fost nmormntat n ziua sa de natere, 9 mai, n cimitirul din Lancrm. Este primul poet filozof si filozof poet din literatura romana.Tenta expresionista ii ridica operele aproape de absolutul dorit, temele fiind redate astfel incait sa-si depaseasca continutul Propus pentru premiul Nobel n anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte i de criticul Basil Munteanu, dar se pare c ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul Nobel pentru literatur. Cei doi nu locuiau n Romnia, Rosa del Conte era autoarea unei cri despre Eminescu, iar Basil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice. Autoritile comuniste nu au sprijinit n niciun fel aceste gesturi, pentru c Blaga era considerat un filosof idealist, iar poeziile lui au fost interzise pn la ediia din 1962 ngrijit de George Ivacu. Rosa del Conte a recunoscut c paternitatea ideii i aparine lui Mircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, n 1961, un emoionant necrolog intitulat Tcerile lui Lucian Blaga. Volume de versuri 1919 - Poemele luminii 1921 - Paii profetului 1924 - n marea trecere 1929 - Lauda somnului 1933 - La cumpna apelor 1938 - La curile dorului 1942 - Poezii, ediie definitiv 1943 - Nebnuitele trepte Filosofie Creaia sa filosofic este grupat n trei trilogii:

1943 - Trilogia cunoaterii n trei volume: Eonul dogmatic, Cunoaterea luciferic, Cenzura transcendent. 1944 - Trilogia culturii in trei volume: Orizont i stil, Spaiul mioritic, Geneza metaforei i sensul culturii 1946 - Trilogia valorilor, tiin i creaie, Gndire magic i religie, Art i valoare. Cea de-a patra, Trilogia cosmologic, a rmas n stadiu de proiect. Din ea autorul a publicat un singur volum, Diferenialele divine, primul din aceast ultim trilogie.

Alta sursa- dictionar filosofic Scriitorul,filosoful si profesorul Lucian Blaga a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii romanesti contemporane.Initial expresionista,lirica sa este deschisa miracolelorsi cultiva vitalismul dionisiac. Tatal sau a fost preot "areligios"( noteaza fiul intro carte autobiografica),spre deosebire de

mama, care -precizeaza tot el- "sufera de o religiozitate cu adiacente folclorice si superstitioase".Pana la varsta de 4 ani viitorul mester al cuvantului nu a articulat nici o vorba, nici cuvantul vital "mama". S-ar spune ca in cei 4 ani de mutenie (voluntara?) Blaga si-a insusit in mod inconstient "Inavatatura lui Atman"(=tacerea),despre care scrie mai tarziu in Geneza metaforei si sensul culturii (1937). A urmat cursuri liceale la Brasov si a facut trei ani de teologie la Sibiu. Studiile filosofice le-a facut la Universitatea din Viena, unde a obtinut si titlul de doctor, cu teza Kultur und Erkenntnis (1920).Intre 1926 si 1939 a indeplinit diferite functii in diplomatie (Varsovia, Praga, Viena, Berna, Lisabona).A fost numit profesor la Universitate din Cluj la o catedra creata in mod special pentru el (Filosofia culturii). Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937), Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939; Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie 1942). O a patra trilogie, "cosmologica", ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940), Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969), Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape: aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana, reliefand implicatiile metafizice ale acestora. In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia I se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi misterul, in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele Anonim. Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-I mandria si satisfactia singularitatii. Logica sufera de un mare viciu logic: ea crede ca insasi realitatea e de natura logica. Daca intalneste ceva ce nu se poate intelege in chip logic, ea va sustine ca acest ceva nu exista, ci e numai aparenta Oamenii pe care ncepem s-i cunoatem mai bine, nu-i mai putem judeca, cci faptele i manifestrile lor izolate le apreciem n comparaie cu celelalte fapte ale lor. Ne pierdem, cu alte cuvinte, fa de ei punctul de vedere omenesc, i-i judecm relativ, n cadrul i n condiiile lor proprii. Iubind, ne-ncredintam ca sintem. Cu penele altuia te poti impodobi dar nu poti zbura. Minciuna este vacana adevrului. Faptul ca orice viata de pe pamant se termina prin moarte, nu dovedeste ca moartea este scopul vietii. Este suficient ca, din cnd n cnd, cte un om genial s moar nebun ca, pentru ctva timp, normalitatea s nu mai fie deloc cotat la burs.

Referat
Pe tema:

Lucian Blaga

A efectuat: Soltan Lidia Profesor: Dicusar Alina

Chiinu 2011