Basmul este o specie a genului epic in proza si are ca tema lupta dintre bine si rau.

Sunt relatate intamplari fantastice , la care iau parte personaje inzestra te cu puteri supranaturale iar deznodamanul este aproape intotdeauna unul ferici t. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult si cuprinde , alaturi d e elemente tipice basmului : tema ,formul ( de inceput , mijloc si incheiere) , motive ( motivul armelor, al imparatului fara urmas , al superioritatii mezinulu i ) , numeroase elemente fantastice si trasaturi originale. Structura basmului este tipica - o situatie initiala de echilibru : prezentarea Craiului si a celor trei fii , prejudicierea : Imparatul Verde nu are urmasi si cere ajutorul fratelui sa , Craiul . Incercarea de a remedia aceasta situatie co respunde desfasurarii actiunii si probelor pe care Harap-Alb este nevoit sa le d epaseasca iar ultimei situatii tip : restabilirea echilibrului - ii corespund nu nta si castigarea tronului. Naratiunea este realizata la persoana a IIIa dar cu toate acestea se face simtit a prezenta naratorului in text. Ca in orice basm personajele sunt construite pe baza unor tipologii clasice; personajele pozitive : protagonistul Harap - Alb si cei care il ajuta , personaje negative : antagonistul ,respectiv Spanul. Protagonistul nu are trasaturi fantastice si nu este construit exclusiv pe un ti par pozitiv . El este caracterizat atat direct de narator , de celelalte persona ke si prin autocaracterizare , cat si indirect prin fapte , atitudine si gesturi . Naiv la inceput , fiul craiului nu tine cont de sfatul tatalui sau care il avert izeaza sa se fereasca de oamenii rai : "iar mai ales de cel span ,cat ii pute ; sa n-ai de-a face cu dansii ca sunt foarte sugubeti". Cu toate ca dispune de calitatile necesare : milostenie, curaj , calatoria pe ca re o va parcurge eroul are rolul de a-i grabi maturizarea si de a-l forma drept un barbat capabil sa isi ia viata in propriile maini si sa conduca o imparatie . Numarul de probe la care este supus vor evidentia curajul , ambitia , si carac terul puternic al personajului , devenit , dupa intalnirea cu Spanul , Harap-Alb , nume ce arata dubla sa personalitate: om inferior-sluga , dar si superior - s tapan. De altfel intalnirea cu Spanul sta la baza procesului de maturizare a eroului , protagonist si antagonist,aflati intr-o vesnica antiteza. Desi initial refuza sa calatoreasca alaturi de un strain , fiul craiului va cadea in capcana Spanului si va treui sa suporte consecintele nerespectarii sfatului tatalui sau.Intalnire a dintre cei doi este insa absolu necesara. Nu intamplator Spanul este cel care ii da numele , fortandu-l sa se individualizeze prin actiunile si gandurile sale . Cu toate ca ar fi putut sa incerce sa scape de sub tutela acestuia , Harap-Alb a ccepta umilinta si nu isi incalca juramantul smuls de Span prin amenintare. Astf el ajunge sa cunoasca raul si sa poata judeca mai tarziu in cunostinta de cauza. La inceput naiv,lipsit de experienta ,neatent,fiul cel mic al craiului trebuie s a incete sa tina cont de sfaturile celor din jur , sa ia decizii singur ,sa aiba rabdare si putere de intelegere. De-a lungul calatoriei , el va fi nevoi sa imp lineasca mofturile Spanului : sa aduca "salatile" din gradina ursului , pielea i ncrustata cu pietre scumpe a cerbului, pe fata Imparatului Ros , si reuseste sa depaseasca toate dificultatile datorita Sfintei Duminici si a celor cinci tovar asi intalniti in drum spre curtea imparatului. Ajutorul dat este insa motivat de bunatatea pe care eroul a aratat-o la inceput fata de batrana si de caracterul sau deschis si spontan in relatiile pe care le stabileste cu oamenii. Spre deosebire de eroul basmului popular , care mizeaz fie pe trasaturi fantasti ce , fie pe o forta fizica hiperbolizata , Harap-Alb justifica tot ceea ce prime ste prin calitatile sale morale. De altfel , principala sa trasatura, bunatatea , reiese aproape toate intamplarile. Inca de la inceput , tocmai pentru ca este milos cu Sfanta Duminica el primeste povata acesteia de a cere " calul ,armele si hainele" de la tatal sau. Tot de la ea afla destinul ce i-a fost dat :"mare n enorocire te asteapta. Putin mai este si ai sa ajungi imparat , cum n-a mai stat altul pe fata pamantului, as de iubit , de slavit si de puternic" .

Tot bunatate dovedeste eroul si atunci cand dorind sa treaca peste o apa mare in talneste o nunta de furnici si se hotaraste sa le salveze viata , punand-o in pe ricol pe a sa " sa trec peste dansele , am sa omor o multime ,sa dau prin apa , ma tem ca m-oi ineca cu cal cu tot . Dar mai bine sa dau prin aca,cum a da Dumne zeu ,decat sa curm viatat atator gazulite nevinovate" Ca si in alte basme populare , basmul lui Creanga mizeaza pe tema formarii eroul ui , a maturizarii lui. Lupta dintre bine si rau devine aici un pretext pentru a demonstra o teza morala conform careia , in cele din urma, bunatatea si curajul , dublate de istetime v or fi intotdeauna capabile sa triumfe asupra egoismului si vicleniei.