La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

detalii aglomeratia de la han. isi face cruce. Calul se ridica buimac in doua picioare. in loc sa mearga la deal. Vede lumina la odaia Page 2/4 www. Cu trupul inghetat. calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost.com . Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata.la nu ma-ncanta". calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. care ii strangea capul "ca o menghinea". fiind si singura data cand se specifica numele personajului. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ". gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior). Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos. Asezandu-se la masa. care era sub masa".ca n-o fidomoleste. "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi". constata ca il pierduse probabil. care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri. unii la vale pe dedesubt. tanarul se duce singur la grajd. iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita". foarte dragut". Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept". afla cu stupoare ca era in Haculesti. se gandeste ca o fi strivit iedul si. cu capul infierbantat. se smuceste si. deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. pana cand se opreste brusc. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa). dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. insa cand afla ca afara a inceput viscolul.i se smuceste. pe un cotoi batran. Argatii se culcasera si. In intuneric. pe care "o tot invartea s-o rasucea". De la Gheorghe Natrut. dupa obicei. totul este "alb ca laptele". "uitandu-se adanc in fundul caciulii". Calul se impleticea. de data aceasta. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. peste nisje haine. speriat. Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat". cand baga mana in desaga.. tinarul vrea sa se inchine. avand carutelein grija unui argat. intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun. peste musuroaie. Tanarul regreta ca parasise hanul. vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica".incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. tanarul isi da seama ca. Calul gafaia obosit. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului". Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. pentru ca acesta nu mai era acolo. intre timp. Cand isi face Tanarul cruce pentru drum.. inghetandu-i mainile si picioarele. spre han.". iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei. Intreband de plata.flaxweb. iesind pe prispa hanului. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. miroase a mere si a gutui. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului. Calul cade in genunchi si drumetul. caciula ar fi baut si el. dar. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos. O stia de cand era copil. Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. isi scoate caciula. Calul sforaie s. fara sa mai poata fi oprit. disparand in intuneric. Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. se-ntoarce si porneste inapoi. "urla vantul nebun". mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. amenintandu-l cu viitorul socru. dar il intrerupe jupaneasa. Uitandu-se la cer. paznic la coceni. trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. apoi.Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn. este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. iar in vazduh.pe buna dreptate . Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb. tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita. adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". gazda ii spune. se dezmeticeste brusc.sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap. crescuse. In spirit naturalist si prin pauza descriptiva. Odaia in care il il previne: ". se facuse un tanar "curatel si obraznic. o ia la goana peste camp ca apucat de streche. o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. Starea lui se inrautateste si. crezand . infatisarea atragatoare a unei caprite negre.Bine-ati venit. dar aerul rece stinge lampa. coane Fanica". Cand tanarul isi face totusi cruce. cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie. cu toate ca era viscol. Calul se sperie. Spre mirarea tanarului. Se sugereaza ca diavolul luase.

subt un morman urias de jaratic". opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. prin fortaepica de intindere medie. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor. socrul ii raspunde. ca taram fascinant al fabulosului. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal.. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. puternic conturate. pocovnicul Iordache. Cand sa intre.". dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. Socrul sau. inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. voinica si ochioasa". iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". din nou. ii deturneaza de la esentele vietii. cand tanarul sedea socrul sau. apoi te spurca si "stie el unde te duce. Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. in care natura dezlantuita. De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna. In credintele mitice autohtone. unde a tinut post. Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive. Cand isi pune. Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si. il zapacesc. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol. Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi. el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. Farmecele au efect asupra omului. prin zburdainicia nebuna a capritei negre. realizata din imbinarea realului cu fabulosul. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele.L. Punand-o la obrancul seii. mucalit. a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. matanii si molitve. daca iedul si cotoiul erau diavolul. drumetul incepe sa gandeasca logic. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. "asta-i alta caciula".flaxweb. a ambiguitatii. ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc".Caragiale este o nuvela. "am apucat-o peste mijloc. calul "se-mpletecea parca bause si el. a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte". care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. autorul si vrajitoarea. atractive. "tot ala". apoi isi venise in fire. intr-un timp obiectiv. prin cateva detalii semnificative. obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea". cu un singur plan narativ. caciula pe cap.. atunci inseamna ca si "dracul te duce. naratorul concluzionand ca. nu mai stie unde ca afla. tanarul se impiedica in prag de ied. hotarat "sa ma ginereasca". sugerand faptul ca el isi pierduse mintile. rataceste drumul. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. care-l intruchipeaza pe diavol. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic. iesise din zona logicii si a ratiunii umane. frumoase. Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. prin pocainta. Cand isi scoate caciula. Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. sunt caracterizate succint. de la fagasul firesc al vietii. acu harbuita. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. ingropand "pe biata cocoana Marghioala. la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala. Ca in orice nuvela fantastica. forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. la han. il deviaza de la firescul vietii. un singur fir fabulativ.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat. farmecele. Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. dar batranul. adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu). isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". ca sa prinzi gustul. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. este curtenitor cu mana la bratul ei drept.. aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant". este "frumoasa. care se culca linistit sub pat. urmarind un conflict concentrat.com . de la noapte limpede de iarna".". Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv. tare ca piatra. indraznet obraznic.. prin racnetul si vaietul de cotoi. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta. se vede si la bune". trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva.

rata fripta pe varza."..L. si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba. care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele. este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa.".. pe care o accepta modesta si inteleapta. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice... contrazis de platitudinea vietii reale. coordonate de o lucida ironie". Povestitorul de duh oriental.incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [. [.] s-a luminat a ploaie.flaxweb. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita". un geniusi un mirosatitudine in de gutui". ca de mere si fata vietii. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www. mai just de nuanta balcanica...com . descris si meniul cinei: "paine calda.. incepe sa cearna marunt si-ntepos. o lume in care visul si realitatea se-mbina.] unitar. carnati de purcel prajiti.. "Geniu abajurul ca tehnica.. lumina cetoasa. si toate celeI. dintr-un instinct al feeriei. Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete. in acelasi timp. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete. Si bilateral.Caragiale este. in felul cum stie sa reinvieze. prin limbaj si viziune. pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul. Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale.. este Amanuntit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful