La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi. insa cand afla ca afara a inceput viscolul. "uitandu-se adanc in fundul caciulii". Starea lui se inrautateste si. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. disparand in intuneric.i se smuceste. spre han. iesind pe prispa hanului. isi scoate caciula. inghetandu-i mainile si picioarele.detalii aglomeratia de la han. foarte dragut". Cand isi face Tanarul cruce pentru drum. Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. paznic la coceni. mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. Vede lumina la odaia Page 2/4 www. in loc sa mearga la deal. calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. se smuceste si. o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". Cu trupul inghetat. tinarul vrea sa se inchine. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi". pentru ca acesta nu mai era acolo. care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". isi face cruce. dar. infatisarea atragatoare a unei caprite negre. se gandeste ca o fi strivit iedul si. De la Gheorghe Natrut. fiind si singura data cand se specifica numele personajului. gazda ii spune. Calul cade in genunchi si drumetul. cu toate ca era viscol. iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei. totul este "alb ca laptele". Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat".. Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". crescuse. izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii. Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa). amenintandu-l cu viitorul socru. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult. ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. dupa obicei. se-ntoarce si porneste inapoi. este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. se dezmeticeste brusc. tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita. pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. Se sugereaza ca diavolul luase. iar in vazduh. O stia de cand era copil. se facuse un tanar "curatel si obraznic. Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului". Cand tanarul isi face totusi cruce.. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos.ca n-o fidomoleste. Calul sforaie s. gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior).la nu ma-ncanta". care era sub masa".incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". care ii strangea capul "ca o menghinea". cu capul infierbantat. cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie. pe care "o tot invartea s-o rasucea". tanarul se duce singur la grajd. pana cand se opreste brusc. intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun. caciula ar fi baut si el. Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb. vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica". unii la vale pe dedesubt. peste nisje haine. intre timp. tanarul isi da seama ca. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". Intreband de plata. constata ca il pierduse probabil. miroase a mere si a gutui.pe buna dreptate . dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. In intuneric. iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita".sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. Calul se ridica buimac in doua picioare. crezand . calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost. Odaia in care il il previne: ".flaxweb. trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului. Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. dar aerul rece stinge lampa. Uitandu-se la cer. speriat. "urla vantul nebun". deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. In spirit naturalist si prin pauza descriptiva.".Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn. coane Fanica". desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri. afla cu stupoare ca era in Haculesti. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ".com . Calul se impleticea. o ia la goana peste camp ca apucat de streche. fara sa mai poata fi oprit. adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". apoi. calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". dar il intrerupe jupaneasa. Spre mirarea tanarului. Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept". Calul gafaia obosit. Calul se sperie.Bine-ati venit. Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata. pe un cotoi batran. avand carutelein grija unui argat. Asezandu-se la masa. Tanarul regreta ca parasise hanul. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. peste musuroaie. de data aceasta. "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. Argatii se culcasera si. cand baga mana in desaga.

Cand isi pune. Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi. din nou. acu harbuita. apoi te spurca si "stie el unde te duce. naratorul concluzionand ca. la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. unde a tinut post. "asta-i alta caciula". sunt caracterizate succint. Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. socrul ii raspunde. prin racnetul si vaietul de cotoi. Cand isi scoate caciula. De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna. Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele. se vede si la bune". ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc". opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta. hotarat "sa ma ginereasca". isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu. a ambiguitatii. ingropand "pe biata cocoana Marghioala. urmarind un conflict concentrat. care-l intruchipeaza pe diavol. daca iedul si cotoiul erau diavolul. la han. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. tare ca piatra. Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. prin cateva detalii semnificative.". a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte". il deviaza de la firescul vietii. Socrul sau. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. de la noapte limpede de iarna".flaxweb. aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant". "am apucat-o peste mijloc. care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. care se culca linistit sub pat. intr-un timp obiectiv. frumoase. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si. puternic conturate. In credintele mitice autohtone.L. subt un morman urias de jaratic".. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive. prin zburdainicia nebuna a capritei negre. ca taram fascinant al fabulosului. tanarul se impiedica in prag de ied. matanii si molitve. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. prin pocainta. realizata din imbinarea realului cu fabulosul. Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. rataceste drumul. Punand-o la obrancul seii. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal. mucalit. Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv. este "frumoasa. sugerand faptul ca el isi pierduse mintile.". lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva.. dar batranul. Cand sa intre. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. drumetul incepe sa gandeasca logic.com . calul "se-mpletecea parca bause si el. apoi isi venise in fire.Caragiale este o nuvela. iesise din zona logicii si a ratiunii umane. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. un singur fir fabulativ. autorul si vrajitoarea. Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. il zapacesc. de la fagasul firesc al vietii. in care natura dezlantuita. caciula pe cap. atunci inseamna ca si "dracul te duce. cand tanarul sedea socrul sau. prin fortaepica de intindere medie.. "tot ala".. Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. indraznet obraznic. cu un singur plan narativ. Ca in orice nuvela fantastica. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu). este curtenitor cu mana la bratul ei drept. forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala. ii deturneaza de la esentele vietii. atractive. ca sa prinzi gustul. nu mai stie unde ca afla. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul. iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". voinica si ochioasa". Farmecele au efect asupra omului. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. farmecele. Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol. obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea". pocovnicul Iordache.

ca de mere si fata vietii. carnati de purcel prajiti.L. si toate celeI. coordonate de o lucida ironie". mai just de nuanta balcanica. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www. Si bilateral.incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [.. in felul cum stie sa reinvieze.". Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita". si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba. pe care o accepta modesta si inteleapta. dintr-un instinct al feeriei. un geniusi un mirosatitudine in de gutui"... prin limbaj si viziune. contrazis de platitudinea vietii reale. rata fripta pe varza. in acelasi timp. este Amanuntit. [. pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice.. "Geniu abajurul ca tehnica.com . care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele. incepe sa cearna marunt si-ntepos. este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa.flaxweb. lumina cetoasa. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete.. o lume in care visul si realitatea se-mbina.".. Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale. descris si meniul cinei: "paine calda. Povestitorul de duh oriental..Caragiale este.] unitar.] s-a luminat a ploaie....