La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

spre han. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului". Starea lui se inrautateste si. tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita.. isi face cruce. amenintandu-l cu viitorul socru. se dezmeticeste brusc. Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". iar in vazduh.incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". disparand in intuneric. tanarul se duce singur la grajd. calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost. totul este "alb ca laptele". iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei.Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn.Bine-ati venit. speriat. Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata. pentru ca acesta nu mai era acolo. Argatii se culcasera si. intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun. "uitandu-se adanc in fundul caciulii". Tanarul regreta ca parasise hanul. Odaia in care il il previne: ". se gandeste ca o fi strivit iedul si. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. De la Gheorghe Natrut. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului. Calul se sperie. foarte dragut". pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi. Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos. cu capul infierbantat. In spirit naturalist si prin pauza descriptiva. Asezandu-se la masa. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi". crezand . Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. fara sa mai poata fi oprit.la nu ma-ncanta". avand carutelein grija unui argat. se facuse un tanar "curatel si obraznic. Intreband de plata. o ia la goana peste camp ca apucat de streche. cand baga mana in desaga. cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie. iesind pe prispa hanului. o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". Vede lumina la odaia Page 2/4 www. vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica". Cand tanarul isi face totusi cruce. dar. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult. ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. dar il intrerupe jupaneasa. dupa obicei. izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii.". trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. In intuneric. fiind si singura data cand se specifica numele personajului.sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap.pe buna dreptate .ca n-o fidomoleste. deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". se-ntoarce si porneste inapoi. care era sub masa". unii la vale pe dedesubt. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ". "urla vantul nebun". Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat". este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". coane Fanica". dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". pe care "o tot invartea s-o rasucea". constata ca il pierduse probabil. tanarul isi da seama ca. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa). pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. peste musuroaie. dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. Cand isi face Tanarul cruce pentru drum.. Spre mirarea tanarului. dar aerul rece stinge lampa. apoi.flaxweb. isi scoate caciula. Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". crescuse. "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. peste nisje haine. gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior). intre timp. mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. Calul gafaia obosit. desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri. O stia de cand era copil. iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita".com . de data aceasta. Se sugereaza ca diavolul luase. deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. inghetandu-i mainile si picioarele. Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. caciula ar fi baut si el. infatisarea atragatoare a unei caprite negre. pe un cotoi batran. Calul se ridica buimac in doua picioare. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos. afla cu stupoare ca era in Haculesti. insa cand afla ca afara a inceput viscolul. Calul sforaie s. se smuceste si. in loc sa mearga la deal. gazda ii spune. care ii strangea capul "ca o menghinea". tinarul vrea sa se inchine. Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept".i se smuceste. Calul cade in genunchi si drumetul.detalii aglomeratia de la han. calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. cu toate ca era viscol. pana cand se opreste brusc. paznic la coceni. Cu trupul inghetat. Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. Uitandu-se la cer. miroase a mere si a gutui. adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". Calul se impleticea. Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb.

drumetul incepe sa gandeasca logic. de la noapte limpede de iarna". care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. este "frumoasa. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal. autorul si vrajitoarea. indraznet obraznic. Cand isi pune. Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive.. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. din nou. prin cateva detalii semnificative. subt un morman urias de jaratic". Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi. calul "se-mpletecea parca bause si el. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. il zapacesc. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. Socrul sau. "am apucat-o peste mijloc. matanii si molitve. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol.. pocovnicul Iordache. daca iedul si cotoiul erau diavolul. adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu). la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. prin zburdainicia nebuna a capritei negre. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala. care se culca linistit sub pat. sugerand faptul ca el isi pierduse mintile. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. realizata din imbinarea realului cu fabulosul. tanarul se impiedica in prag de ied. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. rataceste drumul. Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele.Caragiale este o nuvela. voinica si ochioasa". aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant". intr-un timp obiectiv. prin pocainta.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat.. In credintele mitice autohtone. Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si. Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv.L. iesise din zona logicii si a ratiunii umane. "asta-i alta caciula". unde a tinut post. caciula pe cap. urmarind un conflict concentrat. ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc". apoi te spurca si "stie el unde te duce. tare ca piatra. Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. atractive. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta. Ca in orice nuvela fantastica. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic. il deviaza de la firescul vietii. cu un singur plan narativ. este curtenitor cu mana la bratul ei drept. ca taram fascinant al fabulosului. socrul ii raspunde. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". mucalit. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor. la han. inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu. puternic conturate. isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. Cand sa intre. iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul. Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". apoi isi venise in fire. a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. nu mai stie unde ca afla. Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. dar batranul.com . acu harbuita. Punand-o la obrancul seii. in care natura dezlantuita.". naratorul concluzionand ca.flaxweb. sunt caracterizate succint. cand tanarul sedea socrul sau. Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. care-l intruchipeaza pe diavol. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. un singur fir fabulativ. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea". de la fagasul firesc al vietii. a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte". De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna.". forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. hotarat "sa ma ginereasca". trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. Cand isi scoate caciula. ca sa prinzi gustul. farmecele. prin racnetul si vaietul de cotoi. ingropand "pe biata cocoana Marghioala.. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. se vede si la bune". a ambiguitatii. atunci inseamna ca si "dracul te duce. Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. Farmecele au efect asupra omului. opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. frumoase. dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. prin fortaepica de intindere medie. "tot ala". ii deturneaza de la esentele vietii.

. coordonate de o lucida ironie". prin limbaj si viziune. descris si meniul cinei: "paine calda. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete. in felul cum stie sa reinvieze.. Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale.. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice.. si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba. rata fripta pe varza. este Amanuntit.".] unitar.flaxweb. lumina cetoasa. "Geniu abajurul ca tehnica. Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete.. si toate celeI. ca de mere si fata vietii.com ..] s-a luminat a ploaie. incepe sa cearna marunt si-ntepos.".. pe care o accepta modesta si inteleapta..Caragiale este. un geniusi un mirosatitudine in de gutui". [. o lume in care visul si realitatea se-mbina. Povestitorul de duh oriental. mai just de nuanta balcanica..incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [.. este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa. carnati de purcel prajiti. contrazis de platitudinea vietii reale. care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele. dintr-un instinct al feeriei. in acelasi timp.L. pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita". Si bilateral.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful