P. 1
La Hanul Lui Manjoala

La Hanul Lui Manjoala

|Views: 103|Likes:
Published by Paul Mustacescu

More info:

Published by: Paul Mustacescu on Nov 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2013

pdf

text

original

La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

care ii strangea capul "ca o menghinea". De la Gheorghe Natrut. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa). Cand tanarul isi face totusi cruce. adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica". Vede lumina la odaia Page 2/4 www. se-ntoarce si porneste inapoi.la nu ma-ncanta". ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. peste musuroaie. se gandeste ca o fi strivit iedul si. Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului".i se smuceste. gazda ii spune. tinarul vrea sa se inchine. coane Fanica". spre han. constata ca il pierduse probabil.Bine-ati venit. deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. Calul sforaie s. o ia la goana peste camp ca apucat de streche. dupa obicei. Argatii se culcasera si. in loc sa mearga la deal. Calul cade in genunchi si drumetul. calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost. infatisarea atragatoare a unei caprite negre. insa cand afla ca afara a inceput viscolul. Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata. apoi. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului. tanarul se duce singur la grajd. foarte dragut". afla cu stupoare ca era in Haculesti. O stia de cand era copil. iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei. calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. inghetandu-i mainile si picioarele. iar in vazduh. pe un cotoi batran. disparand in intuneric. Calul se ridica buimac in doua picioare. Starea lui se inrautateste si. se smuceste si. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. paznic la coceni..incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior). fara sa mai poata fi oprit.ca n-o fidomoleste.pe buna dreptate . Odaia in care il il previne: ". cu capul infierbantat. pentru ca acesta nu mai era acolo.. Tanarul regreta ca parasise hanul. Uitandu-se la cer. tanarul isi da seama ca. calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". de data aceasta. "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. Intreband de plata. dar. Se sugereaza ca diavolul luase. In spirit naturalist si prin pauza descriptiva. totul este "alb ca laptele". isi scoate caciula. cu toate ca era viscol.flaxweb. miroase a mere si a gutui. dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. Calul se sperie. avand carutelein grija unui argat. iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita". care era sub masa". cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie.". Asezandu-se la masa. Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat". speriat. Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. iesind pe prispa hanului. o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". isi face cruce. Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos.com . dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. amenintandu-l cu viitorul socru. "uitandu-se adanc in fundul caciulii". dar aerul rece stinge lampa. Calul se impleticea. peste nisje haine. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi". Cu trupul inghetat.detalii aglomeratia de la han. caciula ar fi baut si el. Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept". crescuse. dar il intrerupe jupaneasa. care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". se facuse un tanar "curatel si obraznic. cand baga mana in desaga. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ". unii la vale pe dedesubt. "urla vantul nebun". Cand isi face Tanarul cruce pentru drum. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita. trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. pana cand se opreste brusc. pe care "o tot invartea s-o rasucea". este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult. intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". Calul gafaia obosit. fiind si singura data cand se specifica numele personajului.sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap.Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn. Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". crezand . intre timp. se dezmeticeste brusc. Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri. In intuneric. mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. Spre mirarea tanarului. izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii. deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb.

de la noapte limpede de iarna". puternic conturate. aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant". tare ca piatra. a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte". a ambiguitatii. lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. socrul ii raspunde. care-l intruchipeaza pe diavol. Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si. trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. ingropand "pe biata cocoana Marghioala. Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea".Caragiale este o nuvela. matanii si molitve. atractive. Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. hotarat "sa ma ginereasca". prin cateva detalii semnificative. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal. apoi isi venise in fire. naratorul concluzionand ca. "asta-i alta caciula". "am apucat-o peste mijloc. frumoase.com . sunt caracterizate succint. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. cu un singur plan narativ. unde a tinut post. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. de la fagasul firesc al vietii. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. din nou. Cand isi pune. sugerand faptul ca el isi pierduse mintile. ii deturneaza de la esentele vietii. voinica si ochioasa".". Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu. il deviaza de la firescul vietii. caciula pe cap. De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna. Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. rataceste drumul. Socrul sau. nu mai stie unde ca afla. Cand isi scoate caciula. tanarul se impiedica in prag de ied. la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. calul "se-mpletecea parca bause si el. se vede si la bune". iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". prin zburdainicia nebuna a capritei negre. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. iesise din zona logicii si a ratiunii umane.L. este curtenitor cu mana la bratul ei drept. apoi te spurca si "stie el unde te duce. dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. autorul si vrajitoarea. Farmecele au efect asupra omului. drumetul incepe sa gandeasca logic. Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. cand tanarul sedea socrul sau. acu harbuita. ca taram fascinant al fabulosului. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol. Cand sa intre. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. In credintele mitice autohtone. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala. realizata din imbinarea realului cu fabulosul. indraznet obraznic. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. la han. ca sa prinzi gustul. atunci inseamna ca si "dracul te duce.flaxweb. care se culca linistit sub pat.. intr-un timp obiectiv. in care natura dezlantuita. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul. subt un morman urias de jaratic". il zapacesc. "tot ala". daca iedul si cotoiul erau diavolul. farmecele. Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi.". opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat. prin pocainta. el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu).. forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. Punand-o la obrancul seii. mucalit. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. dar batranul.. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. prin fortaepica de intindere medie. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic. urmarind un conflict concentrat. ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc". Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele. pocovnicul Iordache. Ca in orice nuvela fantastica. care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. prin racnetul si vaietul de cotoi. Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv.. este "frumoasa. un singur fir fabulativ.

in felul cum stie sa reinvieze...". pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul.com .. carnati de purcel prajiti. dintr-un instinct al feeriei. si toate celeI... prin limbaj si viziune. o lume in care visul si realitatea se-mbina. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita".] s-a luminat a ploaie. pe care o accepta modesta si inteleapta. lumina cetoasa. coordonate de o lucida ironie". un geniusi un mirosatitudine in de gutui". incepe sa cearna marunt si-ntepos. mai just de nuanta balcanica. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice. "Geniu abajurul ca tehnica..L. Povestitorul de duh oriental. Si bilateral. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www.] unitar. si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba. ca de mere si fata vietii. este Amanuntit.Caragiale este. contrazis de platitudinea vietii reale.. descris si meniul cinei: "paine calda. Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete. este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa.". rata fripta pe varza. in acelasi timp.. Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale.flaxweb. care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete. [...incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->