La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

Cand tanarul isi face totusi cruce. constata ca il pierduse probabil.i se smuceste.incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". peste nisje haine. cu capul infierbantat. In intuneric. Vede lumina la odaia Page 2/4 www. iar in vazduh. spre han. Asezandu-se la masa. Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb. tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita. pe care "o tot invartea s-o rasucea". Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. Calul se ridica buimac in doua picioare. "uitandu-se adanc in fundul caciulii". Calul se impleticea. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ". isi scoate caciula. Uitandu-se la cer.ca n-o fidomoleste. ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior). calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". in loc sa mearga la deal. caciula ar fi baut si el. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. Argatii se culcasera si. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa). apoi.flaxweb. este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. miroase a mere si a gutui. crezand . Spre mirarea tanarului. foarte dragut". mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. tinarul vrea sa se inchine. dupa obicei. speriat. peste musuroaie. fara sa mai poata fi oprit. Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata. deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. pentru ca acesta nu mai era acolo. Tanarul regreta ca parasise hanul. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos. Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat". Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". In spirit naturalist si prin pauza descriptiva. iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei. Cu trupul inghetat. isi face cruce. o ia la goana peste camp ca apucat de streche. care ii strangea capul "ca o menghinea". se smuceste si.Bine-ati venit. Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept". cu toate ca era viscol. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. Calul gafaia obosit.. Intreband de plata. Calul sforaie s. dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. iesind pe prispa hanului. de data aceasta.pe buna dreptate . desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri.". se-ntoarce si porneste inapoi. dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. avand carutelein grija unui argat. inghetandu-i mainile si picioarele. care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". unii la vale pe dedesubt. gazda ii spune.la nu ma-ncanta". Calul cade in genunchi si drumetul. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului. O stia de cand era copil. se facuse un tanar "curatel si obraznic. fiind si singura data cand se specifica numele personajului. totul este "alb ca laptele". Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". se dezmeticeste brusc. dar.Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn. Cand isi face Tanarul cruce pentru drum. calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost. trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. pana cand se opreste brusc.. cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie. Starea lui se inrautateste si. insa cand afla ca afara a inceput viscolul. coane Fanica". paznic la coceni. tanarul isi da seama ca. De la Gheorghe Natrut. pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi.com . intre timp. care era sub masa". cand baga mana in desaga. iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita". infatisarea atragatoare a unei caprite negre. tanarul se duce singur la grajd. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului". pe un cotoi batran. intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun.detalii aglomeratia de la han. Odaia in care il il previne: ". vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica". "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". Calul se sperie. calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. disparand in intuneric. izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. Se sugereaza ca diavolul luase. Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos. dar aerul rece stinge lampa. se gandeste ca o fi strivit iedul si. amenintandu-l cu viitorul socru. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi". dar il intrerupe jupaneasa. Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. "urla vantul nebun". o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". afla cu stupoare ca era in Haculesti. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult.sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap. crescuse.

este "frumoasa. ingropand "pe biata cocoana Marghioala. Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive. rataceste drumul. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. Ca in orice nuvela fantastica. Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. daca iedul si cotoiul erau diavolul. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". ca taram fascinant al fabulosului. intr-un timp obiectiv. il zapacesc. sunt caracterizate succint. Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv. voinica si ochioasa". de la fagasul firesc al vietii. apoi te spurca si "stie el unde te duce. hotarat "sa ma ginereasca". dar batranul.. Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol. frumoase. prin cateva detalii semnificative. lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva. iesise din zona logicii si a ratiunii umane. tanarul se impiedica in prag de ied. prin pocainta. puternic conturate. Farmecele au efect asupra omului. el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. indraznet obraznic. prin fortaepica de intindere medie. Cand sa intre. realizata din imbinarea realului cu fabulosul. il deviaza de la firescul vietii. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat. adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu). se vede si la bune".". iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna. prin zburdainicia nebuna a capritei negre. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor. a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. cand tanarul sedea socrul sau. care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele. cu un singur plan narativ. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. drumetul incepe sa gandeasca logic. Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. "asta-i alta caciula". socrul ii raspunde. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte". Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. la han. din nou. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul.com . care-l intruchipeaza pe diavol. unde a tinut post. Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. Punand-o la obrancul seii. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal. In credintele mitice autohtone. acu harbuita. naratorul concluzionand ca.L. in care natura dezlantuita. isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc". inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu.. prin racnetul si vaietul de cotoi. este curtenitor cu mana la bratul ei drept.". ii deturneaza de la esentele vietii. caciula pe cap. pocovnicul Iordache. care se culca linistit sub pat. Cand isi pune. subt un morman urias de jaratic". ca sa prinzi gustul. trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. nu mai stie unde ca afla. apoi isi venise in fire. Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. "tot ala". forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. atunci inseamna ca si "dracul te duce. tare ca piatra. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. calul "se-mpletecea parca bause si el. urmarind un conflict concentrat. aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant". Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi. autorul si vrajitoarea. Cand isi scoate caciula. Socrul sau. a ambiguitatii. de la noapte limpede de iarna". Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. matanii si molitve.flaxweb.. obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea". farmecele. "am apucat-o peste mijloc. atractive.. mucalit. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala.Caragiale este o nuvela. sugerand faptul ca el isi pierduse mintile. dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta. un singur fir fabulativ.

] unitar. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete.. si toate celeI. Si bilateral. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita".. incepe sa cearna marunt si-ntepos.". [..] s-a luminat a ploaie.Caragiale este. ca de mere si fata vietii.flaxweb. este Amanuntit. Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale. prin limbaj si viziune. pe care o accepta modesta si inteleapta. o lume in care visul si realitatea se-mbina. dintr-un instinct al feeriei. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice. descris si meniul cinei: "paine calda. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www.. si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba. mai just de nuanta balcanica.incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [. Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete. Povestitorul de duh oriental. contrazis de platitudinea vietii reale. in felul cum stie sa reinvieze.com ..L. coordonate de o lucida ironie".. in acelasi timp.. este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa. pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul.. rata fripta pe varza..". "Geniu abajurul ca tehnica. care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele. lumina cetoasa. carnati de purcel prajiti.. un geniusi un mirosatitudine in de gutui".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful