La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. crescuse. Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii. Se sugereaza ca diavolul luase. Intreband de plata. tanarul isi da seama ca.incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". iar in vazduh. De la Gheorghe Natrut. apoi. coane Fanica". care ii strangea capul "ca o menghinea". infatisarea atragatoare a unei caprite negre. Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. tanarul se duce singur la grajd. Calul se ridica buimac in doua picioare. Odaia in care il il previne: ". gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior). Calul sforaie s. Calul se sperie. unii la vale pe dedesubt. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa). calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. Spre mirarea tanarului. o ia la goana peste camp ca apucat de streche. adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". Calul cade in genunchi si drumetul. Cu trupul inghetat. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. Asezandu-se la masa. peste musuroaie. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ". fara sa mai poata fi oprit. in loc sa mearga la deal. Starea lui se inrautateste si. caciula ar fi baut si el. calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost. este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri. Argatii se culcasera si.flaxweb. pe un cotoi batran. Calul gafaia obosit. inghetandu-i mainile si picioarele. Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata. se smuceste si. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului.pe buna dreptate . deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. paznic la coceni. intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun. dupa obicei. spre han. dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. crezand . se dezmeticeste brusc. se-ntoarce si porneste inapoi. afla cu stupoare ca era in Haculesti. de data aceasta. "uitandu-se adanc in fundul caciulii". Uitandu-se la cer. Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat". Cand tanarul isi face totusi cruce. cu capul infierbantat. speriat. In spirit naturalist si prin pauza descriptiva. Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. Tanarul regreta ca parasise hanul. iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita".detalii aglomeratia de la han. dar. pana cand se opreste brusc.Bine-ati venit.. care era sub masa". O stia de cand era copil. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult. miroase a mere si a gutui. foarte dragut". Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept". Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb.i se smuceste.".la nu ma-ncanta". deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. tinarul vrea sa se inchine. pentru ca acesta nu mai era acolo. disparand in intuneric. cand baga mana in desaga. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica". Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. Cand isi face Tanarul cruce pentru drum. Calul se impleticea. cu toate ca era viscol.Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn. "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". insa cand afla ca afara a inceput viscolul. "urla vantul nebun". trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. isi scoate caciula.com . ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. fiind si singura data cand se specifica numele personajului. Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". dar il intrerupe jupaneasa. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos. avand carutelein grija unui argat. amenintandu-l cu viitorul socru. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului". iesind pe prispa hanului. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". dar aerul rece stinge lampa. totul este "alb ca laptele". cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie.sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap. se gandeste ca o fi strivit iedul si. isi face cruce. intre timp. peste nisje haine. constata ca il pierduse probabil. In intuneric..ca n-o fidomoleste. Vede lumina la odaia Page 2/4 www. care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". pe care "o tot invartea s-o rasucea". tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita. se facuse un tanar "curatel si obraznic. iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei. gazda ii spune. pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi".

ca taram fascinant al fabulosului. el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. Farmecele au efect asupra omului. Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi. dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. este curtenitor cu mana la bratul ei drept. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta. de la noapte limpede de iarna". cand tanarul sedea socrul sau. voinica si ochioasa". farmecele. care-l intruchipeaza pe diavol. realizata din imbinarea realului cu fabulosul.. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor. nu mai stie unde ca afla. prin cateva detalii semnificative. caciula pe cap. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol. subt un morman urias de jaratic". puternic conturate. care se culca linistit sub pat. urmarind un conflict concentrat. rataceste drumul.". frumoase. tare ca piatra. Socrul sau. prin pocainta. daca iedul si cotoiul erau diavolul. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. drumetul incepe sa gandeasca logic. opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna. indraznet obraznic.".com . il zapacesc. Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si. Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. iesise din zona logicii si a ratiunii umane. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. prin fortaepica de intindere medie..flaxweb. atunci inseamna ca si "dracul te duce.L. apoi isi venise in fire. Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. hotarat "sa ma ginereasca". Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive.. ingropand "pe biata cocoana Marghioala. Punand-o la obrancul seii. ca sa prinzi gustul. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala. cu un singur plan narativ. Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. prin racnetul si vaietul de cotoi. prin zburdainicia nebuna a capritei negre. lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu). ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc". apoi te spurca si "stie el unde te duce. forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte". iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv. Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. mucalit. unde a tinut post. intr-un timp obiectiv. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". de la fagasul firesc al vietii. a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. a ambiguitatii.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal.. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic. "am apucat-o peste mijloc. Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele. naratorul concluzionand ca. dar batranul. autorul si vrajitoarea. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. tanarul se impiedica in prag de ied. sunt caracterizate succint. care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul. calul "se-mpletecea parca bause si el. trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. "asta-i alta caciula". Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. matanii si molitve. Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. sugerand faptul ca el isi pierduse mintile. In credintele mitice autohtone. este "frumoasa. aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant".Caragiale este o nuvela. din nou. in care natura dezlantuita. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. socrul ii raspunde. la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. "tot ala". un singur fir fabulativ. la han. acu harbuita. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea". Cand isi pune. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. ii deturneaza de la esentele vietii. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". atractive. Cand sa intre. il deviaza de la firescul vietii. Cand isi scoate caciula. se vede si la bune". pocovnicul Iordache. Ca in orice nuvela fantastica.

care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele. si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba.L. Si bilateral.". in felul cum stie sa reinvieze. carnati de purcel prajiti.".Caragiale este. in acelasi timp. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita". [. pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul.] unitar.. contrazis de platitudinea vietii reale.... mai just de nuanta balcanica. o lume in care visul si realitatea se-mbina. "Geniu abajurul ca tehnica. Povestitorul de duh oriental. este Amanuntit. dintr-un instinct al feeriei. Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale. coordonate de o lucida ironie".incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [. pe care o accepta modesta si inteleapta. incepe sa cearna marunt si-ntepos. prin limbaj si viziune. lumina cetoasa. Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice... este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa... un geniusi un mirosatitudine in de gutui".com ..flaxweb. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www. si toate celeI.] s-a luminat a ploaie. ca de mere si fata vietii.. descris si meniul cinei: "paine calda. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete. rata fripta pe varza.