La Hanul Lui Manjoala

literaturaromana.g0.ro/article/la-hanul-lui-manjoala-17-1.html Author : Mihai T. Published: November 5, 2011, 9:10 pm

La Hanul Lui Manjoala de Ion Luca Caragiale (autor canonic) nuvela fantastica "La hanul lui Manjoala" de I.L.Caragiale este o nuvela fantastica si a aparut mai intai in "Gazeta sateanului" (1898), apoi ino proza fantastica, fiind construita prin imbinarea armonioasa a planului real cu cel fabulos. Nuvela este volumul "Nuvele, povestiri". Actiunea nuvelei se desfasoara in doua planuri temporale si spatiale, unul obiectiv, care inscrie evenimentele narate in nuvelei ilustreaza mitul folcloric al vrajitoarei malefice, care-i atrage pesubconstientul uman. cale Tema prezentul realitatii si celalalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbura tineri si-i intoarce din tulburandu-le mintile, scotand la suprafata dorinte ascunse, dar care, odata iesiti din cercul magiei diavolesti, isi Ideea operei exprima al vietii. mitic ancestral si anume ca acela care foloseste practici vrajitoresti este reiau fagasul normal un adevar pedepsit, daca nu reuseste sa iasa de sub influenta farmecelor, asa cum este pedepsita cocoana Marghioala la batranete, fiind mistuita de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerand chinurile Iadului, unde s-a dus sufletul ei dupa moarte. Constructia subiectului Incipitul, sub forma monologului interior, contine informatia exacta referitoare la timpul real si anume ca mai este "un sfert de cu planul real, prin lui Manjoala..." Nuvela debuteaza ceas pana la hanul monologul naratorului care este si personaj in ipostaza calatorului, aceasta opera fiind printre putinele creatii ale lui Caragiale in care naratiunea este la persoana I. Modalitatea narativa, asadar, se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese substituirea acestuia de Personajul-narator, in ipostaza calatorului, se indreapta catre Popestii-de-sus, la pocovnicul Iordache, unde catre personaj. socoteste ca va ajunge in jurul orei zece. Calaretul se afia aproape de Haculesti, mai are "un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala", unde va poposi pentru "trei sferturi de ceas" ca sa-i dea calului graunte. Personajul-narator este subiectiv, deoarece relateaza propriile reflectii privind calatoria prin intermediul monologului interior si a stilului indirect liber. Punctele de suspensie folosite in calcularea orelor necesare pana la destinatie, in formularea concluziei ca a "cam intarziat...trebuia sa plec mai devreme..." si a sperantei ca pocovnicul il va astepta totusi, dau monologului o discontinuitate a gandurilor si, impreuna cu expresiile din limba vorbita, creeazaostiluiui buna de pusca" luminile hanului lui Manjoala si, prin flash-back, isi Calatorul zarese "ca la bataie o oralitate sugestiva. aminteste (timpul subiectiv) ca omul murise de vreo cinci ani, lasand afacerile pline de datorii. Nevasta-sa, Manjoloaia, o femeie zdravana, si-a platit datoriile, a reparat hanul si acareturile, a mai construit inca "un grajd de piatra" si toata lumea vorbeste ca "trebuie sa aiba si parale bune". Gura lumii o banuia de farmece, ori ca o fi gasit vreo comoara de a reusit sa scape de datorii, ba sa faca si afacerile sa mearga. Se manifesta aici ipostaza naratorului-mesager, deoarece transmite cititorului fictiv aflate de el de la alfii. frati se dusesera Intamplarile scapa logicii firesti- planului real- si se inscriu intr-un cadru fantastic: doi intr-o noapte sa prade hanul, impreuna cu alti doi talhari. Unul dintre ei, "al mai voinic, om cat un taur", cand a ridicat toporul sa sparga usa, "a picat jos" si-a murit, iar celalalt frate a amutit. Cei doi talhari care-i insoteau l-au pus pe mort "in spinarea frate-sau", cu gandul sa-l ingroape undeva, departe, dar cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia a deschis fereastra si a inceput sa strige "hotii!". In mod cu totul surprinzator, in aceeasi clipa, le-a aparut in fata "zapciul (subprefect) cu mai multi insi si cu patru dorobanti calari". Speriati de moarte, hotii au luat-o la fuga, lasand acolo "mutul cu frate-sau mort in carca". Toata lumea stia "ca mutul vorbeste" si cand a inceput interogatoriul au crezut ca se preface. Desi l-au batut "pana l-au smintit ca sa-i vie glasul la loc - degeaba", n-au putut afla nimic nici despre cele intamplate, nici despre cei doi complici. De atunci nu s-a mai intamplat "s-o calce talharii" pe Manjoloaia. In evocarea acestei intamplari, naratorul-mesager este aparent obiectiv realizand real, personajul-narator devine actor al actiunii, descriind cu Din secventa urmatoare, care ilustreaza planul o "povestire in rama".
Page 1/4 www.flaxweb.com

In spirit naturalist si prin pauza descriptiva. dar observa cu uimire ca pe peretele de la rasarit nu se afla nici o icoana. Calul se sperie. "uitandu-se adanc in fundul caciulii". adica statuse la han "doua ceasuri si jumatate". miroase a mere si a gutui. In intuneric.la nu ma-ncanta". peste musuroaie.Da-le focului de icoane! d-abia prasesc cari si paduchi de lemn. intra in realitate si constata ca ceasul era "zece si aproape trei sferturi". fiind si singura data cand se specifica numele personajului. "urla vantul nebun". "nori dupa nori zburau opaciti (zapaciti) ca de spaima unei pedepse de mai sus. Calul se impleticea. Se sugereaza ca diavolul luase. Intreband de plata. totul este "alb ca laptele". cu toate ca era viscol. in loc sa mearga la deal. izbucneste "un racnet" si el crede ca a calcat "cu potcoava cizmii. isi face cruce. dupa ce-si tranteste stapanul la pamant. se smuceste si. cocoana Marghioaia stia ca el se ducea la pocovnicul Iordache pentru a se logodi cu fata lui cea mare si-l mustra pentru obraznicie.i se smuceste. De la Gheorghe Natrut. pornind nebun si sarind bezmetic peste gropi.detalii aglomeratia de la han. Este si prima sugerare a tentatiei la care este supus omul de catre fortele maleflce. care era sub masa". iar el zareste pe drum "o mogandeata mica sarind si topaind" si aude "un glas de caprita". fara sa mai poata fi oprit. se facuse un tanar "curatel si obraznic. crescuse. pe care il ia si il pune in desaga din dreapta. Argatii se culcasera si. pentru ca acesta nu mai era acolo. calaretul regreta inca o data ca parasise hanul ca un prost.. mai mult obraznic decat curatel" si indrazneste s-o ciupeasca si sa-i spuna ce ochi frumosi are. Calul sforaie s. Apoi ea da porunca "unei cotoroante" sa-i aseze masa in odaie si calatorului i se pare mai frumoasa ca niciodata.flaxweb. Vede lumina la odaia Page 2/4 www. speriat. pe un cotoi batran. dar aerul rece stinge lampa. tanarul incepe s-o mangaie si s-o sarute pe hangita.sa piece pe o a ploaie" si tanarul isi pune din noude parcape cap. care ii strangea capul "ca o menghinea". infatisarea atragatoare a unei caprite negre. Asezandu-se la masa.com ..". Credintele populare spun ca pisica neagra este una din infatisarile pe care le ia diavolul. paznic la coceni. despre care cocoana ii spune ca nu ar folosi la nimic: ". Calul cade in genunchi si drumetul. foarte dragut". O stia de cand era copil. insa cand afla ca afara a inceput viscolul. dar in acelasi timpduce hangita este curata si cocheta. intre timp. Cocoana se repede si deschide usa ca sa iasa afara "cotoiul suparat". crezand . unii la vale pe dedesubt. Dand calul incarcate cu cherestea ori cu porumb.pe buna dreptate . Intamplarile care urmeaza intra intr-un cadru fabulos. dar il intrerupe jupaneasa. gandindu-se ca primitoarea gazda i-ar fi dat odaia ei pentru o noapte (monolog interior). iar in vazduh. se-ntoarce si porneste inapoi. tanarul isi da seama ca. Odaia in care il il previne: ". intorcandu-se in odaie sa-si ia ramas bun. este infatisata natura dezlantuita: viscolul izbucnise cu putere. inghetandu-i mainile si picioarele. Starea lui se inrautateste si. apoi. pe care "o tot invartea s-o rasucea". amenintandu-l cu viitorul socru. Uitandu-se la cer. afla cu stupoare ca era in Haculesti. cu capul infierbantat. avand carutelein grija unui argat.Bine-ati venit.incaleca si pleaca de la han "fluierand un cantec de lume ca pentru mine singur". Mancarea gustoasa si vinul bun ii dau barbatului "un fel de amorteala pe la incheieturi". o ia la goana peste camp ca apucat de streche. "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului". Tanarul il struneste si vede uimit "un ied negru. tinarul vrea sa se inchine. de data aceasta. Cand isi face Tanarul cruce pentru drum. se dezmeticeste brusc. sugerand noi elemente ale colaborarii femeii cu fortele malefice si farmecele pe care aceasta le face calatorului. Cand tanarul isi face totusi cruce. coane Fanica". care aduce "tava cu demancare si cu o lumanare". Spre mirarea tanarului. deoarece se gandeste ca la pocovnic toata lumea s-o fi culcat. ca are sa achite atunci cand va trece inapoi. constata ca il pierduse probabil. peste nisje haine. spre han. tanarul incepe sa simta "durere la cerbice (ceafa).ca n-o fidomoleste. Tanarul regreta ca parasise hanul. Imediat simte "o zvacneala puternica langa piciorul drept". Calul gafaia obosit. tanarul se duce singur la grajd. Cu trupul inghetat. vede cu ingrijorare ca "este o vreme [pagebreak] vajnica". se gandeste ca o fi strivit iedul si. calaretul aude usa hanului trantindu-se si un puternic mieunat de cotoi si se gandeste ca Marghioaia il apucase cu usa. altii pe deasupra la deal" iar frigul il patrundea nemilos. calatorul este intampinat cu bucurie de cocoana Marghioaia: ". trezeste un argat ca sa-i inseueze calul. disparand in intuneric. in curtea caruia poposeau sa se odihneasca si sa se mai incalzeasca chirigiii. dupa obicei. isi scoate caciula. iesind pe prispa hanului. dar brusc Vremea se mai fost prost "s-a luminat vreme ca asta. desi mersese prin viscol mai bine de patru ceasuri. pana cand se opreste brusc. o gaseste pe femeie "cu caciula mea in mana". cand baga mana in desaga. caciula ar fi baut si el. deci foarte aproape de hanul lui Manjoala. gazda ii spune. Desi cocoana Marghioaia incearca sa-l convinga sa nu piece pe asa un "vifor mare". Calul se ridica buimac in doua picioare. la frunte si la tample fierbinteala si bubuituri in urechi" si se gandeste ca bause prea mult. o luase la vale si ca se ratacise intr-o "porumbiste cu cocenii netaiati". dar. iar graba cu care femeia ii deschide usa insinueaza un prim element al vrajitoriei.

il zapacesc. Socrul sau. isi intemeiase o familie si era acum un om respectat si un bun crestin. se vede si la bune". trasaturile fiind tentante pentru barbatii dornici de aventuri amoroase. lasand sa se inteleaga faptul ca si el in tinerete avusese o astfel de experienta amoroasa care-l tentase candva. voinica si ochioasa". Tanarul este vrajit prin farmecele pe care le facuse cocoana Marghioala caciulii sale. prin fortaepica de intindere medie. Cele doua personaje Arta (Mihai ilustreaza aici principale. farmecele.. subt un morman urias de jaratic". Cand isi pune. Bucuros ca "a bagat-o in sfarsit la jaratic pe matracuca". autorul si vrajitoarea. care sa-i farmece si sa-i scoata din minti. De aceea stiuse el cum sa procedeze cu viitorul ginere pentru ca sa-l aduca pe calea cea buna. drumetul incepe sa gandeasca logic. atunci inseamna ca si "dracul te duce.cocoanii Marghioala si se teme ca ea sa nu aiba "alt drumet mai intelept" pe care sa-l fi gazduit in patul curat. iesise din zona logicii si a ratiunii umane. vrajile care apeleaza la fortele raului au efect nefast asupra oamenilor. aflara ca hanul lui Manjoala "arsese pana in pamant". prin pocainta. In credintele mitice autohtone. realizata din imbinarea realului cu fabulosul. indraznet obraznic. ca sa prinzi gustul. care l-a scos de acolo cu scandal si mare taraboi. ar infricosa pe oricine s-ar Page 3/4 www. puternic conturate. care se culca linistit sub pat. ajungand si m-a-mpins dracul s-o ciupesc". unde a tinut post. Cand sa intre. forte malefice este sugerat de amestecul Satanei in farmecele pe care le Faptul se vrajitoarea apeleaza la face ea. ii raspunde moralizator ca mai intai raul te tenteaza. a De trei ori a fugit tanarul inainte de logodna si s-a intors pus oameni de l-au prins si l-au dus "legat cobza la un schit in munte".". este curtenitor cu mana la bratul ei drept. relatand in timp subiectiv intamplarile petrecute candva. nu mai stie unde ca afla. hotarat "sa ma ginereasca". iar iedul si cotoiul erau tot una cu dracul. dandu-si seama ca nu trebuia sa plece de la han pe viscol.com . atractive.L. rataceste drumul. iar el sa fie nevoit sa doarma pe "vreo lavita langa cuptor". obiectul fiind propriu capului: "Caciula parca ma strangea de cap ca o menghinea". Finalul nuvelei se manifests in planul real si este aluziv. tanarul se impiedica in prag de ied. dar batranul.. acu harbuita. dupa care s-a pocait si s-a insurat cu fata lui lordache. Ca in orice nuvela fantastica. Detaliul este semnificativ pentru pauzele descriptive. Tanarul este "curatel sicu femeile mai mult obraznic decat curatel". Farmecele au efect asupra omului. de la fagasul firesc al vietii. Planul real foloseste motivul calatoriei ca mijloc al cunoasterii miturilor si credintelor stravechi. Numai credinta in Dumnezeu si pocainta pot salva sufletul omului de la capcanele pe care i le intinde Satana prin tentatii amagitoare. dar cocoana i-a apucat repede mana si l-a imbratisat strans. intr-un timp obiectiv. urmarind un conflict concentrat.Caragiale este o nuvela. sugerand faptul ca el isi pierduse mintile. pocovnicul Iordache. simte cum "sangele incepe iar sa-mi arza peretii capului" si caiareste bezmetic. la han. "tot ala". Tanarul ramane la han vrajit de nurii cocoanii si.". opera literara "La hanul lui Manjoaia" de I. matanii si molitve. inainte sa-l lege si sa-l duca la un schit ca sa-l scape de farmece prin puterea credintei in Dumnezeu. din nou. Fortele diavolesti pot fi invinse numai prin rugaciuni. ca taram fascinant al fabulosului. socrul ii raspunde. dupa ce viitorul socru il sileste energic sa paraseasca acest loc al pacatului. ingropand "pe biata cocoana Marghioala. daca iedul si cotoiul erau diavolul. adica "se transfera in real un fapt de magie vrajitoreasca pana la a-l crede o intamplare banala"narativaUngheanu). Socrul credea ca in fundul caciulii pusese cocoana Marghioala farmecele. prin zburdainicia nebuna a capritei negre. a batut matanii si i s-au facut molitve timp de patruzeci de zile. este "frumoasa. Calatorul duce mana la frunte sa se inchine si sa-i multumeasca lui Dumnezeu ca scapase cu bine. il deviaza de la firescul vietii.. apoi isi venise in fire. Intrebat de unde ar putea el cunoaste aceste lucruri. cu un singur plan narativ. ii deturneaza de la esentele vietii. Semnificatiile fantasticului Autorul este acelasi cu naratorul si cu personajul principal. cand tanarul sedea socrul sau. el se intoarce vrajit inapoi inca de trei ori. calul "se-mpletecea parca bause si el. in aceasta creatie literara se manifesto arta echivocului. care-l intruchipeaza pe diavol. prin cateva detalii semnificative. facand trimitere la placerile petrecute de el la han cu cocoana Marghioala. frumoase. la taifas cu Dupa o vreme de la aceasta intamplare. Punand-o la obrancul seii. apoi te spurca si "stie el unde te duce. sunt caracterizate succint.. El se simte din nou fericit in odaia alba si nu stie cat ar fi ramas ca vrajit la hanul Manjoloaii daca n-ar fi venit pocovnicul Iordache. Iordache il pune pe ginere-sau sa-i povesteasca "pentru a nu stiu catea oara" intamplarea ciudata prin care trecuse la hanul lui Manjoala. tare ca piatra. Cocoana Marghioala are niste ochi strasnici. "asta-i alta caciula". in care natura dezlantuita. caciula pe cap. deturnandu-l"intr-ocalea cea dreapta. a ambiguitatii.flaxweb. un conflict concentrat si personaje Deoarece este o specie divina. prin racnetul si vaietul de cotoi. "am apucat-o peste mijloc. mucalit. un singur fir fabulativ. naratorul concluzionand ca. de la noapte limpede de iarna". Cand isi scoate caciula.

incumete s-o infrunte: "Vitorul crestea [. fixata in canoane de bun-simt si respect al traditiilor arhaice. carnati de purcel prajiti.flaxweb. care-l fascineaza: "Ce pat! ce perdelute! ce pereti! ce tavan! toate albe ca laptele.."..com . contrazis de platitudinea vietii reale.. [.. lucrate cu iglifa in fel-de-fel de fete. pentru a construi cat mai convingator cadrul real in care urmeaza sa se manifeste fabulosul.. ca de mere si fata vietii.".] unitar. "Geniu abajurul ca tehnica.] s-a luminat a ploaie. rata fripta pe varza. dintr-un instinct al feeriei. Povestitorul de duh oriental. o lume in care visul si realitatea se-mbina.. este Amanuntit. prin limbaj si viziune. incepe sa cearna marunt si-ntepos. lumina cetoasa. pe care o accepta modesta si inteleapta. Caragiale descrie detaliat odaia curata si "odihnita".L. (Pompiliu Constantinescu) Page 4/4 www. un geniusi un mirosatitudine in de gutui". Satira lui izvoraste din strafundurile ancestrale. coordonate de o lucida ironie".. in felul cum stie sa reinvieze. mai just de nuanta balcanica.. si toate celeI. in acelasi timp. Si bilateral.Caragiale este. este savuros in pitorescul lui moral si de o arta minutioasa. descris si meniul cinei: "paine calda.. si niste vin! si cafea turceasca! si ras si vorba. Ca sa sugereze atmosfera de vraja care il cuprinde pe oaspete..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful