Sunteți pe pagina 1din 18

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei MULTIPLE CHOICE 1.

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiint independent fixndu-si ca obiect de studiu: a. activitatea b. constiinta c. comportamentul 2.Psihologia a devenit stiint independent datorit adaptrii: a. metodei testelor b. metodei introspectiei c. metodei experimentului 3.Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia s fie: a. lumea subiectiv intern b. activitatea finalist c. comportamentul 4.Psihologia introspectionist se centra: a. pe studiul continuturilor si strilor interne ale constiintei b. pe studiul expresiilor emotionale externe c. pe studiul diferentelor individuale 5.Atributul de psihologie obiectiv se aplic: a. introspectionismului b. freudismului c. behaviorismului d. gestaltismului 6.Psihicul uman este: a. integral nnscut, predeterminat b. preponderent dobndit c. integral dobndit 7. Neobehaviorismul: a. sustine schema S R b. neag existenta constiintei c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne 8.Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este: a. S _ R b. S _ 0 _ R c. S _ P _ R 9.Gestaltismul se bazeaz pe: a. considerarea interactiunii parte ntreg b. considerarea exclusiv a prtii c. considerarea exclusiv a ntregului 10.Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depsi limitele: a) freudismului; b) behaviorismului; c) introspectionismului a. b+c b. a+c c. a+b+c 11.n psihologia conduitei, conduita este considerat: a. multime de reactii motorii si secretorii b. un set de stri de necesitate c. o manifestare a personalittii n ntregul su 12.Pentru studiul conduitei P. Janet propunea: a. metoda observatiei externe b. metoda introspectiei c. metoda clinic 13.Notiunea de activitate este: a. echivalent notiunilor de comportament si de conduit b. se subordoneaz notiunilor de comportament si conduit c. mai complet dect notiunile de comportament si conduit 14. Creatorul psihologiei conduitei este: a. W. Wundt

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

b. J. Piaget c. P. Janet 15.Potrivit ntelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei l constituie: a. Comportamentul b. Conduita c. organizarea psihocomportamental d. universul psihic intern 16.Psihologia general este o stiint centrat pe: a. individual, specific b. general, universal c. tipologic 17.Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie s fie: a. functiile psihice particulare b. omul concret cu problematica sa existential c. conduita d. activitatea 18.Divergentele manifestate n istoria psihologiei sunt de ordin eminamente: a. terminologic b. empiric, faptologic c. metodologic 19.Sistemul psihic uman se include n clasa sistemelor: a. nchise b. deschise c. semideschise 20.Psihicul este o realitate: a. nemijlocit observabil si perceptibil b. imposibil de observat si cunoscut c. cognoscibil n mod mijlocit 21.Prezenta si calitatea functionrii sistemului psihic le putem evalua: a. pe baza relatrilor verbale ale subiectului b. pe baza rezultatelor subiectului n abordarea si rezolvarea sarcinilor reale c. pe baza descrierilor unor observatori neutri 22. n plan filogenetic, aparitia psihicului se leag de: a. aparitia excitabilittii b. aparitia sistemului muscular c. aparitia functiei de explorare semnalizare 23.Psihicul este o realitate: a. substantial b. energetic c. spiritual pur d. informational 24.Psihicul: a. izvorste din structura celular intern a creierului b. este o realitate paralel care coexist de la nceput cu creierul c. este un rezultat al comunicrii creierului cu sursele externe de informatii 25.La nivelul creierului, functiile psihice: a. nu au o localizare determinat b. au o localizare precis si invariant c. unele au o localizare precis, altele o localizare dinamic 26.n explicarea devenirii organizrii psihice a omului apelm la: a. determinismul biologic intern b. determinismul univoc extern c. determinismul extern mediat 27.Determinismul psihicului uman este: a. preponderent biologic b. preponderent mixt, interactionist c. preponderent social cultural 28.Psihicul uman este un sistem: a) static; b) probabilist;

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

c) dinamic; d) dinamic evolutiv. a. a+c b. b+d c. a+d 29.Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de: a. numrul elementelor componente b. diversitatea strilor afective c. volumul conexiunilor externe d. numrul elementelor componente si volumul conexiunilor interne si externe. 30.La nivelul sistemului psihic uman, ntre input si output exist o relatie: a. de tip direct, univoc b. de independent c. de tip mediat probabilist 31.n cercetarea psihologic ne asteptm ca validitatea generalizrilor s fie: a. invers proportional cu numrul cazurilor individuale investigate? b. direct proportional cu numrul cazurilor individuale investigate 32.n metoda experimentului de laborator, cercettorul stabileste si controleaz n mod direct: a) variabilele ambientale; b) variabilele intermediare; c) variabilele independente; d) variabilele dependente. a. b+c b. a+b c. a+c 33.Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de: a. sinceritatea subiectului b. de gradul de concordant dintre experienta subiectului si experienta cercettorului c. de acuratetea si fidelitatea nregistrii si prelucrrii datelor 34. n teoria freudian, functionarea inconstientului se subordoneaz: a. principiului emergentei b. principiului plcerii c. principiului realittii 35.Potrivit lui S. Freud, inconstientul: a. este integral nnscut b. se formeaz n antogeneza timpurie c. o component a lui este nnscut, o alta dobndit 36.n conceptia lui S. Freud, inconstientul este: a. premis intern a comportamentului b. factor determinant al comportamentului c. mecanism frenator al comportamentului 37.Inconstientul are un continut: a. exclusiv afectiv-motivational b. exclusiv cognitiv c. mixt 38.Inconstientul are legtur: a. mai mult cu gndirea b. mai mult cu vointa c. mai mult cu imaginatia 39.Legea heterocroniei presupune c: a. toate componentele sistemului psihic se dezvolt n mod liniar b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare consolidare 40.Legea heteronomiei se refer la: a. ritmul dezvoltrii diferitelor functii si capacitti psihice b. succesiunea stadiilor psihogenetice c. nivelul de dezvoltare consolidare atins de diferitele componente psihice particulare 41.Constiinta este o structur: a. eminamente cognitiv

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

b. eminamente afectiv c. eminamente instrumental actional 42.Pentru a deveni eficient si obiectiv, observatia trebuie: a. s se realizeze cu consimtmntul subiectului b. s provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeaz a fi studiat c. s fie discret si sistematic d. s fie spontan si episodic 43.Functionarea constiintei se subordoneaz: a. principiului automatismului b. principiului realittii c. principiului plcerii 44. Latura activ creatoare a constiintei se realizeaz prin: a. functia reglatorie b. functia proiectiv c. functia cognitiv 45.Constiinta confer comportamentului un caracter: a. imediat, impulsiv b. agresiv c. nemijlocit teleonomic d. defensiv ezitant 46.Modelul structural actual al sistemului psihic uman este: a. liniar b. ierarhic bidimensional c. ierarhic tridimensional 47.n raport cu inconstientul, constiinta: a. are un rol potentator stimulator b. are un rol moderator frenator c. are un rol acompaniator 48.Datorit constiintei, omul: a. se contopeste cu lumea b. se delimiteaz si se izoleaz de lume c. se delimiteaz si se integreaz n lume 49.Datorit constiintei, omul: a. se insereaz n lume ca obiect b. se adapteaz la lume pasiv c. se relationeaz si se integreaz n lume ca subiect 50. Gratie constiintei, omul devine capabil: a. s rspund imediat la stimulii externi b. s foloseasc unelte c. s nteleag, s explice si s confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur 51.Alegeti cele dou forme generice (bazale) n care se structureaz constiinta: a) constiinta moral; b) constiinta corporal; c) constiinta lumii externe; d) constiinta trecutului; e) constiinta de sine. a. b+d b. b+c c. c+d d. c+e 52. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerat: a. o scurgere sau un torent continuu b. un mozaic de stri (statice) c. o mbinare ntre static si dinamic 53. Functionarea constiintei poate fi estimat: a. dup expresiile fizionomice ale subiectului b. dup viteza de rspuns la stimulii externi c. dup eficienta si performanta actiunilor 54. Baza genetic a schemei operatorii a constiintei o constituie: a. dinamica intern a inconstientului

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

b. actiunea direct n plan extern cu obiectele c. satisfacerea trebuintelor alimentare 55. n dezvoltarea psihic a omului, ereditatea are: a. un rol absolut b. un rol relativ c. un rol nul 56. Comportamentul instinctual se caracterizeaz prin: a. analiza si evaluarea prealabil a conditiilor b. compararea alternativelor c. centrarea pe atingerea imediat a obiectului 57. n modelul freudian, ntre inconstientul nnscut si cel dobndit exist o relatie: a. de concordant b. antagonic c. de complementaritate 58. Inconstientul colectiv: a. deriv din cel individual b. include pe cel individual c. precede si subordoneaz pe cel individual 59. Componenta moral a constiintei: a. asigur satisfacerea neconditionat a trebuintelor b. asigur caracterul teleonomic al comportamentului c. asigur adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale 60. Constiinta este: a. o organizare sistemic-integrativ emergent b. o organizare sistemic-integrativ emergent c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare 61. Activitatea oniric apartine: a. strii de veghe relaxate b. inconstientului c. strii crepusculare a constiintei 62. Constienta este: a. sinonim si echivalent cu constiinta b. sinonim si echivalent cu constiinta de sine c. sinonim si echivalent cu starea de veghe activ 63. Priza de constiint se refer la: a. latura afectiv b. latura informativ-cognitiv c. latura volitiv-declansatoare 64. n absenta sensibilittii: a. este compromis doar dezvoltarea senzatiilor b. este compromis doar dezvoltarea miscrilor obiectuale c. este compromis ntreaga dezvoltare psihic 65.Sensibilitatea este: a) o functie constant, nemodificabil; b) o functie variabil; c) o functie determinat exclusiv biologic; d) o functie conditionat si socio-cultural. a. b+c b. b+d c. a+b+c d. a+d 66. Sensibilitatea asigur perceperea: a. doar a stimulilor indiferenti b. doar a stimulilor biologiceste necesare c. a ambelor categorii de stimuli 67. Sensibilitatea uman este: a. o functie modular-diferentiat b. o functie global-difuz 68. Sensibilitatea este: a. o variabil de tip discret

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

b. o variabil de tip continuu 69. Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaz: a. modalitatea sensibilittii b. ntinderea sensibilittii n raport cu semnificatia stimulilor c. ntinderea sensibilittii n raport cu intensitatea stimulilor specifici 70. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprim: a. diferenta dintre intensittile a doi stimuli independenti b. valoarea (ctimea) ce trebuie adugat la intensitatea stimulului initial 71. Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirm: a. pe tot continuumul sensibilittii b. numai n segmentele extreme ale continuumului sensibilittii c. numai n segmentul mediu al continuumului sensibilittii 72. Ca si informatia, psihicul: a. posed proprietti perceptibile, nemijlocit msurabile b. este un caz particular al entropiei c. este msur a gradului de organizare 73. Raportul dintre entropie si informatie: a. este complementar-aditiv b. este de subordonare c. este antagonic 74. Conceptul de informatie contribuie la: a. o mai exact localizare a psihicului n creier b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient 75. Sensibilizarea semnific: a. scderea sensibilittii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific b. cresterea sensibilittii unui analizator prin stimularea lui repetat cu stimulul specific c. cresterea sensibilittii unui analizator ca urmare a stimulrii altui analizator 76. Legea adaptrii are: a. rol perturbator asupra perceptiei b. rol optimizator asupra perceptiei c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilittii 77. Adaptarea se realizeaz cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate n: a. sfera sensibilittii tactile b. sfera sensibilittii olfactive c. sfera sensibilittii luminoase 78. Contrastul culorilor reflect: a. raportul de intensitate b. raportul de durat c. raportul de modalitate 79. Senzatia este un model informational: a. bidimensional b. unidimensional c. contextual 80. Senzatia este: a. o stare subiectiv pur a constiintei b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt c. un cod-imagine al unei proprietti a stimulului speci 81. Senzatia este: a. identic nsusirii fizice a stimulului b. un obstacol ntre noi si lume c. o verig necesar a procesului de cunoastere a lumii 82. Cui apartine teza ntreaga viat psihic este reductibil la senzatii? a. psihanalizei b. asociationismului c. behaviorismului 83. ntre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei exist un raport: a. invers proportional b. logaritmic c. direct proportional

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

84. O senzatie ne permite s: a. identificm obiecte b. s deosebim un obiect de altul c. s reunim dou obiecte 85. Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice: a) legea contrastului; b) legea pragurilor senzoriale; c) legea semantizrii; d) legea compensatiei. a. c+d b. b+c+d c. b+c d. a+d 86.Mecanismul senzatiei este: a) blocul receptor; b) blocul subcortical; c) blocul cortical. a. b+c b. a+b+c c. a+c 87. Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea: a. corpusculilor Meissner b. aparatului bastonaselor c. aparatului conurilor 88. Tonul cromatic este determinat de: a. intensitatea fasciculului de lumin b. lungimea undei electromagnetice c. forma undei electromagnetice 89. Senzatiile tactile reflect: a. proprietti chimice b. proprietti acustice c. proprietti mecano-fizice 90.Receptorii sensibilittii tactile sunt: a) celulele bipolare; b) corpusculii Meissner; c) corpusculii Kranue; d) discurile Merkel. a. a+c b. a+b+c c. b+c+d d. c+d 91. Veriga cortical a analizatorului cutano-tactil se localizeaz n: a. ariile 17,18,19 Brodmann b. ariile 3,1,2 Brodmann c. ariile 36,38 Brodmann 92. Homunculusul senzitiv corespunde: a. sensibilittii olfactive b. sensibilittii cutano-tactile c. sensibilittii auditive 93. Aparatul bastonaselor asigur: a. vederea diurn b. vederea nocturn 94. Aparatul receptor al sensibilittii vizuale se afl n: a. sclerotic b. retin c. nervul optic 95. Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeaz n: a. ariile 4,6,8 Brodmann b. ariile 22,41 Brodmann c. ariile 17,18, 19 Brodmann

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

96. Saturatia reprezint: a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fat de culoarea neagr b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fat de culoarea alb de aceeasi claritate c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fat de culoarea gri 97. n conditii de ntuneric sensibilitatea vizual: a. scade b. creste c. rmne constant 98. Efectul psihofiziologic al culorii rosii este: a. inhibitor b. relaxant c. excitator 99. Culorile spectrale se obtin: a. prin actiunea compact a fasciculului luminos b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase c. prin descompunerea fasciculului luminos n lungimi de und 100.Cel care a pus n evident existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost: a. Helmholtz b. Newton c. Hering 101. Domeniul sunetului se delimiteaz pe baza: a. amplitudinii vibratiilor acustice b. frecventei vibratiilor acustice c. formei vibratiilor acustice 102. Frecventa sunetului determin: a. senzatia de trie b. senzatia de nltime c. senzatia de timbru 103. mprtirea sunetelor n zgomote si sunete muzicale are la baz: a. frecventa undelor acustice b. amplitudinea undelor acustice c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor 104. Datorit timbrului: a. localizm sursa sonor b. deosebim dou sunete de aceeasi nltime c. deosebim dou sunete de aceeasi intensitate 105. Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditiv este: a. 1/30 b. 1/15 c. 1/10 106. Receptorii sensibilittii auditive se afl: a. n membrana timpanic b. n fereastra oval c. n membrana bazilar (organul lui Corti) 107. Veriga cortical a analizatorului auditiv se situeaz n: a. ariile 3,1,2 Brodmann b. ariile 41,42,22 Brodmann; c. ariile 44,24,26 Brodmann 108. Intensitatea sunetelor o msurm n: a. cicli/sec.; b. microvolti c. decibeli 109. Aparatul auditiv al omului functioneaz optim: a. n raport cu intensitti sczute ale sunetelor b. n raport cu intensitti mari ale sunetelor c. n raport cu intensitti medii ale sunetelor 110. Pentru auzul muzical este definitorie: a. diferentierea identificarea nltimii sunetelor b. diferentierea identificarea timbrului sunetelor c. diferentierea identificarea raporturilor de nltime si durat dintre sunete

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

111. Auzul fonematic se dezvolt pe baza: a. auzului muzical b. auzului general 112.n dezvoltarea limbajului, auzul are un rol: a. auxiliar b. complementar c. determinant 113.Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabil: a. nchiderea ochilor b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lung durat 114.Auzul armonic const n: a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat b. recunoasterea cu usurint a liniilor melodice c. integrarea ntr-o configuratie unitar a raporturilor de nltime pe vertical dintre sunetele unei opere muzicale. 115. Senzatiile olfactive reflect: a. proprietti mecano-fizice b. proprietti electromagnetice c. proprietti chimice 116.Stimul olfactiv poate fi: a. orice substant b. numai substantele volatilizabile c. numai substantele lichide 117.Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de: a. tipul substantei folosite b. prezenta sau absenta zgomotului de fond c. concentratia substantei stimul 118.Din punct de vedere psihofiziologic: a. toate mirosurile sunt neutre b. toate mirosurile au efect pozitiv c. toate mirosurile au efect negativ d. nici un rspuns nu este corect 119.Senzatiile olfactive se implic n reglarea actului alimentar: a. prin continutul informational obiectiv b. prin nota de plcut neplcut c. prin intensitate 120.Senzatiile gustative reflect: a. starea de agregare a substantelor introduse n cavitatea bucal b. temperatura substantelor c. propriettile chimice (moleculare) ale substantelor 121.Receptorii sensibilittii gustative sunt dispusi: a. n musculatura limbii b. n nvelisul superior al buzelor c. n mucoasa limbii 122.Stimularea receptorilor gustativi se detine prin: a. administrarea oricrei substante b. administrarea doar a substantelor lichide c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale cror molecule se dizolv n saliv 123. Senzatiile gustative se includ n categoria: a. senzatiilor exterior informative b. interoinformative c. proprioinformative 124.Calitatea modal a senzatiilor gustative este determinat de: a. starea de agregare a substantei b. de miscrile limbii c. de structura molecular a substantei 125.Senzatia stimulul specific pentru senzatia pur de dulce este: a. glucoza b. zaharina

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

c. zahrul 126. Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este: a. sarea amar b. chinina c. lactona 127.Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de srat este: a. sarea de potasiu b. sarea de sodiu c. sarea de magneziu 128.Senzatiile gustative joac un rol major n: a. reglarea tonusului afectiv b. reglarea secretiilor digestive c. formarea preferintelor alimentare 129.Senzatia de foame: a. creste nivelul sensibilittii gustative b. scade nivelul sensibilittii gustative c. nu are nici o influent asupra nivelului sensibilittii gustative 130.Senzatiile proprioceptive informeaz despre: a. functionarea organelor interne b. miscrile locomotorii c. pozitiile posturale ale corpului n repaus 131.Semnalizarea proprioceptiv functioneaz: a. uneori n stare de somn b. numai n stare de veghe c. permanent 132.Informatia furnizat de senzatiile proprioceptive particip la formarea si sustinerea: a. tonusului muscular b. schemei integrative a Eu-lui fizic c. schemelor miscrilor obiectuale 133.Sensibilitatea kinestezic se activeaz: a. la actiunea stimulilor externi b. la declansarea miscrilor voluntare c. la declansarea miscrilor involuntare d. la declansarea oricrei miscri 134.Senzatiile kinestezice: a. sunt un simplu acompaniament al miscrilor b. sunt necesare n declansarea miscrilor c. sunt indispensabile n reglarea miscrilor 135. Senzatiile kinestezice furnizeaz informatii si despre: a. culoarea obiectelor b. asperitatea obiectelor c. greutatea si volumul obiectelor 136.Senzatiile organice semnalizeaz: a) modificri structurale la nivelul organelor interne; b) modificri functionale la nivelul organelor interne a. a+b b. a c. b 137.Homeostazia mediului intern al organismului este: a. un fenomen perturbator indezirabil b. un fenomen reglator necesar c. o stagnare a proceselor fiziologice 138.Starea de bine si confort fiziologic are la baz: a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice 139.Senzatia de durere se produce: a. la actiunea unei anumite modalitti de stimuli b. la actiunea oricrei modalitti de stimuli 140.Senzatia de durere are: a. un rol exclusiv negativ

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

10

b. un rol exclusiv pozitiv c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv 141.Perceptia este: a. rezultatul nsumrii senzatiilor b. rezultatul integrrii senzatiilor 142.n definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvat a adus-o: a. behaviorismul b. gestaltismul c. asociationismul 143.Perceptia este un model informational: a. izomorfic b. homomorfic c. izomorfic homomorfic 144.Perceptia furnizeaz informatii despre: a. propriettile esentiale si generale ale obiectelor b. propriettile situational accidentale ale obiectelor c. proprietti esentiale amalgamate cu proprietti accidentale 145.Perceptia este: a. produsul memoriei b. produsul imaginatiei c. rezultatul actiunii obiectului 146.Perceptia este: a. un fenomen punctual instantaneu b. un proces multifazic. 147.Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare: a. la nivelul verigii receptoare b. la nivelul verigii corticale c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale 148.Nivelul calitativ cel mai nalt al integrrii perceptiei se realizeaz n : a. faza identificrii b. faza detectiei c. faza discriminrii 149.Legea bunei forme exprim: a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei b. caracterul secvential serial al perceptiei c. caracterul structural emergent al perceptiei 150. Identificarea perceptiv: a. este spontan si nnscut b. este nvtat si dobndit 151.Caracterul activ al perceptiei rezid n: a. prezenta si actiunea direct a obiectului b. implicarea operatiilor subiectului c. varierea caracteristicilor obiectului 152.Realizarea perceptiei presupune: a. omogenizarea cmpului stimulator extern b. evidentierea unei nsusiri dominante c. operarea distinctiei figur fond 153.Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezid n: a) admiterea ireductibilittii perceptiei la senzatie; b) considerarea caracterului imanent al structurii; c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului; d) introducerea invariantilor de structur. a. a+d b. b+c c. b+c+d d. a+c+d 154.Determinantii perceptiei includ: a. exclusiv factorii obiectivi externi b. exclusiv factorii subiectivi interni c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni n aditiune

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

11

d. ambele categorii de factori n interactiune 155.Perceptia monomodal const n: a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori b. perceperea unui obiect o singur dat c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator 156.n perceptia plurimodal se integreaz: a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori 157.Interpretarea, ca faz a perceptiei, nseamn: a. ncadrarea obiectului ntr-o clas b. relationarea obiectului cu experienta anterioar c. stabilirea semnificatiei si utilittii obiectului pentru activitatea subiectului 158.Invariantii de structur (de bun form) n perceptie rezult din: a. numrul elementelor componente b. mrimea elementelor componente c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente 159. Iluziile n perceptie sunt rezultatul: a. excedentului de informatie b. halucinatiilor c. efectelor de cmp 160. n perceptie, diferentele individuale: a. sunt inexistente b. sunt legice si permanente c. sunt accidentale 161.Orientarea New-look a evidentiat: a. rolul contextului fizic ambiental n perceptie b. rolul complexittii stimulilor n perceptie c. rolul factorilor motivationali si de personalitate n perceptie 162. Perceptia implic memoria: a. n faza detectiei b. n faza discriminrii c. n faza identificrii 163.Starea de set actioneaz ca: a. factor de asimilare a obiectului stimul b. factor de blocare a perceptiei obiectului stimul c. factor de ntrziere a formrii imaginii obiectului 164.ntre seturi exist raporturi: a. de subordonare b. antagonice c. de coordonare 165.n perceptie: a. setul se confund cu motivatia b. setul poate exista si functiona n absenta unei stri anume de motivatie c. setul presupune obligatoriu existenta unei stri de motivatie 166. Legea selectivittii reflect: a. preponderent rolul determinantilor subiectivi b. preponderent rolul determinantilor obiectivi 167.Constantele perceptive sunt: a. calitti nnscute b. rezultatul actiunii legilor psihofizice c. rezultatul evalurilor corectoare ale schemelor integrative corticale 168.n perceptia vizual, constanta de mrime se datoreste: a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului b. stabilittii imaginii retiniene a obiectului c. contextului n care este dat obiectul 169. Imaginea retinian reflect obiectul: a. n pozitia n care este prezentat b. n pozitie rsturnat c. n pozitie oblic

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

12

170.Perceptia spatiului este: a. de tip monomodal b. de tip intermodal 171.Perceptia vizual a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la baz: a. un mecanism monocular b. un mecanism binocular 172.n cazul suprapunerii complete a celor dou imagini retiniene: a. obiectul este perceput plat (biodimensional) b. obiectul este perceput dedublat c. obiectul este perceput n volum 173.Pentru a se realiza perceptia obiectului n volum (cu cea de a treia dimensiune) este necesar ca cele dou imagini retiniene: a. s fie complet disparate b. s se suprapun partial c. s se suprapun integral 174.Perceptia timpului se refer la: a. segmentul trecut b. segmentul prezent c. segmentul viitor 175.Evaluarea timpului se refer la: a) segmentul trecut; b) segmentul prezent; c) segmentul viitor. a. a+b b. b+c c. a+b+c 176.Duratele evenimentelor neplcute: a. tind s fie subestimate b. se evalueaz n mod obiectiv c. tind s fie supraestimate 177.Durata asteptrii unui eveniment neplcut: a. tinde s fie subestimat b. tinde s fie supraestimat c. se evalueaz n mod obiectiv 178.Durata asteptrii unui eveniment plcut: a. tinde s fie subestimat b. se evalueaz fr alterri c. tinde s fie supraestimat 179.Perceptia miscrii fizice a obiectelor este mai exact: a. ntr-un spatiu vid, nepopulat b. ntr-un spatiu populat 180.Precizia perceptiei miscrii: a. creste pe msura ndeprtrii obiectului de observator b. scade pe msura ndeprtrii obiectului de observator c. nu se modific 181.Fenomenul fi al miscrii aparente a fost pus n evident: a. n sfera perceptiei tactile b. n sfera perceptiei vizuale c. n sfera perceptiei auditive 182.Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential statice este de: a. 1/30 sec b. 1/16 sec c. 1/45 sec 183.n opinia lui J.B. Watson, contiina este: a) o realitate psihic nemijlocit perceptibil; b) obiectivul principal al cunoaterii pihologice; c) o simpl ficiune. 184.n teoria lui S. Freud, elementul component esenial al incontientului nnscut este: a) instinctul de autoconservare; b)instinctul erotico-sexual;

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

13

c)instinctul curiozitii. 185.Dup Daniel Lagache, conduitele sunt combinri dinamice ntre dou tipuri de aciuni: a) simple i complexe; b) nnscute i dobndite; c) interofective i exterofective. 186.n sens restrns, activitatea este unitatea dintre: a) sarcin i aciune; b) motiv, scop i mijloc; c) dorin i posibilitate. 187.Principalele forme generic-categoriale ale activitii umane sunt: a) munca fizic i munca intelectual; b) activitatea de creaie i activitatea de execuie; c) jocul, nvarea i munca. 188.Metoda experimentului de laborator n psihologie a fost introdus de: a) S. Freud b) J. Piaget c) J. Watson; d) W. Wundt 189.n metoda experimentului de laborator, ntre variabilele independente i cele dependente se interpun: a) variabilele ambientale; b) variabilele interne; c) variabilele subiect. 190.Reflectarea psihic are un caracter: a) absolut veridic i obiectiv; b) relativ veridic; c) subiectiv i ideal. 191.Modelarea informaional de tip izomorfic presupune: a) transferul i interiorizarea proprietilor obiectului; b) identitatea fizic ntre percept i obiect; c) stabilirea unei corespondene biunivoce ntre percept i obiect. 192.Modelarea informaional de tip homomorfic st la baza: a) difernierii individuale a obiectelor; b) relevrii nsuirilor eseniale ale obiectului; c) identificrii de tip categorial. 193.Dup sfer, legile psihologice se mpart n: a) individuale, particulare i generale; b) dinamice i statistice; c) de structur i de funcionare; 194.Ca i informaia, psihicul este: a) un fenomen universal; b) un fenomen lipsit de nsuiri sensibile; c) un factor de reglare. 195.Incontientul secundar (dobndit) se formeaz prin: a) automatizarea comportamentelor; b) interiorizarea normelor morale; c) acumularea coninuturilor viselor. 196.Dup K. Wilber, incontientul fundament este alctuit din: a) coninuturi afective; b) coninuturi ce pot deveni oricnd contiente; c) coninuturi necontientizabile. 197.Structura de coninut a subcontientului este format din elemente care provin din: a) percepia actual a obiectelor; b) memoria imediat; c) incontient i contient. 198.Informaia este: a) msura dezordinii; b) indicator al funcionrii unui computer; c) msura gradului de organizare.

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

14

199.Subcontientul asigur continuitatea n timp a: a) legturii noastre cu lumea; b) procecselor fiziologice; c) identitii de sine. 200.Arhetipurile sunt componente ale: a) subcontientului; b) incontientului colectiv; c) incontientului secundar. 201.Comportamentul contient se ntemeiaz pe corelarea celor dou modele informaionale majore: a) modelului senzorial-perceptiv i modelului conceptual-categorial; b) modelului lumii externe i modelului propriului Eu. 202.Funcia proiectiv a contiinei const n: a) exteriorizarea ideilor i opiniilor; b) elaborarea planului aciunii; c) generarea noului. 203.Funcia principal a contiinei din care deriv i creia i se subordoneaz celelalte este: a) funcia axiologic; b) funcia cognitiv; c) funcia reglatoare. 204.Dup S. Freud, cunoaterea coninuturilor incontientului este posibil prin: a) teste (probe) proiective; b) analiza viselor; c) analiza produselor activitii; d) analiza relatrilor libere ale subiectelor. 205.Contiina se realizeaz prin intermediul: a) organelor de sim; b) rspunsurilor motorii; c) funciilor i proceselor psihice particulare. 206.Teoria energiilor specifice ale organelor de sim a fost fundamentat prin folosirea: a) stimulilor nespecifici; b) stimulilor specifici; c) stimulilor tactili. 207.Dup modul de prezentare a stimulilor, contrastul n percepie poate fi: a) puternic sau slab; b) simultan sau succesiv; c) de scurt sau de lung durat. 208.Pragul absolut inferior exprim: a) intensitatea senzaiei; b) intensitatea oricrui stimul specific; c) intensitatea minim a stimulului specific necesar pentru a produce o senzaie. 209.Pragul diferenial reprezint: a) ctimea ce trebuie adugat la intensitatea iniial; b) intensitatea iniial a stimulului; c) intensitatea senzaiei iniiale. 210.Informaia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizeaz senzaiile i percepiile: a) vizuale; b) tactile; c) proprioceptive. 211.Realizarea normal a tuturor micrilor obiectual-instrumentale reclam participarea informaiei i senzaiilor: a) vizuale; b) auditive; c) proprioceptiv-kinestezice; d) gustative. 212.Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins ntre: a) 260 - 570 milimicroni; b) 450 - 950 milimicroni; c) 660 - 890 milimicroni; d) 380 - 680 milimicroni.

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

15

213.Care din proprietile de mai jos definesc exclusiv senzaiile de culoare? a) nlimea; b) tonul cromatic; c) intensitatea; d) saturaia. 214.Receptorii sensibilitii vizuale sunt reprezentai de: a) celule cu cili; b) corpusculii Ruffini; c) conuri; d) bastonae. 215.Pe baza saturaiei, senzaiile cromatice se mpart n dou grupe: a) nchise i deschise; b) pure i impure; c) tonice i depresoare. 216.Pentru explicarea mecanismului senzaiilor cromatice au fost avansate trei teorii principale, care din ele este considerat astzi mai adecvat: a) tricromatic; b) policromatic; c) tetracromatic. 217. Senzaia de nlime a sunetului este determinat de: a) periodicitatea vibraiilor acustice; b) frecvena undelor acustice; c) amplitudinea undelor acustice. 218.Auzul colorat" este efectul legii: a) contrastului; b) sinesteziei; c) compensaiei. 219.Urechea omului percepe undele acustice cuprinse ntre: a) 100 - 10 000 Hz; b) 5 - 12 000 Hz; c) 16 - 18 000 Hz; 220.Valoarea cognitiv a senzaiilor olfactive i gustative rezid n aceea c ne furnizeaz informaii despre: a) densitatea substanelor; b) proprietile chimice ale substanelor; c) greutatea substanelor. 221.Percepiile gustative se realizeaz pe baza interaciunii i integrrii celor: a) dou gusturi de baz; b) cinci gusturi de baz; c) patru gusturi de baz; d) ase gusturi de baz. 222.Schema corporal (modelul informaional al Eu-lui fizic) se formeaz pe baza integrrii informaiilor furnizate de senzaiile: a) organice; b) tactile; c) proprioceptive; d) kinestezice. 223.Rolul reglator-adaptativ al senzaiilor de durere const n: a) creterea imunitii organismului; b) dezvoltarea stpnirii de sine; c) activarea mecanismelor de aprare. 224.Graie legii structuralitii, un obiect poate fi: a) deosebit de alte obiecte; b) identificat i n cazul eliminrii unor elemente; c) identificat i n cazul adugrii altor elemente. 225.Modelele informaionale - etalon care mediaz identificarea perceptiv sunt de dou tipuri: a) unidimensionale i bidimensionale; b) individuale i categoriale; c) interne i externe. 226.Percepia figurilor duble reflect dinamica raportului:

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

16

a) culoare - form; b) nsuiri primare - nsuiri secundare; c) figur - fond. 227.Cel mai mare volum de informaie despre lumea extern ni-l furnizeaz: a) percepia tactil; b) percepia vizual; c) percepia auditiv. 228.Setul este: a) un model informaional izomorfic; b) un amestec de senzaii de diferite modaliti; c) o stare intern de pregtire care se interpune ntre obiect i imaginea lui perceptiv. 229.Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este: a) identificarea unui obiect; b) schema obiectului permanent; c) constanta de mrime. 230.Decentrare este un indicator al: a) efectelor de cmp; b) iluziilor perceptive; c) dezvoltrii maturizrii mecanismelor perceptive. 231.n identificarea obiectelor elementul spaial determinant este: a) mrimea; b) distana; c) poziia; d) forma. TRUE/FALSE 1. Psihicul este o secretie a creierului F 2.Psihicul este un atribut al organismelor animale A 3. Psihicul este o form particular de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos A 4. Comportamentul animal este eminamente instinctual A 5. Constiinta este o lume subiectiv ermetic nchis de sine F 6.Psihicul uman este integral nnscut F 7. Psihicul posed proprietti care ne permit s-l percepem n mod nemijlocit F 8.Senzatia este o proprietate a obiectelor externe F 9. Semantizarea este o lege psihofiziologic a sensibilittii F 10.Sensibilitatea este o functie constant, independent de vrst F 11.Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si modelul informational al propriului Eu A 12. Functia cognitiv a constiintei atinge nivelul cel mai nalt de realizare n gndire A 13.Caracterul subiectiv al reflectrii psihice nseamn dependenta ei exclusiv de Subiect F 14.Functia de reglare a constiintei const n planificarea si evaluarea critic a rezultatelor activittii A 15. ntre constiint si inconstient exist numai relatii de subordonare F 16. Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A 17. Imaginea vizual este o copie fotografic a obiectului F 18.Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F 19. A percepe este ceva mai mult dect a simti si ceva mai putin dect a gndi A 20.Perceptia reflect obiectul ntr-o dubl ipostaz: ca realitate n sine si ca realitate pentru noi A 21. Cuvntul joac un rol esential n mecanismele perceptive A 22. Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F 23.Legea proiectiei obiectuale exprim identitatea substantial-calitativ ntre imaginea perceptiv si obiect F 24.Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar n mrime mai mic dect este n realitate se interpreteaz c el se afl la distant mare de noi A 25. Perceptia si evaluarea timpului semnific unul si acelasi lucru F 26. Legea constantei se refer numai la perceptia mrimii obiectelor F 27.Efectele de cmp sunt rezultat al perceperii si evalurii corecte a tuturor componentelor obiectului stimul F 28.Medierea informational de tip psihic a actiunilor obiectuale externe ncepe cu Perceptia A 29.n raport cu subiectul concret, lumea extern exist numai n msura n care este Perceput A 30.Capacitatea rezolutiv este indicatorul comportamental esential al functionalittii Inconstientului F

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

17

Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei sem. I an univ. 2006-2007-Universitatea Spiru Haret

18