Mara

De Ioan Slavici

omanul Mara de Ioan Slavici este un roman realist ,a fost publicat in 1894 ,in revista Vatra,iar in

volum a aparut in 1906.

Proza lui Ioan Slavici contureaza a fresca a moravurilor si a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal ,o lume in care triumfa binele si adevarul ,cinstea si dreptatea ,norme etice pe care omul trebuie sa le respecte . Titlul este reprezentat de numele personajului principal Mara n jurul careia se defasoara actiunea. Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este mai nti romanul, al carei destin constituie axa fundamentala a epicii. Mara se incadreaza in vederile etice ale autorului care considera ca oamenii trebuie afie chibzuti ,harnici si virtuosi intruchipand un adavarat exemplu de moralitate, este un personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artistica a lui Slavici.Fin psiholog observator atent al sufletului omenesc ,Slavici contureaza un personaj realist viabil, o vigoare surprinzatoare care isi da seama ca singura cale de a izbuti in viata este puterea banului. Mara Barzovanu ramasese vaduva cu doi copii ,saracutii de ei ,dar era inca tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc.Barbatul sau,Barzovanu ,fusese mai mult carpaci decat cizmarsi-si petrecuse viata stand mai ales la birt decat acasa, lasandu-le copiilor o livada de vreo doua sute de pruni,o vie pe dealul Paulis si casa ,care era a Marei ,data ca zestre cand se maritase . Mara este precupeata ,fiindprima femie capitalist din literatura noastradeoarece isi casiga existenta din negustorie ,vide ce poate si cumpara ce gaseste de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova ,apoi la targul cel mare de la Arad..Ca o adevarata femeie de afaceri ,Mara are un singur scop ,acela de a strange bani ,conducandu-se dupa o regula specifica economiei de piata ,aceea ca vinde mi bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa. Portretul fizic ,conturat cu detalii ,trimite suggesti la trasturile moraleMuiere mare ,spatoasa ,greoaie si cu obrajii batuti de soare ,de ploi si de vant ,Mara sta toata ziua ,neobosita si energica ,la tejgheaua plina de poame ,de turta dulce ,de peste ,in timp ce copii se zbenguie printre picoarele oamenilor Femeie apriga,cu un acut simt al demnitatii umane ,se hotaraste sa stanga bani ca sa scape de saracie si sa-si creasca cei doi copii ,pe Trica si Persida ,carora se straduieste sa le creeze o situatie de viata materiala si sociala cat mai buna.Mama iubitoare,Mara are modelele de viata pentru copii ei ,pe fata vrea s-o vada preoteasa ,ca Peciaca,o femeie minunata si dulce la fire ,si bogata ,si furmoasa,iar pe Trica viseaza sa il faca maiestrucojocar.DEsi copii sunt zdrentarosi si desculti,sunt inacelasi timp sanatosi si rumeni,voinici si plini de viata ,destepti si frumosi,Mara fiind extraordinar de mandra de ei si exclama cu satisfactie :Tot n-are nimeni copii mei! Chibzuita pana la zgarcenie,in fiecare seara,Mara face socotelile,pune de o parte bani pentru ziu de maine.La capatuiul patului tine 3 ciorapi,unul pentru zilele de batranete si pentru imormantare ,altul pentru Persida si al treilea pentru Trica,in care pune zilnic bani ,si mai bine imprumuta banii de trebuinta pentru a doua zi,decat sa i-a ceva din ciorapi. Intrepida (care nu da inapoi in fata greutatilor),autoritara ,Mara are o putere de munca si o inteligenta pragmatica ,izvorate din experienta ei de viata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta pentru copii ei, desii i iubeste enorm , dorind sa stranga bani suficienti care sa i dea putere sa invinga viata si sa-i asigure astfel echilibrul sufletesc.Desi este zgarcita,Mara nu este lacoma ,setea de bani nu o dezumanizeaza ca pe Ghita,fiind mereu motivata si animata in actiunile ei de dragostea materna .Construita din lumini si umbre, eroina nu se indura totusi sa cheltuiasca bani pentru copii ei ,astfel Persida este dusa la manastire ,cu bani putini ,iar pentru Trica refuza sa-i rascumpere serviciul militar ca sa-l scape de armata . Ca si Victoria Lipan ,Mara este o personalitate puternica ,darza,ferma si tenace,urmarindu-si indeaproape scopul ,acela de a strange suficienti bani pentru a avea un statu social si material solid ,pentru a se simti stapana pe destinul ei .Dupa ce adunase destui bani ,se simtea stapana pe sine si pe

soarta ,vorbea mai apasat,se certa mai putin ,calca mai rar si se tinea mai drept decat odinioaraLa botezul nepotului ei vrea sa-i dea lui Natl opt mii de florini ,bani cuveniti din zestrea Ppersidei ,dar ginerele o roaga sa i pastreze la ea si Mara este mandra si fericita ,ca atat voia ca lumea sa stie.. Banii i confera demnitate si respectul de sine si Mara nu vrea sa mai ajunga la starea de umilinta pe care i-o daduse saracia:Nici ca se uitau oamenii ca mai-nainte la dansa.Las!ca banul te ridica si in sufletul tau ,si in gandul altora ,dar banul agonisit e dovada de vrednicie. Calculata si chibzuita ,harnica si intligenta cu o mare vointa si stapanire de sine,Mara intrudeste toate virtutiile ce compun viziunea etnica a lui Slavici,care construieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intelegere .