V2 2008 A.

. Studii de caz si exerciii (60%) A1 (40%) Bilanul contabil al societii Orion cu capital privat la 31 decembrie 2007 se prezint astfel:
Imobilizri din care: - Imobilizri necorporale - Imobilizri corporale - Imobilizri financiare (1.000 aciuni la soc. X) Stocuri Creane Disponibiliti Capital social Rezerve Profit Provizioane Obligaii nefinanciare Obligaii financiare (termen lung 400.000) 900.000 100.000 700.000 100.000 1.600.000 2.400.000 60.000 1.000.000 100.000 20.000 40.000 1.970.000 1.830.000

Dispunei de urmtoarele informaii de diagnostic: a) Societatea X al crei capital social este compus din 5.000 aciuni a transmis c la 31decembrie 2007 activul net contabil corectat al societii a fost de 1.000.000. b) Societatea avea la 31 decembrie 2007 stocuri fr micare n valoare de 80.000 iar preurile lunii decembrie 2007 erau cu 20% mai mari dect cele cu care erau nregistrate stocurile n contabilitate. c) Creanele incerte nsumau la 31 decembrie 2007 - 150.000 iar la facturile n valut diferenele favorabile de curs erau de 200.000, necontabilizate ca atare. d) Valoarea just a imobilizrilor corporale la 31 decembrie 2007, stabilit de un expert evaluator a fost de 850.000. e) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli au caracter de rezerv iar obligaiile n valut, actualizate la raportul de schimb de la 31 decembrie 2007 sunt mai mari cu 5.000 fa de situaia prezentat n bilan. f) Profiturile nete anuale corectate au fost de 10.000 n anul 2005 i 12.000 n anul 2006 iar previziuni credibile stabilesc pe urmtorii 3 ani cretere anual cu 10% a profitului de la 31 decembrie 2007. Se cere: 1. Determinai activul net corectat (prin ambele metode) i capacitatea beneficiar. (3p) 2. Care este valoarea goodwill-ului tiind c rata de remunerare a activelor n pia este de 10% iar rata de actualizare de 15%. (4p) 3. Calculai fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment i trezoreria ntreprinderii la 31 decembrie 2007 (n valori contabile i n valori economice i comentai i explicai diferenele). (3p)
Activ Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri 100.000 700.000 100.000 1.600.000 AjustariPasiv - 100.000Capital social + 150.000Rezerve + 100.000Profit - 80.000 Provizioane + 304.000 Ajustari 1.000.000 100.000 20.000 40.000

- 5.000

Creante Disponibilitati Total

2.400.000 60.000 4.960.000

- 150.000 Obligatii nefinanciare + 200.000 Obligatii financiare 424.000

1.970.000 1.830.000 4.960.000

+ 5.000

a. b. Bilantul economic
Activ Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri Creante Disponibilitati

1.000 act / 5.000 act x 1.000.000 = 200.000, rezulta plus valoare 100.000 1.520.000 x 20% = 304.000

Total

Pasiv 850.000Capital social 200.000Rezerve 1.824.000Profit 2.450.000Provizioane 60.000Diferente reevaluare Obligatii nefinanciare Obligatii financiare 5.384.000Total

1.000.000 100.000 15.000 40.000 424.000 1.975.000 1.830.000 5.384.000

ANC = 5.384.000 1.975.000 1.830.000 = 1.579.000 ANC = 1.000.000 + 100.000 + 15.000 + 40.000 + 424.000 = 1.579.000
An Profit 2005 10.000 2006 12.000 2007 15.000 2008 16.500 2009 16.500 2010 16.500

CB = (10.000 + 12.000 + 15.000 + 3 x 16.500) / 6 = 14.417 GW = (CB - ANC x i) / t = (14.417 - 1.579.000 x 10%) / 15% = - 956.553 Bilant financiar valoari contabile:
Activ Imobilizari Stocuri + creante Disponibilitati Total Pasiv 900.000Capitaluri permanente 4.000.000Obligatii nefinanciare 60.000Obligatii financiare 4.960.000 1.560.000 1.970.000 1.430.000 4.960.000

Imobilizari: 100.000 + 700.000 + 100.000 = 900.000 Stocuri + creante: 1.600.000 + 2.400.000 = 4.000.000 Disponibilitati: 60.000 Capitaluri permanente: 1.000.000 + 100.000 + 20.000 + 40.000 + 400.000 = 1.560.000 Obligatii nefinanciare: 1.970.0000 Obligatii financiare = 1.830.000 400.000 = 1.430.000 FR = 1.560.000 900.000 = 660.000 NFR = 4.000.000 1.970.000 = 2.030.000 TN = 60.000 1.430.000 = - 1.370.000 TN = 660.000 2.030.000 = - 1.370.000 Comentarii:

Deoarece FR este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. FR este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. NFR pozitiva, surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor. TN negativa, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resurse financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital. Bilant financiar valori economice:
Activ Imobilizari Stocuri + creante Disponibilitati Total Pasiv 1.050.000Capitaluri permanente 4.274.000Obligatii nefinanciare 60.000Obligatii financiare 5.384.000Total 1.979.000 1.975.000 1.430.000 5.384.000

Imobilizari: 850.000 + 200.000 = 1.050.000 Stocuri + creante: 1.824.000 + 2.450.000 = 4.274.000 Disponibilitati: 60.000 Capitaluri permanente: 1.000.000 + 100.000 + 15.000 + 40.000 + 424.000 + 400.000 = 1.979.000 Obligatii nefinanciare: 1.975.000 Obligatii financiare: 1.830.000 400.000 = 1.430.000 FR = 1.979.000 1.050.000 = 929.000 NFR = 4.274.000 1.975.000 = 2.299.000 TN = 60.000 1.430.000 = -1.370.000 TN = 929.000 2.299.000 = - 1.370.000 Comentarii: Deoarece FR este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. FR este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. NFR pozitiva, surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor. TN negativa, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resurse financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital. FR < NFR : intreprinderea nu se afla in echilibru financiar, pentru ca nu se obtine un excedent de trezorerie. A2. (30%) n cursul anului N o ntreprindere efectueaz urmtoarele operaii: achiziioneaz aciuni ca titluri de participare la cost total 1.000.000 u.m. din care 60% eliberate i achitate imediat, restul

neeliberate; vinde titlurile de participare nainte de eliberarea i achitarea total, pre de cesiune 900.000 u.m. i le ncaseaz; achit datoria fa de un furnizor n valoare de 500.000 u.m. primind un scont de 10%; ncaseaz dobnzi i dividende n valoare de 1.200.000 u.m, din care 700.000 u.m. legate de activitatea de exploatare; pltete dobnzi i dividende n valoare de 1.400.000 u.m. din care 850.000 u.m. legate de activitatea de exploatare; vinde mrfuri pe credit 300.000 u.m. i ramburseaz acionarilor o parte din capital 900.000 u.m. n condiiile n care nu se ine cont de TVA, determinai fluxurile de numerar provenite din activitile de exploatare, investiii i finanare. (10p)
Activitatea de exploatare - plati furnizor - incasare dobanzi si dividende - plata dobanzi si dividende Flux de numerar activitatea de exploatare Activitatea de investitii - plata actituni ca titluri de valoare - incasare titluri de participare (900.000 - 400.000) - incasare dobanzi si dividende Flux de numerar activitatea de investitii Activitatea de finantare - plata dobanzi si dividende - rambursare capital Flux de numerar activitatea de finantare - 450.000 + 700.000 - 850.000 - 600.000 - 600.000 + 500.000 + 500.000 + 400.000 - 550.000 - 900.000 - 1.450.000

A3. (30%) 1. 2. 3. 1.

Definii auditul financiar i identificai elementele fundamentale ale definiiei. (4p) Ce este pragul de semnificaie n audit i ce rol are? (3p) Care sunt elementele de baz ale raportului de audit statutar? (3p)

A audita a avut initial semnificatia de a verifica situatiile financiare ale unei intreprinderi; azi, a audita poate avea in plus semnificatia studierii unei intreprinderi pentru a-i aprecia procesele, tranzactiile si situatiile financiare (audit financiar), pentru a-i ameliora performantele (audit operational) sau pentru a face o judecata asupra gestiunii (audit de gestiune). Denumirea simpla de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni, ca de, exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta, etc. Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificat(a) ca audit financiar. Acesta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in general (cuprinde elementele fundamentale care definesc auditul), cu deosebirea ca specialistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila. O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele de mai sus rezulta ca sintagma audit financiar este mult mai cuprinzatoare decat cea de audit statutar. Reglementarea europeana (Directiva a VIII a ) si reglementarile nationale se refera strict

numai la auditul statutar, adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii in asamblul lor. Din acest punct de vedere, folosirea in legislatia romaneasca in vigoare a sintagmei audit financiar in locul celei de audit statutar utilizate in legislatia europeana sau folosirea ambelor sintagme sunt de natura a crea confuzii si exced directivelor europene.. 2. In general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului ntreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499 mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac ntreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucrrilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: - existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; - evoluia important de la un an la altul a unor posturi; - capitaluri proprii sau rezultate anormale. 3. Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului. Titlul raportului Raportul de audit trebuie sa poarte un titlu precis. De recomandat s se foloseasc titlul de Raportul auditorului independent' pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane. Destinatarul Raportul de audit trebuie s fie adresat destinatarului corespunztor, n funcie de circumstanele ce caracterizeaz misiunea i obligaiile legale. In mod obinuit, raportul se adreseaz consiliului de administraie al unitii, ale crei situai: financiare au fost auditate. Paragraful introductiv

Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii audiate si situaiilor financiare auditate. Raportul de audit trebuie s identifice titlul fiecarei situaii financiare a entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Raportul auditorului trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil si ca aceasta responsabilitate cuprinde: - elaborarea, implementarea si mentinerea controlului intern aferent intocmirii si prezentarii corecte a situatiilor financiare care nu contin prezentari eronate semnificative cauzate de fraude si erori; - selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; - efectuarea estimarilor contabile care sunt rezonabile in situatia data. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: ,,Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X", ncheiate la 31 decembrie 200X., aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale". Paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor efectuate de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. Intinderea lucrrilor" ofera posibilitatea auditorului s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a examina, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre". Un paragraf al opiniei Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a ti dac situaiile financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac e cazul, dac ele sunt conforme prevederilor legale.

Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare. Referinele contabile sunt Standardele Internaionale de Contabilitate, reguli emise de ctre instituiile sau organismele profesionale i practica general din ar (lund n considerare exigenele de sinceritate) i legislaia local. In scopul de a aviza pe cititor asupra contextului n care noiunea de fidelitate este exprimat, opinia auditorului va preciza referina n raport de care situaiile financiare sunt stabilite, utiliznd termeni ca n conformitate cu IAS (sau cu normele naionale)". n afara opiniei referitoare la imaginea fidel, poate fi necesar includerea n Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a ti dac aceste situaii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formulrile urmtoare: Opinia fr rezerve (curat) Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200x precum i asupra performantelor financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate". Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observaii n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei X" din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune, iar audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei situatii nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte". Opinia cu rezerve Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ...., deoarece noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. In opinia noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiile financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare". Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate. Astfel, cum este explicat n nota X" anexat, nu s-a prevazut nici o depreciere n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu standardele internationale de raportare financiara. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de.... pentru cldiri i.... pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de.... pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie. In consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la.... mii. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mii. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel si justa poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare." Imposibilitatea exprimrii unei opinii

O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale." Opinia defavorabil O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel: Astfel, cum este explicat n nota X", nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de .... pentru cldiri i... pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de..., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie ... .In consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la.... mii. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la... mii. lei. Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie..., contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Alte responsabilitati de raportare Auditorul, potrivit jurisdictiei respective, poate avea si alte responsabilitati de raportare in cadrul raportului de audit asupra situatiilor financiare. Aceste responsabilitati de raportare ar trebui sa fie elaborate intr-o sectiune separata din raportul auditorului care urmeaza paragrafului de opinie, pentru a le distinge clar de responsabilitatea de baza a acestuia: opinia asupra situatiilor financiare. Semntura auditorului Raportul trebuie s poarte semntura societii de expertiz contabil insotita de semnatura auditorului sau a conducatorului sau numai a auditorului persoan fizic. Data raportului Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin: pn la aceast dat. Intruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. Adresa auditorului Raportul trebuie s menioneze ntr-un spatiu anume locul specific, care este n general cel al oraului n care sunt situate birourile; auditorului care are responsabilitatea auditului. B. Doctrin si deontologie profesional (40%) 1. Prin ce se distinge profesia contabil fa de alte profesii? (1,5p) 2. Care sunt criteriile de apreciere a unui organism profesional? (1,5p) 3. Cui sunt destinate cele 3 pri ale Codului etic naional al profesionitilor contabili?(2p) 4. Ce nelegei prin obiectivitatea profesionistului contabil? (2p) 5. Ce este Conferina Naional, cum se organizeaz i ce atribuii are? (1,5p) 6. Care sunt organele de conducere ale C.E.C.C.A.R.? (1,5p) 1. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de ntreprindere: actionari, salariati, furnizori creditori, banci, buget, conturile nationale, organismele de bursa, investitorii, etc. In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii este (in mod paradoxal) platit de catre

ntreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din situatiile financiare sunt partile interesate, mentionate mai sus, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate. Acest public are incredere in obiectivitatea si intergritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla. Pastrarea acestuia statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: - auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; - responsabili financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utitlizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; - auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; - expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; - consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul contreaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. 2. Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie: - sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; - membrii sa fie profesionisti contabili - sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si a publicului; - sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); - membrii sai sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibl, activitatile traditinale efectuate de profesionistii contabili; - sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale. 3. Partea A destinata tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber profesionisti sau angajati. Partea B destinata profesionistilor contabili independenti (liber profesionistilor contabili) Partea C destinata profesionistilor contabili angajati 4. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompatibilitate si in nicio alta situatie care ar putea determina un tert bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Rezulta urmatoarele necesitati:

- obligatia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influentei nedorite a unor persoane; - evitarea realtiilor care influenteaza in mod negativ rationamentul profesional; - absenta relatiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu functii de conducere sau angajati ai clientului; - neacceptarea de cadouri sau invitatii (la masa, la spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta daunatoare asupra rationamentului profesional; - atentia asupra urmatorilor factori: - exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea; - imposibilitatea definirii tuturor situatiilor in care se pot exercita presiuni; - evitarea influentei ideilor preconcepute; - garantia insusirii de catre angajati a principiului obiectivitatii. - masuri de protectie: - retragerea din echipa misiunii; - proceduri de supraveghere; - terminarea relatiei de afaceri sau financiare care genereaza amenintarea. 5. Conferinta nationala este organul superior de conducere si control al Corpului. Conferinta nationala este ordinara si extraordinara. Conferinta nationala ordinara se intruneste anual prin grija Consiliul superior, care alege locul si stabileste data; convocarea Conferintei nationale ordinare se face cu cel putin 20 de zile inaintea datei de desfasurare a acesteia. Conferinta nationala extraordinara are loc numai in cazuri deosebite si se convoaca cu cel putin 15 zile inaintea datei fixate pentru desfasurarea ei, de catre Consiliul superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie initiativa sau la propunerea filialelor reprezentand peste o cincime din totalul membrilor corpului. art. 30 OG 65/1994 (1) Conferina naional a experilor contabili i contabililor autorizai se constituie din membrii Consiliului superior al Corpului, membrii consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, ai comisiilor de disciplin i din reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor de pe lng Consiliul superior al Corpului i consiliile filialelor, precum i din cte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filial desemnat de adunarea general. (2) Conferina naional este legal constituit cu participarea majoritii membrilor prevzui la alin. (1), iar hotrrile sunt valabil adoptate cu votul majoritii membrilor prezeni. (3) Prima conferin va fi format din preedinii filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i delegaii experilor contabili i contabililor autorizai, n condiiile alin. (1). (4) Dac la prima convocare nu se ntrunete numrul necesar, este convocat din nou Conferina naional. Aceasta este legal constituit cu participarea a cel puin 30% din numrul membrilor i reprezentanilor prevzui la alin. (1). Art. 31. - Conferina naional are urmtoarele atribuii: a) stabilete direciile de baz pentru asigurarea bunei exercitri a profesiei de expert contabil i de contabil autorizat; b) aprob Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, modificrile i completrile acestuia, avizate de Ministerul Economiei i Finanelor i de Ministerul Justiiei, precum i Codul etic al profesionitilor contabili, care vor fi transmise de ctre Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I; c) aprob bugetul de venituri i cheltuieli i situaiile financiare anuale ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia; d) aprob sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i a filialelor acestuia, precum i pentru aparatul propriu al acestora;

e) alege i revoc membrii Consiliului superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i ai comisiei de cenzori a acestuia; f) examineaz activitatea desfurat de Consiliul superior i de consiliile filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i dispune msurile necesare; g) hotrte sancionarea disciplinar a membrilor Consiliului superior i ai consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai n conformitate cu prevederile art. 17, la propunerea comisiei superioare de disciplin. Contestarea sanciunilor hotrte de Conferina naional poate fi fcut la Secia contencios administrativ a Curii de Apel, n termen de 30 de zile de la data ntiinrii oficiale. Hotrrile Curii de Apel sunt definitive; h) aprob planurile anuale de activitate ale Consiliului superior i consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai; i) alege i revoc preedintele i 2 membri ai comisiei superioare de disciplin; j) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de prezenta ordonan. 6. Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: - Conferinta nationala a expertilor contabili si contabililor autorizati; - Consiliul Superior al Corpului; - Biroul Permanent al Consiliului Superior Organele de conducere ale filialelor sunt: - Adunarile Generale; - Consiliile Filialelor; - Birourile Permanente ale filialelor.