Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc.

II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


116





T Te en nd di in n( (e e n n e ev vo ol lu u( (i ia a s si is st te em me el lo or r i in nf fo or rm ma at ti ic ce e b ba an nc ca ar re e


Ec. mat. drd. Sorina-Carmen Luca,
Frankfurt Bukarest Bank AG, Timiyoara
Conferen(iar dr. Lucian Luca,
Universitatea "Tibiscus", Timiyoara


ABSTRACT. The present study is a review oI the actual aspects
regarding the implementation oI some banking data systems and it
presents the authors` standpoint, based on the personal proIessional
experience in the domain, concerning the implementation oI new IT
solutions. There are presented diIIerent types oI data systems, as well
as the creation and implementation principles and concepts with direct
reIerence to the architecture oI the modern banking data systems.


1 1 M Ma an na ag ge em me en nt tu ul l a af fa ac ce er ri ii i y yi i t te eh hn no ol lo og gi ia a i in nf fo or rm ma a( (i ie ei i

Astzi, mai mult ca niciodat, desIsurarea oricrei activitti economice,
Iinanciare sau bancare nu se poate imagina Ir utilizarea unui puternic
suport inIormational care s asigure avantajul concurential n raport cu
ceilalti competitori de pe piat. A dobndi cunoastere prin inIormatia
obtinut este rolul tehnologiei inIormatiei (acronimul IT tinde s
nlocuiasc termenul de inIormatic).
I1 nseamn hardware, soItware, comunicatii, retele, baze de
date, automatizarea lucrrilor de birou precum si toate celelalte
echipamente si componente soItware necesare prelucrrii
inIormatiei. IT oIer astzi nu doar suportul inIormational necesar
desIsurrii aIacerii n conditii de eIicient, ci si solutii pentru regndirea
modului de a organiza aIacerea cu scopul mentinerii competitivittii.
Reengineering nseamn regndirea Iundamental si reproiectarea
radical a proceselor aIacerii, pentru obtinerea de mbunttiri
substantiale privind costurile, calitatea, viteza de reactie a decidentilor.
Aceast regndire a modului de a Iace aIaceri este inIluentat si gseste




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


117
totodat rspunsuri n noile solutii IT.
Modul de desIsurare a aIacerii n cadrul oricrei Iirme se schimb ca
urmare a actiunii conjugate a unor Iactori n continu evolutie:
globalizare;
competitie de nivel nalt;
inIormatia, devenit resurs cheie;
spatiul virtual de munc si chiar derularea activittii n conditiile
companiei virtuale;
comert electronic;
existenta n cadrul Iirmei a personalului specializat n procesarea
datelor si analiz (knowledge worker),
un nou tip de relatie cu banca, prin care se obtin servicii si produse
noi ca urmare a promovrii noilor solutii IT, etc.
Impactul IT asupra Iirmei nu se resimte doar din mediul exterior ci si
din interiorul Iirmei. Orice organizatie (Iirm, banc, etc.) presupune
existenta a cinci elemente (componente) interdependente:
structura organizatoric;
managementul si procesele aIacerii;
tehnologia inIormatiei;
strategia organizatiei;
angajatii si cultura organizatiei.
Aceste componente trebuie s se gseasc ntr-o stare de echilibru
si aceast stare se va mentine att timp ct nu se produc schimbri
semniIicative n mediul extern sau n oricare dintre componente.
Componenta IT cunoaste o dinamic deosebit. Acest lucru
determin mutatii calitative asupra celorlalte componente. Dinamica
componentei IT se resimte si la nivelul strategiei organizatiei, oIerind mijloace
si instrumente speciIice analizei si Iundamentrii strategiei.
Sistemul inIormatic al Iirmei trebuie s integreaze subsisteme
inIormatice, acoperind nevoile inIormationale speciIice Iiecrui palier
managerial.


2 2 S Si is st te em me e i in nf fo or rm ma a( (i io on na al le e y yi i s si is st te em me e i in nf fo or rm ma at ti ic ce e

Un sistem reprezint un ansamblu de elemente interdependente, ntre care
se stabileste o interactiune dinamic, pe baza unor reguli prestabilite, cu
scopul atingerii unui anumit obiectiv.
ConIorm teoriei sistemelor, orice organism economic este un sistem,




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


118
deoarece:
1. pre:int o structur proprie, constnd dintr-o multime de elemente
constitutive care interactioneaz ntre ele pe principii Iunctionale;
2. fluxurile existente ntre componentele organizatorice implic resursele
organismului economic. n cadrul oricrui organism economic se
produc:
Iluxuri materiale (de materii prime, semiIabricate, produse Iinite,
etc);
Iluxuri Iinanciare;
Iluxuri inIormationale.
3. multimea componentelor organi:atorice i interactiunea dintre
acestea urmresc realizarea unui anumit obiectiv global: Iunctionarea
Iirmei n conditii optime sau atingerea unor obiective.
Lucrrile n domeniul sistemicii au condus la deIinirea unui model
care promoveaz viziunea sistemic asupra unei Iirme, pe care o consider
Iormat din urmtoarele trei subsisteme:
Subsistemul decizional - valoriIic inIormatiile oIerite de
subsistemul inIormational n Iundamentarea deciziilor;
Subsistemul informa(ional - joac un dublu rol: pe de o parte,
asigur toate inIormatiile necesare lurii deciziilor pe toate
nivelurile de responsabilitate, conducere si control, iar pe de alt
parte, asigur cile de comunicare ntre celelalte subsisteme,
deoarece deciziile Iormulate de subsistemul de conducere sunt
transmise Iactorilor de executie prin subsistemul inIormational
(Ilux descendent);
Subsistemul operativ (n cadrul cruia se desIsoar procesele
economice speciIice domeniului de activitate a agentului economic)
- are loc culegerea datelor care apoi sunt transmise subsistemului
inIormational (Ilux ascendent), n vederea stocrii si prelucrrii
datelor necesare obtinerii inIormatiilor utilizate n Iundamentarea
deciziior la nivelul subsistemului decizional (de conducere).
Subsistemul decizional necesit inIormatii speciIice necesare
Iundamentrii, pe de o parte, a deciziilor strategice, iar pe de alt parte, a
deciziilor tactice si operationale.
Subsistemul informa(ional reprezint ansamblul tehnico-
organizatoric de culegere, transmitere, stocare si prelucrare a datelor n
vederea obtinerii inIormatiilor necesare procesului decizional. Subsistemul
inIormational se interpune ntre subsistemul decizional si subsistemul
operativ, avnd drept scop asigurarea inIormatiilor necesare staII-ului




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


119
managerial, reprezentnd n acelasi timp un mijloc de comunicare ntre
celelalte dou subsisteme.
Subsistemul inIormational nu trebuie vzut doar ca o interIat ntre
sistemul operativ si sistemul de conducere ci si ca elementul de legtur a
mediului intern al Iirmei si cel exterior lui (mediu economic, Iinanciar,
bancar). Scopul principal al sistemului inIormational este de a Iurniza
Iiecrui utilizator, n Iunctie de responsabilittile si atributiile sale, toate
inIormatiile necesare
InIormatia Iurnizat de ctre sistemul inIormational, trebuie s se
caracterizeze prin:
acuratete si realitate;
concizie;
relevant;
consistent;
oportunitate;
Iorm de prezentare adecvat;
cost corespunztor n raport cu valoarea acesteia.
Astzi se acord o atentie deosebit calittii inIormatiei oIerite
decidentilor. Analiza calittii inIormatiei trebuie Icut urmrind trei
coordonate:
Coordonata temporal, care vizeaz:
oportunitatea;
necesitatea actualizrii permanente a inIormatiei n vederea
asigurrii acuratetei si realittii;
disponibilitate, adic necesitatea oIeririi inIormatiei ori de cte
ori aceasta este solicitat;
segmentul de timp la care se reIer inIormatia solicitat
(inIormatiile putnd Ii curente sau istorice);
valabilitate (grad de perisabilitate), exprimnd intervalul de
timp n care inIormatia rmne valabil.
Coordonata cognitivitjii:
acuratete;
relevant;
completitudine;
scopul pentru care este oIerit o anumit inIormatie (viznd un
segment ngust sau strategic, intern sau extern).
Coordonata formei de prezentare:
claritate;
nivel de detaliere (inIormatia urmeaz s Iie supus unui




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


120
proces de sintetizare, pe msur ce beneIiciarul acesteia se aIl
pe niveluri superioare de conducere);
ordonarea inIormatiei ntr-o secvent prestabilit;
modalitatea de prezentare: text, graIic, tabelar (n mrimi
absolute sau relative) etc.;
suportul - inIormatia poate Ii oIerit n Iorma tiprit, aIisat
pe monitor sau oIerit pe alte suporturi.
Sistemul informatic reprezint o parte a sistemului inIormational,
care permite realizarea operatiilor de culegere, transmitere, stocare.
prelucrare a datelor si diIuzare a inIormatiilor astIel obtinute, prin utilizarea
mijloacelor tehnologiei inIormatiei (IT) si a personalului specializat n
prelucrarea automat a datelor.
Sistemul inIormatic cuprinde:
ansamblul inIormatiilor interne si externe, Iormale sau inIormale,
utilizate n cadrul Iirmei, precum si datele care au stat la baza
obtinerii lor;
soItware-ul necesar procesrii datelor si diIuzrii inIormatiilor n
cadrul organizatiei;
procedurile si tehnicile de obtinere (pe baza datelor primare) si de
diIuzare a inIormatiilor;
platIorma hardware necesar prelucrrii datelor si disiprii
inIormatiilor;
personalul specializat n culegerea, transmiterea, stocarea si
prelucrarea datelor.
Sistemul inIormatic este structurat astIel nct s corespund
cerintelor diIeritelor grupuri de utilizatori:
Iactori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice si
operative;
personalul implicat n procesul culegeri si prelucrrii datelor;
personalul implicat n procesul cercetrii stiintiIice si proiectrii de
noi produse si tehnologii de Iabricatie.
Alturi de deIinirea strategiei de aIaceri este necesar deIinirea
strategiei sistemului inIormatic si aceasta deoarece:
sistemul inIormatic sustine managerii, prin inIormatiile Iurnizate, n
conducerea si controlul activittii, n vederea atingerii obiectivelor
strategice ale organizatiei;
sistemele inIormatice sunt deschise si Ilexibile, adaptndu-se
permanent cerintelor impuse de mediul dinamic n care opereaz
Iirma;




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


121
promovarea solutiilor IT sustine organizatia n consolidarea si
dezvoltarea aIacerii (ex.: comertul electronic, e-banking, etc);
sistemul inIormatic oIer inIormatiile necesare controlului
ndeplinirii si adaptrii planurilor operationale si strategice ale
organizatiei;
organizatia trebuie s cunoasc si s controleze riscurile legate de
implementarea noilor tehnologii si adaptarea sistemului inIormatic
la noile cerinte;
stabilirea unor standarde la nivelul sistemului inIormatic, care au
menirea de a preciza caracteristicile si perIormantele hardware si
soItware ale componentelor ce urmeaz a se achizitiona si
metodologiile ce urmeaz s se utilizeze n dezvoltarea sistemului.
Analiznd structura sistemului inIormatic global al unei organizatii,
putem realiza urmtoarele clasiIicri legate de componentele acestuia:
Dup aria de cuprindere:
Subsisteme informatice acoperind arii distincte, definite pe
criterii funcjionale n cadrul organizajiei.
Subsistemul contabilittii,
Subsistemul productiei,
Subsisternul cercetrii,
Subsistemul comercial,
Subsistemul resurselor umane.
Subsisteme inter-organizajionale concepute s asigure Iluxuri
inIormationale ntre:
Organi:atie i partenerii si Iurnizori, clienti, banc, etc.
(exemple: e-banking, e-commerce, etc.);
'Firma mam` i subdivi:iunile sale organi:atorice.
n func(ie de natura activit(ilor sus(inute:
Sisteme destinate conducerii (MSS-Management Support
Systems), care cuprind:
Sisteme destinate conducerii curente (MIS - Management
InIormation Systems);
Sisteme suport de deci:ie (DSS - Decision Support
Systems);
Sisteme informatice ale executivului (EIS - Executive
InIormation Systems);
Sisteme destinate nivelului operajional, care cuprind:




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


122
Sisteme destinate activittii de birou (OAS - OIIice
Automation Systems);
Sisteme pentru procesarea tran:actiilor (TPS - Transaction
Processing Systems);
Sisteme pentru controlul proceselor (PCS - Process Control
Systems);
Sisteme destinate gestiunii cunoayterii (KWS - Knowledge Work
Systems)

Sistemele pentru procesarea tranzacjiilor (TPS) sunt specializate n
preluarea, stocarea si prelucrarea datelor corespunztoare tranzactiilor
zilnice, de rutin, asigurnd actualizarea curent a bazei de date.
se particularizeaz prin caracterul repetitiv al prelucrrilor si
complexitatea redus a acestora, volumul mare al datelor procesate;
sunt destinate activittilor curente desIsurate n compartimentele
Iunctionale ale organizatiei;
sunt utilizate de personalul operativ din compartimentele
Iunctionale.
Exemple:
1. n cadrul sistemului inIormatic al unei Iirme regsim:
subsistemul inIormatic al contabilittii, subsistemul inIormatic
privind gestiunea stocurilor, subsistemul inIormatic privind
evidenta livrrilor etc.
2. n cadrul sistemului inIormatic al unei bnci regsim:
subsistemul inIormatic al contabilittii, subsistemul inIormatic
privind operatiunile de cont curent, subsistemele inIormatice
privind gestiunea produselor si serviciilor bancare oIerite
clientilor (depozite, credite, certiIicate de depozit etc),
subsistemul inIormatic privind operatiunile de plti prin carduri
etc.
Sisteme destinate conducerii (MSS) au rolul de a oIeri inIormatii cu
scopul sustinerii si asistrii managerilor n luarea deciziilor.
Sisteme destinate conducerii curente (MIS) sunt sisteme inIormatice
cu rolul de a oIeri managerilor inIormatiile necesare monitorizrii si
controlului proceselor aIacerii, precum si anticiprii unor perIormante
viitoare. Se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:
sunt destinate managementului operational si tactic;
oIer rapoarte de rutin, tip sintez si tip abatere, prezentnd
structuri predeIinite;




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


123
sprijin managerii n solutionarea unor probleme structurate,
deciziile astIel luate au caracter curent, de rutin;
utilizeaz preponderent date interne Iirmei, oIerite de TPS-uri.
Sisteme suport de decizie (DSS) reprezint sisteme inIormatice
interactive, cu rolul de a asista managerii (plan strategic) n rezolvarea unor
probleme semistructurate, Iolosind n acest scop modele si baze de date
specializate pe probleme bine deIinite.
DSS nu Iormuleaz decizii, ci ajut managerii n luarea unor decizii
mai bune;
DSS oIer "middle managerilor" (managementul tactic) si "top
managerilor" (managementul strategic) rapoarte, ale cror Iormate
pot Ii usor modiIicate, oIer posibilitatea derulrii de analize de tip
'what iI si realizrii de graIice;
sustin decizii speciIice unor situatii avnd caracter recurent sau
cerinte ad hoc;
sprijin managerii n solutionarea unor probleme semistructurate;
sustin decizii n domenii cum ar Ii: trezorerie/Iinante, planiIicare
strategic, marketing etc.
Sistemele DSS pot Ii considerate ca nivelul de vrI al aplicatiilor
destinate conducerii.
Avantajele utilizrii DSS:
posibilitatea testrii unor numeroase scenarii;
posibilitatea revederii eIectelor modiIicrii simultane a mai
multor variabile;
oIerirea unor Iacilitti graIice dinamice;
stimularea creativittii decidentului;
oIerirea unor Iacilitti deosebite oIerite n planul
Iormrii/perIectionrii managerilor.
Dezavantajele utilizrii DSS:
pot Ii omise n model variabile importante;
modelele pot s nu corespund ntocmai realittii, Iapt ce
inIluenteaz negativ decizia;
se apeleaz, preponderent, la ecuatii liniare, pentru a usura
programarea;
modelul poate prezenta erori importante, dar greu de
identiIicat.
n Iunctie de solutia IT utilizat n realizarea sistemelor DSS, acestea
se clasiIic:




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


124
Sisteme interactive de asistare a deciziei (SIAD/DSS);
Sisteme expert.
Un sistem SIAD este o aplicatie n care Iunctia de evaluare se
prezint, n Iiecare etap, sub Iorma unor modele proiectate n Iunctie de
natura deciziei ce trebuie luat.
Un sistem SIAD se caracterizeaz prin:
baza de modele matematice oIerite pentru eIectuarea de calcule si
relieIarea consecintelor unor actiuni;
decidentul poate 'naviga prin baza de modele n Iunctie de
particularittile problemei de rezolvat si experienta sa;
se pleac de la decidenti si de la natura deciziei ce trebuie luat si a
scopului Iinal urmrit.
Sistemele expert (SE) se caracterizeaz prin stocarea experientei si
cunostintelor expertului uman, reIeritoare la un anumit domeniu (problem),
ntr-o baz de cunostinte care va Ii utilizat n deducerea unor concluzii,
prin derularea unor rationamente automate, utiliznd Iapte ce descriu
problema concret de rezolvat.
Un sistem expert se caracterizeaz prin:
utilizarea unei baze de cunostinte construit pe baza cunostintelor
unui expert uman;
derularea unor rationamente automate, n vederea Iormulrii unor
concluzii /diagnostice;
oIerirea posibilittii argumentrii concluziei Iormulate.
Att sistemele SIAD ct si sistemele SE pot Ii utilizate, spre exemplu,
pentru diagnosticarea Iinanciar a Iirmei. SE sunt utilizate n bnci pentru:
Iundamentarea deciziei legate de acordarea de credite clientelei;
determinarea necesarului Iondului de rulment pentru Iirmele clienti
ai bncii, ca segment al diagnosticului Iinanciar realizat integral
prin SE;
consilierea clientilor privind plasamentul de capital.
Sistemele informatice ale executivului (EIS) reprezint sisteme
inIormatice gndite s oIere acces rapid si selectiv la date interne si externe
Iirmei, inIormatii reIeritoare la Iactorii critici de succes, determinanti n
realizarea obiectivelor strategice, Iacilitti de calcul si reprezentri graIice
deosebite. Sistemele EIS (Executive InIormation Systems) mai sunt
cunoscute si sub numele de ESS (Executive Support Systems), cu toate c
sistemele ESS reprezint extensii ale EIS.
Caracteristicile sistemelor ESS sunt urmtoarele:
sunt usor de utilizat si asigur un mod de lucru interactiv;




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


125
sunt utilizate pe scar larg de top manageri, de managerii executivi
si analistii din cadrul Iirmei;
spre deosebire de sistemele DSS nu sunt gndite s rezolve un
anume tip de problem;
sunt destinate solutionrii unor probleme nestructurate;
oIer acces rapid la baze de date interne si externe;
oIer Iacilitti de calcul si reprezentri graIice extinse.
Sistemele destinate activitjii de birotic (OAS) sunt utilizate, n
principal, de persoanele implicate n procesul prelucrrii datelor
(Iunctionari, secretari, contabili, etc.), dar si de manageri, rolul lor Iiind de a
colecta, procesa, stoca si transmite inIormatie, utiliznd mijloace IT.
n aceast categorie se cuprinde soItware specializat pentru:
procesare de texte;
comunicatie (electronic mail, voice mail, etc.);
lucru colaborativ (Electronic Meeting Systems, Collaborative Work
Systems, TeleconIerencing);
procesarea imaginilor (Electronic Document Management,
procesoare graIice, sisteme multimedia);
managementul activittii de birou (agende electronice, accesorii,
etc.).
Sisteme destinate gestiunii cunoayterii (KWS) permit crearea,
promovarea si integrarea noilor tehnologii si cunostinte n Iirm. Utilizatorii
acestor sisteme sunt Iie inginerii si proiectantii (care utilizeaz aplicatii de
tip CAD - Computer Aided Design, pentru proiectarea noilor produse), Iie
alti specialisti - analisti si consilieri economici, Iinanciari, juridici, ei Iiind
creatori de inIormatie generatoare de cunoastere.
Sistemele KWS au introdus o serie ce concepte noi n realizarea
sistemelor inIormatice:
conceptul de grup de lucru virtual (virtual work group).
promovarea noilor solutii IT, a Internetului, permite participarea, n
cadrul grupului de lucru, a unor persoane plasate, geograIic, n
locatii diIerite sau participnd cu solutii n cadrul proiectului. n
momente de timp diIerite.
Croupware sau collaboration software reprezint soItware-ul
specializat pentru desIsurarea activittii n cadrul unui grup de
lucru virtual. Groupware utilizeaz Iacilittile de comunicatie
oIerite de Intranetul organizatiei, crendu-se astIel posibilitatea
lucrului n paralel si interactivitatea ntre membrii grupului.
Crupul de decizie (group decision making). decizia, mai ales n




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


126
palierul strategic, implic participarea mai multor persoane.
Cunoscute generic sub numele de group support systems (CSS)
aceste solutii cuprind:
GDSS (Group Decision Support Systems);
EMS (Electronic Meeting Systems);
CMCS (Computer Mediated Communications Systems).
Din combinarea conceptelor de groupware si group decision making
s-au deIinit CSCM (Computer-based systems for collaborative work) sau
DCSS (Distributed group support systems). Rolul lor este de a promova
decizia la nivel de grup, astIel nct s asigure:
lucrul creativ n cadrul grupului;
stimularea comunicrii n cadrul grupului;
exprimarea liber si anonim a ideilor;
plasarea pe plan de egalitate a tuturor participantilor la dezbatere,
indiIerent de Iunctiile pe care acestia le ocup.
Din cele pn acum, reiese importanta sistemului inIormatic n cadrul
sistemului inIormational al unei Iirme si cresterea rolului acestuia n
contextul dezvoltrii si ampliIicrii mijloacelor IT n societate. Societatea
inIormatizat, exist, nu poate Ii ignorat (evident, gradul de inIormatizare
diIer de la o Iirm la alta, de la un domeniu de activitate la altul), iar
impactul ei asupra activittii bancare nu poate Ii contestat. n continuare
vom detalia principiile si conceptele n realizarea unui sistem inIormatic,
insistnd asupra arhitecturii sistemelor inIormatice bancare.


3 3 P Pr ri in nc ci ip pi ii i y yi i c co on nc ce ep pt te e n n r re ea al li iz za ar re ea a s si is st te em me el lo or r i in nf fo or rm ma at ti ic ce e

n realizarea unui sistem inIormatic se poate opta pentru una din
urmtoarele solutii: sistem inIormatic centralizat sau sistem inIormatic
descentralizat.
Sistemul informatic centralizat se caracterizeaz prin Iaptul c
ntregul proces de stocare si prelucrare a datelor, precum si de dezvoltare a
sistemului, se realizeaz la nivelul unei singure locatii, n care se aIl un
singur sistem de calcul, de regul un mainIrame, care stocheaz o baz de
date unic, precum si ansamblul programelor de aplicatie. Utilizatorii
interactioneaz cu sistemul prin intermediul terminalelor.
Avantajele centralizrii sunt reprezentate de:
- controlul eIectiv asupra utilizrii si dezvoltrii soItware-ului;
- controlul asupra securittii si integrittii datelor;




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


127
- partajarea resurselor hard, soIt si a datelor ntre utilizatori;
- eliminarea riscului incompatibilittii hard si soIt n cadrul sistemului;
- promovarea cu usurint a standardelor (tehnice, de proiectare,
procedurale, etc.) la nivelul ntregului sistem;
- asigurarea serviciilor solicitate de ctre utilizatori prin puterea de
calcul a sistemului central (mainIrame-ul).
Dezavantajele centralizrii sunt reprezentate de urmtoarele aspecte:
- "cderea" sistemului de calcul blocheaz toti utilizatorii;
- alterarea datelor si a programelor, voit sau accidental, aIecteaz
toti utilizatorii;
- sistemul se poate dovedi lent si inIlexibil la nevoile utilizatorilor,
adesea Iiind insuIicient adaptat nevoilor locale sau de grup ale
utilizatorilor;
- poate realiza un timp mare de rspuns n cazul unor solicitri
simultane ale mai multor utilizatori.
Sistemul informatic descentralizat se caracterizeaz prin Iaptul c
datele, soItware-ul si puterea de calcul sunt dispersate n diIerite locatii (chiar
dispersate geograIic) ale organizatiei. Prelucrarea se realizeaz pe calculatoare
personale independente sau n cadrul unor retele locale.
Avantajele descentralizrii:
- datele sunt stocate si prelucrate local;
- soItware-ul este mai bine adaptat nevoilor locale;
- avariile hardware, soItware sau ale bazei de date la nivelul unei
locatii nu aIecteaz celelalte locatii;
- conIiguratia sistemului poate Ii gndit n Iunctie de nevoile
diIeritelor departamente din cadrul organizatiei sau chiar a
utilizatorilor locali;
- mai marea autonomie si motivare la nivelul utilizatorului local.
Dezavantajele descentralizrii:
- riscuri mari legate de incompatibilitti hard si soIt ntre diIerite
locatii;
- aparitia inerent a unor duplicri ale datelor si soItware-ului n
diIerite locatii;
- diIicultatea realizrii unor proiecte complexe la nivel local;
- riscul de Iragmentare a politicii IT;
- costuri mai mari n comparatie cu sistemul centralizat.
Tendinta actual este net orientat ctre descentralizare, care trebuie s
se realizeze astIel nct:
ntreaga responsabilitate si autoritate pentru Iunctiile descentralizate
ale sistemelui inIormatic s apartin managementului local;




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


128
s se asigure alinierea la standardele utilizate la nivelul sistemului
inIormatic global al organizatiei;
la nivel central urmeaz s se realizeze:
- elaborarea strategiei la nivelul ntregului sistem inIormatic al
organizatiei;
- managementul comunicatiilor n cadrul retelei locale a
organizatiei;
- administrarea datelor:
- reIacerea n caz de dezastre.
Astzi, arhitectura promovat n realizarea sistemelor
descentralizate este arhitectura client/server, caracterizat prin Iaptul c
aplicatiile si datele puse la dispozitia utilizatorilor sunt dispersate pe
diIeritele componente hardware, n Iunctie de numrul utilizatorilor care
trebuie s aib acces si de puterea de calcul necesar.
Componentele hardware sunt reprezentate de:
statii de lucru, Iolosite de utilizatori individuali;
servere departamentale, partajate de utilizatori caracterizati prin
aceleasi nevoi de prelucrare;
server central, partajat de toti utilizatorii.
SoItware-ul exploatat n cadrul organizatiei este reprezentat de:
aplicatiile la nivelul clientilor, care:
- ruleaz pe statia de lucru pus la dispozitia clientului;
- exploateaz date stocate pe calculatorul clientului:
- sunt reprezentate n principal de: procesoare de tabele,
procesoare de texte, aplicatii exploatnd baze de date.
aplicatii departamentale, care:
- ruleaz pe serverul departamental;
- exploateaz, la nivelul departamentului, datele stocate pe
serverul acestuia;
- sunt partajate de utilizatorii aceluiasi departament;
aplicatii la nivelul organi:atiei, care:
- ruleaz pe serverul central;
- exploateaz datele de interes general, stocate pe serverul
central;
- sunt partajate de utilizatorii mai multor departamente;
- necesit putere mare de prelucrare.
DesIsurarea unei activitti riguroase si perIormante de proiectare si
realizare de sisteme inIormatice de gestiune (evident, ne gndim si la cele
bancare - care Iac parte din aceast categorie), impune respectarea
urmtoarelor principii:




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


129
1. abordarea global a problemei de rezolvat;
2. utilizarea unei metodologii unitare n proiectarea si realizarea
sistemului inIormatic:
3. aplicarea celor mai moderne solutii si metode de proiectare si
realizare a sistemului inIormatic;
4. structurarea sistemului inIormatic tinnd seama de structura
organizatoric din cadrul Iirmei.
5. participarea nemijlocit a viitorului beneIiciar la activittile de
analiz, proiectare si implementare a sistemului inIormatic. O
astIel de participare asigur Iormularea clar a speciIicatiilor
necesare proiectrii si validarea esalonat a solutiilor propuse de
proiectant, toate acestea asigurnd n Iinal un produs care s
corespund deplin cerintelor utilizatorului;
6. respectarea cadrului legislativ. Fiind vorba de sisteme inIormatice
de gestiune devine obligatorie realizarea evidentelor, calcularea
indicatorilor si ntocmirea lucrrilor de sintez n conIormitate cu
reglementrile aIlate n vigoare.
7. realizarea unor sisteme inIorrnatice corespunztoare resurselor
disponibile la utilizator;
8. ntruct, prin natura sa, soItware-ul este supus schimbrii, aceast
schimbare trebuie anticipat si controlat;
9. compromisurile sunt inerente n dezvoltarea de soItware si ele
trebuie explicitate si documentate.


4 4 A Ar rh hi it te ec ct tu ur ra a s si is st te em me el lo or r i in nf fo or rm ma at ti ic ce e b ba an nc ca ar re e

Din prezentarea modului de deIinire a arhitecturii sistemului inIormatic, a
rezultat Iaptul c eIortul proiectantilor se concentreaz asupra deIinirii
principalelor componente ale sistemului si a interactiunilor dintre acestea,
astIel nct viitorul sistem s acopere cerintele inIormationale necesare
procesului de conducere.
Odat deIinite componentele de baz ale sistemului inIormatic,
descompunerea succesiv a Iiecreia dintre acestea se va desIsura n timp,
pe baza planului de realizare stabilit n Iunctie de prioritti, importanta
componentelor si interactiunile existente ntre acestea.
n realizarea sistemelor inIormatice bancare se evidentiaz
deschiderea ctre utilizarea tehnologiilor moderne, ca urmare a ntelegerii
necesittii:
regndirii relatiei cu clientii;




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


130
reorganizrii interne a activittii, deoarece noile tehnologii
ncurajeaz optimizarea proceselor legate de activitatea de
exploatare si limiteaz restrictiile spatio-temporale n raport cu
clientii;
capitalizrii si diIuzrii cunostinteIor n cadrul bncii:
n conditiile accenturii concurentei, reactivitatea la toate
nivelurile organizatorice din cadrul bncii nu mai poate depinde
de mijloace traditionale de diIuzare ierarhic a inIormatiei;
promovarea modului cooperativ de lucru n cadrul bncii, n
vederea realizrii unor proiecte (produse si servicii noi).
de schimbare n planul managementului bancar;
multiplicrii canalelor de distributie a produselor bancare:
de crestere a operativittii, sigurantei si eIicientei tranzactiilor intra
si interbancare;
alinierii la standardele europene/mondiale privind eIectuarea
tranzactiilor bancare si a schimbului de inIormatii.



Figura 4.1: Promovarea noilor solujii I1 n activitatea bancar

n planul abordrilor si realizrii sistemelor inIormatice bancare s-au
nregistrat n ultimii ani mutatii sensibile, care privesc:
orientarea spre sisteme inIormatice bancare oIerite de Iirme de
soItware specializate si renuntarea treptat la solutiile "in house";
regndirea arhitecturii sistemelor inIormatice bancare;
diversiIicarea aplicatiilor si cresterea gradului de integrare a




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


131
acestora;
platIormele de lucru utilizate;
tehnicile pe protectie utilizate;
canalele de distributie si promovare a produselor si serviciilor
bancare.
Fiecare banc trebuie s analizeze, Iunctie de potentialul ei, politica
pe termen scurt si mediu, spre a alege, n cunostiint de cauz, solutiile IT
din perioada urmtoare (vezi Iigura 4.1).
Arhitectura noilor sisteme inIormatice bancare are la baz o nou
abordare, caracterizat prin orientarea pe client, nu pe conturi sau produse
(Iigura 4.2).




















Figura 4.2: Componentele sistemului informatic bancar yi interacjiunile
dintre ele

Din analiza arhitecturii prezentate n Iig. 4.2 se identiIic urmtoarele
subsisteme:
Operajiuni, a crui arie de cuprindere este Ioarte larg incluznd
modulele:
Conturi curente, prin care se realizeaz toate tranzactiile de
ncasri si plti prin contul curent al clientului;
Marketing
ContabiIitate
PersonaI
Opera|iuni
Management
Sintetizri
CIien|i
NucIeu
Credite
Juridic




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


132
Home banking, modul care asigur servicii de inIormare a
clientului cu privire la contul su sau de Iurnizare de
inIormatii generale (rata dobnzii, cursul valutar, etc.),
eIectuare de plti ordonate de client, etc.;
Decontri electronice, implicnd, n general, conturi ale
persoanelor juridice;
Depo:ite, prin care se realizeaz gestiunea depozitelor
deschise de clienti cu toate operatiile implicate: actualizarea
datelor privind depozitele constituite, calculul dobnzii, plata
dobnzii la scadent, capitalizarea dobnzii, generarea de
extrase privind contul de depozit, lichidarea depozitelor,
calculul si retinerea comisioanelor precum s i a
impozitului pe venit (aIerent dobnzilor ncasate);
Certificate de depo:it, asigurndu-se gestiunea acestor
produse bancare oIerite clientilor bncii;
Carduri, modul destinat exclusiv gestiunii tranzactiilor
eIetuate prin conturile de card. Acest modul interactioneaz
cu cel deIinit pentru conturile curente, pentru a se putea
realiza alimentarea periodic a conturilor de card din acestea.
Casa, prin care se realizeaz gestiunea tuturor operatiilor cu
numerar (n lei sau valute), ncasri si plti. Binenteles c
acest modul este complet integrat cu alte module care
genereaz operatiuni de ncasare-plat n numerar: cont
curent, depozite, certiIicate de depozit, alte operatiuni. La
nivelul acestui modul se asigur o evident complet a
monetarului pe cupiuri, pe lei si devize, la nivelul Iiecrui
ghiseu. Functiunile speciIice acestui modul sunt:
operatiunile de deschidere/nchidere cas, ncasare/plat
numerar, schimb valutar, schimb bancnote, monitorizare case,
generare rapoarte speciIice, etc.;
Alte operatii.
Clienji, subsistem permitnd actualizarea permanent a datelor
privind clientii bncii. Se realizeaz o gestiune unic a clientilor la
nivel de unitate operativ (un client este introdus o singur dat,
indiIerent cte produse/servicii bancare utilizeaz) si o
administrare unic a clientilor la nivel de banc. Acest subsistem
este integrat cu celelalte subsisteme gestionnd produse si servicii
bancare personalizate: cont curent, depozite, credite, etc.




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


133
Credite, asigurnd gestiunea contractelor de credit. Acest subsistem
poate cuprinde dou module:
Gestiunea riscului, permitnd realizarea analizei
Iinanciare a clientului, plasarea creditului ntr-o grup de
risc, pe baza unor criterii prestabilite, n vederea lurii deciziei
de creditare;
Gestiunea propriu-:is a creditelor acordate: stocarea
inIormatiilor privitoare la creditele acordate, ncasarea
dobnzilor si ratelor scadente, calculul dobnzilor
penalizatoare, evaluarea Iinanciar permanent a clientului.
1uridic, gestionnd creditele litigioase pentru care se deruleaz
procedurile juridice speciIice.
Contabilitate, care oIer ca Iunctiuni de baz: actualizarea planului
de conturi, deIinirea conditiilor de dobnd la nivelul conturilor
sintetice/analitice, deIinirea monograIiei de operatiuni bancare,
deschiderea si nchiderea conturilor interne, calculul, nregistrarea
si plata/ncasarea dobnzilor, situatiile contabile de sintez si
raportare.
Personal, asigurnd gestiunea personalului si calculul salariilor.
Marketing, oIerind inIormatia speciIic activittii de conducere.
Management bancar, subsistem specializat n determinarea si
monitorizarea indicatorilor de rating bancar: lichiditti,
proIitabilitate, grad de ndatorare, etc. precum si elementele
speciIice gestiunii riscului, gestiunii pozitiilor de schimb, etc. Ar Ii
de dorit ca n cadrul acestui subsistem s regsim integrate module
de asistare a deciziei, evaluare a scenariilor, etc.
La aceste componente ale arhitecturii am mai putea aduga si altele,
cum ar Ii:
Tre:orerie (schimb valutar, titluri, derivate);
Module de interfat, cum ar Ii cel necesar uniIormizrii structurilor
de date si sintetizrii acestora n vederea contabilizrii (componenta
Sinteti:ri n Iigura 4.2).
Modulul "Nucleu", oIerind Iunctiuni si structuri de date necesare
altor module: structura bancar, dispersia teritorial, valute si cupiuri,
rate de schimb, calendar bancar, etc.
Decontri intrabancare,
Decontri interbancare, speciIic centralei bncii (cuprinznd
inclusiv subsistemul SwiIt).




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


134
Conceptia si optimizarea sistemului inIormatic bancar trebuie s se
realizeze pe trei niveluri si anume:
1. Decizional (nivelul conducerii).
2. Datawarehouse & Reporting (nivelul conducerii). La acest nivel
structurile de date deIinite permit un nalt nivel de perIormant a
cererilor multiple. Orice banc dispune de inIormatii multiple
reIeritoare la clientii si. Dar aceast inIormatie este dispersat,
gestionat prin aplicatii diverse. Datawarehouse reprezint o
colectie de date detaliate, cu o nalt valoare inIormational,
provenite din toate sursele relevante din cadrul bncii, permitnd
interogarea dinamic si analiza inIormatiilor cu scopul sustinerii
proceselor decizionale. Se realizeaz astIel posibilitatea
cunoasterii preIerintelor reIeritoare la produse si servicii,
comportamentului si nevoilor clientului. Uneltele de data mining
(ansamblu de tehnici bazate pe motoare de asistare a cunoasterii -
arbori de decizie, retele neuronale - permitnd elaborarea, pe
baza unor volume mari de date, de modele de previziune) permit
descoperirea unor tendinte sau corelri semniIicative, prin
analiza datelor curente si istorice reIeritoare la clienti.
Instrumentele de analiz multidimensional pe care le pune la
dispozitie datawarehouse autorizeaz navigarea prin inIormatia
stocat si identiIicarea corelatiilor celor mai complexe si ascunse.
Ele se pot baza pe tehnologii avansate, cum ar Ii bazele de date
multidimensionale, permitnd coroborarea datelor pe chiar cinci
axe de analiz, cu posibilitatea Iocalizrii succesive pe indicatorii
doriti.
3. Front-office/Back-office
Relatia clientului cu banca se realizeaz prin front-office, Iolosind ca
suport teleIonul, corespondenta pe suport hrtie, e-mail sau web. Front-
office-ul repre:int interfata utili:atorului. Centrele de apel au Iost primele
solutii Iront-oIIice (bazate exclusiv pe comunicatia teleIonic) care au
asigurat legtura direct, imediat si personal cu clientul. Angajatii bncii
preiau apelurile clientilor, rspund la ntrebri, actualizeaz conturile
acestora, le oIer produse si servicii. Astzi s-a extins posibilitatea de
comunicare Iolosind Internetul, prin e-mail si web. AstIel, sunt puse la
dispozitia clientilor multiple canale de comunicatie: corespondenta pe suport
hrtie (rmne totusi esential pentru back-office), Iax, e-mail, web, teleIon.
Rolul centrelor de apel a evoluat si s-a extins. Ele au devenit arme
competitive n atragerea de noi clienti, mentinerea celor existenti si cresterea
veniturilor bncii. Noul obiectiv al acestora, devenite astzi centre de




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


135
interacjiune cu clienjii (customer interaction center) este de a personaliza
relatia cu Iiecare client al bncii. Cheia atingerii acestui nou mandat este
cunoasterea clientului. Aceasta presupune, pe de o parte, identiIicarea celor
mai buni clienti si oIerirea de servicii ireprosabile, cunoscndu-se Iaptul c
20 dintre clienti (asa numitii 'clienti de aur) asigur 70-80 din
veniturile bncii.
Pe de alt parte, este necesar cunoasterea relatiei n timp cu clientul,
astIel nct Iiecare contact cu acesta s reprezinte o oportunitate de aIacere
(oIerirea unui nou produs sau serviciu). Aceast cunoastere a clientului se
poate realiza prin crearea si utilizarea de datawarehouse, care stocheaz
inIormatii privind tranzactiile eIectuate de client, produsele si serviciile pe
care acesta le preIer, inIormatii pe baza crora se poate obtine un "portret"
si o descriere a comportamentului clientului n relatia cu banca.
Tehnologia pentru interactiunea cu clientul a evoluat deosebit de
dinamic n ultimii ani. Astzi, cnd un client apeleaz teleIonic banca,
switch-uri inteligente numite ACD-uri (Automatic Call Distributors)
identiIic apelantul, soItware-ul extrage inIormatii despre client si le
transmite angajatului bncii care preia apelul. Tehnologia de rout-are a
apelurilor aplic regulile de gestiune din cadrul bncii, deIinite pentru relatia
cu clientii, identiIicnd "clientii de aur", tipul de serviciu solicitat si
angajatul bncii (specialist n probleme de creditare, valutare, de gestiune a
portoIoliului, etc.) care trebuie s preia apelul. DealtIel, primul contact
client-centru de apel este realizat de Joice Response Unit, care are rolul de a
determina identitatea clientului si tipul de solicitare.
Middle-office-ul este o entitate distinct plasat intre front i back-
office, permitand circulatia datelor in dublu sens intre aceste dou
componente.
Middle-office-ul se comport ca un router, din punct de vedere al
prelucrrilor derulate. Principala lui Iunctie este de a transmite datele
preluate de front-office (provenite din diverse surse si, deci, n Iormate
multiple) ctre back-office. Middle-office retine dou imagini separate ale
datelor:
una corespunde front-office-ului care preia datele n Iormatul lor
"nativ", determinat de canalul de distributie Iolosit de client;
nregistrrile returnate de back-office dup stocarea si prelucrarea
datelor.
Middle-office-ul oIer, prin urmare, platIorma pentru "reconcilierea"
datelor si raportare, asigurnd n egal msur controlul riscului legat de
managementul datelor. Riscul este determinat de obtinerea datelor dintr-un
numr mare de alte sisteme inIormatice. Adesea, aceste date sunt n Iormate




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


136
diIerite, din baze de date diIerite, rulnd pe platIorme hardware diIerite si
sub sisteme de operare diIerite. De aceea, pot aprea o multime de probleme
privind extragerea datelor si ntelegerea lor, datorit Iormatului diIerit pe
care l prezint.
Sintetiznd, rolul de baz al middle-office-ului este de a:
colecta, agrega si consolida inIormatia;
asigura managementul calittii inIormatiei;
asigura distributia inIormatiei si raportarea.
Stocarea datelor i prelucrarea se reali:ea: in back-office, locul
uncle se execut procesele tranzactionale. Back-office-ul este cel care oIer
front-office-ului inIormatiile solicitate, ca urmare a Iaptului c aici se gsesc
aplicatiile si baza de date.
O problem important o reprezint realizarea unei solutii integrate de
front-office/back-office care s permit, pe lng oIerirea unei multitudini de
canale de comunicatie ctre client, routarea apelurilor clientilor ctre
specialistii bncii si conducerea proceselor derulate n back-office, pentru
satisIacerea cererilor clientilor.


5 Concluzii

Noile solutii IT implementate n cadrul sistemelor inIormatice bancare au
condus la o adevrat schimbare n ceea ce numim "cultura
organizational". S-au promovat concepte noi, cum ar Ii groupware si
workflow.
Workflow-ul are ca obiect automati:area informatiilor (documente
securi:ate, imagini, documente compo:ite) intre diferite posturi de lucru.
Este un sistem interactiv, asigurand de:voltarea, executarea, anali:a i
conducerea operational a proceselor multi-utili:ator i multi-task.
Croupware este un concept care promovea: ideea de lucru
cooperativ, utili:and facilittile de comunicatie oferite de intranet.
Conceperea unui nou produs bancar necesit competente ncrucisate
si complementare. Intranet-ul Iaciliteaz lucrul n paralel si interactivitatea
ntre diIeritele persoane implicate ntr-un proiect, Iurnizndu-le
inIrastructura de comunicare necesar unui schimb optimizat: posta
electronic, schimbul de Iisiere, Iorumuri electronice, instrumente de
navigare pe Internet.
n acelasi timp, intranet-ul, prin Iacilittile sale, comparabile cu ale
Internetului la nivelul unei bnci cu mai multe locatii (sucursale, agentii),
aduce n atentia specialistilor care realizeaz sisteme inIormatice bancare




Anale. Seria InIormatic. Vol. I Iasc. II
Annals. Computer Science Series. 1
st
Tome 2
nd
Fasc.


137
romnesti o problem de mare actualitate, pe nedrept ignorat pn acum:
gestiunea electronic a documentelor. Aceasta presupune deIinirea de reguli
si metode de gestiune stabilite naintea implementrii sistemelor
inIormatice.


Bibliografie

|Dia99| Diaconescu, M. - Bnci, sisteme de plti, riscuri, Editura
Economic, Bucuresti, 1999

|LLD01| Luca, L.; Luca, S.C.; Despi, I. - Informatic aplicat,
Editura Mirton, Timisoara, 2001

|Mun02| Muntean, A. - Auditul sistemelor informationale contabile,
Editura Poliron, Iasi, 2002

|Opr99| Oprea, D. - Anali: i proiectarea sistemelor informationale
economice, ed. Polirom, Iasi, 1999

|Ros93| Royca, I., y.a. - Proiectarea sistemelor informatice financiar
contabile, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1993

|Sta00| Stanciu, V. - Proiectarea sistemelor informatice de
gestiune, Editura Cison, Bucuresti, 2000