Moiese.s.

Colocviu strategic Editura Universitii Naionale de Aprare Carol I CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APRARE I SECURITATE FAETE ALE CONCEPTULUI DE SECURITATE nur 5 Bucuresti 2006Pag8 1.1Conceptul de securitate Internaionala. n analiza securitii internaionale se pleac de la ideea unanim acceptat c, specific sistemului internaional este anarhia, deoarece nu exist un guvern central, mondial, care s organizeze i s conduc activitatea statelor, acestea sunt preocupate singure de propria lor securitate, mediul internaional fiind invariabil confruntat cu o astfel de situaie. Totui, n dezbaterile paradigmatice pe aceast tem, sunt poziii divergente. Astfel, Morton Kapla nidentific ase tipuri de sisteme n domeniul internaional, dintre care nu toate sunt anarhice, cum ar fi: echilibrul puterii, bipolar vag, bipolar strns, veto-ul unitar, universal i anarhic. La rndul su, K. J. Holsti susine c exist patru tipuri: ierarhic, difuz, bloc difuz i bipolar, iar Richard Rosencrance analizeaz sistemul innd cont de mai multe variabile, printre care: stratificarea, polaritatea, distribuia puterii i omogenitatea. Aceste abordri sunt relevante pentru definirea securitii internaionale, deoarece exprim puncte de vedere dintre cele mai interesante, referitoare la modalitile de a realiza securitatea n acest domeniu att de complex i contradictoriu, care este sistemul internaional. Astfel, Rosencrance consider c sistemele bipolare sunt caracterizate de o violen internaional mai rar, dar mai intens, iar sistemelor mai difuze le este specific o violen mai frecvent, ns mai redus ca intensitate. n continuare, acesta susine c n sistemele unde diferenele de ideologie sunt mici, statele din acest sistem sunt mai puin predispuse la conflict, deci, au un grad de securitate mai ridicat, fa de statele unde diferenele ideologice sunt mari, care se confrunt cu riscuri evidente pe linia securitii. Tot pe aceast linie se nscriu i disputele pentru evidenierea sistemelor care asigur securitatea internaional. Unii susin, de pild, c sistemul bipolar genereaz forma cea mai radical a dilemei securitii, alii c sistemele multipolare sunt mai puin predispuse la incidente. Kenneth Waltz, reprezentantul cel mai autorizat al neorealismului, cel care a reabilitat n mare msur realismul clasic, ca principalparadigm a relaiilor internaionale, subliniazc o structur bipolar este de preferat pentru securitatea internaional, deoarece aceasta este mai stabil i controlabil, fa de sistemele mai difuze. ntr-un sistem anarhic, echilibrul puterii reprezint un principiu esenial, deoarece n baza acestuia se construiete i se afirmsecuritatea internaional. Echilibrul sau balana puterii este de fapt "o stare de lucruri n care nicio putere nu se afl ntr-o poziie de preponderen, putnd impune celorlali legea sa".

n rndul cercettorilor a ctigat n ultimul timp audien ideea mbuntirii actualului sistem internaional prin implementarea acelor politici care s determine soliditate i coeren sistemului. n acest sens, se discut tot mai mult de trecerea de la anarhia imatur, specific perioadei pe care o traverseaz omenirea la ora actual, la o anarhie matur, n care, prin asigurarea participrii responsabile a tuturor unitilor sistemului, de la statul naional, ca principal actor al scenei mondiale, pn la ceilali actori nonstatali, s se creeze un fundament solid pentru respectarea unor norme anarhice. Atingerea acestui deziderat presupune existena unor state puternice, ordonate i stabile n interior, capabile s genereze norme comune pentru tot sistemul n ansamblul su, care vor fi benefice pentru toate statele i, implicit, ar asigura securitatea internaional corespunztoare. n acest fel, s-ar asigura bazele unei anarhii stabile, n care fora n-ar mai prevala n rezolvarea diferendelor, iar naionalismul exacerbat, xenofob i expansionist ar fi eliminat din realitatea internaional.Important pentru definirea conceptului de securitate este i analiza coninutului su, din punct de vedere al elementelor constitutive. n acest sens, se pot distinge urmtoarele componente principale: securitate politic, securitate militar, securitate economic, social i de mediu. Dimensiunea politic a securitii este foarte important, deoarece ea exprim"stabilitatea organizaional a statelor, a sistemelor de guvernare i a ideologiei care le legitimeaz". ntr-un stat puternic, care de regul este asociat cu statul democratic, unde autoritatea i legitimitatea sunt dou elemente definitorii, coeziunea intern creeaz premisele pentru o securitate naional autentic, deoarece factorul politic nu este afectat de aspecte perturbatorii. ntr-o lume a interdependenelor, exist i posibilitatea ca statele puternice sfoloseasc ameninarea extern ca un mijloc de a pstra i a menine la un nivel ridicat unitatea intern. n cazul statelor slabe, obiectul de referin al securitii naionale este greu de definit, deoarece nu exist o perspectiv clar asupra conceptului, succesiunea unor grupuri nereprezentative la conducerea rii, fr programe precise de guvernare, aduc, prin prezena lor, insecuritate. Lipsa unui mecanism eficient al succesiunii politice determinnumeroase ameninri de ordin politic, care se pot concretiza n crize guvernamentale, lovituri de stat i chiar n micri violente, situaie ce afecteaz profund securitatea naional. Dimensiunea militar presupune interaciunea dubl a statului de a dispune de capaciti ofensive i defensive armate i percepia statelor, fiecare despre inteniile celuilalt. ntr-o lume anarhic, unul din atributele importante ale statului este de a se ngriji de asigurarea unui potenial militar n msur s rspund nevoilor de aprare i sasigure n acelai timp descurajarea potenialilor inamici. n perioada Rzboiului Rece funciona principiul echilibrului de "sum zero", prin care fiecare grupare urmrea cu maxim ncordare orice modificare n distribuia puterii, proliferarea armamentelor de nalt tehnicitate fiind considerat un mijloc de autoaprare. Dimensiunea

economic este dat de accesul la resurse, finane i piee, n vederea meninerii unui nivel acceptabil de bunstare i putere a statului. De asemenea, securitatea economic nseamn existena unei baze industriale capabil s produc tehnic militar necesar aprrii. De aceea, un stat cu performane economice deosebite este privit ca o ameninare pentru securitatea altor state, iar statul care are o economie neperformant are probleme i cu securitatea naional, devenind vulnerabil n relaiile cu celelalte state.Capacitatea economic a unui stat reprezint fundamentul principal al existenei statului respectiv, deoarece n funcie de posibilitile economice se edific i celelalte componente ale securitatii. Dimensiunea social a securitii presupune promovarea unor strategii naionale care s determine o politic realist n domeniul protejrii i bunstrii populaiei, att prin creterea gradului de profesionalizare, ct i a condiiilor de munc i via, asigurnd astfel un nivel de pregtire i sntate corespunztoare. De asemenea, un obiectiv important n aceastdirecie l reprezint conservarea tradiiilor de limb, cultur, a obiceiurilor culturale i religioase, care s defineasc naiunea n relaiile cu alte state. Dimensiunea de mediu reprezint, n condiiile epocii contemporane, o parte inseparabil i deosebit de important o securitii naionale. Dezastrele provocate de cutremure, inundaii, epidemii, secete pot avea implicaii pe termen scurt asupra securitii naionale, iar altele, precum subierea stratului de ozon i efectul de ser, sunt efecte ce pot afecta securitatea planetei. Existena armelor nucleare reprezint un potenial pericol iar n situaia folosirii lor, chiar i pariale, se ridic numeroase semne de ntrebare cu supravieuirea nu numai a omului, dar i a vieii n general. Conjugarea eforturilor factorilor implicai n aceast problematic reprezint o responsabilitate global, deoarece securitatea mediului, n contextul unei interdependene economice tot mai pronunate, a devenit o obligaie moral a tuturor. Prin comparative cu precedentele 4 decenii,securitatea in zona euroatlantica s-a imbunatatit substantial in timpul anilor 90.Pericolul unei confruntari militare massive a disparut i abordari bazate pe cooperare in ceia ce priveste au luat locul fostelor confruntari.Totusi riscuri potentiale la adresa securitatii,fie instabile,fie tensiune inca mai exista. Pe acest fundal Alianta a publicat la intilnirea de nivel inalt de la roma din noiembrie 1991 un nou Concept Strategic.Acest concept a reafirmat functiile de baza ale Aliantei si importanta mentinerii legaturii transatlantic. A recunoscut ca securitatea este cladita atit pe considerente politice,economice,sociale si de mediu cit sip e aparare.aspectele structural si institutionale joaca si ele un rol important. Astfel Conceptul a proiectat o politica de securitate larga in care capacitatile militare sunt incluse si ele in numarul mare de elemente semnificative ce trebuie luate in considerare pentru a putea face uz de aceastaoportunitate fara precedent de a indeplini obiectivele pe termen lung ale Aliantei prin mijloace politice dupa cum prevad angajamentele in articolele 2 si 4 ale Tratatului atlanticului de Nord.

Conceptul a enuntat cele mai importante principia si considerente care afecteaza viitorul rol al Aliantei.Aceiasi factori urau sa determine caracteristicele transformarii ulterioare a structurilor NATO pentru a-i permite organizatilor sa-i indeplineasca sarciinele continuu si pentru a-sijuca rolul potrivit in cooperare cu alte institutii international in viitoarea securitate a zonei euroatlantice. Dezvoltarea politicilor Atlantice are loc intr-un cadru mai larg al cooperarii securitatii international luata ca intreg nu intr-o forma izolata fata de alte structuri si institii se securitate.Astfel Alianta isi joaca rolul alaturi de si in cooperare cu alte organizatii.Aceasta baza institutional de conducere in viitoarei securitati europene a fost anuntata in Declaratia de la Roma din 1991 care a recunoscut ca provocarile cu care se confrunta noua Europa nu poate fi abordata in intregime doar de o singura institutie. Aceste provocari necesita cadrul unei institutii care sa se reasigure in mod reciproc ,sa conecteze intr-un system de structure inter-relationale de sprijin reciproc tarile din Europa si America de Nord. De aceia Alianta lucreaza la o noua arhitectura europeana de securitate care incearca sa realizeze acest obiectiv prin asigurarea faptului ca rolurile NATO,OSCE,UE,UEO si a Consiliului Europei sunt complementare.Alte cadre regionale de cooperare precum cele care incurajeaza cooperarea in zona tarilor baltice a Marii Negre si Mediteraniene,joaca si ele un rol important.Prevenirea instabiliatii si a nationalismului violent depinde de interactiunea eficienta dintre aceste diferite elemente. Alianta atlantica si pasii facuti de Alianta initial in cadrul Cosiliului de Cooperare Nord-Atlantic si ulterior in Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic(EAPC),sunt fundamentali in acest process.Insasi Alianta este forumul essential pentru consultarea intre membrii si este locul de intilnire pentru ajungerea la consens si pentru securitate si aparare in cadrul Tratatului Atlanticului de Nord. Oricum pe fondul evolutiei noii arhitecturi se securitate a Europei,Alianta dezvolta aranjamentele practice impreuna cu alte institutii implicate in process pentru a asigura transparent si complementaritatea necesare intre ele.Aceste include contacte mai strinse si schimburi de informatii si documente intre institutii ca si aranjamentele reciproce privind participarea si reprezentarea la diverse intilniri. Conceptul strategic mai sublinieaza si nevoia Aliantei de a lua in considerare un context mai global al securitatii.El evidentiaza riscurile mai mari inclusive priliferarea armelor de distrugere in masa si modul in care ele sunt livrate,intreruperea fluxului vital al resurselor si actelor de terrorism si sabotaj care pot afecta interesele se securitate ale Alianei. In consecinta el reafirma importanta acordurilor pentru consultari intre aliati in baza articolului si atratatului de la Washington si acolo unde este nevoie coordonarea eforturilor lor si reactilor lor prin confruntari interne si prin cea mai larga cooperare posibila cu alte state in forumurile multilateral corespunzatoare. Alianta a incercat intodeauna sa-si indeplineasca obiectivele de a vechia asupra securitatii membrilor sai si de a stabili o pace durabila si dreapta in Europa atit prin mijloace politice cit si prin

cele militare.De aceia vine si aceasta abordare comprehensiva ramine baza politicii sale de securitate.Totusi in noua situatie de securitate oportunitatile de a indeplini aceste obiective prin mijloace politice se de a da dimensiuni politice ,economice,sociale si de mediu securitatii si stabilitatii sunt mult mai imbunatatite. Urmarirea active a dialogului de catre Aliana si cooperare cu noi parteneri si cu alte institutii este sprijinita de angajamentele ei in mentinerea unei capacitate defensive colective eficiente si in cladirea bazelor indispensabele pentru managementul crizei si prevenirii confliictelor.Acestei abordari complementare ale mediului de securitate de astazi sunt in spritului reducerii riscului unui conflict ce s-ar putea ivi in urma neintelegerilor ajuta la imbunatatirea managementului crizelor care afecteaza securitatea aliatilor si ajuta la largirea oportunitatilor de parteneriat dintre toate tarile europene pentru a face fata problemelor commune de securitate. De aceia politica de securitate a Alianei astazi este bazata pe cel 3 elemente de reasigurare reciproca anume dialogul cooperarea si mentinerea unei capacitate defensive collective.Fiecare din aceste moment este creat pentru a asigura ca acele crize care afectaza securitatea europeana pot fi prevenite sau rezolvate in mod pasnic.Dimensiunea militara a Alianei ramine un factor essential pentru aceste 3 obiective.Ea continua sa reflecte un numar de principia fundamentale. -Alianta este un obiectiv pur defensiv, -Securitatea este indivizibila.Un atac asupra unui membru al Alianei inseamna un atac asupra tuturor.Prezenta forelor americane angajate in Europa ramine vital pentru securitatea continentului care este inseparabil legal de cea a Americii de Nord. -Politica de securitate NATO este bazata pe apararea colectiva inclusive pe o structura militara integrate ca sip e acorduri de cooperare relevant si de coordonare. -Mentinerea unei combinatii potrivite de forta nuclear si conventional pe teritoriul Europei este necesara pentru viitorul previzibil.In circumstante schimbate care afecteaza securitaea Europei fortele NATO au fost adaptate noului mediu strategic si au devenit mai putin numeroase si mai flexibile. Fortele convientionale au fost reduse in mod substantial si in anumite cazuri au fost redus si nivelul lor de pregatire.Au fost facute mai mobile pentru a asigura flexibilitatea pentru a putea constituii in cazul de necessitate pentru scopuri defensive.S-a pus un accent crescut pe rolul fortelor militare multinationale in interiorul srtucturilor militare integrate in NATO.Multe asemenea masuri au fost implementate .Altele sunt introduce odata cu continuarea procesului de adaptare. Multe lucruri s-au schimbat atit in interiorul Aliantei cit si pe scena mai larga a securitatii europene din momentul adoptarii in 1991 a Conceptului strategic al Aliantei.In iulie 1997 sefii de stat si de govern recunoscind ca situatia suferise schimbari profunde au convenit ca desii princiipile fundamentale ale Conceptului ramin sufficient de consistente pentru nevoiile provocarii si pentru situatia de securitate a Europei.Ei au cerut Consiliului Permanent sa creeze niste termini de referinte pentru aceasta examinare.I s-a cerut Consiliului sa sa inceapa lucruri pentru a desfasura in timp pentru prezentarea ocazia summitului urmator din aprilie 1999. Lucrul este in desfasurare pentru implementarea acestei decizii.

1.2 Noi ameninri la adresa securitii internaionale - perspectiva european Dup 11 septembrie 2001 (SUA) i 11 martie 2004 (Spania), mai mult ca oricnd, riscurile la adresa mediului internaional de securitate i, n primul rnd,cele legate de proliferarea terorismului i a armelorde distrugere n mas se cer a combtute printro cooperare exibil, multilateral, echilibrat i consecvent ntre state, care s includ msuri vizndeliminarea progresiv a cauzelor producerii lor.Globalizarea, manifestat prin accentuareainterdependenelor multiple dintre state, precum i prinliberalizarea uxurilor mondiale de mrfuri, servicii,capital i informaii a fcut ca riscurile interne iexterne s se poat genera i potena n mod reciproc. Pe fondul unei creteri a gradului de complexitate ide impredictibilitate al ameninrilor internaionale,mbuntirea mediului de securitate internaionalimpune ca msurile interne de management al crizelo rs e mai bine coordonate, iar schimbul de informaii strategice ntre statele implicate s se produc n timp real. Factorii de decizie att civili, ct i militari dinsectorul de securitate sunt chemai s dea rspuns noilor provocri. Instrumentele, pregtirea, bugeteledisponibile, cooperarea interagenii apar astfel nunumai ca insu ciente, dar uneori inadecvate fa deriscurile vechi i noi la adresa securitii naionalei internaionale. Se nregistreaz probleme dedegradare ireversibil a mediului, de cretere a frecvenei dezastrelor naturale, de noi tensiuni legate de subdezvoltare pe relaia nord-sud .a. Din perspectiva unui mediu internaional de securitatecaracterizat de o complexitate crescnd, Uniunea European nu pare a n prezent ameninat de con icte de tip clasic, constnd n atacuri armate pe scar larg, n schimb o serie de alte ameninri se pro leaz la orizont, ecare dintre ele ind greu predictibile i relativ difuze, ceea ce le face, ntr-un fel, mult mai greu de contracarat n condiiile unei tergeri a granielor dintre ameninrile cu caracterintern i cele cu caracter extern. Din punct de vedere european sunt de remarcat n modspecial: - Terorismul internaional, care reprezint o ameninare strategic. Acest nou tip de terrorism este legat de micri religioase fundamentalist care au cauze deosebit de complexe. Dincolo de riscurile imediate, terorismul amenin deschiderea i tolerana speci ce societilor democratice. - Proliferarea armelor de distrugere n mas reprezint o alt important ameninare contemporan la adresa pcii i securitii rilor i popoarelor. Riscurile deosebite determinate de acest tip de ameninare rezid n faptul c prin intermediul armelor de distrugere n mas un grup terorist de mici dimensiuni poate provoca pierderi care anterior nu puteau cauzate dect de armate ale unor statenaionale. - Existena unor structuri statale slabe (failedstates) i ampli carea crimei organizate. n unelepri ale globului (Somalia, Liberia, Afganistan,Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru,Kosovo, etc) existena unor structuri statale slabe, con ictele civile i accesul la arme au determinatntrirea poziiilor crimei organizate. Aceste situaii sunt ameninri la adresa securitii, prin sprijinireatra cului de droguri sau a celui de ine umane. - Con ictele regionale submineaz fundamentele securitii i stabilitii i creeaz pre-condiii pentru terorism i crim organizat, precum i distrugerea speranei i disperare ceea ce poate contribui indirectla proliferarea WMD (arme de distrugere n mas lb. englez);

- Crima organizat amenin Europa prin tra cul de droguri, tra cul de ine umane, imigraia ilegal i tra cul ilegal de arme mici .a. Legturile dintre terorismul internaional i crima organizat audevenit evidente.

Sub2

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea aproape exclusiv la efectele comerului i n particular la liberalizarea comerului sau la liberul schimb. ns globalizarea are i pri negative astfel globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit i analizat n mod diferit de ctre cei ce i-au asumat acest risc sau aceast rspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea rmne un fapt real, viu, cu care trebuie s ne confruntm, independent de voina sau opiunea noastr. Se consider c cel mai mare pericol (semnalat i de ctre unii teoreticieni ai globalizrii) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei i nghite pur i simplu. Cucerit de pia, dopat de televiziune ,sport sau internet, lumea globalizat triete n acelai timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vieii, un dezastru cultural i educaional global, simptom ngrijortor, dar sigur, al barbarizrii societii viitorului. Cultura tradiional a societilor dispare sau se preface n spectacol i marf(McDonaldizarea), cultura umanist e eliminat tot mai mult de tehno-tiina invadatoare i transformat ntr-o pseudotiin. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risc s devin omul automatizat care triete numai pentru producie i consum, golit de cultur, politic, sens, contiin, religie i orice transcenden. Probabil acesta este ultimul stadiu n evoluia umanitii sau "ultimul om". n ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea. Securitatea naional, ca instrument naional ce d for i valoare practic , strategia de securitate naional reprezint un factor integrator de sintez; ea se operaionalizeaz printr-un ansamblu de decizii, planuri, msuri i aciuni menite s previn i s contracareze eficient riscurile i ameninrile ce pun n pericol valorile i interesele naionale, ct i cele europene Strategia de securitate naional are ca scop att prevenirea i contracararea pericolelor generate de mediul internaional, ct i garantarea strii de securitate intern n ansamblul su, a siguranei personale i securitii comunitilor. Strategia vizeaz, totodat, securitatea energetic i alimentar, securitatea transporturilor i a infrastructurii, securitatea sntii publice, sanitar, ecologic i cultural, securitatea financiar, informatic i informaional. Securitatea naional are ca si direcii principale de aciune : 1. promovarea democraiei; 2. lupta mpotriva terorismului internaional; 3. combaterea proliferrii armelor de distrugere n mas; 4. vector dinamic al securitaii si prosperitaii in regiunea Mrii Negre; 5. administraie public profesionist i eficient;

6. justiie democratic; 7. combaterea corupiei; 8. creterea competitivitii i a caracterului performant al economiei; 9. dezvoltarea infrastructurii i sporirea gradului de protecie a acesteia; 10.securitatea intern (reprezint ansamblul activitilor de protecie, paz i aprare a locuitorilor, comunitilor umane, infrastructurii i proprietii mpotriva ameninrilor asimetrice de factur militar sau non-militar, precum i a celor generate de factori geo-fizici, meteoclimatici ori ali factori naturali sau umani care pun n pericol viaa, libertatea, bunurile i activitile oamenilor i ale colectivitilor). Sub3n capitolul al doilea, Impactul factorilor interni asupra evoluiei democratice a Republicii Moldova n condiiile globalizrii, este cercetat gradul de democratizare a instituiilor socialpolitice din Republica Moldova n contextul proceselor globale, prin prisma unor astfel de indici, precum: capitalul social, anomia i ordinea social-politic, nivelul de instituionalizare a societii civile i a partidelor politice. n cadrul paragrafului: Importana capitalului social n stabilirea noii ordini democratice au fost studiai unii indicatori calitativ-valorici, precum: gradul de ncredere n societate, nivelul de stratificare social, srcia, distribuia bunurilor i calitatea vieii, omajul i protecia social a populaiei, tratate drept msurariu al capitalului social al unei societi. Drept surse principale a capitalului social snt menionate statul, religia i globalizarea, fapt ce ne-a permis s determinm gradul de participare civic a cetenilor n dependen de rolul statului i impactul asistenei internaionale n combaterea flagelelor socialeconomice majore, liberalizarea societii i democratizarea instituiilor politice. Pe de alt parte, observm c problema democratizrii statelor n tranziie, inclusiv a Republicii Moldova, trebuie tratat diferit de cea a altor regiuni din cauza diferenelor n condiiile incipiente ale tranziiei, pornind de la premisele specifice ale dezvoltrii fiecrei societi. ns n toate acestea, pentru susinerea procesului de democratizare, asigurarea ordinii social-politice i creterea capitalului social este necesar crearea condiiilor social-economice, dezvoltarea organizaiilor obteti i stimularea iniiativelor ceteneti. n contextul extinderii societii civile globale i a reelelor transnaionale, capitalul social al societii moldoveneti poate fi asigurat doar n condiiile unei dezvoltri durabile i a ajustrii politicilor guvernamentale la procesele internaionale, prin diminuarea presiunii statului asupra societii civile. Dezvoltarea unei societi civile autentice, autonome i independente de resursele financiare interne i externe este posibil n condiiile liberalizrii reale a instituiilor publice, a afirmrii iniiativei private, a formrii clasei de mijloc i asigurrii proteciei sociale a cetenilor. Drept concluzie, considerm c fr capital social nu poate exista societate civil, iar n lipsa societii civile, democraia nu ar obine nici un succes. n cel de-a doilea paragraf: Participarea social-politic ca factor al democratizrii, este examinat problema implicrii cetenilor n procesele democratice de tranziie din Republica Moldova. O atenie aparte este acordat gradului de instituionalizare a partidelor politice n dependen de nivelul participrii alegtorilor n cadrul campaniilor electorale i rolul factorilor externi, n special n perioada scrutinelor electorale. n acest sens, lipsa tradiiilor democratice i a motivaiei necesare pentru manifestarea unui comportament democratic adecvat, pe de o parte, i

influena extern asupra formrii elitelor, pe de alt parte, au condus la marginalizarea unor grupuri sociale ctre straturile periferice ale societii, concomitent cu apariia altora, mai puin numeroase. Pentru explicarea acestui paradox este invocat modelul genezei democratice (D.A. Rustow), n care snt menionate unele condiii indispensabile democratizrii, cum ar fi: sentimentul unitii naionale, existena unui conflict profund n societate, optarea contient n favoarea cadrului democratic, adaptarea elitei i a maselor la procedurile democratice. n ceea ce privete rolul elitelor culturale, economice i politice n procesul de democratizare a Republicii Moldova, autorul reliefeaz orientarea lor politic extern spre centre opuse de putere i interese. Astfel, situarea Moldovei ntr-o zon geopolitic a ciocnirii intereselor Marilor Puteri i a statelor vecine are o importan considerabil pentru influena puternic exercitat de SUA, Rusia, UE, Ucraina, Romnia .a. asupra democratizrii i evoluiei externe a rii noastre. Pornind de la caracteristicile perioadei de tranziie din Republica Moldova, procesul de formare i dezvoltare a sistemului politic poate fi divizat n mai multe etape: perioada liberalizrii i a renaterii naionale, perioada afirmrii suveranitii i independenei, stabilirea sistemului constituional, perioada instabilitii democratice, perioada parlamentarismului de tranziie i perioada autoritarismului democratic. Considerm c n virtutea specificului su multietnic i a contextului regional i internaional complicat, Republica Moldova nu este n stare s fac fasituaiei sociale deplorabile, specifice perioadei de tranziie. De aceea, este necesar ntrirea colaborrii cu acele state i organizaii internaionale dispuse s susin procesele democratice, instituiile social-politice i dezvoltarea durabil a Republicii Moldova.