1

Inainte de tema principala, sa facem o mica excursie in Romania din zilele noastre..
Daca cineva din alta tara s-ar gandi sa faca o excursie in Romania, cu ce parere va ramane dupa ce a terminat acest voyage ? Uitati un exemplu: 1) - vine omul si inca de la inceput vede un mesaj de bun venit :

2)

- la inceput doreste sa viziteze cateva orase, si merge pe autostrada, unde vede ceva ce nu a mai vazut in alta parte:

3) - ajunge in Bucuresti sau in alt oras, si ramane socat de ceea ce vede :

- sau cand vede spiritul de echipa al romanilor :

4)

- coboara din masina si merge putin pe jos, pentru a cauta magazine alimentare, cand..ramane iarasi socat :

4)

- se grabeste pe cat posibil sa ajunga la tara, in speranta ca mai poate salva ceva din excursia aceasta. Numai ca pentru a ajunge undeva, in Romania, fara sa stii drumul, este foarte dificil cu indicatoarele si cu ciudatele noastre nume ale oraselor :

5) - in

cele din urma ajunge la destinatie, si descopera Minunile Romaniei :

6)

- enervat la culme, se hotaraste sa plece, dar ghinion..prinde un trafic incredibil pe autostrada. Culmea e ca nu erau multe MASINI, ci

Reuseste sa scape din tara noastra? Ce credeti o va mai vizita ?

Argumentul 1: Cultura si civilizatia romaneasca descopera Occidentul in etape diferite, insa comunicarea cu civilizatia occidentala este permanenta, chiar daca influenta curentelor culturale din Europa apuseana se manifesta la noi mai tarziu.

Umanismul si cultura occidentala. Afirmarea si reafirmarea latinitati.

Iluminismul romanesc.

Popularizarea literaturi si a stintelor.

Argumentul 2: Cultura romana moderna incepe prin receptarea modelelor culturale apusene si, concomitent, prin optiunea pentru construirea identitati nationale.

Pasoptismul.

Modernizarea literaturi intre autohtonism si europeism.

10

Romnia ntre Orient i Occident:

De-a lungul dezvoltrii lor culturale, romnii s-au artat preocupai de nelegerea acestei dezvoltri ca fenomen dublu: pe de o parte, expresie a unor trsturi spirituale proprii, pe de alt parte, ca expresie a interaciunii cu alte culturi i a influenelor suportate din partea acelora care au marcat istoria lor. nc de la primele manifestri ale culturii romne, la cronicari, tema condiiei noastre istorice ( n calea tuturor rutilor ) i culturale de grani este prezent. Interogaiile de tip autoreflexiv i dorina de a ti cine suntem intr ntr-o nou etap din momentul istoric al Unirii Principatelor i al constituirii Naiunii Romne Moderne. Reperele pe baza crora s-a construit imaginea de sine a romnilor s-au diversificat, formarea poporului i a limbii, istoria, literatura furniznd banca de date pentru acest demers. Astfel, odat cu problema originilor se contureaz i aceea a influenelor, a relaiilor cu alte culturi i a contribuiei acestora la cultura romn. Ca i problema originilor, cea a influenelor culturale a parcurs diferite momente i a apelat la diferite registre de interpretare: rdcinile noastre culturale au fost plasate n continuitatea Orientului, sau dimpotriv, n cea a Occidentului.

11

... Orient i Occident:

Orient i Occident, sunt doi termeni care devin concepte culturale i identitare odat cu confruntrile ntre civilizaii pe care le deschid marile descoperiri geografice.
De exemplu: Orientul nu este numai adiacent Europei, el este, de asemenea, locul celor mai mari,

mai bogate, mai vechi colonii ale Europei, sursa civilizaiilor i a limbilor ei, concurentul ei cultural i una dintre cele mai profunde i mai recurente imagini a Celuilalt. n plus, Orientul a ajutat la definirea Europei (sau a Vestului) ca fiind contrastul propriei imagini, idei, personaliti, experiene.E. Said
(Orientalism. Concepiile occidentale despre Orient,

Un alt exemplu, ar putea fi reprezentat de emblema teritorial a capitalei, numit micul Paris, prin care, n perioada dintre cele rzboaie mondiale, s-a elaborat imaginea onorant a unei capitale romneti cu model european, Parisul. La captul cellalt al continentului se afl Bizanul, Constantinopolul, Istanbulul de astzi, emblema culturii de contrast, invocat i ea n reprezentrile de sine ale romnilor i proiectat n imaginea unui Bucureti pestri, necoagulat, fr centru. Literatura a produs variantele de hrtie ale acestor spaii, cu rol hotrtor n reprezentrile noastre, cci, de multe ori, Bucuretiul Occidental din scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu, ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Clinescu, scriitori studiai n coal, poate fi mai adevrat dect cel de fiecare zi. Cum adevrat este i cel balcanic, de mahala, din opera lui I.L. Caragiale sau cel al fiului su, Mateiu Caragiale, romanul Craii de Curtea-Veche.

12

Noi si Occidentul..

Noi si Orientul..

13

Noi nine..

14

UMANISMUL SI CULTURA OCCIDENTALA :

Umanismul este miscarea social-culturala inspirata de conceptia ca omul, fiind o fiinta superioara, se poate perfectiona prin cultura si arta. Problema identitii culturale este pus n discuie ncepnd cu secolul al XVIIlea. Cronicarii, crturari umaniti, care fac parte din elita culturala a epocii i care vin n contact cu Occidentul, aduc n prim-plan ideea apartenenei la romanitate.

Argumentele lingvistice, arheologice, etnologice, aduse pe rnd de reprezentanii umanismului romnesc (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu .a.), sunt menite s afirme orgoliul apartenenei la centrul cultural i spiritual al epocii.

15

Afirmarea si reafirmarea latinitatii :

Romanizarea lingvistic, fundamental i decisiv pentru apariia limbii romne, a constat n nvarea limbii latine de ctre populaia autohton. Generalizarea latinei a determinat fenomenul contrar, de regres i de eliminare treptat a limbii materne, traco-daca. Aceast substituie de limbi s-a produs n cadrul unui proces ncet, ndelungat, panic i mai ales necesar. Numai latina putea garanta populaiilor cucerite posibilitatea de comunicare cu reprezentanii imperiului soldai, funcionari publici, coloniti i comerciani. n astfel de condiii, limba latin era elementul de unitate i de coeziune, situat deasupra diversitii sociale, politice, etnice i lingvistice. Argumentat i formulat n variante intuitiv-empirice sau riguros tiinifice, latinitatea limbii romne este o idee fundamental, cu o apariie constant n cultura romneasc medieval i modern.

16

ILUMINISMUL ROMANESC:

In tarile romane, iluminismul se manifesta cu intarziere datorita dominatiei straine si feudalismului autohton; si este de provenienta franceza. Se manifesta original in urmatoarele aspecte: - are caracter militant, social si national, fiind atasat de valorile nationale si chiar locale; - nu este reformist, are caracter moderat; - culturalizarea este foarte puternica.

Se manifesta mai puternic in Transilvania intre 1750-1850, deoarece burghezia era mai dezvoltata in Transilvania si era legata de interesele nationale. Burghezia era nemultumita de lipsa de drepturi sociale si politice ale poporului roman,aspect care duce din 1437, cand se semnase actul care excludea participarea romanilor de la viata social-politica. Si-a gasit expresia cea mai fidela in Scoala Ardeleana care a reprezentat prima scoala de patriotism exemplar a romanilor din Transilvania. Cu un pronuntat caracter iluminist,asa numita directie obsteasca care urmarea emanciparea maselor populare prin cultura,mai ales a taranilor. In acest sens s-au infiintat aproximativ 300 de scoli in limba romana, Gheorghe Sincai fiind initiator si director. 17

POPULARIZAREA CULTURII SI STIINTELOR:

Literatura de popularizare a tiinei (sau tiina popularizat) este un gen literar aflat la grania dintre tiin i literatur. Considerat de criticii literari ca nefiind literatur i ignorat de majoritatea oamenilor de tiin, acest tip de literatur este de o importan covritoare pentru asigurarea unui contact cu tiina publicului larg, n special copiilor. De multe ori literatura de popularizare a tiinei, n special cea adresat copiilor, mbrac forme narative, prezentnd subiectul sub forma unor povestiri cu un caracter umoristic, capabile s atrag i s stimuleze atenia cititorului. Alte ori, literatura de popularizare tiinific se prezint sub forma unui documentar istoric sau sub form de biografie, mbinnd informaiile tiinifice cu cele din viaa descoperitorilor sau cu detalii comice despre modul cum a avut loc descpoperirea. Domeniile tiinifice cele mai reprezentate n crile publicate n romnia au fost chimia, biologia, biochimia i domeniile nrudite cu acestea. O activitate deosebit de prolific au avut Nicolae Cajal n domeniul viruslogiei i Axente Sever Banciu n domeniul chimiei.

18

19

CULTURA ROMANA MODERNA:

Cultura romana moderna incepe prin receptarea modelelor culturale apusene si concomitent prin construirea identitatii nationale. Cultura este un proces de umanizare a naturii, se constituie prin dialog activ cu lumea in urma unei actiuni de individualizare, de personalizare. Accentul se pune pe dimensiunea interioara, pe traire si invatare, pe exercitarea aptitudinilor si energiilor spirituale individuale; autorul actului cultural este individul (creator si receptor de valori). Cultura este rezultatul detasarii omului de natura, avand fata indreptata spre subiect; civilizatia este rezultatul insertiei omului in societate si are fata indreptata spre obiect''. Cultura romaneasca din secolul al XIX-lea si inceputul acestuia poate fi caracterizata ca fiind una "nationala si europeana". Nationala prin tematica, dar indeosebi prin obiective, modalitati de exprimare si originalitate (unicitate), europeana, prin apartenenta la o arie culturala mai larga. Rolul cel mai important in cultura romaneasca a acestei perioade, sufletul ei, l-a constituit literatura. Aici s-au afirmat cele mai importante figuri ale culturii romanesti, oamenii de litere au fost ideologii Romaniei moderne, presa cea mai "tare" au sustinut-o ei, literatura a promovat curentele culturale moderniste europene de la cumpana celor doua secole si a avut cel mai mare impact asupra populatiei. 20

Pasoptismul:

Revoluiei de la 1848. Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar.

Perioada paoptist (1830-1860) este o epoc de afirmare a literaturii naionale, n preajma

Este perioada n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser parcurse de literatura noastr i care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate. Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism) sunt asimilate simultan.

unor comandamente exterioare: mesianism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident i lupta pentru impunerea unui specific naional, contiin civic i patriotic, contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii, o retoric a entuziasmului i a trezirii la aciune.

Paoptismul este o ideologie literar niciodat sintetizat ntr-un program particular i supus

21

Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii structurilor date (n fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistic a lui Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i responsabil, a contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne. Dorul imitaiei s-a

fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. [...] Traducerile ns nu fac o literatur." afirm Koglniceanu n Introducie la Dacia literar, n 1840.

Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge un drum sinuos.
Dup literatura anilor 1825-1830, care abund n adaptri dup autorii strini, n special francezi, e de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i articolul-program Introducie, publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura. Poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin trsturi ale mai multor specii. 22

Modernizarea literaturii:

doctrina porneste de la ideea ca exista un spirit al realului care impune procesul de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana, cunoscut si ca principiul sincronismului.

Modernismul, este un curent literar initiat la noi in 1919 de Eugen Lovinescu, a carui

Ideea de la care porneste Eugen Lovinescu, este aceea ca civilizatiile mai putin dezvoltate sufera influenta binefacatoare a celor avansate, mai intai prin imitatia civilizatiei superioare (Teoria imitatiei emisa de francezul Gabriel Tarde), iar dupa implantare, prin stimularea crearii unui fond literar propriu. De aceea teoria ,,formelor fara fond sustinuta de Titu Maiorescu este acceptata si de Lovinescu, dar acesta considera ca formele pot uneori sa-si creeze fondul. In vederea modernizarii literaturii romane, Eugen Lovinescu traseaza cateva directii noi pe care sa se inscrie operele literare: evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric, tematica operelor literare sa fie inspirata din viata citadina si nu cea rurala, crearea romanului obiectiv si a romanului de analiza psihologica, intelectualizarea prozei si a poeziei (ilustrarea in operele literare a unor idei filozofice profunde), crearea intelectuala, ca personaj al operei literare. Ex.: Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern prin ,,Ion (roman obiectiv) si ,,Padurea spanzuratilor (roman de analiza psihologica). 23

24