PNEUMONIILE Definitie.Inflamatii nesupurative acute sau cronice ale parenchimului (tesutului) pulmonar de cauze diverse. Etiologie.

Dupa agentii determinanti pneumoniile pot fi : -bacteriene ( tipice ) 70%,din care 90% sunt cauzate de pneumococ 10%sunt cauzate de alte bacterii -nebacteriene ( atipice )30%, din care 25% sunt virale 5%sunt de cauze diverse(micotice, alergice, chimice, fizice ). Pneumococul si Klebsiella pneumoniae ( bacilul Friedlander ) produc alterari predominant alveolare ( pneumonie ). Stafilococul,streptococul si Haemophylus influenzae ( bacilul Pleiffer ) produc alterari bronhoalveolare ( bronhopneumonie ). Mycoplasma pneumoniae si celelalte virusuri determina leziuni interstitiale ( pneumopatie interstitiala ). Clasificare.Dupa etiologie,pneumoniile se clasifica in : I.Pneumonii bacteriene (tipice )70% : a)pneumonia pneumococica b)bronhopneumonia II.Pneumonii nebacteriene (atipice )30% : -pneumonii virotice (Mycoplasma pneumoniae, rujeola, gripa, tusea convulsiva,varicela,etc ); -pneumonia rickettsiana ( febra Q ); -pneumonia din ornitoza ( psitacoza ); -pneumonia micotica ( Candida, Aspergillus, Actinomyces ) -pneumonia alergica ( sindrom Loffler ); -pneumonia chimica (oxizi, clor); -pneumonia fizica ( pneumonia de iradiere ). Pneumonia pneumococica Definitie.Inflamatia acuta a alveolelor pulmonare cu localizare lobara sau segmentara. Etiopatogenie.Pneumonia pneumococica reprezinta 90% din totalul pneumoniilor bacteriene.Inflamatie alveolara cu pneumococ pe cale descendenta de la nivelul cailor respiratorii superioare, exacerbata de factorii favorizanti ( frig, umezeala, surmenaj, alcoolism ). Simptome.Clinic, debut brusc prin : -frison intens si prelungit (unic si solemn), urmat de febra ( 39-40 grade Celsius) si junghi toracic submamelonar sau la nivelul focarului pneumonic; -dispnee ( disfunctie respiratorie restrictiva ); -tuse seaca la inceput, iar la 2-3 zile -expectoratie ruginie caracteristica ( datorita hemoglobinei rezultata din degradarea hematiilor la nivelul exudatului alveolar ). La examenul fizic se constata : -facies pneumonic congestie faciala mai intensa de partea pulmonului afectat ( semnul Jacoud ) si herpes labial ( semn caracteristic pentru pneumonia pneumococica ). -sindrom de condensare pulmonara ( vibratii vocale exagerate, matitate, suflu tubar si raluri crepitante in jur ). -puls tahicardic si tendinta la scaderea tensiunii arteriale ( colaps ). Examenul radiologic : opacitate omogena de intensitate subcostala, triunghiulara, cu varful in hil si baza la periferie.Examenul radiologic este util cand pneumonia este situata central si in primele 24-48 de ore de la debut cand la examenul clinic sindromul de condensare pulmonara poate fi absent. Leucocitoza ( 10.000 20.000/mm3 ) cu polinucleoza neutrofila.

Examenul sputei : prezenta pneumococului si a polinuclearelor neutrofile. Diagnostic pozitiv. Se bazeaza pe debutul acut cu febra, frison, junghi toracic, suflu tubar, opacitate triunghiulara si prezenta pneumococului in sputa. Cand nu se poate efectua examen bacteriologic, etiologia pneumococica a pneumoniei este sugerata de : -frison unic -suflu tubar; -imagine radiologica ( lobara sau segmentara) -leucocitoza > 8.000/mm3 -herpes labial -expectoratia caracteristica. Cand 3 sau 4 dintre aceste simptome sunt prezente, etiologia pneumococica a pneumoniei poate fi sustinuta in 90-100% din cazuri. Diagnostic diferential.Pneumonia pneumococica trebuie deosebita de : a)pneumoniile virale. In care debutul se face prin rinofaringita sau traheobronsita acuta, simptomele generale si pulmonare sunt reduse, imaginile radiologice nesistematizate, absenta leucocitozei sau leucopenie, VSH moderat crescut, absenta herpesului si ineficacitatea antibioticelor. b)bronchopneumonie.Stare generala foarte alterata, dispnee si cianoza intensa, focare multiple si mobile la examenul fizic si radiologic, la copii,varstnici si tarati . c)pneumonia cazeoasa. Este rara, antecedente tuberculoase, IDR la tuberculina pozitiva, examen radiologic, bacil Koch in sputa. d)pleurezia serofibrinoasa.In care debutul este insidios, tuse seaca, antecedente si semne de infectie bacilara, sindrom pleural ( matitate, abolirea vibratiilor vocale si a murmurului vesicular, suflu pleuretic ), punctie pleurala pozitiva. e)debutul pneumonic al abcesului pulmonar. Persistenta clinica si radiological la tratament, expectoratie fetida si imagine hidroaerica. f)debutul pneumonic al cancerului bronhopulmonar. Pacient peste 40 de ani, fumator, fara antecedente tuberculoase, cellule neoplazice in sputa, fosfataza alcalina crescuta, examen bronhoscopic caracteristic. g)pneumotoraxul spontan. Durere toracica si dispnee intensa, hipersonoritate, abolirea vibratiilor vocale si a murmurului vesicular, disparitia desenului pulmonar, frecvent antecedente de tuberculoza. h)infarctul pulmonar. Durere toracica intensa, dispnee, sputa hemoptoica, boala tromboembolica. Forme clinice.In afara de forma obisnuita de pneumonie ( cea descrisa anterior) se mai semnaleaza : -forme abortive, usoare, care se vindeca spontan in 2-4 zile, nedepasind stadiul de congestie ( alveolita exudativa ). -forme prelungite, grave, la tarati ( denutriti, diabetici,etilici) -pneumonia copilului se caracterizeaza prin debut atipic, abdominal ( fals abdomen acut ) sau meningeal.Examenul radiologic transeaza diagnosticul. -pneumonia varstnicului, evolueaza cu semne generale si pulmonare discrete, predomina cele de insuficienta cardio-respiratorie si respiratorie acuta. Evolutie. Complicatii. Prognostic.Netratata pneumonia pneumococica evolueaza un numar impar de zile , 7-9-11 zile, vindecandu-se spontan prin aparitia crizei pneumonice ( scaderea febrei, transpiratie si ameliorarea formulei leucocitare), sau aparitia unei complicatii septice locale ( pleurezia si abcesul pulmonar ) si mai rar la distanta ( pericardita si meningita purulenta ).

Alte complicatii care pot sa apara sunt : insuficienta circulatorie periferica, insuficienta cardiaca si insuficienta renala functionala. In prezent, datorita antibioterapiei precoce, tabloul clasic al pneumoniei pneumococice se intalneste rar, evolutia fiind scurtata, complicatiile reduse si prognosticul ameliorat ( mortalitate sub 1% ). Tratament.Cuprinde urmatoarele mijloace : 1.Repaus la pat si dieta hidro-zaharata in perioada febrila.Spitalizare obligatorie in formele severe si complicate de pneumonie. 2.Tratamentul simptomatic : antitermice - Aminofenazona 3x 1 compr./zi analgezice Algocalmin 3 x 1 compr./zi calmante ale tusei Codenal 3 x 1 compr./zi 3.Antibiotice. Penicilina este antibioticul de electie in pneumonia pneumococica. In formele medii ( obisnuite ) de pneumonie se administreaza : Penicilina G 2 4 milioane U./zi, i.m., la 4 6 ore, pe toata durata bolii si 2 3 zile dupa vindecarea acesteia.Cand exista intoleranta la Penicilina sau rezistenta microbiana, se utilizeaza : pacient netarat fara AB anterior pneumococ <40 ani Claritromicina Doxiciclina evaluare la48h ESEC +Amoxicilina >40 ani Amoxicilina evaluare la 48h Amoxicilina+Clavulanat+ Amoxicilina+ +macrolide noi +Clavulanat+ ESEC +macrolide noi +Claritromicina cu AB anterior pneumococ rezistent comorbiditati (boli cronice pulmonare, antibioticoterapie frecventa)

In formele usoare de pneumonie se pune accent pe tratamentul igieno-dietetic si simptomatic, iar antibioticele se dau in doze mici. In formele severe de pneumonie ( hipertoxice, la varstnici, tarati ) se administreaza antibiotice in doze mari si asociate, i.v. 4.Tratamentul complicatiilor pneumoniei : -colapsul : Hemisuccinat de hidrocortizon 100-300mg/zi, perfuzie i.v. in solutie fiziologica sau glucozata 5%; -insuficienta cardiaca : Lanatozid C 0,40mg, 1 2 fiole/zi, i.v.; -insuficienta respiratorie acuta : oxigenoterapie, respiratie mecanica. Bronhopneumonia Definitie. Inflamatia concomitenta a alveolelor si bronsiilor terminale. Atentie ! Tendinta actuala este de a nu se mai face distinctie in pneumonie si bronhopneumonie. In majoritatea cazurilor pneumococul determina focare pulmonare unice , iar celelalte bacterii focare multiple si

tablou clinic diferit, motiv pentru care in ultima situatie se prefera termenul de bronhopneumonie sau pneumonia in focare. Etiopatogenie.Bronhopneumonia este produsa totdeauna de o infectie microbiana mixta ( stafilococ, streptococ, Klebsiella pneumoniae ). Este consecinta exacerbarii florei bacteriene saprofite din caile respiratorii prin actiunea factorilor favorizanti : frig, surmenaj fizic, subalimentatie, boli infecto-contagioase ( gripa, rujeola, tuse convulsiva),aspiratie, intubatie. Afectarea concomitenta a alveolelor si bronsiilor explica tulburarea importanta a hematozei ( dispneea si cianoza ). Simptome.Boala apare mai frecvent la varstele extreme ( copii si varstnici) si tarati, in anotimpul friguros (bronhopneumonie primara) sau dupa o bronsita acuta sau pneumonie ( bronhopneumonie secundara). Clinic se manifesta prin : -febra neregulata si alterarea intensa a starii generale; -cianoza buzelor si extremitatilor; -dispnee cu polipnee si batai ale aripilor nasului; -tuse mucoasa, apoi mucopurulenta. Semne fizice de afectare mixta : bronsica ( raluri sibilante, ronflante, subcrepitante ) si alveolara ( raluri crepitante, diseminate, unilateral si de cele mai multe ori bilateral). Examen radiologic : desen peribronhovascular accentuat, cu imagini micronodulare, macronodulare sau pseudolobare, raspandite neomogen in ambele campuri pulmonare si mobile de la o zi la alta. Hiperleucocitoza cu polinucleoza, VSH crescut. Examen bacteriologic si antibiograma sputei pentru identificarea si sensibilitatea germenilor. Diagnostic pozitiv. Se pune pe baza :-tabloului clinic -examenului radiologic -examen bacteriologic al sputei. Diagnosticul diferential se face cu bronhopneumonia tuberculoasa pe : -antecedente bacilare -absenta leucocitozei -IDR la tuberculina pozitiva -prezenta bacilului Koch in sputa. Forme clinico-etiologice. Bronhopneumonia stafilococica. Focare rotunde de marimi diferite cu imagini hipertransparente , buloase (pneumatocele), favorizate de infectiile cailor respiratorii superioare ( gripa, rujeola) sau stafilococie cutanata recenta; frecvent penicilinorezistenta. Bronhopneumonia streptococica. Opacitati rotunde disseminate in ambii plamani, precedate de o infectie streptococica ( erizipel, septicemie). Bronhopneumonia cu Haemophylus influenzae ( bacilul Pfeiffer).Imagini radiologice identice ca in bronhopneumonia streptococica, mai frecventa la copii, evolutie grava cu complicatii ( laringita obstructiva, meningita ). Bronhopneumonia cu Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander).Focare multiple confluente, mai frecventa la pacientii in varsta , tarati.Apare tendinta la colaps si complicatii septice pleuro-pulmonare. Evolutie.Complicatii.Evolutie neregulata datorita reaparitiei de noi focare bronhopneumonice.Cu tratament, vindecarea se obtine in 7 10 zile. Complicatii septice locale : abces pulmonar,pleurezie purulenta. Complicatii septice la distanta : meningite, artrite. Tratament.In bronhopneumonii se administreaza : 1.Tratamentul igieno-dietetic si simptomatic este asemanator aceluia din pneumonie. 2.Antibiotice in doze mari si asociate, diferit dupa etiologie. In infectiile cu stafilococ, antibiograma este obligatorie, evolutia este grava, neprevizibila, cu abcese.Se incepe tratamentul cu Penicilina (12 24 de milioane U.I./24 ore) si se continua dupa sosirea rezultatului antibiogramei cu antibioticele la care germenul este sensibil : Penicilina, Ampicilina,mai ales Oxacilina ( 3 6g/zi, oral, timp de 10-30 zile), Meticilina ( 4 12 g i.m., 10 30 zile), Kanamicina sulfat ( 1g/zi, in 2 prize la 12 ore, timp de 10-15 zile). In cazurile deosebit de grave se foloseste tripla asociere : Penicilina G+Meticilina( sau Oxacilina )+Kanamicina sulfat.

In infectiile cu pneumococ si streptococ B-hemolitic se administreaza : Penicilina G, Ampicilina, Amoxicilina+Clavulanat, cefalosporina, In infectiile cu Haemophylus, se administreaza timp de 8-10 zile, pe cale orala, Ampicilina ( antibiotic de electie). In infectiile cu Klebsiella pneumoniae, antibiograma este obligatorie, iar evolutia grava, prelungita, frecvent cu aparitia de abcese pulmonare.Se administreaza timp de 10-20 de zile : Kanamicina sulfat ( 1g/zi) sau Gentamicina ( 150-180mg/zi), uneori cefalosporina. !!! In practica, frecvent, nu se poate izola germenul.De aceea tratamentul se incepe cu Penicilina G( 1.600.000-3.200.000 U/zi) sau cu Ampicilina ( 3g/zi). In formele severe se prescrie asocierea :Penicilina +Kanamicina sulfat ( 1g/zi).Daca ameliorarea nu survine in 3-4 zile, tratamentul va fi schimbat. Dupa ce se elimina posibilitatea unei tuberculoze, a unui neoplasm bronsic sau abces toracic, se administreaza asocierea Oxacilina ( 4g/zi)+Gentamicina ( 240 mg/zi).Se mai poate folosi asocierea Meticilina ( 6g/zi) + Kanamicina sulfat( 1g/zi) La varstnici se administreaza de la inceput aceste asocieri : Penicilina G+Kanamicina sulfat, Ampicilina+Gentamicina.Daca nu se obtin rezultate in 4-5 zile, se administreaza asocierea : Oxacilina + Gentamicina. In toate situatiile, durata tratamentului va fi de cel putin 7 zile ( 10-14 zile). Bronhopneumoniile de suprainfectie cu piocianic, forma foarte grava, se trateaza cu Carbenicilina(12g/zi) +Gentamicina ( 24 mg/zi, timp de 7-14 zile). 3.Hemisuccinat de hidrocortizon 100-300 mg/zi, perfuzie i.v. in solutie glucozata 5%, pentru combaterea starii toxice si a colapsului. 4.Oxigenoterapie si respiratie mecanica in insuficienta respiratorie acuta.

Pneumonii nebacteriene Generalitati.Pneumoniile nebacteriene ( atipice ) reprezinta 30% din totalul pneumoniilor acute. Sunt determinate de virusuri sau germeni intermediari intre bacterii si virusuri, precum si de alte cauze ; se caracterizeaza prin infiltratii cu monocite si limfocite ale tesutului interstitial ( pneumonii interstitiale), absenta exudatului intraalveolar, care explica saracia semnelor fizice pulmonare si lipsa de raspuns la antibiotice. Simptome.Pneumoniile atipice, indiferent de etiologie, prezinta simptome comune.Debutul este mai putin brusc decat in pneumoniile bacteriene, prin : -catar constant al cailor respiratorii superioare ( rinofaringita, traheobronsita acuta ); -febra, stare generala moderat alterata, astenie, mialgii si artralgii, absenta herpesului. In perioada de stare : -Semne functionale respiratorii reduse, predominand tusea seaca, iritativa si persistenta; -Semne fizice pulmonare discrete ( raluri bronsice ) si variabile de la o zi la alta; -Examenul radiologic caracteristic : imagine hilifuga, in procent de 70% ( umbre de aspect liniar de la hil spre baze), infiltrate difuze sau rotunde, uni- sau bilaterale, persistente dupa ameliorarea clinica. -Examinari de laborator : leucopenie cu formula sanguina normala, VSH moderat crescut si teste serologice ( determinarea anticorpilor specifici cu titru maxim in saptamana a 2-a) si identificarea agentului patogen prin inocularea spalaturii nazofaringiene la animalul de laborator. Diagnostic pozitiv.Predominanta simptomelor generale asupra celor pulmonare ( functionale si fizice), modificarile radiologice caracteristice, ancheta epidemiologica si reactiile serologice urmarite in dinamica. Diagnostic diferential.Imaginile infiltrative virale vor fi deosebite la tineri de : -infiltratul tuberculos, care se exclude pe antecedente, localizarea apicala, leucocitoza cu limfocitoza, IDR la tuberculina pozitiva si bacilul Koch prezent in sputa. -infiltratul eozinofilic Loffler, pe eozinofilie sanguina si in sputa, prezenta parazitilor la examenul coprologic si evolutie fugace. -neoplasmul bronhopulmonar hiliocentral,in care examenul citologic al sputei si bronhoscopia transeaza diagnosticul.

Evolutie.Complicatii.Prognostic. Pneumoniile atipice au evolutie clinica variabila : 3 5 zile in pneumonia gripala si adenoviroze si 7 14 zile in pneumonia cu Mycoplasma si ornitoza. Cand se produce suprainfectie bacteriana ( pneumonie mixta ), reapare febra, leucocitoza, dispneea si cianoza ( tabloul clinic si radiologic de bronhopneumonie ). Mortalitatea in pneumoniile atipice este sub 1%, cu exceptia ornitozei in care poate ajunge pana la 20% si in pneumoniile gripale suprainfectate cu stafilococ pana la 50%. Forme clinice etiologice. In ordinea frecventei : A . Pneumonii virotice 1.Pneumonia cu Mycoplasma (=pneumopatia atipica primara=PAP) -este cea mai frecventa pneumonie virala la adulti ( 50-80%). -agentul patogen este Mycoplasma pneumoniae (=agent Eaton), intermediar intre bacterii si virusuri. -rezervorul de virus il constituie omul bolnav, mai ales forma traheobronsica. -incubatia este intre 7 si 21 de zile. -apare mai frecvent in zona temperata, iarna si primavara, sub forma de cazuri sporadice sau epidemii in colectivitati ( scoli, santiere, etc). -diagnosticul serologic se pune pe baza reactiei de hemaglutinare la rece, care se pozitiveaza din ziua a 7-a de boala in procent de 50%. 2.Pneumonia gripala -15-30% din pneumoniile virotice. -este determinata mai ales de virusul A, celelalte tipuri (B,C,D) au virulenta mai redusa -rezervorul de infectie il constituie omul bolnav -incubatia este scurta : 1 3 zile. -apare mai ales primavara, sub forma de epidemii. -virusul gripal favorizeaza suprainfectia bacteriana ( pneumonia si bronhopneumonia) , care explica polimorfismul simptomatic si letalitatea crescuta din epidemii. 3.Pneumoniile din febrele eruptive -sunt pneumopatii interstitiale determinate de virusul rujeolei si varicelei, care apar la cateva zile de la instalarea exantemului caracteristic. -aceste pneumonii trebuie diferentiate de bronhopneumoniile bacteriene, care sunt complicatii ale febrelor eruptive in perioada de convalescenta. -pneumoniile din cursul febrelor eruptive nu sunt influentate de antibiotice, acestea administrandu-se pentru prevenirea suprainfectiei bacteriene. 4.Pneumonia adenovirotica -adenovirusurile determina o infectie latenta a tesutului adenolimfatic cu manifestari clinice multiple. -caracteristica este aparitia sub forma de epidemii vara si iarna, in colectivitati scolare sau de adulti tineri, care pe langa tulburarile comune pneumoniilor atipice, prezinta cheratoconjunctivita si tulburari digestive. B . Pneumonia rickettsiana -agentul patogen este Rickettsia burnetti , intermediara intre bacterii si virusuri. -transmiterea se face prin capusa sau laptele si carnea infectata de acestea ( bovine, ovine, caprine ), fiind mai expusi ingrijitorii de animale, lucratorii din abatoare si fabricile din conserve de carne ( zoonoza ). -incubatia este de :10-30 de zile. -boala a fost descrisa pentru prima data in statul Queensland ( Australia), de unde si denumirea acesteia. -tabloul clinic este dominat de febra ( febra Q ) si simptome comune de pneumonie atipica.

C . Pneumonia din ornitoza -agentul patogen este intermediar intre virusuri si rickettsii. -incubatia este de 7-14 zile. -rezervorul de infectie : porumbeii ( ornitoza ), papagalii ( psittacoza ) si pasarile din crescatorii. -simptome comune de pneumonie atipica, cu tulburari digestive si uneori exantem ( diagnostic diferential cu febra tifoida ). Tratamentul pneumoniilor virotice ( in general ) : 1.Izolarea pacientului la domiciliu si a formelor complicate in spitalul de boli infectioase. 2.Tratament igieno-dietetic si simptomatic identic ca in pneumoniile bacteriene. 3.Antibiotice : se recomanda in suprainfectii bacteriene.La copii,varstnici,gravide si imunodeprimati se administreaza antibiotice cu spectru larg ( Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina+Clavulanat,cefalosporine,etc). D . Pneumonia micotica =inflamatia acuta sau cronica bronhopulmonara, datorata dezvoltarii diferitelor specii de fungi, endogene sau exogene ( Candida, Aspergillus, Actinomyces, Blastomyces, Hystoplasma). -la noi in tara micozele pulmonare sunt rare, fiind determinate in majoritatea cazurilor de Candida albicans. -apare ca o consecinta a scaderii rezistentei organismului prin factori diversi(casexie, alcoolism) sau dupa administrarea prelungita si in doze mari de antibiotice per os, care prin distrugerea florei bacteriene saprofite, favorizeaza dezvoltarea fungilor. -manifestarile pulmonare sunt secundare unei stomatite sau faringite micotice si constau in dezvoltarea unei traheobronsite, pneumonii sau bronhopneumonii, in unele cazuri cu tendinta la necroza ( candidoza, aspergiloza). -simptomatologia este necaracteristica. -diagnosticul se pune pe baza : evidentierii miceliilor in sputa si pe bronhoscopie ( mucoasa bronsica cu depozite albe in candidoza sau galbui in actinomicoza). -diagnosticul diferential se face cu : bronsita cronica, bronhopneumoniile bacteriene si tuberculoza pulmonara. Tratamentul consta in admonistrarea de antifungice : -Stamicina ( Mycostatin ) 500.000 U.I., 1-2 drajeurix3/zi, timp de 7-10 zile, p.o.,dupa gravitatea cazului. -Amphotericina B, 150-200 mg/kg corp/zi, injectabil, in doze progresive.Este cel mai activ antifungic, dar cu efecte secundare hematologice si renale. Ambele preparate se administreaza in toate micozele, cu exceptia actinomicozei in care tratamentul consta in Penicilina 10-12 milioane U.I./zi, asociata cu Sulfadiazina 4g/zi. E . Pneumonia alergica =determinari parenchimatoase pulmonare de cauze diverse : infestatii cu paraziti ( ascarizi, taenia, etc), medicamente ( sulfamide, antibiotice), vegetale(polenuri) si in astmul bronsic ( crizele intense si prelungite). -pentru tara noastra are importanta sindromul Loffler. -alveolita exudativa fugace, cu eozinofilie sanguina si pulmonara, produsa de migrarea larvelor de Ascaris lumbricoides. -intereseaza mai mult copiii, datorita parazitozei intestinale mai frecventa la aceasta varsta. -clinic se manifesta prin febra, dispnee si expectoratie. -evolutia este benigna cu disparitia infiltratului pulmonar in 2-3 saptamani. -diagnosticul se pune pe baza :-examen radiologic ( infiltrate unice sau multiple, de marimi diferite ); -eozinofilie sanguina -prezenta eozinofilelor si a larvelor de ascarizi in sputa -oua de paraziti la examenul coprologic. Nu necesita tratament! Eventual : -Hemisuccinat de hidrocortizon in formele cu soc anafilactic. -Tratamentul parazitozei intestinale dupa vindecarea clinica si paraclinica a infiltratului eozinofilic pulmonar.

F . Pneumonia chimica =alveolita edematoasa acuta determinata de inhalarea in cantitati mari a gazelor si pulberilor toxice. Au mai mult caracter profesional, fiind determinate de oxizi de azot, de sulf, clor, fosgen(COCl2), amoniac, oxigen, ozon, produse petroliere. Simptome. Debut prin : iritarea cailor respiratorii superioare, ude o perioada asimptomatica de 48 de ore, apoi tuse iritativa, expectoratie hemoptoica, dispnee, cianoza si febra. Evolutie.Prognostic.In intoxicatia cu clor sau fosgen decesul survine in 2-3 zile prin : insuficienta respiratorie acuta sau edem pulmonar acut toxic. In celelalte intoxicatii vindecarea survine in 1-3 sapt. cu tendinta la supuratii bronhopulmonare. Tratamentul consta in urmatoarele mijloace : -scoaterea din atmosfera toxica; -repaus la pat 2-3 zile -oxigenoterapie ( debit de 8l/ora) la presiunea atmosferica cand respiratia este linistita, si la presiune pozitiva cu masca in edemul pulmonar acut. -antibiotice cu spectru larg pentru prevenirea suprainfectarii bacteriene; -corticoizi ( Prednison 40 mg/zi, timp de 2-3 luni) in formele prelungite, pentru a evita cronicizarea si scleroza pulmonara. G . Pneumonia de iradiere =inflamatia pulmonara dupa radioterapie cu doze mari la nivelul toracelui pentru afectiuni mitotice diverse ( neoplasm de san, cancer bronhopulmonar, limfoame maligne). Simptomele apar in primele 6 saptamani dupa iradiere(precoce) sau la 3-8 luni (tardiv).Se manifesta prin semne necaracteristice : -clinic : dispnee, tuse, expectoratie si febra; -radiologic : opacitati diverse pana la fibrotorax. Evolutia este spre fibroza pulmonara cu disfunctie ventilatorie restrictiva si insuficienta respiratorie cronica. Tratamentul consta in : -oxigenoterapie si ventilatie asistata; -corticosteroizi ( Prednison 40-60 mg/zi, in doze regressive, timp de 3-4 luni); -antibiotice cu spectru larg, pentru prevenirea suprainfectiilor bacteriene.