P. 1
Curs Masini Unelte

Curs Masini Unelte

|Views: 673|Likes:
Published by Romeo Sapunaru

More info:

Published by: Romeo Sapunaru on Nov 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2013

pdf

text

original

MASINI UNELTE

CURS 1 Definirea masinilor unelte In cadrul unui sist de prelucrare STP a carui rol este de a transf semifab S in piesa finita. Funct urm el comp ale acestuia: *scula –care prin contactul nemijlocit cu semifab si prin misc dintre scula si semifab pe traiectoriile sculei, param cin impusi de proc de generare a supr compusa la real piesei finite. *dispoz D- are rol auxiliar in cadrul proc asigurand fixarea, orientarea semifab sau sculelor. *MU- rep el de baza al sist si care real urm fct: -sustinerea tuturor el comp ale sist ; -asigura real misc sculei si semifab pe traiectoriile si param cinem impusi de process de generare si proc de prelucr prin aschiere. Elemente de teorie a generarii suprafetelor. 1.Generarea teretica a sup. D.p.d.v. theoretic o sup poate fi gen prin depl unei curbe in spatiu, curba schimbandu-si sau nu forma in timpul deplasarii sale. In proc de generare teor a sup intervin de regula urm 2 curbe: -curba generatoare este curba care prin deplasarea sa genereaza suprafata; -curba directoare care rep suportul curbei A in timpul deplasarii sau locul geom. Al pct-lor generatoarei sip oz successive ale acestora in timpul deplasarii sale. Curbele D si G pot fi de tipurile: -curbe analitice simple: de tip cerc, dreapta, evolvente -curbe analitice compuse: canelura , profilul cremalierei -curbe complexe(neanalitice): exprimarea lor se realizeaza prin coordonatele pct care le compun (prof complexe ale unor matrite, prof elicei) 2.Generare tehnica a suprafetelor(sau reala) Princ met tehnice de generare a sup prin achiere sunt: a)met prin materializare –care presupune meterializarea curbei pe care urm sa o generam pe muchia aschietoare a sculei si apoi transpunerea acesteia de pe scula pe piesa printro misc relativa intre scula si piesa(scule profilate) Dezavantajul met este ca nu permite realizarea unor sup de marimi mari b)met cinematice: *met denumita ca traiectorie a unui pct materializat in miscare- este cazul preluc sup prin strunjire, caz in care pct k este materializat pe vf sculei careia I se imprima o miscare de tarnslatie II realizanduse astfel curba rectilinie
1

MASINI UNELTE

*met de generare cu infasuratoare a unei curbe materializate in miscare – in acest caz curba este materializata pe muchia aschietoare a unei scule(burghiu, freza) carei I se imprima o misc relative compusa dintr-o misc de rot I in jurul propriei axe si o misc de translatie II in jurul unei traiectorii de o forma oarecare. Infasuratoarea poz successive k1.k2,…..kn ale curbei C in miscarea sa form generatoarea G.

c)curbe real prin comanda dupa program. Met presupune realizarea in prealabil a curbei generatoare G pe o piesa denumita PortProgram (sablon, desen, model, banda magnetic, cartel perforata) de pe care datele sau inf sunt citite cu aj unui elem sesizor cititor, transpuse apoi structurii cinematice a masinii si care imprima apoi sculi Sc si piesei o miscare relativa compusa din I misc de rot a piesei si II misc de deplasare longitudinal a sculei si III misc de depl transversala a sculei care este tocmai miscarea comandata prin PortProgram. Indifferent de sol tehnice adoptate, real curbelor G,D prin aschiere nu se poate face perfect cu prec 100% din urm cauze: -a imperfectiunilor tehnologice de materalizare a pct sau a curbei G sau D pe muchia aschietoare a sculei -anumite fen care sunt specific proc de preluc prin achiere(uzura, crestere temp) -dat unor fen dinamice care sunt spec MU( vibratii) -dat rigiditatii necoresp a sist de fixare a sculei sau semifabricatului.
2

acesta rezulta intotdeauna rotunjit cu o raza de curbura r .MASINI UNELTE CURS 2 Curbe generatoare si directoare reale difera de curbele teoretice dat urm fen ce se prod in proc de generare prin aschiere a suprafeteolr. care este dificil de facut dpdv ethnic si nu este convenabil dpdv al productivitatii prelucrarii. Dat imperf tehnologice in cazul generarii curbelor generatoare sau directoare ca traiectorie a unui pct in miscare. in spec a MU(imp cinematica) Din acest motiv. pct nu poate fi materializat perfect pe vf sculei. aer. pt reducerea abaterilor cauzate de acest fen MU tb sa fie prevazuta cu sol tehnice pt eliminarea sau diminuarea ef acestor fen.rigiditatea necoresp a a elem de sustinere a aculelor sau piesei. -marirea razei r. poate fi eliminate prin alegerea coresp a cuplei de material scula-piesa. -Pt 1-dotaere MU cu sist de compensare a erorilor de prelucrare. care este insa limitata din considerente de constructive a sculei 3 . Pt uzura. ondulatiile rezultate den si generatoare elementare sunt caract prin urm parametrii: raza de curbura r. iar proc tehn de prel tb sa se desfasoare in cond optime pt diminuarea si elim acestor efecte.-dat unor fen care apar in proc de prel prin aschiere: fen de uzura la uchiile aschietoare a sculei. deform termice ale sculei sau semifab. sau printro ungere a zonei de aschiere. 2. pasul S: h~S2/8r Pentru a apropia curba Gr de cea teoretica Gz se impune in gen micsorarea cat mai mult posbil a inaltimei h. Efectele termice sunt diminuate prin racirea corespunzatoare a zonei de lucru cu lichide.-imposibilitati tehnologice de materializare perfecta a curbelor sau punctelor pe vf sau muchiea achietoare a sculelor. ca urmare generatoarea rezultata Gr va diferi de gener teoretica Gz . fen dinamice (vibratii) 3. inaltimea h. 4-imprecizia de real a comp sist tehnologic. analiza rel conduce la urm posibilitati: -mics pasului s. 1. fen termice. amestec de aer-vapori.

2 verticali. Conditia de baza impusa este aceea de a mentine neschimbata poz reciproca dintre elem fixe si monile ale masinii . hidraulice. mat care asigura o rigiditate ridicata la solicitari si care asig o reducere la mat Obs : util otelului conduce la reducerea consumului de metal de cca 3-4 ori fata de cele de fonta. mat care asigura batiului caract fb de amortizare a vibratiilor. In fct de tehnologia de executie pot fi realizate: -in constructive turnata.in gen fonta. -in constructive sudata din otel sol care in unele cazuri nu permite asig unei rigiditati coresp deci nu permite indeplinirea cond de stabilitate dimensionala impusa batiului. In fct destructura de rez. partea de ghidare pt deplasarea elm mobile. sol care este mai economica. Cele mai preferabile sun batiurile din constructive turnata din fonta. Aceasta este structura cea mai rigida si se aplica in gen la MU mari si care real preluc in gen a sup plan. -de tip cadru inchis. Saniile. care are in general forma circulara. montantii. form dintru batiu orizontal si unul vertical. care rep totalitatea componentelor care concur la real misc impuse de procesul de generare a supr prin aschiere. pot fi de urm tipuri: -sub forma de grinda simpla (orizontale). -struct cinematic. montantii care sunt rigidizati la partea superioara printro traversa fixa. care este form dintrun batiu orizontal. mesele. de racier. Instalatiile auxiliare :-inst electrica. Aceasta variant este utilizata la MU mij sau care prelucreaza sup plane. In fct de mat utilizat pot fi real din: -fonta. -otel. m d rectificat) -de tip cadru deschis. den si portal. pneumatic sau combinate. In fct de tipul componentelor MU pot fi: comp mecanice.MASINI UNELTE Sol care se adopta cansta in modificarea muchiei achietore a sculei. denumit montant sau coloana. coloanele. Variant adoptata in gen la masinile mici si mij sau la mas care efectueaza preluc pieselor de revolutie(strung. 4 . Elemente de structura 1-batiul este comp de baza al MU care are rolul de a sustine toate comp acesteia. Un batiu se compune din:partea de fixare pt fixarea elem fixe. de ungere. sist de evacuare a aschiilor. arborii principali. respective realizarea acesteia dupa conturul ab’c’ si nu dupa abc Componenta masinilor unelte Elem de baza: pornind d la def MU -> ca ascestea tb sa aiba in struct urm comp: -elem de struct. electrice. elem care sustin toatecomp sist tehnologic sau MU: batiul.

cu profil rotund (circular). e) cu profil rotund Alegerea unui profil sau a unui ghidaj se face dupa urm criteria: -dupa intensitatea uzului care in gen este cauzata de aschiile sau particulele ce patrund intre supr cuplei de ghidare. circulare. -capacitatea de prelucrare a mom de rasturnare a saniei de ex mom care sunt create de act componentelor fortei de aschiere in plan orizontal. cele mai bune sunt e) -tehnologia de realizare. Cele mai avantajoase sut prof b) plan si coada de randunica. iar cele mai dez sunt a) si c). cu f mixta. Cele mai usoare profile sunt acelea care permit scurgerea pe sup lor a diferitelor particule sau aschii. u profil plan (dreptunghiular). -Pericolul de gripare.b)De profil cu ripi egale sau inegale. c)tip coada randunica.MASINI UNELTE CURS 3 Ghidaje Ghidajele sunt elem de strutura care servesc la sustinerea componentelor monile ale MU carora le imprima traiectoriile de miscare. cu f lichida. pot fi real astfel: -ghidaje realizate in constructii monobloc cu batiul a) -ghidaje aplicate la care imbinarea cu batiul se poate face prin lipire sau fixare cu surub b) 5 . d)cu profil drept.  In fct de tipul traietoriei de deplasare a elem mobile pot fi: retilinii. Ce a mai buna capacitate o are ghidajul e) iar cea mai slaba d) -rezistenta la diferite solicitari. Cele mai avantajoase forme sunt profilele de tip a) iar cele mai dezavantajoase cele de tip b). cele mai usor de realizat dpdv ethnic sunt e) si d) In fct de modul de realizare.  In fct de profilul ghidajului pot fi: triunghiulare. Ghidaje triunghiulare a). cu f de rostogolire.  In fct de tipul frecarii dintre sup de ghidaj dintre sup de contact pot fi: cu frecare uscata.care apare atunci cand lubrifiantul dintre elem cuplei de ghidare se scurge pe sup acestora.

si este crescuta pana la o val care permite deplasarea elem mobil de elem fix si realizarea unei pelicule de ulei de inaltime intre cele doua elem. Un astfel de ghidaj are dispuse intre sup de ghidare ale elem fix si elem mobil de rostogolire de tip role. deci micsorarea uzurii. Acestea se fol in gen pt vit mari cca 10m/min. 6 . Avantajele principale ale utilize acestor ghidaje sunt: reducerea frecarii. o fb calitate a supr obtinanduse prin lacuire. la care presiunea necesara pt fluidul dintre cele 2 sup de ghidare este create printrun sist de pompare. se fol in gen pt viteze mici de deplasare de pana la 1200 mm/min -ghidaje hidrodinamice la care presiunea fluidelor dintre sup de ghidare este real prin insasi miscarea elem mobile. bronzuri) Ghidajele cu frecare lichida(hidraulica) pot fi: -ghidaje hidrostatice. red puterii pt act elem mobile. Dupa realiz acestei pelicule poate sa inceapa deplasarea el mobile de pe elem fix. Supr de ghidare 2 tb sa prezinte caract de rez ridicata la uzura. reducerea puterii necesare actionarii elem mobil. poliamida. bile sau ace.MASINI UNELTE a)implica necesitatea realizarii ansamblului ghidaj-batiu dand un mat cu caracter superioare.B2…. b)batiul este real din mat cu caract inferioare iar ghidajul este realizat dintrun mat cu caratc sup (oteluri. Presiunea fluidului este real prin intermediul unor elemente de reglare a presiunii denumite drosene. Avantaje:-reducerea frecarii. Colivia 3 este suportul ce sustine elem de rodtogolire realiz din table. sunt tratate prin calire pt atingerea duritatii de 40-60 HRe si sunt superfinizate prin lacuire. Ghidaj cu elem de rostogolire. fapt ce conduce la cresterea costurilor ansamblului batiu-ghidaj sau realiz ansamblului dintr-un ghidaj cu caract inf si aplicarea pe sup de ghidare a unor tratamente term care sa conduca la cresterea caract de rez ale sup de ghidare. In acest caz circuitul definit este urmatorul: PDC preia fluidul din rezervorul Rz prin elem de filtrare EF si il trimite in buzunarele B1. Elem de rostogolire sunt realizate din oteluri cu rez ridicate la uzura. practicate pe sup elem mobil. bronz.

menghina) mesele sunt prevazute pe supr de prindere cu canale in T. Forma si dim sunt impuse de tipul si dim mec cinem dispuse in int lor. de tip si dim elem dispuse p sup log. Cond imp pe care tb sa le indeplineasca: -sa fie prev cu supr radiante mai mari . necesitatea mont sist de fixare a sculelor sau pieselor. -de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in interior lor. Principali care servesc la sustinerea elem sist tehn scula sau piesa carora le imprima misc de rot realiz prin dif mec cin. In general executa 1 misc de rotatie si 2 de translatie. La arborii princiapali apar cond: necesitatea montarii in int lor a unor mec diverse . Dim si forma lor sunt imp de urm elem:de tipul si nr de lagare. Sunt elem de structura in int carora sunt dispuse dif mecanisme cinematice(cutii de vit. de regula sunt real in constr tubulara pt a permite trecerea prin int lui a unor semifab de lungimi dif. de tipul lagarelor de alunecare sau rostogolire. Pt prinderea pe sup lor a dif elem component(piede de dim mari sau dif dispositive de prindere a pieselor platou. dim si forma pot fi impuse de tipul si profilul ghidajului de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in int lor. magn. dat caldurii degajate prin lagar prin frecare. transmiterea usoara si rapida a caldurii dezvoltata in int lord at proceselor de frecare dintre mec cinematice. de avans) dif mec pt realizarea unor fct specific prelucrarii. 7 . -de tipul si dim elem dispuse pe sup lor care pot fi dispositive port-scula sau mese pt sustinerea semifabricatului. Se real in 2 variante:in constr turnata fonta. Ele se real fie in constructive turnata din fonta fie in constr sudata din otel. In unele cazuri le intalnim sub denumirea de cutii sau papusi. Sunt executate in constructive turnata din fonta sau sudate din otel. Carcase. sa fie realiz din mat fonoabsorbante sau sa fie captusite cu astfel de mat pt a micsora nivelele de zgomot transmise in afara. sau pt a real o racier/ aprindere curenti de aer. Mesele sunt elem component care au rolul de a sustine semifabricatul in cazul proceselor de aschiere. Arborii :sunt: intermediari-folositi numai pt transmiterea misc in cadrul unor mec cin pt misc de rot.MASINI UNELTE Mase si sanii Saniile sunt elem comp care real deplasarea el sist tehnologic resp scula sau piesa. -de profilul ghidajului. dar in unele cazuri circular. Pot fi de forma circular(platouri) sau dreprunghiulare. in constr sudata otel. de necesitatea prevederii unor capace de vizitare. de nr si tipul mec cin montate. Forma si dimensiunile sunt det de urm elemente: -de tipul misc pe care o real in general rectilinie.

de acoperire mai bun comparative cu rotile cu dinti drepti. la trans mom de act necesare si la reglarea param cinematic.misc prinipala de aschiere-rep misc real pe traiectoria directoare.MASINI UNELTE Curs 4 ROTI DINTATE Sunt elem cin care servesc la transmiterea misc intre axe.misc de avans –prin care se real fie deplasarea sculei fie a piesei pt aducerea de noi straturi de mat in zona de aschiere.. asigura la axul de iesire un mers linistit fara batai si vibratii. STRUCTURA CINEMATICA A MU-este ansamblul de mec care rel misc impusa de proc de prelucrare prin aschiere. avand un . -3. b)Roti conice cu dinti drepti. Obs. roata-melcata. misc rapide de retragere sculei. inclinati sau curbi.Roti baladoare-primesc misc de la ax sau o transmit dar care in plus se pot deplasa in lungul axului.Roti libere pe ax nu primesc si nu transmit misc la ax dara ele se rotesc liber in jurul axului intrucat legatura lor cu axul este real prin int unor lagare. cu parametrul cinematic vit princ de asch care rep component ce a mai mare a vit reale de asch. iar cele cu dinti inclinati sunt fol pt trans misc la axul de iesire. z-nr de dinti ai rotii melcate 20-200 In fct de gradul de lib in rap cu axul pe care sunt montate rotile dintatepot fi: 1. Rap de transfer i=k/z. modif param cinematic. inversarea sensului misc.. Sunt fol atat la scimb dir de misc dar mai ales la modif rap de transmitere cu bacuri relativ importante.misc auxiliare nu intervin in timpul procesului de prelucrare ci in afara acestuia prin care se real dif op auxiliare ca: prinderea si fixarea sculei/semifab. c)Angrenaje melc.. 3. opriri la cota etc.care sunt fol pt schimbarea dir de misc dar si in mec de inversare a sensului . Miscari : -1. In fct de tipul danturii si a formei rotii aceste pot fi: a)roti dintate cilindrice cu dinti drepti inclinati inn V sau W. -2. k-nr de inceputuri al melcului 1-10. 8 . Conditia de productivitate a masinii inpune ca viteza de realizare a misc sa fie mai mare decat vit misc de lucru.Roti dintate fixe pe ax 2. curbi obs Rotile cu dinti drepti sunt fol pt transmiterea misc intre arbori intermediari. Se real pe traiectoria generatoare cu parametrul cinematic denumit vit de avans(Vas au W).

In cazul motoarelor mec de p/o asigura protectia motorului impotriva suprasolicitarii termice sau dinamice la care acesta ar fi supus. 4. lanturi cin de avans de trans c)lanturi cinematice auxiliare-real misc auxiliare.Mecanismele de reglare au rolul de a transforma unica marime de intrare yi sau domeniul relativ de reglare intrun dom mai lar de reglare al marimilor de iesire ye 5. c)alte motoare. lanturi cin de avans de rot. 9 . 2.MASINI UNELTE LANTURI CINEMATICE-sunt ansambluri de mec din structura cin a MU care cancura la realizarea unei singure misc.Mecanismul de transformare are rolul de a transforma misc de pe traiectoria circular pe traiect rectilinie si care este utilizat numai in cazul lant cin de translatie. pneumatic sau manual. 3. in cazul unei frecvente mari de p/o.Mec de actionare au rolul de a introduce in lant cin o misc cu param cin yi denumit marime de intrare.Mecanismele sensului miscarii. b)mot el de current continuu.Mecanismele de pornire/oprire –au rolul de a opri sau proni miscarea la iesire din lantul cin fara oprirea /pornirea mec de act. Actionari hidraulice. de translatie. lanturi de avans. Pt real fct sale un lant cin are in compunere urm grupe princ de mecanisme: 1. Structura lanturilor cinematice. de trans) b)lanturi cin tehnologice-real param cin impusi de proc pe prelucrare prin aschiere a sup(vit princ si de avans): lanturi principale. ………………………………………………sunt combinate in cadrul unui sg lant: -lant inem princ pt misc de rot. Clasificare: in fct de tipul de misc realizate lanturile pot fi: a)lanturi cin generatoare-realizeaza traiectoria misc impuse de proc de generare a sup (de rot.actionarea poate fin de tip electric prin urm tipuri de motoare: a)motoare electrice de current alternative.

Curs 5 LANTURI CIN PRINC Sunt lanturi cin care real misc princ pe traiectoria directoare sau pe una din comp acesteia cu param cin viteza principal de aschiere(la strung misc princ de rotatie) Clasificare  Dupa traiectoria misc cu lanturi cin de rotatie sau lanturi cin princ de translatie. Rolul lantului este de a real miscarea pe traiectoria directoare care poate fi circular sau rectilinie si de a real urm param cin: 1) Vp=πDnos/1000=>n>s=1000Vp/πD(rot/min) 2) Vp=2LNas/1000=Nas=1000Vp/2L (cd/min. electrice.i. Principalele 10 . Se real numai in scopul mariri capacitatii de reglare a LC. combinate. =asoc mixta: serie/paralel. Unde Leste lugimea unei curse. =asco paralela-se real in scopul real unor cond cinematice impuse de anumite proc de generare a sup. -mec de pornire/oprire de tipul cuplajelor mecanice. Lanturile cin princ mecanice Structura de baza-princ grupe de mec din struct unui lant sunt: -mec de actionare care in gen poate fi un motor el de current alternative cu 1-3 trepte de turatie sau un motor de current continuu.MASINI UNELTE Caracteristicile lanturilor cinematice.hidraulice.->unghi de inclinare al elicei filetului. paralel /serie. Se aplica in LC utilizate pt prelucrarea danturii rotilor dintate. marimea de iesire din lantul anterioar sa rep marimea de intrare pt LC urmator. cu rap impus pt mar de iesire.  Dupa misc mecanismului din structura lor: lanturi mecanice. Poate fi real in 2 moduri: cu rap impus pt mar de intrare. Princ caract sunt: Raportul de transfer it=ye/yi=i1i2………… Asocierea LC Pt marirea cap de reglare a LC sau pt real unor cond cin impuse de prelucrarea prin aschire LC se pot se pot ascocia in urm moduri: =asocierea serie-se face prin ascoc mai multor LC a. VT/VA=tg=ct .. Acest tip de ascoc se real atat in scopul cresterii cap de reglare cat si al real unor cond cin. cs/min) Viteza principal de achiere care pt cazul traiect circulare rotatia se calc cu rel 1 lantul tb sa asigure la iesire turatia naschiere D-diametru el actinat(semifab sau scula) In cazul misc de translatie vit este data de rel 2 lantul tb sa asigure la iesire param Nas care rep nr de curse duble sau simple pe minut.

25..MASINI UNELTE tipuri de cuplaje sunt : cuplaje cu ghidare pt transmisii de puteri mari sau cuplaje cu frictiune util in cazul transmisiilor de puteri mici sau in cazul automatizarii misc lantului. Variatori continui cu frictiune a)mec de tip cap rola dpdv constructive dintr-o rola de raza R si un con avand semiunghiul de varf α . 0. 1.. nmin =n0 n1=n0.mec de inversare a sensului utilizate in laturile cin mec sunt mecanisme cu roti dintate.nmax care presupune ca in cadrul unui domeniu de reglare a turatiei cup intre o val min si una max sa se real orice val de turatie sau o infinitate de valori.6. In general in cadrul acestui interval val rel se aleg dintre val sirului de nr reale 0.4. Modif param cin la iesire din mec se real prin deplasarea punctului de contact N dintre rola si con in lungul generatoarei 11 . -mec de reglare a param cinematici in cazul lanturilor principale se poate face in 2 moduri:*reglare continua nmin…….φ. *reglare in trepte care presupune ca in cadru unui domeniu de reglare nmin. -sub forma variatorilor cu lant sau curea .φk=> φ= = . nmax=nk.Aceste mec se real in 2 variante: cu toti dintate baladoare a). cu roti combinate cu cuplaje b).. 1. Aceste trepte sau val ale turatiilor pot fi ordonate intro progresie aritmetica sau o prog geometrica.φ2……. -mec de reglare in trepte. turatia 1<φ<2 se allege in gen ca o val intre 1 si 2 peste aceste limite abtinanduse pierderi de vit sau prod mai mari de 50%. Mec de reglare continuu de tip mechanic se real in urm 2 var : -sub forma variatorilor continuui cu frictiune..6. . n2=n0. rola este apasata usor cu aj unei forte pe care misc de la un element la altu se transmite prin frecare..nmax sa se realizeze numai anumite val denumite trepte.= n0.in cinematic MU se prefer cea geometrica pt prezinta avantaje dppv al reglarii param cin. Mecanismele de reglare util in cinematic MU vd de : -mecanisme de reglare continuu.

instabilitatea param cin la iesire la var ef de aschiere. i= (var liniara) avantaje – constructia sipla iintretinere usoara. Avantaje :rap de reglare este mai mare comparative cu mec cu frictiune putand ajunge pana la R. Domenii de utilizare-in cinematic masinilor ce transmit eforturi de aschiere mici sau care lucreaza cu adancime de aschiere mici(masini de finisare sau superfinisare) CURS 6 MECANISME DE REGLARE CONTINUA CA LANT SAU CUREA Variatorii continui cu lant sau curea sunt form dpdv constructiv din 2 conuri identice dispuse pe axele de intrare/ iesire.MASINI UNELTE conului. Dx1<Dx2=>iR<1.Mec de baza in real mec de reglare in trepte sunt: a)angrenajul la care rap de reglare este dat de rap de nr de dinti de roata conducatoare /roata condusa. Reglarea param cin la iesire se real continuu prin departarea sau apropierea conurilor de pe unul mai mare. instabilitate param cin la iesirea din mec. i= (variatie hiperbolica). Mecanisme de raglare in trepte. b-mec con-rola-con c-rola-roata plana d-mec roata plana-rolaroata plana e-mec con roata oala avantajele acesot mec-cap de reglare mai buna 9-12 dez constructive mai complexa. Dx1/Dx2. dezav intalnit la variatori ce frictiune. Mecanismul poate functiona cu rola cu rola conducatoare si con condus sau invers. Dezavantaje-rep de reglare mic intre 3 si 5. 12 . Legatura dintre cele 2 perechi este real fie prin curele late fie prin lanturi. in cazul util lanturilor sau a unor curele dintate se elimina dezav instabilitatii param cin la variatia efortului de aschiere.

Cond impusa pt functionarea mec este ca el sa util aceiasi curea a carei lungime se calc cu rel L=2A+πDK/2+ πDK’/2=2A+π/2(Dk+Dk’) mec real un nr de trepte de turatie egal cu nr rotilor de curea din bloc de pe axul de intrare/iesire. antrenarea prafului din incarcare.MASINI UNELTE b)transmisia prin curele la care rap de reglare este dat de rap dintre diametrele rotilor dintate. capacitatea de reglare mica. 13 . grad de amortizare ridicat al vibratiilor Dezavantaje:gabarit mare. Domenii de utilizare: in gen in cinematic lanturilor cin princ ale masinilor utilizate pt prelucrari de finisare datorita capac mari deamortizare a vibratiilor care asigura la iesire o misc linistita fara batai/ vibratii. In cinematic MU aceste blocuri au un nr max de 3 roti de curea. dpdv constructive variatorul este form din 2 blocuri de roti de curea dispuse pe axul de intrare/iesire. var util pt real aceluiasi sens al misc axului la iesire. in comb cu alte mec cin carora le mareste rap de reglare a param cin. Legatura intre cele 2 nlocuri este realizata fie prin curele late fie prin curele trapezoidale. -cu ramurile incrucisatoare b var util pt schimbarea sensului la axul de iesire Avantaje –simplitatea constructive.Dk/Dk’ rel turatiei la iesire. instabilitatea param cin la variatia efortului de aschiere. nk=n0. Mec poate fi real in 2 var constructive: -cu curea cu ramurile paralele fig a.

-ecuatia structural a retelei de turatie. dar capac de reglare mica.  Utilizarea pt antrenare a unui ME asincron cu 2 sau 3 trepte de turatie  Util pt transmiterea misc de la motor la axul de intrare in cutia de vit a unui mec de transmitere cu conuri in trepte cu 2 sau 3 trepte. cu 2 axe cu roti combinate cu cuplaje(b). Mec cu 2 axe au o constructi simpla. CURS 7 Cutii de viteze cu 3 axe si mai multe Mecanismul realizeaza 6 trepte de turatii care convine din 2 trepte de turatii realizate intre axul 1 si 2 si din 3 trepte de turstie intre axele 2 si 3. 6=2x3. Se real in 2 variante:-cu 2 axe cu blocuri baladoare (a). 14 .MASINI UNELTE Cutii de viteze cu roti dintate se clasifica astfel: -CV cu 2 axe. CV combinate. 6p=2φx3φ. CV cu 3 sau mai multe axe. 1)cutii viteze cu 2 axe. Ecuatia structural permite realizarea urm etape privind mec cinematic. Marimea capac de regl poate fi real prin sol tehnice:  Combinarea variantei a cu b .

o cutie de vit si o cutie intermediara de legatura. intre aceste mec fiind real printro transmisie prin curele latye.MASINI UNELTE 1)calculul nr de variante posibile: N=(K!)2/e!n!n!.din acest motiv acestea se util in cazul MU care efectueaza prelucrari de serie mare. Bloccurile baladoare nu se amplaseaza pe axele de intrare sau iesire intrucat dat mom de inertie mari poate duce la deformarea elastic sau ruperea acestora. k-rep nr de factori ai ac structural . 1-ajuta la proiectare. N=6!/2=36/2=18. Cutii de viteze cu intermediareeste form din 2 mec cinematice. Transmisia prin curele ce leaga mec are rol si de a amortize vibratiile generate in cutia de vit asigurand transmiterea la axul de iesire a unei miscari linistite fara vibratii. Cutia de vit poate fi una cu roti baladoare cu 3 sau mai multe axe prin iar cutia intermediara poate fi un mec in gen cu 2 axe prin care se poate realize multiplicarea nr de trepte al cutiei de vit sau poate fi un variator continuu de turatii care sa permita reglarea continua a turatiilor intre 2 trepte ale acestora. Nr de roti max commune al unui bloc balador nu poate depasi val 3 sau f rar 4. 8=2x3x3. N-nr de variante constructive posibile ale cutiei de viteze. Aceste mec se util in cinematic MU pt prelucrari de finisare-strung de finisare sau masini de rectificat. Trasarea diagramei retelei de turatii. Cutii de vit combinate cu roti de schimb. e. 15 . Regula de calcul a nr de turatii. Blocurile baladoare se amplaseaza fie pe acelas ax fie pe axe imediat apropiate pt a exista pos manevrarii lar de la unsg mecanism. Alegerea variantei optime constructive a cutiei de vit se face pe baza urm criterii: I. II. Nr treptelor de turatii in cazul mec cu roti baladoare este dat de produsul dintre nr de roti ale blocurilor baladoare component. N=4/0!=4. Dezavantaj –timp schimbare mare.2-ajuta la exploatare Cutiile de viteze combinate-rezulta din combinarea mai multor mec cin fie in scopul cresterii capacitatii fie in scopul real unor cond impuse prin procesele de prelucrare prin aschiere. n .n –nr de factori asemenea ai ec structurale. III.

Rap de transmitere Pz*z=it(mm). cu surub scurt si piulita lunga. Cond de prelucrare prin aschiere este ca vit misc de aschiere sa se mentina ct pe durata prelucrarii. Se real in 2 var: I-fara autoinversarea sensului misc (pinion cremaliera. it=ps(mn)-rap de transmitere este pasul ye=yi. analiza variatiei vitezei capatului bilelei conduce la urm concluzii: variatia vit pe ambele curese este aceeasi fapt care in cazul util la prel prin aschiere cand pe o cursa se real cit active sau de lucru iar pe cealalta se real miscarea de retragere sau auxiliara acst mec este neproductiv. Utilizarea celor 2 mec se face in urm cond:-mec pinion-cremaliera se va util in cazul lui Vas mari dar in cazul unor miscari in care nu se impune o precizie ridicata. durb-piulita.ps=ns. Mecanismul transmite miscarea de rot a pinionului cu turatia np intro misc de translatie a cremalierei cu vit Vas de aschiere. Lp<<l 16 . Masura impusa in acest caz este ca intotdeauna lung sup prelucrate sa fie mai mica decat lungimea cursei. acest mec se real in 2 variante: cu surub lung si pilita scurta. Mec pinion cremaliera este real din piulita p caract prin nr de dinti z si care executa o miscare de rot cu turatia n psi cremaliera Cr caract prin pasul danturii pz si care este solidara cu elem mobil EM. Pe durata unei curse de lucru vit variaza intre val 0 la capetele cursei si o val maxima la mijlocul cursei. Mec surub-piulita se utilizeaza atunci cand se impuge o coordonare principal a miscarilor si cand vit de aschiere sunt mici.MASINI UNELTE Mecanisme de transformare a misc de rotatie in translatie. Din analiza rezulta ca intotdeauna vit real de mec pinion-cremalierava fi mai mare de z ori decat cea real de mec surub-piulita. Cond de productivitate impunand ca vit sa fie mai mare decat cea a misc de lucru. cama tachet).ps. II mecanisme cu autoinversare-biela manivelaeste real din manivela o Ace executa o miscare de roatie cu vit unghiului ω si biela AB al carei capat este solidar cu o piatra de culisa k ce se deplaseaza rectiliniu intre C si D pe distanta l. Vas=np*pz*z.ip vas=yi.

Dezavantaje –instabilitatea param cin la variatia efortului de aschiere. Ye=yi. EA-elementul actionat.MASINI UNELTE Curs 8 LANTURI CINEMATICE PRINCIPALE HIDRAULICE In fct de tipul traiectoriei de miscare aceste lanturi pot fi: 1)lanturi cin hidraulice pt miscarea de rotatie. Alte component ce se regasesc in structura LCH sunt :aparatul de distributie.Vp/Qp=Qp/s In cazul motoarelor hidrostatice liniare cu tija bilateral actiunea celor doua camera ale cilindrului sunt egale.im= no. ap de reglaj a presiunii. reglarea debitului acesteia se real prin mod exentritatii rotorului. ap de filtrare. In acest caz turatia la iesire este det cu ecuatia.(se ut la pompe cu roti dintate sau pompe cu surub) 2)utilizarea pompelor cu debit variabil de tipul:cu pistonase axiale sau radiale. ambele de acelasi tipcu pistonase sau cu palete. eliminarea unor defecte care sunt specific LC mecanice.ip. in cazul celor cu tija unilateral S1≠S2. In cazul pompei cu debit variabil. Rz-rezervor.etc.it=>Vas=no.Qp/no. Rel de calcul al vit de aschiere. 1)Ele se real in var variatiilor continue hidraulice care sunt formate dintro grupa debitoare Pdφ si un vector hydraulic rotativ MTR. avand pos autoreducerii ciclurilor. Sectiunea fiind ct => Vas=f(Qp)=>reglarea Vas in cazul lanturilor cin hidraulice se face in general numai prin reglarea debitului pompei. Din acest pct de vedere sunt 2 posibilitati: 1)In cazul utilizarii pompelor cu debit ct pt reglarea debitului este necesara inchiderea in structura lantului un aparat H de reglare care se numeste droser. caz in care reglarea debitului se reliz prin modificarea excentritatii rotorului. Lanturi cin pt misc rectilinie. Vp-vit de deplasare a pistonului. 2)lanturi cinematice hidraulice pt misc de translatie. Avantajele utilizarii lanturilor hidraulice pt misc rectilinie : simplitatea constructive. S1=S2=S. PDC-pompa cu debit ct MHL-motor hydraulic liniar cu tija bilateral. 17 . sau cu palete.

latime. prin intrmediul unui resort (Ru) sau prin reglarea fluxului de current la motorul Mec prin intermediul resortului Rø. frezare circular sau rectificare rotunda. Pt reglarea economica a tens generatorul de cc este combinat cu o alta mas el excitatrice(E) Reglarea param cin la iesire paoate fi real : prin reglarea tens furnizate de generatorul Gcc.  Viteza de avans W=s/t(mm/min) caract vit de avans in cazul op de frezare/ rectificare plana. Principiul avansului il rep una din dim ascheirii: lungime.Zs(mm/rot) Sz-avans pe dinte. pret de cost ridicat (ai utilizarea lor este justificata dpdv economic numai pt anumite utilaje mari-strung carusel sau unele masini de rabotat plan longitudinal ) CURS 9 Lantul cinematic de avans. 18 . gaurire. Miscarea de avans poate fi realizata pe traiectorii rectilinii sau pe traiectorii circulare-avans circular. Acest parametru caract misc de avans pt: strunjire. sau grosime. stabiliatea param cin la iesire.este un ansamblu de mecanisme care real pe traiectoria generatoare miscarea de avans care rep de fapt miscarea de aducere in zona de aschiere a unor noi straturi de material. o capacitate de reglare buna(cca 30-40) Dezavantaje –gabarit mare. posib inversarii usoare a sensului. Avantaje :posibilitatea reglarii continue a turatie. Este format din uramatoarele masini: -MEA-mot el asincron care introduce in lant turati de intrare no Gcc-generator de current continuu actionat de mot MAsi care form tensiunea cant-UG pt alimentarea motorului de cc Mcc care form la iesire o turatie nx reglabila continue. Param cinematic care caract misc de avans sunt:  Avansul S=Sz.MASINI UNELTE Lanturi cinematice principale electrice-se real un gen in variante agregatelor de masini el denumite aggregate Ward-Lenard. Zs-nr de dinti ai sculei.

 Mec de pornire/oprire si inversarea sensului cu aceleasi fct ca cele de la lanturile cin principale. mij. In fct de tipul mec component lanturile cin de avans pot fi: lanturi mecanice.  Mec de siguranta-stift de forfecare sau cu roti cazatoare. hidraulice. util in gen in cazul MU mici sau in cazul real unor cond cinematice cand este nec reglarea celor 2 lanturi.  Mec de transformare –mec fara autoinversarea a sensului(surub-piulita)  Mec de reglare-pot fi pt reglare in trepte sau continua  Mec pt reglare in trepte pot fi de tipul transmisiilor prin conuri in trepte sau de tipul cutiilor de vit cu roti dintate sau pot fi mec specifice de reg a avansului. Lanturi cineematice de avans mecanice. combinate.MASINI UNELTE Structura Mecanismele de actionare MA Actionarea lanturilor cinem de avans poate fi realizata in urm moduri:  Manual –prin intermediul rotii de mana in aceasta act este obligatory la orice lant de avans  Actionare independent prin motoare electrice.  Mec de p/o care au aceleasi fct si sunt aceleasi tipuri cu cele de la lantul princ respectiv cu gheare sau frictiune fata de care se deosebesc prin faptul ca au dim mai mici intrucat transmit puteri mai mici. 19 .  Mec de reglare MR(cutia de avansuri) poate real reglarea continua sau in trepte a param cin.  Actionare de la lantul cinematic principal.  Mec de transfer al misc de rot in translatie MT care este present numai in cazul lant de avans rectiliniu. electrice.*misc de avans intermitenta/periodica-misc este real pt anumite dist.acest tip de actionare este util in cazul MU mari. Acest mec are rolul de a proteja celelalte mec cinematice ale lantului si in special mec de transformare impotriva unor suprasarcini c ear duce la distrugerea lor. pneumatic.  Mec de inversare a sensului.  Mec de cuplare C care in poz 1 permite real avansului automat iar in poz 2 permite real avansului manual.  Mec de fractionare(mec cu chlichet sau cruce de malta. In acst caz mec de reg MR este cuplat cu un mec de fractionareb a misc Mk(regleaza peridicitatea)  Mecanismul de siguranta Ms are rolul de a intrerupe misc de avans in cazul depasirii unui effort d aschiere max admisibil. In gen la avans ef sunt mai mici. cama-tachet).  Mec de reglare-reglarea param cin ai misc de avans poate fi real in urm 2 moduri :*misc de avans continua caz in care mec de reglare MR are rolul de a real un rep de reglare iw.

 Mec de reglare continua :variatorul de frictiune si a variatorilor cu lant sau curea cu acelesi caract constructive si functionale ale mec principale. Aceste mec realizeaza in gen 4 trepte de turatii in comb cu alte mec le multiplica de 4 ori nr de trepte de turatii. Legatura fiecarei roti de pe blocul liber cu axul II se real cu aj unei pene mobile care poate fi deplasata in dreptul fiecarei roti al blocului. cap de reglare redusa pt care se util in comb cu alte mec cin. In gen mec este real cu 4 perechi mai rar 6. Avantaj –constructie compacta. 20 . Mec realizeaza un nr de trepte de turatii egal cu nr rotilor ce compun trenul fix si care este de max 9 f rar 12. miscarea de basculare/ rotire II prin care roata libera zi este adusa in angrenare cu roata trenului fix. Mecanismul real un nr de trepte de turatii egal cu ne perechilor de roti fixe resp libere. cu roti dispuse in meandru.. Dejavantaje:cap de reglare mica pt care este util in comb cu alte mec cin.zi/z=nozk/z Avantajele principale ale mec sunt : constructive compacta si dim mici.zk dispus pe axul de intrare I si ocarcasa basculanta CB in care se afla dispusa roata baladoare z si roata libera z1 carcasa dispusa de axul de iesire 2. rigiditate slaba a axului de iesire dat cadranului de banda practicat de acesta. Carcasa basculanta poate executa 2 miscari :o miscare de deplasare in lungul axului II prin care rotiile dintate ale carcasei basculante pot fi aduse aduse in dreptul fiecarei roti ai trenului x.zk/zi.MASINI UNELTE Comparative cu mec utilizat in lanturile cin princ aceste mec prez particularitatile:mec cin component au dim mai mici intrucat transmit puteri mai mici.  Mec de reglare specific NORTON-este real dpdv constructive dintr-un bloc sau tren de roti fixe z1…. Turatia la iesire nk=n0. Turatia la iesire: nk=nozk/zk’. pot fi de 2 tipuri: cu roti baladoare. uzura intensive a danturii rotiilor pt ca se afla in angrenare permanenta. Cutiile de mutiplicare-real in gen un nr redus de trepte de turatii si care utilizate in comb cu alte mec cin. Dejavantaj:nr mic de trepte de turatie. pos realizarii unui nr relative mare de trepte cu un nr min de roti dintate. dat deschiderii practicate in carcasa mec pt a apermite real misc carcasei basculante in mecanism pot patrunde impuritati sau aschii sau pot avea loc scurgeri de ulei din mecanism.  Mec pana-mobila-este real dintr-un bloc de roti fixe z1…zk dispuse pe axul de intrare si un bloc de roti libere pe ax dispuse pe axul de iesire II. angrenajele sunt in nr mai mare pt ca mec de reglare real un nr mai mare de trepte de vit.

VT/VA=tg=ct. aceste lanturi util ca motoare hidrostatice cu tija unilateral pt real de vit dif pe cele 2 sensuri de misc. rotund etc. in cazul misc rectilinii saunt combinate ce mec de transf mecanice. hiperboidale. pasul filetului care rep dist dintre 2 elice consecutive ale unui filet cu mai multe inceputuri. Generatoarea este materializata prin muchia generatoare a piesei………este transpusa pe piesa de prelucrare. -orice variatie a uneia dintre cele 2 vit ducand la modificarea rap deci la variatia unghiuli B si de aici la variatia pasului filetului. Lanturile cin de avans electrice se real in 2 var: in variant agregatelor cu arcpt masini el . Pf pasul filetului. Dupa forma filetele pot fi: cu profil triunghiular. conice.constant cu surub mai putin cu roti dintate. CURS 10 LANTURI CINEMATICE DE FILETARE Filet-sup elicoidala generate de unul din urm corpuri: cilindrice. Acelasi procedeu poate fi aplicat si in cazul unor roti dintate cu dinti elicoidali. k-nr de inceputuri. util mot el liniare-nu mia este nec util mec de transf a misc de rot in translatie. Lanturile hidraulice-prezinta particularitatiile camp cu lanturile cin princ: utilizeaza in structura numai pompe cu …. mot cu tija bilateral-se real aceleasi vit pe cele 2 sensuri de miscare. 21 .MASINI UNELTE MECANISME DE TRANSF A MISC DE ROT IN TRANSLATIE Mec surub-piulita. caz in care generatoarea se face prin elemente cinematice de conducere a MU. Prima variant este util la MU mari.prezinta aceleasi part ca si cele de la lanturile cin princ. trapezoidal. Relatia intre p elicei si p filetului: PE=K. Met cinematic de generare prin aschiere care consta din combinarea unei miscari de rotatie cu vit tangential VT cu o misc de translatie cu vit VA cu conditia ca rap celor doua viteze sa fie egal cu tgB sis a fie ct. Dupa nr de inceputuri nr sup elicoidale generate pe aceals corp: un inceput. Metoda de generare a sup elicoidale si a filetelor 1. Metoda de generare prin materializare. Parametrii principali care caract filetul sunt: pasul elice care rep dist intre 2 spire consecutive ale aceleiasi elice masurata pe generatoare. 2. dreptunghiular. a doua la MU mici. pinion-cremaliera. cama-tachet.Pf. unde B este unghiul de inclinare a elicei filetului. Analiza acestei rel duce la urm concluzii:-rap dintre vit celor 2 miscari tb sa fie riguros ct. Din acst motiv sa se immpune ca lantul cinematic de filetare sa fie in primul rand un lant cinematic rigid de tip mechanic. patrat. cu 2 sau mai multe incpeuturi.

Datele cunoscute sunt urmatoarele:PE. b)lantul pt misc de rot este actionat de la L pt misc de translatie. iR=AR/BR.BR-> nr de dinti a I rotilor de schimb. CF=1.b. mec de de reglare cu roti de schimb (AB) care poate sa fie de sine statator sau combinat cu alte mecanisme de reglare. Psc-pas conducator al masinii. Lantul cin de filetare tr sa fie un LC inchis format de regula prin legarea in paralel a unui lc cu misc de rotatie cu lc cu misc de translatie. Pe/Psc=AR/BR. Aceasta structura este actionata in cazul frezarii. AR. In practica se procedeaza in felul urmator: 1 din cele 2 viteze se allege = cu vit de aschiere iar cealalta se adopta prin calcul.Psc. Valorile celor 2 vit pot fi oarecare cu cond respectarii val raportului.MASINI UNELTE Pt realizarea cond cinematice se impune ca cele 2 lanturi cinematice sa fie legate intre ele printro leg rigida realizata in paralel.AR. mec de tip surub-piulita cu pasul surubului pe Fsc.c. Reglarea lanturilor cinematice de filetare. CF-constanta lc de filetare. Mecanismele specific ale acestor lanturi: mec de inversare a sensului utilizat in vederea real filetelor de stanga sau dreapta. Legatura dintre cele 2 lc tb sa fie o leg rigida. Exista 2 tipuri de structure de LC de filetare: in fct de modul in care se realizeaza actionarea acestora a)LC pt misc de translatie de la lantul pt misc este act de la L de misc de rotatie. In toate cazurile ec PE/PSC=CF. Etapele calculului: 22 . Pe baza acestei relatii se va det montajul rotiilor de schimb.poate fi real prin urm 3 tipuri de mec: cu roti de schimb. Structura lanturilor cinematice de filetare. Mec de reg a lantuluicin tr sa asigure urm cond de generare a filetului: la o rotatie complete a semifabricatului scula ca tb sa se deplaseze pe o dist PE(paul elicei).BR. formate prin comb mec cu roti de schimb si a cutiilor de avansuri cu mec cinematice specific cutii de filete specific.iR de reglare a unui lant cin. iR-rap de reglare a mec de reg a.

MASINI UNELTE 1. Structura principalele grupe sunt:-meccde act caz in care in cazul act manual este in gen o roata de mana(act manuala). Cutiile de filetare specific-sunt utilizate numai in cazul mesiniilor unelte care real operatia de filetare. 2.  Dupa tipul traiectoriei:rectilinie.4/N (mm). mec de p/o care poate fi de 2 tipuri:cuplajelor cu act manuala. Aceste misc pot fi:misc de deplasare rapida. In cazul in care nr de dinti nu satisfac aceste egalitati se reface calculul si se stabilesc elte nr de dinti ale rotilor de schimb pana cand cond va fi satisfacuta. op de oprire etc. Relatia de transfer a pasilor din dif sist in sist metric sunt urm: filete exprimate in toli p=25. N-nr de pasi de toli. Se introduce in ec va PE. operatii de reglare a param cin sau de inversare a sensului misc.π. verif motajului A+B>C+20. In urma calculului poate rezulta un montaj form din urm var 3. diametrul Pitch (pas diametral) p=25. mec de inversare a sensului care este de tipul celor util la lc pt misc 23 .p/o in cazul in care lantul este prevazut cu motoare el de act cu cond ca frecventa nr de p/o sa nu fie mare. alimentarii cu semifabricate. misc necesare avansarii.4. hydraulic. Fractia (rap pasilor) se apmlifica/ simplifica convenabil ai la numerator si numitor sa se obt vale gale cu nr de dinti ale rotilor de schimb din dotarea masinii. Clasificare:  Dupa tipul misc sau op executate. pneumatic. cond impusa de masura-de reg sist metric. nr de zecimale sa fie approximate prin fractii. cond princ impusa acestor misc este ca aceste sa fie real in gen vit misc cu scopul reducerii timpilor auxiliary.  Dupa tipul mec component:mechanic. electrice sau comb. C+D>B+20.Psc. in cazul act automate poate fi un motor electric. CURS 12 lanturi cinematice auxiliare-sunt lanturile care executa misc auxiliare pest misc din afara proc de prelucrare dar care sunt supuse la necesitatea deforarii in cond optime a proc de prelucrare. cu act automata la masini de dim mari si la cele cu comanda program. MECANISM DE TIP RUMPH. filetul modul p=m.π/DP(mm).  Dupa modul de act:cu act manuala la masini cu dim mici. circulara. poate fi o sursa de act hidraulica sau de act mare pneumatic. de current alternative.

semi. Lv-lung max de prindere intre varfuri. revolve. dupa gradul de universalitate al prelucrariilormas universal.sania portcuţit. Caracteristici de baza ale strungului Dp-diametru max de prelucrare deasupra batiului. 8 . dupa marime mici. 4 . specializate sau mas special. dupa marime mici(pana la 200mm-pt mecanica fina).gaurit.strunguri.mari. util in cazul lc auxiliare pt misc de translatie: surub-piulita. special. rabotat. Elemente constructive. frezat. CURS 13 CONSTRUCTIA. automate. dupa particularitatile constructive nr de arbori principali. automate. Strunguri normale.batiu. 6 . carusel. 9 . dupa part constructive si functionale strunguri normale. STRUNGURI-sunt MU la care generarea sup se real prin comb misc princ de rotatie al semifabricatului cu misc de avans rectiliniu pe dir longitudinal sau transversal executat de scula. cama-tachet. Calsificare :dupa gradul de universalitate: universal. specializate sau mas special. semiautomate. superfinisat. 7 . Clasificare :dupa tipul comenzii normala sau cu program numeric. 2 . rectificat.păpuşa fixă (conţine Cv). 1 . dupa tipul batiuluio.sunt strunguri caract prin poz orizontala a arborelui principal si printrun grad inalt de universalitate a prelucrarilor. 5 .păpuşa mobilă. proz arborelul princ. supa part constructive: dupa poz axului princ. mari si grele(1000-3000mm) Organizare constructive. 3 . masini de . realizeaza misc impuse de proc de prel prin aschiere. Da-diam alezajului arborelui principal.mij. mijlocie(200-800/100mm).sania transversală. dupa nr arb princ. tipul batiului.suportul portcuţit. grele.MASINI UNELTE de lucru. dupa gradul de automatizare neautomata. Clasificare:dupa tipul op de prelucrare.cutia căruciorului.sania longitudinală. specializate. dupa gradul de automatizare cu comanda manuala sau program .cutia de avansuri şi filete. dupa tipul comenzii: manuala sau program. mortezat. pinion-cremaliera. EXPLOATAREA SI CINEMATICA PRINC TIPURI DE MU MU-este masina de lucru care in cadrul proc tehn de prelucrare indeplineste functiile:sustine toate comp sist tehn. mec de transfer a misc de rot in transl. SNDbxLv 24 .

misc de rotire a placii rotitoare pt inclinarea sculei in vederea prel sup conice. 2.nmax(rot/min)turatia avans principal.misc de pozitionare pe dir longitudinal a sculei in rap cu semifab.misc de deplasare longitudinal a binonului util pt real fortei mec fixarii semifab de lungimi mari). 6.smax(min/rot) dom de reglare a avansurilor. Misc de rotire a dispoz de prindere a sculei pt aducerea unei scule in poz de lucru.3. 25 . Pi(kw) putere instalata. Misc de deplasare pe dir transversal a papusii mobile util in cazul prel sup conice piese de lung mari. 8.MASINI UNELTE Parametrii cinematic: nmin….misc de pozitionare pe dist long a papusii mobile.misc princ de rot a semifabricatului. 7. Misc de avans transversal a sculei). smin…. Misc realizate de masina:misc de lucru(1. Lxlxh(mm) dim de gabarit. misc auxiliare(4. 9.misc de avans longitudinal a sculei. 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->