Tu, hrana si planeta

Pana n anul 2010, populatia pamantului va creste cu 36%, sau cu 1,9 miliarde de oameni.Dezvoltarea recenta a metodelor agricole a dus la cresterea productiei de cereale si de leguminoase la hectar - dar nu n suficienta masura ca sa tina pasul cu cresterea populatiei.n ultimii 10 ani, productia mondiala de cereale pe cap de locuitor a scazut cu 12%, de la 317 kg pentru o persoana la 303 kg pentru o persoana.n acelasi timp, rezervele mondiale de cereale au scazut, de la o cantitate suficienta pentru a hrani populatia globului timp de 87 de zile pana la una suficienta doar pentru 62 de zile.Aceste cifre lasa prea putine sperante ca productia ar putea fi crescuta asa nct sa asigure necesarul de hrana al unui numar att de mare de oameni, rezultat din explozia populationala asteptata. Din nefericire, pana acum, o mare parte din cresterea recoltelor a fost folosita pentru a hrani animalele din ferme, datorita cererii tot mai mari de carne rosie.Metodele actuale de producere a carnii nu numai ca scad cantitatea de hrana disponibila direct pentru consumul uman, dar si primejduiesc mediul ambiant prin: *Accentuarea eroziunii solului prin pasunatul excesiv *Taierea padurilor tropicale pentru cresterea vitelor *Contaminarea surselor de apa cu reziduuri fecale de la fermele de ngrasarea vitelor *Tratarea cu ngrasaminte a unor suprafete de teren de 10 ori mai mari pentru cresterea de animale dect pentru obtinerea de proteine vegetale.(Nitratii din ngrasaminte contamineaza apa).

Cum se risipesc resursele planetei

Transformarea cerealelor si leguminoaselor n proteine animale presupune pierderi enorme de proteine, energie si resurse naturale.De exemplu, sunt necesare 16 kg de proteine vegetale pentru a obtine 1 kg de proteine animale (n carne de vita). Facand o medie a diferitelor tipuri de carne folosita n alimentatie, s-a constatat ca sunt necesare 7 kg de proteine vegetale pentru a produce 1 kg de proteine animale.Daca cele 7 kg de proteine vegetale ar fi consumate direct, ele ar putea hrani 140 de oameni timp de o zi.Data nsa ca hrana animalelor, ele sunt transformate ntr-un kilogram de proteina din carne, care poate hrani doar 20 de persoane timp de o zi. Exista o solutie: ntruct este improbabil ca recoltele la hectar sa poata creste suficient pentru a tine pasul cu cresterea exploziva a populatiei lumii, singura cale prin care putem preveni foametea este sa folosim n cel mai eficient mod hrana vegetala.Comisia OMS pentru Sanatate si Mediu recomanda trecerea de la o dieta bazata pe carne la una bazata pe vegetale, cu accentul pe cereale integrale si leguminoase Cum se pot exploata la maximum resursele alimentare al planetei Fasolea soia furnizeaza cu 50% mai multe calorii si cu 60% mai multe proteine dect carnea de vita, precum si cantitati mai mari din multe alte substante nutritive, inclusiv peste 150 de flavonoizi, dintre care s-a constatat ca multi au efect protector fata de cancer.Combinatia dintre cereale si leguminoase are o calitate proteica similara cu cea a carnii si, pe ansamblu, o valoare nutritiva superioara celei a carnii. Valoare nutritiva mai mare la acelasi pret Multi oameni cred n mod gresit despre carne ca este mai ieftina si mai hranitoare decat alimentele vegetale.Dar, de pe fiecare hectar de sol fertil, un fermier poate obtine de 10

ori mai multe leguminoase decat carne.Desi economiile de productie se reflecta, n general, doar n mica masura n pretul de vnzare catre consumator, nlocuirea carnii cu leguminoase va va ajuta sa economisiti bani. Tabelul de pe pagina urmatoare compara substantele nutritive furnizate de 2 kg de fasole uscata cu cele ale unei jumatati de kilogram de carne macra de vita, ambele avand aproximativ acelasi pret.Tabelul rezuma si riscurile de mbolnavire pe care le presupune alimentatia bogata n carne. Este evident ca fasolea (ca de altfel toate leguminoasele) ofera mai mult dect carnea, pentru aceeasi suma de bani.n plus, ele protejeaza mediul si favorizeaza pastrarea unei bune stari de sanatate. Protejati resursele de apa Doar 2,6% din apa planetei este potrivita pentru consumul animal si uman.Este nevoie de 15 ori mai multa apa pentru a obtine un kilogram de proteina cereala.Cresterea vitelor n ferme zootehnice duce la poluarea surselor de apa din regiune. Iata care este mecanismul: Comparatie a substantelor nutritive din fasole si din carne macra de vita, pentru aceeasi suma de bani cheltuita FASOLE - 2 KG Proteine= 163,8 g Calorii=2736 CARNE - 1/2 KG Riscuri de mbolnvire pentru carne Cancer

Proteine= 115 g Calorii = 1429 Nu contine glucide Glucide complexe=514 g complexe(0 g) Colesterol absent(0 mg) Bogat n colesterol(435 mg) Bogat n grsimi totale (105 Grsimi totale reduse(10,4 g) g) Grsimi saturate reduse(2,18 Bogat n grsimi saturate g) (41,1g) Multe fibre vegetale(228 g) Nu contine fibre vegetale (0g) 135,6 ori mai mult mangan 72 ori mai mult acid folic 24 ori mai mult 11,7mcg mai mult vit.B12 tiamin(vit.B1) 19,2 ori mai mult calciu 2,2 ori mai mult zinc 14,6 ori mai mult cupru 2 ori mai mult seleniu 14,6 ori mai mult magneziu 1,4 ori mai multe proteine Fierul hemic este mai bine 10 ori mai multe portii asimilat 8,6 ori mai mult potasiu 5,2 ori mai mult acid pantotenic 4,6 ori mai mult fosfor 4,2 ori mai mult fier 4 ori mai mult niacin 0,6 ori mai mult vit.B6

Cancer de colon

Diabet Boli cardiace

Boli renale

Pentru a reduce costurile, o parte din hrana administrata vitelor de ferma este formata dintr-un amestec de snge, oase macinate, pene si resturi de peste.Acest amestec este adesea amestecat cu salmonele, camilobacter, precum si alte microorganisme care cauzeaza diaree si alte boli.Aceste bacterii trec apoi n materiile fecale eliminate de aceste vite si ajung pe sol, scurgndu-se apoi n sursele de apa.Aproximativ 45% din rurile folosite pentru irigatii sunt contaminate cu bacili coliformi fecali n concentratii de 1000 per 100 ml de apa sau mai mult, iar 15% au peste 10000 bacili per 100 ml. CONSERVATI SOLUL Vitele joaca un rol important n desertificarea globala (reducerea productivitatii solului). Pasunatul excesiv face ca solul dezgolit sa devina impermeabil la apa de ploaie. Apa se scurge si duce cu ea pretiosul strat fertil al solului, ceea ce produce rempadurirea si cresterea ierbii, iar aceasta duce la accentuarea desertificarii si eroziunii. Cum se pot recupera macar o parte dintre cele peste 1000 de milioane de hectare de teren fertil care s-au pierdut pe plan mondial, din 1950 ? *Cultivand culturi pentru hrana oamenilor, nu a animalelor *Plantand copaci pe terenurile despadurite *Reducand numarul copacilor taiati *Reducand eroziunea solului *Prevenind pasunatul excesiv al vitelor *Limitand cresterea vitelor n functie de terenul disponibil n afara celui necesar culturilor pentru consumul uman. EVITATI ALIMENTELE ALTERATE Carnea de peste, de vita, de pui si alte alimente de origine animala sunt foarte perisabile. Alterarea si bolile transmise prin aceste alimente sunt foarte raspndite n tarile n care refrigerarea si combustibilul pentru congelarea ori pentru uscarea carnii proaspete sunt greu accesibile. Desi condimentele puternice pot masca gustul carnii alterate, ele nu ucid si bacteriile periculoase. Cerealele si leguminoasele pot fi depozitate si transformate cu un risc de alterare si de contaminare bacteriana mult mai mic. EVITATI ALIMENTELE CONTAMINATE Anual, milioane de persoane se mbolnavesc de boli tranmise prin produse alimentare de origine animala. Carnea de pasare. Salmonella contamineaza 60-100% din carnea de pasare.n S.U.A., aproape 500.000 de mbolnaviri si peste 4000 de decese sunt asociate consumului de carne si produse din carne de pasare.Acestea sunt mai multe decese dect cele provocate de fumatul pasiv. Carnea de peste si de alte animale marine. Molustele si crustaceele sunt o cauza majora de hepatita A si de toxi-infectii alimentare. Carnea de porc. Aproximativ 1 milion de oameni se infecteaza cu trichinella, anual, pe plan mondial, prin consumul de carne de porc contaminata. Potrivit concluziilor unui comitet de experti ai O.M.S., producerea de alimente de origine animala care sa nu fie contaminate cu germeni patogeni nu este remarcabila.n tarile n care venitul este scazut, aceste boli transmise prin alimente pot atinge proportii catastrofice si pot avea consecinte economice si sociale cu bataie foarte lunga. Consumatorii de alimente de origine vegetala au un risc mult mai mic de infectare. EVITATI RISCURILE DE MBOLNAVIRE PE CARE LE ADUCE CONSUMUL DE CARNE Majoritatea alimentelor de origine animala sunt bogate n grasimi saturate si colesterol, care

sunt factori de risc cunoscuti pentru bolile de inima si pentru cancerele de prostata, de sn si de colon. De asemenea, acestia sunt factori care contribuie la aparitia diabetului si obezitatii si se banuieste ca sunt implicati si n aparitia altor boli. Consumul de carne de cinci ori pe saptamna creste riscul de: -Cardiopatie ischemica de 3 ori -Cancer de colon de 2,5 ori -Boli renale -Deces prematur de 4 ori -Cancer de prostata de 2,6 ori Carnea gatita la cuptor contine substante cancerigene puternice.Consumatorii de carne pot ingera ntre 10 si 20 de ori mai multe reziduri de pesticide si ierbicide dect vegetarienii, din cauza ca grasimea animala depoziteaza aceste substante chimice.Consumul de carne poate duce la obezitatze si creste astfel aparitia uneia dintre numeroasele boli asociate cu obezitatea. Specialistii n nutritie din majoritatea tarilor recomanda reducerea consumului de carne. Daca tendinta actuala de nlocuirea pinii integrale cu carnea va continua, se vor nregistra cresterii ale cancerului, bolilor de inima si obezitatii, practic, n toate tarile lumii. Cea mai eficienta cale de a micsora impactul acestor boli cronice care ucid cei mai multi oameni este stoparea acestei tendinte prin nlocuirea carnii de vita, de porc si de pasare cu pine si cu alte produse din cereale integrale, leguminoase, zarzavaturi si fructe proaspete. BUCURATI-VA DE SANATATE Bucurati-va de sanatate si longevitate consumand alimente de origine vegetala. Cresterea consumului de leguminoase si cereale va duce la: -Normalizarea greutatii corporale -Ameliorarea si prevenirea constipatiei -Reducerea riscului de aparitie a hemoroizilor -Prevenirea apendicitei -Prevenirea diverticulozei -Reducerea riscului de cancer de colon -Normalizarea nivelului glucozei sangvine -Scaderea nivelului colesterolului din snge -Mentinerea sub control a diabetului -Cresterea consumului de substante nutritive esentiale Numeroase studii stiintifice au aratat ca dietele bogate n cereale si leguminoase, n fructe proaspete si verdeturi au un efect protector fata de bolile de inima, cancer si diabet. Se considera ca alimentele de origine vegetala au proprietati preventive si chiar curative, n unele cazuri. Cea mai sigura cale de a te asigura ca ai cea mai buna dieta este sa folosesti piramida alimentatiei vegetariene drept ghid pentru alcatuirea meniului fiecarei zile.