PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

Desi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire), cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. Cresterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. Puietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la 35 C- cat e normal, la aproximativ 30 C. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. 70% la 80-85%. Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. Coloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire) poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. Coloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Nu este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina) sau fumagilina (Fumidil B) sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. Puietul moare abia in stadiul capacit. Miceliul care inconjoara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "Puietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om), de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. Factorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

Reducerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor .Sa se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat. etc. nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare. . . Dupa Dr.Crearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos. .in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine. cu repetare la 3-4 zile. Alte masuri de prevenire : .Folosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati.datorita fermentatiei . 40 cm . Ograda (1986). Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala. ventilatia deficitara. in partea opusa urdinisului. un procent mare de apa in hrana. Se interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar.Schimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp. Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze. doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca.Sa se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine . pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 2-3 mm grosime sub podisor. Varul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup. . un numar prea mare de rame in cuib.Desfiintarea coloniilor besmetice . plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic. . cu limitarea cresterii lor . .aparitiei mucegaiurilor. Cand varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat. distantarea scandurelelor de podisor. Masurile de combatere a micozelor. in cazul aparitiei lor in stupina sunt : . . de neadaptare a coloniei la mediu. . marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave . etc) . .Mentinerea coloniilor de albine in stare activa . 5 % din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte. se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri . implicit nu va fi capacit. acestia se vor ridica deasupra solului la cca.Cresterea dirijata a trantorilor.Mentinerea in stare uscata a impachetajului . impulsionand ponta matcii .mare din interiorul stupului. aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins . Largirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine .Introduceti primavara sub rame. . Identificarea acestor . . 50 -60 g). determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori.Reducerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup .zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup. Acesta nu va fi prelucrat.Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului.Restrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie .nu in ultimul rand. . timp de 2-3 saptamani este benefica din mai multe motive : . da impresia unui mic cules. dezinfectat si uscat . cu matci provenite din familii rezistente la micoze . . In podisor.Transvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat. O simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 100 -120 g pe albine si pe faguri prin pudrare. creand conditii . Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : .

Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. nou iesita din celule primavara. 3. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie . Interpretare : Daca dupa 24 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului.Se examineaza fagurele dupa 24 si 48 de ore de la introducere.Portiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii .Se recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului . De obicei in stup este o singura matca. astfel incat cele selectionate aveau cate 11. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.colonii se face prin testarea capacitatii de curatire. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Utilizand acest test. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.6 faguri cu miere. indepartand in doua zile 80 % din puietul mort prin congelare. acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Coloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine. abdomenul foarte dezvoltat.7 faguri cu puiet si 13. matca depune din ce in ce mai multe oua. 4. o greutate de aprox. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. 2. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Dupa ce albinele fac zborul de curatire. fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere. respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului. Puterea coloniilor a fost imbunatatita. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. de pastoral si de recoltare a mierii. pana la 40000-80000 in vara. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca.4 faguri din fiecare. Pe masura ce timpul se incalzeste. Holm (1985) a reusit sa selectioneze in stupine din Danemarca matci rezistente la puiet varos. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Concluzii : Pentru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ. in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate 8. capul globulos si o greutate de 200 mg. albinele lucratoare si trantorii. cu albina tanara. Pe la sfarsitul lui februarie. avand corpul mai lung(20-25 mm). ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului. Matca : Este singura femela fecundata din stup. capul mic. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. au o lungime de 15-17 mm. Au talia mai mica(12-14 mm). in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de 70 %. care se poate identifica astfel : 1. aripi ce depasesc abdomenul. osciland de la 10000 in perioada de iarna.Se asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere . In numar de cateva sute.

ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. septembrie si octombrie. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. picioare produc caldura necesara. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. mai cu seama la sfarsitul lunii august. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Matca este hranita puternic. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. traiesc pana in primavara urmatoare. asigurand cresterea noilor larve. Generatiile de albine iesite toamna. In toamna la aparitia primelor nopti reci. acest roi contine mai multe matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. Catre sfarsitul lunii iulie. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. larva . Albinele construiesc botci de roire. Cand se intampla asta. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox.). depune peste 2000 de oua/zi. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. insotite de multi trantori parasind stupul. in care matca depune oua la interval de cateva zile. iar in cel inactiv 6-8 luni. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi.3 sau chiar 4.inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. nici in perioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. putand hrani 2. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. In familia de baza. nimfa. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. ventilatie insuficienta etc. in sezonul activ traind 35-40 zile. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. oul sta vertical in celula. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. la 8 zile de la capacirea primei botci. iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. abdomen. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. trantorii fiind alungati din stup. are loc prima roire. Catre sfarsitul celei de a treia . iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. puterea familiei se micsoreaza treptat. matca micsorand ponta. Daca familia ramane in frigurile roitului. apar frigurile roirii. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. matca cu o parte din albinele tinere. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele.

la trantor difera si oul. atunci polenul este hrana proteica(painea). Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. . functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.4 mm si adancimea de 10-12 mm . Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . Intre a 18 si a 21a zi de viata. si anume intre a 6-a si a 12-a zi. nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. in care matca depune oua. botci de roire.nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 Trantorii : Provin din oua nefecundate. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.zi. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura.prenimfa. La aceasta. albinele doici depun in celula laptisor de matca. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. aerisesc stupul. albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. amestecata cu polen.5 mm si adancimea de 11-12 mm . cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. albinele hranesc puietul. produs de glandele lor salivare. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. cu capul spre deschiderea ei. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. In primele zile. ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. spre sfarsitul celei de-a treia zi. depoziteaza nectarul. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. Tot in acest timp. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. albinele pazesc intrarea in stup. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. Cand albinele se pregatesc de roire. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Activitatea. celule de trantor cu diametrul de 6. miere si apa. preseaza polenul si curata stupul. Intre a 3-a si a 13 zi. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.

Cresterea numarului de familii se face in timp. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii. In alte tari ale lumii. asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. Care tip de stup este cel mai bun? In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama „dadant” (435*162mm). Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. Pe timp de vara sunt aproximativ 1000 de trantori in stup. Construiti voi insiva macar un stup. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii.in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu . Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. care insa este foarte mare. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Este usor de lucrat cu o familie buna. echipamente si lazi. 2.Sfaturi Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Inca din iarna comandati noile familii. Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. deoarece usureaza mult munca apicultorului. Daca nu. 1. Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. Faceti-va palnurile din timp. Trantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Incepeti cum trebuie. pe masura ce se acumuleaza experienta.000 de membrii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. Vara o familie de albine are pana la 75.

deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. podisul despartitor. atunci sunteti norocos. De ce echipament am nevoie pentru inceput? Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU. in vederea transportului. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud. blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate în perioada de iarnă la filialele judeţene ale A. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. rama de ventilatie. trei corpuri. rama hranitor cu hranitorul interior. mai aveti nevoie de . 7. tijele de fixare. 4. Din ce se contruieste un stup? Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine.126 metri cubi sau 126 de litri. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. 3. capacul telescopic. acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. podisorul propriu-zis.N.A în colaborare cu A. fiecare avand cate 10 rame. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? Nu neaparat.A.rama. sud-est sau sud-vest. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru incepatori. Imi vor deranja albinele vecinii? Exista mari sanse. 8. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare. Totusi. 6. dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. la nivelul pamantului. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. 9. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati.C. 5.C. in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun. asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata. asta daca nu deranjati vecinii. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti. Pentru fixarea partilor componente ale stupului. Cursul dureaza cam 3-4 luni.

cu ajutorul periei sau al izgonitorului. se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. se lasa la . Purtativa calm cu albinele. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a . 12. lada de lucru. dalta apicola. Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. extractorul. cutit de decapacit. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca. scaun apicol. 11. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Desi nu este dovedit stiintific. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile? Da. perie apicola. 15. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. suport de rame. 14. cleste apicol. si strecuratoarea pentru filtrat mierea. Ma vor intepa albinele? Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor. 10. 12. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. Totusi.atirat si apoi se pune in borcane. Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. desi acest lucru nu este neaparat necesar. Apoi se ia rama. ridicatorul de rame.un afumator. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine? Nu. veninul de albine are proprietati curative. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame. Care tip de albina este cel mai buna? Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica. 13. Calendar Apicol Primavara apicola In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna? Da.

se poate realiza extractia mierii. In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Vara apicola Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Albinele au nevoie de spatiu larg. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse. Nu va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor). Este ceva normal de vreme . altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa adaugi un nou etaj. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere.preveni diverse boli.

Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor. nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine. Ai grija cand colectezi mierea. Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala. 2. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul verii. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor. Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc. Toamna apicola . 3. 4. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. Activitati de facut pe timp de vara la stup: 1. 5.ce se apropie sezonul friguros. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup.

Fara ea vor pieri. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Activitati de facut toamna: 1. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Pana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. larvele pe de alta parte pot avea si opt zile. daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. ai grija sa te uiti la oua nu la larve. 3. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. iar pentru albine opt zile e mult. resursele de polen se imputineaza si ele. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti.cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stup. Albinele tale au nevoie de multe hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele pentru iarna. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului este destul de ridicata. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca. Fii atent la furtisag in aceasta perioada. stand la caldura in mijlocul ghemului. 4. 2. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Ventilati stupii cum trebuie. Albinele se vor raci si vor muri.Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se ridica. apoi intalneste suprafata rece a cutiei. Dupa luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul. este o diferenta intre ele. Aceasta este o problema foarte mare. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. Preventiv trateaza-le cu varachet. ele strangadu-se in ghem pentru iarna. Iarna apicola Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare. temperatura in interiorul ghemului este una destul . se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine.ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie.

Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. intr-o zi calduta. Asigura-te ca albinele au destula mancare. Doar uita-te sub capac. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii.Da exista diferite familii/ specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 . Dar tine minte. Nu scoate afara nici o rama. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului.Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine 6. 6.studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. 3.in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. torace si abdomen) Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine. odata inceputa hranirea artificiala. Uita-te daca mai sunt albine. Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen. repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. 5. La sfarsitul iernii. . Activitati de facut iarna: 1. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. 4. 2. este cazul sa incepi hranirea urgent. Nu este un fenomen anormal. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. apa sau propolis. Unele albine parasesc supul iarna si mor.de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. nectar. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. Curata. fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. 1 si 2 .

asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa. deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte. regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp. fac curatenie. regina le ucide pe celelalte posibile rivale. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. 7. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. care traiesc in comunitati bine organizate. pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. dar nu depun oua. Totusi trantorii nu sunt complet inutili. si 9. Ea ajunge strangatoare de hrana. pentru curatirea antenelor. Pe masura ce acestea ies. ea emite unele sunete. care este intotdeauna cea mai puternica. fiind astfel usor de recunoscut. are grija de oua si de larvele coloniei. Albine raman in viata pe perioada iernii.Ele il obtin din rasina copacilor. America.sunt peste tot in Asia.aproximativ 100000 11 si 12. pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. se lupta cu matca. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. In lunile primaverii. Ele au grija de tineret. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala.000 de specii de albine. de la cele sociale. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup. Australia si Noua Zeelanda 10. aducand la cuib polen si nectar. acum circa 100 de milioane de ani! Pe pamant traiesc aproximativ 15. Unele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si . pazesc intrarea in stup. trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului). Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut. 8. albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume. aduc hrana si hranesc larvele. atunci cand au aparut si primele flori. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele. alcatuite din trei caste: regina (numita si matca). construiesc si repara cuibul. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi. cum sunt cele africane si cele sud-americane. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi. la altele extrem de periculoase. care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Africa. dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. albinele lucratoare o ingrijesc. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie . Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic. traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Ele ar putea muri din cauza frigului. ceara si alte substante folositoare. Aceste vietati harnice. Dintre toate insectele. Regina este mama tuturor albinelor. aerisesc stupul batand repede din aripi. sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere. iar in final ramane una singura. Europa.Sf.

Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara. Ei nu se pot apara de acestea. ele folosesc un fel de limbaj. le anunta astfel pe celelalte albine din stup. De aceea. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Odata cu terminarea culesurilor de vara.totusi facand parte dintr-un intreg. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine.fiecare dotata cu utilitatile ei. cuibul se impacheteaza si . In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Cand culesul inceteaza. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. favorizand polenizarea florilor.nectar. La aparitia unui cules principal. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. o rotire in forma cifrei opt. apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. Sa trecem la descrieri concrete .familiile ajung la dezvoltarea maxima. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. cu cei goi de la extremitati. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. ea emite si niste sunete. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. Pentru aceasta. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In acest timp. atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Ele sunt utile si pentru om. verticali cu magazine si multietajati. care sunt auzite de suratele ei. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Odata cu venirea timpului frumos. In luna iunie. fagurii neacoperiti de albine se scot. exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. Toamna. De exemplu. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. care ii omoara. ei sunt vanati de albinele lucratoare. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. caci nu pot intepa. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. In acesti faguri. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura.

Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. In toamna dupa ce culesurile au incetat. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). Daca vrem sa inmultim familia de albine. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. In orice caz daca l-ati ales. De aceea . Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. traduse in importante sporuri de productie. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. goi. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Din familia de baza. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. 2-3 faguri claditi. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate.se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. recoltati din familiile de baza. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. alti 2-3 faguri cu miere.

largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. Cand familiile au matci tinere si prolifice. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Se fac restrangeri de cuib. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei.intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. de calitate superioara. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). deasupra fundurilor). stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin.cel mai tarziu .I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. cu puiet fagurii din corpul de sus. Odata cu venirea timpului racoros. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp.etc. inainte de inflorirea salcamului sau . Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. care-in anii favorabili . Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. populatii numeroase. impachetari. treptat. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. din cauza multimii albinelor.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Acesta se aseaza deasupra cuibului. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). matca este nevoita . Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. succesul este asigurat. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet.

Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. activitatea de ouat pe acesti faguri. in continuare. nu sarind peste etape ! . intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".sa-si desfasoare. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. fiecare alege ce i se potriveste mai bine. In privinta tehnicilor de intretinere. La pregatirea familiei pentru iarna. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra.