PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

Desi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire), cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. Cresterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. Puietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la 35 C- cat e normal, la aproximativ 30 C. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. 70% la 80-85%. Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. Coloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire) poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. Coloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Nu este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina) sau fumagilina (Fumidil B) sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. Puietul moare abia in stadiul capacit. Miceliul care inconjoara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "Puietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om), de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. Factorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

impulsionand ponta matcii . acestia se vor ridica deasupra solului la cca. . Identificarea acestor . . in partea opusa urdinisului.Introduceti primavara sub rame.Sa se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine . un procent mare de apa in hrana.Mentinerea coloniilor de albine in stare activa . . doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca.Restrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie . . .Mentinerea in stare uscata a impachetajului . timp de 2-3 saptamani este benefica din mai multe motive : . Ograda (1986).nu in ultimul rand. de neadaptare a coloniei la mediu.Reducerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor . pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 2-3 mm grosime sub podisor.Folosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati. in cazul aparitiei lor in stupina sunt : . un numar prea mare de rame in cuib. creand conditii . Masurile de combatere a micozelor. marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave . implicit nu va fi capacit. In podisor.Desfiintarea coloniilor besmetice . determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori. 50 -60 g). . Cand varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat.Transvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat. cu limitarea cresterii lor . .zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup. 40 cm . 5 % din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte. cu matci provenite din familii rezistente la micoze .Schimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp. . . nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare. . Varul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup.Reducerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup . O simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 100 -120 g pe albine si pe faguri prin pudrare. dezinfectat si uscat .Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului. ventilatia deficitara. etc) .Cresterea dirijata a trantorilor. Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala.aparitiei mucegaiurilor. Dupa Dr. Alte masuri de prevenire : . aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins .in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine.Sa se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat. plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic.mare din interiorul stupului. Se interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar. cu repetare la 3-4 zile. Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : . Acesta nu va fi prelucrat. . Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze.Crearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos. Largirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine . . da impresia unui mic cules.datorita fermentatiei . etc. . distantarea scandurelelor de podisor. se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri .

Holm (1985) a reusit sa selectioneze in stupine din Danemarca matci rezistente la puiet varos. abdomenul foarte dezvoltat. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. osciland de la 10000 in perioada de iarna. capul mic. respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului.Se recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului . in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de 70 %. Matca : Este singura femela fecundata din stup. indepartand in doua zile 80 % din puietul mort prin congelare. Pe la sfarsitul lui februarie. capul globulos si o greutate de 200 mg. o greutate de aprox. astfel incat cele selectionate aveau cate 11. fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. care se poate identifica astfel : 1. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. 2. apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere.Portiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii .Se examineaza fagurele dupa 24 si 48 de ore de la introducere.6 faguri cu miere. Puterea coloniilor a fost imbunatatita. In numar de cateva sute. de pastoral si de recoltare a mierii.7 faguri cu puiet si 13. ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. Dupa ce albinele fac zborul de curatire. Pe masura ce timpul se incalzeste. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.4 faguri din fiecare. avand corpul mai lung(20-25 mm). albinele lucratoare si trantorii. acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. De obicei in stup este o singura matca. matca depune din ce in ce mai multe oua. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.colonii se face prin testarea capacitatii de curatire. 3. fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. Au talia mai mica(12-14 mm). aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate 8. aripi ce depasesc abdomenul. Concluzii : Pentru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca. au o lungime de 15-17 mm. matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Se asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere . 4. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. Utilizand acest test. Interpretare : Daca dupa 24 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului. nou iesita din celule primavara. pana la 40000-80000 in vara. cu albina tanara. Coloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie . albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.

ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. in care matca depune oua la interval de cateva zile. puterea familiei se micsoreaza treptat. iar in cel inactiv 6-8 luni. Cand se intampla asta. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. asigurand cresterea noilor larve. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. insotite de multi trantori parasind stupul. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. ventilatie insuficienta etc. in sezonul activ traind 35-40 zile. are loc prima roire. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. matca micsorand ponta. oul sta vertical in celula. iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. apar frigurile roirii. nimfa. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. trantorii fiind alungati din stup. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. Daca familia ramane in frigurile roitului. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. In toamna la aparitia primelor nopti reci. nici in perioadele cele mai geroase.). iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. matca cu o parte din albinele tinere.3 sau chiar 4. abdomen. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite toamna. traiesc pana in primavara urmatoare. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. septembrie si octombrie.inlocuita. larva . Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. In familia de baza. mai cu seama la sfarsitul lunii august. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Catre sfarsitul lunii iulie. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. depune peste 2000 de oua/zi. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. iese intaia matca tanara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. acest roi contine mai multe matci tinere. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. la 8 zile de la capacirea primei botci. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). picioare produc caldura necesara. putand hrani 2. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Matca este hranita puternic. Catre sfarsitul celei de a treia . Albinele construiesc botci de roire. o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.

Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde.5 mm si adancimea de 11-12 mm . Intre a 18 si a 21a zi de viata. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.prenimfa. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.zi. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup. Tot in acest timp. cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. spre sfarsitul celei de-a treia zi. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. produs de glandele lor salivare. la trantor difera si oul. albinele pazesc intrarea in stup. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. in care matca depune oua. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. albinele doici depun in celula laptisor de matca. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. depoziteaza nectarul. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In primele zile.nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 Trantorii : Provin din oua nefecundate. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. celule de trantor cu diametrul de 6. aerisesc stupul. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. miere si apa. . Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. La aceasta. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul .4 mm si adancimea de 10-12 mm . ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. preseaza polenul si curata stupul. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. cu capul spre deschiderea ei. Activitatea. amestecata cu polen. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. botci de roire. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. si anume intre a 6-a si a 12-a zi. atunci polenul este hrana proteica(painea). Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. Intre a 3-a si a 13 zi. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. Cand albinele se pregatesc de roire. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. albinele hranesc puietul.

Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. Pe timp de vara sunt aproximativ 1000 de trantori in stup. 1. care insa este foarte mare. deoarece usureaza mult munca apicultorului. Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. Daca nu. Care tip de stup este cel mai bun? In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama „dadant” (435*162mm).in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu . Inca din iarna comandati noile familii. pe masura ce se acumuleaza experienta. echipamente si lazi.Sfaturi Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Construiti voi insiva macar un stup. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii. In alte tari ale lumii. Este usor de lucrat cu o familie buna. Trantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. Faceti-va palnurile din timp. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Incepeti cum trebuie. Vara o familie de albine are pana la 75. Cresterea numarului de familii se face in timp. Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON.000 de membrii. si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat. 2. Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame.

Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0. 4. dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati.126 metri cubi sau 126 de litri. 6. atunci sunteti norocos. De ce echipament am nevoie pentru inceput? Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru incepatori. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare. 7. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate în perioada de iarnă la filialele judeţene ale A. Totusi. totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti. tijele de fixare. asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun. acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului.N. rama de ventilatie. Imi vor deranja albinele vecinii? Exista mari sanse. Din ce se contruieste un stup? Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata.A. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului.C. podisul despartitor. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. la nivelul pamantului. deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum. fiecare avand cate 10 rame.A în colaborare cu A. in vederea transportului. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? Nu neaparat. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru.rama. 9. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. Cursul dureaza cam 3-4 luni. deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. capacul telescopic. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. podisorul propriu-zis. 5. Pentru fixarea partilor componente ale stupului. rama hranitor cu hranitorul interior. blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. trei corpuri. 3. 8. sud-est sau sud-vest. asta daca nu deranjati vecinii.C. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. mai aveti nevoie de .

Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Care tip de albina este cel mai buna? Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine? Nu. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna? Da. nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. lada de lucru. scaun apicol. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. dalta apicola. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Ma vor intepa albinele? Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. si strecuratoarea pentru filtrat mierea. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. cleste apicol. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. desi acest lucru nu este neaparat necesar. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara.atirat si apoi se pune in borcane. 12. 11. Totusi. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. veninul de albine are proprietati curative.un afumator. nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. suport de rame. Purtativa calm cu albinele. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a . extractorul. Apoi se ia rama. cutit de decapacit. 15. Calendar Apicol Primavara apicola In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. 13. Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Desi nu este dovedit stiintific. cu ajutorul periei sau al izgonitorului. 12. stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. 14. se lasa la . ridicatorul de rame. perie apicola. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile? Da. 10. exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic.

Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa adaugi un nou etaj. Albinele au nevoie de spatiu larg. Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara. se poate realiza extractia mierii. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse. Vara apicola Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Nu va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere. altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi.preveni diverse boli. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor). In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Este ceva normal de vreme .

Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine.ce se apropie sezonul friguros. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. 5. 3. Toamna apicola . nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor. Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc. 4. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul verii. sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine. Activitati de facut pe timp de vara la stup: 1. 2. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor. nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. Ai grija cand colectezi mierea.

Dupa luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul. se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine. ai grija sa te uiti la oua nu la larve. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Activitati de facut toamna: 1. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Ventilati stupii cum trebuie. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca. stand la caldura in mijlocul ghemului.ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie. daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca. apoi intalneste suprafata rece a cutiei. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig. 2. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Pana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. Albinele se vor raci si vor muri. este o diferenta intre ele. resursele de polen se imputineaza si ele. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului este destul de ridicata. larvele pe de alta parte pot avea si opt zile. Fara ea vor pieri.Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se ridica. Preventiv trateaza-le cu varachet. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca. Albinele tale au nevoie de multe hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele pentru iarna.cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stup. iar pentru albine opt zile e mult. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. temperatura in interiorul ghemului este una destul . Fii atent la furtisag in aceasta perioada. 3. ele strangadu-se in ghem pentru iarna. Aceasta este o problema foarte mare. Iarna apicola Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. 4. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii.

Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. 3. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. 4. odata inceputa hranirea artificiala. apa sau propolis. 6. fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. Uita-te daca mai sunt albine. 1 si 2 . Activitati de facut iarna: 1.in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. La sfarsitul iernii. Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna.studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire.de ridicata. intr-o zi calduta. 2. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. este cazul sa incepi hranirea urgent. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. Dar tine minte. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor. 5. Nu este un fenomen anormal. repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. .Da exista diferite familii/ specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 . Asigura-te ca albinele au destula mancare. Doar uita-te sub capac.Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap. torace si abdomen) Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine. nectar. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. Unele albine parasesc supul iarna si mor. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine 6. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. Nu scoate afara nici o rama. Curata.

aduc hrana si hranesc larvele. atunci cand au aparut si primele flori. ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. alcatuite din trei caste: regina (numita si matca). iar in final ramane una singura. Unele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului). deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. albinele lucratoare o ingrijesc. Aceste vietati harnice. 7. pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. In lunile primaverii. Totusi trantorii nu sunt complet inutili. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si . Pe masura ce acestea ies. 8. pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. regina le ucide pe celelalte posibile rivale. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic. aducand la cuib polen si nectar. la altele extrem de periculoase. dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume. Ele ar putea muri din cauza frigului. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup. America. fac curatenie. Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie . Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. ceara si alte substante folositoare. Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. cum sunt cele africane si cele sud-americane.Ele il obtin din rasina copacilor. care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. Regina este mama tuturor albinelor. are grija de oua si de larvele coloniei. care este intotdeauna cea mai puternica. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi. pazesc intrarea in stup. pentru curatirea antenelor. se lupta cu matca. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul. albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. acum circa 100 de milioane de ani! Pe pamant traiesc aproximativ 15. sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu.sunt peste tot in Asia. Albine raman in viata pe perioada iernii. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. si 9. folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca.aproximativ 100000 11 si 12. de la cele sociale. Europa. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup.Sf. aerisesc stupul batand repede din aripi. Dintre toate insectele. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. Ele au grija de tineret. construiesc si repara cuibul. fiind astfel usor de recunoscut. traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Australia si Noua Zeelanda 10. regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp. Africa. asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa. Ea ajunge strangatoare de hrana. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele. dar nu depun oua. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte. care traiesc in comunitati bine organizate. ea emite unele sunete.000 de specii de albine.

Toamna. De exemplu.nectar. ele folosesc un fel de limbaj. ei sunt vanati de albinele lucratoare. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. caci nu pot intepa. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In acesti faguri. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele.fiecare dotata cu utilitatile ei. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans. Cand culesul inceteaza. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. verticali cu magazine si multietajati. La aparitia unui cules principal. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. care ii omoara. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara. le anunta astfel pe celelalte albine din stup. In acest timp. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Sa trecem la descrieri concrete .familiile ajung la dezvoltarea maxima. De aceea. cu cei goi de la extremitati. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. Odata cu terminarea culesurilor de vara. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Pentru aceasta. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. fagurii neacoperiti de albine se scot. atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori. Ele sunt utile si pentru om. ea emite si niste sunete. In luna iunie. o rotire in forma cifrei opt. cuibul se impacheteaza si . Odata cu venirea timpului frumos. favorizand polenizarea florilor. o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Ei nu se pot apara de acestea. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului.totusi facand parte dintr-un intreg. care sunt auzite de suratele ei. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor.

se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. recoltati din familiile de baza. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. De aceea .se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. alti 2-3 faguri cu miere. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Din familia de baza. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. traduse in importante sporuri de productie. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. In toamna dupa ce culesurile au incetat. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. 2-3 faguri claditi. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Daca vrem sa inmultim familia de albine. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. goi. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. In orice caz daca l-ati ales.

Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. de calitate superioara. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. inainte de inflorirea salcamului sau .provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra).intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale.etc. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Cand familiile au matci tinere si prolifice. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Odata cu venirea timpului racoros. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. populatii numeroase. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. Acesta se aseaza deasupra cuibului. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. succesul este asigurat.cel mai tarziu . intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. impachetari. matca este nevoita . deasupra fundurilor). care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. din cauza multimii albinelor. cu puiet fagurii din corpul de sus. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. treptat.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. care-in anii favorabili . primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Se fac restrangeri de cuib. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali .I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem.

fiecare alege ce i se potriveste mai bine. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. La pregatirea familiei pentru iarna. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. in continuare. Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. activitatea de ouat pe acesti faguri.sa-si desfasoare. In privinta tehnicilor de intretinere. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. nu sarind peste etape ! .