P. 1
Albine

Albine

|Views: 354|Likes:
Published by Valy Hotescu

More info:

Published by: Valy Hotescu on Nov 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

Desi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire), cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. Cresterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. Puietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la 35 C- cat e normal, la aproximativ 30 C. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. 70% la 80-85%. Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. Coloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire) poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. Coloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Nu este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina) sau fumagilina (Fumidil B) sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. Puietul moare abia in stadiul capacit. Miceliul care inconjoara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "Puietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om), de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. Factorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

. . un procent mare de apa in hrana. marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave .zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup. . Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala. aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins . . Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : . in cazul aparitiei lor in stupina sunt : .Desfiintarea coloniilor besmetice . In podisor. etc. timp de 2-3 saptamani este benefica din mai multe motive : . 40 cm . acestia se vor ridica deasupra solului la cca. distantarea scandurelelor de podisor. determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori. Varul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup. Largirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine . . 5 % din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte.Reducerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor .Mentinerea in stare uscata a impachetajului . O simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 100 -120 g pe albine si pe faguri prin pudrare.Restrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie . Se interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar. de neadaptare a coloniei la mediu. . . Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze. .Transvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat.mare din interiorul stupului.aparitiei mucegaiurilor. etc) .Cresterea dirijata a trantorilor. un numar prea mare de rame in cuib.in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine.Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului. . doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca. Alte masuri de prevenire : .Mentinerea coloniilor de albine in stare activa . Identificarea acestor . nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare. .Crearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos. Ograda (1986). cu matci provenite din familii rezistente la micoze . in partea opusa urdinisului.Reducerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup . Acesta nu va fi prelucrat. impulsionand ponta matcii . implicit nu va fi capacit. pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 2-3 mm grosime sub podisor. ventilatia deficitara. cu repetare la 3-4 zile.Sa se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat.Introduceti primavara sub rame. plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic. Masurile de combatere a micozelor. cu limitarea cresterii lor . se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri . . da impresia unui mic cules.datorita fermentatiei . . Dupa Dr.nu in ultimul rand. 50 -60 g).Folosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati. creand conditii . dezinfectat si uscat .Sa se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine . Cand varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat.Schimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp. .

care se poate identifica astfel : 1.Se asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere . Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. 4. in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate 8.4 faguri din fiecare. Dupa ce albinele fac zborul de curatire. Interpretare : Daca dupa 24 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului. De obicei in stup este o singura matca. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca. nou iesita din celule primavara.Se examineaza fagurele dupa 24 si 48 de ore de la introducere. Pe masura ce timpul se incalzeste. apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere. avand corpul mai lung(20-25 mm). fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului. indepartand in doua zile 80 % din puietul mort prin congelare. In numar de cateva sute. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie . pana la 40000-80000 in vara. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. aripi ce depasesc abdomenul.colonii se face prin testarea capacitatii de curatire. albinele lucratoare si trantorii. Coloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine.Se recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului . matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului. Concluzii : Pentru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ. de pastoral si de recoltare a mierii.7 faguri cu puiet si 13. cu albina tanara. Holm (1985) a reusit sa selectioneze in stupine din Danemarca matci rezistente la puiet varos. o greutate de aprox. osciland de la 10000 in perioada de iarna. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita.Portiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii . fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. matca depune din ce in ce mai multe oua. acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.6 faguri cu miere. in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de 70 %. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Matca : Este singura femela fecundata din stup. Au talia mai mica(12-14 mm). astfel incat cele selectionate aveau cate 11. abdomenul foarte dezvoltat. capul mic. 3. 2. ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. Pe la sfarsitul lui februarie. Utilizand acest test. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. au o lungime de 15-17 mm. capul globulos si o greutate de 200 mg. Puterea coloniilor a fost imbunatatita.

picioare produc caldura necesara. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. in care matca depune oua la interval de cateva zile. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. Matca este hranita puternic. In familia de baza. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. Cand se intampla asta. Catre sfarsitul celei de a treia . Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. trantorii fiind alungati din stup.). abdomen. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Albinele construiesc botci de roire. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. Catre sfarsitul lunii iulie. puterea familiei se micsoreaza treptat. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. iese al doilea roi cu matca neimperecheata. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. matca cu o parte din albinele tinere. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. in sezonul activ traind 35-40 zile. iar in cel inactiv 6-8 luni. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. larva . Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.3 sau chiar 4.inlocuita. septembrie si octombrie. nimfa. acest roi contine mai multe matci tinere. ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. ventilatie insuficienta etc. la 8 zile de la capacirea primei botci. mai cu seama la sfarsitul lunii august. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. are loc prima roire. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. asigurand cresterea noilor larve. iese intaia matca tanara. Generatiile de albine iesite toamna. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. Daca familia ramane in frigurile roitului. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. In toamna la aparitia primelor nopti reci. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. depune peste 2000 de oua/zi. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. oul sta vertical in celula. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. traiesc pana in primavara urmatoare. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. apar frigurile roirii. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. putand hrani 2. matca micsorand ponta. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. nici in perioadele cele mai geroase. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. insotite de multi trantori parasind stupul. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.

Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. Cand albinele se pregatesc de roire. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. Tot in acest timp. botci de roire. . cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). la trantor difera si oul. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup.zi. produs de glandele lor salivare. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. albinele pazesc intrarea in stup. In primele zile. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. miere si apa. Intre a 18 si a 21a zi de viata. albinele hranesc puietul. aerisesc stupul. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). celule de matca (botci) care au forma unei ghinde. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Intre a 3-a si a 13 zi. cu capul spre deschiderea ei. amestecata cu polen.nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 Trantorii : Provin din oua nefecundate. celule de trantor cu diametrul de 6. spre sfarsitul celei de-a treia zi. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. in care matca depune oua. iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita.prenimfa. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. si anume intre a 6-a si a 12-a zi. atunci polenul este hrana proteica(painea). adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.5 mm si adancimea de 11-12 mm . albinele doici depun in celula laptisor de matca. Activitatea. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare.4 mm si adancimea de 10-12 mm . La aceasta. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. preseaza polenul si curata stupul. depoziteaza nectarul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.

echipamente si lazi. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. Construiti voi insiva macar un stup. Daca nu.000 de membrii.Sfaturi Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. 1. Care tip de stup este cel mai bun? In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama „dadant” (435*162mm). Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat. Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. Este usor de lucrat cu o familie buna. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. 2.in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu . Trantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. Incepeti cum trebuie. care insa este foarte mare. Cresterea numarului de familii se face in timp. Faceti-va palnurile din timp. deoarece usureaza mult munca apicultorului. Inca din iarna comandati noile familii. atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Vara o familie de albine are pana la 75. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. In alte tari ale lumii. pe masura ce se acumuleaza experienta. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Pe timp de vara sunt aproximativ 1000 de trantori in stup. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.

Din ce se contruieste un stup? Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata.N. deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati.126 metri cubi sau 126 de litri. in vederea transportului. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate în perioada de iarnă la filialele judeţene ale A. 7. totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. podisorul propriu-zis. asta daca nu deranjati vecinii.A. rama de ventilatie. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. podisul despartitor. pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? Nu neaparat. atunci sunteti norocos. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. De ce echipament am nevoie pentru inceput? Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU. Totusi.C. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. 4. trei corpuri.rama. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum. Cursul dureaza cam 3-4 luni. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. 9. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului. asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata.C. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0. Imi vor deranja albinele vecinii? Exista mari sanse. 6. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun. 8. Exista si carti pentru incepatori. la nivelul pamantului. in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. fiecare avand cate 10 rame. tijele de fixare. acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. rama hranitor cu hranitorul interior. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati. 3. capacul telescopic. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud. mai aveti nevoie de . sud-est sau sud-vest. Pentru fixarea partilor componente ale stupului.A în colaborare cu A. 5.

13. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara.un afumator. exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. se lasa la . 12. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. perie apicola. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna? Da. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. Purtativa calm cu albinele. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile? Da. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Apoi se ia rama. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a . suport de rame. lada de lucru. dalta apicola. Ma vor intepa albinele? Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. cutit de decapacit. Calendar Apicol Primavara apicola In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. Totusi. extractorul.atirat si apoi se pune in borcane. se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. 11. 12. Care tip de albina este cel mai buna? Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica. Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. 15. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana. nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor. Desi nu este dovedit stiintific. 10. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. cu ajutorul periei sau al izgonitorului. si strecuratoarea pentru filtrat mierea. desi acest lucru nu este neaparat necesar. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine? Nu. scaun apicol. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. ridicatorul de rame. 14. cleste apicol. veninul de albine are proprietati curative.

altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. Vara apicola Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Nu va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. Este ceva normal de vreme . (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor). Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse.preveni diverse boli. se poate realiza extractia mierii. Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara. Albinele au nevoie de spatiu larg. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa adaugi un nou etaj. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere.

Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. 5. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine. Ai grija cand colectezi mierea.ce se apropie sezonul friguros. sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. Toamna apicola . Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. Activitati de facut pe timp de vara la stup: 1. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor. 4. 3. 2. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul verii. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup.

Ventilati stupii cum trebuie. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. ele strangadu-se in ghem pentru iarna. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului este destul de ridicata. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Aceasta este o problema foarte mare. Fara ea vor pieri. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Iarna apicola Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare. Albinele tale au nevoie de multe hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. este o diferenta intre ele.cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stup. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. 4. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Fii atent la furtisag in aceasta perioada. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se ridica. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie. se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine. resursele de polen se imputineaza si ele. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Pana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar.Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece. Albinele se vor raci si vor muri.ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile. Dupa luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul. 3. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele pentru iarna. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. iar pentru albine opt zile e mult. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. apoi intalneste suprafata rece a cutiei. ai grija sa te uiti la oua nu la larve. Preventiv trateaza-le cu varachet. stand la caldura in mijlocul ghemului. 2. daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca. larvele pe de alta parte pot avea si opt zile. Activitati de facut toamna: 1. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. temperatura in interiorul ghemului este una destul .

Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. Dar tine minte. Asigura-te ca albinele au destula mancare. apa sau propolis. intr-o zi calduta. fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen. odata inceputa hranirea artificiala. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri.in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. Doar uita-te sub capac.Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap. Activitati de facut iarna: 1. . Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului.Da exista diferite familii/ specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 . Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor.studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. Nu scoate afara nici o rama. 5. 2. nectar. repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. La sfarsitul iernii. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine 6. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. 6.de ridicata. este cazul sa incepi hranirea urgent. 4. torace si abdomen) Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. 3. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. Unele albine parasesc supul iarna si mor. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. Uita-te daca mai sunt albine. Nu este un fenomen anormal. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. 1 si 2 . Curata.

Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. alcatuite din trei caste: regina (numita si matca). Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut. In lunile primaverii. de la cele sociale. 8. Ele au grija de tineret. Aceste vietati harnice. atunci cand au aparut si primele flori. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. Unele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. are grija de oua si de larvele coloniei. aerisesc stupul batand repede din aripi. Europa. regina le ucide pe celelalte posibile rivale. care traiesc in comunitati bine organizate. Ea ajunge strangatoare de hrana. regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp. sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere. pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa. Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Regina este mama tuturor albinelor. deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii.Ele il obtin din rasina copacilor. fiind astfel usor de recunoscut.sunt peste tot in Asia. dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. se lupta cu matca. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul. Australia si Noua Zeelanda 10. Totusi trantorii nu sunt complet inutili. si 9. 7. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine. albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. construiesc si repara cuibul. ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. pazesc intrarea in stup. Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic. dar nu depun oua. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie . O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup. pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si . ceara si alte substante folositoare. iar in final ramane una singura. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe masura ce acestea ies. pentru curatirea antenelor. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . Albine raman in viata pe perioada iernii. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. la altele extrem de periculoase.aproximativ 100000 11 si 12. aducand la cuib polen si nectar.000 de specii de albine. care este intotdeauna cea mai puternica. aduc hrana si hranesc larvele.Sf. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi. America. Ele ar putea muri din cauza frigului. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. albinele lucratoare o ingrijesc. folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume. fac curatenie. acum circa 100 de milioane de ani! Pe pamant traiesc aproximativ 15. traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Africa. cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate insectele. ea emite unele sunete. trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului).

O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori. cuibul se impacheteaza si . Ei nu se pot apara de acestea. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acest timp. o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. le anunta astfel pe celelalte albine din stup. De exemplu.totusi facand parte dintr-un intreg. ele folosesc un fel de limbaj. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. Toamna. ei sunt vanati de albinele lucratoare.familiile ajung la dezvoltarea maxima. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. Pentru aceasta. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. favorizand polenizarea florilor. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. caci nu pot intepa. apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Odata cu venirea timpului frumos. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie.fiecare dotata cu utilitatile ei. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. In acesti faguri. Odata cu terminarea culesurilor de vara. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor. Sa trecem la descrieri concrete . albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. Cand culesul inceteaza. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. o rotire in forma cifrei opt. care ii omoara. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. La aparitia unui cules principal. Ele sunt utile si pentru om.nectar. indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. De aceea. verticali cu magazine si multietajati. care sunt auzite de suratele ei. fagurii neacoperiti de albine se scot. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. In luna iunie. cu cei goi de la extremitati. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. ea emite si niste sunete.

Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. recoltati din familiile de baza. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). alti 2-3 faguri cu miere. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. goi. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. In toamna dupa ce culesurile au incetat.se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. traduse in importante sporuri de productie. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. 2-3 faguri claditi. Din familia de baza. In orice caz daca l-ati ales. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. De aceea . Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. Daca vrem sa inmultim familia de albine. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului.

Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. Cand familiile au matci tinere si prolifice. din cauza multimii albinelor. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire.etc. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. Se fac restrangeri de cuib. in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. Odata cu venirea timpului racoros.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. populatii numeroase. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. cu puiet fagurii din corpul de sus. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. care-in anii favorabili . altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. succesul este asigurat. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. deasupra fundurilor). Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). de calitate superioara. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). inainte de inflorirea salcamului sau . Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Acesta se aseaza deasupra cuibului. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. matca este nevoita . stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare.poate fi si el ocupat cu puiet si albine.intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. impachetari. treptat. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup.cel mai tarziu .

In privinta tehnicilor de intretinere. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. nu sarind peste etape ! . Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. activitatea de ouat pe acesti faguri. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. in continuare. La pregatirea familiei pentru iarna.sa-si desfasoare. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. fiecare alege ce i se potriveste mai bine. Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->