PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

Desi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire), cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. Cresterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. Puietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la 35 C- cat e normal, la aproximativ 30 C. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. 70% la 80-85%. Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. Coloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire) poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. Coloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Nu este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina) sau fumagilina (Fumidil B) sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. Puietul moare abia in stadiul capacit. Miceliul care inconjoara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "Puietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om), de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. Factorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

cu matci provenite din familii rezistente la micoze . aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins .Crearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos. cu limitarea cresterii lor . de neadaptare a coloniei la mediu. .Folosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati. etc. .datorita fermentatiei . . . creand conditii . un procent mare de apa in hrana. un numar prea mare de rame in cuib.nu in ultimul rand.Transvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat. ventilatia deficitara. impulsionand ponta matcii . se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri . marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave . Identificarea acestor . Cand varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat. determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori.Desfiintarea coloniilor besmetice .mare din interiorul stupului. Largirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine . da impresia unui mic cules. distantarea scandurelelor de podisor. Masurile de combatere a micozelor. plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic. Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala.Introduceti primavara sub rame.Sa se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat. .Mentinerea in stare uscata a impachetajului . Alte masuri de prevenire : . pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 2-3 mm grosime sub podisor. .aparitiei mucegaiurilor. . Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : . cu repetare la 3-4 zile. etc) .Reducerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor . Dupa Dr.zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup. doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca. . Se interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar. 5 % din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte. .Schimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp. 40 cm . . Varul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup.Cresterea dirijata a trantorilor. Acesta nu va fi prelucrat. In podisor.Reducerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup . O simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 100 -120 g pe albine si pe faguri prin pudrare. nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare.in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine. in partea opusa urdinisului. .Mentinerea coloniilor de albine in stare activa . . implicit nu va fi capacit.Restrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie . 50 -60 g). Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze.Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului.Sa se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine . . timp de 2-3 saptamani este benefica din mai multe motive : . dezinfectat si uscat . Ograda (1986). in cazul aparitiei lor in stupina sunt : . acestia se vor ridica deasupra solului la cca.

ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. Holm (1985) a reusit sa selectioneze in stupine din Danemarca matci rezistente la puiet varos. astfel incat cele selectionate aveau cate 11. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca. fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. capul globulos si o greutate de 200 mg. o greutate de aprox. abdomenul foarte dezvoltat. De obicei in stup este o singura matca. Pe masura ce timpul se incalzeste.Se recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului . 4. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului. aripi ce depasesc abdomenul. Dupa ce albinele fac zborul de curatire. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. 2. Coloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine. Utilizand acest test. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. cu albina tanara. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.6 faguri cu miere. de pastoral si de recoltare a mierii. Pe la sfarsitul lui februarie. in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de 70 %. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. avand corpul mai lung(20-25 mm). Matca : Este singura femela fecundata din stup. nou iesita din celule primavara. respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului. indepartand in doua zile 80 % din puietul mort prin congelare. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie . 3. fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate 8. osciland de la 10000 in perioada de iarna.Se asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere . In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. care se poate identifica astfel : 1. Puterea coloniilor a fost imbunatatita. pana la 40000-80000 in vara. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Au talia mai mica(12-14 mm). acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere. matca depune din ce in ce mai multe oua. capul mic. Interpretare : Daca dupa 24 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului.Portiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii . au o lungime de 15-17 mm. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. In numar de cateva sute. albinele lucratoare si trantorii. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. Concluzii : Pentru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ.colonii se face prin testarea capacitatii de curatire.7 faguri cu puiet si 13.4 faguri din fiecare.Se examineaza fagurele dupa 24 si 48 de ore de la introducere.

Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. Cand se intampla asta. iese intaia matca tanara. nici in perioadele cele mai geroase.inlocuita. asigurand cresterea noilor larve. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. mai cu seama la sfarsitul lunii august. In toamna la aparitia primelor nopti reci. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.). reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. iese al doilea roi cu matca neimperecheata. depune peste 2000 de oua/zi.3 sau chiar 4. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. acest roi contine mai multe matci tinere. apar frigurile roirii. iar in cel inactiv 6-8 luni. picioare produc caldura necesara. trantorii fiind alungati din stup. ventilatie insuficienta etc. nimfa. Catre sfarsitul celei de a treia . Matca este hranita puternic. Albinele construiesc botci de roire. o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. In familia de baza. septembrie si octombrie. putand hrani 2. Generatiile de albine iesite toamna. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. la 8 zile de la capacirea primei botci. matca cu o parte din albinele tinere. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. Daca familia ramane in frigurile roitului. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. in sezonul activ traind 35-40 zile. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. traiesc pana in primavara urmatoare. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. in care matca depune oua la interval de cateva zile. ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). oul sta vertical in celula. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. are loc prima roire. larva . Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. matca micsorand ponta. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. abdomen. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. puterea familiei se micsoreaza treptat. Catre sfarsitul lunii iulie. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. insotite de multi trantori parasind stupul.

miere si apa. si anume intre a 6-a si a 12-a zi. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In primele zile. albinele doici depun in celula laptisor de matca. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. . nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura.5 mm si adancimea de 11-12 mm . albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. Cand albinele se pregatesc de roire. cu capul spre deschiderea ei. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. depoziteaza nectarul. spre sfarsitul celei de-a treia zi. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. aerisesc stupul. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. La aceasta. albinele pazesc intrarea in stup. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Intre a 3-a si a 13 zi. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. Tot in acest timp. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. Activitatea. amestecata cu polen. preseaza polenul si curata stupul. produs de glandele lor salivare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. albinele hranesc puietul. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula.4 mm si adancimea de 10-12 mm . in care matca depune oua. celule de trantor cu diametrul de 6. Intre a 18 si a 21a zi de viata. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.prenimfa.zi. la trantor difera si oul. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. atunci polenul este hrana proteica(painea). In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare.nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 Trantorii : Provin din oua nefecundate. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. botci de roire. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.

Construiti voi insiva macar un stup. Este usor de lucrat cu o familie buna. si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat. Vara o familie de albine are pana la 75. In alte tari ale lumii. Care tip de stup este cel mai bun? In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama „dadant” (435*162mm). echipamente si lazi. atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. 2. Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. Incepeti cum trebuie. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Inca din iarna comandati noile familii. Pe timp de vara sunt aproximativ 1000 de trantori in stup. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii. Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica.in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu . Daca nu. care insa este foarte mare. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. Cresterea numarului de familii se face in timp. Faceti-va palnurile din timp.Sfaturi Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. pe masura ce se acumuleaza experienta. 1. deoarece usureaza mult munca apicultorului.000 de membrii. asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. Trantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna.

Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. tijele de fixare. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth. Imi vor deranja albinele vecinii? Exista mari sanse. podisul despartitor. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului. in vederea transportului.126 metri cubi sau 126 de litri. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. mai aveti nevoie de . deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina.C.rama. la nivelul pamantului. trei corpuri. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. rama hranitor cu hranitorul interior. Totusi. sud-est sau sud-vest. fiecare avand cate 10 rame. 3. 5. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati. podisorul propriu-zis. dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun. 8.N. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0. totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti. Pentru fixarea partilor componente ale stupului.A în colaborare cu A. Cursul dureaza cam 3-4 luni. 4. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Exista si carti pentru incepatori. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? Nu neaparat. acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. atunci sunteti norocos. Din ce se contruieste un stup? Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata. 7. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate în perioada de iarnă la filialele judeţene ale A. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum. 6. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. De ce echipament am nevoie pentru inceput? Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU. asta daca nu deranjati vecinii. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud. rama de ventilatie. blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis.A. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare. 9. capacul telescopic. asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata.C.

Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana. lada de lucru. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile? Da. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. perie apicola. nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. ridicatorul de rame. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca. dalta apicola. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. cleste apicol. Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. si strecuratoarea pentru filtrat mierea. extractorul. Calendar Apicol Primavara apicola In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara. veninul de albine are proprietati curative. Totusi. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. 12. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. 10. desi acest lucru nu este neaparat necesar. 13. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. Apoi se ia rama. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. cutit de decapacit. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. Care tip de albina este cel mai buna? Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica. se lasa la . Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. suport de rame.atirat si apoi se pune in borcane. 14. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna? Da. scaun apicol. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame. 11. exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. 12. stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine? Nu. cu ajutorul periei sau al izgonitorului.un afumator. 15. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. Ma vor intepa albinele? Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Purtativa calm cu albinele. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a . se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Desi nu este dovedit stiintific.

Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor). Este ceva normal de vreme . altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. se poate realiza extractia mierii.preveni diverse boli. Vara apicola Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Albinele au nevoie de spatiu larg. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse. Nu va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa adaugi un nou etaj.

Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine. nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala. Toamna apicola . Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc. sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. 4. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup. 5. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul verii. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. Activitati de facut pe timp de vara la stup: 1. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor. 2. 3. nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. Ai grija cand colectezi mierea.ce se apropie sezonul friguros.

Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se ridica. daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca. Ventilati stupii cum trebuie. Albinele se vor raci si vor muri. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Activitati de facut toamna: 1. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. 3. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca.Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece. resursele de polen se imputineaza si ele. Iarna apicola Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului este destul de ridicata. iar pentru albine opt zile e mult. Fii atent la furtisag in aceasta perioada. Albinele tale au nevoie de multe hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. apoi intalneste suprafata rece a cutiei. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie.ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile. Fara ea vor pieri. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig. larvele pe de alta parte pot avea si opt zile. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Preventiv trateaza-le cu varachet. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. temperatura in interiorul ghemului este una destul . Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca. 2. Dupa luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul. se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine.cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stup. stand la caldura in mijlocul ghemului. 4. ele strangadu-se in ghem pentru iarna. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. Pana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. este o diferenta intre ele. Aceasta este o problema foarte mare. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele pentru iarna. ai grija sa te uiti la oua nu la larve.

Asigura-te ca albinele au destula mancare. torace si abdomen) Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine. Nu scoate afara nici o rama. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. La sfarsitul iernii. Dar tine minte. aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. 2. odata inceputa hranirea artificiala. Uita-te daca mai sunt albine.studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului. fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte.Da exista diferite familii/ specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 . 4.in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. nectar. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. Nu este un fenomen anormal. este cazul sa incepi hranirea urgent. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor. apa sau propolis. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Activitati de facut iarna: 1. 5. 1 si 2 . Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. Unele albine parasesc supul iarna si mor. intr-o zi calduta.de ridicata. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine 6. Curata. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. .Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap. Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. 3. Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen. 6. Doar uita-te sub capac.

Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Australia si Noua Zeelanda 10. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie . albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. pazesc intrarea in stup. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi. atunci cand au aparut si primele flori. se lupta cu matca. de la cele sociale. Aceste vietati harnice. pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. ea emite unele sunete. fiind astfel usor de recunoscut. 8.sunt peste tot in Asia. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si . dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa. care traiesc in comunitati bine organizate. folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala.Ele il obtin din rasina copacilor. deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. care este intotdeauna cea mai puternica. Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului). Europa.000 de specii de albine.aproximativ 100000 11 si 12. sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere. alcatuite din trei caste: regina (numita si matca). Regina este mama tuturor albinelor. Pe masura ce acestea ies. 7. regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp. Totusi trantorii nu sunt complet inutili. iar in final ramane una singura. America. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. Albine raman in viata pe perioada iernii. Ele ar putea muri din cauza frigului. acum circa 100 de milioane de ani! Pe pamant traiesc aproximativ 15. Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte. traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. In lunile primaverii. Ea ajunge strangatoare de hrana. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. regina le ucide pe celelalte posibile rivale. aerisesc stupul batand repede din aripi.Sf. albinele lucratoare o ingrijesc. si 9. are grija de oua si de larvele coloniei. ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup. pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. Dintre toate insectele. dar nu depun oua. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine. ceara si alte substante folositoare. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele. Unele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. fac curatenie. construiesc si repara cuibul. aduc hrana si hranesc larvele. la altele extrem de periculoase. pentru curatirea antenelor. Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Ele au grija de tineret. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. Africa. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul. aducand la cuib polen si nectar. cum sunt cele africane si cele sud-americane. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume.

Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Pentru aceasta. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. fagurii neacoperiti de albine se scot. o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. favorizand polenizarea florilor. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. Toamna. Ele sunt utile si pentru om. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. De exemplu. caci nu pot intepa. exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. o rotire in forma cifrei opt. ele folosesc un fel de limbaj. De aceea. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. Sa trecem la descrieri concrete . indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. In acest timp. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. ea emite si niste sunete. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. care sunt auzite de suratele ei. Cand culesul inceteaza. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele.familiile ajung la dezvoltarea maxima. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste.fiecare dotata cu utilitatile ei. cu cei goi de la extremitati. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor.totusi facand parte dintr-un intreg. Odata cu venirea timpului frumos. cuibul se impacheteaza si . verticali cu magazine si multietajati. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans. In luna iunie. care ii omoara. Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara.nectar. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. In acesti faguri. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Odata cu terminarea culesurilor de vara. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. ei sunt vanati de albinele lucratoare. La aparitia unui cules principal. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. le anunta astfel pe celelalte albine din stup. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. Ei nu se pot apara de acestea. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei.

In aceasta organizare familia se autoguverneaza. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. goi. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby.se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. 2-3 faguri claditi. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. traduse in importante sporuri de productie. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. alti 2-3 faguri cu miere. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Daca vrem sa inmultim familia de albine. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. recoltati din familiile de baza. In orice caz daca l-ati ales. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. In toamna dupa ce culesurile au incetat. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Din familia de baza. De aceea . Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.

matca este nevoita . in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. succesul este asigurat.cel mai tarziu . din cauza multimii albinelor. Cand familiile au matci tinere si prolifice. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. de calitate superioara. impachetari. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp.etc. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. Acesta se aseaza deasupra cuibului. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. deasupra fundurilor). in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. cu puiet fagurii din corpul de sus. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. care-in anii favorabili .S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. treptat. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. inainte de inflorirea salcamului sau . Odata cu venirea timpului racoros. Se fac restrangeri de cuib. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. populatii numeroase.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere.intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali.

celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". nu sarind peste etape ! . Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. in continuare. Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. activitatea de ouat pe acesti faguri. La pregatirea familiei pentru iarna. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. fiecare alege ce i se potriveste mai bine.sa-si desfasoare. In privinta tehnicilor de intretinere. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful