PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

Desi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire), cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. Cresterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. Puietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la 35 C- cat e normal, la aproximativ 30 C. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. 70% la 80-85%. Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. Coloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire) poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. Coloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Nu este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina) sau fumagilina (Fumidil B) sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. Puietul moare abia in stadiul capacit. Miceliul care inconjoara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "Puietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om), de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. Factorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

mare din interiorul stupului, ventilatia deficitara, un procent mare de apa in hrana, un numar prea mare de rame in cuib, etc. Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : - Restrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie ; - Mentinerea in stare uscata a impachetajului ; se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri ; - Reducerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup ; - Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului. In podisor, pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 2-3 mm grosime sub podisor, distantarea scandurelelor de podisor, etc) ; - Transvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat, dezinfectat si uscat - Folosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati, nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare. Largirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine ; - Cresterea dirijata a trantorilor, cu limitarea cresterii lor ; - Desfiintarea coloniilor besmetice ; - Mentinerea coloniilor de albine in stare activa ; Se interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar. Acesta nu va fi prelucrat, implicit nu va fi capacit, creand conditii - datorita fermentatiei - aparitiei mucegaiurilor. Masurile de combatere a micozelor, in cazul aparitiei lor in stupina sunt : - Sa se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat, acestia se vor ridica deasupra solului la cca. 40 cm ; - Sa se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine ; - Reducerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor ; O simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 100 -120 g pe albine si pe faguri prin pudrare, cu repetare la 3-4 zile, timp de 2-3 saptamani este benefica din mai multe motive : - in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine, marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave ; - zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup; - nu in ultimul rand, da impresia unui mic cules, impulsionand ponta matcii ; Alte masuri de prevenire : - Introduceti primavara sub rame, in partea opusa urdinisului, doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca. 50 -60 g). Varul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup. Cand varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat, aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins ; - Schimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp, cu matci provenite din familii rezistente la micoze ; - Crearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos, plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic, de neadaptare a coloniei la mediu. Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala, determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori. Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze. Dupa Dr. Ograda (1986), 5 % din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte. Identificarea acestor

colonii se face prin testarea capacitatii de curatire, respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului, care se poate identifica astfel : 1.Se recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului ; 2.Se asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere ; 3.Portiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii ; 4.Se examineaza fagurele dupa 24 si 48 de ore de la introducere. Interpretare : Daca dupa 24 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului. Utilizand acest test, Holm (1985) a reusit sa selectioneze in stupine din Danemarca matci rezistente la puiet varos. Coloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine, indepartand in doua zile 80 % din puietul mort prin congelare, in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de 70 %. Puterea coloniilor a fost imbunatatita, astfel incat cele selectionate aveau cate 11,7 faguri cu puiet si 13,6 faguri cu miere, in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate 8,4 faguri din fiecare. Concluzii : Pentru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ, apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere, de pastoral si de recoltare a mierii. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil, osciland de la 10000 in perioada de iarna, pana la 40000-80000 in vara. Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu

organele de reproducere nedezvoltate.

Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie

inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici in perioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia

zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2

Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul , depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.

Sfaturi
Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. Cresterea numarului de familii se face in timp, pe masura ce se acumuleaza experienta. Incepeti cum trebuie. Construiti voi insiva macar un stup. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. Daca nu, atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Faceti-va palnurile din timp. Inca din iarna comandati noile familii, echipamente si lazi. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara. Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. Vara o familie de albine are pana la 75.000 de membrii. Trantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna. Pe timp de vara sunt aproximativ 1000 de trantori in stup. Este usor de lucrat cu o familie buna. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.

1. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. 2. Care tip de stup este cel mai bun? In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama dadant (435*162mm), care insa este foarte mare, asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. In alte tari ale lumii, si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat, deoarece usureaza mult munca apicultorului- in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu

rama. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth, dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun, fiecare avand cate 10 rame. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului, trei corpuri, rama hranitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podisul despartitor, podisorul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0,126 metri cubi sau 126 de litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. Pentru fixarea partilor componente ale stupului, in vederea transportului, acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. 3. Din ce se contruieste un stup? Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata. 4. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? Nu neaparat. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare, atunci sunteti norocos, deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. Totusi, in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului, asta daca nu deranjati vecinii. 5. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud, sud-est sau sud-vest, la nivelul pamantului. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum, deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. 6. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati, asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata.

7. Imi vor deranja albinele vecinii? Exista mari sanse. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. 8. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate n perioada de iarn la filialele judeene ale A.N.C.A n colaborare cu A.C.A. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. Cursul dureaza cam 3-4 luni. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru incepatori, totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti, pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. 9. De ce echipament am nevoie pentru inceput? Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU, mai aveti nevoie de

un afumator, dalta apicola, cleste apicol, cutit de decapacit, ridicatorul de rame, perie apicola, scaun apicol, lada de lucru, suport de rame, extractorul, si strecuratoarea pentru filtrat mierea. 10. Ma vor intepa albinele? Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Purtativa calm cu albinele, nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor, nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Desi nu este dovedit stiintific, veninul de albine are proprietati curative. Totusi, exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. 11. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine? Nu. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana, desi acest lucru nu este neaparat necesar. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca, stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. 12. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame, cu ajutorul periei sau al izgonitorului. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Apoi se ia rama, se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara, se lasa la ,atirat si apoi se pune in borcane. 12. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile? Da. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. 13. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna? Da. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. 14. Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. 15. Care tip de albina este cel mai buna? Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica.

Calendar Apicol

Primavara apicola
In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere. Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a

preveni diverse boli. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor). In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa adaugi un nou etaj. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse.

Vara apicola
Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Albinele au nevoie de spatiu larg, altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere. Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara, se poate realiza extractia mierii. Nu va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. Este ceva normal de vreme

ce se apropie sezonul friguros. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup. Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor.

Activitati de facut pe timp de vara la stup: 1. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. 2. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor. 3. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul verii; sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. 4. Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine; nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. 5. Ai grija cand colectezi mierea; nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala.

Toamna apicola

Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece, resursele de polen se imputineaza si ele. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. Fii atent la furtisag in aceasta perioada. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele pentru iarna. Activitati de facut toamna: 1. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca- cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stup; daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca; ai grija sa te uiti la oua nu la larve, este o diferenta intre ele- ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile, larvele pe de alta parte pot avea si opt zile, iar pentru albine opt zile e mult. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca.

2. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Albinele tale au nevoie de multe hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. Fara ea vor pieri. Pana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. Dupa luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul, ele strangadu-se in ghem pentru iarna. 3. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Preventiv trateaza-le cu varachet. 4. Ventilati stupii cum trebuie. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului este destul de ridicata. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se ridica, apoi intalneste suprafata rece a cutiei, se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine. Aceasta este o problema foarte mare. Albinele se vor raci si vor muri.

Iarna apicola
Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare, stand la caldura in mijlocul ghemului. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig, temperatura in interiorul ghemului este una destul

de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. Unele albine parasesc supul iarna si mor. Nu este un fenomen anormal. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. Activitati de facut iarna: 1. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. 2. Asigura-te ca albinele au destula mancare. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. La sfarsitul iernii, intr-o zi calduta, fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. Nu scoate afara nici o rama. Doar uita-te sub capac. Uita-te daca mai sunt albine- in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor, este cazul sa incepi hranirea urgent. Dar tine minte, odata inceputa hranirea artificiala, aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. 3. Curata, repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. 4. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. 5. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere. 6. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. 1 si 2 - Da exista diferite familii/ specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 - Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap, torace si abdomen) Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine- studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine 6. Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen, nectar, apa sau propolis. Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului.

Ele il obtin din rasina copacilor. Totusi trantorii nu sunt complet inutili, deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. 7. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele- Sf. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. 8. si 9. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume- sunt peste tot in Asia, Europa, Africa, America, Australia si Noua Zeelanda 10. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie - aproximativ 100000 11 si 12. Albine raman in viata pe perioada iernii. Unele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul, asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa, pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. Ele ar putea muri din cauza frigului.
Dintre toate insectele, albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Aceste vietati harnice, care traiesc in comunitati bine organizate, sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere, ceara si alte substante folositoare. Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic, atunci cand au aparut si primele flori, acum circa 100 de milioane de ani! Pe pamant traiesc aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala, pentru curatirea antenelor. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei caste: regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului). Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp, albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscut; ea emite unele sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. Ele au grija de tineret, construiesc si repara cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand repede din aripi, pazesc intrarea in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte, are grija de oua si de larvele coloniei. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Ea ajunge strangatoare de hrana, aducand la cuib polen si nectar, pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si

nectar, o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de acestea, caci nu pot intepa. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru aceasta, ele folosesc un fel de limbaj, exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. De exemplu, atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte albine din stup. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma cifrei opt, indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite de suratele ei. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor. Ele sunt utile si pentru om, apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate.

INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI

In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri concrete .

INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon, fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. La aparitia unui cules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acesti faguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. De aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu cei goi de la extremitati. Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltarea maxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminarea culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna, fagurii neacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si

se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura), apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet), 2-3 faguri claditi, goi, alti 2-3 faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Daca vrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Din familia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurile au incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. In orice caz daca l-ati ales, alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceea

intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi, stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna, succesul este asigurat.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasupra fundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Cand familiile au matci tinere si prolifice, populatii numeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere, cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau - cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoita

sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. La pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai bine, intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape !