PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR MICOTICE LA ALBINE autor : Drd.Med.Vet.

Poncea-Andronescu Bogdan
Bolile micotice sunt boli infecto - contagioase produse de ciuperci microscopice. In stupi pot exista mai multe specii de ciuperci, insa numai trei dintre acestea sunt patogene pentru puiet si albinele adulte: Ascosphaera apis (ce determina boala ascoferoza sau "puietul varos", Aspergillus flavus si Aspergillus niger (ce determina boala numita aspergiloza sau "puietul pietrificat").Micozele se caracterizeaza prin faptul ca dupa moarte puietul isi pastreaza forma, se mumifica, se deshidrateaza si se intareste.

Desi evolueaza mai putin grav decat celelalte maladii contagioase ale puietului si in rare cazuri antreneaza moartea coloniilor de albine, totusi importanta micozelor nu trebuie desconsiderata, intrucat acestea sunt capabile sa produca mari pagube stupinelor daca sunt scapate de sub control. In cazul ascosferozei, larvele de albine pot fi infestate la orice varsta (cu precadere dupa capacire), cadavrele mumifiate aparand atat la puietul capacit cat si la cel necapacit. Cresterea ciupercii este stimulata de racirea pe termen scurt a puietului recent capacit. Puietul racit apare numai la o usoara scadere a temperaturii timp de cateva ore, de la 35 C- cat e normal, la aproximativ 30 C. Aceasta situatie anormala este dublata de cele mai multe ori si de o crestere a umiditatii de la cca. 70% la 80-85%. Acest lucru se constata adesea primavara, cand colonia de albine se afla in perioada schimbarii generatiei de albine care a iernat. Boala poate apare si mai tarziu, pe fondul unor scaderi bruste de temperatura, cand larvele de trantori sunt cele mai afectate, deoarece celulele care ii adapostesc se gasesc la periferia cuibului cu puiet, acolo unde umiditatea este mai mare si caldura mai putina. Coloniile mici prezinta riscul cel mai mare de a avea puiet racit deoarece acestea isi pierd capacitatea de a acoperi o mare parte din ramele cu puiet. Ascosferoza poate sa apara si ca o boala secundara a varroozei, iar in unele cazuri (rare din fericire) poate evolua simultan cu loca americana sau europeana. Coloniile de albine intens parazitate sunt atat de stresate de paraziti, sau de utilizarea mai mult sau mai putin permanenta a medicamentelor incat rezistenta la boala dispare, sistemul imunitar in acest caz este deficitar, iar ciupercile gasesc conditii prielnice de dezvoltare. Nu este exclus ca medicamentele administrate in combaterea altor boli, cum ar fi oxitetraciclina (teramicina) sau fumagilina (Fumidil B) sa favorizeze aparitia bolii fiindca acestea transforma flora intestinala a albinelor, dand posibilitatea sporilor aflati la acest nivel sa germineze. Aspergiloza apare mult mai rar ca ascosferoza dar este mai grava, afectand si albinele adulte. Boala evolueaza rapid, nu inregistreaza vindecari spontane fara interventia apicultorului si se poate termina cu moartea coloniei. Puietul moare abia in stadiul capacit. Miceliul care inconjoara puietul bolnav de aspergiloza adera strans la peretii celulei, ceea ce impiedica extragerea acestuia de catre albine si curatirea celulei, fapt care se realizeaza in cazul ascosferozei. "Puietul pietrificat" se transmite si prin hranirea cu polen strain, infestat, de aceea recomandam folosirea polenului primavara din surse proprii. Aceasta boala este zoonoza (se transmite la om), de aceea masurile ce se impun din partea apicultorului sunt deosebite: la controlul unei colonii suspecte sau confirmata ca fiind bolnava de aspergiloza, apicultorul va purta masca de protectie la gura si la nas, pentru evitarea inhalarii sporilor ciupercii. Factorii care favorizeaza aparitia micozelor sunt umiditatea

distantarea scandurelelor de podisor. marind gradul si viteza de eliminare din stup a larvelor moarte sau bolnave . Inlocuirea matcii unei colonii de albine cu puiet varos cu o matca selectionata pentru rezistenta la aceasta boala. aceasta se indeparteaza si se introduc alte doua bucatele de var nestins .in primul rand activeaza instinctul de curatire al fagurilor de catre albine. Metoda obtinerii de colonii de albine rezistente la micoze.Introduceti primavara sub rame. dezinfectat si uscat . . .Sa se asigure stupilor afectati un amplasament mai cald si mai uscat.Folosirea in primavara la largirea cuibului a unor faguri curati. etc) .Mentinerea in stare uscata a impachetajului . doua bucatele de var nestins de marimea a doua nuci ( impreuna insumand o greutate totala de cca. da impresia unui mic cules. pe unde sa se elimine vaporii de apa in exces (introducerea unei pene din lemn de 2-3 mm grosime sub podisor. .Asigurarea ventilatiei prin crearea unui mic spatiu la partea superioara a stupului. Se interzice toamna tarziu administrarea siropului de zahar. nemucegaiti si bine crescuti cu celule de albine lucratoare. . . cu matci provenite din familii rezistente la micoze . cu repetare la 3-4 zile. un numar prea mare de rame in cuib.mare din interiorul stupului.zaharul fiind higroscopic absoarbe umiditatea in exces din stup. in cazul aparitiei lor in stupina sunt : . . . etc. determina vindecarea clinica dupa o perioada de doua saptamani desi in interiorul coloniei exista inca multi spori. O simpla administrare de zahar pudra in cantitate de 100 -120 g pe albine si pe faguri prin pudrare. . Alte masuri de prevenire : .Crearea prin selectie de colonii de albine rezistente la puiet varos. Largirea cuibului cu faguri de la rezerva sa se faca direct proportional cu dezvoltarea numerica de primavara a coloniei de albine . Dupa Dr.Restrangerea cuibului la numarul de rame bine ocupate de albine in sezonul rece si umplerea spatiului liber cu saltelute din paie . creand conditii . se interzice utilizarea de folii din plastic in spatiul dintre rame si podisor si intre corpuri .Sa se reduca spatiul coloniilor afectate la numarul de rame foarte bine acoperite de albine . Identificarea acestor . ventilatia deficitara. implicit nu va fi capacit. impulsionand ponta matcii .Cresterea dirijata a trantorilor. Varul fiind higroscopic va reduce umiditatea in exces din stup. . 40 cm . Acesta nu va fi prelucrat. Cand varul s-a transformat in pulbere inseamna ca s-a oxidat.Reducerea presiunii infectioase prin scoaterea fagurilor cu puiet puternic afectat si a celor mucegaiti si topirea lor . . Ca masuri ce vizeaza prevenirea micozelor putem enumera : . Ograda (1986). timp de 2-3 saptamani este benefica din mai multe motive : . cu limitarea cresterii lor . plecand de la ideea ca prezenta micozelor in stup este considerata ca un semn de dezechilibru biologic. 5 % din totalul coloniilor de albine al unei stupine sunt dotate genetic cu o capacitate deosebita de curatire a larvelor moarte. .Desfiintarea coloniilor besmetice . In podisor. .datorita fermentatiei .Transvazarea coloniei de albine in fiecare primavara intr-un stup curat. un procent mare de apa in hrana. .Mentinerea coloniilor de albine in stare activa .nu in ultimul rand. Masurile de combatere a micozelor. acestia se vor ridica deasupra solului la cca. 50 -60 g). in partea opusa urdinisului. de neadaptare a coloniei la mediu.Reducerea umiditatii din stup prin marirea deschiderii urdinisului si inclinarea stupului spre fata pentru a usura scurgerea in exterior a picaturilor de apa acumulate in stup .aparitiei mucegaiurilor.Schimbarea matcilor in coloniile puternic infestate si in care boala treneaza de mai mult timp.

7 faguri cu puiet si 13. 2. nou iesita din celule primavara.6 faguri cu miere. In numar de cateva sute. aripi ce depasesc abdomenul. in timp ce coloniile cu matci neselectionate aveau cate 8. matca depune din ce in ce mai multe oua. au o lungime de 15-17 mm. albinele lucratoare si trantorii. capul mic.Se recolteaza o portiune de fagure cu puiet capacit si se introduce in frigider pentru distrugerea puietului . matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului. De obicei in stup este o singura matca. respectiv de rezistenta a unei colonii de albine la bolile puietului. in comparatie cu materialul biologic neselectionat care a indepartat in cinci zile mai putin de 70 %. acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. de pastoral si de recoltare a mierii. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie . Dupa ce albinele fac zborul de curatire. Matca : Este singura femela fecundata din stup. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. apicultorii trebuie sa dea dovada de pricepere in exploatarea rationala a albinelor si sa nu le expuna la excese in ceea ce priveste asigurarea conditiilor de crestere. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.4 faguri din fiecare. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. cu albina tanara. Interpretare : Daca dupa 24 de ore albinele au descapacit si curatat toate celulele cu puiet mort se considera ca acea colonie de albine are o buna rezistenta fata de bolile puietului. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. 4. Coloniile conduse de matci selectionate s-au comportat bine. pana la 40000-80000 in vara. Au talia mai mica(12-14 mm). Pe la sfarsitul lui februarie. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. osciland de la 10000 in perioada de iarna. astfel incat cele selectionate aveau cate 11. capul globulos si o greutate de 200 mg. fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. Holm (1985) a reusit sa selectioneze in stupine din Danemarca matci rezistente la puiet varos. fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. abdomenul foarte dezvoltat.Se asigura ca nu sunt prezente celule cu polen sau miere . avand corpul mai lung(20-25 mm). Pe masura ce timpul se incalzeste. indepartand in doua zile 80 % din puietul mort prin congelare. 3. o greutate de aprox. Puterea coloniilor a fost imbunatatita. care se poate identifica astfel : 1. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca.Portiunea de fagure cu puiet mort se scoate din frigider si se incastreaza intr-un fagure cu puiet din colonia supusa testarii . Utilizand acest test.Se examineaza fagurele dupa 24 si 48 de ore de la introducere. Concluzii : Pentru mentinerea echilibrului biologic reprezentat de colonia de albine puternica si dotata cu rezerve de hrana corespunzatoare calitativ si cantitativ.colonii se face prin testarea capacitatii de curatire.

trantorii fiind alungati din stup. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. traiesc pana in primavara urmatoare. Matca este hranita puternic. matca micsorand ponta. larva . insotite de multi trantori parasind stupul. apar frigurile roirii. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. asigurand cresterea noilor larve. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi.3 sau chiar 4. iar in cel inactiv 6-8 luni. depune peste 2000 de oua/zi. matca cu o parte din albinele tinere. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. In toamna la aparitia primelor nopti reci. la 8 zile de la capacirea primei botci. acest roi contine mai multe matci tinere. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. in care matca depune oua la interval de cateva zile. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). Catre sfarsitul lunii iulie. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. putand hrani 2.). nimfa. Generatiile de albine iesite toamna. Daca familia ramane in frigurile roitului. Cand se intampla asta. ventilatie insuficienta etc. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. in sezonul activ traind 35-40 zile. puterea familiei se micsoreaza treptat. iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. picioare produc caldura necesara. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Catre sfarsitul celei de a treia . fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.inlocuita. o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. oul sta vertical in celula. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . are loc prima roire. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. abdomen. In familia de baza. mai cu seama la sfarsitul lunii august. Albinele construiesc botci de roire. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. nici in perioadele cele mai geroase. septembrie si octombrie. iese intaia matca tanara.

ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. cu capul spre deschiderea ei. Cand albinele se pregatesc de roire.nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 Trantorii : Provin din oua nefecundate.prenimfa. nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara.zi. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. aerisesc stupul. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. albinele pazesc intrarea in stup. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. albinele hranesc puietul. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm.5 mm si adancimea de 11-12 mm . celule de trantor cu diametrul de 6. miere si apa. preseaza polenul si curata stupul. Tot in acest timp. . iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). depoziteaza nectarul. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde. Intre a 3-a si a 13 zi. La aceasta. spre sfarsitul celei de-a treia zi. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. in care matca depune oua. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.4 mm si adancimea de 10-12 mm . cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. produs de glandele lor salivare. In primele zile. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. amestecata cu polen. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. albinele doici depun in celula laptisor de matca. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. Intre a 18 si a 21a zi de viata. la trantor difera si oul. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. si anume intre a 6-a si a 12-a zi. atunci polenul este hrana proteica(painea). botci de roire. Activitatea. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta.

Pe timp de vara sunt aproximativ 1000 de trantori in stup. Incepeti cum trebuie. 2. care insa este foarte mare. Care tip de stup este cel mai bun? In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama „dadant” (435*162mm). Alaturati-va asociatiei crescatorilor de albine pentru a obtine cat mai multe informatii. echipamente si lazi.000 de membrii. In alte tari ale lumii. Daca nu. Pentru a incepe cu dreptul in acest domeniu este nevoie sa aveti o familie puternica. Inca din iarna comandati noile familii. Cresterea numarului de familii se face in timp. deoarece usureaza mult munca apicultorului. Ansamblati stupii si construiti ramele pe timp de iarna astfel incat totul sa fie pregatit pentru luna aprilie cand albinele vor iesi din amorteala iernii. Este foarte important sa va abonati la o revista de profil si sa citit cat mai multe carti pe aceasta tematica. Vara o familie de albine are pana la 75. Daca va pricepeti un pic la tamplarie va fi usor sa construiti lazi si rame. atunci puteti comanda partile unui stup si sa il ansamblati singuri. Cat costa un stup cu o familie de albine in el? Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. 1. Amplasati stupii pe vatra care ati ales-o din timp astfel incat sa fiti pregatiti pentru primavara.in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu . Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate. asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. Este usor de lucrat cu o familie buna. Construiti voi insiva macar un stup. Faceti-va palnurile din timp. Construirea si asamblarea de stupi este extrem de importanta pentru incepatori. pe masura ce se acumuleaza experienta. Aveti grija sa nu stoarceti mierea tarziu toamna deoarece exista mari sanse ca albinele sa moara de foame pe timpul iernii.Sfaturi Doua familii de albine sunt suficiente pentru un apicultor incepator. si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat. Trantorii apar si ei primavara dar sunt dati afara din stup cand vine toamna.

podisul despartitor. podisorul propriu-zis. 8. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie? Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv? Da. in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului. asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii? Nu neaparat. mai aveti nevoie de . Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Imi vor deranja albinele vecinii? Exista mari sanse. la nivelul pamantului. trei corpuri. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun. Cursul dureaza cam 3-4 luni.A. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului. 4. rama hranitor cu hranitorul interior. dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Cum pot invata mai multe despre apicultura? Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate în perioada de iarnă la filialele judeţene ale A. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati. capacul telescopic.A în colaborare cu A. 7. blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth. totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti. in vederea transportului. atunci sunteti norocos. De ce echipament am nevoie pentru inceput? Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU.N. 6. deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. Totusi. 9.rama. deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati. Exista si carti pentru incepatori. fiecare avand cate 10 rame. acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm. rama de ventilatie. pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare. Din ce se contruieste un stup? Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. tijele de fixare.C. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului. asta daca nu deranjati vecinii. 5. 3. sud-est sau sud-vest. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm.C.126 metri cubi sau 126 de litri. Pentru fixarea partilor componente ale stupului.

Chiar daca albinele tale par sanatoase este bine sa le dai diverse tratamente pentru a . Stupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor. nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. cleste apicol. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura. desi acest lucru nu este neaparat necesar. exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar. suport de rame. scaun apicol. extractorul. stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Sufera albinele de multe boli? Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna? Da. 14. 10. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor. Totusi. Ma vor intepa albinele? Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Care tip de albina este cel mai buna? Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica. Calendar Apicol Primavara apicola In fiecare primavara apicultorul face cam aceleasi activitati. 11. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile? Da. si strecuratoarea pentru filtrat mierea. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine? Nu. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane? In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Purtativa calm cu albinele. ridicatorul de rame. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca. Propolisul si laptisorul de matca se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice. cu ajutorul periei sau al izgonitorului. 12. Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica. se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor. se lasa la . In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana. 15. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. perie apicola. 12. dalta apicola. Desi nu este dovedit stiintific. Apoi se ia rama. veninul de albine are proprietati curative. Deasemenea stupii trebuie cercetati cu atentie pentru a identifica eventualele boli dar si pentru ca sa te asiguri ca albinele tale au suficienta hrana pana la prima productie de miere.un afumator.atirat si apoi se pune in borcane. 13. Se cerceteaza fiecare stup pentru a vedea daca matca mai este inca vie si mai are capacitatea de a depune oua. lada de lucru. cutit de decapacit.

Este ceva normal de vreme . Cand toate ramele dintr-un etaj sunt pline cu miere si cand mai multe jumatate din celule fagurile sunt capacite cu ceara. Albinele au nevoie de spatiu larg. Atunci cand albinele acopera sapte rame situate in etajul superior este cazul sa adaugi un nou etaj. In acest anotimp ar trebuie sa cercetezi stupii si sa le dai medicamentatia necesara cel putin o data la doua saptamani. (Pentru mai multe informatii vezi capitolul referitor la albine si bolile lor).preveni diverse boli. Nu va speriati de faptul ca pe la sfarsitul verii rata de depunere a oualelor de catre matca scade. altfel nu vor mai lucra sau mai rau vor roi. Continuati monitorizarea stupilor si adaugati un nou etaj pe masura ce cele cinci rame centrale se umplu cu miere. se poate realiza extractia mierii. Vara apicola Cand se apropie luna iulie ar fi cazul sa mai adaugati un etaj in cazul stupilor puternici astfel incat albinele acestora sa fie capabile sa isi depoziteze mierea. Cu aproximativ doua saptamani inainte de cules trebuie sa opresti medicamentatia albinelor pentru a te asigura ca medicamentul nu va contamina puritatea mierii produse.

Fii atent la furtisag care poate fi cauzat de viespi sau alte albine. nu e o situatie prea placuta sa ai de-a face cu stupi aflati sub asediu. Inspectarea saptamanala a stupilor ca sa te asiguri ca sunt sanatosi si ca inca mai au matci. sunt putine sanse ca albinele sa roiasca la sfarsitul sezonului cald. Activitati de facut pe timp de vara la stup: 1. Tine sub control fenomenul de roire care poate avea loc undeva pe la mijlocul verii. 2. Pe la sfarsitul verii incepa sa scada numarul indivizilor dintr-o familie. 5. Nu va panicati! Albinele pur si simplu se racoresc. Trantorii sunt inca in stup dar se poate observa clar ca activitatea este una mult mai redusa pe masura ce florile sunt din ce in ce mai putine. In timpul noptilor calde si umede veti putea observa un ciorchine mare de albine atarnand la intrarea in stup. Ai grija cand colectezi mierea. Albinele devin din in ce mai nelinistite si foarte protectoare cu mierea lor. Daca se intampla un astfel de fenomen ar fi bine sa ventilati mai bine stupul cu ajutorul unor gauri suplimentare in cutia stupului. Toamna apicola .ce se apropie sezonul friguros. Adauga rame si niveluri(extinderea spatiului) noi stupilor. 3. nu fa acest lucru cand se apropie toamna deoarece albinele tale vor muri de foame peste iarna iar in primavara urmatoare vei avea o stupina goala. 4.

Fii atent la furtisag in aceasta perioada. Pe timp de iarna temperatura in mijlocul ghemului este destul de ridicata. In absenta ventilatiei aerul cald din mijlocul ghemului se ridica. stand la caldura in mijlocul ghemului.Pe masura ce zilele devin din ce in ce mai scurte si vremea din ce in ce mai rece. Chiar daca afara poate fi ingrozitor de frig. Ventilati stupii cum trebuie. In aceasta perioada este necesar ca albinele sa fie din nou tratate. Preventiv trateaza-le cu varachet. daca le gasesti e evident ca stupul respeciv are matca. Activitati de facut toamna: 1. Iarna apicola Ce se intampla iarna in stup? Matca este inconjurata de mii de albine lucratoare. Pana la instalarea vremii reci poti sa le dai albinelor tale un sirop cu o compzitie de 2 la 1 zahar. Aceasta este perioada in care albinele produc propolis care este utilizat pentru a acoperi diverse crapaturi prin care poate patrunde frigul iernii.cel mai usor este sa verifici daca sunt oua in stup. ai grija sa te uiti la oua nu la larve. 3. Albinele tale au nevoie de multe hrana (miere capacita) pentru sezonul rece. se produce condensare iar picuri reci ca si gheata cad pe albinele de la margine. La sfarsitul lunii Octombrie poti deja sa impachetezi albinele pentru iarna.ouale arata ca matca a fost in zona respectiva cel mult de doua zile. In aceasta perioada populatia din stup se diminuaza foarte mult. 2. Aceasta este o problema foarte mare. iar pentru albine opt zile e mult. larvele pe de alta parte pot avea si opt zile. Albinele se pregatesc pentru sezonul rece asa ca este cazul sa le ajuti. apoi intalneste suprafata rece a cutiei. Trateaza-ti familiile de albine daca au boli. Deasemenea trebuie sa oferi albinelor tale provizii de miere si apa astfel incat sa te asiguri ca ele nu vor muri peste iarna. Fara ea vor pieri. Cand vremea se raceste ghemul se formeaza in partea centrala a stupului. Asadar daca gasesti larva nu inseamna ca automat stupul are si matca. Acest lucru trebuie facut inainte de finele lunii septembrie. resursele de polen se imputineaza si ele. 4. Verifica toti stupii si asigura-te ca au matca. Fii atent daca albinele tale au suficienta miere. Dupa luna Octombrie devine prea frig pentru albine pentru a mai parasi stupul. este o diferenta intre ele. Cand se apropie toamna trebuie din nou sa te asiguri ca matcile sunt viabile si ca albinele nu sunt bolnave. Matca depune din ce in ce mai putine oua iar trantorii dispar din stup. Albinele se vor raci si vor muri. temperatura in interiorul ghemului este una destul . ele strangadu-se in ghem pentru iarna.

Dar tine minte. Albine se hranesc pe timp de iarna cu mierea depozitata in faguri. Nu este un fenomen anormal. Comanda echipamentul de care ai nevoie de la furnizori de incredere.de ridicata. Albine genereaza caldura prin miscarea muschilor aripilor. 4. apa sau propolis. Ele vor face acest lucru cand temperatura de afara va fi suficient de ridicata pentru ca ele sa poata parasi stupul si sa efectueze asa numitul zbor de curatire. Unele albine parasesc supul iarna si mor.in mod normal ar trebui sa le ghasesti in forma de ghem in partea superioara. Tine sub observatie intrarea stupului si curata urdinisul de zapada si de albine moarte. nectar. este cazul sa incepi hranirea urgent. Nici un trantor nu se afla pe timp de iarna in stup. Curata. repara si depoziteaza echipamentul pe timpul iernii. Daca nu observi nici un pic de miere capacita in partea superioara a ramelor. La sfarsitul iernii. .studiati diagrama Albina lucratoare este cu siguranta femela 5. Albinele adulte femele colecteaza polenul deoarece acesta reprezinta proteina care este necesara pentru dezvoltarea puilor de albine 6.Intr-o colonie exista diferite caste nu tipuri de albine Albina lucratoare are o lungime de aproximativ 13 mm (cap. Activitati de facut iarna: 1. Doar uita-te sub capac. 1 si 2 . 6. Asigura-te ca albinele au destula mancare. torace si abdomen) Trantorul este aproximativ la fel sau un pic mai lung dar este mult mai gras si are aripi puternice Regina are aproximativ 18 mm lungime si este destul de slaba avand un abdomen care este bine conturat Pentru a vedea aspectul fizic a celor trei tipuri de albine.Da exista diferite familii/ specii de albine -albine solitare -albine producatoare de miere -bondari 3 si 4 . Spunem ca trantorul este lenes deoarece el nu merge niciodata sa colecteze polen. 5. fara vant si cand albinele deja zboara pe afara ar fi bine sa arunci o privire rapida in stup. 2. Uita-te daca mai sunt albine. Ar fi bine sa iti dezvolti un hobby legat de cresterea albinelor cum ar fi producerea de lumanari din ceara naturala sau de mied. odata inceputa hranirea artificiala. aceasta nu poate fi oprita pana cand albinele nu incep sa isi aduca nectarul necesar pentru fabricarea mierii. Albinele nu vor defeca in stup pe timp de iarna. Propolisul este un fel de lipici pe care albinele il colecteaza pentru a curata interiorul stupului. Exista mari sanse ca albinele sa moara de foame la sfarsitul iernii si la inceputul primaverii. Nu scoate afara nici o rama. intr-o zi calduta. Participa la seminarii apicole si citeste cat mai multe carti si reviste apicole. 3.

cum sunt cele africane si cele sud-americane. de la cele sociale. Pe masura ce acestea ies. De asemeea albinele sunt extrem de curate si nu vor murdari niciodata stupul. ea emite unele sunete. traind si cel mai mult (in jur de patru ani). albinele sunt printre putinele despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. regina le ucide pe celelalte posibile rivale. 8. numarul scade de la sfarsitul lui Iulie sau August si cel mai mic numar de albine sa afla in stup in luna Ianuarie . pentru a merge la toaleta ele s-ar putea sa nu se mai intoarca. Ele ar putea muri din cauza frigului. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . si 9. America. pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna. folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala. Ele au grija de tineret. In lunile primaverii. aducand la cuib polen si nectar. albinele lucratoare o ingrijesc. Unele colonii pot muri mai ales daca nu sunt ingrijite cum trebuie in perioada de toamna. aduc hrana si hranesc larvele. iar in final ramane una singura. asa ca daca merg afara intr-o zi racoroasa. Ea ajunge strangatoare de hrana. Dintre toate insectele. Africa. Se pare ca aceste insecte folositoare omului au evoluat din viespii salbatice si exista pe planeta noastra din Cretacic. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi. fiind astfel usor de recunoscut. pentru curatirea antenelor. Caterina a presupus ca acestea sunt parte a creatiei lui Dumnezeu. Regina este mama tuturor albinelor. totusi principalul rol al trantorilor este acela de a se imperechea cu matca. regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp.Ele il obtin din rasina copacilor. In ceea ce priveste locul de unde provin albinele. care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. fac curatenie. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine. ceara si alte substante folositoare. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi. Australia si Noua Zeelanda 10. deoarece fiind mari si grasi ei tin de cald intregii colonii. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. construiesc si repara cuibul. Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului). ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. Din cate stiu eu albinele se gasesc in toate tarile din lume. la altele extrem de periculoase. se lupta cu matca. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte. care traiesc in comunitati bine organizate. Albine raman in viata pe perioada iernii. dar nu depun oua. sunt cunoscute inca din antichitate ca furnizori de miere. acum circa 100 de milioane de ani! Pe pamant traiesc aproximativ 15. are grija de oua si de larvele coloniei. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup.aproximativ 100000 11 si 12. Aceste vietati harnice. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si . atunci cand au aparut si primele flori. In perioada de varf a verii pot sa fie intre 40000 si 60000 albine intr-un stup. 7.sunt peste tot in Asia. alcatuite din trei caste: regina (numita si matca). pazesc intrarea in stup. Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut. aerisesc stupul batand repede din aripi. Totusi trantorii nu sunt complet inutili.Sf. Albinele au exista pe pamant cu milioane de ani inainte de aparitia omului. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Europa. dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. care este intotdeauna cea mai puternica.000 de specii de albine. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen.

cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali.fiecare dotata cu utilitatile ei. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Toamna. ea emite si niste sunete. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Odata cu venirea timpului frumos. Pentru aceasta. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. De exemplu. In acesti faguri. De aceea. Ei nu se pot apara de acestea. INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. La aparitia unui cules principal. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Odata cu terminarea culesurilor de vara. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. ele folosesc un fel de limbaj. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. care ii omoara. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic.nectar. apicultura (cresterea albinelor) fiind practicata de multe popoare inca din antichitate. atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. care sunt auzite de suratele ei. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. o rotire in forma cifrei opt. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans. indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. caci nu pot intepa. Cand culesul inceteaza. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. favorizand polenizarea florilor. cu cei goi de la extremitati. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. Sa trecem la descrieri concrete . fagurii neacoperiti de albine se scot. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. cuibul se impacheteaza si . Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara. ei sunt vanati de albinele lucratoare. le anunta astfel pe celelalte albine din stup. Ele sunt utile si pentru om. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Albinele au un rol foarte important in viata plantelor.totusi facand parte dintr-un intreg. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. In luna iunie. In acest timp. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele.familiile ajung la dezvoltarea maxima. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. verticali cu magazine si multietajati.

De aceea . mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. In orice caz daca l-ati ales. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). 2-3 faguri claditi. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. traduse in importante sporuri de productie. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat.se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. Daca vrem sa inmultim familia de albine. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. recoltati din familiile de baza. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Din familia de baza. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. alti 2-3 faguri cu miere. goi. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. In toamna dupa ce culesurile au incetat. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata.

care-in anii favorabili . Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. deasupra fundurilor). Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. cu puiet fagurii din corpul de sus. din cauza multimii albinelor.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. matca este nevoita . stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri.etc. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. de calitate superioara. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. Acesta se aseaza deasupra cuibului. treptat. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. succesul este asigurat. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. Odata cu venirea timpului racoros. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara.cel mai tarziu . populatii numeroase. inainte de inflorirea salcamului sau . in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. Cand familiile au matci tinere si prolifice. Se fac restrangeri de cuib. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare.intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. impachetari. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre.

peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. In privinta tehnicilor de intretinere. La pregatirea familiei pentru iarna. activitatea de ouat pe acesti faguri. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".sa-si desfasoare. in continuare. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. nu sarind peste etape ! . Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. fiecare alege ce i se potriveste mai bine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful